Ai auzit de noul card BCR? Arat`- i \ncredere copilului t`u [i f`- i cadou primul lui card - BCR VISA Electron JUNIOR.
Supliment editat de ziarul
Vineri, 2 iunie 2006
Un spectacol [ocant [i comic |ntr-un decor hipnotic, regizorul Al. Tocilescu declan[eaz` nebunia unui proces pentru o crim` necomis` \nc`. 03
Identitate TV cu vedete Vedetele PRO TV danseaz` la orice or` din zi [i din noapte, \n timp ce la Antena 1 se caut` cercei sau se joac` fotbal. 06
Dumnezeu este acum online Cei care \l caut` pe Dumnezeu pot s` \ncerce s`-l g`seasc` \n spa]iul virtual. 07
|NTRE IMPOSTUR~ {I SUCCES
Fenomenul „Codul lui Da Vinci“ LITERATUR~ PE SCURT
Romanul – Top 10 Te-ai \ntrebat vreodat` care ar fi romanele care i-au marcat pe oamenii de cultur`? Te-ar putea marca [i pe tine. — Magdalena COLOMBET, Ioana CALEN
S
\nt unii care au citit prima carte chiar \nainte de a merge la [coal`. Au continuat s` \nfulece pe ner`suflate orice le-a picat \n m\n`, de la „Pove[ti nemuritoare“ [i Agatha Christie p\n` la Shakespeare [i Pynchon, tat`l postmodernismului. Al]ii au citit metodic, \n func]ie de bibliografia de la [coal`, sau de recomand`rile „celor mari“. S\nt c\]iva care au citit pur [i simplu pentru c` nu au putut altfel, care tr`iesc prin c`r]i [i au o foame puternic` de fic]iune, de story, de fabul`. Al]ii [i-au ales c`r]ile \n func]ie de propriile interese; s\nt oameni care nu suport` romanele SF sau care se plictisesc de moarte c\nd aud de pove[i de amor, iar al]ii nu se apuc` de o carte dac` nu are, de exemplu, multe linii de dialog. Sau scrisul mare. Sau coperta lucioas`. S\nt foarte mul]i care nu au citit mai mult de zece c`r]i \n total, [i surprinz`tor de mul]i care nu au reu[it s` termine nici m`car o carte. C\]iva dintre cei mai importan]i critici literari [i-au dat cu p`rerea \n ceea ce prive[te cele mai importante zece romane din toate timpurile. Poate nu ve]i reg`si nici una dintre c`r]ile preferate printre cele pe care le-a ales „juriul de specialitate“. |n acest caz, ve]i primi repere \n plus pentru viitoarele lecturi. Poate le-a]i citit pe toate, [i, \n acest caz, clasamentul lor nu face dec\t s` confirme c` ave]i o cultur` literar` solid`. Poate tocmai v` g\ndea]i s` v` apuca]i de citit, [i nu [tia]i de 07 unde s` \ncepe]i. Marile prezen]e din top s\nt Marquez, Proust [i Thomas Mann.
Da Vinci [i-a b`tut propria popularitate
cu ajutorul unui best-seller [i al unui blockbuster, \n timp ce biserica cre[tin` se alege cu o reputa]ie criminal`. „CODUL LUI DA VINCI“ [i-a ob]inut statutul de fenomen global, \n special prin veniturile pe care le genereaz` pe fiecare continent. Succesul c`r]ii ap`rute \n 2003, sprijinit` de o campanie de marketing asidu`, a fost exploatat, dar [i amplificat de o suit` de alte produse: c`r]i, documentare,
trasee speciale pentru turi[ti, cu tot cu ghiduri, CD-uri cu muzic` inspirat` de roman, jocuri video [i nu \n ultimul r\nd blockbusterul omonim. Mai lipse[te doar desenul animat produs de Pixar. Apoi a \nceput [irul proceselor, Dan Brown fiind pe cale s` apar` \n instan]` a treia oar`, pentru
aceea[i acuza]ie: plagiatul. Clerul s-a temut c` \ntreaga imagine a cre[tin`t`]ii va fi \ntinat` de acuza]iile din carte. Controversa religioas` a fost gr`mada de paie aruncat` peste incendiul st\rnit deja de campania de marketing. Teologi [i istorici ai artei [i-au dat cu p`rerea privitor la adev`rul conspira]iei browniene, cu toate c` \nsu[i autorul o consider` fic]iune. Criticii literari nu \i acord` nici m`car acest statut, preciz\nd c` romanul e execrabil scris, iar cei de film nu prididesc cu b`taia de joc \ndreptat` asupra block-
busterului. Cu toate c` membrii tuturor acestor bresle au c`zut de acord c` ideile vehiculate de Brown numai noi nu s\nt, ceea ce afirm` [i autorul, c` \ntreaga idee a conspira]iei nu se ]ine [i c` deopotriv` romanul [i filmul s\nt de slab` calitate, frenezia „Codului“ nu d` semne c` s-ar sf\r[i. De aceea, „Cotidianul“ prezint` numeroasele fa]ete ale fenomenului, de la profit la tribunal, de la autor la ero rile lui [i de la pre]ul 04-05 unui cocktail „Opus Dei“ la traseele turistice marca Dan Brown.
Dan C. Mih`ilescu: „Abia în[ir\nd cele zece titluri de aici îmi dau seama c\t de conservator, de clasic în gusturi s\nt.“
Vineri, 2 iunie 2006 Media cultur`
02
La \nceput, produc`torii \i aveau \n vedere pentru rolurile principale din „Fa]` \n fa]`“ (Antena 1, s\mb`t`, ora 22.30) pe Arnold Schwarzenegger [i pe Sylvester Stallone, numai c`, \n momentul \n care a fost adus John Woo s` fac` regia, acesta a optat pentru John Travolta [i Nicolas Cage.
Televiziune pe alese
„BARRY LYNDON“, CAPODOPERA LUI STANLEY KUBRICK, LA CULTURAL
Seduc`tor, cartofor [i duelist BARRY LYNDON (interpretat de Ryan O'Neal) încearc` s` urce, cu orice pre], pe scara social` [i s` ajung` un nobil bogat. Se înroleaz` în armata britanic`, lupt` în R`zboiul de {apte Ani din Euro-
pa, dezerteaz`, intr` în armata prusac`, e promovat la rangul de spion [i apoi devine ucenicul unui cavaler [i tri[eaz` la jocurile de noroc. E doar începutul unei ascensiuni care îi va aduce, m`car
VINERI, 2 MAI
„Ma[inistul“, TVR 1, ora 00.30
Lloyd, Mary Steenburgen. Dup` succesul primelor dou` filme, Steven Spielberg a produs partea a treia, \n care fantasticele c`l`torii \n timp [i spa]iu continu`.
Susan, prietena ei, are ideea de a rezolva problema printr-un schimb de identit`]i. |ns`, dup` opera]ie, Nicole moare, astfel c` Susan devine, legal, o persoan` Crystal care nu mai exist`.
Bernard
17.00 17.00 PRO CINEMA FILM Visul unei nop]i de var` Anglia, 1996. Regia: Adrian Noble. Cu: Lindsay Dun-
can, Alex Jennings, Desmond Barrit. Filmul prezint` o alt` perspectiv` asupra celebrei piese shakespeariene.
23.00 23.10 TVR 2 FILM Pove[ti despre femei [i b`rba]i SUA, 1990, partea I. Regia: Tony Richardson, Ken Russell, Mike Figgis. Cu: Andie MacDowell, Melanie Griffith, Juliette Binoche.
Cele dou` p`r]i con]in fiecare c\te trei scheciuri, ecraniz`ri dup` povestirile unor celebri scriitori americani: Ernest Hemingway, Henry Miller, Irwin Shaw, Carson McCullers. Personajele s\nt cupluri surprinse în diverse ipostaze, în atmosfera plin` de culoare a Americii dintre cele dou` r`zboaie. 23.30 PRIMA TV FILM Fiica generalului SUA, 1999. Regia: Simon West. Cu: John Travolta, James Cromwell.
Andie MacDowell
S|MB~T~, 3 MAI
00.30 TVR 1 FILM FILME {OC: Ma[inistul Spania, 2004. Regia: Brad Anderson. Cu: Christian Bale, Jennifer Jason Leigh. Trevor Reznik, lucr`tor într-o fabric`, sufer` de insomnie: nu a mai dormit de un an! Oboseala îi provoac` o degradare grav` a s`n`t`]ii fizice [i mentale.
09.00 NA}IONAL TV SERIAL Wallace & Gromit 12.10 TVR CULTURAL DOC. Kunsthistorisches Museum din Viena, Austria, 1996. Partea I. Cl`direa muzeului de pe Ringstrasse a fost inaugurat` în 1891 [i, pentru prima dat`, majoritatea colec]iilor Dinastiei Habsburgilor au fost ad`postite sub acela[i acoperi[. Magnifica arhitectur` a cl`dirii este în armonie cu tezaurul artistic
19.00 B1 TV FILM Dimine]ile unui b`iat cuminte România, 1967. Regia: Andrei Blaier. Cu: {tefan Iordache (foto), Ion Cara-
adunat de Habsburgi de-a lungul secolelor. Cele opt colec]ii din Kunsthistorisches Museum s\nt printre cele mai importante [i mai spectaculoase din lume.
14.00 PRO TV
15.50 PRIMA TV EMISIUNE Cronica C\rcota[ilor 15.30 SENSO DOCUMENTAR Jean Paul Gaultier
EMISIUNE
Apropo tv 15.00 PRO CINEMA DOCUMENTAR
Jean Paul Gaultier
17.00 17.00 SENSO DOCUMENTAR Via]a secret` a fluturilor mitru, George Constantin. Dup` absolvirea liceului [i e[ecul la concursul de admitere la facultate, t\n`rul Vive p`r`se[te casa p`rinteasc`, pentru a-[i g`si un drum \n via]` [i a-[i afirma independen]a.
p\n` c\nd drumul lui se intersecteaz` cu al Emmei Russel, o t\n`r` savant` a c`rei via]` este \n mare pericol.
20.30 PRO TV FILM Un socru de co[mar SUA, 2000. Regia: Jay Roach. Cu: Robert De Niro, Ben Stiller, Blythe Danner. Greg Focker este \ndr`gostit p\n` peste cap de prietena lui, Pam. Dup` p`rerea
viitorului socru, \ns`, nimeni nu este destul de bun pentru fiica sa, cu at\t mai pu]in Greg.
22.00 22.30 PRIMA TV EMISIUNE S`pt`m\na nebun` Cu: Augustin Julea, Filip Stoler, Paul Trasc`, Tudor Potra, Nora Puiu, R`zvan Spiridon. 23.05 TVR CULTURAL FILM Barry Lyndon
20.30 PRO TV FILM Ronin SUA, 1998. Regia: John Frankenheimer. Cu: Robert de Niro, Jean Reno, Natascha McElhone.
22.00 22.00 BBC PRIME DOC. Moroc`no[ii Mai multe vedete, b`rba]i moroc`no[i de v\rst` mijlocie, între care Bob Geldof (foto), Jeremy Clarkson [i Bill Nighy, discut` despre ceea ce detest` cel mai mult.
11.00 PRO TV EMISIUNE Parte de carte
CineProfil: Bruce Willis
20.00 20.00 PRIMA TV FILM Sf\ntul SUA, 1997. Regia: Phillip Noyce. Cu: Val Kilmer (foto), Elisabeth Shue. Sf\ntul este un tip rece [i cinic
DUMINIC~, 4 MAI
11.00
17.00 17.00 PRO CINEMA FILM Moonstruck SUA, 1987. Regia: Norman Jewinson. Cu: Cher [i Nicolas Cage. Un savant amestec de comedie [i dram`, remarcabil sus]inut de un dialog savuros.
probabil, cel mai complex [i mai îndr`zne] dintre acestea. Pelicula a primit, în 1976, patru Premii Oscar pentru decoruri, costume, imagine [i muzic` [i dou` Premii BAFTA pentru imagine [i regie.
„Barry Lindon“, TVR Cultural, ora 23.05
09.00
13.00 13.45 PRO TV FILM Schimb de identit`]i SUA, 1995. Regia: Larry Cohen. Cu: Crystal Bernard. Nicole este grav bolnav`, dar nu se poate opera pentru c` nu are asigurare medical`.
struiesc atmosfera sf\r[itului de secol al XVIII-lea. „Barry Lyndon“ este, al`turi de „Spartacus“ (1960) [i de „Odiseea Spa]ial` 2001“ (1968), unul dintre cele trei filme epopeice regizate de Kubrick [i,
„Fa]` \n fa]`“, Antena 1, ora 22.30
10.00 10.00 PRO TV FILM |napoi \n viitor III SUA, 1990. Regia: Robert Zemeckis. Cu: Michael J. Fox, Christopher
pentru o vreme, o avere dincolo de visurile sale cele mai îndr`zne]e. Dar regizorul nu se mul]ume[te s` spun` povestea unui aventurier, ci se opre[te asupra nenum`ratelor detalii care con-
Marea Britanie, 1975. Regia: Stanley Kubrick. Cu: Ryan O'Neal, Marisa Berenson, Patrick Magee. Filmul „Barry Lyndon“, semnat de celebrul regizor american Stanley Kubrick, este o adaptare cinematografic` a romanului lui William Makepeace Thackeray, care are drept erou principal un t\n`r irlandez din secolul al XVIII-lea, hot`r\t s` reu[easc` în via]` gra]ie calit`]ilor sale de seduc`tor, cartofor [i duelist.
00.00 22.30 ANTENA 1 FILM Fa]` în fa]` SUA, 1997. Regia: John Woo. Cu: John Travolta, Nicolas Cage. Agentul Sean Archer, pentru a-l prinde pe Castor, un uciga[ psihopat, este gata de orice sacrificiu, renun]` la propria-i identitate [i preia înf`]i[area celui urm`rit ca s` p`trund` în închisoarea unde era închis fratele acestuia. La r\ndul s`u, Castor se supune aceleia[i opera]ii chirurgicale...
00.15 TVR 1 FILM Vis de iubire SUA, 1991 Cu: Kevin Anderson, Pamela Gidley, Bill Pullman. 00.30 PRIMA TV FILM Candidata SUA, 1999. Regia: Alexander Payne. Cu:
Matthew Broderick, Reese Witherspoon. 01.00 PRO CINEMA FILM Arta sacrificiului SUA, 1996. Regia: Allison Anders. Cu: Illeana Douglas (foto), Sissy Boyd. Filmul este povestea unei c\nt`re]e, Edna Buxton, (Illeana Douglas) ce aspir` s` devin` cunoscut`, dar care alege s`-[i sacrifice propria carier` pentru a compune c\ntece pentru cei ce vor s` \[i fac` o carier`.
Media cultur` Vineri, 2 iunie 2006
03
Spectacol
„|n momentul \n care am citit piesa lui Daniil Harms, m-am sim]it aproape obligat s` pun acest text \n scen`.“
— Alexandru Tocilescu, regizor
CO{MARUL VESEL AL COMUNISMULUI
Un spectacol halucinant, care-]i taie respira]ia Regizorul
Al. Tocilescu declan[eaz` nebunia unui proces pentru o crim` necomis` \nc`. — C`t`lina GEORGE C|ND UN SPECTACOL se recomand` ca oper` buf` [i poart` semn`tura unui regizor cunoscut pentru mont`ri cu greutate, acesta va st\rni \n mod sigur curiozitatea publicului. Pe cei care a[teapt` s` li se taie respira]ia, piesa „Elizaveta Bam“ de la Bulandra \i va satisface \ntru totul. Textul avangardistului rus Daniil Harms te n`uce[te prin absurdul lui, te apas` \n cre[tet p\n` te faci mic \n fotoliul t`u de spectator. Cu ajutorul partiturii muzicale a lui Irinel Anghel, Tocilescu \]i d` c\teva c`i de acces spre un spectacol de altfel greu [i ap`s`tor. Jocul actorilor, de un ridicol necesar \ntr-o situa]ie ridicol` [i totu[i ingenu`, reu[e[te s` atrag` simpatia publicului [i chiar hohote de r\s cu aceast` combina]ie reu[it`. Dintre toate, PUBLICITATE
Steaua ro[ie comunist`, coco]at` \n v\rful unui zid, domin` decorul [i tot ce mi[c`. imaginea Elizavetei Bam (Crina Mure[an) domin` permanent scena [i ]i se imprim` iremediabil \n minte. Fragil` [i permament amenin]at`, t\n`ra femeie \n-
cearc` s` supravie]uiasc` prin joc, prin naivitate, printr-o senin`tate care contrazice flagrant \ncr\ncenarea celorla]i. Totu[i, [ansele ei nu exist`. Exist` doar un
traseu ca al „Alicei \n }ara Minunilor“, unde \ns` personajul principal sf\r[e[te \n fa]a plutonului de execu]ie. Toate personajele – de la mama (Virginia Mirea) [i
tat`l (Mihai Constantin) p\n` la Ivan Ivanovici (Vlad Ivanov) [i Piotr Nikolaevici ({erban Cellea) – ace[tia veni]i s` o aresteze pe Elizaveta – se las` c\[tigate p\n` la
urm` de farmecul tinerei. Tat`l scoate sabia [i-l provoac` pe Nikolaevici la duel. Dup` o \nfruntare \n discursuri, s`biile celor doi tremur` [i abia dac` se ating. Ivanovici face ce face [i se maimu]`re[te mereu \n preajma Elizavetei, c`reia reu[e[te s`-i atrag` aten]ia. Nikolaevici \[i simte autoritatea erodat` de farmecul ei. Nimic din toate astea \ns` nu o salveaz`. Steaua ro[ie comunist`, coco]at` \n v\rful unui zid, domin` decorul [i tot ce mi[c`. To]i stau sub o lege inexplicabil`, care decide \n mod arbitrar cine tr`ie[te [i cine nu. Privit de pe margine, acest spectacol, din care fiecare \ncearc` s` scape cum poate, te face s` r\zi pe sub must`]i. Totu[i, mi[carea actorilor, tonul vocii acordat perfect la partitura muzical`, care schimb` registrele de la bolero p\n` la kazaciok, scenografia fascinant` a lui Drago[ Buhagiar, cu ochiul-mitralier` [i violoncelul-fereastr`, toate construiesc o atmosfer` sufocant` de care nu po]i sc`pa. Ceea ce face din „Elizaveta Bam“ un spectacol nerecomandat celor care prefer` pove[tile cu miros de trandafiri.
Vineri, 2 iunie 2006 Media cultur`
04
Filmul „Codul lui Da Vinci“ i-a oferit lui Dan Brown [ansa de a-[i diversifica preocup`rile: a compus ceva muzic`, s-a f`cut coproduc`tor executiv, iar pe genericul filmului figureaz` [i cu crea]ia unor „coduri adi]ionale“.
Cultur` [i bani
DESPRE CUM SE POATE PORNI DE LA O CARTE, PENTRU A SE AJUNGE LA UN FENOMEN,
„Codul lui Da Vinci“, \ntre
„Tom Hanks m-a sunat ca s` vorbim despre adaptare. Era incitat s` joace rolul unui academic, al unui om cu un asemenea nivel intelectual.“ — Ron Howard, regizor
„N-am crezut c` voi lua rolul. |n carte exist` o aventur` \ntre Neveu [i Langdon. Mi se p`rea c` eram prea t\n`r` pentru Tom Hanks.“ — Audrey Tautou, actri]`
De la preo]i la staruri de cinema,
nici unul nu a sc`pat neatins de „Codul lui Da Vinci“, despre care se spune c` s-a v\ndut \n mai multe exemplare dec\t Biblia. CRITICII LITERARI dispre]uiesc cartea, iar cei de film iau adaptarea cinematografic` \n t`rbac`. |n pofida speciali[tilor, publicul prizeaz` [i romanul, [i filmul, iar produsele aferente – documentare, c`r]i, muzic`, jocuri video – prosper` [i ele, motiv pentru care „Codul“ e deja considerat un fenomen de marketing.
Legal` sau nu
„Codul e fic]iune, dar combin` faptele cu teorii rebele \ntr-un mod care li se va p`rea plauzibil unora.“ — Mel Gibson, actor [i regizor
„Nu eram pe acolo.“ — Tom Hanks, r`spunz\nd la \ntrebarea dac` e convins c` Iisus a fost \nsurat
|n august 2005, Brown a c\[tigat un proces newyorkez \n care era acuzat de plagiat. Cel care \l chema \n instan]` era scriitorul Lewis Perdue, iar sursa a[a-zisei inspira]ii ilicite erau romanele acestuia, „Fiica lui Dumnezeu“ [i „Mo[tenirea lui Da Vinci“. Ceea ce nu l-a oprit pe istoricul de art` rus Mihail Anikin s` \l invite din nou pe Brown \ntr-o instan]` englez`, \n aprilie 2006, tot pe motiv de plagiat. De data aceasta, al ideilor c` Leonardo da Vinci ar fi fost [i teolog [i c` Mona Lisa ar fi fost o alegorie a bisericii cre[tine. |n Marea Britanie, scriitorul american a ie[it deja \nving`tor \n confruntarea cu o acuza]ie similar`, formulat` \n februarie 2006, venit` din partea lui Michael Baigent, Richard Leigh [i Henry Lincoln, autori ai c`r]ii „S\ngele sf\nt [i Sf\ntul Graal“ din 1983. Aceasta \mparte cu Codul teoria c` Iisus [i Maria Magdalena au avut copii [i c` descenden]ii lor au supravie]uit p\n` \n prezent.
Cel mai recent litigiu apropo de Cod se petrece peste capul lui Dan Brown [i \i are drept protagoni[ti pe Sony/BMG [i pe Universal. Pe data de 2 mai, prima companie a lansat pe pia]` CD-ul „Proiectul Da Vinci“, cu muzica lui Jan Kisjes, inspirat` de best-seller. O s`pt`m\n` mai t\rziu, Universal a scos coloana sonor` a filmului pe CD [i a depus la |nalta Curte de Justi]ie din Marea Britanie un document solicit\nd interzicerea distribuirii CD-ului Sony/BMG pe teritoriu britanic.
Litera]ii despre o carte norocoas` „Codul“ nu i-a \nc\ntat pe criticii literari care s-au \ncumetat la lectur`. Mircea Mih`ie[ a g`sit \n el „o calamitate de carte, execrabil scris`, sub orice standard acceptabil al unei minime viziuni estetice“, ad`ug\nd c` nu l-a speriat con]inutul incendiar, pentru c` e „o puerilitate [i nici ideea nu e nou` – e un e[ec profesional“. Pe de alt` parte, Mih`ie[ m`rturise[te c` i-au pl`cut „ilustra]iile [i h\rtia edi]iei de lux americane“ pe care a citit-o. Marius Chivu, care n-a reu[it s` parcurg` mai mult de un sfert din carte, crede c` „se face prea mult tam-tam“, pentru c` Dan Brown s-a bucurat de o conjunctur` favorabil` [i „Codul“ lui e o carte pur [i simplu norocoas`. Nici dincolo de grani]e, litera]ii nu
l-au cru]at pe Brown. Umberto Eco a afirmat public c` „e un intrigant care r`sp\nde[te informa]ii false“. |ntrebat dac` are de g\nd s` accepte invita]ia de a merge \n localitatea toscan` Vinci pentru a discuta cu Brown despre „Codul lui Da Vinci“ fa]` \n fa]` cu „Numele trandafirului“, Eco a r`spuns prompt: „Nici mort“, ad`ug\nd c` va merge la Vinci cu alt` ocazie, „c\nd acolo va fi un scriitor adev`rat“.
|n gura criticii de film Presa str`in` nu s-a sfiit s` fac` praf filmul, \ncep\nd cu chicotelile din timpul primei proiec]ii de la Cannes. Imediat dup`, lungmetrajul a fost desfiin]at oficial de „Variety“: „E un lungmetraj at\t de \nc`rcat cu intrig`, \nc\t nu mai e loc de nimic, de la emo]ii p\n` la stilistic`“. „New York Times“ s-a limitat la a lua peste pi-
cior pelicula, afirm\nd c` „nici o sc\nteie de erotism nu se st\rne[te \ntre Hanks [i Tautou. Poate e mai bine a[a. C\nd un criptograf [i un simbolog se combin`, iese cu lacrimi“. O singur` voce american` s-a auzit de cealalt` parte a baricadei: Roger Ebert, de la „Chicago Sun Times“. |n opinia lui, „filmul func]ioneaz`; implic` spectatorul, e uluitor [i pare mereu pe muchia unor revela]ii de propor]ii“. Englezii s-au \ntrecut \n a-[i bate joc de lungmetraj, BBC sus]in\nd: „|n pofida tuturor banilor b`ga]i \n produc]ie [i a starurilor implicate, «Codul lui Da Vinci» e catatonic. Zace pe ecran ca o saltea de 100 de milioane de dolari“. Nici francezii nu se las` mai prejos, „Libération“ titr\nd c` „Ron Howard nu iese din coapsa lui Orson Welles, asta o [tiam deja, dar s`
Erori care se v`d cu ochiul liber Michel Rouge, enoria[ [i istoric al bisericii Saint Sulpice din Paris, se pl\nge de descrierea eronat` a cl`dirii din carte. |n incinta edificiului se afl` [i un anun] preciz\nd c` obeliscul de marmur` nu este, cum sus]ine „Codul“, o reminiscen]` a unui templu p`g\n. Parizienii se mai distreaz` explic\ndule turi[tilor c` Versailles se g`se[te la sud-vest, nu la nord-vest de Paris, cum sus]ine Brown. O alt` glum` local` a ajuns afirma]ia autorului „Codului“ cum c` un automobil Smart consum` un litru la 100 de
kilometri, ma[ina consum\nd, de fapt, 1 litru la 19 kilometri. Jacques le Roux, ghid turistic la Luvru, sus]ine c` romanul o d` \n bar` de la primul paragraf, descriind un curator \n v\rst` de 76 de ani, c\nd v\rsta obligatorie de pensionare \n Fran]a e de 65 de ani.
piard` at\t de repede codul regiei este una dintre surprizele filmului“. Criticii români nu se remarc` prin indulgen]`. Viorica Bucur d` un verdict ferm: „«Codul lui Da Vinci» nu e nici film de ac]iune, nici thriller, nici de popularizare, ci un haloimes. Cine a citit cartea se plictise[te, cine n-a citit-o, se pierde \n informa]ie, lungmetrajului lipsindu-i o structur`, o coloan` vertebral`“.
Controverse [i proteste P`rintele John Sewell de la St. John’s Episcopal Church din Memphis pare singurul preot optimist: „Acest roman nu e o amenin]are. Este o oportunitate“. Restul clericilor au fost mult mai radicali. La Vatican, cardinalul Francis Arinze crede c` Dan Brown trebuie dat \n judecat`, iar arhiepiscopul Angelo Amato i-a \ncurajat pe catolici s` boicoteze filmul. Acestor proteste li s-au raliat Bisericile Ortodoxe din Grecia, Macedonia, Bulgaria [i Rusia, Mitropolia Chi[in`ului [i a Moldovei, musulmani din Azerbaidjan, comisia de cenzori din Thailanda. |n Liban, cartea a fost interzis`. Conform declara]iilor purt`torului de cuv\nt al Patriarhiei, p`rintele Constantin Stoica, Biserica Ortodox` Român` nu are nimic \mpotriva „Codului“ deoarece, ca [i clericii francezi, are \ncredere \n credincio[ii s`i. Ultimii pe lista protestatarilor s\nt cei din „Organiza]ia Na]ional` a Albino[ilor [i Hipopigmenta]ilor“, irita]i de faptul c` uciga[ul \n serie Silas, din carte [i din film, este albinos.
Media cultur` Vineri, 2 iunie 2006
05
Hollywoodul a fost revoltat de coafura lui Tom Hanks din film. Actorul a r`spuns glume]: „S` zicem c` am primit feedback pozitiv de la gagicile din biroul lui Ron“.
Cultur` [i bani
TREC|NDU-SE PRIN STRATEGII DE MARKETING {I MULTE CONTROVERSE
impostur` [i succes Pelerinaje marca „Da Vinci“
Afacerea „Codul“ decodificat` „Codul lui Da Vinci“ a stabilit, potrivit statisticilor, un adev`rat record al succesului comercial, iar cei care au crezut \n el au f`cut o afacere profitabil`. „NE-AM A{TEPTAT la un mare succes, dar cred c` nimeni nu a \ndr`znit s` viseze c` va deveni un succes istoric“, a declarat Stephen Rubin, pre[edinte al Doubleday Broadway Publishing Group, editura care a anun]at \n 2003 lansarea \n 85.000 de exemplare a volumului „Codul lui Da Vinci“, semnat de un autor cvasianonim la acea vreme, Dan Brown. Spre deosebire de presta]ia slab` a celor trei romane anterioare, v\ndute \n mai pu]in de 10.000 de exemplare la nivel mondial, „Codul lui Da Vinci“ s-a dovedit un boom, ajung\nd \n celebrul top New York Times Best-Seller chiar din s`pt`m\na lans`rii. V\ndut` \n peste 60 de milioane de exemplare la nivel mondial [i tradus` \n peste 40 de limbi, cartea a devenit una dintre cele mai populare din toate timpurile, sco]\nd astfel din umbr` [i celelalte romane ale autorului. |n 2005, c`r]ile i-au adus lui Dan Brown titlul de unul dintre cei mai influen]i 100 oameni ai anului, \n lista realizat` de „Time“. Totodat`, revista britanic` a estimat c` v\nz`rile „Codului“ \i vor asigura autorului un venit de 250 de milioane de dolari.
Cartea \n România Drepturile de autor pentru Dan Brown au fost achizi]ionate \n România de Edi-
tura Rao, care s-a ocupat de lansarea c`r]ii „Codul lui Da Vinci“, \n octombrie 2004. Potrivit lui Ilie[ C\mpeanu, redactor-[ef al editurii, volumul s-a v\ndut, de la momentul lans`rii [i p\n` la apari]ia filmului pe marile ecrane, \n peste 120.000 de exemplare. Cifra este astronomic` \n condi]iile \n care, \n România, tirajul mediu al unei c`r]i este, potrivit Institutului Na]ional de Statistic`, de aproximativ 2.000 de exemplare. Editura Rao a lansat de altfel toate cele patru c`r]i semnate Dan Brown, primul roman al autorului publicat la noi fiind „|ngeri [i demoni“. Acesta a avut, \nainte de apari]ia „Codului“, un tiraj de 5.000 de exemplare, pentru ca, dup` lansarea „Codului“, v\nz`rile s` creasc` p\n` la 50.000 de exemplare. Rao a publicat „Codul“ \n trei edi]ii, prima dintre ele av\nd pre]ul de 350.000 de lei. O a doua edi]ie a fost una special`, ilustrat` cu imagini ale locurilor pe care Dan Brown le aminte[te \n roman (pre] de v\nzare 999.000 de lei). O dat` cu apari]ia filmului, a fost lansat` a treia edi]ie, la pre]ul de 400.000 de lei, \n format special. De asemenea, \n luna iunie, editura va mai publica dou` ghiduri de c`l`torie ilustrate cu imagini ale locurilor din „Cod“, din „|ngeri [i demoni“ [i din „Fort`rea]a digital`“.
230 de milioane de dolari \ntr-un weekend Sony Pictures Entertainment a cump`rat de la Dan Brown drepturile de autor ale c`r]ii \n iunie 2003 pentru suma de [ase milioane de dolari [i a investit peste 200 de milioane de dolari \n produc]ia [i distribuirea mondial` a filmului „Codul lui Da Vinci“. La premier`, pelicula a fost proiectat` \n 68 de ]`ri ale lumii, inclusiv România. Încas`rile totale ale filmului din weekendul lans`rii au fost, pe plan interna]ional, de peste 230 de milioane de dolari, fapt ce \l plaseaz` al doilea dup` premiera din 2005 a „R`zboiului Stelelor III: R`zbunarea lui Sith“. Potrivit Sony Pictures, numai
„Codul“ \n cifre 19 mai – premiera are loc, simultan, \n 100.000 de cinematografe din lumea \ntreag` 125 de milioane de dolari – bugetul filmului 45 de milioane de dolari – bugetul de marketing \n SUA 200.000 de dolari – taxa de filmare \n Catedrala Lincoln 200.000 – vizitatori la biserica Saint-Sulplice \ncep\nd cu 2003 3 – „Codul“ a fost dat \n judecat` de trei ori 3 – proteste ale Vaticanului: Cardinalii Francisc Arinze [i Tarcisio Bertone, arhiepiscopul Amato
\n Statele Unite, unde filmul a fost lansat la 19 mai, încas`rile din primul weekend au atins 77 de milioane de dolari, apoi au continuat cu circa 17,3 milioane pe zi. |n ziua lans`rii, filmul a \ncasat 29 de milioane de dolari la box-office, iar, potrivit Yahoo! Movies, „Codul lui Da Vinci“ se plaseaz` pe locul 1 la \ncas`ri \n s`pt`m\na 19-25 mai, av\nd \n aceast` perioad` profituri de peste 100 de milioane de dolari.
Record mioritic |n România, „Codul lui Da Vinci“ a avut, potrivit directorului InterCom Film, Andreea Com`nici, cel mai mare weekend de premier` pe industrie din toate timpurile: a \ncasat aproape patru miliarde de lei vechi [i a fost v`zut de peste 32.000 de spectatori, devans\nd produc]ii precum „Matrix Revolu]ii“ [i „R`zboiul Stelelor: Episodul III“. La zece zile de la lansare, filmul a \nregistrat \ncas`ri de opt miliarde [i jum`tate [i un public de aproape 80.000 de spectatori, men]in\ndu-se ca num`rul unu. Filmul a rulat \n Bucure[ti, Cluj, Ia[i, Oradea [i T\rgu-Mure[, urm\nd s` fie v`zut cur\nd [i de spectatorii din Constan]a, Sibiu [i Craiova.
Marketingul misterelor Campania de marketing a \nceput pe plan interna]ional \n vara lui 2005, cu un an \naintea lans`rii filmului, av\nd parte de mult` fanfar` chiar \nainte ca vreo scen` din film s` fie turnat`. Dez-
voltat` de Sony, strategia de marketing a inclus parteneriatul cu Google pentru promovarea filmului („Da Vinci Code Quest“), primul deal de acest fel, \n scopul pozi]ion`rii de la statutul de film cu subiect religios [i istoric la cel accesibil publicului larg. Controversele din jurul subiectului au f`cut un mare bine promov`rii filmului \n ansamblu. Dezbaterile ardente \ntre cunoscu]i scriitori care au avut loc pe site-ul lansat \n februarie de Sony \mpreun` cu Grace Hill Media – The Da Vinci Challenge – au sporit astfel interesul pentru carte [i implicit pentru film. Site-ul a fost un amestec de critic` [i materiale promo]ionale. Teaserele la film au luat [i forma unor diferite indicii \ncifrate, plasate \n trailere ale altor filme [i \n diferite interviuri. Campania de promovare a cuprins un trailer \n care ap`reau simboluri ascunse, care ulterior se dovedeau a \nf`]i[a figura Monalisei. Totodat`, publicitatea filmului a fost generat` [i de alte produc]ii ostile c`r]ii lui Dan Brown. |nc` de la \nceputul derul`rii campaniei de marketing pentru „Da Vinci“, Sony a angajat o companie de rela]ii publice, Sitrick & Company, care are ca principal obiect de activitate salvarea reputa]iei clientului care apeleaz` la serviciile sale. Astfel, Sony s-a asigurat c` agen]ia se va ocupa de orice eventual` „c`dere“ necontrolat`, generat` de controverse.
Cu mult \naintea adapt`rii cinematografice, numero[i fani ai romanului s-au decis s` calce pe urmele protagonistului Robert Langdon. Pentru Fran]a, americanilor li se organizeaz` tururi transatlantice de 3.000 de dolari sau unele de o zi, ale Parisului, \n valoare de 400 de dolari. Chateau de Villette, men]ionat \n carte, se g`se[te \n apropierea Parisului [i apar]ine americanei Olivia Decker. {i ea a f`cut bani de pe urma „Codului“: \[i \nchiriaz` castelul turi[tilor la pre]ul de 55.000 de dolari pe s`pt`m\n`, micul-dejun inclus. Nici hotelul Ritz din Paris nu duce lips` de pelerini, deoarece aici „a stat“ eroul lui Brown, Robert Langdon. Motiv pentru care stabilimentul ofer` [i un cocktail „Opus Dei“, la pre]ul de 23 de euro. |n Anglia, catedralele Lincoln [i Winchester au deja tururi marca „Da Vinci“, iar capela sco]ian` Rosslyn, [i ea ap`rut` \n film, a fost vizitat` de peste 80.000 de turi[ti \n acest an. Eurostar, re]eaua trenurilor de mare vitez` care leag` Anglia de Fran]a [i Belgia, a intrat \n parteneriat cu Columbia Pictures [i cu numeroase agen]ii de turism pentru a capitaliza pe tema „Codului“, plimb\nd turi[tii printre destina]iile descrise \n roman. P\n` [i ghidurile turistice Fodor’s au publicat un tur „Codul lui Da Vinci“ \n formula „Do It Yourself“.
Stop joc „Codul lui Da Vinci“, varianta PlayStation, ofer` amatorilor [ansa de a sparge codul [i de a dezlega enigma de capul lor. Creatorii jocului de la Collective au recreat Luvrul [i Westminster Abbey, ad`ug\nd loca]ii \n plus fa]` de carte [i film [i c\teva coduri bonus. Din nefericire, varianta PlayStation poate fi jucat` de o singur` persoan`, care are de ales \ntre rolul lui Robert Langdon sau cel al lui Sophie Neveu. Anagramele, cifrul [i puzzle-urile s\nt partea din „Cod“ \n care creatorii jocului au investit cel mai mult. Problema e plictisul: lungi perioade din joc s\nt dedicate unor ample plimb`ri prin biserici, galerii de art` sau castele, juc`torul trebuind s` descopere diferite artefacte.
Pagini realizate de Alexandra OLIVOTTO, Magdalena COLOMBET [i Lidia IONI}~
Vineri, 2 iunie 2006 Media cultur`
06
Strategiile de promovare ale marilor televiziuni comerciale s\nt diametral opuse: PRO TV danseaz` \n decoruri virtuale, iar Antena 1 bate mingea pe maidan.
Radio & TV
Eteromania
TELEVIZIUNILE SE FOLOSESC DE ANGAJA}I PENTRU AUTOPROMOVARE
Publicul prins la ni[`
Identitate cu vedete
Cu toate c` este \nc` la \nceput, pia]a radiourilor de ni[` din România se dezvolt` repede [i promite mult.
Vedetele PRO TV
— Diana LAZ~R RFI, BBC, ROMANTIC, City FM s\nt cele mai cunoscute posturi de ni[` cu experien]` pe pia]a media. Bobocii \ns`, precum Student FM, Itsy Bitsy, TotalSport FM, vin puternic din urm` [i cuceresc \ncet, dar sigur, aria de public pe care [i-au propus-o.
Muzic`, nu zgomot „Toamna este altceva dec\t o macara \nfipt` \ntr-un munte de noroi, iarna nu este doar o factur`, prim`vara este a[teptat` cu bucurie [i vara se tr`ie[te \mpreun` cu fluturii. C\nd te sim]i pierdut printre blocuri, urm`rit de zgomot, ascult` [i altceva“, este solu]ia propus` de Romantic FM pentru cei care vor s` retr`iasc` spiritul anilor ’60-‘70, dar [i pentru melancolicii incurabili. |n contrapondere, cei care doresc o injec]ie cu adrenalin` pot s` schimbe frecven]a pe City FM, unde vor fi primi]i cu muzic` rock din toate timpurile. Ionu] Paraschiv, director de programe la City, \[i aminte[te cum a \nceput povestea. „Am vrut s` fim o alternativ` la posturile comerciale ale momentului [i dup` un an [i jum`tate consider`m c` City FM [i-a c\[tigat locul pe pia]`. Am atras un public intelectual, avem cel mai mare procent de ascult`tori cu studii superioare, reuni]i \n primul r\nd de gusturile muzicale speciale – rock. Ne-am pozi]ionat pe segmentul 20-39 de ani, printre audien]a City num`r\ndu-se at\t cei care [i-au petrecut perioada de liceu [i de facultate în compania rock-ului clasic, c\t [i tinerii iubitori de rock alternativ, nou“, spune Paraschiv.
De la mic la mare Itsy Bitsy este primul FM din România dedicat \n exclusivitate copiilor. Ideea \i apar]ine lui Felix T`taru, omul de publicitate care a realizat campania electoral` a pre[edintelui Traian B`sescu. Postul s-a lansat \n decembrie 2005, c\nd cei doi extratere[tri, un b`ie]el albastru [i o feti]` roz, au e[uat pe P`m\nt, iar nava spa]ial` s-a transformat \n post de radio [i a intrat \n direct cu copiii din România. F`c\nd un salt printre genera]ii, ajungem pe calea undelor la frecven]a sta]iei dedicate exclusiv studen]imii bucure[tene. „Studen]ii reprezint` o categorie social` extrem de important`, care \nt\mpin` o mul]ime de piedici tocmai din cauza lipsei de exprimare. Ideea \nfiin]`rii postului Student FM a venit în urma constat`rii faptului c` nu exista o bun` informare a acestora care s` fie raportat` strict la problemele [i nevoile lor. Astfel, membrii Asocia]iei Liga Student FM, sus]inu]i de Universitatea Politehnica din Bucure[ti, au luat hot`r\rea s` lanseze un post de radio dedicat în întregime studen]ilor. |n plus, am \ncercat s` analiz`m programele altor posturi de radio care se adreseaz` aceleia[i categorii de v\rst` pentru a determina ce le place [i ce nu le place studen]ilor \n ceea ce exist` deja pe pia]`“, spune Ligia Gheorghiu, director de programe al postului. De la criteriul de stabilire a publicului-]int`, \n func]ie de v\rst`, p\n` la cel cultural, se observ` c` pia]a româneasc` este destul de generoas`, chiar dac` mult mai s`rac` dec\t \n afar`. F`r` a fi concuren]i pe vreun segment de public, posturi precum TotalSport FM, creat special pentru iubitorii de mi[care, România Cultural, Radio Trinitas (post religios), BBC (exclusiv pentru [tiri [i informare) reu[esc s` acopere o mare parte din gusturile ascult`torilor. RFI România, spre exemplu, post de ni[` din punctul de vedere al publicului, „promoveaz` francofonia [i se adreseaz` \n special oamenilor care s\nt interesa]i [i de actualitatea interna]ional`. Emisiunile s\nt \n medie 40% \n limba francez`, iar restul \n limba român`. |ns` cele din prima categorie s\nt transmise seara [i noaptea“, spune Luca Niculescu, redactorul-[ef al postului. Tot el sus]ine c` audien]ele posturilor de ni[` nu s\nt grozave, \ns` este optimist \n privin]a viitorului.
danseaz` la orice or` din zi [i din noapte, \n timp ce la Antena 1 se caut` cercei sau se joac` fotbal. — Bety BLAGU CELE MAI IMPORTANTE televiziuni comerciale [i-au pus vedetele la lucru, dup` modele diferite. De diminea]` p\n` seara, la PRO TV se danseaz`, pe ritmuri diferite [i \n scopuri diferite. La Antena 1, distrac]ia este mai pu]in regizat`, \ns`: se fac ultimele preg`tiri pentru „direct“, se joac` fotbal pe maidan sau se c\nt` melodii de dragoste. Spoturile prezentate de PRO TV [i de Antena 1 la \nceputul [i sf\r[itul fiec`rui program fac parte din campanii bine pozi]ionate conceptual [i foarte diferite din punct de vedere strategic. PRO TV impune guvernarea dansului, \n timp ce Antena 1 \[i coboar` vedetele de pe soclu pentru a le apropia de oameni. {i realizarea tehnic` a campaniilor a fost abordat` diferit: PRO TV [i-a folosit oamenii proprii, \n timp ce Antena 1 a apelat la o agen]ie de publicitate.
Anteni[tii au ie[it \n lume f`c\nd furori printre spectatorii de ocazie.
Dans pentru to]i Baloane de s`pun \n care valseaz` un cuplu, copaci b`tu]i de v\ntul magic pornit din m\inile lui Cristian Leonte, reflectoarele parcurilor la cheremul Oanei Cuzino, un glob de discotec` a[ezat pe cer de Busu, un cascador care trece \n zbor pe l\ng` Olivia Steer. {i totul \n preajma a zeci de dansatori, unii dintre ei chiar vedete ale postului: Cosmin Stan [i Laura Cosoi \n rolurile din „Pulp Fiction“ [i Andi Moisescu pe ritm de chacha-cha cu o p`m\nteanc` sexy. Conceptul ID-urilor a fost realizat de Departamentul de marketing al PRO TV. „Conceptul «de dans» este unul absolut firesc pentru acest sezon al PRO TV-ului, \n care «Dansez pentru tine» a fost cel mai important program de divertisment. Urmeaz` o etap` \n care dansul va guverna România, pentru c` PRO TV a f`cut prima invita]ie la dans“, a declarat Andi Popescu, manager grafic` on-air la PRO TV.
„Ploaie de pixeli“ Pentru prima dat` \n istoria ID-urilor PRO TV, decorul \n care se mi[c` vedetele din spoturi este \n \ntregime generat pe calculator. Pentru ca fiecare actor s` \n]eleag` ce are de f`cut, „graficienii“ PRO au conceput anima]ii cu schelete mi[c\ndu-se prin decor, dans\nd \n „ploaie de pixeli“. „Mi s-a p`rut teribil de interesant, pentru c` ne mi[cam pe crom`, cu mintea la un \ntreg ora[ pe care trebuia s`-l memor`m \n prealabil. Era pe de o parte un scenariu destul de strict, pe de alta \ns` ne jucam mult cu imagina]ia noastr`“, \[i aminte[te Iulia V\ntur, prezentatoarea [tirilor matinale din weekend. Cel mai bine s-au sim]it Laura Cosoi („La Bloc“) [i Cosmin Stan (corespondent PRO TV). S-au \nt\lnit pentru prima oar` \n via]` la garderob`, \nainte de filmarea spotului \n care s\nt
Vedetele PRO au dansat cu foc, folosindu-[i imagina]ia. protagoni[ti. Cu toate acestea, n-a fost nevoie dec\t de dou` duble pentru a mul]umi regizorii. „Am l`sat muzica s` curg`, am f`cut tot felul de scheme, am improvizat, pe scurt, am dansat ca nebunii“, explic` reporterul {tirilor PRO TV. Cele opt concepte ale PRO TV au fost realizate \ntr-o lun` de zile de o echip` din care au f`cut parte Viorela Ispas – copywriter, Ovidiu Iordan – copywriter, [i Andi Popescu – manager grafic` on-air. Regia [i postproduc]ia s\nt realizate „in house“ de departamentul grafic`.
Vedete \n strad` Spre deosebire de televiziunea din Pache Protopopescu,
Antena 1 a apelat la regizorul Radu Munteanu [i la agen]ia BV McCann Erikson, astfel c` ID-urile postului au costat \n acest sezon 100.000 de euro. „Este al doilea pas al campaniei «|mpreun` s\ntem Antena 1». Primul a fost lansat pe post \n toamna trecut`, urm\nd ca a treia etap` s` o demar`m \n toamn`, p`str\nd aceea[i linie de comunicare. Numai c` atunci interactivitatea dintre vedete [i telespectatori va cre[te, iar vedetele spoturilor vor fi [i oamenii obi[nui]i“, a declarat Lauren]iu Ionete, vicepre[edinte Sales & Marketing Antena 1. Primul pas spre oamenii obi[nui]i a fost f`cut o dat` cu
Gemenii D. P. 2 PRO TV [i Antena 1 nu s\nt singurele televiziuni care [i-au \nnoit ID-urile \n acest sezon. TVR 2, canal al televiziunii publice, a beneficiat [i el de o nou` campanie de acest fel, \n condi]iile \n care, din prim`var`, targetul postului a fost \n sf\r[it definit. Cu toate acestea, nici unul dintre reprezentan]ii Departamentului de marketing al SRTV nu [i-a asumat responsabilitatea pentru a vorbi despre noul concept promovat de TVR 2. Ideea gemenilor care se reg`sesc \n ID-urile TVR 2 nu este \ns` un concept foarte complicat: 1 +1 = 2, adic`
TVR 2; persoane identice [i totu[i diferite, una sobr`, alta ghidu[`. |n mare, asocierea \ntre cele dou` tipologii nu vrea dec\t s` transmit` publicului activ, noul target al postului, c` poate g`si pe TVR 2 [i informa]ie, [i distrac]ie.
spotul „Cercelul“, \n care o parte a echipei tehnice iese „la lumin`“.
Aplauze pentru Eva ID-urile Antenei 1 n-au fost filmate \n decoruri virtuale, ci chiar \n propriile studiouri sau chiar pe maidan, \n zona str`zii Lipscani. La realizarea acestora au participat majoritatea vedetelor postului [i peste 300 de figuran]i. Acestora li s-au ad`ugat la fiecare filmare din exterior o mul]ime de gur`-casc` atra[i de spectacolul oferit. Cea mai „tare“ senza]ie tr`it` de bucure[tenii aduna]i ca la circ a fost la film`rile meciului de fotbal din Centrul Vechi al Capitalei. Scenariul a prev`zut un schimb de tricouri a c`rui protagonist` era chiar Paula Chiril` (Eva – Canalul de [tiri). Iar scena a fost repetat` de opt ori, spre deliciul publicului care aplauda entuziasmat. Nici b`ie]ii nu au fost scuti]i de incidente: Vlad Ionescu [i Ioan Gyuri Pascu [i-au zdrelit genunchii [i [i-au acordat reciproc \ngrijiri medicale, Pepe a \ncercat din r`sputeri s` respecte indica]iile regizorale [i s` nu lase mingea s` intre \n poart`, exasper\ndu-l pe Radu Munteanu. Nici vedetele, al c`ror rol era \n galerie, nu s-au putut ab]ine \n pauze s` nu intre \n teren. Cosmin B`leanu a avut parte [i de un oponent \nc`p`]\nat, o feti]` din cartier, fan declarat al vedetei Antenei 1.
Media cultur` Vineri, 2 iunie 2006
07
Cultura pentru to]i
„Cred c` fiecare v\rst` are lecturile ei fundamentale, f`r` de care nu po]i fi om \ntreg.“
— Tudorel Urian, critic literar
Lectura cu mouse-ul LITERATUR~ PE SCURT
Romanul – Top 10 Dumnezeu este acum online — Ioana CALEN Unii \l caut` pe Dumnezeu \n biserici. Al]ii \n natur`, \n locuri pustii, pentru c` \[i \nchipuie c` Dumnezeu este acolo unde nu s\nt oameni. Pe vremuri, ni[te tipi s-au g\ndit s` nu-l mai caute pe orizontal`, ci pe vertical`. S-au urcat \n v\rful unor st\lpi [i l-au a[teptat. De acolo li se trage [i numele de st\lpnici. Al]ii s-au retras \n ei \n[i[i, prin post, rug`ciune, medita]ii yoga [i alte tipuri de exerci]ii de acest gen, [i l-au c`utat \n propriul lor suflet, indiferent ce \n]elegeau ei prin asta. Inventivitatea oamenilor s-a extins la Internet. Pare o solu]ie destul de rezonabil` la prima vedere. Nici pe p`m\nt, nici \n cer, nici \n oameni [i nici m`car \n cosmos. L-au trimis \n spa]iul virtual [i i-au dat o dimensiune hiper-real`. S\nt site-uri unde oamenii se pot spovedi, unde pot primi consiliere (sfaturiortodoxe.ro), pot citi interviuri cu El (theinterviewwithgod.com), ba chiar pot comunica direct cu Tat`l Ceresc, \n timp real, pe net. Google (care a fost, la r\ndul s`u, supranumit Dumnezeul Internetului) indexeaz` aproximativ 334 de milioane de site-uri cu [i despre Dumnezeu. Iar dac` dai c`utare \n limba român`, apar cam dou` milioane de linkuri. Destul de pu]in, av\nd \n vedere c` ne-am obi[nuit s` ne g\ndim la El ca la ceva infinit. Dac` e[ti un fel de Toma necredinciosul, tot ce trebuie s` faci ca s` te l`mure[ti odat` pentru totdeauna cu privire la acest subliect este s` intri pe doesgodexist.org, [i s` evaluezi toate argumentele pro [i contra expuse aici. Este un site serios, f`cut de oameni pe care se vede c` \i fr`m\nt` problema. Pe www.titane.ca/igod/ po]i foarte simplu s` te iei la ceart` cu El, s` \l tragi de guler [i s` \i ceri socoteal` pentru toate rug`ciunile neascultate [i toate pedepsele exagerate pentru p`catele tale cele de toate zilele, po]i s` \l fentezi, s`-l pui la \ncercare [i chiar s` faci mi[to de El, pentru c`, de data aceasta, El este f`cut dup` chipul [i asem`narea programatorului care l-a conceput sau chiar a administratorului de site. Pe uncyclopedia.org po]i citi, de exemplu, c` Dumnezeu este „probabil cea mai cunoscut` entitate fictiv` de pe P`m\nt, dup` Beatles. Acest an a fost ales s` fie Dumnezeul nostru pentru a 2006-a oar`, c\[tig\nd alegerile dup` o campanie str\ns`, \n defavoarea contracandida]ilor s`i, zeul egiptean Ra, Omnipotentului Odin [i a lui Zeus (care este \nc` la dezalcoolizare)“. Po]i s` downloadezi poze cu Iisus, screensavere, felicit`ri electronice, filmule]e, pentru c` echipa de PR-i[ti [i brand-managerii „sfin]i“ [i-au extins pia]a de desfacere [i pe net. Trebuie s` satisfac` cerin]ele credincio[ilor, care nu se mai deplaseaz` p\n` la m`n`stiri s` \[i procure iconi]e [i c`r]i de rug`ciuni. Mai nou, v` pute]i ruga [i la desktop, dac` a[eza]i monitorul \n dreptul peretelui dinspre r`s`rit.
Te-ai \ntrebat vreodat` care ar fi
romanele care i-au marcat pe oamenii de cultur`? Te-ar putea marca [i pe tine. — Magdalena COLOMBET, Ioana CALEN NU E U{OR, pentru nimeni, cu at\t mai pu]in pentru un cititor cu exerci]iu, s` extrag` c\teva titluri din nenum`ratele romane care l-au impresionat la un moment dat [i care \nc` \l mai urm`resc. Cu toate acestea, am reunit o list` de romane pe care oamenii de cultur` le recomand` ast`zi cititorilor.
Marile prezen]e: Proust, Mann, García Márquez Romanele cel mai des men]ionate de criticii literari s\nt „|n c`utarea timpului pierdut“, „Muntele vr`jit“ [i „Un veac de singur`tate“. Romanul lui Proust e recomandat de Tudorel Urian pentru „jocurile incontrolabile ale memoriei care scot la suprafa]` chipuri [i \nt\mpl`ri demult uitate“, de Alex. C`linescu, pentru c` „a modificat \ns`[i percep]ia noastr` asupra lumii reale“, [i de Paul Cernat, pentru c` „tratamentul nu trebuie evitat“. Thomas Mann e pe lista Lumini]ei Marcu pentru „atmosfera unic` (a sanatoriului) [i personajele legendare“, aceea[i preferin]` pentru „universul redus la dimensiunile unui sanatoriu“ reg`sindu-se [i la Urian, dar [i la Cernat, care remarc` „dramatizarea pasionant` a tenebrelor sufletului uman [i a bolii“. García Márquez e preferat de Marius Chivu, Lumini]a Marcu, Paul Cernat [i Simona Sora, „Un veac de singur`tate“ fiind, \n opinia primilor doi, cartea ideal` pentru relectur`. Pe liste se reg`sesc foarte pu]ine lecturi anterioare secolului
XIX. Paul Cernat \i recomand` pe Thomas Malory [i „Moartea Regelui Arthur“ din secolul XV, „C`l`toria c`tre Soare Apune“ a chinezului U Ceng En din secolul XVI [i „Don Quijote“ pentru „exemplaritate“. Cervantes este recomandat [i de Marius Chivu, dar [i de Tudorel Urian pentru „inocen]a [i generozitatea acestui «cavaler» al fic]iunii, r`t`cit \ntr-o realitate mai mult dec\t prozaic`“. |n plus, Alex. C`linescu alege [i pe „Tristram Shandy“ al lui Sterne, de la jum`tatea secolului XVIII.
Adolescen]a [i romanele secolului XIX Dan C. Mih`ilescu spune c` „lecturile care te-au marcat în adolescen]` r`m\n ca amprent` pe via]`“, fapt dovedit [i de romanele formatoare recomandate de criticii literari. Adic`: Dostoievski, Tolstoi, Verne, Dumas, Balzac, Flaubert. Dostoievski e scriitorul cu cele mai multe romane citate: Paul Cernat recomand` „Fra]ii Karamazov“, Si-
mona Sora - „Demonii“, Dan C. Mih`ilescu opteaz` pentru am\ndou`, iar Alex. C`linescu alege „Crim` [i pedeaps`“. Tolstoi este obligatoriu pentru „R`zboi [i pace“, selectat de Dan C. Mih`ilescu, Paul Cernat [i Simona Sora, dar [i pentru „|nvierea“ (Tudorel Urian) sau „Ana Karenina“ (Dan C. Mih`ilescu). Jules Verne este recomandat de Tudorel Urian („Copiii C`pitanului Grant“), Marius Chivu („Ocolul p`m\ntului \n 80 de zile“) [i Alex. C`linescu („Insula misterioas`“), care mai include pe lista sa [i romanele „Cei trei muschetari“ [i „Contele de Monte Cristo“, ale lui Dumas-tat`l, [i „Iluziile pierdute“ al lui Balzac. Simona Sora \[i aminte[te de Flaubert [i a sa „Doamn` Bovary“, iar Tudorel Urian de aventurile lui „Robinson Crusoe“. Dan C. Mih`ilescu nu l-a uitat pe „David Copperfield“ [i n-ar putea s` aleag` \ntre „M`n`stirea din Parma“ [i „Ro[u [i negru“ ale lui Stendhal.
Lecturile reformatoare ale secolului XX Cel mai frecvent men]ionat` este prima femeie acceptat` \n Academia Francez`: Marguerite
Cele care au primit voturile majorit`]ii 1. Marcel Proust
„|n c`utarea timpului pierdut“
2. Thomas Mann
„Muntele vr`jit“
3. Gabriel García Márquez „Un veac de singur`tate“ 4. Marguerite Yourcenar
„Memoriile lui Hadrian“
5. Lev Tolstoi
„R`zboi [i pace“
6. James Joyce
„Ulise“
7. M.S. Cervantes
„Don Quijote“
8. F.M. Dostoievski
„Fra]ii Karamazov“, „Demonii“
9. Franz Kafka
„Procesul“
10. H. Hesse
„Jocul cu m`rgele de sticl`“
Yourcenar, cu „Memoriile lui Hadrian“, romanul preferat al Lumini]ei Marcu. „Cel mai fermec`tor roman citit c`tre maturitate“ de Dan C. Mih`ilescu, „Memoriile lui Hadrian“ e men]ionat [i de Simona Sora, care, tot al`turi de Lumini]a Marcu, mai recomand` [i „Ulise“ de Joyce. „Str`inul“ lui Camus este citat de Alex. C`linescu pentru „nara]iunea la persoana \nt\i [i la perfect compus“, dar [i de Tudorel Urian, pentru „conflictul clasic dintre ra]iune [i pasiune, trecut prin filtrul existen]ialismului“. Paul Cernat nu uit` „Jocul cu m`rgele de sticl`“ al lui Hesse, care lui Marius Chivu \i „d` de g\ndit de ani de zile“. Tudorel Urian mai opteaz` pentru „Procesul“ lui Kafka, „un horror al absurdului cotidian“ care l-a cucerit [i pe Alex. C`linescu prin „atmosfer`, prin deschiderile simbolice [i prin scriitur`“. Dan C. Mih`ilescu alege \nc` doi germani: Ernst Jünger, cu „Falezele de marmur`“, [i Patrick Süskind, cu „Parfumul“. Lumini]a Marcu recomand` „Marea, marea“ lui Iris Murdoch [i „Spre far“, de Virginia Woolf, nu uit` de „Lolita“ lui Nabokov, „unul dintre cele mai rezistente mituri contemporane“, [i \l propune pe Marin Preda cu prima parte din „Morome]ii“, considerat cel mai bun roman din literatura român`. Tudorel Urian alege „Abbadon Exterminatorul“ al argentinianului Ernesto Sábato, scriitor preferat [i de Simona Sora, dar pentru romanul „{otronul“. Alex. C`linescu apreciaz` „Gluma“ lui Kundera, iar Marius Chivu mai recomand` „Dac` într-o noapte de iarn` un c`l`tor“, de Italo Calvino, „Orbirea“ lui Elias Canetti [i „Orbitor“, de Mircea C`rt`rescu.
Vineri, 2 iunie 2006 Media cultur`
08
Pe val
a fost anul României la Golden Drum: Leo Burnett – Agen]ia anului, iar McCann-Erickson – locul 4.
2005
DIN |NV~}~CEII EUROPEI, |N EVALUATORII EI
Patru români dau note publicit`]ii interna]ionale ANUL ACESTA, INDUSTRIA AUTOHTON~ de advertising are patru trimi[i \n juriile festivalurilor interna]ionale. Un director de strategie [i altul de agen]ie la concursul eficien]ei europene, aka Euro Effie, [i doi
Adrian Bo]an Creative Director McCann-Erickson
„comandan]i“ \n ale crea]iei la competi]ia de publicitate a Noii Europe, a[a cum mai este numit Golden Drum-ul de c`tre organizatori. Este vorba despre R`zvan M`t`[el, Radu Florescu, Adrian Bo]an [i Mihai Coliban. Cele
R`zvan M`t`[el Research&Strategic Planning Director Leo Burnett
dou` evenimente vor avea loc \n toamn`, Golden Drum desf`[ur\ndu-se \ntre 1 [i 6 octombrie la Portoroz, iar Euro Effie desemn\ndu-[i c\[tig`torii pe 27 septembrie la Bruxelles. (Alexandra B~DICIOIU)
Mihai Coliban Creative Director Lowe&Partners
Radu Florescu Managing Director Saatchi&Saatchi
„Avem destul de mult` energie [i spontaneitate, de[i nu [tim \ntotdeauna ce s` facem cu ele.“ — Adrian Bo]an, Creative Director McCann-Erickson.
„Este o recunoa[tere a profesionalismului de a face advertising, care vine \n completarea creativit`]ii recunoscute mai de mult, la nivel interna]ional.“ — R`zvan M`t`[el, Research & Strategic Planning Director Leo Burnett România.
„România este din ce \n ce mai important` [i lumea \[i d` seama de asta.“ — Radu Florescu, managing director Saatchi&Saatchi.
„S\ntem \nc` \n faza de SIT, frumu[el executat, sau de mici g`selni]e verbal-vizuale.“ — Mihai Coliban, Creative Director Lowe&Partners
TUDOR VINTILOIU
Cum a]i descrie experien]a de p\n` acum din juriile de la Golden Drum [i New York Festivals? La Golden Drum este un juriu live, iar la New York Festivals evaluarea se face online. Eu prefer juriile online, pentru c` elimin` influen]a personal` [i fiecare membru \[i d` votul exclusiv \n func]ie de opinia profesional`. |ntr-un juriu ca Golden Drum se negociaz` mult mai mult [i premiile s\nt rezultatul unor compromisuri. Partea bun` este c` la Golden Drum te distrezi mai bine. Cum a]i fost ales \n juriul de la Golden Drum? De obicei ajung s` fie invita]i cei care au avut rezultate bune \n festivalurile respective sau care au o reputa]ie interna]ional` deosebit`. |n cazul meu, cred c` este mai degrab` vorba despre primul motiv. Ce \nseamn` pentru industria autohton` faptul c` publicitarii români s\nt chema]i \n juriile interna]ionale? Are vreo influen]` aceast` participare asupra breslei? Este bine, pentru c` România \ncepe s` fie respectat`. Indirect, cre[te [i reputa]ia industriei. Ce loc \[i g`se[te România \n publicitatea european` \n ceea ce prive[te lucr`rile de anul acesta? Cred c` avem destul de mult` energie [i spontaneitate, de[i nu [tim \ntotdeauna ce s` facem cu ele. Totu[i, [tim s` facem campanii la nivel european. Anul trecut la Golden Drum, \n clasamentul pe ]`ri, România era pe locul trei, la diferen]` mic` de puncte de Austria [i Cehia. Nu [tiu pe ce loc vom fi dup` ce intr`m \n Europa. Cert este c` România \ncepe s` fie o for]`, de[i p\n` la realiz`rile Germaniei sau Fran]ei trebuie s` facem un salt calitativ. Cum observa]i modific`rile ap`rute \n evolu]ia acestui festival: \n criteriile de jurizare, organizare, imaginea festivalului? Principala schimbare, care s-a \nt\mplat anul trecut, a fost \mp`r]irea \n dou` a competi]iei: campaniile s\nt jurizate separat [i premiate cu dou` zile \nainte de competi]ia pe categorii. Asta a fost cumva nepl`cut, pentru c` ne lipse[te de suspansul num`r`rii punctelor [i face mai u[or de anticipat premiile individuale.
De ce crede]i c` a]i fost ales \n juriul Euro Effie? Cred c` am fost ales de colegii de industrie pentru faptul c` am fost implicat cu trup [i suflet \n dou` comitete de organizare a festivalului la nivel local, dar sper c` nu \n ultimul r\nd pentru CV-ul meu. Cum v` influen]eaz` aceast` experien]`? Pentru mine \nseamn` foarte mult. S\nt m\ndru [i onorat. M\ndru c` voi avea [ansa s` evaluez unele dintre cele mai eficiente campanii europene [i onorat s` reprezint România \n aceast` competi]ie. Iar pentru agen]ie reprezint` o nou` recunoa[tere pe care Leo o merita, mai ales c` anul acesta ne-am deta[at categoric la Effie 2006. Ce \nseamn` pentru industria autohton` faptul c` publicitarii români s\nt chema]i \n juriile interna]ionale? Are vreo influen]` aceast` participare asupra breslei? |n primul r\nd, \nseamn` c` din „\nv`]`ceii Europei“ intr`m \n divizia „evaluatorilor“. Este o recunoa[tere a profesionalismului de a face advertising, care vine \n completarea creativit`]ii recunoscute mai de mult, la nivel interna]ional. Cum aprecia]i lucr`rile europene de anul acesta, din punctul de vedere al strategiei, comparativ cu cele din anii trecu]i? Nu cred c` putem vorbi despre o evolu]ie sau despre o involu]ie a calit`]ii „g\ndurilor strategice“. Ce v` pot spune cu siguran]` este c` de la an la an Euro Effie devine mai competitiv. Ce am observat anul acesta este rafinarea mecanismelor de izolare a efectelor advertisingului \n mixul de marketing.
Scurt istoric al „jura]ilor“ romåni |n 2003, Lucian Georgescu, Managing Partner GAV Scholz & Friends, a fost primul român \n juriul de la Golden Drum. Au urmat \n 2004 Adrian Bo]an [i {erban Alexandrescu, director de crea]ie Headvertising, iar anul trecut a experimentat calitatea de membru \n juriu Bogdan Naumovici, Creative Director Leo Burnett.
De ce crede]i c` a]i fost ales \n juriul Golden Drum? Solicitarea vine \n urma unui an bun pentru Lowe România, pe care re]eaua l-a remarcat. Am fost singura agen]ie Lowe dintr-o ]ar` din estul Europei care a avut o lucrare c\[tig`toare la Worldwide Advertising Review [i, de asemenea, a contat premiul la Epica cu Dakino. Deci, ca de obicei, o combina]ie miraculoas` de rela]ii [i conjuncturi. Cum privi]i experien]a? M` simt ca Maia Morgenstern \n „Patimile lui Hristos“, presupun: nu-mi vine s` cred c` voi fi parte a acestei impresionante desf`[ur`ri culturale. N-o s`-mi vin` s` cred p\n` n-o s` m` v`d la pupitrul juriului, ap`s\nd pe butoanele de „respins“ „aprobat“ [i probabil nici atunci. Are vreo influen]` aceast` participare asupra breslei? E c\t se poate de limpede c` România e „the rising star“. Poate c` e doar un moment, a[a cum a fost cu Cehia sau Polonia [i chiar Slovenia, care a luat [i ea Agen]ia Anului vreo doi ani la r\nd. Poate c` nu. Cum aprecia]i lucr`rile de anul acesta din Europa comparativ cu cele din anii trecu]i? Dup` Cannes, dac` urm`ri]i marile premii ale celorlalte festivaluri, lucr`rile premiate s\nt cam acelea[i. Vreau s` spun c` evolu]ia publicit`]ii europene se deduce compar\nd un Cannes cu altul… Ce loc \[i g`se[te România \n publicitatea european`? Oric\t de mari cunosc`tori ne-am da, România nu se ridic` la aceste standarde \nc`, s` fim serio[i. Din p`cate, nu cred c` vreo agen]ie de-a noastr` va lua mai mult dec\t nominaliz`ri la Cannes nici anul `sta. {i nu pentru c` publicitatea româneasc` are \n Europa locul pe care Europa de Est \l are l\ng` UE - o sor` mai mare, nu prea dr`gu]`, r`mas` [i fat` b`tr\n`, pe deasupra… Motivul e altul. La Cannes, juriul premiaz` ideile care revolu]ioneaz` comunicarea. La noi \n ]ar`, experimentul \n publicitate e un concept complet dezavuat. Noi s\ntem \nc` \n faza de SIT, frumu[el executat, sau de mici g`selni]e verbal-vizuale. Mai un dialog simpatic, mai o poz` compus` bine \n Photoshop.
De ce crede]i c` a]i fost ales \n juriul Euro Effie? Am fost implicat \n organizarea festivalurilor AdPrint [i Effie \n România. De asemenea, s\nt un american educat \n stil european. Cred c` perspectiva diferit` pe care o am asupra pie]ei europene a contat \n alegerea mea ca membru \n juriu. Cum vi se pare experien]a de membru \ntr-un juriu interna]ional? Este a doua oar` c\nd particip la acest festival ca membru \n juriu. Diferen]a de anul acesta este c` jurizarea se face online. Asta m` scute[te de un drum la Bruxelles [i c\[tig timp de analiz` a lucr`rilor \nscrise. Noi la Saatchi&Saatchi am fost mereu receptivi la proiectele noi [i asta se [i reflect` \n atitudinea agen]iei. Ce \nseamn` pentru industria autohton` faptul c` publicitarii români s\nt chema]i \n juriile interna]ionale? Are vreo influen]` aceast` participare asupra breslei? România este din ce \n ce mai important` [i lumea \[i d` seama de asta. Faptul c` particip pentru a doua oar` la Euro Effie demonstreaz` c` România nu a fost remarcat` doar din acest an. Cum aprecia]i lucr`rile europene de anul acesta, din punctul de vedere al strategiei, comparativ cu cele din anii trecu]i? Ce loc \[i g`se[te România \n publicitatea european`? Nu pot s` \mi exprim o p`rere pentru c` \nc` nu s-a \ncheiat jurizarea. |n ceea ce prive[te România, nu avem lucr`ri \nregistrate \n concurs pentru c` la Euro Effie pot participa campanii care s-au derulat \n mai mult de o ]ar`.
Eficien]` dincolo de grani]` Euro Effie a debutat \n 1996, dup` ce Asocia]ia American` de Marketing New York inaugurase premiile Effie \n 1986. |n prezent, 30 de ]`ri au preluat competi]ia la nivel local, expun\ndu-[i publicitatea la m`sura matematic`. Euro Effie evalueaz` \ns` campaniile care s-au desf`[urat \n cel pu]in dou` ]`ri de pe vechiul continent.