Supliment editat de ziarul
Vineri, 19 mai 2006
Cea de-a doua Cultur` [i alegere a Sophiei prostitu]ie
Seriale cu repeti]ie Zeci de seriale au fost r`sdifuzate de televiziuni [i, \n aceast` frenezie, unele au \nceput s` „migreze“ de la un canal la altul. 03
„Ultimele zile ale lui Sophie Scholl“, un film multipremiat, arat` o alt` fa]` a Holocaustului. Aceea a victimelor germane. 06
Jurnalul unei prostituate londoneze, postat \ntr-un blog [i apoi publicat, a f`cut deliciul a milioane de cititori. 06
CUM |{I SPAL~ ROMÂNII RUFELE |N FAMILIE
R`zboiul detergen]ilor
FESTIVALUL AD’OR
Pe ultima sut` de metri M\ine va avea loc finala festivalului de publicitate Ad’Or, aflat la a [asea edi]ie.
C
riticat de unii, ap`rat de al]ii, Ad’Or merge mai departe, \ncerc\nd s`-[i refac` imaginea \n edi]ia de anul acesta. Publicul din România este interesat de publicitate [i vede \n ea – dup` cum spune [i Bogdan Naumovici, creative director Leo Burnett – un fapt de entertainment. „Se preiau replici din reclame, se povestesc, se trimit pe mail, se fac parodii sau caricaturi bazate pe reclame“, observ` Naumovici. Prin urmare, un festival de crea]ie publicitar` româneasc` este ceva c\t se poate de binevenit. Primit cu mult entuziasm la apari]ie, Ad’Or-ul a fost, cu vremea, contestat de mai multe agen]ii, care puneau \n discu]ie organizarea, lipsa unui juriu [i a unui regulament al festivalului sau „politica“ ghost-urilor. Prima care s-a retras din competi]ie a fost agen]ia Headvertising, urmat` la scurt timp de Next Cap, Cohn&Jansen, Gavril`& Asocia]ii [i, anul acesta, de McCann. La edi]ia de acum, organizatorii au format un juriu din personalit`]i interna]ionale ale industriei publicitare [i au descurajat, printr-o prevedere din regulamentul de participare, practica ghost-urilor. Anul acesta, s-au \nscris la Ad’Or 21 de agen]ii, dintre care doi actori s\nt, indiscutabil, cap de afi[: Leo Burnett (cu 87 05 de \nscrieri) [i GMP (cu 51). Competi]ia continu`.
GRAFICA: ELENA NEDELCU
Rufele românilor constituie una dintre
preocup`rile principale ale industriei publicitare.
„NOI V~ SP~L~M HAINELE \n mod iste]“, spune Bonux. Tide vine cu replica: „Noi oferim rufelor tale albul cel mai alb“, \n timp ce Arielul este categoric: „Dac` excelen]a cere impe-
cabilul, excelen]a cere Ariel“. Cu toate acestea, cei trei detergen]i nu s\nt \n concuren]` unii cu al]ii, din contr`, apar]in aceleia[i companii, multina]ionala Procter&Gamble. Fiecare dintre
aceste m`rci \[i \mparte pia]a fr`]e[te: segmentul premium, mediu [i economic. Principalii lor rivali s\nt de la Unilever [i Henkel, al]i gigan]i interna]ionali, care au venit la r\ndul lor cu c\teva m`rci importante pe pia]a româneasc`. Omo se dueleaz` cu Persilul pentru a c\[tiga publicul preten]ios, iar Dero este \n com-
peti]ie cu Rex-ul \n segmentul celor cu venituri mai mici. „Cotidianul“ prezint` culisele competi]iei de pe pia]a detergen]ilor din România: cum au fost preluate m`rcile locale de companiile multina]ionale, dar au reu[it s` \[i p`streze 04 specificul autohton, sau identit`]ile neclare din lumea brandurilor.
Bogdan Naumovici se afl`, \mpreun` cu Leo Burnett, \n pole position la competi]ia Ad’Or de anul acesta.
Vineri, 19 mai 2006 Media cultur`
02
Robert Carlyle, bossul trupei de stripperi din „Full Monty“, \n via]a de zi cu zi este un sco]ian respectabil. Are trei copii, o nevast` [i o companie de teatru, „Rain Dogs Theater“.
Televiziune pe alese
BALUL „ACADEMIEI CA}AVENCU“ LA TVR 1
TVR 1 NE INVIT~ DUMINIC~ sear` la „Singurul cel mai mare bal din 2006“, balul „Academiei Ca]avencu“, pentru a ne istorisi povestea ultimului tren c`tre o integrare mult a[teptat`. Ultimul tren spre Europa este tras la peron în Gara B`neasa. Politicieni, oameni de cultur`, public, popor, aleg`tori, cu to]ii s\nt gata s` urce în vagoane. În gar` se disting dou` spa]ii: cel românesc, populat de grupuri care se manifest` g`l`gios,
Integrarea comic` \n UE VINERI, 19 MAI
S|MB~T~, 20 MAI
aten]ioneaz` trec`torii cu privire la ho]ii de buzunare, nelipsi]ii ]`rani cu paporni]e cu ceap`, usturoi, br\nz`, apoi clasicii meseria[i din orice gar` care se respect`: frizer, pantofar. {i, bine\n]eles, mititei [i muzic` de taraf, condus de nimeni altul dec\t Nelu Ploie[teanu. În spa]iul UE - preparate culinare rafinate, oameni elegan]i, ultimele tehnologii audio-video, muzic` clasic`. Maestrul de ceremonii este Ioan T. Morar.
DUMINIC~, 21 MAI Balul „Academiei Ca]avencu“, TVR 1, ora 22.20
„Buena Vista Social Club“, TVR2, ora 23.05
„Gol pu[c`“, HBO, ora 00.30 MIRCEA RE{TEA
09.00 09:10 HBO FILM St`p\nul Inelelor: Întoarcerea Regelui Fantastic, SUA, 2003.
09.00 Regia: Peter Jackson Cu: Elijah Wood, Viggo Mortensen, Ian McKellen, Sean Astin.
Pierre Richard
10.00 Regia: Francis Veber Cu: Pierre Richard, Michael Bouquet, Fabrice Greco. 13.00 TVR CULTURAL
10.30 REALITATEA TV
EMISIUNE
EMISIUNE
Dialoguri despre alt`dat` Moderator: Acad. Constantin B`l`ceanu-Stolnici.
Deschide lumea! 11.00 TVR CULTURAL
13:20 REALITATEA TV
DOCUMENTAR
Muzeele lumii Episodul 8: Muzeul Na]ional germanic din Nürnberg.
17.00 17:00 PRO CINEMA
17.55 TVR 1 SPORT
Mondial 2006.
Ghidul oficial al Cupei Mondiale de fotbal. 19.30 TVR CULTURAL EMISIUNE
Tema de vineri. Mitul lui Icar Moderator Florin Iaru Mitul lui Icar devine preocupare constant` pentru cele mai luminate min]i.
21.00 21.00 SENSO FILM Doamna din tablou Dram`, Anglia, 1997, prima parte. Regia: Julian Jarrold Cu: Helen Mirren, Iain Cuthbertson, Iain Glen. Lini[tea sufleteasc` a unei femei este zdruncinat` c\nd so]ul ei este omor\t. 21.30 ANTENA 1 FILM
R\ul uciga[ thriller, SUA 1994. Regia: Curtis Hanson Cu: Meryl
DOCUMENTAR
Planeta la control 23.05 TVR 2 CONCERT Buena Vista Social Club TVR 2 difuzeaz` concertul sus]inut de arti[tii Buena Vista Social Club la Sala Palatului în 8 mai. 23.30 DISCOVERY DOCUMENTAR
Conspira]ii sub lup` Codul lui Da Vinci decriptat.
Kilocruciada cu Carmen Brum`.
17.00 PRO CINEMA FILM Banii altor oameni Comedie, SUA, 1991 Cu: Danny De Vito (foto). 18.00 TV SPORT SPORT
Finala Diviziei Na]ionale BRD de Rugby
Streep (foto), Stephanie Sawyer, Kevin Bacon. Gail pleac` \ntr-o excursie pe r\u \mpreun` cu familia sa. Pe drum li se al`tur` doi b`rba]i care se dovedesc a fi ni[te infractori. Via]a familiei lui Gail e amenin]at` at\t de cei doi, c\t [i de apele r\ului. 22:00 REALITATEA TV TALK-SHOW Zece fix Invitatul lui Stelian T`nase este Mircea Dinescu.
20.00 PRIMA TV FILM Cum s` fii b`rbat Comedie, SUA, 1997 Regia: Frank Oz Cu: Kevin Kline, Joan Cusack. 21.45 TVR 1 DIVERTISMENT EUROVISION 2006 – Finala Transmisiune direct` de la Atena. 22.10 TVR 2 FILM Billy Bathgate Dram`, SUA, 1991. Regia: Robert
23.00 00.20 TVR 1 FILME {OC Veronica Guerin Dram` SUA, Irlanda, Anglia, 2003, Prezint` Alexandru Tocilescu.
23:15 PRO CINEMA SERIAL Twin Peaks, episodul 11 Thriller, SUA, 1990 Regia: David Lynch Cu: Kyle MacLachlan. 00.30 HBO FILM Gol pu[c` Comedie, Anglia, 1997 Regia: Peter Cattaneo Cu: Robert Carlyle, Mark Addy, William Snape. Varianta englezeasc` a trupei Chippendales, mult mai haioas`.
12.05 TVR CULTURAL FILM
Dou` sau trei lucruri pe care le [tiu despre ea Dram`, Fran]a, 1967. Regia: Jean-Luc
Godard. Cu: Joseph Gehrard, Marina Vlady. 13.00 TVR 1 TALK -SHOW S`pt`m\na politic` Anali[ti: Iosif Boda [i Cristian P\rvulescu Moderator Rodica Culcer. 13.20 REALITATEA TV EMISIUNE
M`n\nc, deci exist. Cu Dan Chi[u (foto).
17.00 19.30 TVR CULTURAL EMISIUNE
Fotograme Portret al artistului la tinere]e... Moderator Alex Leo {erban Invita]i – actorii Drago[ Bucur [i Andi Vasluianu.
20.00
23.00 23:00 NATIONAL GEOGRAPHIC
EMISIUNE
17.00
DESENE ANIMATE
Parisul vesel Anima]ie SUA, 1962.
09.00 NA}IONAL TV FILM Juc`ria Comedie, Fran]a, 1976.
10.30 TVR 2 SERIAL Uli]a spre EuropaEpisodul 60 Realizatori: Mihai Alexandrescu, George Lungoci.
17.00 TVR 1 FOTBAL Sportul Studen]esc – Steaua 17.25 REALITATEA TV
Robert Turcescu (foto), Emil Hurezeanu, Liviu Mihaiu [i Cristian T. Popescu.
EMISIUNE
Analiz` final` Actualitatea politic` v`zut` de
20.00 Benton. Cu: Dustin Hoffman, Nicole Kidman, Bruce Willis. În violentul New York al anilor '30, Billy Bathgate, s`tul de s`r`cie, accept` s` intre în banda gangsterului Dutch Schultz. 22.20 REALITATEA TV EMISIUNE P`rerea mea
Nicole Kidman
20:00 HBO FILM ra]ioniste, toate pot fi Candidatul altora g`site \n acest film. Thriller, SUA, 2004 Regia: Jonathan Demme 20.30 TVR 2 DOCUMENTAR Copiii spun lucruri Cu: Anthony Mackie, nu tocmai tr`snite Jeffrey Wright, Denzel Realizator: Cornel Washington, Merryl Streep. Mihalache. Un remake dup` filmul cu acela[i nume realizat de 22.20 TVR 1 SPECIAL americani \n Povestea ultimuperioada R`zlui tren – Balul boiului Rece. „Academiei Politic`, Ca]avencu“ afaceri, r`zboi, Realizator teorii Iuliana conspiTudor. „Candidatul altora“
23.00 23.15 REALITATEA TV Realitatea sportiv` cu Emanuel Terzian. 00.15 HBO FILM Nici pro, nici contra Poli]ist, Fran]a 2003. Regia: Cedric Klapisch Cu: Anne Marie Gillian, Vincent Firaz. 02:00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR
Domnia terorii: Atentatori sinuciga[i.
Anne Marie Gillian
Media cultur` Vineri, 19 mai 2006
03
„Nevoia de v\rfuri de audien]` a dus la marginalizarea serialelor, cu toate c` acestea asigur` un public constant la fiecare episod.“
Televiziune
— Ada Roseti, critic de film [i director de achizi]ii \n TVR
TELEVIZIUNILE |NCEARC~ S~ PROFITE DE SUCCESELE CONCUREN}EI
Seriale cu repeti]ie Zeci de seriale au fost difuzate [i
Un serial, mai multe posturi
r`sdifuzate de televiziuni [i, \n aceast` frenezie, unele au \nceput s` „migreze“ de la un canal la altul. — Bety BLAGU DE C|TE ORI a]i v`zut p\n` acum „Familia Bundy“? Ce caut` d`daca Fran Fine sau Xena pe Antena 1, c\nd ele au cunoscut consacrarea la PRO TV? Vi s-a \nt\mplat s` schimba]i postul [i s` vede]i acela[i serial pe care l-a]i ocolit la o alt` televiziune? Cum de a cump`rat TVR 1 „Lost“, de[i acesta era difuzat de c\teva luni de AXN? |n materie de seriale de televiziune, se duce o b`t`lie surd` at\t \ntre posturile specializate [i cele generaliste, c\t [i \ntre marile televiziuni.
Naufragia]i \ntre TVR 1 [i AXN Cel mai cunoscut serial transmis \n acela[i timp de dou` televiziuni diferite este „Lost“. Prima serie a produc]iei a fost difuzat` \n prim`vara anului 2005 de AXN, un post de ni[`, specializat \n filme, \n timp ce TVR l-a inclus \n program abia \n toamna aceluia[i an. „TVR a cump`rat produc]ia cu drept de prim` difuzare pe teritoriul României, \nainte ca «Lost» s` apar` pe AXN“, a declarat Ada Roseti, critic de film [i director de achizi]ii \n televiziunea public`. Dublajul s-a creat deoarece canalul specializat \n transmiterea de filme s-a folosit de o neclaritate legislativ`. „Ei se declar` un canal PayTV, \n genul HBO, \n timp ce noi nu percepem nici o tax` pentru retransmiterea programului. Dar, \n timp ce HBO este inclus \ntr-un pachet suplimentar, AXN este transmis de unii operatori \n pachetul de baz`. Noi nici nu am fost anun]a]i c` ei au cump`rat serialul [i a[a au \nceput problemele“, sus]ine Ada Roseti. Ea nu crede c` televiziunea public` ar fi renun]at la achizi]ionarea „Lost“, chiar dac` ar fi aflat de v\nzarea acestuia c`tre AXN. „Am fi adoptat doar o strategie diferit`. Acum \ncerc`m s` recuper`m deficitul de imagine creat de situa]ie“, mai spune Roseti, care recunoa[te c` postul specializat a c\[tigat mult` notorietate \n ultimele luni „\n c\rca“ TVR. Singura solu]ie g`sit` de reprezentan]ii postului public pentru reglementarea situa]iei este obligarea operatorilor de cablu de a include AXN doar \n pachetele op]ionale.
Cazuri similare AXN nu este singurul post specializat care dubleaz` produc]iile televiziunilor generaliste. Hallmark are [i el „ciocniri“ frecvente, mai ales cu serialele difuzate de canalele televiziunii publice, folosindu-se de aceea[i „scuz`“, c` este un post PayTV. „Amy“ este difuzat de TVR 2 \n fiecare s\mb`t`, \n timp ce
la Hallmark are rezervate cinci seri pe s`pt`m\n`, de luni p\n` vineri. P\n` nu demult, situa]ia era similar` \n cazul serialului „Lege [i ordine“. Serii diferite, cu actori diferi]i, erau difuzate at\t de TVR 2 [i Hallmark, c\t [i de Antena 1. De[i TVR 2 a renun]at la serial, variante diferite s\nt \nc` difuzate de Antena 1 [i de Hallmark. Un astfel de „triplaj“ a mai avut loc cu serialul „ALIAS“, ale c`rui episoade au putut fi urm`rite \n acela[i timp pe Antena 1, PRO Cinema [i AXN. Analistul media Costi Rogozanu, redactor-[ef al revistei „Apropo“, crede c` apari]ia simultan` a serialelor pe mai multe posturi de televiziune nu s\nt accidente. „{i nici nu s\nt sup`r`toare, dac` televiziunile care le difuzeaz` nu se bat direct. De exemplu, TVR [i Hallmark func]ioneaz` \n ligi diferite ale audien]elor“, a declarat Rogozanu. Fan declarat al serialului „Lost“, el spune c` s-a bucurat de programarea lui pe un post specializat: „Am fost r`spl`tit de AXN, acum un an [i ceva, cu multe relu`ri, ca s` fiu sigur c` nu pierd vreun episod. La seria a doua, au \mpu]inat vizibil relu`rile [i nu l-am mai urm`rit. Asta se \nt\mpl` c\nd un post de ni[` nu mai g\nde[te ca un post de ni[`. A[a c` seria a doua o voi vedea pe TVR“.
„CSI Investigations“ – PrimaTV „CSI Miami“ – PRO TV „CSI New York“ – AXN „V\n`torii de comori“ – TVR 2, AXN „Verdict: crim`!“ – TVR 2, PRO Cinema „Amy“ – TVR 2, Hallmark
Relu`ri de succes
Una dintre echipele CSI a investigat deja [i la TVR 1, [i la Prima TV.
Dup` c\]iva ani de PRO TV, „Prietenii t`i“ s-au mutat cu succes la PRO Cinema.
E[ecuri
Normalitatea relu`rilor Un fenomen mult mai r`sp\ndit \n televiziune este cel al relu`rii difuz`rii de seriale. „Din acest punct de vedere, s\ntem \ntr-o absolut` normalitate. Dac` pot cump`ra un serial care deja a \nregistrat un succes pe un alt post tv, o voi face“, este de p`rere Ada Roseti. Aceea[i idee este sus]inut` [i de Costi Rogozanu: „Reluarea serialelor e aproape o mi[care necesar` \n alc`tuirea programelor. Orice serial mare are un nucleu dur de fani pe care nu are rost s`-l pierzi, ci, dimpotriv`, po]i s` \ncepi s` construie[ti \n jurul lui“. Modelul este identificat de Rogozanu \n cazul PRO Cinema, post al trustului MediaPRO, care difuzeaz` numeroase relu`ri ale serialelor pozi]ionate ini]ial \n grila PRO TV. Cu toate acestea, Rogozanu consider` c` [i relu`rile trebuie s` aib` o limit`: „Dac` se reia «Seinfeld» de o mie de ori, eu s\nt fericit, nu mai judec pe nimeni; dac` se reia «Bundy» de o mie de ori, \ncep s` m` enervez“.
Pentru rating [i bani Pe l\ng` motiva]ia audien]ei, exist` [i ra]iuni de ordin financiar, care determin` televiziunile s` reia difuzarea unei produc]ii. |n general, contractele prin care s\nt achizi]ionate se-
Logica pie]ei [i a speciali[tilor spune c` fiecare serial are un nucleu dur de telespectatori care \l vor urm`ri indiferent de postul care \l difuzeaz` [i de ora la care este programat, iar audien]ele confirm` acest lucru. Asta \n condi]iile \n care, pentru un serial difuzat pentru prima dat`, un rating de 3 puncte este mul]umitor. „Ally McBeal“ [i noile serii „Prietenii t`i“, lansate de PRO TV, aduc acum pentru PRO Cinema audien]e de p\n` la un punct de rating, uneori mai mari dec\t cele ale serialelor difuzate de TVR 2. „Familia Bundy“, reluat` de c\teva ori deja de PRO TV, reu[e[te mai mult de 2 puncte de rating la ora 15.00. Nici „Xena“, pe Antena 1, nu [i-a pierdut mult din putere, apropiindu-se de un punct de rating. Cele dou` serii diferite ale „CSI“, „Miami“ [i „Investigations“, difuzate de PRO TV [i respectiv Prima TV, \nregistreaz` [i ele peste 3 [i respectiv 2 puncte de rating.
„Naufragia]ii“ au fost lansa]i de AXN, dar au cunoscut consacrarea pe TVR 1. rialele ofer` cump`r`torului posibilitatea de a-l redifuza gratuit, \ntr-o perioad` de doi ani. De asemenea, programarea de c`tre un alt post de televiziune a unui
serial, care a fost deja testat de concuren]`, \nseamn` o cheltuial` mai mic` dec\t \n cazul \n care se cump`r` primul drept de difuzare pe teritoriul României.
Seriale reluate de al]ii Post
Film
Prima difuzare
PRO Cinema
„Ally McBeal“
PRO TV
PRO Cinema
„Cheers“
PRO TV
PRO Cinema
„Twin Peaks“
TVR 1
Antena 1
„D`daca“
PRO TV
Antena 1
„Xena – prin]esa r`zboinic`“ PRO TV
Antena 1
„Comedia animalelor“
Animal Planet
TVR 2
„Lois [i Clark“
PRO TV
Na]ional TV
„A treia planet` de la Soare“ Antena 1
AXN
„Star Trek“
TVR 1
Prima TV
„CSI Investigations“
TVR 1
Motiva]iile financiare s\nt luate \n considerare mai ales pentru c` serialele nu au capacitatea de a \nregistra ratinguri mari. „Se \nt\mpl` un lucru trist, dar previzibil: a sc`zut dramatic ratingul serialelor cult (excludem televonevelele), al serialelor scumpe. O serie din «Soprano» a fost difuzat` \n premier` de PRO Cinema, de exemplu, \nregistr\nd audien]e mici, chiar la debutul postului“, \[i aminte[te Costi Rogozanu. Explica]ia acestui fenomen este, \n opinia Adei Roseti, faptul c` un film serial nu poate s` aduc` postului v\rfuri de rating: „A fost o perioad` \n care serialele au mers bine, dar nevoia de v\rfuri de audien]` a dus la marginalizarea lor, cu toate c` asigur` un public constant la fiecare episod“.
Nu toate relu`rile au avut \ns` darul de a-i reuni pe fani \n fa]a televizoarelor. Succesul avut de TVR 1 cu „Isaura“ sau „Twin Peaks“, la \nceputul anilor ’90, nu se mai reg`se[te azi. Na]ional TV nu a „spart pia]a“ redifuz\nd prima telenovel` vizionat` de români, iar PRO Cinema \nregistreaz` \n medie 0,2-0,3 puncte de rating \n serile cu „Twin Peaks“. O alt` reluare difuzat` de Na]ional TV, „A treia planet` de la Soare“, de[i un fost succes al Antenei 1, nu reu[e[te nici ea s` se ridice peste 0,2 puncte de rating.
Rating la prima m\n` Cel mai \ndelungat succes de televiziune, la capitolul filmelor serial, este, f`r` \ndoial`, „T\n`r [i nelini[tit“. Dup` mai bine de zece ani de difuzare, produc]ia s-a stabilit la o medie zilnic` de 4 puncte de rating. Prin compara]ie, „Neveste disperate“ a avut \n general aceea[i medie, \n timp ce seria „Lost“ transmis` de TVR 1 a urcat chiar [i peste 5 puncte. Serialele de noapte devenite obi[nuin]` \n ultima perioad` la PRO TV (cum s\nt „Prietenie pe muchie de cu]it“, „Disp`ru]i f`r` urm`“) ajung [i ele la aproximativ dou` puncte de rating, \n timp ce „Lege [i ordine“, pe Antena 1, \nregistreaz` aproximativ un punct.
Vineri, 19 mai 2006 Media cultur`
04
Banii din imagine
dintre europeni au declarat c` le place s` spele haine, comparativ cu 34% \n SUA.
41%
CUM |{I SPAL~ ROMÂNII RUFELE |N FAMILIE
— Cristina Rusen, account director Saatchi&Saatchi, agen]ia care se ocup` de publicitatea Ariel
„Nu e deloc u[or s` \i determini s` r`m\n` al`turi de tine, orice ai fi: partid, idee sau detergent.“ — Gabriel Predescu, brand building manager Dero
„Igiena este noua aspira]ie a omului modern. |n societatea american`, hainele curate s\nt un semn al statusului social.“
303
Reclamele la detergen]i centreaz` [i pe aspectul cultural al cur`]eniei, igiena fiind noua aspira]ie a omului modern, conform studiului JWT. |n societatea occidental`, cur`]enia a fost asociat` pentru mult timp cu virtu]ile morale [i chiar spirituale. De altfel, \n multe cazuri, insultele rasiste folosesc varia]ii ale ideii de murd`rie: „\mpu]it“, „jegos“, „nesp`lat“. |n societatea american`, atunci c\nd primul lucru pe care \l observi la o persoan` este parfumul balsamului de rufe“, apreciaz` o intervievat` din Statele Unite \n studiul „Arta domestic` a sp`latului“, realizat de JWT \n peste 50 de ]`ri de pe toate continentele. Publicitarii au mar[at pe atuul mirosului, \n func]ie de targetul reclamelor. Pentru consumatorii preten]io[i [i cu mai mul]i bani, produsele premium mizeaz` pe aspectul „impecabil“, mirosul revenind ca sarcin` parfumurilor [i produselor de \ngrijire personal`. Segmentul economic \ns` arat` trei atuuri (c\teodat` [i patru) combinate \ntr-un singur produs: spal` bine, miroase frumos, cost` pu]in [i con]ine [i balsam. Cercet`rile au ar`tat c` cei cu mai pu]ini bani s\nt sedu[i \n primul r\nd de detergen]ii care parfumeaz` rufele.
Pove[ti simple, dar curate TIMI {LICARU
Una dintre cele mai frecvente
apari]ii \n calupurile publicitare de la noi este detergentul. Oare de ce? — Alexandra B~DICIOIU MIZA: 100 DE MILIOANE de euro pe an. At\t valoreaz` pia]a detergen]ilor din România, conform estim`rilor lui Gabriel Predescu, brand building manager Dero. „De mult` vreme e o competi]ie s`n`toas`. Destul de vizibil` dac` ne uit`m la televizor – luna aceasta s\nt nu mai pu]in de [apte m`rci prezente cu spoturi tv \n pauzele publicitare – sau dac` mergem \n supermarketuri – zeci de oferte promo]ionale“, apreciaz` brand managerul Dero. Industria este disputat` de trei
gigan]i interna]ionali: Procter&Gamble, care mizeaz` pe Ariel, Tide [i Bonux, Unilever, cu Omo, Bona [i Dero, [i Henkel, care a venit \n peisajul autohton cu Persil, Perwoll [i Rex. La r\ndul lor, m`rcile fiec`rei companii concureaz` \n func]ie de trei segmente importante: premium – „Exigen]a cere impecabilul“ –, medium – „Albul cel mai alb“ – [i economic – „Spal` albele \n mod iste]“.
B`t`lia pentru cine e mai român Intrate pe pia]a autohton` la \nceputul anilor ’90, mul-
tina]ionalele au privit cu mult` aten]ie treburile casnice ale românilor pentru a [ti s` le comunice apoi brandurile pe limba lor. Ele au aflat astfel c` mul]i consumatori fierb rufele, al]ii le \nmoaie \nainte de sp`lare timp de c\teva ore, iar unii a[az` s`punuri pe raft, \ntre rufe, pentru ca acestea s` miroas` mai frumos. „Companiile interna]ionale se afl` \n competi]ie [i cu produc`tori locali care au intrat \n special \n segmentul de consumatori cu venituri mici [i medii. Tr`im \ntr-o arie geografic` \n care pre]ul este, de multe ori, o barier`“, arat` Cristina Rusen, account director Saatchi&Saatchi, agen]ia care se ocup` de imaginea Ariel. |n aceast` privin]`, Gabriel Predescu m`rturise[te:
Branduri locale [i interna]ionale pe pia]a româneasc`
Ariel, Saatchi&Saatchi
Dero, Punct Advertising
— „Arta domestic` a sp`latului“, studiu realizat de JWT
Omo, GMP
Tide, Leo Burnett
„Nu este nici un secret c` unul dintre ingredientele de baz` ale succesului Dero r`m\ne caracterul s`u local. Spre deosebire de perioada de dup` 1989, c\nd nu existau m`rci române[ti de o calitate comparabil` cu cele occidentale, \n ultimii ani vedem o revitalizare a m`rcilor locale. Populare, nostalgice sau orientate spre viitor, b`t`lia pentru «cine e mai român [i simte mai române[te» e \n toi“. Românii, obi[nui]i cu acest brand de 40 de ani, au ajuns chiar s` foloseasc` numele Dero pentru orice fel de detergent. |n 1995, marca autohton` a fost preluat` de grupul anglo-olandez Unilever, care a p`strat \ns` specificul local \n promovare.
Miza rufelor parfumate Istoria industriei a mai demonstrat c`, \n publicitatea la detergen]i, lupta se d` pe dou` fronturi: sim]ul vizual [i cel olfactiv. Primele b`t`lii au fost c\[tigate \n partea vizual`: \ndep`rtarea petelor, hainele colorate care \[i p`streaz` intensitatea nuan]ei, albul str`lucitor. |n viitor \ns`, speciali[tii din publicitate s\nt de p`rere c` miza va r`m\ne \n miros. Produsele existente pe pia]` reu[esc deja s` \ndep`rteze murd`ria [i deci s` ating` standardele vizuale, de aceea sim]ul olfactiv cre[te din ce \n ce mai mult \n aprecierea curatului. Riscul acestui trend este \nlocuirea izului nepl`cut cu mirosul sup`r`tor al chimicalelor. „Prea curat e
Identit`]i furate Persil are o istorie interesant` de identitate. Numele lui vine de la constituen]ii de baz`: perborat [i silicat, iar \n ceea ce prive[te brandul, exist` dou` companii care-l produc [i care au dreptul de a-l folosi: rivalele multina]ionale, Henkel [i Unilever. Astfel, \n unele ]`ri, cum ar fi Marea Britanie, Persilul este produs de Unilever, iar \n altele, cum ar fi Germania, apar]ine celor de la Henkel. Chiar dac` au existat tentative de a cump`ra toate drepturile pentru produs, din partea ambelor companii, nu s-a ajuns p\n` acum la nici un rezultat. Astfel, \n România exist` dou` tipuri de Persil: unul produs de
Henkel, care are chiar numele de Persil, [i cel fabricat de Unilever, sub numele de Omo. Tide, marca Procter&Gamble, are de asemenea o istorie aparte. |n 1992, c\nd P&G a intrat pe pia]a rus`, a lansat Arielul, principala marc` de detergent a companiei în Europa. De[i la trei luni de la lansare, 85% dintre consumatori [tiau de el, dar numai 5% îl cump`rau. Compania a aflat c` ceilal]i nu [i-l permiteau, a[a c` a introdus o alt` marc`, ambalat` în pungi în loc de cutii [i pentru care s-a g`sit o metod` de producere pe plan local. Pentru ea s-a folosit numele Tide, de[i produsele americane erau diferite de cele ruse[ti.
05
\nscrieri au fost \nregistrate anul acesta la Ad’Or, cu 48 mai pu]ine dec\t anul trecut.
Spoturile la detergen]i s\nt blamate de multe ori de faptul c` nu ies din tipare: pata, compara]ia cu „produsele obi[nuite“ [i cadrul final al gospodinei m\ndre [i iste]e. Cristina Rusen argumenteaz` nevoia acestor execu]ii prin faptul c` „românul a[teapt` \n continuare s` vad` cum un produs rezolv` nevoile lui de cur`]enie. Sec]iunea demonstrativ` din comunicare este aproape nelipsit`. Ceea ce determin` o aten]ie secundar` pentru construirea valorilor emo]ionale ale brandului“. |ncerc\nd totu[i s` ias` din aceste tipare, Tide a reu[it s` marcheze la Ad’Or, cu campania Atla[ii, iar Omo a mers pe ideea de „murd`rirea este bun`“. De altfel, cele dou` m`rci \ncearc` \n ultimul timp o comunicare asem`n`toare: detergent pentru p`rin]i moderni, pe care nu-i deranjeaz` hainele murdare ale copiilor. Diferen]a const` \n faptul c` Tide subliniaz` ideea de albituri, iar Omo, pe aceea de p`rinte \n]eleg`tor. Mesajul acestora \ncearc` s` restabileasc` rolul murd`riei \n rutina cotidian`, spun\ndu-le consumatorilor c` nu ar trebui s` se g\ndeasc` la pete ca la o problem`, ci din contr`, ca la un semn al bun`st`rii. Dero, de asemenea, s-a diferen]iat ini]ial cu ajutorul lui {tefan B`nic` jr., iar din 2004 cu promisiunea „Dero scoate cele mai frecvente 99 de pete“, bunicul din mina de c`rbuni devenind un personaj cu faim` printre consumatorii de detergent. „Din cercet`ri, putem spune c` românii reac]ioneaz` bine la umor. |n acela[i timp, exist` foarte mul]i oameni c`rora le plac pove[tile simple, dar nu lipsite de emo]ie, a[a cum s\nt
Banii din imagine
|NTRECEREA CREATIVILOR ROMÂNI
Influen]a cur`]eniei
Lupta detergen]ilor [i gospodina român`
„Tr`im \ntr-o arie geografic` \n care pre]ul este, de multe ori, o barier`.“
Media cultur` Vineri, 19 mai 2006
hainele curate s\nt un semn al statutului social: dac` ai ajuns s` lucrezi \ntr-un mediu aseptic de birouri, atunci e[ti v`zut ca o persoan` influent`, cur`]enia fiind interpretat` ca o atitudine competent`. „Cur`]enia casei, a membrilor familiei reprezint` o carte de vizit`, construind, al`turi de celelalte componente, statutul social“, confirm` [i Cristina Rusen. telenovelele“, arat` Gabriel Predescu.
Gospodina român` [i infidel` „Consumatorul de detergent din România este unul preponderent feminin“, spune Cristina Rusen. Brand managerul Dero face \ns` diferen]a \ntre consumator [i cump`r`tor. |n primul caz, el crede c` este mai u[or de schi]at profilul celui care nu folose[te detergent: „Peste 55 de ani, tr`ie[te \n mediul rural, are o pensie mic` [i spal` rufele cu s`pun de cas`“. C\nd vine vorba despre cump`r`tori \ns`, ei s\nt \n marea majoritate femei. „C\teodat` [i b`rba]ii, citind lista primit` de acas`, sun` tot la so]ie pentru indica]ii: «Ce detergent s` iau?»“. Predescu mai vorbe[te [i de dificultatea de a fideliza consumatorii: „Pe termen lung, nu e deloc u[or s` \i determini s` r`m\n` al`turi de tine, orice ai fi: partid, idee sau detergent“.
Bariera pre]ului „Un criteriu dominant \n alegerea produsului este pre]ul. Puterea de cump`rare este \n cre[tere, \ns` nu ajunge \nc` la nivelul ]`rilor din vestul Europei“, arat` Cristina Rusen. |n ceea ce prive[te consumul de detergent, România este \nc` \n urma mediei europene [i chiar central-europene, iar cauzele ]in de „num`rul mare de oameni cu venituri mici, a c`ror putere de cump`rare \i determin` s` foloseasc` mai pu]in detergent, propor]ia redus` a ma[inilor de sp`lat \n gospod`riile autohtone [i lipsa apei curente \n multe zone, mai ales cele rurale“, dup` cum apreciaz` Predescu.
Trei mari juc`tori
P&G Ariel – „Dac` excelen]a cere impecabilul, excelen]a cere Ariel“ Bonux – „Noi v` sp`l`m hainele \n mod iste]“ Tide – „Noi oferim rufelor tale albul cel mai alb“ Alte m`rci: Ace, Lenor, Mr. Proper
Unilever
Omo – „Murd`rirea e bun`“ Dero – „Dero scoate cele mai frecvente 99 de pete“ Alte m`rci: Domestos, Cif, Coccolino
Henkel
Persil – „Pentru c` [tii ce cumperi“ Rex – „Detergentul iste]“ Alte m`rci: Pur, Clin, Bref, Silan
Pe ultima sut` de metri M\ine va avea
loc finala festivalului de publicitate Ad’Or, aflat la a [asea edi]ie. — Cosmin POPAN
„CRED C~ S|NTEM cea mai norocoas` industrie din Europa de Est. Publicul român urm`re[te publicitatea ca pe entertainment“, spune Bogdan Naumovici, creative director Leo Burnett&Target, agen]ia aflat` \n pole position la competi]ia Ad’Or de anul acesta. Lucian Georgescu, managing partner GAV Scholz& Friends, crede c` se acord` o aten]ie nejustificat` acestei meserii: „Publicitatea nu este o art` [i cu toate acestea se vorbe[te at\t de mult despre «creativitate» \nc\t nu doar cei care lucreaz` \n publicitate, dar chiar [i cei din afara ei se \mbat` extrem de repede cu ap` rece“.
Favori]i [i contestatari Dintre cele 21 de agen]ii \nscrise \n festival anul acesta, Leo Burnett a avut cele mai multe \nscrieri (87), urmat` de GMP (51). |n 2005, marea c\[tig`toare a fost echipa condus` de Naumovici, cu 11 statuete. McCann, principala concurent`, a ob]inut [ase statuete, iar anul acesta a hot`r\t s` nu mai participe la festival, dup` ce, \n urm` cu doi ani, Headvertising-ul a fost prima care a spus „pas“, iar \n 2005 voci noi s-au al`turat agen]iei lui {erban Alexandrescu: Next Cap, Cohn& Jansen [i Gavril`&Asocia]ii. Motivul invocat de acestea este neprofesionalismul organiz`rii festivalului, Adrian Bo]an, directorul de crea]ie McCann, acuz\nd lipsa unui juriu [i a unui regulament al festivalului. Juriul de anul acesta va fi format din Jan Leube, creative director la Scholtz&Friends Berlin, Caroline Marshall, executive editor la revista „Campaign“, Erich Reuter, executive creative director McCann Erickson München, Jason Romeyko, regional creative director Saatchi&Saatchi Var[ovia, Vivian Walsh, ex-art director Fallon SUA [i Saatchi& Saatchi Londra, [i Maxim Lazebnik, executive director All Ukrainian Advertising Coalition.
Un’ te-ai dus tu, ghost-ule? O alt` cauz` de nemul]umire din industria publicitar` o constituie ghosturile, adic` reclamele realizate de agen]ii special pentru festivaluri [i care nu au o expunere mare \n media. „Ghost Ad-ul – o specie pe cale de dispari]ie?“ a fost [i tema
Felix T`taru, directorul GMP, se preg`te[te de competi]ie. de discu]ie a unui seminar care i-a avut ca invita]i pe Bogdan Naumovici [i Emilian Arsenoaie, creative director GMP. Naumovici crede c` România nu mai este o ]ar` a ghost-urilor de vreo doi ani buni. „Exist` din ce \n ce mai mul]i clien]i care s\nt deja convin[i c` publicitatea creativ` este mai eficient` dec\t cea plat`, mediocr`. Fa]` de pie]ele din Europa Central` [i de Est, media lucr`rilor creative «de premiu» f`cute pentru clien]i mari este mult mai mare aici. |n Cehia sau \n Polonia, pe vremea c\nd de acolo veneau Agen]iile Anului de
„S\ntem noroco[i: romånii urm`resc publicitatea ca entertainment.“ — Bogdan Naumovici, creative director Leo Burnett&Target la Portoroz, majoritatea lucr`rilor de premiu erau f`cute pentru Muzeul Torturii sau cel al Comunismului, pentru cauze sociale, saloane de coafur` sau gr`dini zoologice, cu c\te un Ikea r`t`cit din c\nd \n c\nd. Asta \n timp ce pentru clien]ii lor mari f`ceau lucruri destul de mediocre. Asta a func]ionat \ns` doar c\t timp industria de publicitate din acele ]`ri a fost \n cre[tere. |n clipa \n care s-a produs o u[oar` re-
cesiune, primii care au plecat au fost expa]ii, cei care f`ceau majoritatea lucr`rilor creative. Ace[tia nu au l`sat mare lucru \n urma lor: nici oameni «locali» bine preg`ti]i, nici clien]i obi[nui]i s` aprobe lucr`ri creative care s` fi dovedit c` v\nd mai bine dec\t cele mediocre, nici o cultur` \n agen]ie care s` promoveze creativitatea ca driver de business“.
Era pudibond` a publicit`]ii române[ti Paternurile \ndelung b`tute de publicitarii români [i care nu las` locul unor spoturi originale s\nt o alt` critic` fa]` de creativitatea autohton`. Pe de alt` parte, Dan Petre, general manager D&D Research [i cel care a vorbit pe tema „Umor versus Sex \n publicitatea româneasc`“ la unul dintre seminariile Ad’Or, crede c` reclamele autohtone „apeleaz` mult mai pu]in la sex [i umor dec\t se petrec lucrurile în alte ]`ri. Umorul este pu]in mai avansat, dar în ceea ce prive[te sexul, s\ntem în continuare într-o societate tradi]ional` [i într-o perioad` pudibond`“. El sus]ine c` sexul, emo]iile [i umorul v\nd [i o vor face în continuare, deoarece s\nt constante ale individului uman. „Anumite lucruri s\nt inerente naturii umane, iar apelarea la ele va trezi întotdeauna reac]ii. Sexul [i umorul s\nt f`r` îndoial` unele dintre acestea“, explic` Petre.
VIRGILIU ROGOJAN
Veni]i de peste grani]` Seminariile din acest an de la Ad’Or au despicat \n patru campaniile, printurile, spoturile, tendin]ele [i punctele nevralgice ale industriei publicitare române[ti. Printre invita]ii speciali se num`r` Sacha Van Der Plas, Account Supervisor Lavazza – Armando Testa Italy, Erich Reuter, executive creative director, McCann Erickson München, Walter Lürzer, fondatorul bine cunoscutei reviste de advertising „Lürzer's Int'l Archive“, Ales Pavlin, international relation director Golden Drum [i Jan Leube, creative director, Scholz&Friends Berlin. |n opinia lui Georgescu, publicul prezent la seminariile Ad’Or este „format din cei care s\nt \n afara gardului care ascunde leopardul“. Naumovici observ` c` majoritatea lor s\nt studen]i pasiona]i de domeniu: „Cei din agen]ii care ar avea de beneficiat de pe urma unor seminarii ]inute de colegii lor nu prea vin, probabil din cauza unei prost \n]elese concuren]e. Iar clien]ii, dac` tot citesc despre Ad'Or c` este contestat, c` nu mai merit` s` avem \ncredere \n el... Ce s` fac`? – se conformeaz`“.
Vineri, 19 mai 2006 Media cultur`
06
Arte [i carte
„|n Germania, avem 190 de [coli numite dup` Sophie Scholl.“
— Marc Rothemund, regizor
Cartea de weekend
NEM}II |{I SCOT MARTIRII LA RAMP~
Cultur`, rafinament [i prostitu]ie
Cea de-a doua alegere a Sophiei
Jurnalul unei prostituate londoneze, postat \ntr-un blog [i apoi publicat, a f`cut deliciul a milioane de cititori.
„Ultimele zile ale
— Magdalena COLOMBET „AVENTURILE INTIME ale unei prostituate de lux londoneze“ au \nceput \n urm` cu aproape trei ani, pe Internet. {i nu a trecut mult timp p\n` c\nd blogul pe care erau postate a devenit foarte popular, a ap`rut [i cartea, apoi s-au generalizat controversele. Socoteala e echilibrat`: unii mor de curiozitate s` afle cine scrie via]a prostituatei londoneze, al]ii de abia a[teapt` s` vad` ce spune Belle. Belle este o rafinat` fat` de companie care s-a botezat dup` celebrul film al anilor ’60 f`cut de Luis Buñuel (\n care Catherine Deneuve \ntruchipa o so]ie plictisit` care devine prostituat`) [i pretinde a fi o evreic` englezoaic` de vreo dou`zeci [i ceva de ani, care studiaz` arta la universitate [i locuie[te \n partea de nord a Londrei. Are un iubit care \i trimite mesaje de dragoste, iar p`rin]ii ei habar n-au cu ce „aventuri“ \[i umple timpul. Clien]ii \i prime[te de la o madam` est-european`, care \ncurc` numele hotelurilor [i o las` pe Belle s` se descurce s` ajung` la ei \nainte ca oamenii s`-[i piard` apetitul. Folose[te lac de unghii de la Chanel [i cump`r` de la Harvey Nichols (pentru necunosc`tori, magazinele H.N. \[i disput` clien]ii cu celebrul Harrods). Jurnalul ei e plin de referin]e culturale, cum ar fi vizitele la Royal Academy [i la Victoria and Albert Museum, pe care le descrie la fel de atent ca [i \nt\lnirile cu clien]ii. De fapt, imagina]ia cititorului este foarte pu]in solicitat` pentru a reconstitui ceea ce se \nt\mpl` \n acele apartamente sau camere de hotel. |ns`, l`sat` mai liber`, respectiva imagina]ie nu st`, ci \ncearc` s` reconstituie identitatea real` a creatorului sau creatoarei lui Belle. Ca \n basmele tradi]ionale, mul]i critici viteji s-au ar`tat, pretinz\nd a fi descoperit cine e Belle de Jour. Oficial, Belle sus]ine pe site-ul ei c` n-a fost prins` \nc` de nimeni. {i \nc` ceva: aventurile lui Belle nu s-au terminat, iar aceast` carte are toate [ansele de a fi urmat` de o alta. „Belle de Jour: aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze“, Editura Trei, 384 de pagini, 29.90 lei.
lui Sophie Scholl“ arat` cealalt` fa]` a Holocaustului. Aceea a victimelor germane. — Ileana DIMA
CU TOATE C~ TITLUL d` fiori, garant\ndu-]i c` filmul se va sf\r[i cu un deces, produc]ia german` realizat` de Marc Rothemund e de o calitate excep]ional`. Violen]a e, \nainte de orice, psihologic`, iar jocul minimalist al actri]ei principale, Julia Jentsch, este un pivot eficient al tensiunii.
O poveste bine cunoscut` Ac]iunea se petrece de-a lungul a patru zile din 1943. Cu toate c` logodnicul ei se afl` \n armata nazist`, lupt\nd pe fatalul front de est, Sophie Scholl, al`turi de fratele ei, face parte din organiza]ia studen]easc` disident` „Trandafirul alb“. Este \ns` prins` de Gestapo \n timp ce \mpr`[tia manifeste ce incitau \mpotriva regimului, \n speran]a unei rebeliuni universitare. De aici urmeaz` \nt\i un duel verbal, plin de [iretlicuri, cu interogatoriul ei, apoi un adev`rat combat de idei. Istoria lui Sophie Scholl este arhicunoscut` \n Germania. De altfel, cineastul a decis s` se concentreze asupra ultimelor zile [i dintr-un motiv cinematografic. Exista un alt film, „Trandafirul Alb“, regizat de Michael Verhoeven \n 1982. Acesta relata perioada \n care eroina locuia \n Ulm, cum a ajuns la München pentru studii, ac]iunea \ncheindu-se o dat` cu capturarea celor doi fra]i de c`tre Gestapo.
Documentare de nota 10 Potrivit declara]iilor Juliei Jentsch, s-a lucrat extrem de mult la scenariu, timp de doi
Replicile personajului din film s\nt cele ale Sophiei reale. ani, tocmai \n ideea ca el s` fie c\t mai aproape de adev`r. „90% dintre dialogurile din film s\nt bazate pe ceea ce ea a spus \n realitate“, precizeaz` actri]a. C\t despre Rothemund, el a f`cut ceva s`p`turi \n arhiv`. At\t de multe, \nc\t \nainte de film a f`cut un documentar tv, care a inclus interviuri cu martori oculari [i fotografii din arhiv`. Povestea documentelor e ceva mai complicat`. La sf\r[itul r`zboiului, Gestapoul [i-a transformat propria arhiv` \n praf [i pulbere. Dar transcrierile interogatoriului lui Scholl ajunseser` la Tribunalul Poporului din Berlin, de unde ru[ii le-au expediat \n Moscova. Urm`toarea lor oprire a fost Germania de Est, la reunificare intr\nd \n posesia arhivelor germane. Unde au z`cut 13 ani, p\n` c\nd Rothemund le-a putut vedea, contra cost (un euro). Nu erau doar transcrierile interogatoriului ei, ci [i al fratelui s`u, plus o scrisoare de 14 pagini \n care colega ei de ce-
lul` le povestea p`rin]ilor eroinei ultimele trei zile ale fiicei lor.
Corectarea unei prejudec`]i Tocmai datorit` acestei preocup`ri pentru adev`rul istoric [i a privilegierii scenariului regia este incredibil de discret`. Nu \i lipse[te \ns` subtilitatea: spectatorul se apropie cu at\t mai mult de personaj cu c\t e incon[tient de prezen]a unei camere de luat vederi care face selec]ia imaginilor. Cu excep]ia acestui „am`nunt“, lungmetrajul putea s` fie la fel de bine o pies`. |ns` tocmai aceast` discre]ie a impresionat juriile, pelicula ob]in\nd premii cu carul, Ursul de Argint la Berlin, o nominalizare la Oscar pentru „Cel mai bun film str`in“, plus niscaiva distinc]ii de la Academia European` de Film. Unul dintre scopurile regizorului era remedierea unui loc comun. |nainte de g`sirea documentelor, germanii credeau
c` studen]ii \n cauz` s-au l`sat uci[i din primul moment. Or, dup` cum arat` filmul, Sophie a reu[it s` \l mint` pe cel de la Gestapo care o interoga timp de cinci ore, lupt\ndu-se pentru via]a ei. Apoi, a min]it \n continuare, pe parcursul a trei zile, pretinz\nd c` doar ea [i fratele ei erau implica]i \n fabricarea manifestelor.
POVESTE DANSAT~ CU ELEGAN}~ {I |NGHE}AT~
Mazilu love[te [i consoleaz` la Odeon R`zvan Mazilu [i Monica Petric` se ceart` printr-un dans pe scen`. „|nc` un tango“ te ]ine continuu cu ochii pe ei. — C`t`lina GEORGE |N ROLURILE PRINCIPALE din spectacolul de la Odeon, „Un tango mas“ („|nc` un tango“), Mazilu [i Monica Petric` reu[esc s` povesteasc` prin mi[c`ri de tango stilizat a[a cum al]ii o fac prin replici bine strunite. Buna dispozi]ie, jocul vesel, nep`s`tor, jocul erotic, teama, nesiguran]a, neputin]a de a ie[i din constr\ngerile pe care singur ]i le impui, toate \[i g`sesc locul \n povestea dansat` de cei doi. De la bun
\nceput, protagoni[tii combin` elegan]a cu vitalitatea, delicate]ea cu brutalitatea. Am\ndoi poart` costuma]ie de sear` [i totu[i m`n\nc`, pofticio[i ca ni[te copii, \ngheta]` la cornet. Intr` \ntr-un local de noapte unde, dup` ce se arat` fiecare foarte preocupat de propria \nghe]at`, \[i arunc` desertul neterminat peste cap. |n local, patru cupluri continu` s` danseze f`r` s`-i ia prea tare \n seam`, iar noii sosi]i \ncep un joc cu m\inile pe podea. La \nceput, ei se mi[-
c` la fel [i afi[eaz` siguran]`. Pentru ca s` ajung`, \n cele din urm`, de la simple provoc`ri la o ceart` pe ringul de dans. R`zvan Mazilu o ]ine l\ng` el [i apoi, arogant, o alung`, iar Monica Petric` vrea s` se apropie de el [i apoi, blazat`, renun]`. Dac`-i prive[ti cu minimum de aten]ie pe dansatorii din „Un tango mas“, g`se[ti altceva \n stilul fiec`rui cuplu. Mi[c`rile lor au ceva vesel [i prietenesc, ceilal]i par mai degrab` sofistica]i. Nu po]i s` nu observi cum se \mbr`]i[eaz` aproape ca ni[te adolescen]i cei din col]ul drept al scenei. Cuplurile Daniel M`ndi]`Amalia Iscu, Cristina P`tru-
Mazilu [i Petric` descoper` contrastele tangoului. Gilbert Iscu, Anisia PopescuLucian Stan [i Monica {urubaru-C`t`lin V`leanu par interesate doar s` dan-
seze \mpreun`. Ei nu au o poveste a lor, asemenea lui Petric` [i Mazilu, ci pun \n mi[care tangoul ca ni[te
simpli pasiona]i ai genului. Ceea ce [i s\nt, pentru c` to]i opt fac parte din Clubul Tangotangent. Daniel M`ndi]`, instructor de dans, poveste[te: „|ntr-o sear`, anul trecut \n var`, dansam cu prietenii \ntr-un club. R`zvan Mazilu ne-a v`zut pe mine [i pe Amalia [i a \ntrebat-o imediat pe prietena comun` care-l invitase «crezi c` s-ar sup`ra dac` le-a[ propune s` facem un spectacol \mpreun`»?“. Dup` spusele lui M`ndi]`, ei au \ncercat s` arate emo]iile contrastante adunate \n tango, indiferent dac` e dansat de un profesionist sau de un amator. Iar asta le-a reu[it din plin.
Media cultur` Vineri, 19 mai 2006
07
Cultura pentru to]i
„V` invit s` fi]i în]elep]i: sta]i pe str`zi, uita]i-v` la case, vorbi]i cu oamenii, uita]i de «obiective».“
— Ioana Av`dani, director CJI
Lectura cu mouse-ul
Cea mai tare din parcare — Ioana CALEN „Exquisite Corpse“ este cea mai tare revist` electronic` de literatur` din lume. Prezint scuze pentru nota subiectiv` a acestei afirma]ii. Aceast` rubric` ar trebui s` con]in` texte obiective despre site-uri care v-ar putea interesa la un moment dat. Dar chiar c` e cea mai tare revist` electronic` de literatur` din lume. {i, dac` v` imagina]i c` s\nt singura care crede acest lucru, frunz`ri]i blogurile mai r`s`rite din re]eaua carpato-danubiano-pontic` [i ve]i constata c` cele mai inteligente [i mai bine scrise bloguri au link c`tre aceast` revist`. Fanii corpse.org s\nt, a[adar, de[tep]i, dar mul]i! A[a c` \mi asum riscul s` v` provoc o alergie la superlative cu acest text. S` \ncepem cu layout-ul. (Cel mai tare layout de revist` electronic`! – fire[te.) Designul apar]ine Andreei Garland, „poet`, poliglot`, o t\n`r` trendy [i necru]`toare a c`rei m`iestrie \n web design se potrive[te doar cu devotamentul sclavilor ei internau]i“. Editorul revistei este Andrei Codrescu, ce „\[i petrece restul timpului s`u liber nelimitat, cotrob`ind \ntr-un dulap plin cu diferite corpuri, \ncerc\nd s` se hot`rasc` pe care s` \l poarte la noapte“. Altfel, \n timpul zilei, este un important poet [i eseist român stabilit \n Statele Unite (New Orleans), care, printre altele, are o emisiune radiofonic` foarte gustat` de americani. Revista are mai multe sec]iuni. „Poetick Kulchur“ este o baie de lirism \n care Liviu Georgescu produce „monada Georgescu“, iar „\nt\rziatul“ Daniel Y. Harris redistribuie bl\nd „poetick kulchur“ prin hiperrealitate („baza erotic` a tuturor lucrurilor noi“), ca o ploaie de facturi nepl`tite. Prin intermediul „Cronicarului oracular“, o sut` de c`r]i ofer` r`spuns la o sut` de \ntreb`ri puse de „Corpse“. „Q: Poker este jocul sau instrumentul? A: |ntre dou` puncte \n spa]iu se poate trage \ntotdeauna o linie dreapt`, dar unde este drumul \ntre acela[i loc?“ „Poker“, de Tomaz Salamun
AXA BUDAPESTA–PRAGA–VIENA
Ponturi pentru turistul inteligent Dac` ai chef de o vacan]` urban` \n
Europa, poate ]i-ar prinde bine ni[te repere culturale mai speciale. — Magdalena COLOMBET DUP~ PRIMELE ZILE de soare din mai, mul]i \ncep s` se g\ndeasc` la concedii. Unii \[i fac planuri din prea mult chef, al]ii din precau]ie. {i nu to]i vor s` doarm` zece zile pe plajele din Turcia, Grecia sau Spania. Exist` alternativa mai complicat` a circuitelor turistice prin Europa, \n care tu e[ti singurul care poate da o m`sur` conceptului de „oboseal` de vacan]`“. Dac` te g\nde[ti cum s`-]i faci un traseu, poate vei ]ine cont de recomand`rile noastre. Pentru \nceput, te vom duce \ntr-un voiaj virtual pe ruta Budapesta – Viena – Praga, iar c\]iva c`l`tori cu experien]` \]i vor spune ce merit` s` vezi, dincolo de oferta ghidurilor turistice.
Budapesta Dac` ajungi \n capitala Ungariei, n-o s` te trimitem la Bastionul Pescarilor, la Palatul Parlamentului sau la Bazilica Sf.
Pute]i \ncerca acest experiment [i acas`. Neini]ia]ilor \ntr-ale \ndeletnicirilor oraculare le recomand s` \nceap` cu „|ntreb`torul“ lui Gellu Naum. (Metoda este simpl`: Se pune \ntrebarea, se deschide cartea la \nt\mplare [i prima fraz` care \]i sare \n ochi este r`spunsul). |n „Antiantropomorfism“, Gregory Braquet m`rturise[te c` „dragostea doare“ [i Robert Sward „\l introduce pe c\inele lui, Shelby, \n noul s`u poem. |n „Facerea [i desfacerea persoanei“, Lee Ann Mortensen demonstreaz` c` „\ndr`gosti]ii se pot crea unul pe cel`lalt“ [i Joanna Hooste scrie despre fumat [i uitare. Din „Cartea revela]iilor [i epifaniilor“ ne gr`ie[te Jim Harrison, care nu suport` felul \n care totul se dizolv` \n budinca hiperrealit`]ii. „Nu este vorba despre nostalgie, este o chemare violent` a zeilor antici.“ Pentru c` este cea mai tare revist` de literatur` din lume, sau \mpotriva acestui fapt, „Exquisite Corpse“ are [i galerie de pictur`, [i fonotec` („Zounds“). Melissa Sarat picteaz` for]a vie]ii \n lumea dureroas` a formelor animale [i vegetale, iar Miriam Seidel ascunde visul rock’n roll \ntr-o poveste cu basketball.
{tefan. {tim c` o s` le vezi oricum pentru simplul fapt c` e destul de greu s` le ratezi, m`car pe dinafar`. S\nt \ns` multe alte locuri pe care le-ai putea sc`pa din vedere, tocmai pentru c` nu reprezint` prima op]iune \ntr-un ghid turistic comun. Augustin Ioan, profesor la Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu“ din Bucure[ti, \]i recomand` s` deschizi bine ochii c\nd te plimbi prin ora[ [i „s` admiri cl`dirile noi f`cute de arhitec]ii lor, mai ales arhitectura organic` a lui Imre Makovecz, casa lui put\nd fi v`zut` \n Obuda“. Dac` tot ai ajuns \n Obuda (Budapesta veche), ai putea da o fug` pe la Muzeul de art` contemporan` din cetate, unde s-ar
putea s` dai peste c\te-o expozi]ie temporar` destul de interesant`. |n plus, Augustin Ioan \]i zice s` te plimbi prin cartierul „Határ, la periferia ora[ului, la cap`tul liniei de metrou“, m`car pentru c` „seam`n` cu un or`[el transilv`nean unguresc, fiind construit de arhitectul maghiar Kos Károly, originar din Sf. Gheorghe“. Iar dac` \]i mai r`m\ne pu]in timp, \ncearc` s` ajungi \n or`[elul Szentendre, o bijuterie urbanistic` aflat` la doi pa[i de Budapesta, foarte cunoscut pentru muzeele [i galeriile sale, spun\ndu-i-se chiar „ora[ul arti[tilor“. La Szentendre a fost mult timp sediul Episcopiei Ortodoxe S\rbe, de care depindeau [i românii ortodoc[i. Drago[ Bucurenci zice c` „\n Budapesta nu-s de ratat, \n primul [i-n primul r\nd, b`ile: dac` vrei baie cultural` cu parfum de Belle Epoque, mergi la Gellert“. Pe de alt` parte, nu e[ti obligat s` reinventezi trecutul ora[ului, a[a c` po]i merge pe Insula Margareta (Margitsziget), iar Drago[ Bucurenci \]i atrage aten]ia c`, „dac` tot e[ti pe Margit [i se-n-t\mpl` s` fie \ntre 9 [i 16 august, nu se face s` ratezi Sziget Festival, care se ]ine pe insula vecin`, adic` pe Obudai Sziget“, explic\ndu-]i c` acest festival unguresc este „cea mai mare [i mai vesel` adunare f`r` scop lucrativ din sud-estul Europei“. Pe l\ng` distrac]iile sezoniere, Drago[ spune c` l-a „frapat, ca bucure[tean la Budapesta, rela]ia special` pe care acest ora[ o are cu trecutul comunist“, a[a c` te trimite s` vizitezi Muzeul Terorii sau Parcul Statuilor pentru a „vedea cum \n]eleg ungurii s`-[i cultive memoria de scurt` durat`“.
Viena Scriitorul timi[orean Robert {erban spune c` merit` s` vezi Viena pentru c` e un „ora[ cald [i calm, \n care s\nt c\teva muzee foarte importante, cu expozi]ii spectaculoase pentru cei care iubesc arta, cu ni[te cafenele \n care se poate scrie“. Pentru Robert {erban, Viena seam`n`
foarte mult cu Timi[oara „[i arhitectonic, [i pentru c` e un ora[ multietnic [i multicultural“. La capitolul obiectivelor culturale de neratat, scriitorul te trimite la Mumok, Muzeul de art` contemporan` din Viena, „pe care mul]i \l ocolesc“, [i la Belvedere, „un castel habsburgic transformat \n muzeu, care e chiar l\ng` Ambasada României“. Mai spune c` „e musai de v`zut Ringstrasse, care se poate admira chiar din tramvai, cartierul muzeelor, Parcul de distrac]ii Prater cu acea roat` imens`, Catedrala Sf. {tefan din centru [i Biserica Gotic`“. Dac` vrei s` ie[i pu]in din Viena, „se poate face o croazier` pe
Dun`re sau po]i merge la Krems, un or`[el aflat la doar o or` de Viena, \ntemeiat \n secolul al XV-lea [i \n care se poate vizita Muzeul Caricaturii [i o mare galerie de art`“. Cum nu se poate Viena f`r` o cafenea, Robert {erban alege Café Hawelka din centrul ora[ului, unde „nu s-a schimbat nimic de aproape 100 de ani“. Aici se \ncingeau odinioar` discu]iile dintre reprezentan]ii avangardei austriece [i tot aici mergea [i scriitoarea Elfriede Jelinek, c\[tig`toare a Premiului Nobel pentru literatur`. Criticul literar Adriana Babe]i spune c` e neap`rat s` ajungi m`car \n fa]a, dac` nu \n interiorul Operei din Viena, „care le e foarte drag` timi[orenilor datorit` directorului s`u, Ioan Hollender“. Criticul \]i recomand` Casa Hundertwasser, „o nebunie arhitectural` care \]i aprinde imagina]ia [i \]i cl`te[te privirea“. |[i continu` drumul prin Viena cu o mic` oprire la Café Zentral, unde „te po]i uita pe pere]i pentru a vedea marii scriitori care populau acel spa]iu \nainte de al Doilea R`zboi Mondial“. Pentru a reveni din melancolie, po]i da o fug` p\n` la Grinzing, unde vei g`si „o puzderie de c\rciumioare rustice, de
unde respir` o alt` Vien`“. Adriana Babe]i [i-ar \ncheia periplul vienez cu o vizit` la Casa lui Freud pe Bergstrasse [i o ultim` pauz` la Cafeneaua Freud de pe aceea[i strad`.
Praga Ioana Av`dani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, s-a oferit s` fac` doitrei pa[i cu tine prin Praga, dar \]i atrage aten]ia c`, \nainte de a vizita ora[ul, ai putea face un drum printr-o libr`rie, pentru c`, „dincolo de Praga real` [i cea istoric`, exist` una literar`, care îndulce[te [i spore[te misterul Ora[ului de Aur“. Adic` po]i ajunge, \n plimb`rile de zi prin Praga, pe Zlata Ulica (Strada de Aur), unde, la num`rul 22, a locuit, pentru scurt timp, Franz Kafka, de[i s-ar putea ca „fa]adele viu colorate ale c`su]elor s` ]i se par` nepotrivite cu literatura tenebroas` a lui Kafka“. |n plus, Ioana Av`dani te trimite \n Cartierul evreiesc din centrul ora[ului, cunoscut ca „vechiul ghetou praghez, «Ierusalimul Exilului» pentru evreii Evului Mediu“, \n care vei da peste umbra Golemului (omul modelat din lut [i insuflat cu via]` pentru a-i ap`ra pe evreii praghezi de pogromuri), ale c`rui r`m`[i]e „s\nt, spune legenda, [i acum îngropate undeva în fabulos numita «Sinagog` Veche-Nou`», veche – sau nou` – înc` din secolul al XIII-lea“. |n plus, directorul CJI \]i mai recomand` s` um-
bli mult, „s` stai pe str`zi, s` te ui]i la case, s` vorbe[ti cu oamenii [i s` ui]i de muzee [i «obiective» pentru c\teva zile“. Dac` tot nu scapi de nevoia de a fi turist, Ioana te sf`tuie[te s`-]i „speli g\ndul [i g\tlejul cu o bere Pilsner la U Calicha. {i, dac` te nimere[ti acolo «la ora [ase, dup` r`zboi», nu te mira c` te va a[tepta bravul soldat Svejk, reîntors din anabasis“.
Vineri, 19 mai 2006 Media cultur`
08
Pe val
„E o coleg` excep]ional`, un actor confiscat de teatru. |n baza mea de date, Ioana Macaria este o mare actri]`.“
— Hora]iu M`l`ele, actor
Ana Ioana Macaria S-a n`scut la 1 noiembrie 1972 Studii: A absolvit Academia de Teatru [i Film Bucure[ti în 1995, clasa profesor Sanda Manu Spectacole: „Trilogia Antic`“, regia Andrei {erban, Teatrul Na]ional Bucure[ti, 1990; „Pesc`ru[ul“ de A.P. Cehov, regia C`t`lina Buzoianu, Teatrul Mic Bucure[ti, 1993; „Julius Caesar“ de Shakespeare, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1995; „Unchiul Vanea“ de A.P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra, 2001; „C`s`toria“ de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra, 2003; [.a. Filme: „Inelul cu brilliant“, regia Silviu Jicman; „Sudoarea privighetorilor“, regia Juan Manuel Cotello; „Dup`-amiaza unui tor]ionar“, regia Lucian Pintilie
„Ioana e o actri]` foarte mi[to. Este unul dintre primii oameni care au avut \ncredere \n mine, iar eu am avut fericirea s` lucrez cu ea. M-am «\ndr`gostit» de actri]a Ioana Macaria de c\nd era student`.“ — Florin Piersic jr., actor
„Am lucrat cu ea la c\teva spectacole [i m-a surprins pl`cut modul \n care se d`ruie[te cu totul proiectului la care lucreaz`.“ — Alexandru Darie, regizor [i director al Teatrului Bulandra
FIINDC~ LA |NCEPUT NU AVEA NICI O PASIUNE PENTRU TEATRU
A ajuns actri]` \nainte de a-[i dori acest lucru Ana Ioana
Rebengiuc. Dar ei au fost foarte delica]i [i m-au ajutat s` trec peste toate aceste temeri.
Macaria pledeaz` pentru teatru pe toate c`ile: institu]ionalizat, underground, prin biserici [i chiar virtual.
C\t de familiar \]i este filmul? So]ul meu, Tiberiu Iordan, care a terminat imagine de film la UNATC, este acum student la regie la Hyperion. A[a c` s\nt familiarizat` cu filmul v`zut at\t din fa]a, c\t [i din spatele camerei. Faptul c` am jucat rol principal la Lucian Pintilie, \n „Dup`-amiaza unui tor]ionar“, \i determin` pe regizori s` m` cheme la casting doar pentru roluri principale, de[i eu, s` fiu sincer`, a[ juca [i roluri mai mici.
— Gabriela LUPU Unde te g`se[te omul dac` vrea s` te vad` juc\nd? Duminica asta, la sala de la Gr`dina Icoanei joc \n „O poveste evreiasc`“, \n regia lui Elie Malka, unul dintre cele mai noi spectacole de la Bulandra, cu care am avut mare succes la Piccolo Teatro din Milano. Iar pentru cine se gr`be[te, chiar ast`zi joc \ntr-un proiect independent \n „Mici crime conjugale“ de Eric Emmanuel Schmitt, \n regia Silviei Dumitriu, la sala MAI.
|n telenovele ai juca? Acum trebuie s` reanaliz`m [i no]iunea asta de telenovel`. Oric\t ne-am opune noi, fenomenul exist`. Unele au o oarecare doz` de decen]`, \n astea poate-poate m-a[ b`ga. N-a[ juca \ns` niciodat` \n „Secretul Mariei“, de exemplu.
Nu e ciudat s` joci la sala Ministerului de Interne? De ce? E o sal` frumoas`. Am jucat \n locuri [i mai „speciale“, \n c\rcium`, la Green Hours, am jucat chiar [i la Biserica Luteran`, \n spectacolul „Brand“ de Ibsen, \n regia Ilinc`i Stihi.
Cariera ta de actri]` a evoluat a[a cum te-ai a[teptat? Eu nu am avut nici un fel de a[tept`ri. Am ajuns actri]` \nainte de a-mi dori asta [i, p\n` s` m` dezmeticesc, eram deja \ndr`gostit` iremediabil de teatru.
Ai f`cut prozeli]i \n biseric`? Da, chiar de marc`. Ambasadorul Norvegiei s-a aflat printre spectatori [i de cur\nd ne-am trezit cu o invita]ie la Oslo, unde se s`rb`tore[te anul Ibsen. E[ti perceput` ca o actri]` cehovian`, de unde ]i se trage asta? De fapt, am jucat doar \n trei spectacole de Cehov, \n „Pesc`ru[ul“, \n regia C`t`linei Buzoianu, \n „Unchiul Vania“ [i „C`s`toria“, \n regia lui Yuriy Kordonskiy. M` simt acas` \n Cehov pentru c` regizorii cu care am lucrat au [tiut s` m` fac` s` m` simt astfel. Lumea are diverse prejudec`]i c\nd vine vorba de Cehov, c` e lent, psihologizant, plicticos. E bine, nu. El \nsu[i [i-a intitulat cele trei piese despre care am vorbit „comedii“. |n realitate, textul lui Cehov e foarte viu. Cred c` de aceea a iubit publicul at\t de mult aceste spectacole. Frumuse]ea te-a \ncurcat sau te-a ajutat \n carier`? Asta admi]\nd c` s\nt frumoas`... Eu nu m-am considerat niciodat` a[a, drept pentru care \n rolurile de „frumoas`“ m-am sim]it cel mai r`u. La primele repeti]ii la „Unchiul Vanea“, de exemplu, nu m` sim]eam deloc confortabil, nu \n]elegeam de ce fusesem eu distribuit` \n Elena Andreevna, femeia care-i fascineaz` pe to]i b`rba]ii din pies`. I-am m`rturisit lui Yura \ndoielile mele [i el m-a lini[tit. Mi-a explicat c` ac]iunea piesei este
Cum de ai ajuns totu[i actri]` dac` nu-]i doreai asta? Profesoara mea de român` de la liceu, care era chiar mama Ilinc`i Goia, m-a trimis la Teatrul Podul. Eu, ca un elev cuminte ce eram, m-am dus. C`t`lin Naum mi-a dat o prob`, care era chiar o chestie serioas`, asemeni unui examen de admitere. La sf\r[it, m-a \ntrebat de ce vreau s` fiu actri]`? „Eu vreau s` dau la Medicin`“, i-am zis. „P`i, atunci ce cau]i aici?“ „M-a trimis doamna profesoar`“, i-am spus. Mie nici m`car nu-mi pl`cea teatrul. Mi se p`rea c` e o chestie artificial`, f`r` leg`tur` cu via]a real`, ca o construc]ie de carton.
Ana Ioana Macaria nu se simte bine \n rolurile de femeie frumoas`.
Ortacii salveaz` teatrul Printre cele mai interesante spectacole jucate de Ana Ioana Macaria s-au num`rat cele cu piesa „Delir \n doi“ de Eugene Ionesco, pe scena Teatrului din Petro[ani. Primele dou` spectacole au avut sala plin`, pentru c` a venit Miron Cozma, care scosese minerii din [ut [i \i adusese alinia]i la teatru. Actorii se temeau de reac]ia lor, se a[teptau la tot felul de
comentarii f`cute cu voce tare, dar, fie de frica [efului, fie pentru c` nu \n]elegeau mai nimic, cei care au plantat b\te [i flori \n Pia]a Universit`]ii s-au dovedit a fi ni[te spectatori foarte cumin]i. Dup` ce Cosma a renun]at s`-[i scoat` ortacii la teatru, spectacolul a r`mas f`r` spectatori [i s-a stins dup` alte dou` reprezenta]ii cu sala goal`.
TIBERIU IORDAN
Cum ai aflat c` nu e a[a? Trec\nd prin „Pod“ am ajuns la „Trilogie“, unde Andrei {erban selectase o parte dintre tinerii din „Pod“. Travers\nd aceste dou` etape, am realizat c` teatrul este cu totul altceva dec\t \mi imaginasem eu. Teatrul e o cale.
plasat` la o mo[ie am`r\t`, dintr-o gubernie \ndep`rtat` din Rusia [i pentru ca b`rba]ii de acolo s` fie fascina]i nu era neap`rat necesar ca Elena Andreevna s` fie Elena din Troia. |nainte de a pleca, Yura a l`sat pentru fiecare actor c\te un mesaj. Mie \mi scrisese: „Elena Andreevna este de fapt o femeie care nu se teme de b`rba]i“.
Mai s\nt o mul]ime de sceptici, a[a cum erai tu; cum \i aduci „\n`untru“? |ncerc prin toate mijloacele. Voi avea \n cur\nd o miniemisiune la un radio care va emite online, Radio Linx. Emisiunea se va numi „Despre teatru cu Ioana“. Sper s` iau c\t mai mul]i din fa]a calculatoarelor [i s`-i aduc la spectacole.
{i ]ie \]i era fric` de b`rba]i? |n contextul piesei \mi era. |mi era fric` de Hora]iu M`l`ele, \mi era fric` de Victor
Crezi c` ai fost o pierdere pentru medicin`? S\nt sigur` de asta. Uneori m` apuc` nostalgia [i-mi „tratez“ pisicile.