Ciorogarla - 03

INTERVIU CU MAICA LUCIA BOSTAN, STARE}A M~N~STIRII SAMURC~{E{TI Istoria Sfintei M=n`stiri din comuna Ciorog=rla cunoa[te trei momente capitale: ctitorirea Samurca[ilor, extinderea sf=ntului l`cas [i recl`direa schitului de maici de c`tre patriarhul Justinian Marina [i st`re]ia m`icu]ei stavrofor Lucia Bostan, echivalent` cu o nou` [i modern` reconstruc]ie \ntru slujirea M=ntuitorului Hristos. pagina 02

ZIARUL DE

Ciorog=rla MAI 2008

APARE DIN 2008; NR. 3; EDITAT DE MARCA INVEST (WWW.MARCAINVEST.RO); 8 PAGINI

{TIRI NUMAI BILE ALBE

» O NOU~ SAL~ DE SPORT

Lovituri [i nervi, patimi [i venin »

Campania pentru alegerile locale a mobilizat energiile st=rnind patimile competitorilor [i ale aleg`torilor.

Specific` unor comunita]i restr=nse, cum sunt comunele, este gruparea cet`]enilor pe CLANURI. DEX-ul, la pag. 183, define[te clanul astfel: „1. Comunitate gentilic` caracteristic` comunei primitive, format` din oameni lega]i prin rela]ii de rudenie [i de limb`. 2 clica” |n actuala campanie electoral`, pentru func]ia de Primar candideaz` 7 ([apte) competitori: actualul primar – Nicolae Victor (PD-L), fo[tii primari [i viceprimari Ivan Dumitru (PNL) [i Constantin Constantin (PNG), candida]ii Ionescu Venera (PC), Ivan Petre (PSD), Grigora[ Anghelina (PRM) [i independentul Adam Florin, fost viceprimar. {apte candida]i – [apte clanuri.

Firesc este ca noi, ceta]enii, s` opt`m pentru acela care a realizat cele mai multe proiecte pentru comunitate (construc]ii de [coli, gradini]e etc, asfalt`ri etc) adic` pentru FAPTE, nu pentru ni[te propuneri \ndoielnice ca valoare [i utilitate, \n[irate pe o frumoas` h=rtie colorat`.

Lupta dintre candida]i este aprig`. Unii folosesc mijloace dure pentru denigrarea adversarilor, duc o CAMPANIE NEGATIV~ - \ndeamn` oamenii s` voteze \mpotriva Cuiva, nu pentru Proiecte (pentru lucruri utile comunit`]ii). Al]i candida]i

vin \n fa]a Dumneavoastr` cu programe decente, ra]ionale [i utile. Lua]i \n considerare [i atitudinea candida]ilor fa]` de cet`]eni, felul cum se comport` cu ei, cum \i respect`, cum le rezolv` problemele etc.

Dac` un candidat propune realizarea unor obiective f`r` s` indice sursa cert` (sigur`) de finan]are s` nu-l crede]i!

Unii candida]i indic` sursa de finan]are numai din fonduri europene . E o surs` nesigur` pentru c` unele proiecte nu se aprob`, deci nu vor avea bani [i atunci promisiunea devine minciun`.

Dac` candidatul a mai fost primar sau viceprimar [i propune termene scurte de realizare a unor obiective pe care ar fi putut s` le \ndeplineasca c=t a fost in func]ie, 4,6 ani s` nu-l crede]i! Acum poate s` fac` un lucru \n 6 – 10 luni [i c=t a fost \n func]ie n-a f`cut acel lucru \n 4-6 ani?

MINCIUNI {I PROMISIUNI! Fi]i aten]i la termenul de realizare ale unor obiective! Dac` au termen 2012, sf=r[it de mandat, se eschiveaz` de r`spundere [i control. Dac` pune termene rezonabile s`-l crede]i.

Reu[ita unui mandat este legat` de finan]area proiectelor. Cine aduce bani mul]i la comun`, acela e un primar bun.

G=ndi]i-v` f`r` patim`, dintre to]i primarii care au fost p=n` acum, care a realizat cele mai multe lucruri utile pentru

comun`, pe acela s`-l vota]i. |n lupta oarb` pentru Primarie, unii candida]i folosesc atacuri josnice: b=rfe, calomnii, denigr`ri, multe minciuni…, al]ii folosesc SCRISORILE „OTR~VITE”, telefoanele [i mesajele „OTR~VITE”.

Scrisorile „otr`vite” sunt ni[te manifeste, texte tip`rite pe foi volante” flutura[i care se \mpra[tie ho]e[te \n noaptea de vineri dinaintea vot`rii ca cel b=rfit s` nu poat` s` se apere. Aceste scrisori con]in b=rfe, calomnii, minciuni la adresa candidatului celui mai bine plasat.

S` nu crede]i calomniile din acele scrisori! Autorii sunt la[i, nu-[i dau numele, spun minciuni amestecate cu fr=nturi de adev`r. Dac` [tiau c` cei \ncrimina]i sunt delicven]i, de ce nu s-au adresat procuraturii? Oare, au fost cerceta]i domnii Constantin Constantin [i Ivan Dumitru la adresa carora s-au folosit astfel de scrisori? Asemenea „mizerii’’ sunt MIJLOACE DE MANIPULARE pe care le cred numai PRO{TII. Nu crede]i orice zvon p=n` nu verifica]i veridicitatea lui. Nu v` l`sa]i m=na]i de patim` [i ur`! Fi]i ra]ionali!

Sfatul nostru este s` v` g=ndi]i bine, s` face]i abstrac]ie de clan [i s` vota]i respect=nd \n]elepciunea proverbului: POMUL DUP~ ROADE SE CUNOA{TE, IAR OMUL DUP~ FAPTE. Redac]ia

În curând va începe construc]ia unei S~LI DE SPORT pentru [colile generale, Grupul {co lar „Pamfil {eicaru” [i tinerii din localitate.

Proiectul a fost întocmit în 2007, urmeaz` deschiderea finan]`rii [i licita]ia pân` la 25 iunie 2008. MEC [i ISJ Ilfov – Proiect de avizare nr. 125/01.02.2008. R`spunde de executarea lucr`rilor Prim`ria Ciorogârla

» BAZA SPORTIV~ E GATA! Au fost finalizate lucr`rile la Baza sportiv` a comunei Ciorogârla din fondurile Pri m`riei, de[i aceasta nu avea nici o obliga]ie pentru ca baza sportiv` a fost concesionat`.

Lucr`ri executate: înal]are, tasare, se m`nat gazon, împrejmuire, amenajarea unui mic parc, repararea tribunei, a vestiarelor [i du[urilor. A fost dat în folosin]` [i terenul de tenis de câmp. De aceast` baz` sportiv` s-au ocupat domnii Nicolae Victor – primar [i Constantin Constantin – viceprimar.

» LICEUL VA FI MAI PUTERNIC În jude]ul Ilfov vor fi înfiin]ate dou` campusuri [colare; la Br`ne[ti [i Ciorogârla întrucât numai prim`riile din aceste localita]i au pus la dispozi]ie terenurile necesare.

Prin Proiectul de avizare nr. 125/01.02.2008 s-a aprobat suma de 7.000.000 EURO pentru Campusul Ciorogârla. A avut loc prima licita]ie pentru [eful de [antier, urmeaz` licita]ia final` pân` la 15.05.2008.

» MAI MULTE CLASE DE LICEU Planul de scolarizare pentru anul [colar 2008-2009 al Grupului {colar „Pamfil {eicaru” Ciorogârla prevede sporirea claselor de liceu pe dou` rute: direct` ( 4 clase a IX-a ) [i progresiva (4 clase a XII-a).

» CONCESIUNE Dispensarul [i baza sportiv` din Ciorogârla au fost concesionate. Prin contract, Pri m`ria nu mai are obliga]ia de a cheltui bani pu blici pentru intre]inere, caldur`, alimen tare cu gaze [i ap` a unita]ilor concesionate.

Statistici » Din anul 2007 p=n` \n prezent au fost efectuate urm`toarele lucr`ri:

I Gradini]a nr.1 Ciorog=rla – 12 miliarde lei (vechi); I {cola general` nr.2 D=rvari – 14 miliarde lei(vechi); I Asfalt`ri – 30 miliarde lei(vechi).

I asfalt turnat 8,5km I asfalt care se va mai turna 4,9km I drumuri pietruite 3,2km I diguri supra\nal]ate [i tasate 2,4km.

Diferenta dintre fondurile totale cheltuite (68 miliarde lei vechi) [i fondurile proprii ale comunei Ciorog=rla (19 miliarde lei vechi) este de 49 miliarde lei (vechi).

Prim`ria [i primarul au atras pentru cheltuieli, de la jude] 49 miliarde lei vechi pentru construirea unor obiective comunitare.

Fonduri pentru investi]ii din 2007 p=n` \n prezent: Din bugetul local s-au cheltuit 19 miliarde lei (vechi); Cheltuieli totale din fonduri locale [i fonduri de la jude] – 68 miliarde lei (vechi); Din care, pe obiective:

Ziarul de Ciorog=rla a[teapt` informa]ii, foto sau video surprinse de dvs., dac` acestea pot deveni [tiri. e-mail: ziarul_ciorogarla@yahoo.com; telefon: 0728.731.181 Redactia: Strada Gr`dinari, nr. 53, Ciorogârla

02

ZIARUL DE Ciorog=rla

MAI 2008

Religie Interviu cu maica Lucia Bostan, stare]a m`n`stirii Samurc`[e[ti » Maic` stare]`, Lucia Bostan, ce v=nt v-a adus la Ciorog=rla, la m=n`stirea Samurc`[e[ti, aceast` oaz` de tr`ire duhovniceasc`?

Nici nu [tiu ce s` v` r`spund, n-a[ [ti s` spun ceva concret. Cred c` a fost r=nduiala lui Dumnezeu ca s` vin aici, din Moldova de unde sunt eu [i s`-mi \nchin via]a slujirii lui Hristos \n regiunea aceasta unde nu multe persoane au aceast` dorin]`.

» S` fi pregatit Dumnezeu, \n planul s`u, o viitoare stare]`?

Da, cred cu adev`rat. Dumnezeu are in grij` ca s` preg`teasc` oameni pentru toate l`ca[urile, nu numai cele \nchinate lui Dumnezeu. Nu o s` uit niciodat` c` noi, fiind 7 copii la p`rin]i, am avut ni[te p`rin]i cre[tini ortodocsi \n adev`ratul sens al cuv=ntului, nu numai cu numele, care de mici ne-au s`dit \n sufletele noastre fragede credin]a \n Dumnezeu. Via]a noastra \n familie nu se deosebea cu mult de via]a de m`n`stire: trezitul diminea]a, rug`ciunea, postul [i munca, dar mai ales cultul pentru munc` pe care tata ni l-a insuflat.

La noi \n familie munca era cel mai important lucru \mpreun` cu respectul fa]` de cei mai \n v=rst` dec=t noi. De aceea chiar atunci c=nd a r=nduit Dumnezeu ca s` intru in m`n`stire nu mi s-a p`rut deloc c` via]a de acolo ar fi grea. »

A fost vreun moment, in inima de copil a sfin]iei voastre, c=nd va]i dorit s` face]i parte din ob[tea maicilor ?

Ei bine, am v`zut eu la m`n`stirea Suzana c`, privind a[a din exterior era o via]a \ngereasc`, ceva, c=nd m` uitam la maici, chiar vreau s` spun, c` am fost \ndr`gostit` de via]a de m`n`stire. M` duceam la Suzana [i sim]eam c` plutesc [i eu cu maicile de acolo. Cum le vedeam pe maici merg=nd la biseric`, a[a repede [i cum se rugau, [i cum era acolo, a[a r=nduial` [i disciplin`, eram \ndr`gostit`. Sti]i cum eram?

Cum e o fat` \ndr`gostit` de un b`iat [i dup` aceea se c`s`tore[te, a[a am fost eu \ndr`gostit` [i v` spun asta \n modul cel mai sincer.

»

Care a fost primul pas pe care l-a]i f`cut \n aceast` direc]ie a slujirii lui Hristos?

Fiind \n clasa a IX a de liceu, am mers cu clasa \ntr-o excursie la Izvorul Mure[ului [i \mi aduc aminte a[a, de parc` a fost ieri, eram cu multe colege de-ale mele pe peronul g`rii [i undeva mai departe de noi, o m`icu]` a[tepta trenul de Bucure[ti. Parc` smuls` a[a din grupul de fete m-am dus la m`icu]`, la c`lug`ri]`, [i i-am spus : S`rut m=na, m`icu]`! Ce ar trebui s` fac ca s` m` fac [i eu c`lug`ri]` ?

M`icu]a, ce avea un chip a[a luminat, s-a uitat lung la mine, i s-a p`rut c` poate \ntreb de curiozitate, [i a zis: [tii \n ce const` via]a la m`n`stire? Ai putea s` r`m=i toat` via]a \n m`n`stire? Da, m`icu]`, i-am r`spuns, am fost la foarte multe m`n`stiri. Merg mereu [i-mi petrec vacan]a de iarna la m`n`stirea Suzana, unde p`rin]ii mei au duhovnic pe p`rintele Arsenie. |mi trebuie ceva acte ca s` fac asta? {i atunci m`icu]a r=nd pe r=nd mi-a spus ce mi-ar trebui, dar a insistat s` fiu hot`r=t` pentru momentul \n care intru \n m`n`stire. Spunea c`

este nu numai ru[inos, este p`cat ca s` m` mai \ntorc dup` o perioad` \napoi \n lume. Dac` sunt hot`rat` [i am dragoste de via]a de m`n`stire s` m` mai g=ndesc o perioad` [i, ca s` am timp de g=ndire, o s`-mi dea adresa dumneaei ca s` corespond`m, c` are nevoie de o ucenic`. Un an de zile am purtat coresponden]` cu maica, iar c=nd am terminat clasa a X-a am venit aici.

Tat`l meu nu prea era de acord, eu le spuneam din c=nd \n c=nd : [ti]i, eu o s` m` duc la m`n`stire ! Tata spunea : ei, nu [tiu dac` o s` po]i tu rezista acolo, c` e via]a grea. Nu [tii c` toat` via]a trebuie s` ascul]i, e via]a care trebuie s-o duci \ncadrat` \n ni[te reguli. Toat` via]a nu trebuie s` ai nici m`car o ezitare, d-ap`i s` mai calci al`turi. Tat`l meu \[i dorea foarte mult s` urmez [coala, asemeni celorlalti fra]i. |n toamna anului 1977, c=nd aveam aproape 17 ani, dup` o opera]ie de apendicit`, pe 1 septembrie, odat` cu \nceputul anului bisericesc, am venit la m`n`stire. Prima mea m`n`stire a fost m`n`stirea Samurc`[e[ti, aici am venit. Nu plecasem niciodat` a[a, undeva departe, dar Dumnezeu a r=nduit [i am venit aici.

»

Cum de a]i rezistat \n aceasta m`n`stire, caci a[a cum mi-o amintesc eu cu vreo 10 ani \n urm`, nu ar`ta a[a frumos, dac` ar fi fost s` o compar`m cu cele din Moldova ?

La inceput \mi sufla vr`jma[ul la ureche, s` m` duc totu[i, s` plec de aici, s` m` duc \ntr-o m`n`stire din Moldova sau una din Ardeal, chiar [i \n Oltenia sunt m`n`stiri cu a[ezare geografic` foarte frumoas`. \ns` cea mai mare virtute, pentru un \ncep`tor de via]` de m`n`stire sau chiar pentru un monah este statornicia. Cred c` este fundamental` virtutea asta pentru un monah. Atunci c=nd te a[ezi \ntr-un loc, s`-]i prinzi r`d`cina acolo. Ei, sigur c` toti \ncep`torii sunt \ncerca]i. Cel care poate s` aib` de la \nceput calitatea, \nsu[irea, de[i eu i-a[ zice virtute, p=n` la urm`, este aceast` statornicie. Vai, nu pot s` zic, era [i tinere]ea, permanent \mi venea g=ndul s` plec. 2-3 ani, la \nceput, atunci c=nd am venit aici, mi-a fost foarte greu cu adaptarea \n c=mpie, cu clima de aici [i chiar cu regiunea. La noi era o zon` a[a frumoas`, cu dealuri pline cu mult` vegeta]ie, cu p`dure, vara era a[a de frumoas`, nu era c`ldura fierbinte de aici. Aici, dac` nu ai grij` s` men]ii iarba, gr`dina, p=rjole[te tot c`ldura.

Pronia dumnezeiasc` a fost ca, m`icu]a la care am venit, ardeleanc` de origine, s` fie una dintre cele mai duhovnice[ti maici din m`n`stire, cu o via]` deosebit`, cu o tr`ire deosebit`. M-am ata[at foarte mult de dumneaei pentru c`, intr=nd \n m`n`stire trebuie neap`rat s` ai un model, o maic` duhovniceasc`. Trebuie o persoan` care te a[eaz` pe calea cea dreapt`, care te modeleaz` la toate

cele. Nu [tii toate lucrurile de la \nceput si gre[esti. Cum te \nve]i de la \nceput a[a r`m=i toat` via]a!

» S` \n]eleg c` maica duhovniceasc` v-a pus la multe \ncerc`ri?

Sigur, sigur c` da. Lucrul cel mai bun, care constituie c`r`mida a[ezat` la temelia mea spiritual`, ca viitoare c`lug`ri]`, a fost faptul c` nu a existat ascultare \n m`n`stire unde maica duhovniceasc` s` nu m` trimit`. |n clipa \n care ie[eam pe u[` [i plecam \mi spunea : ai grij`, te duci si faci cu foarte mult` dragoste ca [i cum ai sim]i c` te prive[te direct ochiul lui Dumnezeu. Dac` nu faci a[a, nu ai nici un folos. Probabil c` Dumnezeu a r=nduit a[a, pentru c` eu, \n momentul c=nd am fost numit` stare]`, [tiam \n m`n`stire toate sectoarele, tot ce trebuie f`cut \n fiecare sector, ce lipse[te. Atunci c=nd m` duceam la ascultare vedeam foarte bine ce trebuia f`cut, dar nu aveam voie s` spunem nimic, fiind sub ascultare. Una e c=nd e[ti \n interior, faci treburile de jos, alta e c=nd e[ti a[a pe deasupra, asezat mai mare, f`r` s` cuno[ti nimic. Asta am spus-o [i \n cuv=ntul pe care l-am rostit la instalarea mea, c` nu am cuvinte s`-i mul]umesc lui Dumnezeu pentru

c` a r=nduit s` fiu ucenica unei maici a[a tr`itoare, care [tia exact scopul pentru care am venit noi \n m`n`stire.

» Cum de o maic` a[a de t=n`r` ca dumneavoastr` a fosta aleas` stare]` ?

M`n`stirea noastr` e cu tradi]ie [i, ca s` fiu aleas`, numit`, cum a fost r=nduiala la mine, trebuia s` am ni[te ani de m`n`stire, s` am [coal` teologic`. Nu am fost aleas` a[a de repede stare]`. C=nd am fost aleas`, aveam deja 20 ani de ucenicie, de ascultare [i chiar [i dup` ce am fost aleas` stare]`, \n chilia noastr`, eu tot ucenic` am fost. Eram stare]` \n m`n`stire iar \n chilia m`icu]ei eram \nc` ucenic`.

»

Adic` era]i mai mare peste maici [i \n acelasi timp f`cea]i ascultare la una din ele?

C=t a tr`it m`icu]a duhovniceasc`, eu am stat cu ea, chiar dac` era \n v=rst`. Avea nevoie de ceva, era bolnav`, se sim]ea r`u, eu \i slujeam. \mi pare r`u c` n-a tr`it sa vad`, s` se bucure un pic de ce a putut, cu ajutorul lui Dumnezeu, s` realizeze ucenica dumneaei. |mi pare foarte r`u c` s-a pr`p`dit \n 1999, la 3 ani dup` ce luasem st`re]ia.

»

Presupun c` a fost o mare bucurie pentru maica duhovniceasc`, atunci c=nd a]i fost aleas` stare]`?

Nu, nu, nu ! M`icu]a \mi spunea a[a: S` fugi, s` fugi c=t po]i de st`re]ie, s` fugi de ea, niciodat` s` nu]i trebuiasc` func]ii [i laude! M`icu]a mea, ea m-a dat la [coal`, [tiind tot ceea ce e bine pentru mine.

»

Cum reu[i]i s` administra]i aceast` m`n`stire care, dup` c=te se poate observa, are un num`r \nsemnat de vie]uitoare ?

Avem cam cincizeci de vie]uitoare. Acum nu o s` v` spun cum au procedat sfin]ii, c` noi suntem urm`tori lor, noi \i avem modele, c` f`r` modele nu se poate face nimic, mai ales \n via]a duhovniceasc`, \n via]a de m`n`stire. Eu mi-am luat, chiar din clipa \n care am fost aleas` stare]`, ca model [i am citit foarte mult din Sf. Vasile cel Mare, cel care a pus, de fapt, regulile vie]ii monahale. Dar vreau s` v` spun c` Sf. Vasile cel Mare, \nainte de a a[eza regulile \n scris, el le-a tr`it, dup` aceea a scris. El s-a dat pe sine ca exemplu, exemplu viu. Am r`mas uimit` c=t era Sf. Vasile de nevoitor, ce ascez` se practica acolo! El, \mpreun` cu Sf. Grigorie Teologul au \nceput s` fac`, pe malul r=ului Iris o gr`din`. Si ce crede]i c` f`ceau toat` ziua : c`rau bolovani, pe care abia \i ridicau – v` imagina]i oameni cu at=ta [coal` s` fac` a[a ceva – [i aduceau \n loc p`m=nt.

A[a munceau d=nd exemplu celorlal]i. |n scrieri a spus c` munca este o virtute prin care dob=nde[ti via]a ve[nic`. V` da]i seama, a pus munca pe aceea[i treapt` cu rug`ciunea, c` de fapt \n m`n`stire a[a e: munca este o

rug`ciune [i rug`ciunea este o munc` pentru Hristos. Dac` \ntr-o m`n`stire nu \ncerci s` fii, lucru valabil peste tot, nu numai \n m`n`stire, nu e[ti tu exemplu la toate: la slujbele biserice[ti, la munc`, la ascultare…, nu [tiu dac` o s` reu[e[ti s` faci multe lucruri. Chiar M=ntuitorul Hristos spune : «care \ntre voi va vrea s` fie mai mare s` fie slujitorul vostru.» (Matei XX, 26).Dac` nu te faci cel mai mic [i dac` nu vorbe[ti frumos cu toat` lumea [i nu mergi cu maicile, s` te vad` acolo, nu ai realiz`ri.

» Dup` c=te am v`zut, pe piatra de la intrarea \n m`n`stire st` scris c` m`n`stirea a fost fondat` \n 1808!

Da, a[a este! Toat` osteneala [i truda noastr` de vreo 7-8 ani de zile \n urm` a fost [i este pentru aceast` aniversare, dar mai ales pentru Dumnezeu. Cu ajutorul Lui sper`m s` urmeze s` facem aniversarea celor 200 de ani, \n acest an, \n toamn`. Este foarte important, \n primul r=nd, ce spun [i hot`r`sc forurile noastre superioare. Am adus la cunostin]`, dar trebuie s` mergem s` discut`m direct, s` vedem cum o s` proced`m. Am \ncercat s` schimb`m aspectul [i \nf`]i[area m`n`stirii, cum spuneam [i pentru slava lui Dumnezeu, pentru c` e un loca[ \nchinat lui Dumnezeu, Cuvioasei Parascheva, Sf=ntului Nicolae, ocrotitorii no[tri, dar [i pentru bucuria tuturor credincio[ilor, pelerinilor, celor care vin [i se roag` \n m`n`stire, ne viziteaz`. Ne dorim s` aib` [i ei o bucurie c=nd intr` aici.

S` simt` c` au intrat \ntr-o oaz`, nu numai de rug`ciune ci [i de frumuse]e, c` Dumnezeu a creat toate lucrurile frumoase [i bune. Toate acestea s-au f`cut \n special cu ajutorul unor familii din Bucure[ti care ne-au sprijinit foarte mult. Nu o s` le spun numele pentru c` vor s` r`m=n` \n anonimat. Mereu mi-au spus c` lor nu le place publicitatea, lauda. Eu le-am spus c` o sa r`man` \n r=ndul ctitorilor [i Dumnezeu o s`-i r`spl`teasc`: O s` ave]i plata dincolo, \n via]a ve[nic`, c` aici, de fapt, avem laudele oamenilor, care ast`zi te laud` iar m=ine nu o mai fac, sunt schimb`toare! S` l`s`m ca toat` lauda si cinstea s` le-o dea Dumnezeu c` El nu trece cu vederea: ne pl`te[te [i aici, [i dincolo. Ei au fost suflete[te al`turi de noi, de am putut s` facem c=te ceva: s` restaur`m biserica mare, s` repict`m bisericu]a, s` mai amenaj`m, s` mai \nfrumuse]`m. S-au f`cut multe lucr`ri [i la cl`dire [i la acoperisuri, multe dar nu de c`tre noi, noi ne-am dat osteneala, am avut voin]a si dragostea [i Dumnezeu a v`zut c` avem dragoste [i ne dorim din tot sufletul s` facem ceva. »

V` mul]umesc, maic` stare]`, pentru interviul acordat, s` v` dea Domnul mult` putere de munc` [i s` reu[i]i s` transmite]i din ea [i din dragostea de cele sfinte [i celorlalte maici!

Dumnezeu s` v` binecuvinteze [i s` ne ajute [i pe noi ca s` ne form`m maicile s` fie credincioase, s` aib` dorin]` de rug`ciune, s` mearg` la biseric` dar [i s` aib` ca virtute munca. Toate acestea s` le fac` cu mult` dragoste!

A consemnat profesor {tefan Tatu

ZIARUL DE Ciorog=rla

MAI 2008

03

Social

Primarul Nicolae Victor [i oul lui Columb Cristofor Columb a tr`it \n a doua jum`tate a secolului al XV-lea. A intrat \n serviciul regelui Spaniei [i a \ntreprins patru c`l`torii, descoperind majoritatea insulelor din America Central` insular`, a atins coastele Americii Centrale [i Americii de Sud. Ziua de 12 octombrie 1492, c=nd a descoperit insula Watling (San Salvador) din Arhipelagul Bahama, este considerat` data descoperirii Americii. » Navigator priceput, temerar, dornic de aventur` [i de glorie, a \nfruntat furtunile oceanelor, s-a luptat cu r`zmeri]ele echipajelor [i cu atacurile b`[tina[ilor. Numele s`u a devenit celebru, a fost primit cu stim` la Curtea Regala, a fost decorat de Majestatea-Sa. Lili Jercan Faima lui a st=rnit invidia Amiralit`]ii, a prin]ilor nevrednici [i a navigatorilor aventurieri. To]i minimalizau voit curajul [i isprava genovezului. Prin b=rfe, intrigi, denigr`ri [i calomnii voiau s` duc` \n derizoriu marile sale descoperiri [i s`-l scoat` din gra]iile regelui. La o mas` fastuas` de la Amiralitatea spaniol`, dup` obiceiul roman, s-au servit, la aperitiv, ou` fierte. Cei prezen]i, r`ut`cio[i, invidio[i [i clevetitori \l luau pe Columb peste picior spun=nd c` el n-a f`cut mare lucru c` [i ei puteau s` se urce \ntrun vapor [i s` descopere chiar mai multe p`m=nturi noi. Atunci, Culomb le-a propus s` a[eze un ou \n pozi]ie vertical` (cu v=rful \n sus). Dup` multe \ncerc`ri nimeni n-a reu[it [i i-au cerut lui s` a[eze oul cum le-a propus lor. Columb a tr=ntit oul de mas`, oul s-a spart [i a r`mas \n pozi]ia vertical`. To]i au exclamat: „P`i a[a puteam [i noi s` facem!”

Sf=r[itul primei p`r]i.

Partea a doua. Din celebra istorioar` a lui Columb se desprinde u[or o moral` (\nv`]`tur`) pe care o ve]i descifra singuri citind cele ce urmeaz`. |n campania electoral` pentru func]ia de primar al comunei Ciorog=rla s-au \nscris 6 ([ase) candida]i (vitejii contestatari ai lui Columb). Tenta]ia func]iei e mare, ambi]iile se ascut, intrigile se ]es cu minu]iozitate, cei mai slabi se coalizeaz` v`z=nd \n acualul primar Niculae Victor adversarul de temut care trebuie b=rfit, terfelit \n noroi, \njurat [i calomniat. Se inventeaz`

fel de fel de neadev`ruri, se r`sp=ndesc zvonuri mincinoase cu privire la unele pretinse nereguli s`v=r[ite de primar. Adeversarii politici pun la cale multe strategii pentru a-l def`ima [i a-l \ndep`rta de simpatia aleg`torilor. Pretenden]ii la func]ia de primar vin \n fa]a Dumneavoastr` cu o bucat` de

h=rtie (programe) cu multe promisiuni [i lingu[iri ca s` v` c=[tige bun`voin]a. Niculae Victor v` prezint` foarte multe realiz`ri [i proiecte de viitor.

Ca s` faci ceva \]i trebuie bani [i \n]elepciunea de a-i cheltui cu folos, pentru realizarea unor obiec-

tive utile comunit`]ii. S`-l crede]i pe acel candidat la func]ia de primar care v` indic` obiectivul [i sursa de finan]are. Dac` v` enumer` c=teva obiective pe care vrea s` le fac` f`r` o finan]are cert`, v` minte. {i eu vreau s` construiesc un aeroport la Ciorog=rla, dar cu ce

bani? V` spun o dorin]` nerealizabil`, o minciun`.

Din programul d-lui Nicolae Victor am ales c=teva obiective pe care [i le-a propus men]ion=nd [i sursele de finan]are ca s` vede]i c` tot ceea ce-[i propune actualul primar este realizabil, util [i se va realiza \ntr-un mandat.

OBIECTIVE MAJORE PENTRU MANDATUL 2008-2012 FINAN}ATE DIN FONDURI LOCALE {I CENTRALE DIN PROGRAMUL D-LUI VICTOR NICOLAE Stadiu de realizare

Nr. crt.

Obiectiv

1

Finan]are

Finalizat

|n curs de execu]ie

Proiect

Asfalt`ri drumuri comunale

8,5 Km

4,9 Km

3,2 Km

Total 45 miliarde ROL, bani existen]i

2

Trasare, pietruiri drumuri \n cartiere noi

0,5 Km

1,1 Km

2,4 Km

Total 3 miliarde ROL, din fonduri locale

3

Gradini]a nr.1 Ciorog=rla

80%

20% dot`ri interioare

4

{coala generala nr.2 D=rvari

5

Campus [colar la Grupul Proiect avizat {colar „Pamfil {eicaru” cu tehnic finan]are MECT prin ISJ Ilfov, 125/01.02.2008 gestiune-Prim`ria Ciorog=rla

70%

Amenaj`ri curte, Finan]are deschis`, total 16 miliarde ROL \mprejmuiri etc.

Mobilier, ametencuieli, parchet, naj`ri teren instala]ii sanitare sportiv, curte, imprejmuiri

Finan]are deschis`, total 18 miliarde ROL

licita]ie

termen finalizare 2 ani

7 milioane Euro

6

Sal` de sport Finan]are central` – gestiune Prim`ria Ciorog=rla

Proiect

avizare proiect [i licita]ie

termen finalizare 2 ani

50 miliarde ROL

7

Gr`dini]a nr.2 D=rvari (local nou)

–

proiectare

termen finalizare 3 ani

fonduri MECT prin ISJ-Ilfov, gestiune Prim`ria Ciorog=rla

8

Amenaj`ri trotuare

4 Km [oseaua Ciorog=rla

proiectare

termen finalizare 4 ani

fonduri locale [i fonduri europene

9

Asisten]` social`.

Fonduri pentru ajutoare, burse scolare etc.

300 mil. + burse 50.000 lei

se execut` financiar

se vor majora cu 20%

fonduri de la stat [i locale prin Prim`ria Ciorog=rla

10 11

– m`rirea Realizat din proiect termen Alimentare cu ap` potabil` fonduri capacit`]ii de centrale realizare 2 ani pompare

fonduri europene

termen realizare 4 ani

fonduri europene

Canalizare

–

proiectare

04

ZIARUL DE Ciorog=rla

MAI 2008

|nv`]`m=nt Pharma Campusuri scolare si Scoli de Arte si Meserii moderne Una dintre componentele principale ale Proiectului de reform` a \nv`]`m=ntului preuniversitar o reprezint` leg`tura indisolubil` \ntre \nf`ptuirea reformei sectoriale [i existen]a unei baze materiale corespunz`toare pentru desf`[urarea procesului de \nv`]`m=nt. » Totodat`, dezvoltarea [i modernizarea bazei materiale trebuie s` aib` \n vedere [i noua dezvoltare socio-economic` a zonei respective.

– Crearea unei infrastructuri [colare moderne, cu o arhitectur` adecvat` sec. XXI pentru desf`[urarea procesului de \nv`]`m=nt; – |mbun`t`]irea calit`]ii actului educa]ional corespunz`tor cerin]elor psihopedagogice [i asigurarea accesibilit`]ii tuturor elevilor la procesul de \nv`]`m=nt; – Crearea unui cadru adecvat de educa]ie \n maxim` siguran]` pentru elevi; – Crearea unui corp educa]ional calificat [i stabil prin asigurarea de spa]ii de locuit pentru cadrele didactice care predau \n campusurile respective; – Asigurarea condi]iilor igienico-sanitare adecvate \n vederea reducerii cauzelor de \mboln`vire a elevilor; – Dezvoltarea rela]iei cu mediul de afaceri prin crearea de baze de practic`, \n raport cu necesit`]ile locale; – Asigurarea condi]iilor de recreere, prin realizarea de baze sportive; – Posibilitatea de a folosi spa]iile campusurilor \n scopuri turistice pentru elevi [i studen]i, urm`rinduse introducerea acestora \n circuitul european, cu posibilit`]i de ob]inere de venituri proprii.

Grupul {colar Pamfil {eicaru Ciorog=rla este cuprins in Programul

Director Grup {colar „Pamfil {eicaru” Ciorog=rla Prof.Mariana Mihalcea |n acest sens, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i-a propus o strategie de comasare a activit`]ilor educa]ionale \n centre [colare, care s` deserveasc` o zon` mai mare, prin crearea de campusuri [colare, eventual specializate si Scoli de Arte [i Meserii, care printr-o dotare corespunz`toare, s` asigure at=t spa]iile de \nv`]`m=nt, c=t [i cele de cazare [i asigurare a mesei.

„Campusuri Scolare [i {coli de arte si Meserii”, aprobat prin HG 454/2007, urm=nd s` se desf`[oare lucr`ri de reabilitare a spa]iilor [colare [i de cazare existente [i construirea unor spa]ii de \nv`]`m=nt noi.

Pornind de la profilul de baza al activitatii scolare: mecanic, electromecanic, turism [i alimenta]ie, cele 4 atelierele [coal` cu suprafe]e \ntre 70 – 120 mp, vor fi amenajate atelier de sudur`, l`c`tu[erie, buc`t`rie/ laborator cofet`rie, laborator tehnica servirii 120mp), depozit (30mp).

Corpului principal al unit`]ii [colare i se adaug` o cl`dire nou` (P+ 2), cu un num`r de 15 s`li de clas`. Cele 3 c`mine [colare, dup` reabilitare, devenite c`mine de elevi [i garsoniere profesori, asigur` cazarea pentru 120 elevi [i cadre didactice.

Cantina [colar` asigur` 200 spa]ii de preparare [i 100 spa]ii de servire.

Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i-a propus o strategie de comasare a activit`]ilor educa]ionale \n centre [colare, prin crearea de campusuri [colare

Noutatea proiectului const` \n faptul c` se ofer` comunit`]ilor locale campusuri polifunc]ionale apte s` devin` unit`]i complexe pentru educarea [i preg`tirea resursei umane solicitat` de pia]a for]ei de munc` [i de dezvoltare regional`.

Campusul [colar va cuprinde: I {coal`/liceu; I C`min elevi/garsoniere profesori, inclusiv cantin` [i biblioteca, dotate [i utilate corespunz`tor; I Baz` de practic` pentru meserii [i specializ`ri cerute de particularitatea zonei; I Baz` sportiv` – terenuri de sport.

Prin realizarea acestor campusuri [colare se urm`re[te:

Valoarea de investi]ie total` este prognozat` la 33322428 lei. Faza de proiectare fiind deja \ncheiat`, urmeaz` desf`[urarea licita]iei [i demararea lucr`rilor. Timpul de execu]ie a acestor campusuri este de aproximativ 2 ani.

Farmacia naturii »

Num`rul acesta al ziarului v` prezint` c=]iva arbu[ti care cresc \n gr`dinile de l=ng` cas`, plante cu virtu]i terapeutice deosebite.

Conferen]iar universitar Minodora Stan |n zona noastr`, pu]ini oameni cultiv` arbu[ti ca zmeurul, coac`zul [i agri[ul pentru c` nu exist` o tradi]ie \n acest sens [i nu se utilizeaz` documenta]ia [tiin]ific` ce inund` publica]iile cu reclame naturiste.

De la \nceput trebuie s` preciz`m folosirea corect` a termenilor: zmeur, coac`z, agri[, sunt nume date arbu[tilor, plantelor ca atare, iar fructele lor poart` numele de zmeur`, coac`ze, agri[e.

Perioada mai-iunie ne aduce primele fructe specifice sezonului, iar consumul acestora este foarte benefic pentru organism, prin aportul nutritiv, energetic [i vitaminic pe care \l confer`. Fructele nu con]in numai o singur` vitamin`, ci un complex de vitamine care interac]ioneaz` multiplu.

Fructele culese din gr`dinile noastre au o eficien]` mult mai mare

dec=t cele cump`rate la pia]` pentru c` se consum` \n stare proasp`t` [i nu sunt prelucrate industrial.

Arbu[tii de care ne ocup`m nu sunt preten]io[i la sol, umiditate sau lumin`, nu ocup` spa]iu special amenajat pentru cultur` [i nici munc` mult` pentru \ntre]inerea lor. Spa]iile de l=ng` garduri, locurile umbrite sunt prielnice pentru cultivarea lor. De fapt arbu[tii fructiferi considera]i ast`zi plante de cultur` \[i au originea \n tufele s`lbatice ce cresc \n p`duri.

Primul arbust pe care vi-l prezent`m este ZMEURUL, numit [i zmeur de gr`din` (Rubus ideaeus) cultivat pentru fructele sale ro[ii [i dulci. Fructele au un pigment ro[u, sunt suculente, dulci, aromate [i suficient de bogate \n vitamine. Pigmentul ro[u se formeaz` la lumina solar`. Zmeura con]ine pectin`, zaharuri, acizi de fructe [i vitaminele A, B, C. Planta cre[te \n locuri neumbrite, pe soluri bine drenate. La zmeur, numai frunzele sunt utilizate \n scopuri terapeutice.

Infuziile din frunze de zmeur se folosesc pentru tratarea problemelor urinare, ale litiazei renale [i

biliare [i ale reten]iei de lichide.

Inflama]iile [i r`nile pielii se trateaz` prin aplicarea frunzelor pe por]iunile afectate. Tufele de zmeur rodesc, \n medie 15 ani, dac` sunt bine \ngrijite. Fructele sunt excelente pentru siropuri, sucuri, spume [i se p`streaz` bine \n congelator.

COAC~ZUL (Ribes nigrum) este un arbust fructifer ale c`rui fructe sunt foarte bogate \n vitamine. Ele con]in de trei ori mai mult` vitamin` C dec=t \i este necesar zilnic unui om adult. Astfel 100g fructe proaspete con]in 100-300mg vitamina C (numai afinele \ntrec coac`zele \n vitamina C). Coac`zele mai con]in vitamina A, s`ruri de fosfor, potasiu, fier… Dupa soi, culoarea Agri[ul ro[u

fructelor poate fi ro[ie, alb`, sau neagr`. Coac`zul rode[te bine \n zone cu climat umed [i r`coros, nu este preten]ios fa]` de lumin` put=nd fi cultivat [i printre pomi. O tuf` de coac`z negru produce \n al doilea [i al treilea an 0,5Kg fructe, iar \n al patrulea an 2-4Kg fructe.

Coac`zele negre, numite pe drept [i ANTIBIOTICE NATURALE sunt cultivate pentru fructele lor aromate [i dulci [i sunt eficiente \n combaterea infec]iilor stomacale bacteriene, a durerilor de g=t, tusei, \n prevenirea varicelor, a bolilor cardio-vasculare, a oboselii, c=t [i pentru sub]ierea s=ngelui [i eliminarea toxinelor din organism. Eu nu concep s` treac` o zi f`r` s` folosesc diferite preparate din coac`zele negre pe care le recoltez din gr`dina mea. Astfel, \n stare natural` consum coac`ze congelate sau preparate \n borcane cu zah`r (straturi succesive de fructe [i zah`r); prepar gemuri \n concentra]ii diferite. Frunzele le folosesc la ceaiuri, la prepararea mur`turilor.

Aten]ie, consuma]i cu m`sur` preparatele din coac`ze, pentru c` orice exces duce la cre[terea tensi-

unii. COC~ZELE RO{II au gust acri[or, con]in mult` ap`, multe substan]e depurative, sunt recomandate ca plante dezinfectante care ajut` la normalizarea asimila]iei [i digestiei. |n stare proasp`t` coacazele se consum` dup` mas`, nu \ngreuneaz` digestia, ci o accelereaz`. Cura de coac`ze ro[ii de doua – trei s`pt`m=ni este indicat` \n tratarea hepatitei cronice [i acute, inclusiv a celei produse de viru[ii B [i C. AGRI{UL (Ribes grassularia) este un arbust fructifer mai pu]in cunoscut [i cultivat \n p`r]ilr noastre. Are fructe verzui, ro[ii sau galbene, care se consum` \n stare natural` sau sub form` de compoturi, gemuri, dulcea]`. Tufele de agri[ produc multe fructe cu pulp` tare, sunt zemoase [i aromate. Agri[ul se poate \nmul]i prin buta[i [i este pu]in preten]ios la umiditate. Rode[te pe l`stari de un an dar [i pe l`stari mai b`tr=ni. La 5-6 ani trebuie s` \nl`tur`m ramurile \mb`tr=nite prin t`ierea lor c=t mai aproape de sol. Fructele de agri[ con]in zaharuri, acizi organici, vitaminele C, A, B1, B2, pectin`, s`ruri de fosfor, calciu, fier.

ZIARUL DE Ciorog=rla

MAI 2008

05

|nv`]`m=nt Educa]ie Structura de preg`tire [i niveluri de calificare la Grupul {colar „Pamfil {eicaru” |nv`]`m=ntul preuniversitar este de importan]` major` \n societatea rom=neasc`. Gestionarea complexelor procese ale a[ez`rii economiei pe principiile unei societ`]i deschise competi]iei, rezolv`rii problemelor economico - sociale [i respect`rii cerin]elor protej`rii [i refacerii mediului solicit` speciali[ti bine preg`ti]i. » |n aceste condi]ii, existen]a unei

este \mbunat`]it`. \n acest moment absolven]ii liceului se integreaz` cu u[urin]` pe pia]a for]ei de munc` deoarece calific`rile profesionale sunt \n concordan]` cu cerin]ele Uniunii Europene.

Elevii Inv`]`m=ntului Profesional si Tehnic (ITP), pot finaliza studiile liceale prin doua rute de calificare: ruta direct` [i ruta progresiv` Avantajul finalit`]ii prin ruta direct` este c` ciclul liceal are o durat` de patru ani, iar prin ruta progresiv` avantajul const` \n ob]inerea a trei calific`ri profesionale. Absolven]ii liceului prin ruta direct` de calificare, \n urma promov`rii examenelor de certificare a competen]elor profesionale, ob]in urm`toarele specializ`ri (vezi tabelul).

strategii generale a dezvolt`rii viitoare a Grupului {colar „Pamfil {eicaru” - Ciorog=rla este cerut` de activit`]ile din institu]ia noastr` [i de configurarea locului Grupului {colar „Pamfil {eicaru” - Ciorog=rla \n strategia general` a \nv`]`m=ntului [i a societ`]ii rom=ne[ti.

Dir. Prof. Angela Petre Dir. Adj. Prof. Gabi Daniela Iordan Prof. Lili Jercan Strategia general` a Grupului {colar „Pamfil {eicaru” - Ciorog=rla se fundamenteaz` pe premise reale av=nd caracter general.

I Grupul {colar „Pamfil {eicaru” Ciorog=rla are o istorie bogat` [i o experien]` verificat` pe parcursul a peste patru decenii. De aceea, elementele de baz` ale strategiei vizeaz` consolidarea [i dezvoltarea \nv`]`m=ntului, pun=ndu-se accentul pe aspectele calitative, f`r` ca factorii cantitativi s` fie neglija]i.

Totodat`, un demers de o asemenea anvergur` ]ine cont permanent de influen]ele exercitate de variabilele mediului ambiant (economic, social).

I Grupul {colar „Pamfil {eicaru” Ciorog=rla are unele caracteristici dimensionale [i func]ionale care \l diferen]iaz` de alte institu]ii de \nv`]`m=nt preuniversitar. Este una din cele mai mari institu]ii de \nv`]`m=nt din jude]ul Ilfov, dispun=nd de un numar mare de calific`ri profesionale, de un num`r de peste 81 cadre didactice, 1816 elevi la diferite forme de \nv`]`m=nt (zi, seral, frecven]` redus`, [coala de arte si meserii, [coal` de mai[tri).

Pornind de la aceste caracteristici [i d`ruirea celor implica]i \n dezvoltarea Grupului {colar „Pamfil {eicaru” – Ciorog=rla, an de an paleta calific`rilor profesionale

|n cadrul Grupului {colar „Pamfil {eicaru” calific`rile profesionale pentru care se asigur` preg`tirea prin [coala de arte [i meserii nivelul 1 de calificare, an de completare - nivelul 2 de calificare [i liceu de specialitate - nivelul 3 de calificare are urm`toarea structur` arborescent` de preg`tire:

Tabel 1

1

Filier`

Profil

Specializare

Teoretic`

Real

{tiin]e ale naturii

Tehnic

Tehnician \n instala]ii electrice

2 3 4

Tabel 3

Tehnologic`

ecolog [i Resurse naturale [i Tehnician protec]ia calit`]ii protec]ia mediului mediului Servicii

Tehnician \n turism

Tabel 2 Nr. crt.

Domeniul

1 Mecanic` 2 3

Electric

Calificarea profesional` Nivel 1

Calificarea profesional` Nivel 2

Calificarea profesional` Nivel 3

Lucr`tor \n l`c`tu[erie, mecanic`, structuri

Tinichigiu, vopsitor auto

Tehnician mecanic pentru \ntre]inere [i repara]ii; tehnician transporturi

Lucr`tor \n mecanic` de motoare

Mecanic auto

Tehnician mecanic pentru \ntre]inere [i repara]ii; tehnician transporturi

Lucr`tor \n electrotehnic`

Electrician; electronist auto

Tehnician electronist

Lucr`tor \n agroturism

Tehnician \n agricultur`

Lucr`tor \n agricultur` [i \n gospod`rie ecologic`

Tehnician agromontan

Lucr`tor \n hoteluri

Lucr`tor hotelier

Tehnician \n hotel`rie

Lucr`tor \n alimenta]ie

Osp`tar (chelner); v=nz`tor \n unit`]i de alimenta]ie

Organizator banqueting

4 5

Agricultur`

6 7

Turism [i alimenta]ie

Lucr`tor \n gospod`rie agroturistic`

06

ZIARUL DE Ciorog=rla

MAI 2008

Politic Finan]e Dic]ionar politic comentat » ALIAN}~ |n]elegere politic` \ntre dou` sau mai multe state, pe baz` de tratat, prin care statele respective se oblig` s` ac]ioneze \n comun sau s` se ajute \n anumite \mprejur`ri, \n special \n caz de r`zboi ori al unui atac \ndreptat de alte state \mpotriva unuia dintre statele aliate. 2. Leg`tur`, \ntre dou` sau mai multe grupuri, \n vederea realiz`rii unui obiectiv comun.

» CANDIDAT Aspirant la ocuparea unui post \n administra]ie sau la diverse concursuri. Ac]iunile la care particip` mai mul te persoane pentru ocuparea unui post.\n campaniile electorale, candida]ii sunt inscri[i pe listele unor partide sau sunt independen]i.

» CONSILIERI ALE{I Persoane alese pe listele unor partide pentru a face parte din Organele de conducere ale unor prim`rii. Al`turi de primar, consilierii iau hot`râri prin consens \n cadrul [edin]elor de consiliu.

De preg`tirea [i competen]a consilierilor depinde, \n cea mai mare m`sur`, calitatea actului de conducere.

» DEPUTAT Persoan` aleas` pentru a face parte, pe o anumit` perioa d` , dintr-un organ reprezentativ al statului“ |n România, deputa]ii fac parte din Camera Inferioar` a Parlamentului.

» ORGANIZA}IE Asociere de oameni cu concep]ii sau preocup`ri comune, uni]i conform unui regulament sau statut, \n vederea depunerii unei activit`]i organizate. O.N.G. – uri – Organiza]iile neguvernamentale, nu sunt subordonate niciunei institu]ii de stat, ele func]ioneaz` independent [i au numeroase preocu p`ri de ordin social, cultural, economic, caritabil etc. De regul` O.N.G. –urile sunt organiza]ii nonprofit [i tr`iesc din dona]ii...

» PARTID Cuvântul „partid“ este adesea urmat de determinarea „po litic“ sau de alte determin`ri ( care arat` caracterul, structura etc.) 1. Grupare de oameni uni]i prin comunitatea concep ]iilor politice, ideologice, a intereselor sociale. Partide istorice – nu me dat partidelor politice care s-au succedat la conducerea ]`rii noastre pân` la regimul comunist – PNL, PN](cd) etc.

» SENAT 1.Denumirea dat` Camerei Superioare a Parlamentului care, \mpreun` cu Camera Deputa]ilor, constituie corpurile legiui toare ale unei ]`ri. 2. Loc \n care se adun` senatorii. |n Roma antic` - Senatul se numea „Sfatul b`trânilor“, sub republic`, Senatul era organ suprem de conducere a statului; sub im periu, Senatul a devenit Consiliu Consultativ cu rol politic minor.

» TRASEI{TII Trasei[tii sunt o specie politic` nou-aparut` odat` cu multipartidismul [i parlamentarismul. Mai simplu spus, cei ce trec cu u[urin]` de la un partid la altul pentru interesul lor personal, ca s` parvin`, s` ob]in` func]ii [i avantaje se numesc trasei[ti. Ei calc` \n picioare interesul public, binele semenilor, progresul localit`]ii, morala si bunul sim]. Se cred de ne\nlo cuit. Nu concep s` stea \n rând cu ceilal]i, ci numai sus, \n frunte, la loc de conducere pentru a-[i realiza interesele lor.

Se \nconjoar` de oameni m`run]i, f`r` idealuri care le aplau d` [i le aprob` orice. Principala lor tr`s`tur` de caracter este tr`darea. |[i abandoneaz` aliatii, fac pacte ru[inoase cu ad versarii politici, dispre]uiesc principii elementare. Au un ne maipomenit sim] al supravie]uirii. Azi \[i tr` deaz` alia]ii, mai târziu \[i tr`deaz` binef`c`torii. Ei nu au prieteni pentru c` ace[tia sunt obiecte de schimb, de tr`dat pentru binele lor.

Dac` sunt \n stare s` tr`deze orice, te pot vinde [i pe tine, cet`]ene, pe trei parale ca s` le fie lor bine. Po]i s` ai \ncre dere \n ei? Trasei[tii nu se bazeaz` pe me ritele lor personale, vor s` cumpere orice: bunavoin]a public`, pozi]ii sociale privilegiate, locuri pe liste electorale, voturile aleg`torilor.

Prof. Iuliana L`z`rescu SURSA: DEX

Banii, banii Am auzit zilele acestea, \n plin` campanie electoral`, vorbindu-se de fondurile care au fost cheltuite de Prim`ria Ciorog=rla [i de Primarul ei, fonduri ce au venit de la diverse ministere prin direc]iile jude]ene. » B=rfele, calomniile vizau subaprecierea, minimalizarea,anularea meritelor primarului Niculae Victor \n ob]inerea miliardelor de lei pentru realizarea, spre binele oamenilor, a unor obiective necesare comunit`]ii locale.

Educatoare Milea Marioara Director Gradini]a nr.1 Zvonurile, calomniile sunau cam a[a: „Ce merite are d-l Niculae Victor, c` au fost bani mul]i [i au venit ca o plea[c` peste el? Ce ,sunt banii lui, sunt banii statului!“.

S` fim lucizi [i s`-i \ntreb`m pe b=rfitori: „Dumneavoastr` vre]i ca Primarul s` aduc` bani de acas` pentru asfalt`ri, pentru construirea de [coli [i gr`dini]e etc?“ Datoria Primarului [i a Consiliului Local este s` cunoasc` realit`]ile locale, s` colaboreze cu cei de la jude] [i s` \ntocmeasc` proiecte.

Banii se dau numai pe PROIECTE, nu pe cereri nefundamentate.

Ca s` \ntelege]i [i s` aprecia]i contribu]ia unui primar, oricare ar fi el, la materializarea unor obiective comunitare, urm`ri]i parcurgerea urm`toarelor etape: I Cunoa[terea realit`]ilor concrete din comun` I |ntocmirea, cu beneficiarul, a unui plan sumar I Discutarea [i aprobarea \n

Nu finan]eaz` nimeni o localitate numai pentru c` primarul e simpatic. La ora actual` sunt foarte mul]i primari \n jude] care nu s-au ocupat de \ntocmirea de proiecte [i au r`mas cu banii necheltui]i.

[edin]` de Consiliu Local a realiz`rii obiectivului respectiv I Discu]ii, cu probe [i documenta]ii, cu departamentele jude]ene care aprob` sau nu, \n raport de fonduri, cererile comunei (Aici se vede abilitatea Primarului de a convinge superiorii s`-i finan]eze proiectele pentru c` numai pu]ine cereri sunt aprobate. Ob]in bani mul]i primarii care fac lobby, insist`, [tiu s` pun` problemele pentru a convinge) I |ntocmirea proiectelor, elabo-

rarea studiilor de fezabilitate de c`tre speciali[tii \n domeniu I Aprobarea proiectelor [i a finan]`rii I Organizarea licita]iei de c`tre prim`rie I Deschiderea finan]`rii I Organizarea [antierului I Urm`rirea execu]iei lucr`rilor I Recep]ia obiectivului terminat I Procurarea mobilierului etc I Amenajarea incintelor (cur]i, \mprejmuiri etc) I Darea \n folosin]` prin semnarea unui proces-verbal de luare \n primire de c`tre beneficiar. Dup` ce se aprob` finan]area, NUMAI PRIMARUL [i consiliul local se ocup` de executarea lucr`rilor, nu al]ii din afara localit`]ii.

Banii se ob]in greu, vede]i bine, nu cad a[a din cer.

Nu finan]eaz` nimeni o localitate numai pentru c` primarul e simpatic. La ora actual` sunt foarte mul]i primari \n jude] care nu s-au ocupat de \ntocmirea de proiecte [i au r`mas cu banii necheltui]i. Acum ce zice]i? A]i \n]eles c=t de greu se ob]in banii de la jude] [i c=te opera]iuni birocratice trebuie s` fac` primarul ca s`-i ob]in`? |n Ciorog=rla au venit zeci de miliarde de lei (vechi) pentru efectuarea unor lucr`ri la care nu puteam s` sper`m p=n` la prezentul mandat al d-lui Niculae Victor.

Sinonime aforistice hazlii Candidat: I c`ut`tor al norocului; I alerg`tor de la un partid la altul; I juc`tor la mai multe capete.

I cer[etori cu brevet; I tri[ori sub masca legii.

I dormitor f`r` perne; I loc pentru [uete [u[otite.

Consilier: I sf`tuitor al st`p=nului; I c=ine de paz` al [efului; I slug` cu premeditare.

Partid (politic): I ceat` de partizani ai parvenirii; I adun`tura de conjunctur`; I un r`u necesar; I c=inele democra]iei \n goan` dup` avantaje.

Traseist (politic): I liber schimbist interesat; I alerg`tor dup` ciolan; I om f`r` principii [i convingeri.

O.N.G. – Organiza]ii neguvrnamentale (Funda]ii, Societ`]i caritabile etc.)

I pomanagii experimenta]i;

Senat: I sal` de lecturat ziare; I locul unde se fac legile pentru ei;

Zvonaci: I r`sp=nditori de neadev`ruri; I manipulatori prin dezinformare prin jumatati de adevar; I sondatori perver[i de opinie.

ZIARUL DE Ciorog=rla

MAI 2008

07

Edilitar Dl. Primar Niculae Victor r`spunde cet`]enilor

Citind pagina „Opinia cet`]enilor” din nr. 2 / 2008 am r`mas profund impresionat de preocup`rile [i grijile cet`]enilor din satul D=rvari privind buna gospod`rire a localit`]ii [i \mbun`t`]irea condi]iilor lor de via]`. » Numeroasele probleme pe care dumneavoastr` le ridica]i, denot` implicarea d=rv`renilor \n via]a comunit`]ii, dorin]a lor de a colabora cu cei care pot s` ia decizii pentru binele oamenilor.

Voi fi totdeauna al`turi de dumneavoastr` [i, \mpreun`, vom rezolva numeroasele solicit`ri pe care le ridica]i cu \ndrept`]ire.

Voi grupa problemele dumneavoastr` astfel: aprecieri la adresa prim`riei [i a primarului; aprecieri [i observa]ii cu privire la volumul [i calitatea unor lucr`ri; dolean]e [i propuneri.

Mul]umesc celor care apreciaz` eforturile primarului de a crea condi]ii de via]` c=t mai bune pentru cet`]enii din D=rvari.

Am fost \ntotdeauna al`turi de dumneavoastr` [i m-am implicat \n g`sirea celor mai bune solu]ii pentru rezolvarea numeroaselor probleme dificile care d`inuie de zeci de ani. |n ceea ce prive[te asfaltarea str`zilor, am pornit lucr`rile numai dup` DESCHIDEREA FINAN}~RII, dup` \ntocmirea formelor legale pentru ob]inerea banilor de la jude], nu \n raport de anumite evenimente sau campanii electorale.

Vom asfalta str`zile: Dealului, 1

Martie, Barbu L`utaru, 1 Mai (por]iunea de la Institutul „Cantacuzino” spre T=ntava). Sunt bucuros c` aprecia]i efortul meu de a ob]ine bani pentru binele dumneavoastr`.

S-a ridicat problema {AN}URILOR. V` sf`tuiesc s` a[tepta]i pu]in` vreme p=n` c=nd speciali[tii \n domeniu vor definitiva planurile pentru canalizare. Canalizarea va fi f`cut` prin zona [an]urilor, nu sub asfalt.

Cet`]enii: Ghenea Ion, Stoica Vasile [i Radu Nicolae se pl=ng de g`l`gie, de deranjarea lini[tii publice [i de lipsa siguran]ei cet`]enilor. |mpreun` cu lucr`torii de la

postul de poli]ie vom lua m`suri pentru stoparea actelor contraven]ionale.

Ave]i dreptate \n privin]a cursei liniei RATB 458. Vom discuta cu conducerea Regiei de Transport pentru reglementarea situa]iei \n sensul men]ionat de dumneavoastr`.

Mul]umesc d-lui Doanc` Dumitru pentru aprecieri [i \ncredere.

Prin tot ceea ce \ntreprind \n comun`, doresc ca cet`]enii s` fie mul]umi]i. Rostul [i scopul meu sunt s` lucrez pentru binele lor.

Schimbarea numelui unei str`zi ar trebui s` aib` [i asentimentul

cet`]enilor. Ave]i dreptate, d-le Doanc`, o strad` cu acela[i nume care ar str`bate ambele sate ar [terge diferen]ele dintre ele fiind percepute ca o singur` localitate.

D-le Du]` Dumitru, ceea ce propune]i dumneavoastr` cu privire la gaze [i actele cet`]enilor din strada Piersicilor figureaz` \n programul meu pentru mandatul 2008-2012.

A[tept`m cu \ncredere [i alte solicit`ri [i sugestii care ne vor ajuta mult la \mbun`t`]irea activit`]ii noastre.

Va rog s` ave]i \ncredere \n mine pentru c` voi fi totdeauna al`turi de dumneavoastr`.

OPINIA CET~}ENILOR DUMITRU GHEORGHE : str.Mare, nr.65 - „Am c=teva \ntrebari pentru dl. Ivan Dumitru. A]i fost primar 6 ani. De ce n-a]i “definitivat odat` pentru totdeauna planurile parcelare”? De ce n-a]i „definitivat PUG-ul” \n mandatele dumnevoastr` [i foarte multe construc]ii nu aveau autoriza]ii \n 2004? De ce n-a]i dat terenuri pentru case tinerilor c`s`tori]i? Cine v-a oprit?

Vre]i CAS~ DE CULTUR~, STA}IE DE SALVARE (nici ora[ele mici nu au a[a ceva) – fantezii scumpe! Nu vre]i [i \nc` o discotec` [i un CAZINOU domnule candidat? Pentru ceea ce propune]i ve]i folosi bani europeni. Fluture pe floare! Acei bani se dau pe proiecte care SE APROB~ sau NU. |n plus pune]i termen de realizare anul 2012, sf=r[it de mandat, ca s`

nu poat` nimeni s` v` repro[eze nimic. Zece propuneri-zece minciuni. S` trecem la lucruri mai serioase! Asfalt`rile sunt un lucru foarte bun. La fel [i numeroasele construc]ii \n curs de execu]ie. Este absolut necesar` canalizarea. Speran]a noastr` este la domnul Niculae Victor.”

RADU NICOLAE : str.Legumelor, nr.7- „C=nd ies de pe str`du]a noastr` plin` de gropi [i noroi pe asfalt, parc` ies din Iad [i merg \n Rai. A[tept`m cu ner`bdare utilajele s` ne asfalteze [i nou` strada.

De asemenea, a[tept`m instalatorii pentru conductele de gaze. Suntem foarte mul]umi]i de digurile de la r=ul Ciorog=rla. C=nd le v`d mai \nalte dec=t casele am sentimentul siguran]ei [i lini[tei. Primarul ne-a

sc`pat de inunda]ii. Sunt \n comuna noastr` multe fapte de adev`rat gospodar, [tie s` se poarte cu oamenii, de aceea este apreciat”.

MIHALCEA {TEFAN: str. Mare - „Am fost mul]i ani implicat \n activit`]i de organizare [i conducere. Nu e u[or. De aceea v` spun ca un bun cunosc`tor al lucrurilor c` ceea ce s-a f`cut \n ultimii patru ani este demn de toata lauda. Apreciez [i activitatea Primarului [i a Consiliului Local \n ac]iunile de asfalt`ri, construc]ii de unit`]i [colare, cur`]enie, instalarea indicatoarelor [i limitatoarelor de vitez`. PROPUN \nfiin]area unui CLUB al PENSIONARILOR \n localul Gr`dini]ei care se va muta la 1 septembrie 2008 \n localul nou. Clubul va avea sal` de lectur`, de jocuri ([ah,

table, tenis de mas`, biliard), centru de informare [i conferin]e. Pensionari, p`r`si]i [an]ul [i b`ncile de lemn de la strad` [i sus]ine]i-m`!

Nu m` \ndoiesc c` vom g`si toat` \n]elegerea la Prim`rie. M` oblig s` m` ocup de organizarea [i buna func]ionare a CLUBULUI PENSIONARILOR.” C+RNARU DUMITRU : str.Ana Ip`tescu,nr.57 – „Aspectul comunei s-a schimbat de c=nd a venit primar domnul Niculae Victor. Sunt mul]umit pentru digurile de la r=ul Ciorog=rla. Stau acum lini[tit. M` \ngrijoreaz` totu[i excesul de ap` din ploi care ar putea s` vin` dinspre p`dure. Trebuie s` se g`seasc` o solu]ie. Apreciez modestia domnului Victor Niculae; nu e \ng=mfat [i nu m-a refuzat niciodat` c=nd am

mers cu Prim`rie.”

diferite

treburi

la

DUMITRACHE MIHAI: str. Gr`dinari, nr. 56 - „Constat cu bucurie c` \n ultimii ani s-au f`cut multe lucruri utile pentru locuitorii comunei. |ncepe [i satul nostru s` se urbanizeze. Asfaltul e un lucru minunat.

Apa din f=nt=nile noastre este infectat`. Pentru consumul menajer a[ prefera apa din conducta comunal` prin racordarea la re]eaua subteran`. Unele becuri de la iluminatul public se aprind cu intermiten]e. Cine le schimb`? |n rest numai cuvinte de mul]umire pentru ceea ce s-a realizat \n satul nostru.

A consemnat, Prof.Iordan Stan

08

ZIARUL DE Ciorog=rla

MAI 2008

Utile Sfin]ii \mp`ra]i Constantin [i Elena » Miercuri 21 Mai – Biserica Ortodox` pr`znuie[te pe Sfin]ii \mp`ra]i Constantin [i maica sa, Elena, „cei \ntocmai cu Apostolii“.

S`rb`toarea e str=ns legat` de taina [i puterea Sfintei Cruci, cea care ar trebui s` fie semnul central al \ntregii religii cre[tine, c`ci Marelui Constantin i s-a ar`tat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruin]` (pe care era scris „in hoc signum vinces” – „prin acest semn vei \nvinge”), \n pragul \nfrunt`rii cu p`g=nul Maxen]iu (rivalul s`u la tron). |n scurt timp, dup` victoria sa, Constantin d` Edictul de la Milan(Milano de ast`zi) \n anul 313, prin care a acordat libertatea de cult cre[tinismului. Sfintei Elena, maica sa, i-a fost dat de sus s` descopere la Ierusalim, pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost r`stignit

Hristos. |mp`r`teasa a zidit Biserica Sf=ntului Morm=nt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret [i multe alte sfinte loca[uri. Sf=nta Elena s-a stins la anul 327, pu]in dup` \ntoarcerea de la Ierusalim, iar Sf=ntul Constantin s-a mutat la Domnul \n 337, dup` 31 de ani de glorioas` domnie, l`s=nd \n urma sa un imperiu cre[tinat (Imperiul Roman ce va deveni treptat Imperiul Bizantin) [i o cetate a Constantinopolului demn`, \n toate privin]ele, s` se numeasc` "a doua Rom`" (cea dintai [i \ntreg Apusul odat` cu ea avea s` cad`, un veac mai tarziu, \n lunga noapte barbar`, iar civiliza]ia avea s` fie salvgardat` \n R`s`rit, pe temeiurile puse de Marele Constantin). La mul]i ani tuturor celor care poart` aceste nume!

Horoscop Berbec

21 martie-20 aprilie S-ar putea ca explica]iile dumneavoastr` s` nu fie suficient de conving`toare [i s` fi]i gre[it \n]eles.

Nu uita]i c` o rela]ie este durabil` dac` exist` armonie. Deci, „vorba dulce, mult aduce“!

Gemeni

22 mai-21 iunie A]i f`cut mari eforturi pentru a g`si noi surse de venituri, iar acum v` simti]i epuizat. V` sf`tuim s` nu for]a]i lucrurile [i s` ave]i r`bdare. |n curând, un prieten v` va propune o colaborare.

Leu

24 iulie-23 august Sunte]i tentat s` amâna]i o vizit` programat` pentru azi, cu riscul s` tensiona]i rela]iile cu partenerul de via]`. Se pare c` sunte]i indispus din cauza unui e[ec \n afaceri. P`stra]i-v` calmul.

Balan]`

24 septembrie-23 octombrie Ast`zi nu sunte]i prea comunicativ [i ar fi bine s` amâna]i \ntâlnirile de afaceri. Nu este momentul s` lua]i decizii importante \n domeniul profesional, pentru c` risca]i s` fie gre[ite.

V` sf`tuim s` v` dedica]i unor activi t`]i relaxante.

S`get`tor

23 noiembrie-22 decembrie

Ieromonahul Atanasie – Sfin]ii Constantin [i Elena (1692)

S~ VORBIM CORECT ROM+NE{TE! » Pentru a ne exprima corect trebuie s` fim aten]i la acordul subiectului cu predicatul.

Predicatul verbal se acord` cu subiectul \n persoan` [i num`r. Spunem: „Elevul merge la [coal`.”, dar schimb`m forma odat` cu schimbarea subiectului: „Elevii merg la [coal`.”

Acordul prin atrac]ie se \nt=lne[te c=nd predicatul se acord` cu un cuv=nt aflat mai aproape sau cu unul dintre elementele subiectului multiplu. Astfel de situa]ii sunt \nt=lnite [i \n operele literare: „Nu se [tie ce este \mbunarea [i minciuna.” (Costache Negruzzi „Alexandru Lapu[neanu”); „Era odata un mo[ [i o bab`.” (Ion Creang` „Pungu]a cu doi bani”). Acordul dupa \n]eles se \nt=lne[te c=nd subiectul exprimat printrun substantiv colectiv la singular, determinat de un cuv=nt la plural care indic` elementele componente ale colectivului, se acord` cu un verb la plural. „O mul]ime de elevi trec strada.“ Acordul trebuie f`cut cu subiectul, adic` cu substantivul „o mul]ime”. Deci corect este: O mul]ime de elevi trece strada. De asemenea,

exist` multe probleme legate de folosirea \n anumite contexte a pronumelui relativ „care”.

Auzim foarte des exprim`ri de genul: Am citit cartea pe care mi-ai recomandat-o. |n propozi]ia din care face parte, pronumele relativ are func]ia de complement direct, deci folosirea lui corect` este doar atunci c=nd este \nso]it de prepozi]ii Acela[i pronume apare folosit incorect \n enun]uri ca: „Ma[ina caruia i-au fost \nlocuite piesele era veche.“ Trebuie ]inut cont de genul [i num`rul substantivului pe care \l determin`, pentru ca forma utilizat` s` fie corect`. „Ma[ina careia i-au fost \nlocuite piesele era veche.“ Aten]ie deosebit` trebuie acordat` [i pronumelui de \nt`rire, ale c`rui forme difer` \n func]ie de gen [i num`r: Spunem: „B`iatul \nsu[i a rezolvat problema [i „Fata \ns`[i a verificat rezultatul.“ „B`ie]ii \n[i[i au fost pe teren.“ Fetele \nsele au participat la eveniment.“ Profesor Lidia {orop

Capacitatea creativ` atinge o cot` ri dicat` [i ar fi bine s` o folosi]i pentru rezolvarea problemelor profesionale.

Rela]iile sentimentale pot fi foarte bune, dac` v` st`pâni]i tenta]ia de a-i face repro[uri persoanei iubite.

V`rs`tor

21 ianuarie-19 februarie Se pare c` ave]i probleme pe plan sentimental [i deveni]i irascibil.

P`stra]i-v` calmul [i nu v` gr`bi]i s` replica]i! Sfaturile prietenilor v` pot fi foarte utile, dac` v` tempera]i orgo liul [i \nc`p`]ânarea.

Taur

21 aprilie-21 mai |n prima parte a zilei sunte]i indispus din cauza unei decizii pripite luate de partenerul de afaceri \n privin]a unei investi]ii. P`stra]i-v` calmul, dac` nu vreti sa complica]i situa]ia! V` sf`tuim s` v` relaxa]i.

Rac

22 iunie-23 iulie |n prima parte a zilei sunte]i cam vis`tor [i ave]i tendin]a s` neglija]i problemele importante pe care le ave]i de rezolvat. Nu este momentul s` \ncepe]i noi activit`]i, pentru c` risca]i s` lua]i decizii gre[ite.

Fecioar`

24 august-23 septembrie Sunte]i foarte preocupat de proble mele financiare [i ave]i tendin]a s` neglija]i rela]iile sentimentale. Nu este exclus ca partenerul de via]` s` v` repro[eze acest lucru. Dup`-amia za sunte]i invitat la o petrecere.

Scorpion

24 octombrie-22 noiembrie Ave]i mari [anse de reu[it` \n toate activit`]ile legate de c`min, cu condi]ia s` v` organiza]i bine timpul.

Este recomandabil s` amâna]i deciziile importante \n afaceri.

Petreceti seara \n familie.

Capricorn

23 decembrie-20 ianuarie |n prima parte a zilei sunte]i cu capul \n nori. Pân` reu[i]i s` reveni]i cu picioarele pe p`mânt, v` sf`tuim s` fi]i prudent [i s` nu v` implica]i in activit`]i importante. Ave]i grij` ce spune]i!

Pe[ti

20 februarie-20 martie Survin evenimente nea[teptate care v` dau programul peste cap. Se pare c` sunte]i nevoit s` pleca]i \ntr-o delega]ie anun]at` \n ultimul moment.

Partenerul de via]` este nemul]umit de schimbarea de program.

Sursa: www.eastrolog.ro

Redac]ia Redactor [ef: Prof. Iordan Stan Colaboratori permanen]i: Profesor {tefan Tatu; Prof. Iuliana L`z`rescu (autor [i corector); Dir. (adj.) prof. ing.

Mihalcea Mariana; Profesor {orop Lidia; Director lcieu Angela Petre Dir. adj. liceu Gabi Iordan Colaboratori:

Dir. sc. gen Ilie Tudor; Func]ionar` Neac[u Niculina; Dir. gr`d. nr. 1 Milea Marioara; Doctor Vasile Chi]u; Doctor veterinar Daniel Pan`; Elev Foca Ciprian Concept grafic [i tehnoredactare: C`t`lin Ciolca Tip`rit la: Marca Invest