Supliment editat de ziarul
Vineri, 23 iunie 2006
Ne vindem ]ara publicit`]ii România se afl` pe harta celor mai c`utate loca]ii de filmare pentru reclamele destinate pie]elor din toat` lumea. 04
„Whisky“ te face s` Sexul [i Islamul interzis“, romanul z\mbe[ti \n spaniol` „Fructul erotic al unei femei din lumea Printre filmele „light“ ale verii se strecoar` unul greu de digerat: „Whisky“, o pelicul` premiat`, dar nerecomandat` celor slabi de r`bdare. 06
arab`, vorbe[te despre educa]ia sentimental` [i mai ales sexual` a unei tinere marocane, \ntr-un univers dominat de b`rba]i. 06
DEFICITUL COMERCIAL AL LITERELOR ARE {ANSE DE REDRESARE
Scriitorii români se confrunt` cu exportul C\t de mult s\nt
tradu[i românii \n str`in`tate [i c\t succes au acolo? P\n` de cur\nd, mai nici unul. Se pare \ns` c` trendul se schimb`.
C~R}I LA MOD~
Colec]ia de var` |n vara asta e la mod` lectura. Afl` care s\nt c`r]ile despre care se va discuta lunile astea la teras`, pe plaj`, \n parc sau \n club, ca s` po]i fi sufletul petrecerii.
— Silviu MIHAI P|N~ ACUM C|}IVA ANI, balan]a comercial` a culturii scrise de la noi era la fel de deficitar` ca [i cea a economiei române[ti: se importa mult mai mult dec\t se exporta [i, tot ca \n economie, problema nu se putea rezolva prin politici protec]ioniste. Trebuie salutat faptul c` – de la Philip Roth [i Murakami la Dan Brown – volumul de carte str`in` tradus` \n române[te [i v\ndut` publicului de aici este \n continu` cre[tere, cum o arat` [i v\nz`rile-record de la T\rgul de carte Bookfest. |ns` pentru a echilibra, \n m`sura posibilului, balan]a, scriitorii români ar trebui s` devin` mai vizibili pe pia]a occidental`. Ultimele proiecte de traduceri ale Institutului Cultural Român [i programele de tipul „Les Belles Etrangères“ contribuie la promovarea autorilor autohtoni \n Vest, dar nu reprezint` dec\t un prim pas. Trendul \ns` \ncepe s` fie unul pozitiv. „Cotidianul“ v` propune o scurt` investiga]ie despre cauzele pentru care procesul este \nc` lent [i v` spune care s\nt scriitorii cei mai tradu[i \n str`in`tate, dar [i care s\nt autorii români contemporani care 05 s-au hot`r\t s` scrie \n alte limbi [i au avut succes.
— Ioana CALEN
C
RATINGUL TELEVIZIUNILOR COMERCIALE, PREA PU}IN AFECTAT DE CM
Fotbalul nu cov\r[e[te telenovela Ratingurile \nregistrate de meciurile din CM nu au sc`zut audien]a telenovelelor. — Bety BLAGU DE C|ND CU Campionatul Mondial, de[i n-are bucuria de a-[i sus]ine propria
echip`, românul tot s-a postat \n fa]a televizorului \n speran]a c` va vedea fotbal adev`rat. Cu mici \ntreruperi cauzate de c\te un Voiculescu sau vreun test na]ional, dup` nebunia Cupei UEFA, apetitul
pentru fotbal interna]ional nu este totu[i at\t de mare pe c\t se a[tepta. De[i au transformat televiziunea public` \n lider de audien]` din 9 iunie \ncoace, audien]ele meciurilor s\nt sparte, \n general, de emisiunile care au \nregistrat [i p\n` acum audien]e semnificative. |n ceea ce prive[te ajutorul adus TVR, fotbalul a reu[it s` creasc` vizi-
bilitatea „Jurnalului“ de sear`, mutat strategic de la ora 21.00, tocmai \ntre cele mai importante meciuri ale zilei. Situat p\n` acum mult dup` buletinele de [tiri ale PRO TV [i Antena 1, pozi]ionarea lui Cosmin Prelipceanu \ntre principalele meciuri ale serii l-a propulsat c`tre audien]e la care nu 03 spera \nainte. Asta \ns` f`r` s` scad` ratingul concuren]ei.
TABU
GRAFIC~: ELENA NEDELCU
a orice alt` activitate din via]a noastr`, lectura este influen]at` de mod`, de ce zic unii [i al]ii c` se poart`, de ultimele lans`ri [i valurile mediatice care se fac \n jurul lor, de ce ne spun trendsetter-ii legat de „what’s hot and what’s not“ \n acest moment [i de rubricile de recomand`ri de carte din ziare, reviste sau emisiuni de specialitate. |n mod cert, \n perioada asta se poart` lectura. Pe plaj`, \n metrou, \n avion, pe strad`, cartea este un accesoriu [ic, care poate completa cu succes look-ul lejer de var`, dovedindu-se un „must have“. Studiile de specialitate arat` c` inteligen]a este considerat` sexy, iar conversa]ia spumoas` include \n mod obligatoriu impresii de lectur` [i remarci la adresa ultimelor nout`]i de pe pia]a de carte. |n plus, Salonul Bookfest de s`pt`m\na trecut` a fost, printre altele, un loc de \nt\lnire [i socializare pentru partea cool a popula]iei Capitalei. A[adar, la m`rgelele colorate [i la pantofii cu talp` ortopedic` se poart` c`r]ile din colec]ia „Chic“ de la Polirom [i „Memoriile unei Ghei[e“ de Arthur Golden. La rochiile sobre, minimaliste, puse \n eviden]` printr-un br\u viu colorat \n jurul taliei, al`turi de bijuterii rafinate [i tocuri cui se asorteaz` volumele elegante din „Raftul Denisei“, proasp`t lansate la Humanitas, care vor completa cu succes look-ul rafinat al acestei ]inute. Tricourile \n dungi cu teni[i simpli [i aerul neglijent se potrivesc de minune cu „Trainspotting“ de Irwin Welsh, \n traducerea Andrei Matzal [i cu „Portocala mecanic`“. Adolescen]ii vor purta \n rucsac „X-man“, „Ice Age“ [i „Cronicile Warstone“ de Joseph Delaney, publicat` de Corint Junior.
Agentul literar Simona Kessler mizeaz`, mai nou, [i pe autori români.
07
Media cultur` Vineri, 23 iunie 2006
03
R`zboiul audien]elor
a fost cre[terea audien]ei live, la nivel mondial, a primului meci de la CM 2006, fa]` de CM 2002.
30%
Eteromania
RATINGUL TELEVIZIUNILOR COMERCIALE, PREA PU}IN AFECTAT DE CM
Surprize \n clasamentul audien]elor
Fotbalul nu cov\r[e[te show-ul [i telenovela
Topul de prim`var` al radiourilor a produs r`sturn`ri de situa]ii, motive de bucurie pentru unii [i de enervare pentru al]ii.
Cele mai vizionate meciuri
— Diana LAZ~R
rating all urban 1. Brazilia – Croa]ia 15,2 2. Brazilia – 13,2 Australia 3. Polonia – Ecuador 11,8 4. Argentina – 11,8 Coasta de Filde[ 5. Italia – Ghana 11,7 6. Germania – 11,5 Polonia 7. Italia – SUA 11,5 8. Angola – 10,8 Portugalia 9. Germania – 10,4 Costa Rica 10. Mexic – Angola 10,2 Meci
DUP~ MAI BINE DE TREI ANI, Radio 21 este din nou lider la audien]e \n Capital`, cu o cot` zilnic` pe pia]` de peste 22%, arat` ultimul sondaj al Asocia]iei pentru Radio Audien]`, realizat de IMAS [i Mercury Research \n perioada martie-mai 2006. Surpriza ierarhiei o constituie c`derea brusc` a postului PRO FM, care a sc`zut cu dou` procente fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, lucru care na[te controverse \n r\ndul managerilor de radio. „Nu \mi explic cum dintre dou` radiouri care erau bar` \n bar`, unul reu[e[te s` c\[tige brusc 80 de mii de ascult`tori, iar cel`lalt r`m\ne pe loc“, spune Mihai Dobrovolschi, director de programe la Radio Guerrilla. Tot el enun]` o posibil` explica]ie: „Campania de promovare a Radio 21 a fost mult mai clar` dec\t cea a Kiss sau a PRO FM, [i asta i-a adus un public nou“. Pe de alt` parte, Ovidiu Miculescu, directorul general al Radio 21 [i Europa FM, crede c` postul lider \n Bucure[ti a atacat pia]a o dat` cu intrarea \n for]` a echipei care realizeaz` matinalul. „De[i publicul din Capital` este cel mai dificil [i mai greu de cucerit, am reu[it s` fim primii. Re]eta noastr` e simpl`: munc`, talent, o echip` bine sudat` [i rodat` [i o strategie bine pus` la punct“, se laud` Miculescu.
Nervi de var` la Kiss O alt` schimbare de ierarhie vine din partea Europei FM, care urcat un loc \n clasamentul din aceast` prim`var`, ocup\nd a patra pozi]ie la audien]ele din Capital`. Totodat`, la nivel na]ional, acela[i post este \n pole position fa]` de celelalte sta]ii private, fiind devansat numai de România Actualit`]i [i România Regional, care conduc topul de ani buni. „Europa [i-a extins re]eaua na]ional`, fapt care a dus la cre[terea audien]elor. |ns` cheia succesului este chiar formatul care \ncearc` s` fie copiat de multe posturi noi“, sus]ine Miculescu. Mai pu]in mul]umi]i de succesele la public s\nt cei de la Kiss FM, care, de[i \n Capital` ocup` podiumul, clas\ndu-se pe locul trei, la nivel na]ional au fost dep`[i]i de rivalii de la Europa FM. Nora Marcovici, director la postul c\rcota[ilor, spune c` nu concuren]a este cea care o deranjeaz`, ci modul \n care studiul ARA a fost realizat. „Sondajele ridic` multe semne de \ntrebare. Nu-mi explic cum \n toamn` eram num`rul unu \n Bucure[ti, iar acum am c`zut pe trei. Cred c` cei de la Mercury Research nu [i-au respectat contractul [i au \nc`lcat ni[te reguli: faptul c` spun ini]ial c` durata de colectare a chestionarelor o s` fie de o lun`, iar dup` aceea o prelungesc, mi se pare c` asupra rezultatelor planeaz` \ndoiala“, spune Marcovici. Totodat`, directoarea va contesta aceste sondaje s`pt`m\na viitoare \n cadrul unei \nt\lniri cu ARA.
Statornicii s\nt relaxa]i Nou-intrate \n competi]ia frecven]elor, Guerrilla [i InfoPro au r`mas pe acelea[i pozi]ii ca \n urm` cu un an, primul post ating\nd o cot` de pia]` de peste 2% \n Bucure[ti, \n timp ce sta]ia din Pache Protopopescu adun` pu]in peste un procent. „Ne situ`m exact unde ne-am a[teptat, ba chiar mai bine, av\nd \n vedere c` am schimbat grila de programe cu pu]in timp \nainte s` \nceap` sondajele de prim`var`. S\nt \ns` convins c` o dat` ce ne vom rezolva toate problemele tehnice [i ne vom extinde re]eaua, va cre[te [i num`rul de ascult`tori, de[i noi nu ne dorim s` atragem alt gen de public dec\t cel pe care \l avem \n prezent: cel mai educat [i cu cele mai bune venituri, potrivit studiilor IMAS“, spune Dobrovolschi. Nici cei de la InfoPro nu \[i fac griji \n ceea ce prive[te clasamentul, surse oficiale sus]in\nd c` situa]ia nu este deloc rea, at\ta timp c\t re]eaua este \nc` \n dezvoltare.
REUTERS
Urm`rirea meciurilor \n grup p`c`le[te ratingul.
Ratingurile \nregistrate de meciurile din
Campionatul Mondial de fotbal nu au sc`zut audien]a telenovelelor sau a emisiunilor de divertisment. — Bety BLAGU DE C|ND CU Campionatul Mondial, de[i n-are bucuria de a-[i sus]ine propria echip`, românul tot s-a postat \n fa]a televizorului \n speran]a c` va vedea fotbal adev`rat. Cu mici \ntreruperi cauzate de c\te un Voiculescu sau vreun test na]ional, dup` nebunia Cupei UEFA, apetitul pentru fotbal interna]ional nu este, totu[i, at\t de mare pe c\t se a[tepta. De[i au transformat televiziunea public` \n lider de audien]` din 9 iunie \ncoace, audien]ele meciurilor s\nt sparte, \n general, de emisiunile care au \nregistrat [i p\n` acum audien]e semnificative. |n ceea ce prive[te ajutorul adus TVR,
fotbalul a reu[it s` creasc` vizibilitatea „Jurnalului“ de sear`, mutat strategic de la ora 21.00, tocmai \ntre cele mai importante meciuri ale zilei.
TVR salt` \n top Timp de o lun`, \ntre 9 iunie [i 9 iulie, nici o alt` televiziune nu va putea lua principalului canal al televiziunii publice pl`cerea de a fi lider autoritar de audien]`, indiferent de public. |ntr-o perioad` obi[nuit` audiovizual, TVR 1 se pleac` ad\nc \n fa]a celor mai mari canale comerciale, PRO TV [i Antena 1. Ultima s`pt`m\n` de dinainte de CM, 29 mai - 4 iunie, arat` c` postul public nu a reu[it s`-[i \nving` concuren]a dec\t
Audien]a medie \n prime-time (all urban) Data
TVR 1
PRO TV
Antena 1
Acas` TV
8 iunie
3,3
6,2
5,3
4,0
9 iunie
10,3
4,8
4,1
3,9
10 iunie
9,9
4,8
4,6
2,4
11 iunie
8,7
5,9
5,2
4,2
12 iunie
9,0
5,9
5,2
4,2
13 iunie
9,8
5,7
8,8
3,9
14 iunie
7,9
5,9
6,8
4,2
15 iunie
8,9
5,5
5,2
4,5
16 iunie
8,3
4,5
4,2
3,9
17 iunie
8,5
3,8
3,9
1,7
18 iunie
10,5
4,7
8,0
2,1
|n cazul TVR, ratingul mediu \n prime-time (ora 19.00-23.00) se men]ine ridicat dup` 9 iunie, din cauza meciurilor de fotbal. Cu toate acestea, audien]a televiziunilor comerciale a r`mas \n parametri obi[nui]i: Antena 1 are cre[teri mar]i, miercuri [i duminic`, Acas` TV scade \n weekend, iar PRO TV se stabile[te la ratingul obi[nuit pentru var`.
la nivel na]ional, av\nd un rating mediu de 3,1 puncte, fa]` de c\te 2,7 trecute \n dreptul posturilor PRO TV [i Antena 1. Avantajul televiziunii publice, la nivel na]ional, este reprezentat de procentul de suprafa]` acoperit` de emisie, ajuns` \n ultimii ani la aproximativ 99% din teritoriul ]`rii. La nivel urban [i al publicului comercial (18-49 ani, mediu urban), TVR 1 este \ntrecut categoric de ambele posturi comerciale. Lider pe aceste dou` segmente este PRO TV, cu 3,4, respectiv 3,5 puncte, urmat de Antena 1, cu 2,9, respectiv 2,1 puncte. Clasamentul se schimb` \ns` \n s`pt`m\na 12-18 iunie, c\nd TVR 1 se deta[eaz` pe toate cele trei segmente. |n ora[e conduce cu o medie de 4 puncte, fa]` de c\te 2,8 pentru PRO TV [i Antena 1, iar la nivel na]ional \nregistreaz` 4,5 puncte, fa]` de 2,5 Antena 1 [i 2,4 – PRO TV. {i publicul comercial se uit` mai mult la TVR 1 din 9 iunie, postul av\nd o medie de 3,2 puncte, fa]` de 2,8 - PRO TV [i 2,1 - Antena 1.
Antena 1 [i Acas` TV, mai tari dec\t fotbalul Compararea cifrelor arat` c` publicul televiziunilor comerciale a fost mult prea pu]in afectat de audien]ele crescute ale TVR 1. Pentru PRO TV, sc`derea de 0,7-0,8 puncte \n mediul urban [i pe segmentul 18-49 are ca motiva]ie intrarea \n vacan]` a programelor de top, cum ar fi „La Bloc“ sau „Vacan]a Mare“. Ratingul mediu al Antenei 1, ale c`rei emisiuni nu au intrat \n vacan]`, nu a \nregistrat modific`ri semnificative. Ba mai mult, show-urile consacrate ale postului, „Pia]a Divertis“, „Din dragoste“, „Ziua judec`]ii“ sau „Revan[a starurilor“, au spart blocul audien]elor \nregistrate de meciuri. Penultima edi]ie „Din dragos-
te“, cu un rating de 10,4 puncte \n mediul urban, a fost mai urm`rit` dec\t partidele Fran]a - Elve]ia [i Coreea de Sud - Togo. {i „Ziua judec`]ii“, cu 7 puncte, a b`tut Tunisia - Arabia Saudit` [i Spania - Ucraina. Duminic`, av\nd 9,4 puncte de rating, „Best of“-ul Diverti[ilor [i „Revan[a starurilor“, cu 8,9, s-au dovedit a fi mai atr`g`toare dec\t Fran]a - Coreea de Sud [i Japonia - Croa]ia. Nici publicul Acas` TV nu a avut de suferit din cauza Campionatului Mondial. Principala produc]ie a postului, telenovela „Lacrimi de iubire“, se men]ine \n topurile de audien]`, av\nd un rating mediu de peste 7 puncte.
C\[tig`tor la puncte – Jurnalul TVR Diferen]a principal` \nregistrat` de la debutul Campionatului Mondial este cre[terea, chiar dublarea uneori, a ratingului principalului jurnal de [tiri al TVR 1. Situat p\n` acum mult dup` buletinele de [tiri ale PRO TV [i Antena 1, pozi]ionarea lui Cosmin Prelipceanu \ntre principalele meciuri ale serii l-a propulsat c`tre audien]e de peste 7 puncte. Asta f`r` s` scad` ratingul concuren]ei, Observatorul lui M\ndru]` [i Stoicescu [i {tirile Esc`i men]in\ndu-se la valorile obi[nuite: peste 6-7 puncte \n timpul s`pt`m\nii [i peste 5 \n weekend.
Succes mondial Cel mai recent raport Viewer Track al companiei Initiative indic` faptul c`, \n medie, 63 de milioane de persoane din 27 de ]`ri au urm`rit \n direct transmisia meciului de deschidere a Campionatului Mondial, partid` disputat` \ntre Germania [i Costa Rica. Media audien]ei live, de 63 de milioane, reprezint` o cre[tere cu 30% fa]` de num`rul celor care au vizionat meciul din deschiderea CM 2002, disputat \ntre Senegal [i Fran]a. Cifrele mai arat` c` audien]a a \nregistrat o cre[tere cel pu]in dubl` \n multe ]`ri, chiar tripl` \n Germania [i Olanda. |n ]ara gazd`, audien]a live a fost de 20,1 milioane telespectatori, \n Polonia de 6,4 milioane, \n Fran]a de 6 milioane, iar \n Italia de 5,6 milioane. (L.I.)
Vineri, 23 iunie 2006 Media cultur`
02
Banca pe care st` o bun` parte din film Forrest Gump era \n realitate plasat` \n zona istoric` a ora[ului Savannah din statul Georgia, \n Pia]a Chippewa. Dat fiind succesul filmului, banca lui Forrest Gump a fost mutat` \n Muzeul de Istorie din Savannah, unde poate fi admirat` [i azi.
Televiziune pe alese
UN FILM CU MUL}I FANI, LA PRIMA TV: „FORREST GUMP“
Istoria amuzant` a Americii „FORREST GUMP“ a fost ales de Academia American` de Film drept cea mai bun` pelicul` a anului 1994. E povestea unui t\n`r încet la minte pe nume Forrest Gump, care ajunge milionar, reu[ind s` împlineasc`
f`r` s` vrea, cu inocen]` [i f`r` înver[unare, controversatul vis american. Ac]iunea se petrece între 1940 [i 1980, perioad` tr`it` de acest b`iat din Alabama, u[or retardat, care devine vedet` de fotbal, erou al r`zbo-
VINERI, 23 IUNIE
iului din Vietnam, campion de ping-pong, miliardar [i ini]iatorul „jogging“-ului în anii '70. Forrest Gump e interpretat magistral de c`tre Tom Hanks, care a ob]inut un al doilea Oscar consecutiv cu acest rol care, f`r`
S|MB~T~, 24 IUNIE
„Tibet: Pl\nsul leului z`pezii“, TVR Cultural, ora 21.00
„Femeia disp`rut`“, TVR Cultural, ora 19.45
10.00
11.00 13.35 TVR CULTURAL
11.30 TVR CULTURAL
EMISIUNE
DOCUMENTAR
EMISIUNE
Play back – jazz restitutio Prezint` Florian Lungu (foto).
Familia lui Saddam
Best of Cultural Ceva de citit cu Octavian Paler.
11.10 HBO FILM
Prietenii Comedie, Norvegia, 2003. Regia: Morten Tyldum.
17.00 17.30 TVR CULTURAL EMISIUNE
Cinematica Prezint` M`d`lina Ro[ca. 19.45 TVR CULTURAL FILM Femeia disp`rut` Regia: A. Hitchcock (foto). Cu: Margaret Lockwood, Michael Redgrave, Paul Lukas.
20.00 20.00 NA}IONAL TV FILM Provocarea Dram`, SUA/Germania, 2001. Regia: Brian Robbins. Cu: Keanu Reeves (foto), Diane Lane, John Hawkes, D.B. Sweeney. Un om, trec\nd cu indiferen]` prin via]`, este pe cale de a-[i descoperi for]a interioar` pe care nu [i-o b`nuise.
DIVERTISMENT
French [i Saunders Cultura contemporan` este satirizat` nemilos de duetul comic alc`tuit din Dawn French [i Jennifer Saunders.
22.00 NA}IONAL TV FILM R`zboi contra clanului Dram`, SUA, 1974. Regia: Terence Young. Cu: Lee Marvin, Richard Burton, Cameron Mitchell. Într-un mic ora[ american, o femeie alb` este violat`, iar localnicii învinuiesc un b`rbat de culoare.
00.40 TVR 2 FILM Pe c\nd femeile nu aveau aripi Dram`, SUA, 1997.
16.00 NA}IONAL TV FILM Pantoful fermecat Comedie, Fran]a/SUA, 1990. Regia: Tom Clegg. Cu: Rob Lowe, Jennifer Grey. O ecranizare modern` a pove[tii Cenu[`resei, unde prin]ul este un celebru creator de mod`, iar Cenu[`reasa î[i dore[te cu disperare s` creeze pantofi pentru el.
19.00 TVR CULTURAL EMISIUNE
Fotograme Imaginea în videoclipul muzical. Moderator: Alex Leo {erban (foto). Invitat`: Andreea P`curaru, regizor.
21.00 TVR CULTURAL Tibet: pl\nsul leului z`pezii SUA, 2002. Regia [i
imaginea: Tom Peosay. Lectura: Martin Sheen. Muzica: Jeff Beal [i Nawang Khechog. Aceast` poveste epic`, curajoas` [i plin` de compasiune, a fost realizat` în zece ani [i realizatorii au f`cut nou` c`l`torii în Tibet, India [i Nepal. Cu ajutorul unor imagini de o bog`]ie f`r` seam`n ajungem pe îndelung interzisul „acoperi[ al lumii“, unde asist`m la ritualuri din m`n`stiri îndep`rtate, la curse de cai ale lupt`torilor Khamba, vizit`m ora[ul sf\nt, Lhasa.
23.00 Regia: Lloyd Kramer. Cu: Oprah Winfrey (foto), Ellen Barkin, Julia Stiles. Povestea întunecat` a unei familii disfunc]ionale, în Florida anilor ’60.
FILME {OC
P`catele tinere]ii Dram`, SUA, 1996. Regia: Barry Levinson. Prezint` Alexandru Tocilescu.
09.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR C\ini cu meserii: Nyack, Cinder [i Clancy Nyack execut` în premier` un exerci]iu de circ; Cinder î[i dovede[te valoarea ajut\nd poli]ia la rezolvarea crimelor [i prinderea criminalilor. 10.30 TVR 2
EMISIUNE
Uli]a spre Europa 14.00 TVR CULTURAL EMISIUNE
La por]ile ceriului Gazda emisiunii: Grigore Le[e (foto). 15.00 TVR CULTURAL FILM Ultimul prin] din Balcani Serial, Fran]a.
17.50 HBO FILM Omul p`ianjen 2 Regia: Sam Raimi. Cu: Tobey Maguire, Kirsten Dunst, Alfred Molina. 18.00 B1 TV FILM R`zboiul domni]elor
Istoric, România, 1969. Regia: Virgil Calotescu. Cu: Ilarion Ciobanu, Amza Pellea. Ademenit de tezaurul Moldovei [i de provizii, Sobieski, regele polonilor, ordona atacarea Cet`]ii Neam]ului, iar c`pitanul Ghinda urze[te tr`darea.
22.00
20.00 PRIMA TV FILM Forrest Gump Comedie, SUA, 1994. Regia: Robert Zemeckis. Cu: Tom Hanks (foto), Robin Wright Penn, Gary Sinise, Sally Field.
22.30 ANTENA 1 FILM Diavolul în rochie albastr` Thriller, SUA, 1995. Regia: Carl Franklin. Cu: Denzel Washington, Jennifer Beals, Tom Sizemore, Don Cheadle.
„Omul p`ianjen 2“, HBO, ora 17.50
17.00
DOCUMENTAR
01.00 TVR 1 00.05 TVR 1 TALK-SHOW TVR Mondial
14.00 ANTENA 1 FILM Jack Comedie, SUA, 1996. Regia: Francis Ford Coppola. Cu: Robin Williams, Jennifer Lopez Filmul prezint` via]a unui copil cu probleme. Jack este un copil de numai 10 ani, dar care arat` de 40.
20.00
23.00 23.30 BBC PRIME
13.00 HBO FILM Aten]ie, mor sosiile! Comedie, SUA, 2004. Regia:
Joel Zwick. Cu: Kim Basinger (foto), John Corbett, Denise Richards.
16.00 T\n`ra Iris Henderson se întoarce dintr-o vacan]` petrecut` în Balcani. În trenul care o duce acas`, ea se împrietene[te cu o simpatic` b`tr\nic`, guvernanta Miss Froy, care, la un moment dat, dispare.
DUMINIC~, 25 IUNIE
09.00
10.30 TVR CULTURAL
16.45 PRO CINEMA FILM Grand paradiso Dram`, Germania, 2000. Regia: Miguel Alexandre. Cu: Ken Duken, Regula Grauwiller, Gregor Törzs, Max Herbrechter. Povestea unui grup destul de obi[nuit care escaladeaz` Mun]ii Alpi.
îndoial`, va r`m\ne de referin]` în istoria cinematografului. Filmul e memorabil prin controversatele probleme politice [i morale pe care le aduce în discu]ie [i pe care le dezbate într-un mod haios [i original.
23.05 TVR CULTURAL FILM Playtime Comedie, Fran]aItalia, 1967. Regia: Jacques Tati. Cu: Jacques Tati, Barbara Dennek. În încercarea de a contacta un oficial american din Paris, domnul Hulot se r`t`ce[te într-un labirint de arhitectur` modern`. Luat de valul turi[tilor
str`ini, el cutreier` ora[ul împreun` cu un grup de americani. 01.00 TVR 1 FILM Supravie]uirea Dram`, SUA, 1998. Regia: David S. Ward. Cu: James Caan, Halle Berry (foto), Omar Epps. Proveni]i din medii diferite, mai mul]i juc`tori de fotbal încearc` s` se integreze în echipa unei mari universit`]i americane.
22.00 NA}IONAL TV FILM Lucie Aubrac Dram`, Fran]a, 1997. Regia: Claude Berri. Cu: Carole Bouquet, Daniel Auteuil, Patrice Chereau.
23.00 23.00 PRO TV FILM Bobocul Ac]iune, SUA, 1990. Regia: Clint Eastwood (foto). Cu: Clint Eastwood, Charlie Sheen, Raul Julia, Sonia Braga. Detectivul Nick Pulovski e temut [i respectat de to]i datorit` \ndelungatei lui expe-
rien]e, a durit`]ii [i sarcasmului lui. 23.30 BBC PRIME DIVERTISMENT
Spectacolul lui Alistair McGowan (Episodul 1) Maestrul imita]iilor [i acolitul s`u, Ronni Ancona, î[i spun punctul de vedere asupra cuplului David [i Victoria Beckham.
01.00 01.00 TVR 1 FILM R`t`cire Dram`, Fran]a, 2003. Regia: Damien Odoul. Cu: Laetitia Casta (foto), Benoît Magimel, Mattéo Tardito, Yann Goven. În anii ’60, în regiunea Gevaudan, t\n`ra Lou na[te un b`ie]el. Sosit` acas` de
la maternitate, Lou descoper` c` so]ul ei, Jacques, o în[al`.
Vineri, 23 iunie 2006 Media cultur`
06
Arte [i carte
„«Whisky» este o poveste verosimil`. S-ar putea petrece [i în realitate.“
— Pablo Rebella, regizor
Cartea de weekend
O PELICUL~ NERECOMANDAT~ CELOR SLABI DE R~BDARE
Sexul [i Islamul
„Whisky“ te face s` z\mbe[ti \n spaniol`
Educa]ia sentimental` [i sexual` a unei femei marocane \ntr-o lume dominat` de b`rba]i. — Magdalena COLOMBET DIN IMCIUK, un sat oarecare dintr-un Maroc ancorat \n tradi]ia arab`, o femeie ridic` glasul pentru a povesti o biografie intens`, oscil\nd \ntre discursul pl`cerii [i cel al furiei. {i ne arat` b`tr\ni libidino[i, un test de virginitate prenup]ial descris ca un viol, o noapte a nun]ii de o brutalitate [ocant`, episoade erotice adolescentine \n casa p`rin]ilor. S`tul` de abuzurile so]ului, t\n`ra Badra fuge la m`tu[a ei din Tanger. Selma, persoan` cult`, integr` [i admiratoare a progreselor [tiin]ifice [i politice, \i dezv`luie nepoatei sale posibilit`]ile de a se bucura de pl`cerea fizic`, \nc` nedescoperit`. Dar senzualitatea Badrei explodeaz` numai dup` ce \l cunoa[te pe Driss, un cardiolog rafinat [i seduc`tor, care \i d` curajul necesar pentru a se dezbr`ca de pudoare. Limbajul viu se transform` \ntr-un instrument fundamental al devenirii ei, dar referin]ele explicite la cele mai ascunse col]uri ale anatomiei [i dezv`luirea liturghiilor intime ale dragostei \l [ocheaz` pe cititor nu prin obscenitate, ci prin ingenua for]` a sincerit`]ii. Abandon\nd siguran]a femeii inocente, Badra se apropie de prototipul cuceritoarei [i se transform` \ntr-un fel de pelegrin`profanatoare a nenum`rator corpuri, avid` de senza]ii noi, dar incapabil` de a se d`rui [i de a iubi. Devine masculin` prin promiscuitatea [i prin atitudinea brutal` cu care[i d` uit`rii multele [i scurtele cuceriri. Despre Nedjma se [tie doar c` are \n jur de patruzeci de ani [i c` tr`ie[te \ntr-o ]ar` nord-african`. Pseudonimul ei vine de la eroina unui roman din 1957 al algerianului Kateb Yacine, numele Nedjma devenind simbol al eliber`rii sexuale pentru multe femei magrebiene. „Fructul interzis“ e un roman care absoarbe de la primele pagini [i care, dincolo de aspectul s`u erotic, r`m\ne un strig`t de furie pe care Nedjma \l dedic` „femeilor arabe, pentru care a-[i rec\[tiga cuvintele confiscate despre corp \nseamn` a-[i vindeca pe jum`tate b`rba]ii“. Nedjma „Fructul interzis“. Romanul erotic al unei femei din lumea arab`. Editura Trei, Colec]ia Eroscop 216 pagini, 21.90 RON
ratare resemnat`, pe care o construiesc elaborat cei doi realizatori ai filmului.
Printre filmele
„light“ ale verii se strecoar` unul greu de digerat – [i scenaristic, [i vizual. Totu[i, „Whisky“ a reu[it s` fure inimile criticilor, care i-au premiat originalitatea la Cannes.
Film`ri cu schepsis
— Ileana DIMA CEI CARE TR~IESC cu prejudecata c` ritm mai lent dec\t al filmelor europene nu se poate merit` din plin vizionarea acestei pelicule uruguayene. Care pare a fi f`cut` mai mult \n ciuda spectatorului dec\t \ntru delectarea lui.
O nara]iune cu g`uri Spectaculos \n „Whisky“ nu e ce [tii sau ce ajungi s` [tii, ci ce nu afli nici p\n` la sf\r[itul filmului. Povestea are protagoni[ti \n v\rst` [i solitari prin defini]ie: Jacobo (Andrés Pazos), proprietarul unei minuscule fabrici de ciorapi, [i angajata acestuia, Marta (Mirella Pascual), care trebuie s` se dea drept so]ia lui pe timpul [ederii fratelui lui Jacobo, Herman (Jorge Bolani). Cel din urm` este modelul omului de afaceri realizat, tot în domeniul ciorapilor, dar în Brazilia. Filmul are mai multe lacune decît rezolu]ii, lacune pe care refuz` s` le explice. La final habar n-ai nici dac` falsa c`snicie jucat` de Marta [i Jacobo l-a convins pe fratele lui sau nu, dar m`car ai aflat motiva]ia titlului: „whisky“ (pronun]at „uichi“) trebuie s` spun` subiec]ii unei fotografii pentru a ap`rea în ea cu un zîmbet larg. Lungmetrajul intr` sub eticheta de „comedie“, dar e loc pentru prea pu]in rîs în atmosfera sordid`, dezolant`, de
Rela]iile dintre personaje se exprim` 50% prin priviri.
Lui Jacobo [i Martei nu le iese apropierea emo]ional`.
Pelicula este original` în primul rînd în m`sura în care pune pe jar nervii spectatorilor. Dincolo de ritmul aproape soporific al ac]iunii, intervine monotonia. Extrem de multe cadre identice se repet`, iar limbajul folosit de personaje e la fel de redundant [i de minimal. Arareori o pelicul` reu[e[te s` demonstreze atît de tran[ant c` vorbele se pot reduce la statutul unei conven]ii care a încetat de mult s` însemne ceva. Actorii sînt obliga]i de scenariu s` recurg` în propor]ie de 90% la limbajul corporal. Bomboana de pe tort este chiar stilul de filmare, care a luat prin surprindere to]i criticii. Cei doi autori ai peliculei din Uruguay, Juan Pablo Rebella [i Pablo Stoll, se aflau deja în aten]ia spectatorilor aviza]i datorit` puzderiei de premii cucerite cu primul lor lungmetraj, „25 Watts“ (2001). Acesta era, potrivit declara]iilor lui Stoll, „tineresc [i autobiografic“. „Whisky“ (2004) se afl` la polul opus, acolo „erau cuvinte, aici avem t`cere“, precizeaz` cineastul. T`cere la fel de recurent` ca [i pu]inele cuvinte din vocabularul personajelor, ca [i modul de filmare. Rebella invoc` „nevoia aproape religioas` de a p`stra camera nemi[cat`“ [i încheie cu „binecuvîntat fie trepiedul“. Tocmai pentru a se conforma cu aceast` imobilitate, cîteva cadre includ, ca [i la Wong Kar Wai, „buc`]i“ de personaje - de exemplu, trunchi f`r` cap - pe fondul unor conversa]ii sau ac]iuni. Aceast` economie a mi[c`rii camerei este îns` obositoare pentru spectatorul contemporan, obi[nuit cu o perspectiv` relativ mobil`. Cu toate acestea, pelicula i-a prins pe critici, ob]inînd trofeul festivalului la TIFF, Premiul Goya pentru cel mai bun film în limba spaniol`, plus Premiul pentru originalitate [i cel FIPRESCI la Cannes.
STALIN VREA S~-I IA LOCUL OMULUI DE TEATRU
Regizor executat pentru „Richard al III-lea“ V\nat din cauza unui experiment, regizorul Meyerhold \nghite toate acuzele false, f`r` s` se poat` salva. — C`t`lina GEORGE PE REGIZORUL RUS un tribunal din Leningrad l-a condamnat la moarte sub acuza de spionaj pentru patru ]`ri: Japonia, Anglia, Fran]a [i Lituania. Asemenea altor intelectuali aresta]i \n anii 1939-1940, l-au \mpu[cat, av\nd deja declara]ia sa \n care-[i recuno[tea vina. Piesa lui Matei Vi[niec, „Richard al III-lea se interzice“, regizat` la Bulandra
de C`t`lina Buzoianu, pune \n mi[care toat` nebunia unui proces declan[at, aparent, din cauza unui spectacol. |n teatrul s`u, Meyerhold (Virgil Og`[anu) alege „Richard al III-lea“ pentru o montare experimental`, \n care personajele nu poart` costume de epoc`, nu se mi[c` [i nu vorbesc ca \n timpurile lui Shakespeare. |n scenele de lupt`, cupluri de b`rba]i [i femei, to]i \mbr`ca]i \n chimonouri, se \nfrunt` cu m\inile goale [i arme imaginare. Prin dansul lor pe o muzic` stranie [i delicat`, marca Mircea Florian, chiar [i r`zboiul arat` ca un act de violen]` poetic`. Pe regizorul rus nu-l intereseaz` s` aduc` pe scen` realitatea din
Generalisimul \l „ajut`“ pe regizor cu o valiz` de creioane.
afara teatrului. Dar aceasta, \ntr-un mod absurd, \i aduce condamnarea. Comisia care \i studiaz` vigilent fiecare mi[care vede \n cei doi asasini personali ai lui Richard, \mbr`ca]i \n haine lungi de piele, o ironie acuzatoare la adresa poli]iei politice staliniste. |n montarea C`t`linei Buzoianu, regizorului-personaj i se sugereaz` ferm s` monteze, de exemplu, un spectacol trist, frumos, de dragoste, ca „Romeo [i Julieta“. De la p`rin]ii regizorului, care fac voluntariat la tot felul de servicii de supraveghere [i cenzur`, p\n` la comisia care-i interzice spectacolul, to]i v`d aluzii la regimul sovietic \n „Ri-
chard al III-lea“. Singur Stalin, numit de Vi[niec \n textul s`u Generalisimul (Doru Ana), pare s`-l \n]eleag` pe regizorul c`ruia, \n realitate, vrea s`-i ia locul. De aceea, Generalisimul \nsceneaz` o realitate care \l prinde pe Meyerhold \ntr-un proces de co[mar. Interven]iile ilare ale tuturor \n spectacolul s`u, mostre de paranoia general r`sp\ndit` \n regimul sovietic, fac mai ap`s`tor grotescul ultimelor scene, unde regizorul \[i prime[te sentin]a [i este executat. De[i func]ioneaz` [i ca un documentar al giganticei regii staliniste, piesa lui Vi[niec pune fa]` \n fa]` absurdul realit`]ii exterioare cu logica liric` din mintea artistului.
Media cultur` Vineri, 23 iunie 2006
07
„|n upper-middle class se va citi «Jurnalul portughez» de Mircea Eliade, iar \n underground se va impune «Trainspotting» de Irwin Welsh.“
Cultura pentru to]i
— Paul Cernat, critic literar
Lectura cu mouse-ul CE MAI E LA MOD~ S~ CITE{TI
Colec]ia de var` haute-lecture „Voturile“ poporului cititor Cu reportofonul la spinare, am \ncercat s` iau pulsul Salonului de carte Bookfest \n c`utarea acelor titluri care vor fi subiectele fierbin]i ale dup`-amiezelor r`coroase din lunile care urmeaz`. Mihnea (23 de ani) z\mbe[te ironic la \ntrebare. „Ce s` se poarte?! Dan Brown forever, Dan Brown se \ntoarce [i Dan Brown reloaded“, spune el r\z\nd cu jum`tate de gur`. Bra]ele pline de Bilioteca Polirom [i seria Traian Ungureanu \l dau \ns` de gol. „E cool s`-l ascul]i pe Caramitru sau pe Oana Pellea la CDplayer-ul din ma[ina sup`rat` cu care te \ndrep]i \n weekend spre Vam`“, spune Andra (22 de ani), dar nici ea nu prea crede ce spune. „Clar, «Trainspotting» [i «Ghidul nesim]itului». Astea s\nt hituri“, spune dintr-o suflare R`zvan (25 de ani). Contrar aparen]elor, Miller \nc` se mai poart`, dar mai mult la pu[ti. „Dac` mi-am luat primele dou` volume, e clar c` mi-am luat [i «Nexus»“, spune Dana.
C`lare pe metropotam — Ioana CALEN |n vara asta, \n mod cert se poart` site-urile de cultur` urban`. E drept c`, tocmai pentru c` se poart` at\t de mult, exist` riscul unei intoxica]ii. Peste tot dai de pu[ti cu tot felul de proiecte underground [i tot soiul de evenimente la care tinerii se duc doar pentru c` acolo se adun` „lumea bun`“, iar nu neap`rat c` \i intereseaz` ce se \nt\mpl` de fapt, [i peste tot dai de site-uri care prezint`, explic`, promoveaz`, comenteaz` aceste evenimente, chiar dac` s\nt ni[te simple party-uri cu fi]e sau chestii underground. E drept c`, \n mare, bucure[tenii s\nt principalii consumatori [i public-]int`, dar s\nt variante [i pentru ora[ele din provincie. Metropotam.ro se anun]` a fi un hit pe scena site-urilor cool. Dup` [ase s`pt`m\ni de la lansare a ajuns la 12.000 de vizitatori unici pe lun`, iar cifra cre[te cu aproximativ 30% pe s`pt`m\n`, dup` cum spune Drago[ Novac, ini]iatorul proiectului. {i era de a[teptat s` fie a[a, av\nd \n vedere faptul c`, \n ultimul timp, creaturile urbane [i proiectele de cultur` urban` apar ca ciupercile dup` ploaie. De unde p\n` unde „metropotam“? E simplu. Metropotam e gazda pe acest site, care \]i va ar`ta ora[ul \n „diverse lumini: natural`, de club, de reflector, de felinar sau poate doar de monitor...“. Face parte din „regnul Bipedus Urbanus [i este o specie extrem de fascinant` care poate fi v`zut` \n zona marilor ora[e“. Animalul urban este definit \ntr-un mod relativ previzibil. „Este sociabil [i, desigur, un pic aiurit. |n plus, este \n pas cu tehnologia, folose[te des Internetul f`r` a da semne de dependen]` (discutabil), e informat [i teribil de curios“. Dar ca s` \n]elege]i mai bine care e treaba cu acest „stroncobaur“, mai bine \ntreba]i-l chiar pe metropotam, acest Redbull al Internetului (pentru c` \]i d` aripi s` zbori mai repede \n ora[, nu pentru c` are de-a face cu taurina). |n principiu, metropotam.ro poate trece [i drept o revist` online, [i drept un ghid un pic mai cu mo] al vie]ii de capital`, dup` moda „tot \ntr-unu“ care s-a impus aproape pe toate site-urile de acest gen. Este un site democrat, care ofer` posibilitatea utilizatorilor s` lase urme de tastatur` prin linkurile pe care au navigat, are interviuri interesante cu oamenii momentului sau cu oameni faini, pe care ]i-ar fi pl`cut s` \i cuno[ti, de prin jungla metropotamian`, citatul zilei [i chiar vorbe de duh. Cirea[a de pe tort este rubrica „Cea[ face azi prin ora[“, care \]i pune pe tav` toate ingredientele unei seri perfecte \n urbe. Tot ce trebuie s` face]i este s` le alege]i pe cele care vi se potrivesc, s` le amesteca]i [i apoi s` le savura]i. |n plus, azi se lanseaz` pe site un calendar de evenimente care, dac` te loghezi, poate fi personalizat cu propriile evenimente.
DRAGO{ TOADER
|n vara asta se poart` lectura. Este u[or de
asortat [i potrivit` pentru toate ocaziile. Afl` ce trebuie s` cite[ti ca s` fii pe val. — Ioana CALEN DIN C|ND |N C|ND \]i faci timp s` deschizi c\te o carte pe care o termini f`r` prea mult` tragere de inim`, dar vrei s` te men]ii \n r\ndul lumii. Afl` care s\nt c`r]ile, care vor fi subiectele fierbin]i ale dup`-amiezelor r`coroase din aceast` var`, [i nu vei fi niciodat` pe dinafar` la discu]iile pe aceast` tem`. Dac` cite[ti pe unde apuci, orice carte care \]i pic` \n m\n`, e cazul s` [tii care s\nt acele titluri pe care nu trebuie s` le ratezi.
Literatur` confesiv` [i reedit`ri Criticul Paul Cernat distinge \ntre dou` trenduri care s-au impus \n aceast` var` editorial`. Pe de-o parte, literatura confesiv`, care se pare c` revine \n for]` o dat` cu „Jurnal portughez“ de Mircea Eliade [i ultimul volum din jurnalul Monic`i Lovinescu (ap`rute la Editura Humanitas). Din aceea[i categorie, la Polirom au ap`rut „B`iu]eii“ de Filip Florian [i Matei Florian [i „O biografie“ de Andrei {erban. Pe de alt` parte, se fac remarcate reedit`rile, cum este cazul c`r]ilor lui Truman Capote, „O var` de r`scruce“ [i „Alte glasuri, alte \nc`peri“, sau al c`r]ilor lui Alexandru Paleologu, „Bunul-sim] ca paradox“ [i „Despre lucrurile cu adev`rat importante“, care s\nt \n topul v\nz`rilor de la Cartea Româneasc`.
Promovarea stabile[te trendul Agentul literar Simona Kessler mizeaz` pe c`r]ile care
vor fi intens promovate. „|n ultimul timp, presa are un rol foarte important \n promovarea lecturii, [i asta este foarte bine.“ C`r]ile de var` care se vor impune \n perioada urm`toare s\nt, \n opinia ei, cele din colec]ia „Chic“ de la Polirom, [i cele dou` ghiduri turistice ap`rute la RAO, „|n lumea romanelor lui Dan Brown - ghid de c`l`torie“ de Oliver Mittelbach, dar [i „Ancheta“ de Marie-France Etchegoin [i Frederic Lenoir. Kessler subliniaz` faptul c` [i adolescen]ii citesc. „Exist` un snobism al cititului \n r\ndul tinerilor, [i `sta e un lucru bun.“ Cea mai citit` carte a verii de c`tre adolescen]i va fi – crede ea – „Croni-
cile Warstone“ de Joseph Delaney, ap`rut` la Corint Junior.
Autorii români au mai mult` for]` Din punctul de vedere al Simonei Kessler, cele mai citite c`r]i vor fi nout`]ile de la editurile mari. Dintre autori, Julian Barnes promite cel mai mult, at\t cu titlurile ap`rute la Nemira, c\t [i cu cele de la Humanitas. „Memoriile unei Ghei[e“ de Arthur Golden va avea \n continuare succes, precum [i titlurile din „Cartea de pe noptier`“, o colec]ie \ngrijit` de Ioana P\rvulescu. „Chiar dac` formatul c`r]ilor nu \i permite s` aleag` romane voluminoase, colec]ia se impune prin calitate literar`“, spune Kessler. Din punctul s`u de vedere, [i autorii români au c`p`tat mai mult` for]`. „Ultimii 15 -16 ani, care pot fi considera]i o experien]`,
Ca p\inea cald` Cel mai bine v\ndute c`r]i de la Salonul de carte Bookfest au fost, la Humanitas, „Ghidul nesim]itului“ de Radu Paraschivescu, „Despre minciun`“ de Gabriel Liiceanu (foto) [i „Cele mai frumoase 100 de poeme“ de Mircea Dinescu. Polirom a dat lovitura cu „O biografie“ de Andrei {erban, „Trainspotting“ de Irwin Welsh,
„Kafka pe malul m`rii“ de Haruki Murakami [i „Conjura]ia imbecililor“ de John Kennedy Toole. Cel mai bine v\ndut volum de la Cartea Româneasc` a fost „Cruciada copiilor“ de Floriana Ilis. „Dragostea dureaz` trei ani“ de Frédéric Beigbeder s-a v\ndut ca p\inea cald` la standul Editurii Pandura M, iar cei de la Nemira au dat lovitura cu „Ultimul templier“, de Raymond Khoury.
creeaz` un fundal propice pentru scris. Autorii noi s\nt fresh [i scriu f`r` inhibi]ii“, e de p`rere Kessler. |n opinia sa, T.O. Bobe, Filip [i Matei Florian sau Floriana Ilis se vor impune pe pia]`.
Lectur` la dou` m\ini „Anul acesta va fi la mod` s` cite[ti cu o m\n` Brumaru [i cu alta Foar]`, \mbr`cat \ntr-un tricou cu mo] cump`rat de la Hartman“, spune t\n`rul jurnalist Constantin Vic`. „S\nt sigur c` o s` mearg` [i eseistica, cu sau f`r` minciunile sale: va fi la mod` s` cite[ti Robert {erban [i Costi Rogozanu“, spune el plin de optimism. Un boom, la literatur` str`in`, va fi „Trainspotting“ de Irwin Welsh. Nu crede c` o s` prind` prea tare audiobook-ul, pentru c` pia]a nu este \nc` preg`tit` pentru a[a ceva. |n schimb, „literatura str`in` se va citi cu biblioteca, nu cu raftul“, spune Vic`, f`c\nd aluzie la cele dou` mari colec]ii de literatur` str`in` de la Polirom [i Humanitas. „Felul luxos \n care apare «Raftul Denisei» nu se pup` cu plaja din Vama Veche, Porti]a sau Sf. Gheorghe. Pe c\nd Biblioteca Polirom, da.“ Men]ioneaz`, de asemenea, Truman Capote, pentru c` „este anul revenirii lui \n România.
Cele mai v\ndute V\nz`rile de la C`rture[ti pot fi, \ntr-o m`sur` mai mare sau mai mic`, un soi de barometru al pie]ei de c`r]i. |n ultimul timp, cele mai v\ndute c`r]i s\nt „Trainspotting“, „Memoriile unei Ghei[e“ [i volumele de proz` [i versuri ale lui Borges ap`rute la Polirom. „Ghidul nesim]itului“ de Radu Paraschivescu [i „Care dintre noi l-a n`scocit pe cel`lalt“ de Pascal Bruckner s\nt, de asemenea, la mare c`utare.
Vineri, 23 iunie 2006 Media cultur`
04
Advertising
de milioane de euro s\nt banii care au intrat \n ]ar`, anul trecut, din publicitatea f`cut` pentru str`in`tate.
20
STR~INII NE PREFER~ FIINDC~ {TIM S~ }INEM UN SECRET
Ne vindem ]ara publicit`]ii România se afl`
tor la casa de produc]ie Hifilm, motivul pentru care ]ara noastr` este una dintre destina]iile preferate ale agen]iilor de produc]ie sau cele de publicitate din toat` lumea. Totodat`, un alt atu pe care \l are România se refer` la posibilitatea de „p`strare a secretelor de comunicare ce se afl` \n spatele conceptelor“, dup` cum sus]ine {tefan Anghelu]`, produc`tor la Castel Film [i Abis Studio. „Film\nd \n afara ]`rii de difuzare, lucrurile nu r`sufl` absolut deloc“, mai spune acesta.
pe harta celor mai c`utate loca]ii de filmare pentru reclamele destinate pie]elor din toat` lumea. S\ntem \ns` puternic amenin]a]i de Ungaria [i de Cehia.
— Alina STANCIU CENTRUL ISTORIC al Bucure[tiului, p`durea B`neasa, Castelul Huniazilor din Hunedoara sau zona muntoas` de la Cheia. Le [tim cu to]ii sau cel pu]in am auzit de ele. F`r` s` vrea [i f`r` s` con[tientizeze acest lucru, [i str`inii (americani, francezi, italieni, egipteni) le-au v`zut. Chiar chinezii, nigerienii ori locuitorii din Sri Lanka. Mai mult sau mai pu]in, surprinz`toarea Românie se relev` tot mai des str`inilor \n timpul pauzelor publicitare. Aceasta pentru c`, \n ultimul timp, \n ]ara noastr` s-au filmat o serie de reclame destinate exclusiv altor pie]e. Este vorba, spre exemplu, despre spoturi la Orange, Vodafone, CocaCola, Peugeot, Volvo sau la
Concuren]` mare \ntre ]`ri
MEDIAFAX
România ofer` loca]ii de filmare dintre cele mai diverse, nu numai cele cu peisaje frumoase. branduri care nici m`car nu exist` \n România (cum e cazul detergentului Sun) [i care nu au fost difuzate niciodat` pe posturile române[ti de televiziune. Mai mult, \n afar` de regizor, care este de cele mai multe ori str`in,
toat` echipa care lucreaz` la realizarea acestor spoturi, inclusiv actorii, este format` din români.
Raiul spoturilor ieftine Speciali[tii din domeniu estimeaz` c` anul trecut, pe
seama reclamelor filmate \n România, au intrat \n ]ar` \n jur de 20 de milioane de euro (numai costurile de produc]ie, casting, postproduc]ie). „România are pre]uri de produc]ie mult mai mici dec\t alte ]`ri, loca]ii atractive [i
care pot sugera aproape orice parte a lumii (\n orice caz, orice ora[ din Europa), echipe profesioniste la standarde interna]ionale [i – f`r` glum` – avantajul unui popor simpatic [i prietenos“, explic` Ada Solomon, produc`-
Peugeot 307 a fost decapotat cu 300 de români
Prima reclam` cu dou` elicoptere
Noua reclam` la Peugeot 307 cc-Roofless, difuzat` \n aceast` perioad` \n Fran]a, Italia [i Germania, a adunat pe platourile de filmare ale Kentauros Studio 300 de români, aceasta fiind practic cea mai mare echip` din ]ar` care a lucrat pentru o reclam`. Realizarea spotului a presupus construirea unui \ntreg ora[ \n miniatur`. Cele nou` case [i strada ridicate de la zero au fost multiplicate \n postproduc]ie, proces ce a durat dou` luni. La acestea s-au ad`ugat cele aproximativ 100 de ore de filmare. Lipsa somnului nu a fost \ns` singura problem` a echipei de filmare. Pentru
Dou` elicoptere care urm`resc un vehicul, urm`rit la r\ndul s`u de o alt` uria[` ma[in`-macara, mun]i de z`pad`, un v\nt [uier`tor, autostr`zi blocate [i Ileana Lazariuc. Toate acestea s\nt doar c\teva dintre ingredientele reclamei la Mahindra Scorpio, un SUV Mitsubishi Pajero creat pentru pia]a din Asia. Pentru ca EL (b`rbatul \ncrez`tor \n for]ele proprii de la volanul puternicului Scorpio) s` o ajung` pe EA (femeia fatal` aflat` la c\rma unui elicopter), \n ciuda intemperiilor vremii, au fost necesare [ase zile de filmare at\t \n provincie, c\t [i \n Bucure[ti. „A fost pentru prima dat` \n România c\nd s-a
c` acoperi[urile caselor c\nt`reau \n jur de dou` tone fiecare, s-au folosit 11 macarale de mare tonaj pentru a le putea ridica.
De asemenea, special pentru aceast` filmare s-a construit o instala]ie de ploaie, care a trebuit s` fie urcat` la 50 de metri.
Filmat \n România, difuzat \n Bhutan
Cu Knorr \n ploaie
{i locuitorii din Bhutan, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka, Nigeria, Haiti, Malta, Maldive [i Columbia au v`zut un pic din România \n unul dintre spoturile Coca-Cola realizate anul trecut. Urm`rind ideea „Coca-Cola une[te destine, na]ionalit`]i [i rezolv` conflicte prin «mingea p`cii»“, film`rile au avut loc \n Bucure[ti, \n apartamentul unui coleg de breasl` al celor de la Hifilm Production, agen]ia care a produs spotul, pe Strada Doamnei [i \ntr-o sal` de [edin]e din Camera de Comer] [i Industrie din Capital`. Din spot nu a lipsit nici tradi]ionala
|n ]`ri exotice precum Arabia Saudit`, Egipt, Maroc [i Turcia a ajuns [i un spot f`cut \n România pentru Knorr. Filmat acum doi ani \n Complexul Tei, \n gr`dina Palatului {tirbei sau \n Casa Avramescu a Academiei Române, spotul a presupus munca de echip` a peste 40 de personae. Pentru ca povestea simpl`, cu un el [i o ea care descoper` gustul Knorr, s` prind` via]`, s-au \nt\mplat \ns` [i lucruri neprev`zute: „Ne-a apucat furtuna la una dintre film`rile din exterior la care aveam nevoie de pu]in v\nt s` dea o atmosfera de toamn`, a[a c` n-a mai fost nevoie
„Dacia“ [i nici un arsenal \ntreg de actori români. Echipa de filmare a fost format` din aproximativ
45 de persoane, români [i americani. De asemenea, s-au tras cadre \n Africa de Sud [i India.
Anul acesta \ns`, produc`torii estimeaz` o reducere a num`rului de spoturi realizate de str`ini \n România. Aceasta \n condi]iile \n care costurile din Ungaria [i din Cehia s-au redus drastic, ca urmare a modific`rii legisla]iei fiscale la ei \n ]ar`. „Acum doi trei-ani, Cehia era de dou` ori mai scump` dec\t noi, iar Ungaria de o dat` [i jum`tate mai scump`. Acum diferen]ele de pre] nu mai s\nt la fel de importante, \n condi]iile \n care ambele ]`ri ofer` loca]ii urbane [i un casting mai bun dec\t noi“, apreciaz` {tefan Iacob, Line Producer la Saga Film. Potrivit lui, anul acesta pia]a ar putea sc`dea cu p\n` la 50%, comparativ cu 2005.
filmat cu dou` elicoptere care urm`resc ma[ina-erou. De asemenea, s-au tras cadre din elicopter c`tre [osea cu obturarea cadrelor de c`tre
cel`lalt elicopter“, poveste[te C`t`lin Feti]a, Head of Production la Tandem Film, casa care a oferit serviciile de produc]ie pentru Ad Film Vales.
s` folosim ma[ina de v\nt, dar pe de alt` parte, ploaia a \nceput c\nd regizorul a spus «stop, e bine, am
terminat» – parc` a a[teptat OK-ul regizorului“, poveste[te Ada Solomon, produc`tor la Hifilm.
Media cultur` Vineri, 23 iunie 2006
05
„Pentru ca un scriitor român s` aib` succes \n Vest, e nevoie de o editur` de prestigiu, interviuri, apari]ii tv [i mult noroc.“
Schimburi culturale
— Mircea Mih`ie[, vicepre[edinte ICR
DEFICITUL COMERCIAL AL LITERELOR ARE {ANSE DE REDRESARE
Scriitorii români la export C\t de mult s\nt
care ]in de strategiile de marketing ale editurilor române[ti ce de]in drepturile de autor pentru volumele publicate de oamenii de litere de la noi. Dac` o editur` din ]ar` vrea s` v\nd` drepturi de traducere unor colegi din str`in`tate, „trebuie s` fac` un catalog cu autori, care s` con]in` sinopsisuri ale volumelor, mostre de traducere, prezent`ri [i date despre autori, realizate \ntr-un mod accesibil“, explic` Simona Kessler. Calea regal` spre succesul interna]ional este, precizeaz` ea, „s` g`se[ti un agent literar britanic sau american sau, [i mai bine, s` publici \nt\i \n englez`“. Strategia de a publica de la bun \nceput \ntr-o limb` de circula]ie interna]ional` este, cu siguran]`, aplicabil` atunci c\nd este vorba nu despre literatur`, ci despre lucr`ri academice \n domeniul [tiin]elor sociale. O demonstreaz` succesul istoricului Lucian Boia, ale c`rui volume apar, de regul`, mai \nt\i \n francez` sau englez` [i abia apoi \n român`.
tradu[i scriitorii români \n str`in`tate [i c\t succes au acolo? P\n` de cur\nd, mai nici unul. Se pare \ns` c` trendul se schimb`. — Silviu MIHAI
DEFICITUL COMERCIAL al economiei române[ti a fost, \n ultimii ani, din ce \n ce mai mare: import`m mult mai mult dec\t putem exporta, produsele mioritice s\nt cvasiinvizibile pe pie]ele occidentale, iar \ncercarea de a inversa, cel pu]in pe termen lung, aceast` tendin]` ar trebui s`-i preocupe pe cei responsabili. Cum arat` \ns` balan]a comercial` a României \n domeniul culturii scrise? |n ciuda pretinselor discontinuit`]i profunde \ntre „elita“ [i „masele“ de la noi, p\n` acum c\]iva ani peisajul literelor române[ti care ajungeau la export sem`na leit cu cel al vinurilor sau legumelor române[ti, aproape invizibile \n supermarketurile occidentale.
Trendul devine pozitiv Dac` mobilitatea academic` le faciliteaz` autorilor de nonfic]iune contactele care le permit un acces mai direct la editurile de profil din Occident, scriitorii, a c`ror activitate este, prin natura lucrurilor, mai „solitar`“, se pot baza la r\ndul lor pe re]ele informale formate din colegi st`ini. „Func]ioneaz` [i aceast` linie informal`, uneori chiar mai bine: po]i publica prin prietenul editor al unui prieten scriitor“, spune Kessler. Dac` [i aceast` strategie e[ueaz`, autorul poate \ncerca s` se fac` remarcat de un agent literar, mai ales dac` a luat deja
Dincolo de genera]ia 1927 Desigur, se va spune, nume remarcabile – dar deja foarte vechi – ca Eliade, Cioran sau Ionesco s\nt cunoscute [i apreciate \n Vest [i mai ales acolo unde ne-a interesat cel mai mult, adic` \n Fran]a. Dar pentru a continua analogia economic`, a argumenta c` a[a este e ca [i cum, \ntrebat despre deficitul comercial din ultimii ani, un membru al Guvernului ar r`spunde c` balan]a nu st`tea at\t de r`u acum patru decenii. |n plus, chiar dac` admitem c` „materia prim`“ a produc]iilor celor trei români de la Paris era autohton`, nici m`car nu avem de-a face, aici, cu un caz clar de export de produs finit, pentru c` operele respective au fost scrise, \n majoritate, \n alte limbi dec\t româna [i comercializate cu eticheta „Produit en France“.
Literatura român`, f`r` cot` \n Vest „Nici un editor str`in nu public` un autor român cu pl`cere, pentru c` literatura român` n-are nici o cot` în Occident. Cei mai mul]i te public` doar ca s` nu-i mai bat` la cap traduc`torii“, declara Mircea C`rt`rescu \ntr-un interviu acordat mai demult „României literare“. Cazul autorului „Nostalgiei“ este, fire[te, unul dintre cele mai favorabile: c`r]ile sale s-au tradus \n mai mult de [apte limbi [i, \n ciuda unor lamenta]ii ale autorului, unele dintre editurile care l-au publicat nu au fost chiar obscure. Cu toate acestea, situa]ia general` r`m\ne una de „deficit“ clar, iar acest lucru este demonstrat chiar de editorul român al lui C`r-
„Autorii cu [anse la export s\nt cei tineri, care nu mai mestec` experien]a comunist`.“
— Simona Kessler, agent literar
Mircea C`rt`rescu este \n topul celor mai tradu[i scriitori romåni contemporani. t`rescu, Gabriel Liiceanu. |ntr-un text reprodus \n revista „22“, directorul de la Humanitas arat` c`, din 1990 p\n` acum, editura a publicat „183 de titluri apar]in\nd unui num`r de 133 de autori francezi [i provenite de la 59 de edituri. În acest r`stimp, 18 titluri române[ti apar]in\nd unui num`r de [apte autori de la Humanitas au fost publicate în [apte edituri franceze“.
De ce nu ni se v\nd temele Unele dintre motivele pentru care lucrurile stau a[a s\nt evidente [i bine cunoscute. C` limba român` nu este una de circula]ie, c` statutul culturii de la noi pe scena european` (sau, cu at\t
mai mult, pe cea mondial`) este unul modest, mai modest chiar dec\t al tradi]iei maghiare sau poloneze, acestea s\nt adev`ruri de mult [tiute, \ns` lamenta]iile pe aceste teme nu folosesc la nimic. O cauz` mai interesant` este tematica
10 autori români tradu[i... Gabriela Adame[teanu Mircea C`rt`rescu Ana Blandiana Gabriel Liiceanu Dan Lungu Nicolae Manolescu Andrei Oi[teanu H.-R. Patapievici Andrei Ple[u Cecilia {tef`nescu
majorit`]ii produselor culturii scrise de la noi. „Cînd se prime[te un manuscris românesc, se a[teapt` s` fie despre Ceau[escu [i Securitate, iar asta plictise[te foarte tare“, spune Mircea C`rt`rescu \n acela[i interviu. |n genera]ia mai veche, atunci c\nd nu se scria despre traumele trecutului, se aborda deseori un registru oniric: literatura de la noi \nc` nu trateaz` teme sociale sau politice de interes interna]ional [i nici nu a reu[it s` se impun` \ntr-un registru mai postmodern: povestirea „mic`“ a unei experien]e individuale. Autorii care au [anse la export s\nt cei mai tineri, „care nu mai mestec` experien]a comunist`“, consider` agentul literar Simona Kessler. |ns`, p\n`
acum c\]iva ani, ace[ti autori nu se publicau nici m`car \n România.
Probleme de promovare Absen]a de la export a scriitorilor români are totu[i [i explica]ii mai concrete,
... [i 10 care scriu \n alte limbi Lucian Boia Matei C`linescu Andrei Codrescu C`t`lin Dorian Florescu Norman Manea Gabriela Melinescu Vintil` Mih`ilescu Herta Müller Vladimir Tism`neanu Ion Vianu
premii \n ]ar`. „Exist` acum interes pentru Filip Florian, de exemplu. Eu am o mostr` \n englez`, pe care am trimis-o unei prietene care este agent` literar` \n Anglia. {tiu c` s-a f`cut [i o prob` de traducere \n german` [i o editur` mare este interesat`“, adaug` ea. Tipul acesta de contacte este facilitat, \n ultima vreme, de programe ca „Les Belles Etrangères“, la care au participat scriitori ca {tefan Agopian, Dan Lungu sau Gabriela Adame[teanu. Programele Institutului Cultural Român au, de asemenea, \n vedere promovarea [i traducerea textelor literare autohtone. „Vrem s` ne transform`m \ntr-un fel de agen]i literari“, spune Mircea Mih`ie[, vicepre[edinte ICR.
Vineri, 23 iunie 2006 Media cultur`
08
Pe val
„Gorzo reinterpreteaz` personaje mitice [i legende urbane, transform\ndu-le \n basme vizuale, la fel de alternative ca personalitatea sa.“
— Maria Popista[u, actri]`
Dumitru Gorzo Data [i locul na[terii: 21 martie 1975, Ieud, Maramure[ Studii: Universitatea de Arte din Bucure[ti, Facultatea de Arte Plastice, Sec]ia pictur` (1998), apoi masterul aceleia[i facult`]i (1999) Expozi]ii personale: |n 2005: „Slobozicus coronat opus“/Galeria mare UAP, Cluj-Napoca; „Mister President is a sexual object“/Galeria HT003, Bucure[ti; „Welcome to paradise“ – pictur`/H’art Gallery, Bucure[ti; „Arte Fiera Art First“/International Contemporary Art Fair, Bologna, Italia. |n 2004: „DILITDOTCOM – Simptome ale mitului contemporan“/Galeria Anaid, Bucure[ti; „Rural Art“/Galeria HT003, Bucure[ti; „AC 510“/Galeria HVA, Miercurea-Ciuc. |n 2003: „Redescoperirea frumuse]ii nudului“ – pictur`/H’art Gallery, Bucure[ti. |n 2002: „Village People“ – pictur`/H’art Gallery, Bucure[ti; „Fructele“/Art Jazz Club, Bucure[ti [.a. Premii: Premiul A.F.R.A, Fran]a (2002); Premiul Funda]iei ARTEXPO, România (2001)
LUI DUMITRU GORZO NU-I PLAC SITUA}IILE C~LDU}E
Artistul care-i enerveaz` Lucr`rile lui \i scandalizeaz` pe unii
[i s\nt aplaudate de al]ii. |n nici un caz nu trec neobservate. — Cezar PAUL-B~DESCU
„Gorzo are un cap mare, care se sparge greu. Este un om care produce, \ntr-o ]ar` \n care nu se produce nimic.“ — Thomas Ciulei, regizor
„Pentru Gorzo, arta este un act personal simplu. Nimic confuz, nimic paradoxal. El se confrunt` non[alant cu politica, cu fantasmele, cu puterea.“
Ai st\rnit scandaluri \nc` de la primele expozi]ii ale tale. Da, prima care a fost \nt\mpinat` cu reac]ii dure \n pres` a fost cea de acum trei ani, de la parterul Teatrului Na]ional, unde expuneam ni[te lucr`ri de un erotism ostentativ, cu accente clare \nspre pornografie. De ce ai sim]it nevoia de a[a ceva? |n arta româneasc`, aceasta era o zon` moart`, neexplorat`, [i am vrut s`-mi asum acest teritoriu neocupat. De[i poate p`rea nu [tiu cum, am s` risc s` spun c` eu, periodic, m` simt responsabil pentru ce se \nt\mpl` \n arta româneasc`. Aceasta era o zon` care trebuia marcat` \n anii ’60-’70, cum s-a \nt\mplat \n alte ]`ri. Or, eu am bifat-o \n anii 2000, cu \nt\rziere. Dar, chiar [i a[a, cred c` era necesar s` o fac, pentru a reveni la normalitate, c`ci era vorba despre un capitol din istoria artei care trebuia parcurs. Pasul urm`tor din seria gesturilor tale scandaloase a fost lucrarea care avea, \n bazorelief, Catedrala M\ntuirii Neamului f`cut` din buc`]ele de sl`nin`. {i aici a fost tot un sentiment de responsabilitate – [tiu c` sun` nasol, dar asta e! Catedrala M\ntuirii Neamu-
lui a fost un subiect care s-a plimbat pe l\ng` noi foarte mul]i ani, un subiect de negocieri politice, printre altele (periodic, Biserica Ortodox` e un foarte bun agent electoral). C\nd s-a decis construirea catedralei \n Parcul Carol, am sim]it nevoia s` reac]ionez. M-am enervat, efectiv, pentru c` vedeam \nc` o dat` colaborarea dintre puterea politic` [i unul dintre principalii ei clien]i, Biserica Ortodox`. Apoi, ca [i-n cazul pornografiei, era r`u c` arti[tii nu se b`gau \n acest domeniu, c` preferau un loc c`ldu]. Mul]i arti[ti spun „eu fac art`, nu m` intereseaz` ce se \nt\mpl` \n afara atelierului meu“. Este OK ca unii s` g\ndeasc` [i a[a, dar trebuie s` fie [i al]ii care s` se implice \n problemele oamenilor l\ng` care tr`iesc. Cred c`, din fiecare breasl`, atunci c\nd au loc abuzuri, cineva – cine poate – trebuie s` ia pozi]ie. |n momentul \n care nimeni nu se implic`, s\nt condamnabili cu to]ii, inclusiv cei care nu au structura s` o fac`. Se vorbe[te foarte mult \n ultima vreme la noi despre „artistul secret“, artistul care nu se manifest` [i creeaz`, ne[tiut de nimeni, \n atelierul s`u, cum face scoica perla. P`i m-am s`turat de asta! Toat` lumea face perle \n România, dar perlele
nu prea se v`d. Nu ies perle, ies doar negi... Exist` arti[ti români care sufer` de grija zebrelor sau a elefan]ilor, dar nu le pas` de ce se-nt\mpl` aici. E, fire[te, mult mai comod s` te ar`]i afectat de soarta nu [tiu c`ror specii din Africa, dec\t s` te intereseze soarta copiilor str`zii din Bucure[ti... Ai avut reac]ii dure din partea BOR – [i dup` chestia cu catedrala, [i dup` ce l-ai f`cut pe {tefan cel Mare [i Sf\nt negru, cu s\ni [i coroan` de manelist. Te-au afectat? Erau de a[teptat reac]iile. Nu m` a[teptam \ns` s` dea cu b\ta-n balt` [i s` manipuleze cum au f`cut-o. De exemplu, c\nd cu catedrala de sl`nin`, BOR a evitat s` discute fondul problemei, chestiunea catedralei adic`, [i s-a limitat s`-mi pun` mie [tampila de pictor pornograf (f`c\nd trimitere la expozi]ia de la Teatrul Na]ional). Asta dovede[te rea inten]ie, dovede[te c` sfin]iile lor au fost interesa]i doar s` m` discrediteze, s` m` anuleze, nu s` discute problema. Acela[i lucru s-a \nt\mplat [i \n cazul lui {tefan cel Mare, o lucrare pe care am f`cut-o \n anul dedicat lui, c\nd s-au pompat o groaz` de bani \n festivit`]i cu iz na]ionalist. Or, felul acesta de eschiv` i-a descalificat pe ei, nu pe mine.
zit ora[ul, de ce vine \n cinci minute? Nu [tiu cum li se \nt\mpl` altora, dar mie-mi mai revine din c\nd \n c\nd nodul din capul pieptului de care am crezut c` am sc`pat la Revolu]ie. Pe de alt` parte, s\nt din ce \n ce mai mul]i oameni care \l regret`. At\t imaginea, c\t [i textul stencilului s\nt u[or ambigue – deci se adreseaz` [i celor cu nod \n piept, [i celor care-l regret`. Mie-mi plac, \n cazul artei de strad`, lucrurile acestea ambigue, pentru care trebuie s` mergi la mai multe ghi[ee, lucruri care te pun pe g\nduri sau te enerveaz`, dar oricum te urm`resc.
Nu ai impresia c` te lup]i, totu[i, cu morile de v\nt? Care este eficien]a demersului t`u? Dorm mai bine noaptea. Nu [tiu dac` o s` fiu vreodat` \n via]a mea erou, probabil c` n-o s` car nici o bab` \n bra]e s` o salvez de la nu [tiu ce nenorocire, sigur nu o s` fiu Superman. {i atunci s\nt ni[te lucruri m`runte pe care consider c` trebuie s` le fac. Cred c` e o datorie. Cred c` trebuie s` ]ii cont de personajul pe care \l joci [i care crezi c` e[ti.
Ceau[escu, din stencilurile cu care ai \mp\n-
— Liviana Dan, critic de art`
„Redescoperirea frumuse]ii nudului“. Catedrala din sl`nin`.
Stencil „Vin \n 5 minute“.
{tefan cel Mare, statuie ecvestr`.