07.06.2006-Economic

01-supliment_bani&afaceri

Joi, 6 iulie 2006

7/3/06

8:27 PM

Page 1

Bani&afaceri Supliment editat de ziarul

Traducerile aduc profituri

Aderarea la UE, precum [i investi]iile str`ine \n cre[tere m`resc cererea de servicii de traducere. Birourile specializate se pot ridica de la zero.

06

Pia]a vopselelor, la 150 Bani din plaje \n 2005 erau 257 de de milioane de euro Dac` contracte de concesionare a Pia]a culorilor din România, estimat` la 150-160 de milioane de euro \n fiecare an, este disputat` de 60 de firme. Ritmul de cre[tere este cuprins \ntre 5 [i 20 de puncte procentuale.

03

plajelor, \n 2006 num`rul lor s-a redus drastic p\n` la 33.

Cu 10.000 de euro pute]i \nchiria 2,5 hectare de plaj` la 2 Mai. 02

BRUXELLES-UL VA ALOCA 7,4 MILIARDE DE EURO |N PERIOADA 2007-2013

Ce va fi dup` SAPARD OPORTUNITATE

Afaceri „la ro[u“ în construc]ii Completarea legisla]iei din sectorul construc]iilor va aduce noi actori în domeniu – firmele specializate în certificare.

— Doru CIREA{~ CU PU}IN BANI [i mult` [tiin]` în domeniul construc]iilor se poate dezvolta o afacere din certificarea firmelor de construc]ii.

Deocamdat` astfel de firme specializate nu exist`, îns` patronatele din construc]ii spun c` acestea vor apare cît de curînd. Impulsul îl va reprezenta introducerea obligativit`]ii ca firmele ce particip` la licita]ii pentru construirea unor obiective din bani publici s` de]in` certificate acordate de o firm` specializat`. Potrivit unui proiect de act normativ ini]iat de asocia]iile patronale din domeniu [i sus]inut de Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului, certificarea se va face doar de c`tre firme specializate. |n prezent, în România sînt active 14-15 firme autohtone [i 06 cîteva interna]ionale, care desf`[oar` activit`]i de certificare general`.

SAPARD aproape s-a terminat.

„Cotidianul“ v` prezint` op]iunile de finan]are gratuit` dup` aderare.

— Alina STANCIU GRANTURILE pe care investitorii din mediul rural le pot ob]ine prin programul SAPARD s\nt pe terminate. Ceva [anse mai s\nt doar pentru dou` dintre cele patru m`suri recent acreditate: cea referitoare la grupurile de produc`tori [i cea

care vizeaz` protec]ia mediului.

Momentan, bani prea mul]i nu mai s\nt \n programul „Fermierul“. Cele 315 milioane de lei noi aloca]i de Ministerul Agriculturii [i gestiona]i de BCR pentru cofinan]area SAPARD s-au epuizat. Au r`mas de cheltuit doar 10 milioane de lei noi pentru finan]area acelor inves-

ti]ii care nu s\nt eligibile prin programul de preaderare al Uniunii Europene la care se adaug` alte 280 de milioane de lei noi care vor fi aloca]i pentru restul anului. |n aceste condi]ii, fermierii nu au dec\t s` mai a[tepte p\n` la anul, c\nd se va da drumul la fondurile comunitare postaderare. Este vorba de aproximativ 7,5 miliarde de euro care vor fi aloca]i României pen- 04-05 tru dezvoltarea rural` \n perioada 2007-20013.

C\nd se fac proiectele

Certificarea firmelor pe ]`ri SE

Oficialii Ministerului Agriculturii sus]in c` depunerea proiectelor pentru accesarea fondurilor postaderare ar putea \ncepe chiar din ianuarie 2007. Banii se vor acorda cel mai probabil \n martie.

Ministerul nu a finalizat \ns` documentul f`r` de care UE nu poate finan]a agricultura autohton`.

FI

NO

NL BE DE

UK FR

PL CZ

CH IT

PT

SP

GR INFO_COTIDIANUL

Rolls-Royce num`r` românii Investi]ii online \n fonduri mutuale la un click distan]`

IMPORTATORUL RollsRoyce \n România, Automobile Bavaria, a lansat modelul Phantom cu ampatament lung, care a fost prezentat s`pt`m\na trecut` unor poten]iali clien]i. Noul model este cu 25 de centimetri mai lung dec\t versiunea standard de 5,8 metri lansat` \n anul 2003 la Goodwood, \n

Anglia. Pre]ul de pornire pentru versiunea cu ampatament m`rit este de 379.000 de euro f`r` taxe, comparativ cu 323.000 de euro \n cazul modelului standard. |n România exist` 35-40 de posibili clien]i ai m`rcii de lux Rolls- 07 Royce, dintr-un total de 60.000 \n \ntreaga lume.

CERTINVEST, societatea de administrare a patru fonduri de investi]ii din România, a lansat noul serviciu „Contul meu“ prin care banii pot fi plasa]i \n titluri de fond doar printr-un click pe Internet.

Astfel, din orice col] al lumii,

orice cet`]ean poate cump`ra unit`]ile de fond din România. Primul pas pentru a avea acces la „Contul meu“ este \nregistrarea. |n finalul formularului online, clientul va trebui s` declare cel pu]in un cont bancar, propriu sau

al unei persoane agreate.

Odat` \nregistrarea efectuat`, modul de opera]iuni online v` ofer` informa]ii despre fondurile \n care urmeaz` s` investi]i, 02 put\nd chiar afla valoarea la zi a unit`]ii de fond.

02-03-supliment_bani&afaceri

7/3/06

8:21 PM

Page 2

Joi, 6 iulie 2006 Bani&afaceri

02

Microinvesti]ii

de angaja]i are \n prezent Administra]ia Na]ional` Apele Române.

9.000

CU DOAR 10.000 DE EURO PUTEM |NCHIRIA 2,5 HECTARE DE PLAJ~ LA 2 MAI

Concesionarea plajelor, o afacere cu vad bun Dac` \n 2005

plaj` are o serie de drepturi, dar [i de obliga]ii. El trebuie s` amenajeze mai multe terenuri de sport, locuri de joac` pentru copii, s` ]in` plaja curat` etc. |n schimb, banii pentru amortizarea investi]iei provin din \nchirierea jet-skiului, a [ezlongurilor, a umbrelelor, a toboganelor etc. |ntr-un cuv\nt: din servicii. Cu c\t investitorul va fi mai ingenios, cu at\t afacerea sa va cre[te.

erau 257 de contracte de concesionare, \n 2006 num`rul lor a ajuns la 33.

— Dan ODAGIU „CONCESIONAREA plajelor este o afacere bun` pentru stat, pentru turist [i pentru agentul economic“, ne anun]` M`d`lin Mihailovici, directorul general al Administra]iei Na]ionale Apele Române. Potrivit acestuia, agen]ii economici care au participat la licita]ie [i au c\[tigat vor putea s`-[i recupereze foarte repede suma investit`. „|n general, pre]ul a fost \ntre 14.000 de lei vechi metrul p`trat pe an la 2 Mai [i 98.000 de lei la Perla Majestic. Iar concesionarea s-a f`cut pe o perioad` de zece ani, \n care agentul economic s-a obligat s` fac` o serie de investi]ii“, mai adaug` M`d`lin Mihailovici.

Dimensiunea afacerii „Per ansamblu, \ntreaga plaj` de pe litoral a fost \mp`r]it` pe tronsoane care au m`surat c\teva hectare. Spre exemplu, la N`vodari un tronson a avut 11 hectare,

lei pe an a 1,4 costat metrul p`trat la plaja concesionat` \n sta]iunea 2 Mai, fiind cel mai mic pre].

Care este afacerea Trebuie spus c` agentul economic care \nchiriaz` o

M`d`lin Mihailovici spune c` \nchirierea plajelor este o afacere bun` pentru stat [i agent.

la 2 Mai [i Costine[ti dou` trei hectare, iar la Jupiter 1,14 hectare“, mai adaug` directorul general al Administra]iei Na]ionale Apele Române. La un pre], s`

zicem la 2 Mai de 14.000 de lei metrul p`trat [i la o plaj` concesionat` de 2,5 hectare, suma pe care trebuie s` o pl`tim pe an este de 35.000 de lei, adic` doar 10.000 de euro anual. O sum` care, de ce s` nu spunem, poate fi foarte repede amortizat` din serviciile pe care le punem la dispozi]ia turistului.

Cum este afar` „S-a spus c` hotelierii au fost cei care au pierdut din concesionarea plajelor.

Nu-i deloc adev`rat. Pentru c` hotelierii care au mers la licita]ie au c\[tigat. {i dau aici exemplu hotelul Perla Majestic sau Vega. Ceilal]i nu au fost interesa]i de afacere. Concesionarea plajelor se face [i \n celelalte ]`ri. |n Italia exist`, spre exemplu, de 30 de ani doar doi mari concesionari“, ne anun]` M`d`lin Mihailovici, care spune c`, „de la an la an, turistul român [i cel str`in vor vedea beneficiile acestei m`suri. Cei care nu vor realiza investi]iile asumate vor pierde concesionarea plajei“, adaug` \n finalul discu]iei directorul general al Administra]iei Na]ionale Apele Române.

LA 1.000 RON INVESTI}I, PL~TI}I |N PLUS 35 DE LEI

Investi]ii & Profit

Investi]ii online la fondurile mutuale

Carte pentru ac]ionari de la BVB

Cu un singur click pute]i cump`ra titluri la patru fonduri mutuale.

— Dan ODAGIU CERTINVEST, societatea de administrare a patru fonduri de investi]ii din România, a lansat noul serviciu „Contul meu“ prin care banii pot fi plasa]i \n titluri de fond doar printr-un click pe Internet.

Astfel, din orice col] al lumii, orice cet`]ean poate cump`ra unit`]ile de fond din România. Primul pas pentru a avea acces la „Contul meu“ (www.certinvest.ro/certinvest /contulmeu) este \nregistrarea. |n acest sens, clientul va trebui s` completeze c\mpurile prezentate \n formularul online cu datele sale. |n finalul formularului online, clientul va trebui s` declare cel pu]in un cont bancar, propriu sau al unei persoane agreate. Odat` \nregistrarea efectuat`, modul de opera]iuni online v` ofer` informa]ii despre fondurile \n care urmeaz` s` investi]i. Pute]i astfel afla cre[terea fondului

pe ultimele 12 luni sau valoarea la zi a unit`]ii de fond. De asemenea, trebuie spus c` orice persoan` care se \nregistreaz` pentru prima dat` \n cadrul modulului online va primi automat, pe e-mail-ul declarat \n formular, o notificare a \nregistr`rii \n care vor fi amintite userul [i parola stabilit`.

Subscrierea Pentru a achizi]iona unit`]i de fond nu trebuie dec\t s` selecta]i unul dintre aceste patru fonduri \n care dori]i

s` investi]i (sau chiar \n toate patru) [i s` men]iona]i suma. La subscriere va fi perceput, de c`tre procesatorul de pl`]i online, un comision de 3,5% pentru efectuarea tranzac]iei. Suma introdus` de dumneavoastr` ca fiind investit` va fi astfel indexat` cu procentajul men]ionat anterior. Spre exemplu, dac` dori]i s` investi]i 1.000 RON \n fondul Capital Plus, procesatorul de pl`]i va percepe 35 RON la aceast` sum`, deci din cardul clientului va fi retras` \n total suma de 1.035 RON. S\nt acceptate toate cele trei tipuri de carduri existente, Visa, MasterCard ([i derivatele lor) [i American Express.

Singura condi]ie pentru acceptarea la plat` este ca instrumentele s` aib` utilizare interna]ional`. Un mare avantaj al acestui produs nou este posibilitatea accesului la cont direct de pe telefonul mobil.

R`scump`rarea

Eugen Voicu, [ef Certinvest.

Pentru a r`scump`ra unit`]ile de fond unde a]i subscris nu trebuie dec\t s` selecta]i fondul din care dori]i s` re-

trage]i [i s` completa]i suma r`scump`rat`. E bine de [tiut c` suma completat` va fi brut` [i va fi diminuat` cu comisionul de r`scump`rare, conform prospectelor de emisiune ale fondurilor, [i cu impozitul pe profit, conform prevederilor Codului fiscal. Nu se vor percepe alte comisioane. Pentru siguran]a opera]iunilor, r`scump`r`rile online nu pot fi efectuate dec\t cu virament \n conturile declarate la \nregistrare. Pentru r`scump`r`rile cu virament \n conturi nedeclarate, cu numerar sau prin mandat po[tal, va trebui s` v` adresa]i administratorului Certinvest. La r`scump`rare, suma retras` din fond va fi virat` \n contul specificat de client, conform prevederilor de emisiune: - \n termen de maximum zece zile lucr`toare \n cazul fondurilor Intercapital, Capital Plus [i Orizont [i \n termen de 48 de ore \n cazul fondului Tezaur. |n momentul pl`]ii de c`tre Certinvest, clientul va primi pe adresa de e-mail declarat` o notificare \n acest sens.

Cristian Du]escu – specialist pe probleme ale pie]ei de capital din România [i consultant juridic al revistei „Investi]ii [i Profit“ – a lansat lucrarea „Drepturile Ac]ionarilor“. Cartea reprezint` o analiz` a problemelor ridicate de activitatea societ`]ilor pe ac]iuni din România, din perspectiva drepturilor care apar]in ac]ionarilor acestora (fie c` este vorba despre marii investitori, fie c` este

vorba despre milioanele de beneficiari ai Programului de Privatizare \n Mas` din România postdecembrist`). „Drepturile Ac]ionarilor“ trateaz` probleme dintre cele mai diversificate, cu care se confrunt` ac]ionarul român - de la modalit`]ile de exercitare a drepturilor acestuia p\n` la aspecte precum limitele acestor drepturi [i mijloacele de ap`rare a lor, \n Justi]ie sau \n negocieri directe.

O carte pentru to]i cei care de]in ac]iuni.

02-03-supliment_bani&afaceri

7/3/06

8:22 PM

Page 3

Bani&afaceri Joi, 6 iulie 2006

03

Investi]ii mari

este ritmul de cre[tere prev`zut pentru acest an pentru pia]a vopselelor din România.

20%

60 DE FIRME SE LUPT~ PE PIA}A CULORILOR DIN ROMÂNIA

Flash bancar

Vopsim 150.000.000 de euro pe an

Volksbank \[i face cafenea bancar` |n luna iulie, ProCredit Bank \mpline[te 4 ani de c\nd este prezent` pe pia]a din România. ProCredit Bank a fost \nfiin]at` \n 2002 [i are \n structura ac]ionariatului institu]ii financiare de renume interna]ional, cum ar fi: BERD, IFC – membr` a Grupului Bancii Mondiale, Commerzbank, DEG, ProCredit Holding (companie german` de investi]ii) [i IPC. |n perioada 26 iunie-31 iulie, \n toate sucursalele [i agen]iile b`ncii se desf`[oar` campania aniversar` „De 4 ani... bucurie \n ochii clien]ilor no[tri“, prin care clien]ii existen]i [i cei poten]iali au posibilitatea s`-[i deschid` un Depozit Clasic \n lei, la termen de 1, 3, 6 sau 12 luni, cu o dob\nd` majorat` cu 0,5% pe an fa]` de dob\nda standard.

Dob\nda Aniversar` este oferit` de banc` pentru depozitele la termen \n lei.

Raiffeisen Asset Management, companie \nfiin]at` la sf\r[itul anului trecut de Raiffeisen Bank, a lansat primele dou` fonduri deschise de investi]ii: Raiffeisen Prosper [i Raiffeisen Benefit. Fondul deschis de investi]ii Raiffeisen

Prosper va fi orientat preponderent spre investi]ii \n ac]iuni, \ntr-o propor]ie de maximum 80%, celelalte active fiind reprezentate de instrumente financiare cu venit fix. Obiectivul acestui fond este cre[terea capitalului pe termen mediu [i lung. Raiffeisen Prosper se adreseaz` clien]ilor care doresc s` beneficieze de avantajele investi]iilor pe pie]ele de capital ale României [i ale altor ]`ri cu cre[tere economic`. |ncep\nd cu data de 28 iunie a.c., Volksbank Romånia pune la dispozi]ia clien]ilor, a partenerilor [i a colaboratorilor s`i prima cafenea bancar` sub denumirea de Volksbank Classic Café. Amplasat` \ntr-o zon` central` din Bucure[ti, loca]ia se dore[te a fi un loc de relaxare unde clien]ii s` aib` parte de produse de calitate specifice unei cafenele, dar \n acela[i timp s` beneficieze de informa]ii de orice fel prin intermediul publica]iilor distribuite \n interiorul loca]iei, c\t [i prin al re]elei wireless utilizate pentru conexiunea la net.

Contabilitate

Firmele listate vor aplica IFRS Pe pia]a vopselelor din Romånia lupta se d` \ntre 60 de agen]i economici, fiecare cu afaceri de milioane de euro.

Autoritatea Interna]ional` pentru

prive[te culorile; National Paints are o serie de nuan]e unice în lume – patentate“, ne arat` c\t de dur` este competi]ia \n acest domeniu directorul de la Sayegh Conex.

— Dan ODAGIU

Investi]ie de un milion de euro

Culoare, cu sediul la Londra, lanseaz` cu c\te doi ani în avans previziunile privind culorile care vor fi la mod`.

PIA}A VOPSELELOR din România este estimat` la 150-160 de milioane de euro anual, iar ritmul de cre[tere este cuprins \ntre 5 [i 20%.

De obicei, v\nz`rile din aceast` industrie s\nt \n mare parte consumate de utilizatorii casnici. Cea mai mare pondere pe pia]` o de]in vopselele emulsionate pe baz` de ap` (lavabile), media consumului pe cap de locuitor fiind \n România de patru kilograme, de trei ori mai mic` dec\t \n Uniunea European`.

International Colour Authority „De-a lungul timpului s-au înfiin]at [i organisme cu autoritate interna]ional` în domeniu, unul dintre cele mai importante fiind Autoritatea Interna]ional` pentru Culoare (International Colour Authority, ICA), cu sediul la Londra. Din 1968, ICA a început s` lanseze cu c\te doi ani în avans previziunile privind culorile care vor fi la mod`“, explic` Fares Sayegh, director general Sayegh Conex, unul dintre juc`torii români de pe aceast` pia]`. ICA este un organism privat care reune[te de dou`

ori pe an c\te un panel de designeri interna]ionali [i „speciali[ti în domeniul culorii“, pentru a selecta viitoarea palet` coloristic` la mod`.

Culorile vizeaz` nu numai confec]iile pentru femei, b`rba]i [i copii, ci [i pentru designul interior. „Luciano Merlini, designer italian consultant permanent al ICA pentru trendurile în design interior, este [i colaborator al National Paints în ceea ce

Produc`tor român de vopsele pentru interior [i exterior, Conex Ia[i se confrunta acum c\]iva ani cu o serie de probleme, între care datorii de peste un milion de euro. |ns` o dat` cu preluarea fabricii de grupul Sayegh, compania a intrat \ntr-un gigant al culorii care înglobeaz` 29 de companii [i export` în peste 60 de ]`ri. De fapt,

Cre[tere de 60% pe an Potrivit datelor financiare \n anul 2005, Sayegh Conex a realizat aproximativ 3.000 de tone de vopsele [i a înregistrat o cifr` de afaceri de 8,6 milioane RON, iar pentru 2006 se preconizeaz` realizarea unei cifre de afaceri de 15,4 milioane RON. Acest fapt devine posibil ca urmare a unei investi]ii de 6 miliarde de lei vechi \n

2005 care au vizat îmbun`t`]irea calit`]ii vopselelor [i cre[terea capacit`]ii de produc]ie. „Vopselele colorate, lansate în peste 1.000 de nuan]e, au ca baz` de colorare vopselele National Paints, iar paleta coloristic` este în conformitate cu trendurile mondiale“, ne mai spune Fares Sayegh (foto).

cel mai important furnizor de materii prime al Sayegh Group este de peste 30 de ani nimeni altul dec\t Shell.

Sayegh este recunoscut pe plan mondial pentru vopselele National Paints, produse cu preten]ii, care demonstreaz` c`, la v\rful industriei vopselelor, lucrurile nu s\nt tocmai simple. „Pe l\ng` efectele speciale ale vopselelor [i texturile inedite, dac` vrei s` te men]ii în topul interna]ional, trebuie s` ]ii cont de culori“, mai spune Fares Sayegh. În prezent, Sayegh Conex comercializeaz` pe pia]a din România dou` branduri: National Paints – vopselele superlavabile cu efecte speciale, respectiv Sayegh Conex – vopsele decorative, lacuri, grunduri, adezivi etc.

30 de produc`tori de vopsele \n România Pe pia]a din România activeaz` \n prezent 30 de produc`tori români [i peste 30 de importatori. |ns` doar zece competitori importan]i au distribu]ie na]ional`.

Exist`, \n schimb, aproximativ 100 de branduri, fiecare produc`tor av\nd \n portofoliu cel pu]in 3-5 m`rci cunoscute. Cum pia]a româneasc` a construc]iilor ar putea cre[te în 2006 cu circa 15-20% fa]` de 2005, p\n` la nivelul de 7 miliarde de euro, rezult` c` [i dezvoltarea pie]ei de real estate va avea acela[i ritm de dezvoltare.

Societ`]ile listate la burs` care \ntocmesc situa]ii financiare consolidate vor fi obligate, \ncep\nd cu 1 ianuarie 2007, s` aplice Standardele Interna]ionale de Raportare Financiar` (IFRS), a declarat Georgeta Petre, director general \n cadrul Ministerului Finan]elor Publice (MFP).

comerciale ale c`ror valori mobiliare, la data bilan]ului, s\nt admise la tranzac]ionare pe o pia]` reglementat` [i care \ntocmesc situa]ii financiare consolidate au obliga]ia ca, \ncep\nd cu exerci]iul financiar al anului 2007, s` aplice standardele interna]ionale de raportare financiar`.

Noile prevederi s\nt incluse \ntr-un proiect de ordin al ministrului Finan]elor, necesitatea aplic`rii IFRS rezult\nd dintr-un regulament al Uniunii Europene.

|n prezent, doar institu]iile de credit s\nt obligate s` \ntocmeasc` [i un set distinct de situa]ii financiare, conforme cu IFRS, pentru necesit`]i proprii de informare, potrivit Ordinului nr.

907/2005 al ministrului Finan]elor.

Prin preluarea acestui regulament, societ`]ile

Mituri demolate

Pre]urile imobilelor în UE, mai mari — Doru CIREA{~ NU ESTE O REGUL~ ca în toate ]`rile din UE pre]urile imobilelor s` fie mai mari decît în România. Cre[terea sus]inut` în ultima perioad` a pre]urilor la propriet`]ile imobiliare din România, concomitent cu stagnarea valorilor acestora în ]`rile de la Vi[egrad, dup` aderarea acestora la UE, au condus la pre]uri mai mari în România. Spe-

cialistul imobiliar clujean Laz`r Gabor spune c`, în luna mai, la Budapesta, un apartament de dou` camere cu o suprafa]` de 56 mp costa aproximativ 38.000 de euro, acesta nefiind un caz singular. „Case, vile [i cl`diri de lux aflate în capitala Ungariei s\nt net mai ieftine decît majoritatea celor din Cluj, Bucure[ti sau Timi[oara, cu caracteristici similare“, spune specialistul imobiliar.

04-05-supliment_bani&afaceri

7/3/06

8:21 PM

Page 4

Joi, 6 iulie 2006 Bani&afaceri

04

Bani \n buzunar

M~SURI

Pentru c` absorb]ia fondurilor SAPARD era sub a[tept`rile autorit`]ilor, Ministerul Agriculturii a lansat anul trecut Programul „Fermierul“, ca o form` de cofinan]are pentru cei care doreau s` acceseze fondurile SAPARD, dar nu dispuneau de sumele necesare asigur`rii p`r]ii de finan]are ce le revenea.

Bani&afaceri Joi, 6 iulie 2006

FINAN}ARE

05

Alocarea financiar` pe 2006 a programului SAPARD se ridic` la 215 milioane de euro [i va fi aprobat` \n luna august sau cel mai t\rziu \n septembrie. Pentru c` 2007 este data ader`rii la UE, aceasta este ultima alocare financiar` pentru acest program.

Bani \n buzunar

CEI CARE NU AU MAI APUCAT S~ ACCESEZE FONDURI DIN ALOC~RILE DE PREADERARE MAI AU O {ANS~ DUP~ 2007. UNIUNEA EUROPEAN~ NE VA ACORDA BANI {I |N CONTINUARE.

Agricultura româneasc` dup` programul SAPARD SAPARD este

Program pentru asociere Produc`torii agricoli care se constituie \n grupuri pot beneficia anul acesta de sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul SAPARD de p\n` la 20.000 de euro pe an. Astfel, cei care comercializeaz` marf` \n valoare total` de p\n` la 200.000 de euro \ntr-un an primesc \n primii doi ani 5% din valoarea produc]iei de pia]`. |n al treilea an, sprijinul financiar este de 4% din valoarea produc]iei, \n al patrulea an este de 3% \n vreme ce \n al cincilea an subven]ia se ridic` la 2% din aceast` valoare. Totodat`, grupurile de produc`tori care v\nd de peste 200.000 de euro pe an beneficiaz` \n primii doi ani de 2,5% din valoarea total` a produc]iei de pia]`, urm\nd ca \n urm`torii trei ani s` primeasc` 2% [i respectiv 1,5% din valoarea produc]iei. Per total, un grup de produc`tori nu poate \ncasa de la UE mai mult de 20.000 de euro \n primii doi ani. Nu \n ultimul r\nd, plafonul maxim este de 16.000 de euro \n al treilea an, 12.000 de euro \n al patrulea an [i de 10.000 de euro \n ultimul an de finan]are.

— Alina STANCIU PROGRAMUL de preaderare SAPARD, finan]at de Comisia European`, \[i tr`ie[te ultimele zile. Conform ultimului bilan] realizat de Agen]ie, \n acest moment mai s\nt de cheltuit numai 83,9 milioane de euro. Mai precis, produc`torii agricoli care au \ntocmit proiecte ce vizeaz` investi]ii \n industria agro-alimentar` (m`sura 1.1) mai au 8,36 milioane de euro [i mai pu]in de o lun` la dispozi]ie pentru a mai beneficia de banii comunitari.

De altfel, \n cazul acestei m`suri, Bruxelles-ul a aprobat suplimentarea fondurile alocate ini]ial (318.782.773 de euro) cu 10% mai mult din totalul acestora, conform regulii de flexibilitate care se aplic` o singur` dat` \n cadrul Programului SAPARD. Ceva bani mai exist` [i pentru cei care doresc s` depun` proiecte ce vizeaz` exploata]iile agricole (m`sura 3.1).

Este vorba despre 47,29 milioane de euro. Totodat`, pentru diversificarea activit`]ilor economice \n mediul rural (m`sura 3.4) produc`torii agricoli trebuie s` se \ncadreze \n pu]in peste 12 milioane de euro. |n cazul m`surii ce vizeaz` investi]iile \n silvicultur` (3.5) fondurile alocate au fost epuizate complet.

Din estim`rile reprezentan]ilor Agen]iei de Pl`]i pentru Dezvoltare Rural` [i Pescuit (APDRP), \n jur de 700 de investitori din mediul rural vor r`m\ne cu proiectele \n sertare.

Selec]ie \n func]ie de punctaj Pentru a se putea face o selec]ie \ntre cererile depuse, APDRP va acorda un punctaj fiec`rui proiect \n parte.

Astfel, vor fi selectate acele proiecte care au str\ns cele mai mari punctaje. Spre exemplu, dac` pentru construirea de pensiuni turistice se depun 100 de proiecte, dar mai s\nt fonduri disponibile doar pentru 50, se vor selecta acele proiecte care ob]in cel mai mare scor, în ordinea punctajului ob]inut.

Cu alte cuvinte, exist` riscul ca un proiect realizat conform procedurilor SAPARD [i care îndepline[te toate criteriile de eligibilitate specifice s` nu poat` ob]ine finan]are din cauza unui punctaj mai mic dec\t alte proiecte depuse pentru acela[i gen de investi]ii.

Cele mai mari scoruri se acord` pentru acele proiecte care promoveaz` alte activit`]i fa]` de activitatea de

Agricultura ecologic` are printre cele mai mari [anse de a ob]ine finan]`ri de la Uniunea European`. baz` (20 de puncte), cele care vizeaz` investi]ii noi (15 puncte) [i cele amplasate \n zonele mai pu]in dezvoltate din punct de vedere economic (15 puncte).

M`suri f`r` cereri Aflate printre cele mai recente m`suri acreditate de Comisia European`, investi]iile ce presupun metode agricole de produc]ie proiectate s` protejeze mediul [i s` men]in` peisajul rural (m`sura 3.3) [i cele care vizeaz` constituirea grupu-

rilor de produc`tori (m`sura 3.2) nu au ridicat p\n` acum interesul produc`torilor din agricultur`. Astfel, acestea s\nt practic singurele m`suri SAPARD pentru care se vor mai putea organiza sesiuni de depuneri [i \n lunile urm`toare. Mai precis, reprezentan]ii SAPARD sus]in c` fermierii interesa]i de acest tip de investi]ii \[i vor mai putea depune proiectele p\n` \n luna august sau chiar septembrie. Totodat`, este posibil ca la urm`torul bilan], Comisia European` s` apro-

Aloc`rile SAPARD \n perioada 2000-2005 M`sura 1.1 1.2 2.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 4.1 4.2

Aloc`ri 266 milioane de euro 31,3 milioane de euro 645,6 milioane de euro 202 milioane de euro 2,5 milioane de euro 13,1 milioane de euro 70,2 milioane de euro 31,28 milioane de euro 3,1 milioane de euro 6,8 milioane de euro

Sursa: APDRP

Grad de utilizare 112,88% — 76,93% 70,30% — — 90,56% — 66,23% 72,36% INFO_COTIDIANUL

be realocarea fondurilor aferente acestor m`suri c`tre cele mai de interes, cum ar fi cea referitoare la investi]iile \n sectorul agroalimentar.

Bani pentru protec]ia mediului |n cadrul m`surii referitoare la protec]ia mediului [i conservarea peisajului natural, produc`torii agricoli au posibilitatea s` \ncaseze timp de cinci ani \ntre 28 de euro [i 320 de euro pentru fiecare hectar de teren. Principala condi]ie este ca investi]iile lor s` vizeze diferite practici agricole tradi]ionale, agricultura ecologic` sau s` protejeze solul de eroziune. Aloca]iile financiare nerambursabile se acord` anual, ca rat` fix` exprimat` \n euro [i calculat` pe baza costurilor nete datorate respect`rii condi]iilor presupuse de subm`sura de agromediu [i a pierderilor de venit cauzate de respectarea aceleia[i subm`suri.

Mai precis, fermierii care \[i vor transforma terenul agricol \n p`[une vor primi \n primul an de la demararea

conversiei 217 euro pentru fiecare hectar, urm\nd ca \n ceilal]i patru ani s` primeasc` 91 de euro pe hectar. Pentru amenajarea de benzi \nierbate, alocarea financiar` este de 245 de euro pe hectar \n primul an [i de 193 de euro pe hectar \n urm`torii ani.

Men]ion`m faptul c` plata se

de euro este 320 suma maxim` pe care o poate ob]ine un agricultor pentru un hectar de teren cultivat cu fructe ecologice. face numai pentru acele suprafe]e acoperite de benzile \nierbate. De asemenea, pentru \nfiin]area de culturi verzi ascunse pe teren arabil dup` recoltare beneficiarul prime[te 129 de euro pe hectar \n fiecare din cei cinci ani.

Fermierii care doresc s` cultive orez \n mod tradi]ional pentru a men]ine zonele temporar inundate \ncaseaz` anual prin programul SAPARD 206 euro pe hectar, \n vreme ce produc`torii

care realizeaz` proiecte ce vizeaz` conservarea p`[unilor [i f\ne]elor alpine s\nt finan]a]i cu 95 de euro pe hectar \n to]i cei cinci ani.

Subven]ii de la Uniunea European` primesc [i produc`torii agricoli care cultiv` legume, fructe, plante aromatice sau culturi furajere ecologice. Astfel, \n anii de conversie se acord` 329 de euro pe an pentru fiecare hectar cultivat cu legume, 320 de euro pentru hectarul cultivat cu fructe, 287 de euro pe hectarul pe care s-au plantat plante aromatice [i medicinale, 123 de euro pe hectarul de orz furajer [i 35 de euro pentru un hectar de culturi naturale. Totodat`, \n anii de dup` certificarea culturilor (de regul` \n ultimii doi ani de finan]are) sprijinul financiar al UE ajunge la 273 de euro pe hectar \n cazul culturilor de legume, la 181 de euro pentru fructe, 190 de euro pentru plantele aromatice sau medicinale, 92 de euro pentru orzul furajer [i 28 de euro pentru p`[iunile naturale.

Finan]`rile pentru agricultura ecologic` se acord` numai pentru fermierii din Suceava, Gala]i, Timi[, C`l`ra[i, Arad [i doar pentru un num`r limitat de hectare.

Pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie s` fie efectuate dup` semnarea contractului de finan]are cu APDRP [i nu trebuie s` dep`[easc` cel mult 12% din valoarea total` eligibil` a proiectului sau 3% \n cazul \n care proiectul nu presupune ridicarea unor construc]ii.

BRUXELLES-UL A STABILIT |N LINII MARI FONDURLE PENTRU 2007-2013

Aderarea ne aduce peste 7 miliarde de euro Cel mai probabil \n martie 2007,

fermierii vor putea s`-[i ia banii din fondurile de postaderare: 7,5 miliarde de euro \n 7 ani.

— Alina STANCIU O DAT~ CU ADERAREA României la Uniunea European`, toate programele dedicate statelor \n curs de aderare, cum este spre exemplu SAPARD, se vor finaliza. |n schimb, Comisia European` va continua s` finan]eze diverse proiecte elaborate de investitorii, ONG-uri sau institu]iile statului. |n ceea ce prive[te sprijinul acordat redres`rii agriculturii autohtone, UE va aloca

miliarde de 2,3 euro s\nt banii aloca]i de Uniunea European` pentru agricultur` \n perioada 2007-2009. \n perioada 2007-2013 \n jur de 7,5 miliarde de euro sau chiar ceva mai mult pentru investi]ii [i pl`]i directe pentru dezvoltare. Suma exact` se va cunoa[te dup` ce Bruxelles-ul va aproba a[a-numitul Plan Strategic, care precede Planul Na]ional pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural` (PNADR). Acesta din urm` este practic un document \n care se specific` la c\t se ridic` Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural` 2007-2013 (FEADR), precum [i modalitatea \n care vor fi cheltui]i banii. Adrian }ibu, purt`torul de cuv\nt al Ministerului

de resort, sus]ine c` PNADR se va finaliza \n ianuarie 2007 astfel \nc\t \ncep\nd din februarie-martie anul viitor produc`torii agricoli vor putea accesa fondurile postaderare.

2,1 miliarde de euro \n primii doi ani Din bugetul alocat p\n` \n 2013, România va \ncasa 2,3 miliarde de euro numai \n primii doi ani de la aderare (2007-2009). Banii vor permite practic continuarea investi]iilor de tip SAPARD. Este vorba \n primul r\nd despre finan]area investi]iilor pentru restructurarea [i modernizarea sectorului agroalimentar [i forestier, la care se adaug` investi]iile \n dezvoltarea de noi tehnologii cum ar fi de exemplu biomasa sau biocombustibilii. Nu \n ultimul r\nd, Comisia European` va suporta [i o parte din cheltuielile pentru sprijinirea zonelor defavorizate natural.

Cei mai mul]i bani pentru ferme Dup` 2007, conform Planului Na]ional Strategic cei mai mul]i bani, reprezent\nd 45% din total fonduri comunitare, se vor aloca pentru modernizarea [i infrastructura fermelor [i unit`]ilor de procesare pentru filiere pe produs competitive sau pentru \mbun`t`]irea cuno[tin]elor de management al fermierilor ori res-

tructurarea fermelor de semisubzisten]`. Altfel spus, pentru acele tipuri de investi]ii care asigur` un rol activ al agriculturii pe pia]a Uniunii Europene.

Pl`]ile directe absorb un sfert din fonduri Al]i 25% vor fi aloca]i, prin Agen]ia de Interven]ie [i Pl`]i pentru Agricultur` (APIA) pentru pl`]i directe acordate fermierilor, pentru \mp`duriri, agricultur` ecologic`, men]inerea practicilor tradi]ionale sau diversitatea genetic`.

Totodat`, 22,5% din fondurile europene vor avea drept scop cre[terea nivelului de trai \n mediul rural.

Astfel, vor fi finan]ate activit`]ile prin care se \nfiin]eaz` noi servicii (inclusiv cele legate de s`n`tate, \nv`]`m\nt sau transport) sau micro\ntreprinderi, pentru dezvoltarea agroturismului ori pentru valorificarea patrimoniului cultural [i arhitectural al satelor. Nu \n ultimul r\nd, restul de 2,5% din aloc`rile bugetare provenite de la UE vor asigura dezvoltarea ini]iativei locale.

Astfel spus, se vor finan]a acele proiecte ini]iate \n parteneriat public-privat \n domeniul agriculturii, silviculturii [i serviciilor. Aceast` \mp`r]ire a fondurilor, de[i a fost aprobat` de Bruxelles, mai poate suferi modific`ri.

bil \n toamna acestui an, o dat` cu alocarea \ntregului buget al Ministerului de resort. |ntre timp, cele 325 de milioane de lei noi, banii aloca]i \n prima tran[` a acestui an, au fost aproape epuiza]i. Din datele B`ncii Comerciale Române (BCR), institu]ia care gestioneaz` ace[ti bani, cele 315 milioane de lei noi (din totalul de 325 de milioane de lei noi) destina]i finan]`rii proiectelor eligibile SAPARD au fost cheltui]i \n \ntregime pe 485 de proiecte agricole provenind de la societ`]i comerciale, agricole, persoane fizice autorizate [i asocia]ii familiale din aproape toate jude]ele ]`rii. Excep]ie a f`cut doar jude]ul Bistri]a N`s`ud, unde nu au fost depuse proiecte. Restul de zece milioane de lei noi destina]i investi]iilor care nu s\nt eligibile prin SAPARD s\nt de asemenea \n curs de alocare. Totodat`, BCR a alocat, din resursele proprii ale

Cum se vor \mp`r]i banii Dezvoltarea ini]iativei locale

2,5%

Pl`]i directe

Vom avea Fermierul [i dup` 2007 Potrivit reprezentan]ilor Ministerului Agriculturii, Programul Fermierul va continua [i \n 2007. Bugetul total alocat pentru acesta va fi \ns` stabilit cel mai proba-

22,5%

Alte finan]`ri

0,5%

25%

INFO_COTIDIANUL

pe final. „Cotidianul“ v` prezint` care s\nt [ansele de a mai ob]ine un grant de la Uniunea European` prin acest program.

45% Modernizarea agriculturii

Finan]area de noi sevicii

Sursa: SAPARD

b`ncii, peste 1.000 de milioane de lei noi pentru cofinan]area acestor proiecte din agricultur`. Astfel, suma care va fi disponibil` agricultorilor se va ridica la 1.325 de milioane de lei noi.

Nu \n ultimul r\nd, produc`torii agricoli vor mai avea anul acesta la dispozi]ie \nc` 280 de milioane de lei noi p\n` la finele anului.

Conform reprezentan]ilor Ministerului Agriculturii, licita]ia pentru ace[ti bani se va desf`[ura luna aceasta sau cel t\rziu \n luna august.

Per total, lu\nd \n calcul [i cele 30 de milioane de lei noi aloca]i de la stat pentru Fermierul \n 2005, au fost finan]ate 1.258 de proiecte.

Cum se iau bani prin Fermierul Acum, produc`torii agricoli care vor s` apeleze la programul Fermierul pot accesa credite cu valori cuprinse \ntre 5.000 de euro [i 35.000 de euro cu o dob\nd` de 4,5% pe an. |mprumuturile se acord` pe cel mult zece ani, cu o perioad` de gra]ie la plata ratelor de credit cuprins` \ntre unu [i cinci ani.

Totodat`, exist` posibilitatea acord`rii unei perioade de gra]ie [i la plata dob\nzii. Pentru a ob]ine credite din Programul Fermierul nu este necesar` contribu]ia proprie a solicitantului. Nu \n ultimul r\nd, \n cazul \n care valoarea creditului solicitat dep`[e[te valorile maxime stabilite de Ministerul Agriculturii, diferen]a se poate completa din fondurile proprii ale BCR, urm\nd a fi acordat` \n condi]iile b`ncii, cu dob\nda la zi a creditului pentru investi]ii.

Granturi pentru piscicultur` Tot dup` momentul ader`rii, Comisia European` va finan]a [i piscicultura. Mai precis, \n perioada 2007-2013 acest sector va beneficia de 199 de milioane de euro. Astfel, \ntreprinz`torii care activeaz` \n acest sector vor putea ob]ine bani gratis pentru a face investi]ii \n dotarea centrelor de prim` v\nzare [i a punctelor de debarcare, \n ambarca]iuni [i unelte de pescuit; finan]area utilajelor, popularea cu specii de \nalt` valoare economic` [i cerere de pia]`; investi]ii \n utilaje [i echipamente de \nalt` productivitate [i ac]iuni de promovare a consumului produselor din pe[te.

Aloc`ri bugetare pentru credite Ministerul Agriculturii, Gheorge Flutur, vrea s` majoreze grantul acordat fermierilor care apeleaz` la Fermierul. |n momentul de fa]`, acesta se ridic` la 20% din valoarea total` a \mprumutului. De asemenea, Flutur sus]ine c`, la urm`toarea rectificare bugetar`, ministerul pe care \l conduce va primi \n jur de 2.000 de miliarde de lei pentru acordarea de credite. P\n` acum au fost depuse proiecte pentru 4.500 de miliarde de lei, alte 600 de proiecte a[tept\nd suplimentarea fondurilor.

06-07-supliment_bani&afaceri

7/3/06

8:19 PM

Page 6

Joi, 6 iulie 2006 Bani&afaceri

06

Bani&idei

AVANTAJ

Certificarea firmelor de construc]ii va fi cu siguran]` o afacere avantajoas`. Va fi asigurat` astfel seriozitatea serviciilor prestate [i \n nici un caz nu vor fi excluse astfel firmele mici, spune Adriana Iftime.

CERTIFICAREA CONSTRUCTORILOR CONDI}IONEAZ~ DRUMUL C~TRE BANI PUBLICI

Afaceri „la ro[u“ \n construc]ii Completarea

privind justificarea capacit`]ii financiare [i economice; criterii tehnice: referitoare la condi]iile tehnice.

legisla]iei din sectorul construc]iilor va aduce noi actori în domeniu – firmele specializate în certificare.

|nscrierea la ORC, condi]ionat` Spre deosebire de momentul actual, în viitor firmele vor trebui s` se înscrie într-un registru profesional al întreprinderilor din construc]ii, care urmeaz` s` fie ]inut de MTCT. |nscrierea firmei la Oficiul Registrului Comer]ului (ORC) va fi condi]ionat` de prezen]a în Registru. Aceasta va asigura dreptul de a opera pe pia]` în domenii bine precizate, cum ar fi lucr`ri de drumuri, construc]ii imobile, instala]ii, amenaj`ri interioare [i la lucr`ri de o anumit` m`rime. Vor fi acceptate una sau mai multe calific`ri.

— Doru CIREA{~ CU PU}INI BANI [i mult` [tiin]` în domeniul construc]iilor se poate dezvolta o afacere din certificarea firmelor de construc]ii. Deocamdat` astfel de firme specializate nu exist`, îns` patronatele din construc]ii spun c` acestea vor ap`rea cît de curînd. Impulsul îl va reprezenta introducerea obligativit`]ii ca firmele ce particip` la licita]ii pentru construirea unor obiective din bani publici s` de]in` certificate acordate de o firm` specializat`.

|nscriere pe proprie r`spundere Pentru început, înscrierea se va face pe baza unor declara]ii pe proprie r`spundere, reprezentînd angajamentul constructorului privitor la structura sa organizatoric`, tehnologiile folo-

Firmele strict specializate, inexistente Potrivit unui proiect de act normativ ini]iat de Patronatul Societ`]ilor din Construc]ii [i de Asocia]ia Român` a Antreprenorilor din Construc]ii (ARACO) [i sus]inut de Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului, certificarea se va face doar de c`tre firme specializate. „|n prezent, în România sînt active 14-15 firme autohtone [i cîteva interna]ionale (n.r. – care desf`[oar` activit`]i de certificare general` pentru standarde ISO [i marcaj CE), îns` num`rul acestora va cre[te o dat` cu introducerea acestei obligativit`]i“, spune Adriana Iftime, director general executiv al PSC.

Lucr`rile \n construc]ii, finan]ate din bani publici, vor fi efectuate doar de constructori certifica]i de firme specializate. litatea. Este recomandabil ca firmele de certificare s` aib` un sistem de management al calit`]ii care s` dea încredere în capacitatea sa de a apli-

ca un sistem de certificare corespunz`tor. Aceste prevederi generale vor fi completate în perioada urm`toare cu o legisla]ie care va mai

}`ri \n care se practic` certificarea Sursa: PSC SE

Certificarea, deschis` doar firmelor pe ac]iuni Certificarea firmelor din construc]ii nu va putea fi efectuat` decît de societ`]i pe ac]iuni private, acreditate de ministerul de resort. Firmele care vor efectua certificarea vor trebui s` respecte normele europene în materie. Organismele de certificare trebuie s` dispun` de o structur` organizatoric` documentat`, care s` confere încredere în certific`rile sale [i s` garanteze impar]ia-

FI

NO

include un regulament privind certificarea, nomenclator de calificare a agen]ilor economici din construc]ii, o procedur` privind recunoa[terea de autoritate a organismelor de certificare, norme metodologice de aplicare a prevederilor regulamentului de certificare a întreprinderilor din construc]ii, standard privind certificarea calific`rii profesionale.

Acordarea ]idulei, o afacere în UE NL BE DE

UK FR

PL CZ

CH IT

PT

SP

GR INFO_COTIDIANUL

Potrivit notei de fundamentare a propunerii, o astfel de lege este necesar` atît pentru completarea sistemului de asigurare a calit`]ii în construc]ii, cît [i pentru alinierea la directivele europene. De[i exist` o garan]ie, acordat` de Legea nr.

10/1995 privind calitatea în construc]ii, este obligatorie [i introducerea unor moda-

lit`]i prin care competen]a tehnic` a întreprinderilor s` fie ]inut` sub control. Sistemul va fi similar celui instituit în cîteva ]`ri europene. Certificarea este obligatorie în cinci ]`ri, respectiv Belgia, Grecia, Italia, Portugalia [i Spania, alte nou` ]`ri – Marea Britanie, Elve]ia, Fran]a, Finlanda, Germania, Norvegia, Olanda, Polonia [i Suedia – avînd un sistem facultativ.

Patul lui Procust |n mare, legisla]ia care va fi introdus` stabile[te trei grupe de criterii tehnice, juridice [i economice pe care trebuie s` le îndeplineasc` firmele.

Acestea s\nt juridic-administrative: privind îndeplinirea condi]iilor de eligibilitate, legalitatea func]ion`rii, solvabilitatea, achitarea taxelor [i impozitelor; criterii economico-financiare:

„|n mod normal, hot`rîrea de guvern ar trebui adoptat` în aceast` lun`.

Sper c` aceasta se va înt\mpla, cel tîrziu, pîn` la finele anului.“ — Marin Cristea, director general ARACO site, personalul de conducere, echipamentele de]inute [i modul de asigurare a calit`]ii. Dac` în termen de un an firma nu va dovedi concret c` a îndeplinit angajamentele asumate, aceasta va fi radiat` din oficiu de la ORC, deoarece administratorii depun ini]ial [i un consim]`mînt în acest sens.

Pentru participarea la achizi]ii publice, firmelor li se va cere certificatul de calificare profesional`, care va fi eliberat de o firm` specializat` în certificare.

Culoar liber la oportunit`]i

Bani din traduceri — Doru CIREA{~ INTEGRAREA ROMÂNIEI în UE, precum [i fluxul sporit de investitori m`resc cererea de servicii de traducere în [i din diferite limbi.

Afacerea nu implic` investi]ii mari.

Pentru început se poate porni aproape de la zero, biroul de traducere fiind propriul apartament.

Singurele dot`ri necesare s\nt un calculator [i o conexiune la Internet. Odat` crescut` afacerea [i m`rit portofoliul de clien]i, se

poate apela în regim de colaborare la studen]i cunosc`tori ai limbii respective ale c`ror traduceri vor fi verificate, la final. Tot dup` dezvoltarea firmei este recomandabil` achizi]ionarea sau închirierea unui spa]iu cît de cît central. Importante în aceast` afacere s\nt seriozitatea întreprinz`torilor, precum [i calitatea traducerilor.

Avantaj la interpret Tarifele de traducere practicate în prezent se situeaz` între trei euro

pe pagin` [i opt euro, pre]urile mai mari fiind practicate în cazul limbilor cu inciden]` sc`zut` în România. Dac` traducerea include elemente de dificultate, precum literatur` tehnic`, se practic` un spor de pîn` la 50%. Veniturile pot fi rotunjite prin practicarea taxelor de urgen]` ce pot ajunge la 60%, în cazul traducerilor în aceea[i zi. Mai avantajoase din punct de vedere financiar pentru o firm` cu cî]iva interpre]i autoriza]i s\nt servicii de interpretariat asigurate de c`tre tr`duc`tori autoriza]i Ministerul Justi]iei. |n acest caz, tarifele se pot ridica la 180 de euro pe zi sau 23 de euro pe or`, \n

func]ie de limba aleas`. Pentru servicii de interpretariat deosebit de dificil se aplic` o tax` de 1030%. Alte servicii conexe, care pot fi prestate o dat` cu cre[terea firmei, s\nt serviciile de legalizare notarial` (trei euro pe document), tehnoredactarerea computerizat` a materialelor sau corectura traducerilor.

Investi]ii minime pentru început Afacerea a început în 2001 cu un birou subînchiriat de la o firm` de avocatur`, la care s-a ad`ugat un calculator [i un birou aduse de acas` de cei doi ac]ionari,

poveste[te ac]ionarul unei firme specializate. Acum firma are 18 angaja]i [i traduce din 36 de limbi. |nceputul s-a bazat “mai mult pe rela]ii personale [i pe recomand`ri de la clien]i”, poveste[te acesta.

La patru ani de la acel moment, pia]a s-a mai stabilizat, a crescut concuren]a, iar cel pu]in în Bucure[ti sectorul de traduceri este foarte bine pus la punct, astfel încît [i costurile s\nt mai mari, spune întreprinz`torul.

Cum nu toate firmele din Bucure[ti au reu[it s`-[i deschid` birouri în ora[ele de provincie, afacerea va merge la sigur în acestea.

06-07-supliment_bani&afaceri

7/3/06

8:19 PM

Page 7

Bani&afaceri Joi, 6 iulie 2006

07

Auto

de centimetri este surplusul de lungime ad`ugat noii versiuni, care are un pre] de baz` de 379.000 de euro.

25

AU FOST LUA}I |N CONSIDERARE CEI CARE AU PESTE 30 DE MILIOANE DE DOLARI

Rolls-Royce \[i num`r` poten]ialii clien]i din România Marca britanic`

a \nceput s` se uite la 40 de români dintre cei 60.000 de poten]iali clien]i de pe plan interna]ional.

— Florin CEPRAGA

IMPORTATORUL Rolls-Royce \n România, Automobile Bavaria, a lansat modelul Phantom cu ampatament lung, care a fost prezentat s`pt`m\na trecut` unor poten]iali clien]i. „Au fost c\]iva oameni interesa]i de aceast` ma[in`, pe care \i vom lua \ntr-o vizit` la uzina noastr` din Marea Britanie, pentru a le ar`ta cine s\ntem [i ce facem, [i poate se hot`r`sc s` cumpere una“, a declarat directorul de v\nz`ri la nivel mondial al m`rcii britanice, Harald Hofmarksrichter.

Noul model este cu 25 de centimetri mai lung dec\t versiunea standard de 5,8 metri lansat` \n anul 2003 la Goodwood \n Anglia. Pre]ul de pornire pentru versiunea cu ampatament m`rit este de 379.000 de euro f`r` taxe, comparativ cu 323.000 de euro \n cazul modelului standard. Un nou model, decapotabil, se va al`tura gamei Rolls-Royce \n 2007.

Directorul de v\nz`ri al companiei a mai spus c` firma asigur` o discre]ie absolut` asupra identit`]ii clientului. „Doar c\]iva oameni cunosc profilul cump`r`torului [i [tiu cui \i este adresat` fiecare ma[in` aflat` pe linia de montaj.“

P\n` la cinci ma[ini v\ndute \n 2006 Pe pia]a româneasc` au fost comercializate anul trecut dou` Rolls-Royce Phantom. Acestora li s-au ad`ugat \nc` trei unit`]i cump`rate direct de la dealeri din afara ]`rii. Hofmarksrichter estimeaz` pentru acest an v\nz`ri de dou`-cinci ma[ini pe pia]a româneasc`. „Nu facem nici o presiune pentru v\nzarea unui anumit num`r de ma[ini \n România. Pentru noi este mai important s` facem c\t mai

Poten]ialii cump`r`tori ai m`rcii britanice de lux s\nt invita]i \n uzina din Anglia pentru drive teste. cunoscut` marca [i s` promov`m o imagine c\t mai bun` a acesteia“, a sus]inut directorul de v\nz`ri al m`rcii britanice. „Pentru acceptarea stilului de via]` promovat de Rolls-Royce, s\nt necesare

schimb`ri la nivel social, psihologic [i economic, care se fac din ce mai mult sim]ite \n România“, a ad`ugat Hofmarksrichter. |n România exist` 35-40 de posibili clien]i ai m`rcii de lux Rolls-Royce, dintr-un

F`r` reprezentan]` proprie Oficialul de v\nz`ri al Rolls-Royce a declarat c` marca britanic`, parte a grupului german Bayerische Motoren Wercke (BMW), nu inten]ioneaz` s` investeasc` \ntr-o reprezentan]` proprie \n România. „Dac` vinzi doar c\teva ma[ini pe o pia]` \]i trebuie un angajament

financiar serios pentru a construi un service sau un showroom. Prefer`m s` investim, \n schimb, \n cre[terea notoriet`]ii m`rcii. |n acest sens, organiz`m o dat` sau de dou` ori pe an, \n ]`rile unde nu avem reprezentan]e, \nt\lniri cu poten]ialii no[tri clien]i“, a spus Hofmarksrichter.

total de 60.000 \n \ntreaga lume, spune oficialul companiei britanice.

Unde se afl` clien]ii Cu excep]ia Rusiei, România este cea mai important` pia]` din Europa de Est. Rolls-Royce vinde \n aceast` regiune p\n` la 20 de ma[ini pe an. |n ]`rile din Europa Occidental`, v\nz`rile de anul trecut au dep`[it nivelul de 100 de unit`]i, \n timp ce \n Statele Unite, principala pia]` a m`rcii britanice, au fost comercializate 350 de ma[ini pe ansamblul anului 2005.

Pia]a cu cel mai intens ritm de cre[tere anual` este, pe l\ng` Europa de Est, Asia de Sud-Est [i \n special China, \n aceast` zon` fiind dis-

va fi anul \n care constructorul britanic va ad`uga gamei Rolls-Royce un model decapotabil.

2007

tribuite anul trecut 130 de ma[ini. Rolls-Royce a comercializat anul trecut 800 de automobile \n peste 40 de ]`ri, realiz\nd un record al v\nz`rilor din ultimii 15 ani. Compania controleaz` o re]ea mondial` de 73 de dealeri.

Cine se \nghesuie s` cumpere „Poten]ialii no[tri clien]i, Ultra High Network Individuals, au \n medie o avere de peste 30 de milioane de do-

lari, cel pu]in trei case \n \ntreaga lume [i \ntre 5 [i 100 de ma[ini \n garaj. Ace[tia s\nt persoane \mplinite din punct de vedere financiar, care caut` s`-[i schimbe stilul de via]`“, a spus Hofmarksrichter.

El a afirmat c` nu exist` diferen]e semnificative \ntre clien]ii din România [i cei din Occident. Clien]ii s\nt \n cea mai mare parte b`rba]i, proprietari de companii, celebrit`]i, cu v\rste cuprinse \ntre 28 [i 90 de ani, de[i au existat [i cump`r`tori mai tineri.

Potrivit lui Hofmarksrichter, cele mai multe ma[ini v\ndute au un nivel ridicat de echipare, gradul de personalizare „fiind limitat doar de imagina]ia clientului“.

Nout`]i \n grila de start Volvo investe[te \n motoare mai pu]in poluante Constructorul suedez de automobile Volvo, divizie a grupului american Ford Motor, a anun]at c` va investi 10 miliarde de coroane suedeze, echivalentul a 1,36 miliarde de dolari, \n urm`torii cinci ani, \n fabricarea de autoturisme cu consum redus de combustibil. „Investi]ia vizeaz`, \n principal, dezvoltarea de motoare mai pu]in poluante [i mai eficiente de tip diesel, hibrid, dar [i de autoturisme care utilizeaz` combustibili alternativi, precum [i lansarea produc]iei de vehicule de dimensiuni mai reduse“, se arat` \ntr-un comunicat al compa-

niei. |n plus, Volvo inten]ioneaz` s` \nfiin]eze un nou centru de dezvoltare a tehnologiei hibrid \n ora[ul suedez Göteborg. Oficialii constructorului american Ford au declarat c`-[i vor concentra aten]ia asupra construc]iei de autoturisme care utilizeaz` combustibili alternativi, \n defavoarea produc]iei de motoare hibrid. „Cred c` acesta este un semn venit din partea Ford, care indic` intensificarea eforturilor \n vederea introducerii unor tehnologii mai

pu]in poluante, care presupun preponderen]a consumului de combustibili alternativi“, a declarat pentru Reuters directorul general al Volvo, Fredrik Arp.

Continental \[i face centru de distribu]ie \n Timi[ Continental Automotive Products [i partenerii s`i de logistic`, specialistul \n cargo aerian Dietrich Logistik [i grupul Honold Logistik, investesc cinci milioane de euro \n localitatea S`c`laz, din jude]ul Timi[, unde va fi construit Centrul de Distribu]ie Est-European Continental. Centrul va avea o suprafa]` de 50.000 de metri p`tra]i [i va deservi pie]ele din Europa de Est [i Asia Central`, a declarat directorul financiar al Continental Automotive Products Timi[oara, Andreas Huck. „Zilnic vor fi manipulate 14.000 de anvelope [i anual vor fi

distribuite 30.000 de tone de anvelope \n ]`ri ca Bulgaria, Ucraina, Serbia, Bosnia, Croa]ia, România, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan [i Kirgizstan.

Investi]ia \ntr-un centru de distribu]ie este o consecin]` logic` a evolu]iei pozitive a pie]ei est-europene de anvelope“, a spus Huck.

Grupul german mai controleaz` \n ]ara noastr` fabricile de componente industriale Contitech România, PHX România, Phoenix Unio la Carei, uzina de componente auto Continental Automotive Products la Sibiu [i o fabric` de anvelope la Timi[oara.

08-supliment_bani&afaceri

7/3/06

8:18 PM

Page 8

Joi, 6 iulie 2006 Bani&afaceri

08

Pe val

Miruna R`claru 31 de ani 1998: asistent de marketing Coca-Cola 2000: asistent Brand Manager Coca-Cola 2006 Group Brand Manager pentru \ntreaga gam` de b`uturi carbonatate

S-A |NTORS |N ROMÅNIA DUP~ DOI ANI DE STUDII ECONOMICE |N ANGLIA

Cum devii Brand Manager fugind de marketing Miruna R`claru

a \nceput s` lucreze „serios“ dup` terminarea facult`]ii. S-a dus la master \n Londra [i s-a \ntors Brand Manager.

— Florin CEPRAGA

„Studiile din Londra nu au avut nimic de-a face cu abordarea de la vremea aceea a facult`]ilor din România.

Accentul nu se punea sub nici o form` pe posibilitatea de reproducere a unui text, ci pe evalu`ri de situa]ii, compara]ii [i, mai ales, pe p`reri proprii.“ „Tinerii manageri romåni vor s` demonstreze.

S\nt serio[i [i foarte ambi]io[i, \nva]` foarte repede [i s\nt flexibili.“ — Miruna R`claru

CA ORICE STUDENT, a avut dilema absolventului: „Acum spre ce domeniu m` \ndrept?“ „Chiar din timpul facult`]ii“, spune R`claru, „am sim]it nevoia de a m` specializa \ntr-un domeniu mai restr\ns [i am decis c` voi aplica pentru un curs de Master of Science la City University din Londra“.

Primul ei job serios, a[a cum \i place s` spun`, a fost la Coca-Cola. Se \nt\mpla pe la \nceputul lui ianuarie 1998. „{tiam c` la sf\r[itul lunii august voi \ncepe cursurile de master \n Anglia, deci eram \n c`utarea unui job temporar“, \[i aminte[te R`claru.

Prima oferta a venit de la Coca-Cola pentru a o \nlocui pe asistenta departamentului de marketing pentru o perioad` de cinci zile. Dup` acest timp, \n care a lucrat \n mare parte cu directorul de marketing ca asistent` a acestuia, i s-a spus s` mai vin` \nc` o s`pt`m\n`, apoi \nc` una. Astfel, acel job temporar s-a prelungit p\n` c\nd a plecat \n Londra. „Aceast` perioad` a fost primul meu contact cu marketingul [i am fost fascinat`. Dar alesesem deja un drum – acela de a urma cursurile de Master of Science \n Transporturi, Comer] [i Finan]e, a[a c` am c`utat s` absorb c\t mai mult \n cele opt luni la Coca-Cola.

La sf\r[itul lor, am considerat experien]a mea \n marketing \ncheiat`“, sus]ine actualul Brand Manager al Coca-Cola.

A urmat o perioad` extrem de intens` \n capitala Angliei. „Studiile de acolo nu au avut nimic de-a face cu abordarea de la vremea aceea a facult`]ilor din România. Ritmul a fost mult, mult mai accelerat, manualele erau doar punctul de pornire al unei materii, iar bibliografia complet` era absolut necesar` pentru a face fa]` cursurilor. Accentul nu se punea sub nici o form` pe posibilitatea de reproducere a unui text, ci pe evalu`ri de situa]ii, compara]ii [i, mai ales, pe p`reri proprii, pe modul de construire a ra]ionamentului, pe modul de expunere, pe foarte multe aplica]ii [i pe lucrul \n echip`. Din punct de vedere profesional, a fost experien]a care m-a marcat [i m-a format cel mai mult. Din punct de vedere personal, a fost o perioad` destul de grea, pentru c` am stat un an departe de cei apropia]i“, poveste[te t\n`rul manager.

Cea mai bun` lovitur` \n management vine atunci c\nd controlezi balonul.

Cu brandul de Londra La un an de la \ntoarcerea mea din Londra, am primit oferta de a m` \ntoarce \n Departamentul de marketing de la Coca-Cola, ca Assistant Brand Manager. „Am c\nt`rit destul de mult decizia, mai ales pentru c` specializarea pe care o f`cusem nu m` recomanda neap`rat pentru o pozi]ie \n marketing. Dar, p\n` la urm`, experien]a din primele opt luni al`turi de echipa de atunci [i bine\n]eles dorin]a de a lucra pentru cel mai mare brand din lume [i-au spus cuv\ntul [i m-am hot`r\t s` \ncerc“, spune t\n`rul manager.

Rela]ia Mirunei R`claru cu brandul Coca-Cola a \nceput propriu-zis \n anul 2000, c\nd a ocupat pe r\nd func]iile de Assistant Brand Manager, Brand Manager [i, ulterior, Group Brand Manager pentru Coca-Cola [i

Coca-Cola light. |n anul 2003, a avut loc [i o extindere a responsabilit`]ilor din punct de vedere geografic, României al`tur\ndu-i-se \ntr-o prim` faz` Bulgaria [i Moldova, urm\nd apoi Serbia [i Muntenegru, BosniaHer]egovina, Macedonia [i Croa]ia. „De la \nceputul acestui an s\nt Group Brand Manager pentru \ntreaga gam` de b`uturi carbonatate – CocaCola, Coca-Cola light, Fanta, Sprite [i Schweppes pentru România, Bulgaria [i Moldova“, spune R`claru.

Privind \n viitor, t\n`rul manager se vede lucr\nd tot \n marketing [i \n urm`torii ani. „E un domeniu \ntr-o continu` schimbare [i perfec]ionare. Acesta este de fapt [i unul dintre motivele pentru care m` bucur c` am ales acest domeniu: permanenta c`utare a unei inova]ii, a modurilor diferite de

comunicare, de a transmite mesaje relevante [i conving`toare. Fiecare proiect e diferit, brandurile s\nt complexe, pia]a evolueaz`, iar consumatorii devin din ce \n ce mai sofistica]i, iar tu trebuie s` te adaptezi permanent“, explic` R`claru \n ce const` provocarea de a lucra \n marketing.

Re]ete naturale, f`r` formule magice |ntrebat` \n ce const` succesul unui Brand Manager, R`claru spune c` „e foarte important s` \]i iube[ti brandul, s` cuno[ti totul despre el, s` devii ambasadorul brandului. Cred c` numai a[a po]i crea leg`turile de care are brandul nevoie [i po]i g`si mecanismele prin care \]i po]i transforma consumatorii \n clien]i fideli. |n opinia mea, succesul st` \n implicare, \n pasiunea pe care o pui zi de zi, \n

Intermezzo la Rompetrol A \nceput s` lucreze la Rompetrol dup` ce s-a \ntors din Anglia [i dup` c`ut`ri asidue prin firmele de intermediere de personal. „|n majoritatea interviurilor mi se spunea fie c` nu am expe-

rien]a necesar` pentru a lucra pe un anumit post, fie c` s\nt mult prea calificat` pentru altele. |ntre timp a ap`rut [i o pozi]ie la Rompetrol, companie a c`rui profil era mult mai aproape de specializarea mea.

Interviul de la Rompetrol a fost de fapt primul interviu «profesionist», cu task-uri primite [i rezolvate pe loc, urmate de prezent`ri \n fa]a unei comisii. Compania Rompetrol se afla atunci la \nceputul unui drum nou, preluase recent Rafin`ria Vega [i am avut oportunitatea de a face parte din echipa care a ini]iat reorientarea

produc]iei rafin`riei. La Rompetrol, am pus \n aplicare pentru prima dat` cuno[tin]ele dob\ndite la master, am f`cut un Business Plan real, bazat pe realitate [i nu pe supozi]ii, cu targeturi [i implica]ii financiare. C\t despre leg`tura dintre cele dou` domenii, b`uturi [i petrol, ce pot s` zic? Nu prea exist` lucruri comune.

Poate numai c` noi transport`m b`uturile cu camioane care func]ioneaz` cu benzin` sau c` cei care-mi erau colegi atunci puteau consuma Coca-Cola”, poveste[te R`claru despre perioada de tranzi]ie din cariera sa.

dorin]a de a face lucrurile din ce \n ce mai bine, \n a \nv`]a ceva nou \n fiecare moment“.

Cum reu[e[te s` fac` toate acestea? Ei bine, nu are o formul` magic`, dar [tie exact ce vrea. „Un manager bun acord` \n mod natural aten]ie mai multor fa]ete ale managementului. |n primul r\nd, trebuie s` fie capabil s` construiasc` rela]ii interpersonale, bazate pe dialog, s` comunice eficient [i succint, s`-[i construiasc` o echip` care s` aib` obiective clare, pe care s` le evalueze regulat, s` documenteze progresul [i, nu \n ultimul r\nd, s` s`rb`toreasc` succesul echipei. Un manager bun e cel care [tie s` creeze un mediu \n care oamenii s` fie recunoscu]i pentru munca lor [i s` men]in` un moral ridicat [i pozitiv al acestora, s` conduc` prin exemplu, s`-i ajute pe al]ii s` creasc` [i s`-[i dezvolte aptitudinile [i capabilit`]ile. Trebuie s` aib` o viziune, s` stabileasc` targeturi pe termen lung [i s` st`p\neasc` aspectele financiare ale afacerii“, e de p`rere R`claru.

Pe picior de egalitate cu Vestul Despre genera]ia t\n`r` de manageri români, R`claru spune c` \[i dore[te succesul [i munce[te enorm pentru a ajunge acolo, la fel cum se \nt\mpl` \n Occident. „Tinerii vor s` demonstreze.

S\nt serio[i [i foarte ambi]io[i, \nva]` foarte repede [i s\nt flexibili. S\nt con[tien]i de capacit`]ile lor, au \ncredere \n ei [i simt c` au multe de dovedit, a[a c` s\nt \n permanent` competi]ie cu ei \n[i[i.“