Cotidianul

Cotidianul

WEEKEND – 1 - 3 AUGUST 2008

19

l

Despre litoralul românesc al M`rii Negre, pe www.cotidianul.ro/select

Special Rulete occidentale, topless [i valut` erau ceva obi[nuit pentru litoralul românesc din 1970.

Zece ani mai târziu, pe plaj` patrulau gr`nicerii, iar la cear[af se servea conserva cu stavrid

itoralul

venise ca atlet la inaugurarea stadionului din Constan]a. „{i ne-au cazat, e impropriu spus cazat, pe nisip, \n corturi. Nu existau hoteluri. |n Mamaia erau vreo 16-20 de vile, cazinoul, hotelul Albatros, castelul regal, Rex [i Yalta, actualul Yaki, cu tot complexul din jur. Construc]iile au \nceput \n 1959, \n partea de nord, pe urm` s-au extins pe toat` lungimea. La Rex, pân` prin 1970, veneau familii din vechea protipendad` româneasc` ce \[i vorbeau numai \n fran]uze[te. |n 1962 cânta acolo Theodor Cosma, tat`l lui Vladimir Cosma. |n 1963 se inaugura Melody.“ De altfel, nu exista hotel important f`r` orchestr` [i to]i marii arti[ti cântau pe litoral. „Inclusiv Margareta Pâslaru, la Melody.“

anca.nicoleanu@cotidianul.ro

DUP~ MODELUL „str`inul nostru, st`pânul nostru“, na]iile p`mântului care ne \ncercau plaja beneficiau, \n anii ’70, de cele mai bune servicii. |n 1968, \n Mamaia, erau caza]i doar 131 de români. Restul erau str`ini.

Rulete occidentale, topless, baruri de noapte cu program artistic precum al marilor capitale din vest [i mult` valut` erau „ingrediente“ obi[nuite pe litoralul românesc. |n anii ‘80, plaja devenise fâ[ie de grani]` pe care patrulau gr`nicerii, iar \n sta]iuni se practica gerontoturismul. Autocare \ntregi cu „faraoni“ (cum \i nume[te Toni Grecu) din Germania tr`geau \n fa]a hotelurilor din Neptun [i din Eforie. |n urma unei ordonan]e a CC al PCR, toate localurile au fost obligate s` trag` obloanele la ora 21.00. Via]a de noapte a tineretului a existat [i atunci, \n Costine[ti, dar se desf`[ura... \n lini[te. Toni Grecu, Horia Moculescu [i Viorel P`unescu ne zugr`vesc tabloul litoralului \n Epoca de Aur.

Nordicii invadaser` de-a dreptul litoralul românesc \n anii ’70. Cei mai mul]i erau suedezi. Le suflau \n ceaf` danezii [i norvegienii. Nem]ii din RDG [i din RFG, cehii, polonezii, ungurii [i englezii aveau ca destina]ie de vacan]` sta]iunile române[ti de la Marea Nea-

\n Epoca de Aur

La Melody, fetele \[i acopereau fundurile doar pentru comisia de cenzur`

gr`. „La Aeroportul Kog`lniceanu st`teau la coad` \n fiecare zi 40-50 de autocare ONT care transportau grupuri de turi[ti \n sta]iune. Zilnic aterizau aici 10-20 de avioane cu turi[ti“, spune Viorel P`unescu, omul de afaceri care, \n perioada comunismului, a coordonat importante localuri de pe litoral. Dup` modelul „str`inul nostru, st`pânul nostru“, na]iile p`mântului beneficiau aici de cele mai bune servicii. „|n 1963 se inaugura Melody. Acolo existau dou` rulete. Românii n-aveau voie s` joace. Doar str`inii. Nici la hotelurile bune nu aveau acces românii“, adaug` Horia Moculescu. La barul Orient, prin 1968, se f`cea topless

pentru prima oar` \n România. Doar doi ani a ]inut minunea. „Sta]iunile aveau atunci foarte mult divertisment, de-aceea erau foarte pline. |n 1968, \n Mamaia erau doar 131 de români!

Restul erau str`ini. N-aveau voie s` mai intre decât cei care erau furnizorii de materie prim` pe litoral. Bine, [i cei foarte mari. |mi amintesc c` ministrul Turismului, Cosma, spunea c` pentru Beligan, pentru Grigore Vasiliu-Birlic se poate g`si un loc, dar nu mai intr` nimeni \n sta]iune! Str`inii dormeau \n ma[ini, erau campingurile pline“, continu` Viorel P`unescu. |n 1955, Mamaia avea gar`, \n dreptul cazinoului, \[i aminte[te compozitorul Moculescu. Studentul de la Petro[ani

Pe litoral se mânca remarcabil de prost, e de p`rere Moculescu, cu câteva excep]ii fixe, precum Rex, adic` Interna]ionalul de-atunci, unde servea o „armat`“ deta[at` de la Aro, de la Bra[ov, [i Taverna de la Melody, unde se mânca pui la ceaun, cu mujdei [i m`m`ligu]` [i cânta Dona Dumitru Siminic`. „|n func]ie de responsabilii care aveau restaurantele \n custodie, \ntr-un sezon sau \n altul, se mânca bine sau foarte prost. Nu era scump, numai c` majoritatea românilor nu aveau acces \n Mamaia ca [i cazare. |n schimb, Mamaia-sat, estul Constan]ei erau full [i to]i veneau [i mâncau \n Mamaia.“ |ntre 1962 [i 1965, la mare s-au f`cut moderniz`rile, doar dup` necesit`]i [i dup` cerin]e. „Interesul pentru

ROMPRES

România erau ]`rile nordice, Anglia, Germania, Cehia, Polonia. Toate erau prezente. Plecau trenuri cu cehoaice foarte frumoase... Exista o grij` pentru exploatarea zonei. |n sta]iuni mirosea foarte frumos de la cremele [i parfumurile turi[tilor [i de la florile plantate \n sta]iuni“, adaug` Viorel P`unescu. {i to]i f`ceau bi[ni]`, sus]ine Moculescu, mai pu]in RFG-i[tii: „Se duceau la Istanbul, \n excursii de trei zile, se aprovizionau cu ]ig`ri [i b`uturi, \n mod special nordicii, care sunt recordmani mondiali \n materie de cantit`]i de b`utur`.“

Sejururile str`inilor, de 12 sau 18 zile, aveau pachete de servicii turistice: dou` zile la Istanbul, cu vasul Transilvania, un tur al m`n`stirilor din Moldova, o vizit` \n Delt` [i o alta la Bucure[ti, o sear` la un spectacol de musichall, \ntr-un bar de noapte, dar [i o cin` la un restaurant cu specific românesc. Totul pentru ca turistul s` mai pl`teasc` ceva \n plus, de preferin]` valut`. „Aceste facilit`]i aduceau un num`r mare de turi[ti str`ini [i, \n consecin]`, valut`. Existau restaurante, discoteci \n care se pl`tea \n m`rci, lire engleze[ti, chiar ruble. Pân` prin ’85, toate au func]ionat perfect“, spune P`unescu.

Se deta[au unit`]i \ntregi pe litoral \n sezon. A[a au ajuns acolo Viorel P`unescu [i echipa lui de la restaurantul Spaniol, barul Atlantis [i barul Melody din Capital`. „Apar]ineam de Ministerul Comer]ului, care avea obliga]ia s` deta[eze unit`]i pe litoral. Atât de multe unit`]i s-au construit pe litoral, \n toate

Cotidianul

20

l

WEEKEND – 1 - 3 AUGUST 2008

Vezi [obolanii de pe plajele române[ti pe www.cotidianul.ro/select

Special VIOREL P~UNESCU

O familie obi[nuit` de români pe litoral: „Ultima pozare cu nevasta de la mare!“

Om de afaceri

Vizavi de Perla exista un camping de 3.000 de corturi, cu cehi [i polonezi.

Diminea]a, la micul-dejun, le vindeam 100 de sticle de rom Jamaica...

sta]iunile, c` for]a de munc` nu acoperea cerin]ele. Veneam pe litoral nu doar cu arti[tii, ci cu to]i salaria]ii, inclusiv cu femeile de serviciu. Echipa noastr` era dorit` de directorii de sta]iuni, pentru c` \n localul nostru adunam mul]i oameni importan]i. Mai pu]in Ceau[escu, Ceau[easca, D`sc`lescu, Bobu, oameni care erau mai retra[i, toat` lumea vizita m`car o dat` barul Melody sau Interna]ional, s` vad` programul.“

Primul local de la Marea Neagr` de care Viorel P`unescu s-a ocupat \n cei 40 de ani de turism a fost barul Orient, din Mamaia. |n 1972, la Acapulco, \n Eforie Nord, crea un cabaret. „Din distribu]ie f`ceau parte primii 10 cânt`re]i de la Festivalul Mamaia, o orchestr` [i Ro[u [i Negru, \n formula lor cea mai bun`. Coregrafia era semnat` de Cornel Patrichi, iar costumele, create de Doina Levintza. Lumea st`tea la coad`, la intrare, ca la pâine.“ |n acela[i an, pe Litoral a ap`rut prima discotec`, la Mangalia. „Pe urm`, am f`cut [i noi una, la Acapulco. |n 76-‘77 am mers la Paradis, \n Jupiter, pe care l-am renovat complet. Sala era gen amfiteatru, cu 700 de locuri. Jean Constantin, Gil Dobric`, Dan Sp`taru, Mirabela Dauer f`ceau parte din program. Por]ile s-au rupt la deschidere, nu f`ceam fa]` cererii. Apoi am ajuns la Interna]ional, \n Olimp, ca \n final, \n 1985, s` vin la Mamaia, la Melody.“ |n fiecare loc st`tea câte patru-cinci ani.

Viorel P`unescu [i echipa lui luau \n primire localul cu 15 zile \nainte de \nceperea sezonului, „s` facem cur`]enie, s` refacem grupul sanitar, s` preg`tim sala de spectacol [i intrarea \n restaurant, s` decor`m“.

Cel mai important dintre toate r`mâne Melody, pe scena c`ruia au urcat cei mai importan]i arti[ti ai momentului, de aici sau de la teatrele de oper` din Kiev, Moscova [i Lituania. „Aici, arti[tii nu erau \ncorseta]i ca la teatru, f`ceau numere de excep]ie, ei erau cei care atr`geau lumea“, spune Viorel P`unescu. Pe ascuns importa din Olanda m`rgele, paiete, strasuri [i pene pentru costume, s` le fac` la nivelul celor de la cabaretul Lido din Paris, dar [i lumini pentru spectacol.

Efectul era garantat. Când intrai la Melody, p`[eai \n Occident. Costuma]ia personalului, de la osp`tari [i picoli]e la casiere, era creat` de Doina Levintza. „Am \n]eles c` tot ceea ce implic` un spectacol de cabaret, arti[tii, cânt`re]ii, balerinii, coregrafii, scenografii, luminile, costumele, reprezint` cheia succesului acelui local. Arti[tii aduceau pe timpul verii mii de spectatori care deveneau consumatori.“ Pe vremea comunismului, ca s` dai drumul la un spectacol, trebuia s` prime[ti avizul comisiei de vizionare, din punct de vedere ideologic, politic [i artistic.

Cum sc`pa de cenzur`? „Tot ce nu era macro puteai s` faci, dac` erai bine preg`tit profesional. Se apela la

Ani[oara [i Viorel P`unescu, \n hol la Melody

Litoralul era plin de nordici, nem]i, cehi, polonezi, unguri [i englezi Foto: Rompres

Suedezii be]i care au uitat de vacan]` „La Pelican, unde cântam \n 1966, au venit doi suedezi be]i mor]i, din avion erau a[a. Genial` povestea. |n fa]a restaurantului era o peluz` pe care au instalat dou` por]i de fotbal, \ntr-o parte au pus dou` l`zi de bere [i \n alta o lad` de coniac. |n fiecare zi, provizia era intact`, indiferent de cât b`user` cu o zi \nainte. Jucau fotbal doar trei sferturi de or`,

principiul «omul sfin]e[te locul». |n turism am \n]eles foarte bine un lucru: prima dat` trebuia s` le d`m banii celor care ne dau localul [i pe urm` trebuia s` câ[tig`m noi. Ideea cu care plecam pe litoral era s` facem planul \n propor]ie de 150%. {i atunci eram dori]i pe litoral.“ „Tovar`[u’ Viorel“, a[a i se adresa toat` lumea, de la Gheorghe Oprea la Lina Ciobanu. {i nu pu]ine au fost mul]umirile pe care le-a primit din partea „greilor“ PCR, la sfâr[it de sezon, pentru rezultatele ob]inute [i programele artistice din localurile de care r`spundea. „Aveam o rela]ie foarte bun` cu ei“, m`rturise[te omul de afaceri.

Nu exista no]iunea de fi]os pe litoralul ’70. „Ce \nseamn` fi]ele? O ofert` goal` de con]inut. Lumea nu avea chef de fi]e, pentru c` muncea mult [i cheltuia mult. Ceea ce cheltuia era scump, \n rela]ia cu oferta. {i atunci, nu te admitea cu fi]e. Nu existau playbackuri, nu exista arogan]` pe scen` \n rela]ia cu publicul, nu existau extravagan]e nici \n \mbr`c`minte m`car, de[i Auric` Andreescu avea plete. Nu era moda cu cerceii, nici nu i-ar fi l`sat \ntr-o perioad` \n care se tundea lumea

dup` aia c`deau la]i lâng` l`zi. N-au fost treji nici o clip` \n cele dou` s`pt`mâni cât au stat aici. Culmea e c` s-au dus \n Suedia [i au f`cut reclama]ie c` nu li s-a onorat concediul din România. N-au ]inut minte nimic. {tiu sigur asta, pentru c` fosta mea nevast` era agent` de turism \n Suedia“, \[i aminte[te Horia Moculescu.

pe strad` de c`tre mili]ieni [i se t`iau pantalonii.“ Dar existau latin loverii italieni veni]i la „ag`]at“ la Mamaia. „|l ]in minte pe unul care venea cu un Ferrari. Pân` \n sta]iune \l aducea \ntr-un camion, ca s` nu-l strice la garda joas` pe care o are Ferrariul. ~la era fi]os, dar fiind vorba de unul-doi dintr-`[tia, nu se putea vorbi de fenomenul fi]e“, explic` Moculescu.

Ca [i acum, colec]ia de ma[ini era \n fa]` la Interna]ional, Rexul de acum: Porche-uri, BMW-uri, Mercedes-uri. „Lumea tr`ia [i \n afara noastr`, noi nu [tiam c` exist`. Noi, cu Daciile, de toate tipurile, de toate vechimile, de toate g`urile [i ruginile. Suntem ipocri]i acum, dar ne-am f`cut treaba foarte bine cu ele. Eu am avut vreo trei“, adaug` el. La dou` s`pt`mâni, compozitorul \[i g`sea drum de f`cut la dl Petac, de la IHR Mamaia, s` se intereseze de compozi]ia social` a turi[tilor care veneau la mare. „Din 66-‘68 pân` la sfâr[itul lui ‘80 a fost o pr`bu[ire a compozi]iei sociale. La un moment dat, 50-60% dintre cei care veneau erau [omeri. Sigur c` asta denota posibilitatea unui [omer de a

veni s`-[i fac` vacan]a la Mamaia. Dar pe el \l costa mult mai pu]in decât pe mine. {i acum, pe un turist str`in \l cost` mai pu]in s` se duc` la Mamaia decât pe mine, ceea ce e absolut necinstit. De unde la sf\r[itul anilor ’60 g`seai profesori universitari, arhitec]i, doctori, pe urm`, când d`deai de un institutor, era s`rb`toare. Erau \nv`]`tori, asistente medicale [i [omeri.“ |ntre 1967 [i 1975,la Modern, \n Mamaia, Moculescu „a nimerit ceara“, cum spune schiorul. „Era acolo toat` protipendada României. Era atât de select \ncât ]ig`nu[ul din Pia]a Chiliei nu avea curajul s` vin`. Sectorul `la era \nchiriat de societ`]i de turism norvegiene, suedeze [i daneze. Un prieten de la Ottawa \mi spunea: «M`i, Horia, eram invidio[i, pentru c` la tine, la Modern, se v`rsa conducta cu suedeze». Acolo am cunoscut-o pe a doua so]ie. Cu toat` aceast` densitate de fete frumoase, `ia din Pia]a Chiliei nu aveau acces [i nici curaj s` vin`. {i atunci, acolo era ca o oaz`. Repertoriul nostru era preponderent românesc [i nu exista nici o restric]ie. Abia \n 72-‘73 au \nceput, dup` vizita nenorocitului \n China.“

Pe litoral, sezonul \ncepea \n luna mai [i se \ncheia la sfâr[itul lui septembrie, perioad` \n care Constan]a devenea capitala ]`rii. „Se b`gau \n port zeci de mii de tone de carne, pentru c` erau turi[ti foarte mul]i. |]i dau un exemplu. Vizavi de Perla exista un camping de 3.000 de corturi, cu cehi [i polonezi. Diminea]a, la micul-dejun, le vindeam 100 de sticle de rom Jamaica...“, adaug` Viorel P`unescu.

Restric]iile \n ce prive[te carnea [i micii de pe plaj` au \nceput s` apar` prin 81-‘82. Vina pentru stagnarea turismului i-a apar]inut Elenei Ceau[escu, sus]ine Viorel P`unescu, de[i avea doi membri \n familie cu deschidere \n privin]a asta: Nicu [i Valentin. „Degradarea turismului a \nceput lent, la jum`tatea lui august 1975, când Cancelaria mic` a CC, care func]iona vara la Neptun, a emis o ordonan]` ca toate localurile s` func]ioneze pân` la ora 1.00. Cabaretele, discotecile [i anumite restaurante func]ionau atunci pân` la 5.00 diminea]a sau non-stop. |n anii urm`tori s-a ajuns ca barurile de noapte [i activit`]ile de distrac]ie ale celor de pe litoral s` se \ncheie la ora 21.00.“

Ulterior, ministrul Turismului, Ion St`nescu, a reu[it s` se strecoare la Ceau[escu, cu pre[edin]ii agen]iilor Neckermann [i TUI, s`-i explice c` ceea ce se \ntâmpl` \n România e corect din punct de vedere al condi]iilor de cazare [i de mas`, dar c` divertismentul lipse[te cu des`vâr[ire. „Ceau[escu le-a spus c` oamenii nu vin pe litoral s` se distreze, ci ca s` se odihneasc` [i s` \[i \mprosp`teze for]ele pentru munc`. St`nescu mi-a povestit c`, atunci când explica, Ceau[escu gesticula \n a[a fel \ncât a avut impresia c` \l \mpingea s` ias` din camer`. Nu a acceptat modificarea programului de divertisment de pe litoral [i, treptat, marile firme de turism s-au retras. Totu[i, pân` \n ’85-’86, Litoralul românesc a fost plin de turi[ti.“

Aglomera]ia de pe litoralul ’80 e confirmat` [i de Toni Grecu, nelipsit din sta]iunea tineretului Costine[ti. „}in minte c` st`team la oficiul de cazare când se schimba seria, ore \n [ir, uneori câte o zi \ntreag`, ca s` primim o camer`. Asta se \ntâmpla [i la hotelurile mari, [i \n tab`ra studen]easc` de la Costine[ti. Dormeau oamenii pe sub bosche]i, rezemau bordurile din jurul hotelurilor sau d`deau mica [pag` sindicalist`, Kentul ori cafeaua, dac` erau mai descurc`re]i, [i mai scurtau calvarul a[tept`rii.“ Mirosul de cantin` din restaurantele hotelurilor r`mâne greu de uitat, „miros care se prelingea pe holuri pân` \n camerele [i \n valizele turi[tilor. Noroc c` aveam spray-ul BAC cu care ne d`deam, vestit pentru mirosul tare [i irita]iile nepl`cute ce le producea. Acel miros de cantin` mi-a marcat toate vacan]ele copil`riei [i studen]iei. Poate mai este [i acuma, nu [tiu, c` nu am mai intrat de ani buni \ntr-un restaurant de hotel de pe litoral. |mi amintesc

WEEKEND – 1 - 3 AUGUST 2008

Cotidianul Special

21

l

Cotabi]` [i maimu]a “|n 1987, pe plaja de la Eforie Nord, a fost singura dat` când am pus mâna pe maimu]`. E anul \n care am \nceput s` apar pe litoral ca [i cânt`re]. Mai cântasem, \n 1979, la discoteca Marea Neagr`, cu Basorelief, forma]ia al c`rei solist eram. Andrei Parto[ punea muzic` \n discotec`, noi am fi trebuit s` cânt`m afar`. Andrei a f`cut gre[eala s` lase o turist` german` s` spun` nu [tiu ce la microfon. A doua zi a fost scos din program, pentru c` l`sase pe cineva s` vorbeasc` \ntr-o limb` str`in`, \[i aminte[te Gabriel Cotabi]` (foto)“

Lumea rupea por]ile la Acapulco [i la Paradis s`-i vad` pe Cornel Constantiniu, Corina Chiriac, Dan Sp`taru [i GIl Dobric`

cum la ora 22.00 toate localurile publice se \nchideau, cum se l`sa lini[tea [i clasa muncitoare, aflat` la odihn`, mergea \n camerele de hotel [i \ncingea ni[te be]ii pân` diminea]a de se speriau [i meduzele din Marea Neagr`“. Activist de partid dac` erai sau rud` cu vreunul dintre ace[tia, o duceai cel mai bine, continu` liderul grupului Divertis. „Aveau spa]ii de cazare separate, nu se amestecau cu proletarii obosi]i care mâncau stavrid la conserv` pe cear[aful de pe plaj` ca s`-[i ostoiasc` foamea.“ Iar cea mai mare [i mai important` agen]ie de turism din ]ar` era sindicatul. „Dintre hotelurile destinate sindicali[tilor, cele mai bune erau destinate minerilor. Aveau `ia ni[te concedii lungi [i ni[te condi]ii de odihn` c` tot ]`ranul din Moldova tânjea s` devin` ortac din Oltenia.“ Nu-]i alegeai tu hotelul, ]i-l alegea sindicatul. Cele mai bune hoteluri erau cele \n care se cazau activi[tii, Securitatea, Armata [i Mili]ia. „Aveau cele mai bune servicii, dar \n ele nu intrau decât respectivii. Degeaba erau c`utate. Cuvântul «c`utat» \n sine este nepotrivit. Modul de «c`utare» era la sindicatul \ntreprinderii, cu o m`slin`, o aten]ie, un fular, o acadea.“

Berea Bucegi era singura bere de larg` r`spândire pe litoral, „pus` la rece \n l`zi mari c`ptu[ite cu tabl` zincat`, umplute cu calupuri de ghea]`. Acum \mi dau seama c` ma[ina care aducea ghea]` la restaurante a disp`rut din peisaj, ca [i desc`rc`torii de ghea]`, \mbr`ca]i cu [or]uri [i cizme din cauciuc, albe [i murdare, dota]i cu ni[te c`ngi de fier pe care le \nfingeau \n calupurile de ghea]` ca s` le trag` din camion [i s` le urce pe umeri. Odat` cu ghea]a a disp`rut [i frapiera \n care se p`strau sticlele la rece. Probabil de asta asist`m acum la fenomenul de \nc`lzire global`. Nu mai e ghea]` \n cârciumi.

Sunt doar frigidere care nu las` frigul s` ias` afar`“, zugr`ve[te Toni Grecu tabloul litoral ‘80“.

La mod` era furatul hainelor de pe plaj`. „Te l`sau b`ie]ii \n fundul gol cât \ntorceai capul dup` o fat` f`r` sutien fug`rit` de o patrul` de mili]ie format` din tablagiu [i doi solda]i tun[i chilug. Mie mi-a furat hainele din cort, \n campingul din Satul de Vacan]` de la Mamaia. Dar nu numai mie, ci la jum`tate din camping.“ |n a doua jum`tate a anilor ’80 mai veneau \n Mamaia, s`-[i petreac` concediul, câ]iva RFG-i[ti [i nordici r`t`ci]i. „De unde nordicii aveau 10-12 hoteluri re]inute doar pentru ei, \n zona Modern, Central, Palace, Pelican r`m`seser` acum cu unul-dou`“, spune Moculescu. „Veneau str`ini, dar erau caza]i separat de români. Nu de alta, dar ei reprezentau un exemplu prost pentru noi, tr`iau mult [i bine \ntr-o societate putred` [i alienat`. Noi eram mai buni, mai frumo[i, mai \nal]i, mai puternici, plini de victorii m`re]e \n mar[ul nostru hot`rât spre culmile cele mai \nalte de civiliza]ie [i progres... Eram vai de capul nostru“, continu` Toni.

Gerontoturismul era \n floare la Neptun [i la Eforie. „Cei mai mul]i turi[ti str`ini veneau la Neptun. Era [i cel mai frumos, f`ceau [i tratament. {i la Eforie erau mul]i, tot pentru tratament. |n general, babe [i mo[i din Germania, trimi[i prin Casa de ajutor reciproc, b`nuiesc. Era [i un banc: «De ce vin pe litoralul românesc numai babe [i mo[i din Germania? Ca s` vedem cu to]ii \n ce hal ajung tinerii din Occident».

Autocare \ntregi de faraoni. Atunci, \n România, se practica gerontoturismul.“ Au existat [i excep]ii. „Am v`zut o singur` turist` fran]uzoaic` frumoas`, prin ‘80, la Steaua de Mare, f`cea topless. Eram cu un coleg de armat`, tocmai ne eliberaser`m. Aveam ochii holba]i ca militarul la «Playboy» [i cred c` am deranjat-o pe fran]uzoaic` de vreme ce ne-a spus deranjat`: «Monsieurs, s'il vous pla\t, degajez le terrain!».“

Totu[i, lumea se distra. Pân` la ora 22.00, prin discoteci [i localuri, dup`, prin camere, „[i spre diminea]`, la Mili]ie, dac` te prindeau b`ut sau f`r` buletin. Din anumite puncte de vedere regret Mili]ia. Erau mult mai eficien]i [i hazlii decât actualii poli]i[ti civili de azi pe care nu-i mai bag` \n seam` nici m`car cei care fac bancuri, dar`mite bandi]ii [i escrocii“, continu` Toni.

Via]a de noapte era „in private“. „Te

TONI GRECU

«De ce vin pe litoralul românesc numai babe [i mo[i din Germania? Ca s` vedem cu to]ii \n ce hal ajung tinerii din Occident» Divertis

distrai cu colegii, prietenii sau cu so]ia, \n camera de hotel, \n cort, \n c`su]a de lemn sau prin locuri ferite, dar \n lini[te.

Pe plaj` nu era voie, fiindc` de la ora 22.00, plaja devenea fâ[ie de grani]` [i pe ea patrulau gr`nicerii.“ Bi[ni]a estival` nu era sus]inut` doar de polonezi, ci [i de ]iganii autohtoni, care ofereau o varietate de ]ig`ri de la sârbi, ciubuce, acadele, gogo[i [i semin]e.

Polonezii r`mâneau \ns` „bi[ni]arii Europei“. „Rujurile [i oja cu sclipici erau preferatele româncelor. Litoralul era locul perfect de ag`]at fraieri pentru comer]ul ambulant. Blugi, fuste de blugi, teni[i chineze[ti albi, mocasini, espadrile, blugi cu vipu[c`, pantofi b`rb`te[ti cu toc, tricouri cu SUA, pe toate le g`seai la mare, la bi[ni]ari.“

La shop erau altele, mai de soi, de la salam, [unc`, ciocolat` Mars, alune la cutie, ]ig`ri str`ine, b`uturi fine, cafea, casetofoane japoneze, ceasuri cu afi[aj digital, ciorapi [i parfum, la scobitori. „Nu scumpe, nici la nivel de duty-free, dar erau mult sub pre]urile de specul` de pe pia]a neagr`. Shopul a existat pân` \n 1989, Comturist se numea“, \[i aminte[te Horia Moculescu. De shopuri te puteai apropia, dar prin rela]ii personale, continu` el. „Aveam prieteni c`rora le d`deam lei [i ei f`ceau tranzac]ii pentru mine. Altfel riscai s` te ia la ochi Mili]ia. Cântam la Marea Neagr` [i a venit un ofi]er de Mili]ie [i mi-a zis: «Dle Moculescu, v` rog din suflet, spune]i-i dlui Goldi[ chitaristul meu, Radu Goldi[ - s` nu mai schimbe banii \n tufi[uri, c` pentru dumneavoastr` noi nu intervenim».“ Toni Grecu poveste[te c` tat`l s`u a vrut s`-i cumpere un mic casetofon Aciko, pe care \l v`zuse \ntr-o vitrin` de shop. „Ar fi fost cel mai tare cadou posibil pe care-l puteam primi.

N-a fost s` fie. Dac` venea vreo patrul`? Pentru un dolar \n buzunar puteai \nfunda pu[c`ria. Asta dac` nu erai bi[ni]ar. Dac` erai, sc`pai, c` \mp`r]eai cu cine trebuia. Dintre valuti[tii de atunci, azi s-au ridicat adev`rate genii ale afacerilor.“ Mai-marii zilei nu mergeau prin restaurante s` se

amestece cu plebea, aveau locurile lor ferite, case de protocol, vile. Toni Grecu nu l-a v`zut niciodat` la mare, \n carne [i oase, pe Nicu Ceau[escu, „de[i se auzeau mereu zvonuri c` a venit tov.

Nicu \n sta]iune“. Iar la spectacolele studen]e[ti nu veneau autorit`]i niciodat`. „Erau doar organizatorii [i ascult`torii de la cooperativa Ochiul [i Timpanul. {i nu erau pu]ini, sunt convins. Poate de asta se [i distra lumea a[a de tare, fiindc` la glumele cu aluzie la politic`, la lipsuri, la mâncare, la exager`rile propagandei, dac` nu râdeai, riscai s` te deconspiri.“ Exista un local frecventat de vedete de teatru [i tv, dar [i de activi[ti din sistemul politic de tineret care conduceau taberele studen]e[ti: discoteca Vox Maris de la Costine[ti, mult` vreme cea mai \n vog` discotec` de pe litoral. „Avea cea mai bun` muzic` adus` de Andrei Parto[ [i cea mai pl`cut` atmosfer`. Costine[tiul este pentru mine cea mai luminoas` amintire a vacan]elor petrecute pe litoral \nainte de 1989. Costine[tiul a fost singura parantez` din comunismul românesc. {i nu sunt un nostalgic. |mi pare r`u c` odat` cu revolu]ia s-a schimbat [i ce trebuia, [i ce nu trebuia. Ce a mai r`mas din Costine[tiul de atunci? O mare p`rere de r`u.“

Vin de Sâmbure[ti cu Pepsi pentru Nicu[or

Atmosfer` occidental` ca la Melody nu se g`sea la un alt local de pe litoral

Serb`rile M`rii, Costine[ti, 1988: pre]uri mici, b`utur` proast`, veselie la maximum

Viorel P`unescu, despre prietenul lui, Nicu Ceau[escu: „Era un b`iat extraordinar. A venit un an [i ceva la noi la bar. Ziceau unii c` vine s` bea. N-a b`ut decât ceai de tei. Pe urm`, vin de-al lui, de Sâmbure[ti, pe care-l bea cu Pepsi. Dac` nu-i pl`cea ceva, nu mânca. El mânca române[te, cartofi pr`ji]i, cotlet de porc, ceaf`, [i când a venit o dat`, am zis s`-i fac o toc`ni]`. Când s-a dus la buc`t`rie, l-a v`zut pe buc`tar c` a b`gat degetul \n crati]`, s` guste. S-a \ntors la mas` [i a zis c` nu mai m`nânc`, c` nu \i mai e foame. La insisten]ele mele, mi-a zis de ce... La un moment dat, chiar a fost foarte aproape de mine. Dup` aceea n-a mai venit, zicea ca s` nu-mi fac` r`u. Se ducea la el, la tineret, la Pârâul Rece. Dar mai trecea s`-mi spun` ce mai ziceau despre mine Postelnicu [i restul...“.

Cotidianul

16

l

WEEKEND – 13 - 15 IUNIE 2008

Citi]i un articol despre exodul tinerilor români peste grani]e pe www.cotidianul.ro/select

Special

Premier` „atomic`“ Adrian Buzatu, doctorand \n Canada [i membru al echipei de la stiinta.info, a ini]iat primul portal de fizica particulelor din România (fizicaparticulelor.ro), pres`rat tot cu articole de popularizare.

Unii se \nc`p`]âneaz` s` vâneze stelele pitice pentru a descifra sensul universului, al]ii caut` cum s` simuleze mai bine o tumor` canceroas` sau s` trateze mai bine edemul pulmonar. Doctoranzii [i doctorii români \n [tiin]` de la marile universit`]i de cercetare din lume \[i public` munca \n reviste interna]ionale [i a[teapt` momentul \n care România \i va merita \napoi. ionut.dulamita@cotidianul.ro

LA |NCEPUTUL lunii trecute, br`ileanca Aurora Simionescu, de 24 de ani, doctorand la institutul german Max-Planck, detecta \n premier` mondial` o bucat` din materia lips` din univers, \mp`rt`[indu-[i descoperirea cu presa interna]ional` [i cu ziarul Cotidianul. Observa]ia este [i parte a tezei ei de doctorat, pe care ea o va prezenta Universit`]ii din München.

Tinerii români pleac` \n num`r tot mai mare la doctorat peste grani]e, doar site-ul Ad Astra având \nregistrate câteva sute. Ba prin concursuri, ba cu recomand`ri, ba chiar cu invita]ii, ba mâna]i de himere, \mpânzind laboratoarele marilor universit`]i din SUA, Canada, Marea Britanie, Fran]a sau Germania. România [tie de ei doar din prestigioase publica]ii interna]ionale, ei [tiu c` cercetarea din România, pe care o v`d un act de simulare, are cale lung` de b`tut pân` s` merite ceva din expertiza lor. Pân` atunci ar trebui s` fie pompa]i mai mul]i bani pentru echipamente [i deplas`ri ale studen]ilor la cercetare, s` se \nchege mai multe colabor`ri interna]ionale [i s` fie risipit` birocra]ia. |n mare.

exist` la CDF, continu` el, una de 100% \n laboratoarele CERN.

Anul trecut, Adrian Buzatu intra [i \n echipa de la stiinta.info: un site de popularizare [tiin]ific` pentru români, pus pe picioare de românii din Olanda cu doctoratul \n ]ipl`. Coordonatorul proiectului este Cristi Presur`, cercet`tor la Philips, care [i-a luat titlul de doctor de la Universitatea din Groningen, Olanda, dup` un concurs pentru burse Tempus \n România. „Eu sunt pasionat de podcasturi. A[a c` am \nceput s` fac [i eu unul, \mpreun` cu prietenul [i colegul meu Andrei Filip.

Cum nu puteam vorbi liber, eu scriam [i apoi citeam. Am zis s` pun [i pe web ce scriu, apoi au venit [i al]ii s` pun` [i ei, c` [i lor le place [tiin]a“, spune cercet`torul de la Philips, stabilit de zece ani \n Olanda. A luat na[tere un

D

„Particula lui Dumnezeu“ poate fura oricând imagina]ia unui elev de clasa a XII-a. Adrian Buzatu, acum doctorand la Universitatea McGill din Montreal, a tr`it-o pe pielea lui, acum [apte ani, intrigat de ce propriet`]i magice ar putea s` aib` aceast` particul`, cunoscut` [tiin]ific drept „bozonul Higgs“ [i responsabil` cu valorile maselor particulelor. O adev`rat` „revolu]ie \n fizica particulelor“ i s-a derulat apoi prin fa]a ochilor când a aflat c` un accelerator avea s` intre \n func]iune \n 2005, cu sarcina de a h`itui bozonul nedeslu[it de nimeni pân` acum.

Rezultatele de la fazele na]ionale ale olimpiadelor de fizic` i-au pecetluit lui Adrian Buzatu calea spre Universitatea „Joseph Fourier“ din Grenoble, Fran]a.

Aici s-a g`sit cufundat \n Laboratorul de Fizica Particulelor [i Cosmologie [i a plecat cu o diplom` de „licence“, sim]indu-se tot mai aproape de CERN [i de „particula lui Dumnezeu“. „M-am gr`bit s` contactez laboratorul din timp, s` prind loc la experimentul ATLAS, cel mai mare ce urma s` se desf`[oare la Large Hadron Collider de la CERN. Deja [tiam c` acceleratorul \[i va \ncepe activitatea cam prin 2007, nu \n 2005, cum se credea ini]ial. |n cele [ase s`pt`mâni, am scris un raport descriptiv al detectorului ATLAS“, ne spune vân`torul lui Higgs.

{ansa l-a purtat \ns` peste Ocean, la Universitatea McGill, unde aplicase pentru masterat. A r`mas aici s`-[i fac` [i doctoratul, \n cadrul experimentului Collider Detector at Fermilab (CDF), urm`rit de aceea[i himer`: bozonul Higgs. Acum face parte dintro echip` de 100 de persoane, intrat` \n competi]ie cu CERN. „F`r` a \n]elege de ce particulele elementare au mas`, nu vom putea \n]elege niciodat` de unde venim. De mai bine de 40 de ani, fizicienii nu au putut descoperi dac` bozonul Higgs exist` sau nu“, \[i etaleaz` importan]a muncii sale doctorandul, care mai este [i reprezentantul studen]ilor la doctorat [i master la fizic` din Canada \n Consiliul Asocia]iei Fizicienilor Canadieni. O mic` [ans` de \mpr`[tiere a misterului

Particula lui

umnezeu [i stelele pitice,

vânate de doctoranzii români din str`in`tate

adev`rat club al doctorilor [i doctoranzilor români, care organizeaz` [i un concurs de eseuri pe tema tehnologiilor viitorului.

Pe vremea \n care Adrian Buzatu se l`sa prad` „particulei lui Dumnezeu“, Adrian R. Belu savura cu fascina]ie un articol din „Le Monde“, semnat de astrofizicianul francez Antoine Labeyrie, \n 2002. Era deja stabilit \n Fran]a, \nc` din clasa a VIII-a. Atunci i-au sclipit ochii \n fa]a cuvântului „exoplanet`“ (n.r. - planet` din afara sistemului nostru solar). „Lucram într-un think-tank parizian la vremea aceea. Articolul relata posibilitatea la orizont de 50 de ani de a deslu[i continente pe exoplanete. |n pofida unui parcurs de inginer generalist de relativ bun nivel, cu stagii în SUA, Japonia [i Germania, era prima oar` când auzeam de termenul «exoplanet`»“, \[i aminte[te Adrian Belu (33 de ani). Pe 30 aprilie anul acesta, tân`rul \[i finaliza, cu sprijinul p`rin]ilor, doc-

toratul \n astrofizic` observa]ional`, la Nisa, unde se pusese \n slujba detect`rii [i caracteriz`rii planetelor extrasolare asem`n`toare P`mântului. Teza de doctorat i-a asigurat un articol \n revista „Astronomy& Astrophysics“, dar [i colaborarea cu Agen]ia Spa]ial` European` [i cu firma Thales, unul dintre cei mai mari fabrican]i de sateli]i.

Astrofizica l-a f`cut adeptul ei [i pe Marius Dan, coleg cu Adrian Buzatu [i cu Cristi Presur` la stiinta.info, care, pân` s` ajung` la Universitatea din Bremen, nu a f`cut altceva decât s` se „joace“ [i s` „viseze“. A terminat Fizic` la Timi[oara, apoi a tastat pe Google: „PhD computational astrophysics“. „Primul anun] interesant era cel al profesorului Rosswog, un tip extraordinar“, spune el. Anun]ul l-a propulsat printre astre, mai precis printre piticele albe, stele ce [i-au consumat combustibilul nuclear [i pe care le studiaz` acum la universitatea german`: „Evolu]ia lor nu se \ncheie o dat` cu procesele nu-

cleare. Evenimentele cele mai explozive din Univers \[i au originile \n sisteme binare ce includ [i o pitic` alb`, \ns` mai sunt [i alte fenomene, de[i nu la fel de impresionante pentru publicul larg“.

Marius Dan se chinuie[te s` dibuiasc` [i g`uri negre cu mase intermediare (aproximativ de 1.000 de ori mai mari decât Soarele), care nu au putut fi detectate pân` acum, doar cele supermasive s-au expus omenirii. „Am analizat anul trecut ce efecte ar avea o astfel de gaur` neagr` asupra unei pitice albe aflate \n preajm`. Avem speran]a c` rezultatele noastre, coroborate cu observa]iile astronomice, vor confirma aceste obiecte stelare“, continu` el. |n plus, echipa din care face parte se apropie de clarificarea unor probleme vechi de decenii \n stabilirea str`mo[ilor supernovelor. |n timp ce unii scaneaz` stelele pitice, al]ii caut` aplica]iile scan`rii prin tomografie computerizat` \n medicin`, biologie [i geologie. De fapt asta

face Marin Bodale (31 de ani), primul fizician medical angajat \ntr-un spital din România, la doctorat, la universitatea german` din Tübingen. Aici a ob]inut prima burs` Marie Curie oferit` de UE. „Aplica]iile tomografiei computerizate \n radioterapie sunt utilizate \n vederea simul`rilor virtuale ale tumorii canceroase“, explic` Marin Bodale. Ultimii ani au adus tratamente radioterapeutice 4-dimensionale, „prin verificarea pozi]iei pacientului [i a tumorii canceroase \n timpul real de tratament“, continu` el. Iar \n geologie, tomografia computerizat` este folosit` la scanarea rocilor, pentru a li se stabili con]inutul f`r` urm` de sec]ionare.

Tehnica este folosit` pân` [i la mumii.

Nici informatica nu duce lips` de doctoranzi români pleca]i peste grani]e. Octavian Iercan a \ndr`git acest domeniu \nc` din preistoria IT-ului, când programele se \nregistrau pe band` audio, nici vorb` de dischete, CD-uri sau DVD-uri. Absolvent de

Cotidianul Special l

WEEKEND – 13 - 15 IUNIE 2008

784

17

este num`rul cercet`torilor români [i al cercet`torilor interesa]i de [tiin]a româneasc` \nregistra]i pe site-ul comunit`]ii Ad Astra.

„România trebuie s` arate c` ne merit`“ Dac` Octavian Iercan ar reveni pe meleagurile natale pentru c` \[i iube[te ]ara [i a observat c` „suntem mai bine educa]i [i mai concentra]i pe ceea ce vrem s` realiz`m“ decât restul europenilor, Marius Dan s-ar \ntoarce doar dac` ar putea aduce cu el „coordonatorul [tiin]ific, condi]iile de munc`, respectul oamenilor [i salariul de aici“. Pe de alt` parte, Adrian Buzatu nu va face cale \ntoars` atât timp cât România nu va deveni membru CERN, lep`dându-se de aceast` „ru[ine na]ional`“: „Nu ar costa decât cam un euro de persoan` pe an.

O bagatel`. Dar ce beneficii imense ar aduce [tiin]ei [i industriei române[ti!

Guvernul trebuie s` semneze actele [i s` asigure an de an un anumit procent din PIB cotiza]ie la CERN, a[a cum avem la Agen]ia Spa]ial` European` [i la Uniunea European`“. „|ntâi s` se transforme România, s` arate c` poate [i c` ne merit` [i apoi o s` vin` [i cercet`torii din str`in`tate“, conchide el.

actual creat de \nc`lzirea global`, publicându-[i rezultatele \n reviste interna]ionale. |n schimb, prof. dr.

Mihai Ionac a fost invitat la o universitate din Nürnberg, unde [i-a finalizat doctoratul \n microchirurgie.

TIMI {LICARU

inginerie silvic` la Universitatea Transilvania, unde a studiat de la topografie pân` la proiectare de drumuri, Octavian Iercan a ajuns, prin „Proiectul Apuseni“, doctorand la Universitatea din Freiburg, Germania, unde \[i adânce[te acum cuno[tin]ele de geoinformatic`. Direc]iile sale de cercetare sunt dou`: e-Learning (n.r. - form` educa]ional` prin care instructorul [i elevul sunt separa]i spa]ial [i temporal, dar lega]i prin tehnologiile online) [i teledetec]ia („remote sensing“) pe baza modelelor 3D.

„Am lucrat la elaborarea unui software de vizualizare [i de manipulare a datelor 3D rezultate din date LIDAR (laser). Acest software poate vizualiza «on the fly» date prelucrate (modele 3D) [i neprelucrate (nori de puncte laser) provenite din scanarea suprafe]ei terestre de un sensor LIDAR (Light Detection And Ranging)“, precizeaz` el.

Mai nou, tehnicile de „remote sensing“ sunt folosite de a[a-numita „arheologie spa]ial`“, care descoase misterele civiliza]iilor antice. |n plus, \n ultimii trei ani, Octavian Iercan a publicat trei articole \mpreun` cu al]i autori, iar anul acesta sper` s` publice un capitol \ntr-o carte de geoinformatic`. Dac` unii români aplic` direct pentru doctorat \n str`in`tate sau ajung s`-l fac` \n urma unor concursuri, al]ii sunt propu[i sau chiar invita]i. Propunerea profesorului Mihai Dima a purtat-o pe Monica Ioni]` la Institutul „Alfred Wegener“ pentru cercet`ri marine [i polare din Germania, unde \ncearc` s` reconstruiasc` variabilitatea climatic` la diferite sc`ri de timp, cercetare important` \n contextul

Modelul ucenicului, \n care un maestru \i insufl` tehnica \nv`]`celului s`u, nu se pup` cu microchirurgia.

Aici, medicul le \nva]` de unul singur, \mpins de marele risc de a gre[i atunci când lucreaz` zeci de minute pe doitrei milimetri p`tra]i. O spune Mihai Ionac, Magna cum Laudae la Universitatea „Freidrich-Alexander“ din Erlangen-Nürnberg, Germania, actualmente [ef disciplin` microchirurgie la Universitatea de Medicin` [i Farmacie din Timi[oara. A fost invitat \n Germania dup` un studiu al s`u pe vasele limfatice, chiar „de c`tre [eful institutului de farmacologie, prof. dr.

Kay Brune, care a vizitat universitatea noastr`, s` realizez un proiect de drenaj limfatic la [obolanul de laborator“, proiect la care cinci germani se opinteau deja de patru ani f`r` nici un rezultat. Motivul: nu aveau expertiz` microchirurgical`.

„Am finalizat proiectul \n [ase s`pt`mâni, dup` care am realizat multe alte proiecte, unul dintre cele mai spectaculoase fiind drenajul ductului toracic limfatic la [oarecele de laborator. A reu[it atât de bine \ncât puteam recolta de la animalele cu greutate de 15-18 grame \n medie o cantitate de circa 20 ml de limf`.“ De altfel, tocmai aceast` metod`, utilizat` pentru studii farmacologice [i imunologice, a constituit tema de doctorat pe t`râmul german. „Am demonstrat c` unele antiinflamatoare r`mân mai mult \n sistemul limfatic, oarecum «se depoziteaz`» aici, a[a \ncât este util a le administra atunci când se produc inflama]ii \n care sistemul limfatic este implicat. O alt` aplica]ie o au \n bolile parazitare, \n care am putut s` ar`t pentru prima dat` c` anumi]i parazi]i se r`spândesc \n corp pe cale limfatic`, \n salve, \n etape, nu \n mod continuu, element foarte important \n tratament.“ Totodat`, Mihai Ionac a aplicat \n premier` \n România o serie de tehnici chirurgicale, precum tratamentul chirurgical al neuropatiei diabetice - motivul pentru care mul]i dintre diabetici sufer` amputa]ii -, sau reconstruc]ii microchirurgicale de ]esuturi cu tehnici endoscopice.

To]i doctoranzii [i doctorii intervieva]i v`d cercetarea din România departe de rafinament. O prim` problem` sunt, evident, banii. „|n Olanda câ[tig bani s` \mi \ntre]in familia [i

ma[ina, \n România abia aveam bani de autobuz“, spune Cristi Presur`.

Guvernul trebuie s` aloce mai mul]i bani, cercet`torul s` se zbat` mai mult pentru granturi [i s` investeasc` banii cu \n]elepciune \n salariile studen]ilor [i postdoctoranzilor, \n deplas`rile la cercetare [i \n achizi]ionarea de echipament, explic` Adrian Buzatu.

România e s`rac` [i la capitolul publica]ii la standarde interna]ionale, mai ales c` Vestul judec` dup` criteriul calit`]ii, spune doctorandul Ciprian Dospinescu, de la Universitatea sco]ian` „Robert Gordon“ din Aberdeen, a c`rui munc` este pus` \n slujba unor tratamente pentru edemul [i hipertensiunea pulmonare. „Diferen]ele sunt mari \n atitudine, oportunit`]i, \n infrastructur` [i resurse financiare. Din punctul meu de vedere, cercetarea din România e, cu unele excep]ii notabile, mai degrab` un act de simulare pentru a p`stra ni[te aparen]e decât ceva ce aduce beneficii reale“, explic` el. |ntrebat ce ar schimba \n cercetarea româneasc`, Mihai Ionac ar permite s` fie „vocale“ [i promovate \n institu]iile de cercetare tocmai persoanele cu recunoa[tere interna]ional`.

Adrian Buzatu este vân`tor al „particulei lui Dumnezeu“ \nc` din clasa a XII-a

Ciprian Dospinescu caut` s` trateze mai bine edemul pulmonar

De altfel, rar se \ntâmpl` ca un grup de cercetare de la o universitate sau un institut autohton s` adere la o colaborare interna]ional` cu care s` pun` cercetarea la cale prin videoconferin]e [i mai ales prin contact fizic, reclam` Adrian Buzatu. Dincolo, \l completeaz` Monica Ioni]`, doctoranzii au parte de conferin]e interna]ionale [i particip` la diverse [coli de instruire profesional`.

Birocra]ia [i indiferen]a sunt urm`toarele pe list`. Ce \l irita cel mai mult pe Cristi Presur`, \n cei doi ani petrecu]i la IFA M`gurele, erau rapoartele scrise pentru minister, pe care nu le citea nimeni. „Munc` inutil`...“. Marius Dan a sc`pat definitiv de vizitele la secretariat: „Nu mi-a lipsit nimic de când am sosit aici, \ncepând de la banalul creion [i pân` la problemele administrative pe care le rezolv cu un simplu e-mail c`tre persoana responsabil`. Aici chiar uitasem de vizitele pe care le f`ceam la secretariat, pân` nu m-a]i \ntrebat dumneavoastr`“. Octavian Iercan d` verdictul \n cazul românilor care aleg s` studieze afar`: „Majoritatea au sim]it nevoia s` se elibereze de un sistem corupt [i necompeti]ional ca acela existent \n România. Nu te po]i afirma când profesorul t`u, \n loc s`-]i ofere un loc de munc`, te pune s` supraveghezi studen]ii la examene [i s` predai aceea[i materie \nvechit` [i searb`d` ca acum 30 de ani“.

Stelele pitice [i g`urile negre sunt pasiunea doctorandului Marius Dan

Marin Bodale spune c` tomografia computerizat` poate scana pân` [i mumiile

1.000 de euro pe lun`, „salariu de doctorand“ Bursele pentru doctoratele \n str`in`tate sunt destul de apropiate de la o ]ar` la alta. |n Canada, Adrian Buzatu, ca student doctorand, este pl`tit cu 19.000 de dolari canadieni (pu]in peste 12.000 de euro), din care \i r`mân 14.000 dup` achitarea taxelor de [colarizare, adic` \n jur de 1.000 de euro pe lun`. „Eu sunt foarte mul]umit. Nu conteaz` doar salariul, ci conteaz` foarte mult puterea financiar` a grupului de cercetare, dac` grantul poate s` pl`teasc` pentru partici-

parea la conferin]e, la a fi la fa]a locului, la laborator, la Fermilab. Or, grupul nostru \[i permite aceasta“, explic` doctorandul. Marin Bodale a fost r`spl`tit cu 1.200 de euro pe lun` pentru bursa Marie Curie de care a beneficiat, iar Marius Dan cu 1.050 de euro. Pe de alt` parte, o burs` DAAD, de care a beneficiat Monica Ioni]`, este cuprins` \ntre 875 [i 1.000 de euro pe lun`, \n timp ce bursele pentru doctoranzi \n Germania se \ncadreaz` \ntre 800 [i 900 de euro.

Monica Ioni]` examineaz` din Germania evolu]ia climatic` de-a lungul timpului

vocatul APoporului Cotidianul

20

l

WEEKEND – 23 - 25 NOIEMBRIE 2007

Cum combate [i dezbate ombudsmanul din Ontario, Canada, pe www.cotidianul.ro/select

Special

Na[terea Ombudsmanului român Institu]ia Avocatul Poporului a fost \nfiin]at` \n anul 1997, dar sediul actual situat vizavi de Banca Na]ional` din Bucure[ti a fost ob]inut de cel de-al doilea ombudsman român, prof. Muraru, „pis\ndu-l elegant“ pe Adrian N`stase. P\n` atunci avusese sediul fie „la bufetul Senatului, fie \n curtea Guvernului“. Avocatul Poporului are 14 birouri teritoriale.

din România: omul invizibil

• Avocatul Poporului, cel care ar trebui s` pun` tunurile pe institu]iile publice c\nd acestea \[i bat joc de cet`]eni, prefer` s` le pupe poala [i s` se roage de ele s` reg\ndeasc` un act.

De[i legea \i d` o mare putere, Avocatul Poporului \[i face institu]ia floare la ureche [i o plimb` uneori pe la Curtea Constitu]ional`, mai mult c\nd pre[edintele B`sescu are nevoie steluta.voica@cotidianul.ro marius.cosmeanu@cotidianul.ro

VIA}A {I FAPTELE Avocatului Poporului s\nt la fel de necunoscute persoanelor cu demnit`]i publice, pe c\t s\nt celor care nu posed` dec\t demnitate uman`. Misteriosul se nume[te Ioan Muraru, e profesor de drept constitu]ional la Facultatea de Drept a Universit`]ii Bucure[ti, a fost \nsc`unat ombudsman (denumirea recunoscut` interna]ional a „avocatului poporului“) \n 2001 de PSD [i reconfirmat pentru al doilea mandat \n 2006 de c`tre PD. Are la dispozi]ie o echip` de o sut` de oameni [i aproape un milion [i jum`tate de euro pe anul acesta ca s` se bat` cu institu]iile statului, c\nd abuzeaz` cet`]enii, [i se supune doar Parlamentului. El \nsu[i \[i exprim` indignarea \n raportul \naintat acestuia \n 2007, privind activitatea institu]iei pe care o conduce, c` o mul]ime de \nal]i func]ionari de stat sau „exponen]i de marc` ai massmedia“ se \ntreab` cine este [i ce face Avocatul Poporului. Pentru conformitate, ombudsmanul român le prezint` anul 2006 ca pe o epoc` de aur a mandatului s`u, \n care activitatea a cunoscut „un spor at\t cantitativ, c\t [i calitativ“. „Fa]` de 2005 se poate observa c` s-au prezentat \n audien]` cu 40,2% mai mul]i cet`]eni, adic` 11.961 de cet`]eni, au fost \nregistrate 6.407 peti]ii, cu 17,2% mai multe, dispeceratul telefonic a fost solicitat de 4.729 de cet`]eni, cu un spor de 36,2%. La acestea s-au ad`ugat 10 anchete, dou` recomand`ri, 1.375 de puncte de vedere comunicate Cur]ii Constitu]ionale, cu un spor de 36,8%, 3 excep]ii de neconstitu]ionalitate prin care am sesizat Curtea Constitu]ional`. Acest spor de activitate s-a putut realiza deoarece personalul institu]iei s-a manifestat cu mai mult` responsabilitate profesional`, cresc\nd receptivitatea fa]` de solicit`rile per-

soanelor fizice“, se m\ndre[te ombudsmanul român. Nemul]umi]ilor care vor rezultate concrete, num`r de cazuri rezolvate, prof.

Ioan Muraru le explic` cu limba de lemn cea mai groas` c` nu prea poate fi vorba de ele: „La asemenea \ntreb`ri nu se poate r`spunde foarte simplu, \ntruc\t activitatea ombudsmanului cunoa[te un specific care \l deosebe[te de restul autorit`]ilor publice, specific rezult\nd din competen]` [i mai ales din proceduri [i consecin]e“. Ombudsmanul \[i continu` pledoaria pentru eficien]a institu]iei aflate \n m\inile sale, de care, spune el, cet`]enii se declar` mul]umi]i: „Credem c` aprecierea activit`]ii noastre se exprim` semnificativ prin sintagma «clarificarea problemelor». Personalul institu]iei prime[te orice cet`]ean cu orice problem`, d\ndu-i fiec`ruia o explica]ie, o solu]ie. Deseori cet`]enii se declar` mul]umi]i c` s\nt primi]i, asculta]i [i consilia]i \ntr-o atmosfer` civilizat`. Trebuie re]inut c` forma principal` de activitate r`m\ne audien]a“. |n plus, ne spune prof. Ioan Muraru, institu]ia Avocatul Poporului mai ofer` [i un alt avantaj, nev`zut la suratele ei publice: „Cet`]eanul este invitat s` ia loc pe scaun, ceea ce nu se \nt\mpl` la autorit`]ile noastre publice, nici nu intr` de la poart`“.

Pl\ngerile pe care le poate lua \n seam` Avocatul Poporului vizeaz` abuzurile prim`riilor, prefecturilor, autorit`]ilor poli]iene[ti, penitenciarelor [i regiilor autonome. Prietenii institu]iei ombudsmanului din Parlament au avut grij` ca acesta s` nu porneasc` lupta cu ele cu pieptul gol sau cu un emo]ionant s`ru’ m\na, crucial \n repurtarea victoriei la ghi[eu. Nici nu au mizat vreo clip` pe talentul ombudsmanului de hipnotizator, care doar \[i \ntoarce privirea spre func]ionarul autocrat [i-l pune \napoi cu botul pe lege. Nu, au obli-gat institu]iile prin lege s`-i

Pl\ngerile cet`]enilor de care se poate ocupa Avocatul Poporului vizeaz` abuzuri din partea prim`riilor, prefecturilor, penitenc

IOAN MURARU

Avocatul Poporului

Ombudsmanul trebuie s` r`m\n` aceast` institu]ie frumoas`, ca preotul c\nd vine de Boboteaz` cu c`ld`ru[a de agheasm` [i busuiocul! Asta e ombudsmanul: deschide u[i, te ascult`, \ncearc` s`-]i aline suferin]a, eu personal nu doresc s` fiu un alt poli]ist

r`spund` la \ntreb`ri [i i-au dat dreptul s` atace hot`r\rile administra]iei publice \n contecios. Profesorul Muraru are \ns` motivele lui c\nd refuz` s` fac` uz de el. Ni le \mp`rt`[e[te punct cu punct. „Ombudsmanul trebuie s` r`m\n` aceast` institu]ie frumoas`, [ti]i cum \i spun eu? Ca preotul c\nd vine de Boboteaz` cu c`ld`ru[a de agheasm` [i busuiocul! Asta e ombudsmanul: deschide u[i, te ascult`, \ncearc` s`-]i aline suferin]a, eu personal nu doresc s` fiu un alt poli]ist“, e prima ra]iune a profesorului de drept constitu]ional. Pe ce se bazeaz`? „Au existat unele \ncerc`ri \n Parlament s` ne dea chiar mijloace de constr\ngere a institu]iilor, \nsemn\nd chiar trimiteri \n judecat`, nu doar la contencios, amenzi, dar eu \ntotdeauna le-am explicat parlamentarilor, [i p\n` acum am reu[it s`-i l`muresc, c`, \n momentul \n care ne-ar da asemenea atribu]ii noi, am deveni un fel de autoritate poli]ieneasc` [i sensurile noastre ar fi deturnate.“ |n plus, profesorul Muraru e adeptul principiului „F`r` violen]`“. „Trebuie s` [ti]i urm`torul lucru: atunci c\nd te duci s` stai de vorb` cu cineva, primar [.a.m.d., st` de vorb` cu tine

dac` \i spui «Dle, s\nt Avocatul Poporului!», nu prea [tie ce \nseamn` Avocatul Poporului, dar st` de vorb`. Dar dac` te vede c` te duci a[a, clon]os, hai s` spun ca un procuror, s` nu sup`r poli]i[tii, c` [i eu am fost procuror, nu prea st` de vorb` cu tine! Te prive[te cu r`ceal`“, nu poate s` nu ia \n seam` [i factorul emo]ional \n rela]ia cu administra]ia public` profesorul Muraru. De aici p\n` la motivul pentru care nu atac` pentru cet`]eni \n contencios hot`r\rile administra]iei publice nu mai e dec\t un pas. „O asemenea solu]ie nu este \n primul r\nd practic`, pentru c`, dac` noi am face 50 de procese, tot personalul Avocatului Poporului ar sta numai prin tribunale. {i un proces dureaz` de regul` foarte mult, trebuie s` te duci c\nd te citeaz` judec`torul, or, noi nu avem personal specializat pentru reprezentare \n instan]`, pentru o chestiune practic`. {i apoi se \ncalc` principiul disponibilit`]ii \n proces, prev`zut de art. 21 din Constitu]ie.“ O idee frumoas`, dar neconstitu]ional`, spune Avocatul Poporului, este atacarea \n contencios a deciziei unei autorit`]i publice, c\nd i se adreseaz` \ntemeiat o persoan` c` i

WEEKEND – 23 - 25 NOIEMBRIE 2007

Cotidianul Special

21

l

Raportul de activitate al ombudsmanului român, pe www.cotidianul.ro/select

1809

este anul în care parlamentul Suediei instituie Ombudsmanul, prima agen]ie independent` de protejare a drepturilor cet`]enilor. Termenul provine din suedeza veche [i înseamn` reprezentant. Din 1552 este preluat [i în alte limbi scandinave precum islandeza, norvegiana sau daneza. Prototipuri ale ombudsmanului au existat îns` [i în China Antic`, Coreea sau Roma Antic`.

VICTORII |MPOTRIVA BIROCRA}IEI Cazuri rezolvate de ombudsmanul român Avocatul Poporului a solu]ionat [i cazuri privind tergiversarea sau refuzul unor prim`rii de a restitui propriet`]ile, cereri adresate prefecturilor, arhivelor na]ionale sau unit`]ilor militare, care nu se sinchiseau s` r`spund`. Profesorul Muraru d` un exemplu de caz rezolvat de Avocatul Poporului din România, una dintre cele 10 anchete f`cute pe anul 2006. Un inginer pensionar de 87 de ani a venit s` se pl\ng` c` pensia sa e

gre[it calculat`. „«De 6 luni m` tot duc la Casele de Pensii», mi-a spus el, «[i primul lucru pe care m` \ntreab` e ce v\rst` am. C\nd le spun 87, \mi zic «Duce]i-v` acas`, c` v` r`spundem noi!». |n urma anchetei la Casa de Pensii am constatat c`, \n loc de 300 de lei, trebuiau s`-i dea 600 de lei, statul trebuia s`-i restituie vreo 9.000 de lei, s-a rezolvat abia dup` ce ne-am dus la func]ionarul respectiv [i l-am obligat s` ne arate h\rtiile.“

a Cur]ii Constitu]ionale. E chiar firesc s` atace \n contencios, s`-[i aleag` un singur caz suficient de relevant, s` fac` un scandal public, ca s` transmit` un semnal autorit`]ilor [i s` le sanc]ioneze. |n felul acesta, rolul Avocatului Poporului nu ar mai fi doar decorativ, acum nefiind luat deloc \n considerare. Cred c` domnul profesor Muraru nu \n]elege func]ia Avocatul Poporului.“

ciarelor sau regiilor autonome Foto: Mircea Re[tea

s-a prejudiciat un drept: „Cei care au f`cut legea contenciosului administrativ \n 2004 au ad`ugat un text care este contrar art. 21 din Constitu]ie, \n sensul c` cet`]eanul devine automat parte \n proces. Or, exist` un principiu vechi \n drept, al disponibilit`]ii, nimeni nu m` poate obliga s` dau \n judecat` pe cineva, \n civil vreau s` spun, nu \n penal.

Deci, iat` o chestiune de constitu]ionalitate care a fost atacat` de noi la Curtea Constitu]ional`, dar nu am avut spor. Noi ar fi trebuit s` prelu`m cauza persoanei, s` intent`m ac]iune, s-o introducem [i pe ea parte \n proces, s` se judece cet`]eanul ca ac]iune a noastr` [i s` deleg pe cineva la Baia Mare, s` zicem, unde e procesul. Dar la un moment dat reclamantul se poate hot`r\ c` nu mai vrea proces [i ne las` cu ochii \n soare, nu?“. Avocatul Poporului nu a f`cut niciodat` uz de dreptul s`u de a ataca \n contencios pentru un cet`]ean hot`r\rile administra]iei publice. „P\n` acum nici nu cred c` a fost vreo persoan` care s` ne cear`, din oficiu e foarte greu s` lu`m noi la cuno[tin]`, \n România s\nt mii de acte administrative, dar [i dac` ni s-ar solicita am avea multe rezerve. {i apoi,

ombudsmanii \n general nu se implic` \n justi]ie, nu trimitem \n judecat`, nu aplic`m sanc]iuni, nu anul`m acte. Noi mediem, noi rug`m autoritatea respectiv` s` reg\ndeasc` un act.“ Cristian P\rvulescu, pre[edintele Asocia]iei Pro Democra]ia, tocmai

\n atacarea \n contencios vede s`m\n]a respectului [i notoriet`]ii de care s-ar putea bucura institu]ia Avocatului Poporului. „Problema institu]iei e c` nu e vizibil`, nici militant`, e pasiv`. |ntr-o ]ar` ca România, ombudsmanul ar trebui s` fie militant, nu o anex` a Cur]ii Constitu]ionale sau o institu]ie de sesizare

INSTITU}IE FOARTE RESPECTAT~ Avoca]ii altor popoare nu stau degeaba Recomand`rile ombudsmanilor s\nt acceptate [i puse \n practic` \n Europa de c`tre institu]ii \n propor]ie de 95-98%. Eivind Sveum Brattegard, [ef divizie Ombudsman Norvegia, a declarat pentru Cotidianul c` ombudsmanul are putere asupra tuturor sectoarelor din domeniul public [i poate face recomand`ri pentru orice institu]ie, la toate nivelurile, cu excep]ia instan]ei judec`tore[ti. Ombudsmanul poate recomanda celui care a depus pl\ngerea s` mearg` \n instan]`, dac` a[a e mai bine pentru

rezolvarea cazului, de exemplu dac` daunele pe care statul trebuie s` le pl`teasc` ar putea fi mai mari.

Ombudsmanul Norvegiei are 42 de angaja]i, aproximativ 30 fiind juri[ti, [i un buget de aproape patru milioane jum`tate de euro. Yoshua Roth, ofi]erul de pres` al ombudsmanului din Israel, spune c` acesta nu are puterea de a impune recomand`rile sale institu]iilor, dar, din 1971 \ncoace, de c\nd a fost \nfiin]at ombudsmanul \n Israel, nu s-a \nt\mplat niciodat` ca o recomandare s` nu fie respectat` de vreo institu]ie de stat.

c`rora le va face v\nt \n realitate c\t de cur\nd va fi cu putin]`. |n primul r\nd, un buget mai generos. „Deci noi aplaud`m Parlamentul [i vine Ministerul de Finan]e [i ne taie elanul [i banii, nu ne las` s` cheltuim dec\t 70%, nu avem voie s` angaj`m oameni pe posturile vacante sau s` cump`r`m mobilier, iar la sf\r[itul anului ne ceart` c` nu i-am cheltuit.“ Dac` ar avea bani, c`ci i-ar face bine institu]iei ca angaja]ii Profesorul Muraru nu vrea s` dea s`i s` fie [coli]i pu]in \n afar`, profe\n judecat`, ca Avocat al Poporului, sorul Muraru i-ar trimite \n vizite la administra]ia public`, ci o ia c`tinel ceilal]i ombudsmani mai puternici cu pl\ngerea pe cale ierarhic`: din Europa s` se uite dou` s`p„Dac` dau peste un func]ionar opac, t`m\ni cum \[i rezolv` ei treburile: atunci \l pot reclama: pe primar \l „Ar putea merge \n Finlanda, ar pot reclama la prefect, pe prefect \l putea merge \n Suedia, acolo unde pot reclama la Guvern. C\nd am s-a n`scut ideea de ombudsman, ajuns aici, deja [ansele de a mai i-a[ trimite \n Fran]a, mai ales c` rezolva ceva \ncep s` scad`. Guver- acolo e [i [eful nostru cel mare, [i la nul poate fi reclamat la Parlament, Paris, unde e mediatorul republicii, aici [ansele s\nt zero, cu c\t urci mai ar putea merge [i \n Spania, unde au sus \n ierarhie, nu s\nt [anse, pentru un ombudsman foarte puternic“. c` autorit`]ile s\nt ocupate, nu stau Apoi, profesorul Muraru ar trimite ele de aceste probleme mici“. echipe s` deprind` tehnica interviului st`p\nit` de poli]i[tii olandezi: Avocatul Poporului e nesemnifica- „C\nd v` spun poli]ist s` nu crede]i tiv acolo unde ar trebui s`-[i \n- c` st` `la cu pistoalele la br\u, nu, deplineasc` meniun poli]ist elerea pentru care a gant, frumos, cu CRISTIAN fost creat, s` apere vorb` mieroaP|RVULESCU cet`]enii abuza]i s`“. Poli]i[tii roPre[edinte de stat, spune Crismâni nu au cum tian P\rvulescu, s`-i \nve]e pe Pro Democra]ia dar cel care l-a \nexper]ii [i conviat din neantul silierii s`i cum s` institu]ional [i s-a intervieveze cefolosit de puterile t`]enii: „Ei, e mai lui a fost Traian complicat. RoB`sescu. „Profesomânii s\nt s`tui rul Muraru e prode munc` voluntejat de Traian B`tar`, eu fac parte sescu, care a \n]edintre aceia care les repede c` acess-au s`turat de ta va deveni un inmunc` voluntastrument foarte r`. Poli]istul nosimportant \n b`t`tru e s`tul la r\nlia cu partidele. dul lui, e stresat, Sigur c`, Muraru are probleme fiind un constitugrele, pot s`-i rog ]ionalist, B`sescu a pe unii, prin rev`zut oportunitatea. la]ii personale, PD-ul i-a reconfirs` vin`, dar nu e mat sprijinul \n mai elegant!“. Deci 2006, iar \n iunie Olanda r`m\ne, Avocatul Poporului a stabilit oma sesizat Curtea budsmanul roConstitu]ional` cu mân. Tehnica de privire la dreptul interviu e vital`, pre[edintelui de a convoca referendu- spune el: „Eu mi-am \nceput cariera muri. Aici Avocatul Poporului a avut ca procuror [i trebuie s` v` spun c`, un rol determinant, clarific`rile deter- de[i atunci aveam o for]` teribil`, minate de el \n legea referendumului dup` primele trei ore sim]eam c` au schimbat total regula jocului. Din trebuie s`-mi iau c\mpii. La auc\te [tiu eu a mai f`cut o contesta]ie pe dien]e, nu la anchete, eu eram dcompeten]ele pre[edintelui. Dar `sta cu micile g`in`rii, nu procesele Avocatul Poporului nu trebuie s` pro- mari“. |n plus, exper]ii s`i trebuie tejeze pre[edintele de parlamentari, ci perfec]iona]i de cursuri de limbi cet`]enii de institu]iile statului, acesta str`ine [i calculator: „La angajarea e principalul lui scop.“ prin concurs fiecare d` o prob` de computer, dar nu to]i \l m\nuiesc la Ombudsmanul român e mul]u- adev`rata lui valoare. V` spun c` e mit de activitatea sa, consider` c` util cursul, iar cursul s` se finalizeze [i-a \ndeplinit mandatul, \i r`m\n chiar printr-un mic certificat intern, \ns` c\teva dorin]e ne\mplinite, ca eu s` [tiu: «Dle, consilierul `sta

Problema institu]iei e c` nu e vizibil`, nici militant`, e pasiv`. |ntr-o ]ar` ca România, ombudsmanul ar trebui s` fie militant, nu o anex` a Cur]ii Constitu]ionale sau o institu]ie de sesizare a Cur]ii Constitu]ionale

Cotidianul

20

G

WEEKEND – 25 - 27 IANUARIE 2008

Talentul se mo[tene[te. Fotografiile lui Drago[, fiul lui Radu Cristescu, pe www.cotidianul.ro/select

Special

Adjunctul lui Adrian P`unescu Traian Prosan a fost [eful echipei de fotografi de gradul 0 ai agen]iei Agerpres, \ntre 1978 [i 1991. |n toat` aceast` perioad` a \nso]it cuplul preziden]ial at\t \n vizitele oficiale de peste hotare, c\t [i \n vizitele de lucru din ]ar`. |nainte s` ajung` \n agen]ia de pres`, Traian Prosan a fost adjunctul lui Adrian P`unescu, la „Flac`ra“. S-a stins din via]` \n 1997.

eau[e[tii Cneprelucra]i RADU CRISTESCU

FOTOGRAFIILE cu \nt\iul cuplu al ]`rii lu\nd la talp` p`m\ntul \n lung [i-n lat, din ]`rile vecine p\n` \n cele prietene, ajungeau \n paginile ziarelor retu[ate [i pictate p\n` \n cel mai mic detaliu. De la ultima scam` ce sc`pase vigilen]ei responsabilului cu garderoba p\n` la ofi]erul de Securitate cu care nu trebuiau s` dea ochii cititorii, toate erau \ndep`rtate cu profesionalism \n laboratoarele Agerpress, la ordinul Comitetului Central. Ceau[escu [i nevasta lui \[i puseser` la dispozi]ie o echip` de excelen]i fotografi, care s` le povesteasc` m`sluit via]a \n zeci de mii de filme. Fiul unuia dintre ace[tia, Radu Cristescu, \[i aduce aminte cum adev`rul nu putea s`-[i g`seasc` loc nici m`car pe talpa pantofului lui Nicolae Ceau[escu. „Pare straniu, de necrezut, dar ca s` faci parte din echipa lui de fotografi trebuia s` fii foarte bun. Oric\t de idiot a fost el, \n domenii ca astea aveai nevoie de oameni foarte buni. |nspre ultimii ani, imaginile erau din ce \n ce mai pictate. Ceea ce se face azi cu

TRAIAN PROSAN

steluta.voica@cotidianul.ro gabi.lupu@cotidianul.ro anca.nicoleanu@cotidianul.ro ioana.calen@cotidianul.ro

TRAIAN PROSAN

Ca s`-[i ridice imaginea la standarde dictatoriale, Ceau[escu s-a folosit de arti[tii cei mai buni. Cu tehnica perfec]ionat` la serb`rile lui, coregrafii f`ceau bani verzi \n Occident, pictorii se \mbog`]eau nu numai \n renume mitiz\ndu-l \n tablouri, mul]i actori \i recitau cu credin]` [i-[i rotunjeau statul de plat`, iar fotografii \l \nchipuiau t\n`r [i-i \ndep`rtau fiecare nori[or de deasupra capului.

Fotografiile cu Ceau[e[tii \n posturi umane erau strict interzise poporului [i ]inute la secret

Photoshop atunci se f`cea cu m\na.

Se ajunsese p\n` acolo s`-i retu[eze lui Ceau[escu talpa pantofului, s` nu i se vad` nici o mizerie, s` apar` curat“, spune Drago[ Cristescu. Irina, fiica [efului echipei de fotografi de gradul zero de la Agerpres, Traian Prosan, spune c` Ceau[escu comanda [i fenomenelor meteo: „Am\ndoi erau retu[a]i, trebuiau s` arate tineri, f`r`

riduri. Dac` cereau ca \n fotografie s` nu apar` nori, se scoteau norii“.

Retu[urile mari, continu` Drago[ Cristescu, se f`ceau c\nd cineva trebuia s` dispar`: „Dac` \n jurul Ceau[e[tilor erau persoane care nu trebuiau s` fie v`zute \n fotografii, din Securitate sau al]ii, cei de la CC, care aprobau spre publicare imaginile, hot`rau cine s` fie scos din cadru,

retu[\nd fundalul cu pensula“. Pentru refacerea fotografiilor conform dorin]elor CC, Agerpres avea un laborator special, mare [i bine utilat, \n care echipe de retu[ori foloseau tu[uri speciale [i pensule foarte fine, aduse din str`in`tate.

To]i fotografii \ncercau s` de]in` cadre c\t mai bune, care s` aib`

Nevasta tiranului, \nc\ntat` de lebedele negre, TRAIAN PROSAN

Vizit` de lucru: \n spatele lui Ceau[escu, [i viitorul dezertor Pacepa (cu ochelari)

Valentin, singurul Ceau[escu care a acceptat s` se descal]e la pagode

nevoie de c\t mai pu]in retu[. „Nu \ncercau s`-i surprind` \n ipostaze proaste sau interpretabile, c` imaginile n-ar fi fost publicate, iar dac` f`ceai azi una a[a, m\ine la fel, \nsemna ori c` e[ti t\mpit, ori c` e[ti \mpotriva noastr`“, spune Drago[ Cristescu.

El explic` [i de ce era nevoie de mai mul]i fotografi: „Imediat \n spatele Ceau[e[tilor, la vizite, era primul cerc de securitate, \n care erau [i ace[ti c\]iva fotografi, dar dac` ie[eau din acest cerc, \ncetineau s` schimbe un film de exemplu, \n spatele lor mai era un cerc de securitate. Odat` ie[it din primul, nu te mai l`sau s` intri la loc, cu toate c` ei se [tiau cu securi[tii, c` se g\ndeau c`, dac` `sta a ie[it din cerc, scoate ceva din geant` [i-l atac` pe Ceau[escu“, \[i aduce aminte Drago[ Cristescu din ce-i povestea tat`l s`u. C\ndva, p\n` \n anii ’70, la o parad` de 23 August, acestuia i-a disp`rut un obiectiv din geant`, st\nd la tribuna oficial`, l\ng` Ceau[escu [i invita]ii s`i. Securitatea a \nnebunit, dar a g`sit ho]ul \n c\teva zile, un copil al unui acreditat diplomatic. Irina Prosan [tie de la tat`l s`u de ce m`iestrie aveai nevoie ca s-o fotografiezi pe Elena Ceau[escu. „Mo]`ia tot timpul, la dineuri, la conferin]e. Era foarte complicat s` o fotografiezi.“ Traian Prosan le spunea acas` [i c` so]ii Ceau[escu \[i luau imediat precau]ii dup` ce luau contact cu delega]iile oficiale: „Se sp`lau pe m\ini cu spirt“. |n vizitele \n str`in`tate se foloseau de conturi, dar pentru bani ghea]` n-au pus niciodat` m\na pe portofel. „Nu aveau niciodat` bani la ei. C\nd

WEEKEND – 25 - 27 IANUARIE 2008

Cotidianul Special

21

G

Agerpresul s-a \nfiin]at cu el Radu Cristescu a lucrat ca fotograf la agen]ia Agerpres \nc` de la \nfiin]area ei, la sf\r[itul anilor ’50. I-a fotografiat [i pe Chivu Stoica, [i pe Gheorghiu-Dej, \nainte ca Nicolae Ceau[escu \mpreun` cu consoarta s` fie personajele principale. Fotografiile sale, multe dintre ele nepublicate de organul de pres` al partidului, au fost preluate de agen]iile interna]ionale [i de ziarele din toat` lumea.

MARE PRE} Jum`tate de Dacie nou` pentru cuplul pictat Sala Dalles era \n preajma zilei lui Ceau[escu burdu[it` cu portrete ale cuplului. Arti[tii plastici cotizau [i ei cu spor la cl`direa cultului personalit`]ii. Picturi, sculpturi, tapiserii, p\n` [i de pe c`ni [i de pe farfurii te urm`reau chipurile celor doi. Unii arti[ti \i luau pe Ceau[e[ti drept modele pentru mul]i bani, al]ii din spirit revolu]ionar. Printre arti[tii de curte se num`rau Sabin B`la[a, Zamfir Dumitrescu, Doru {etran, Vasile Pop-Negre[teanu, Petru [i Ioan Achi]enie, Eugen Palade [i foarte mul]i al]ii. Piliu]` l-a portretizat pe Ceau[escu str\ng\ndu-i m\na lui {tefan cel Mare, iar Doru {etran [i Ioan Bi]an s\nt autorii celebrei lucr`ri „Nicolae [i Elena Ceau[escu \n ARO, vizit\nd [antierele ]`rii“.

Pentru acest portret, cei doi au primit 5.000 de lei, mul]i bani pentru acea vreme, dar un mizilic pe l\ng` c\t c\[tigau al]i colegi de-ai lor pentru lucr`ri cu tematici asem`n`toare. Zamfir Dumitrescu, de pild`, a f`cut un portret al lui Ceau[escu pe care apoi l-a v\ndut cu 40.000 de lei reginei Norvegiei, jum`tate din suma cu care puteai s`-]i cumperi la vremea aceea un autoturism Dacia. Dar iconograful num`rul unu al so]ilor Ceau[escu a r`mas, \n ciuda concuren]ei acerbe, Sabin B`la[a. „Pe Ceau[e[ti i-a pictat numai \n contexte mar]iale sau eroice, efectul lucr`rilor sale fiind unul de acreditare mitic`, ce le hr`nea dictatorilor megalomania“, descrie Pavel {u[ar` lucr`rile lui B`la[a.

TRAIAN PROSAN

TRAIAN PROSAN

, \n Australia Foto: Traian Prosan

C`prioarele se apropie f`r` fric` de savantul de renume mondial

Coana Leana \i d` indica]ii pentru Casa Poporului arhitectei Anca Petrescu

pl`]ile nu se f`ceau din conturi, exista de fiecare dat` c\te un om cu valiza de bani \n preajma lor care f`cea oficiile“, spune Irina Prosan. Ea are [i o fotografie a tat`lui s`u, de prin anii ’80, \ntr-un turneu de trei s`pt`m\ni \n Malaiezia, Indonezia [i Singapore: „Era inclus` [i o vizit` la pagode. Doar Valentin s-a desc`l]at, conform obiceiului. Cuplul preziden]ial a refuzat s-o fac`, «Cum adic` s` se descal]e?», renun]\nd astfel s` le vad`“. Cum se \ntorceau la redac]ie, dup` ce-l \nso]iser` pe Ceau[escu, primul lucru \n mod absolut pe care trebuiau s`-l fac` fotografii era s` predea filmele. „Ce la toalet`, mai \nt\i dai filmele la developat. Aveau o mas` cu geam luminat` de dedesubt, cu dou` semne pentru film. Pus \n lungime, filmul, dac` era la semn, \nsemna c` nu se t`iase nici un cadru din el, ca nu cumva cineva s` scoat` vreunul [i s`-l publice \n str`in`tate. Ei mai p`strau \ns` c\te o poz`, c` aveau c\te dou`trei aparate. Eu am fost extrem de uimit c\nd tata a scos ni[te fotografii care ar fi trebuit ]inute sub cheie.“

Preferatul Elenei Ceau[escu din echipa de fotografi era Petric` Dumitrescu, pe care \l chema acas` s-o imortalizeze. Din senin, acesta s-a prezentat \ntr-o zi la serviciu cu p`rul negru ca pana corbului. Drago[ Cristescu poveste[te ancheta vesel` la care l-au supus colegii: „Ar`ta straniu, cu p`rul a[a negru. P\n` la urm` le-a spus cu greu c\torva c` i-a zis Tovar`[a: «P`i bine, m`i Petric`, ce-i cu p`rul `sta alb la tine \n cap?». A trebuit s` se vopseasc`“.

Micile m`rimi de pe la jude]e \i curtau pe fotografii din echipa lui Ceau[escu s` le dea [i lor c\te o poz` \n care ap`reau l\ng` tiran. Drago[ Cristescu \[i aduce aminte c\t erau de recunosc`tori: „Pentru pupincuri[tii de pe la jude]e era o mare fal`, un atu, dle, purtai pistol dac` aveai o poz` cu Ceau[escu. Erau directori de \ntreprindere, IAS sau jude]enele de partid.

Le d`deau fotografii [i ei la r\ndul lor le d`deau c\te o aten]ie: ia [i tu un mu[chi file, un ca[caval sau le umplea un portbagaj cu ce se g`sea. Lui tata i-a trimis la Bucure[ti unul din zona Deltei un sac de pe[te“.

Cu toate c` majoritatea fotografiilor celor din echipa de gradul 0 erau aproape moarte din punct de vedere jurnalistic, lui Radu Cristescu i-a mai venit din c\nd \n c\nd „din ]`ri str`ine“ un fior de satisfac]ie. O fotografie a lui a f`cut \nconjurul Americii, care a r\s de viitorul pre[edinte al SUA, Richard Nixon. Drago[ Cristescu poveste[te: „Nixon nu era dec\t senator [i venise \n vizit` \n România, la Ceau[escu.

Jurnali[tii americani au f`cut contract cu Agerpres pentru schimb de imagini. Au cump`rat o fotografie de-a tatei, pe care românii nu au publicat-o, \n care \l surprinsese pe Nixon c\nd \[i aranja nodul de la cravat`, \nainte s` intre la Ceau[escu.

L-au interpretat ca pe un gest de emo]ie [i au \ntors-o foarte bine din condei: «Senatorul Nixon are emo]ii \nainte de a intra la pre[edintele României»“. Tensiunea \n care lucra la Agerpres Radu Cristescu o f`cea sim]it` [i acas`. Dintr-un om vesel

devenise t`cut, spune fiul s`u, [i \n ceea ce privea meseria sa devenise aproape secretoman: „Tata s-a schimbat v`z\nd cu ochii. To]i au fost m`cina]i, n-a ie[it unul pe picioare de acolo. P\n` t\rziu tata avea co[maruri [i vise obsesive. {i americanii \i propuseser` s` vin` cu ei, [i al]ii, dar i-a fost fric`. C\teodat` mai spunea, a[a ca un oftat: «E, dac` a[ fi avut unde...

Ce p`cat c` n-am f`cut [i eu nimic».

«Cum, tat`, n-ai f`cut nimic, ai f`cut fotografii \n toat` lumea!»“ .

Printre actorii f`r` de care tovar`[ul [i tovar`[a nu concepeau serbare omagial` erau Gheorghe Cozorici, Silviu St`nculescu, Mircea Albulescu, Adela M`rculescu, Lucia Mure[an sau Eusebiu {tef`nescu, care trebuiau s` recite la fiecare 26 ianuarie sau 23 August texte precum „M\ndr` corabia, me[ter c\rmaciul“. Actorul Florin Anton de la Teatrul de Comedie, contemporan cu evenimentele, poveste[te ce a p`]it Gheorghe Cozorici \ntr-un an \n care a vrut s` sar` o zi de na[tere a multiubitului conduc`tor. Sim]ind c` se apropie s`rb`toarea, Cozorici a \ncercat s`-[i piard` urma \ntr-un sat de pescari din Delt`. Dar pentru c` era unul dintre prefera]ii Elenei Ceau[escu, a fost pus` \n aplicare o opera]iune de comando pentru a-l scoate pe actor din gaura de [arpe \n care se ascunsese. Reperat rapid, cu sprijinul ciripitor al unui coleg, Gheorghe Cozorici a fost adus cu un elicopter al Armatei Române la serbare [i a primit interdic]ie s` p`r`seasc` ora[ul \n preajma s`rb`torilor na]ionale. Anton mai poveste[te c`, \n timp ce unii

Fotografia Elenei Ceau[escu \n compania unui papagal sus-pus n-ar fi fost publicat` niciodat` Foto: Radu Cristescu

actori aveau de suferit pentru c` refuzau s` recite versuri patriotice, al]ii o f`ceau cu mult elan, autopropun\ndu-se pentru aceast` misiune care era [i bine pl`tit`.

Mergeam cu to]ii de bun`voie. Ba \nc` unii se sup`rau dac` nu erau chema]i. M\ncam bine, beam bine [i apoi eram [i pl`ti]i. C\nd m` duceam la c\te o beric` [i scoteam portofelul, printre sutele de lei se mai g`sea [i c\te o bancont` verde, de 100 de dolari.

Era ceva normal!“

Ion L`ceanu \ns`, unul dintre l`utarii favori]i ai so]ilor Ceau[escu, e foarte m\ndru de apropierea sa de cuplul preziden]ial. „Dictator sau nu, Balerinul Gheoghe Stanciu \[i era totu[i pre[edintele României [i era aminte[te cu oarecare pl`cere de o m\ndrie pentru mine s` fiu chemat comunism, dar nu pentru regim, ci [i la serb`rile oficiale, [i la petrecerile pentru c` aceea a fost perioada de glodin familie.“ Amintirile lui L`ceanu, rie din tinere]ea sa, c\nd dansa pe care se prezint` „solist multilateral marile scene europene. Spectacole de dezvoltat la fluier, cimpoi, ocarin`, 23 August [i evenimente de gen a caval, voce etc.“, despre petrecerile de coregrafiat, spune, mai mult \n sil` \n la Ceau[e[ti s\nt c\t se poate de Ia[i: „Nimeni nu era pl`tit pentru pl`cute. „Petreceau cu modera]ie, nu munca asta istovitoare, dar legendele l-am v`zut niciodat` pe Ceau[escu conform c`rora oamenii mureau pe nici m`car pilit. Lui \i pl`ceau cel mai stadioane \n timpul repeti]iilor s\nt mult c\ntecele oltene[ti, «M-a f`cut exagerate. La fiecare astfel de manimama oltean», «M` dusei s` trec la festa]ie erau cel pu]in 50 de ma[ini de Olt», «M`rioar` de la Gorj», de astea.“ salvare“. Coregrafii români erau Muzicantul a avut [i ce \nv`]a de la foarte aprecia]i \n Occident. „Cine Ceau[escu: „C\ntam \ntr-o sear` «M` mai avea pe vremea aia experien]a dusei s` trec la Olt» coregrafilor ro[i ajunsesem la mâni care f`ION L~CEANU versul «Unde-o fi ceau serb`rile lui L`utar Oltul mai mare, mCeau[escu?“ o trece m\ndra Printre cei mai c`lare». Ceau[escu buni care lucrau s-a \ntors spre la aceste evenimine [i m-a chemente, Stanciu \i mat a[a, cu degeaminte[te pe tul, la el. Eu \nOleg Danovski, ghe]asem. M` g\nDoina Androdeam c` pentru un nache [i Hero c\ntec nu m-o Lupescu. De ziua aresta. {i el mi-a celor doi dictaspus la ureche: tori spectacolele «Tovarrr`[e. Cose f`ceau doar la rrrect e: Unde-o fi Sala Palatului.

Oltul mai marre, Repeti]iile \ncem-o trece m\ndra-n peau cu o lun` spinare». {i avea dreptate tovar`[ul jumate \nainte, dar cei care scriau cu pre[edinte. De c\te ori c\nt c\ntecul trupurile pe stadion repetau chiar mai `sta \mi aduc aminte cum m-a corec- mult. „Profesorii de sport erau mari tat atunci“. Ion L`ceanu \[i aminte[te speciali[ti \n C\ntarea României“, c` favoritul pre[edintelui era Gic` Pe- spune coregraful. Atmosfera de la trescu. Acesta c\nta pentru Ceau[es- repeti]ii nu era propriu-zis tensionat`, cu c\ntece de [pri] [i pentru coana apre-ciaz` el. |n schimb, trebuia tot Leana roman]e. „Era \nnebunit` timpul s` te g\nde[ti de dou` ori ce dup` «M\ndra mea cu ochii verzi», pe spui [i s` fii atent la oamenii din jurul care era musai s` i-o c\nte nea Gic` t`u, c` nu se [tia cine apleca urechea Petrescu. De la petreceri nu lipseau la vorbele tale: „Eram mereu atent Gogu R`dulescu [i Manea M`nescu. cum m` \mbrac. De[i \mi petreceam Dac` Ceau[escu fredona o melodie, ca mult timp \n str`in`tate [i-mi cump`la un semn, \ncepeau [i ei s` c\nte.“ ram haine de acolo, c\nd veneam aici Muzicantul declar` c` nu a fost nicio- \mi cump`ram pantaloni române[ti. dat` adus cu for]a. „Nu [tiu de ce se Dac` veneam \n blugi, se uitau foarte feresc colegii mei s` recunoasc` asta. ur\t la tine românii“.

Nu [tiu de ce se feresc colegii mei arti[ti s` recunoasc`. Mergeam cu to]ii de bun`voie. Ba \nc` unii se sup`rau dac` nu erau chema]i.

Cotidianul

20

G

WEEKEND – 29 FEBRUARIE - 2 MARTIE 2008

Istoria homeopatiei \n România pe www.cotidianul.ro/select

Special Singurul loc \n care democra]ia nu e bine tolerat` e regatul bolii. La intrarea \n acesta medicina conven]ional` ofer` un diagnostic similar cu al altor milioane de oameni, iar ca ie[ire o loterie, rezultat al unei chestiuni de probabilitate statistic`.

Nesiguran]a generat` de impersonalul unui diagnostic [i aleatoriul unei vindec`ri \i determin` pe oameni s` caute un sens personal suferin]ei lor \n medicina alternativ`.

steluta.voica@cotidianul.ro

CHIAR {I ACUM, c\nd medicina conven]ional` e \ncununat` de lauri [i a preluat \n mod oficial controlul, medicina alternativ`, cu ramurile ei [i vechi, [i noi, precum homeopatie, fitoterapie, acupunctur`, tehnici orientale de medita]ie, cristaloterapie, bioenergie sau diete macrobiotice, \[i arat` \n statistici puterea asupra trupurilor [i min]ilor oamenilor. Uneori, aceasta e chiar mai mare \n miliarde de dolari [i zeci de milioane de pacien]i dec\t cea a medicinei conven]ionale.

O asisten]` medical` \n valoare de 40 de miliarde de dolari cheltui]i de 60 de milioane de americani pe an a determinat-o pe o profesoar` de la Universitatea Harvard, Anne Harrington, s` analizeze \ntr-o carte, „T`m`duirea l`untric`“, premisele care \i fac pe oameni s`-[i caute leac pentru boli grave, precum cancerul [i SIDA, mai mult \n cabinetele de medicin` alternativ` [i complementar` [i s` explice de ce au fost [i s\nt trasate leg`turi \ntre emo]ii [i boli.

Harrington e de acord c` uneori tratamentele standard nu func]ioneaz` sau pur [i simplu nu exist`, iar alte-

DORU LAZA Medic clinic` naturist`

Medicina a uitat c` pacientul nu are doar organe, are [i suflet, are [i spirit.

Uit` voit sau din goana mare, c`, dac` consul]i 50 de bolnavi pe zi, ce le po]i spune? ori nu reu[esc s` dezv`luie cauzele fizice ale bolii unui pacient, dar asta nu explic` nicidecum nemul]umirea larg r`sp\ndit` fa]` de medicina clasic`. Esen]ial este \ns`, spune profesoara de la Harvard, c` medicina clasic` nu reu[e[te s` r`spund` la \ntrebarea \nnebunitoare, care chinuie[te fiecare bolnav: „De ce eu, de ce acum, ce urmeaz`?“.

Jargonul medical al doctorului nu-l las` s` \n]eleag` mai mult de un nume din diagnosticul s`u, vindecarea nu i-o poate garanta nimeni, \i pot da doar o oarecare speran]` de via]` ni[te statistici, iar nesiguran]a faptului c` nu [tie \n care procent se va \ncadra - cel al noroco[ilor sau al ghinioni[tilor? - e de nesuportat.

Dr. Doru Laza, care conduce clinica naturist` Eden din Breaza, nu neag`

\n nici un caz meritele medicinei alopate, care e de prim ordin \n urgen]`, \ns` are multe s`-i repro[eze: „Mul]i dintre pacien]ii mei mi-au spus c` \n spitale s-au sim]it doar un num`r, nu un nume. {i eu am v`zut profesori care la consulta]ie nici nu se uit` la pacien]i, ci doar la setul lor de analize. Medicina a uitat c` pacientul nu are doar organe, are [i suflet, are [i spirit. Uit` voit sau din goana mare, c`, dac` consul]i 50 de bolnavi pe zi, ce le po]i spune? Oamenii care vin la noi s\nt ni[te oameni r`ni]i, dar nu doar fizic, ci [i suflete[te. O terapie adev`rat` nu se adreseaz` numai organelor, ci [i sufletului“. |n plus, e sup`rat dr. Laza, ignoran]a alimentar` a pacien]ilor care \i vin la tratament e hr`nit` de indiferen]a medicilor alopa]i: „|n România nu exist` profilaxie alimentar`. Am pacien]i care vin [i-mi spun c` nau [tiut c` trebuie s` ]in` la boala lor diet` restrictiv`, c` nu le-a spus nici un medic. Nu [tiu de ce nu se fac programe de educare \n mas`, c` lumea se treze[te, nu mai consum` sucuri [i m\ncare cu at\tea E-uri, foarte mult` carne [i gr`simi, \ncepe s` ]in` seama“.

Dr. T. Caba, acupuncturist renumit [i autor al multor c`r]i de specialitate, la care pe vremuri se tratau [i demnitarii comuni[ti, explic` de ce medicina alternativ` are a[a mare c`utare: „Medicamentele medicinei conven]ionale s\nt unul mai toxic ca altul, contraindica]iile lor s\nt mai multe dec\t indica]iile [i au foarte multe efecte secundare. O statistic` a Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii a ar`tat c` pacien]ii apeleaz` \n num`rul cel mai mare la acupunctur`, pe locul 2 e homeopatia, pe locul 3, fitoterapia, [i abia apoi medicina alopat`. Acupunctura e cunoscut` de pe timpul \mp`ratului Galben, 3.000 de ani \.e.n., [i de atunci [tia de leg`turile intime dintre organe, cum ar fi cine comand` cantitatea de globule ro[ii - rinichiul -, lucruri pe care medicina alopat` le-a descoperit de cur\nd“. Cel care a inventat homeopatia a tr`it la Sibiu, spune dr. Caba, se numea Samuel Hahnemann [i era medic, bibliotecar [i numismat al baronului Brukenthal. Mai dispre]uite dec\t homeopatia [i suratele ei alternative de c`tre medicii conven]ionali nu s\nt dec\t vr`jile de la ]ar`. „Nu-i \n]eleg pe alopa]i, duc o lupt` de anihilare cu medicina alternativ`. Le spun pacien]ilor s` nu fac` tratamente homeopatice sau de acupunctur`,

edic edi de exemplu, c` poate func]ioneaz` ea, dar nu \n ceea ce-l prive[te pe pacient, adic` merge la al]ii, dar nu la el. Fiecare specializare alopat` \[i ]ine teritoriul ca animalele de prad`“, spune dr. Caba.

Dr. Dorin Drago[, medic primar medicin` intern` la Spitalul Universitar de Urgen]` din Bucure[ti [i autorul c`r]ilor „Plantele de leac pentru t`m`duirea sufletului“ [i „Fitoterapia psihocauzal`“, [i-a demonstrat \n teza de doctorat teoria conform c`reia bolile au o cauz` psihoemo]ional`, pun\nd s` lucreze medicina clasic` \mpreun` cu cea alternativ`. Prima dezam`gire, care a pus bazele teoriei sale, a fost nemul]umirea fa]` de cum erau trata]i pacien]ii \n spitale. „Problema fundamental` de la care am plecat a fost sentimentul pe care l-am avut \nc` din primii ani de facultate c` pacientul nu e b`gat \n seam`. Noi f`ceam mult` [tiin]` la vizit`, venea profesorul [i d`-i cu valve, cu sufluri, cu parametri hemodinamici [i mai aveam [i atitudinea: «Ei, las` c` el oricum nu \n]elege nimic [i noi decidem ce [i cum!». |mi era clar c` oamenii `ia aveau nevoie [i de altceva, dar pe atunci tot ce le puteam

alternati

Homeopatie [i fitoterapie

Homeopatia e definit` pe baza legii similarit`]ii [i a dilu]iilor substan]ei: „Orice substan]` care produce simptome specifice unui organism s`n`tos administrat` în doz` mare poate fi folosit` pentru tratarea unui bolnav care prezint` simptomele respective, administrat` într-o form` foarte diluat`“. Cafeaua va produce stare de veghe, iar \n dilu]ie homeopatic` e folosit` în tratamentul insomniei.

Ceapa produce irita]ie ocular` [i curgerea nasului, în doze homeopatice fiind folosit` în tratamentul conjunctivitei [i al r`celii (care au simptome similare). Fitoterapia folose[te plantele sub form` de extracte totale.

Alopatia trateaz` folosind contrariile, cele mai multe medicamente ale sale av\nd prefixul „anti“.

oferi era un examen clinic complet. {i ei aveau o satisfac]ie exagerat` pentru ceea ce le f`ceam [i care practic nu le folosea la nimic, c` ei oricum primeau tratamentul de la altcineva, dar le acordam aten]ie [i mul]i \mi spuneau: «Nimeni n-a mai vorbit a[a cu mine». Poate profesorii erau ocupa]i, dar era acolo o turm` de reziden]i care n-aveau nimic altceva de f`cut“, spune dr. Dorin Drago[. Urm`toarea dezam`gire a fost legat` de felul \n care se f`ceau studiile clinice [i tratamentele: „Vedeam situa]ii, \n spitale mari, \n care saloane \ntregi de pacien]i cu insuficien]` cardiac`, hipertensiune aveau acela[i tratament, parc` fotocopiat. Sigur, eu, fiind student, nu aveam cum s` zic e bine, nu e bine, dar m` g\ndeam cum nu iau \n considera]ie particularit`]ile fiec`ruia: unul e mai t\n`r, altul mai b`tr\n, unu-i mai fricos, altul mai m\nios, m`car ca figur` [i temperament, [i tot erau diferi]i. Chiar n-are farmacia [i alte medicamente? Pe atunci \nc` nu ie[isem din teritoriul medicinei conven]ionale, dar treptat am \nceput s`-mi dau seama c` abordarea asta a ei nu e suficient`“. Ca s` g`seasc` un r`spuns, dr. Dorin Drago[ a \nceput s` studieze home-

WEEKEND – 29 FEBRUARIE - 2 MARTIE 2008

Cotidianul Special

21

G

Stresul, moartea imunit`]ii Medicul de la Universitatea din Montreal Hans Seyle, creatorul termenului „stres“, pe care l-a preluat din metalurgie, afirma c`, \n caz extrem, stresul epuizeaz` mecanismele de ap`rare ale organismului, conduc\nd la moarte. La consolidarea leg`turii dintre emo]ii [i boal` au contribuit [i Sigmund Freud, [i Jean-Martin Charcot, ambii \ncerc\nd s` identifice cauzele nonfizice ale bolilor pacien]ilor [i s` conceap` alte tratamente \n afara pastilelor [i interven]iilor chirurgicale.

Acupunctur` \n fa]a a 70.000 de oameni La Institutul de Medicin` Alternativ` din Bucure[ti, parte a circuitului medical de stat, se trateaz` de la mini[tri p\n` la s`raci. Acupunctura are tradi]ie de aproape o sut` de ani \n România, iar dr. Florin Br`til`, directorul institutului, a primit medalii [i onoruri din partea forurilor academice chineze[ti \n multe r\nduri: „Cei mai aviza]i s\nt chinezii, trebuie s` mergi ca s` \nve]i la [colile lor, eu de cinci ori am fost, dar [i la multe congrese, [i am curajul s` spun c` tot nu [tiu tot“. Cel mai mediatizat rezultat al s`u la nivel interna]ional a fost \n urm` cu mul]i ani, c\nd a \nso]it un lot de sportivi români la Jakarta, atunci c\nd unul dintre ace[tia a f`cut stop cardiac pe teren: „B`jenaru a f`cut dispnee albastr` [i p\n` la marginea terenului i s-a oprit inima. O salvare a americanilor cu electrocardiograf portabil a indicat aceasta. {ansa a fost c` eu v`zusem la spitalul universitar din Shanghai o situa]ie de urgen]` similar` [i cum au intervenit cu acele de acupunctur`. Dac` nu te \ncadrezi \n trei minute, po]i s`-l reanimezi, dar r`m\ne un animal decerebrat. |n fa]a a 70.000 de oameni am reu[it s` intervin cu acele [i, \n dou` minute [i circa 40 de secunde, inima a reu[it s`-[i revin`“. Preg`tirea serioas` a unui medic \n acupunctur` dureaz` 10-15 ani, spune dr. Br`til`.

cina

iv` \n România ORDINE |N HAZARD Metafora bolii

De-a lungul istoriei, spune Anne Harrington, profesoar` de istoria medicinei la Harvard, oamenii s-au str`duit s` g`seasc` un sens personal al bolii [i suferin]ei, iar toate culturile, inclusiv cele occidentale, le-au oferit tradi]ional puzderii de pove[ti religioase, morale [i sociale care s`-i ajute s` \n]eleag` de ce sufer` [i s` fac` o leg`tur` \ntre ceea ce li se \nt\mpl` [i o mai mare \n]elegere a identit`]ii [i a destinelor lor. Iar la originea celor mai multe dintre pove[tile noastre despre mintea care vindec` trupul, mai spune Harrington, se afl` Biblia [i alte scrieri religioase, care descriu lupta \mpotriva posed`rii de c`tre for]e demonice. |n \ncheierea c`r]ii sale, profesoara de la Harvard nu d` nici un r`spuns tran[ant la \ntreb`rile pe care i le pun studen]ii s`i: „Care dintre teoriile despre influen]a min]ii asupra trupului s\nt adev`rate? Oare s\nt la fel de valoroase toate pove[tile despre boal` pe care ni le spunem singuri?“, c`ci a v`zut [i cazuri \n care acestea nu au avut nici un efect, dar a fost [i b\ntuit` de cazuri \n care a v`zut tumori care se topeau „ca bulg`rii de z`pad` pe o sob` \ncins`“ ca reac]ie la un tratament considerat de al]ii inutil, dar \n care bolnava credea. De un lucru e \ns` sigur`: orice ne-ar dezv`lui [tiin]a despre cauza [i evolu]ia unei boli, noi vom continua s` ne spunem pove[ti [i vom folosi propriile metafore pentru a da sens hazardului

opatia [i fitoterapia, domenii, de altfel, cu tradi]ie \n România. „Aici am fost [ocat. P`i, s\nt 20 de plante pentru tuse, pe care o dau? Majoritatea plantelor s\nt diuretice, dar numai anumite se folosesc pentru afec]iuni renale. Atunci a ap`rut ideea asta: oare plantele care ac]ioneaz` pe cord, s` zic, n-au cumva la alt nivel o ac]iune mai special`? Dac` miro[i un busuioc, ai o stare total diferit` de aceea dup` ce miro[i menta, nu?

Efectul acesta nu are cum s` nu se reflecte [i \n efectele lor farmacodinamice sau \n principiile lor active, c` pe lumea asta toate lucrurile s\nt legate \ntre ele! Oare nu toate plantele care se folosesc pentru cord au ceva comun pe efect psihoemo]ional, care se potrive[te cu eventuala cauz` psihoemo]ional` a bolilor cardiace?“ Ipoteza lui de lucru p`rea de bun-sim] [i s-a pus pe treab` s` vad` dac` se poate demonstra. A luat un lot de 500 de pacien]i c`rora le-a consemnat bolile paralel cu simptomele psihice - m-am sup`rat, m-am certat cu tata, m` b`tea iubitul - [i a notat la fiecare c\nd i s-a declan[at boala. Concluziile s`reau \n ochi, spune dr. Dorin Drago[: „Atunci am v`zut c` la pacien]ii cu boal` reno-urinar` ap`rea \n mod

frapant sentimentul de inechitate, care e generatoare de ostilitate, ur`, c` ]i se face o nedreptate, c` nu ]i se r`zbunare, \n ardoare. Persoanele d` ce ]i se cuvine, [i ap`rea mult mai cu predispozi]ie la bolile cardiace frecvent la femei. Ap`rea \n mod s\nt voluntare, dominatoare. |n invariabil indignarea \mpotriva fap- cazul femeii care se dedic` familiei, tului c` nu au fost trata]i cum tre- ea ajunge s` considere c` doar ea buie nu neap`rat \n cuplu, ci [i de [tie ce-i mai bine pentru copilul ei, colegi, prieteni sau vecini“. La prob- so]ul, mama ei. De regul`, ea lemele cardiace, precum cardiopatia gre[e[te a[a, pentru c`-i ia astfel ischemic`, i-a fost ceva mai greu s`- autonomia de a decide el ce-i mai [i dea seama, spune dr. Dorin bine pentru el s` fac`. Atunci acest Drago[: „|n mod constant vedeai la copil devine nefericit, mama \i alege ace[ti oameni tendin]a de a se meseria, el n-o s` aib` nici o tragere devota unei cauze, de a se implica cu de inim` s-o fac` cum trebuie numai patim`, de a se d`rui unui obiectiv, pentru c` mama lui a decis ce-i mai care putea s` fie foarte divers, dar bine pentru el. Ea ajunge s`-i fac` constant g`seai r`u celui c`ruia ideea de «a pune a vrut s`-i fac` suflet». La femei bine“. Cum nu DORIN DRAGO{ erau familia [i po]i face din cal Medic primar, Spitalul cuplul, erau fefluture, nici Universitar de Urgen]` mei care se sacridintr-un p`Bucure[ti ficau, `sta era un tima[ n-o s` faci cuv\nt foarte imniciodat` un \nportant, mai rar ]eleg`tor, un femei carieriste atent, un binecu cardiopatie isvoitor, iar tocchemic`, \n mai aici apare o schimb o g`se[ti problem` pe foarte frecvent la care n-o \n]eleg b`rba]i. Erau b`rnici mul]i dintre ba]ii a[a-zis «worcei care au stukaholici», dedidiat ayurveda, ca]i cu totul penspune dr. Dratru afacerea lor, go[. „M\nia nu o colec]ia lor cu sublimezi \n butimbre sau acte n`voin]`, tolede caritate [i penran]`, asta e caltru care ar fi sacitatea opus` la rificat orice. Mi-a care m\niosul cu fost destul de greu greu ajunge, s`-mi dau seama cum nici pe cel \ntruc\t aveai de ap`, care e aceea[i boal` la ata[at [i indofemei devotate falent, nu-l po]i miliei [i la b`rba]i face ardent. M\devota]i \n te miri niosului \i ceri ce, care nici nu s` transforme mai [tiau de famipatima \n arlie. Dar, dac` luai doare, care e liptendin]a lor de a se d`rui cu patim`, sit` de ostilitate, ur`, r`zbunare. vedeai c` e vorba de acela[i tip de C`ci dac` m\niosul te ia \n serios [i psihologie“. Problema cu devo]iu- \ncearc` s` fie tolerant [i atent, nu nea sau cu sacrificiul, \n principiu poate, se complexeaz` [i o s` \ndemn de laud`, este tocmai acel „a[ ceap` s` zic`:«S\nt b`tut de face orice“ pe care \l invoc` d`rui]ii, Dumnezeu, nu pot s`-i iubesc pe continu` dr. Dorin Drago[: „Fe- to]i, cum face cutare»“, spune dr. meile, de exemplu, ar fi fost \n stare Dorin Drago[. A[a cum frica unui s` omoare pe cine \nc`lca binele anxios [i agitat o po]i folosi ca vigfamiliei lor, exact a[a cum b`rba]ii ilen]`, calmul unui indolent e foarte ace[tia ar fi fost \n stare s` omoare bun pentru a asculta idei, pentru a un rival \n afaceri. Dragostea le sintetiza [i pentru a g`si un echiligenereaz` boal` c\nd e pe nivelul bru \ntre ele. C\nd \[i sublimeaz` acesta inferior de patim` [i defectul, spune dr. Dorin Drago[, genereaz` agresiune, nu echilibru“. practic orice calitate le devine accesibil` acestor oameni: „Exist` astfel Fiecare om are o singur` calitate [i de oameni, \i vedem, nu mul]i, dar un singur defect, crede dr. Drago[, s\nt. Ei pot s` fie calmi, s` aib` ca tr`s`tur` dominant` cu dou` ardoare, s` aib` [i aten]ie distribufe]e, pe care o poate folosi \n sensul tiv`, toate. {i la extrem, la cel mai r`u, [i va genera boala, sau \n sensul \nalt nivel, ajung [i la iubire, care nu bun: „Ideea e s` sublimezi aceast` e o calitate, ci e punctul final la care tr`s`tur`, s` transformi patima, ajung toate“.

Problema fundamental` de la care am plecat a fost sentimentul pe care l-am avut \nc` din primii ani de facultate c` pacientul nu e b`gat \n seam`. Noi f`ceam mult` [tiin]` la vizit`, venea profesorul [i d`-i cu valve, cu sufluri, cu parametri hemodinamici

Cotidianul

24

G

MAR}I – 12 FEBRUARIE 2008

Despre reportajul din „Valea Mor]ii“, publicat \n „Vanity Fair“, pe www.cotidianul.ro/select

Media

Cele mai bune fotografii

• O Americ` epuizat`, s`tul` de r`zboi. Aceasta este fotografia anului 2007, la World Press Photo Contest.

Nature Singles

Fang Qianhua CHINA „Plant` pe cale de dispari]ie, din gr`dina sanctuar a ora[ului chinez Wanzhou“, „Nangfang Dushi Daily“/“Southern Metropolis Daily“.

Sports Action Singles

Tim Hetherington MAREA BRITANIE Fotografia anului

IvayloVelev BULGARIA „Concurentul Philippe Meier urm`rit de o avalan[`“, \n Flaine, Fran]a, pe 15 martie, pentru Bul X Vision Photography Agency.

„Soldat american odihnindu-se \n bunc`r.“ Imaginea a fost surprins` de britanicul Tim Hetherington pentru „Vanity Fair“, pe 16 septembrie, \n Valea Korengal, din Afganistan. Numit [i „Valea Mor]ii“, pasajul strategic, dorit de talibani, este unul dintre cele mai s\ngeroase locuri din lume pentru for]ele americane. „Este epuizarea unui om, dar [i a unei na]ii. Este imaginea unui om la cap`tul puterilor“, [i-a motivat alegerea Gary Knight, pre[edintele juriului la World Press Photo Contest 2007.

People in the News Stories

Philippe Dudouit

Portraits Singles

Daily Life Stories

ELVE}IA

Platon MAREABRITANIE

Pieter ten Hoopen OLANDA

„Lupt`torii PKK, sudul Kurdistanului/nordul Irakului“, „Time“.

„Putin, pre[edintele Rusiei“, „Time“.

„Kitezh, ora[ul invizibil“, din Rusia, Agence Vu

cosmin.popan@cotidianul.ro alexandra.badicioiu@cotidianul.ro

UN NUM~R-RECORD de 5.019 fotografi din 125 de ]`ri [i-au trimis peste 80.000 de instantanee surprinse pe \ntregul glob \n decursul anului trecut. Prestigiosul concurs de fotografie World Press Photo 2007 le-a clasat \n zece categorii, fiecare cu o singur` poz` (single) sau imagini \n serie (stories). 59 dintre participan]ii a 23 de ]`ri s-au ales anul acesta cu laurii acor-

da]i de organizatorii olandezi ai competi]iei. Categoriile importante [i le-au adjudecat, \n mare parte, fotografii din Marea Britanie [i Statele Unite, dar au ajuns pe podium [i colegii lor din Polonia, Ungaria sau din Africa de Sud. „Mi-am canalizat toate energiile pentru a-i face pe oameni s` observe lucrurile negative. Aceast` poz` are \n ea o calitate uman`: arat` c` acel conflict este parte esen]ial` a vie]ii soldatului respectiv“, laud`

MaryAnne Golon, unul dintre membrii juriului fotografia c\[tig`toare din acest an.

Gary Knight, pre[edintele juriului, o descrie [i el ca pe o fotografie inteligent`, potrivit Reuters: „Reprezint` epuizarea pe care o am [i eu [i pe care o ave]i [i voi fa]` de conflictele numeroase din lume“. Fotograful Tim Hetherington a stat cinci luni cu batalionul american din Afganistan, lucr\nd, al`turi de jurnalistul Sebastian Junger, at\t la repor-

tajul pentru „Vanity Fair“, „|n Valea Mor]ii“, c\t [i la un documentar pentru ABC.

A \ncercat s` stea c\t mai aproape de „ac]iune“, dup` cum poveste[te el pentru Time Online, dar f`r` s` \[i pun` \n pericol via]a: „E un citat foarte folosit, al lui Robert Kappa, care spune c`, dac` fotografiile tale nu s\nt suficient de bune, \nseamn` c` nu ai stat suficient de aproape.

A[a c` am \ncercat s` stau c\t mai aproape posibil“.

Al`turi de premiul cel mare, Tim Hetherington va fi recompensat [i cu un cec \n valoare de 10.000 de euro, pe care \l va primi \n cadrul unei ceremonii desf`[urate pe 27 aprilie la Amsterdam.

|n mod previzibil, zonele de conflict au atras cele mai multe obiective ale aparatelor foto.

Afganistanul [i-a pus la dispozi]ie scena pentru premiul cel mare, dar [i pentru premii mai mici, Ciadul,

Cotidianul Media

25

G

MAR}I – 12 FEBRUARIE 2008

Beirutul, premiat \n 2006 O imagine reprezent\nd un grup de tineri libanezi \ntr-un automobil de lux care trece printr-o zon` bombardat` a Beirutului a c\[tigat World Press Photo Contest 2006. Fotografia a fost realizat` de americanul Spencer Platt de la Getty Images.

AC

de pres` ale anului 2007 Pove[tile din spatele imaginilor au c\nt`rit la fel de mult ca m`iestria fotografilor

John Moore

Spot News Singles

Portraits Stories

SUA

Rawalpindi, Pakistan, 27 decembrie. Asasinarea fostului premier Benazir Bhutto. Fotografiile luate atunci de John Moore, pentru Getty Images, au devenit deja „istorice“. „Ele vor r`m\ne probabil cele mai apropiate de scena asasinatului.

Au surprins-o pe Bhutto f`c\nd cu m\na cu doar c\teva secunde \nainte de declan[area focurilor de arm`, explozia bombei, oamenii fugind [i, \n final, mor]ii de pe strad`“, scrie „Editor and Publisher“.

Arts&Entertainment Singles

Vanessa Winship

Ariana Lindquist

„Eleve s`tence din estul Turciei“, Agence Vu.

„Fat` \n costumul unui personaj anime“, din Shanghai, China.

MAREA BRITANIE

SUA

Erik Refner

Sports Features Stories

DANEMARCA

Balazs Gardi

General News Stories

UNGARIA

„Opera]iunea Rock Avalanche“, din Afganistan, octombrie, VII Network.

„Linia de sosire a maratonului de la Copenhaga“, 18 mai, \n „Berlingske Tidende“.

Sports Features Singles

Contemporary Issues Singles

Andrew Quilty AUSTRALIA

„Copiii urm`resc cursele de cai de la Maxwelton, Australia“, imagine ap`rut` \n „Australian Financial Review Magazine“

People in the News Singles

Yonathan Weitzman ISRAEL „Rochia unei feti]e africane, prins` \n gardul de ap`rare de la grani]a dintre Israel [i Egipt“.

Brent Stirton AFRICA DE SUD „Evacuarea unei gorile moarte“ din Parcul Na]ional Virunga, estul Congoului, pentru Getty Images, publicat` \n „Newsweek“.

Daily Life Singles „Mui, o cer[etoare cu HIV, [i fiul ei se spal` \n R\ul Ro[u“ din Hanoi, Vietnam, pentru Aurora Photos.

Arts& Entertainment Stories

Rafal Milach POLONIA

Justin Maxon SUA

„Artist de circ pensionat“, Polonia, Anzenberger Agency.

Kurdistanul, Irakul sau Israelul av\nd [i ele vizibilitate \n presa interna]ional` [i, implicit, fotografii cu lauri.

De aten]ie s-au bucurat [i temele sociale precum imigran]ii ilegali din Fran]a, cazurile de SIDA din Vietnam, Turcia rural` sau circarii polonezi.

Asasinarea lui Benazir Bhutto, alegerile din Kenya sau imaginea atotputernicului pre[edinte Putin subiecte care au ]inut prima pagin` au avut parte [i ele de imortaliz`ri pe

m`sur`. O alt` tem` preferat` pentru peliculele premiate a fost mediul.

Gorilele congoleze, plantele pe cale de dispari]ie din China sau partidele de v\n`toare de narval din Canada au atras aten]ia juriului din acest an.

Din echipa care a notat cele c\teva mii de fotografii au f`cut parte MaryAnne Golon, redactor-[ef al Departamentului foto al revistei „Time“, Enric Martí, responsabil regional al Departamentului foto Associated Press pe America Latin` [i Caraibe, sau Michael Nichols, fotograf la „National Geographic“.

Cotidianul

24

G

MIERCURI – 27 IUNIE 2007

Pentru un tur virtual al Dubaiului, accesa]i www.cotidianul.ro/select

ExclusivDubai oana.popescu@cotidianul.ro

P|N~ |N ANII ’70, locuitorii s`i tr`iau de azi pe m\ine din culesul perlelor. Dup` descoperirea petrolului, \nc` aproape 20 de ani Dubai a continuat s` fie un ]inut de[ertic, arid, ars de soare [i cu doar c\teva cl`diri r`sfirate \n pustiu. Din 1990 p\n` \n 2007, ora[ul din Emiratele Arabe Unite a devenit o metropol` mondial` care rivalizeaz` cu New York, Tokyo, Singapore sau cu Hong Kong. Mai mult \ns`, Dubai reprezint` un caz unic de succes printre statele din Orientul Mijlociu [i din lumea musulman` \n general. Iar ceea ce este [i mai ciudat, \n prezent, aceast` dezvoltare incredibil` se bazeaz` doar \n propor]ie de 10% pe veniturile din petrol. Restul reprezint` „dividendele“ viziunii de excep]ie a unui singur om, care a condus emiratul din Golful Persic ca un lider luminat, dar [i ca un manager priceput. Tot ce are Dubaiul ast`zi se datoreaz` [eicului Rashid bin Saeed. |n 1959, cu banii \mprumuta]i de la ]ara vecin`, bogat` \n petrol, Kuweit, acesta a dragat golful pentru a putea fi folosit de vapoare [i a construit primele case [i [osele \n de[ertul populat p\n` atunci numai de taberele de beduini. Mai t\rziu, \n 1970, c\nd descoperirea petrolului

Mai multe despre extremele din Dubai, românii din EAU [i raiul turistic oferit de micul emirat arab citi]i m\ine \n Cotidianul

\n largul coastelor Dubaiului a adus ora[ului o surs` de venit suplimentar`, [eicul a realizat c` ea nu va dura la nesf\r[it [i a investit banii \n ceea ce avea s` continue s` aduc` un c\[tig semnificativ [i dup` epuizarea resurselor naturale: turism, comer], finan]e, infrastructur`.

Dubaiul este [i acum, sub conducerea fiului s`u, [eicul Mohammed bin Rashid al Maktoum, un proiect cu o strategie de dezvoltare clar` [i trasat` nu pentru urm`torii c\]iva ani, cum de multe ori se \nt\mpl` \n Occidentul condi]ionat de alternan]a la guvernare [i de mandatele limitate \n timp ale liderilor, ci pentru c\teva zeci de ani.

Proiectul poate fi redus la o idee simpl`: Dubaiul \[i propune s` fie cel mai cel, un ora[ al extremelor, care s` atrag` astfel cei mai boga]i oameni din lume. Are deja cel mai scump hotel, singurul de 7 stele, Burj al-Arab. Se afl` \n construc]ie cel mai \nalt turn din lume, Burj Dubai. S\nt deja \n plan „Ora[ul S`n`t`]ii“ - cel mai amplu complex medical, de \ntre]inere [i vindecare, „Ora[ul Festivalurilor“ – gazda viitoare a celor mai str`lucitoare spectacole, „Ora[ul Sporturilor“ – cel mai dotat complex pentru activit`]i sportive etc.

Blestemul petrolului

Mall-uri special f`cute pentru a stoarce de bani turi[tii „de lux“

Conduc`torul (realmente) iubit

„Dubaiul a fost binecuv\ntat prin lipsa resurselor naturale“, spunea un oficial. Resursele sale de petrol erau infime prin compara]ie cu cele ale emiratului Abu Dhabi sau ale ]`rilor din jur, cum ar fi Arabia Saudit`.

Aceasta i-a silit pe liderii s`i s` fac` o strategie pentru viitor, c\nd resursele se vor fi epuizat. Dac` \n anii ’60 PIBul emiratului venea \n propor]ie de 46% din petrol, acum a sc`zut la 8,5%. Dezvoltarea multor alte state cu importante z`c`minte de hidrocarburi a fost \mpiedicat` tocmai de banii din gaz sau petrol, care au asigurat un nivel de venituri suficient pentru ca liderii s` nu mai g\ndeasc` [i la alte surse de cre[tere economic`. |n acela[i timp, lupta pentru controlul acestor surse a generat corup]ie [i o pr`pastie \ntre clasa dominant`, care beneficiaz` de aceste venituri, [i majoritatea popula]iei, s`r`cit` [i periodic „mituit`“ electoral cu bani din petrol. Este cazul Rusiei, Arabiei Saudite, Irakului [i al altor state din Golful Persic, al Iranului etc. Numai Norvegia a reu[it s` fac` fa]` acestui „blestem al petrolului“, pun\nd deoparte sumele \ncasate din v\nzarea acestuia \ntr-un fond special.

De la cresc`tori de c`mile, la oameni de afaceri

Povestea de succes a lumii arabe

Ambarca]iunile tradi]ionale – taxi pe ap`

Singurul hotel de [apte stele din lume

|n plan financiar [i comercial, metropola ofer` un paradis fiscal investitorilor. Companiile str`ine pot transfera tot venitul \n ]ara de origine. Nu exist` taxe corporative sau pe venit. Sistemul bancar este excelent. Legisla]ia favorizeaz` bunurile [i proprietatea. E drept c` str`inii nu au dreptul s` de]in` propriet`]i \n Dubai (acestea le s\nt doar cesionate pe zeci de ani) [i nu pot de]ine companii \nregistrate acolo - pot doar achizi]iona licen]a de la un localnic, c`ruia \i revine un procent important din c\[tig. Profitul imens pe care \l poate face un investitor face \ns` ca acestea s` par` inconveniente minore.

Autostr`zile Dubaiului s\nt impecabile, \n ciuda temperaturilor [i diferen]elor termice mari dintre noapte [i zi, care fac necesar un asfalt de o calitate special`. Se construie[te enorm [i foarte repede la cele mai ridicate standarde. Dezvoltarea pie]ei de afaceri imobiliare este at\t de dinamic` \nc\t cele mai mari firme de construc]ii, cum ar fi Damac [i Emaar, organizeaz` tombole [i ofer` celor care cump`r` propriet`]i de la ele premii precum, \n cazul Damac, ma[ini Jaguar, iar ca mare premiu – un avion particular! Majoritatea propriet`]ilor din insulele artificiale care se vor construi s-au v\ndut deja, chiar [i f`r` premii, cu zeci de milioane de dolari.

O dat` la 15-20 de ani, multe dintre cl`diri s\nt demolate, din cauza deterior`rii cauzate de instabilitatea solului, [i recl`dite.

• |n mijlocul Orientului Mijlociu tulburat de terorism, s`r`cie, mi[c`ri sociale, lupte externe pentru petrol [i r`zboaie, o oaz` de pace [i bog`]ie, n`scut` acum 30 de ani, rivalizeaz` cu cele mai mari realiz`ri ale Occidentului

{i \n plan politic, localnicii au \ncercat s` anticipeze [i s` previn` posibilele probleme. {i nu le-a fost greu, av\nd modelul at\tor metropole care s-au dezvoltat treptat [i care, spre deosebire de Dubai, au avut de luptat, de-a lungul istoriei lor, cu numeroase neajunsuri. De pild`, \n metropola din Emirate, munca titanic` pe care o presupune un astfel de efort de modernizare 16% dintre macaralele active pe

glob s\nt \n Dubai – o fac, \ntr-o m`sur` cople[itoare, indienii [i pakistanezii (care alc`tuiesc 60% din popula]ie), chinezii ori al]i asiatici, ru[ii [i uneori chiar românii. Pentru pre\nt\mpinarea unei imigra]ii masive, sc`pat` de sub control, care i-ar cople[i pe cei numai 250.000 de localnici (ajun[i s` reprezinte oricum sub 20% din popula]ie), legea permite muncitorilor s`-[i aduc` familiile cu ei doar \n cazul \n care fac dovada unui venit de peste 800 de dolari/lun`, care s` le asigure \ntre]inerea f`r` ca ei s` ri[te s` devin` o povar` pentru stat.

Dubaiul s-a dezvoltat pe c\teva dimensiuni principale. Practic a identificat care s\nt, oriunde pe glob, mecanismele care aduc cele mai mari venituri \n prezent [i le pot aduce \nc` ceva timp de acum

MIC GHID Oaza de pace din de[ert Emiratele Arabe Unite formeaz` cel mai prosper [i mai stabil stat (federa]ie) din Orientul Mijlociu [i din lumea islamic`. EAU s\nt compuse din [apte emirate, fiecare condus de c\te un [eic. Monarh absolut este Khalifa bin Zayed al Nahayan, [eicul din Abu Dhabi.

Ora[ul cu acela[i nume este capitala federa]iei, a c`rei suprafa]` total` este de 867 km. Prim-ministru este [eicul Dubaiului, Mohammed bin Rashid al Maktoum.

\nainte [i a \ncercat s-o ia \naintea tuturor \n aceste domenii. Acestea ar fi turismul, opera]iunile financiare [i cele comerciale, toate pe fondul asigur`rii cadrului dezvolt`rii durabile - infrastructura.

La o suprafa]` de 82.880 km p`tra]i, Dubai are cel pu]in 25 de hoteluri de 5 stele, precum [i singurul din lume de 7 stele. |n timp ce multe state vestice [i-au v\ndut serviciile turistice ieftin, pentru a atrage vizitatori (cum ar fi, \n Europa, Grecia, Spania sau Turcia), Dubaiul s-a definit de la bun \nceput drept o destina]ie de lux [i s-a adresat nu numai celor dispu[i s` pl`teasc` mult pentru o calitate a serviciilor pe m`sur`, ci [i, \n mod aproape sfid`tor, snobilor doritori pur [i simplu s` epateze, arunc\nd cu banii pe cele mai scumpe distrac]ii.

Succesul viziunii [eicilor Dubaiului se poate cuprinde \ntr-un singur exemplu: dintr-un ]inut de[ertic, emiratul a ajuns ast`zi exportator de ap` plat`, gra]ie unei instala]ii de desalinizare a apei m`rii. |n plin` var`, la peste 45 de grade Celsius afar`, \n Mall-ul Emiratelor se poate schia pe o pist` artificial`. Imposibilul pare a fi o no]iune inexistent` \n Dubai, unde aparent numai furia lui Allah \n fa]a exceselor de putere ale omului ar mai putea submina planurile [eicilor din Emirate.

MIERCURI – 27 IUNIE 2007

Cotidianul ExclusivDubai

25

G

Planul de dezvoltare a Dubaiului, pe www.cotidianul.ro/select

Tur de for]` Aproape toat` vegeta]ia luxuriant` din Dubai a fost plantat` de m\na omului, neput\nd cre[te, practic, \n de[ert. P`m\ntul fertil a fost importat din alte ]`ri, la fel cum pentru insulele artificiale au fost aduse 100 de milioane de metri cubi de roc` din Egipt.

Despotismul luminat [i prosper • Dubaiul s-a dezvoltat, economic, pe un model capitalist prin excelen]`, dar politic, pe un sistem care nu

are nimic \n comun cu democra]ia de tip occidental. Asta nu i-a deranjat \ns` pe locuitorii din Emirate, care se bucur` de prosperitate [i pace

oana.popescu@cotidianul.ro

DUBAIUL PARE s` demonstreze c`, acolo unde prosperitatea [i stabilitatea fac ca oamenii s` tr`iasc` bine [i f`r` lipsuri, pu]in \i intereseaz` pe locuitori sistemul politic care le guverneaz` vie]ile. Ace[tia se uit` \n jur [i v`d s`r`cia, r`zboaiele [i \napoierea \n care se scufund` statele vecine lor [i apreciaz` via]a pe care le-o ofer` Dubaiul – bog`]ie, nici un conflict cu alt stat, infrac]ionalitate aproape zero, f`r` terorism, fundamentalism sau mi[c`ri care s` amenin]e ordinea social` ori statal`. Autoritatea [eicului este necontestat` [i chiar acceptat` cu bucurie. Nu exist`, desigur, nici alegeri, nici parlament, capacitatea de decizie a cet`]enilor \n privin]a viitorului lor este practic nul`. Cu toate acestea, [eicul Mohammed bin Rashid al Maktoum, ca [i tat`l s`u \naintea lui, este foarte iubit de popula]ie.

Portretele imense ale celor doi lideri s\nt afi[ate pe cl`diri, \n holurile hotelurilor, \n magazine, dar [i purtate pe insigne. Acum c\]iva ani, c\nd tat`l actualului [eic, decedat anul trecut, a avut nevoie de o interven]ie medical` mai complicat` \n str`in`tate [i a suportat-o cu succes, f\nt\nile arteziene din ora[ au \mpr`[tiat ap` parfumat`. Fostul [eic a beneficiat [i de un rinichi donat de un sirian, care nu ceruse nimic \n schimb. {eicul Rashid bin Saeed a aflat \ns` [i se spune c` i-a d`ruit un bloc de locuin]e [i un cec \n alb.

E drept c` ambii lideri au fost genero[i cu supu[ii lor. Oamenii actualului conduc`tor se plimb` pe strad`, la diverse anivers`ri personale ale [eicului sau s`rb`tori, [i \ndeplinesc dorin]ele oamenilor pe care \i \nt\lnesc. {eicul \nsu[i se poart`, ca \n pove[ti, ca un om obi[nuit – merge singur cu ma[ina prin ora[, inspecteaz` [antierele, viziteaz` sec]ii de poli]ie [i face diverse observa]ii, cum ar fi cererea ca sticla de la ghi[ee s` fie scoas`, pentru ca

G Reversul medaliei – prostitu]ie, exploatare, distrugerea mediului [i „taxa de protec]ie“ pl`tit` terori[tilor.

PE C|T DE R~SUN~TOR este succesul financiar [i, p\n` acum, [i politic al Dubaiului, pe at\t de acerbe - [i poate valabile - s\nt criticile care i se aduc. Ecologi[tii \i repro[eaz` distrugerea ecosistemelor marine [i a coralilor din golf prin lucr`rile efectuate, \n special pentru construirea celor patru insule artificiale (dintre care Palm Jumeirah este deja \nceput`) \n form` de palmier [i de mapamond \n largul coastelor. Interven]ia brutal` a omului a dus [i la modific`ri climatice evidente, cum ar fi ocazionalele ploi abun-

Al_Qasr, unul din cele 25 de hoteluri de cinci stele Propiet`]ile pe insulele artificiale cost` zeci de milioane de dolari

Muncitorii indieni [i pakistanezi, de trei ori mai numero[i decât cei arabi

func]ionarii s` aib` contact direct cu clien]ii.

„E un om normal. Era s` dau cu ma[ina peste el acum o s`pt`m\n`!“, spune [eful biroului comercial al României din Dubai, {erban T`nase. {i Lucia Dasc`lu, o românc` stabilit` de peste 15 ani \n Dubai, care conduce o agen]ie de turism, poveste[te c`, la un moment dat, un autocar cu turi[ti români a oprit la semafor [i nu mic` le-a fost mirarea cona]ionalilor no[tri c\nd l-au identificat, la volanul ma[inii oprite al`turi, chiar pe [eic.

I-au f`cut cu m\na, iar acesta s-a dat jos, a venit la autocar, s-a pozat cu turi[tii [i i-a \ntrebat cum le place Dubaiul, iar apoi a urcat \napoi la volan [i [i-a v`zut de drum. Tot Lucia

Totul a \nceput \n de[ert

Dasc`lu [i-a uitat odat` portofelul cu 2.800 de dolari \n taxi. Dup` o or`, [oferul ma[inii a venit s` o caute la hotel, cu portofelul neatins!

Metropola n`scut` \n pustiul de nisip ar putea servi drept model statelor din jur. Re]eta de succes a fost deja copiat` de Abu Dhabi, cap-

16%

dintre macaralele active de pe glob s\nt \n Dubai

Un ora[ al luxului

itala Emiratelor Arabe Unite, care r`m`sese \n urma Dubaiului.

Ora[ul \ntruchipeaz`, de altfel, viziunea islamului luminat, din vremea c\nd \n]elep]ii arabi puneau bazele unei civiliza]ii – \n afara investi]iilor comerciale, [eicul finan]eaz` educa]ia [i s`n`tatea, aspir\nd s` construiasc` unele dintre cele mai bune sisteme din lume cu aceast` destina]ie. {i Sharjah, emirat situat \n apropiere de Dubai, s-a inspirat din ideile [eicului. Aici exist` o universitate \n care s-au f`cut investi]ii de dou` miliarde de dolari pentru lucr`rile exterioare [i un miliard pentru cele interioare.

Tot acolo exist` a doua moschee din lume ca dimensiuni (dup` spusele localnicilor) [i numeroase cluburi

pentru femei, unele foarte scumpe, \n timp ce, \n multe dintre ]`rile musulmane, femeile au drepturi reduse la munc`, educa]ie [i cu at\t mai pu]in la distrac]ie!

tate aduce mai mul]i bani, de[i merge p\n` la extreme inacceptabile pentru religia musulman`. Prostitu]ia este aici un flagel f`r` egal \n ]`rile din jur. Zece minute, seara, \n holul unui hotel mai ieftin, de 3 stele, \]i ofer` o asemenea defilare de thailandeze, chinezoaice sau rusoaice \nc\t te \ntrebi dac` stabilimentul nu este mai mult bordel dec\t hotel. Orice poate fi cump`rat cu bani este de v\nzare aici, a[a \nc\t drogurile sau femeile s\nt o marf` comun` \ntr-un loc conceput special pentru a satisface

cele mai extravagante capricii ale turi[tilor [i pentru a-i stoarce de bani. Mai pu]in alcoolul, ce-i drept, interzis explicit [i categoric de islam.

O ru[ine pentru islam? dente, care cad \ntr-o zon` cu climat de[ertic, p\n` nu de mult.

I se repro[eaz` Dubaiului, de asemenea, cinismul [i imoralitatea unei viziuni care urm`re[te un singur ]el: banul. De altfel, senza]ia de artificial este inevitabil` c\nd te plimbi prin ora[. Locuitorii din Emirate, boga]i [i proteja]i de legile locale, au devenit lene[i [i dezinteresa]i, pentru c` mecanismul func]ioneaz` deja aproape f`r` ei. Indienii [i pakistanezii care lucreaz` pentru ca localnicii [i turi[tii str`ini s` poat` huzuri \n voie s\nt pl`ti]i prost pentru o munc` foarte dur`, la cele 50 de grade Celsius ale de[ertului. E drept \ns` c`, cu banii c\[tiga]i aici \n doi-trei ani, \[i pot cump`ra cas` [i \[i pot \ntre]ine familia la \ntoar-

cerea \n ]`rile lor. |n alte cazuri \ns`, contractele s\nt abuzive, muncitorii imigran]i s\nt \n[ela]i ori li se re]ine pur [i simplu pa[aportul la firma care i-a angajat [i s\nt astfel „lega]i de glie“, captivi.

Musulmanii conservatori v`d Dubaiul ca o insult` la adresa islamului.

Amuzant, dar poate emblematic, aici, Centrul de studii ale Coranului se \nvecineaz` imediat cu Centrul de bowling!

Toleran]a religioas`, etnic` sau de orice alt tip din Emirate, spun criticii, nu vine din convingere moral`, ci din aceea c` o astfel de mentali-

Centrul de studii ale Coranului se \nvecineaz` cu Centrul de Bowling

|n egal` m`sur` \n care dau o lec]ie lumii arabe \ns`, Dubaiul [i EAU pot reprezenta o lec]ie [i pentru Vest, prin aceea c` succesul le-a fost asigurat de un sistem care ar putea fi definit ca „despotism luminat“, \n nici un caz democra]ie participativ`.

El a func]ionat \ns` pentru a genera un adev`rat miracol [i continu` s` func]ioneze. E drept, \n circumstan]e unice, nu foarte u[or de reprodus \n alte locuri, [i depinz\nd \n mare m`sur` de ac]iunile unei singure persoane.

Este posibil ca ni[te compromisuri similare s` fi fost f`cute [i \n plan politic, pentru „cump`rarea“ p`cii de la vecinii belico[i. „De ce crede]i c` Bin Laden [i ai lui nu dau o bomb` \n Dubai, simbol al invaziei culturii vestice \n lumea islamic` [i unde ar lovi \n turism [i \n marile companii multina]ionale?“, m` \ntreba un diplomat afgan. „E simplu. Pentru c` \i pl`tesc! Doar nu v` imagina]i c` Dubaiul st` a[a, lini[tit, \n mijlocul unei m`ri de fundamentalism islamic [i r`zboaie, f`r` s` cotizeze [eicii la «turbulen]ii» din jur.“

Cotidianul

24

G

MIERCURI – 30 MAI 2007

Cum se va face privatizarea \n Kosovo, pe www.cotidianul.ro/select

Kosovo

Opera]iunea „For]a Aliat`“ Bombardamentul NATO \mpotriva Serbiei, care a avut loc \ntre 24 martie [i 10 iunie 1999, a avut ca scop declarat protejarea albanezilor din Kosovo \mpotriva „epur`rii etnice“ coordonate de Belgrad.

Kosovo, \ntre independen]`

G Un nou stat majoritar albanez pe teritoriile sfinte ale s\rbilor? Sau perpetuarea unei situa]ii explozive pe termen nelimitat, prin p`strarea integrit`]ii Serbiei? Cine va ceda: Rusia sau Occidentul?

La nord de r\ul Ibar, s\rbii mai sper` c` Rusia \i va salva foto: Reuters

Aceasta e dilema tragic` a celor 1,8 milioane de locuitori din provincia Kosovo [i a comunit`]ii diplomatice interna]ionale. |n orice caz, reluarea violent` a conflictului din Kosovo ar arunca \n aer \ntreaga Europ`. Cotidianul a trimis un reporter la fa]a locului, pentru a sonda starea de spirit a kosovarilor \nainte de un moment crucial \n istoria lor. „Kosovo face parte din Serbia [i deci este nevoie de viz` s\rbeasc` pentru a merge acolo“, explic` r`spicat o doamn` de la ambasad`.

Nimic mai fals. La punctul de trecere Jankovac, dintre Macedonia [i Kosovo, nu vezi nici un picior de poli]ist de frontier` s\rb. Numai trupe UNMIK (United Nations Mission in Kosovo – misiune de men]inere a p`cii), care te \ntreab` politicos despre scopul vizitei [i \]i [tampileaz` repede pa[aportul. |n fapt, Kosovo nu mai face parte din Serbia.

Capitala Pristina e situat` \n nord-estul provinciei, cam la o or` de mers cu autobuzul de Jankovac. De o parte [i de alta a drumului s\nt case cu dou`-trei etaje din c`r`mid` ro[ie, neterminate. S\nt mai ales ale albanezilor, care se \ntorc \n zonele pe care le-au p`r`sit \nainte de 1999, de teama represiunilor regimului Milo[evici, dar [i \n cursul anului 1999, pentru a se ad`posti de bombardamentele NATO care urm`reau \ndep`rtarea lui Milo[evici.

Conform UNCHR (|naltul Comisariat ONU pentru Refugia]i), cel pu]in 600.000 de albanezi kosovari au fost for]a]i s` plece de la casele lor, \n

perioada 1998-1999. Aproximativ 200.000 de s\rbi [i-au p`r`sit [i ei casele din Kosovo, majoritatea r`m\n\nd [i acum \n Serbia.

Construc]iile nu s\nt tencuite, pentru c` proprietarii vor s` evite plata unor taxe mai mari, aplicate cl`dirilor terminate. Mici trucuri ale unei popula]ii s`race, \ntr-o zon` a c`rei industrie a fost decimat` de r`zboi [i unde aproape dou` treimi din popula]ie nu au loc de munc`.

|n centrul Pristinei, \n schimb, dac` n-ai vedea la tot pasul blindatele ONU [i ale OSCE, te-ai sim]i ca \n oricare alt ora[ al Europei Occidentale. Tinerii albanezi \[i petrec dup`-amiezele b\nd frappe-uri \n localuri elegante sau navig\nd pe Internet \n cafenele foarte ieftine.

De la r`zboi, albanezii [i s\rbii din Kosovo tr`iesc complet segrega]i. |n vreme ce albanezii, care reprezint` mai bine de 90% din popula]ia de 1,8 milioane a provinciei, locuiesc \n principalele ora[e, s\rbii s\nt localiza]i doar \n c\teva zone din nord, sud [i din est. Localit`]ile s\rbe[ti s\nt denumite, pe bun` dreptate, „enclave“. S\rbii nu \ntre]in leg`turi dec\t unii cu al]ii [i, \n general, nu c`l`toresc \n zonele locuite de albanezi. Cele dou` comunit`]i au structuri institu]ionale paralele. „Avem spitalele noastre, iar cazurile grave le transfer`m la Nis sau la Belgrad, nu la Pristina. Avem [colile noastre, unde elevii \nva]` dup` manuale din Serbia“, spune Nenad Rikalo, care conduce un ONG s\rbesc, \n enclava Gracanica. El crede

Raportul Interna]ional Crisis Group, mai 2007

A-i for]a pe albanezi \napoi \ntr-o rela]ie constitu]ional` cu Serbia ar st\rni violen]e \n provincie

c`, pe termen lung, dac` s\rbii nu vor ajunge s` se simt` mai \n siguran]` \n Kosovo, majoritatea vor migra c`tre nord-vest [i chiar \n Serbia. Deja unii dintre ei s\nt supu[i la presiuni de c`tre albanezii care vor s` le cumpere p`m\ntul.

Mai pu]in de o sut` de s\rbi locuiesc \n prezent \n Pristina, majoritatea lucr\nd pentru organiza]ii interna]ionale. De c\nd Milo[evici a fost \ndep`rtat de la putere, ei nu se mai simt \n siguran]` \n provincie. |n martie 2004, zeci de mii de albanezi au ie[it \n strad`, cer\nd

independen]a [i d\nd foc mai multor l`ca[uri de cult ortodoxe s\rbe[ti. „Dac` \nainte de martie 2004 mai speram c` putem tr`i \mpreun` cu albanezii“, spune Biserka, o t\n`r` s\rboaic` angajat` la Pristina, „de atunci nou` ne este team`“.

De cealalt` parte, albanezii, persecuta]i \n timpul lui Milo[evici, nu mai au r`bdare cu s\rbii [i, la r\ndul lor, se tem c` nu vor putea ie[i niciodat` de sub sfera de influen]` a Belgradului. R`nile vechi nu s-au vindecat. „N-am s` pot uita niciodat` cum casa noastr` a fost distrus` de s\rbi“, poveste[te Artan Tigani, un t\n`r de 26 de ani din Peja. Familia lui Tigani ducea o via]` confortabil` \n timpul fostei Iugoslavii, iar casa ei mare a fost folosit` ca [coal` \n perioada c\nd Milo[evici a interzis accesul albanezilor la institu]iile publice, iar ace[tia [i-au creat structuri paralele, cu finan]`ri de la diaspora din SUA [i Elve]ia. „Prietenii mei cei mai buni, care erau \n anul doi sau trei la Universitatea din Pristina, au fost for]a]i s` renun]e la cursuri, iar apoi veneau la noi acas` s` \nve]e cu profesorii.“ Familia Tigani a a[teptat p\n` c\nd to]i vecinii ei au plecat [i toate casele de albanezi de pe strada lor s-au golit [i abia apoi s-a decis s` p`r`seasc` Kosovo, pentru a merge \n Macedonia, ca refugiat`. La \ntoarcere, poveste[te Artan, [i-a g`sit casa complet vandalizat` de s\rbii r`ma[i \n urm`. „Nu cred c` deocamdat` m` pot \mprieteni cu un s\rb“, spune el.

Chiar dac`, spre deosebire de s\rbii refugia]i, majoritatea albanezilor

s-au putut \ntoarce la casele lor, mul]i dintre ei au mari dificult`]i economice. Blerton Ajeti, jurnalist la „Express“, unul dintre principalele ziare din Pristina, descrie ultimul s`u reportaj, realizat \ntr-o mic` localitate albanez`, unde 200 de oameni tr`iesc \n case de chirpici f`r` acoperi[, nu m`n\nc` dec\t pu]in` p\ine \n fiecare zi [i nu au nici o [ans` pentru un viitor mai bun. „S\nt victimele r`zboiului, care i-a l`sat f`r` servicii [i case, dar [i ale conduc`torilor de azi, care nu s\nt \n stare s` g`seasc` o solu]ie pentru ei“, spune Ajeti. E pu]in probabil c` acei albanezi vor uita c` „din vina s\rbilor“ au r`mas f`r` case.

Mul]i kosovari au pove[ti \nc` [i mai dureroase. Aproape zece mii de albanezi au fost uci[i \n timpul regimului Milo[evici, care urm`rea epurarea etnic` a albanezilor din provincie. |nceput` mai \nt\i cu marginalizarea economic` a acestora [i eliminarea lor din institu]iile de stat, strategia lui Milo[evici a continuat cu persecu]ii violente.

Alban Pruhti, al c`rui tat` a fost ucis \n r`zboi, studiaz` \n prezent \n str`in`tate [i este sceptic \n privin]a viitorului Kosovo: „Dup` tot ce s-a \nt\mplat, exist` \nc` ur` [i lips` de respect reciproc \ntre diferitele comunit`]i din Kosovo, mai ales \ntre s\rbi [i albanezi. Din p`cate, poten]ialul unui conflict interetnic e \nc` real, pentru c` elemente extremiste exist` de ambele p`r]i“.

Perspectivele sumbre le auzi \ns` numai la discu]ii modeste, purtate la

MIERCURI – 30 MAI 2007

Cotidianul Kosovo

25

G

Rapoartele unei ONG critice fa]` de guvernul de la Pristina, la www.cotidianul.ro/select

Prezen]a interna]ional` Administra]ia civil` ONU din Kosovo, reglementat` prin Rezolu]ia 1.244 a Na]iunilor Unite, este asistat` de aproximativ 17.000 de militari NATO, responsabili pentru crearea unui mediu „sigur [i stabil“ \n Kosovo.

[i un nou r`zboi balcanic

Cel mai cunoscut politician s\rb din Kosovo, Oliver Ivanovici, este [i el de p`rere c` exist` motive de optimism. Ivanovici e apreciat pentru atitudinea sa deschis` fa]` de guvernul de la Pristina, cu ai c`rui reprezentan]i comunic` \n albanez`. |ns` mul]i dintre s\rbii kosovari nu au \ncredere \n el tocmai din acest motiv, pentru c` negociaz` cu albanezii. Cafeneaua La Dolce Vita, frecventat` de Ivanovici, este situat` pe malul s\rbesc al r\ului Ibar, care desparte ora[ul nordic Mitrovica \n dou`. Cafeneaua este celebrul loc de \nt\lnire a „gardienilor podului“ (Bridge Watchers), fo[ti paramilitari s\rbi, care [i-au asumat rolul de a-i proteja pe co-etnicii lor din Mitrovica de Nord. La doi pa[i de cafenea, trupele KFOR, sub conducere francez`, patruleaz` de-a lungul r\ului, asigur\nd, la r\ndul lor, paza [i protec]ia s\rbilor [i a albanezilor (unii de al]ii).

Pe c\t de diferite s\nt pove[tile de r`zboi ale albanezilor [i ale s\rbilor din Kosovo, pe at\t de asem`n`toare s\nt problemele lor actuale: s`r`cia, lipsa de reprezentare politic`, incertitudinea statutului lor. Oliver Ivanovici poveste[te cum a \ncercat s` \l conving` pe premierul Serbiei, Vojislav Kostunica, s` permit` reprezentan]ilor s\rbilor kosovari s` participe la negocierile dintre Pris-

6%

dintre locuitorii Kosovo s\nt s\rbi tina [i Belgrad despre viitorul provinciei. Dar Kostunica nu a fost de acord. Belgradul vrea s` decid` \n continuare pentru s\rbii din Kosovo. „Avem \ncredere \n Belgrad, pentru c` nu avem \ncotro“, comenteaz` Vlada, student la Universitatea din Mitrovica.

La r\ndul lor, albanezii de r\nd simt c` prea multe decizii s\nt luate \n numele lor de reprezentan]ii ONU [i de politicienii locali corup]i. Mul]i dintre observatorii situa]iei din Kosovo cred c` aplanarea conflictului interetnic va avea loc numai dup` ce locuitorii provinciei se vor putea concentra pe via]a de zi cu zi. |ntreba]i dac` au de g\nd s` plece din Kosovo, tinerii, albanezi [i s\rbi, r`spund c` a[teapt` mai \nt\i s` vad` ce decizie se ia \n privin]a statutului [i apoi se vor hot`r\ asupra propriului viitor. Numai c`, dup` spusele unui ofi]er de pres` ONU american, timpul trece mult prea \ncet \n Kosovo. Fiecare zi dureaz` c\t o lun`.

Iar r`bdarea oamenilor e la limite.

„Albanezii [i s\rbii din Kosovo pot tr`i \mpreun`“

G Profesorul Tom Gallagher, autor al volumului „Balcanii \n noul mileniu-|n umbra r`zboiului [i a p`cii“ (Humanitas, 2006) [i specialist \n politica Europei de Sud-Est, r`spunde c\torva \ntreb`ri adresate de Cotidianul.

grad. |n mod tradi]ional, opinia public` din Serbia nu s-a ar`tat foarte cald` cu co-etnicii din Kosovo, mai ales c\nd ace[tia se confruntau cu dificult`]i mari, de pild` \n 1999.

De fapt, na]ionali[tii din Serbia sînt mai preocupa]i de p`strarea teritoriului dec\t de bun`starea oamenilor din Kosovo [i folosesc problema provinciei pentru a ob]ine avantaje \n politica intern`.

Care ar fi cea mai bun` solu]ie pentru Kosovo?

Cele dou` comunit`]i, s\rbii [i albanezii, pot tr`i \mpreun` f`r` ur`.

Ostilitatea albanezilor c`tre s\rbi a sc`zut mult \n ultima vreme, dup` cum am putut constata cu ocazia ultimei mele c`l`torii \n Kosovo.

Cea mai bun` solu]ie e cea care p`streaz` teritoriul intact, dar ofer` s\rbilor siguran]` [i gradul potrivit de autonomie. Dar trebuie creat cadrul legal care s` \ncurajeze cooperarea s\rbilor cu structurile statului (Kosovo – n.red.) [i s` reduc` nivelul de dependen]` fa]` de Bel-

C\t de amenin]a]i sînt s\rbii din Kosovo?

Cred c` majoritatea clasei politice albaneze \n]elege c` nu are nimic de c\[tigat dac` \i sup`r` pe s\rbi. |ntr-un anume sens, nivelul de fric]iune din interiorul comunit`]ii albaneze este mai mare dec\t cel dintre albanezi [i s\rbi.

Na]ionalismul albanezilor nu a fost suficient de puternic pentru a-i ]ine uni]i. Mul]i albanezi \n]eleg c`, pentru a consolida c\[tigurile ob]inute dup` 1999, nu au voie s` supere Vestul. O r`zbunare \mpotri-

va s\rbilor nu e probabil` dec\t dac` albanezii sînt provoca]i foarte tare.

Care ar fi priorit`]ile \ntr-un Kosovo independent?

Dup` mine, asigurarea unui trai decent pentru popula]ia t\n`r` a provinciei. Cel pu]in 40.000 de tineri intr` pe pia]a muncii de acolo \n fiecare an. {omajul \n Kosovo e cel mai mare din Europa. Oric\t de hot`r\]i ar fi politicienii s` creeze un stat \n care corup]ia [i incompeten]a sînt ]inute sub control, presiunile asupra liderilor noului stat vor fi prea mari dac` nu primesc ajutor \n solu]ionarea crizei economice. Uniunea European` va trebui s` adopte o strategie care va permite anual accesul pe pia]a sa de munc` pentru 50.000 de kosovari, pentru a reduce din presiunea social`, altfel de nesuportat. F`r` ajutor extern, sînt [anse de a vedea cum crima organizat` cre[te la niveluri care nu mai pot fi controlate.

NU jandarmii români s\nt de vin`

G Organizatorii demonstra]iei care a avut loc pe 10 februarie 2007, la Pristina, \n timpul c`reia doi albanezi au fost uci[i de gloan]e trase de jandarmii români, nu \i consider` vinova]i pe ace[tia.

CEI APROXIMATIV 15.000 de albanezi care au ie[it \n strad` pe 10 februarie au fost mobiliza]i de gruparea „Autodeterminare“, care militeaz` \mpotriva modului \n care ONU, de comun acord cu politicienii corup]i de la Pristina, ia decizii \n Kosovo f`r` a ]ine cont de vocea cet`]enilor albanezi. Unul dintre liderii mi[c`rii, Glauk Konjufca, a povestit pentru Cotidianul de ce au ie[it albanezii \n strad` [i cum au fost r`ni]i cei doi.

„Pe 10 februarie aveam de g\nd s` organiz`m un mar[ prin fa]a tuturor institu]iilor guvernamentale din Kosovo“, spune Konjufca. „Dar c\nd am ajuns \n centru, poli]ia ne-a blocat drumul. La \nceput erau aproximativ 200 de poli]i[ti, nu prea mul]i, [i cred c` din cauza asta au fost mai periculo[i. Dac` ar fi fost mai mul]i, ar fi putut controla mai bine situa]ia.“ Numai primele r\nduri ale blocadei erau formate din poli]i[ti kosovari, restul erau interna]ionali, printre care [i români, poveste[te t\n`rul albanez, aflat \n primul r\nd de protestatari.

FOTO: REUTERS

miezul nop]ii, \n fa]a unui kebab [i a unui rachiu, la o bodeg` popular`.

Varianta mai optimist` e prezentat` de apropia]ii guvernului Ceku, care prefer` ca punct de \nt\lnire terasa elegant` a unui restaurant central. „S\ntem gata s` prelu`m conducerea unui Kosovo independent [i s` facem reformele necesare integr`rii europene“, spune Shenoll Muharremi, directorul Agen]iei pentru Integrare European`. Muharremi sper` \ntr-un viitor european pentru toate statele din Balcanii de Vest, singura cale de a aplana definitiv conflictele interetnice din zon`.

Primul-ministru e optimist „Vrem s` construim un stat european care s` se poat` integra \n UE“, a declarat pentru Cotidianul primul-ministru kosovar, Agim Geku (foto). „Toat` legisla]ia din Kosovo este compatibil` cu legisla]ia european`. Economia kosovar` a avut mult de suferit din cauza r`zboiului [i a neglijen]ei din trecut. Ne vom concentra pe economie, educarea tinerilor [i pe dezvoltarea sectorului energetic. Multietnicitatea este elementul central \n viziunea noastr` asupra viitorului Kosovo: vom continua s` cooper`m cu minorit`]ile pentru a le ajuta s` se integreze \n statul nostru.

Viabilitate economic` Dardan Velija, consilier politic al premierului Agim Ceku, sus]ine despre Kosovo c` este viabil` din punct de vedere economic: „Avem \n prezent o cre[tere economic` modest`, de 2,5%, dar avem destule resurse naturale [i umane pentru a atrage investitori str`ini. Am semnat acorduri de liber-schimb cu statele vecine [i am sporit volumul comer]ului regional“. Velija mai precizeaz`: „Lipsa unui statut clar a \ndep`rtat investitorii, dar piedica aceasta nu va mai exista dup` independen]`“.

Corup]ie la nivel \nalt

Sediul grup`rii „Autodeterminare“ care a organizat protestul

Demonstran]ii au d`r\mat baricadele [i au rupt primele r\nduri de poli]i[ti, formate din localnici.

Poli]ia kosovar` nu a reac]ionat, dar apoi au intervenit interna]ionalii, care au r`sp\ndit gaz lacrimogen [i apoi au \nceput s` trag` cu gloan]e din cauciuc. Demonstran]ii povestesc c` s-a tras de la distan]` prea mic`, cinci metri, fa]` de cea regulamentar`, de 100 de metri. De asemenea, s-a \mpu[cat \n zona capului, din nou ceva interzis, [i nu s-a tras cu rico[eu, a[a cum ar fi trebuit. Rapoartele ONU mai arat` c` românii au folosit gloan]e de cauciuc expirate, mai tari [i mai rapide, deci mai periculoase.

Totu[i, demonstran]ii nu \i consider` vinova]i pe români: „Conducerea ONU este de vin`, ea a dat ordinul s` se trag`, probabil cu acordul politicienilor no[tri. {i asta din cauz` c` se tem de noi [i de aceea au prezentat situa]ia ca [i cum noi am fi vrut s` ocup`m institu]iile statului, ceea ce nu e adev`rat. (…) Nu românii de capul lor au f`cut asta. Ei au primit ordine clare s` trag` \n modul \n care au tras, pentru a ne intimida [i a ne opri. Nu e nici pe departe vorba despre ni[te jandarmi români nebuni, care nu [tiau cum s` trag`, ci de un ordin politic clar venit direct de la conducerea Organiza]iei Na]iunilor Unite“.

„ONU \nchide ochii la acte de corup]ie ale politicienilor, \n schimb ace[tia nu opun rezisten]` deciziilor luate de oficialii interna]ionali“, sus]ine Alban Bokshi, reprezent\nd COHU, Organiza]ia pentru Democra]ie [i Anticorup]ie. „O serie de licita]ii importante au fost acordate unor companii apropiate de guvernul de la Pristina, format din PDK (gruparea pre[edintelui decedat Ibrahim Rugova) [i AAK (format` din r`m`[i]ele UCK).“ Dat fiind c` procesul de privatizare a propriet`]ilor de stat are loc abia acum \n Kosovo, consecin]ele actelor de corup]ie asupra bun`st`rii economice a viitorului stat pot fi devastatoare, avertizeaz` Bokshi.

Paginile 23, 24 [i 25 s\nt realizate de Claudia Ciobanu

Cotidianul

22

G

MIERCURI – 14 MAI 2008

Din nou

Sunte]i pu]ini în mijlocul acestui popor, de vreme ce el s-a putut reg`si peste noapte cu o asemenea for]` [i gra]ie; [i totu[i mul]i, dac` a]i putut face cu putin]`, hr`ni [i cau]iona oroarea vreme de 40 de ani.

Vou`, acestor mul]i-pu]ini, v` adresez urm`toarea chemare: L`sa]i o respira]ie mai lung` între ultimul omagiu pe care l-a]i scris, între ultima [edin]` în care v-a]i exprimat entuziasmul pentru realegerea lui Ceau[escu la cel de al XIV-lea Congres [i adeziunea gr`bit` pe care a]i venit s` v-o da]i în zilele în care timi[orenii nu terminaser` s`-[i îngroape mor]ii [i în care sângele de pe Bulevardul Magheru [i din Pia]a Palatului nu se zvântase înc`.

Nu mai strânge]i o vreme, b`rb`te[te, mâna colegilor vo[tri [i nu-i mai privi]i senini în ochi. L`sa]i s` se întrevad` o urm` de sfial` în privirea voastr`. Fi]i o vreme stingheri.

Nu mai ap`re]i la televiziune.

Nu mai scrie]i în ziare.

Nu v` mai ridica]i glasul decât pentru o scurt` c`in]`, c`ci altfel îl ridica]i din nou în minciun`.

L`sa]icuvinteles`spun`ceeace spun;numaifolosi]iovreme vorbele„demnitate“,„libertate“, „con[tiin]`“,„dreptate“,„popor“.

Nuasasina]iacestecuvinte.

Renun]a]i la alibiuri morale spunându-v` c` a]i f`cut neîncetat r`ul ca s` pute]i face din când în când binele.

S` nu v` fie fric`, ci doar, din când în când, o lung` [i insuportabil` ru[ine. C`uta]i atunci un p`rinte care [i-a pierdut în zilele acestea copilul [i cere]i-i iertare.

Intra]i în noul an meditativi. {i aprinde]i o lumânare pentru cei mor]i [i pentru voi.

Iar dac` ve]i da curs acestei chem`ri, ve]i înceta s` fi]i lichele [i ve]i primi recuno[tin]a noastr`. V` vom iubi.

30 decembrie 1989

Pe 30 decembrie 1989, Gabriel Liiceanu a scris „Apel c`tre lichele“, un text ap`rut la r`scrucea dintre dou` epoci. Au trecut de atunci 18 ani de „tranzi]ie“ [i suntem în preajma celui de al cincilea ciclu electoral. Dar unde ne afl`m de fapt? Lichelele, invitate atunci s` fac` „un simplu pas înapoi“, mai au vreo actualitate?

Gabriel Liiceanu

CRED C~ AM DAT o nou` demnitate cuvântului „lichea“ în limba român`.

Am luat cuvântul acesta de pe strad` [i, sco]ându-l din banalitatea injuriei, l-am îmbr`cat în hainele Istoriei, i-am dat un sens hermeneutic [i, astfel, un prestigiu pe care nu-l avea.

Licheaua etern`

Îndeob[te, este considerat lichea orice individ activ în producerea r`ului altuia de dragul binelui propriu. O lichea nu st` prea mult pe gânduri când e vorba de a-[i construi c`p`tuiala pe nenorocirea semenului s`u.

Licheaua este infractorul lumii morale.

Dând ici [i colo lovitura în vie]ile noastre, ea coloreaz` de fapt peisajul lumii cu pitorescul tic`lo[iilor sale.

Dar oricât de mare ar fi fervoarea cu care î[i fabric` abjec]ia, licheaua r`mâne izolat` în propria ei performan]` individual`. Simpl` punctua]ie într-un registru al r`ului, fapta sa „nu cuprinde lumea“ [i nu ia chipul unei epoci istorice. Prezent` în orice societate, licheaua opereaz` în spa]iul universalit`]ii r`ului lipsit de o determinare istoric` anume. Aceea[i în Roma antic` sau la o curte feudal`, aceea[iînEuropasauînExtremulOrient, ea este licheaua etern`.

Comunismul.

Licheaua cap`t` demnitate

În schimb, „licheaua mea“, spre deosebire de licheaua etern`, reprezint` o epoc` [i, confiscând puterea, iese din cotidian [i se organizeaz` ca urgie planetar`. Pentru c` r`ul f`cut semenilor de dragul binelui propriu se instituie ca politic` de stat, lichelismul devine regul` a lumii [i sistem. Începând din acest moment, licheaua creeaz` istorie.

Lucrul acesta s-a petrecut în comunism. Spre deosebire de celelalte epoci ale istoriei, comunismul absoarbe toate lichelele existente difuz [i cotidian, le stârne[te pe cele care nu existaser` decât latent [i, alegându-le pe toate dup` voca]ia lor de lichele, le organizeaz` [i le a[az` pe scena istoriei ca „putere conduc`toare în stat“. „Splendoarea“ comunismului, capacitatea lui infinit` de a seduce [i longevitatea lui vin toate din faptul c`, în el, lichelismul prolifereaz` la ad`postul unui ideal. Dup` ce, în confruntarea cu realitatea, idealul se gole[te de sens [i ajunge simpl` carcas`, în locul r`mas gol încape de minune toat` scursura umanit`]ii. Când izvoarele fanatismului au secat, a[adar când prostia [i resentimentul a]â]ate clip` de clip` nu au mai putut hr`ni [i ]ine în picioare idealul, s-a recurs în mod firesc la lichele. Crimei f`cute ini]ial din

MIRCEA RE{TEA

Apelc`trelichele

Exclusiv

Cotidianul Exclusiv G

MIERCURI – 14 MAI 2008

despre lichele convingere i-a luat locul cea executat` din interes [i cu sânge rece. Pentru prima oar` în istoria omenirii, nemernicia a devenit apriori rentabil`. În loc s` fie prigonit`, ea a fost r`spl`tit`, educat` [i ocrotit`. În felul acesta, licheaua s-a l`]it peste lume [i a c`p`tat demnitate istoric`. Ocupând întregul spa]iu public, ea a ajuns model al reu[itei, a cap`tat morg` [i a început s` se mi[te printre noi cu un aer firesc.

fapt. Restul, adic` apelul la prezumtivele resurse de c`in]` [i sfial` ale lichelei noastre istorice, ]inea de o conjunctural` retoric` [i ipocrizie.

Licheaua în tranzi]ie

Ce s-a \ntâmplat apoi?

Proasp`t ie[it` din comunismul pe care-l f`cuse cu putin]`, licheaua noastr` s-a uitat în jur. Citind în polite]ea privirii noastre perspectiva impunit`]ii ei, ea s-a gr`bit s` descind` pe cel`lalt mal al istoriei o dat` cu noi.

Doar c`l`toriser`m atâta amar de vreme împreun`! Ajuns` în „imperiul tranzi]iei“, prima ei grij` a fost s` î[i grefeze un nou corp pe structura osoas` a lichelismului vechi. Nu era p`cat s` r`mân` în paragin` o întreag` logistic` a R`ului? Vechea ordine social` fusese abolit`, dar nu [i apuc`turile ei. Dup` ce primul frison de spaim` a trecut, arogan]a, l`comia [i vulgaritatea - precum [i acel mod, specific celui care înha]` puterea, de a considera nemurirea din perspectiva lumescului - au reap`rut la lumin`.

Fuseser` atât de mul]i! {i, dincolo de toate, îi unea, pe lâng` amintirea urâ]eniilor f`cute împreun`, nevoia de a le ascunde cât mai bine. Rezultatul a fost licheaua paradoxal`, o stranie prelungire a lichelei totalitare în dublul ei postcomunist cu masc` democrat`.

Un apel atât de simplu

Acestea au fost „lichelele mele“, cele pentru care, în 30 decembrie 1989, am scris un Apel. De vreme ce acest apel a fost f`cut în numele tuturor celor care, arunca]i pe cel`lalt mal al istoriei, î[i contemplau acum via]a f`cut` praf dup` câteva decenii de comunism, „lichelele mele“ erau de fapt lichelele noastre. Erau „ale noastre“ [i le aveam în comun cu celelalte state ale Europei de Est ie[ite din comunism.

Ceea ce se cerea în acel Apel era atât de simplu! Se cereau, de fapt, evacuarea de pe scena public` a lichelei organizate istoric în comunism [i întoarcerea la „licheaua etern`“. Se cereau ie[irea lichelei noastre din istorie, încetarea rolului ei istoric-activ, trimiterea ei „la vatr`“. Se cereau eliminarea concentratului letal de lichelism din viscerele societ`]ii, recuperarea s`rb`toreasc` a lichelei tradi]ionale [i, astfel, revenirea la doza fireasc` de lichelism a oric`rei societ`]i normale. Atât se cerea, de

Performan]a acestui nou tip de lichea istoric` este c`, dup` ce [i-a nenorocit deja semenii o dat` prin presta]ia ei în «vechiul regim», în loc s` se retrag` de pe scena social`, persist`, metamorfozat` în «om politic democrat», pentru a-[i nenoroci semenii a doua oar`

MIRCEA RE{TEA

GABRIEL LIICEANU

Nu ne-am vândut ]ara

Performan]a acestui nou tip de lichea istoric` este c`, dup` ce [i-a nenorocit

JULIEN BENDA

Tr`darea c`rturarilor

Adev`ra]ii intelectuali nu i-au putut \mpiedica pe oamenii politici s` umple \ntreaga istorie cu vuietul urilor [i masacrelor lor; dar i-au \mpiedicat s` aib` cultul acestor acte, s` se mândreasc` cu \nf`ptuirea lor.

Putem afirma c`, mul]umit` lor, timp de dou` mii de ani omenirea a \nf`ptuit r`ul, dar a cinstit binele

deja semenii o dat` prin presta]ia ei în „vechiul regim“, în loc s` se retrag` de pe scena social`, persist`, metamorfozat` în „om politic democrat“, pentru a-[i nenoroci semenii a doua oar`.

Tocmai pentru c` a trecut cu bine, amplificându-[i anvergura, pe cel`lalt mal al istoriei, ea este licheaua autopoten]at` istoric. Ceea ce o ]ine strâns legat` de vechea lichea nu este doar identitatea fizic` de persoane, de cadre, de categorii sau de grupuri, ci tr`s`tura pe care o are în comun cu licheaua comunist`: ob]inerea sistematic` a binelui propriu de pe urma nenorocirii sistematice a unui popor întreg.

Nou, în schimb, este c` minciuna, jaful [i distrugerea - triada sacr` a pragmaticii comuniste -, începute în urm` cu câteva decenii, dar poten]ate acum de perspectiva îmbog`]irii nelimitate, sunt puse în slujba unei rapacit`]i f`r` precedent. Acum se merge la lichidare total`. Licheaua tranzi]iei paradoxal` [i autopoten]at` istoric n`zuie[te s` aib` tot: taie p`durile cu o frenezie nou`, privatizeaz` fraudulos sursele de energie [i parcurile publice, d`râm` casele care fac istorie pentru a pune în locul lor hoteluri cu multe etaje, d` pomeni preelectorale ca s` poat`, odat` realeas`, s` sug` mai bine ce a mai r`mas de supt. Tot ce a înv`]at în comunism în materie de eschiv` a binelui public [i de ne-iubire de ]ar` poate fi aplicat acum. „Nu ne vindem ]ara!“, aforismul ipocrit al unui patriotism în extaz din anii ’90, nu era decât expresia retoric` a depozit`rii pr`zii în vederea ulterioarei

23

ei împ`r]iri. Pentru licheaua tranzi]iei, „]ara“ era numele de cod al acestei pr`zi istorice, provizia de furt na]ional planificat pe urm`torii ani. Nu am vândut atunci, scump [i în afar`, ceea ce în 18 ani ar fi putut produce bog`]ie intern`. În curs de reorganizare, „lichelele noastre“ proiectaser` s` poat` cump`ra între timp totul pe nimic, l`sând celorlal]i doar mizeria [i dezolarea locului golit.

Pe noi cine ne iube[te?

Niciodat` în istoria ei, România, de grija c`reia licheaua tranzi]iei se d` de ceasul mor]iiînpreajmafiec`ruicicluelectoral, nu a fost mai pu]in iubit`. Înainte, licheaua comunist` nu avea unde s` fug` cu banii [i, de aceea, la limit`, nici nu avea ce face cu ei. Spa]iul de mi[care îi era fatal limitat la câteva privilegii am`râte, pentru care îns` marea mas` o invidia. Acum îns`, o dat` cu „globalizarea“, furtul a c`p`tat sens, c`ci banii, putând circula planetar, au de-acum unde s` fie pu[i la ad`post. De ce licheaua, reinstalat` în istorie cu surplusul bog`]iei sale, [i-ar ]ine banii tocmai în ]ara din care i-a furat [i pe care, oricum, în visurile ei de m`rire, a h`r`zit-o de mult falimentului istoric?

Am încercat s` fac în aceste rânduri genealogia lichelei actuale. În urm` cu 18 ani, lichelele fuseser` rugate s` fac` „un simplu [i t`cut pas înapoi“.

Ast`zi, apelul la un „pas înapoi“ nu mai are sens. Un pr`d`tor care înha]` nu mai d` drumul pr`zii niciodat`.