05.18.2006-Economic

Joi, 18 mai 2006

Bani&afaceri Supliment editat de ziarul

Lemnul face cas` bun`

Banii din imagine Recuperatorii Cei cu pu]ini bani, dar de facturi cu idei bune î[i pot

Casele din lemn d`r\m` percep]ia general` potrivit c`reia nu ar fi la fel de sigure ca alte locuin]e. Ele pot rezista chiar [i 100 de ani.

03

deschide propriul studio de crea]ie vestimentar` sau fotografic`.

Investi]ia începe cu 6.000 de euro.

06

Birocra]ia cu urm`rirea [i încasarea facturilor poate fi eliminat` prin angajarea unei firme specializate în colectarea lor.

06

COMISIA EUROPEAN~ ACORD~ CELE MAI MULTE GRANTURI

Ghidul finan]`rilor pentru IMM-uri RE}ETAR DE SUCCES

Credite \n valut`, depuneri \n lei

Anali[tii prev`d o paritate de 3,4 lei noi pentru un euro \n 2007 [i o sc`dere de 100 de bani, p\n` la 3,3 lei noi, \n 2008.

— Dan ODAGIU „CURSUL DE SCHIMB MAI ARE |NC~ poten]ial de apreciere“, se arat` \n ultimul raport de ]ar` publicat de Fondul Monetar Interna]ional (FMI). Ritmul este de a[teptat s` nu mai fie \ns` la fel de alert. |n plus, directorii FMI recomand` b`ncii centrale s` limiteze fluctua]iile cursului, f`r` a \ncerca s` influen]eze tendin]a sa pe termen lung. „Euro va avea un pre] mediu de 3,4 lei \n 2007 [i de 3,3 lei \n 2008. Nu v`d moneda european` sub 3,2 lei \n urm`torii doi ani.

Dar peste patru sau cinci ani prev`d c` euro va reveni la 3,8 sau chiar 4 lei“, ne spune cum se vede viitorul Iulian Panait, pre[edintele firmei de consultan]` financiar` KTD Invest.

Cu alte cuvinte, pe termen scurt este bine s` ne \mprumut`m \n euro [i s` ne investim banii \n lei. De aprecierea 02 monedei na]ionale se vor bucura cei care pl`tesc chirii, credite sau leasing \n valut`.

Statul [i UE ofer` programe de finan]are pentru ca loviturile de succes \n afaceri s` nu treac` prin gropi.

„Cotidianul“ v` prezint` c\teva dintre

metodele prin care se pot ob]ine granturi [i credite avantajoase.

PENTRU MICII \ntreprinz`tori, una dintre solu]iile pentru creditele \nc` scumpe din România s\nt programele finan]ate de Uniunea European` sau de stat.

Prin acestea se pot primi at\t granturi, c\t [i \mprumuturi avantajoase sau chiar cu o compo-

nent` nerambursabil`. Un alt avantaj const` \n faptul c`, odat` acceptat` finan]area printr-un astfel de program, banca nu mai face acelea[i verific`ri riguroase ca \n cazul unui \mprumut obi[nuit. Nu se poate spune \ns` c` banii se ob]in u[or. Av\nd \n ve-

dere c` de cele mai multe ori aceste programe s\nt realizate din fonduri europene, birocra]ia este un element de luat \n calcul, astfel \nc\t proiectul pentru care se solicit` banii trebuie s` fie foarte bine pus la punct. Totodat`, cine porne[te pe acest drum trebuie s` aib` deja [i un anumit procent din investi]ie. Acesta se 04-05 ridic` de obicei la 20% din valoarea proiectului.

Goana dup` granturi

Micii \ntreprinz`tori au anul acesta la dispozi]ie \n jur de 67,1 milioane de lei noi pentru a-[i finan]a proiectele de investi]ii, pentru participarea la t\rguri sau pentru consultan]`.

Cei care vor s` mai depun` cereri trebuie s` se gr`beasc`.

Fondurile s\nt pe sf\r[ite.

Evolu]ie curs euro-leu 3,9310

3,80

3,6765 3,40

2005

2006

2007

3,50 3,30

2008

2009

2010

INFO_COTIDIANUL

Opel trimite Antara \n teren Listarea la burs`, alternativa la \mprumuturile bancare

GENERAL MOTORS România, importatorul general al m`rcii Opel, va lansa \n luna decembrie a acestui an ma[ina de teren Antara pe pia]a româneasc`. Modelul a fost proiectat plec\nd de la prototipul cu acela[i nume, prezentat \n premier`, anul trecut, \n cadrul Salonului Auto de la Frankfurt. Cel mai pu-

ternic motor pe benzin` are o capacitate cilindric` de 3,2 litri, iar puterea maxim` generat` atinge 224 de cai-putere. Al doilea propulsor are o cilindree de 2,4 litri [i un maximum de 141 de cai-putere.

Dieselul are 150 de cai.

07

PENTRU A OB}INE BANI de pe pia]a de capital, o societate trebuie s` \ncerce s` se listeze la burs`. „Exist` trei costuri mai importante pentru companie. Primul cost este cel de procesare a prospectului [i ajunge, \n cazul

unei companii mari, de talia lui Flamingo, la 100.000 de euro. Apoi mai exist` un cost variabil \n func]ie de emisiunea de ac]iuni [i care se pl`te[te tot casei de brokeraj, fiind de regul` de 0,5-0,9% din valoarea acesteia. Un ul-

tim cost este taxa c`tre CNVM [i este vorba despre 0,3-0,5% din valoarea emisiunii“, spune Adi Luc[an, responsabil opera]iuni clien]i institu- 02 ]ionali de la SSIF Intercapital Invest.

Joi, 18 mai 2006 Bani&afaceri

02

Microinvesti]ii

„Din punctul de vedere al cursului, pe m`sur` ce influxurile de capital se vor tempera, cursul de schimb se va stabiliza.“

— Mugur Is`rescu, guvernatorul BNR

RE}ETA SUCCESULUI PENTRU URM~TORII TREI ANI

Creditele \n valut` [i depunerile \n lei Anali[tii v`d un

Evolu]ia euro-leu

euro la 3,4 lei \n 2007, respectiv 3,3 lei \n 2008.

3,9310

3,40

— Dan ODAGIU „CURSUL DE SCHIMB mai are \nc` poten]ial de apreciere“, se arat` \n ultimul Raport de ]ar` publicat de Fondul Monetar Interna]ional (FMI). Ritmul este de a[teptat s` nu mai fie \ns` la fel de alert. |n plus, directorii FMI recomand` b`ncii centrale s` limiteze fluctua]iile cursului, f`r` a \ncerca s` influen]eze tendin]a sa pe termen lung.

2005

2006

2007

3,50 3,30

2008

2009

2010

INFO_COTIDIANUL

ne \mprumut`m \n euro [i s` ne investim banii \n lei. |n plus, dac` ave]i economii mici \n valut` [i mai spera]i c` euro va cre[te, acum este momentul s` v` trece]i economiile pe lei. De aprecierea monedei na]ionale se vor bucura cei care pl`tesc chirii, credite sau leasing \n valut`.

Cum va fi „Euro va avea un pre] mediu de 3,4 lei \n 2007 [i de 3,3 lei \n 2008. Nu v`d moneda european` sub 3,2 lei \n urm`torii doi ani. Dar peste patru sau cinci ani prev`d c` euro va reveni la 3,8 sau chiar 4 lei“, ne spune cum se vede viitorul Iulian Panait, pre[edintele firmei de consultan]` financiar` KTD Invest. Cu alte cuvinte, pe termen scurt este bine s`

3,80

3,6765

Factori care pot devaloriza leul

|n raport cu principalele valute, leul are din ce \n ce mai mult` valoare.

„|ncetinirea cre[terii economice ori majorarea deficitului de balan]` comercial` [i cont curent ar putea duce la devalorizarea monedei na]ionale. Dar pe termen scurt nu se \ntrev`d probleme, cu toate c` România are un deficit mare, compensat bine-

\n]eles de intr`rile de capital-investi]ii sau al]i bani de afar`“, ne mai spune Iulian Panait. Dac` la \nceputul anului 2005 un euro valora 3,9310 lei, \n 2006 el mai ajungea doar p\n` la valoarea de 3,6765, pentru ca \n data de 10 mai 2006 moneda european` s` mai valoreze 3,4662 lei. Deci de la \nceputul acestui an p\n` la data de 10 mai euro a pierdut 0,2103 lei din valoarea sa. Dac` aveam, la \nceputul acestui an, 1.000 de euro [i i-am fi schimbat \n lei, am fi ob]inut, la cursul BNR, 3.676,5 lei. La aceea[i sum` de bani schimbat` acum \n euro, pierderea este de 210,3 lei. Adic` peste dou` milioane de lei vechi.

PUBLICITATE

CU 10 LEI PO}I AFLA DAC~ E{TI PROPRIETAR

Actele de proprietate, vizualizate pe net de cereri ale fo[tilor proprietari pentru o suprafa]` de 347.583 de hectare [i mai exist` \nc` 130.000 de cereri pe masa Justi]iei.

C\t cost` un extras

Agen]ia Na]ional` de Cadastru [i Publicitate Imobiliar` (ANCPI) sus]ine c` acest fapt este posibil din toamn`.

— Dan ODAGIU „AGEN}IA NA}IONAL~ de Cadastru [i Publicitate Imobiliar` (ANCPI) a lansat un program prin care toate titlurile de proprietate au fost scanate [i arhivate \ntr-o baz` de date digital`, care va putea fi accesat` din toamna acestui an. Sistemul informatic permite actualizarea datelor, eventualele modific`ri sau ad`ugarea unor noi titluri, care mai pot ap`rea“, ne anun]` Mihai Busuioc, director general la ANCPI. |n baza de date a titlurilor de proprietate se afl` to]i cet`]enii, care au fost \m-

propriet`ri]i prin Legea nr.18/1991, prin Legea nr.

1/2000 [i prin Legea nr.

247/2005. Adic`, proprietarii de terenuri agricole, case, apartamente, terenuri forestiere etc. Fi[a \n cauz` va con]ine numele proprietarului, suprafa]a terenului, num`rul legii \n baza c`reia a fost eliberat titlul, adresa [i num`rul cadastral. Conform acestei baze de date, au fost emise, p\n` \n prezent, 5.112.451 de titluri de proprietate, pentru o suprafa]` total` de 12.670.440 de hectare de teren agricol [i p`duri. La nivelul \ntregii ]`ri mai erau de validat 222.775

Cet`]enii pot verifica la ANCPI dac` s\nt proprietari sau nu pe baza certificatelor de Carte funciar`. Exist` dou` tipuri de extrase: de informare [i de autentificare. Extrasul de informare poate fi ob]inut de orice cet`]ean care dore[te s` cumpere sau s` \nchirieze un imobil [i se elibereaz`, \n medie, \n trei zile, \n schimbul unei taxe de 10 RON (100.000 de lei vechi). |n schimb, extrasul de autentificare se elibereaz` numai notarilor care vor s` autentifice contracte de v\nzare-cump`rare [i blocheaz` acea proprietate pentru cinci zile, nemaipermi]\nd o alt` v\nzare a aceluia[i imobil \n aceast` perioad`. Taxa este de 15 RON (150.000 ROL). „Doar ceea ce se spune \n extrasul de autentificare al propriet`]ii despre acel imobil sau teren este valabil \n fa]a legii. |n plus, asupra propriet`]ii nu mai poate interveni nimeni pentru a pune ipoteca: nici statul, nici Fiscul“, mai adaug` Mihai Busuioc.

Bani&afaceri Joi, 18 mai 2006

03

Investi]ii mari

miliarde de euro este capitalizarea din acest moment a Bursei de Valori Bucure[ti.

18

Flash bancar

BNR p`streaz` dob\nda de 8,5% Consiliul de Administra]ie al B`ncii Na]ionale a României a hot`r\t men]inerea ratei dob\nzii de politic` monetar` la nivelul de 8,5% pe an. Totodat`, a propus continuarea exercit`rii unui control ferm al lichidit`]ii de pe pia]a monetar` prin sterilizarea substan]ial` a excesului de lichiditate prin intermediul opera]iunilor de pia]`.

TIMI {LICARU

Stere Farmache, directorul BVB, sper` ca patronii s` fie interesa]i s`-[i listeze companiile la burs`.

FINAN}AREA PRIN PIA}A DE CAPITAL ESTE INEXISTENT~

Casa de Economii [i Consemna]iuni (CEC) a lansat primul card de credit pentru persoane fizice, sub sigla MasterCard. Cardul poate fi utilizat at\t \n ]ar`, c\t [i \n str`in`tate, pentru pl`]i electronice [i pentru retragere de numerar de la ATM-uri [i EPOS-uri. Limita minim` disponibil` pe card este de 500 de lei, iar cea maxim` poate ajunge la 50.000 de lei, dar nu mai mult de trei venituri nete

lunare. Dob\nda perceput` pentru sumele utilizate este de 17,5%, cea mai mic` de pe pia]a bancar` \n acest moment.

Raiffeisen Banca pentru Locuin]e [i-a majorat \n anul 2005 num`rul de clien]i cu aproximativ 45.000, ajung\nd la 80.000 de contracte efective. Bilan]ul a ar`tat o cre[tere semnificativ` a depozitelor constituite de clien]i [i o tendin]` ascendent` a clien]ilor spre economisire.

HVB Bank Romånia împreun` cu Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) finan]eaz` cu peste [ase milioane de euro construirea centrului comercial Magnolia, ce va fi inaugurat de compania Temvar Center în Bra[ov, în noiembrie 2006.

Facilitatea este acordat` pe o perioad` de zece ani.

Listarea la BVB cost` Taxa pe emisiile poluante 100.000 de euro Taxe [i impozite

|n ultimii ani, companiile nou-venite

\n ringul bursier au atras de la investitori peste 20 de milioane de euro.

— Dan ODAGIU

din valoarea emisiunii“, ne anun]` \n mare c\t cost` listarea la burs` a unei firme Adi Luc[an, responsabil opera]iuni clien]i institu]ionali de la SSIF Intercapital Invest. Este drept c` \n situa]ia unei firme mai mici listarea poate ajunge la 30-50.000 de euro. O sum` care este recuperat` imediat chiar din emisiunea de ac]iuni scoas` la v\nzare.

|N SUA, POTRIVIT DATELOR STATISTICE, finan]area companiilor este asigurat` \n propor]ie de 70% prin pia]a de capital, fa]` de 30% prin credite bancare. |n Europa \n schimb, creditele bancare de]in circa 60%, iar restul pia]a de capital. Din p`cate, situa]ia \n România este mult mai dramatic`, \n sensul c` finan]area prin pia]a de capital este sub 1%.

Cine a venit \n ultimii ani la burs`

Cum se pot ob]ine bani

|n ultimii ani, mai multe companii au lansat Oferte Publice Ini]iale. Este vorba despre Broker Cluj (o societate de brokeraj), Vrancart Adjud (o societate produc`toare de carton ondulat), despre Flamingo Interna]ional [i Socep Constan]a. Per total din IPO numai aceste companii au atras 20 de mi-

liarde de lei, adic` \n jur de 12,8 milioane de euro.

Ce zice BVB Directorul general al Bursei de Valori Bucure[ti, Stere Farmache, consider` îns` c`, în prezent, foarte pu]ini antreprenori români s\nt preg`ti]i s` \mpart` proprietatea cu al]i ac]ionari sau s` dea socoteal` investitorilor pe pia]a de capital.

Acest fapt are loc prin obliga]iile societ`]ii listate de a întocmi în timp util situa]iile financiare anuale, care trebuie auditate, [i de a dezv`lui investitorilor informa]ii financiare delicate. Oficialul BVB sus]ine c`, spre deosebire de alte burse dezvoltate din regiune, pia]a de capital româneasc` nu a fost dependent` de IPO, care reprezint` calea normal` de consolidare a unei burse, ci de procesul de privatizare în mas`, care a dus la listarea unui num`r uria[ de companii, aproximativ 6.000, s`rind peste IPO.

Traseul spre listarea la burs` a unei societ`]i comerciale Depune documenta]ia

Taxa pentru emisiile de poluan]i \n atmosfer` este prev`zut` \n legisla]ia privind Fondul pentru mediu \nc` din anul 2002.

Aceasta reprezint` o tax` care se aplic` doar la anumite categorii de emisii de poluan]i \n atmosfer`.

To]i operatorii economici care desf`[oar` activit`]i generatoare de emisii de poluan]i \n atmosfer`, conform Legii Fondului pentru mediu, au obliga]ia de a calcula [i vira taxa la Fondul pentru mediu \n func]ie de cantitatea emis`.

Se \ncadreaz` \n categoria contribuabililor la Fondul pentru mediu, \n ceea ce prive[te „Taxa pentru emisiile de poluan]i \n atmosfer`“, to]i operatorii economici (agen]i economici) care desf`[oar` activit`]i

CNVM

Ia

a ur `t g le Cauzeaz` IPO

Companie Co m pa la nie BV li B sta t`

BVB

IPO încheiat cu succes

Ac]ionari

generatoare de emisii de poluan]i, [i nu institu]ii publice, persoane fizice, asocia]ii, funda]ii, organiza]ii neguvernamentale sau guvernamentale.

Pe site-ul G`rzii de Mediu se g`se[te metodologia de calcul pentru taxa aferent` emisiilor de poluan]i \n atmosfer`, care provin de la surse fixe (centrale termice, CET, cazane, cuptoare de prelucrare etc.) [i surse mobile (autoturisme, autovehicule etc.), precum [i un exemplu de calcul pentru sursele mobile.

Pentru neplata taxei pe emisii se calculeaz` major`ri de \nt\rziere, contraven]ie fiind numai nedepunerea la termen a declara]iilor lunare. P\n` la 25 ale lunii se depun declara]iile pentru luna precedent`.

Mituri demolate

Casele de lemn s\nt [ubrede — Doru CIREA{~

SSIF

INFO_COTIDIANUL

Pentru a ob]ine bani de pe pia]a de capital o societate trebuie s` \ncerce s` se listeze la burs`. Iar primul pas care trebuie f`cut este ini]ierea unei oferte publice (IPO) prin care se vinde un procent din ac]iunile societ`]ii, c`tre cei care doresc.

O Ofert` Public` Ini]ial` constituie o modalitate de a str\nge bani de la public, evit\nd astfel greut`]ile [i obstacolele pe care le ridic` \mprumuturile bancare [i procedurile aferente. Pre]ul unei list`ri este negociabil cu Societatea de Servicii pentru Investi]ii Financiare (SSIF). „Exist` trei costuri mai importante pentru companie.

Primul cost este cel de procesare a prospectului [i ajunge, \n cazul unei companii mari, de talia lui Flamingo, la 100.000 de euro. Apoi mai exist` un cost variabil \n func]ie de emisiunea de ac]iuni [i care se pl`te[te tot casei de brokeraj, fiind de regul` de 0,5-0,9% din valoarea acesteia. Un ultim cost este taxa c`tre CNVM [i este vorba despre 0,3-0,5%

lioane de euro. Bani buni pentru orice societate care dore[te s` se dezvolte, dar la costuri mult mai mici. Spre exemplu, la Broker Cluj pre]ul unei ac]iuni \n oferta public` ini]ial` a fost stabilit de societatea de brokeraj la 15.500 de lei pe ac]iune, fiind v\ndut un num`r de 5.778.647 de ac]iuni. Suma atras` de pe pia]a de capital ajung\nd la 89.569.028.500 de lei vechi, adic` \n jur de 2,5 milioane de euro.

La Vrancart Adjud a fost lansat prin IPO un num`r de 116,5 milioane de ac]iuni, la un pre] de 1.900 de lei.

S-au adunat astfel de la micii ac]ionari 174,75 de miliarde de lei vechi. Adic` \n jur de cinci milioane de euro. A treia societate care a c\[tigat bani frumo[i de pe pia]a de capital a fost compania Flamingo Interna]ional, care a v\ndut \n cadrul IPO 19,55 milioane de ac]iuni la un pre] de 23.000 de lei pe ac]iune, atr`g\nd din pia]` suma de 449,65 mi-

PERCEP}IA GENERAL~ este c` o cas` de lemn are un grad mai sc`zut de izolare termic` [i fonic`, dureaz` pu]in [i, nu în ultimul r\nd, este mai nesigur` la cutremure.

Dimpotriv`, echivalentul termic al unui perete tip sandvi[ de 15 cm (OSB - pl`ci din a[chii late de lemn, vat` mineral`, rigips) este egal cu al unuia de c`r`mid` de 50 cm.

Din punct de vedere al comportamentului la

seisme, elasticitatea lemnului [i a elementelor metalice de fixare confer` o rezisten]` seismic` de peste opt grade pe scara Richter. Gradul de izola]ie termic` [i fonic` este cu peste 30% mai mare decît cel al construc]iilor clasice.

Prin placare cu OSB în exterior, respectiv pl`ci de polistiren [i rigips la interior, o cas` cu schelet din lemn poate fi f`cut` s` arate ca una din piatr` [i, bine între]inut`, poate avea o durat` de via]` de 80-100 de ani.

Joi, 18 mai 2006 Bani&afaceri

04

Bani \n buzunar

FAER ofer` credite medii \ntre 500 [i 8.000 de euro, precum [i \mprumuturi mari \ntre 8.001 [i 3.500 de euro.

AGEN}IILE GUVERNAMENTALE, COMISIA EUROPEAN~ {I B~NCILE INTERNA}IONALE

Ghidul finan]`rilor ieftine „Cotidianul“

v` prezint` c\teva dintre metodele prin care se pot ob]ine granturi [i credite avantajoase.

— Alina STANCIU STATISTIC, |N JUR DE 80% dintre \ntreprinz`tori dau faliment \n primii trei ani de func]ionare, iar vulnerabilitatea acestora a fost accentuat` at\t prin desele schimb`ri legislative din ultimii ani, c\t [i de necesitatea preg`tirii pentru pia]a comun`. |n aceste condi]ii, orice ajutor financiar din partea statului român, a Uniunii Europene sau a altor institu]ii financiare autohtone din ]ar` sau de peste grani]e poate reprezenta acel atu cu ajutorul c`ruia o mic` companie se poate dezvolta. {i cum la noi creditele s\nt \nc` foarte scumpe, solu]ia ar putea fi g`sit` \n diversele programe puse la dispozi]ie at\t de statul român, c\t [i de Uniunea European` [i nu numai. Este vorba fie despre fonduri nerambursabile acordate pe diverse proiecte de investi]ii, fie de \mprumuturi finan]ate de institu]ii bancare interna]ionale. |n cazul creditelor, principalul avantaj oferit de aceste programe se refer` la faptul c` marea majoritatea au [i o component` nerambursabil`. De asemenea, odat` acceptat` finan]area printr-un astfel de program, banca nu mai face acelea[i verific`ri riguroase ca \n cazul unui \mprumut obi[nuit.

Nu \n ultimul r\nd, creditele din afar` atrase de organiza]iile nonguvernamentale ofer` doritorilor at\t dob\nzi [i comisioane foarte atractive, c\t [i o mai mare flexibilitate. Printre aceste ONG-uri se num`r` CHF România, care a atras fonduri de la USAID sau Overseas Private Investment Corporation. De asemenea, Funda]ia pentru promovarea agriculturii [i economiei regionale (FAER) din Reghin acord` credite pentru agricultori [i IMM-uri.

Totu[i, av\nd \n vedere c` este vorba despre fonduri comunitare [i m`surile de „protec]ie“ s\nt maxime, a[a c` se poate vorbi despre birocra]ie.

2004 2005

49 de milioane de euro

2006

63 de milioane de euro

din care 15,9% reprezint` fonduri nerambursabile, restul fiind \mprumut. De asemenea, 21,25% din valoarea total` a proiectului poate fi asigurat` de banc`, iar \ntreprinz`torul trebuie s` de]in` 15%. Perioada de rambursare a creditului este de unu-[ase ani, iar perioada

Fonduri PHARE pe domenii

Finan]are pentru Gorj [i Hunedoara

Reabilitarea zonelor industriale Infrastructur` de turism

30% 20% 25%

INFO_COTIDIANUL

Creat` pentru dezvoltarea economic` [i cre[terea num`rului de locuri de munc` din jude]ele Gorj [i Hunedoara, linia de creditare pentru IMM-uri (MARR SME’s Credit Line), a c`rei valoare total` se ridic` la patru milioane de euro, este destinat` micilor \ntreprinz`tori din regiune care doresc s`-[i modernizeze afacerea sau s`-[i creeze una nou`. Astfel, \ntreprinz`torul poate ob]ine de la Uniunea European` cel mult 63,75% din valoarea proiectului s`u,

40 de milioane de euro

25% Infrastructur` Infrade turism structur` regional de afaceri

de gra]ie este de p\n` la doi ani. Finan]area total` nu dep`[e[te 400.000 de euro, din care 300.000 de euro s\nt bani de la Uniunea European`. Din suma de la UE, \ntreprinz`torul poate beneficia de un grant de cel mult 75.000 de euro. Banca aleas` pentru a implementa acest proiect este BCR. Suma ini]ial` pus` la dispozi]ie de Comunitatea european` s-a epuizat, dar IMM-urile pot accesa aceste fonduri \n continuare, pe m`sur` ce beneficiarii care au luat deja ace[ti bani ramburseaz` \mprumutul.

Finan]are pe zone de dezvoltare Merg\nd pe acelea[i principii de baz` ca [i MARR, \ntreprinz`torii pot face rost de bani [i prin Programul de Coeziune Economic` [i Social` 2000. Zona de acoperire a acestui program este \ns` mai mare: Nord-Vest, Nord-Est, Sus-Est [i Sud-

Muntenia. Fondurile se acord` pentru investi]iile \n achizi]ionarea de echipamente, pentru construc]ii legate de investi]ie sau pentru training [i asisten]` \n vederea implement`rii proiectului. |n ceea ce prive[te sumele primite, beneficiarul trebuie s` „porneasc` la drum“ cu minimum 20% din valoarea priectului, iar 20% poate fi acordat de banc`.

Restul de 60% este asigurat de Uniunea European`. Din ace[tia, 45% este \mprumut [i 15% grant. Altfel spus, \ntreprinz`torul poate beneficia „gratis“ de 9% din valoarea total` a proiectului.

Perioada de rambursare este cuprins` \ntre trei [i [ase ani, cu o perioad` de gra]ie de unu-doi ani, iar suma maxim` care poate fi accesat` se ridic` la 300.000 de euro.

Granturi pentru start up-uri Tot Uniunea European` ofer` IMM-urilor [i start up-urilor granturi \n valoare de maximum 50.000 de euro.

Condi]iile de eligibilitate vor fi stabilite \n conformitate cu un studiu de fezabilitate care va fi realizat printr-un alt program PHARE. Bugetul programului se ridic` la cinci milioane de euro. Tot

de fonduri nerambursabile vor putea beneficia [i micii \ntreprinz`tori care activeaz` \n industria waste management. Ace[tia pot ob]ine \ntre 50.000 [i 300.000 de euro. Condi]ia este ca beneficiarul s` asigure o cofinan]are proprie de 50% din bugetul total.

250.000 de euro de la UE IMM-urile care \[i desf`[oar` activitatea \n ora[ele cu mai pu]in de 50.000 de locuitori pot beneficia, de cur\nd, de credite prin Programul de sprijin al IMM-urilor ini]iat de Uniunea European`, prin Banca de Dezvoltare a Germaniei (KfW) [i \n cooperare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. |mprumuturile se acord` prin Raiffeisen Bank care a atras 30 de milioane de euro. Valoarea unui credit este \ntre 3.000 [i 250.000 de euro, iar dob\nda este cu 1% mai mic` dec\t dob\nda standard, pentru profilul de risc al IMM-ului respectiv. Pe baza unei documenta]ii simplificate, \ntreprinz`torii pot opta pentru dou` tipuri de credite, acordate \n lei: KfW pentru investi]ii [i KfW pentru capital circulant.

05

Bani \n buzunar

de dolari este creditul uzual la CHF România. Dob\nda este \ntre 14 [i 16% la sold [i comisionul 2-5%.

7.000

S|NT PRINCIPALELE INSTITU}II CARE ACORD~ GRANTURI PENTRU IMM-URI

pentru companiile mici

Aderarea, \n atu pentru IMM-uri

Condi]ii de eligibilitate

„Punctul-cheie nu este aderarea la Uniunea European`, ci utilizarea oportunit`]ilor pentru a face din aceasta un business profitabil“, a declarat recent Gertrude Hahn, Head of European Affairs în cadrul Grupului Erste Bank. Declara]ia vine \n contextul \n care 2007 va \nsemna finalizarea tuturor programelor europene destinate României \nainte de aderare. Cu toate acestea, [i dup` aceast` dat` \ntreprinz`torii autohtoni vor putea beneficia de bani „gratis“ de la Comisia European`. Este vorba despre aproximativ 17,2 miliarde de euro reprezent\nd fonduri structurale nerambursabile acordate ]`rii noastre pentru perioada 20072013. Nu to]i banii vor fi acorda]i pentru sectorul de afaceri, dar o parte din ei vor putea fi accesa]i de micii \ntreprinz`tori.

Condi]ia este ca ace[tia s`-[i pun` la punct proiecte viabile, care s` respecte exigen]ele Uniunii Europene. „Exist` foarte multe preocup`ri legate de aderarea la Uniune [i de efectele pe care aceasta le-ar putea avea asupra IMM-urilor române[ti, dar lucrul cel mai important care trebuie avut în vedere este faptul c` aderarea reprezint` mai degrab` o oportunitate dec\t un pericol pentru acestea“, a mai spus Gertrude Hahn.

Cu mici modific`ri \n func]ie de program, condi]iile pe care trebuie s` le \ndeplineasc` cei care doresc s` beneficieze de granturi din partea statului prin Agen]ia pentru IMM-uri s\nt urm`toarele: s` fie persoane juridice (societ`]i comerciale/ societ`]i cooperative) [i persoane fizice/asocia]ii familiale autorizate; s` nu fie în stare de dizolvare, reorganizare judiciar`, lichidare, insolven]`, faliment sau suspendare temporar` a activit`]ii; s` aib` capital social integral privat s` fie \nregistrate [i s`-[i desf`[oare activitatea pe teritoriul României; s` \[i fi îndeplinit obliga]iile exigibile de plat` a impozitelor c`tre bugetul general consolidat; s`-[i fi îndeplinit obliga]iile exigibile de plat` a impozitelor c`tre bugetele locale.

Pentru a g`si cea mai potrivit` solu]ie de creditare, micii \ntreprinz`tori trebuie mai \nt\i s` se informeze.

Aloc`ri de fonduri PHARE

Bani&afaceri Joi, 18 mai 2006

1,3 miliarde de euro din SAPARD Fonduri nerambursabile pot ob]ine [i investitorii din mediul rural. Ace[tia pot alege din zece m`suri, \n func]ie de investi]ia pe care doresc s` o fac`.

Este vorba, printre altele, despre \mbun`t`]irea prelucr`rii [i marketingului produselor agricole [i piscicole, diversificarea activit`]ilor economice sau investi]ii \n exploata]iile agricole. P\n` la finele acestui an, agen]ii economici din mediul rural mai au la dispozi]ie aproximativ 1,3 miliarde de euro. Per total, prin Agen]ia SAPARD, se vor investi 2.292 de milioane de euro în mediul rural. Din aceast` sum`, UE contribuie cu 1.113,4 milioane de euro iar Guvernul României cu 365,92 milioane de euro. Investi]ia Uniunii Europene [i a Guvernului România va atrage 812,72 milioane de euro, fonduri ale beneficiarilor proiectelor SAPARD care vor contribui la propriile proiecte pentru a acoperi partea de cofinan]are obligatorie.

TIMI {LICARU

ANUL ACESTA, AGEN}IA PENTRU IMM-URI A ALOCAT PENTRU FINAN}~RI 67,1 MILIOANE RON

Programe guvernamentale la dispozi]ia \ntreprinz`torilor Fie c` este vorba despre finan]are efectiv`, fie c` s\nt sprijini]i s` participe la t\rguri [i expozi]ii ori la diverse cursuri de preg`tire, micii \ntreprinz`tori pot apela [i la programele Agen]iei pentru IMM-uri.

— Alina STANCIU PENTRU ANUL ACESTA, Agen]ia a pus la dispozi]ia \ntreprinz`torilor un num`r de 11 programe, cu un buget total care se ridic` la aproximativ 67,1 milioane de lei noi. |n momentul de fa]` \ns`, numai o parte s\nt opera]ionale, restul fiind ori \n curs de aprobare, ori s-au cheltuit to]i banii acorda]i cum, spre exemplu, programului pentru promovarea exporturilor. |n cazul celor prin care se acord` granturi, \ntreprinz`torul \[i poate suplimenta bugetul necesar investi]iei [i printr-un credit, la una dintre institu]iile bancare agreate de agen]ie. Condi]ia este ca investitorul s` de]in` deja o anumit` sum` de bani. De obicei este vorba de 15% din valoarea total` a proiectului respectiv.

Granturi pentru investi]ii Unul dintre programele pentru care micii \ntreprinz`tori \nc` mai pot depune cereri de finan]are este cel adresat sus]inerii investi]iilor realizate de societ`]ile nou-\nfiin]ate [i de

IMM-urile care activeaz` \n sectoare prioritare ale economiei precum industria textil` sau a prelucr`rii lemnului. Mai precis, patronii firmelor nou-\nfiin]ate (cele deschise cu cel mult doi ani \naintea datei de solicitare a cererii de finan]are, cu p\n` la 49 de angaja]i [i o cifr` de afaceri net` sau active totale de p\n` la 10 milioane de euro) [i cei care de]in o micro\ntreprindere (cele cu p\n` la nou` angaja]i [i o cifr` de afaceri anual` net` de p\n` la dou` milioane de euro) pot ob]ine maximum 10.000 de euro. Pentru \ntreprinderile mici (cu 10 p\n` la 49 de angaja]i [i o cifr` de afaceri anual` net` de p\n` la 10 milioane de euro) [i cele mijlocii (\ntre 50 [i 249 de angaja]i [i o cifr` de afaceri anual` net` de p\n` la 50 de milioane de euro sau active totale de maximum 43 de milioane de euro) grantul poate fi de cel mult 50.000 de euro.

Indiferent dac` este vorba despre o firm` nou-\nfiin]at`, un IMM sau o micro\ntreprindere, suma primit` de la Agen]ie nu poate

dep`[i 60% din valoarea total` a proiectului. Totodat`, dac` se solicit` [i un credit bancar pe termen mediu sau lung, acesta trebuie s` acopere cel pu]in 25% din valoarea proiectului de investi]ii.

Bugetul alocat acestui program (doar partea destinat` acord`rii de granturi) se ridic` la peste 44,3 milioane de lei noi. Termenul-limit` de depunere a cererilor de finan]are [i a documentelor justificative pe acest program va fi stabilit ulterior, în contractul de intermediere financiar` încheiat de ANIMMC cu banca selectat` prin licita]ie public` deschis`.

Procent din profitul reinvestit Un alt program pentru care Agen]ia mai are \nc` sume la dispozi]ie este cel pentru sprijinirea dezvol-

din valoarea proiectelor trebuie s` fie asigurat de beneficiar.

15%

t`rii IMM-urilor prin fonduri în limita sumelor pl`tite pentru profitul brut reinvestit. Mai precis, \ntreprinz`torii pot recupera 16% din sumele cheltuite în anul 2005 din profit pentru achizi]ionarea de active corporale [i necorporale, facturate dup` 1 ianuarie anul trecut [i puse \n func]iune p\n` la 31 decembrie acela[i an.

Condi]ia este ca suma s` nu dep`[easc` impozitul pe profit datorat [i pl`tit, aferent anului 2005.

Bugetul alocat Programului pentru anul \n curs a fost ini]ial de opt milioane de lei noi, dar s-a redus dup` rec-

Bugetele pentru programe (RON) Pentru IMM-urile nou-\nfiin]ate

44,525 milioane

Pentru servicii de instruire [i consultan]`

1,5 milioane

Pentru modernizarea activit`]ii de comercializare a produselor

4,1 milioane

Pentru cre[terea competitivit`]ii IMM-urilor

1,2 milioane

Pentru profitul brut reinvestit Pentru informarea comercian]ilor

5 milioane 2,1 milioane

tificare la cinci milioane de lei noi. Termenul maxim p\n` la care se primesc cereri în cadrul acestui program este 5 decembrie. P\n` pe 10 mai s-au primit 125 de dosare, cuprinz\nd cereri de finan]are.

Din acestea, 54 de \ntreprinz`tori au primit notific`ri privind aprobarea finan]`rii.

P\n` la primirea banilor dureaz` cel mult 25 de zile.

Bani pentru utilaje Agen]ii economici cu p\n` la 249 de angaja]i [i o cifr` de afaceri net` de p\n` la 50 de milioane de euro pot primi de la stat, prin ANIMMC, p\n` la 75% din cheltuielile efectuate pentru achizi]ionarea de utilaje, ma[ini [i instala]ii pentru circula]ia m`rfurilor (cu excep]ia jocurilor de noroc sau a meselor de biliard). Valoarea maxim` a grantului este de 50 de mii de lei noi.

Nu se iau \n calcul sumele pl`tite \n contul TVA. De asemenea, nu se acord` bani pentru activele achizi]ionate în sistem de leasing sau pentru cele second hand.

Bugetul alocat programului pentru anul bugetar 2006 se cifreaz`, dup` rectificare, la 4,1 milioane de lei noi. Data-limit` de depunere a cererii de finan]are este 30 septembrie 2006, în condi]iile \n care sumele alocate nu se epuizeaz` \nainte de aceast` dat`. P\n` la jum`tatea lunii mai, [i-au depus

dosarele \n vederea finan]`rii 420 de \ntreprinz`tori, iar 81 dintre ace[tia au primit [i acordul de principiu pentru finan]are.

Instruire cu bani de la stat P\n` pe 15 octombrie, micii agen]i economici mai au posibilitatea de a primi bani [i pentru certificarea sistemului de management al calit`]ii, al mediului, al s`n`t`]ii, cursuri de instruire pentru personalul implicat \n activit`]i legate de calitate, mediu sau siguran]a produselor, precum [i pentru consultan]a primit` \n vederea implement`rii sistemelor de management.

Statul a alocat pentru acest program 1,2 milioane de lei noi, astfel c` fiecare agent economic poate ob]ine 90% din suma cheltuit` \n aceste scopuri, f`r` TVA. Suma maxim` primit` nu poate dep`[i \ns` 15 mii de lei noi.

La mijlocul lunii mai, deja 13 \ntreprinz`tori aveau acordul de principiu pentru finan]are.

De[i nu este \nc` aprobat, \n cur\nd, Agen]ia va avea un program [i pentru tinerii antreprenori. Este vorba despre programul START prin care ace[tia vor putea beneficia at\t de stagii de preg`tire, c\t [i de finan]`ri. |n momentul de fa]`, START se afl` \n curs de aprobare.

Joi, 18 mai 2006 Bani&afaceri

06

Bani&idei

Crean]ele firmelor vor putea fi tranzac]ionate la Bursa Român` de M`rfuri.

Flexibilitate |n func]ie de preferin]ele vînz`torilor, cump`r`torii de datorii ofer` mai multe variante \n privin]a pl`]ii. |n cea mai întîlnit` situa]ie, vînz`torul prime[te to]i banii dup` negocierea pre]ului cu firma c`reia i le vinde, îns` prinde din ce în ce mai mult teren varianta în care vînz`torul prime[te la început un procentaj de 10-50% din valoare - în func]ie de vechimea acestora, iar la recuperarea banilor de c`tre firma specializat` i se mai d` un procentaj de 42-48% din total. Banii se mai pot v`rsa [i în mai multe rate lunare. lei la o valoare medie de 25.000 de lei/plic cu confirmare AR, plus salarii etc.“, spun reprezentan]ii firmei specializate Urban [i Asocia]ii.

Negustorii de datorii Trierea facturilor poate fi l`sat` \n grija altora contra unui pre] minim.

FIRME SPECIALIZATE |N DEBIROCRATIZAREA AFACERILOR

Costuri mai mici cu gestiunea facturilor Birocra]ia din firm`, legat`

de încasarea facturilor, de recuperarea datoriilor, poate fi pus` pe umerii altora.

— Doru CIREA{~ NU DOAR SERVICIILE DE CUR~}ENIE, preg`tire sau recrutare de personal, realizarea programelor informatice sau ]inerea contabilit`]ii firmei s\nt servicii care s` merite a fi externalizate.

Mai multe companii prezente pe pia]`, unele dintre acestea filiale ale companiilor interna]ionale, ofer` contra cost rapoarte de credit despre clien]ii dvs., servicii de consultan]` de risc, urm`rire a facturilor sau recuperarea crean]elor. Pentru a fi eficiente, aceste servicii presupun existen]a în firm` a unor speciali[ti de înalt` clas`, cum ar fi avoca]i, consilieri juridici, detectivi particulari etc., deoarece

recuperarea crean]elor este deseori dificil`.

Cum afla]i s`n`tatea financiar` a partenerilor?

Fiind o radiografie a st`rii de „s`n`tate“ a unei firme, un raport de credit con]ine datele de identificare [i de înmatriculare ale societ`]ii, structura ac]ionariatului [i managementul, obiectul de activitate [i structura importurilor [i a exporturilor. Acesta mai cuprinde informa]ii financiare detaliate, cum ar fi bilan]ul, contul de profit [i de pierderi [i alte date despre clien]i, furnizori, propriet`]i imobiliare, inclusiv parcul auto. |n func]ie de acestea, firma respectiv` este

încadrat` în anumite clase de risc comercial. |n final este recomandat creditul comercial maxim ce poate fi acordat firmei respective în condi]ii de maxim` siguran]`. Rapoartele s\nt utile companiilor mari care au mul]i clien]i, fiind dificil` gestionarea informa]iilor despre ace[tia, dar [i firmelor mici, pentru care o factur` neîncasat` la timp sau un debitor disp`rut pot însemna falimentul, spune Cristian Ionescu, director al firmei specializate Coface România.

]elor. Plata se poate face ori în sum` fix`, pentru un anumit num`r de facturi, ori ca procentaj, cuprins în general între 0,5 [i 1,5% din valoarea facturii încasate la timp.

Dac` se percepe sum` fix`, tariful unei firme din pia]` este de 100 de euro,

{ansa de recuperare a crean]elor (%) 93%

Sursa: COFACE România

75%

Facturile, încasate contra cost Un alt serviciu util este serviciul de urm`rire [i încasare a facturilor. Contra unui sume - calculate ca procentaj din valoarea facturii, firmele pot externaliza integral sau par]ial emiterea [i trimiterea facturilor, notific`rile scrise, pîn` la recuperarea crean-

exclusiv TVA, pentru un num`r de facturi neîncasate, pîn` la o sut` de facturi lunar, indiferent de valoarea acestora. Suma perceput` nu este mare, deoarece „numai la faptul c` la o sut` de notific`ri taxele po[tale s\nt de minimum 2.500.000 de

48% 32% 25% 15%

9%

6%

3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 18 luni 21 luni 24 luni INFO_COTIDIANUL

De[i este o practic` uzual` în alte ]`ri, comer]ul cu crean]e neîncasate este rar \nt\lnit în România.

Mai multe firme specializate dau pe loc o parte din bani în schimbul cesion`rii (vînz`rii) drepturilor pe care le ave]i fa]` de debitori. Astfel, ve]i ob]ine cel pu]in o parte din banii aproape sigur pierdu]i, iar acestea, prin exper]ii lor, au mai multe [anse s` recupereze banii.

Suma pe care o ve]i primi prin cesionarea crean]elor dvs. depinde atît de valoarea acestora, vechimea lor, industria fa]` de care ave]i crean]a. „Regulile pe baza c`rora se stabile[te valoarea de cump`rare a crean]elor variaz` în func]ie de mai mul]i factori, dintre care: valoarea, vechimea crean]ei care se vinde etc.“, spune Ina Moldoveanu, director executiv al firmei Urban [i Asocia]ii.

Astfel, una dintre firmele active pe pia]` ofer` titularilor care î[i vînd crean]ele un procentaj cuprins între 50-90% din valoarea acestora, prima variant` în cazul crean]elor cu o vechime cuprins` între 20 [i 26 de luni, iar a doua pentru datoriile mai recente de trei luni. |n general, datoriile mai vechi de trei ani nu se mai achizi]ioneaz`, deoarece, potrivit legisla]iei române[ti, la mai mult de cinci ani intervine prescrip]ia datoriilor, iar firmele care le vor urm`ri vor avea nevoie, la rîndul lor, de o anumit` perioad` de timp pentru a derula procesul de \ncasare a banilor clien]ilor lor.

Culoar liber la oportunit`]i

— Doru CIREA{~

Puncte tari, puncte slabe

|NFIIN}AREA UNUI STUDIO de crea]ie presupune o înalt` calificare [i specializare. De cele mai multe ori presupune ca antreprenorul s` fie în centrul afacerii sale.

Biroul de crea]ie poate fi în unul dintre domeniile: crea]ie vestimentar`, crea]ie fotografic`, design publicitar etc.

Principalul avantaj al acestei afaceri este valoarea ad`ugat` mare a acesteia [i costurile fixe mici. Ini]ial, afacerea nu necesit` investi]ii ridicate, în timp este îns` nevoie de orientarea fondurilor c`tre echipamente IT [i software c\t mai performante. Datorit` dimensiunilor mici afacerea poate

prinz`torii se pot angrena în contracte dezavantajoase de externalizare cu marii juc`tori de pe pia]a de crea]ie.

TIMI {LICARU

Afaceri \n caz de bani pu]ini [i idei mari

fi foarte flexibil` la nevoile clien]ilor, îns` este dependent` de o singur` persoan` sau un num`r redus de persoane. Îmboln`virea antreprenorului, spre exemplu, poate genera dezechilibre grave afacerii. Afacerea poate deservi un num`r relativ restr\ns de clien]i, ceea ce o face vulnerabil` în momentul în care unul dintre clien]i renun]` la contract. Un alt avantaj îl reprezint` faptul c` din ce în ce mai multe companii din domeniul serviciilor externalizeaz` o parte dintre servicii c`tre liberi profesioni[ti. Una dintre cerin]e este minima preg`tire în domeniul administr`rii afacerilor, deoarece între-

Caz practic

Studioul foto implic` investi]ii mici.

O sum` minim`, de început, este 6.000 de euro, spune Marian Mocanu, de]in`torul studioului de crea]ie foto Art Foto M. |n aceast` sum` intr` achizi]ionarea unui calculator performant, a unui aparat foto, a cel pu]in dou` obiective, la care se adaug` suma necesar` înfiin]`rii firmei. Pentru comenzile minime de început este suficient, îns` o dat` cu m`rirea portofoliului s\nt necesare noi investi]ii.

Bani&afaceri Joi, 18 mai 2006

07

Auto

de autoturisme Opel au fost achizi]ionate \n primele patru luni din 2006.

3.100

NOUL MODEL A FOST PREZENTAT |N PREMIER~ LA SALONUL DE LA FRANKFURT

Opel preg`te[te terenul pentru lansarea Antara Automobilul

off-road va fi lansat p\n` la sf\r[itul acestui an \n România.

— Florin CEPRAGA GENERAL MOTORS România, importatorul general al m`rcii Opel, va lansa \n luna decembrie a acestui an ma[ina de teren Antara pe pia]a româneasc`. Modelul a fost proiectat plec\nd de la prototipul cu acela[i nume, prezentat \n premier`, anul trecut, \n cadrul Salonului Auto de la Frankfurt.

Modelul de serie, cu cinci u[i, realizat pentru pia]a european`, se deosebe[te de prototip, care a fost proiectat numai \n versiunea coupé, potrivit unui comunicat al companiei. Gama de motoriz`ri care va echipa ini]ial noul model cuprinde dou` propulsoare pe benzin` [i unul pe motorin`. Cel mai puternic motor pe benzin` are [ase cilindri [i o construc]ie \n V. Capacitatea cilindric` este de 3,2 litri, iar puterea maxim` generat` atinge 224 de cai-putere. Al doilea propulsor are o capacitate cilindric` de 2,4 litri [i un maximum de 141 de cai-putere. Motorul diesel de 2 litri dezvolt` 150 de cai-putere.

Propulsoarele pot fi cuplate at\t la o cutie de viteze automat`, disponibil` pentru versiunile de 3,2 litri pe benzin` [i de 2 litri diesel, c\t [i la una manual` cu cinci rapoarte.

Printre dot`rile de siguran]` se num`r` sistemele ABS (Anti-lock Braking System) [i ESP (Electronic Stability Program), HBA, (Hydraulic Brake Assist), sistem electronic de prevenire activ` a r`sturn`rii ARP (Active Rollover Protection), precum [i asisten]` la cobor\rea pantelor DCS (Descent Control System). Sistemul de asisten]` la stabilizarea remorcii TSA (Trailer Stabilization Assist) este disponibil ca dotare op]ional`. La bord se reg`sesc sisteme \mprumutate

General Motors intr` cu Opel Antara pe un teren unde concuren]a este acerb`. de la celelalte modele Opel, cum ar fi cele de navigare DVD [i sisteme Bluetooth.

V\nz`rile Opel dup` patru luni 1.449

Se dubleaz` v\nz`rile

634 454 188

129

85

70

91

Astra Astra Corsa Vectra Zafira Vivaro Combo Alte New modele INFO_COTIDIANUL

V\nz`rile de autovehicule Opel pe pia]a româneasc` au avansat cu 121% \n primele patru luni ale acestui an, p\n` la 3.100 de unit`]i, potrivit unui comunicat al importatorului general al m`rcii, General Motors România. Modelele Astra [i Astra Classic s-au bucurat de cel mai mare succes \n r\ndul clien]ilor români. |n perioada ianuarie-aprilie au fost comercializate 1.449 de unit`]i, cu 152% mai mult dec\t

\n intervalul similar al anului trecut. V\nz`rile totale ale companiei, care este [i distribuitor exclusiv al m`rcii Chevrolet, au marcat un salt de 69%, ajung\nd la 4.806 unit`]i Opel [i Chevrolet. Potrivit datelor Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile, cererea de autoturisme Opel pe pia]a româneasc` a atins, anul trecut, nivelul de 5.391 de unit`]i, cu 73% mai mult dec\t pe ansamblul anului 2004. V\nz`rile Chevrolet au totalizat 4.795 de unit`]i. General Motors România a distribuit, anul trecut, 455 de autovehicule comerciale Opel.

Corsa \n Londra Una dintre cele mai a[teptate premiere automobilistice mondiale pentru marca german` va avea loc \n luna iunie a acestui an, \n Anglia. Noul model Opel Corsa va fi lansat oficial la Salonul Auto din Londra, care se va desf`[ura \n perioada 18-30 iunie 2006. Opel va prezenta cea de-a patra genera]ie a modelului de clas` mic`.

Acesta va fi disponibil spre comercializare \ncep\nd cu toamna acestui an.

Nout`]i \n grila de start Fiat Albea se relanseaz` cu facelift AutoItalia Group a lansat pe pia]a auto româneasc`, s`pt`m\na trecut`, noul Fiat Albea, care este un facelift al modelului precedent.

Farurile [i grila beneficiaz` de un design nou. Barele de protec]ie au fost proiectate s` aib` aceea[i culoare ca [i caroseria, iar plan[a de bord a fost \mbun`t`]it`. Noul Albea \[i p`streaz` atuul care l-a f`cut celebru \nc` din momentul lans`rii: un volum al portbagajului de 515 litri.

Noua serie este echipat` cu

propulsorul 1.4 Fire 8v 77 CP, cea mai recent` inova]ie tehnic` a grupului Fiat. Motorul dispune de patru cilindri în linie, o cilindree de 1.368 centimetri cubi, putere maxim` de 77 de cai-putere disponibil` la 6.000 de rota]ii pe minut.

Cuplul maxim de 115 Newtonmetri poate fi atins la 3.000 de rota]ii pe minut. Motorul respect` standardele Euro 4. Noul model se comercializez` în întreaga re]ea de dealeri autoriza]i ai AutoItalia Group, unic importator al m`rcilor Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Maserati, SsangYong [i Honda \n România. Pre]ul de achizi]ie începe de la 6.969 de euro CIP (f`r` taxe) [i de la 8.367 de euro cu toate taxele incluse. În anul 2005, Fiat Albea s-a v\ndut \n 2.035 de unit`]i, cu 224% mai mult dec\t în 2004.

Marquardt investe[te 23 de milioane de dolari la Sibiu Compania german` Marquardt a anun]at c` va investi peste 23 de milioane de dolari \n construirea la Sibiu a unei fabrici de sisteme electromecanice [i electrice destinate industriei auto, au declarat oficialii Agen]iei Române pentru Investi]ii Str`ine (ARIS). Compania a cump`rat deja prima parte a terenului, circa 53.000 de metri p`tra]i, \n luna ianuarie a acestui an. Produc]ia va fi destinat` exclusiv exportului, pentru companiile Audi, BMW, DaimlerChrysler, Volkswagen [i Porsche. Prima par-

te a investi]iei, care cuprinde hala de produc]ie, cl`direa administrativ` [i mijloacele fixe, este aproape finalizat`. Activitatea fabricii va \ncepe la sf\r[itul acestei luni. Potrivit ARIS, anul viitor compania va aloca cinci milioane de dolari pentru extinderea capacit`]ii de produc]ie.

Programul de investi]ii urmeaz` s` continue \n vederea transfer`rii la Sibiu a unei p`r]i din produc]ia din Germania.

Marquardt este prezent` \n Europa, Asia, Africa [i America de Nord, unde are unit`]i de produc]ie \n Germania, Fran]a, Elve]ia, SUA, Tunisia, China [i India.

Joi, 18 mai 2006 Bani&afaceri

08

Pe val

este randamentul Bursei de Valori Bucure[ti, prognozat de brokeri, pentru anul 2006.

30%

1995-1999 – face ASE, sec]ia B`nci [i Burse de Valori 1999 – economist la SC Chemic Exim SRL 2000 – analist la SC Certinvest SA 2004 – devine pre[edinte KTD Invest

OAMENI CARE FAC BANI DIN PREVIZIUNI

Oracolul de pe burs` Se nume[te

Iulian Panait [i este din 2004 pre[edintele firmei de consultan]` financiar` KTD Invest.

DRAGO{ TOADER

Iulian Panait

— Dan ODAGIU

„Atunci c\nd meseria ta este s` faci previziuni \ntr-un mediu de risc, \ntotdeauna vei mai nimeri [i pe al`turi.“ „Din p`cate, la v\rf \n politica româneasc` s\nt pu]ini oameni de calitate [i PNL nu face excep]ie de la aceast` stare de fapt.“ „Birocra]ia din România este cea mai mare problem`.

Urmeaz` apoi sistemul clientelar, care func]ioneaz` \nc` din plin, [i apoi nivelul extrem de sc`zut de dezvoltare a infrastructurii.“ — Iulian Panait, pre[edinte KTD Invest

ORACOLUL BURSEI? Poate doar la modul ironic din partea celor care nu au fost de acord cu opiniile mele referitoare la evolu]ia uneia sau alteia dintre companiile de pe pia]`. Am luat prima dat` contact din punct de vedere profesional cu mediul bursier \n urm` cu [ase-[apte ani [i de atunci [i p\n` acum v` asigur c` am f`cut suficient de multe gre[eli pentru a nu putea fi considerat „oracol“. Sper doar c` \n ultima vreme ele s` se fi \mpu]inat.

Atunci c\nd meseria ta este s` faci previziuni \ntr-un mediu de risc, \ntotdeauna vei mai nimeri [i pe al`turi.

Pe cine conduce KTD Invest este prima societate de consultan]` \n investi]ii autorizat` de CNVM dup` noua legisla]ie a pie]ei de capital ap`rut` \n 2004 [i totodat` una dintre cele dou` care au aviz din partea acestui organism de reglementare pentru a func]iona \n România. Avem [ase ac]ionari persoane fizice, cinci dintre ei fiind [i membri fondatori, dintre care trei s\nt [i angaja]i ai societ`]ii.

Cred c` toat` lumea [i-a dat seama c` s\ntem independen]i, nu reprezent`m [i nu promov`m interesul nim`nui. Am oferit tot timpul opinii obiective asupra a ceea ce se \nt\mpl`, [i nu cred c` ne poate cineva acuza c` vreodat` am \ncercat m`car s` prezent`m lucrurile \ntr-o manier` favorabil` unuia sau altuia.

Compania exist` de doi ani, a[a c` a fost suficient timp p\n` acum ca oamenii s`-[i dea seama dac` s\ntem sau nu profesioni[ti, dac` d`m sau nu dovad` de corectitudine \n ceea ce spunem, dac` s\ntem sau nu bine inten]iona]i. Ca s` nu mai spun c` persoanele care apar public [i vorbesc \n numele KTD Invest s\nt cunoscute \n mediul financiar de mult mai mul]i ani \n urm`. Unii dintre ac]ionarii societ`]ii [i colegii mei s\nt \n pia]a de capital \nc` de la \nceputurile acesteia [i n-au fost niciodat` implica]i \n conflicte sau scandaluri. Noi ne facem meseria [i at\t. {i meseria noastr` este s` oferim informa]ie prompt`, corect` [i relevant`, s` o interpret`m [i s` venim \n sprijinul investitorilor cu sfaturi obiective [i analize pe baza c`rora ei s` poat` decide dac` \[i asum` sau nu riscul de a investi.

Viitorul Cred c` \n urm`torii ani bursa va cre[te din toate punctele de vedere: capitali-

Iulian Panait, pre[edintele firmei KTD Invest, recomand` celor care joac` la burs` ac]iunile BRD, BBC [i Transelectrica. zare, num`r de emiten]i tranzac]iona]i, tipuri de instrumente oferite investitorilor (ac]iuni, drepturi, obliga]iuni, titluri de stat, derivate etc.), num`r de investitori activi, lichiditate zilnic`, evolu]ie ascendent` a indicilor bursieri. Mai este mult p\n` c\nd BVB \[i va atinge poten]ialul real, bine\n]eles \n condi]iile geopolitice [i economice regionale.

Despre politic` Nu pot spune c` fac politic` \n mod activ. Nici \ntre prieteni nu abord`m subiectul `sta dec\t destul de rar [i, de regul`, nici atunci ini]iativa nu-mi apar]ine. S\nt

\ns` membru al Partidului Na]ional Liberal \nc` din ultimul an de facultate.

M-au atras principiile liberale [i r`m\n ata[at lor [i acum.

Pe la partid \ns` nu am mai trecut de mul]i ani. |n facultate participam la organizarea diferitelor evenimente din via]a partidului, dar ulterior nu am mai avut timp pentru asta [i cred c` nici motiva]ie.

Din p`cate, la v\rf \n politica româneasc` s\nt pu]ini oameni de calitate [i Partidul Na]ional Liberal nu face excep]ie de la aceast` stare de fapt. Cred c` \n ultima perioad` cel mai mult am apreciat presta]ia de poli-

Sfaturi pentru cei cu bani Cred c` acum este un moment bun pentru a investi la burs`, dac` ]inem seam` de corec]ia din luna februarie [i de faptul c` \n perioada martie-aprilie pre]urile par a se fi stabilizat [i pia]a arat` c` [i-a g`sit un echilibru la acest nivel. Desigur, decizia de plasament trebuie s` ia \n calcul situa]ia economicofinanciar` a companiilor vizate [i evolu]ia lor particular`. Cred c` la momentul actual SIF-urile [i b`ncile (cu preferin]` BRD [i

poate BBC, mai pu]in TLV) merit` aten]ie. De asemenea, investitorii ar trebui s` fie preg`ti]i pentru oferta public` a Transelectrica, despre care b`nuim c` va avea loc foarte cur\nd [i c` va reprezenta o bun` oportunitate de plasament. Desigur, trebuie s` vedem mai \nt\i cifrele financiare [i pre]ul de v\nzare pentru a avea o opinie obiectiv`, \ns` percep]ia de ansamblu este c` acest emitent are perspective pe termen mediu [i lung.

tician [i func]ionar public a doamnei Mona Musc`.

Dac` ar fi tr`it \n comunism Probabil ca a[ fi fost informatician sau fizician.

Ambele discipline m-au pasionat de la 12-14 ani. Calculatoarele [i programele informatice constituie [i acum un hobby c`ruia \i aloc o parte consistent` a timpului liber.

Ce \l deranjeaz` Birocra]ia din România este cea mai mare problem`.

Urmeaz` sistemul clientelar, care \nc` func]ioneaz` din plin, [i apoi nivelul extrem de sc`zut de dezvoltare a infrastructurii (nu m` refer aici doar la transporturi, ci [i la comunica]ii). Toate astea [i multe altele \]i dau de furc` \n fiecare zi [i nu este deloc pl`cut. Motivant \ns` este faptul c` p\n` la urm`, cu mult` risip` de energie, pu]in` inspira]ie [i lucr\nd al`turi de o echip` valoroas` [i unit`, a[a cum este cazul nostru, po]i r`spunde tuturor provoc`rilor care apar.

Despre salariu Cred c` trebuie \ntotdeauna s` existe un echilibru \n gestionarea disponibilit`]ilor b`ne[ti [i mai cred c` lucrul `sta este valabil pentru toat` lumea, indiferent c` vorbim despre un profesionist al

pie]elor financiare sau despre o persoan` care nu are absolut nici o leg`tur` cu acestea. A[a c` investesc destul de mult (cu siguran]` mai mult de jum`tate) din banii de care dispun la burs`, dar \ncerc s` p`strez tot timpul o rezerv` pentru situa]ii neprev`zute care s` \mi permit` s` trec peste o nevoie neprogramat` de lichidit`]i, f`r` a fi nevoit s`-mi v\nd ac]iunile \ntr-un moment nepotrivit.

Ac]iunile au momente bune \n care evolueaz` pe cre[tere, dar [i perioade destul de lungi, uneori, \n care dac` ai fi for]at s` vinzi, ai face-o \n pierdere [i asta ar fi cu siguran]` o gre[eal`.

Pe[ti[orul de aur [i cele trei dorin]e Cred c` primele dou` dorin]e ar fi \n plan personal [i cu siguran]` ele nu ar fi de interes pentru cititorii dvs.

Dac` e s` m` refer la activitatea profesional`, mi-ar fi deosebit de util s` ajung s` \n]eleg cum reu[e[ti s` alegi cele mai potrivite momente de lichidare a unui plasament. La burs`, mai ales, e destul de u[or s` cumperi ac]iuni. Mai greu e s`-]i dai seama care e cel mai bun moment de v\nzare. Ma refer aici la un model de analiz` a evolu]iilor de pia]` care s` genereze astfel de semnale, de o manier` c\t mai precis`.