Supliment editat de ziarul
Vineri, 26 mai 2006
Campionii urechelilor
M`rirea [i dec`derea Ironia lui Truman Capote emigrantului
Televiziunile na]ionale au primit, din 2003 \ncoace, amenzi \n valoare total` de aproximativ [apte miliarde de lei vechi. 03
„Capote“, un lungmetraj lent, de aproape dou` ore, e solicitant pentru spectator. |l oblig` s`-[i pun` neuronii la treab` [i e construit \n jurul unei crime, f`r` s` fie thriller sau film poli]ist. 06
|n romanul „Catrafuse“, [vabii deporta]i de comuni[ti car` cu ei peste tot o m\n` de proiecte [i amintiri inutile. 06
SE PLAC, SE IAU {I TR~IESC MAI MULT SAU MAI PU}IN ZBUCIUMAT
Rela]ia agen]ie-client: o c`snicie cu n`b`d`i SUS CORTINA!
Spectacole care nu trebuie ratate Dac` ai luat o pauz` mai lung` [i n-ai mai dat pe la teatru, poate ai nevoie de c\teva recomand`ri. — Magdalena COLOMBET
N
GRAFICA: ELENA NEDELCU
Agen]iile de publicitate [i clien]ii lor s\nt
ca \ntr-o c`snicie [i fac totul pentru succesul copiilor – brandurile promovate. — Alina STANCIU AGEN}IILE DE PUBLICITATE [i clien]ii lor lucreaz` pentru un scop comun: binele unui brand. S\nt parteneri. Uneori se \n]eleg dintr-o privire, alteori convingerile lor despre business sau despre ce este bine pentru bran-
dul pe care \l promoveaz` s\nt diametral opuse. Este un lucru firesc [i constructiv. Mai ales c`, de obicei, ambele p`r]i \ncearc` s` ajung` la un punct comun. Discut`, argumenteaz`, cerceteaz`. Nu \n ultimul r\nd, fac compromisuri. {i toate acestea pentru un scop comun: un brand
mai puternic care genereaz` mai multe v\nz`ri. Exist` \ns` [i cazuri \n care tensiunile devin mult prea mari, a[a c` una dintre p`r]i decide c` este mai bine s` se retrag` din joc. Cu toate c` \n general rela]iile s\nt de foarte lung` durat`, aproape fiecare agen]ie de publicitate s-a confruntat cu plecarea unor clien]i sau a renun]at din proprie ini]iativ` la unele rela]ii. Motivele s\nt dintre cele mai diverse: de la nepotriviri \n ceea ce prive[te
viziunea asupra brandului \n cauz`, la diverse a[tept`ri care nu s-au materializat. Exigen]a, de ambele p`r]i, este oricum destul de mare. Astfel, \n vreme ce clientul \[i dore[te din partea agen]iei g\ndire strategic`, creativitate care vinde, proactivitate [i rapiditate, publicitarii a[teapt` de la cei cu care colaboreaz` mult curaj, deschi 04-05 dere c`tre nou, o atitudine de \nving`tor [i, de multe ori, mult` libertate.
-ai mai fost la teatru de mult: lipsa de timp din programul t`u, lipsa de coordonare dintre programul t`u [i al prietenilor. Ai cam lipsit \n ultima vreme [i ai vrea s` recuperezi. Acum ai renun]at la scuze, ai f`cut rost de c\teva seri libere, ]i-ai convins ni[te amici s` te \nso]easc` la teatru, dar, dup` o a[a pauz`, nu mai [tii ce s` alegi. C\]iva critici de teatru [i oameni de cultur` \]i spun ce piese n-ar trebui s`-]i scape \n stagiunea asta. Magdalena Boiangiu, Nicolae Prelipceanu [i Alice Georgescu te trimit la Teatrul Na]ional din Bucure[ti, s` vezi „Comedie ro[ie“ de Constantin Turturic`, \n regia lui Alexandru Tocilescu. Adrian Mihalache \]i recomand` spectacolul „joi.megaJoy“ \n regia lui Radu Afrim la Odeon, iar Ileana Lucaciu te \ndrum` c`tre Teatrul de Comedie pentru piesa „Ce formidabil` harababur`“, \n regia lui Gelu Colceag, dup` Ionesco. Carmen Mu[at te sf`tuie[te s` vezi „Un Tango Más“ la Odeon, un spectacol de [i cu R`zvan Mazilu. |n aceea[i not`, Marian Popescu \]i recomand` „Simfonia fantastic`“ a lui Berlioz la Opera Na]ional` din Bucure[ti, \n regia lui Gigi C`ciuleanu. Pentru cei „nemul]umi]i de distan]a dintre scen` [i sal` propus` de teatrul tradi]ional“, Magdalena Boiangiu propune orice pies` la Teatrul Act.
07
Magdalena Boiangiu apreciaz` spectacolele lui Alexandru Tocilescu sau Radu Afrim.
Vineri, 26 mai 2006 Media cultur`
02
Ideea c` Iisus s-a c`s`torit cu Maria Magdalena nu e o „descoperiere“ a „Codului lui Da Vinci“. Ea mai apare [i \n „Ultima tenta]ie a lui Hristos“ (1988), regizat de Martin Scorsese dup` un roman de Nikos Kazantsakis. (Vineri, TVR 1, ora 00,20)
Televiziune pe alese
HBO PUNE FA}~-N FA}~ SPIRITUL ENGLEZ CU CEL FRAN}UZESC
Francezii – mai tari dec\t Agatha Christie VINERI, 26 MAI
„Marnie“, la PRO CINEMA, ora 16.15
09.00
S|MB~T~, 27 MAI
„Piscina“, la HBO, ora 23.00
„Jocul“, la TVR 1, ora 20.10
09.00
09.30 HBO FILM A zecea var` Aventuri, Germania, 2003. Regia: Jörg Grünler. Cu: Kai Wiesinger, Erika Marozsán, Katharina Böhm, Martin Stührk, Michelle Barthel.
09.05 TVR CULTURAL
12.05 TVR CULTURAL
SERIAL
DOCUMENTAR
Cutia fantastic` Marea Britanie/Canada, 2004. Episoadele 2, 3. Regia: James Henry, Justin Molotnikov. Cu: Vivien Endicott-Douglas.
13.00 DISCOVERY
10.35 HBO FILM Jocuri politice Thriller, Danemarca, 2004. Regia: Nicolai Arcel. Cu: Nastja Arcel, Soren Pilmark.
Gala imperialis Austria, 1998. Lipi]anii albi de la herghelia Piber, simbol al Austriei Imperiale, s\nt protagoni[tii Galei Imperialis care marcheaz` 200 de ani de la înfiin]area hergheliei de lipi]ani Piber, vedetele {colii Spaniole de C`l`rie – Spanische Hofreitschule.
Jafuri imposibile: Jefuirea fort`re]ei plutitoare |n 1999 s-a furat un Picasso de pe iahtul unui magnat al petrolului, dar nimeni nu [tie cum. Va reu[i oare
echipa s` reproduc` unul dintre cele mai spectaculoase jafuri din lume?
16.00 16.15 PRO CINEMA FILM Marnie Thriller, SUA, 1964. Regia: Alfred Hitchcock. Cu: Tippi Hedren, Sean Connery, Diane Baker, Martin Gabel,
Sean Connery
Louise Latham, Pod Sweeney, Milton Selzer. Considerat cel mai poetic film al lui Hitchcock, „Marnie“ este o capodoper` a misterului psihologic, \n care se reg`sesc toate obsesiile regizorului: sexualitatea feminin` inhibat`, personalit`]ile duplicitare [i identit`]ile false, trauma copil`riei conduc\nd la adultul deformat, dar \n special marea dragoste a lui Hitchcock pentru blondele superbe.
19.00
20.00 HBO FILM Aten]ie, mor sosiile! Romantic, SUA, 2004. Regia: Joel Zwick. Cu: John Corbett, Kim
Kim Basinger
Basinger, Denise Richards, Sean Astin. 22.45 TVR 1 EMISIUNE Lumea cite[te! „Acte ratate“ de Sigmund Freud Invita]i: Constantin B`l`ceanuStolnici [i Floriana Jucan.
23.00 00.20 TVR 1 FILM Filme [oc: „Ultima ispit` a lui Iisus“
Regia: Martin Scorsese. Filmul lui Scorsese este bazat pe romanul omonim al lui Nikos Kazantsakis. Ce s-a \nt\mplat \n mintea lui Iisus, pe cruce, p`r`sit de apostoli [i de Dumnezeu? 01.40 HBO FILM Jaf în stil italian Aventuri, SUA, 2003. Regia: F. Gary Gray. Cu: Mark Wahlberg, Charlize Theron, Edward Norton, Seth Green, Jason Statham.
09.15 HBO SERIAL Joey Comedie, SUA, 2005, ep. 36. Regia: Kevin Bright. Cu: Matt LeBlanc, Paulo Costanzo, Drea De Matteo. 12.05 TVR CULTURAL DOCUMENTAR
Simone Veil – Din lag`rul nazist în Parlamentul European Fran]a, 2004. Regia: David Teboul. De-a lungul acestui documentar, redutabila politician` francez` Simone Veil, fost pre[edinte al Parlamentului European, accept` s` ridice v`lul de pe
cea mai mare tain` a sa: o femeie c`reia îi lipse[te în permanen]` prezen]a mamei sale, o femeie care se simte înc` vinovat` c` a fost arestat` de Gestapo, o femeie care a cunoscut cele mai cumplite umilin]e [i care nu poate sc`pa de amintirile din infern.
Matt LeBlanc
15.00 18.10 HBO FILM Sub soarele Toscanei Comedie, SUA, 2003. Regia: Audrey Wells. Cu: Diane Lane, Sandra Oh, Lindsay Duncan.
14.00 14.00 TVR CULTURAL FILM
Fanfan la Tulipe Fran]a/ Italia, 1952. Regia: ChristianJaque. Cu: Gérard
Philipe, Gina Lollobrigida (foto), Marcel Herrand. Temerar, n`valnic, generos [i plin de umor, Fanfan la Tulipe, soldat în armata regelui Ludovic al XV-lea, încearc` s` cucereasc` dintr-un foc at\t gloria militar`, c\t [i inima frumoasei Adeline, fiica sergentului recrutor.
DOCUMENTAR
20.30 ANTENA 1 FILM Colombo [i via]a de noapte Poli]ist, SUA, 2003. Regia: Jeffrey Reiner. Cu: Peter Falk, Matthew Rhys, Jennifer Sky, Douglas Roberts. Matthew Rhys face prima sa gre[eal` c\nd î[i ajut` iubita s` scape de cadavrul fostului ei so]. Apoi face o a doua c\nd îl ucide pe reporterul de la ziar care îl
[antaja. Dar asta nu e tot, cea mai mare gre[eal` a sa este atunci c\nd îl concediaz` pe Colombo, care deja b`nuia crima...
23.00 HBO FILM Piscina Dram`, Fran]a, 2003. Regia: François Ozon. Cu: Ludivine Sagnier, Charlotte Rampling, Charles Dance.
Charlotte Rampling
CineProfil: Uma Thurman
20.10 TVR 1 FILM Jocul Thriller, SUA, 1997. Regia: David Fincher. Cu: Michael Douglas, Sean Penn. Nicholas Van Orton, un bogat om de afaceri, prime[te de la fratele s`u, cu ocazia zilei de na[tere, un cadou ciudat – un joc.
21.00 21.45 ANTENA 1
Divertis
DIVERTISMENT
Pia]a Divertis 22.20 REALITATEA TV EMISIUNE
Realitatea sportiv` Prezint`: Emanuel Terzian. Peter Falk
23.00
00.10 TVR 1 FILM Stander Thriller, SUA, 2003. Regia: Bronwen Hughes. Cu: Thomas Jane, Ashley Taylor.
Uma Thurman
15.00 PRO CINEMA
20.00
19.15 BBC PRIME EMISIUNE Via]a la ]ar` (Din Bolton în Cumbria)
sudul Fran]ei, unde intr` repede \n conflict cu fiica acestuia, o t\n`r` fran]uzoaic`, lipsit` de prejudec`]i [i cu o moralitate foarte elastic`. Povestea ce urmeaz` rivalizeaz` cu cele mai bune intrigi poli]iste pe care [i le imaginase vreodat` urma[a Agathei Christie.
DUMINIC~, 28 MAI
09.00
DOCUMENTAR
„PISCINA“ este primul film \n limba englez` al lui François Ozon. Filmul pune fa]` \n fa]` dou` genera]ii [i dou` culturi diferite. Sarah Morton este o englezoaic` \ntre dou` v\rste, autoare de romane poli]iste. Pentru a scrie o nou` carte, ea se retrage la casa editorului s`u din
La începutul anilor ’80, ofi]erul de poli]ie Andres Stander, din Johannesburg, este obligat s` participe la o confruntare de strad` cu negrii, tragic finalizat` pentru ace[tia din urm`. Urm`rit mult` vreme de amintirea tristei înt\mpl`ri, el decide s` loveasc` într-o societate pe care o consider` str\mb`.
23.00 23.05 TVR CULTURAL FILM Inim` înghe]at` Fran]a, 1992. Regia: Claude Sautet. Cu: Andre Dussolier, Emmanuelle Béart, Daniel Auteuil. Maxime patroneaz` un atelier de construit [i de reparat instrumente muzicale, al c`rui
Emmanuelle Béart
maestru-lutier e prietenul s`u, taciturnul Stephane (interpretat de Daniel Auteuil). Într-o zi, Maxime i-o prezint` lui Stephane pe Camille (Emmanuelle Béart), amanta sa, o t\n`r` [i talentat` violonist` pasionat` de Ravel. 02.10 HBO FILM So]ia lui Gilles Dram`, Belgia, 2004. Regia: Frederic Fonteyne. Cu: Laura Smet, Clovis Cornillac, Emmanuelle Devos.
Media cultur` Vineri, 26 mai 2006
03
„Cu Dan Diaconescu noi tot discut`m. Iar el d` impresia, pe moment, c` ne \n]elege [i chiar e de acord cu noi.“
Radio &TV
— Ralu Filip, pre[edinte CNA
Eteromania
CNA D~ AMENZI TOT MAI MULTE {I MAI MARI
Actele la control!
Campionii urechelilor
— Diana LAZ~R Fie c` au iz fran]uzesc, fie c` vin de peste ocean sau c` s\nt produc]ie proprie, jingle-ul, sloganul [i semnalele de post s\nt cartea de identitate a unei sta]ii radio.
Semn`tur` de import „Un slogan de radio trebuie s` fie simplu, u[or de \n]eles [i s` exprime \n c\teva cuvinte bine alese ceea ce este reprezentativ pentru postul respectiv“, define[te termenul Valeriu Ru[, director de programe la Kiss FM. Pentru a respecta regulile, radiourile apeleaz` la diferite metode de produc]ie a semnalelor audio. Astfel, Europa FM a angajat un studio francez care le face treaba. „Noi ne-am propus \nc` de la \nceput s` l`s`m profesioni[tii s` se ocupe de orice am`nunt care ]ine de imaginea radioului. |n 2000, c\nd ne-am lansat pe pia]`, nici un studio din România nu putea realiza jingle-uri la nivelul dorit de noi, a[a c` am preferat s` le realiz`m \n Fran]a. Ei aveau o experien]` de cel pu]in 20 de ani \n fa]a oric`rui studio din România“, justific` alegerea George Zafiu, director muzical la Europa FM. {i Kiss FM merge pe m\na occidentalilor, ei prefer\nd firme de produc]ie din Statele Unite, dup` cum poveste[te Ru[. La polul opus se situeaz` InfoPro [i Radio Guerrilla, ambele posturi aleg\nd varianta „de cas`“. „Jingleurile propriu-zise au fost compuse de un artist român care a creat tema muzical`, a ales soli[tii, s-a ocupat de \nregistrarea vocilor [i mai apoi de realizarea produselor finite. Totul s-a ambalat \n radio“, spune Maria Z`rnescu, director de programe la InfoPro.
Principiul v\rstei |n realizarea jingle-urilor, ca peste tot \n audiovizual, publicul-]int` este etalonul la care se raporteaz` managerii posturilor. „|ntr-un fel sun` un semnal radio destinat unui public t\n`r, altfel cel dedicat adul]ilor [i complet diferit unul generalist, care va \ncerca s`-i mul]umeasc` pe to]i. Fire[te, cel mai greu de realizat s\nt cele din ultima categorie“, sus]ine Z`rnescu. {i directorul de la Kiss \mparte publicul dup` criteriul v\rstei. „Nu po]i s` te adresezi unui public adult cu sonorit`]i hip-hop sau house. {i invers, unor adolescen]i nu po]i s` le vorbe[ti cu sunete de jazz sau muzic` clasic`. De aceea, hainele muzicale ale jingle-ului trebuie s` fie adaptate gusturilor [i preocup`rilor fiec`rui segment de popula]ie \n parte“, consider` Ru[.
Mesaj cu personalitate „Ai auzit?“ sau „Ciule[te urechea“ ale lui InfoPro se pliaz` perfect pe ceea ce \[i dore[te radioul. „Mesajul e dinamic [i concis. Este combina]ia perfect` \ntre vechiul [i neao[ul «{tia]i c`?» [i modernul [i americanul «What's new?», crede directorul de programe al sta]iei. Mariajul dintre target [i personalitatea postului func]ioneaz` ca uns [i la Europa FM. «Un radio de milioane de români» a venit firesc, pentru c` exprim` valorile sta]iei. Este primul post privat care a atins 2,5 milioane de ascult`tori zilnic“, afirm` Zafiu. |n cazul Kiss FM, formatul presupune difuzarea 100% de hituri, motiv pentru care semn`tura audio Hit Music Station se muleaz` perfect pe identitatea postului, dup` cum sus]ine Ru[. Pe de alt` parte, Guerrilla elibereaz` radioul \n pauzele dintre [tiri, din c\nd \n c\nd mai filosofeaz` cu „Kafka frate!“ sau \[i distreaz` audien]a cu c\te un telefon la familia Patapievici. Spoturile Guerrilla fac not` aparte at\t prin originalitate, c\t [i prin vocea inconfundabil` a lui Tamango, membru al forma]iei Shukar Collective, cel care aminte[te ascult`torilor zi de zi c` „Binele \nvinge“. „Jingle-urile noastre s\nt pe departe cele mai haioase, [i asta o s` ne diferen]ieze \ntotdeauna de celelalte radiouri“, conchide Mihai Dobrovolschi, directorul radioului. „Spre deosebire de televiziune sau presa scris` unde [tii permanent la ce post te ui]i sau ce ziar ]ii \n m\n`, la radio, dac` n-ai acel display modern care afi[eaz` numele [i frecven]a, e[ti adesea pus \n situa]ia de a te \ntreba: «Bine, bine, da’ cine-s `[tia?»“, subliniaz` \n final importan]a jingle-urilor Maria Z`rnescu.
Televiziunile
na]ionale au primit amenzi \n valoare total` de aproape [apte miliarde de lei vechi. — Bety BLAGU LUPTA CONTINU~ [i supermediatizat` dintre Consiliul Na]ional al Audiovizualului [i marile televiziuni a adus bugetului, \n trei ani [i jum`tate, aproape [apte miliarde de lei. Num`rul amenzilor este \n cre[tere, tot a[a [i curajul CNA de a da amenzi mari sau chiar de a \ntrerupe emisia. Cu toate acestea, amenzile s\nt plafonate la maximum aproximativ 15.000 de euro (echivala]i \n lei), fa]` de 150-200.000 de euro, c\t e limita \n alte ]`ri.
Pole position |n ciuda percep]iei generale, Prima TV cu al ei „Big Brother“ nu a fost primul caz amendat de CNA cu una dintre cele mai mari sume prev`zute prin lege. Bariera amenzilor de maximum 50 de milioane de lei vechi a fost spulberat` de B1 TV, \n 2003. „Ma[ina adev`rului“ a primit o amend` de 250 de milioane de lei pentru prezentarea m`rturiei unui minor care descria abuzurile sexuale la care a fost supus de c`tre tat`l s`u. Faima „Big Brother“, \n 2004, a venit \ns` din faptul c` a fost prima produc]ie amendat` cu suma maxim` prev`zut` de lege: 500 de milioane de lei pentru difuzarea, \n miez de noapte, a unei presupuse partide de sex petrecute \ntr-o camer` \ntunecoas`, sub o plapum`. Decizia CNA a fost motivat` [i prin faptul c` postul de televiziune fusede milioane de lei este 750 cea mai mare amend` cumulat` primit` de c`tre o emisiune – „Tr`da]i \n dragoste“ de la Prima TV. se deja amendat cu 200 de milioane de lei pentru difuzarea aceleia[i produc]ii. Cu toate acestea, „Big Brother“ nu mai este, din acest an, produc]ia care a \ncasat cel mai mare total de amenzi. Titlul la acest capitol este de]inut momentan tot de Prima TV, dar cu „Tr`da]i \n dragoste“, emisiune care a \ncasat, din 2005 \ncoace, trei amenzi de c\te 250 de milioane de lei fiecare. La r\ndul s`u, OTV este postul care a primit cele mai multe amenzi, majoritatea \n cursul acestui an. Dintre cele 17 sanc]iuni pecuniare, zece au fost acordate \n 2006, acestora ad`ug\ndu-li-se dou` decizii de \ntrerupere a emisiei.
Becali [i Parazi]ii Prima TV nu a r`mas singurul post care a \ncasat o amend` maxim`. |n prima lun` a lui 2006 i s-a al`turat OTV, televiziunea cu care CNA are cele mai multe [i mai frecvente probleme. Cele 500 de milioane imputate garsonierei din Pia]a Roman` se datoreaz` uneia dintre emisiunile \n care Gigi Becali [i-a v`rsat oful pe to]i [i pe toate. De amenzi de 250 de milioane de lei nu au sc`pat nici postu-
„Ciao, Darwin!“ a fost mai mult amenin]at` dec\t amendat`. rile muzicale, iar motivul sup`r`rii CNA a fost, cum altfel, versurile trupei Parazi]ii. MTV [i TV K Lumea au \ncasat c\te o astfel de „bucurie“ \n 2005, dup` ce MTV primise un „avertisment“ de 50 de milioane de lei \n 2003, pe acela[i motiv.
Fotbal [i Darwin Nici transmisiunea meciurilor de fotbal nu a sc`pat de ochii CNA, mai ales \n ultimele luni, o parte dintre difuzorii tradi]ionali de astfel de evenimente [i-au v`zut u[urate buzunarele cu c\te 150 de milioane de lei, pentru c` au difuzat spoturi publicitare \n momentele \n care juc`torii nu aveau bunul-sim] s` \ntrerup` jocul. Tot la 150 de milioane a ajuns p\n` la urm` pedeapsa CNA [i pentru un alt „prieten“ al institu]iei, Dan Negru. Produc]ia „Ciao, Darwin!“ a fost \ns` mai mult amenin]at` [i somat`, dec\t amendat`. |n \ntreaga sa istorie, „Darwin“ a primit doar trei amenzi, \ntr-un trend constant ascendent: 50 de milioane de lei, la \nceputul lui 2004, 100 de milioane de lei, la sf\r[itul lui 2004, [i 150 de milioane de lei, \n 2005.
Cele mai „n`zdr`vane“ Conform centraliz`rii datelor prezentate pe CNA, Prima TV este campioana absolut` a amenzilor primite pentru \nc`lcarea
legii audiovizualului. Din 2004 \ncoace, postul proasp`t mutat \n Pipera a avut de pl`tit c`tre bugetul de stat un supliment de 1,9 miliarde de lei. Pe locul doi, nu foarte departe, este OTV, care a \nsumat deja sanc]iuni \n valoare total` de 1,725 miliarde de lei. Garsoniera lui Diaconescu este \ns` campioan` la \ntreruperea emisiei. L`s\nd la o parte suspendarea licen]ei pentru o perioad` de aproximativ 18 luni, OTV a avut \ntrerupt` emisia de dou` ori \n cursul acestui an. |n luna martie, la o distan]` de trei s`pt`m\ni, OTV a afi[at zece minute [i apoi trei ore decizia CNA privind motivele pentru care a fost sanc]ionat. Cele dou` sanc]iuni au dus la \nmul]irea zvonurilor legate de inten]ia lui Dan Diaconescu de a vinde postul care l-a consacrat. El va r`m\ne, astfel, doar cu DDTV, post \nfiin]at \n urm` cu un an [i ocolit p\n` acum de CNA. De altfel, OTV nu a pl`tit nici o amend` primit` de la Consiliu, prefer\nd s` le conteste pe absolut toate \n tribunal. P\n` acum, toate deciziile definitive [i irevocabile ale instan]ei s\nt \n favoarea autorit`]ilor. De o \ntrerupere a emisiei a „beneficiat“ [i Na]ional TV, dup` ce [i-a f`cut un obicei din a-l invita pe Gigi Becali la talk-show-urile de sear`. Dup` ce Becali l-a f`cut pe T`riceanu „Very Important Pa-
pagal“, Na]ional TV a fost obligat la zece minute de \ntrerupere a emisiei. Pe l\ng` aceast` sanc]iune, postul, \mpreun` cu „fratele mai mic“ N24, a mai \ncasat, de-a lungul timpului, amenzi de 550 de milioane de lei.
Cele mai cumin]i PRO TV este televiziunea care a primit, de-a lungul ultimilor patru ani, doar trei amenzi, \n valoare total` de 125 de milioane de lei. De[i CNA a protestat, la un moment dat, [i fa]` de emisiunea „Vacan]a Mare“, ac]iunea nu s-a l`sat cu amenzi ustur`toare. Nici televiziunea public` nu a s`rit calul \n ace[ti ani, acumul\nd doar 225 de milioane de lei \n amenzi. Cu toate c` a avut parte de prima mare amend` din istoria CNA, B1 TV nu a repetat experien]a, astfel c` cele [ase amenzi primite p\n` acum \nsumeaz` 425 de milioane de lei. |n doar doi ani, 2005 [i 2006, Realitatea TV a reu[it deja s` primeasc` patru amenzi \n cuantum total de 500 de milioane de lei. Cele mai mari „g`uri“ au fost provocate de meciurile de fotbal transmise \n aceast` prim`var`. Antena 1 este pe drumul spre podiumul amendatelor. Cu „ajutorul“ lui Dan Negru [i al meciurilor de fotbal, postul din B`neasa a adunat p\n` acum 850 de milioane de lei \n amenzi.
Cele mai mari amenzi Anul Amenda
Televiziunea
Infrac]iunea
2004 50.000 RON
Prima TV (pentru „Big Brother“)
difuzarea de imagini cu con]inut sexual explicit
2006 50.000 RON
OTV (pentru „Dan Diaconescu Direct“)
declara]ii discriminatorii ale lui Gigi Becali
2003 25.000 RON
B1 TV (pentru „Ma[ina adev`rului“)
2005 25.000 RON
Prima TV (pentru „Tr`da]i \n dragoste“)
2005 25.000 RON
MTV
\nc`lcarea protec]iei minorilor nerespectarea dreptului la via]` privat` [i publicitate mascat` difuzarea pieselor trupei Parazi]ii
2005 25.000 RON
TV K Lumea
2004 20.000 RON
difuzarea pieselor trupei Parazi]ii prezentarea unei [tiri cu strip-tease [i difuzarea Prima TV (pentru „Focus“ [i „Big Brother“) de scene cu nuditate cu implica]ii sexuale
Vineri, 26 mai 2006 Media cultur`
04
Bani din imagine
„ De multe ori exist` compromisuri \n zona pre]ului sau a bugetelor.“ — Drago[ Grigoriu, director Tempo Advertising
SE PLAC, SE IAU {I TR~IESC MAI MULT SAU MAI PU}IN ZBUCIUMAT.
Rela]ia agen]ie-client: publicitate [i clien]ii lor s\nt ca \ntr-o c`snicie [i fac totul pentru succesul copiilor – brandurile promovate.
clien]i, sau cel pu]in pe reprezentan]ii Elite, s\nt „strategia de comunicare pe l\ng` brief, execu]iile mediocre, termene improbabile [i costurile prohibitive sau fanteziste“, dup` cum apreciaz` Florin Cojocariu, marketing director Elite Balkans. „|n momentul \n care nu am mai avea dispute pe subiectele astea, ar fi grav“, trage concluzia acesta. C\t despre crea]ie, Naumovici apreciaz` c` este capitolul care st\rne[te cele mai multe reac]ii, \ntruc\t „lucrurile s\nt mai subiective: func]ioneaz` pe principiul „\mi place sau nu \mi place“. „Exist` o mie de motive. Pot fi legate de solu]ie, de pre], de idee – \n România clientul ar vrea s` aib` o agen]ie care lucreaz` c\t trei. Dac` [i preten]iile noastre s-ar ridica la acela[i nivel, nu ar mai exista agen]ii [i clien]i. Dar undeva se \nt\lnesc cererea cu oferta“, exemplific` [i Drago[ Grigoriu, director Tempo Advertising.
GRAFIC~: ELENA NEDELCU
Agen]iile de
— Alina STANCIU
„Clientul ar trebui s` \n]eleag` c` agen]ia este un partener al lui. Dac` el este mama brandului, atunci agen]ia trebuie s` fie tat`l. |n aceast` rela]ie, fiecare \[i aduce contribu]ia pentru a cre[te copilul c\t mai bine.“ — Drago[ Popescu, director de crea]ie Young&Rubicam
„Nu trebuie s` ne transform`m \n «yesmeni». Nu s\ntem pl`ti]i pentru a-i da clientului dreptate. S\ntem pl`ti]i s` g`sim cele mai bune idei, s` construim \mpreun` cu clientul un business de succes.“ — Paula Hotea, group account director la Saatchi&Saatchi
|N GENERAL s\nt parteneri, iar uneori ajung s` nutreasc` sentimente de prietenie. Fiecare are rolul s`u de la \nceput asumat: clientul vine cu problema, iar agen]ia cu solu]ia. Scopul, chiar dac` exprimat \n al]i termeni, este \n esen]` acela[i. Ambele p`r]i \[i doresc ca emblema c`reia \i fac publicitate s` devin` mai puternic`, iar v\nz`rile s` creasc`. De multe ori \ns`, ideile [i convingerile lor despre businessul respectiv nu coincid. |n consecin]`, una dintre p`r]i trebuie s`-[i impun` punctul de vedere sau cel pu]in s` \l influen]eze pe cel`lalt. Decizia final` trebuie s` convin` am\ndurora. Altfel, „c`snicia“ ajunge la final.
Idei \n picaj
Primul [i ultimul cuv\nt Dac` o parte dintre publicitari [i clien]i spun c` \ntre ei exist` un raport de egalitate, al]ii s\nt convin[i c` \n rela]ia agen]ie-client exist` „un coco[ [i o g`in`“, exact ca \ntr-o c`snicie. Oricum, fie c` „pacientul“ nu este con[tient de boala sa, fie c` o cunoa[te mult prea bine [i se teme s`-i \ncredin]eze \n \ntregime „doctorului“ g`sirea solu]iei, „raportul de for]e“ difer` de la caz la caz. „Unii s\nt mai hot`r\]i [i [tiu ce vor s` fac`. Al]ii se bazeaz` destul de mult pe agen]ie. Este ca [i \n via]`: s\nt oameni care pot delega anumite responsabilit`]i [i oameni care nu pot face acest lucru. Noi \i prefer`m pe cei care deleag` mai mult. Aceasta [i pentru c` eu am \ncredere \n agen]ia mea. Spre deosebire de ce se \nt\mpl` \n afar`, \n România clien]ii au tendin]a s` dea cu pumnul \n mas`. Dar \ncet-\ncet au devenit convin[i de eficien]a noastr`, astfel c` ne las` m\na destul de liber`“, explic` Bogdan Naumovici, director de crea]ie Leo Burnett. „Avem [i clien]i mai duri, [i unii foarte maleabili care au \ncredere \n noi [i pun pre] pe p`rerea noastr`. Dar este pl`cut s` avem clien]i care au ceva de spus“, sus]ine [i Drago[ Popescu, director de crea]ie Young&Rubicam/Team Advertising. Mai tran[ant, Bogdan Enoiu, directorul general de la McCann Erickson, apreciaz` c`, cel pu]in \n cazul agen]iei pe care o conduce, raportul de for]e este de 70%-30%, pozi]ia dominant` av\nd-o clientul. Nu de aceea[i p`rere este [i Laura Tampa, director executiv adjunct la Grey Worldwide. „Raportul este sau tre-
Chiar dac` este mai maleabil sau mai dur, clientul are \ntotdeauna ultimul cuv\nt. buie s` fie unul de egalitate, pentru c` scopul agen]iei este acela[i cu cel al clientului – s` creasc` branduri, s` creasc` v\nz`ri. Rezultate bune de partea clientului conduc la rezultate bune ale agen]iei“, explic` aceasta, \n vreme ce Paula Hotea, group account director la Saatchi&Saatchi, apreciaz` c` „rela]ia agen-]ie-client nu este una impus` [i nici
nu se deruleaz` de pe pozi]ii de for]`“. Din „tab`ra“ opus`, clien]ii vorbesc tot despre egalitate. „|n efortul de construire a brandului, agen]ia [i clientul au roluri [i responsabilit`]i egale – acesta este spiritul pe care \ncerc`m mereu s` \l imprim`m rela]iilor cu agen]iile“, spune Ramona Brad, external relations&medical affairs manager P&G România.
Ce vrea clientul de la agen]ie Fie c` s\nt multina]ionale sau companii autohtone, clien]ii agen]iilor de publicitate s\nt prin defini]ie preten]io[i. Vor s`-[i „fortifice“ m`rcile, s` fac` v\nz`ri [i, dac` este posibil, [i creativitatea este foarte binevenit`. „G\ndirea strategic`, proactivitatea, creativitatea [i modul \n care \n]elege, „simte“ marca, publicul c`ruia i se adreseaz` – s\nt principalele criterii \n alegerea agen]iilor cu care lucr`m“, spune C`t`lin Ignat despre publicitarii cu care colaboreaz`. „Consumatorul nu vede strategii, ci execu]ii. |n cele din urm`, consumatorul vede o
reclam` la tv, un spot radio, o pagin` \ntr-o revist`, etichet` de raft \n magazin, un eveniment pe strad`. Dac` \[i aminte[te o anumita «dram`» legat` de o poz` sau o anumit` activitate promo]ional`, dar nu reu[e[te s` fac` leg`tura cu marca, toat` munca client-agen]ie este irelevant`. Scopul este s` dezvol]i o marc` puternic`! Vrem creativitate ce vinde“, explic` [i Ramona Brad. {i, pentru c` totul este \n cele mai multe cazuri contra cronometru, Florin Cojocariu consider` c` agen]iile trebuie s`-[i respecte deadline-urile.
Teme de disput` Agen]ia vrea s` poat` pune \n aplicare orice idee creativ`, indiferent de costuri, \n timp ce clientul \[i calculeaz` fiecare b`nu] [i vrea v\nz`ri pe m`sura investi]iei. Consumatorul este [i el „cercetat“ din toate punctele de vedere, ambele p`r]i crez\nd c` \l cunoa[te cel mai bine. Iar acestea s\nt doar c\teva dintre punctele divergente care pot ap`rea \ntr-o rela]ie dintre o companie [i agen]ia de publicitate cu care lucreaz`. Ca s` nu mai vorbim de faptul c` discu]iile se poart` la nivelul mai multor departamente. „Dezbaterile apar \n mai multe zone: la stabilirea obiectivelor [i a priorit`]ilor, la \n]elegerea consumatorului, la evaluarea execu]iilor [i a felului cum vor fi ele m`surate, dar [i la timpul [i resursele necesare dezvolt`rii lor“, sus]ine reprezentanta P&G. O alt` surs` de controverse este, potrivit lui Benoit de Lavarenne, director marketing Danone, „în]elegerea diferit` a strategiei de comunicare ce poate avea ca rezultat o strategie de crea]ie nesatisf`c`toare“. Ceea ce se pare c` \i nemul]ume[te cel mai tare pe
Oric\t de premiat` ar fi agen]ia [i oric\t de nepreten]ios ar fi clientul, refuzarea unor lucr`ri este un lucru extrem de obi[nuit, care nu ridic` foarte multe semne de \ntrebare nici uneia dintre p`r]i. „Refuzul face parte din func]ionarea echipei agen]ie-client, la fel cum face parte din asta [i \nc`p`]\narea agen]iei atunci c\nd crede realmente \n ceva“, sus]ine reprezentantul Elite. „Se \nt\mpl` destul de des! Este normal. Dar dac` clientul argumenteaz` clar ce este bine [i ce nu este bine \ntr-o propunere, accep]i situa]ia. Comunic`m! Mergem mai departe [i \ncerc`m s` g`sim alte idei mai bune“, poveste[te Hotea.
Cum se trece peste frustrare Uneori clientul nu [i-a f`cut bine temele \n prezentarea brief-ului. Alteori, agen]ia nu a reu[it s` p`trund` esen]a brandului. Sau, pur [i simplu, subiectivitatea [i-a spus cuv\ntul. Acestea s\nt uneori motivele pentru care execu]ia nu iese din prima. „În general, agen]ia propune clientului c\teva idei din care, de cele mai multe ori, una este c\[tig`toare. Au fost îns` [i cazuri în care o idee a fost respins`, iar motivul a fost fie brieful din partea clientului, fie o ruptur` în în]elegerea acestuia din partea agen]iei. Dar, at\t timp c\t discu]iile pe marginea ideilor s\nt constructive, totul este ok“, este de p`rere Laura Tampa. |mpotriva frustr`rilor inerente, publicitarii au g`sit solu]ia. „S\ntem agen]ia care vinde cel mai u[or [i aceasta pentru c` insist`m s` vindem mai \nt\i strategia. Astfel, s` vindem crea]ia devine un lucru banal, iar dac` nu se vinde, nu exist` nici o frustrare. Dac` ai strategia, execu]ia vine foarte u[or. La noi se refuz` execu]iile, nu idei de brand sau strategii“, explic` Naumovici.
Media cultur` Vineri, 26 mai 2006
05
„S\nt clien]i pe care \i avem de foarte mult timp. Nu este simplu. Trebuie s` ai rezultate de ambele p`r]i.“
Bani din imagine
— Bogdan Enoiu, director McCann Erickson
TOTUL PENTRU CA BRANDUL „S~ CREASC~ MARE“.
o c`snicie cu n`b`d`i
QAB [i Leo Burnett pentru Prigat.
Elite [i Saatchi&Saatchi pentru Elite Selected.
Romtelecom [i Grey Worldwide pentru Click Net.
URBB [i Graffiti BBDO pentru Tuborg.
P&G [i Leo Burnett pentru Tide.
Danone [i Young&Rubicam pentru Danette.
C\nd agen]ia bag` „divor]“
au originea \n alte departamente“, exemplific` [i Grigoriu. Totodat`, \n cazul McCann Erickson, rela]ia se rupe c\nd „clientul nu mai este profitabil [i ne face s` pierdem resurse [i bani“, dup` cum recunoa[te Bogdan Enoiu.
Odat` \nceput`, rela]ia agen]ie de publicitate -client este, \n cele mai multe cazuri, un angajament pe termen lung. Iar compromisurile s\nt la ordinea zilei din ambele p`r]i. Aceasta nu \nseamn` c` nu se produc [i „divor]uri“. Motivele s\nt foarte diverse, de la incompatibilitatea \ntre p`r]i, p\n` la diverse a[tept`ri ne\mplinite. „Dac` incompatibilitatea dintre oameni se poate
rezolva, cea între filosofiile de business duce în timp la ruperea rela]iilor dintre p`r]i“, poveste[te Laura Tampa. Potrivit acesteia, conducerea Young&Rubicam nu ar accepta s` execute idei \n care nu crede. „Ni s-au \nt\mplat multe astfel de cazuri, dar s\nt foarte particulare. Fiind o agen]ie independent`, uneori nu ne \n]elegem cu oamenii care implementeaz` execu]ia. Mai s\nt [i situa]ii \n care \ncepi o rela]ie [i descoperi pe parcurs c` problemele \[i
Ce vrea agen]ia de la client |n vreme ce clien]ii \[i doresc de la agen]ia de publicitate cu care colaboreaz` lucruri cuantificabile, publicitarii vorbesc despre deschidere c`tre nou sau curaj. Cu alte cuvinte, despre acele caracteristici care \i pot propulsa pe primele pozi]ii din categoriile \n care activeaz`. „Clientul trebuie s` fie lipsit de prejudec`]i, curajos, dispus s` treac` de limite [i s` \[i cunoasc` foarte bine produsul“, este de p`rere Drago[ Grigoriu. Mai mult dec\t at\t, s\nt agen]ii care „v\neaz`“ de obicei lideri de pia]`, followeri (cei afla]i pe pozi]ia secund` din punct de vedere al cotei de pia]`) sau cei care aspir` la aceste pozi]ii. „Clien]ii care lucreaz` cu Leo Burnett trebuie s` aib` mentalitate de c\[tig`tor, s` schimbe ceva, s` devin` num`rul unu, iar, dac` este deja num`rul unu, s` fie dornic
s` creasc`, s` fie dispus s`-[i asume riscuri [i s` aib` \ncredere \n agen]ie [i \n consumator“, \[i descrie Naumovici actualii [i poten]ialii clien]i. Nu \n ultimul r\nd, publicitarii cred c` un advertiser ar trebui s` [tie s` se comporte cu marca sa exact ca o mam` cu propriul copil. „Clientul ar trebui s` \n]eleag` c` agen]ia este un partener al lui. Dac` el este mama brandului, atunci agen]ia trebuie s` fie tat`l. |n aceast` rela]ie, fiecare \[i aduce contribu]ia pentru a cre[te copilul c\t mai bine. Pentru c`, dac` mama se ceart` cu tata, copilul fuge de acas` de la 14 ani. P`rin]ii trebuie s` stea de vorb`, s` ajung` la o concluzie. S\nt p`r]i complementare [i trebuie s` evite r`zboiul de orgolii“, este de p`rere Drago[ Popescu, director de crea]ie la Young&Rubicam.
Sup`r`rile clientului {i din perspectiva clientului incompatibilitatea este un motiv de ruptur`. De asemenea, ace[tia ar renun]a f`r` s` clipeasc` la agen]iile de publicitate care, \n opinia lor, nu se ridic` la nivelul a[tept`rilor. „Nu se pot face compromisuri în cazuri în care crea]ia nu se ridic` la nivelul dorit [i nu îndepline[te obiectivele afacerii noastre [i nici obiectivele de imagine pe care ni le-am propus“, sus]ine reprezentantul Danone. Un alt element deranjant este, conform Ramonei Brad, de la P&G, „lipsa de \ncredere reciproc` sau \nc`lcarea acesteia, lipsa spiritului de echip` [i a implic`rii \ntr-un anumit proiect sau lipsa de responsabilitate“. Nu \n ultimul r\nd, \n]elegerea brandului este o condi]ie f`r` de care o astfel de rela]ie nu poate continua. „Cel mai grav lucru pentru o agen]ie este s` nu \n]eleag` marca, partea emo]ional` [i func]ional` a acesteia [i modul \n care brandul r`spunde cerin]elor consumatorilor. Pentru c` atunci c\nd nu „sim]i“ acest lucru, nu po]i construi o comunicare coerent` [i relevant` pentru consumatori“, este de p`rere [i C`t`lin Ignat, director de marketing la URBB.
PUBLICITATE
Vineri, 26 mai 2006 Media cultur`
06
„Philip Seymour Hoffman era singurul actor de pe lista noastr`. Dac` ar fi zis «nu», nu am fi f`cut filmul.“
Arte [i carte
— Bennett Miller, regizor
Cartea de weekend
SCRIITORUL SCRIS DE AL}II
Ironia emigrantului dezam`git
M`rirea [i dec`derea lui Truman Capote
|n „Catrafuse“, [vabii deporta]i sau alunga]i de comuni[ti car` cu ei peste tot o m\n` de proiecte [i amintiri inutile. — C`t`lina GEORGE BANATUL DIN ROMANUL „Catrafuse“, de Richard Wagner, arat` ca o Americ` pe dos. |n timp ce coloni[tii de peste ocean au ridicat o nou` for]` mondial`, [vabii b`n`]eni au r`mas doar cu visul. Pe care cele dou` R`zboaie Mondiale, apoi deport`rile \n Rusia [i \n B`r`gan l-au ciop\r]it o dat` cu p`m\nturile colectivizate, iar emigrarea \n Germania l-a distrus, ca [i cum n-ar fi fost niciodat`. Pe scurt, cu asta r`m\ne Werner Zillich, [vab b`n`]ean care [i-a cump`rat emigrarea \n Germania pe bani grei da]i autorit`]ilor comuniste. Nici m`car pove[tile celor din familia sa nu-l ajut` s` \n]eleag` lumea visat`. Pentru c` lumea aceasta n-a existat dec\t \n mintea coloni[tilor, la fel cum nu exist` nici Germania salvatoare de minciunile absurde ale comunismului. Acolo, \n or`[elul Sudhofen, emigrantul d` de acelea[i m\n`rii ca \n România. {eful [antierului unde lucreaz` Werner ca inginer cump`r` materiale ieftine [i umfl` pre]urile. Chiar dac`, a[a cum apreciaz` Zillich, „\nclina]ia [vabilor b`n`]eni spre autocomp`timire e mai mare chiar dec\t h`rnicia lor proverbial`“, autorul prinde pove[tile de familie \ntr-un limbaj simplu, curat [i plin de nerv. De ironia t`ioas` [i deopotriv` deta[at` scap` doar pove[tile tat`lui deportat cinci ani \n Rusia. Autorul le red` a[a cum trebuie s` le fi spus fiului s`u un om pe care nu-l mai mira [i nu-l mai revolta nimic. Pentru c` a \nghi]it at\ta mizerie, eforturile acestuia au avut o singur` ]int` – supravie]uirea. Iar asta li s-a \nt\mplat tuturor, de la str`bunicii pleca]i \n SUA p\n` la unchii \nrola]i \n armata lui Hitler, fugi]i apoi \n America Latin`. |ntre ei stau acum doar distan]ele. Vechiul vis comun al coloni[tilor s-a transformat, \n impresia lui Werner, deoarece totul s-a \nt\mplat \nainte de el. C` lui nu i-a mai r`mas nimic de f`cut: „Recapitulez ultimele zile [i m` g\ndesc, iaca, a[a ajungi s` ba]i c\mpii, ajungi din lac \n pu] [i nicic\nd \napoi la tine“. Richard Wagner, „Catrafuse“, Polirom, 272 de pagini, 23,90 RON.
„Capote“, un
lungmetraj lent de aproape dou` ore, e solicitant pentru spectator. |l oblig` s` \[i pun` neuronii la treab`, f`r` a fi thriller sau poli]ist. — Ileana DIMA PREZENTAT |N PREMIER~ la TIFF [i apoi pe marile ecrane din 9 aprilie, lungmetrajul care poart` numele celebrului scriitor american aduce a biografie. {i totu[i nu e. Nu trebuie s` urm`re[ti scenariul hollywoodian p\n` acum b`tut \n cuie: trauma din copil`rie care consolideaz` „geniul“ [i apoi lupta acestuia cu tenta]ii ca sexul excesiv sau drogurile. Miza acestui lungmetraj e ceva mai complex`: opune scriitorul, al c`rui interes este s` exploateze un subiect p\n` la cap`t (o crim` abominabil`), propriei sale con[tiin]e etice.
Uciga[ „Cu s\nge rece“ „Capote“ vorbe[te despre Truman Capote (Philip Seymour Hoffman), pe c\nd acesta se apuc` de prima lui carte de nonfic]iune [i ultima lui carte \n general. Al`turi de prietena sa din copil`rie, Harper Lee (Catherine Keener), scriitorul se deplaseaz` la locul unei crime: o \ntreag` familie a fost ucis` de c`tre doi indivizi. Capote se apropie, pe parcursul interviurilor, de unul dintre criminali, Perry Smith (Clifton Collins jr.) – Harper Lee vorbe[te despre îndr`gostire –, ca apoi s` se îndep`rteze, pe m`sur` ce nu g`se[te un final pentru cartea sa. Ac]iunea lungmetrajului se desf`[oar` cu \ncetinitorul, tocmai pentru a ajuta spectatorul s` observe \n detaliu evolu]ia psihic` a personajului principal, punctul de plecare fiind un egocentrism adorabil [i tolerat de apropia]ii omului de litere. Urm`toarea
Ascensiunea scriitoarei Harper Lee ia startul odat` cu autodistrugerea lui Capote. etap` e marcat` de „triplicitate“: Capote spune una prietenilor, alta lui Perry Smith, ambele diferite de adev`ratele lui inten]ii. Urm`toarea situa]ie paradoxal`, aceea de a a[tepta cu ner`bdare decesul unei persoane de care e ata[at (Perry, care e condamnat la moarte), \l precipit` pe Capote pe panta autodistrugerii. Nu f`r` a se victimiza \ns`: \i explic` lui Harper Lee c` a[teptarea \n cauz` e „o tortur`“ pentru el.
Actorie economic` Dat` fiind complexitatea acestor emo]ii, actorul principal duce tot greul filmului. O face \ntr-un mod c\t se poate de exact, reproduc\nd toate manierismele lui Capote, de la vocea de copil p\n` la degetul mic mereu ridicat, dar [i foarte economic, reu[ind s` aduc` la ega-
litate ponderea verbal` [i cea a limbajului corporal. Presta]ia actoriceasc` excelent` i-a adus de altfel un Glob de Aur [i un Oscar pentru Cel mai bun actor \ntr-un rol principal. Pe de alt` parte, totul este g\ndit pentru a-i pune jocul \n valoare. Mizanscena se caracterizeaz` prin monotonie, inclusiv la nivel cromatic, toate culorile fiind \nchise, lumina r`m\n\nd mereu distant` [i difuz`. Camerele inspir` claustrofobie, \n pofida confortului [i a decorului, operatorul de imagine le filmeaz` \n a[a fel \nc\t s` semene mereu cu celulele criminalilor. |n plus, ca [i la Ang Lee, camera r`m\ne fix` \n majoritatea filmului. Excep]iile, c\nd camera e manevrat` manual, puncteaz` anumite momente-cheie din involu]ia lui Capote.
Filmul din umbra filmului Regizorul Bennett Miller, autorul lui „Capote“, nu este singurul cineast care a v`zut poten]ialul cinematografic al c`r]ii „Cu s\nge rece“. Aceasta a fost ecranizat` deja \n 1967, la un an dup` apari]ie, de c`tre Richard Brooks. A rezultat un film alb-negru, cu o distribu]ie cvasinecunoscut`, care \ns` includea personaje reale: jura]ii care i-au condamnat pe criminali [i c`l`ul lor. |n plus, scriitorul Truman Capote [i-a f`cut apari]ia pe platou, cauz\ndu-i nepl`ceri regizorului. Pelicula a avut succes comercial, dublat de patru nominaliz`ri la Oscar. Mai t\rziu, [i Hallmark TV a comandat o ecranizare a aceleia[i c`r]i a lui Capote, finalizat` \n 1996.
C|ND DOI SE CEART~ F~R~ SIM}UL PROPRIULUI RIDICOL
Apocalipsa \ncepe \n dormitor Cu r`zboiul conjugal marca Ionesco, regizorul Claudiu Goga declan[eaz` Apocalipsa. — C`t`lina GEORGE T|N~RUL REGIZOR s-a l`sat sedus de lupta inutil` a cuplului din „Delir \n doi“. Cu dou` personaje puse pe har]` [i r`zboiul de pe str`zi care dubleaz` lupta de dormitor, povestea promite delicii de un comic absurd [i plin de ironie. Cum altfel, c\nd to]i [tim c` astfel de certuri nu l`muresc nimic [i nu ajut` cu nimic. Ce fel de certuri? Cele st\rnite de
plictiseala \n doi. To]i avem nevoie s` g`sim un vinovat pentru e[ecul [i blazarea personal`. Iar c\nd vedem cum el (Drago[ Huluba) [i ea (Mirela Opri[or) se ceart` la nesf\r[it, nu ne putem ab]ine s` ne amuz`m pe seama lor. Spectacolul de la Comedie, cu puternicele sale accente caricaturale, \]i solicit` sim]ul ridicolului \n ambele sensuri. Pe de o parte, pune reflectoarele pe cei doi care, \n focul conflictului, nu-[i mai v`d propria stupiditate. Pe de alt` parte, te vezi chiar pe tine acolo – cu replicile tale absurde, cu micile tale vendete caraghioase, cu meschin`ria ta c\nd nu mai [tii de ce e[ti [i continui s` r`m\i cu cel`lalt.
Grenadele opresc cearta din dormitor Spectacolul lui Goga arat` ca o caricatur` \n mi[care. Pe protagoni[ti \i cuno[ti \n timp ce-[i beau \n pat cafeaua de diminea]`, r`sfoiesc c\te un ziar [i schimb` c\teva replici de complezen]`. De fapt, dezbat problema melcului [i a broa[tei ]estoase. Ea afirm`, cu argumente, c` s\nt unul [i acela[i animal, el o contrazice. |n cele din urm`, tensiunea explodeaz` ca o bomb` atomic`, iar explozia \nghite totul. Nimic nu-i mai poate potoli pe cei doi. Se acuz`, se atac`, sar unul la beregata celuilalt. Pun \n scen` adev`rate scene de kick-box [i nu se opresc
Mirela Opri[or [i Drago[ Huluba ruleaz` o ceart` continu`.
dec\t atunci c\nd se trezesc cu grenade aruncate \n camer` [i pere]ii c`zu]i r\nd pe r\nd. Despre cei de afar` nu [tie nimeni de ce se lupt`. |n dormitor sau pe str`zi, r`zboiul arat` la fel de absurd. Aceasta-i impresia final` pe care ]i-o las` „Delir \n doi“. Din p`cate, regizorul recurge uneori la poante de duzin`. A[a se \nt\mpl` c\nd cei doi \ncearc` s` scape de o grenad`, pas\nd-o de la unul la altul. Spectacolul mizeaz` pe ironie cu t`i[ de bisturiu [i nu pe un ludic de desen animat. Astfel, Claudiu Goga reu[e[te, din loc \n loc, s`-[i surpe singur construc]ia, la fel cum distrug personajele tot ce se putea distruge \ntr-un cuplu.
Media cultur` Vineri, 26 mai 2006
07
„|i \ndemn pe to]i s` mearg` la teatru: chiar [i \n cazul unui spectacol neizbutit, destina]ia aceasta e mai profitabil` dec\t, s` zicem, c\rciuma de al`turi.“
Cultura pentru to]i
— Alice Georgescu, critic de teatru
Lectura cu mouse-ul SUS CORTINA!
Spectacole de teatru care nu trebuie ratate K-avem kef! — Ioana CALEN Cine nu r`sfoie[te din c\nd \n c\nd revista Tiuk, cine zice c` blogurile de literatur` s\nt ni[te t\mpenii scrise de ]\nci, cine n-a citit „Letopizde]“ de Alexandru Vakulovski sau nu a ascultat ultimul album Luna Amar` [i, mai ales, cine scuip`-n s\n c\nd d` de „bong“ sau „t\rfa [i curva“ \ntr-un text, `la nu e cool(t) pe lume [i condamnat s` r`m\n` \n mainstream \n vecii vecilor amin, acolo unde nici revolt` nu e, nici via]` nu e, nici experiment, ci numai canoane f`r` de sf\r[it. Am zis de Tiuk. K-am avut kef, cum ar spune poe]ii de serviciu care centreaz` [i dau cu capul printre versuri, l`s\nd urme de manuscris pe link-urile acestui portal, pe numele lui de cod tiuk.reea.net. Nu prea [tiu c\nd s-a \nfiin]at revista asta, [i nici nu o s` m` documentez pe tema asta, c` nu e at\t de important. Dar numerele peste care am dat m-au bucurat foarte tare, pentru c` s\nt complet diferite de celelalte reviste electronice, site-uri „literare“ [i cenacluri online \n care orice b`tut de inspira]ie se d` artist. Tiuk respir` libertate. {i tinere]e f`r` b`tr\ne]e. Un bine dozat teribilism, ce nu deranjeaz` prea tare. La „`[tia s\ntem“, aflu c` Tiuk are o m\n` de oameni care se \ngrijesc de fericirea [i bun`starea lui (sau ei): Alexandru [i Mihail Vakulovski, Viorel Ciam`, Dan Perjovschi, Carmina Trâmbi]a[, Dumitru Crudu. Vakulovski s-a impus oarecum ca brand \n literatura mai mult sau mai pu]in underground. Dan Perjovschi este deja un brand \n arta contemporan` româneasc`. Restu’ [i textu’ de pe link-uri s\nt livrate de colaboratorii revistei. Spiritul de ga[c` ce transpir` din aceast` poveste nu este deloc deranjant, oamenii nu s\nt obseda]i s` se promoveze reciproc [i nici s` se scuipe unii pe al]ii, sau cel pu]in nu prin paginile site-ului, dup` moda prim`var`-var` a site-urilor literare române[ti. Toat` lumea [tie c` fra]ii Vakulovski s\nt \n prietenii de c\nd lumea cu b`ie]ii de la Luna Amar` (care scriu la fel de bine precum c\nt`) [i cu Dumitru Crudu. S\nt tocmai de-aia mai originali [i autentici, pentru c` lucrurile care \i ]in \mpreun` le ofer` un soi de coeren]` \n discurs, la nivelul \ntregii reviste. Textele \n manuscris s\nt semnate de Dan Sociu, R`zvan }upa, Ruxandra Cesereanu [i al]i poe]i care deja s-au impus \n peisaj, printre care [i Nick F`g`dar [i Mihnea Blidariu, de la Luna Amar`, \n acela[i ton contestatar, sc\rbit, resemnat, din versurile lor: „|n ]ara asta/lunile anului/s\nt toate amare/\n ]ara asta/eu cad \n genunchi/ st\nd \n picioare“. Numele Tiuk vine de la un text de Daniil Harms. Entuziasmul exagerat din acest text se trage de la keful contagios al g`[tii. Alte lucruri suplimentare legate de vakulovski&comp. vin de la www.vakulovski.boom.ru [i de la www.blogs.mail.ru/mail/vakulovski/. Faptul c` acest num`r din Tiuk s-ar putea s` fie [i ultimul, vine de la faptul c` b`ie]ii fac revista doar de pl`cere, [i asta de ani \ntregi.
Dac` ai luat o pauz` mai lung` [i n-ai
mai dat pe la teatru, poate ai nevoie de c\teva recomand`ri. — Magdalena COLOMBET AI CHEF S~ VEZI o pies` bun`, dar nu [tii ce s` alegi. C\]iva critici de teatru [i oameni de cultur` \]i spun ce piese n-ar trebui s`-]i scape \n stagiunea asta.
Teatrul bate politica Criticul Magdalena Boiangiu \i trimite pe cei „nemul]umi]i de lentoarea cu care avanseaz` legea lustra]iei [i de felul \n care se produce desp`r]irea de comunism“ s` vad` „O zi din via]a lui Nicolae Ceau[escu“ la Teatrul Mic [i „Comedie ro[ie“ la Teatrul Na]ional din Bucure[ti, ambele \n regia lui Alexandru Tocilescu. Criticul te avertizeaz` \ns` c` nu vei vedea o comedie cu final vesel, pentru c` „dictatura a putut s`-[i impun` fe]ele monstruoase cu ajutorul [i complicitatea celor care au suportat-o“. Poetul [i publicistul Nicolae Prelipceanu te trimite tot la „Comedia ro[ie“ a lui Tocilescu pentru a vedea o pies` „despre ceea ce am tr`it [i mul]i dintre noi nu [tiau. O foarte ingenioas` tratare cinematografic` a planurilor [i a timpilor ac]iunii, cu mari actori de alt`dat`: Ion Lucian, Sanda Toma“. |n aceea[i not`, criticul Mihaela Michailov v` trimite la piesa „8.9, 8.9... fierbinte dup` ’89“ la Teatrul Mic, \n regia Anei M`rgineanu – „un spectacol despre derularea \nainte-\napoi a României ante [i postcomuniste, cu pui congela]i [i familii destr`mate“.
Ironia bate sentimentul Criticul de teatru Adrian Mihalache te \ndrum` c`tre studioul Casandra, unde s` vezi „O scrisoare pierdut`“ transpus` \n contemporaneitate [i s` te „delectezi urm`rind personajele cunoscute, aduse la v\rsta tinerilor actori“. Pe cei care „gust` ironia mai mult dec\t \nduio[area“, criticul \i trimite la „joi.megaJoy“,
\n regia lui Radu Afrim, la Teatrul Odeon, pentru c` personajele s\nt „magnific interpretate de actori de mare talent, unii dintre ei revenind pe scen` \n for]`, dup` o absen]` \ndelungat`“. Magdalena Boiangiu alege acela[i spectacol tot pentru personaje, care, „gonite de istorie la marginea societ`]ii, \[i tr`iesc decrepitudinea (indiferent de vîrst`) într-o tonalitate dulce-am`ruie“. Nicolae Prelipceanu spune c` piesa aduce un „Radu Afrim mai pe \n]elesul conservatorilor“ [i ]i-o recomand` pentru „crea]iile actorice[ti extraordinare“ [i pentru c` e „un spectacol despre trecerea timpului [i a corpurilor umane, \mpletit` cu presiunea regimurilor asupra omului“. Criticul Ileana Lucaciu te trimite la Teatrul Na]ional pentru „Inim` de c\ine“, un spectacol \n regia lui Iuri Kordonski dup` nuvela lui Bulgakov, o poveste „fantastic`, ironic`, despre intelectuali, visele lor [i proletarii din vremea lui Stalin“. Te trimite [i la Teatrul de Comedie, unde trebuie s` vezi neap`rat „Ce formidabil` harababur`“, \n regia lui Gelu Colceag dup` Ionesco.
Mai inteligen]i [i mai cul]i Ileana Lucaciu recomand` o pies` despre „ve[nicul conflict dintre genera]ii, conceput cu fine]e de regizoarea C`t`lina Buzoianu \n scenografia original` a lui Drago[ Buhagiar“: „Cum g\nde[te Amy“, la Teatrul Mic din Bucure[ti. Dac` e[ti „\ntr-o stare poetic`“, Adrian Mihalache te trimite la Odeon pentru „Cymbeline“ de Shakespeare, \n regia lui Bocsárdi László, o pies` „montat` cu mult` inventivitate, sim] al ritmului [i fin` muzicalitate“. Dac` te vrei mai inteligent [i mai cult, criticul te sf`tuie[te s` petreci o sear` la „Nottara“, „\n compania doctorului Freud“ din piesa „Vizitatorul“, \n care vei auzi
„replici sclipitoare [i vei urm`ri ra]ionamente sofisicate“. {i, ca s` vezi c` „v\rsta nu reu[e[te s`-i \ncremeneasc` pe marii actori \n vechile lor proiecte“, Adrian Mihalache \]i recomand` s`-i vezi pe „mon[trii sacri ai Teatrului Na]ional, \n savuroasa comedie «Egoistul»“.
Drama, muzica [i dansul Criticul literar Carmen Mu[at te trimite la Odeon, pentru „Un Tango Más“ al lui R`zvan Mazilu, \n direc]ia de scen` a lui Alexandru Dabija, „un spectacol plin de culoare [i fantezie“, \n care „R`zvan Mazilu dovede[te, o dat` \n plus, c` este un artist complex, care provoac` [i delecteaz`“. Teatrologul Marian Popescu \]i recomand` „Simfonia fantastic`“ a lui Hector Berlioz la Opera Na]ional` din Bucure[ti, \n regia lui Gigi C`ciuleanu, \n care s` vezi „nume de referin]` pentru dansul [i coregrafia din România“: R`zvan Mazilu, Cosmin Manolescu, Mihai Mihalcea, Eduard Gabia.
Condimentul neconven]ionalit`]ii Magdalena Boiangiu \i trimite la Teatrul Act pe cei care caut` o alternativ` la teatrul tradi]ional, pentru „sistemul de adresare direct`, conven]ia neadev`rului adev`rat“, elemente care „permit o altfel de implicare, o apropiere de teatru pe c`i mai pu]in b`tute“. De la Act, Mihaela Michailov \]i recomand` „Ora[ul“, \n regia lui Cristi Juncu, pentru c` e „una dintre cele mai atente radiografii ale \nstr`in`rii“. Nicolae Prelipceanu alege, de la Teatrul Act, „Creatorul de teatru“ [i „Ultima band` a lui Krapp“, pentru un „Marcel Iure[ extraordinar“. Marian Popescu te \ndrum` [i la ARCUB, pentru piesa „I Hate Helen“ de Peca {tefan, \n regia lui Carmen Vidu, un spectacol multimedia „pe tema singur`t`]ii unor tineri pentru care minunatele tehnologii IT [i fascina]ia unor emisiuni de divertisment prelungesc dureros alienarea“.
Spectacole din provincie Ileana Lucaciu recomand` Teatrul din Tulcea cu „Tinere]e f`r` b`tr\ne]e“, un basm „adresat publicului matur“. Marian Popescu te conduce la Teatrul de Stat Oradea, pentru „Nevestele vesele din Windsor“, o soap opera realizat` de „unul dintre cei mai importan]i regizori români din ultimele decenii, Victor Ioan Frunz`“. Ajungi apoi la Teatrul German de Stat din Timi[oara pentru „Opera de trei parale“ de Bertold Brecht, „un spectacolprotest pe tema r`ului din lumea de azi“. At\t Marian Popescu, c\t [i Mihaela Michailov te trimit la „A[tept\ndu-l pe Godot“ la Teatrul Na]ional „Radu Stanca“ din Sibiu. Primul \l recomand` pentru c` e un spectacol „construit cu o inteligen]` a jocului mai rar v`zut` la noi“, iar Mihaela
Michailov admir` actorii care „joac` [i dejoac` a[teptarea \n cea mai muzical` poveste despre repeti]ie“. Criticul mai recomand` [i „Livada de vi[ini“ a Companiei „Tompa Miklós“ din T\rgu Mure[, o „cas` a p`pu[ii pe pere]ii c`reia trunchiul copil`riei \nghite maturizarea“. Alice Georgescu v` trimite tot \n Transilvania, pentru un „A[tept\ndu-l pe Godot“ la Teatrul „Tamási Áron“ din Sf\ntu Gheorghe, \n regia lui Gábor Tompa, un spectacol „superb, jucat (cu supratitluri române[ti) de una dintre cele mai bune trupe din ]ar`, \n acest moment“. Criticul de teatru \]i mai recomand` [i piesa „Copilul \ngropat“ a Teatrului „Sic` Alexandrescu“ din Bra[ov, „pus` \n scen` cu inteligen]`, cu sensibilitate [i cu actori minuna]i“.
Vineri, 26 mai 2006 Media cultur`
08
Pe val
„Tudor e bun \n toate [i are voie s` fie [i rebel, [i ciudat, [i genial, [i absent. A ales s` fie autentic [i de-aia mor dup` el.“
— Mihaela R`dulescu
Tudor Chiril` N`scut: 28 mai 1978, Bucure[ti Studii: |n 1996 termin` Academia de Teatru [i Film, Sec]ia Actorie. Dup` absolvirea facult`]ii, fondeaz`, \mpreun` cu Liviu M`nescu [i Traian B`l`nescu, forma]ia Vama Veche Peste 300 de concerte [i trei albume Vama Veche: „Nu am chef azi“ (1998), „Vama Veche“ (1999), „Am s` m` \ntorc b`rbat“ (2002) Joac` la Teatrul de Comedie \n spectacole ca „Mireasa mut`“, regizat de Alexandru Tocilescu (1995), „Trei femei \nalte“, regizat de Vlad Massaci (1997), „Comedia erorilor“, regizat de Alexandru Dabija (1997), „A dou`sprezecea noapte“, regizat de Gelu Colceag (2003), „Chiri]a of B\rzoieni“, regizat de Iarina Demian (2004) Regizorul Tudor Giurgiu \l distribuie \n filmul „Leg`turi boln`vicioase“ |n 29 mai 2006 lanseaz` cel de-al patrulea album Vama Veche – „Fericire \n rate“
„|n afara talentului evident, Tudor are o alt` calitate necesar` unui profesionist – e foarte atent la detalii, at\t \n teatru, c\t [i \n muzic`.“ — George Iva[cu, actor
„Am lucrat minunat cu Tudor pentru c` e un tip foarte inteligent [i se pune foarte u[or pe aceea[i lungime de und` cu regizorul.“ — Vlad Massaci, regizor
CHIRIL~ NU ESTE DE ACORD CU IMAGINEA PE CARE-O ARE
„Lumea m` consider` arogant [i nu-n]eleg de ce“ |n verv` dup`
tru c` mi se pare interesant \n aceast` perioad`, c\nd noi tr`im la un nivel de tensiune enorm, c\nd miza este acest concert la Sala Palatului dup` patru ani. Oamenii trebuie s` [tie c\t` munc` [i c\t chin mental se ascund \n spatele unui asemenea act.
„Leg`turi boln`vicioase“, Tudor preg`te[te cu Vama Veche lansarea albumului „Fericire \n rate“.
Te temi de prejudec`]i? Ce prejudec`]i au ceilal]i fa]` de tine? Lumea m` consider` un tip arogant. Habar n-am de ce. Eu nu fac nici un efort s`-i conving c` a[ fi altfel dec\t s\nt. Sper doar s` nu m` considere prost. M` deranjeaz` c` m` consider` arogant doar pentru c`, dac` apuci s` stai de vorb` cu mine, vezi c` am foarte multe temeri [i mult` nesiguran]` fa]` de profesia mea, \nc\t nu-mi permit s` fiu arogant. Arogan]a vine din prea mult` siguran]`.
— C`t`lina GEORGE Ce ave]i mai mult pe noul album? Dragoste, boemie, revolt` sau nervi? Ne-am \ntors la protest. De fapt, nu l-am abandonat niciodat`, pentru c` [i „Am s` m` \ntorc b`rbat“ a fost o form` de protest. |n albumul acesta, protest`m fa]` de natura uman`. Fa]` de faptul c` nu mai putem fi ferici]i \n totalitate, pentru c` bucuriile simple, care fac adev`rata fericire, ne scap` printre degete din ce \n ce mai des [i de asta s\ntem numai noi vinova]i. Progresul tehnologic, via]a \n vitez` mult prea mare, superficialitatea prezent` din ce \n ce mai mult [i datorit` exploziei media, toate astea ne fac s` ocolim bucuriile simple. Atunci devenim, eventual, ferici]i „\n rate“. Ce po]i s` faci pentru a recupera bucuriile astea mici? Poate e mult spus c` po]i s` tragi un semnal de alarm`. Dar e datoria ta, ca artist, dac` reprezin]i mai mul]i oameni. Poate c` oamenii se vor g\ndi c` ar trebui s` z\mbim mai mult pe strad`, s` ne uit`m mai mult la cer, s` bem o sticl` de vin lini[ti]i, f`r` s` ne g\ndim la alte probleme. S` con[tientiz`m bucuriile mici. Ne mai bucur` doar succesele profesionale [i to]i alerg`m doar dup` lucruri mari. Mult` lume se va reg`si \n versuri. C\nd lucram cu Bobi]` de la Voltaj, cu care \nregistrez vocea, la ultimul c\ntec, el a citit versurile [i a spus: „Putem s`-i punem orice linie melodic`, e foarte tare [i foarte adev`rat“. C\ntecul e „Fericire \n rate“. Care e cel mai puternic c\ntec de pe album? Foarte puternic cred c` e c\ntecul al c`rui titlu l-am g`sit zilele trecute, \ntr-o diminea]`. Se nume[te „Buze blonde“. De obicei, alegem un vers ca titlu. Eu nu s\nt foarte bun la asta, m`rturisesc. „Buze blonde“ vorbe[te despre un om care a \ncetat s` mai iubeasc`. Pentru el, femeile au devenit obiecte de consum. A ridicat un zid \n jurul lui. {i-a construit singur \nchisoarea, singur s-a condamnat, pentru c` a omor\t iubirea. Oamenii \[i fac asta cu m\na lor. |[i distrug capacitatea de a se deschide [i a primi iubire nu doar \n cuplu, ci [i de la prieteni. Nu mai reac]ioneaz`, ajung la o form` de autism. }i s-a \nt\mplat [i ]ie? To]i trecem prin asta. Nu po]i fi sincer \n c\ntece dac` nu pui pu]in din tine. Nu
De ce ]i-e cel mai team`? De blazare m` tem cel mai tare, mai ales c` este un virus, se ia. Lucrez cu oameni blaza]i. M` duc acas`, seara, \mi arunc repede hainele astea [i m` apuc repede s` citesc un autor mare, m`car trei versuri. {tii ce m` deranjeaz`? C` oamenii nu au proiecte pe termen lung. Tr`iesc f`r` s` se g\ndeasc` la faptul c` via]a se termin`. Familie, copii, m\ncare, supermarket, birou de la opt diminea]a la opt seara [i at\t. Cum s` tr`ie[ti a[a? Oamenii se blazeaz` pentru c` nu fac ce le place.
Tudor Chiril` spune c` se teme cel mai mult de blazare. cred c` exist` scriitor mare care s` nu apeleze la experien]a personal`, indiferent dac` ea e transformat` \n poveste sau conform` cu realitatea vie]ii lui. |n plus, noi nu scriem fic]iune, nu s\ntem Arthur C. Clarke. Nu mi-a pl`cut niciodat` literatura science-fiction tocmai din cauza asta, c` nu pot citi la nesf\r[it despre ceva ce
nu exist`. Basmele pentru copii mi se par mult mai ancorate \ntr-o experien]` personal` dec\t genul SF. Am v`zut pe blogul t`u c` nu-]i plac jurnalele. Nici c\nd ai fost mic nu ai ]inut un jurnal? Nu, chiar [i oracolele pe care le f`ceau fetele \n general` [i \n liceu mi se p`reau
Personajele lui [i farsele altora Pe Sandu, personajul s`u din „Leg`turi boln`vicioase“, Tudor se vede tentat s`-l comp`timeasc`. Sandu are o rela]ie incestuoas` cu sora lui, interpretat` de Maria Popista[u. |n opinia lui Tudor, Sandu [tie c` lucrurile func]ioneaz` gre[it \n mintea lui, \ns` nu se poate opune iubirii, chiar [i incestuoas`. Totu[i, dou` lucruri nu poate suferi Tudor la Sandu – arogan]a [i mitoc`nia cu care reac]ioneaz` fa]` de cei din jur, tocmai pentru c` vrea s` ascund` ce se \nt\mpl` cu adev`rat. Cel mai amuzant lucru i s-a \nt\mplat pe scen`, \n
primul spectacol jucat la Comedie. Tudor poveste[te c`, fiind doar un „pu[ti“ atunci, farsele \l urm`reau. |n timpul unei reprezenta]ii cu „Mireasa mut`“, a crezut c` nu mai vede bine c\nd a intrat pe scen`. George Iva[cu [i Mihai Bisericanu \i lipiser` un scotch negru pe lentile. Noroc c` r`m`sese o mic` fant` neacoperit`, ca Tudor s` poat` vedea o raz` de lumin`. A[a [i-a dat seama ce se \nt\mplase [i a reac]ionat simplu – [i-a dat ochelarii jos, pentru c`-l p\ndea [ansa de a se \mpiedica pe scen`.
ALEX GÅLMEANU
o t\mpenie. Jurnalul e o form` de expunere, o form` minor` de literatur`. Cred c` literatur` trebuie s` scrii dac` ai ceva de spus [i dac` po]i face o structur` epic`. Dac` nu, stai acas`, nu ne mai plictisi cu jurnalul t`u. Merit` s`-]i faci memoriile pe la 50-60 de ani, c\nd totu[i ai ceva de povestit. Am acceptat s` fac un blog, pen-
Unde trebuie s` depui cel mai mult efort: pe scen`, la film`ri sau la un concert? E cam egal. La film`ri stai de la [apte diminea]a la opt seara. Chiar dac` nu ai ceva de f`cut tot timpul, a[teptarea te nenoroce[te. C\nd n-ai nimic de f`cut, ri[ti s` te relaxezi [i, c\nd ajungi la cadru, nu e[ti ceea ce trebuie s` fii acolo. Atunci trebuie s` stai tot timpul \ntr-un soi de tensiune din-asta. La concerte, efortul fizic e foarte mare, mai ales c` eu m` zbat mult pe scen`. Iar la teatru e un efort de concentrare \n timp real, dublat de efortul fizic – ca \n „Chiri]a“, unde [i dans`m. Fizic, \n concert m` consum cel mai mult. Dar la film`ri, numai g\ndul c` a doua zi te treze[ti la aceea[i or` e groaznic. Dac` n-ai avea bani din muzic`, te-ai mul]umi cu salariul de actor? Nu, probabil a[ avea bani din altceva. Poate c` a[ vinde ulei de motor. Ar trebui s` fac bani din ceva. |ntre concerte, spectacole, film`ri, ce faci s` te relaxezi? Ieri am stat la o teras` trei ore, pentru c` am avut o zi \n care nu mi-a ie[it nimic. |not foarte mult. E o form` foarte bun` de a-]i [terge creierul, pentru c` numeri bazinele. Dac` sari un bazin, munce[ti \n plus. C\nd ie[i din bazin, dup` o or` de \not, e[ti un alt om.