Bani&afaceri
Ai auzit de noul card BCR? Arat`- i \ncredere copilului t`u [i f`- i cadou primul lui card - BCR VISA Electron JUNIOR.
Joi, 1 iunie 2006
Supliment editat de ziarul
Bani de [coal` pentru cei mici Investi]iile \n [coli destinate preg`tirii celor mici s\nt interesante pentru p`rin]i. |n func]ie de posibilit`]i, afacerea se poate extinde. 06
Chinezii, mai rentabili |nregistrarea pl`]ilor TVA dec\t moldovenii O firm` b`c`uan` cu capital italian, specializat` \n confec]ii, a cerut acordarea de permise de munc` pentru 1.000 de chinezoaice. Profitabilitatea acestora este de 100%. 03
Agentul economic este obligat s` se \nregistreze ca pl`titor de TVA ca urmare a dep`[irii plafonului de scutire stabilit de lege. 02
10.000 DE EURO S|NT NECESARI PENTRU SUCCESUL UNEI PENSIUNI
Podiumul afacerilor cu turism la ]ar` CANICUL~ IMOBILIAR~
Pia]a birourilor e deschis` — Doru CIREA{~ POTRIVIT SPECIALI{TILOR, pia]a birourilor înregistreaz` un deficit în special la capitolul birouri în cl`diri cu etaje spa]ioase. Cî]iva dintre cei mai importan]i factori lua]i în considerare de poten]ialii chiria[i în alegerea loca]iilor de birouri în Bucure[ti s\nt învecinarea cl`dirii de birouri cu zone reziden]iale favorizate, traficul sc`zut [i leg`turile cu mijloacele de transport în comun. Ceea ce atrage este traficul sc`zut comparativ cu centrul, o configura]ie mult mai bun` a cl`dirii de birouri (suprafa]` mai mare [i constr\ngeri constructive mai pu]ine cauzate de imobilele 06 învecinate), peisajul pl`cut, vecin`tatea aeroportului.
Cre[tere pe pia]` Pensiunile agroturistice s\nt tot mai
profitabile. Cu c\teva mii de euro, un s`tean \[i poate transforma casa \n pensiune. Care s\nt \ns` zonele profitabile?
— Mihaela RADU SPECIALI{TII RECOMAND~ tuturor celor care locuiesc \n mediul rural [i vor s` deschid` o afacere s` opteze pentru o pensiune agroturistic`. Cei care au o cas` [i un teren de 2.000 mp pot investi 10.000 de euro \n
renovarea cl`dirii [i \n amenajarea gr`dinii pentru a deschide o pensiune. Dac` men]in specificul local [i amplaseaz` \n gr`din` un foi[or, un gr`tar [i un balansoar, pot primi oaspe]i f`r` probleme. Ideal` este pensiunea de cinci camere (fiecare
de c\te 20 mp) [i cu o gr`din` c\t mai generoas`. M\ncarea preferat` de clien]ii unei pensiuni este cea tradi]ional`, mai ales din produc]ie proprie. Gazdele trebuie s` organizeze activit`]i cu specific rural (t`ierea porcului, participare la hr`nitul animalelor, partide de cosit, drume]ii). Pentru ca investi]ia s` fie profitabil`, trebuie s` existe c`i de acces spre zona respectiv` [i re- 04-05 giunea s` fie cunoscut` ca destina]ie turistic`.
800000
Zone profitabile Cei care vor s` dezvolte o asemenea afacere ar trebui s` se orienteze spre zona m`n`stirilor din Bucovina, spre Bra[ov, Sibiu, Harghita [i Delta Dun`rii. Tot mai apreciate \n ultima perioad` s\nt Valea Oltului [i Valea Bistri]ei. Nici Vatra Dornei sau Maramure[ul nu ar trebui ocolite de cei care vor s` deschid` o pensiune.
760.000 mp
700000 600000 500000
600.000 mp 515.000 mp
400000 300000 200000 100000 0
2004
2005
2006 INFO_COTIDIANUL
Peugeot 207 intr` azi \n rol Creditele se mut` pe Burs` DIN STANDUL Salonului de la Geneva, noul model al constructorului francez p`[e[te \n România \n prima zi de var` calendaristic`. Trust Motors, importatorul general al autovehiculelor Peugeot, lanseaz` ast`zi modelul din clasa mic` 207, care va fi comercializat pentru cel pu]in doi ani paralel cu genera]ia
anterioar`, 206. Modelul 207, care va avea [i o versiune sport, va fi comercializat \n România la un pre] de baz` \ncep\nd de la 12.562 de euro cu toate taxele incluse. Oficialii companiei importatoare estimeaz` pentru partea a doua 07 a acestui an v\nz`ri de 800 de exemplare 207.
S~ VINZI ceva ce nu ai poate reprezenta mai degrab` o afacere dincolo de limitele legii dec\t una legal`. {i totu[i, acest fapt poate deveni posibil \n acest an la Bursa de Valori Bucure[ti (BVB). Noua opera]iune poart` denumirea de v\nz`ri \n lips`. Cu alte cuvinte, un juc`tor de pe pia]a de capital
poate \mprumuta de la o societate de servicii de investi]ii financiare (SSIF) ori de la alt investitor un pachet de ac]iuni, pe care \l vinde pe pia]a de capital, urm\nd ca apoi s`-l r`scumpere. Din diferen]ele de pre], juc`torul poate c\[tiga o sum` important` de bani. „V\nz`rile \n absen]` sau \n
lips` s\nt opera]iuni inverse opera]iunilor normale de v\nzare-cump`rare de ac]iuni, care se practic` \n prezent“, explic` R`zvan Pa[ol, director SSIF Intercapital Invest. „V\nz`rile \n lips` reprezint` o nou` tehnic` de tranzac- 02 ]ionare“, spune Stere Farmache, directorul BVB.
Joi, 1 iunie 2006 Bani&afaceri
02
Microinvesti]ii
din valoare au pierdut ac]iunile SIF Oltenia \n perioada 19-26 mai [i au de]inut 10,97% din lichiditatea pie]ei bursiere.
8,98%
Flash bancar
Creditele se mut` pe Bursa de valori
Acela[i bancomat la trei b`nci
V\nz`rile \n
lips` s\nt opera]iuni inverse celor normale de cump`rarev\nzare de pe pia]a de capital. Prezen]a lor la BVB poate fi posibil` anul acesta.
TIMI {LICARU
AI BANI, N-AI BANI, IMPORTANT ESTE S~ VREI S~ TE |MPRUMU}I
— Dan ODAGIU S~ VINZI CEVA CE NU AI poate reprezenta mai degrab` o afacere dincolo de limitele legii dec\t una legal`. {i totu[i, acest fapt poate deveni posibil \n acest an la Bursa de Valori Bucure[ti (BVB). Noua opera]iune poart` denumirea de v\nz`ri \n lips`. Cu alte cuvinte, un juc`tor de pe pia]a de capital poate \mprumuta de la o societate de servicii de investi]ii financiare (SSIF) ori de la alt investitor un pachet de ac]iuni, pe care \l vinde pe pia]a de capital, urm\nd ca apoi s`-l r`scumpere. Din diferen]ele de pre], juc`torul poate c\[tiga o sum` important` de bani.
Cardul de credit CEC, emis sub sigla MasterCard, este cel mai nou produs al Casei de Economii [i Consemna]iuni (CEC). Cardul are, \n acest moment, dob\nda zero la toate tipurile de opera]iuni, p\n` la 31.08.2006. Dup` aceast` dat`, cardul de credit CEC va avea cea mai bun` dob\nd` din sistem, respectiv 17,5% pe an, ceea ce constituie un avantaj competitiv fa]` de ceilal]i ofertan]i de carduri de credit de pe pia]`. Banca Comercial` Român` (BCR) acord` facilit`]i la plata ratelor scadente c`tre banc` tuturor persoanelor fizice [i juridice care s\nt afectate de inunda]iile produse \n prim`vara acestui an \n jude]e riverane Dun`rii. Astfel, banca ofer` posibilitatea am\n`rii la plat` a dob\nzii, f`r` a percepe dob\nzi majorate, la
toate tipurile de credit, pentru o perioad` de 6 luni \n cazul clien]ilor persoane juridice [i de p\n` la 12 luni \n cazul clien]ilor persoane fizice. De asemenea, BCR poate aproba rescaden]area ratelor la credite, precum [i ree[alonarea ratelor, f`r` a percepe dob\nzi majorate. Clien]ii HVB Bank, Banca }iriac [i UniCredit România pot folosi bancomatele oric`reia dintre cele trei institu]ii financiare, beneficiind de comisioane la retragerile de numerar identice cu cele percepute în re]eaua b`ncii emitente. De acum, ace[tia au la dispozi]ie una dintre cele mai mari re]ele de bancomate, ce reune[te la nivel na]ional 335 de ATM-uri, dintre care 258 apar]in B`ncii }iriac, 59 b`ncii UniCredit România [i 18 HVB Bank.
Taxe [i impozite
|nregistrarea ca pl`titor de TVA
Cum se realizeaz` „v\nz`rile \n lips`“ „V\nz`rile \n absen]` sau \n lips` s\nt opera]iuni inverse opera]iunilor normale de v\nzare-cump`rare de ac]iuni, care se practic` \n prezent. Astfel, o persoan` care joac` pe pia]a de capital [i crede c` \n viitor pre]ul unei ac]iuni va sc`dea \mprumut` un pachet de ac]iuni de la societatea de servicii de investi]ii financiare ori de la alt investitor, urm\nd ca, \n momentul \n care ac]iunile au sc`zut, el s` le r`scumpere din pia]` pentru a le \napoia societ`]ii de la care le-a \mprumutat“, ne explic` cum vine treaba R`zvan Pa[ol, director SSIF Intercapital Invest.
Directorul BVB, Stere Farmache, sper` ca \n acest an s` fie posibile „v\nz`rile \n lips`“.
Cum se joac`
Ce zice BVB
Din fericire, cele prezentate nu s\nt chiar a[a de simplu de pus \n practic`, dar nici foarte greu de realizat. Nu \nseamn` automat c` orice persoan` se poate \mprumuta de la un SSIF pentru a vinde ac]iuni. Este obligatoriu ca juc`torii care doresc s` fac` acest lucru s` urmeze anumi]i pa[i. „|n primul r\nd, va trebui semnat un contract \ntre persoana care dore[te s` joace pe pia]a de capital [i societatea de servicii de investi]ii financiare. Apoi vor fi stabilite anumite limite [i prevederi care ne vor ar`ta c\t se poate \mprumuta persoana \n cauz`. {i, nu \n ultimul r\nd, ea va trebui s` pl`teasc` un comision, poate chiar \n func]ie de perioada p\n` la care va r`scump`ra ac]iunile“, mai spune R`zvan Pa[ol.
„V\nz`rile \n lips` reprezint` o nou` tehnic` de tranzac]ionare. Un instrument pentru investitori prin care ace[tia \[i pot pune la dispo-
zi]ia altor investitori ac]iunile pe care le de]in sub titlul de \mprumut“, zice Stere Farmache, directorul BVB. Domnia sa consider` c` tranzac]iile \n lips` \mbin`
Pa[ii opera]iunii „v\nz`ri \n lips`“
INFO_COTIDIANUL
ura g`t e l Ia
Investitor
Prim e[te ban i
SSIF
BVB
Împ ru ac] mut` iun i
ni ]iu c a de Vin
Client
dou` atitudini: cei care \mprumut` ac]iunile [i vor s` profite de acest fapt (vor primi o anumit` sum` de bani de la persoana care le \mprumut`) [i cei care le \mprumut` pentru a specula trendul pie]ei. „Din punct de vedere tehnic, v\nz`rile \n lips` nu ridic` probleme. Dar \nc` nu este pus` la punct procedura de \mprumut. Noi credem c` vom lua \n calcul faptul c` persoana care vinde ac]iunile \mprumutate s` aib` deja contractul de \mprumut semnat cu firma ori cu persoana de la care le-a \mprumutat. Pe pie]ele str`ine mai sofisticate se practic` v\nz`rile \n lips` [i f`r` ca persoana \n cauz` s` fi [i f`cut contractul de \mprumut, urm\nd \ns` ca \n termen de trei zile s` le \mprumute“, ne dezv`luie mecanismul directorul BVB.
|nregistrarea pl`titorilor de TVA se poate face la \nfiin]are, pl`titorii de impozite [i taxe care au \n obiectul de activitate opera]iuni supuse TVA [i/sau scutite cu drept de deducere [i declar` c` ob]in venituri anuale estimate din astfel de opera]iuni peste plafonul de scutire stabilit de lege, prin completarea [i depunerea declara]iei de \nregistrare fiscal`. Tot la \nfiin]are, prin op]iune, se pot \nregistra pl`titorii de impozite [i taxe care realizeaz` opera]iuni scutite [i care pot opta, potrivit legii, pentru calitatea de pl`titor de TVA, prin completarea [i depunerea declara]iei de \nregistrare fiscal`. |nregistrarea se poate face [i ulterior \nfiin]`rii, de c`tre pl`titorii de impozite [i taxe prin depunerea unei declara]ii de men]iuni. Agentul economic este obligat s` se \nregistreze ca pl`titor de TVA ca urmare a dep`[irii plafonului de scutire stabilit de lege, \n
termen de 15 zile de la data dep`[irii acestuia. Totodat`, intrarea \n eviden]ele pl`titorilor de TVA se poate face ca urmare a unor modific`ri legislative prin care opera]iunile scutite devin scutite cu drept de deducere sau supuse cotelor de TVA prev`zute de lege, prin depunerea declara]iei de men]iuni \n termen de [apte zile de la data la care a intervenit modificarea. C\nd intervin modific`ri legislative de natura celei de mai sus, pl`titorii de TVA au obliga]ia s` exprime op]iunea de men]inere a calit`]ii de pl`titor de TVA \n termen de [apte zile de la data la care a intervenit modificarea. Codul de \nregistrare fiscal` eliberat pl`titorilor de TVA este precedat de litera „R“. Pentru \nregistrarea men]iunilor privind luarea/ scoaterea \n/din eviden]` ca pl`titor de TVA, comercian]ii se vor prezenta la direc]iile generale ale Finan]elor publice jude]ene.
Mituri demolate
Imobile scumpe dup` aderare — Doru CIREA{~ Aderarea la UE nu va duce la cre[terea pre]urilor la propriet`]ile imobiliare, chiar dac` aceast` tendin]` este sesizat` înaintea acestui moment. Potrivit lui Laz`r Gabor, specialist clujean în sectorul imobiliar, citat de hotnews.ro, cu doi ani înainte de aderarea Ungariei la UE, pre]urile au crescut, ca urmare a unei cereri ridicate a popula]iei [i a specula]iilor. |n primul an dup` aderare (dup` 1
mai 2004 – n.r), pre]urile au început s` scad` sau s` stagneze. |n clipa de fa]` imobilele nou construite se v\nd la acela[i pre] ca [i acum doi-trei ani, adic` 1.000-1.200 de euro/mp, în care s\nt oferite bonusuri: buc`t`rie complet dotat`, dormitor mobilat, aer condi]ionat etc. |n momentul de fa]` exist` 20% dintre apartamentele nou construite care stau goale, f`r` a fi vîndute, spune Laz`r Gabor.
Bani&afaceri Joi, 1 iunie 2006
03
Investi]ii mari
de permise de munc` pot fi eliberate str`inilor în anul 2006, conform prevederilor Legii nr. 203/1999.
10.000
ROMÂNIA VA IMPORTA FOR}~ DE MUNC~ |N VIITOR
Investi]ia \n chinezi aduce profit sut` la sut` Sonoma SA Bac`u, specializat` în
confec]ii pentru pia]a de lohn, a cerut acordarea a o mie de permise de munc` pentru tot at\tea chinezoaice.
— Dan ODAGIU O FIRM~ B~C~UAN~ (Sonoma Bac`u) a solicitat la AJOFM Bac`u acordarea a o mie de permise de munc` pentru tot at\tea chinezoaice. Sonoma SA Bac`u este o societate cu capital italian specializat` în produc]ia de confec]ii, în general pentru pia]a de lohn. {tirea \n cauz` a p`rut [ocant`, numai c` mai devreme sau mai t\rziu România va trebui s` importe for]` de munc`. De aceea am \ncercat \n acest material s` prezent`m avantajele [i dezavantajele unei afaceri de o asemenea amploare.
Detaliile afacerii Chinezoaicele, potrivit anun]ului f`cut de conducerea Sonoma Bac`u, vor primi salariul minim pe economie, adic` 330 de lei pe lun`, ceea ce înseamn` de opt ori mai mult dec\t primeau în China. Dar româncele luau 700 de lei lunar. Deci cele 1.000 de angajate vor aduce lunar societ`]ii un profit suplimen-
tar de 370.000 de lei. Dac` mai lu`m \n calcul c` prin diminuarea salariului scad [i contribu]iile la asigur`rile sociale, observ`m c` afacerea este [i mai rentabil`. Pentru c` \n fapt pentru patroni totul se traduce \n bani. Dac` acestea ar fi \n mare avantajele societ`]ii, s` vedem [i micile dezavantaje ale afacerii.
Cazarea Firma b`c`uan` a stabilit deja locul de cazare al chinezoaicelor. În acest scop, se lucreaz` chiar la amenajarea unor dormitoare în incinta unei foste hale dezafectate în urm` cu doi ani, aflat` tot în proprietatea Sonoma SA. De aici \ncep cheltuielile legate de mobilierul dormitoarelor, precum [i cheltuielile curente pentru utilit`]i: ap`, c`ldur`, energie, gunoi. Totu[i, aceste cheltuieli pot fi acoperite de la noii chiria[i. Fie prin prestarea de ore suplimentare la locul de munc`, fie prin plata unei chirii. Bine\n]eles, se pune \ntre-
Muncitorii chinezi s\nt renumi]i \n toat` lumea pentru preten]iile salariale mici. barea: vor fi \ns` de acord angajatele s` pl`teasc` [i chirie din salariul de 330 RON? R`spunsul vine singur: nivelul mediu de salarizare în industria confec]iilor din China este de 15 dolari lunar. |n România va trece de 100 de dolari. E cu alte cuvinte aceea[i situa]ie cu
românii care pleac` s` culeag` c`p[uni din Spania. Cei 600-800 de euro primi]i de c`p[unarii no[tri reprezint` de 6-8 ori mai mult dec\t ar c\[tiga \n România, cu toate c` pre]ul alimentelor, al \ntre]inerii [i al altor utilit`]i din Spania este mai scump dec\t \n Româ-
REUTERS
nia. Iar c`p[unarii trimit [i bani \n ]ar`.
Dezavantajele cad pe umerii statului „Dezavantajele acestei afaceri apas` pe umerii statului român. Deoarece \n situa]ia \n care aceast` firm` intr` \n incapacitate de pla-
t`, cei 1.000 de chinezi devin asista]i sociali \n România“, ne anun]` care ar putea fi consecin]ele unui astfel de demers Mimel Iva[cu, vicepre[edintele Blocului Na]ional Sindical (BNS). Potrivit Domniei sale, la ora actual` \n România rata [omajului este de 5,8%, una \nc` destul de mare pentru Europa. Vicepre[edintele BNS mai spune c` Executivul nu trebuie s` uite atunci c\nd acord` permise de munc` pentru str`ini c` mai mult de 25% din popula]ia ]`rii se afl` la limita s`r`ciei sau sub aceasta. |ns` patronii au o alt` p`rere. Maria Grapini, pre[edinta Federa]iei Patronale din Industria Textil`, spune c` solu]ia g`sit` de patronii de la Bac`u este una c\t se poate de bun`. „Cred c` patronul de la Bac`u este un deschiz`tor de drumuri. |n 2007, pia]a muncii va deveni liber` [i for]a de munc` din România va pleca afar`. |n plus, la ora actual` este o penurie de for]` de munc` \n domeniul textil“, mai adaug` Grapini. Domnia sa consider` c` \n viitor România se va confrunta cu o criz` a for]ei de munc` [i va trebui automat s` importe din alte ]`ri. Iar China pentru industria lohnului este o mare afacere. PUBLICITATE
Joi, 1 iunie 2006 Bani&afaceri
04
Bani \n buzunar
de pensiuni s\nt \n România, dar necesarul este cel pu]in dublu.
4.000
UN CAPITAL MINIM DE 10.000 DE EURO ESTE NECESAR PENTRU O AFACERE DE SUCCES
Unde merit` s` ridici pensiune agroturistic` Investi]ii necesare Boto[ani
Gradul de profitabilitate al pensiunilor:
Suceava
Maramure[ Satu Mare
Excelent
Ia[i Bihor
Bistri]a N`s`ud
S`laj
Bun
Neam] Mediu
Vaslui
Cluj Harghita
Slab
Bac`u
Mure[
Arad
Sibiu
Alba Timi[
Neprofitabil
Bra[ov
Covasna
Gala]i
Vrancea
Num`rul recomandat de camere este de cinci sau [ase M`rimea camerei s` fie de cel pu]in 16 mp, dar ideal este de 20 mp Investi]ia ini]ial` este de 10.000 de euro dac` este transformat` casa \n pensiune [i de 50.000 de euro pentru o construc]ie nou` cu cinci camere Investi]ii suplimentare: \ntre]inerea, salariile, aprovizionarea, publicitatea, impozitul pe venit Profit anual este de 15-20%, \n func]ie de zon` [i de promovare Gradul de ocupare este \n primul an de 40%, apoi cre[te p\n` la 80%
Hunedoara
Sfaturi de urmat
Buz`u Vîlcea Cara[ Severin
Arge[
Prahova Br`ila
Pensiunea s` aib` o arhitectur` care s` se \ncadreze \n tradi]ia locului M\ncarea s` fie tradi]ional` [i de preferat din produc]ie proprie Oaspe]ii s` fie \nt\mpina]i cu z\mbetul pe buze S` fie organizate activit`]i cu specific rural (t`ierea porcului, participare la hr`nitul animalelor) Produsele cu specific s` poat` fi cump`rate de clien]i pentru acas`
Tulcea
Gorj Dîmbovi]a
Ialomi]a
Bucure[ti Giurgiu
Olt
Mehedin]i
C`l`ra[i
Constan]a
Dolj Teleorman
GRAFIC~: ELENA NEDELCU
cei care vor deschide o pensiune agroturistic` vor avea profitul garantat.
— Mihaela RADU PENSIUNEA agroturistic` cea mai profitabil` este cea situat` \n regiunile cunoscute deja ca destina]ie turistic`. Chiar dac` mai exist` alte pensiuni \n zon`, nu \nseamn` c` nu mai este loc. Aceasta \ntruc\t clien]ii se \ndreapt` tot spre locurile pe care le cunosc sau de care au auzit. „Nu exist` zone cu prea multe pensiuni, chiar [i la Bran, unde a avut loc o adev`rat` explozie de pensiuni \n ultimii ani, tot nu s\nt suficiente locuri de cazare. Exist` solicit`ri foarte mari pentru zonele turistice“, a spus Maria Stoian, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale de Turism Rural, Ecologic [i Cultural (ANTREC). |n acest sens, cele mai profitabile zone pentru cei care vor s` dezvolte o asemenea afacere s\nt \n Bucovina, \n regiunea m`n`stirilor, \n jude]ul Bra[ov, mai ales la Bran-M`eciu, \n Sibiu, \n Harghita, \n Delta Dun`rii.
Zona necunoscut` cere promovare Cele mai apreciate zone \n ultima perioad` [i \n acest
fel foarte indicate pentru deschiderea unor pensiuni s\nt jude]e precum Arge[, V\lcea, Gorj, Mehedin]i, dar [i Alba, Cluj sau Covasna. Aici s-au \nfiin]at deja \n ultimii ani foarte multe pensiuni agroturistice. Speciali[tii spun c` un mare poten]ial au [i regiunile deluroase de pe Valea Prahovei sau Valea Bistri]ei, dar [i Vatra Dornei sau zona Maramure[ului. |nfiin]area unei pensiuni \ntr-o regiune mai pu]in cunoscut` ca destina]ie turistic` este mai pu]in profitabil` pentru c` proprietarul trebuie s` investeasc` foarte mult \n promovare. „O solu]ie ar putea fi asocierea cu autorit`]ile locale, mai ales \n problema c`ilor de acces“, a spus Stoian.
Cu 10.000 de euro casa devine pensiune Majoritatea pensiunilor au fost deschise chiar \n casele s`tenilor. Cei care locuiesc \n zone turistice [i care [i-au dat seama de poten]ialul afacerii [i-au transformat locuin]a \n pensiune. „S\nt destui care au pornit o mic` afacere cu 1.000-2.000 de euro. Pentru a fi \ntr-adev`r profitabil, cel care are tere-
nul [i casa poate investi 10.000 de euro \n renovarea cl`dirii [i amenajarea gr`dinii. S\nt \ns` [i mari investitori care au apelat la proiecte SAPARD, benefiind de finan]are \n valoare de 200.000 de euro, dar ei cheltuind dublu. Ace[tia s-au orientat \n general c`tre pensiuni foarte mari cu supradot`ri“, a spus Stoian. Pentru ca randamentul s` fie maxim, pensiunea ar trebui s` aib` cinci camere, fiecare de 20 mp, [i o gr`din` de 2.000 mp.
C`ile de acces s\nt esen]iale Cel care vrea s`-[i deschid` o pensiune trebuie s` ]in` cont de infrastructur`. MARIA VASILESCU
|n regiunea Bra[ovului, dar [i \n Delt`,
Dac` nu exist` c`i de acces spre loca]ie, mai bine renun]`. „Chiar dac` regiunea este superb` [i construc]ia dotat` cu tot ce \i trebuie, dac` nu exist` cale de acces nu ajunge nimeni acolo. Cum este la Ha]eg, unde este foarte frumos, dar fiind izolat nu se poate ajunge dec\t foarte greu. Cel mai indicat este ca \n zona unde este situat` pensiunea s` se poat` ajunge u[or, fie cu ma[ina, fie cu trenul sau cu avionul. Cu c\t se ajunge mai repede [i mai u[or, cu at\t mai bine“, a spus pre[edintele ANTREC. Dac` problema infrastructurii este rezolvat`, r`m\ne cea a utilit`]ilor, care trebuie s` corespund` unor cerin]e minime de confort.
Gr`dina face to]i banii Interiorul trebuie amenajat cu un anumit specific, medieval, tradi]ional sau chiar modern, dar esen]ial` este amenajarea spa]iului exterior. Speciali[tii spun c` cel mai mult conteaz` ca pensiunea s` ofere posibilit`]i de agrement. |n acest sens, \n gr`din` este indicat amplasarea unui foi[or, a unui gr`tar, a unor miniterenuri de volei, tenis sau chiar fotbal, dar [i a unei piscine. Copiilor trebuie s` li se acorde aten]ie deosebit`, [i \n acest sens s\nt amplasate locuri speciale de joac` sau m`car ni[te leag`ne. Tot mai des \n ultimul timp, patronii de pensiuni [i-au dat seama c` trebuie s` dez-
volte [i alt gen de distrac]ie, de exemplu cump`r\nd mai multe biciclete pe care le pun la dispozi]ia clien]ilor pentru mici excursii. |n func]ie de posibilit`]ile de agrement oferite, pensiunile s\nt clasificate \n mai multe categorii. Astfel, s\nt pensiuni de trafic [i pensiuni de sejur, dar s\nt [i pensiuni speciale pentru copii, unde micu]ii au amenajate locuri de joac` [i s\nt organizate excursii pentru ei \n zonele apropiate. Exist` [i pensiuni pentru pescuit sau pentru v\n`toare. Pensiunile de familie au \n general maximum [ase camere, cele cu opt-zece camere fiind de obicei destina]ia grupurilor mai mari, la ele apel\nd de obicei firmele care organizeaz` cursuri de instruire. „Pentru vacan]e ideale s\nt pensiunile cu patru-cinci camere. Acestea s\nt cele mai solicitate“, a precizat Stoian.
De la 100.000 de lei la 70 de euro pe noapte Pensiunile turistice se \nmul]esc cu fiecare zi, dep`[ind deja 4.000 \n \ntreaga ]ar`. |ntr-o pensiune modest`, pre]ul porne[te de la 100.000 lei/noapte pentru dou` persoane. La Bran, o noapte la o pensiune cu patru margarete poate dep`[i 70 de euro.
Bani&afaceri Joi, 1 iunie 2006
FINAN}~RI
05
SAPARD finan]eaz` investi]iile \n dezvoltarea zonelor de campare [i a bazelor sportive. Turismul montan, cel ecvestru, pentru pescuit sau pentru v\n`toare beneficiaz` de fonduri europene.
Bani \n buzunar
BENEFICIARII FONDURILOR EUROPENE AU CERUT MAXIMUM POSIBIL
Cei cu bani trag la SAPARD Programul SAPARD acord` gratuit \ntre 2.500 [i 100.000 de euro. Condi]ia este ca beneficiarii s` investeasc` din fonduri proprii cel pu]in o sum` egal`.
Condi]ii pentru a ob]ine finan]`ri Proiectul trebuie s` fie amplasat \n spa]iul rural Investi]iile s` fie conform standardelor europene (toate bunurile cump`rate \n cadrul contractelor trebuie s` fie originale din statele membre UE sau candidate, certificatele de origine trebuie eliberate de autorit`]ile competente din ]ara respectiv` [i s` fie conforme cu acordurile interna]ionale)
— Mihaela RADU CEA MAI tentant` variant` de a face afaceri, pentru un \ntreprinz`tor din mediul rural, este deschiderea unei pensiuni agroturistice. |ntruc\t \n România serviciile hoteliere s\nt \n general de proast` calitate, iar tarifele exagerate, s-a ajuns la o explozie de pensiuni, iar zonele \n care acestea au ap`rut \n num`r foarte mare s-au dezvoltat puternic. Lucrurile s\nt destul de simple, dac` proprietarul unei locuin]e situate la ]ar` dore[te s` deschid` o minipensiune chiar la el \n cas`, poate lua de la SAPARD c\teva mii de euro pentru a rezolva problema. Cu condi]ia s` aib` [i el c\teva mii de euro pe care s`-i poat` cheltui \n acela[i scop. „Multe pensiuni agroturistice func]ioneaz` chiar \n locuin]ele s`tenilor. |n acest fel este p`strat` [i transmis` tradi]ia locului, iar vizitatorii apreciaz` foarte mult acest lucru“, a spus Maria Stoian, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale de Turism Rural, Ecologic [i Cultural. Foarte mul]i apeleaz` la fondurile europene pentru c` nu mai trebuie s` restituie banii.
Cei mai mul]i au cerut 80.000 de euro Reprezentan]ii Agen]iei SAPARD spun \ns` c` majoritatea celor care au apelat la acest program au solicitat sume mari de bani. Dac` suma maxim` ce poate fi ob]inut` gratuit este de 100.000 de euro, cei mai mul]i \ntre-
Beneficiarul trebuie s` demonstreze c` \[i poate pl`ti obliga]iile [i datoriile \n mod regulat, f`r` s` supun` la nici un risc desf`[urarea normal` a activit`]ii [i c` genereaz` un venit net semnificativ (de peste 5%) Absen]a datoriilor la stat [i a restan]elor c`tre b`nci (at\t persoanele juridice, c\t [i persoanele fizice autorizate) Beneficiarii trebuie s` finan]eze cu fonduri proprii 50% din valoarea proiectului Beneficiarul trebuie s` fie proprietar al terenurilor sau s` aib` contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioad` de 10 ani sau de minimum 5 ani \n cazul altor tipuri de investi]ii care nu prev`d construc]ii Fondurile SAPARD se \ndreapt` tot mai mult spre pensiunile moderne. prinz`tori au mers c`tre aceast` valoare. Astfel, media pe proiect este de 80.000 de euro. Cei care apeleaz` la fondurile europene s\nt \n general \ntreprinz`tori care \[i dezvolt` o afacere mai mare, o pensiune cu 10 camere modern` [i cu posibilit`]i de agrement multiple. Din aceast` cauz`, mul]i
spun c` fondurile s\nt insuficiente [i c` o cofinan]are mai mare ar fi fost bine venit`. O alt` problem` reclamat` de beneficiari este c` trebuie s` investeasc` \nt\i toat` suma pentru ca abia apoi s` primeasc` banii de la SAPARD. De aceea, programul se adreseaz` \n general celor care au deja la dispozi-
]ie sume mari de bani pe care s` le poat` investi \nainte de a primi ceva fonduri de la SAPARAD. P\n` acum au fost aprobate 479 de proiecte pentru investi]ii \n agroturism \n valoare de 30 de milioane de euro. Potrivit datelor Agen]iei SAPARD, mai s\nt disponibile aproximativ 10 milioane de euro pentru
cei care vor s` dezvolte o pensiune agroturistic`.
Pa[ii spre SAPARD Solicitantul trebuie s` se adreseze Agen]iei SAPARD sau birourilor regionale pentru a ob]ine Ghidul solicitantului. Pe adresa site-ului www.sapard.ro, la agen]ie sau de la birourile regionale,
viitorul beneficiar g`se[te cererea de finan]are. Cererea se depune personal de c`tre solicitant la biroul regional SAPARD. Proiectul care con]ine cererea de finan]are [i toate anexele necesare este analizat de speciali[tii biroului regional. Urmeaz` semnarea contractului de finan]are \ntre beneficiar [i Agen]ie.
INVESTI}IILE |N PENSIUNILE AGROTURISTICE NECESIT~ UN CAPITAL SERIOS
40.000 de euro ca s` \]i faci un minihotel la ]ar` Cei care vor s` deschid` o pensiune agroturistic` trebuie s` aib` preg`ti]i, numai pentru construc]ia cl`dirii, \ntre 40.000 de euro [i 180.000 de euro. — Nicu STAN POTRIVIT reprezentan]ilor din domeniul agroturistic, o pensiune la ]ar` trebuie s` aib` maximum 10 camere pentru a se \ncadra la acest gen de afacere. Cele mai profitabile investi]ii \n domeniul agroturistic, sus]in cei implica]i \n acest segment de afaceri, s\nt pensiunile care au doar cinci camere. O camer` \ntr-o pensiune agroturistic` trebuie s` aib` minimum 16 metri p`tra]i, maximum 20 de metri p`tra]i. Este vorba, bine\n]eles, de suprafe]e
utile. |n cazul unei pensiuni cu cinci camere, avem o suprafa]` util` a camerelor de 80-100 mp, calcul care are la baz` suprafa]a minim` [i cea maxim` a unei camere dintr-o pensiune. Putem aproxima o suprafa]` construit` de 105-130 mp. Aceast` valoare este pur orientativ`, deoarece totul depinde de planul arhitectului. Dac` ad`ug`m [i sala de mese [i b`ile, atunci putem aproxima o suprafa]` construit` de 160-190 de metri p`tra]i construi]i. |n cazul unei pensiuni cu zece camere, suprafa]a se dubleaz`.
Varianta lemn Pre]ul unei construc]ii din lemn, la cheie, este de aproximativ 250 de euro metrul p`trat construit, informeaz` constructorii. Este vorba despre un imobil cu finisaje de calitate medie. Astfel, pentru 40.000 de euro, gazdele vor putea primi turi[tii \ntr-o cas` cu cinci camere, din lemn, a c`rei suprafa]` construit`, cu tot cu anexe, b`i, buc`t`rie, sal` de mese, ajunge la aproximativ 160 de metri p`tra]i. Dac` se dore[te o afacere mai ampl`, cu maximul de camere, micul \ntreprinz`tor va scoate din buzunar 80.000 de euro. Investi]ia se refer` la cazul \n care o camer` are 16 mp. |n caz c` vrea s` pun` la dispozi]ia vizitatorilor camere
mai mari, de 20 de metri p`tra]i, pensiunea cu cinci camere va costa 47.500 de euro, iar cea cu zece camere 95.000 de euro. |n acest caz \ns` proprietarul va trebui s` mai aib` ceva bani pu[i deoparte, deoarece este aproape obligatorie ignifugarea lemnului din care este
construit` casa. Trebuie s` se [tie c` aceast` opera]iune cost`, pentru un metru cub de lemn, 150 de euro.
Pre] dublu la zid`rie |n cazul \n care investitorul nu are \ncredere \n lemn, atunci poate opta pentru o cl`dire construit`
din beton [i c`r`mid`. Pre]urile variaz` de la produc`tor la produc`tor, \ns` un metru p`trat construit cost`, \n medie, 450-500 de euro/mpc, pentru o cl`dire la cheie, tot cu finisaje medii. Astfel, pentru o pensiune cu cinci camere de 16 metri p`tra]i, plus anexe de \nc` 80 de metri p`tra]i, se vor pl`ti 72.000-80.000 de euro. Dac` viitorii patroni risc` [i decid s` \[i construiasc` o pensiune de 10 camere, vor scoate din buzunar sau din cont 144.000-160.000 de euro. Dezvoltatorii cu posibilit`]i [i mai mari, care decid ca suprafa]a camerei s` fie de 20 de metri p`tra]i, vor investi 85.000-95.000 de euro pentru pensiunea agroturistic` cu cinci camere, respectiv 170.000-190.000 de euro pentru zece camere.
Joi, 1 iunie 2006 Bani&afaceri
06
Bani&idei
Pia]a imobiliar` din România va atrage în acest an între 600 [i 800 de milioane de euro, în proiecte destinate firmelor.
PIA}A BIROURILOR CAUT~ INVESTITORI
Spa]iile generoase de birouri s\nt la mare c`utare Investi]iile
Proiecte noi \n Capital`
în cl`diri de birouri s\nt avantajoase, în special pe segmentul cl`dirilor spa]ioase.
|n Bucure[ti s\nt în construc]ie 39 de cl`diri de birouri, dintre care în acest an vor fi finalizate 19. Cele mai mari imobile cu termen de finalizare în 2006 s\nt America House (cu o suprafa]` net` de 26.000 mp), North Gate [i Iride Business Center (fiecare cu 20.000 mp), Millennium BC (14.000 mp) [i Bucharest Corporate Center (13.000 mp). Grupul Anchor a anun]at lansarea pe pia]` a unei cl`diri cu o suprafa]` de 33.000 mp, amplasat` în zona mall-ului Plaza. Valoarea investi]iei se ridic` la 25 de milioane de euro. O alt` cl`dire de birouri aflat` în construc]ie este Riverside Tower, care va avea o arie total` construit` de 12.400 mp.
— Doru CIREA{~ PIA}A DE BIROURI din Bucure[ti a cunoscut o cre[tere continu` în ultimii trei ani. Nivelul cererii a fost mai mare de la an la an, iar în 2005 s-a apropiat de 100.000 mp, arat` un studiu efectuat de speciali[ti imobiliari interna]ionali. Potrivit acestuia, deficitul se înregistreaz` în special la birourile situate în cl`diri cu etaje spa]ioase.
Proiectele cer trafic rutier aerisit Cei mai importan]i factori lua]i în considerare de poten]ialii chiria[i în alegerea loca]iilor de birouri în Bucure[ti s\nt învecinarea cl`dirii de birouri cu zone reziden]iale favorizate, traficul sc`zut [i leg`turile cu mijloacele de transport în comun. Majoritatea tranzac]iilor au fost încheiate pentru imobile situate în nordul ora[ului, în zona dintre Pia]a Victoriei [i B`neasa. Principalele atrac]ii au fost aici traficul sc`zut comparativ cu centrul, o configura]ie mult mai bun` a cl`dirii de birouri (suprafa]` mai mare [i constr\ngeri constructive mai pu]ine cauzate de imobilele învecinate), peisajul pl`cut, vecin`tatea aeroportului.
B`ncile nu sus]in cl`dirile scumpe |n Bucure[ti, oferta actual` de imobile de birouri moderne de clas` A [i B este de aproximativ 440.000 mp. Constructorii s\nt înc` destul de re]inu]i în ceea ce prive[te ridicarea de imobile de lux, foarte scumpe, deoarece institu]iile financiare s\nt rezervate în acordarea de fonduri în acest scop. Constructorii austrieci, italieni, francezi [i eleni s-au aflat în spatele majorit`]ii construc]iilor noi de imobile
DRAGO{ TOADER
Turnurile cu birouri se vor \nmul]i \n urm`torii ani, p\n` la nivel european.
Cre[tere pe pia]` 760.000 mp
800000 700000 600000 500000
600.000 mp 515.000 mp
400000 300000 200000
Chiriile, la nivel constant
100000 0
pentru birouri, dar un num`r din ce în ce mai mare de astfel de proiecte s\nt dezvoltate cu capital românesc. Suprafa]a tipic` desf`[urat` pentru un imobil de birouri în Bucure[ti se situeaz` înc` sub nivelul de 10.000 mp, în principal din cauza m`rimii sc`zute a loturilor de construc]ie disponibile în zonele de prim` clas`.
2004
2005
2006 INFO_COTIDIANUL
Pentru spa]iile de birouri de prim` clas` situate
„Bucure[tiul ofer` un spa]iu mai mic de birouri moderne, comparativ cu celelalte capitale europene.“ — Credit Suisse
în partea de nord a ora[ului se practic` chirii în jurul a 16-20 de euro/mp/lun`, spune studiul. Pentru cele situate în zona central` se pl`tesc între 13 [i 17 euro/mp/ lun`. În loca]iile de birouri de calitate superioar` se cer chirii cuprinse între 13 [i 16 euro/mp/lun`, iar tranzac]iile efective se realizeaz` pentru 11-17 euro/mp/lun`. Studiul relev` c` exist` un deficit de ofert` pentru cei care caut` o suprafa]` de birouri de peste 1.000 mp situa]i pe un singur etaj, iar majoritatea cump`r`torilor s\nt nevoi]i s` contracteze un imobil „pe m`sur`“ (construit la cerere) sau s` încheie un precontract de închiriere într-unul dintre imobilele care urmeaz` a fi finalizate. Se estimeaz` c`, pe termen mediu, chiriile în Capital` pe acest segment vor r`mîne relativ stabile. Nu este exclus totu[i ca anul acesta, dat fiind deficitul de noi oferte pentru spa]ii de birouri, pia]a s` cunoasc` o u[oar` cre[tere a chiriilor în loca]iile de prim` clas`, anticipeaz` studiul.
Culoar liber la oportunit`]i
Afaceri din educa]ia celor mici — Doru CIREA{~ AFACEREA CONST~ într-un club unde copiii [colari î[i petrec timpul liber dup` terminarea orelor. Copiii beneficiaz` de c\teva servicii: petrecerea timpului liber cu diverse jocuri [i activit`]i interactive, realizarea temelor pentru acas` împreun` cu personal calificat, medita]ii la acele materii la care au lacune,
companie atunci c\nd p`rin]ii s\nt ocupa]i. Aceast` afacere c\[tig` din ce în ce mai mult teren, pentru c` p`rin]ii s\nt din ce în ce mai ocupa]i. Un alt factor care contribuie la cre[terea poten]ialului acestei pie]e este gradul de informare mult mai ridicat al p`rin]ilor. Ace[tia con[tientizeaz` c` educa]ia de calitate pentru un copil este una dintre cele mai bune investi]ii
pe care le pot face. De[i este vorba despre educa]ie informal`, este nevoie s` existe un program de activit`]i bine stabilit. Aceasta este o afacere construit` pe încredere.
baz` de încredere, la început este foarte dificil de c\[tigat clien]ii.
Cum se extinde afacerea?
Puncte tari, puncte slabe Afacerea nu presupune investi]ii ini]iale foarte ridicate [i nici nu are nivelul costurilor fixe foarte ridicat. Ca dificultate este de men]ionat raritatea personalului cu experien]` în acest gen de activitate în România. Va fi greu pentru antreprenor s` g`seasc` personal cu calificarea necesar` pentru func]iile din firma sa. Fiind o afacere în care decizia se ia pe
Copiii prefer` [colile private.
Pentru dezvoltarea afacerii, întreprinz`torii se pot gîndi la dotarea suplimentar` a [colii. Aceasta va putea cuprinde bibliotec`, laboratoare de informatic`, sisteme audio-video, cabinet medical sau chiar sistem video de supraveghere a claselor pentru siguran]a elevilor. Nu în ultimul r\nd pot fi achizi]ionate mijloace de transport pentru elevi. Desigur, aceasta dup` g`sirea unui spa]iu mai generos decît apartamentul ini]ial în care afacerea prinde contur.
Bani&afaceri Joi, 1 iunie 2006
07
Auto
12.562
de euro este pre]ul de baz` de la care va putea fi achizi]ionat noul 207.
URMA{UL LUI 206 VA FI DISPONIBIL DE AST~ZI PE STR~ZILE DIN ROMÂNIA
Leul francez lanseaz` ast`zi modelul 207 Din standul
Salonului de la Geneva, noul model al constructorului francez p`[e[te \n România \n prima zi de var` calendaristic`. — Florin CEPRAGA TRUST MOTORS, importatorul general al autovehiculelor Peugeot, lanseaz` ast`zi modelul din clasa mic` 207, care va fi comercializat pentru cel pu]in doi ani paralel cu genera]ia anterioar`, 206. Modelul 207, care va avea [i o versiune sport, va fi comercializat \n România la un pre] de baz` \ncep\nd de la 12.562 de euro cu toate taxele incluse. „Publicul-]int` pentru 207 va fi ceva mai matur dec\t target-ul modelului 206, adic` tineri cu v\rsta cuprins` \ntre 25 [i 35 de ani. Diferen]a medie de pre] dintre cele dou` modele va fi de circa 1.000 de euro, \ns` ar putea cre[te \n func]ie de motorizare“, a declarat directorul de marketing al Trust Motors, Radu Cristian. Oficialul companiei importatoare estimeaz` pentru partea a doua a acestui an v\nz`ri de 800 de exemplare 207, urm\nd ca anul viitor s` fie atins nivelul de 1.200-1.400 de autoturisme. „Estim`m c` vom comercializa anul viitor circa 120-130 de ma[ini \n fiecare lun`. Principalii competitori de pe pia]a româneasc` s\nt Renault Clio 3, Fiat Grande Punto, care au aproximativ acelea[i dimensiuni, precum [i variantele cu un nivel ridicat de echipare ale modelelor Volkswagen Polo [i Ford Fiesta“, a completat Radu Cristian.
Un nou diesel Ma[ina va fi disponibil` pe pia]a româneasc` \n varianta de caroserie hatchback \n trei [i cinci u[i. P\n` la sf\r[itul anului, urmea-
Importatorul general al autovehiculelor Peugeot estimeaz` v\nz`ri de 800 de unit`]i pentru modelul 207 \n acest an.
Coupé-ul 407 r`m\ne f`r` Pininfarina Modelul 407 coupé, construit pe baza limuzinei, nu mai este realizat \mpreun` cu Casa italian` de design Pininfarina. Autoturismul sport dispune de aceea[i consol` lung` ca [i modelul 406 coupé. Lung de 4,82 de metri, lat de 1,87 de metri [i \nalt de doar 1,4 metri, noua crea]ie Peugeot dispune de un ampatament similar cu cel al limuzinei, care are 2,72 de metri. Baza de motorizare o constituie
propulsorul pe benzin`, cu patru cilindri \n linie de 2,3 litri [i 163 de cai-putere. Cel mai puternic motor dispune de un V6, care dezvolt` 211 cai-putere. Dieselul de 2,7 litri dezvolt` 204 cai-putere. |n cadrul testelor Euro NCAP, limuzina 407 a ob]inut un maximum de cinci stele pentru protec]ia ocupan]ilor autovehiculului \n cazul unui impact, dou` stele pentru protec]ia pietonilor [i patru pentru protec]ia copiilor.
z` s` fie introduse [i versiunile de caroserie break [i coupé-cabriolet. Clien]ii lui 207 vor putea alege \ntre patru variante de motoare pe benzin` cu capacit`]i de 1,4 litri [i 1,6 litri [i puteri cuprinse \ntre 75 [i 143 de cai-putere. Propulsoarele pe motorin` s\nt disponibile \n trei versiuni. Comparativ cu predecesorul 206, constructorul francez a ad`ugat noului model \nc` un motor diesel. Astfel, \n afar` de motorizarea 1,4 HDI [i 1,6 HDI care dezvolt` 70, respectiv 110 cai-putere, a fost modificat motorul anterior de 2 litri prin mic[orarea cilindreei la 1,6 litri.
Pentru acest motor, num`rul de cai-putere a r`mas totu[i constant: 90. Gama de motoriz`ri ar putea fi extins` p\n` la sf\r[itul anului cu alte propulsoare dezvoltate \n parteneriat de alian]a PSA cu grupul BMW. Printre echipamentele noului 207 se num`r` servodirec]ie electric` variabil`, ABS, distribu]ie electronic` a for]ei de fr\nare (EBD), airbag [ofer [i pasager, \nchidere centralizat` cu blocarea automat` a u[ilor la peste 10 kilometri pe or`, oglinzi retrovizoare reglabile electric [i \nc`lzite, geamuri ac]ionate electric fa]`, proiec-
toare de cea]`, volan reglabil pe \n`l]ime [i ad\ncime, calculator de bord, aer condi]ionat manual [i radio CD cu [ase boxe.
Cerere \n cre[tere p\n` la 12.500 de unit`]i Reprezentan]ii Trust Motors prognozeaz` pentru acest an v\nz`ri totale de 12.500 de unit`]i. Cererea pentru marca francez` a ajuns, anul trecut, la 8.541 de autoturisme [i 2.059 de autovehicule comerciale. |n clasamentul v\nz`rilor pe modele, Peugeot 206 a ocupat, anul trecut, pozi]ia a opta cu 3.374 de unit`]i comercializate.
Nout`]i \n grila de start Spaniolii investesc la Turda Produc`torul spaniol de componente auto Manufactura Moderna de Metales (MMM) va construi o fabric` de tuburi metalice pentru sisteme auto la Turda. Valoarea investi]iei este estimat` la cinci milioane de euro, a anun]at Agen]ia Român` pentru Investi]ii Str`ine (ARIS). Unitatea de produc]ie va fi realizat` în mai multe etape, pe o suprafa]` de 2,7 hectare. Primul modul va avea o suprafa]` de 5.000 de metri p`tra]i [i va cuprinde o hal` [i spa]iu de birouri. Printre produsele care vor fi fabricate la Turda se num`-
r` tuburi metalice din o]el, din o]el inoxidabil [i din aluminiu, respectiv conducte de alimentare, de ap`, de ulei, de r`cire, inser]ii de cilindri-bloc, conducte pentru sistemul de fr\nare, pentru sistemele de aer condi]ionat [i conducte structurale. Produc]ia este prev`zut` s` înceap` în primul trimestru al anului 2007. La finalizarea lucr`rilor de construc]ie vor fi create aproximativ 250 de noi locuri de munc`. Compania spaniol` estimeaz` pentru acest an o cifr` de afaceri de 30 de milioane de euro. În anul 2005, firma a raportat o cifr` de afaceri de 24,5 milioane de euro.
Roman Bra[ov trece la pierderi Produc`torul de camioane Roman Bra[ov a \nregistrat anul trecut pierderi de 14,1 milioane de lei, fa]` de profitul de 360,7 milioane de lei din 2004, ob]inut \n urma \nregistr`rii \n contabilitate ca venituri a unor datorii anulate ale companiei. Profitul anului 2004 a fost ob]inut \n mod excep]ional, \ntruc\t au fost anulate datorii ale companiei c`tre bugetul consolidat al statului [i fosta Autoritate pentru Privatizare [i Administrarea Participa]iilor Statului, \n valoare de 366,4 milioane de lei, din cadrul procesului de privati-
zare. Potrivit legii, scutirea total` de la plata obliga]iilor datorate [i neachitate la data transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor unei societ`]i s\nt considerate venituri neimpozabile. Veniturile totale ale companiei s-au plasat anul trecut la 71,9 milioane de lei, comparativ cu 448,5 milioane de lei \n 2004. Cheltuielile au fost de 86,1 milioane de lei, comparativ cu 87,8 milioane de lei \n urm` cu doi ani, potrivit raportului anual al companiei. Anul trecut, Roman Bra[ov a ob]inut o cifr` de afaceri de 67,5 milioane de lei, \n sc`dere fa]` de rezultatul din 2004, de 71,4 milioane de lei.
Joi, 1 iunie 2006 Bani&afaceri
08
Pe val
milioane de euro este cifra de afaceri \nregistrat` de Walmark Romånia \n 2005.
9
C`t`lin Vicol 1995: primul job \n cadrul Cosmos Trading 1996: se mut` la Mercury 1999: primul angajat al departamentului de marketing al Royal Brinkers 2004: conduce departamentul de marketing al Walmark Romånia
CELE MAI INSPIRATE MUT~RI S|NT CELE CARE TE PROPULSEAZ~
Succes full-time
Vicol a \nv`]at din mers secretul probei de rezisten]` \n marketing: s` prive[ti \nainte, nu s` te \nv\r]i \n cerc.
C`t`lin Vicol,
„Tot mai mul]i middlemanageri din România primesc joburi \n str`in`tate sau s\nt avansa]i pe pozi]ii regionale.“ „Am v`zut c` se \ncearc` «vinderea României» ca o ]ar` pentru toat` lumea, adic` avem [i munte, [i mare, [i soare. Who cares? Important este s` vedem cui ne adres`m din punct de vedere turistic dac` vrem s` vindem ceva.“ — C`t`lin Vicol
manager de marketing \n cadrul Walmark România, explic` ce desparte un manager bun de un lider. — Florin CEPRAGA UN MANAGER ESTE focusat cu prec`dere pe rezultate, iar un lider are \n vedere [i modul \n care se realizeaz` aceste rezultate, spune C`t`lin Vicol. „Cred c` trebuie s` vorbim mai mult despre lider [i mai pu]in despre manager, pentru c` po]i fi un manager bun, \ns` f`r` a fi [i un lider. Po]i fi un manager bun dac` [tii s`-]i stabile[ti obiective realizabile [i ai p\rghiile necesare pentru a le atinge. |ns` \n situa]ii de criz` un manager eficient poate s` nu mai aib` succes dac` nu este dotat [i cu caracteristicile unui lider-carism`, interac]iune [i comunicare, delegare, deschidere [i orientare c`tre oameni“, sus]ine Vicol. „Un lider str\nge \n jurul lui oameni cu personalit`]i diferite [i utilizeaz` aceste personalit`]i pentru a crea un \ntreg. Un lider [tie s` asculte, afl` unde vor oamenii s` mearg` [i \i conduce acolo. Un lider nu trebuie s` [tie toate r`spunsurile, ci el trebuie s` pun` \ntreb`rile corecte. Un lider \mparte cuno[tin]ele lui cu echipa sa“, spune oficialul Walmark despre caracteristicile unui bun conduc`tor.
C\nd voi fi mare... Impulsul de a-[i g`si un job adev`rat a venit din necesitatea de a-[i umple timpul liber pe care-l avea \n timpul facult`]ii, \n special \n perioadele extra-sesiuni [i, bine\n]eles, din necesitatea unui surplus \nsemnat de bani. „Eram \n anul trei de facultate la Ia[i [i deja \ncepusem s` m` g\ndesc serios
la ce o s` m` fac, c\nd «o s` fiu mare», [i de unde trebuie s` \ncep“, spune Vicol. Se \nt\mpla prin 1995, c\nd erau la mod` \n acea perioad` joburile \n v\nz`ri. S-a angajat reprezentant de v\nz`ri la Cosmos Trading, unde vindea Nestle, Gillette [i Duracel. „F`r` experien]` [i f`r` nici un training, am fost trimis din prima zi de lucru pe teren s` «v\nd», astfel c` procesul de v\nzare l-am \nv`]at din mers. Cele patru luni c\t am lucrat la Cosmos au fost foarte dificile pentru mine, pentru c` eu c`utam \n acea vreme un job care s`-mi dea posibilitatea s` m` ocup [i de [coal`, [i s`-mi mul]umesc p`rin]ii cu faptul c` iau burs`“, \[i aduce aminte Vicol despre primul s`u job. |n ianuarie 1996, a renun]at la jobul full-time, iar \n scurt timp a g`sit ceea ce-[i dorea: un job part-time la firma Mercury. „Ini]ial, completam chestionare pentru Coca-Cola [i Procter&Gamble, apoi am luat parte la primul sampling door-to-door realizat \n România pentru Tide [i Pantene.“ Treptat, jobul part-time s-a transformat \n full-time [i Vicol a devenit merchandiser \ntr-un proiect realizat
pentru P&G. |n acea perioad`, doar companiile de ]ig`ri [i Coca-Cola mai f`ceau merchandising, astfel c` experien]a din teren de p\n` atunci i-a fost foarte util` \n experien]a viitoare \n marketing.
Tranzi]ia spre marketing |n 1997, s-a \ntors la Ia[i, unde s-a angajat la Flamingo Computers, care tocmai \[i deschisese reprezentan]` \n acest ora[. Dup` aproape un an la Flamingo, a continuat s` lucreze pe partea de v\nz`ri la Pagini Aurii. „Cu toate c` munca \n v\nz`ri este una foarte frumoas`, sim]eam c` locul meu este \n marketing [i nu \n v\nz`ri. Sim]eam c` pot [i c` trebuie s`-mi asum mai multe responsabilit`]i, iar acest lucru \l doream \ntr-un departament de marketing“, spune Vicol despre cum \[i vedea cariera. |n 1999, a \nceput s` lucreze pentru Royal Brinkers România. „Am fost primul angajat al departamentului de marketing. Compania se \nfiin]ase de doi ani [i dorea s`-[i dezvolte un departament de marketing puternic, care s` poat` face fa]` \n aglomerata pia]` de food (margarin`)“, precizeaz` t\n`rul director de marketing.
A \nceput cu munca de jos, lucr\nd ca merchandiser pentru o perioad`. Treptat, a fost promovat, devenind brand manager [i ulterior group brand manager. „La Royal Brinkers am avut [ansa s` pun \n aplicare tot ce \nv`]asem p\n` atunci despre marketing [i v\nz`ri. Am avut [ansa s` \nt\lnesc oameni care au fost dispu[i s`-[i asume riscuri al`turi de mine [i s`-mi dea \ncredere. Aici a fost locul \n care m-am format ca om de marketing, pentru c` am avut parte de toat` \ncrederea [efilor [i pentru c` am f`cut activit`]i \n care mi-am folosit calit`]ile [i am \nceput s` lucrez cu adev`rat \n domeniul care-mi place“, declar` Vicol.
De la mult la mai mare Dup` patru ani [i jum`tate la Royal Brinkers, \n care a dezvoltat branduri, dovedise c` poate face mai mult. Venise momentul \n care Vicol s-a \ntrebat dac` poate face acelea[i lucruri [i \n alt` companie, eventual mai mare [i cu cerin]e mai multe. Astfel, \ncep\nd din noiembrie 2003, a \nceput s` lucreze \n cadrul Departamentului de marketing al Walmark România, pe care din mai 2004 \l [i conduce. Mutarea f`cut` \n 2003 s-a
„România nu are nevoie de un brand de ]ar`“ „Cred c` România nu are [i nici nu-i trebuie un brand de ]ar`. Cred c` exist` o mod` trec`toare referitor la brandul de ]ar`. Dac` am dezvolta c\teva branduri române[ti puternice [i dac` le-am exporta, cred c` ar fi mai eficient. Am v`zut c` se \ncearc` «vinderea României» ca o ]ar` pentru toat` lumea, adic` avem [i munte, [i mare, [i soare. Who cares? Important este s` vedem cui ne adres`m din punct de vedere turistic dac` vrem s` vindem ceva,
pentru c` pentru mare te duci \n Turcia, Grecia etc., pentru soare te duci \n Sicilia, pentru distrac]ie te duci la Monte Carlo [i la Ibiza, pentru munte te duci \n Alpi, iar americanii se duc \n capitale europene [i \n ]`ri exotice. Eu cred c` principalul element distinctiv al României este Delta Dun`rii. Nu am auzit pe nimeni care «se ocup` de brandul de ]ar`» s` v\nd` a[a ceva.“
dovedit a fi una extrem de inspirat`, pentru c` s-a mutat \ntr-un sector \n plin` ascensiune pe pia]a de marketing din România. „M` consider norocos, pentru c` am g`sit la Walmark România o companie cu standarde foarte ridicate, cu obiective clare, unde provoc`rile [i dorin]a de performan]` s\nt motorul ei. S\nt norocos [i pentru c` [efii de aici au avut [i au \ncredere \n mine [i \mi ofer` tot sprijinul [i cuno[tin]ele lor. Este un lucru extraordinar s` g`se[ti aceste calit`]i la un [ef“, m`rturise[te Vicol. „Walmark România mi-a oferit posibilitatea de a deveni, pe l\ng` un bun om de marketing, [i un bun lider pentru echipa pe care o conduc. |n afar` de calitatea oamenilor, succesul Walmark România este asigurat [i de brandurile construite aici. P\n` acum avem lansate doisprezece branduri (MemoPlus, ArtroStop, Prostenal, GinkoPrim, Denoxinal, Clarinol, Varixinal etc.), \n categorii diferite din pia]a de suplimen]i alimentari, iar dorin]a noastr` este s` lans`m branduri de succes [i \n alte categorii.“
Compara]ia cu Vestul Noua genera]ie de manageri români trebuie privit` comparativ cu aceea[i genera]ie din ]`rile vesteuropene, spune Vicol. „Ei \mp`rt`[esc acelea[i valori [i mentalit`]i [i cred c` se lupt` pe aceea[i pia]` a for]ei de munc`. Spun aceasta pentru c` s\nt din ce \n ce mai mul]i middle-manageri str`ini care activeaz` \n România, cu performan]e similare cu ale managerilor români. De asemenea, tot mai mul]i middle-manageri din România primesc joburi \n str`in`tate sau s\nt avansa]i pe pozi]ii regionale. Consider c` lupta pentru pozi]ii de middle-management se va interna]ionaliza [i mai mult dup` integrarea \n UE“, concluzioneaz` marketing managerul.