01-supliment_media&cultura
6/27/06
7:47 PM
Page 1
Supliment editat de ziarul
Vineri, 30 iunie 2006
Grupa mic` \[i \ncordeaz` mu[chii Agen]iile mici de publicitate vor s` demonstreze c` [tiu s`-[i v\nd` propriile servicii. 03
Cineast underground, Intr` \n panic`! cu science fiction-ul premier` mainstream Problema este c`, de[i n-are grija zilei Singurul lucru original \n cazul filmelor despre jaful unei b`nci este s` faci unul care de fapt s` nu fie despre jaful unei b`nci – cum este „Omul din interior“, regizat de Spike Lee. 06
de m\ine, se ia prea \n serios. Contraponderea acestui fel de SF se g`se[te \ntr-un singur volum – „Ghidul autostopistului galactic“. 06
DE LA JOCURILE PE COMPUTER, LA GASTRONOMIE {I PARFUMURI
Pasiunile „vinovate“ ale oamenilor de cultur` FESTIVALURILE VERII
Metale \ncinse române[te |n mod cert, rockerii s\nt r`sf`]a]ii verii. Festivalurile \n aer liber din acest an acoper` toat` ]ara, toate genurile de rock [i toate buzunarele. — Ioana CALEN
D
{tim c` Ple[u iube[te gastronomia, iar
C`rt`rescu este un \mp`timit al jocurilor pe calculator. Ce alte pasiuni „vinovate“ ascund personajele culturale de la noi?
— Silviu MIHAI C|ND GABRIEL LIICEANU poveste[te, \n „U[a interzis`“, cum a \ncercat Monica Lovines-
cu s` fac` budinc` de macaroane f`r` s` fiarb` \n prealabil anodinele f`inoase, comicul situa]iei este irezistibil. Am`nuntele din
via]a privat` a personalit`]ilor continu` s` pasioneze \ntr-o epoc` at\t de mediatic` [i de avid` de dezv`luiri, cu at\t mai mult cu c\t, \n România, este vorba despre oamenii de cultur` care s\nt \nc` novici \ntr-ale managementului de imagine. Unii dintre ei refuz` publicitatea dincolo de pragul calit`]ii lor publice, academice sau literare. Al]ii \ns`
au descoperit strategiile de succes prin care \[i pot transforma diversele pasiuni colaterale, private, \n ingrediente ale succesului lor la bursa literelor [i a artelor. Suplimentul de ast`zi ofer` personalit`]ilor culturale [ansa de a-[i dezv`lui micile secrete [i 04-05 de a se confrunta cu provocarea cancanului v\nat de public.
BOG DAN BIND EA
GRAFIC~: ELENA NEDELCU
up` ce ai ascultat tot anul concerte prin cluburi \nchise, pline de fum [i \nghesuial`, a venit vremea s` ie[i \n aer liber pentru a asculta trupele tale preferate de rock. Banii de vacan]` s\nt pu]ini [i tenta]iile s\nt multe. Festivalurile \n aer liber s\nt solu]ia ideal`, pentru c` ofer` locuri de campare, au pre]uri mici la b`utur` [i biletele s\nt pe buzunarul oric`rui student. Nu-]i r`m\ne altceva de f`cut dec\t s` \]i iei cortul la spinare [i s` te urci \n primul tren care s` te duc` dincolo de mun]i, \n Transilvania, Banat sau chiar la mare. Vei putea face \nc`lzirea la Timi[oara, \ntre 6 [i 9 iulie, la Festivalul „Rock la Mure[“, unde \i po]i asculta pe The Exploited sau Ektomorf pe aceea[i scen` cu mari nume ale rockului românesc. Iubitorii muzicii finlandeze pot merge apoi direct la Festivalul Artmania de la Sibiu, unde vor putea asculta \n concert Nightwish [i se pot r`cori \ntr-o baie de art` vizual`, literatur` [i film contemporan. Urm`toarea oprire ar putea fi T\rguMure[, unde are loc un fel de Sighet al României, Peninsula. |n august, po]i salva Ro[ia Montan` \n ritmuri de metal la F\nFest. {i, dac` la sf\r[itul verii nu te-ai s`turat de rock, po]i \ncepe toamna cu „Metalwrath Festival“ de la Arenele Romane din Bucu 07 re[ti, pe 29 [i 30 septembrie.
Mihnea Blidariu (Luna Amar`) \i \ndeamn` pe romåni s` asculte mult` muzic` str`in`.
02-03-supliment_media&cultura
6/27/06
7:24 PM
Page 2
Vineri, 30 iunie 2006 Media cultur`
02
Personajul Hannibal Lecter apare pe ecran doar 16 minute \n „T`cerea mieilor“. Cu toate acestea, prin performan]a sa actoriceasc`, Anthony Hopkins a reu[it s` creeze un personaj at\t de puternic, \nc\t [i-a adjudecat Oscarul pentru cel mai bun actor \n rol principal.
Televiziune pe alese
MIEI T~CU}I, LA PRO TV
Canibalul de treab` FILMUL „T~CEREA MIEILOR“ a fost un succes major, at\t din punct de vedere comercial, c\t [i din punctul de vedere al criticii, reu[ind performan]a c\[tig`rii a cinci Premii Oscar importante: pentru cel mai bun film, cel mai
bun actor (Anthony Hopkins), cea mai bun` actri]` (Jodie Foster), cel mai bun regizor (Jonathan Demme) [i cea mai bun` ecranizare (Ted Tally). Acest record a mai fost atins \n istoria Premiilor Oscar doar de filmul lui Frank
VINERI, 30 IUNIE
„Bun` diminea]a, Vietnam!“, ora 1.15, TVR Cultural
09.00
Capra „S-a \nt\mplat \ntr-o noapte“, cu Clark Gable, \n 1934, [i de celebrul „Zbor deasupra unui cuib de cuci“ al lui Milos Forman, cu remarcabilul Jack Nicholson, \n 1975. Doctorul Hannibal Lecter, supranumit Canibalul, este un
personaj straniu [i periculos, unul dintre asasinii \n serie extrem de greu de capturat. Dar soarta face ca el s` fie singurul care are indicii relevante referitoare la psihopatul aflat \n libertate, supranumit Buffalo Bill, pentru c` obi[nuie[te
S|MB~T~, 1 IULIE
DUMINIC~, 2 IULIE
„T`cerea mieilor“, ora 22.30, PRO TV
„Via]` de c\ine“, ora 18.00, PRO Cinema
09.00
09.30 TVR CULTURAL EMISIUNE
Cartea Prezint` Ion Bogdan Lefter. 11.10 TVR 1 FILM Darling Lili Dram`, SUA, 1970. Regia: Blake Edwards. Cu: Julie Andrews
(foto), Rock Hudson, Jeremy Kemp. Premiul Globul de Aur 1971 pentru muzic`. Povestea c\nt`re]eispion Lili Schmidt, care în timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial a ac]ionat ca agent dublu.
13.00 13.30 TVR CULTURAL
Documentar, Marea Britanie, 2004.
DOCUMENTAR
17.10 TVR CULTURAL
Irakul condus de Saddam
09.00
09.00 TVR 2 EMISIUNE D’ale lu’ Mitic` 13.00 TVR CULTURAL Dialoguri despre alt`dat` Moderator acad. Constantin B`l`ceanu-Stolnici.
23.05 TVR CULTURAL FILM Leul în iarn` Dram`, Marea Britanie, 1968. Regia: Anthony Harvey. Cu: Peter
Katharine Hepburn
EMISIUNE
Best of Cultural: Oameni de pres` Invitat Bogdan Ficeac. Sidney Poitier
16.00 16.30 PRO CINEMA FILM Pantera Roz Comedie, SUA, 1963. Regia: Blake
Cinematica Emisiune de Viorica Bucur.
Edwards. Cu: David Niven, Peter Sellers (foto). Un detectiv francez, inspectorul Clouseau, este obsedat de capturarea unui foarte c`utat ho] de giuvaieruri, cunoscut sub numele de „Fantoma“. Acest ho] este pe urmele unui pre]ios giuvaier, „Pantera Roz“, o enorm` piatr` pre]ioas` care i-a fost d`ruit` prin]esei Dala de c`tre tat`l ei.
20.00 Comedie, România, 1981. Regia: Lucian Pintilie. Cu: Gheorghe Dinic`, Victor Rebengiuc, Mircea Diaconu, {tefan Iordache. 21.30 TVR CULTURAL DOCUMENTAR
20.30 B1 TV FILM De ce trag clopotele, Gheorghe Mitic`? Dinic`
O’Toole, Katharine Hepburn, Anthony Hopkins. Istoria intrigilor [i asasinatelor legate de stabilirea succesiunii regelui Henric al II-lea al Angliei, de care s\nt interesa]i Eleonora de Aquitania, so]ia exilat` a lui Henric, cei trei fii ai acestuia, amanta lui – sora regelui Filip al II-lea al Fran]ei, ca [i Filip însu[i. 23.20 TVR 2 CONCERT Sensor: Lands, 2002 01.15 TVR CULTURAL FILM Bun` diminea]a, Vietnam! Comedie, SUA, 1987. Regia: Barry Levinson. Cu: Robin Williams, Forest Whitaker, Tung Tnanh Tran.
plece \n Vest, hot`r\]i s`-[i \ncerce norocul. Numai c` necazurile \i urm`resc pas cu pas, iar cei doi ajung pe banca acuza]ilor, fiind lua]i drept al]ii.
13.05 PRO TV FILM Nebuni de legat Comedie, SUA, 1985. Regia: Sidney Poitier. Cu: Gene Wilder, Richard Pryor, JoBeth Williams. Un scriitor [i un actor, am\ndoi f`r` slujbe, se decid s`
Gene Wilder
15.00 15.00 PRO TV FILM B`ie]i de[tep]i Comedie, SUA, 1986. Regia: Brian De Palma. Cu: Danny DeVito, Joe Piscopo, Harvey Keitel.
16.30 TVR CULTURAL EMISIUNE
Artefacte. Glasul p`m\ntului Invitat Vintil` Mih`ilescu.
18.00
20.00 PRO CINEMA FILM Atunci i-am condamnat pe to]i la moarte Dram`, România, 1971. Regia: Sergiu Nicolaescu. Cu: Amza Pellea, Gheorghe Dinic`, Cristian {ofron.
23.00 23.00 PRO TV FILM Castelul b\ntuit Thriller, SUA, 1999. Regia: Jan de Bont. Cu: Lili Taylor, Liam Neeson, Catherine Zeta-Jones, Owen Wilson.
11.30 TVR CULTURAL
14.00 TVR CULTURAL FILM De dragul lui Ivy Comedie, SUA, 1968. Regia:
EMISIUNE
redeveni elev, ci [i pentru a lupta cu Augustin [i cu fiica acestuia, c`rora le-ar reveni hanul dac` el e[ueaz`.
09.30 TVR 1 EMISIUNE Numai cu acordul minorilor Emisiune pentru copii.
Daniel Mann. Cu: Sidney Poitier, Abbey Lincoln, Beau Bridges.
EMISIUNE
19.00 19.45 TVR CULTURAL FILM La hanul „Le Trou Normand“ Comedie, Fran]a, 1952. Regia: Jean Boyer. Cu: Bourvil, Pierre Larquey, Brigitte Bardot. Hyppolite Lemoine viseaz` s` r`scumpere hanul „Le Trou Normand“, dar pentru asta el trebuie s` ob]in` diploma de studii, întorc\ndu-se pe b`ncile [colii, dup` 32 de ani. Lui Hyppolite îi trebuie curaj, nu numai pentru a
s`-[i jupoaie victimele. Un t\rg pe muchie de cu]it se impune \ntre fragila Jodie Foster, interpret\nd o t\n`r` [i ambi]ioas` agent` FBI, [i monstrul obsedat, de[i am\ndoi [tiu c` nu pot avea \ncredere unul \n cel`lalt.
So]iile lui HajAbbas Documentar, Iran, 2001.
22.00 22.30 PRO TV FILM T`cerea mieilor Thriller, SUA, 1991. Regia: Jonathan Demme. Cu: Anthony Hopkins, Jodie Foster. 23.05 TVR CULTURAL FILM
Fluturele purpuriu Dram`, ChinaFran]a, 2003. Regia: Ye Lou. Cu: Ziyi Zhang, Ye Liu, Yuanzheng Feng. 01.00 TVR 1 FILM The Missouri Breaks Western, SUA, 1976
Regia: Arthur Penn. Cu: Marlon Brando, Jack Nicholson, Randy Quaid, Kathleen Lloyd. Tom Cattle este un ho] de animale. Pentru a-[i ascunde ilegalit`]ile, el cump`r` o ferm`. Dar proprietarul vecin a angajat deja un mercenar pentru a sc`pa de ho]i.
Jodie Foster
18.00 PRO CINEMA FILM Via]` de c\ine Comedie, SUA, 1918. Regia: Charles Chaplin (foto). Cu: Charles Chaplin, Edna Purviance, Syd Chaplin, Henry Bergman.
Charlie locuie[te pe un teren p`r`sit. |mpreun` cu Scraps, un c\ine vagabond, reu[e[te s` fure ceva de m\ncare. |ntr-un local o \nt\lne[te pe Edna, care este [i c\nt`rea]`, [i companie pentru clien]ii care vin acolo. S\nt da]i \ns` afar` \n momentul \n care nu au cu ce s` pl`teasc`. Spre norocul lor, Scraps g`se[te un portofel \ngropat \n p`m\nt de ni[te ho]i. Suma de bani g`sit` va duce la un lung [ir de complica]ii, dar, \n cele din urm`, Charlie, Edna [i Scarps \[i vor g`si fericirea.
22.00 22.10 TVR 1 FILM O femeie drept r`splat` Dram`, SUA, 1993. Regia: John McNaughton. Cu: Robert De Niro, Uma Thurman, Bill Murray. Wayne Dobie, poreclit „c\inele turbat“, este un poli]ist care se ocup` de inventarierea probelor într-un birou foarte retras al poli]iei din Chicago. Via]a lui lini[tit` se schimb` radical, c\nd întrerupe, f`r` voie, un jaf dintr-un magazin alimentar. Victima, un li-
der mafiot rival, recunosc`tor, îi jur` prietenie ve[nic` [i îi ofer` cadou o superb` dam` de companie.
Uma Thurman
02-03-supliment_media&cultura
6/27/06
8:19 PM
Page 3
Media cultur` Vineri, 30 iunie 2006
03
„O agen]ie, multina]ional` sau local`, trebuie s` comunice transparent cu publicurile sale ]int`.“
Radio &Advertising
— Mihail V\rtosu, director regional Grey Worldwide
Eteromania
C|ND VREI S~ AR~}I C~ |N CREATIVITATE M~RIMEA NU CONTEAZ~
Topul face muzica
Grupa mic` \[i \ncordeaz` mu[chii
La sf\r[it de s`pt`m\n`, radiourile fac curat \n libr`ria muzical`, ie[ind \n aer cu zece piese de succes. — Diana LAZ~R „DAC~ NU AI SUFICIENT timp s` urm`re[ti fenomenul muzical, un clasament este \n m`sur` s`-]i fac` o radiografie \n 120 de minute“, sus]ine George Zafiu, directorul muzical la Europa FM. Despre importan]a topului vorbe[te [i directoarea de programe de la InfoPro, Maria Z`rnescu: „Indiferent dac` este un top airplay sau unul «la cerere», dac` este realizat riguros, el va fi o oglinda fidel` – fie a politicii muzicale a radioului, fie a preferin]elor ascult`torilor s`i“, crede ea. |n schimb, cei de la Kiss FM nu acord` o importan]` deosebit` clasamentului s`pt`m\nal, pun\ndu-l pe aceea[i treapt` ierarhic` cu celelalte programe.
„By request“ a expirat Fiecare post de radio are politici diferite de stabilire a clasamentului muzical. Unii merg pe m\na publicului, \n func]ie de solicit`rile din s`pt`m\na cu pricina, al]ii aleg piesele cele mai difuzate, dar exist` [i sta]ii care \mbin` cele dou` criterii. „Muzica difuzat` la Kiss este cercetat` s`pt`m\nal [i, \n func]ie de rezultate, piesele \[i schimb` pozi]iile din categoriile playlistului; \n mod implicit ajung s` se difuzeze mai des sau mai rar, ceea ce afecteaz` [i pozi]ia lor \n topul de la sf\r[itul s`pt`m\nii“, spune Valeriu Ru[, director de programe la Kiss. {i re]eaua Europa FM \[i consult` audien]a \n selec]ia muzicii difuzate. „Ascult`torii s\nt implica]i direct \n alegerea pieselor, chiar dac` ei nu [tiu lucrul acesta“, opineaz` Zafiu. Pe de alt` parte, postul din Pache Protopopescu ]ine cont exclusiv de calitatea hiturilor de actualitate. „Romanian Top 20“ de la Radio InfoPro cuprinde cele mai difuzate 20 de piese de-a lungul a [apte zile. „Nu este un clasament realizat pe baza propunerilor ascult`torilor [i nici ale echipei de realizatori, ci este bazat exclusiv pe playlist-ul muzical al postu-
Agen]iile mici de publicitate, aflate la
\nceput de drum, \ncearc` s`-[i atrag` clien]ii demonstr\nd mai \nt\i c` [tiu s`-[i v\nd` propriile servicii. — Alina STANCIU ÎN FIECARE ZI asist`m la o avalan[` de reclame, toate doar pentru a-l face pe consumator s` cumpere. În linii mari, prin acelea[i procese trec [i agen]iile de publicitate atunci cînd vor s`-[i vînd` ideile. Dac` nu s\nt deja foarte bine cunoscute printre produc`tori, încep prin a-[i c`uta un nume, a se pozi]iona fa]` de concuren]`, î[i creeaz` un slogan, un logo, vorbesc despre misiuni sau valori. Toate aceste elemente nu s\nt suficiente pentru a aduce clien]i, dar s\nt necesare cel pu]in pentru a le atrage aten]ia.
Spune cum te cheam` ca s`...
lui [i pe num`rul de difuz`ri ale pieselor momentului. A cam trecut vremea topurilor «by request». Pentru asta exist` emisiuni specializate. Totu[i, \n topul InfoPro se ]ine foarte mult cont de p`rerile ascult`torilor culese de pe forumul radioului“, poveste[te Z`rnescu.
Hituri din \nt\mplare „Un clasament poate oferi oric\nd surprize. S\nt perioade c\nd aproape toate melodiile s\nt foarte bine primite de public [i atunci lucrurile se mi[c` mai greu. Dar s\nt [i perioade c\nd piesele se ard foarte repede [i p`r`sesc imediat topul. Nu exist` o regul` valabil` pentru fiecare s`pt`m\n`“, explic` directorul de la Europa FM dinamica ierarhiilor muzicale. Cei de la InfoPro sus]in c` topul propriu este mai cuminte dec\t celelalte de pe pia]`, \ns` mult mai riguros. „Nu s-a \nt\mplat ca o pies` s` intre direct pe locul I, cum se poate \nt\mpla, de exemplu, \n topurile interna]ionale de v\nz`ri, [i nici invers.“, explic` Z`rnescu. C\nd vine vorba despre originea pieselor difuzate, mai toate sta]iile dau o [ans` muzicii autohtone, chiar dac` s\nt duri \n criticile la adresa ei. „Muzica noastr` trece printr-o tranzi]ie care afecteaz` România de aproape 17 ani. Dar nu o putem ignora. |ncerc`m s` o ajut`m [i \i acord`m acela[i timp precum celei interna]ionale. Diferen]ele s\nt \nc` foarte mari, dar e o perioad` pe care e obligatoriu s` o travers`m pentru c` altfel nu vom evolua niciodat`. P`cat c` arti[tii români r\vnesc acum la clasamentele interna]ionale \nainte s`-[i fi completat lipsurile pe care le au“, caracterizeaz` Zafiu muzica local`.
Totul \ncepe cu numele. Dac` pentru cei care s-au afiliat deja la multina]ionale sau opereaz` \n franciz` aceast` problem` este
Avem o agen]ie, cum ne pozi]ion`m? Fiind vorba despre companii care ofer` \n esen]` idei, mare parte din agen]iile de publicitate de pe pia]a autohton`, fie ele multina]ionale sau independente, se pozi]ioneaz` merg\nd pe ideea de creativitate [i strategie. Spre exemplu, Sister \[i propune „o redefinire a rolului pe care advertisingul ar trebui s`-l exercite asupra rela]iei dintre brand [i consumator, \n acest context inova]ia devenind primul instrument \n acest proces necesar“. De asemenea, Spotlight se pozi]ioneaz` ca o agen]ie orientat` spre a oferi clien]ilor solu]ii creative, eficiente, strategice pentru obiectivele lor de marketing, \n vreme ce badcat_ este „o agen]ie cu picioarele pe p`m\nt [i sim]ul umorului, \n contact cu realitatea urban` a secolului XXI. De asemenea, nu este una dintre agen]iile multina]ionale cu viziune global` [i strategii de cucerire a universului, dar cunoa[te str`zile de aici mai bine dec\t ei“.
deja rezolvat`, pentru ceilal]i „botezul“ poate fi un proces destul de complicat. Mai ales \n condi]iile \n care acesta trebuie s` reflecte at\t personalitatea oamenilor care lucreaz` \n respectiva organiza]ie, c\t [i promisiunile agen]iei cu privire la calitatea serviciilor. Dac` ne uit`m la cele mai tinere agen]ii, facem cuno[tin]` cu „linii aeriene“, „pisici rele“, „surori“ sau oameni „simpatici“. „G`sisem în urm` cu cî]iva ani numele «Taxi», dar am aflat c` este deja o agen]ie în Canada. Am tot c`utat dup` aceea [i, neg`sind, am r`mas la un «cuminte» «Mihai Anton publicitate». Asta pîn` într-o sear` benefic` creativ, cînd mi-a c`zut din creier, senin, povestea cu «liniile aeriene Anton». A lucrat subcon[tientul [i a produs un nume care este deja simpatizat [i memorabil [i, cel mai important, afirm` serviciile oferite într-o manier` destul de creativ`. Mesajul pe care doresc s`-l transmit este c` fiecare î[i alege destina]ia, iar datoria noastr` de profesioni[ti este s`-i satisfacem dorin]ele“, poveste[te Mihai Anton, director de crea]ie la agen]ia Liniile Aeriene Anton. De asemenea, Gabriel Br`nescu, Managing Partner la badcat_ arat` c` numele „badcat_“ (pisic` rea) a fost inspirat de „caracteristicile firmei [i ale serviciilor pe care aceasta le poate oferi: este o agen]ie mic`, rapid` [i adaptabil`; e pisica descurc`rea]` din tomberon“, sus]ine acesta.
Sloganul de agen]ie, la fel cu cel de produs G`sirea unui slogan potrivit pentru o agen]ie de publicitate este de asemenea un prim pas prin care se poate demonstra c` aceasta este capabil` s` ofere servicii de calitate. „Un produs «oarecare» se vinde dup` acelea[i legi ca serviciile unei agen]ii de publicitate sau ale unui atelier de reparat bendixul la Trabant. Dac` sloganul este foarte bun, are [anse s` intre în folclorul urban. A[adar, un slogan bun este «un spate bine asigurat» produsului“,
consider` Mihai Anton. „Func]ia principal` a sloganului este de a transmite pozi]ionarea m`rcii – respectiv de a indica într-un mod cît mai succint, original [i memorabil ce anume ofer` marca [i cui se adreseaz`. În acest sens, nu este nici o deosebire între sloganul unei agen]ii sau sloganul unei m`rci de telefonie mobil`, de exemplu, fiindc` este vorba în primul rînd de marc`, [i nu de produs sau de serviciu cu atributele lor fizice“, completeaz` Gabriel Br`nescu.
De la swing, la publicitate „Povestea sloganului «take the ad train» este foarte simpl`. Este o parafraz` dup` titlul unei piese celebre a lui Billy Strayhorn [i Duke Ellington, «Take the „A“ Train». Este una dintre cele mai cunoscute teme de swing. Mesajul? Ia cel mai bun tren («a number 1 top of the hill») pentru a ajunge acolo unde vrei. Ce promite? O c`l`torie interesant`“,
explic` Denisa Popescu, PR&Account Manager la Spotlight Advertising. C\t despre „cel mai mic atelier de publicitate din România [i probabil din \ntreaga lume“, sloganul celor de la Liniile Aeriene Anton, Mihai Anton explic`: „|nseamn` c` nu promitem mai mult dec\t avem de oferit. Cel mai mic atelier mai \nseamn` c` s\ntem un atelier de crea]ie de publicitate. Creativ vorbind, dimensiunea nu conteaz`“. „Conceptul din spatele sloganului «More to give» a ap`rut o dat` cu desf`[urarea primelor proiecte dintr-o proactivitate care a devenit u[or contagioas` pentru oricine intra \n echipa Sister. Dac` mai punem la socoteal` [i ac]iunile sociale \n care agen]ia se implic` deja constant, sloganul nostru nu are o simpl` valoare de promisiune. El este justificat [i confirmat de fapte concrete“, poveste[te Alexandra T\njal`, Clinet Services Director&Strategy despre sloganul Sister.
Beneficiile autopromov`rii At\t micile agen]ii, c\t [i multina]ionalele s\nt de multe ori propriul client. Altfel spus, concep campanii de autopromovare care pot aduce o mai bun` vizibilitate \n pia]` sau chiar premii. Spre exemplu, agen]ia Propaganda a c\[tigat anul trecut cu lucrarea sa de autopromovare Effectiveness, at\t la Moscow International Advertising Festival, c\t [i la Ad’or. De asemenea, la edi]ia de anul acesta a Festivalului Ad’or, marele c\[tig`tor la categoria Autopromovare a fost Saatchi&Saatchi cu lucrarea Office Pet. „O campanie de autopromo atrage clien]i. M`car c` se \ntreab` ce-i cu tine [i tot este bine. Dac` a intrat pe u[` e «al t`u».
Depinde doar de tine s`-i vinzi produsul“, apreciaz` Anton, care are la activ o campanie autopromo difuzat` pe Internet. Cu cea mai mult` vechime \n spate, [i agen]ia Sister a publicat p\n` acum trei printuri de autopromovare din care cea mai relevant` este, potrivit reprezentan]ilor agen]iei, cea de la sf\r[itul anului 2005, intitulat` „Prior“. „Ad-ul comunic` \ntr-un format vizual c\t se poate de simplu no]iuni fundamentale despre modul \n care publicitatea func]ioneaz` \n mod eficient [i, de asemenea, aspira]ia spre un ideal spiritual: «Prior to touch, taste and smell there is see, hear, feel»“, sus]ine T\njal`.
04-05-supliment_media&cultura
6/27/06
7:51 PM
Page 4
Vineri, 30 iunie 2006 Media cultur`
04
Cultur` [i natur`
Media cultur` Vineri, 30 iunie 2006
05
„Tunurile mele au o greutate care variaz` \ntre 100 de grame [i 100 de kilograme; [i chiar trag!“
„Primul meu vis a fost s` devin cronicar sportiv. Tot ce a fost literatur` a fost ciubucul meu.“
Cultur` [i natur`
— Mihai Oroveanu, director la MNAC
— Radu Cosa[u, publicist
PERSONALIT~}ILE LITERELOR {I ARTELOR |{I DEZV~LUIE ATRAC}IILE SECRETE, DE LA FOTBAL LA GASTRONOMIE {I DE LA PARFUMURI LA JOCURI PE COMPUTER
MIRCEA RE{TEA
Ace[ti oameni de cultur` [i pasiunile lor „vinovate“ Radu Cosa[u, un \mp`timit de fotbal.
Mihai Oroveanu colec]ioneaz` tunuri.
Adrian Cioroianu, amator de Cool Water. Filip Florian, pescar cu „flotant“ \n Delt`.
Parfum de istorie recent`
MIRCEA RE{TEA
„|ntr-o vreme, am dat \n patima pescuitului – e drept, mai mult patim` dec\t pe[te. Dup` ce n-am mai \mprumutat undi]a [i mi-am cump`rat-o pe-a mea, am sc`pat [i de aceast` pasiune.“ — Dan Lungu, romancier
„Da, [tiu s` cosesc. Lan de gr\u sau fînea]`, nu conteaz`. Iau coasa [i atac cei doi ari de lucern` din livad`.“ — Luca Pi]u, eseist
Ioan Bogdan Lefter [ofeaz` agresiv \n ora[.
Florin Iaru tr`ie[te din m\nuitul clapelor.
GRAFIC~: ELENA NEDELCU
{tim c` Ple[u iube[te gastronomia,
iar C`rt`rescu este un \mp`timit al jocurilor pe calculator. Ce alte pasiuni „vinovate“ ascund personajele lumii culturale din România? C|ND GABRIEL LIICEANU poveste[te, \n „U[a interzis`“, cum a \ncercat Monica Lovinescu s` fac` budinc` de macaroane f`r` s` fiarb` \n prealabil anodinele f`inoase, comicul situa]iei este irezistibil. |ns` nu mai pu]in pasionante s\nt zvonurile contradictorii despre capacit`]ile culinare ale lui Liiceanu \nsu[i. Filosoful, pe care mul]i [i l-ar imagina cu greu relaxat, se m\ndre[te \n aceea[i carte cu deosebite dexterit`]i gastronomice \ncununate de rezultate pe m`sur`, pe care le-ar fi ob]inut, de pild`, \n compania unor apropia]i, \ntre dou` reprize de traducere din „Fiin]` [i timp“ de Heidegger. Lucrul este \ns` un subiect de disput` \n lumea cultural`, iar unele voci care prefer` anonimatul buc`t`riei contest` abilit`]ile fostului p`ltini[ean, chiar [i c\nd vine vorba despre o simpl` maionez`.
ipostaze mai terestre. Pentru c` publicul s-a obi[nuit s`-i idolatrizeze pe mul]i dintre ace[ti domni mai mult sau mai pu]in preten]io[i, episodicele lor confesiuni despre pescuit, bricolaj sau art` culinar` par comice – atunci c\nd nu st\rnesc iritarea fanilor dezam`gi]i. Fenomenul, cu care ne-am obi[nuit deja \ntr-o societate unde media [i „dezv`luirile“ joac` un asemenea rol, este u[or exacerbat \n lumea cultural` de la noi, unde unele dintre personaje au \nc` dificult`]i \n a-[i accepta statutul de vedete. |n sine, detaliile de acest gen nu s\nt interesante dec\t la un nivel anecdotic, dar, considerate din alt` perspectiv`, ele nu fac, de fapt, dec\t s` creioneze un personaj care, \n timp, cap`t` \n imaginarul publicului o existen]` independent` de dorin]ele celuilalt personaj mai „oficial“.
Personaj cultural, pasiuni private
Cum singura solu]ie rezonabil` pare a fi ca scriitorul sau omul de idei s` „ia \n st`p\nire“ [i acest eu „secret“, \n loc s`-l lase la voia \nt\mpl`rii [i imagina]iei cititorilor, Suplimentul „Media&cultur`“ le-a oferit ast`zi vedetelor culturale [ansa de a dezv`lui
|n spatele pozei de la catedr` sau al prestan]ei de eseist, dincolo de suma vocilor literare din volumele publicate, figurile care populeaz` scena autohton` a literelor [i a ideilor exist`, desigur, [i \n
Politica dezv`luirilor
singure c\teva astfel de am`nunte picante din via]a lor. Unii dintre ei s\nt, de altfel, familiari cu aceast` strategie [i au folosit-o deja, \n special \n literatura memorialistic` [i de jurnal foarte prizat` dup` ’89. Exact aceasta este una dintre cele mai plauzibile interpret`ri ale „U[ii interzise“, \ns` Liiceanu nu este nici primul, nici singurul autor care a f`cut acest pas. Mircea C`rt`rescu \[i m`rturise[te, \n „Jurnal“, o patim` aproape irezistibil` pentru jocurile pe calculator, care, dac` nu este bine ]inut` \n fr\u, risc` s`-i pericliteze iremediabil proiectele literare. Fire[te c` dezv`luirea este
de efect, pentru c` ceea ce afl`m despre via]a privat` a omului se potrive[te, \nt\mpl`tor sau nu, cu universul postmodern al autorului C`rt`rescu.
Jocuri pe calculator [i BD Acela[i gen de pasiuni „cool“ [i \n ton cu epoca m`rturisesc [i mul]i dintre scriitorii [i poe]ii de ultim` genera]ie. „Evit s` m` joc pe calculator, pentru c` s\nt \n stare s` stau ore \ntregi“, ne declar` poetul R`zvan }upa, autor al unor volume de versuri publicate \n ultimii ani la Polirom. „|mi plac benzile desenate [i s\nt \nnebunit
Petrecere campestr` cu Andrei Ple[u „Apropo de hobby-uri [i de poftele colaterale m`rturisite cu voce tare, m`car c` [ov`ielnic`“, spiritualul eseist Luca Pi]u poveste[te c` filosoful Mihai {ora i-a „narat o petrecere campestr`, predecembrist`&prelovilu]ionar`, unde vinul curgea în valuri repezi, iar puii frip]i nu prisoseau, ba [i contrastau cu penuriile multilateral developate ale Ceau[imei; unde Andrei Ple[u, eticianul cu «Minima moralia», îl lua deoparte pe filosof [i, parc` nes`]ios [i înfrigurat a[teptînd încurajarea vîrstnicului mai [tiutor, ar`ta
digital spre o tav` supraînc`rcat`, apoi îi murmura la urechea dreapt`: «Domnu’ {ora, vede]i copanul acela? Eu m` înfig la el!… eu m` înfig la el!».“
dup` filmele cu supereroi. «Batman begins» [i «Spiderman» s\nt printre preferatele mele“, adaug` el. BD-urile fac obiectul unui interes deosebit [i \n cazul scriitorului Caius Dobrescu. „Nu cred c` este o pasiune vinovat`, dar la noi probabil c` a[a este considerat`, pentru c` \n România nu exist` o cultur` BD, ceea ce e o dovad` de primitivism“, consider` el. „Cel mai mult \mi plac cele mai sofisticate, romanele grafice de tipul «V de la vendetta» sau «The Road to Perdition». Le [i colec]ionez, evident. Le cump`r atunci c\nd ajung \n ]`ri unde se g`sesc“, explic` Dobrescu, depl\ng\nd faptul c` la noi „nu exist` dec\t nivelul primar“ al benzilor desenate.
Pasiuni „cool“ vs. hobby-uri tradi]ionale Un alt \mp`timit al BD-ului este istoricul Adrian Cioroianu, care \ns` se simte atras de crea]iile autohtone de acest gen, c`rora inten]ioneaz` s` le dedice chiar o carte. La polul opus se afl` pasiuni mult mai pu]in la mod`, pe care oamenii de cultur` români (\n majoritate b`rba]i) le \mpart cu mul]i al]i cona]ionali ai lor de sex masculin. Prozatorul Filip Florian declar` c` este fascinat de pescuit [i de munte. Totul a \nceput de c\nd „m` c`ra taic`-miu la pescuit pe Dun`re, pe la Turnu-Severin, [i colindam mult \n timpul liber“, \[i aminte[te el. Acum
continu` s` mearg` la pe[te cam de trei ori pe an, dar numai \n Delt`. „|ntr-o vreme, am dat \n patima pescuitului – e drept, mai mult patim` dec\t pe[te“, poveste[te, la r\ndul s`u, cu modestie, romancierul Dan Lungu. „Dup` ce n-am mai \mprumutat undi]a [i mi-am cump`rat-o pea mea, am sc`pat [i de aceast` «pasiune»“, adaug` el.
Cele mai adev`rate colec]ii „Dac` stau [i m` g\ndesc bine“, mai spune Lungu“, ceva constant este pasiunea pentru obiectele vechi. Din pricina bugetului restr\ns, ea se consum` mai mult \n zona etnografiei... Uneori (foarte rar!) m` aventurez [i \n alte zone: s\nt foarte m\ndru, de pild`, de un Vest Pocket Kodak, un aparat foto de la \nceputul secolului trecut, sau de o masc` Fang adev`rat`, pe care o g`sesc extrem de expresiv`“, ]ine s` precizeze el. C\nd vine vorba despre colec]ii, s\nt destule personalit`]i ale scenei culturale care concureaz` pe acest culoar. |n afar` de o impresionant` bibliotec` de c`r]i de art` [i de o colec]ie de fotografie, criticul de art` Mihai Oroveanu se poate l`uda, oric\t ar p`rea de bizar, cu „tunuri [i cle[ti“. Nu este vorba despre juc`rii, ci despre machete \n toat` regula, care nu trebuie \n nici un caz subestimate. Tunurile, a c`ror greutate variaz` \ntre 100 de grame [i 100 de kilograme,
m\nile petrecute la munte sau serialele poli]iste «anglo-americane» (bune [i foarte bune, fire[te). {ofez cu mare pl`cere, destul de agresiv (dar f`r` impruden]e!) \n ora[ [i relaxat-voluptuos pe [osele, pe distan]e lungi“, ne-a declarat Lefter. Totu[i, criticul nu ezit` s` vorbeasc` despre o nostalgie pentru „somnul de dup`-amiaz`, pe care l-a[ servi [i zilnic“, \ns` de care nu prea are parte pentru c` trebuie s` alerge mereu de colo-colo. |n afar` de aceste lucruri destul de comune, Lefter \[i declar` [i „pasiunea pentru jocul de bridge: l-am \nv`]at \nc` din copil`rie [i l-am practicat sistematic \n perioada liceului [i de-atunci \ncoace. Dup` doi ani petrecu]i ca profesorinvitat la Universitatea din Amsterdam, acum mai bine de un deceniu, am devenit membru al Federa]iei olandeze de bridge!“, se laud` el, ]in\nd \ns` s` \ncheie cu c\teva observa]ii despre viciul s`u suprem, care, dac` e s`-i d`m crezare, r`m\ne lectura.
„chiar trag“, spune cu emfaz` directorul MNAC.
„S` r`m\nem la fotbal“ |ntrebat dac`, tr`ind \ntr-o epoc` \n care televiziunea a c`p`tat o asemenea importan]`, are cumva vreo emisiune preferat`, Oroveanu ne-a explicat c` nu se uit` la televizor „dec\t la meteo [i la rugby“. Acest sport, considerat nobil, se reg`se[te, imediat dup` fotbal, pe lista de pasiuni a eseistului [i publicistului Radu Cosa[u, care, conform propriilor spuse, este \nt\mpinat de prieteni cu replici de tipul „Bine, m`, cum se poate ca, trecut de 70 de ani, s` mai scrii cronic` sportiv`?“. „Am jucat
fotbal de mic copil“, se justific` simpaticul nuvelist. „Totul vine de la primul meu vis, cel de a deveni cronicar sportiv. Tot ce a fost literatur` a fost ciubucul meu“, afirm` el cu ironia celui care a \n]eles ce poten]ial mediatic ofer` dezv`luirile anodine. Totu[i, \ntrebat dac`, pe l\ng` sport, patima l-a purtat [i spre zone mai obscure, Cosa[u refuz` s` fac` pasul. „S` r`m\nem la fotbal“, \ncheie el.
Preocup`ri comune vs. performan]e {i criticul Ion Bogdan Lefter m`rturise[te pasiuni clasice masculine. „|n ce m` prive[te, savurez – de pild` – zilele sau (prea rare!) s`pt`-
Manele [i filme porno „|mi place s` ascult orice fel de muzic`“, declar` t\n`rul poet R`zvan }upa. „Ascult [i manele – \n primul r\nd! Le ascult din curiozitate. La \nceput, manelele erau cea mai puternic` mostr` de cultur` neoficial`. Valorile sociale promovate erau cu totul altele dec\t cele mainstream. M` uit [i la filme porno, mai ales la cele cu amatori: le caut pe cele care s\nt c\t mai pu]in editate [i controlate comercial“, m`rturise[te autorul volumului de versuri „Feti[“.
Revenind \ntr-un registru mai „fashion“, Adrian Cioroianu \[i declar`, \n afar` de pasiunea pentru BD, alte dou` pl`ceri despre care afirm` c` „au fost, m`car o vreme, mistuitoare“. „În anii ’80 eram pasionat de topurile muzicale“, \[i aminte[te istoricul. „Poate c` tocmai penibilul vie]ii din România m` invita s` caut, în pop-rockul vremii, o sc`pare. Top 10 Bilboard USA [i Top 40 New Musical Express din Marea Britanie le ascultam la Radio Europa Liber` (gra]ie minunatului Andrei Voiculescu, fost DJ la München, dar [i nepot al poetului Vasile Voiculescu!), la Vocea Americii [i la BBC. Dar ajunsesem s` fiu specialist [i în muzica [i \n topurile de la Radio Belgrad sau Radio Zagreb!“, afirm` Cioroianu, av\nd grij` ca din confesiunile sale s` nu lipseasc` referin]ele obligatorii pentru cineva care este, \n primul r\nd, un istoric al României recente. |n acela[i registru este declarat` [i o alt` pasiune, cea pentru parfumuri, „alt` manie, dup` ce în vara lui 1989 (!) am primit cadou un Davidoff Cool Water. Pentru mine, comunismul a picat în chiar acea clip`! A fost o vreme în care [tiam pe de rost istoria caselor de parfumuri [i a parfumierilor. Între timp, am mai uitat istoriile, dar mi-au r`mas treipatru parfumuri f`r` de care via]a mi s-ar p`rea un co[mar“, conchide el.
Vinovat` e curiozitatea, nu pasiunile Eseistul Luca Pi]u adopt` o pozi]ie mai aparte \n peisajul conturat p\n` acum, pentru c` g`se[te oportun` denun]area unei recente presiuni sociale care l-ar constr\nge s` aib` hobby-uri [i pasiuni „vinovate“, sau, dac` nu le are, m`car s` inventeze
Pl`cerea pierderii timpului „Pasiunile mele «vinovate» s\nt pasiunile care m-au f`cut s` tr`iesc mai bine [i mai vesel“, spune poetul optzecist Florin Iaru. „Am fost fotograf [i am tr`it din asta, am [i participat la expozi]ii, am lucrat pentru nun]i [i pentru arti[ti. Apoi mi-au pl`cut calculatoarele. Prima dat`, \n 1991, am luat hardul [i l-am dat la co[. Acum tr`iesc din m\nuitul clapelor, chiar prea mult! Mi-a pl`cut b`utura, dar o fi asta o pl`cere vinovat`? V` spun cinstit, singura pl`cere adev`rat` este pierdutul timpului. La asta nu m` \ntrece nimeni!“, declar` el. unele, pentru c` altfel nu ar da bine. „Printre euro-atlantici, dac` nu î]i declari preocup`rile colaterale, te treze[ti exclus, ridicol, «foutu»; acolo, dac` nu te lauzi c` prinzi fluturi cu plasa, colec]ionezi timbre, militezi pentru varii cauze comunitare ori umanitare, venerezi brînzeturile rare, posezi animal de companie la domiciliu, î]i g`te[ti singur salata, te ca]eri cu unghiile pe stînci special amenajate sau cîn]i la clarinet, e[ti categorisit drept asocial, nebun [i nefrecventabil“, consider` Pi]u. |n ipoteza \n care aceast` presiune exist`, probabil c` originea ei nu este autohton`: ea ]ine, mai degrab`, de spiritul epocii „excesiv de mediatice“ [i este criticat` [i \n Fran]a de autori precum Régis Debray.
Coasa [i mecanismul mediatic Acestei boln`vicioase curiozit`]i euro-americane pentru biografia secret`, eseistul moldav \i opune un implacabil [i neao[: „Da, [tiu s` cosesc. Lan de gr\u sau fînea]`, nu conteaz`. Pot ascu]i coasa, dar nu m` pricep s-o bat. Iau coasa [i atac cei doi ari de lucern` din livad`, îns` n-am deloc impresia de a trece din esen]ial în colateral“, se laud` numai pe jum`tate ironic Luca Pi]u. Dincolo de glum`, r`m\ne totu[i \ntrebarea mai serioas` dac` via]a privat` a personalit`]ilor (\n cazul de fa]`, a celor culturale) poate deveni un subiect de discu]ie [i de interes public legitim. Problema este mai degrab` normativ`, pentru c`, la nivel descriptiv, este limpede c` micile cancanuri st\rnesc o curiozitate a publicului alimentat` de media [i folosit` ulterior chiar de vedete pentru a-[i administra \n mod corespunz`tor imaginea. Mecanismul este, dup` toate aparen]ele, mai trainic dec\t \[i imagineaz` unii critici. |n România, jocul mediatic este abia la \nceput, dar o discu]ie despre regulile sale promite s` fie interesant`.
„Singura pl`cere adev`rat` este pierdutul timpului. La asta nu m` \ntrece nimeni!“ — Florin Iaru, poet
„|mi place s` ascult orice fel de muzic`. Ascult [i manele – \n primul r\nd!“ — R`zvan }upa, poet
„|n vara lui 1989, am primit cadou un Davidoff Cool Water. Pentru mine, comunismul a picat în chiar acea clip`!“ — Adrian Cioroianu, istoric
Pagini realizate de Silviu MIHAI
06-07-supliment_media&cultura
6/27/06
7:25 PM
Page 6
Vineri, 30 iunie 2006 Media cultur`
06
„Cred c` oamenii s\nt suficient de inteligen]i pentru a urm`ri acest film. Chiar [i \n America. Chiar [i pre[edintele nostru.“
Arte [i carte
— Spike Lee, regizor
O PREMIER~ MAINSTREAM PENTRU UN CINEAST UNDERGROUND
Intr` \n panic`!
Asta are, asta n-are, care-i aia marcatoare?
PROBLEMA cu science fiction-ul este c`, de[i n-are grija zilei de m\ine, se ia prea \n serios. Parc` apocalipsa ar mocni undeva, \n cefele scriitorilor de gen, care sf\r[esc prin a oferi tot vreun sf\r[it al lumii, doar schimb\nd contextul actual pentru a elabora unul viitor. Contraponderea acestui fel de SF se g`se[te \ntr-un singur volum, anume „Ghidul autostopistului galactic“ de Douglas Adams. O carte care nu p`c`tuie[te prin sub]irime, are 773 de pagini, c`ci sintetizeaz` „odiseea spa]ial` \n cinci volume“. Fenomenul a prins la public, de aceea cartea este numai una dintre multiplele variante ale pove[tii: totul a \nceput ca un serial radiofonic BBC, imprimat apoi pe CD-uri; exist` [i o ecranizare din 2005. Protagonistul care are parte de un tur al galaxiei, adic` de un [ir de catastrofe, este englezul Arthur Dent. |nceputul pove[tii \l g`se[te \n noroiul din propria curte, opun\ndu-se buldozerelor venite s` \i demoleze casa, dar o alt` demolare \l a[teapt` dup` col]: cea a P`m\ntului, care trebuie vaporizat din cauza construirii unei rute hiperspa]iale expres prin sistemul nostru solar. A[a \ncepe periplul spa]ial al personajului, asistat de prietenul s`u Ford Prefect, autostopist galactic experimentat [i colaborator al „Ghidului autostopistului galactic“, best-seller [i cea mai util` carte din univers. Carte care s-a v\ndut at\t de bine pentru c` are imprimat pe copert` sloganul „Nu intra \n panic`“. Volumul abund` \n revela]ii: din punctul de vedere al inteligen]ei, fiin]ele umane au locul 3 \n ierarhie, dup` delfini [i [oareci, care de altfel au comandat [i achitat construirea Terrei pentru a face experimente pe oameni. |n plus, p`m\ntenii s\nt descenden]ii unor „frizeri, produc`tori tv extenua]i, agen]i de asigurare, responsabili cu resursele umane, paznici, directori de rela]ii publice, consultan]i \n management” de pe planeta Golganfrincham. Ironiile lui Douglas Adams bat, deci, dinspre viitor c`tre zilele noastre. Douglas Adams, „Ghidul autostopistului galactic”, trad. Eugen Dumitrescu, Editura Nemira, 2005, 773 pag, 49,5 ROL
original \n cazul filmelor despre jaful unei b`nci este s` faci unul care de fapt s` nu fie despre jaful unei b`nci - cum este „Omul din interior“. — Ileana DIMA DAC~ AI MAI V~ZUT filme de Spike Lee, fie [i numai „A 25-a or`“, la sf\r[itul ultimului lui lungmetraj, „Omul din interior“, te sim]i ca dup` primul joc de alba-neagra la care ai pierdut. Recuno[ti anumite manierisme ale regizorului, de exemplu accentul ap`sat pus pe un rasism nu at\t de evident cum era pe vremuri, dar av\nd o nou` ]int`: agresivitatea contra afro-americanilor a l`sat loc celei a]intite c`tre arabi. |n rest \ns` p\n` [i titlul filmului te ia peste picior, pentru c` se dovede[te a nu fi metaforic cum te-ai a[tepta, ci se refer`, pur [i simplu, tot la ceva ilicit, anume un om care st` \n interiorul unei b`nci unde nu ar avea ce c`uta. Probabil ai fost p`c`lit, regizorul pe care \l [tiai a disp`rut din peisaj. R`m\ne \n urm` doar satisfac]ia unei pelicule comerciale decente, c`reia nu \i lipse[te flerul.
De-a ho]ii [i vardi[tii Patru masca]i, condu[i de Dalton Russell (Clive Owen), iau cu asalt o banc` [i se aleg cu vreo 50 de ostatici pe care \i \mbrac` \n acelea[i uniforme ca ale lor. Doi poli]i[ti (Denzel Washington [i Willem Defoe) coordoneaz` ac]iunea de eliberare, asista]i de proprietarul b`ncii (Christopher Plummer) [i de misterioasa sa angajat` temporar \n scopuri nu tocmai ortodoxe (Jodie Foster). Treptat, totul se dovede[te ce nu pare a fi. Au disp`rut personajele negative tipice filmelor cu jafuri. Poli]i[tii [i ho]ul \mpart acum
Clive Owen penduleaz` \ntre rolurile cinstite [i necinstite, de data asta aleg\nd o combina]ie \ntre ele. CINEMAGIA.RO
— Alexandra OLIVOTTO
Singurul lucru
CINEMAGIA.RO
Nu s\ntem cei mai pro[ti din galaxie, spune un studiu realizat de Institutul Maximegalon de Depistare |nceat` [i Dureroas` a Eviden]ei Surprinz`toare.
CINEMAGIA.RO
Cartea de weekend
Washington [i Foster, de-a [oarecele [i pisica. aceea[i treapt` moral` a ierarhiei. Celelalte dou` personaje principale joac`, parafraz\nd o replic` din lungmetraj, rolul celor care [i-au v\ndut demult sufletul [i de atunci tot \ncearc` s` \l r`scumpere. Ca atare, \n timp ce reu[e[te un film comercial viabil, Spike Lee \[i permite multe jonglerii cu genuri cinematografice chiar \n`untrul unui gen foarte restrictiv prin conven]iile sale. |[i ia personajele [i ceva decor din film noir, mi[carea camerei - din filmul de ac]iune, de[i pelicula lui nu abund` \n acest element, intriga e de film cu jafuri cu un tu[eu gen pelicule despre vreo teorie a conspira]iei,
Doi poli]i[ti se lupt` pentru un jaf.
iar produsul finit e prin excelen]` postmodernist. Pentru c` \ntregul jaf nu a avut loc, de fapt.
G`uri neplauzibile Dac` exist` un gen cinematografic luat la rost asiduu \n materie de credibilitate, acela este tocmai filmul cu jafuri. {i \n acest sens, o dat` ce s-au evaporat aburii intrigii poli]iste, \ncepi s` vezi defectele [i g`urile din textura intrigii. Poate se datoreaz` faptului c` scenaristul Russell Gewirtz e \ncep`tor. Pentru \nceput, personajul lui Plummer trebuie ca, pentru a fi jucat un rol important \n al Doilea R`zboi Mondial, s` aib` acum vreo 90 [i
de ani, pe care nu pare s` \i aib`. Apoi bizara sa angajat` e cel pu]in ambigu` \n ale profesiei, p\n` la finalul filmului e imposibil s` \i define[ti meseria, cu toate c` are acces \n cele mai influente cercuri. Te \ntrebi apoi cum de [tia ho]ul exact \n ce cutie-depozit de valori s` caute dovada incriminatoare. La fel de greu e s` \n]elegi de ce \i d` o bucat` de dovad` poli]istului, care clar va \n]elege la cine duce aceasta. Pe de alt` parte, astfel de \ntreb`ri apar arareori \n timpul vizion`rii, deci e mai sigur s` v` limita]i la satisfac]iile urm`ririi lungmetrajului f`r` a v` bate capul cu el dup` aceea.
LA TEATRUL DESANT, TINERII PUN |N SCEN~ TOT CE-{I DORESC
Cum \ncep [i se termin` visele de succes |i atrage promisiunea de faim` [i distrac]ie. Patru b`ie]i \[i pun la b`taie toat` energia pentru a reu[i la un concurs anun]at la radio. — C`t`lina GEORGE B~IE}II DIN „NO ONE“, spectacolul regizat de Carmen Vioreanu, [tiu cel mai bine s` piard` timpul. Sau asta par s` fac`, c\nd \i vezi la sala de fitness sau acas` \n fa]a computerului. C` lucrurile nu stau chiar a[a se vede atunci c\nd g`sesc ocazia s` ias` \n fa]`. Dup` ce aud mai multe zile la r\nd, \ntr-un anun] la radio, c` o mare cas` de produc]ie german` caut` o trup` dance/pop de
b`ie]i, doi prieteni, Raul (Alexandru Sec`reanu) [i Vio (Virgil Aioanei), se hot`r`sc s` \ncerce. Simpatici s\nt, ba chiar au mai trecut printr-un concurs pentru DJ, sf\r[it din p`cate cu o ceart`. De atunci, cel de-al treilea prieten, Sebi (Adrian {tefan), care se pricepe la mixat muzic` prin cluburi, nu le-a mai vorbit, pentru c` Vio c\[tigase concursul [i plecase la Ibiza. Anun]ul de la radio \i mi[c` \ns` din nou pe to]i \n aceea[i direc]ie, ajuta]i de Pa-
trick (Paul Dunca), al patrulea entuziast cu preten]ii de coregraf. La urma urmelor, ca orice t\n`r care duce lips` de ocupa]ie [i locuie[te \n continuare cu p`rin]ii, cei trei vechi prieteni vor acela[i lucru - s` ajung` cunoscu]i, s` aib` succes la fete, s` se distreze [i s` c`l`toreasc`. Textul scris [i pus \n scen` de Carmen Vioreanu la Teatrul Desant \i aduce \n primplan chiar pe cei pe care vrea s`-i atrag` \n mica sal` de spectacole. De cur\nd, noul teatru independent [i-a g`sit sediu \n cartierul 1 Mai, unde nu func]ioneaz` nici m`car o sal` de cinema sau alt spa]iu de gen. |ntr-o zon` lipsit` de atrac]ii pentru ti-
Cei patru b`ie]i \[i pun la punct coregrafia. neri, cei de la Desant au toate [ansele s`-i transforme pe ace[tia \n spectatori de teatru obi[nui]i. |i vor ajuta at\t
pove[tile din spectacole ca „No One“, luate din experien]a aparent banal`, dar plin` de energie [i candoare a tine-
rilor din marile cartiere de blocuri comuniste, c\t [i muzica [i proiec]iile video pe care le folosesc pe scen` regizorii de la Desant. Jongl\nd cu ritmurile [i imaginile video, de la povestea cu concursul pentru DJ p\n` la videoclipul filmat de b`ie]ii din pies` pentru compania german`, Carmen umple scena de ritm [i vitalitate. Pe l\ng` mijloacele tehnice folosite [i povestea \n sine, cu [irul ei de surprize, \ncheiat` cu o adev`rat` lovitur` de gra]ie, la public ajung [i-l c\[tig` st`rile prin care trec personajele. Tot entuziasmul lor [i toat` dezam`girea final`, teama, \ncrederea [i suspiciunile circul` \n flux permanent c`tre sal`.
06-07-supliment_media&cultura
6/27/06
8:22 PM
Page 7
Media cultur` Vineri, 30 iunie 2006
07
„Poate s` vin` oricine la festivalurile din vara asta. Jur c` nu o s` ne dezbr`c`m pe scen`.“
Cultura pentru to]i
— Sorin D`nescu, Vi]a de Vie
Lectura cu mouse-ul FESTIVALURILE ROCK ALE VERII
Lumea creat` \n Flash — Ioana CALEN P`i... dup` ce temperatura global` se ridic`, vin meteori]ii peste noi, dispare stratul de ozon [i explodeaz` soarele, ne apuc`m [i noi s` arunc`m planeta \n aer, pentru un plus de distrac]ie. |n principiu avem a[a: China, Fran]a, India, Israel, Pakistan, Rusia, UK [i US (cu o gr`mad` de arme nucleare). Mai e [i Australia p-acolo pe undeva, sc`rpin\ndu-se \n cap nedumerit`. Buuun. |ntr-o zi, America decide: tre’ s` dispar` China. {i \ncepe s` trimit` rachete. Pe urm` toat` lumea trimite bombe peste toat` lumea, vine iarna nuclear`, toat` lumea moare (m` rog, mai pu]in australienii, dar p\n` la urm` crap` [i-`ia). Dup` toate acestea, California se desparte un pic de America [i pleac` s` se distreze cu Hawaii. A[a este prezentat sf\r[itul lumii pe www.albinoblacksheep.com/flash/end.php.
Metale grele \ncinse romåne[te |n mod cert,
rockerii s\nt r`sf`]a]ii verii. Festivalurile \n aer liber din acest an acoper` toat` ]ara, toate genurile de rock [i toate buzunarele. — Ioana CALEN
Site-urile cu filmule]e realizate \n Flash (unul dintre cele mai cunoscute programe de anima]ie pentru Internet) s\nt date \n fiecare zi din fereastr` \n fereastr` pe Messenger mai ceva ca bancurile misogine. Fac parte dintre acele bucurii m`runte [i dese pe care ni le ofer` netul, menite s` st\rneasc` hohote de r\s [i bufeuri de admira]ie pentru realizatorii lor (de cele mai multe ori anonimi), care dau dovad` de foarte mult` ingeniozitate, inteligen]` [i sim] al umorului, contrar a ceea ce se crede, \n general, despre „computer freaks“. www.muffinfilms.com/blue.html este un site interactiv, construit \n Flash \n jurul ideii de brio[`. S\nt filmule]e \n care trebuie s` hr`ni]i un personaj cu mai multe feluri de pr`jituri pentru a ob]ine diverse reac]ii din partea lui, altele s\nt povestioare animate construite \n jurul acestor pr`jiturele. Nu e nimic foarte complicat, dar, dac` v` plictisi]i foarte tare, s\nt bune [i ele. Pe www.flabber.nl s\nt destul de multe filmule]e simpatice, nu numai \n Flash, care pot omor\ plictiseala \n dup`amiezele caniculare la birou. Pe http://koti.welho.com/alaari/lodger/ ilove.html este un film scurt \n Flash care cu siguran]` v` va impresiona. De[i, de cele mai multe ori, tematica acestor tipuri de anima]ii este destul de sumbr` (filmul se nume[te „I Love Death“), la sf\r[it r`m\ne]i
„I Love Death“ cu z\mbetul pe buze. |n acest caz, este vorba despre istoria unui personaj (prezentat` destul de cinic [i pesimist) care \ncepe \nc` dinainte ca el s` se fi n`scut [i ajunge p\n` la sf\r[itul vie]ii. V` pute]i \nveseli, \n schimb, cu abum.com/file/shadow/animations/ 17632.swf, unul dintre cele mai inteligente filme care circul` \n ultimul timp pe net, pe care special l-am l`sat pentru sf\r[it, s` r`m\ne]i cu el \n minte [i s` v` trezeasc` curiozitatea. Filmul arat` ca un joc de computer care se desf`[oar` chiar \n meniul de la programul Flash, iar personajul principal trebuie s` se foloseasc` de „tools bar“ (acele instrumente pe care le pune la dispozi]ie programul pentru utilizatori) pentru a supravie]ui unui r`zboi cu programul \nsu[i. Bine lucrat, amuzant, foarte inteligent` ideea, original. Face clik-ul!
DINTRE TOATE variantele de concediu, festivalurile de rock \n aer liber par a fi de departe printre cele mai bune solu]ii. Nu ai nevoie de nici o agen]ie de turism, nu vei avea niciodat` parte de surprize nepl`cute \n momentul \n care ajungi la destina]ie [i consta]i c` imaginile de pe site-ul agen]iei nu au nici o leg`tur` cu realitatea, ai distrac]ie la maxim, o atmosfer` de tinere]e, libertate, relaxare [i muzic` de foarte bun` calitate. Mai mult dec\t at\t, po]i milita pentru convingerile tale morale [i sociale prin simpla ta prezen]` la anumite festivaluri care s\nt grupate \n jurul unor mi[c`ri protestatare. Acesta este cazul programului Salva]i Ro[ia Montan`, care se concretizeaz`, c\teva zile pe an, \n Festivalul F\nFest; po]i, de asemenea, s` salvezi Vama Veche merg\nd la Stufstock sau s` militezi \mpotriva drogurilor la Festivalul „Rock la Mure[“. De multe ori, festivalurile de rock s\nt organizate \n jurul unor principii sociale, pentru c` „mesajele forma]iilor rock s\nt mult mai punctuale, mai directe [i mai cu atitudine“, dup` cum explic` Sorin D`nescu, liderul forma]iei Vi]a de Vie.
„Avem di t`ti“ Primul festival \n perioada urm`toare, mai precis \ntre 6 [i 9 iulie, va fi Festivalul b`n`]ean „Rock la Mure[“, undeva \n apropiere de Timi[oara, \n comuna Periam. Capetele de afi[ ale acestei edi]ii s\nt The Exploited [i Ektomorf, care vor c\nta al`turi de trupe autohtone, ca OCS, {uie Paparude, Cargo, Luna Amar` [i mul]i al]ii. La conferin]a de pres` care a avut loc luni \n Club A, organizatorul festivalului, Buda Nicolae, a spus plin de convingere: „V` rog s` le spune]i cititorilor vo[tri c` avem di t`ti“. Siguran]a sa vine [i din faptul c` la acest festival nu vor concerta numai trupe rock, ci [i drum&base, reggae, hip-hop sau punk. „Este un lucru foarte bun c` genurile de muzic` s\nt diferite, pentru c` po]i merge la festival pentru un ceva anume [i te treze[ti c` \]i mai plac [i altele, prin contagiune“, a spus Shole de la forma]ia Crize. Mihnea Blidariu, solistul forma]iei Luna Amar`, s-a ar`tat foarte entuziasmat pentru faptul c` vor c\nta pe aceea[i scen` cu cei de la Ektomorf. „E important pentru publicul din România s` asculte trupe din str`in`tate“, spune el.
Dolls, care cu siguran]` vor st\rni hohote de r\s prin ]inuta [i mi[carea lor scenic`. Dar [i pe Luna Amar`, Phoenix, Cargo, Direc]ia 5, Travka, Iris, Zdob [i Zdub, Kumm, Seven, Parazi]ii [i multe alte forma]ii de rock române[ti. „A \nceput s` apar` acel mult dorit respect al publicului fa]` de artist [i viceversa. Noi ne afl`m pe scen` s` \ntre]inem publicul, [i reac]ia lui e important`. Lumea a \nceput s` \n]eleag` acest lucru la festivaluri de acest gen“, spune Sorin D`nescu de la forma]ia Vi]a de Vie, care va c\nta la „Peninsula“ pe 30 iulie.
HIM la Sibiu Se pare c` de aceast` dat` se aplic` butada „Azi \n Timi[oara, m\ine-n toat` ]ara“, pentru c` nici nu vei avea timp s` te odihne[ti dup` „Rock la Mure[“, c` pe 14 iulie deja \ncepe la Sibiu Festivalul Artmania, dedicat culturii finlandeze. |n cadrul festivalului vor sus]ine concerte trupe precum Nightwish, HIM, Amorphis, Silentium, Kumm sau Luna Amar`. Cum toat` lumea asociaz` imaginea ora[ului Sibiu cu ideea de cultur`, [i cu ocazia acestui festival vizitatorii vor avea la dispozi]ie o palet` foarte larg` de evenimente \ntre care s` aleag`, de la expozi]ii de art`
vizual` [i reprezenta]ii de muzic` clasic` p\n` la conferin]e [i workshop-uri.
„Szigetul“ românesc Festivalul „Peninsula“ de la T\rgu-Mure[ este un fel de „Sziget“ românesc. Organizatorii s\nt aceia[i [i au acela[i concept (lucru care se reflect` [i \n numele festivalurilor; „sziget“ \nseamn` insul` \n limba maghiar`, iar numele unguresc pentru „Peninsula“ este „félsziget“). „Peninsula“ este un fel de frate mai mic al „Szigetului“, dar \n timp ar putea ajunge la amploarea festivalului din Ungaria. |n perioada 26-30 iulie, \i po]i vedea \n concert pe punkerii irlandezi Toy
Mercurial Rock la Mure[: Biletul cost` 50 de lei, pre] \n care este inclus [i spa]iul de campare. Biletul valabil pentru o singur` zi cost` 20 de lei. De[i s\nt a[tepta]i aproximativ 7.000 de vizitatori, exist` doar 500 de locuri de campare iluminate. Paza [i securitatea vor fi, \n schimb, asigurate de firme de specialitate. Vor fi autobuze care vor asigura transportul din Timi[oara \n zona festivalului. Artmania: Biletele s\nt de un singur fel, cost` 65 de lei [i permit accesul la toate evenimentele festivalului. Peninsula: Dac` te gr`be[ti, po]i cump`ra bilet pentru tot
festivalul cu 75 de lei. Dac` te hot`r`[ti \n prima zi de festival, te va costa 100 de lei. Un bilet de o zi cost` 20 de lei. Persoanelor care cump`r` bilet pentru tot festivalul organizatorii le pun la dispozi]ie spa]iu pentru campare, precum [i facilit`]i pentru igiena personal`. F\nFest: Accesul este gratuit, loc pentru campare este pentru toat` lumea, vor exista toalete ecologice [i facilit`]i pentru igien`. Stufstock: Accesul este liber. Localnicii din sat ofer` cazare, spa]iu pentru campare, dar de cele mai multe ori corturile se instaleaz` direct pe plaj`.
Rock pentru Ro[ia Montan` Ro[ia Montan` este un subiect delicat pentru mul]i dintre rockerii din România. Altfel nu se explic` faptul c` \n fiecare an zeci de trupe vin [i c\nt` pro bono de trei ani \ncoace \ntre 25 [i 27 august. „Noi putem s` facem ce putem, pentru o zi, \n fiecare an. S\nt oameni care lucreaz` 365 de zile pe an pentru Ro[ia Montan`“, spune D`nescu de la Vi]a de Vie. Pe scena principal` a festivalului vor c\nta trupe de rock, jazz, reggae [i world music. Pentru prima dat`, „F\nFest“ va g`zdui o a doua scen` dedicat` exclusiv evenimentelor culturale, de mediu [i sociale. Acest „Cort al Activit`]ilor Alternative“ va avea reprezenta]ii teatrale [i de dans, proiec]ii video, workshop-uri [i prezent`ri. |n plus, vor exista locuri de joac` special amenajate pentru copii cu v\rste \ntre patru [i [apte ani.
„Stufstock“ Despre „Stufstock“ nu se [tiu \nc` foarte multe lucruri, pentru c` proiectul este \nc` \n faza c`ut`rii de sponsori. „Acesta a fost primul an \n care ne-au contactat trupe din Anglia, Germania, Bulgaria [i Elve]ia care voiau s` vin` s` c\nte“, spune Mircea Toma, care nu poate da \ns` detalii cu privire la forma]iile invitate \n acest an. Cert este c` festivalul va avea loc pe 1 [i 2 septembrie, c` vor fi scene mai mici de muzic` \n Vama Veche, dar scena principal` va fi amplasat` c\t mai departe de sat.
08-supliment_media&cultura
6/27/06
7:26 PM
Page 8
Vineri, 30 iunie 2006 Media cultur`
08
„Carmen e un om care-[i asum` toate riscurile de a crede \n ceea ce face, indiferent de ce i-ar spune al]ii.“
Pe val
— Marius Manole, actor
Carmen Vidu N`scut` pe 1 ianuarie 1980, la Arad |n 1998, dup` ce a absolvit Colegiul Na]ional „Moise Nicoar`“ din Arad, \ncepe facultatea la Cluj, unde st` doar un an Termin` Regia de teatru la UNATC \n Bucure[ti, \n 2003 |n timpul facult`]ii, monteaz` „Fool of Love“ la Teatrul ACT La Teatrul „Maria Filotti“ din Br`ila, monteaz` \n 2004 spectacolul „Sos amar“, dup` un text de Eric Bogosian, inspirat de Sonetul 118 de Shakespeare. Tot \n acela[i an transform` ideea acestui spectacol \n „Bitter Sauce“, performance la Green Hours Anul acesta a participat la mai multe festivaluri de teatru, printre care cele de la Sibiu, Chi[in`u, Arad [i Buz`u. La Festivalul „Cap de... regizor“ de la Buz`u a primit Premiul special al juriului pentru spectacolul „o sta]ie“.
CARMEN VIDU S-A APUCAT DE TEATRU PENTRU C~ S-A |NDR~GOSTIT DE UN ACTOR
„Toat` via]a o s` fiu dependent` de b`rba]i“
ANDREEA T~NASE
Lui Carmen Vidu \i place s` tr`iasc` \n propria imagina]ie [i se consider` un personaj autist.
Regizoarea
— Mihaela Michailov, critic de teatru
„Un regizor de factur` special` [i un om deosebit. Prin spectacolele multimedia, e una dintre vocile cele mai distincte la noi. Cu siguran]`, are mult curaj.“ — Voicu R`descu, directorul Teatrului Luni de la Green Hours
— C`t`lina GEORGE Din Arad ai plecat spre Cluj [i apoi ai venit \n Bucure[ti. Nu, am plecat spre Bucure[ti. Am dat admiterea aici, am picat, mi-am f`cut bagajele [i am plecat la Cluj, f`r` s` [tiu repertoriul, f`r` s` [tiu nimic. Am intrat acolo, iar, la un workshop, m-a v`zut C`t`lina Buzoianu [i am revenit \n Bucure[ti.
De ce regizezi \n alte spa]ii dec\t scena obi[nuit`? Eu nu regizez \n alte spa]ii. C\nd citesc textul [i \ncep s` construiesc, \n capul meu
DJ [i muzica e un fel de personaj pentru mine. Dar nu le fac s` fie jucate \n cluburi. M` intereseaz` \ns` contactul cu c\t mai mul]i oameni ca s`-mi dau seama unde s\nt fals`. Oamenii care nu au cultur` teatral` nu s\nt nep`rat mai vii sau mai spectaculo[i dec\t oamenii de teatru. Dar au un sim] al falsului mai viu. Cum ]i-ai g`sit DJ-ul? Pe Yann LeBlay l-am g`sit \n club. Mixa. E un tip foarte sociabil [i foarte pozitiv. Mie mi se pare c` românii s\nt foarte \ntuneca]i, foarte agresivi [i foarte mincino[i [i deaia am preferat s` lucrez cu un str`in. Aveam nevoie de cineva care s` m` ajute. |n momentul \n care-mi aleg muzica, \i cer p`rerea despre
personaje, \i descriu situa]iile. Apoi el vine cu propria lui interpretare [i cu muzica, \ntr-un ritm electro-disco, adic` foarte pozitiv, foarte juc`u[. Muzica disco - \mi spune el - s-a n`scut datorit` consumatorilor de cocain` care n-aveau nici o leg`tur` cu realitatea, erau \ntr-un z\mbet permanent. Dup` o astfel de discu]ie, nu pot s` fac un spectacol realist, rusesc, cum s\nt educat` eu... }ie \]i place s` te joci [i \n afara scenei? Foarte mult. Am o gr`mad` de personaje. Unele s\nt angelice, unele s\nt chiar porno, unele s\nt superficiale sau dramatice, sau depresive. |n func]ie de oamenii cu care stau de vorb` [i locul \n care m` aflu. Acas`
Banii nu s\nt o problem` pentru ea
De ce ai preferat Bucure[tiul? Nu [tiam nimic despre Cluj; pe de alt` parte, s` nu fie cu sup`rare, provincia nu prea exist`. Acum exist` Sibiul, pentru c` au acolo un festival interna]ional foarte puternic. |n rest, e moarte, nu se \nt\mpl` nimic. Aradul are un festival de teatru clasic \nc` de c\nd eram la liceu. C`t`lina Buzoianu a \nchis [i a deschis una dintre edi]ii cu dou` spectacole – „Fuga“ de Bulgakov [i „Pesc`ru[ul“ de Cehov. La „Fuga“ am pl\ns, m-a emo]ionat foarte mult, iar asta \]i r`m\ne. Mi-a[ fi dorit s` fiu studenta ei.
Carmen tr`ie[te doar din proiecte independente. Tot ce trebuie s` fac` pentru asta e s`-[i g`seasc` o loca]ie. Apoi s` treac` pe h\rtie un buget,
ANDREEA T~NASE
„Pentru ea, a face teatru \nseamn` a brusca permanent limitele conven]iei.“
Carmen Vidu tr`ie[te teatrul [i \n afara scenei [i \[i construie[te c\te un personaj pentru fiecare situa]ie.
exist` scena de teatru. Respect regulile publicului de teatru, \ncerc s`-l emo]ionez, ]in\nd cont de o structur` dramatic`, deci nu de film, nu de concert, nu de show. C` mai montez [i \n alte spa]ii nu mi se datoreaz` \n totalitate mie, ci faptului c` spectacolele s\nt cerute acolo. Cunosc o gr`mad` de oameni care le v`d [i spun „uite, mi-a[ dori s` se joace [i \n clubul meu, la festivalul meu“. Atunci devin cunoscut` mai ales datorit` acestor „ie[iri“. Spectacolele astea se joac` pe scene tradi]ionale, la Teatrul Act, la Green Hours, la ArCub, la Teatrul de Comedie. Nu s\nt f`cute s` fie adaptabile, ele arat` a[a pentru c` a[a simt eu lucrurile, foarte vizual [i foarte muzical. Lucrez cu un
cu onorarii, produc]ie [i promovare.
ne c` i-a g`sit de fiecare dat` [i c` poate tr`i din propriile proiecte. O mai ajut` [i invita]iile s` fac` regia unor evenimente, lans`ri sau concerte. Iar apoi, singur` sau cu ajutorul echipei, caut` sponsorii. P\n` acum, spu-
C\nd monteaz` c\te un spectacol \ntr-un program cum e „Comedia ]ine la TINEri“, banii s\nt acolo de la bun \nceput. Astfel, pentru spectacolul „o sta]ie“, prezent \n sesiunea de prim`vara asta la Comedie, a primit pentru toat` echipa \n jur de 100 de milioane de lei vechi. Pentru „I Hate Helen“, f`cut cu sprijinul ArCub, UNITER [i Herris Print, au avut 5.000 de euro pentru toate onorariile, de la regizor la DJ.
am o alt` personalitate. Asta nu \nseamn` c` s\nt ipocrit` sau fals`, ci pur [i simplu m` schimb automat, \n func]ie de mediul \n care m` aflu. De exemplu, la Arad, personajul meu nu fumeaz`, c` nu-mi vine s` fumez acolo. Stau o lun` [i nu fumez nici o ]igar`. Fiecare dintre ultimele trei spectacole ale tale este construit \n jurul unei pove[ti de dragoste. Tu c\nd sim]i fluturi \n stomac? Tot timpul. Asta este o mare problem`, pentru c` toat` via]a mea o s` fiu dependent` de b`rba]i. Cred c` am dat la teatru pentru c` m-am \ndr`gostit de un actor [i am f`cut fiecare spectacol [i proiect datorit` pove[tilor mele de dragoste. Personajele de anima]ie, asemenea celor din spectacolul „o sta]ie“, par fragile, dar c\[tig` \ntotdeauna. A[a ]i se \nt\mpl` [i ]ie? S\nt un personaj autist, adic` tr`iesc foarte mult \n imagina]ia mea. |mi \ncep pove[tile pornind din realitate, dar le termin \n capul meu. {i \n capul meu c\[tig \ntotdeauna [i tot acolo s\nt \ntotdeauna puternic` [i foarte „coioas`“. Am „caterinc`“, s\nt sexoas`, s\nt de toate. C\nd m` confrunt cu realitatea, devin destul de fragil`. Mi se sparg toate replicile puternice din cap. Ce ]i-ai dorit \ntotdeauna s` c\[tigi [i nu ]i-a reu[it niciodat`? S` fiu iubit`. Dac` asta e un c\[tig... Sau poate c`-mi doresc iubiri imposibile, imaginare.