R~stignirea {i moartea M+ntuitorului Hristos n-ar fi fost r~scump~r~toare dac~ n-ar fi fost completat~ prin |nvierea Lui. „Dac` Hristos n-a \nviat, atunci zadarnic` este propovaduirea noastr`, zadarnic`-i credin]a voastr`” (I Corinteni XV, 14)
Ziarul de
Ciorog=rla aprilie - iunie 2009
APARE DIN 2008; Nr. 5; editat de marca invest (www.marcainvest.ro);
Activit`]i gospod`re[ti [i spirit civic » Aspectul unei localit`]i este oglinda fidel` a h`rniciei gospodarilor ei. Parcurg=nd uli]ele comunei Ciorog=rla, consta]i c` acestea, precum [i cur]ile cet`]enilor \ncep s` capete aspect urban. O scurta discu]ie cu primarul [i viceprimarul te convinge de preocup`rile conducerii comunei \n vederea desf`[ur`rii unui amplu program \n care sunt incluse diverse activit`]i pentru \nfrumuse]area [i igienizarea localit`]ii. Obiectivul cel mai \ndr`znet al conducerii comunei \l constituie \ndeplinirea unei directive a Uniunii Europene de a asigura minimum 20 metri patrati spatiu verde pentru fiecare locuitor. Vor fi planta]i 1700 arbori ornamentali p=n` la sf=r[itul anului \n curs. |n prim`var`, pe [oseaua Bucure[ti, au fost deja planta]i 500 de buc`]i urm=nd ca \n toamn` s` mai fie planta]i 1200. La aceast` ac]iune au participat elevi de la Grupul Scolar „Pamfil {eicaru”, condusi de cadre didactice coordonate de dir.adj. Petre Angela. Maistrii instructori Gheorghe Ilie, Oprea Stan [i ing. Gheorghe Adrian au lucrat cot la cot cu elevii. Nelipsi]i de la fata locului au fost primarul Nicolae Victor [i viceprimarul {`tefan Ilie. Este regretabil faptul c` cet`]enii au tratat c u indiferen]` aceast` ac]iune. Este de datoria lor s` ude m`car pomii planta]i la por]ile lor. Paralel cu aceast` activitate vor mai fi planta]i puie]i de salc=m, nuc negru, tei, stejar, pe locurile unde nu se pot amenaja culturi agricole (viroage, diguri,maluri de rau etc) Anul trecut au fost planta]i peste 4000 de puie]i de salc=mi. |n comuna noastr` trebuie m`rit numarul de terenuri de sport amenajate, locuri de joaca pentru copii etc. Astfel, \n locul scolii vechi din satul D=rvari, devenit` inutil`, va fi amenajat un parc cu alei, pomi ornamentali …. Spa]iul dintre garduri [i trotuare va fi s`pat [i se va semana gazon sau iarba neagra. Miz`m pe implicarea cet`]enilor
{TIRI » Excursii tematice Gr`dini]a nr. 1 Ciorogârla va organiza activit`]i didactice extra[colare sub forma unor excursii tematice, cu destina]iile: l SINAIA - 9 mai 2009 , grupa preg`titoare, educatoare Iancu Ionela. l PREDEAL, 13 mai 2009 , grupa mare , educ. dir. gr`dini]`, Milea Marioara. l TÂRGOVI{TE, 16 mai 2009, grupa mijlocie, educ. Raicu Maria UN NUMEROS GRUP DE ENORIA{I va participa pe data de 9 mai 2009 la o excursie religioas`, într-un pelerinaj la mân`stirile : Ghighiu, Suzana ,Zamfira, Cheia, cu un popas la Sl`nic Prahova. Fiecare participant î[i va pl`ti costul biletului. La excursie va participa [i primarul comunei.
» DISPENSAR MODERNIZAT Dispensarul uman din comuna Ciorogârla se afl` într-o stare mai pu]in favorabil` desf`[ur`rii unei activit`]i optime. În momentul de fa]` dispensarul se afl` în loca]ie de gestiune. S-a cerut aprobarea Consiliului Local pentru ca aceast` unitate sanitar` s` fie preluat` de Prim`rie pentru a fi reparat`, dotat` [i modernizat` conform cerin]elor Uniunii Europene. Lucr`rile vor fi terminate în maximum 12 luni. care au tot interesul s` fie frumos, util [i pl`cut \n fa]a caselor lor. Mai amintim doar cateva dintre ac]iunile intreprinse de conducerea comunei pentru igienizarea localit`]ii : l igienizarea malului r=ului Ciorog=rla de o parte [i de alt` a podului. Z`voiul [i spa]iul dintre r=u [i diguri sunt locurile preferate de bucure[tenii care \[i petrec timpul liber \n mijlocul naturii. Din p`cate, \n urma lor ram=n multe resturi menajere, sticle goale etc. l desfiin]area depozitelor necontrolate de gunoi de pe raza localit`]ii
l \ntre]inerea cur`]eniei [i igienei cur]ilor, gr`dinilor [i terenurilor din incint` [i din \mprejurimi. Spirit civic \nseamn` [i interesul [i implicarea cet`]enilor comunei \n diverse ac]iuni care privesc aspectul gospod`resc, ac]iunile de cur`]enie [i \ntre]inere a spa]iilor verzi, cur`]irea trotuarelor, a str`zilor [i a [an]urilor… Ciorog=rlenii sunt cunoscu]i ca oameni harnici [i gospodari. Tocmai de accea, a[tept`m de la ei mai mult` implicare. Educatoare M`rioara Milea
Pa[te Fericit! Lumina [i c`ldura Sfintelor Pa[ti s` v` înc`lzeasc` sufletele, s` v` lumineze min]ile, s` v` deschid` inimile spre iubire, credin]`, iertare... De Sfânta S`rb`toare a Învierii, Consiliul Local [i Prim`ria Ciorogârla ureaz` tuturor locuitorilor s`n`tate, bucurii [i îndeplinirea tuturor dorin]elor. Fie ca Lumina Marii S`rb`tori s` ne fac` mai buni, mai în]elep]i [i mai întelegatori ! Primar Niculae Victor
» TROTUARE NOI Circula]ia pietonal` în comuna noastr` a devenit un real pericol pentru copii [i oamenii maturi. Tocmai de aceea vor fi amenajate trotuare pe drumul jude]ean 602, dup` cum urmeaz` : str. {colii, începând de la Liceul Ciorogârla, str. Ana Ip`tescu, str. Aduna]i, str. 1 Mai, pân` la grani]a cu com Domne[ti. Totodat` vor fi planta]i [i arbori ornamentali. Lucr`rile încep în aceast` var`.
» REFERENDUM LOCAL Zeci de tineri c`s`tori]i au depus cereri pentru a li se acorda loturi pentru construirea de locuin]e. Consiliul Local [i Prim`ria com. Ciorogârla va organiza în vara aceasta un REFERENDUM pentru a cere aprobarea cet`]enilor comunei în vederea scoaterii din circuitul agricol a suprafe]elor necesare din izlazurile com. Ciorogârla [i satului Dârvari.
Ziarul de Ciorog=rla a[teapt` informa]ii, foto sau video surprinse de dvs., dac` acestea pot deveni [tiri. e-mail: ziarul_ciorogarla@yahoo.com; telefon: 0728.732.181 Redactia: Strada Gr`dinari, nr. 53, Ciorogârla
02
Ziarul de Ciorog=rla
aprilie - iunie 2009
Cronic` literar` Credin]` [i Speran]` Povestiri \n livad` Moto {i când propria ta via]` singur n-o [tii pe de rost, O s`-[i bat` al]ii capul s-o p`trunz` cum a fost? M. Eminescu „Scrisoarea I”
Zilele trecute, sora autorului, Ioana, mi-a adus o carte cu coper]ile verzi. Mi-a spus cu m=ndrie c` e de la Gogu, m-a \ndemnat s-o citesc c` „zice ceva [i despre tine, [tii, c=nd te-a b`tut \nv`]`toarea”. Prof. Iordan Stan
» Iau cartea cu coper]ile lucioase,
privesc cu interes fotografia ce-l \nf`]i[eaz` pe v`rul meu Gogu st=nd fa]` \n fa]` cu nepotul intr-o livad`. Pe tricoul b`iatului e steaua \n cinci col]uri sub ini]ialele USA, \n sufletul [i tinere]ea bunicului st` \nfipt` tot o stea \n cinci col]uri deasupra secerei [i ciocanului \ngem`nate. Dou` epoci [i un destin obligat de conjunctur` s` le str`bat` consider=ndu-se acum \mplinit [i \mp`cat cu sine si cu lumea. Interesant pseudonimul autorului: „G.G. Ciorog=rleanu” Explica]ia am g`sit-o \n dedica]ia din prefa]`, reluat` pe coperta din spate: „dedic cartea p`rin]ilor, fra]ilor, cuno[tin]elor si ciorog=rlenilor mei pe care o s`-i port \n suflet cu venera]ie, respect [i nostalgia tinere]ii ” Expresiv subtitlul „Credin]` si Speran]`”. M` g=ndeam \nainte de a citi volumul, c` autorul vrea s`-[i m`rturiseasc` sincer mul]umirea fa]` de Dumnezeu pentru c` l-a ajutat s` str`bat` h`]i[urile unei vie]i zbuciumate, dar m-am \n[elat. Nu g`se[ti \n carte acel fior ce-]i domin` fiin]a dictat de protec]ia divin`, de duhul lui Dumnezeu ce te \nso]e[te [i-]i \ndrum` pa[ii [i ac]iunile. E,de fapt, str`dania de a demonstra c` „prin credin]` (enun]), speran]` [i… \nv`]`tur`, munc`, s`n`tate se pot \ndeplini cele mai \ndr`zne]e vise [i, cu at=t mai mult, visele unui copil crescut la ]ar`” Atunci, „Credin]` [i Speran]`” s-ar traduce „Str`danie [i Speran]`” |n „Cuv=nt \nainte”, autorul m`rturise[te c` „de mult` vreme am dorit s`-mi a[tern g=ndurile [i fr`m=nt`rile \ntr-o carte pentru a ar`ta c` prin munc`, speran]` [i perseveren]` te po]i realiza”. Tocmai de aceea va c`uta „din amintirile anilor trecu]i secven]e din via]`, a[a cum le-am tr`it, pentru a povesti nepotului, ca acesta s` le spun` familiei lui \n anii care vor urma.” Va fi, deci, o carte de \nv`]`minte dedicat` nepotului cu \ndemnul de a transmite urma[ilor lui odat` cu numele [i pilda de via]` a bunicului. Va fi o carte testamentar`. Autorul va povesti cronologic fapte [i \nt=mpl`ri, ne va purta prin locurile colindate de el, vom cunoa[te oamenii [i str`dania copilului plecat de la ]ar` de a ajunge ce [i-a propus : inginer-[ef. „Acesta este ”Jurnalul” vie]ii [i activit`]ii mele”. |ntregul material de via]` cuprins \ntre cele doua coperte este \mp`r]it \n dou` sec]iuni: „Credin]`, Speran]`, [i |nv`]`tur`” [i „Credin]`, Speran]` [i munc`”. Pentru el, str`dania si speran]a r`m=n statornice, \n vreme ce anii de „formare” – \nv`]`tura- trebuie s` aib` ca finalitate des`v=r[irea profesional` prin munc` pentru a urca treptele ierarhiei sociale. V` m`rturisesc c` am citit cartea cu pl`cere [i interes. Nu m` dumiream ce m-a f`cut s` nu \ntrerup lectura p=n` la ultima fil`: faptul c`-l cuno[team pe autor [i unele
lucruri intime din via]a lui? Faptul c` aflam detalii despre unele \nt=mpl`ri inedite? {i, ca s` m` edific, am dat cartea c=torva persoane ini]iate \n ale literaturii ca s` le cunosc opinia. Mi-au spus c` au citit-o cu interes, c` evenimentele sunt strict personale [i pot c`p`ta cu greu putere de generalizare. |nainte de a p`trunde \n elementele de con]inut, vrem s` analiz`m c=teva procedee folosite intuitiv de un inginer care scrie [i nu \[i d` bine seama c` o face cu talent. Mai \nt=i, structura c`r]ii e conceput` pe o alternan]` de secven]e care, pe de o parte, nareaz` cronologic ni[te fapte de via]`, iar pe de alt` parte, alte secven]e prezente \ntrerup firul f`r` a-l rupe, fiind complementare cu cele dint=i. Procedeul povestirii \n ram` e utilizat cu dib`cie. Ceea ce-i d` ac]iunii dinamism este dialogul. C=t` abilitate \n m=nuirea acestui mod de expunere! Dialogul este aici un mod de oralitate popular`. Apoi, folosirea timpului prezent \n diferite ipostaze : prezentul ce exprim` ac]iuni simultane cu momentul vorbirii [i prezentul istoric, narativ. Ac]iunea trecut` e adus` \n prezent d=ndu-i vioiciune, autenticitate [i credibilitate. |ntr-o carte de genul Jurnalului, aparent, nu exist` conflict, nu se creaz` acea \ncordare a cititorului ner`bd`tor s` afle deznod`m=ntul. [i totu[i dialogul, ineditul situa]iilor din diferite secven]e, creaz` o tensiune discret`, o a[teptare motivat`. Fatalitatea cifrei doi e abil folosit` c=nd poveste[te despre anii de
[coal`, apoi despre frumoasa [i plina de suspans istorie a primei sale iubiri : Raluca. Partea I ne introduce discret \n dezlegarea planurilor de viitor ale autorului : casa de vacan]`. {i cum omul face ce a \nv`]at toata viata \ntr-o r=nduial` social` bazat` pe ]es`turi de interese, pe „pile” si rela]ii, \[i \nsote[te prietenul, procuror-[ef la primarul din Breaza, vechi amic, apoi la Banca Agricol` unde au „cuno[tin]e”. Primarul le aranjeaz` totul la o fabric` care execut` case din lemn. Afacere avantajoas` ce se rezolv` rapid c=nd [tii bine lec]ia \nv`]at` la ICRAL. Vizitele nepotului la Breaza, la casa cea nou` cu livad` t=n`r` este pretext de a-[i \ncepe povestea copil`riei sale, diametral opus` de cea a nepotului r`sf`]at [i purtat prin lumea larg`. Un g=nd tainic \l fr`m=nt` [i-l incit`; s` arate c` el a pornit de jos, de la ]ar` [i a ajuns ceva prin propriile sale for]e [i o face cu emfaz` poz=nd uneori \n victim` a conjuncturii [i originii sale sociale. Trece rapid prin perioada anilor de [coal` de la Ciorog=rla, unde \l avea prieten nedesp`r]it pe Gigel al ]a]ii Mandii, ne vorbe[te de pasiunea pentru fotbal [i de greut`]ile unei familii cu [ase copii. Memoria \i joac` uneori [i feste. |ntocmirea dosarului pentru admiterea \n facultate punea \n dificultate familia care trebuia s`-[i dea p`m=ntul la CAP. Tovar`[ul Mane l-a ajutat s` intre bursier la facultate. Cine avea dosarul „beton” sus]inea c=teva probe [i numai \n cazuri excep]ionale cel
recomandat de partid nu era admis. {i pe mine m-a ajutat tovar`[ul Manea, dar nefiind fotbalist, nu mi-a \ntocmit dosar de bursier, mi-a dat doar o adeverin]` \n care se men]iona c` p`rin]ii s-au \nscris cu o parte din p`m=nt la colectiv. Toat` studen]ia am alergat dup` note mari ca s` ob]in o burs` .Pe tov. Manea l-am mai \nt=lnit de doua ori. O dat` prin 1965 c=nd lucra la sindicate [i era mare [ef. M-a dus la el acas` [i se l`uda cu ni[te pulovere, pantaloni, nimicuri aduse din Polonia, unde fusese \n schimb de experien]`. A doua oar`, prin 1972. M-a rugat s`-i \nscriu o rud` apropiat` \n clasa a cincea, la [coala unde eram director, pentru a absolvi cursurile pentru membrii de partid. Ce evolutie! Fusese \n Egipt, la Ambasada Romaniei. Locuin]a din Bucure[ti \i era plin` de obiecte de art` de mare valoare: sculpturi \n fildes, \n abanos, obiecte de art` veche egiptean` si african`, bijuterii din aur… Func]ia te c`p`tuieste, \]i l`rge[te orizontul la nivel de informatie, nu [i de cunoa[tere aprofundat` prin studii. |n perioada facult`]ii, trec=nd peste pelerinajul prin Galati, Ia[i [i Bucuresti, impresioneaz` preocuparile pur studente[ti, caracteristice tinere]ii, \nclina]ia spre aventurile mondene ale epocii cu mici intervale rezervate studiului \n sesiunile de examene. Cea mai mare parte a nara]iunii o dedic` prieteniei cu For`scu , p`tima[ei iubiri pentru Raluca si , \n treac`t, afectiunii schi]ate doar, pentru Viorica. E imaginea \nvinsului ce-[i obloje[te r`nile refugiindu-se \n ceva virtual pentru a umple golul Partea a doua descrie drumul anevoios al t=narului inginer angajat \ntr-un post pentru care nu f`cuse studii exprese, eforturile de a avansa prin adaptarea la noile cerin]e, concomitent cu iubirea pentru Viorica, student` [i ea acum \n Bucure[ti. Spa]iul cel mai \ntins \l ocup` descrierea str`daniilor p`rin]ilor de a-[i salva b`iatul, fruct al dragostei cu Viorica, care \i devenise so]ie. Oamenii ace[tia [i-au jucat via]a pe o singur` carte: s`n`tatea copilului. Numai cine nu cunoa[te suferin]a, nu-i poate \n]elege pe al]i p`rin]i \n situa]ii delicate. Tocmai de aceea, \n 1988, la sugestia so]iei, c=nd fiul meu avea nevoie de o adeverin]` formal` de la o \ntreprindere, am mers la ruda mea, director la I.C.R.A.L. [i l-am rugat s` m` ajute. M-a refuzat categoric spun=nd c` nu d` el a[a ceva, ci inginerul-[ef. Eu nu m-am sup`rat prea tare. M-am rugat sincer la Dumnezeu s`-i ajute copilul s` se \ns`n`to[easc` grabnic ca s`-[i bucure p`rin]ii [i s` fie fericit. Se vede treaba c` Dumnezeu a ascultat [i ruga mea. Acum b`iatul meu este inginer, absolvent de Politehnic`, are familie, copii [i afacerea lui. |ntre rude se iart` multe dar se [i uit` unele chiar f`r`
ranchiun`! Bucuria \ns`n`to[irii lui Dan \l face pe autor s` \ncerce iar`[i sentimentul de a tr`i [i pentru sine. Drept mul]umire pentru o reu[it` [i \ndelungat` convie]uire cu so]ia sa, \i dedic` o poezie. Da, e poezie: are strofe, rim`, masur`… [i e optimist`, \n rest, domnule inginer, e l`udabil c` la o v=rst` a[a de „fraged`” ca cea de acum, dedici poezii sotiei, chiar [i c=nd starea de s`natate \]i este favorabil`. Spa]iul restr=ns m` \mpiedic` s` continui rememorarea evenimentelor tr`ite de autor(poate o voi face alt`dat`?). Am totu[i c=teva \ntrebari [i neclarit`]i care m` fram=nt`. Poate autorul s` dep`[easc` \n]elegerea lucrurilor f`c=nd abstrac]ie de interesele [i sim]`m=ntul propriei fiinte? Poate s` „vad`” dincolo de interesele grupului de oameni cu care a lucrat sau a colaborat ? Enumererea cu emfaz` a oamenilor de seam` pe care i-a cunoscut e rezultatul naturii func]iei, \n primul r=nd. Umanizarea excesiv` a „tovarasilor de drum” nu e oportun` \n contextul rela]iilor de atunci c=nd func]ia echivala cu puterea, pozi]ia, influen]a, c`patuiala, parvenitismul si echilibristica de a fi \n gra]iile [efilor r=ndui]i pe nivele ierarhice p=na la „C=rmaci” C=]i oameni cu func]ii mari a cunoscut autorul, pe to]i \i laud`, \i umanizeaz`. Dar fostii proprietari, da]i afar` din casele lor, deposeda]i de bunuri, arunca]i \n subsoluri [i \n locuinte insalubre au avut loc \n carte? Veneau [i ace[tia la ICRAL… S-a f`cut acum „un act de dreptate”; legea Voiculescu care \i desp`gube[te pe fo[tii proprietari, din banii no[tri, l`s=nd vilele \n proprietatea „fo[tilor”… {i astfel, s-a f`cut PACE SOCIAL`. Oare, Gogu, al [aselea dintre copiii familiei Ghi]`, d`dac` a neamului, binef`c`tor al fra]ilor, grijuliu cu p`rin]ii pe banii [i rela]iile sale, are [i el ceva mo[tenire care s` \l lege de p`m=ntul natal pe care \l iube[te necondi]ionat? Implicarea temporar` \n politic`, nereu[itele acestei \ncerc`ri, au constituit o frustrare \n compara]ie cu fo[tii colegi care [i-au deschis SRL-uri [i s-au realizat \n anumite partide politice? M` bucur s`-l v`d pe autor mul]umit cu situa]ia de acum, fiind preocupat de viitorul nepotului. {i, ca simetria s` fie perfect`, tacitum, el urmeaz` sfaturile \n]elepte ale mamei pe care le transmite la r`ndu-i nepotului: „Maic`, s` \nve]i… s` ajungi cineva… s` fii ascult`tor [i prietenos, s`-i aju]i pe cei nevoia[i… s` nu ui]i de unde ai plecat!” A[tept`m [i partea a treia, promis` de autor, \ntr-un volum \ngrijit de un bun tehnoredactor [i de un corector atent. A[tept`m [i alte contribu]ii menite s` reconstituie atmosfera satului patriarhal de acum o jum`tate de secol. Ne-am bucura s`-l avem colaborator permanent pe d-l G. G. Ciorog=rleanu, alias inginer Ghi]` Gheorghe, doctor \n economie.
aprilie - iunie 2009
Ziarul de Ciorog=rla
03
Religie Colec]ionari
Sfintele Pa[ti [i Lumina Sf=nt` Biserica Sf=ntului Morm=nt, Ierusalim
|n baza unei tradi]ii de dou` mii de ani milioane de oameni, [i \mpreun` cu ei, [i noi, rom=nii, continu`m s` serb`m [i ast`zi cea mai mare s`rbatoare a cre[tin`t`]ii – \nvierea M=ntuitorului. Cunoscut` [i cu numele de Sfintele Pa[ti, aceasta \mprumut` din semnifica]iile [i datinile religioase ale unei s`rbatori evreie[ti foarte importante, prezent` de pe vremea lui Moise din Vechiul Testament, [i anume Pe[ah adic` Pa[tele. Profesor Tatu {tefan
» O dovad` vie \n acest sens, ne este adeverit` \n fiecare an, \n aceasta perioad` a Sfintelor S`rb`tori de Pa[ti printr-o minune la Locurile Sfinte. An de an \n aceste locuri vin \n pelerinaj mii de cre[tini, s` primeasc` Sf=nta Lumin` de la Sf=ntul Morm=nt din Ierusalim. |n chip miraculos, numai \n altarul cre[tinilor ortodoc[i se aprinde candela singur`, cu toate c` acolo nu exist` nicio surs` care s` poat` produce acel foc. Realitatea minunii
este cu at=t mai elocvent` cu c=t acela[i lucru se \nt=mpl` [i \n afara Bisericii Sf=ntului Morm=nt, unde unei p`r]i dintre credincio[ii care stau [i a[teapt` cu lum=n`ri \n m=n`, acestea se aprind. Sf=nta Lumin` (\n grece[te, Αγιον Φως), coboar` spontan peste 33 de lum=n`ri legate \mpreun` de c`tre patriarhul ortodox \n timp ce e singur \n \nc`perea Sf=ntului Morm=nt. Patriarhul iese apoi la iveal` din \nc`perea morm=ntului [i recit` rug`ciuni, aprinz=nd lum=n`ri [i \mp`r]indu-le celor ce, cu \nfrigurare, a[teapt` acolo, acel
moment. Pelerinii prezen]i care sunt \n numar foarte mare sus]in c` Focul Sf=nt nu le arde nici un fel de material \n primele 33 de minute dup` ce a fost aprins. |nainte de a intra \n Morm=ntul Domnului, patriarhul este verificat de autorit`]ile israeliene pentru a se dovedi c` nu poart` cu sine mijloace tehnice de aprindere a focului. An de an c=nd minunea se repet`, tr`irea este unic`, M=ntuitorul nel`s=ndu-ne niciun moment singuri [i nicio clip` a[teptat. El este \n inimile noastre \nso]indu-
ne de-a lungul perioadei postului \n triste]ea provocat` de a Sa R`stignire, dar [i \n speran]a, ce ne men]ine credin]a aprins`, \n \nvierea ce urmeaz`. Tot El este cu noi [i \n momentul \nvierii c=nd iertarea [i bucuria ar trebui s` fie f`r` margini at=t pentru cei preg`ti]i prin minunata cale a postului c=t [i pentru cei mai pu]in preg`ti]i, cei ce vor veni chiar [i \n al XI lea ceas, a[a cum, frumos spunea Sf=ntul Ioan Gur` de Aur: „Iar cel ce a sosit \n cel din urm` ceas, s` nu-i fie fric` de \ntarzierea sa! Pentru c` Domnul este
binevoitor [i prime[te [i pe ultimul venit”. Clipele sunt aproape [i nimic nu ne \ndrepta]e[te s` nu a[tept`m cu credin]`, n`dejde [i dragoste \nvierea M=ntuitorului, cea care ar trebui s` fie cea mai mare bucurie a sufletului nostru cu at=t mai mult cu c=t an de an \n ziua \nvierii Lui, dup` cum spuneam, ne d` un semn c` nu ne uit` nici pe noi, cei mai pu]in credincio[i sau \ndoielnici, prin pogor=rea din cer a Sfintei Lumini ce aprinde lum=n`rile din Sf=ntul Morm=nt [i lumina \n sufletele multora din cei ce particip`.
Un colec]ionar pasionat Cartea este un \ndemn! Lectura unei c`r]i este \ndemnul de a citi altele. Nu trebuie dec=t s` profit`m de aceast` imens` comoar`, s` \nv`]`m [i s` o pre]uim. Prof. Marinela Fuf`
» Cartea este un \ndemn! Lectura
unei c`r]i este \ndemnul de a citi altele. Nu trebuie dec=t s` profit`m de aceast` imens` comoar`, s` \nv`]`m [i s` o pre]uim. Cu at=t mai mult, merit` admirat` [i pre]uit` o carte rar`. Reac]iile
oamenilor fa]` de astfel de c`r]i pot fi foarte diferite. Cunosc`torii [tiu \ns` c=t pre]uie[te fiecare fil` \ng`lbenit` de ani, ce \nc`rc`tur` emo]ional`, cevaloareistoric`,dincolodeinforma]ia strict`, aduce cu sine o astfel de carte. Bibliofilul este un iubitor [i colec]ionar de c`r]i rare [i pre]ioase. Lipsa de egoism a unui bibliofil
nu face dec=t s` aduc` bucurie [i altor iubitori de carte. Este cazul preotului paroh Nicolae Codea din Ciorog=rla, care a acceptat s` ne prezinte c=teva din lucr`rile colec]iei sale. Mai mult dec=t at=t, nu a exclus definitiv nici \ncercarea de a organiza \n incinta Centrului de Informare [i Documentare de la Grupul [colar
Pamfil {eicaru o prezentare [i o miniexpozi]ie. Acest lucru ne-a sugerat derularea unui proiect cu titlul Colec]ii particulare de carte. Studiu de caz: preot Nicolae Codea. Am intrat cu interes [i respect \n casa p`rintelui Codea. Eram st=ngaci [i emo]iona]i, nici nu [tiam ce \ntreb`ri s`-i punem. Nu era \ns`
foarte greu s`-l determin`m s` ne povesteasc` despre c`r]ile sale. Adunate cu drag, cu pasiune, ficare carte avea povestea sa. Am aflat un singur lucru foarte clar: toate c`r]ile \i erau de suflet, toate \i erau dragi. Poate la unele ]ine mai mult, poate altele sunt mai valoroase, dar toate sunt atinse cu drag.
04
Ziarul de Ciorog=rla
aprilie - iunie 2009
Poezie Dic]ionare
Poe]i ciorog=rleni debutan]i Maria Mezei Pandele – OCHI {I G+ND Actorului Te-nv`lui \n [alul de lumin` [i zbori ca ziua cea senin`, din care zvârli v`lul de rugin`, privind \n zare flac`ra virgin`.
Dup-o zi de tainic` culoare, te prefaci t`cut \n vis [i soare, aduni florile iubirii cu petale stropite cu lacrimile tale.
Placheta de versuri OCHI {I G+ND, \n preg`tire pentru tipar, ilustreaz` fr`m=nt`rile poetei retras` \ntr-o lume imaginar`,a visului. » Ochiul este calea g=ndului ce fil-
treaz` abisul metarmoforz=ndu-se \n tr`iri intense, sumbre, uneori bloc=nd ie[irea spre un univers deschis. „Eu sunt un anonim ce r`t`ce[te/ prin cuvinte [i lumi de vis./Povestea mea de-acum gr`ie[te,/destinul meu e-un labirint \nchis./(Jurnalul unui anonim, pagina 51) Tema preferat` e iubirea. |n poezia doamnei Mezei se produce o muta]ie erotic` din planul realit`]ii afective \n planul imagina]iei, a visului. Lini[tea sentimentului nu este produs` de risipirea cuplului, ci de nerealizarea lui. Doar c=teva dintre poeziile sale sunt de factur` baladesc`.
|nt=lnim [i multe elemente romantice \n poeziile din plachet`: Visul,noaptea, sfetnicii nebulo[i ce populeaz` \ntunericul, confesiunea, imaginea Demonului singur`t`]ii dotat cu o uria[` for]` hipnotic`, imaginea lui Eros care revendic` chiar moartea… Se simte o adiere eminescian`, poeta nu s-a desprins definitiv de influen]a marelui poet. Doamna Mezei este o poet` autentic`, manifest=nd totu[i st=ng`ciile inerente \nceputului. Prin exerci]iu, lectur` si noroc poate s` devin` cunoscut` [i apreciat`. |I UR~M SUCCES! Redac]ia
La na[tere, ursitele-au fost bune, ]i-au dat frumuse]e [i renume, ]i-au dat cununa regal` a iubirii, p`[ind \n lumea minunat` a nemuririi. Intri f`r` team`-n infinitul loc [i nimeni nu-]i opre[te-al vie]ii tale joc. Balada soldatului c`zut pe front bunicul meu, Laz`r Departe e[ti de ]ar`, tu, suflet r`t`cit, de te-ai \ntoarce-acas`, vei fi binevenit !
Te-a[teapt`-n prag copilul, \n mân` ]ine-o carte : „-Mai vine taica, mam` ? -De vine, e departe.” Suspin-adânc copilul, \l doare [i-l izbe[te, \l arde-n suflet dorul, cumplit \l chinuie[te.
A[teapt`-n van, s`rmanul, pe tat`l lui iubit [i plânge, se fr`mânt`, nu [tie c-a murit. {i maica lui, s`rmana, plângea zi [i noapte, strig`nd a ei durere \n rug`min]i [i [oapte. Se ruga lui Dumnezeu s`-i aline jalea, plânsul, s`-i dea putere-n suflet s` tr`iasc` f`r` dânsul. {i-n singur`tate-amar` pruncul s` [i-l creasc`, iar din s`mân]a lui un alt l`star rodeasc`. „Putea-vom noi s` plângem o via]`-ntreag`, tat`; putea-vom, oare , alege un alt destin, ori soart` ? O! Soart` f`r` chip, imaginea-]i neclar` \n via]a asta scurt`, o faci [i mai amar` ?!” Ca un brad b`iatul crescu lâng` m`mic` [i stând trist pe prisp`, fruntea [i-o ridic`: „-|n negur` de vreme nu vei fi uitat,p`rinte, ci ve[nic` amintire va d`inui cuminte !” De e[ti tu liber ast`zi [i-ai ocrotit` tihna, e pentru c` ei vrut-au s`-]i apere odihna.
Dorin]a |mi doresc totul, sau nimic; totul, \n inifinitatea sa, nimic, \n existen]a sa, nimic, \n inexisten]a lui ; o pic`tur` de nectar a[ vrea s` torn \n lacrima amar` !
|mi doresc tinere]ea \nv`luit`-n farmecul fericirii -porumbelul sidefiu, solia iubirii f`r` seam`n-... numai atunci, din ochii mei vor ]`[ni diamantele purificate ale sufletului! La umbra unui tei Visez la umbra unui tei, \nv`luit`-n frunzele-aurii, \mb`iat`-n parfumul lor, \mbr`cat`-n rochia toamnei.
A[tept iubirea \n visul aievea, \n tain`; \n inim` \și face loc speran]a aducând \mplinirea-n destinul meu amar... La umbra unui tei suspin [i lacrima \ncet o [terg de pe obrazul palid, iar triste]ea \n inim` ofteaz` \n t`cere... Pun]i de vis Pun]i de vis urc` [i coboara, dar nici una nu duce spre adev`rata \mplinire. Pun]i de vis urc` [i coboar`, disp`rând \n neantul dorin]ei spre galaxii \ndep`rtate.
S` vorbim [i s` scriem corect rom=ne[te! A[a cum v` promiteam \n num`rul trecut al publica]iei noastre ,vom \ncerca s` continu`m analiza modific`rilor aduse de cea de-a doua edi]ie a Dic]ionarului Ortografic, Ortoepic [i Morfologic. Prof. Baciucu Mihaela
»
{i pentru c` DOOM II este elaborat de Academia Rom=n= - instan]` suprem` \n ceea ce prive[te scrierea [i vorbirea corect` - are, \n mod evident, statut de lege. Un vechi dicton latin ne spune c` „nimeni nu este mai presus de lege” A[adar ,s` \ncerc`m [i noi s`
cunoa[tem [i s` respect`m legile cele noi ale limbii. |n cele ce urmeaz` ne vom referi la scrierea corect` a unor cuvinte compuse. Cea mai important` modificare se refer` la scrierea \ntr-un cuv=nt a tuturor formelor pronumelui (sau adjectivului pronominal) negativ compus niciunul, niciuna, niciun, nicio. Aceste pronume s-au mai scris „legat” [i \nainte de 1953,
dat` dup` care a devenit singura excep]ie din seria cuvintelor nicic=nd, nicicum etc. Limba rom`n` ne \ntinde, \ns`, [i anumite capcane. De aceea trebuie s` fim foarte aten]i [i s` facem anumite distinc]ii: - c=nd niciun este adjectiv pronominal negativ, ca in exemplul „Nu am niciun interes s` v` mint.” - c=nd nici este adverb iar un este articol, ca \n fraza „Nu e de[tept
dar nu e nici un om prost.” - c=nd nici este conjunc]ie iar un este numeral, ca \n exemplul „Nu am cump`rat nici un creion, nici mai multe.” O alt` distinc]ie se mai face \n cazul \n care pronumele negative niciunul are acela[i sens cu „nimeni” - N-am v`zut pe niciunul (pe nimeni) – fa]` de construc]ia „Numi place nici unul, nici cel`lalt” \n care nici este conjunc]ie iar unul
este pronume nehot`r=t. Ultimul lucru despre care vom discuta \n acest num`r este scrierea legat` a adverbului odat` cu sensul de „c=ndva’ – A fost odat` ca niciodat`. – sau cu sensul de „imediat” – Termin` odat`. – spre deosebire de o dat` ca numeral adverbial sau ca substantiv cu sens de zi calendaristic`: „O dat` \n via]` se intampl`”; „Am \nsemnat o dat` din calendar.”
aprilie - iunie 2009
Ziarul de Ciorog=rla
05
Revista presei
Ziarul nostru Calul se potcovea, broasca, {i ea, laba |ntindea. Maxim` popular` Sf=ntul Ierarh Calinic \[i face, parc`, cruce discret de pe frontispiciu rug=ndu-se ca ziarul s`-i aduc` [i faim`, nu numai sponsoriz`ri. » Salut`m colegialice[te apari]ia unui nou ziar \n luna martie a anului de gra]ie 2009. „Noul n`scut” ne provoac` la o polemic` dur`, f`r` menajamente, pentru suprema]ie pe plan local. Aspectul ziarului este agreabil \n ciuda calit`]ii h=rtiei. Sunt [i lucruri bune [i altele mai pu]in reu[ite. Apreciem articolul [i grafica d-lui Nicolae Teodor, artist plastic, precum [i concursul foto - o inspirat` ini]iativ`… {i b`noas`.
Caseta redac]ional` impresioneaz` printr-o mul]ime de directori, pre[edinte, redactori… ca \n marile ziare. {iretlicul acesta \mi aduce aminte de Ion, om de serviciu [i v`t`[el la o prim`rie dintr-o comun` aruncat` de Dumnezeu \ntre c=teva dealuri gola[e din nordul jude]elui Arge[. Complexele de provincial ale lui Ion \l umpleau de ifose supraapreciindu-se \n fa]a
Acum eu nu vorbesc de politic`, ci de me[te[ugul de „a face” un ziar. Nicolae Grigorescu a fost \ntrebat de un t=n`r coleg de breasl`: „Maestre, cu ce \ntinde]i vopseaua pe p=nz` de v` ies picturile a[a de reu[ite?” Marele artist i-a r`spuns: „Po]i s` \ntinzi vopseaua [i cu potcoava de la cizm`, numai s` ias` bine. „Aceasta este diferen]a \ntre „micu]ul nou ap`rut” [i „Ziarul de Ciorog=rla” la care face]i aluzie, ziar local ce [tie s` foloseasc` „penelul”. Citind numele semnatarilor articolelor, constat c` a]i adunat trei gr`dini]e de pre[colari. Aceasta v` este abordarea, la acest nivel se ridic` posibilit`]ile dumneavostr`!. Din lips` de spa]iu nu pot s` v`
l pag 6: Sub fiecare text scrie : legend` culeas` de…” Culeas` din popor… [i transcris` de…; culeas` (selectat`) din volumul…? …E valabil [i pentru poezia ” C=nd mor uit`rile din noi”, pag5 etc. Vom comenta, pe scurt, c=teva „opere” semnate cu m=ndrie de autorii lor. l Pag 6, Poezia „Prim`vara” de d-na Viorica Mi[u e \n concordan]` cu v=rsta pre[colarilor c`rora li se adreseaz`. Patru catrene formate din prop. princ. coordonate copulativ \ntre care a pus eronat virgul`. Remarc`m neconcordan]a timpurilor verbale, formul`rile pline de ambiguitate, copil`re[ti. Strofa a treia: Prim`vara oamenii vorbesc cu combina, sau oamenii cu combina vorbesc…? Interesant, \nt=i vine prim`vara, apoi sose[te [i combina vorb`rea]` (probabil s` secere ghioceii), dup` care „am iesit iar la arat/Sem`n=nd ogoare?”- numai ca s` rimeze cu „hambare” l Pag3 O fotografie color o \nf`ti[eaz` pe d-na prof. Ani[oara
extrem etc. nu au grade de compara]ie pentru c` ele \nsele sunt comparative sau superlative \n limba latin`, din care provin). Autorul povestirii „Mo[ Ion Roat` [i Unirea” este Ion Creang`. Copiii „s-au familiarizat cu dou` momente importante \n conurarea Romaniei [i a rom=nilor” (?!) Frumos contur, ca cel al h`r]ii din perete” l |n pagina 8, doamna educ Maria Raicu ne \ndeamn` s` salv`m P`m=ntul… care se afl` \n pericol de c=nd OMUL a devenit administrator (cu acte in regul`) al planetei (!) „Omul trebuie s` p`streze echilibrul ecologic, s`-[i iubeasc` „locuin]a” [i s` o p`streze \n stare bun`.” Frumos, logic [i clar, nu? Doamna enumer` consecin]ele nefaste ale unor ac]iuni destructive ale omului asupra mediului. Ne mai spune c` „Risipa este semn de l`comie [i duce la dezastru mondial” Parc` e Apocalipsa! {i ca s` ne mai lini[teasc` pu]in, adaug`: „Pentru a ne satisface necesit`]ile…”, adic` pentru a r`spunde
s` ne repro[`m c` am \mb`tr=nit ignoran]i. Nu [tiam c` „s-a n`scut (cel din titlu) la Hobi]a, \ntr-un sat la poalele Carpa]ilor” (sat de la poalele… ori s-a n`scut pe la poalele?...) Din construc]ia urm`toare: „Hobi]a, sat ….. \n lemn”, de fapt o apozi]ie dezvoltat` ce se vrea a fi fraz`, afl`m c` hobi]enii si-au construit singuri case (nu le-au primit prin reparti]ie de la stat) [i au cioplit \n lemn. Mai afl`m c` „Br=ncu[i avea obiceiul s` mearg` la munte p`zitor la st=n`” (cum, era paznic, bodyguard, angajat cioban?) S`raca fat` luat` de la p`rin]i de fl`c`ul \ndr`gostit, de ce o fi disp`rut? Vede]i, istoria se repet`. {i Elodia a disp`rut, dar a c`utat-o m`car poli]ia. Pe munteanc` o fi g`sit-o ? Poate [tie Dan Diaconescu. |n rest, numai chestiuni de „istorie si teorie a artelor”, greu de \nteles chiar de speciali[ti. l Pagina 4 „Quebec \n S`rb`toare”. Mare s`rb`toare de vreme ce o scrie]i cu S mare. L`muri]i-ne cum trebuie s` \n]elegem:
unor bucure[teni. Ca s` \i dea gata, le zicea ]=fnos: „Voi [ti]i cine sunt eu? Na[ul meu e ministru de bombe atomice la Bucure[ti !” |n articolul-program semnat de domnul M`dalin Sfetea, descifrezi cu greu direc]iile, mijloacele de ac]iune ale ziarului. Ori a schimbat topica \n ni[te fraze lungi, deja elaborate, ori mesajul incifrat nu-[i g`se[te limpezimea. Autorul afirm` ap`sat c`: „am luat hot=rarea \nfiin]`rii unui altfel de ziar”. „Altfel”, nu ca manier` jurnalistic`, ci altfel ca alternativ` la ce apare pe plan local. Dac` e altfel, de ce a copiat p=n` [i numele,
reformulez clar si concis ceea ce b`nuiesc c` a]i vrut s` transmite]i prin silogismele cu „argument`ri apodictice” Dac` doriti acest lucru, adresa]i-v` redac]iei noastre ! P=n` atunci stima]i tineri redactori, v` rog s` \mi asculta]i sfatul: alc`tui]i fraze scurte, eventual propozi]ii cu subiect [i predicat! Nu v` r`t`ci]i \n formul`ri pompoase [i stufoase! V` admir`m curajul de a publica materiale f`r` a indica sursa. Acesta se nume[te… Iat` c=teva exemple: l pag 2 „Scrisori de la Teddy”, cine e autorul textului, al traduc`torului?
Gheorghe st=nd \n mijlocul unui grup de rom=na[i \n costume na]ionale privind z=mbitoare la aparatul de fotografiat. Copiii din dreapta sunt la grupa mic`, cei din st=nga, la grupa preg`titoare. To]i flutur` steaguri tricolore, manifest=ndu-[i patriotismul [i respectul fa]` de eroii neamului (!). Tocmai despre asta vorbe[te „cu profesionalism” doamna \n articolul pe care-l [i semneaz`. Tot din articol afl`m c` „sunt repere pentru fiecare din (dintre) noi, c` „e foarte esen]ial pentru formarea lor…” (unele adjective [i adverbe: esen]ial, maxim,
nevoilor vitale de hran`, ad`post… S` nu interpreta]i altfel! „S` fim echilibra]i!” D-na Raicu, chiar a[a ne crede]i ? Avem analizele f`cute la zi. Noi suntem cump`ta]i, sta]i lini[tit`! Ce-o vrea Dumnezeu, aia se va alege [i de noi! P=n` atunci, r`m=nem ecologi[ti \n echilibru. Da, d-na Enescu, ne-a]i convins c` „face]i un altfel de ziar”. Contribu]ia dumneavoastr` la \ndrumarea reporterilor [i, \n deosebi, la „t`lm`cirea” unor teme de cultur` general` este edificatoare. Ne purta]i, „competent [i original” prin lume de la Hobi]a la Paris, apoi \n Quebec fac=ndu-ne
„tradi]ia (carnavalului) dateaz` din 1955 (col 1), „carnavalul se organizeaz` din anul 1894” col2. Care e data cert`? Tradi]ia se raporteaz` la data ini]ial` . Chiar dac` ziarul dumneavoastr` este scump („Financiarul”, „Jurnalul na]ional” au fiecare c=te 24 de pagini [i cost` 1,2 lei), m-a[ abona, dar am pierdut buletinul de identitate, nu [tiu grupa sanguin`, cum fac? Talonul \mi cere acest lucru. Urez mult succes ziarului!... {i lua]i aminte: „Nu toate mu[tele fac miere!” Cu stim`, Nastior Dan
Fiind mic, ziarul cel nou se vrea prea mare. |[i zice „na]ional”!.
rubrica]ia… de la cel deja existent? Realiz`rile ale[ilor democra]i se v`d, sunt certe, iar „scopurile distructive”, sper s` nu v` ating` [i ziarul dumneavoastr`.
Vre]i s` v` afirma]i lovind? Ne provoca]i, nu e vina noastr`!
06
Ziarul de Ciorog=rla
aprilie - iunie 2009
Social CristianEduard {TEFAN »O fi]er activ de poli]ie (inspector principal), asistent universitar \n cadrul Academiei de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza” »D octorand \n domeniul „Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional`” \n cadrul Academiei de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza” » L icen]iat \n [tiin]e juridice »M aster „Prevenirea [i combaterea traficului ilicit de droguri” » C urs postuniversitar, specializarea „Rela]ii interna]ionale” »A bsolvent al Departamentului pentru Preg`tirea Personalului Didactic, Universitatea Bucure[ti – Facultatea de Psihologie [i [tiin]ele Educa]iei »A utor sau coautor a numeroase cursuri [i monografii, printre care cele mai reprezentative sunt: Drogurile [i crima organizat`, Editura Sitech, Craiova, 2009; Bioterorismul \n societatea modern`, Editura Sitech, Craiova, 2009; Cercetarea activit`]ilor structurilor infrac]ionale, Editura Sitech, Craiova, 2008 (Grant finan]at de Academia Român`, tema nr.359/2007); Procedura d`rii \n urm`rire, Editura Sitech, Craiova, 2008; Metodologia investig`rii infrac]iunilor, Editura Sitech, Craiova, 2008; Perchezi]ia judiciar`, Editura Sitech, Craiova, 2008; Organiza]ia criminal` a drogurilor, Editura Sitech, Craiova, 2008; Cooperarea interna]ional` judiciar` [i poli]ieneasc`, Editura Sitech, Craiova, 2007; Globalizarea traficului de copii, Editura Sitech, Craiova, 2006 (lucrare premiat` de Autoritatea Na]ional` pentru Cercetare [tiin]ific` din cadrul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii); Flagelul drogurilor, Editura Cermaprint, Bucure[ti, 2006; Manualul poli]istului comunitar, Editura Cermaprint, Bucure[ti, 2006; Tactica efectu`rii perchezi]iei [i a ridic`rii de obiecte [i \nscrisuri, Editura Sitech, Craiova, 2006. »A utor a numeroase studii [i articole cu con]inut juridic sau poli]ienesc, publicate \n reviste de specialitate cotate CNCSIS (Revista „Dreptul”, Revista Rom=n` de Criminalistic`, Revista „Poli]ia Rom=n`”, Revista „Poli]ia Capitalei” [i Revista de Investigare a Criminalit`]ii) »D iplom` de excelen]` acordat` de Asocia]ia Criminali[tilor din Rom=nia, \n anul 2008
Criminalitatea judiciar` stradal` Criminalitatea stradal` de natur` judiciar` constituie o problem` social`, fiind caracterizat` de infrac]iuni care creeaz` o stare de disconfort [i nesiguran]` amplificat` \n r=ndul cet`]enilor. Cristian-Eduard {tefan
» Criminalitatea stradal` este cauzat` de anumi]i factori, cum ar fi: nivelul ridicat al [omajului, consumul frecvent de droguri [i alcool, existen]a unor minori l`sa]i f`r` supraveghere care se asociaz` unor grup`ri stradale de infractori, atitudinea neglijent` a victimelor, lipsa reac]iei publice \n cazul comiterii unor astfel de fapte pe strad`, etc. Principalele genuri de infrac]iuni stradale care sunt sesizate organelor de poli]ie sunt t=lh`riile, furturile de [i din autoturisme, furturile din societ`]i comerciale [i furturile din buzunare. Cauzele [i \mprejur`rile care determin` comiterea furturilor [i t=lh`riilor sunt urm`toarele: l insuficienta preocupare a proprietarilor pentru asigurarea cu sisteme de \ncuietori [i de securitate corespunz`toare la \nc`perile de la societ`]ile comerciale unde se p`streaz` sau se m=nuiesc bunuri [i valori importante; l depozitarea sau p`strarea unor sume de bani \n dulapuri f`r` sisteme de \nchidere corespunz`toare [i \n locuri neasigurate; l utilizarea unor case din fier de dimensiuni mici, nefixate, care pot fi transportate pe bra]e de infractori \n locuri izolate, unde sunt sparte; l neasigurarea \n case din fier, dup` orele de program, a bijuteriilor [i a altor obiecte de valoare care \n timpul zilei sunt expuse \n vitrinele magazinelor; l p`strarea sumelor de bani \n sertare, case de marcaj sau alte locuri necorespunz`toare;
l insuficienta preg`tire antiinfrac]ional` a popula]iei; l posibilitatea valorific`rii cu u[urin]` a bunurilor sau obiectelor provenite din furturi, f`r` a exista posibilitatea controlului acestora (\nfiin]area talciocurilor, \nmul]irea consigna]iilor particulare, a caselor de amanet, etc.). l cre[terea continu` a consumului de droguri \n r=ndul tinerilor f`r` posibilit`]i financiare de procurare a acestora [i care, pentru a-[i asigura doza zilnic`, s`v=r[esc astfel de infrac]iuni (av=nd ca mod de operare \n special smulgerea de po[ete, gen]i, telefoane, bijuterii, etc.). Din practica judiciar` a reie[it faptul c`, cel mai frecvent, furturile sunt comise de urm`toarele categorii de persoane: persoanele cunoscute cu antecedente penale, mai ales cele care au fost condamnate pentru furturi [i t=lh`rii; libera]ii recent din penitenciare; persoanele urm`rite pentru sustragerea de la efectuarea urm`ririi penale, arest`rii preventive ori execut`rii pedepsei pentru comiterea de asemenea infrac]iuni; persoanele f`r` ocupa]ie, de regul` minori [i tineri care au un comportament deviant, precum [i din r=ndul rromilor. T=lh`riile sunt comise cu preponderen]`, pe l=ng` categoriile de persoane pretabile la comiterea furturilor, de persoanele cunoscute cu antecedente penale, \n special cele condamnate pentru t=lh`rii [i alte infrac]iuni comise cu violen]`, bolnavii psihic pe fond violent, consumatorii de droguri, c`m`tarii, recuperatorii, [antaji[tii, etc. Cele mai multe t=lh`rii sunt comise prin smulgerea de l`n]i[oare, po[ete, telefoane mobile
[i alte bunuri de mic` valoare. Furturile din autoturisme, de[i nu prezint` acela[i grad de pericol social cu cel al altor fapte stradale comise cu violen]`, creeaz` o stare v`dit` de disconfort proprietarilor autoturismelor, prin prisma prejudiciilor cauzate (furtul de radiocasetofoane, oglinzi retrovizoare, ro]i de rezerv`, accesorii, detectoare radar, degradarea sau distrugerea sistemelor de \nchidere, etc.). Aceste furturi sunt generate \n principal de neasigurarea autoturismelor de c`tre proprietari cu sisteme de alarm` acustice [i luminoase, ne\ncuierea autoturismelor, neglijen]a proprietarilor prin p`strarea \n autoturisme a unor sume de bani sau obiecte voluminoase (gen]i, po[ete, etc.) la vedere. Furtul din buzunare reprezint` una dintre formele de furt \nt=lnite curent \n practica judiciar`, aceasta presupun=nd, \n general, o anumit` specializare sau calificare a infractorilor. De regul`, ace[tia „opereaz`” \n locurile aglomerate, cum ar fi mijloacele de transport \n comun, s`lile de spectacol, magazinele, stadioanele, pie]ele, g`rile, etc., victimele fiind cet`]enii care apar]in p`turii modeste a societ`]ii, cu posibilit`]i materiale medii. Tendin]ele de profesionalizare au condus [i la amplificarea reac]iilor violente \n cazul surprinderii \n flagrant, victimele infractorilor fiind p`guba[ii sau martorii. Infractorii ac]ioneaz` cu pumnul, [i[ul, lama, briciul [i chiar cu spray-uri sau pistoale cu gaze lacrimogene ori de neutralizare. Din datele statistice prezentate cu ocazia bilan]ului Poli]iei Rom=ne
pe anul 2008, a reie[it faptul c` infrac]iunile stradale reprezint` 6,6% din totalul infrac]iunilor sesizate (94% \n mediul urban, respectiv 6% \n mediul rural). Prevenirea [i combaterea criminalit`]ii stradale constituie un obiectiv prioritar pentru Poli]ia Na]ional`, realizat prin apropierea de comunitate [i preg`tirea antivictimal` a cet`]enilor. Comparativ cu anul 2007, infrac]iunile grave constatate comise \n strad` s-au diminuat \n marea lor majoritate. \n ceea ce prive[te infrac]iunile de t=lh`rie comise \n strad`, trebuie men]ionat c` peste jum`tate dintre acestea s-au comis prin smulgerea de obiecte, f`r` exercitarea de violen]e majore asupra victimelor. Sc`dere au \nregistrat [i furturile stradale, acest fapt reflect=ndu-se \n reducerea furturilor din societ`]i comerciale [i a furturilor din buzunare, po[ete [i gen]i. Av=nd \n vedere actualul context economic, datorit` accentu`rii crizei financiare [i a disponibiliz`rii salaria]ilor din diferite ora[e, exist` posibilitatea implic`rii unui num`r din ce \n ce mai mare de persoane \n comiterea de infrac]iuni stradale cu violen]`, motiv pentru care Poli]ia Rom=n` \[i concentreaz` activit`]ile preventive [i de combatere a criminalit`]ii judiciare stradale [i \n anul 2009. Trebuie amintit totodat` faptul c`, la nivelul Ministerului Administra]iei [i Internelor, a fost declan[at` pe \ntreg teritoriul ]`rii, Ac]iunea „Strada”- 2009, \n cadrul c`reia sunt implicate for]e din cadrul Poli]iei, Poli]iei de Frontier` [i Jandarmeriei Rom=ne.
aprilie - iunie 2009
Ziarul de Ciorog=rla
07
Religie Numerologie C`s`toria „v`zut`” de un cre[tin
De ce c`s`toria trebuie s` fie o leg`tur` pe via]` Prof.maistru: Simion {tefan » Dup` ce Dumnezeu l-a creat pe Adam , Dumnezeu a spus: „Nu este bine ca omul s` fie singur ; am s`-i fac un ajutor pentru el”. Faptul de a avea un partener cu care s`-]i \mpar]i bucruriile [i necazurile vie]ii este \ntradev`r o binecuv=ntare deoarece cas`toria poate umple un gol creat de singur`tate sau de disperare [i , nu numai at=t, ea poate satisface setea \nn`scut` de dragoste, companie [i intimitate .. Totu[i , datorit` imperfec]iunii , chiar [i cele mai potrivite cupluri au din c=nd \n c=nd ne\n]elegeri . |n multe ]`ri europene [i de pe alte continente , aproape 50% din c`s`torii se sf=r[esc prin divor]. Aceasta este un e[ec de mare amploare care afecteaz` rela]iile interumane. Se pune o \ntrebare : Sunt cre[tinii scuti]i de problemele conjugale? Nicidecum, deoarece orice c`snicie dintre dou` persone imperfecte va avea probleme. A fi c`s`torit \nseamn` a-]i \mp`r]i via]a cu cineva. Unii care au o c`snicie nefericit` r`m=n \mpreun` de dragul copiilor sau pentru a-[i p`stra sigura]ia material`. Al]ii suport` situa]ia deoarece consider` divor]ul de neconceput din punct de vedere moral sau le e team` de ce-ar spune ceilal]i dac` s-ar desp`r]i .
De[i este l`udabil c` aceste c`s`torii dureaz`, ele ar trebui s` fie [i pline de iubire. Pentru ca angajamentul fa]` de partenerul conjugal s` aib` valoare, este foarte important s` consider`m c`snicia o leg`tur` de lung` durat` ceea ce, din nefericire, nu se \nt`mpl` \n cazul multor cupluri. Putem da un exemplu: \n timpul unei discu]ii aprinse , unul dintre so]i poate spune: „Te p`r`sesc sau am s` caut pe cineva care s` [tie s`
m` aprecieze”. E adev`rat c` de cele mai multe ori aceste cuvinte nu sunt spuse \n mod serios . Totu[i Biblia afirm` c` uneori limba poate fi plin` de venin ucig`tor. Amenin]`rile pot transmite mesaje cum ar fi: C`s`toria noastr` nu este pentru mine ceva permanent. Pot renun]a oric=nd la ea. A l`sa s` se \n]eleag` acest lucru, poate avea un efect devastator \ntr-o c`snicie .
Dar cum se poate ajunge s` fie o c`s`torie fericit`? Numai \n Cuv=ntul lui Dumnezeu g`sim rezolvarea. \n Coloseni 3 cu 13 si 14 se spune : „Continua]i s` v` suporta]i unii pe al]ii [i , dac` cineva are vreun motiv s` se pl=ng`
\mpotriva altuia, s` v` ierta]i cu m`rinimie unii pe al]ii, a[a cum v-a iertat [i Dumnezeu cu m`rinimie Sa. A[a s` face]i [i voi. Dar, pe l=ng` toate acestea \mp`ca]i-v` cu iubirea , pentru c` este o leg`tur` perfect` a unit`]ii ” A[adar, dac` prive[ti c`snicia ca pe o leg`tur` de durat`, vei dori s` fii al`turi de partenerul t`u indiferent ce s-ar \nt=mpla .|n plus, v` va fi mult mai u[or, at=t ]ie c=t [i partenerului t`u s` v` accepta]i sl`biciunile, s` trece]i peste gre[eli [i s` continua]i s` v` suporta]i unul pe altul cu m`rinimie. Dac` tu [i partenerul t`u v` sunte]i loiali unul altuia, ve]i avea pl`cutul sentiment de a v` bucura de o leg`tur` trainic`. Privind \n perspectiv`, peste luni, ani [i decenii, nu v` ve]i imagina via]a unul f`r` cel`lalt. G=ndul c` s-ar putea s` nu mai fi]i c`s`tori]i vi se va p`rea de neconceput . Deci, la \ntrebarea: De ce c`s`toria trebuie s` fie o leg`tur` de via]a, putem spune: C`s`toria este o institu]ie divin`. Ea a fost autorizat` [i instituit` de Dumnezeu P`rintele nostru Suprem. El a instituit c`s`toria cu scopul de a forma o leg`tur` permanent` \ntre b`rbat [i femeie, astfel \nc=t ei s`-[i poat` fi de folos unul celuilalt . C=nd un so] [i o so]ie aplic` principiile biblice, ei se pot a[tepta s` duc` o via]` fericit`.
Num`rul destinului Numerologia este studiul numerelor care determin` [i reflect` caracteristicile, talentele, motiva]iile [i drumul \n via]`. Harta numerelor este format` din cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Oana Magdalena Cojocaru Pentru a-]i afla care este Num`rul destinului t`u trebuie s` aduni cifrele care formeaz` data de na[tere. Opera]ia se repet` p=na se ob]ine un singur num`r. Un exemplu: cet`]eanul X este n`scut pe 17 / 02 / 1985 17= 1+ 7= 8, 02= 0+ 2= 2, 1985=1+9+8+5=23, 23=2+3=5, 8+2+5 = 15, 15=1+5=6. Num`rul destinului cet`]eanului X este 6. Num`rul destinului 1 Despre cei care au num`rul destinului 1 se spune c` sunt n`scu]i lideri. Tipul insistent \n dreptul sau de a fi propriul st`p=n asupra min]ii [i clama]i permanent libertatea g=ndului [i ac]iunii. Ave]i capacitate de conducere [i determinare. Nu v` place s` v` stea nimeni [i nimic \n cale o dat` ce a]i apucat spre un anumit drum care ar trebui s` se finalizeze cu o ]int` precis`. V` asuma]i responsabilitatea de a fi protector [i prevaz`tor cu cei pe care \i iubi]i. Num`rul destinului 2 Cuv=ntul cheie al naturii celor care se afl` sub influen]a
»
Num`rului 2 este: \mp`ciuitor. Sunte]i extrem de sensibili, influen]abili [i un pic timizi. Aceste calit`]i sunt, \n acela[i timp, t`ria voastr` dar [i sl`biciunea voastr`, \n timp ce depune]i o sensibilitate enorm` \n sentimentele voastre, dar \n ale altora, aceea[i sensibilitate v` poate cauza o stagnare, daca nu chiar o regresiune a talentelor voastre. Sensibilitatea [i receptivitatea sunt printre cele mai fine calit`]i ale voastre. Num`rul destinului 3 Cei nascu]i sub influen]a Num`rului destinului 3, posed` un deosebit talent, creativitate [i expresie de sine. Mul]i scriitori, poe]i, actori [i muzicieni sunt n`scu]i sub Num`rul 3. Dumneavoastr` ave]i haz, poseda]i un talent oratoric deosebit [i v` sim]i]i minunat sub luminile rampei. Num`rul destinului 4 Cei care au ca Num`r al destinu-
lui cifra 4 sunt practici [i cu picioarele pe p`m=nt, cu idei solide despre ceea ce este bun sau gre[it. Sunte]i ordona]i [i organiza]i \n ceea ce face]i, sistematici [i controla]i [i sunte]i hotar=]i [i metodici, angaj=ndu-v` \n ra]ionamente pas-cu-pas care s` v` apropie de rezolvarea problemelor. Odat` angaja]i \n ceva, nu va da]i b`tut prea usor.
Num`rul destinului 5 Cuv=ntul cheie al personalitati celor afla]i sub influen]a Num`rului destinului 5 este: libertate. V` place s` c`l`tori]i, aventura, varietatea [i s` cunoa[te]i noi oameni. Ave]i o curiozitate \n voi ca de pisic`, [i sunte]i dispu[i s` experimenta]i tot ce se poate din evenimentele ce v` ies \n cale de-a lungul vie]ii. Numarul destinului 6 Voi cei n`scu]i sub Num`rul destinului 6 ave]i un mare sim] al compasiunii [i c`uta]i permanent s` fi]i \n serviciul altora. Sunte]i mereu \ngrijora]i fa]` de cei mai slabi [i fa]` de cei asupri]i. Sun]eti privi]i ca niste vindec`tori [i sprijin ferm de c`tre ceilal]i. Sunte]i capabili s` oferi]i tot confotul pe care \l necesit` ceilal]i [i, adesea, v` oferi]i s` fi]i umarul pe care al]ii s` vin` s` pl=ng`. Num`rul destinului 7 Num`rul destinului 7 este predestinat celor care vor s` fie cercet`tori ai adev`rului. Ace[tia
au un clar [i irezistibil sens de a fi „tu \nsu]i”: ca o tr`ire spritual`. Ca rezultat, ]intele voastre sunt dedicate investig`rii necunoscutului [i de a g`si r`spunsuri la misterele vie]ii. Num`rul destinului 8 Aceia care au ca Num`r al destinului 8 sunt d`rui]i de la natur` cu darul de a conduce, de a fi lideri, dar [i cu capacitatea de a acumula bog`]ii. Aveti un mare telent pentru activit`]i de management \n toate domeniile, \n special \n bussines sau orice alte lucr`turi financiare. Num`rul destinului 9 Persoanele n`scute sub Num`rul destinului 9 sunt filantropice, umanitare, cu con[tiin]` social` [i ad=nc \ngrijorate de starea lumii. Sunte]i capabili de o mare compasiune [i idealism. Sunte]i oarecum utopici [i v` ve]i petrece via]a ca s` realiza]i multe dintre aspectele visurilor voastre de Utopici, sacrific=ndu-v` banii, timpul [i energia pentru a ajuta la crearea unei lumi mai bune. A[a crede]i voi c` pute]i g`si satisfac]ia maxim`.
08
Ziarul de Ciorog=rla
aprilie - iunie 2009
Educa]ie Utile Ce trebuie s` [tim noi parin]ii \n leg`tur` cu proprii no[tri copii? larit`]ile de vârst` ale copilului pentru a nu confunda anumite tr`s`turi specifice unui anumit nivel de vârst` cu comportamente etichetate ca „negative”.
pe toleran]` [i nu pe autoritate, for]`. Limitele toleran]ei trebuie s` se situeze la nivelul la care s` nu devin` nocive pentru copil [i s` nu se transforme \n nep`sare, indulgen]` necondi]ionat`.
» 2 S` \ncerc`m, cunoscând
» 4 S` \n]elegem c` nu exist`
» 1 S` cunoa[tem particu-
aceste particularit`]i s` fix`m \n familie reguli pe care copilul, \n timp, va \nv`]a s` le respecte. Deprinderea copilului cu aceste norme este o condi]ie pentru ca, \n viitor, copilul s` se adapteze corespunz`tor \n mediul social: gr`dini]a, scoal`, strad`.
» 3 S` comunicam \n per-
manen]` cu copiii no[tri, s`-i ascultam, s`-i \n]elegem, s` le cunoa[tem problemele [i nevoile. Rela]ia dintre p`rinte [i copil trebuie s` se bazeze
„un copil dificil” ci p`rin]i care nu au gasit o metod` educa]ional` adecvat` copilului. Un copil considerat ca „dificil” se va comporta ca atare deoarece \l trat`m \n consecin]`. Dac` nu ne confrunt`m cu o situa]ie psihopatologic` trebuie s` c`ut`m sursele care provoac` aceste comportamente negative \n familie, [coal`, grup etc.
» 5 |ncerca]i s` nu v` axa]i pe
c`utarea unor modalit`]i de a pedepsi copilul \n cazul unor comportamente
nedorite ci de a g`si solu]ii pozitive pentru a \ncuraja un comportament adecvat. Termenul de „pedeaps`” [i tot arsenalul folosit de p`rin]i inclusiv pedeapsa fizic` este dep`[it iar metodele educa]ionale care se bazeaz` pe acest concept nu se mai folosesc. Pentru [tergerea [i diminuarea comportamentelor negative, p`rintele trebuie s` fie consiliat de psihologi [i s` cunoasc` bazele teoretice ale unei abordari educa]ionale corecte.
» 6 S` respect`m cerin]ele
unei vie]i s`n`toase, echilibrate \n familie. Copilul trebuie s` aib` un regim echilibrat de via]` \n care timpul liber, recreerea s` ocupe un loc important.
» 7 S` recompens`m \ntot-
deauna reu[itele copilului prin
apel umanitar » Ne adres`m p`rin]ilor [i elevilor fo[ti [i actuali ai „Colegiului Na]ional Gheorghe Lazar” [i tuturor oamenilor cu suflet [i credin]` \n Dumnezeu cu rug`mintea fierbinte de a o ajuta, dup` posibilit`]i, pe t=n`ra C~T~LINA MATEI, absolvent` promo]ia 2008, diagnosticat` cu malforma- ]ie arterovenoas` foarte grav` ce are ca desnod`m=nt atacul cerebral. Interven]ia
chirurgical` care i-ar salva via]a cost` 25.000 euro. Pe 27 aprilie este reprogramat` pentru a treia oar`, din lipsa banilor, pentru opera]ie \n Germania. Un simplu apel telefonic prin re]eaua Romtelecom la nr: 0900900130- pentru 10 euro sau 0900900135-pentru 5 euro |I POATE SALVA VIA}A.
atitudinea noastr`, prin laude, acest lucru determinând motivarea copilului, dorin]a lui de a repeta o experien]` pozitiv`.
\i va satisface dorinta de cunoa[tere a copilului, intrând \n ritmul lui, \ncercând s`-l preocupe cu juc`rii, jocuri la nivelul vârstei.
» 8 S` \ntelegem c` ceea ce numim „comportamente nedorite sau negative” variaz` de la o vârst` la alta, de foarte multe ori ele sunt confundate cu tr`s`turile de vârst`. De exemplu: \ntre 3-4 ani datorit` dezvolt`rii mersului, copilul se mi[c` foarte mult dar astfel el \[i descoper` poten]ialul motor, investigând mediul care-l \nconjoar`, mai ales când se afl` \ntr-un loc nou. Parintele l-ar putea eticheta cu calificativul „neastâmp`rat”, instabil. Aceast` abordare este total eronat`. P`rintele care cunoa[te particularit`]ile de vârst` ale copilului
» 9 Acordati suficient` aten]ie copilului dumneavoastr`. Dac` cunoa[te]i nevoile copilului [ti]i c` el are nevoie s` i se acorde aten]ie, are nevoie s` fie ascultat, s` comunici cu el, s`-l prive[ti \n ochi. Se poate \ntâmpla uneori ca un copil s` fie nevoit s` a[tepte s` i se acorde aten]ie pentru c` sunt de rezolvat alte probleme sau nevoile unui alt copil sunt prioritare \n acel moment. Putem s`-l \nva]`m pe copil s` a[tepte, dar nu trebuie s` uit`m sau s` omitem s` ne \ntoarcem la el, la nevoile lui. Prof. psiholog, Neac[a Narcis
Redac]ia Redactor [ef: Prof. Iordan Stan Colaboratori: Profesor Tatu C`t`lin {tefan; Director liceu Mihalcea Mariana; Director adjunct liceu Iordan Gabi; Profesor Marinela Fuf`; Profesor ing. Jercan Lili; Profesor ing. }ecu Doina; Educatoare Milea Marioara; Profesor Baciucu
Mihaela; Profesor ing. Prunoiu Ionel Claudiu; Profesor Oana Magdalena Cojocaru; Elev Vasile C`t`lin, Cl XI E Concept grafic [i tehnoredactare: C`t`lin Ciolca Tip`rit la: Marca Invest