Fabrica de lapte/dairy factory magazine - September 2013, issue 10

repere

editorial

Ilie Stoian

”Ei, + 100, noi, -100!”

Dupã ce, pe la jumãtatea lunii septembrie, revista noastrã publica o ºtire în care se anunþa faptul cã retail-erii mai deschid încã 100 de magazine pânã la sfârºitul anului 2013, Dorin Cojocaru, Preºedintele APRIL, comenta pe Fb: ”Ei, + 100, noi, - 100”. Ce vreþi, sintezã mai bunã a stãrii de fapt !?

Industria laptelui din România trece prin mari ºi grave transformãri, fie cã ne referim la sectorul de producþie, fie, la cel de procesare. Fermierii aºteaptã cu teamã sã vadã ce la va aduce anul 2014, deºi mulþi spun cã, de fapt, situaþia lor nu e chiar aºa de gravã pe cât ar pãrea. Cã, de fapt, spre finalul verii, laptele era produs cu un preþ mediu de cca 0,80 de bani, iar diferenþa, pânã la 1,35, devenea consistentã; cã fermierii nu respectã contractele de furnizare a laptelui-materie primã cãtre procesatorii care, nu o datã, se vãd ºantajaþi la jumãtatea perioadei care face obiectul contractului dupã tiparul: ”dacã nu-mi dai mai mult pe litrul de lapte, îl fac brânzã ºi gata”! Aºa o fi? Pentru cã, dacã-i ascultãm pe fermieri, lucrurile par cu mult mai rele. Probabil cã adevãrul e ºi el la jumãtate dar, oricum, viitorul pare a le fi roz, câtã vreme se crede cã, de fapt, dupã abandonarea cotelor nu va fi supraproducþie de lapte, ci taman invers.

Dar, dacã privim spre fabrici, lucrurile sunt cu adevãrat delicate mai ales în rândul procesatorilor români. Fireºte aici nu intrã la socotealã, de exemplu, Albalact. Dar, pentru restul firmelor româneºti pare cã drumul le-a ajuns la capãt. N-au cum þine pasul cu multinaþionalele, n-au cum þine pasul cu marile companii ºi, firme româneºti fiind, n-au cum þine pasul cu retail-ul care îºi permite, iatã, sã aducã lapte UHT pe marcã proprie, din Polonia, la 1,99 lei litrul, aºa cum a fãcut, de curând, Real.

Pãi, cum sã reziºti?

Unii spun cã o poþi face, dacã þii la calitatea produselor. Bine, dar la ce preþ vinzi marfa? Te transformi în producãtor de niºã? Poate cã unii vor încerca reþeta. Dar restul? Specialiºtii afirmã cã, foarte curând, mai mult de 60 de mici producãtori de lactate vor trage obloanele ºi vor pune zãvoarele, iar atunci te întrebi ce a mai rãmas din industria naþionalã de procesare a laptelui. Pãi, cum, ce a mai rãmas? Piaþa liberã! Nu degeaba, la trecuta ediþie a Conferinþei Internaþionale Meat & Milk, una dintre dezbateri a purtat titlul ”Darwinism economic: Evoluezi sau dispari”. Evoluaþi!

2

septembrie 2013

36-37

sumar septembrie

2

FERMA Ginecopatiile puerperale la vaci

50-51

OIKOS Savoarea Greciei la tine acasã

54-57

INOVAÞIE Extractul de drojdie, invenþia care reduce sodiul din lactate

nr. 10

EDITORIAL: ”Ei, + 100, noi, -100!”

44-45 14-17

Cover Lactatele pentru copii

22-27

ANALIZÃ

FERMA

Robotul de furajare Mix & Carry de la GEA

Piaþa laptelui la producãtor, în România ºi în UE

46-49 MATERII PRIME

Aditivi ºi ingrediente alternative pentru iaurtul grecesc

30-33

REPORTAJ

Redacþia Director: Claudia BOCEAN / claudia@infogroup.ro Redactor ªef: Ilie STOIAN / stoian@infogroup.ro Redactori: Ioan ªerbanescu, Maria Demetriad, Teodora Chiorean, Alexandru Peligrad

Editor

Colaborator: Crtistina Delia Gavriluþ - Inginer Tehnolog

Director General Claudia Bocean B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21 Email: office@infogroup.ro

4

72-73

Ferma Haller, sau cum totul se face la superlativ

Corecturã: Adriana Zamfir Marketing&Publicitate:

infoALIMENT septembrie 2013

Layout & DTP Viorel Rucãreanu / viorel@infogroup.ro Difuzare ºi abonamente Dana Lotcu / office@infogroup.ro IT: Tiberiu Voicu / tibi@infogroup.ro Tipar: INDEX Media SRL Tel/Fax: +4 021 222 40 48

SIGURANÞÃ Sistemul de Management al riscului calitãþii (QRMS), de la Friesian

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei Fabrica de Lapte aparþin Societãþii Comerciale INFOALIMENT SRL. Distribuþie Fabrica de Lapte este o revistã gratuitã care apare la douã luni, destinatã specialiºtilor din industria lactatelor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.

repere

ºtiri

Artesana îºi vinde lactatele ºi în Auchan Dupã ce a pus la punct un sistem de comercializare online, compania Artesana îºi intensificã publicitatea neconvenþionalã, inclusiv pe reþelele de socializare. Ultima iniþiativã în acest sens, vizeazã, însã, produsele lactate comercializate prin reþeaua Auchan, semn cã Artesana vizeazã trecerea de la producþia, oarecum, artizanalã, la cea de mare volum.

Lactatele cu care sunt aprovizionate hipermarket-urile Auchan pot fi gãsite în Cluj, Constanþa, Craiova, Piteºti, Târgu Mureº, Iaºi, Suceava, Timiºoara ºi Bucureºti (Crângaºi, Militari, Titan).

Dintre produsele vândute prin retailerul francez amintim: laptele de oaie, vacã ºi caprã, brânzeturi cremoase de caprã în diferite variante (cu usturoi ºi pãtrunjel, în ulei de mãsline), iaurturi naturale de oaie, vacã ºi caprã etc.

În Profi, lapte polonez la 1,99 lei/litrul

GfK: În Europa, consumul scade drastic Evoluþia situaþiei din þãrile Europei de Est demonstreazã cât de dificil sunt de echilibrat austeritatea ºi investiþiile. În trecut, þãrile predominant fost-comuniste s-au concentrat cu atenþie asupra economisirilor, noteazã Revista Piaþa. Acum, lucrurile evolueazã diferit.

Bulgaria: rata ºomajului s-a ridicat la valori cu douã cifre ºi creºterea economicã a stagnat ºi, ca urmare, aproximativ 20 de procente din populaþie trãiesc acum în sãrãcie.

Reteilerul Profi a finalizat de curând o campanie promoþionalã în cadrul cãreia a vândut lapte UHT la preþul de 1,99 lei pe litru, preþ care pare, deocamdatã, imposibil de atins la raft de procesatorii români. În fapt, a fost vorba de laptele UHT produs în Polonia ºi comercializat sub marca Zambrowskie.

Campania s-a derulat pe parcursul unei singure sãptãmâni, dar ea se înscrie în seria de promoþii la aceastã marcã de lapte, serie menitã a mãri volumul vânzãrilor de lapte importat din Polonia, þarã din ce în ce mai predilectã pentru aprovizionarea cu lactate a reþelei Profi.

Sutaº s-a împrumutat cu 50 de milioane de euro de la BERD Producãtorul de lactate Sutaº, o afacere de familie pornitã în 1975 în Turcia, de cãtre familia Yilmaz, care a preluat activele din România ale Tnuva, va primi un împrumut de 50 de milioane de euro de la BERD pentru a-ºi susþine programul de investiþii din Turcia, dar ºi extinderea în România ºi Macedonia.

Grupul turc, cu peste 3.200 de angajaþi, a finalizat preluarea activelor fabricii Tnuva din Popeºti-Leordeni în luna februarie a acestui an, în urma unei tranzacþii în care vânzãtorul a fost un antreprenor local, Dan Mutu, proprietarul grupului Anabella din Vâlcea, noteazã Ziarul Financiar. Mutu a preluat terenul ºi fabrica de lactate Tnuva în urma procesului de licitaþie organizat dupã declararea falimentului companiei Tnuva.

La acel proces, au participat ºi investitorii turci, 6

septembrie 2013

care însã au fost descalificaþi pentru unele nereguli pro-cedurale.

Acþionarii Sutaº nu au renunþat însã la ideea de a cumpãra întregul pachet de active care a aparþinut israelienilor de la Tnuva: clãdire, terenuri, dar ºi linii de producþie. Discuþiile s-au purtat astfel cu Dan Mutu, care preluase în urma mai multor licitaþii toate activele Tnuva prin intermediul companiei Fralvil. Sutaº a finalizat negocierile în primãvarã, iar primele estimãri de la acea vreme indicau cã turcii vor începe producþia în 2014. În raportul publicat de BERD, se aratã cã o parte din împrumutul de 50 de milioane de euro, acordat investitorilor turci, va merge cãtre piaþa româneascã, fãrã a preciza însã despre ce sumã este vorba. (Mai multe, pe www.zf.ro)

Cehia se aflã în continuare în recesiune.

Producþia economicã a þãrii a scãzut cu 1,3 procente în primul trimestru al lui 2013. În prezent, rata ºomajului este de 7,3 procente. În cele mai multe þãri europene, cetãþenii sunt încã obligaþi sã îºi controleze finanþele îndeaproape ºi sã opereze un buget foarte strict. Germanii (36,5 puncte), austriecii(11,6 puncte) ºi bulgarii (2,6 puncte) sunt destul de cheltuitori. În contrast, consumatorii fac economii drastice în Italia (-49.0 puncte), Portugalia (-43,2 puncte) ºi Franþa (-42,2 puncte).

România: Dorinþa de cumpãrare: -22,5 puncte; Aºteptãrile privind starea economiei: -16,1 puncte; Aºteptãrile privind veniturile: - 5,3 puncte. Deºi PIB-ul creºte 2,6, rata ºomajului continuã sã creascã ºi ea. Potrivit statisticilor Eurostat, acum este de 7,5 procente. Rata inflaþiei urcã ºi ea. Multe persoane sunt afectate mai ales cã preþurile urcã. Banii nu acoperã prea mult în afara articolelor esenþiale de zi cu zi. (Mai multe, pe www.revista-piata.ro)

TVA-ul la alimente în multe state din UE e 0!

În vreme ce Guvernul României s-a chinuit sã convingã FMI de necesitatea reducerii TVA la pâine, aceastã taxã este extrem de micã sau chiar zero la alimente în 15 state UE. FMI a tot încercat sã ne convingã cã TVA este principala resursã a bugetului ºi cã nu ar trebui sã o reducem, dar a acceptat, în final, o cotã de 9% (de la 24%) la pâine. Victorie, am înfrânt! Aºa ar zice guvernanþii noºtri, însã existã state UE care, deºi mai au un pic ºi intrã în faliment, au taxe neverosimil de mici la alimente.

Astfel, potrivit Agrinet, Malta ºi Marea Britanie nu percep TVA la alimente, Luxemburg cere doar 3%, Spania ºi Italia (þãri cu mari probleme economice ºi datorii de mii de miliarde de euro) aplicã 4% pe majoritatea bunurilor alimentare, Olanda taxeazã alimentele de orice fel cu numai 6%, iar lista poate continua. La noi de ce nu se poate micºora TVA? Pãi, ca sã avem de unde sã adunãm bani pentru plata împrumutului oferit (nesolicitat) României de FMI. (Mai multe, pe www.enational.ro)

Peliculã de ambalat antimicrobianã cu extract de cacao O echipã de cercetãtori a creat o peliculã pentru ambalat antimicrobianã care conþine extract ridicat de flavonoli de cacao care, dupã cum susþin aceºtia inhibã creºterea patogenilor cum ar fi E-coli ºi Salmonella în produsele alimentare, informeazã Dairy Reporter.

Articolul ºtiinþific publicat în jurnalul Food Chemistry aratã cã aceastã peliculã realizatã din copolimer din alcool etilenã-vinil (EVOH) conþine flavonoli din cacao ºi cã ar putea avea o cerere mare în industria alimentarã.

Calatayud ºi echipa ei au dezvoltat aceastã peliculã ºi au testat-o într-un ambalaj pentru produse de copii pentru a vedea cum reacþioneazã la diferite boli provocate de agenþi patogeni cum ar fi listeria. ”Peliculele realizate sunt capabile sã degaje suficientã cantitate de compuºi activi, în principal catechine din extract de cacao, care inhibã complet creºterea tuturor microorganismelor testate”, susþin cercetãtorii.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

7

repere

ºtiri

De 20 de ani, Hochland oferã consumatorilor români brânzeturi de calitate ºi bucuria gustului

În 2013, compania Hochland România, liderul pieþei brânzeturilor, marcheazã 20 de ani de prezenþã pe piaþa localã a mãrcii Hochland.

De 20 de ani, Hochland este sinonim cu bucuria de a fi alãturi de cei dragi, de a strânge familia în jurul mesei. Acesta este mesajul cheie al noii platforme de comunicare a brandului - "Hochland te inspirã sã creezi momente de bucurie pentru cei dragi". „Marca Hochland împlineºte anul acesta o vârstã frumoasã, care aduce cu ea multe împliniri. Sunt, iatã, 20 de ani de prezenþãpe piaþa româneascã, timp în care Hochland a câºtigat pozitia de lider de piaþã absolut ºi de lider în majoritatea segmentelor în care este prezent.

Pentru consumatori, numele Hochland este de mult timp sinonimnu doar cu bucuria gustului, ci ºi cu o calitate superioarã, garantatã prin fiecare produs”, a declarat Sorin Timuº, director general adjunct Hochland România.

Povestea Hochland în România a început în anul 1993, când au fost importate primele produse, primite cu multã încredere de cãtre consumatorii români. ProduseleHochland au continuat sã fie distribuite în fiecare zi ºi în fiecare magazin din România prin partenerul nostru Whiteland Import Export.

Potenþialul pieþei a determinat grupul Hochland SE sã ia decizia de a investi direct în România. În 1998 a fost deschisã filiala din România,prin inaugurarea unei facilitãþi de producþie la Sighiºoara, iar în anul urmãtor a fost deschisã ºi cea de-a doua fabricã Hochland, la Sovata. Ambele fabrici funcþioneazã cu succesºi în prezent.

8

septembrie 2013

Încã de la început, Hochland s-a evidenþiat prin inovaþie, marcând numeroase premiere:prima brânzã topitã triunghiuri care combina sortimente diferite în acelaºi pachet– Mixtett; în 2002 a fost lansat caºcavalul Hochland care se remarca prin gustul special ºi forma rectangularã, atipicã la acea vreme, când restul producãtorilor comercializau roþi de caºcaval; Hochland a introdus ºi primul caºcaval felii (2002) sau primul caºcaval pane (2007). De asemenea, Hochland a creat piaþa de creme de brânzãîn România, prin lansarea mãrcii Almette (2001); a oferitprimele pachete duble de brânzã topitã triunghiuri ºi felii – “pachetele de familie”; iar Telemeaua cuburi cu roºii ºi busuioc a adus consumatorilor un produs deja porþionat, foarte practic. „Pentru noi este foarte important sã oferim cele mai bune brânzeturi, la o calitate constant excelentã ºi la un preþ corect. Prin tot ceea ce facem încercãm sã aducem bucurie consumatorilor noºtri. Suntem parte din viaþa românilor, marca lor preferatã de brânzeturi. Peste 70% dintre eiau consumat cel puþin un produs Hochland în ultimele 3 luni, iar mai mult 80% dintre consumatori menþioneazã spontan Hochland atunci când sunt întrebaþi ce mãrci de brânzeturi cunosc”, a declarat Andreea Marincescu, manager de marketing Hochland România.

Cu ocazia aniversãrii celor 20 de ani, Hochland desfãºoarã în perioada 2 septembrie – 27 octombriecampania promoþionalã "Câºtigã premii, dãruieºte bucurii". Consumatorii pot participa la promoþie achiziþionând orice produs din gama: brânzã topitã triunghiuri/felii, caºcaval sau telemea de vacã.Trebuie doar sã înscrie codul unic de pe ambalaj pe site-ul www.hochland20deani.roºi aflã pe loc dacã au câºtigat.Hochland oferã premii la alegere, atât pentru persoana care participã la promotie, cât ºi pentru cineva drag: 10 câºtigãtori vor primi zilnic câte 2 premii.

Pe lângã premiile zilnice, Hochland oferã ºi 20 de excursii în Europa celor mai norocoºi participanþi, sub forma unui voucher/cupon de cãlãtorie, cu o valoare unitarã de 4,500 RON (TVA inclus).

Achiziþionarea Crediton Dairy, aprobatã de cãtre Comisia Europeanã În urma obþinerii aprobãrii Comisiei Europene, managementul echipei de buy-out condusã de fostul director executiv al Milk Link, Neil Kennedy ºi Tim Smiddy a finalizat achiziþia Crediton Dairy, liderul britanic pe piaþa bãuturilor lactate aparþinând Arla Foods.

Noua afacere, numit Crediton Dairy Ltd, este furnizor de bãuturi din lapte de înaltã calitate cu valabilitatea îndelungatã, smântânã, bãuturi funcþionale ºi cu arome ºi smântânã proaspãtã vrac, informeazã Dairy Reporter.

Fabrica de lactate are o capacitate de producþie actualã a circa 200 de milioane de litri ºi aprovizioneazã toate reþelele mari de retail ºi multe dintre diviziunilor lor de catering cu produse atât private label cât ºi sub brandul companiei. Acesta din urmã include: Moo, lider pe piaþa din Marea Britanie la laptele cu duratã de viaþã îndelungatã, bãuturi din lapte funcþionale, cum ar fi Flora pro-activ; branduri de lapte cu arome, cum ar fi laptele cu ciocolatã Mars Family Refuel sub o licenþã de la firma Mars ºi laptele Dairy Pride.

Comentând cu privire la încheierea achiziþionãrii, Tim Smiddy, managing director al Crediton Dairy spune: “Dupã ce am obþinut aprobarea Comisiei Europene ºi am finalizat achiziþia, putem merge înainte cu planurile noastre de dezvoltare a afacerii.

Noi credem cã Crediton are un potenþial de creºtere puternicã, bazatã pe unitatea de sine stãtãtoare cu investiþii foarte bune în facilitãþi; bazã de clienþi în creºtere, o gamã deja existentã de produse ºi mãrci ºi forþã de muncã calificatã ºi dedicatã. ”Vom continua sã ne concentrãm pe îmbunãtãþirea gustului acestor produse speciale de foarte bunã calitate , de provenienþã britanicã demonstrabilã completând acest lucru cu servicii excelente pentru clienþii noºtri ºi categoria de înþelegere ºi dezvoltarea de noi produse.”

Fonterra cade din lacul botulinic în puþul nitriþilor Compania neozeelandezã Fonterra, cel mai mare exportator de lactate din lume, implicatã la începutul lunii într-un scandal de contaminare cu o bacterie care poate cauza botulismul, a afirmat cã a trebuit sã retragã 42 de tone de lapte praf destinat exportului în China din cauza unor niveluri ridicate de nitriþi.

Problema a fost semnalatã la sfârºitul lunii iulie de cotidianul oficial China Daily, ridicând noi întrebãri cu privire la siguranþa produselor Fonterra ºi la standardele sale de producþie ºi testare.

Grupul, care reuneºte 13.000 de fermieri neozeelandezi, a comunicat la începutul lunii august cã trei loturi de zer folosit în mai 2012 la fabricarea formulelor de lapte pentru sugari ºi bãuturi pentru sportivi conþineau bacteria Clostridium botulinum, care poate cauza botulism, boalã ce provoacã paralizie ºi chiar moarte. Zerul contaminat a fost vândut în China, Malayezia, Vietnam, Thailanda ºi Arabia Sauditã. (www.doctorulzilei.ro)

FrieslandCampina România a extins programul de sprijinire a fermierilor FrieslandCampina România a extins sprijinirea fermierilor din Ardeal cu douã beneficii pentru fermele partenere: cardul de reducere pentru achiziþia de furaje ºi oferte speciale pentru achiziþia de material seminal pentru bovine.

Cardul de reducere pentru achiziþia de furaje le acordã fermierilor parteneri ai FrieslandCampina România 10% reducere la achiziþia de furaje pentru diferite categorii de rumegãtoare, de la Cargill Nutriþie Animalã, furnizorul internaþional de produse ºi servicii agricole. Cardul co-branded emis de cele douã companii este primul de acest gen de pe piaþa româneascã. Aceastã facilitate reflectã angajamentul pe termen lung al FrieslandCampina România faþã de fermierii din Ardeal.

Totodatã, pânã la finalul lunii septembrie, fermierii parteneri ai FrieslandCampina România au beneficiat de un pachet promoþional la achiziþia de material seminal de la una dintre cele mai mari companii producãtoare de geneticã bovinã din lume, CRV Holding. În funcþie de categoria de produs seminal aleasã, reducerea de preþ poate ajunge pânã la 70%.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

9

repere

actualitate

Ilie Stoian

LAPTELE

PE FOC

Ce dor îmi e, uneori, de Securitate!

Este cât se poate de adevãrat cã, dacã ai o afacere, singur trebuie sã te îngrijeºti de ea iar, dacã te descurci, bine, dacã nu, dispari. Nimeni nu trebuie sã-þi poarte de grijã. Chiar nimeni? E drept cã dimensiunea socialã a muncii nu o dau companiile, indiferent care ar fi ele. Un proprietar de afacere vrea în primul rând sã facã profit, nu sã fie ”Mama rãniþilor”, precum Regina Maria, salariaþii fiind plãtiþi potrivit înþelegerilor contractuale. Cel care este îndrituit sã dea o asemenea dimensiune este statul, acela care, prin strategiile ºi programele pe care le gândeºte trebuie sã apere populaþia, sã sprijine afacerile, sã sprijine, iatã, fermierii. Mai mult decât atât, fiind vorba de lapte, sã vegheze inclusiv la siguranþa naþionalã. ªtim, sunt vorbe mari, dar îºi au rostul.

Faþã de nesiguranþa manifestatã de autoritãþi în privinþa calitãþii laptelui produs în România, am putea spune cã, încã de pe vremea lui Traian ºi Decebal se ºtia cã de la 1 ianuarie 2014, în România nu va mai fi permis sã se producã decât lapte conform. Cu toate acestea, la nivel organizatoric încã se mai bâjbîie dar se ºi bâzâie pe seama micilor fermieri.

Ca atare, întrebãm: Care au fost intenþiile Guvernului ºi, impicit, ale Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, în privinþa sprijinirii micilor fermieri producãtori de lapte, chiar ºi a þãranilor cu douã, trei vãcuþe? Ce s-a întreprins pentru certificarea calitãþii laptelui provenit de la micii producãtori? Ce au fãcut autoritãþile pe linia de control, ºtiindu-se bine faptul cã laptele românesc nu are, în proporþii însemnate, calitatea despre care se vorbeºte? Nu, cumva, funcþionarii MADR au lãsat, prin neimplicare, drum liber marilor fermieri, precum ºi investiþiilor strãine în domeniul producþiei de lapte? Cum de se întâmplã cã sunt puºi de-a valma, atunci când vine vorba de subvenþii, fermierii care au investit serios, cu gândul de a respecta legea ºi cei prin actele cãrora bate vântul, la capitolul ”achiziþii de tehnologii”? Cu alte cuvinte, nu cumva s-au creat premise pentru distrugerea producþiei autohtone de lapte? Zicem ºi noi, ca naivii!

Bãgãm de seamã cã, precum înainte de 23 august, pe vremuri, ”toatã þara e în sãrbãtoare” la gândul cã vom exporta juninci de lapte în China ºi cã, în general, am reluat colaborarea cu aceastã uriaºã þarã pe linie de industrie alimentarã. E foarte bine, doar cã ãia sunt mai ºmecheri ca noi. De ce nu spune nimeni cã guvernul chinez are pus la punct un program de achiziþie a unor

10

ferme de lapte din România, dacã se poate, cât mai multe? Cum de nu vorbeºte nimeni cã sunt ºi ”investitori” din nordul continentului negru ºi, mai ales, din Cornul Africii, zonã cu multe interdicþii internaþionale, care ºi-au arãtat disponibilitatea de a cumpãra ferme de lapte din România? Vi se pare cã acestea sunt probleme minore? Noi spunem cã nu, mai ales dacã ne gândim la chestii precum: viitor, fermieri români, sãnãtatea ºeptelului, hranã, calitate a laptelui, norme europene etc.

O parte dintre aceste întrebãri au fost puse ºi de unii fermieri, atât în cadrul sondajului de opinie pe care îl publicãm în ediþia de faþã, dar ºi prin mesaje trimise la redacþie sau în discuþii particulare cu aceºtia. O datã, am fost întrebat: ”Domnule, dar SRI-ul ce face?” Pãi, ce sã facã?

Informeazã. Dar, alte comptenþe nu mai are, cum avea pe vremuri Securitatea. SRI-ul nu mai ridicã pe nimeni. Întocmeºte Nota de raport, o înainteazã, iar alþii decid ºi acþioneazã.

Acum, iatã: În 1994, fiind însoþit de Florian Bichir (cel pe care l-am nãºit într-o oarecare mãsurã într-ale gazetãriei ºi cel care avea sã-mi devinã fin, þinându-i pirostriile), am fost observator la alegerile locale din Basarabia. Într-una dintre seri, la hotel, am primit vizita unui om de-al lui Snegur. Dupã un ”bunã seara” rãstit aºa cum învãþase el la KGB, a scos un pistol, l-a pus pe masã ºi ne-a spus: ”Aveþi grijã ce transmiteþi la Bucureºti!” Desigur, tot timpul, cât am stat acolo am fost urmãriþi pas cu pas, drept pentru care, la întoarcerea în þarã, în clipa în care Bichir a pus piciorul în avionul Tarom ºi ºtiind cã aeronava e teritoriu naþional românesc, sãtul de ºicanele ofiþerilor de informaþii ai Moldovei, a strigat: ”Aºa un dor îmi e de Securitatea noastrãããã!”, toþi cãlãtorii izbucnind în râs.

Acum, susnumitul nu râde. Dar, gândind la starea de ”lasã-mã sã te las” din sectorul de producþiei laptelui, poate sã-l citeze pe Florian, nu-i aºa!?

repere

ºtiri asociaþii, autoritãþi

Laptele colectat

Românilor ”le plac” lactatele din import

ºi producþia de lactate la 31 iulie 2013 În luna iulie 2013, cantitatea de lapte de vacã colectatã de la exploataþii agricole ºi centre de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a crescut atât faþã de luna precedentã cu 0,7%, cât ºi faþã de luna iulie 2012 cu 4,4%. În perioada 1.I – 31.VII.2013 comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2012, cantitatea de lapte de vacã colectatã de la exploataþii agricole ºi centre de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a scãzut cu 4,1%.

Iulie 2013 comparativ cu iunie 2013 În luna iulie 2013 comparativ cu luna precedentã, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 643 tone (+0,7%). Dintre principalele produse lactate cea mai mare creºtere a producþiei în luna iulie 2013 comparativ cu luna iunie 2013 a avut loc la brânzeturi inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã (87,7% din producþia totalã de brânzeturi) cu 647 tone (+9,3%), urmate de lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 517 tone (+3,9%) ºi de smântâna de consum cu 27 tone (+0,7%).

Scãderi ale producþiei, în luna iulie 2013 comparativ cu luna precedentã, pot fi menþionate la lapte de consum cu 672 tone (-4,2%) ºi la unt cu 29 tone (-3,8%).

Iulie 2013 comparativ cu iulie 2012 Faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent, în luna iulie 2013 cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 3609 tone (+4,4%).

Producþia principalelor produse lactate a crescut în luna iulie 2013 comparativ cu luna corespunzãtoare din anul 2012 astfel: brânzeturi inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã cu 1662 tone (+27,9%), lapte de consum cu 2509 tone (+19,6%), unt cu 108 tone (+17,1%), smântâna de consum cu 534 tone (+15,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 396 tone (+2,9%).

Aceste creºteri ale producþiei s-au datorat ºi creºterii cantitãþii de lapte brut importat de la 2418 tone în luna iulie 2012 la 6042 tone în luna iulie 2013 (+149,9%).

Perioada 1.I – 31.VII.2013 comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2012 În perioada 1.I – 31.VII.2013 comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2012, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a scãzut cu 22117 tone (-4,1%). În perioada 1.I – 31.VII.2013 comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2012, producþia a crescut la: smântânã de consum cu 3425 tone (+13,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 9324 tone (+10,4%), brânzeturi inclusiv brânzã obþinutã exclusiv din lapte de vacã (89,6% din producþia totalã de brânzeturi) cu 2170 tone (+5,4%), unt cu 238 tone (+4,5%) ºi lapte de consum cu 2162 tone (+1,8%). Aceste creºteri ale producþiei s-au datorat, în special, creºterii cantitãþii de lapte brut importat de la 33886 tone în perioada 1.I – 31.VII.2012 la 53087 tone în perioada 1.I – 31.VII.2013 (+56,7%).

În iunie 2013, cantitatea de lapte colectatã de la exploataþiile agricole ºi de la centrele de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a scãzut cu un procent faþã de luna precedentã ºi cu 5,5% faþã de aceeaºi lunã a anului trecut, a anunþat Institutul Naþional de Statisticã (INS). În ceea ce priveºte producþia de unt, aceasta a înregistrat creºteri în iunie 2013, faþã de luna precedentã, cu 92 tone, aproximativ 13,6%.

Datele INS aratã cã producþia de smântânã de consum, în iunie 2013, a fost aproape egalã cu aceea din mai 2013. Fabricarea principalelor produse lactate a crescut în iunie 2013, comparativ cu luna corespunzãtoare din anul 2012 astfel: smântâna de consum - 652 tone (19,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) - 1.424 tone (11,9%), brânzeturi, inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã - 477 tone (7,3%), unt - 21 tone (2,8%) ºi lapte de consum - 239 tone (1,5%). Interesant este cã producþia principalelor produselor lactate a „înflorit” pe baza laptelui brut importat, care s-a mãrit de la 2.774 tone în iunie 2012 la 5.811 tone în iunie 2013 (109%). (Biroul de Presã al INS)

26 de milioane de euro pentru publicitatea îngheþatei MediaTRUST România a realizat o analizã referitoare la cei mai activi advertiseri la categoriile îngheþatã. Potrivit monitorizãrilor, în perioada iunie 2012-mai 2013, au fost difuzate 14.729 de reclame pe posturile TV, radio ºi în presa scrisã.

Dintre acestea, 14.332 au fost spoturi de televiziune, 381 difuzãri radio ºi 15 apariþii în presa print.

Costurile totale au atins valoarea de 26,4 milioane de euro, 99% din aceastã sumã luând destinaþia posturilor de televiziune. Primii doi advertiseri, Unilever South Central Europe ºi Nestle România deþin cumulat 97,2% din numãrul total de difuzãri, respectiv 97,69% din suma totalã investitã de producãtori în promovarea categoriei. Nestle, Algida, Napoca, Magnum ºi Aloma au fost brandurile cele mai vizibile ca numãr de apariþii, deþinând cumulat aproape 94% din clipurile/spoturile difuzate sau machetele publicate. În 2012, observâm o creºtere a ponderii mãrcii proprii în cadrul categoriei, în cataloagele retailerilor, de la 11%, în 2011, la 26%, pentru cea de tip Impuls ºi de la 10%, la 13%, pentru cea de tip Take Home. Analiza a fost efectuatã la cererea Revistei Piaþa.

(Mai multe, pe www.revista-piata.ro)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

11

repere

eveniment

Anuga 2013

Prezenþã de prestigiu a companiilor româneºti Cel mai mare eveniment expoziþional dedicat Industriei alimentare mondiale, Anuga 2013, îºi va deschide porþile la MesseKoln în ziua de 5 octombrie, târgul având sã dureze pânã în data de 9 octombrie 2013. Ediþia din acest an consemneazã o participare record din partea companiilor româneºti, la standuri fiind prezente unele dintre cele mai prestigioase firme autohtone, prezenþa acestora fiind dublatã ºi de aceea a unor asociaþii ºi organizaþii profesionale.

Concept clar, program de înalt nivel Potrivit domnului Dietmar Eiden, Responsabil de Organizare a târgului, ”ediþia din 2013 va avea un concept clar, va oferi o diversitate neegalatã pe plan internaþional ºi va benefica de organizarea unui program de cel mai înalt nivel. Aceste trei coordonate vor defini profesionalismul manifestãrilor.” Încã de la finalul lunii iunie, spaþiile expoziþionale au fost închiriate în totalitate, la târg anunþându-ºi participarea peste 6.700 de companii din întreaga lume. Suprafaþa ocupatã va fi de 284.000 mp repartizaþi în unsprezece hale organizate pe mai multe niveluri. Tabloul participãrii este întregit de cei 154.516 achizitori, din 185 de þãri, care ºi-au anunþat ºi ei participarea, precum ºi de cei 160.000 de vizitatori care sunt aºteptaþi zilnic sã fie oaspeþii companiilor expozante. Aceste date plaseazã Anuga pe locul V în rândul târgurilor din lume, indiferent de tematica lor. În structura evenimentului sunt planificate zece saloane profesionale, dupã cum urmeazã: 12

septembrie 2013

Anuga Fine Food, Anuga Drinks, Anuga Meat, Anuga Frozen Food, Anuga Chiled & Fresh Food, Anuga Dairy, Anuga Bread & Bacery, Hot Beverages, Anuga Organic, Anuga RetailTec, Anuga FoodService.

O deosebitã importanþã va fi datã saloanelor Anuga Organic, în cadrul cãrora vor fi organizate simpozioane tematice specializate pe etichetarea Bio ºi Anuga FoodService, în cadrul cãruia vor fi prezentate noi produse alimentare, precum ºi tehnologii ºi echipamente. Unul dintre punctele de atracþie va fi Anuga FoodService Power Breakfast, acolo unde vizitatorii vor putea ca, timp de trei dimineþi, sã ia micul dejun pregãtit potrivit conceptelor nutriþionistului Paul Goudale, Responsabil al diviziei Foods a celebrului magazin londonez Harrods.

Repere tematice Ca de fiecare datã, unul dintre saloanele de importanþã centralã va fi Anuga Dairy care, anul acesta se va desfãºura sub genericul Locul unde laptele, brânza ºi iaurtul capãtã gustul cel mai

bun. La Anuga Dairy vor expune aprtoape 360 de companii din 34 de þãri, la standuri fiind aºtetaþi zilnic cca 54.000 de vizitatori, estimându-se cã 82% dintre aceºtia vor fi oameni de afaceri, achizitori ºi persoane cu putere de decizie care activeazã în industria mondialã a laptelui.

Salonul Anuga Dairy va avea trei secþiuni distincte: Internaþional, Inovaþie ºi Inspire. Totodatã, va fi organizat simpozionul Dairy Unlimited, la care este anunþatã deja participarea a peste 200 de specialiºti de talie mondialã.

Tot în cadrul salonului Anuga FoodService vor fi organizate ºi câteva concursuri profesionale cât se poate de interesane, reunite sub titulatura Anul Bucãtãriei Anuga, în zona special organizatã ºi denumitã Culinary Stage. Acela va fi locul în care va fi organizat Campionatul European de Pizza, anunþându-se ºi ultimele noutãþi legate de viitorul Campionat Mondial de Pizza! Maeºtri bucãtari din Italia, precum ºi tehnologi italieni specializaþi în pizza vor susþine workshop-uri care vor avea ca tematicã principalã acest produs, pornind de la reþete vechi ºi terminând cu

cele mai noi tehnologii utilizate în zona de ready meal. În cadrul unuia dintre cele mai interesante concepte din cadrul Anuga 2013, denumit Produsele alimentare ºi comerþul echitabil, va pune în discuþie, în cadrul mai multor simpozioane, situaþia globalã a industriei alimentare, problemele apãrute în piaþã, noile tendinþe, accesul la resurse, acoperirea necesarului de hranã a omenirii etc.

Totodatã, vor avea loc ºi simpozioane cu tematici precise, care vor viza: produsele gourmet, specialitãþile regionale, produsele halal, produsele Bio, produsele vegetariene, alimentele sãnãtoase ºi alimentele ”funcþionale” (nutriþie), ready meal, finger food, private label ºi ingrediente.

Deosebit de interesante vor fi ºi simpozioanele reunite sub genericul Meat Esential”, simpozioane care vor viza, în special, zona produselor refrigerate. Unul dintre simpozioanele la care se aºteaptã o participare deosebitã este aceea a Filierei cãrnii, dar de un interes deosebit se va bucura ºi Conferinþa Europeanã a Produselor Halal.

Un alt salon cu totul deosebit va fi cel denumit Wine Special, acolo unde va avea loc concursul taste 13, iar expoziþia specialã cu titlul OliveOil Market, organizatã în cadrul târgului de revistele bioPress ºi Der Feinscmecker, din Germania,

în colaborare cu producãtori din domeniu, vor prezenta ultimele tendinþe în materie de uleiuri de mãsline.

Pavilioane naþionale Þara Anului, la ediþia din acest an a târgului Anuga, a fost desemnatã a fi Belgia, care va avea cel de-al patrulea stand ca mãrime, dupã cele ale Olandei, Turciei ºi Statelor Unite. La standul naþional al acestei þãri vor expune 199 de companii, Belgia deplasând în scop comercial ºi 3.775 de achizitori.

Alãturi de pavilioanele naþionale ale acestor þãri, un spaþiu expoziþional important îl va acoperi ºi Salonul Agroalimentar, în cadrul cãruia cea mai însemnatã prezenþã va fi aceea a companiilor din Thailanda, China, Emiratele Arabe Unite ºi India.

Cum aminteam la început, România va avea la aceastã ediþie cea mai consistentã participare de pânã acum, semn cã procesatorii autohtoni din Industria alimentarã vizeazã ieºirea masivã pe piaþa internaþionale cu produse de cea mai înaltã calitate. Astfel, trebuie sã remarcãm, în primul rând, participarea federaþei Romalimenta, precum ºi a Asociaþiei Operatorilor din Agricultura Ecologicã Bio România. Totodatã, sã amintim cã, pânã la data redactãrii acestui articol, site-ul oficial al manifestãrii anunþa prezenþa a nu mai

puþin de 65 de companii româneºti din toate domeniile Industriei alimentare.

Din pãcate, numãrul producãtorilor români de lacate (ºi adiacente), care vor participa la eveniment rãmâne în continuare redus. Din rândul acestora nu putem aminti decât Eurofarm (îngheþatã), Derpan (waffers), Macromex (îngheþatã), Panovia (îngheþatã), Patsigal (waffers), Rommac Trade (waffers), ºi Unilact.

Fabrica de Lapte ºi infoALIMENT MAGAZIN, la Anuga 2013 Ca de fiecare datã, atunci când este vorba despre evenimente de cea mai mare importanþã, agenþia infoALIMENT, precum ºi publicaþiile Fabrica de Lapte ºi infoALIMENT MAGAZIN vor fi prezente ºi la Anuga 2013, delegaþia redacþiei fiind condusã de doamna Director General Claudia Bocean. În cursul manifestãrii, cititorii vor fi informaþi în timp real cu privire la evenimentele aflate în derulare, prin aple relatãri de la faþa locului.

Totodatã, paginile ediþiei speciale Fabrica de Lapte, conceputã special pentru acest târg, conþin prezentãri de produse ºi servicii ale unor companii româneºti, precum ºi articole de sintezã care oferã o imagine cât mai clarã a Industriei laptelui ºi lactatelor din România, a potenþialului sãu ºi, mai cu seamã, a oportunitãþilor pieþei româneºti.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

13

repere

cover

Ioan ªerbãnescu

Lactatele pentru copii Calitãþile laptelui sunt incontestabile, acesta fiind singurul aliment considerat complet, prin conþinutul tuturor principiilor nutritive (în proporþii ºi cantitãþi echilibrate) ºi ideal în primele 4-6 luni de viaþã. Mult dupã aceastã vârstã, laptele se menþine în topul alimentaþiei copiilor. El reprezintã 40-45% din valoarea caloricã zilnicã, pentru sugarul de 6-8 luni, reducânduse la 25-30%, între 1 ºi 5 ani.

Necesarul rãmâne însã ºi dupã aceastã vârstã, în jurul valorii de 17-20%.

14

septembrie 2013

Esenþial, în alimentaþia celor mici Împreunã cu derivatele sale, laptele contribuie la dezvoltarea echilibratã a celor mici, prin aportul proteinelor apreciate calitativ, conþinând aproape toatã gama aminoacizilor esenþiali creºterii, refacerii ºi întreþinerii organelor ºi þesuturilor. Este alimentul care, printre calitãþile incontestabile, necesitã un efort redus de digestie, el ºi derivatele sale fiind complete ºi reprezentând singura sursã de proteine bogatã în calciu.

Chiar dacã, nemodificat, laptele de vacã trebuie evitat în primul an, datoritã pericolului apariþiei alergiei la proteinele din produs (intoleranþã la lactozã s.a.), brânza de vaci ºi iaurtul sunt acceptate în meniu încã de la 6-7 luni.

Dupã vârsta de un an, copilul este apt sã digere sana, chefir, telemea desãratã sau caºcaval.

Iaurtul sau brânza de vaci se digerã uºor ºi sunt bine tolerate, proteinele lor asimilându-se la fel de uºor, motiv pentru care sunt recomandate în hrana copiilor mici.

Când laptele de vacã are un conþinut de 125 mg% de calciu, brânzeturile moi (brânza de vaci) au conþinut de 160-170 mg%, în timp ce brânzeturile tari ajung la valori de 5-6 ori mai mari.

Pentru a fi bine absorbit, calciul din lapte trebuie însoþit, într-o anumitã proporþie de fosfor. Raportul optim dintre calciu ºi fosfor este reprezentat de laptele matern, laptele de vacã beneficiind de un raport inferior. Brânzeturile grase ºi moi conþin însã mai puþin calciu.

Existã totuºi copii cu intoleranþã la lactozã; aceºtia pot consuma (în cantitãþi limitate) iaurt, aliment cu conþinut minim sau inexistent de lactozã. Cei cu intoleranþã la lactozã au un nivel scãzut sau inexistent de lactazã, enzimã responsabilã de digestia lactozei din lapte. Iaurturile fãrã lactozã sunt cele lãsate, minimum 24 de ore, la fermentat. În acest interval, bacteriile predigerã lactoza transformând-o în galactozã.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

15

repere Calciul din lactate este uºor de absorbit prin prezenþa concomitentã a vitaminei D. În acelaºi timp, acidul lactic din iaurt ºi sortimentele de brânzã solubilizeazã calciul fãcându-l uºor asimilabil de intestinul subþire. În primii ani de viaþã, aportul scãzut de calciu este asociat cu apariþia rahitismului. Vitamina D existentã în lapte este una dintre vitaminele esenþiale dezvoltãrii armonioase a celor mici, fiind necesarã absorbþiei laptelui ºi fixãrii acestuia în oase. Alãturi de vitaminele A ºi C, vitamina D stimuleazã ºi întãreºte sistemul imunitar al bebeluºilor.

Copiilor li se dau lactate integrale, deoarece au mare nevoie, în dezvoltarea fizicã ºi intelectualã, de grãsimi cel puþin pânã la vârsta de un an ºi chiar mult dupã aceea.

Dupã vârsta de un an, ei ar trebui sã consume zilnic cel puþin douã porþii de lactate: iaurt, brânzã telemea, caºcaval, brânzã de vaci, lapte pasteurizat.

Iaurtul este cosiderat preferatul copiilor, regãsindu-se sub toate formele ºi însoþit de nenumãrate arome pe rafturile magazinelor. Specialiºtii recomandã însã mamelor sã adauge arome naturale în iaurtul simplu, evitând coloritul atractiv, dar nu la fel de spornic. Iaurtul este o sursã de calciu ºi fosfor, potasiu, vitamina D, B2 ºi B12. Este unul dintre alimentele care poate spori eficienþa sistemului imunitar ºi prin creºterea de interferoni gamma, care joacã un rol important în lupta unor alergii ºi infecþii virale.

De cele mai multe ori, iaurturile sunt fãcute pe bazã de fermenþi lactici. Sunt iaurturi pe bazã de bifidobacterii, bacterii prezente, în mod normal, în flora intestinalã ºi care au un rol important în etapa finalã a digestiei. Bifidobacteriile alcãtuiesc flora intestinalã predominantã a bebeluºilor alãptaþi la sân. Lactobacilii distrug bacteriile rele din intestin, printre care ºi clostridium , care provoacã diaree, de cele mai multe ori, atunci când este administrat un antibiotic.

Spre deosebire de laptele de vacã, care se recomandã a fi introdus în alimentaþie dupã un an, brânza de vaci poate fi introdusã (alãturi de iaurt) deoarece este un sortiment mai uºor digerabil. Brânza de vaci poate fi oferitã copiilor între 8 ºi 10 luni, fiind o bunã sursã de calciu ºi proteine, necesare dezvoltãrii armonioase. La începutul diversificãrii, trebuie optat pentru brânza de vaci proaspãtã, nedegresatã, fãrã adaos de smântânã.

16

septembrie 2013

Laptele praf pentru copii Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii recomandã ca sugarul mai mic de 6 luni sã fie alimentat exclusiv la sân (alimentaþia naturalã). În cazul în care laptele matern nu este disponibil, acesta poate fi înlocuit cu lapte praf (alimentaþia artificialã). Laptele pentru sugari este produs din lapte de vacã prelucrat, astfel încât sã fie potrivit nevoilor ºi posibilitãþilor digestive ale copilului.

Produsul conþine proteine provenite din cazeinã ºi zer, în cantitate mai micã decât laptele de vacã, însã mai mare comparativ cu laptele matern, fiind suplimentat cu vitaminele A, B, C, D, E, K ºi alte substanþe nutritive necesare creºterii ºi dezvoltãrii copilului. În cazul în care copilul nu este alimentat cu lapte matern, se recomandã folosirea laptelui praf, în detrimentul celui de vacã.

Laptele de vacã nu este recomandat copilului mai mic de un an, datoritã conþinutului ridicat de proteine, sodiu ºi sãruri minerale, simultan cu inexistenþa sau prezenþa, în cantitãþi minime, a vitaminelor ºi fierului, situaþie ce duce la anemia sugarului. De asemenea, laptele de caprã sau cel de oaie nu conþin suficiente substanþe nutritive, motiv pentru care produsele nu sunt recomandate copiilor mai mici de 10 luni. Alimentaþia cu lapte praf, adaptat nevoilor copilului, poate fi continuatã ºi dupã vârsta de un an (lapte junior, 1+, 2+,3+).

Faþã de compoziþia standard a laptelui pentru sugari, producãtorii pot sã suplimenteze laptele

praf cu diferite substanþe care existã în laptele matern ºi al cãror rol în dezvoltarea celor mici este mai mult sau mai puþin confirmat ºtiinþific.

Multe dintre tipurile de lapte praf sunt suplimentate cu acizi graºi polinesaturaþi cu lanþ lung (LCPUFA) sau precursori ai acestora, acid decosahexanonic (DHA) ºi acid arahidonic (ARA sau AA) care au rol dovedit în îmbunãtãþirea vederii ºi a coeficientului de inteligenþã.

Opti Pro sau Alpha Pro semnificã existenþa în laptele praf a unui amestec echilibrat de proteine, alfa-lactoalbuminã, inclusiv AA ºi DHA, apropiat compoziþiei laptelui matern, care ajutã la dezvoltarea sistemului nervos ºi a vederii. Protect este laptele care ajutã la dezvoltarea bacteriilor intestinale, cu rol stimulativ al sistemului imunitar ºi în protecþia copilului aflat în faþa infecþiilor digestive. Substanþele prebiotice ajutã la dezvoltarea acestor bacterii (GOS, maltodextrinã etc), dar cele mai multe tipuri de lapte conþin deja aceste bacterii probiotice.

Gold conþine anumite tipuri de grãsimi (acizi graºi Omega 3 ºi 6, AA ºi DHA) ºi LCPUFA, existente în laptele matern ºi care ajutã la dezvoltarea retinei ºi a sistemului nervos. Nucleotidele sunt adãugate în laptele praf în cantitãþi mici, fãrã sã se demonstreze un beneficiu al acestora, dar fiind existente în laptele matern. MCT semnificã prezenþa acizilor graºi cu lanþ mediu în lapte, mai uºor de digerat de cãtre sistemul digestiv imatur al copiilor prematuri, deoarece nu este necesarã acþiunea enzimelor digestive ºi a bilei, înainte de a fi absorbiþi.

Laptele praf pentru copii este recomandat ºi prezentat sub urmãtoarele forme: - Lapte praf de început: potrivit alimentaþiei copilului, de la naºtere pânã la 6 luni., alãturi de alimentele introduse odatã cu diversificarea; - Lapte praf de continuare: proteinele provin din cazeinã, sunt mai greu digerabile decât cele din zer, conþine mai mult fier ºi alte vitamine; - Lapte praf de creºtere: recomandat copilului cu vârsta peste 10-12 luni; - Lapte praf special: se foloseºte doar la recomandarea medicului; - Lapte praf pentru recuperarea ponderalã a copiilor cu greutate micã la naºtere: conþine proteine din zer, LCPUFA ºi are valoare nutriþionalã mai mare decât laptele de început; - Laptele hipoalergenic: conþine doar proteine din zer sau proteine parþialhidrolizate. Acestea sunt mai uºor de digerat, iar riscul de alergie este mai mic; - Lapte hipo-delactozat: se foloseºte la recomandarea medicului, în cazul copiilor cu intoleranþã la lactoza determinatã de deficitul de lactazã; - Lapte AR: lapte anti-regurgital, cu conþinut de agent de îngroºare (amidon de porumb, orez sau cartof), folosit în cazuri de reflux gastroesofagian; - Lapte SD: Creºte senzaþia de saþietate ºi se foloseºte în intervalul dintre mese, de cãtre copiii cu vârsta peste 6 luni; - Lapte extensiv hidrolizat (semi-elemental) sau lapte elemental: proteinele sunt scindate în aminoacizi.

Laptele de caprã, administrat bebeluºilor Laptele de caprã poate fi consumat de copii încã de la vârste fragede, având o mulþime de beneficii pentru sãnãtatea acestora. Este considerat, în afara laptelui matern, cel mai sãnãtos tip de lapte cauzând rareori intoleranþã la lactozã. Laptele de caprã este binevenit la orice vârstã, însã copiilor sub un an le sunt re-

comandate diverse ºi multiple formule bazate pe acest aliment. Din cauza deficitului de minerale esenþiale ºi vitamine, laptele de caprã trebuie îmbunãtãþit ºi fortifiat, înainte de a fi administrat bebeluºilor sau nou-nãscuþilor.

Din punct de vedere cantitativ, laptele de caprã este la fel de bogat în grãsimi, dar spre deosebire de cel de vacã este regãsit într-o variantã mai digerabilã. Grãsimea laptelui de caprã se prezintã sub formã mai moale de globule mici ºi conþine o cantitate dublã de trigliceride, cu lanþ mediu ºi scurt, care avantajeazã digestia.

Laptele de caprã este un excelent tratament pentru astm, eczeme, ulcer gastric, afecþiuni ale ficatului sau colici, precum ºi în recuperarea greutãþii la bebeluºii cu deficienþe nutriþionale ºi cu subdezvoltare precoce. În plus, specialiºtii au demonstrat cã laptele de caprã prezintã beneficiul de a preveni demineralizarea oaselor ºi deficienþa de fier la copii.

Chiar dacã este extrem de benefic ºi sãnãtos pentru copii, laptele de caprã are ºi câteva inconveniente, de care trebuie þinut în alegerea acestui sortiment. Conform specialiºtilor, laptele de caprã are o compoziþie vitaminicã insuficientã pentru satisfacerea nevoilor celor mici. Vitaminele din complexul B12 ºi B9 (acidul folic) se regãsesc în cantitãþi mult mai mici, faþã de laptele de vacã ºi este lipsit de beta-caroten.

Este unul dintre motivele pentru care pediatrii recomandã formule îmbunãtãþite pentru bebeluºii sub un an. Acestea compenseazã lipsurile nutritive regãsite în laptele de caprã ºi oferã copiilor toate substanþele necesare unei dezvoltãri sãnãtoase. Deoarece numãrul caloriilor din laptele de caprã îl depãºeºte pe cel din laptele de vacã, se impune atenþie în monitorizarea greutãþii ºi aportului zilnic de calorii din laptele de caprã. Diferenþa nu este însã exgeratã: 69 calorii/100 ml lapte de caprã, faþã de 61 calorii/100 ml lapte de vacã.

Trenul laptelui nepasteurizat, pe linie moartã Distribuþia produselor lactate nepasteurizate a fost interzisã în majoritatea statelor din UE ºi SUA, dar în România aceste produse sunt vândute ºi la colþul strãzii, fiind considerate “naturale”. În unele þãri, este interzisã vânzarea laptelui nepasteurizat (“crud”), în urma unor date care confirmã cã riscul de îmbolnãvire este de 150 de ori mai mare, dupã consumul unor astfel de produse, iar 60% dintre focare implicã copiii, care se pot confrunta cu afecþiuni grave. În perioada 1973 – 2006, cercetãtorii europeni ºi americani au descoperit 121 de focare de boli legate de produsele lactate nepasteurizate. Toate focarele de îmbolnãvire datorate consumului de produse lactate nepasteurizate au fost cauzate de bacterii, cel mai frecvent Campylobacter, Salmonella, Escherichia coli enterotoxicã, focare care i-au afectat îndeosebi pe cei mici.

Cercetãtorii avertizeazã cã consumul de produse lactate nepasteurizate nu poate fi considerat, în niciun caz, sigur; chiar dacã laptele provine din gospodãria proprie. Restricþionarea vânzãrii produselor lactate nepasteurizate este de naturã sã reducã numãrul de focare ºi poate sã contribuie la menþinerea sãnãtãþii.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

17

repere

profil de manager

Profit maximizat

prin utilizarea metodelor de ambalare Smurfit Kappa Bag-in-Box Interviu cu domnul Cãtãlin Costiniuc, proprietar al firmei AZOC-STAR SRL ºi Area Sales Manager al Smurfit Kappa Bag-in-Box- Franþa

Eficienþa este cuvântul de ordine al fiecãrei activitãþi, cu atât mai mult, acum, în aceastã perioadã dificilã.

Una dintre condiþiile performanþei este însã adoptarea celor mai noi soluþii tehnologice. În interviul de faþã, domnul Cãtãlin Costiniuc ne prezintã atât activitatea companiei AZOC-STAR, cât ºi avantajele utilizãrii sistemului bag-in box, mai precis, tehnologia de ambalare a lactatelor lichide, tehnologie furnizatã de compania francezã Smurfit Kappa, ca rãspuns sigur la o parte din provocãrile tehnologice ale momentului.

18

septembrie 2013

Propuneri tehnologice de ultimã orã

zonabil, poate avea o receptivitate considerabilã.

Fabrica de Lapte: Domnule Cãtãlin Costiniuc, în calitate de proprietar al firmei AZOCSTAR SRL ºi de Area Sales Manager al Smurfit Kappa Bag-in-Box din Franþa, cum aþi caracteriza piaþa lactatelor din România, în comparaþie cu pieþele din Bulgaria, Georgia ºi Moldova?

Cãtãlin Costiniuc: În toate aceste þãri despre care aþi amintit, se observã, atât o reaºezare, cât ºi o aliniere a industriei de lapte la tendinþele pieþei, atât din punct de vedere sortimental, cât ºi tehnologic. Desigur ºi zona ambalajelor este în cãutare de nou. Tocmai de aceea, compania noastrã vine cu propuneri de ultimã orã. Proiectul pe care tocmai l-am început, cel de îmbuteliere a laptelui în sistem bag-in-box a prins foarte bine în vestul ºi nordul Europei (Franþa, Elveþia, Italia, Spania, Belgia, Germania, Danemarca, Norvegia, Lituania, Letonia etc), ºi sunt încrezãtor într-un succes similar ºi în Romania. Momentan, în estul Europei avem astfel de proiecte în Ucraina ºi Georgia.

FDL: Companiile ºi consumatorii primesc cu receptivitate noutãþile din domeniu?

C.C.: Am o experienþã de vânzãri pe piaþa româneascã de peste 15 ani. Ei, bine, aceastã experienþã mã face sã cred cã un produs bun, cu avantaje remarcabile ºi scoase în evidenþã într-un mod profesionist, întotdeauna va fi apreciat ºi de companiile din domeniu, dar ºi de clientul final.

Bag-in-box înseamnã, pur ºi simplu, profit!

FDL: Cum apreciaþi nivelul tehnologic al companiilor româneºti din industria lactatelor?

C.C.: Aderarea României la Uniunea Europeanã a determinat, vrând-nevrând, toþi agenþii economici locali, în special cei din industria alimentarã, la modernizarea producþiei ºi creºterea nivelului tehnologic. Competitivitatea este mult mai mare acum, astfel încât pe piaþã va rezista doar cine îºi va alinia cu nivelul european, atât producþia, cât ºi desfacerea.

FDL: Din aceastã perspectivã, cum priviþi piaþa ambalajelor pentru lactate din România?

C.C.: Consider cã într-o piaþã dinamicã, o inovaþie ce duce la creºterea duratei de viaþã a produsului ambalat si are avantajul unui un cost re-

FDL: Care sunt coordonatele colaborãrii dintre AZOC-STAR ºi Smurfit Kappa Bag-inBox din Franþa?

C.C.: Practic, eu sunt angajatul fabricii Smurfit Kappa Bag-in-Box, din Epernay- Franþa, în poziþia de Director Zonal de Vânzãri, având responsabilitãþi pentru Estul Europei. Din punct de vedere logistic, pentru un raspuns rapid la solicitãrile clienþilor din zona mea, am luptat ºi am convins conducerea fabricii sã deschidã un depozit în aceastã arie. Evident, am optat pentru România, pentru Bucureºti. S.C. AZOC-STAR S.R.L. este compania mea, personalã, ºi care activeazã direct sub coordonarea partenerilor de la sediului central din Franþa, AZOC-STAR având statut de reprezentanþã oficialã. Astfel, reuºim sã livram orice comandã în maximum 24 de ore. Dar la aceastã eficacitate în livrãri, adaug ºi avantajul facturãrii în moneda naþionalã.

FDL: Care sunt avantajele utilizãrii soluþiilor propuse de AZOC-STAR? C.C.: Ambalarea lichidelor alimentare în sistem bag-in-box a fost inventatã în Statele Unite în 1956. Prima fabricã de profil din Europa a fost fabrica noastrã din Epernay-Franþa, care a fost deschisã în 1977. Iniþial, ambalajul era folosit pentru vin. Însã, creºterea considerabilã a duratei de consum a lichidului, de la deschiderea ambalajului, de la 1-2 zile (vinul îmbuteliat în sticlã), la 90 –

Cãtãlin Costiniuc Cu o experienþã de peste 15 ani în comerþul exterior, domnul Cãtãlin Costiniuc este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureºti, fiind specializat în Managementul firmei.

Nãscut în Vaslui, domnul Costiniuc este proprietarul companiei AZOC-STAR SRL, activând, totodatã, ca Area Sales Manager al companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box.

120 de zile (vinul ambalat în bag-in-box), precum ºi reducerea costurilor de transport cu 75%, au fãcut ca acest sistem de ambalare sã ia o amploare foarte mare, extinzându-se ºi pentru alte lichide alimentare, precum produsele lactate, apa platã, sucul natural, uleiul, ouãle lichide, etc. Din categoria produselor lactate, avem experienþã foarte bunã cu ambalarea laptelui proaspãt, a laptelui UHT, mixul pentru îngheþatã, milk-shake, friºcã, smântânã, etc.

FDL: Care sunt perspectivele mãririi cotei de piaþã a produselor ºi soluþiilor AZOCSTAR? C.C.: Am început activitatea în România în toamna lui 2009. Primii clienþi au fost din domeniul vinului. În momentul de faþã, noi aprovizionãm 7075% din piaþa de vin, 90-95% din piaþa de suc natural (suc de mere, suc de mere cu viºinã, suc de mere cu pere, etc), ºi 100% din piaþa de apã platã.

Avem proiecte ºi am început colaborãri pentru ambalarea de ouã lichide (melanj) ºi ulei de floarea-

soarelui. În acest an, am început un nou proiect în domeniul lactatelor ºi suntem foarte încrezãtori în reuºita noastrã, întrucât avem clienþi importanþi în Europa care ºi-au extins activitatea ºi în România.

De aceea, doresc sã le transmit procesatorilor din industria româneascã a lactatelor cã, prin utilizarea soluþiilor de ambalare Smurfit Kappa Bag-inBox, îºi vor asigura un profit maximizat pentru o lungã perioadã de timp, de acum încolo.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

19

afacere

inovaþie

Smurfit Kappa Bag-in-Box ºi AZOC-STAR SRL

Your Partner in Bag-in-Box Lider mondial în tehnologia ambalãrii bazatã pe carton ºi beneficiind de peste 35 de ani de experienþã, Smurfit Kappa Bag-in-Box opereazã prin birourile sale de vânzãri în 25 de þãri din întreaga lume, având mai mult de 700 de salariaþi. Fiind un producãtor organizat dupã sistem integrat, Smurfit Kappa Bag-in-Box îºi asigurã necesarul de materie primã din propriile unitãþi de producþie, deþinând fabrici de ambalaje în Franþa, Italia, Spania, Canada, Rusia ºi Argentina.

În România, compania francezã acþioneazã ca divizie, fiind reprezentatã de SC AZOC-STAR SRL, atât local, cât ºi în Bulgaria, Georgia ºi Republica Moldova.

SMURFIT KAPPA BAG-IN-BOX Quai de l'ile Belon CS 21002, 51200, EPERNAY Cedex, Franta; Tel : +33 32655 70 96; Fax: +33 326 55 70 65; Mob: +4 0740 101 706; E-mail: catalin.costiniuc@smurfitkappa.fr; Web: www.smurfitkappa.com

20

septembrie 2013

Din poziþia de lider în furnizarea de tehnologii de ambalare pentru alte sectoare ale industriei alimentare (vin, apã platã, suc natural, ulei, ouã lichide etc.), AZOC-STAR SRL propune procesatorilor de lapte din România sistemul Bag-in-Box, destinat ambalãrii unor produse lactate lichide precum: lapte proaspãt, lapte UHT, mix pentru îngheþatã, milk-shake, friºcã, smântânã etc.

Principiul bag-in-box Principiul Bag-in-Box se bazeazã pe protejarea ºi menþinerea intactã a proprietãþilor produsului prin ambalarea în pungi realizate din peliculã cu înaltã barierã la oxigen, aerul fiind eliminat în timpul umplerii vidate. Graþie flexibilitãþii peliculei ºi a robinetului VITOP, produsul iese din pungã prin efect gravitaþional, dar nu permite pãtrunderea aerului în interior, evitânduse astfel oxidarea.

Robinetul VITOP (cel mai utilizat robinet bag-in-box din lume) este foarte uºor de utilizat, are o foarte bunã barierã de oxigen ºi se preteazã la sterilizarea chimicã, îmbunãtãþind evident siguranþa alimentarã.

Cutiile de carton sunt fabricate în diverse forme, fiind robuste ºi rezistente. Utilizarea cartoanelor tip ”cardboard” sau ”corrugated” asigurã o imprimare de foarte înaltã calitate.

Echipamentul de umplere a laptelui UHT este conceput pentru a realiza operaþiunile în deplinã siguranþã, în mediu steril sau aseptic.

Laptele astfel ambalat poate avea o duratã de viaþã de 12 luni, iar de la desigilare, 1 luna. Echipamentul este realizat în urma colaborãrii cu ELPO. Utilizarea este prietenoasã, fiind facilitatã de sistemul de ambalare Bag-in-Box (2 - 20 L) este uºor de utilizat, fiind total igienic ºi având o manevrabilitate deosebitã. Bag-in-Box este perfect compatibil cu dispozitivele de curgere utilizate în general în foodservice, brutãrii, patiserii, cofetarii, ho-re-ca etc.

Prin utilizarea Bag-in-Box, produsul se poate diferenþia la raft, faþã de alte produse lactate, prin posibilitatea imprimãrii mesajului publicitar pe 100 % din suprafaþa cutiilor, pretându-se perfect campaniilor promoþionale sau evenimentelor speciale.

Bag-in-Box reduce pierderile la maxim, pungile putând fi foarte uºor detaºate de cutii. Bagin-Box este 100% reciclabil, reducând costurile de transport ºi optimizând substanþial spaþiile de depozitare. De exemplu, cantitatea de ambalaje Bag-in-Box de 10 litri care poate fi paletizatã este cu 25 % mai mare decât a ambalajelor tip ”brick”, de 1,5 litri!

Pungile sunt realizate la dimensiuni standard de 2L, 3L, 5L, 10L, 20L, 220L, 500L ºi 1000 de litri. La fabricarea pungilor este utilizat filmul coextrudat EVOH cu înaltã barierã la oxigen, asigurându-se rezistenþã la efort mecanic în timpul sterilizãrii, la umplere ºi în timpul transportului; este flexibil ºi rezistent la ºocuri; are compatibilitate cu produsul alimentar; are o barierã de oxigen stabilã faþã de efortul mecanic.

Partener în BULGARIA, GEORGIA, MOLDOVA ºi ROMÂNIA AZOC-STAR SRL România, judeþ Ilfov, ºoseaua de Centura nr.1, 077160. incinta punct vamal ADASPED Tel: +4 0372 775 919, Fax: +4 0318 152 291; E-mail: office@azocstar-bag-in-box.ro revista specialiºtilor din industria lactatelor

21

afacere

analizã

Gabriel Niþulescu

Piaþa laptelui la producãtor, în România ºi în Uniunea Europeanã Multe din ”politicile agricole” constau în general în acordarea de subvenþii pentru a menþine un nivel stabil al producþiei care sã ofere sectoarelor din aval materii prime ºi produse ieftine. Aceastã abordare nu este însã decât ”capãtul drumului” pentru milioane de fermieri care continuã sã pãrãseascã sectorul.

Nici noul PAC nu-i favorizeazã pe producãtori

Milk market in Romania and in the European Union Many of the "agricultural policies" generally consist of giving subsidies to maintain a stable level of production to provide the downstream sectors with cheap raw materials and products. This approach is just the "end of the road" for millions of farmers who continue to leave the sector.

Not even the new CAP favors the producers

Menþinerea unui nivel scãzut al preþului laptelui la poarta fermei la nivel european þine însã ºi de structura industriei de profil. Astfel, procesatorii ºi comercianþii prin forþa financiarã pe care o deþin se aflã într-o poziþie mult mai avantajoasã de a controla piaþa, comparativ cu sectorul de producþie, puternic fragmentat ºi fãrã resursele financiare pe care procesatorii ºi comercianþii le au la dispoziþie.

Maintaining a low farm gate milk price in Europe depends also on the structure of the respective industry. Thus, processors and traders through their financial strength are in a more advantageous position to control the market, compared to the production sector, highly fragmented and without financial resources which processors and traders have at their disposal.

Isabel Vilalba Seivane membru al Grupului de Coordonare la nivel European al organizaþiei internaþionale Via Campesina (în spaniolã, în original Via Campesina = Calea Fermierului; www.eurovia.org) arãta

Isabel Vilalba Seivane member of the Coordination Group at the EU level of the international organization Via Campesina (from Spanish = Path of the farmers; www.eurovia.org) showed in a seminar hold in De-

22

septembrie 2013

highlights

analysis

în cadrul unei comunicãri susþinute în luna decembrie a anului trecut cã, de noile prevederi cuprinse în reforma Politicii Agricole Comune vor beneficia doar cei din segmentele de procesare ºi comercializare a laptelui, dar nu ºi fermierii, adicã nu ºi sectorul de producþie: ”Procesatorii ºi comercianþii sunt primii interesaþi în existenþa unui lapte ieftin. Iar contractele încheiate fãrã a se avea în vedere costurile de producþie nu pot fi decât în beneficiul procesatorilor ºi comercianþilor, dar nu ºi al fermierilor.”

Isabel Vilalba Seivane arãta cã preþul laptelui se menþine sub costul de producþie: ”Este o diferenþã de cel puþin 10 eurocenþi. Un sector al laptelui sãnãtos din punct de vedere economic nu poate sã se bazeze pe vânzãri în pierdere (vânzarea laptelui la un preþ mai mic decât costul de producþie).”.

Laptele românesc e foarte ieftin Totuºi, piaþa româneascã a laptelui are o serie de particularitãþi legate de preþ, care, cu siguranþã au constituit unele din motivele declanºãrii cercetãrii Consiliului Concurenþei. Cea mai evidentã este aceea cã la poarta fermei, preþul laptelui pe piaþa româneascã este cel mai scãzut din Uniunea Europeanã (28,9 euro/100 kg), cu excepþia Lituaniei (28,8 euro/100 kg). Spre exemplu, conform datelor Eurostat

cember last year that the new provisions contained in the CAP reform will benefit only those from dairy processing and marketing segments, but not the farmers, who are the production sector: "The processors and traders are the first interested in cheap milk. And those contracts that do not take into consideration the production costs as well, benefit only the processors and traders, but not farmers. " Isabel Vilalba Seivane shows that the milk price remains below the cost of production: "There is a difference of at least 10 cents. A healthy milk sector in economic terms cannot be based on selling milk at a price below the cost of production. " Romanian milk is very cheap However, the Romanian milk market has a number of peculiarities regarding pricing, which certainly generated some of the reasons why the Competition Council started an investigation. The most obvious is that farm gate milk prices on the Romanian market is the lowest in the EU (28.9 euro per 100 kg), excepting Lithuania (28.8 euro per 100 kg).

For example, according to Eurostat data from May 2013, for 100 kg of milk a Slovak farmer receives 31 euro, a Hungarian 31.4 euro and a Bulgarian farmer 33 euro, the European average being at the level of revista specialiºtilor din industria lactatelor

23

afacere

analizã EUR 34.3 / 100 kg. Compared to May 2012, the farm gate price of milk in Romania increased by 12%. The evolution is a positive one both by the fact that the increase in value brings the Romanian farmer milk price close to the EU average and that pattern consisting of difference between the actual milk price the consumer pays and the farm gate price, phenomenon which was observed in the last decade began to change.

Thus, as shown in an analysis carried out at the beginning of this year by the “Fabrica de Lapte” magazine (Dairy Factory magazine) "(...) the consumption milk price is decoupled from production cost, as demonstrated in a study by the Commission that, from early 2000 since mid2007, nominal consumer prices for dairy products rose by 17%, while the nominal price paid to producers fell by 6%.

aferente lunii mai 2013, pentru 100 de kilograme de lapte un fermier slovac primeºte 31 euro, unul maghiar 31,4 euro, iar unul bulgar 33 de euro, media europeanã situându-se la nivelul de 34,3 euro/100 kg. Faþã de luna mai 2012 preþul laptelui la poarta fermei în România a crescut cu 12%. Evoluþia este una îmbucurãtoare atât prin faptul cã respectiva creºtere apropie valoare primitã de fermierul român în schimbul laptelui comercializat, de media UE, cât ºi prin faptul cã tiparul constând în decuplarea între preþul laptelui la consummator ºi cel la preþul fermei, fenomen observant în ultimul deceniu, a început sã se schimbe. Astfel, aºa cum arãta o analizã realizatã la începutul anului de revista Fabrica de Lapte ”(…) preþul de consum al laptelui este decuplat de preþul de producþie, dupã cum s-a demonstrat într-un studiu al Comisiei, conform cãruia, între începutul anului 2000 ºi jumãtatea anului 2007, preþurile nominale de consum pentru produsele lactate au crescut cu 17%, în timp ce preþul nominal plãtit producãtorului a scãzut cu 6%. Datele Eurostat confirmã cã, pe ansamblu, preþurile de consum evolueazã diferit faþã de preþurile de producþie, lucru confirmat ºi de datele Institutului Naþional de Statisticã, dupã cum vom vedea mai jos. Între 1996 ºi 2000, indicele preþurilor de consum care includea laptele ºi brânzeturile a rãmas practic neschimbat, în timp ce indicele preþului la lapte, plãtit producãtorilor, a scãzut, pentru ca ulterior sã creascã din nou. Între 2000 ºi 2007, preþurile de consum au crescut aproape linear cu aproximativ 15%. Pentru aceeaºi perioadã, indicele preþului la lapte, plãtit producãtorilor, a scãzut timp de cinci ani consecutiv, dupã care a cunoscut o crestere.”.

Preþul laptelui românesc dat de statistici pentru ultimul deceniu este însã unul foarte relevant, deoarece o mare parte din laptele colectat de procesatori era lapte neconform, plãtit cu doar 50 bani litrul ºi care oferea posibilitate firmelor din aval sã realizeze profituri mult mai mari.

Preþul menþionat de statisticile internaþionale era însã cel al laptelui conform (pentru a se asigura comparaþia cu alte state).

O altã caracteristicã a pieþei româneºti a laptelui , cu influenþã asupra preþului pe care fermierii îl primesc pentru producþia predatã procesatorilor este aceea cã teritoriul României este împãrþit între procesatori, în sensul cã fiecare dintre aceºtia ºi-a stabilit zona de colectare a laptelui, zonã care în general nu este încãlcatã de alþi procesatori. „Ei ºi-au împãrþit geografic piaþa.“, oferã explicaþii în acest

24

septembrie 2013

Eurostat data confirms that, overall consumer prices evolve differently than producer prices, as confirmed by the National Institute of Statistics, as we will see below. Between 1996 and 2000, the consumer price index that included milk and cheese has remained virtually unchanged, while the price index of milk paid to producers has decreased, and later to rise again. Between 2000 and 2007, consumer prices increased almost linearly by about 15%. For the same period, the milk price index paid to producers fell five years in a raw, and then it has increased".

Romanian milk price given by the statistics for the last decade, however, is very relevant since a big part of the milk collected by the processors was incompliant milk, paid with only 50 “bani” per liter (approximately 0.01 euro per liter) which provides opportunities to downstream firms to achieve much higher profits. The price referred in the international statistics, however, was that of compliant milk (to ensure comparability with other states).

Another feature of the Romanian milk market, with influence on the price that farmers receive for the production given to the processors is that Romanian territory is divided among processors, in a way that each of them has established its milk collection area, area which in general is not violated by other processors. "They have divided the market geographically", says, Claudiu Franc, President of the National Federation of Cattle Breeders in Romania (FCBR). Basically, by this delineation of geographical areas for milk collection there is a monopoly of the processors, in this way the producer (farmer) cannot, in these circumstances to deliver milk to those processors that offer a better price, but only to that processor that collects milk in his area.

Solutions for the future In her speech Isabel Vilalba Seivane provides a number of solutions for European milk production sector to become viable in the long run.

A first step would be to establish by European normative documents a price corridor for milk around the average milk production cost, and the effective establishment of farm gate price to be realized by changing the quantities of milk produced.

On the other hand, European farmers will face increasingly more problems such as global warming, energy price increase, preserve biodiversity, social changes caused by the crisis. "Under these circumstances the future of EU milk production cannot anymore be based on few large farms, on the fluctuating export demand, on increased imports of feed and on lengthening transport routes. Just a pan-European policy based on sustainable family farms will be able to make the milk production to cope with these challenges, "explains Isabel Vilalba Seivane.

25

afacere

analizã

sens Claudiu Frânc, preºedintele Federaþiei Naþionale a Crescãtorilor de Bovine din România (FCBR). Practic, prin aceastã delimitare din punct de vedere geografic a zonelor de colectare existã un monopol al procesatorilor, producãtorul neputând în aceste condiþii sã-ºi livreze laptele cãtre acei procesatori care ar oferi un preþ mai bun, ci doar cãtre singurul procesator care colecteazã lapte în zona sa.

Soluþii pentru viitor În comunicarea sa Isabel Vilalba Seivane oferea ºi o serie de soluþii pentru ca sectorul european al producþiei de lapte sã devinã viabil pe termen lung.

O primã mãsurã ar fi aceea de a se stabili prin normative europene un coridor de preþuri pentru lapte în jurul costului mediu de producþie, iar stabilirea efectivã a preþului la poarta fermei sã se realizeze prin modificarea cantitãþilor de lapte produse.

Pe de altã parte fermierii europeni se vor confrunta din ce în ce mai mult cu probleme precum încãlzirea globalã, creºterea preþului la energie, prezervarea biodiversitãþii, schimbãri sociale determinate de criza. ”În aceste condiþii viitorul producþiei de lapte din UE nu se va putea baza pe câteva ferme mari, pe cererea fluctuantã de la export, pe creºterea importurilor de furaje ºi pe lungirea traseelor de transport.

Doar o politicã pan-europeanã, bazatã pe sustenabilitatea fermelor familiale va putea sã facã sectorul producerii de lapte, capabil sã reziste acestor provocãri, ” explica Isabel Vilalba Seivane.

Fermierii europeni ar trebui sã adopte un mecanism de gestionare a producþiei sustenabil pentru producþia de lapte a fermelor familiale, astfel

European farmers should adopt a sustainable management mechanism for family-farms milk production, so that declined number of such farms to be stopped. "Without such a management system, producers and producer organizations will not be able to increase their bargaining power on the milk market.

There is recommend a change of priorities "Priority should become the focus on the European market and not for export where the quantities of milk are sold at prices that are below the cost of production", shows Isabel Vilalba Seivane. Also, exports is a viable solution in the short and medium run, because in the long run importing countries like China would be able to provide an increasingly larger part of the demand from local production. The fragility of the global trade with dairy largely dependent on China's demand creates a real risk in the long run for the European farmers and processors, and the recent case of New Zealand confirms this.

Also the expansion of international trade with dairy products is primarily realized for exporters and importers increasingly specialized and sophisticated who are in a constant search for lower prices and higher added value.

The year 2011 was a good year for almost all players in the dairy industry. 2012-2013 could be only a temporary “take a breath” for future developments. But things can evolve quickly and there are already indications that a new business model could occur globally.

The increasingly connection between prices of goods traded on international stock market (corn, oil, etc.) and milk price in the major producing regions of the world, gives a new importance to world prices. Thus, the worldwide dairy prices began to have "features" of the marketable

26

septembrie 2013

highlights

analysis

încât declinul numãrului de astfel de ferme sã fie oprit. ”Fãrã un astfel de sistem de management, producãtorii ºi organizaþiile producãtorilor nu vor fi capabile sã-ºi mãreascã puterea de negociere pe piaþa laptelui.

Se recomandã o schimbare de prioritãþi ”Prioritarã ar trebui sã devinã orientarea cãtre piaþa europeanã ºi nu cea cãtre export unde cantitãþile de lapte sunt vândute la preþuri care se situeazã sub nivelul costurilor de producþie.”, arãta Isabel Vilalba Seivane. De asemenea, soluþia exporturilor este una viabilã pe termen scurt ºi mediu, deoarece pe termen lung þãrile importatoare precum China ar putea sã îºi asigure o din ce în ce mai mare parte a cererii din producþia localã. Fragilitatea comerþului mondial cu lactate, dependent în mare parte de cererea Chinei creeazã un risc real pe teren lung pentru fermierii ºi procesatorii europeni, iar recentul caz al Noii Zeelande ne confirmã acest lucru.

Totodatã expansiunea comerþului internaþional cu produse lactate se realizeazã în principal pentru exportatori ºi importatori din ce în ce mai specializaþi ºi sofisticaþi, aflaþi într-o permanentã cãutare pentru preþuri mai mici ºi o valoare adãugatã mai mare.

2011 a fost un an bun pentru aproape toþi actorii din industria laptelui ºi produselor lactate. 2012–2013 ar putea fi doar un moment de respiro pentru evoluþiile viitoare. Dar lucrurile pot evalua rapid, existând deja indicii cã un nou model de business ar putea sã aparã la nivel global.

Legãtura din ce în ce mai strânsã dintre preþurile mãrfurilor comercializate la bursele internaþionale (porumb, petrol etc.) ºi preþul laptelui în regiunile producãtoare cele mai importante de pe Glob, conferã o nouã importanþã preþurilor mondiale. Astfel, preþurile produselor lactate înregistrate la nivel mondial au început sã aibã ”caracteristicile” preþurilor mãrfurilor tranzacþionabile pe pieþele bursiere. Evoluþia lor a început sã se încadreze în tiparele miºcãrilor preþurilor bursiere, putându-se constata prezenþa unei relativ clare linii de suport (linie faþã de care preþurile produselor lactate nu au coborât mai mult ºi care în cazul de faþã are o pantã uºor ascendentã), dar ºi absenþa unei linii de rezistenþã pentru creºterea preþurilor (linia de rezistenþã, fiind, conform tiparelor pieþei bursiere, linia faþã de care preþurile nu cresc (cel puþin pentru o anumitã perioadã determinatã de timp).

commodity prices on the stock markets. Their evolution began to fall into patterns of stock market price, being observed the presence of relatively clear lines of support (where the price of dairy products did not fall more bellow the line and in this case has a slight upward slope), but also the absence of a resistance line for price increases (resistance line which is according to stock market patterns, the line to which prices do not increase (at least for a certain period of time).

A bad example "The EU must learn from the negative example provided by Switzerland, after it dropped the milk quota: for the surplus exported the price was equal to the production cost, the milk price fell to the Swiss market level, the number of milk production farms showed a strong reduction, and the sector was split in many producer organizations.”

The movement started by the International organization “La Via Campesina” will not stop only to determine the EU and the Member States to implement as a policy favorable for milk producers, but will focus also on the creation of alternatives for farmers, such as the construction of local food power circuits to compete the multinationals. The organization also aims to mobilize a greater number of citizens required to determine necessary changes to the agricultural policy.

Romania reached 2 million cattle herd, down by 30% since seven years ago and a density of 15 cattle at 100 hectares, one of the lowest in the EU.

Un exemplu negativ ”Uniunea Europeanã trebuie sã înveþe din exemplul negativ oferit de Elveþia, dupã ce aceasta a renunþat la cota de lapte: pentru surplusul exportat preþul a fost egal cu costul de producþie, preþul laptelui a scãzut la nivelul pieþei elveþiene, numãrul de ferme pentru producþia de lapte a înregistrat o reducere puternicã, iar sectorul s-a împãrþit în numeroase organizaþii ale producãtorilor.

Acþiunea organizaþiei internaþionale La Via Campesina nu se va opri însã doar la a determina Uniunea Europeanã ºi statele membre sã implemeteze o politicã favorabilã producãtorilor de lapte, ci se va orienta spre crearea unor soluþii alternative pentru fermieri, cum ar fi construirea unor circuite alimentare locale care sã concureze acþiunilor multinanþionalelor. De asemenea, organizaþia ºi-a propus mobilizarea unui numãr mai mare de cetãþeni care sã determine schimãri necesare ale politicilor agricole.

România a ajuns la un ºeptel de 2 milioane de bovine, în scãdere cu 30% faþã de acum ºapte ani dar ºi o densitate de 15 bovine la 100 de hectare, una dintre cele mai mici din UE.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

27

repere

trend

Maria Demetriad

Galbenã, cu un gust uºor înþepãtor ºi o savoare aparte, cu o texturã delicatã ºi cu orificii de mari dimensiuni tocmai bune de decor pentru ºoriceii din desenele animate, celebrul Emmental îºi trage numele de la localitatea elveþianã Emmental.

Cunoscutã ºi sub numele de ”brânzã elveþianã”, Emmental este o brânzã mediu-tare colportatã în principal ºi de francezi, ºi de nemþii din Bavaria, dar ºi de finlandezi.

Emmental,

savoarea Alpilor elveþieni

Istorie ºi caracteristici Istoria acestui tip de brânzã coboarã pânã în secolul al XVI-lea, atunci când cronicarii o consemneazã pentru prima datã în alimentaþia helveþilor medievali. Folosind ca materie primã laptele de vacã, Emmental este produsã prin presare, dupã ce, în prealabil, caºul este tãiat, fiert timp de o orã la o temperaturã de 50°C, turnat ºi sãrat. Maturarea dureazã cel puþin 12 sãptãmâni, dintre care, patru, la temperatura de 20°C, pentru a forma celebrele orificii, ca urmare a acþiunii dioxidului de carbon.

Bogatã în calorii (370 kcal/100 g), Emmen28

septembrie 2013

tal conþine un foarte bogat conþinut de calciu (1 g/100 g), fapt care reprezintã un atu major în includerea în alimentaþia zilnicã, prin beneficiile aduse în dezvoltarea sistemului osos. Ca toate brânzeturile presate, Emmental prezintã în foarte ridicat nivel de proteine, putând înlocui în totalitate consumul de carne, peºte sau ouã, ca parte a unui regim echilibrat. Nu mai puþin important, brânza elveþianã are avantajul unui conþinut scãzut de sare.

Trucuri ºi delicii Pentru a pãstra-o proaspãtã, pentru a evita uscarea ºi pierderea calitãþilor, brânza Emmental

trebuie depozitatã, fie ºi dacã vorbim de frigider, la o temperaturã cuprinsã între 4 ºi 8 C, evitându-se folosirea foliei de polietilenã. Cel mai bine, brânza elveþianã se pãstreazã într-o cutie bine închisã, de preferinþã, chiar sigilatã.

Emmental este adesea confundatã cu Gruyere, o altã specialitate elveþianã. Confuzia este, oarecum, surprinzãtoare, atâta vreme cât Gruyer nu are orificii care, la Emmental, trebuie sã fie netede ºi cu dimensiuni cuprinse între 1 ºi 5 cm. Textura trebuie sã fie flexibilã, iar crusta, galben-aurie. Gustul deosebit, specific, este dulce ºi fructat, iar mirosul, uºor parfumat, cu un suav indiciu de alune. Desigur, un Emmental de

O reþetã, douã reþete Cartofi acordeon Ingrediente: cartofi mai mici ca sã se pãtrundã bine, cremã de brânzã sau brânzã topitã, salam, cârnaþi, kaizer, ciuperci, ardei gras, verdeaþã, usturoi, salvie, emmentaler, busuioc, oregano, unt, caºcaval ras.

Mod de preparare: Cartofii se curãþã ºi se spalã. Se taie fiecare în felii subþiri fãrã sã se pãtrundã, pânã la partea de jos, astfel încât sã rãmânã lipite una de cealaltã. Se taie mezelurile, ciupercile, ardeiul ºi brânza în felii subþiri ºi se introduc în crestãturã. Se aºeazã cartoful pe o foaie de aluminiu. Se aºeazã deasupra puþinã cremã de brânzã, un pic de unt, verdeaþã tãiatã, condimente ºi caºcaval ras. Se pun câþiva cãþei de usturoi ºi se strânge bine folia, ca la un sãculeþ. Nu se sãreazã, deoarece brânzeturile ºi mezelurile sunt suficient de sãrate. Se introduc la cuptor pentru aproximativ 50 de minute. Se mãnâncã imediat.

Cannelloni cu carne ºi sos bechamel Ingrediente pentru 19 cannelloni: 480 g carne (amestec de viþel ºi porc) , o ceapã, 2 cãþei de usturoi, 3 roºii, 4 linguri de sos pentru spaghete, câteva fire de pãtrunjel, câteva linguri de ulei de mãsline, 100 g emmental ras, 3 linguriþe parmezan deshidratat, busuioc, oregano, sare, piper. Pentru sosul bechamel: 50 g unt, 50 g fainã, 900 ml lapte, sare.

calitate nu este prea moale ºi în niciun caz nu are o culoare albicioasã.

Cât priveºte savurarea ei, brânza Emmental poate fi mâncatã ca atare sau cu pâine, de preferinþã, neagrã. Deºi poate fi asociatã cu vinurile roºii, aspre, elveþienii recomandã alãturi un vin alb ”de la Savoie Jura”. Brânza elveþianã poate fi utilizatã pentru fondue, feliatã, rasã, tãiatã în cuburi, sau inclusã în reþeta multor preparate culinare, de la salate, la quiche, clãtite sau musacale. Chiar dacã pare de prisos, trebuie amintit cã Emmental este protejat de legislaþia internaþionalã.

Mod de preparare: Cannelonni se fierb în apã sãratã, timp de 3 minute. Ceapa ºi usturoiul se cãlesc în ulei de mãsline. Roºiile se opãresc un minut ºi se adaugã peste ceapã, împreunã cu sosul pentru spaghete. Se pune carnea ºi se cãlesc împreunã. Se pun condimentele ºi pãtrunjelul tocat, se ia compoziþia de pe foc ºi se pun caºcavalul ras ºi parmezanul. Bechamelul se gãteºte clasic. Când carnea s-a rãcorit se umple cannelloni. Nu se pune prea mult, pentru a nu se desface la copt.

Se aºeazã ºi se pune bechamelul. Deasupra, se pun emmental ºi parmezan deshidratat, apoi se pune totul în cuptorul încins la 190 grade Celsius, timp de 30 minute.

(Cf. www.leblogpiquant.com)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

29

repere

reportaj

Ilie Stoian

Ferma Haller

sau despre cum totul se face la superlativ Reporterul recunoaºte cã rar i s-a întâmplat ca, punând întrebarea legatã de proiectele de viitor, interlocutorul sã îi vorbeascã despre planuri de dezvoltare care se întind pe mai bine de zece ani.

Unul dintre locurile unde i s-a rãspuns aºa este Ferma Haller, singura fermã de producþie a laptelui din România, care se bucurã de tehnologie robotizatã.

Cât despre rãspunsul la întrebarea de mai sus, acesta este semnul unei afaceri în care nimic nu este lãsat la voia întâmplãrii, cã totul e planificat pentru maxima performanþã. Pentru cã, la Ferma Haller, ”totul se face la superlativ”, aºa cum ni s-a spus.

30

septembrie 2013

În avangarda zootehniei româneºti Aflatã în proprietatea domnului Zoltan Haller, ferma de vaci de lapte care îi poartã numele ºi care este situatã în comuna Hãrman, judeþul Braºov, a fost înfiinþatã curând, în 2009. Cu toate acestea, nu numai cã se aflã în elita zootehniei româneºti, ci, chiar în avangarda ei, graþie robotului Lely Astronaut. Dar, pânã la detaliile legate de robot, mai avem. Acela care ne-a fost ghid, în vizita pe care am efectuat-o la Ferma Haller, a fost domnul Karoly Ambruº, Director al Lely Center ºi al Central Cereals.

De la domnia sa am aflat cã investiþia a fost 100% privatã, la ea adãugându-se accesarea unor fonduri europene ºi unele împrumuturi bancare. Pornitã cu un numãr de 30 de vaci, ferma deþine în momentul de faþã 500 de capete, din care cca 300 fiind vaci de lapte, efectivul fiind aproape în exclusivitate din rasa Bãlþata Româneascã. La patrimoniu trebuie adãugate ºi cele 420 de hectare lucrate pentru asigurarea furajelor (din care, 100 sunt luate în arendã), dar ºi utilajele agricole de ultimã generaþie. Aceasta, pentru cã, dupã cum ne-a declarat domnul Karoly Ambruº, Ferma Haller lucreazã pe sistem integrat. Desigur, în centrul preocupãrilor se aflã efectivul de animale. Totul a pornit de la selecþia rasei, fiind preferatã Bãlþata care este perfect adaptatã condiþiilor din Transilvania. Exploatarea acestei rase duce la o producþie de lapte de 23-25 de lapte pe zi.

Despre importanþa rasei ne putem da seama ºi dacã ne referim la înmulþirea numãrului de animale ºi la reîmprospãtarea efectivelor, în urma aplicãrii corecte a inseminãrii rezultând o ratã de succes, de peste 80 %, dar nu doar atât. Precizia inseminãrilor, a perioadelor atent determinate, conduc la evaluarea corectã ºi eficientã a perioadelor de lactaþie. La acest succes contribuie calitatea materialului seminal utilizat, care provine de la tauri de maximã performanþã, apelându-se, totdatã, ºi la specialiºtii de la Semtest. Iar, ca dovadã suplimentarã a calitãþii acestui segment de activitate stã ºi faptul cã Ferma Haller vinde juninci, juninci gestante ºi vaci de lapte.

highlights

reportage

Haller Farm,

or how everything is done at its best One reporter acknowledges that rarely happened that, asking questions about future projects, his interlocutor to talk about development plans spanning more than ten years. One of the places where he had been responded so strongly is Haller Farm, the only dairy farm in Romania which has robotic technology. As far it concerns the answer to the above question, this is the sign of a business in which nothing is left to chance, everything is planned for maximum performance. Because at Haller Farm, "everything is done at its best," as we were told.

At the forefront of Romanian livestock Owned by Mr. Zoltan Haller, the dairy farm that bears his name and which is located in Harman, Brasov County was recently established, in 2009.

However, not only it is among the Romanian elite livestock, but even in its top, thanks to Lely Astronaut robot. But until the details of the robot, we still have to talk. The one that was our guide in the visit we made to Haller Farm was Mr. Karoly Ambrus, Director of Lely Center and Central Cereals.

We learned from him that the investment was 100% private, plus European funds accessed and some bank loans. Started with a total of 30 cows, the farm currently has 500 heads, of which about 300 are milking cows, the number being almost exclusively from “Baltata Romaneasca” breed. To the heritage should be also added the 420 hectares worked to ensure feed for the animals (of which 100 are leased), and also cutting edge agricultural machinery. This because, as Mr Karoly Ambrus told us, Haller Farm works after an integrated system. Of course, at the heart of all the activity is the cattle. It all started with the selection of race, being preferred “Baltata Romaneasca” which is perfectly adapted to the conditions in Transylvania. The exploitation of this race brings a milk production of 23-25 l per day.

ing 120,000 euros. But, before signing the contract, the Dutch company Lely representatives carefully reviewed both Harman farm and the whole milk production sector from Romania.

What this robot mean? Ultimately, substantially increased profit generated by maximum efficiency within the entire activity. The benefits are multiple.

First, it eliminates any human error. Everything is controlled by a central unit that processes complex data, starting with the health status of the animal, its nutritional needs, and ending with the milking process which itself represents a peak of the livestock technology: udder hygiene is done perfectly, milk quality analysis is performed instantly, the milk with problems is removed from circulation; milking is carried out "to the last drop." The data is transmitted at all times by the animal to the central unit by a transponder attached to each animal. Needless to mention that milk is 100% according to European Union standards, the entire production being contracted by Covalact.

Besides the strict supervision of the health status of the herd, to the milk quality contribute the other factors: the cattle are kept in semi-free stabulation.

We can figure out about the importance of race if we refer to reproduction number of animals and herds refreshing, following the correct application of insemination resulting in a success rate of over 80%, but not only that. The accuracy of insemination, of the periods carefully determined lead to fair and efficient evaluation of lactation periods. To this success contributes the quality of semen material used, which comes from bulls of maximum performance, contacting also specialists from Semtest. And, as further proof of the quality of the segment activity stands the fact that Haller Farm sells heifers, gestant heifers and milking cows.

Lely Astronaut, first milking robot in Romania "We must recognize that if things are going very well here, this is due to the fact that Mr. Haller is particularly open to everything new in technology," said Karoly Ambrus. And certainly, acquisition, first for Romania, of the first milking robot, is also thanks to Mr. Zoltan Haller. The acquisition was not exactly easy. Of course, the investment was serious, such equipment costrevista specialiºtilor din industria lactatelor

31

repere

reportaj

Lely Astronaut, primul robot de muls din România ”Trebuie sã recunoaºtem cã, dacã aici lucrurile merg foarte bine, se datoreazã ºi faptului cã domnul Haller este deosebit de deschis la tot ce este nou, în materie de tehnologie”, ne-a spus Karoly Ambruº. ªi, cu siguranþã, achiziþionarea, în premierã pentru România, a primului robot de muls, tot domnului Zoltan Haller i se datoreazã. Achiziþia nu a fost chiar uºoarã.

Bineînþeles, investiþia a fost serioasã, un astfel de echipament costând cca 120.000 de euro. Dar, pânã la a se semna contractul, reprezentanþii firmei olandeze Lely au evaluat atent, atât ferma din Hãrman, cât ºi întregul sector al producþiei de lapte din România.

Ce a însemnat ºi ce înseamnã acest robot? În ultimã instanþã, profit crescut substanþial, generat de eficientizarea la maxim a întregii activitãþi.

Beneficiile sunt multiple. În primul rând, se eliminã orice eroare umanã.

Totul este controlat de o unitate centralã care proceseazã datele în complexitatea lor, începând cu starea de sãntate a animalului, cu nevoile sale de nutriþie, ºi terminând cu procesul de muls care, în sine, reprezintã un vârf al tehnologiei zootehnice: igiena ugerului se realizeazã perfect; analiza calitãþii laptelui se realizeazã instantaneu, laptele cu probleme fiind eliminat din circuit; mulsul se efectueazã ”pânã la ultima picãturã”. Datele sunt transmise în permanenþã de la animal, spre unitatea centralã, prin intermediul unui transponder montat fiecãrei vite în parte. De prisos sã amintim cã laptele este 100 % conform cu standardele Uniunii Europene, întreaga producþie realizatã fiind preluatã de Covalact.

Pe lângã stricta supraveghere a stãrii de sãnãtate a efectivului, la calitatea laptelui contribuie ºi celelalte elemente: vitele sunt þinute în stabulaþie semiliberã. Fiecare vacã vine singurã la muls, acest lucru petrecându-se, zilnic, de câte 3, 4 sau cinci ori. Bunãstarea animalelor este pe deplin realizatã, vitele nefiind stresate, bucurându-se din plin de periile de masaj, dar ºi de suplimentul nutriþional care le este dat în momentul mulsului, fapt care le face cât se poate de liniºtite ºi mulþumite.

Ne-am interesat mai în detaliu, cu privire la funcþionarea robotului de muls Lely Astronaut ºi am aflat cã energia consumatã s-a redus cu 60 %, faþã de cât se utiliza în fosta salã de muls. Întreþinerea este cât se poate de facilã, necesitând un minim de efort: înlocuirea filtrelor, a consumabilelor,

32

septembrie 2013

Each cow comes by itself for milking, daily, for 3, 4 or five times. Animal welfare is fully realized, the cattle are not stressed, enjoying the most the massage brushes, and also the nutritional supplements that are given at the time of milking, which make them quiet and happy.

We asked in more detail on the operation of Lely Astronaut milking robot and we found out that the energy consumption was reduced by 60%, compared to what was used in the former milking room. Maintenance is easy as possible, requiring minimal effort: replacing filters, monthly maintenance, periodic review, etc.. Noteworthy is that the service is performed computerized, the robot benefiting from a autodetection system of the operating parameters.

In addition, Lely Astronaut robot was provided with Lely T4C management software, software that monitors almost all activity on the farm. On this basis, basic economic calculation has been improved, which allowed a more optimal feed rationing, contributing to good cattle nutrition by knowing the data regarding rumination, the number of rumination, etc. Together, these improvements have resulted in feed production area efficiency or nutritional supplements purchase efficiency.

Not surprising that from my own experience, Haller Farm became a franchise for providing Lely Astronaut robots, with clear signs of interest in this regard. Moreover, at the moment of robot inauguration attended over 250 farmers across the country, the interest still remaining constant.

Mr Ambrus is definitely: "Some people think it is difficult to switch from bucket milking to robot milking, because the technological leap is too big.

întreþinerea lunarã, revizia periodicã etc. Demn de menþionat este faptul cã service-ul se realizeazã computerizat, robotul beneficiind de un sistem de autodetecþie a parametrilor de funcþionare. În plus, robotul Lely Astronaut a fost furnizat împreunã cu Softul de management Lely T4C, soft care supravegheazã aproape întreaga activitate din fermã. Pe baza acestuia, calculul economic de bazã a fost îmbunãtãþit, fapt care a permis o mult mai optimã raþionalizare a furajelor, contribuind la buna nutriþie a vitelor prin cunoaºterea datelor privind ruminaþia, numãrul de rumegãri etc. Coroborate, aceste îmbunãtãþiri au generat eficienizarea zonei producþiei a furajelor sau a achiziþionãrii de suplimente de nutriþie.

Nu este de mirare cã, pornind de la propria experienþã, Ferma Haller a devenit francizã pentru furnizarea de roboþi Lely Astronaut, existând semne clare de interes, în acest sens. De altfel, la momentul inaugurãrii robotului au fost prezenþi peste 250 de fermieri din întreaga þarã, interesul rãmânând în continuare constant.

Domnul Ambruº este categoric: ”Unii cred cã este dificil sã treci de la mulsul la bidon, la robot, cã saltul tehnologic este prea mare. Dar, acum este momentul pentru acest salt ºi, cine va avea curaj, va avea o afacere solidã ºi profitabilã pe termen lung. În 80% din fermele de lapte din Franþa, înfiinþate dupã anul 2000, se utilizeazã roboþi de muls. Dacã ei pot, dacã noi am putut, alþi fermieri români de ce n-ar putea?” Argumentele dânsului sunt de necontestat.

O afacere gânditã pentru viitor De necontestat sunt ºi performanþele de ansamblu ale Fermei Haller: Furajele sunt produse pe propriile terenuri. Pe acestea se aplicã cele mai avansate tehnologii, fiind utilizate cele mai performante utilaje ºi echipamente. Fie cã vorbim despre prelucrarea solului, creºterea culturilor, însilozarea sau pregãtirea furajelor, totul se face sub semnul performanþei ºi al eficienþei. Salariaþii disponibilizaþi în urma punerii în funcþiune a robotului Lely Astronaut nu au fost daþi afarã, ci au fost redistribuiþi, fiind cu toþii policalificaþi, pentru ca atunci când este cazul sã poatã efectua orice activitate direct productivã.

L-am întrebat pe domnul Karoly Ambruº care sunt proiectele de viitor. Cum afirmam în introducerea articolului, domnia sa ne-a vorbit despre un program de dezvoltare întins pe cca 10 ani care cuprinde dezvoltarea capacitãþii de depozitare, de la 5.000, la 20.000 de tone, cu scopul de a furniza furaje ºi altor fermieri, achiziþionarea unor roboþi care sã fie amplasaþi pe linia de nutriþie a vitelor, eliminarea totalã a îngrãºãmintelor chimice, achiziþionarea de utilaje de împrãºtiere a gunoiului de grajd ºi înfiinþarea unei fabrici de nutreþuri combinate. Suntem siguri cã toate acestea vor fi realizate.

But now is the time for this jump and who will have the courage, will have a solid and profitable long term business. In 80% of dairy farms in France, established after 2000, there are used milking robots. If they can and we could, why other Romanian farmers could not? "His arguments are undeniable.

A business thought for the future Undeniable is also the overall performance of Haller Farm: feed is produced on their own land. To these there are applied the most advanced technologies, using the most advanced machinery and equipment. Whether we are talking about tillage, crop emerging, silage or feed preparation, everything has the sign of performance and efficiency. The employees dismissed following Lely Astronaut robot implementation into the farm were not fired, but they were placed in other places, being all multi-skilled, so that when necessary to be able to carry out any activity directly productive.

We asked Mr. Karoly Ambrus which are the future projects. As stated in the introduction of the article, he told us about a development program spread over about 10 years which includes storage capacity increase from 5,000 to 20,000 tons, in order to provide feed to other farmers, acquisition of robots to be placed on cattle feeding line, total elimination of chemical fertilizers, purchase of equipment for manure spreading and the establishment of a mixed feed factory. We are sure that all this will be achieved.

Seriozitatea celor de la Ferma Haller ne-a convins pe deplin, la fel cum ne-a convins ºi interlocutorul nostru care ne-a spus cã priveºte viitorul cu toatã încrederea: ”Nu avem nicio teamã pentru perioada care va urma.

Ferma noastrã va putea face faþã cu succes, concurenþei. Laptele de la Ferma Haller va fi mereu de cea mai bunã calitate, fiind furnizat la cel mai corect preþ. Iar, organizarea de tip integrat ne va putea consolida ºi mai mult profitul.”

The seriousness of those from Haller Farm fully convinced us, as we were convinced by our interlocutor who told us that sees the future with confidence: "We have no fear for the coming period. Our farm will cope successfully with the competition. Milk from Haller farm will be always the best quality milk, being supplied at the most correct price. And, our integrated organization type will further enhance our profitability."

Aºa este. Încã de acum, la ferma din Hãrman se câºtigã, deja, din mai multe surse: lapte, junici, junici gestante, vaci de lapte. Iar când se va câºtiga ºi din furaje sau din livrarea de roboþi Lely Astronaut, nu ai decât sã te convingi cã vorbele lui Karoly Ambruº au pe deplin acoperire: ”La Ferma Haller, totul se gândeºte, se planificã ºi se face doar la superlativ”!

Right. Since now, the farm from Harman wins already, from several sources: milk, heifers, pregnant heifers, milking cows. And, at the right time they will have also earnings from feed seeling or Lely Astronaut robots delivering, and then you have believed Mr.’s Karoly Ambruº words: “At Haller Farm, everything is thought, everything is planned and everything is done at its best!”

revista specialiºtilor din industria lactatelor

33

ferma

nutriþie

Furajarea caprinelor Hrãnirea caprelor, raportatã la sistemul de creºtere

Ioan ªerbãnescu

Se spun multe despre capre, iar credinþele populare abundã de mituri ºi zicãtori despre modul de hranã a acestora.

Pe nedrept am spune, furajarea caprei are, în cultura româneascã, conotaþii mai mult negative, însã la scarã globalã este mult mai bine vãzutã. Deºi se spune cã mãnâncã orice, caprele sunt chiar pretenþioase.

Dacã au la dispoziþie mai multe opþiuni, o vor cãuta ºi alege pe cea mai gustoasã, din punctul lor de vedere.

34

septembrie 2013

Pentru creºterea caprelor în sistem intensiv ºi pentru a obþine mai mult decât necesarul unei gospodãrii, trebuie sã avem în vedere cã îngrijirea caprelor în adãposturi permanente impune asigurarea necesarului de alimente, fãrã ca animalele sã le poatã selecta singure. Pentru obþinerea unor producþii cât mai mari, este nevoie de stabilirea necesarului de hranã pentru fiecare caprã, corespunzãtor nevoilor sale.

Creºterea caprelor poate fi realizatã în sistem intensiv pe pajiºti cultivate. În acest fel, se asigurã hrana în sistem extensiv, în perioada de varã, dar pe pajiºti cultivate. Se recomandã scoaterea animalelor la pãºunat dimineaþa, pe rouã. Pentru a evita îmbolnãvirile caprelor, în urma consumului de furaje, în cazul leguminoaselor, caprele trebuie obiºnuite cu furajele. Se evitã balonarea, printr-un sistem specific: timp de 3-4 zile, caprele vor consuma leguminoase numai o jumãtate de orã, apoi vor consuma trifoi, lucernã sau graminee.

Plantele care au conþinut ridicat de apã produc indigestii, motiv pentru care nu sunt recomandate în alimentaþia caprelor. Hrãnirea caprelor cu furaje cosite, în cazul exploataþiei cu stabulaþie permanentã, impune administrarea (timp de 5 zile), pentru adaptare digestivã, cu aproximativ 400 grame de fân sau masã verde ofilitã.

Creºterea caprelor în exploataþii intensive se poate face, în perioada de varã, dupã posibilitãþile fermierului, pe o pãºune cultivatã cu lucernã, trifoi, leguminoase, care pot fi administrate direct în adãposturile de varã, ºoproane sau tabere de varã. Tot în sistemul intensiv de creºtere pot fi stabilite raþii pentru fiecare caprã, în funcþie de starea fiziologicã: gestaþie, lactaþie etc.

La furajarea în sistemul de subzistenþã trebuie reþinut cã o importanþã biologicã ºi economicã a speciei o reprezintã valorificarea superioarã a tuturor categoriilor de nutreþ. Categoriile de nutreþ din hrana caprelor sunt: vegetale (masã verde, fãinuri, pleavã, paie siloz rãdãcinoase, furnizare, concentrate, deºeuri tehnice etc), animale (reziduuri lactate ºi altele similare), industriale (tãrâþe, fãinã furajerã, reziduuri microbiologice etc).

Necesarul de furaje depinde de producþia de lapte urmãritã, de starea de întreþinere sau fiziologicã a animalelor ºi de calitatea furajelor. Caprele nu sunt pretenþioase, însã au un important simþ preferenþial faþã de anumite sortimente de nutreþuri, chiar pãrþi din acestea ºi manifestã mari pretenþii faþã de starea de igienã a furajelor. Preferã, mai cu seamã, pãºunile montane cu diferiþi arbuºti, frunze, lãstãriºuri, muguri de arbori ºi de plante aromate.

De asemenea, consumã cu lãcomie resturi de bucãtãrie ºi grãdinã, cojile de fructe, pepeni, cartofi, varzã, salatã, fructe cãzute din pomi, etc. În exploataþiile extensive, consumul de ierburi variazã de la 5 la 80%. Timpul de pãºunat este de 10-12 ore pe zi, în care intrã ºi cel rezervat mulgerii. Masa verde de ingerat este de 9-10 kg/ zi la adulte, 4-6 kg la tineret de peste 6 luni ºi 2-3 kg la iezi. În cadrul acestui sistem de furajare prin pãºunat, mai poate fi folosit ºi amestecul unic, pe bazã de furaje fibroase: 32,5% fân, 32,5% grosiere, siloz, masã verde, 20% rãdãcinoase ºi 15% ºtiuleþi de porumb. Totul este tocat, omogenizat, umectat cu soluþie slabã de saramurã sau melasã.

Pãºunile amenajate se împart, de obicei, în 5-6 tarlale, pe fiecare dintre acestea pãºunându-se 5-6 zile. Se intrã pe pãºune atunci când plantele au 12-14 cm. Parcelele se delimiteazã prin perdele de arbuºti, foioase ºi rãºinoase (soc, sãlcioarã, cãtinã albã, pãducel, alun). Suprafeþele arabile se cultivã cu un amestec furajer compus din 70% graminee (lolium, dactilis, festucã, etc.) ºi 30% leguminoase (lucernã, trifoi, ghizdei).

Cantitatea de sãmânþã va fi de 30-35 kg/ha.

Raþia furajerã pentru o caprã în sezonul de varã este de 5 kg masã verde. În sezonul de iarnã, raþia furajerã este de 2 kg fân, 2-3 kg suculente, 0,8 kg amestec concentrate, 0,5 kg paie ovãz.

Subliniem cã este vorba de o exploataþie de subzistenþã, pentru care exemplul recomandat este urmãtorul: 50 capre adulte, 2 hectare destinat cerealelor ºi furajelor suculente ºi 4 hectare de pãºini sau culturi furajere.

gestaþie. În ultimele douã sãptãmâni ale gestaþiei, este recomandatã reducerea furajelor de volum.

Furajarea diferenþiatã, în gestaþie ºi lactaþie

În perioada de lactaþie o caprã care produce 3-4 litri de lapte zilnic eliminã prin lapte 120-150 g grãsime, din care numai o parte provine din furajele ingerate zilnic. Prin urmare, în prima lunã de lactaþie, caprele folosesc rezervele corporale de grãsime, ºi foarte puþine proteine de rezervã.

Spre deosebire de gestaþie, aceastã mobilizare a grãsimii nu atrage riscul apariþiei cetonemiei.

Gestaþia caprelor dureazã aproximativ 50 de zile, duratã influenþatã de rasa caprei, vârsta mamei, sexul produºilor ºi nivelul de întreþinere.

Numãrul maxim de zile de gestaþie este de 158 de zile, iar numãrul minim de 145 de zile. În cazul în care caprele sunt purtãtoare de gemeni sau nasc femele, vor fãta mai devreme.

Pe toatã perioada primei luni de gestaþie, se impune pãstrarea nivelului de alimentaþie din perioada de montã. Cantitatea de hranã a caprei gestante nu va fi modificatã în primele 60 de zile, aceasta trebuind sã creascã cu un sfert din cea de întreþinere, începând cu luna a doua de

În general, consumul voluntar de hranã al caprelor este menþinut la nivelul lunii precedente.

Prin administrarea furajelor de calitate vor fi prevenite avorturile. Este exclusã administrarea de furaje reci, mucegãite sau îngheþate, acestea putând produce avortul la aproape toate caprele gestante.

Pentru compensarea deficitului de energie, organismul caprelor poate recurge la metabolizarea unei cantitãþi de grãsime, cu un randament de 7075%, care sã acopere nevoile zilnice. În lunile 2-3 de lactaþie, cerinþele nutriþionale pentru energie cresc de 1,8-2,2 ori, faþã de perioada repausului mamar, în timp ce necesarul de proteinã rãmâne constant.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

35

ferma

sãnãtate

Ioan ªerbãnescu

Ginecopatiile puerperale la vaci Intervalul de timp dintre fãtare ºi revenirea completã a aparatului genital matern la starea anteconcepþionalã poartã numele de puerperium sau perioadã puerperalã. Evoluþia fiziologicã a perioadei puerperale este condiþionatã de îngrijirea optimã a femelei, mai ales în partea a doua a gestaþiei, respectându-se cu stricteþe tehnologia de reproducþie în unitatea respectivã.

Procesele fiziologice în perioada puerperalã Evenimentele marcante care se produc în perioada puerperalã sunt: involuþia uterului, eliminarea loºiilor, reluarea activitãþii ovarului ºi dispariþia proceselor infiltrative. Perioada puerperalã reprezintã una dintre cele mai critice etape din viaþa genitalã a femelei, constituind hotarul dintre fiziologic ºi patologic, perioadã în care pot apãrea cele mai variate complicaþii cu influenþe deosebit de grave asupra procesului de reproducþie.

Organismul matern, supus în gestaþie unei suprasolicitãri, care atinge maximum în timpul parturiþiei, dispune de puþine rezerve pentru a contracara agresiunile venite din mediul extern.

Cele mai frecvente afecþiuni puerperale pot fi încadrate în: leziuni, nevroze puerperale ºi infecþii.

Se considerã cã afecþiunile puerperale sunt pregãtite în gestaþia avansatã, continuã în parturiþie, ºi se declanºeazã în puerperium.

Dupã expulzarea fetusului (fetuºilor) ºi a anexelor fetale, ansamblul modificãrilor morfofiziologice de la nivelul aparatului genital din perioada gestaþiei suferã o regresie fiziologicã, pentru a reveni la starea anterioarã a gestaþiei, în vederea reluãrii ciclului reproductiv.

Timpul refacerii este condiþionat de o serie de factori, cei mai importanþi fiind: - condiþia fizicã ºi de sãnãtate a mamei; - modul cum a decurs parturiþia; - condiþiile de mediu (factorii stresanþi, igiena parturiþiei ºi adãpostului); - calitatea ajutorului acordat la parturiþie ºi calitatea supravegherii puerperimului.

Procesele fiziologice mai importante care au loc în puerperium se referã la: involuþia uterinã, eliminarea loºiilor, reluarea activitãþii ovariene, dispariþia proceselor infiltrative.

36

septembrie 2013

Tulburãri în perioada puerperalã La vaci, desfãºurarea perioadei puerperale reprezintã una dintre cele mai importante etape în ciclograma de reproducþie. Organismul matern, supus în gestaþie unei suprasolicitãri, dispune de puþine rezerve fizice. Aparatul genital, lezionat ºi epuizat, oferã condiþii optime pentru dezvoltarea florii patogene, iar secreþia lactatã contribuie la epuizarea organismului, prin modificarea homeostazei. Din punct de vedere endocrin, este defavorabilã involuþiei uterine.

Majoritatea leziunilor de la nivelul cãilor genitale se produc în timpul intervenþiilor pentru remedierea distociilor, fie prin regiunile corporale fetale, fie prin instrumentarul folosit în mod greºit. În timpul intervenþiilor pot fi lezionate atât starturile superficiale, cât ºi cele profunde ale organelor genitale. Traumatismele variazã de la simple striviri ale mucoasei uterine ºi deºirãri ale pereþilor pânã la perforãri ale pereþilor uterini.

Ruptura uterului ºi leziunile vulvo-vaginale reprezintã un accident grav care poate periclita viaþa mamei în urma pãtrunderii lichidelor rifectate din uter în cavitatea peritonealã. Uterul se poate rupe spontan în hiperchinezia uterinã ºi disocia prin încruciºarea membrelor pe ceafã, sau prin perforarea peretelui cu mâna, cu instrumentarul etc.

Profilaxia acestui accident constã în intervenþia corectã în distocii, folosirea cu precauþie a instrumentarului, evitarea tracþiunilor forþate ºi neadministrarea substanþelor ocitocice când conductul pelvigenital nu permite trecerea fetusului.

Desmorexia sacro-iliacã reprezintã dezinserþia parþialã a ligamentului capsular al articulaþiei

sacro-iliace ºi dezirserþia simfizei ischio-pubiene.

Accidentul se produce în cazul tracþiunilor forþate exercitate asupra fetusului, în situaþia existenþei disproporþiilor feto-maternale. Se diagnosticheazã pe baza decubitului forþat al femelei, care are membrele posterioare dirijate înainte ºi depãrtate de corp.

Prolapsul uterin este accidentul caracterizat prin dislocarea uterului din poziþia normalã prin invaginarea unuia sau ambelor coarne uterine ºi apariþia lor printre labiile vulvare. Apare cel mai frecvent la vaci ºi bivoliþe. Accidentul se produce imediat dupã fãtare, când cervixul este deschis.

Producerea prolapsului este favorizatã de reducerea tonusului þesuturilor în caz de stabulaþie prelungitã, pardosealã înclinatã, vârstã înaintatã, alimentaþie deficitarã, subinvoluþie uterinã, întârzierea închiderii colului etc.

Factorii determinanþi îi constituie eforturile exagerate ale femelelor dupã expulzare, mularea uterului pe corp, aderenþele utero-placentare ºi atonia uterinã. Prolapsul apare uneori dupã fãtãrile rapide, când vidul creat menþine uterul lipit de fãt. Invaginarea vârfului cornului uterin este accentuatã de cãtre presa abdominalã.

Profilaxia constã în extragerea învelitorilor fetale în caz de retenþie, evitarea tracþiunilor forþate în distocii, pardosealã normal înclinatã, regim optim de alimentaþie, miºcarea femelelor în ultima parte a gestaþiei ºi înlãturarea femelelor bãtrâne sau a celor cu recidive.

Retenþia placentarã, numitã ºi “retenþia secundinelor”, este o tulburare ce constã în menþinerea anexelor fetale la nivelul cãilor genitale o perioadã de timp care depãºeºte durata normalã

de eliminare. Este mai frecventã la vacã, decât la celelalte mamifere domestice.

Factorii favorizanþi ai retenþiei placentare sunt: stabulaþia prelungitã, alimentaþia carenþatã, exploatarea neraþionalã (forþajul productiv), conformaþia placentei, rasa, predispoziþia ereditarã etc. Factorii determinanþi sunt: inflamaþia septicã a placentei, hipochinezia uterinã, închiderea prematurã a colului uterin. Diagnosticul se stabileºte pe baza prezenþei unui corion membranos care atârnã la comisura inferioarã a vulvei.

La vacã, dacã nu s-a intervenit dupã 24-36 ore, secreþia care se eliminã capãtã un miros putrid, starea generalã a femelei se modificã, iar secreþia lactatã se diminueazã. Dupã 3-4 zile, starea generalã este alteratã ºi dacã nu se intervine, dupã 8-10 zile se instaleazã o metritã purulentã cu influenþe negative asupra producþiei de lapte ºi a reluãrii ciclului reproductiv.

Infecþii în puerperium Condiþiile deosebite în care se gãseºte femela ºi în special aparatul genital, imediat dupã par-

turiþie, constituie factori favorabili pentru dezvoltarea infecþiilor. În acest grup, sunt cuprinse toate stãrile patologice produse de microbi, virusuri ºi ciuperci sau de toxinele acestora la nivelul aparatului genital, dupã parturiþie sau avort.

raport cu tipul anatomo-clinic, infecþiile se împart în: catarale, purulente, gangrenoase ºi necrotice, iar dupã evoluþia clinicã, în acute ºi cronice. În patologia puerperalã, este vorba de inflamaþiile acute.

Factorii predispozanþi mai frecvenþi sunt: retenþia placentarã, subinvoluþia uterinã, diversele leziuni traumatice, scãderea rezistenþei organismului, mediul uterin deosebit de favorabil dezvoltãrii agenþilor microbieni în perioada puerperalã. Cauzele determinante sunt prezentate de germenii cu patogenitate variatã, de cele mai multe ori asociaþii microbiene. Infecþia îºi are originea în mediul extern (aºternut, hranã, instrumentar, mâinile operatorului, animalele bolnave din jur) sau din mediul intern (infecþii genitale, digestive, renale).

Vulvitele, vestibulitele ºi vaginitele sunt reprezentate de inflamaþia septicã a secþiunii copulatoare. Procesul inflamator este declanºat de traumatismele variate ale mucoasei vestibulovaginale în timpul fãtãrii. Vestibulo-vaginita poate fi secundarã, ca urmare a extinderii infecþiei de la nivelul segmentelor anterioare (metrite, cervicite).

Femela este neliniºtitã, adoptã o poziþie campatã ºi urineazã des.

Virulenþa germenilor este uneori foarte redusã, dar prin pasaj de la o femelã la alta, patogenitatea creºte. Dupã localizarea procesului inflamator, infecþiile genitale se pot cantona la nivelul diferitelor segmente: vulvo-vestibulo-vaginite, cervicite, metrite ºi parametrite (metroperitonite) sau se pot generaliza: septicemia ºi piemia puerperalã. În

La controlul vaginal, se constatã o sensibilitate crescutã, mucoasa este roºie-violacee, uscatã, caldã, cu puncte de eroziune, uneori cu þesuturi zdrobite. Starea generalã este puþin modificatã.

Afecþiunea se instaleazã la 2-3 zile dupã fãtare, iar semnele generale se amelioreazã dupã 5-6 zile. Treptat se diminueazã ºi semnele locale, vindecarea spontanã putându-se produce în 8-10 zile. Uneori boala se cronicizeazã.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

37

ferma

sãnãtate

Teodora Chiorean

Soluþii utilizate în stoparea propagãrii zoonozelor Creºterea ºi introducerea pe piaþã a unor produse de origine animalã constituie o importantã sursã de venit pentru populaþia agricolã. O dezvoltare raþionalã a acestui sector are loc prin dezvoltarea unor acþiuni veterinare care vizeazã ridicarea nivelului de sãnãtate publicã din Uniunea Europeanã.

Protecþia sãnãtãþii umane împotriva maladiilor ºi infecþiilor, direct sau indirect transmisibile între animale ºi om (zoonoze) este de o importanþã majorã.

Zoonozele sunt boli infecþioase produse de numeroºi agenþi infecþioºi ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar ºi invers.

Trebuie avut în vedere cã pot exista boli care la animale evolueazã inaparent clinic, dar care la om au o manifestare clinicã foarte severã, ceea ce face, ca în asemenea cazuri, existenþa bolii la animale sã fie suspicionate în baza bolii apãrute la om (trichineloza, febraQ, pisticoza).

Ancheta epidemiologicã a focarelor se declanºeazã atunci când despre un operator cu activitate în domeniul alimentar sunt furnizate in formaþii sau el însuºi informeazã autoritãþile competente vizavi de posibila existenþã a unei zoonoze în spaþiul sãu de producþie /desfacere.

Existã situaþii când operatorii împiedicã însã bunul mers al investigaþiilor specifice, furnizând probe necorespunzãtoare sau conservate necorespunzãtor.

Autoritãþile competente responsabile cu supravegherea sanitarã veterinarã a teritoriului trebuie sã deruleze o anchetã a focarelor de toxiinfecþii alimentare, în cooperare cu autoritãþile naþionale. Ancheta epidemiologicã trebuie sã furnizeze date referitoare la profilul epidemiologic, produsele alimentare posibil implicate ºi cauzele potenþiale ale focarului/focarelor.

Ancheta trebuie sã includã, dacã este posibil, studii biologice ºi epidemiologice adecvate. Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA) trebuie sã transmitã Comisiei Europene un raport sumar al investigaþiilor efectuate. Anchetele, conforme regulamentelor europene, trebuie însã derulate fãrã a aduce atingere prevederilor naþionale.

Monitorizarea ºi schimbul de informaþii Zoonozele care existã în faza de producþie primarã trebuie sã facã obiectul unui control corespunzãtor, în vederea garantãrii realizãrii obiectivelor lansate de regulamentele comunitare. Totuºi, în cazul producþiei primare, la originea aprovizionãrii directe a consumatorului final sau a comerþului local, este necesarã protecþia sãnãtãþii publice conform normelor sanitare veterinare locale.

38

septembrie 2013

Existã, în acest caz, o strânsã relaþie între producãtor ºi consumator. Aceastã producþie nu ar trebui sã aibã efecte semnificative asupra prevalenþei medii de zoonoze în rândul populaþiilor de animale. Dispoziþiile generale în privinþa eºantionãrii ºi analizei se pot dovedi nepractice ºi necorespunzãtoare pentru producãtorii care posedã foarte puþine animale ºi care se aflã în regiuni supuse unor restricþii geografice speciale.

Anchetele se vor derula într-o linie pe care sã îºi gãseascã locul, alãturi de normele naþionale, normele europene privind siguranþa produselor, sistemele de alertã precoce ºi de reacþie pentru prevenirea ºi controlul bolilor transmisibile ale oamenilor, igiena alimentelor ºi cerinþele generale ale legislaþiei în domeniul alimentelor, în special cele referitoare la mãsuri de urgenþã ºi proceduri pentru retragerea de pe piaþã a alimentelor sau/ºi a hranei pentru animale.

ANSVSA trebuie sã evalueze sursele ºi evoluþia zoonozelor ºi a agenþilor zoonotici, precum ºi rezistenþa antimicrobianã pe teritoriul României. În acelaºi timp, Autoritatea transmite Comisiei un raport privind evoluþiile ºi sursele zoonozelor, agenþilor zoonotici ºi rezistenþei antimicrobiene, cuprinzând date colectate în cursul anului anterior.

Rapoartele ºi rezumatele acestora trebuie puse la dispoziþia publicului. Acestea trebuie sã conþinã normele specifice publicate de ANSVSA, care trebuie sã raporteze Comisiei, la cererea acesteia sau din proprie iniþiativã, atunci când circumstanþele o justificã.

Riscul de contaminare În funcþie de agentul patogen care le produce, zoonozele pot fi clasificate în urmãtoarele categorii: - zoonoze bacteriene (antrax, tuberculozã, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecþii colibacilare, brucelozã, campilobacteriozã, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva); - zoonoze produse de ricketsii ºi clamidii (febra butonoasã, febra Q); - zoonoze virale (gripa, rabia, variola, febra aftoasã); - zoonoze micotice (dermatofitoze); - zoonoze produse de prioni (encefalopatia spongiformã bovinã); - zoonoze parazitare (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

Riscul de contaminare a omului este dat

de contactul direct cu animalele bolnave sau purtãtoare de germeni, de manipularea inadecvatã a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna infestate) ºi de contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave.

La aceste riscuri de contaminare, mai contribuie ºi consumul alimentelor de origine animalã, inco-

rect preparate termic, alimentele provenite de la animale bolnave. Animalele bolnave pot prezenta o formã manifestã de boalã sau o formã de boalã inaparentã. Dintre mãsurile generale de profilaxie nespecificã sunt de enunþat: - efectuarea examenului medical obligatoriu (la încadrare ºi periodic) pentru personalul ce desfãºoarã activitate în sectoarele zootehnice sau în obiective care produc, prelu-

revista specialiºtilor din industria lactatelor

39

afacere

sãnãtate

creazã, transportã ºi valorificã produse de origine animalã; - educaþia sanitarã periodicã a personalului care lucreazã cu animalele; - utilizarea permanentã a mãsurilor de igienã individualã (cu referire, mai ales, la spãlarea mâinilor de cãtre personalul de specialitate care lucreazã cu animale sau personalul care manipuleazã sau prelucreazã produse alimentare de origine animalã); - dotarea cu truse de prim ajutor pentru personalul unitãþilor deþinãtoare de animale ºi/sau care produc, prelucreazã, transportã ºi valorificã produse de origine animalã, în vederea prevenirii transmiterii zoonozelor, prin aplicarea mãsurilor de prim ajutor în cazul unor accidente sau incidente la locul de muncã; - existenþa ºi utilizarea obligatorie a filtrelor sanitare veterinare (la intrarea în sectoarele zootehnice ºi adãposturile animalelor, pentru schimbarea obligatorie a hainelor ºi încãlþãmintei de stradã cu echipament de protecþie, precum ºi spãlarea ºi dezinfectarea acestora). A dezinfectoarelor auto (la intrarea în sectoarele zootehnice) ºi a dezinfectoarelor pentru persoane (la intrarea în adãposturile pentru animale); - efectoarea periodicã a acþiunilor D.D.D; - respectarea normelor de igienã privind consumul produselor de origine animalã, evitarea consumului de carne crudã;

- unitãþile ce depoziteazã, manipuleazã, tranºeazã, transportã, comercializeazã produse de origine animalã trebuie obligatoriu sã fie dotate cu utilaje frigorifice care sã permitã prevenirea alterãrii acestora ºi a transmiterii de boli prin intermediul lor, dar ºi asigurarea lanþului de frig pe tot parcursul produselor de origine animalã; - asigurarea ºi supravegherea modului de creºtere, modului de înmulþire ºi hrãnire a animalelor (spaþiilor de cazare a animalelor, a furajelor, a surselor de adãpat, a locurilor de pãºunat pentru prevenirea apariþiei de boli transmisibile, de la animale la om); - supravegherea clinicã permanentã a animalelor, în cadrul unitãþilor deþinãtoare de animale, evacuarea ºi neutralizarea corectã a deºeurilor, dejecþiilor, apelor uzate, cadavrelor animalelor bolnave; - unitãþile care preparã mâncare vor pãstra probele de mâncare, conform legislaþiei în vigoare; - interzicerea achiziþionãrii de carne ºi produse de carne din surse neautorizate ºi necontrolate sanitar ºi sanitar-veterinar; - îndepãrtarea câinilor comunitari; - pasteurizarea obligatorie ºi conformã a laptelui.

Profilaxia specificã se realizeazã prin colaborarea dintre medicul veterinar ºi medicul uman (epidemiolog, infecþionist, igienist, medic de fami-

lie) este esenþialã pentru instituirea ºi menþinerea celor mai adecvate mãsuri de profilaxie ºi combatere a zoonozelor ºi vaccinarea profilacticã a grupelor profesionale cu risc crescut de îmbolnãvire prin zoonoze, vaccinarea efectivelor de animale împotriva unor zoonoze (turbare, antrax etc.). din profilaxia specificã nu poate lipsi depistarea bolilor transmisibile de la animale la om, prin recoltarea probelor de sânge (ca de exemplu: leucoza, bruceloza, leptospiroza, tuberculoza etc).

Ancheta epidemiologicã În principiu, controalele ar trebui sã acopere întreaga reþea alimentarã, de la fermã pânã la consumator. Reglementarea acestor controale ar trebui stabilite de legislaþia comunitarã privind hrana pentru animalelor, sãnãtatea animalã ºi igiena produselor alimentare. Totuºi, pentru anumite zoonoze ºi anumiþi agenþi zoonotici este necesarã specificarea cerinþelor controlului.

Atunci când operatorii cu activitate în domeniul alimentar efectueazã examene în scopul detectãrii prezenþei zoonozelor ºi agenþilor zoonotici supuºi monitorizãrii, aceºtia: a) pãstreazã rezultatele ºi iau mãsuri pentru conservarea tulpinilor relevante, pentru o perioadã ce trebuie specificatã de autoritatea competentã; b) comunicã rezultate sau furnizeazã tulpini autoritãþii competente, la cerere.

Monitorizarea rezistenþei antimicrobiene trebuie sã conþinã date comparabile privind apariþia rezistenþei antimicrobiene la agenþi zoonotici ºi la alþi agenþi similari, în mãsura în care aceºtia prezintã un risc pentru sãnãtatea publicã, în conformitate cu normele sanitare veterinare. Astfel de monitorizare trebuie sã completeze monitorizarea tulpinilor umane realizatã în conformitate cu deciziile Parlamentului European ºi a Consiliului.

Aceste cerinþe specifice trebuie totodatã sã se bazeze pe obiective vizând diminuarea prevalenþei zoonozelor ºi agenþilor zoonotici.

Pentru zoonozele ºi agenþii zoonotici care afecteazã populaþiile animale, este necesar sã se stabileascã obiectivele respective, luând în considerare în special frecvenþa ºi evoluþia lor epidemiologicã în rândul populaþiilor animale ºi umane ºi în hrana animalelor ºi a oamenilor, gravitatea lor pentru om, consecinþele lor economice potenþiale, avizele ºtiinþifice, precum ºi existenþa unor mãsuri corespunzãtoare în vederea reducerii prevalenþei acestora. Dacã este necesar, pot fi stabilite obiective ºi pentru alte pãrþi ale reþelei alimentare.

Atunci când un operator cu activitate în domeniul alimentar furnizeazã informaþii autoritãþii

40

septembrie 2013

competente, produsele alimentare în cauzã sau o probã corespunzãtoare din acestea sunt conservate pentru a nu împiedica investigaþia întrun laborator, ori ancheta focarele de toxiinfecþie alimentarã. Autoritãþile competente responsabile cu supravegherea sanitarã veterinarã a teritoriului trebuie sã facã o anchetã a focarelor de toxiinfecþii alimentare, în cooperare cu autoritãþile menþionate în deciziile specifice ale Parlamentului European ºi ale Consiliului.

Ancheta epidemiologicã trebuie sã furnizeze date referitoare la profilul epidemiologic, produselor alimentare posibil implicate incluzând totodatã, dacã este existã elemente corespunzãtoare, studii microbiologice ºi epidemiologice adecvate. ANSVSA trebuie sã transmitã Comisiei un raport sumar al rezultatelor investigaþiilor efectuate ce conþin normele sanitare specifice aceste speþe sanitare veterinare.

Anchetele trebuie aplicate fãrã a aduce atingere prevederilor naþionale transpuse în conformitate cu cerinþele Uniunii Europene privind siguranþa produselor, sistemele de alertã precoce ºi de reacþie pentru prevenirea ºi controlul bolilor transmisibile ale oamenilor, igiena alimentelor, în special cele referitoare la mãsuri de urgenþã ºi

proceduri pentru retragerea de pe piaþã a alimentelor afectate de zoonoze. În cadrul propriilor programe de control, statele membre ºi proprietarii de exploataþii din domeniul industriei lactatelor pot aplica mãsuri de control specifice. Totuºi, unele dintre aceste metode se pot dovedi inacceptabile, mai ales dacã prezintã

un obstacol în calea realizãrii generale a obiectivului urmãrit, interfereazã în mod specific cu sistemele de test necesare sau riscã sã punã în pericol sãnãtatea publicã. Este aºadar necesar sã se stabileascã proceduri corespunzãtoare, care sã permitã comunitãþii sã excludã anumite metode din programele de control.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

41

afacere

tehnologie

Teodora Chiorean

Materia organicã prezintã o complexitate de aspecte, fie cã este vorba de gunoiul de grajd sau alte elemente conexe. Gunoiul de grajd este ºi cel mai ieftin îngrãºãmânt organic, constituind un real complex pentru fertilizarea solului. Dacã depozitarea, selectarea ºi pãstrarea gunoiului de grajd este condiþionatã de platforme ºi alte elemente destinate conservãrii ºi exploatãrii, evacuarea acestuia este legatã tehnic de utilaje specifice, dominate de racleþi.

Echipamente pentru degajarea dejecþiilor Gunoiul lichid, frate vitreg cu cel solid Depozitarea ºi pãstrarea gunoiului de grajd prezintã necesitatea transferului în platforme cu pardoseli hidroizolate, construite din beton ºi prevãzute cu pereþi hidroizolaþi, cu o înãlþime de 1,5 metri. Lãþimea platformei nu trebuie sã depãºeascã 8 metri, iar limita de înãlþime a depozitului se va situa sub 1,2 metri (la platforme cu lãþimea curentã de 8m).

Fundul platformei va avea o înclinaþie de 2-3% spre una dintre marginile suprafeþei orizontale, unde se amplaseazã bazinul de colectare; la 0,7-1 m, cu partea de sus faþã de punctul cel mai inferior al platformei. În general, se aproximeazã o capacitate de 4-5 mc a bazinu42

septembrie 2013

lui, la 100 tone gunoi proaspãt. Este necesar ca, înaintea bazinului de colectare, sã existe o groapã impermeabilizatã, de limpezire, pentru a stopa trecerea de paie ºi alte resturi vegetale în bazinul de colectare.

Totodatã, se impune pãstrarea în aceste platforme a gunoiului îndesat ºi acoperit cu un strat de pãmânt, gros de 15-20 cm. Pentru descompunere, gunoiul trebuie sã aibã o umiditate de 75%, fiind altfel în pericol de mucegãire ºi/sau uscare. Depozitarea sau lãsarea în grãmezi reprezintã o practicã greºitã de fermã, chiar dacã se opteazã pentru aceasta temporar. În zonele mai reci ºi cu precipitaþii abundente, perioada de stocare dejecþiilor lichide ºi a gu-

noiului de grajd nu trebuie sã depãºeascã 2728 de sãptãmâni. În zonele în care existã riscul creºterii debitelor de suprafaþã se recomandã ca durata de stocare sã fie de 23-24 sãptãmâni, iar pentru zonele în care umiditatea sau temperatura nu prezintã riscuri majore, durata de stocare poate coborî la 17-18 luni.

La amenajarea bazinului de depozitare a dejecþiilor, se cere acoperirea fundului cu folie de plastic specialã, producându-se astfel impermeabilitatea. Pentru evacuarea gunoiului de grajd (lichid sau solid) ºi nu în ultimul rând pentru separarea sa controlatã, sunt folosite racloare ºi subere. Binevenite în interiorul adãpostului, dar ºi în exteriorul acestuia.

Racloare oscilante ºi ºubere pentru degajarea ºi separarea dejecþiilor Mecanismul de comandã pentru evacuarea dejecþiilor tip Cow Guard vine în întâmpinarea fermierilor cu toate componentele sistemului dotate cu comenzi programabile, deservirea confortului tehnic la cele mai înalte standarde ºi cu posibilitatea descentralizãrii, la nevoie, a sistemului de comandã. Programat pentru gunoiul lichid ºi solid, are posibilitate de funcþionare simultanã a 6 benzi, cu pânã la 5 programe automate de desfãºurare a lucrului, cu toate aspectele principale de siguranþã integrate. Opþional, suportã ataºarea unui sistem suplimentar de siguranþã, sensibil, pentru funcþionarea automatã.

Raclorul oscilant greu este foarte potrivit pentru gunoiul lichid ºi solid, chiar în cantitãþi mari. Este o construcþie zincatã foarte solidã, are pânã la 4 m lãþime de lucru; datoritã celor 3 laturi, se adapteazã foarte bine la denivelãri, stinghia înºurubatã, mobilã pe verticalã, asigurã curãþirea podelei ºi evitã nivelarea ei de cãtre raclor. O clapã rabatabilã din oþel inoxidabil (NIRO) þine canalul de scurgere de sub raclor, liber, asigurând scurgerea purinului de pe suprafaþa curãþatã. ªuberul cu pendul compact este folosit pentru culoarele plane, fixe, cu cantitãþi reduse de paie. Toate ºuberele sunt zincate, iar la mersul înapoi braþele suberului se ridicã, datoritã unui mecanism de rulare.

Opþional, poate fi montatã o anexã asociatã rigolei, pentru colectarea purinului. ªuberele speciale pentru pardoseala din grãtare betonate sunt utilaje robuste, de calitate apreciabilã, cu sistem de acþionare prin cablu. Asemenea instalaþiilor din aceastã grupã poate fi montat în padocuri cât ºi în interiorul adãposturilor. O tehnicã superioarã, bazatã pe motoare submersibile, asigurã utilizarea flexibilã: amestecare, omogenizare, pompare. Totodatã, un dispozitiv de

tãiere, rezistent la uzurã, mãrunþeºte materialele tari ºi garanteazã astfel eliminarea gulle-ului, fãrã ca sistemul sã se înfunde.

Raclorul hidraulic este dotat cu o clapã rabatabilã automatã, care þine sub control canalul de scurgere de sub raclor, liber, ºi asigurã scurgerea purinului de pe suprafaþa curãþatã.

Este o soluþie idealã, cu costuri reduse, folosind pânã la trei benzi scurte, potrivit pentru dejecþiile lichide ºi solide.

Pentru stabulaþia liberã este recomandat sistemul de comandã Cow Guard, tip Schauer, pentru plugurile racloare acþionate automat, uºor de programat, cu maximum 4 canale acþionabile simultan. Opþional, poate fi anexat Cow Guard Control-senzor, care opreºte raclorul dacã rezistenþa opusã este prea mare, evitându-se astfel accidentarea animalelor.

Raclorul tip Schauer este ideal pentru eliminarea dejecþiilor lichide ºi a celor solide, chiar ºi în cantitãþi foarte mari, fiind un utilaj robust, zincat, cu front de acþiune de maximum 4 m lãþime. Se poate monta înãlþimea de acþionare prin intermediul celor douã clapete laterale, reglabile.

Motoarele submersibile oferã o gamã largã de folosinþã, precum: amestecarea, omogenizarea, pomparea. Sistemul de tocare mãrunþeºte fin toate elementele tari ºi de mari dimensiuni, evacuarea dejecþiilor efectuându-se fãrã probleme.

Raclorul greu tip Compact este folosit pentru cantitãþi mai mici de paie ºi dejecþii. Este un raclor zincat, hidraulic, iar clapele laterale se ridicã pe verticalã când utilajul se deplaseazã spre înapoi.

Raclorul pliabil (varianta puternicã) este recomandat pentru cantitãþi mari de paie. Datoritã funcþiei sale de pliere, recupereazã ulterior toate dejecþiile care îi stau în drum, în timp ce raclorul se retrage în poziþia de start. Dejecþiile rãmase pe canal sunt evacuate în tura urmãtoare a raclorului.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

43

afacere

Robotul MIone – Sistemul Multibox. Prin utilizarea robotului de muls "MIone", veþi avea parte maximã flexibilitate, atât pentru dezvoltarea fermei, cât ºi pentru gestionarea timpului personal. Prin intermediul conceptelor ºi tehnologiilor avansate aplicate, veþi putea construi un centru de muls de ultimã generaþie chiar la ferma dumneavoastrã. Vacile îºi vor determina propriul program de muls, într-o atmosferã relaxatã.

Centrul de muls. Spre deosebire de soluþiile descentralizate, cu posturi de muls individuale, conceptul centrului de muls reprezintã punctul principal, astfel cã operatorul este capabil sã optimizeze activitatea sa în raport cu întreaga cireadã. Sistemul Multibox MIone se integreazã perfect în acest concept.

Prin urmare, centrul de muls devine mai mult decât un simplu loc de muls, ºi anume o zonã de lucru care reuneºte pe toate funcþiile necesare – robotul de muls, sistemul de rãcire a laptelui, zonele de tratament ºi maternitate ºi punctul de lucru al fermierului.

Capacitate de extindere. Sistemele de muls cu un singur post prezintã un dezavantaj decisiv pentru fermierii care au în perspectivã mãrirea dimensiunii cirezii: acestea nu pot fi extinse. MIone este un sistem adaptabil circumstanþelor de operare, se implementeazã cu uºurinþã, în funcþie de dispunerea grajdurilor ºi reprezintã o soluþie economicã. Robotul de muls MIone poate fi achiziþionat sub formã de instalaþie cu post individual de muls, cu posibilitate de extindere spre un sistem Multibox cu pânã la 5 posturi.

Preselecþie. Procesul de preselecþie permite doar trecerea vacilor care sunt pregãtite de muls. Celelalte vaci sunt ghidate direct la zona de furajare. Dupã selecþie, vaca intrã într-un post liber de muls, dupã care este identificatã printr-un Responder sau Rescounter, iar datele sale sunt solicitate de la computer.

Robotul deplaseazã bazinul de furajare în funcþie de datele individuale, potrivind astfel lungimea postului la dimensiunea animalului, astfel încât vaca este poziþionatã corect pentru aplicarea unitãþii de muls. În acest fel, porþia individualã este alocatã în cantitãþi mici ºi precise.

Postul de muls. Postul de muls este o construcþie robustã, conceputã pentru utilizare îndelungatã. Acesta nu este o cabinã închisã, ci se evidenþiazã mai degrabã prin designul sãu deschis. Intrãrile ºi porþile de ieºire au fost concepute pentru a oferi vacilor un spaþiu suficient de deplasare. Când vaca este mulsã pentru prima datã, se realizeazã o intrare de date unicã. Ulterior, postul de muls va fi potrivit dimensiunii individuale a vacii, prin bazinul mobil de alimentare, la fiecare sesiune de muls.

PROMOÞIE: La orice comandã achitatã ºi livratã pânã la finele lui 2013 se acordã un discount de 20%.

GEA Farm Technologies România. Str. Regimentul V Vânãtori Nr. 38, 510158 Alba Iulia, Alba, România Tel. +40 258 832256, Fax +40 258 812272; E-mail: officeromania@gea.com; www.gea.com | www.gea-farmtechnologies.com

Robotul de furajare

Mix & Carry

Adevãraþi experþi în managementul furajãrii în grajdurile cu stabulaþie liberã Crescãtorul are nevoie de asistenþã în fiecare sector al fermei sale. De aceea, este indicat ca acesta sã lase grijile în seama experþilor: Mix & Carry este un sistem automat de furajare fiabil, care elibereazã fermierul de întreaga muncã, începând cu cântãrirea porþiilor individuale, continuând cu amestecul furajului, pânã la repartizarea acestuia la fiecare vacã în parte. Cu alte cuvinte, acest lucru presupune o uºurare imensã ºi productivitate maximã, ceea ce conduce la producþia unui lapte de înaltã calitate!

E timpul sã vã relaxaþi ºi sã urmãriþi cum se contureazã succesul dumneavoastrã Folosind amestecurile individuale, puteþi oferi fiecãrui grup de vaci meniul dorit. Unitatea de comandã WIC vã permite accesul rapid la programe, ingrediente ºi cantitãþi de furajare.

Odatã pornit, robotul de furajare Mix & Carry gestioneazã procesele de cântãrire, de amestec într-un malaxor fix ºi de distribuire, prin intermediul unei instalaþii de furajare montatã pe ºine. Desigur, nu fãrã ca dumneavoastrã sã puteþi monitoriza în detaliu aceastã activitate.

Mix & Carry reduce timpul de gestionare a cirezii, încât nu vã rãmâne decât sã vã urmaþi þelurile ºi sã vã optimizaþi succesul pe termen lung.

Laptele de calitate este recompensa pentru o furajare complet automatizatã Mix & Carry reduce volumul de muncã pânã la alimentarea ocazionalã a rezervoarelor, iar distribuirea frecventã într-o atmosferã relaxatã îmbunãtãþeºte consumul de hranã. Amestecul continuu asigurã prospeþimea furajelor ºi împiedicã fermentaþia. Vacile hrãnite sãnãtos savureazã întotdeauna raþiile optime ºi vã vor rãsplãti mereu pentru acest lucru cu lapte de cea mai bunã calitate!

Toate lucrurile bune vin de sus Robotul de furajare antrenat de acumulatoare opereazã neîntrerupt, dar în liniºte ºi, întotdeauna, cu precizie, atunci când distribuie porþiile cu furaje. Banda transportoare a robotului Mix & Carry permite distribuirea, fie pe una, sau pe ambele pãrþi ale aleii de furajare. Forma sa restrânsã face ca robotul sã fie extrem de flexibil.

Pentru servirea furajelor este suficientã o lãþime de doar 2 m. Sistemul economiseºte mult spaþiu la momentul construcþiei unei ferme ºi creºte productivitatea folosind o suprafaþã mai micã!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

45

afacere

materii prime

Maria Demetriad

Aditivi ºi ingrediente alternative pentru iaurtul grecesc Aflat printre þintele cele mai cãutate de cãtre producãtori, dar ºi de consumatori, iaurtul grecesc pare a câºtiga o tot mai mare cotã de piaþã. Aceastã tendinþã a putut fi observatã ºi pe piaþa româneascã, Olympus ºi Danone lansând recent variante autohtone ale originalului produs în Grecia. Cuvântul nu este ales întâmplãtor, pentru cã, dacã toatã lumea l-ar produce dupã o unicã reþetã, cum s-ar mai diferenþia mãrcile între ele!? O soluþie o reprezintã utilizarea de aditivi ºi ingrediente care pot face diferenþa, atât la raft, cât ºi în contabilitate.

Diferenþa dintre ”real” ºi ”à la manière de...”

Pânã la urmã, care este diferenþa dintre produsul original ºi cel fãcut, sã spunem, în cine ºtie ce fabricã din Arkansas, Rhone sau Colentina?

Iaurtul grecesc, dupã cum bine se cunoaºte, se produce din ingrediente naturale (lapte ºi miere), ºi are o consistenþã groasã, cremoasã, datoritã procesului tradiþional aplicat.

De cealaltã parte, când ne referim la produsul ”a la manière de...” sau, mai precis, la producþia industrialã, trebuie sã avem în vedere folosirea gelatinei, a amestecurilor, la care se adaugã stabilizatori, conservanþi, solide obþinute din lapte degresat etc. Tocmai de aceea, etichetarea ar trebui sã menþioneze ”Iaurt tip...”. Dar, sã subliniem faptul cã ºi produsul original foloseºte culturi, precum acidophilus, lactobacilus ºi alte culturi vii. Altfel, cum s-ar putea!?

46

septembrie 2013

Oricum, original sau ”à la manière de...”, acest tip de iaurt are calitãþi care nu pot fi trecute cu vederea, dupã cum urmeazã: - Iaurtul grecesc are mai multe proteine decât cel obiºnuit, fiind o sursã bunã de proteine pentru vegetarieni.

- Iaurtul grecesc are cu aproape 50% mai puþini carbohidraþi, aceºtia pierzându-se în timpul procesului accentuat de strecurare.

- Iaurtul grecesc are, de fapt, mai multe grãsimi saturate.

- Iaurtul grecesc are un conþinut scãzut de sodiu.

- Iaurtul grecesc are mai mult calciu.

Aºadar, cu mai multe proteine, combinate cu mai puþin zahãr ºi sodiu, iaurtul grecesc are un avantaj nutritiv ridicat, la care se adaugã ºi aportul de probiotice, rãmânând ca, pentru o

mai bunã relaþie cu clientul final, procesatorul sã menþioneze pe etichetã culturile vii, active.

Mici trucuri admise Unii procesatori apeleazã la anumite culturi starter pentru a produce un iaurt ”grecesc” uºor picant, dar bogat ºi cremos, unele variante, cu arome mai blânde, apelând la culturi specifice iaurturilor bulgãreºti.

Pentru a obþine, însã, o variantã cât mai apropiatã de cea originalã, se recomandã utilizarea de culturi cu bacterii vi, active, termofile. Acestea sunt adesea numite "culturi starter", pentru cã atunci când sunt adãugate la lapte, transformã laptele în iaurt, în timpul fermentãrii, creând gustul ºi textura specifice. Culturile starter folosite sunt din zona Acidophilus, Bifidus ºi Casei.

Din rândul acestora, se detaºeazã culturile care pot fi utilizare ºi în asociere cu laptele de

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

47

afacere

materii prime publicat în secþiunea de ºtiinþã a publicaþiei New York Times Magazine, care continuã: ”De ce sã folosim mai mulþi îndulcitori, cu multe calorii, decât substanþele nutritive naturale, de ce sã producem iaurt tratat termic în care microorganismele sunt ucise; doar de dragul unui simplu loc la raft? E de la sine înþeles cã pot fi utilizate soluþii naturale, iar fructele sunt cea mai bunã opþiune.”

Iar opþiunile sunt numeroase, chiar dacã vorbim despre iaurtul grecesc sau cele din zona Balcanilor, zona mediteraneeanã, Caucaz , India sau Orientul Mijlociu, acolo unde iaurtul devine ”labne”, un produs gros, cremos, bine scurs, aproape ca o brânzã proaspãtã, umedã ºi picantã.

caprã, iaurtul rezultat fiind mai consistent ºi mai gros decât cel din lapte de vacã, în ciuda conþinutului mai mic de grãsimi.

ºi S. Termophilus.

Dar culturile starter pot fi folosite ºi împreunã cu substituenþi ai laptelui, precum soia, cocos etc., dar aceasta este o cu totul altã opþiune. În schimb, specialiºtii recomandã utilizarea laptelui organic ºi bacterii active vii, precum L. Bulgaricus

”În produs trãiesc bacterii care fac din iaurt unul dintre cele mai sãnãtoase alimente de pe raftul magazinelor. ºi, atunci, de ce sã recurgem la artificii fãrã rost?”, întreabã cercetãtorul american Michael Symon, în articolul ”Greek Revival”,

48

septembrie 2013

De ce sã recurgem la artificii fãrã rost?

Tot în Orientul Mijlociu, dar ºi în Turcia, o variantã poate folosi ca ingrediente sosul de usturoi ºi ierburi tocate, fapt care face produsul utilizabil ºi în bucãtãriile zecilor de milioane de consumatori, la prepararea diverselor mâncãruri. Pentru producþia unui iaurt-desert, el poate fi amestecat cu felii de castravete sau cu fructe deshidratate (caise, smochine, prune, stafide etc.), fapt care va diferenþia produsul de celelalte oferte din rafturile magazinelor.

Atuul ºtiinþific, instrument de marketing Luând în calcul toate cele de mai sus, nu e de mirare cã iaurtul a primit o atenþie deosebitã din partea oamenilor de ºtiinþã din întreaga lume, aceºtia relevând beneficiile pentru sãnãtate, fapt care poate fi materializat în campanii de marketing, cu simpla condiþie ca studiile ºtiinþifice sã fie recunoscute de organismele internaþionale.

Desigur, valoarea nutritivã a iaurtului depinde de modul în care este pregãtit, bacteriile creând o texturã cremoasã, cu gust acru. În Statele Unite, bacteriile cel mai des folosite pentru fabricarea iaurtului sunt Lactobacillus bulgaricus ºi Streptococcus thermophilus. Dar unii producãtori utilizeazã pentru beneficii suplimentare ºi Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus casei, ruteri ºi Bifidobacterium bifidum, toate cele ºase fiind din categoria probioticelor. Suplimentar, iaurtul conþine ºi inulina, un ingredient nondigerabil care ajutã creºterea ºi supravieþuirea bacteriilor din zona inferioarã a tractului digestiv.

Dar acestea sunt iaurturi lejere. Asemeni acestora, iaurtul grecesc este procesat la minim, neutilizând, în principiu, ”gume”, stabilizatori sau îndulcitori. De aceea, piaþa se extinde spectaculos

pentru acest sortiment, precum ºi pentru variantele din alte zone geografice ale lumii. Semnalul este cât se poate de serios, pentru procesatori: consumatorii doresc alimente cât mai curate, cât mai naturale. În cazul iaurtului grecesc, semnalul este cu atât mai spectaculos, cu cât, mult timp a fost perceput drept un iaurt ”superfat”. Cândva, în Statele Unite, circula un slogan îndreptat împotriva iaurtului grecesc: ”Un iaurt mai gros ºi cu gust mai bogat, cu atât mai rãu pentru tine!” Desigur, era doar o campanie publicitarã comunã a celor mai mari producãtori de lactate din America, ei urmãrind, în anii 70 promovarea altor categorii de lactate. Dar acum, lucrurile s-au schimbat.

Beneficiind de informaþii din domeniul ºtiinþific, consumatorii ºtiu cã acest sortiment de iaurturi

poate fi cât se poate de sãnãtos, Michael Symon afirmând: ”Iaurtul grecesc este o alternativã de neegalat pentru lapte, smântânã sau unt”.

Pe plan intern, în mãsura în care companiile vor ºti sã fructifice aceste avantaje oferite de produs, vor avea ocazia sã ocupe un foarte bun loc pe piaþã, cu atât mai mult cu cât producþia de iaurt grecesc sau, mã rog, ”à la manière de...”, este de abia la început. ºi, aºa, poate se va schimba ºi o opinie care se face tot mai des întâlnitã, aceea cã, în România, unele multinaþionale nu vând altceva decât etichete ºi abþibilduri, în loc de produse lactate.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

49

afacere

produse din lapte

Savoarea Greciei la tine acasã Mai aproape de consumator, de dorinþele lui

Pentru cã OIKOS, pentru greci, înseamnã ”acasã”, Danone a adus savoarea Greciei în casa consumatorilor români. Pentru început, au fost lansate trei variante de produs OIKOS, pe pat de fructe: cu cãpºuni, kiwi, sau piersici. De altfel, patul de fructe reprezintã o inovaþie în portofoliul Danone România ºi permite mai multã libertate de consum, prin posibilitatea de a mixa, sau nu, iaurtul simplu ºi fructele, în funcþie de preferinþe. Astfel, când savureazã un iaurt OIKOS consumatorii regãsesc starea de bine, IAR sentimentul de „acasã” poate fi oriunde ar fi.

Decizia companiei Danone România de a lansa aceastã gamã de produse a fost motivatã, atât de tendinþele mondiale privind consumul de iaurturi, cât ºi de cele efectuate în rândul consumatorilor români. Potrivit Euromonitor, la nivel mondial, segmentul de snacking este în creºtere cu 30%, având la finalul anului 2012 o valoare de peste 230 miliarde euro. De asemenea, snackurile sãnãtoase înregistreazã o creºtere mai rapidã, reprezentând 40% din totalul lansãrilor.

Cât priveºte piaþa internã, studiile de piaþã aratã cã, în România, 1 din 4 lactate fermentate proaspete se consumã sub formã de gustãri. Mai mult decât atât, pentru români, mâncarea este o experienta în sine, de aceea trebuie sã fie în primul rând gustoasã ºi sãþioasã, adicã, exact ce oferã OIKOS: un iaurt dens, sãþios ºi gustos, dar, în acelasi timp, ºi sãnãtos.

Doamna Anca Stroe, Director de Marketing, Danone, pentru Sud-Estul Europei, argumenteazã: „ºtim din studiile de piaþã cã, în România, 1 din 4 lactate fermentate se consumã ca gustare. Prin lansarea OIKOS ne dorim sã creºtem segmentul de gustãri sãnãtoase din România, segment aflat într-o evoluþie rapidã la nivel mondial ºi pentru care se observã o tendinþã de dezvoltare ºi pe piaþa româneasc.”.

Lapte românesc, reþete ale însoritei Elada Laptele folosit la prepararea iaurtului OIKOS provine de la fermele româneºti partenere. Toate produsele noastre sunt fabricate folosind lapte proaspãt, colectat zilnic de la fermele partenere din þarã. Aºa cum am menþionat, OIKOS conþine, pe lângã lapte, ºi un adaos de proteine din lapte, pentru a obþine consistenþa ridicatã ºi cremozitatea caracteristicã.

Fructele sunt preparate de furnizori specializaþi din Austria ºi Germania care lucreazã la standardele înalte de calitate solicitate de Danone. Fructele culese cu mâna sunt transformate în gem, adicã, supuse unei pasteurizãri uºoare care le asigurã pãstrarea în deplinã siguranþã, timp de câteva sãptãmâni.

Noile iaurturi OIKOS, inspirate de reþetele greceºti, se remarcã prin conþinutul ridicat de proteine, de 5,4%, ºi conþinutul scãzut de grãsime, de doar 2,2%, fiind produse cu o texturã cremoasã, densã ºi un gust delicios. Toate aceste beneficii recomandã iaurtul OIKOS ca o gustare sãþioasã ºi sãnãtoasã, potrivitã pentru orice moment al zilei.

50

septembrie 2013

Deliciul beneficiilor poartã marca OIKOS Dupã cum se cunoaºte, proteinele din lapte au valoare nutriþionalã foarte bunã, fiind proteine complete, aducând organismului toþi aminoacizii esenþiali care nu pot fi sintetizaþi de organism. Proteinele necesare bunei funcþionãri a organismului pot fi procurate din diverse alimente, dar OIKOS este alegerea perfectã, atât ca sursã de proteine dar, mai ales, ca gustare consistentã între mesele principale, nivelul scãzut de grãsimi, de 2,2%, fiind o recomandare în plus, în acest sens.

Pentru consumatorii de OIKOS, beneficiile proteinelor lactate sunt multiple, în funcþie de vârstã ºi activitate: pentru creºtere, pentru refacerea þesuturilor care se reînnoiesc în mod natural sau dupã ce acestea au suferit leziuni, pentru creºterea masei musculare, dar ºi în constituirea de enzime, hormoni, factori imunitari etc. Copiii în creºtere ºi persoanele care depun o activitate fizicã intensã, ori fac sport, au nevoie de un aport crescut de proteine. La fel ºi vârstnicii, la care capacitatea de a valorifica proteinele, scade. Recomandarea forumurilor specializate este ca, pentru o alimentaþie echilibratã, sã se consume zilnic 3 porþii de lactate.

Danone România este lider de piaþã în categoria produselor lactate proaspete, înregistrând în anul 2012 o cifrã de afaceri de 506 milioane RON. Compania are în portofoliu peste 80 de referinþe de produs, realizate în majoritate în fabrica din Bucureºti, cu lapte proaspãt colectat de la fermierii români. Compania Danone PDPA România face parte din Grupul Danone, prezent în 120 de þãri, unul dintre liderii mondiali din industria alimentarã, deþinând locul 1 în lume în fabricaþia de produse lactate proaspete ºi locul 2 în lume în domeniul apelor minerale îmbuteliate ºi al alimentaþiei pentru bebeluºi. Grupul Danone a înregistrat în 2012 vânzãri de peste 20 miliarde EURO.

Specific, proporþia dintre diverºii macronutrienþi în OIKOS cu fructe este foarte apropiatã de recomandarea Societãþii de Nutriþie din România (sursa: Ghidul pentru alimentaþie sãnãtoasã, editat de Societatea de Nutriþie din România, Coordonator Prof.

Dr. Mariana Graur, 2006). În plus, iaurtul cu fructe are un profil nutriþional perfect armonizat structurii recomandate de nutriþioniºti, pentru nutrienþii principali. Raportul dintre proteine, glucide ºi grãsimi este optim. Iaurtul cu fructe este o gustare foarte potrivitã, pentru cã însãºi ideea de gustare semnificã satisfacerea unei nevoi imediate de energie în timpul activitãþii zilnice, iar pentru asta, glucidele aduse de fructe sunt sursã primarã.

Prezentare prietenoasã, adaptatã pieþei Iaurturile OIKOS sunt disponibile într-un ambalaj practic, de 150 de grame, uºor de transportat ºi de consumat, atât la micul dejun, ca gustare între mesele principale, cât ºi ca gustare uºoarã, de searã.

Luând în calcul toate argumentele de piaþã, tehnologice ºi de nutriþie, Danone România priveºte cu totalã încredere dezvoltarea acestei game de produse, existând convingerea cã OIKOS va atinge performanþele de piaþã din Canada ºi Statele Unite ale Americii, acolo unde sunt foarte apreciate de consumatori.

Ca dovadã, sã subliniem cã, în Canada, la doar doi ani de la lansare, OIKOS a devenit cel mai bine vândut iaurt grecesc de pe piaþã, iar, în America, este al doilea cel mai bine vândut brand al companiei Danone, dupã Activia.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

51

afacere

produse din lapte

Budincile cu lapte,

dupã placul oricui Teodora Chiorean

Reþetele de budincã, variate în compoziþie ºi nebãnuite în proprietãþi, îmbinã sub acelaºi nume deserturi cremoase, deserturi formatate (din paste, clãtite) sau deserturi instant, la care sunt folosite prafurile aromate de budincã. Indiferent de preferinþele consumatorilor, piaþa oferã azi o gamã largã de ingrediente “de temelie” pentru prepararea uneia sau mai multor feluri de budinci.

Fãrã putinþã de tãgadã însã, în vârful topului ingredientelor folosite ºi al opþiunilor pentru aceste preparate se situeazã produsele lactate (laptele, brânza, smântâna, iaurtul, untul sau laptele condensat).

De peste tot Nu putem vorbi despre budincã îngrãdindu-i originea într-un spaþiu geografic, chiar dacã Pãstorel Teodoreanu scria: “N-ai sã gãseºti niciunde budinci ca aici!”… Din nordul Europei, pânã în India sau Noua Zeelandã, budinca ºi-a fãcut loc pe mesele consumatorilor sub diferite forme ºi denumiri, în compoziþii îndrãzneþe din punct de vedere culinar.

Fireºte, nu lipsesc din cataloagele gastronomice ocazionalele budinci cu melci, pãstrãv sau cârnaþi din creier de viþel, dar rubrica dedicatã deserturilor e tamponatã cu nenumãrate reþete de budinci realiste gastronomic, cu toate cã unele dintre acestea trec pragul meniurilor elitiste. Aºa cum spuneam însã, 70-85% dintre

52

septembrie 2013

budinci conþin lapte ºi/sau alte produse lactate, iar acestea trebuie sã îndeplineascã condiþiile asocierii cu celelalte ingrediente. În Ungaria, familia budincilor e dominatã de Vargabeles, o budincã preparatã din tãiþei, brânzã proapãtã de vaci, unt, smântânã, stafide, zahãr brun, zahãr vanilat, lãmâie, ouã ºi rom/coniac. Aceastã budincã delicioasã poate fi servitã ºi la noi, îndeosebi în localitãþi transilvane.

Budinca ruseascã de zemeurã face un deliciu din smântâna dulce, cãreia i s-au adãugat: zahãr, gelatinã simplã, smântânã fermentatã, zmeurã, vanilie, felii de cãpºuni. Nu rezistã nimeni în faþa straturilor coagulate de cremã ºi fructe, un adevãrat desert-curcubeu.

Budinca indianã de orez cu migdale ºi stafide (Kheer) pare, de departe cea mai bunã budincã de orez. Combinaþia de lapte ºi orez, fiartã înãbuºit timp îndelungat, parfumatã cu ºofran ºi carmadom (apropiat nucºoarei, dar nu e acelaºi lucru) sunt ingrediente duse la perfecþiune de migdalele prãjite ºi stafidele cãrnoase.

Budinca greceascã de griº cu stafide (Galatopita) presupune folosirea de lapte, unt, griº, zahãr, ouã, vanilie. Griºului cu lapte, pe care îl ºtim cu toþi se adaugã unt, scorþiºoarã ºi vanilie pentru aromã. Dupã ce a fost preparatã la cuptor ºi ornatã cu sirop, poate fi pãstratã mai multe zile la frigider.

Bãtutã aici atent, în bãtãturã Pe meleagurile noastre, cele mai cãutate budinci sunt cele dulci, cu precãdere: budinca de tãiþei cu brânzã dulce ºi stafide, budinca de pâine cu stafide, budinca de sos de ciocolatã ºi rom, budinca cu viºine, budinca cu mere ºi stafide, budinca de macaroane cu brânzã ºi stafide, budinca din pâine ºi cireºe etc. Toate aceste sortimente au printre ingrediente lapte sau produse lactate, compuºi care trebuie sã îndeplineascã condiþii stricte pentru protecþia consumatorului ºi reuºita produsului finit.

Brânza de vaci proaspãtã folositã la prepararea budincilor trebuie sã se conformeze proprietãþi organoleptice, fizico-chimice stricte: sã aibã aspect de pastã omogenã, fãrã scurgere de zer, nesfãrâmicioasã, finã, albã (pânã la alb gãlbuie), miros plãcut (de fermentaþie lacticã, fãrã miros ºi gust strãin.

Laptele pasteurizat, existent printre ingredientele multor sortimente de budincã, trebuie sã îºi arate mai întâi omogenitatea, la simpla trecere dintr-un pahar într-altul. Mirosul este plãcut (specific produsului proaspãt, iar dupã tratarea termicã capãtã un miros specific laptelui fiertînãbuºit), deosebit de mirosul laptelui crud. Gustul laptelui pasteurizat este, de asemenea, unul plãcut, lichidul este opac, prin care nu pãtrunde lumina, culoarea este albã cu nuanþe slab gãlbuie pentru laptele gras ºi albã cu nuanþã albãstruie, pentru laptele degresat.

Budinca, “fãcutã praf” De mai bine de un secol, gospodinelor fãrã timp sau nededicate gãtitului ºi îndeosebi producãtorilor de budinci le-a fost oferitã o alternativã, pe cât de simplã pe atât de practicã ºi eficientã: praful de budincã. La început a fost doar dorinþa de a face viaþa gospodinelor mai uºoarã, dorinþã urmatã de o idee genialã.

Un tânãr farmacist din Bielefeld, Germania, reuºea sã dezvolte, în 1893, praful de copt Backing printr-o combinaþie în proporþie exactã a materiilor prime, ambalându-l în pachete de 10 grame, cantitate exactã pentru 500 g de fãinã. A oferit în acest fel gospodinelor garanþia reuºitei oricãrei budinci, realizând o adevãratã revoluþie în bucãtãrie ºi în acest segment de producþie. În prezent, piaþa prafurilor de budincã este formatã din cumpãrãtori cu intenþii, dorinþã ºi putere de cumpãrare diferite, în funcþie de vârstã,

localizare geograficã ºi comportament gastronomic. Þinând cont de faptul cã Original Pudding se încadreazã azi în piaþa aditivilor alimentari este recomandat inclusiv non-consumatorilor, persoane cu resticþii medicale, alãturi de tineri, familii cu copii, persoanelor casnice.

Cele mai cãutate prafuri de budinci sunt, în ordine: 1. Praful de budincã cu gust de vanilie; 2. Praful de budincã cu gust de ciocolatã; 3. Praful de budincã cu gust de friºcã; 4. Praful de budincã cu gust de cãpºuni; 5. Praful de budincã cu griº ºi gust de vanilie; 6. Praful de budincã cu gust de caramel; 7. Praful de budincã cu gust de cocos.

Conþinutul unui pachet ajunge pentru prepararea a patru porþii de budincã, asociatã cu lapte sau alte produse lactate dulci (friºcã, smântânã dulce)

Datoritã valorii nutritive ridicate, smântâna fermentatã este recomandatã ca adaos la diferite preparate culinare de cofetãrie ºi patiserie, în amestec cu brânza proaspãtã de vacã. Smântâna fermentatã folositã în cofetãrie-patiserie trebuie sã prezinte un aspect omogen cu o consistenþã vâscoasã (fãrã aglomerãri de grãsime sau substanþe proteice), culoarea uniformã (alb-lãptoasã, pânã la slab gãlbui), gust plãcut, aromat, puþin acriºor, specific fermentaþiei lactice. În România, budinca de fistic, Budinca-cremã “Delicius”, budinca de orez etc se preparã cu (sau exclusiv) cu lapte condensat. Ingredientul, cunoscut ºi ca “lapte condensat îndulcit”, prezintã publicului una dintre cele mai cunoscute formule de conservare a laptelui. Reþeta constã într-o reducþie de lapte cu mult zahãr, care îi dã un aspect cleios ºi un gust dulce intens. Este ambalat în cutii sigure, specifice ºi se dilueazã în funcþie de preferinþe.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

53

afacere

inovaþie

Avantajele noii metode

Ilie Stoian

Extractul de drojdie, invenþia care reduce sodiul din lactate Lactate mai gustoase cu o cantitate mai micã de sodiu? Sigur cã da, afirmã toþi tehnologii. Dar, lactate mai gustoase, cu un conþinut redus de sodiu, cu un preþ de producþie mai mic ºi fãrã probleme de etichetare? La aceastã întrebare, a rãspuns o echipã de cercetãtori coordonatã de Catharina Houdijk, la solicitarea companiei germane DSMIP Assets BV, care a finanþat tema de cercetare. Rezultatul s-a materializat prin inventarea unei noi metode de reducere a sodiului din produsele lactate, concomitent cu îmbunãtãþirea gustului, invenþie care poartã numãrul de brevet EP 2094096 A 1 ºi pe care v-o prezentãm în rezumat.

54

septembrie 2013

Prezenta invenþie se referã la un procedeu de obþinere a unui produs lactat cu un conþinut redus de sodiu, în care un extract de drojdie (care conþine cel puþin 30% g / g 5'-ribonucleotide obþinutã pe bazã de clorurã de sodiu - substanþã uscatã liberã), se adaugã la o compoziþie. De regulã, extractul de drojdie utilizat prezintã cantitatea totalã de 5'-GMP, plus 5'-IMP, ºi este de cel puþin 15% g /g, clorurã de sodiu de substanþã uscatã liberã. Pornind de aici, noua metodã poate fi deosebit de eficientã, deoarece, unele gusturi nedorite sunt mascate, iar percepþia sãrii este îmbunãtãþitã.

Existã mai multe avantaje ale utilizãrii extractului de drojdie pentru prepararea unui produs cu conþinut de sodiu redus, în comparaþie cu un produs lactat corespunzãtor. Unul dintre ele este faptul cã gusturile amare, de exemplu, din înlocuitorii de sare (cum ar fi clorura de potasiu), sunt mascate dacã se adaugã un extract de drojdie care conþine cel puþin 30% g / g de 5'-ribonucleotide pe bazã de clorurã de sodiu - materie uscatã. Un alt avantaj este acela cã extractul de drojdie consolideazã un gust neutru.

Un al treilea avantaj este acela cã percepþia sãrii în produsul lactat este îmbunãtãþitã. Acest lucru este, desigur, binevenit, în aplicaþiile alimentare. Ca urmare, gustul unui produs lactat cu un conþinut redus de sodiu poate fi îmbunãtãþit fãrã a se apela la intensificatori. Nu mai puþin important, prin utilizarea extractului de drojdie creat de cercetãtorii germani, nu este necesarã modificarea etichetei, în sensul menþionãrii unor aditivi chimici.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

55

afacere

inovaþie

Plaja de acþiune În contextul prezentei invenþii, un produs lactat se referã la orice fel de produs pe bazã de lapte, dar fãrã a se limita la brânzã, unt, îngheþatã, iaurt ºi produse pe bazã de iaurt, precum tzatziki, putând avea aplicaþii ºi în zona produselor analoge sau a imitaþiilor. De un interes deosebit, în contextul actual, sunt brânza ºi produsele lactate grase, precum ºi echivalentele lor, inclusiv brânzeturile obiºnuite, înlocuitori de brânzã, brânzã topitã, unt, margarinã, fie într-o formulã grasã, fie, fãrã grãsimi.

Termenul de "produs lactat cu un conþinut redus de sodiu" se referã la un produs lactat indicat mai sus, în care cantitatea de sodiu este mai micã decât aceea prezentã în produsul lactat fabricat dupã metode curente. De preferinþã, produsele lactate vor cuprinde cu 25% g sodiu/g mai puþin, decât într-un produs convenþional. În funcþie de sortimente produsele lactate cu o cantitate redusã de sodiu pot prezenta valori cuprinse între 25% g/g ºi 60% g de sodiu/g, faþã de produsele convenþionale. Dar cercetãtorii germani afirmã cã, apelând la soluþia propusã, sodiul poate fi înlocuit total dintr-un produs lactat. În contextul prezentei invenþii, expresia "5'-ribonucleotide" se referã la cantitatea totalã de 5'-ribonucleotide formate în timpul degradãrii ARN, ºi anume: Guanina 5'-monofosfat (5'-GMP), uracil 5'-monofosfat (5'-UMP), citozina 5'-monofosfat (5'-CMP), adenina 5'-monofosfat (5'-AMP), în cazul în care 5 '- AMP poate fi parþial sau complet trans-

56

septembrie 2013

format în inozinã 5'-monofosfat (5'-IMP). De exemplu, întrun extract de drojdie care cuprinde 30% g/g-5'-ribonucleotide pe bazã de clorurã de sodiu-materie uscatã liberã, cantitatea totalã de 5'-GMP, 5'-UMP, 5'-CMP, 5'-AMP ºi 5'-IMP este de 30% g/g pe bazã de clorurã de sodiu de substanþã uscatã liberã.

Exemplul 1 Efectul de Extract de drojdie ºi efectul de concentrare la fabricarea cremei de brânzã cu un conþinut redus de sodiu: Acest exemplu a fost creat pentru a demonstra efectul Extractului de drojdie ºi a puritãþii nucleotidelor de drojdie aplicate, cu evidenþierea percepþiei gustului cremei de brânzã cu un nivel redus de sare.

La fabricarea acestui produs au fost utilizate urmãtoarele ingrediente: Extract de drojdie de tip 1- un extract de 5'-ribonucleotide bogate, cu un conþinut de 11,2% g / g 5'GMP +5' IMP, 22,4% g/g de 5'-ribonucleotide ºi 20% g/g de clorurã de sodiu în substanþã uscatã (corespunzând la 14% g /g 5'GMP +5'-IMP, 28% g/g 5 'ribonucleotide în clorurã de sodiu uscatã, furnizor: DSM Food Specialties.

Extract de drojdie tip 2 - un extract de drojdie 5'-ribonucleotide, cu un conþinut de 20% g/g 5'GMP +5' PMI ºi <1% g/g de clorurã de sodiu în substanþã uscatã (40% g/g 5'-ribonucleotide- furnizor: DSM Food Specialties Culturii starter: DSM DELVO-Tec ® BM 101 DSF; Locust de fasole - Viscogum ® (Texturant Systems - Belgia).

Procesul tehnologic: 136 kg de lapte integral, la care s-a adãugat un procent de 12% unt, a fost pasteurizat timp de 19 secunde, la 77° C, fiind omogenizat într-un omogenizator de presiune. Laptele omogenizat a fost rãcit la aproximativ 26°C, adãugându-se 136 g de culturã starter.

Dupã treisprezece ore, a fost începutã agitarea, iar temperatura a fost crescutã la 80°C. Amestecul a fost pompat la separator, iar cremã de brânzã a fost colectatã într-un rezervor de suprafaþã.

S-au adãugat 120g de Locust Bean ºi 364 g de sare (NaCl). Dupã 30 de minute, amestecul s-a omogenizat, fiind ulterior ambalat.

Alte brânzeturi similare au fost preparate dupã metode convenþionale, sau modificându-se valorile ingredientelor. Cremele au fost evaluate de un juriu, dupã 20 de zile de depozitare, acordându-se o atenþie deosebitã gustului.

Rezultatele au demonstrat cã produsele fabricate cu NH4Cl ºi KCl, dar fãrã extract de drojdie nucleotidicã, au prezentat un gust amar, acest lucru fiind, fãrã îndoialã, legat de prezenþa clorurii de potasiu din compoziþia înlocuitorilor de sare.

De asemenea, rezultatele au demonstrat în mod clar cã percepþia sãrii din produsul realizat cu extract de drojdie a fost comparabilã cu produsul de referinþã, realizat convenþional.

Acest lucru a demonstrat la fel de clar efectul Extractului de drojdie 5'-ribonucleotide. La rândul sãu, Extractul de drojdie Tip 2 a fost, de asemenea, capabil sã mascheze gustul amar, datoritã prezenþei de clorurii de potasiu, concomitent cu îmbunãtãþirea percepþiei de sare.

Exemplul 2: Efectul Extractului de drojdie 5'-ribonucleotide în brânza topitã cu un conþinut redus de sodiu Proba 1: O brânzã topitã standard; Proba 2: O brânzã topitã cu un conþinut redus de sodiu, în care sãrurile de topire au fost înlocuite.

Proba 3: O brânzã topitã cu un conþinut redus de sodiu, la care fabricarea cãreia s-au utilizat 0,1% g / g de Extract de drojdie 5'-ribonucleotide bogate, conþinând 20% g /g, 5'GMP +5' PMI ºi <1% g / g de clorurã de sodiu pe substanþã uscatã (40% g/g 5'-ribonucleotide pe materie uscatã), furnizor: DSM Food Specialties.

Brânzeturile au fost testate în cadrul unui experiment ”în orb”, randomizat, cu ajutorul unei scale cu 6 gradaþii. Au fost urmãrite salinitatea ºi intensitatea gustului de brânzã. Totodatã, membrii grupului de testare au fost rugaþi sã indice dacã au fost observate gusturi neplãcute.

Rezultatele au arãtat cã, în brânza topitã la care s-a utilizat Extractul de drojdie 5'-ribonucleotide, percepþia salinitãþii, dar ºi aceea a gustului de brânzã s-au îmbunãtãþit net, în ciuda diminuãrii drastice a cantitãþii de sodiu.

(Notã: Detalii despre aceastã invenþie puteþi afla consultând www.faqs.org/patents.)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

57

afacere

tehnologii de procesare

Regina pastelor filate:

Mozzarella

Pastele Filate, în primul rând mozzarella, reprezintã cea mai mare contribuþie pe care o are Italia, în ultimii ani, asupra întregii industrii mondiale a brânzeturilor.

Igor Suruceanu (igor.sales@comatonline.com) Area Manager pentru România al companiei COMAT - Italia Pastele filate, în funcþie de duritate, umiditate ºi maturitate pot fi împãrþite în urmãtoarele categorii: 1. Moi ºi proaspete – Mozzarella, Scamorza ºi Burrata.

2. Semi-tari proaspete sau maturate – Caºcaval, Pizza Cheese, Suluguni.

3. Tari, cu maturare de scurtã sau de lungã duratã - Provolone, Raguzano, Cacciota, Brînzã spaghete.

Mozzarella, la ea acasã În Italia, mozzarella este produsã atît din lapte de vacã, dar ºi din lapte de bivoliþã. Astfel, pentru acest produs sunt procesaþi aproximativ 20.000.000 hectolitri de lapte anual, ceea ce constituie 20% din toatã cantitatea de lapte procesatã de industria italianã a brânzeturilor, consumul acestui tip de brînzã fiind în continuã creºtere.

Procesul tehnologic Pastele Filate se deosebesc de celelalte tipuri de brînzeturi, în primul rînd prin originalitatea tehnologiei de producere, care constã din douã etape principale: Prima etapã, este formarea coagulului ºi drenarea acestuia, adicã, este etapa de obþinere a caºului. Cea de-a doua etapã constã din opãrirea ºi frãmîntarea caºului, încheindu-se cu formarea brânzeturilor.

Frãmântarea (filarea) constituie procesul în care o anumitã cantitate de caº, fiind întinsã în diferite direcþii, în mod mecanic sau manual, la o anumitã temperaturã (75-90 C), devine elasticã ºi poate fi ulterior trefilatã sub forma unor fibre cu lungimea a mai mult de un metru, fãrã pierderea considerabilã a grãsimii ºi umiditãþii.

Cândva, procesul de opãrire ºi filare a caºului era efectuat numai în mod manual, însã, astãzi, acest proces poate fi efectuat ºi în mod mecanic, cu automatizarea totalã a proceselor.

58

septembrie 2013

Mozzarella are o istorie foarte veche, originile ei pierzîndu-se undeva prin Evul Mediu, iar patria acestui produs este consideratã provincia italianã Napoli, unde, conform unei legende, un lãptar a scãpat din greºealã într-un vas cu apã fierbinte o bucatã de caº, pe care, scoþîndu-l din apã, a început sã-l frãmânte pentru a-i pãstra forma iniþialã. Aºa a apãrut mozzarella!

Numele de mozzarella provine de la verbul italian ”mozzare”, ceea ce înseamnã a forfeca, fiindcã, la procesarea manualã, fiecare granulã este ruptã cu mîna din masa de caº, ca ºi cum ar fi forfecatã.

Mozzarella tipicã italianã este de formã sfericã, având o greutate cuprinsã între 100 ºi 300 grame, de culoare albã, cu o consistenþã moale ºi lãptoasã, cu un gust delicat de lapte ºi friºcã, un pic acidã. Existã ºi alte forme de mozzarella, cum ar fi treccia (gâþã), stick (utilizat în scopuri culinare) ºi altele.

Astãzi, în Italia, dupã originea de proveninþã ºi materia primã utilizatã, existã urmãtoarele tipuri de mozzarella: Mozzarella di Bufala (Mozzarella de Bivoliþã) – Începând cu anul 1993, prin decret prezidenþial este declaratã DOC (Denumire de Origine Controlatã). Este produsã numai în regiunile italiene Lazio ºi Campania, din lapte de bivoliþã care, la fel, provine din aceste zone. Acest tip de mozzarella nu poate fi folosit la prepararea pizzei, deoarece are o umiditate foarte înaltã iar, la temperaturã ridicatã, secretã o cantitate ridicatã de zer.

Are un termen de valabilitate de pîna la 5 zile, cu temperatura de pãstrare de la 4 pînã la 10 C. Mozzarella Fiordilate – este produsã din lapte de vacã în toatã Italia, sub formã sfericã ºi cu o greutate cuprinsã între 35 ºi 300 de grame.

La fel, nu poate fi folositã la prepararea pizzei.

Are un termen de valabilitate ºi temperaturã de pãstrare la fel ca Mozzarella di Bufala Campana.

Mozzarella pentru Pizza (Pizza Cheese) – Ceea ce o face sã se deosebeascã de alte tipuri de mozzarella este faptul cã are un conþinut de grãsimi ºi umiditate de la 15 pînã la 20 % mai mic decât la mozzarella clasicã. De obicei, este produsã în formã dreptunghiularã, cu o greutate cuprinsã între 1 ºi 3 kg. Termenul de valabilitate al acestui tip de mozzarella este de 15 zile de la data fabricãrii. În România, în ultimii ani consumul de Mozzarella a crescut vertiginos datoritã emigraþiei românilor în Italia ºi a investiþiilor italiene în România.

afacere

tehnologii de procesare Mulþi chemaþi, toþi primiþi

Ilie Stoian

Fabricarea lactatelor acide dietetice (fãrã colesterol) Una dintre tendinþele de piaþã cele mai pregnante din ultima perioadã o reprezintã preferinþa consumatorilor pentru produsele lactate dietetice, fãrã grãsimi ºi, implicit, fãrã colesterol.

Reorientarea procesatorilor spre aceastã zonã se impune, în condiþiile în care piaþa dicteazã ritmul, volumul ºi gama sortimentalã a producþiei. Dintre cele mai apreciate produse dietetice sunt lactatele acide dietetice, a cãror tehnologie de fabricare o prezentãm în rezumat.

În prezent se fabricã o gamã foarte variatã de produse lactate acide pure ºi cu adaos de diferite ingrediente de origine vegetalã ºi sinteticã, fiind folosite pentru îmbunãtãþirea indicilor organoleptici sau a duratei de pãstrare. Dupã modul de fermentare a lactozei, produsele lactate acide pot fi clasificate în 2 grupe: Produse lactate acide obþinute ca rezultat al fermentaþiei exclusiv lactice: iaurtul, laptele acidofil.

Produsele lactate acide obþinute ca rezultat al fermentaþiei mixte (lacticã ºi alcoolicã): chefir, cumas.

Produsele lactate acide cu acþiune antibioticã mai mare sunt cumasul, laptele acidofil, chefirul ºi iaurtul. Folosirea bacteriilor propionice la fabricarea brânzei proaspete de vacã ajutã la îmbunãtãþirea acesteia cu vitamina B12, de 5060 de ori!

Un ”oaspete” sosit din Asia Cum tehnologia fabricãrii majoritãþii produselor lactate dietetice am prezentat-o în ediþiile anterioare ale revistei, de aceastã datã ne vom opri atenþia asupra cumasului, preparat din lapte de vaca, o bãutura larg rãspânditã în trecut în regiuni din Estul Europei si Asia. Ghid orientativ ne sunt lucrãrile semnate de G. Bahrim, D. Borda, Gh. Miron Costin: ”Produse lactate fermentate” ºi C. Baru: ”Biotehnologii în industria alimentarã”.

Cumasul este un PLF obþinut iniþial din lapte de iapã, prin fermentare cu o culturã specificã.

Ulterior, dupã utilizarea în fabricaþie a laptelui de vacã pasteurizat, pentru fermentare s-a folosit o culturã purã formatã din lactobacili ºi drojdii reprezentate de trei tipuri principale: - Care fermenteazã lactoza (Saccharomyces lactis); - Care nu fermenteazã lactoza (Saccharomyces cartilaginosus); - Care nu fermenteazã hidraþii de carbon (Mycoderma).

Dintre drojdiile din cumas, cele asemãnãtoare speciei S. Lactis produc cantitatea cea mai mare de alcool (2-3,5%). Ambele specii de Saccharomyces sunt capabile sã producã substanþe antibiotice.

Acidul lactic este produs în principal de lactobacilii termofili. În afara acestora, în cumas sunt prezenþi ºi lactobacili mezofili. Aceºtia se dezvoltã bine la temperaturi superioare celor utilizate normal la fabricarea cumasului. Activi-

60

septembrie 2013

tatea antibioticã a drojdiilor devine mai intensã când sunt cultivate împreunã cu bacteriile lactice. În 1970 s-a propus o culturã starter pentru producerea industrialã a cumasului din lapte de vacã. Aceasta conþine drojdii similare speciei Saccharomyces lactis. Prezenþa lactobacililor în cultura starter determinã creºterea activitãþii antibiotice a cumasului. Ulterior, în 1982, s-au recomandat douã tipuri de culturi starter pentru cumas, selectate dupã capacitatea lor de a forma substanþe de aromã ºi acid de alcool, precum ºi dupã abilitatea de a se dezvolta în cultura mixtã.

Prezenþa bacteriilor acetice în cultura pentru cumas îmbunãtãþeºte aroma tipicã a produsului obþinut din lapte de iapã, pasteurizat.

Echilibrul microorganismelor Prepararea culturii starter pentru cumas se face în condiþii care sã asigure dezvoltarea echilibratã a tuturor microorganismelor care o compun.

Mediul de culturã este laptele pasteurizat ºi rãcit la 30°C, care, dupã însãmânþare este termostatat mai întâi la 30°C, timp de 7-10 ore, dupã care se face o termostatare la temperatura camerei, pentru 3-6 ore, cu scopul de a stimula dezvoltarea drojdiei. În vederea preparãrii culturii intermediare, laptele este inoculat cu 10-20% din starterul obþinut anterior ºi fermentat 3-8 ore la 30°C, ºi

apoi, 3-6 ore la temperatura camerei. Aceastã culturã este folositã pentru obþinerea culturii starter de producþie prin însãmânþare în proporþie de 10-20%, în lapte degresat pasteurizat la 8490°C. Dupã ce aciditatea laptelui a atins 85-90º T cultura este amestecatã ºi pãstratã 3-4 ore pentru a favoriza dezvoltarea drojdiilor. În cursul acestei perioade, starterul este agitat de cel puþin 10 ori, pentru câte 5 minute. Aciditatea culturii starter finale trebuie sã fie în limitele 110-140° T. Caracteristici ºi fabricare Cumasul este un produs lactat acid cunoscut din antichitate. Este considerat produs lactat naþional în zonele tradiþionale de creºtere a cabalinelor. Cumasul are un conþinut mai redus de substanþã uscatã în comparaþie cu alte sortimente de produse lactate acide, însã este mai bogat în vitaminele C ºi B, antibiotice ºi alte substanþe biologice active. Stimuleazã metabolismul în organism ºi manifestã proprietãþi terapeutice sporite. În zonele tradiþionale de creºtere a cabalinelor, el se consumã ca bãuturã lactatã, însã acest produs are o mare importanþã în profilaxia ºi tratarea diferitelor boli ale cãilor respiratorii, anemiei, a unor afecþiuni ale tubului digestiv, boli cardiovasculare, renale ºi hepatice, precum ºi a unor dereglãri ale sistemului nervos.

Cumasul tradiþional se fabricã din laptele de iapã proaspãt muls, însã, în ultimul timp, pentru satisfacerea necesitãþilor crescânde, el se fabricã ºi din lapte degresat de vacã. S-a constatat cã proprietãþile terapeutice ale cumasului fabricat din laptele de vacã sunt la nivelul celui preparat din laptele de iapã, dar acesta este puþin bogat în substanþe nutritive ºi este mai vâscos.

Cumasul se fabricã prin fermentarea mixtã (lacticã ºi alcoolicã) a lactozei din lapte. În calitate de maia, în zonele tradiþionale de fabricare a acestui produs din lapte de iapã, se foloseºte cumasul vechi, care conþine drojdii ºi bacterii lactice. În cazul fabricãrii cumasului din lapte de vacã, se foloseºte culturã purã de bacterii lactice în formã de bastonaºe ºi drojdii, capabile sã fermenteze lactoza.

Procesele biochimice din perioada fermentãrii ºi maturãrii sunt asemãnãtoare cu acelea din chefir, însã, în cumas se acumuleazã mai mult alcool ºi dioxid de carbon, ca rezultat al dezvoltãrii mai intense a drojdiilor, favorizate atât de activitatea mai slabã de inhibare a acestora de cãtre bacteriile lactice, cât ºi de aerarea cumasului în timpul fabricãrii.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

61

afacere

tehnologii de procesare

Compoziþie ºi reacþii Numite ºi Blue Veined Cheese sau brânzeturi blue, datoritã dezvoltãrii mucegaiului Penicillium Roqueforti în spaþiile din pasta brânzei, aceste brânzeturi au denumiri regionale. Chiar dacã nu este “regina brânzeturilor”, cum mulþi o proclamã, Roquefort este una dintre cele mai vechi ºi mai cunoscute din lume.

Peºterile calcaroase din munþii Combalou reprezintã singurul loc unde se învecheºte adevãrata brânzã Roquefort. Aceasta are o texturã cremoasã, consistentã ºi un gust picant, iute, oarecum sãrat. Interiorul este alb, cu viniºoare albastre, iar coaja este de un alb pur. Este prezentatã în cilindrii scurþi ºi groºi, îmbrãcaþi în staniol. Brânza Roquefort originalã este recunoscutã prin eticheta specificã, pe care este desenatã o oaie roºie.

Denumirea “Roquefort”este protejatã de lege împotriva imitaþiilor. Brânza Roquefort are statut de denumire de origine (PDO) fiind fabricatã în Franþa din lapte de oaie crud. Studiile întreprinse au evidenþiat faptul cã, în afara culturilor de bacterii lactice ºi de Penicillium Roqueforti, microflora brânzei Roquefort fabricatã din lapte de oaie crud conþine drojdii, lactobacili, micrococi, stafilococi, bacterii coliforme.

Teodora Chiorean

Tehnologia de fabricare a brânzei Roquefort Cunoscutã încã din timpurile romanilor ºi preferatã a lui Carol cel Mare, brânza Roquefort este rezultatul expunerii laptelui de oaie unui mucegai numit Penicillium Roqueforti, lãsat la învechit minimum trei luni în peºterile calcaroase din munþii Combalou, din apropierea satului Roquefort, situat în sud-vestul Franþei.

62

septembrie 2013

Lactococii sunt întotdeauna dominanþi în brânzã, însã drojdiile ºi speciile de Leuconostoc sunt, de asemenea, prezente încã de la începutul maturãrii. Lactobacilii, îndeosebi Lactobacillus casei ºi Lactobacillus plantarum ajung la un numãr maxim înaintea sãrãrii. Numãrul stafilococilor se reduce drastic în primele 48 de ore, iar cel al bacteriilor coliforme scade constant, în prima lunã de maturare. Dupã sãrare, microflora de suprafaþã conþine, în principal, drojdii ºi micrococi.

Este recunoscut rolul major al Penicillium Roqueforti în procesul maturãrii, dar în brânza convenþionalã obþinutã din lapte crud, microflora secundarã are, de asemenea, o importanþã esenþialã pentru formarea caracteristicilor senzoriale. Brânzeturile Blue se pot fabrica însã, aºa cum se întâmplã în multe þãri europene (inclusiv România), prin procedee neconvenþionale, cu coagulator.

Proteoliza este foarte intensã în brânzeturile cu mucegai intern: peste 50% din N-total este solubil este solubil în brânza Roquefort maturatã ºi aproximativ 65% în Danish Blue. În ultimul sortiment, 10% din N-total este reprezentat de aminoacizi liberi. Contribuþia Penicillium Roqueforti la proteolizã este importantã, determinând ca dupã 40 de zile de maturare N-solubil la pH 4,6 ºi N-solubil în acid fosfotungstic sã reprezinte 50%, 30% ºi respectiv 10% din N-total al brânzei Roquefort.

Ca ºi în cazul proteolizei, lipoliza din acest tip de brânzeturi este mult mai dezvoltatã decât în alte brânzeturi. În brânzeturile cu mucegai în pastã, s-au determinat 65-100 meq/100 g grãsime acizi liberi, reprezentând 18-25% din totalul acizilor graºi. S-a arãtat cã Penicillium Roqueforti are douã lipaze: una cu pH optim de activitate în domeniul acid, alta în zona alcalinã.

Este unanim acceptat cã gustul ºi aroma specificã a brânzeturilor cu mucegai în pastã sunt determinate de prezenþa metilcetonelor.

Cele mai abundente sunt 2-heptanona ºi 2-nonanona, însã în proporþii mai reduse, dar cu o contribuþie la aromã, sunt 2-propanona, 2-pentanona, 2-undecanona ºi 2-tridecanona.

O serie de factori (temperatura, pH-ul, starea fiziologicã a mucegaiului, raportul între concentraþia acizilor graºi ºi SU din spori) influenþeazã formarea metilcetonelor. Fracþiunea

volatilã din brânzeturi conþine, în afara metilcetonelor, numeroase alte substanþe. Alcoolii secundari (2-pentanol, 2-heptanol, 2-nonanol) se formeazã prin reducerea metil cetonelor.

Alþi alcooli, esteri, aldehide, lactone au fost în brânzeturile cu mucegai intern.

Procedee tehnice adoptate ºi adaptate Progresele înregistrate în cunoaºterea naturii ºi concentraþiei acestor substanþe au permis, în majoritatea þãrilor europene, elaborarea unei formule ºi producerea unei arome sintetice, cât mai apropiatã de originalul cu ambalaj personalizat ºi denumire protejatã. În România, brânza Roquefort este produsã sub denumirea de brânzã Bucegi care dezvoltã un gust ºi o aromã specificã originalului.

Laptele pentru brânza Roquefort indigenã se normalizeazã la 30% grãsime. Închegarea se face la 28-29 grade Celsius timp de 90-120 minute. Coagulul se mãrunþeºte apoi în particule de mãrimea nucilor, se eliminã o parte din zer, iar coagulul mãrunþit (cu zerul rãmas) este scos din cazan cu ajutorul unei gãleþi, introducându-se într-o vanã de scurgere, prevãzutã în interior cu un grãtar ºi cãptuºitã cu o sedilã.

Coagulul se amestecã 15-20 minute, pentru a mai elimina o parte din zer ºi apoi se aºeazã în forme. În patru straturi. Pentru fiecare strat de coagul se presarã spori de mucegai, sub formã de praf, în afarã de ultimul strat. Formele

de brânzã crudã se întorc la intervale de 5-10 sau 20-30 min, iar apoi din orã în orã, durata totalã de întoarcere a formelor fiind 6-8 ore.

A doua zi brânzeturile sunt scoase din forme ºi se procedeazã la sãrarea lor (sãrare uscatã sau în saramurã). Sãrarea uscatã dureazã 5 zile, iar în saramurã de 22% concentraþie, numai 24 de ore. Temperatura localului unde are loc sãrarea trebuie sã fie de maximum 10 grade Celsius, temperaturã pe care trebuie sã o aibã ºi saramura.

Pentru a putea permite accesul aerului necesar dezvoltãrii mucegaiului în interiorul bucãþilor de brânzã, dupã sãrare, acestea sunt înþepate cu ajutorul unei maºini speciale de perforat. Pentru maturare, brânzeturile sunt transportate în spaþii unde temperatura este de 5-7 grade Celsius ºi umiditatea relativã a aerului de 90-95%, umiditate la care mucegaiul se dezvoltã foarte bine. În camerele de maturare, bucãþile de brânzã sunt aºezate pe muchii, pe scânduri, în formã de jgheab. Pe suprafaþa brânzei apare un mucilagiu, care trebuie îndepãrtat cu un cuþit.

Dupã 3-5 sãptãmâni de la fabricare, bucãþile de brânzã se asambleazã în foiþã metalicã, continuându-se fermentarea sub aceastã formã.

Durata de maturare este de 6-12 sãptãmâni.

Brânzeturile maturate se depoziteazã la rece, la temperaturã scãzutã, de 0-2 grade, ºi umiditate relativã de 85-90%.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

63

afacere

tehnologii de procesare

Ilie Stoian

Echipamente de procesare a brânzeturilor maturate Fabricarea la scarã industrialã a brânzeturilor mediu ºi puternic maturate nu doar presupune o lungã perioadã de timp, dar necesitã ºi dotarea fabricilor cu echipamente de mare eficienþã ºi, mai ales, cu o foarte bunã manevrabilitate. Sugestia ediþiei de faþã vine din partea companiei Groba Hans-Free, specializatã în fabricarea unor astfel de utilaje.

Prezentare generalã Beneficiind de o experienþã de mai bine de 35 de ani, specialiºtii olandezi de la Groba au dezvoltat echipamente de foarte mare precizie ºi productivitate, destinate procesãrii brânzeturilor dupã ºi în timpul perioadei de pauzã a maturãrii acestora.

Dar, nu numai atât, compania poate furniza ºi linii tehnologice complete, existând posibilitatea configurãrii fiecãrui echipament sau a fiecãrei linii de producþie potrivit solicitãrilor fiecãrui beneficiar în parte.

Maºinile de curãþat sau de porþionat funcþioneazã pe bazã de ultrasunete, fapt care face ca operaþiunile sã fie executate cu o deosebitã acurateþe. La fel de precise sunt ºi maºinile de format calupurile de brânzã, în forme patrate, dreptunghiulare sau rotunde, în funcþie de tipul de brânzã fabricat, precum ºi în funcþie de dimensiunile calupurilor.

Toate utilajele livrate de Groba beneficiazã de garanþie, dar ºi de trei tipuri de mentenanþã ºi service, în cadrul unor contracte convenite în funcþie de cerinþele beneficiarilor ºi de specificitatea activitãþii acestora. Specialiºtii Groba sunt disponibili în acest sens timp de cinci zile pe sãptãmânã, 24 de ore pe zi, existând posibilitatea executãrii lucrãrilor de service cu ajutorul unui sistem computerizat, acordând asistenþã telefonicã sau prin deplasarea la sediul beneficiarului.

Alãturat, vã prezentãm câteva tipuri de echipamente.

Sigma 530 Maºinã de curãþare pentru calupuri rectangulare de brânzã. Prevãzutã cu dispozitiv de curãþare în ºase unghiuri, brânza poate fi curãþatã complet sau doar lateral. Construitã din inox, maºina este fiabilã ºi foarte uºor de întreþinut. Controlul se efectueazã digital, operaþiunile putând fi programate.

64

septembrie 2013

Omega 380 Echipament automatizat de curãþare a calupurilor rotunde de brânzã. Graþie sistemului, pierderile, în ruma curãþãrii, sunt minime. Controlul se efectueazã digital, existând posibilitatea programãrii operaþiunilor.

Omega 801 Utilaj automatizat de curãþare a calupurilor rotunde de brânzã de mare productivitate. Utilajul este recomandat fabricilor de mari dimensiuni. Graþie sistemului, pierderile, în ruma curãþãrii, sunt minime. Controlul se efectueazã digital, existând posibilitatea programãrii operaþiunilor.

Beta 531 Echipament de tãiere ºi porþionare a brânzeturilor maturate, controlat digital.

Operaþiunile pot fi programate, tãierea putând fi efectuatã în douã sau trei pãrþi.

Totodatã, sortarea bucãþilor de brânzã rezultate se efectueazã automat.

Beta 531 HS Utilaj automatizat de tãiere ºi porþionare a calupurilor de brânzeturi maturate.

Utilajul este prevãzut cu un dispozitiv de poziþionare a brânzei, faþã de cuþite, în aºa fel încât tãierea este executatã cu o mare acurateþe.

Zeta 530 Maºinã orizontalã automatizatã, pentru tãierea ºi porþionarea brânzeturilor maturate. Maºina poate prelucra orice tip de brânzã în orice formã doritã de beneficiar.

Controlul se realizeazã digital, iar forma finalã a bucãþilor de brânzã este conformã cu programul introdus în memoria computerului. Programul beneficiazã de preseturi, ele putând fi combinate sau modificate.

(Sursa: http: www.handsfreecheesehandling.com) revista specialiºtilor din industria lactatelor

65

afacere

tehnologii de ambalare

Ilie Stoian

Din informãrile pe care le primim la redacþie din partea Comisiei Europene, cunoaºtem faptul cã, în doar câþiva ani, vor exista norme obligatorii mult mai stricte, privind relaþia cu mediul. Din aceastã perspectivã, aplicarea conceptelor sustenabilitãþii în zona ambalajelor reprezintã una dintre cele mai acute preocupãri, ºtiindu-se faptul cã o mare parte din deºeurile lumii moderne provin din aceastã zonã. Un model, pentru companiile româneºti îl poate reprezenta Subliniem cã, pentru sectorul de lactate, Australia a conceput un plan naþional de generalizare a materialelor reciclabile destinate ambalãrii, în cauzã fiind utilizarea hârtiei ºi a cartoanelor.

66

septembrie 2013

Sustenabilitatea în industria ambalajelor va fi obligatorie Principiile unui program naþional La finalul anului 2012, The Australian Food and Grocery Council (AFGC) a pus la punct o strategie naþionalã menitã a implementa conceptul de sustenabilitate în industria laptelui din acea þarã, cu precãdere, în zona de ambalare. În acest sens, Þara Cangurilor a optat pentru generalizarea ambalajelor din hârtie cartonatã, înfiinþându-se Australian Packaging Convenant, organizaþie profesionalã menitã a uniformiza, cel puþin la nivel de concept, aplicarea noilor decizii.

Ideea de a adopta hârtia, ca principal material de ambalare a produselor lactate s-a conturat potrivit mai multor considerente. În primul rând, s-a luat în calcul progresele tehnologice deosebite înregistrate în domeniu. Apoi, atât posibilitatea de a folosi hârtia din deºeurile deja existente, cât ºi reciclarea noilor ambalaje. Nu în ultimul rând, s-a luat în calcul rata de distrugere naturalã a acestor ambalaje, mult mai avantajoasã decât în cazul altor materiale, precum plasticul sau sticla. ªi, în final, în favoarea deciziei s-a adus ca argument impactul ecologic.

Ca linii directoare ale noii politici, s-au trasat urmãtoarele imperative: - Focusarea permanentã pe creºterea importanþei sustenabilitãþii; - Depãºirea actualului stadiu în care producãtorii sunt mai puþin dispuºi sã accepte implicaþiile conceptului de sustenabilitate ºi rolul industriei ambalajelor în prezervarea mediului.

- Considerarea hârtiei drept principalul material pe baza cãruia sã se realizeze ambalajele produselor lactate.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

67

afacere

tehnologii de ambalare

Cartonul, cel mai prietenos cu mediul Factorii de decizie din Australia, alãturi de specialiºtii din industria de ambalaje, considerã hârtia ca fiind, cel puþin din perspectiva sectorului de lactate, principalul element de menþinere a unui lanþ ecologic curat. Totodatã, se recunoaºte impactul acestui material asupra lanþului de siguranþã alimentarã, pentru asigurarea acestei condiþii primordiale fiind acceptate cele mai noi ºi performante tehnologii.

Totodatã, prin folosirea cartoanelor (a hârtiei, ca materie primã de bazã), se recunoaºte impactul social pe care ambalajele astfel realizate îl poate avea, cât ºi impactul asupra mediului înconjurãtor. Aceste avantaje rezidã din reutilizarea imediatã a ambalajelor folosite, precum ºi a reducerii cantitãþii de lemn care trebuie prelucrat în vederea obþinerii cartoanelor.

Pentru aplicarea noii strategii, acþiunea tuturor celor implicaþi se va concentra pe: - Realizarea unui design care sã înglobeze din start atât ideea de reciclare, de siguranþã alimentarã, cât ºi de comoditate în manevrarea de cãtre consumatori, prin utilizarea unui minim de energie ºi resurse.

- Optimizarea ambalajelor din punctul de vedere al conceptului de sustenabilitate.

- Colaborarea permanentã cu autoritãþile, comunitatea de afaceri ºi retail-ul, pentru a se asigura reciclarea ambalajelor.

Pentru punerea în practicã a acestei strategii, 68

septembrie 2013

autoritãþile australiene vor verifica foarte strict atât activitatea companiilor de procesare a laptelui, a producãtorilor de ambalaje, cât ºi modul în care lanþul de reciclare funcþioneazã, în vederea permanentei eficientizãri. În acest sens, legislaþia a fost modificatã încã din luna decembrie a anului 2011, totul trebuind sã se desfãºoare potrivit noilor cerinþe.

Marile corporaþii colaboreazã intens Proiectul care a demarat la începutul acestui an îi va cuprinde pe toþi jucãtorii, de aici, necesitatea reunirii lor în asociaþia mai sus-amintitã, tocmai pentru a da coerenþã noii politici economice. Mai mult decât atât, iniþiatorii subliniazã deosebitele oportunitãþi pe care, în acest fel, le pot identifica toþi cei care activeazã în industria de ambalaje. Pentru punerea în aplicare a ultimelor decizii au fost cooptate Sustainability Victoria, Plastics and Chemicals Industries Association, Autoritatea Victorianã pentru Protecþia Mediului, Nestle, Kraft, Arnotts, Visy, Amcor and Coles ºi Australian Food and Grocery Council.

Toate acestea, la care se adaugã toþi procesatorii ºi toþi cei care activeazã în industria ambalajelor, vor trebui sã încheie parteneriate pentru a crea noi ambalaje din hârtie cartonatã, în deplinã conformitate cu legislaþia, precum ºi în conformitate cu principiile sustenabilitãþii. Design-ul noilor ambalaje trebuie sã fie conform noilor parametri aprobaþi ai ciclului de reciclare integraþi în sistem, criteriile sociale, precum ºi principii de coordonare a aplicãrii noilor decizii. Primele evaluãri, la nivel

naþional, vor fi fãcute la începutul anului viitor.

Sustenabilitate în România? De ce nu!?

Faþã de problemele procesatorilor de lapte din România, concepte precum sustenabilitatea ºi, mai ales, ideea unui plan naþional de implementare a acestuia ar putea sã parã un moft. Doar cã, lucrurile nu stau chiar aºa. În primul rând, la nivelul Uniunii se pune tot mai mult accent pe mediu, ecologie, aºadar, pe sustenabilitate. Orice analizã, privind viitorul economiei Uniunii Europene, orice predicþie este efectuatã inclusiv luând în calcul ºi aceastã dimensiune, a prezervãrii mediului înconjurãtor. Nu mai puþin adevãrat, trebuie gãsit încã un motiv pentru a dinamiza vânzãrile furnizorilor de tehnologie, indiferent dacã ne referim la furnizare de energie, procesare, ambalare etc.

Deocamdatã, în România, compania care se miºcã în sensul dorit este Tetra Pak, venind în ultima perioadã cu noutãþi din domeniul ambalajelor care se înscriu cu totul în conceptul de sustentabilitate. Astfel, în cursul acestei veri, firma a anunþat lansarea produsului LightCap 30, un capac din polietilenã de înaltã densitate (PEID) fabricatã din trestie de zahãr. Prima companie din Europa care utilizeazã aceste capace biologice este TINE, un producãtor, distribuitor ºi exportator de top din industria produselor lactate, cu sediul în Norvegia, iar laptele cu ciocolatã va fi ambalat în ambalaje Tetra Brik Aseptic Edge cu capace biologice LightCap 30.

Etichetarea alimentelor reprezintã o problemã?  Noul Regulament European al Etichetãrii alimentelor pare complicat?  Doriþi sã nu mai plãtiþi amenzi?  Doriþi sã aveþi o etichetã corectã?

O carte unicã în premierã europeanã: Noutãþile ºi dificultãþile Regulamentului European al Etichetãrii sunt explicate prin numeroase exemple practice.

Detalii ºi comezi carte pe www.eticheta.ro.

Fiind convinºi cã aceste capace vor fi introduse ºi pe ambalajele laptelui românesc, sã amintim ºi o altã noutate Tetra Pak, mai precis, ambalajele de carton fabricat din lemn provenit din pãduri ”administrate responsabil ºi certificate dupã ultimele standarde în materie, adicã, FSC. Ambalajele cu pricina au fost deja introduse pe fluxul final de producþie de cãtre Danone România, ele fiind umplute cu iaurturile Activia. Într-un comunicat, cele douã companii afirmã cu îndreptãþitã mândrie: ” „Tetra Top, ambalajul iaurtului de bãut Activia, devine astfel primul ambalaj al companiei Tetra Pak cu certificare FSC ales de un producãtor de alimente din România”.

FSC, noul standard de certificare care vizeazã ambalajele Promotoarea noului sistem de standardizare ºi certidicare, prezent ºi în România, este FSC (Forest Stewardship Council), o organizaþie independentã, neguvernamentalã ºi non-profit, apãrutã în anul 1993 pentru a promova un management forestier responsabil în pãdurile din întreaga lume. Organizaþia opereazã la nivel internaþional ºi oferã servicii prin centrul FSC Internaþional situat în Bonn, precum ºi prin intermediul unei reþele internaþionale de Iniþiative Naþionale Principalele atribuþii ale FSC sunt: dezvoltarea de standarde; acreditarea de organisme de certificare ºi intiaþive naþionale FSC; etichetarea produselor din lemn, inclusiv a ambalajelor din lemn sau rezultate din prelucrarea lemnului.

Prin utilizarea în fluxul de producþie a produselor din lemn independent certificate, inclusiv a ambalajelor, se garanteazã cã lemnul utilizat în produsul respectiv provine din pãduri gestionate durabil, pe criterii sociale, economice ºi ecologice. revista specialiºtilor din industria lactatelor

69

afacere

tehnologii de ambalare

Maria Demetriad

Echipamente de ambalare a brânzeturilor, prin termoformare În condiþiile în care, în viitorul apropiat, specialiºtii se aºteaptã ca preþul laptelui-materie primã sã scadã, prin importurile masive care se vor efectua, este foarte posibil sã aparã noi mici unitãþi de procesare. Celor care sunt la început de drum sau celor care doresc sã achiziþioneze echipamente ieftine, le recomantãm consultarea ofertei Utienpack, din care prezentãm urmãtoarele exemple.

Ut DZL-C Echipament de termoformare destinat ambalãrii vidate a brânzeturilor, Ut DZL-C este complet automatizat, având o acþionare pneumaticã.

Echipamentul poate ambala brânzeturi atât în caserole de carton care imitã lemnul cât ºi în casolete metalizate.

Toate operaþiunile sunt efectuate pe acelaºi utilaj, termoformarea realizându-se în cicluri. În mod special, postul de lucru este echipat cu o unitate UV, asigurând sterilizarea recipientelor termoformate, înainte de umplere.

Controlul se realizeazã digital, pelicula de termoformare fiind controlatã printr-un sistem ”Photoelectric folow-up”.

DZL 2 Method Utilajul este construit conform normelor Uniunii Europene, având posibilitatea ambalãrii în cutii de folii lemnoase. Fiind complet automatizat, DZL 2 Method este recomandat ambalãrii în vid a brânzeturilor, dar poate fi utilizat ºi la ambalarea similarã a produselor din carne sau a fructelor de mare, prin utilizarea foliilor.

Controlul se realizeazã digital, cu ajutorul unui echipament cu touch screen Mitsubishi, firma japonezã furnizând ºi motorul servo. Pompele sunt furnizate de Busch, iar sistemul pneumatic de Fresno, echipamentele electrice fiind construite din componente provenind de la firme din Europa, Japonia ºi Taiwan.

Construcþia este modularã, fapt pentru care montajul ºi mentenanþa se asigurã foarte uºor.

70

septembrie 2013

DZL 2 Method Strong Maºinã de termoformare cu o capacitate de producþie de 12-16 pachete pe minut, DZL 2 Method Strong este destinat ambalãrii vidate a brânzeturilor, atât în folii lemnoase, cât ºi în folii metalizate etc.

Controlul filmului se realizeazã printr-un sistem optic ”Photoelectric follow-up”. Dupã vidare, sterilizarea postului se realizeazã cu nitrogen sau cu lat gaz protector. Echipamentul este deosebit de fiabil fiind realizat din componente furnizate de Mitsubishi, Busch, Fresno etc.

DZL Automatic Pro Echipamentul este destinat atât ambalãrii brânzeturilor, cât ºi a altor produse alimentare (produse din carne, fructe de mare, mâncãruri etc). Ambalarea poate fi realizatã în vid sau cu gaz de umplere.

Partea mecanicã este asiguratã de un motor servo Mitsubishi, aceeaºi firmã furnizând ºi controlul digital care se realizeazã cu ajutorul unui touch screen. Sistemul de pompare este furnizat de Busch, iar cel pneumatic, de Fresno, componentele electrice fiind produse în Europa, Japonia ºi Taiwan. Echipamentul este contruit conform cerinþelor Uniunii Europene.

Opþional, DZL Automatic Pro poate fi livrat cu o conexiune cu un posibil sistem robotizat de paletizare sau containerizare.

Strong UT DZL Pro 2 Utilaj vândut cu succes în Europa, Statele Unite, Canada, Nordul Africii etc., este construit potrivit cerinþelor Uniunii Europene, fiind recomandat ambalãrii vidate a brânzeturilor, dar ºi a altor produse alimentare.

Având o funcþionare total automatizatã, controlul se realizeazã digital. Componentele sunt furnizate de Mitsubishi, Busch, Fresno etc.

Controlul foliei se realizeazã cu ajutorul sistemului ”Photoelectric folow-up”, fapt care reduce considerabil costurile de operare ºi ambalare.

Având o construcþie modularã, instalarea ºi mentenanþa, dar ºi curãþarea echipamentului, se pot realiza foarte uºor. Pot fi utilizate filme soft, semi-hard, hard etc. (Sursa: www.utienpak.en)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

71

afacere

siguranþa alimentului

Sistemul de Management al riscului calitãþii (QRMS), de la Friesian Ce este sistemul de management al riscului calitãþii?

Din pãcate, laptele crud nu este deseori privit ca un punct critic de control iar verificãrile pornesc de cele mai multe ori doar de la momentul pãtrunderii materiei prime pe poarta fabricii de procesare. În cazul celorlalte ingrediente cumpãrate, cum ar fi uleiul de palmier, zahãrul, laptele praf, etc, fabrica are în general un set de cerinþe specifice pe care furnizorii acestor materii prime trebuie sã le îndeplineascã pentru a putea livra mãrfurile cãtre fabricile de procesare.

Dupã livrare, fabrica va realiza o serie de teste pentru a vedea dacã produsele se încadreazã în specificaþiile cerute.

De asemenea, foarte mulþi dintre furnizori au la rândul lor implementat sistemul HACCP, pentru a asigura siguranþa produselor lor.

În industria alimentarã sunt folosite diverse sisteme menite sã asigure siguranþa produselor alimentare. Unul dintre cele mai utilizate dintre aceste sisteme este HACCP, implementat în cele mai multe fabrici din industria lactatelor dar ºi în cele care produc alimente pentru sugari. Friesian vã poate oferi cele mai bune soluþii pentru o producþie sigurã ºi de calitate. În cazul laptelui materie primã, lucrurile nu sunt chiar atât de simple La recepþia laptelui în fabricã se realizeazã un numãr limitat de teste iar, pe baza acestora, laptele este recepþionat ºi procesat. Nu se acordã astfel, niciun fel de atenþie sistemelor de siguranþã de la nivelul fermelor sau transportului laptelui.

Societatea olandezã AgriWorks/Friesian a elaborat un sistem unic de calitate a laptelui crud la nivel de fermã care a fost implementat cu success

72

septembrie 2013

de cãtre multe fabrici din industria lactatelor din întreaga lume.

Sistemul nostru de management al riscului calitãþii (QRMS) oferã, dupã implementare, extinderea beneficiilor sistemului de siguranþa HACCP pe întregul lanþ al laptelui, pânã la nivelul fermei. De fapt, acest sistem merge ºi mai în profunzime identificând posibilele pericole, provenienþa acestora ºi cum pot fi ele soluþionate. Astfel, sunt identificate diverse potenþiale pericole (externe), cum ar fi: bolile animalelor, furajele, nutreþurile combinate, apa, medicamentele, pesticidele sau metalele grele, etc.

Cum funcþioneazã sistemul se management al riscului calitãþii?

Conform Codex Alimentarius, UE ºi legislaþia naþionalã au identificat o listã de pericole potenþiale. QRMS realizeazã standardul, în concordanþã cu HACCP, în ceea ce priveºte: 1. Pericolele biologice 2. Pericolele chimice 3. Pericolele fizice 4. Pericolele de mediu (opþional) 5. Pericolele privind bunãstarea animalelor (opþional) Pe baza acestor pericole se realizeazã o bazã de date cu situaþiile ºi informaþiile reale care vor conþine informaþii de bazã cum sunt: 1. Situaþia generalã (de fond) 2. Situaþia din România (ex. regiunea din care se colecteaza laptele) 3. Riscuri 4. Mãsuri de prevenire ºi control 5. Acþiunile care trebuie întreprinse 6. Literatura de specialitate

Deci, dupã adunarea informaþiilor de bazã ºi evaluarea situaþiei locale, va fi efectuatã o analizã de risc în conformitate cu matricea de evaluare a pericolelor.

Ulterior, trebuie formulat un acord al mãsurilor preventive ºi de control care trebuie întreprinse.

Scopul acestui sistem este ca laptele, în momentul recepþionãrii la fabricã sã fie deja sigur pentru consum. Acest lucru înseamnã o mai bunã conºtientizare a ceea ce înseamnã calitatea laptelui chiar de la nivelul fermelor, ºi cã fermierii trebuie sã lucreze conform anumitor proceduri operaþionale, verificabile ºi transparente pentru a garanta siguranþa produsului.

Scandalurile recente legate de laptele crud contaminat cu melamina, aflatoxinã ºi infecþiile cu E-Coli, listeria ºi samonella ar fi putut fi prevenite dacã ar fi fost implementat QRMS. Calitatea laptelui ºi siguranþa alimentarã nu sunt doar probleme ale sãnãtãþii umane sau animale, ele sunt de asemenea, o obligaþie ºi o rãspundere socialã a corporaþiilor, ce pot afecta imaginea ºi valoarea comercialã a oricãrei companii producãtoare de produse alimentare.

Pe baza analizei efectuate de AgriWorks BV/Friesian SRL, noi putem pregãti un plan strategic ºi operaþional pentru a combate ºi preveni problemele indentificate pentru a asigura produse alimentare sigure.

Pentru mai multe informaþii vã rugãm sã contactaþi: Martin de Jong AgriWorks BV m.j.dejong@agriworks.eu www.infolapte.ro

Irina Gheorghe Friesian SRL irina.gheorghe@friesian.ro www.friesian.ro

AGRIWORKS

revista specialiºtilor din industria lactatelor

73

afacere

siguranþa alimentului

Ioan ªerbãnescu

Contaminarea lactatelor în timpul tratamentului termic Sursa de contaminare a laptelui cu microorganisme se realizeazã în mod frecvent. Chiar ºi în situaþii în care animalele sunt întreþinute ºi exploatate în condiþii igienice superioare, laptele obþinut conþine un numãr de microorganisme, supuse tratamentelor termice primare. Totuºi, rãcirea ºi pasteurizarea laptelui, ºi mai apoi depozitarea produselor lactate reprezintã procedee ce nu conferã întotdeauna siguranþã alimentarã.

Rãcirea, rol primar în piesa conservãrii Prin noþiunea de cãldurã specificã a laptelui se înþelege numãrul de calorii necesar pentru a ridica temperatura unui gram de lapte cu 1 grad Celsius, în intervalul de temperaturi de la 14,5 pânã la 15,5 grade Celsius. Acest indice, pentru laptele integral, variazã în limitele de 0,92…0,94 kcal/grad. Valorile cãldurii specifice a diferitelor produse lactate se folosesc la calcularea de calorii necesare pentru pasteurizarea acestora.

Este cunoscut cã, imediat expus aerului, laptele care pãrãseºte ugerul vacii este infestat cu bacterii. Echipamentul folosit în timpul mulsului creºte familia bactericidã, un motiv important pentru care este imperios necesarã trecerea acestuia într-un tanc de rãcire, unde, în aproximativ douã ore de la muls, trebuie adus la temperatura de 4 grade Celsius.

La acest nivel termic, laptele rãmâne pânã la recepþionarea de cãtre procesator. Înmagazinarea neopþionalã la rece reduce rata de multiplicare a bacillus cereus ºi pãstreazã calitatea. Noile tancuri de mare capacitate, folosite în fermele restructurate tehnologic, sunt dotate cu kit de autospãlare ºi microcomputer cu display digital, care permite urmãrirea în timp real a procesului de rãcire ºi modificarea parametrilor de funcþionare.

Tancul de rãcire a laptelui din ferme (TLF) ajunge sã fie contaminat cu spori de bacillus cereus îndeosebi prin intermediul echipamentelor neigienizate. Altã importantã sursã sursã de creºtere a sporulãrii incomodului bacillus cereus este însã depozitarea laptelui în tancuri de rãcire necurãþate ºi nedezinfectate corespunzãtor, înaintea stocãrii laptelui.

Tãierea arborelui genealogic al microflorei este legatã de controlul calitãþii microbiene din tancurile de rãcire, asociatã inevitabil de procedurile ºi mãsurile de monitorizare/verificare.

Concentraþia microorganismelor ºi a bacteriilor

74

septembrie 2013

sporulate în tancuri este totuºi dependentã de microflora existentã în ferme sau în alte surse de contaminare.

Inactivarea microorganismelor sau îndepãrtarea din traseele de contaminare existente în tancurile de rãcire se poate realiza numai prin aplicarea bunelor practici de igienã. În cazul nedotãrii utilajului cu kit de spãlare ºi/sau echipament computerizat, dupã fiecare utilizare a tancului sunt necesare urmãtoarele operaþii: - îndepãrtarea urmelor de lapte, folosind apã rece, curatã; - umplerea tancurilor cu apã caldã, urmatã de adãugarea detergentului în concentraþie corectã; - îndepãrtarea detergentului folosind apã rece, curatã; - spãlarea tuturor suprafeþelor folosind perii; - spãlarea valvei cu ajutorul unei perii rotunde, la evacuarea soluþiei; - introducerea câtorva litri de apã în tanc, adãugând douã tablete de dezinfectant, la fiecare zece litri de apã.

Cât poate fi închisã uºa agenþilor neinvitaþi Prin procesul de fierbere nu sunt distruºi toþi microbii din laptele crud, însã fierberea distruge majoritatea nutrienþilor buni din lapte. Nimeni nu poate garanta o igienã corespunzãtoare în producerea ºi distribuþia laptelui crud. Este motivul pentru care Uniunea Europeanã recomandã consumul de lapte ambalat ºi a impus standarde stricte de siguranþã în acest domeniu, pe care România va trebui sã le respecte. Înainte de a fi folosit pentru consumul uman, laptele este pateurizat. Pe lângã pasteurizarea convenþionalã, în ultima vreme s-a lãrgit aria pasteurizãrii cu microunde a laptelui. Tratamentul termic al laptelui, în scopul pasteurizãrii sale în câmp de microunde diferã principial de sistemul clasic, bazat pe transferul de cãldurã de la un agent purtãtor de energie termicã (abur, apã caldã) cãtre lapte. Diferenþa nu constã în vari-

antã, ci în sistem, constituind o alternativã nepoluantã a procesului de pasteurizare.

Sensibilitate deosebitã prezintã proteinele din lapte, fapt explicat prin compoziþia chimicã specificã a produselor lactate. Ele conþin o cantitate apreciabilã de lactozã, foarte reductivã în reacþia de melanoidizare, iar proteinele din plasma laptelui se caracterizeazã prin termosensibilitate. Datoritã reacþiilor Maillard, care au loc la prelucrarea termicã a produselor lactate, în cazul unui tratament termic dur, lizina devine aminoacid excedentar, factor limitant al proteinelor din lapte. Laptele praf, obþinut prin tratament termic la 150 grade Celsius, timp de 25 de minute, îºi reduce coeficientul de eficacitate proteicã de la 3,7 la 0,55. Pasteurizarea, sterilizarea, concentrarea sub vid, uscarea prin pulverizare, au o influenþã mai redusã, pierderile fiind de 5-15%.

Pe de altã parte, produsele lactate supuse reacþiei Maillard înregistreazã o reducere a conþinutului lizinei totale ºi a lizinei disponibile, o limitare a digestibilitãþii azotate concomitent cu reducerea rapidã ºi importanþa calitãþilor nutriþionale a proteinelor, aceste efecte negative stabilite în experimentele efectuate pe animale, sunt atât de importante, încât s-a prognozat ºi apoi s-a evidenþiat existenþa unor efecte toxice a compuºilor formaþi.

Prelucrarea termicã neraþionalã a produselor lactate poate fi responsabilã de producerea unor reacþii complexe, cu efect de distrugere a compuºilor termolabili ºi de sintezã a unor componenþi noi, unii dintre aceºtia fiind toxici. S-a stabilit cã tratamentele termice dure aplicate produselor lactate, în special când prelucrarea se face la temperaturi mai mari de 35-40 grade Celsius, pot conduce la formarea de substanþe nocive.

Efectul tratamentului termic este determinat de temperaturã ºi durata încãlzirii. Din punct de vedere chimic, gliceridele sunt foarte puþin modificate sub acþiunea cãldurii; sunt necesare, pe lângã temperaturile înalte, tratamente de lungã duratã pentru modificãri sensibile a compoziþiei acestora.

Temperatura acþioneazã însã asupra structurii fizico-chimice a globulei de grãsime. Viteza de separare spontanã a globulelor de grãsime este determinatã de intensitatea tratamentului termic.

Astfel, la laptele încãlzit timp de 30 de minute la temperatura de 65 grade Celsius sau la 70 grade timp de 2 minute, viteza de separare a globulelor scade simþitor. Ca urmare, laptele prezintã la suprafaþã un strat subþire de grãsime, ceea ce determinã consumatorii neavizaþi sã creadã cã laptele este parþial smântânit.

Tratamentul termic influenþeazã în acelaºi timp atât valoarea nutritivã a proteinelor, cât ºi formarea de compuºi toxici. Tot reacþia Maillard este cea care vine cu o energie de activare relativ ridicatã. Produsele lactate care conþin proteine ºi cantitãþi mici de glucide reducãtoare, chiar la încãlzirea moderatã (uscarea laptelui prin pulverizare) suferã îmbrunare, fãrã o deteriorare semnificativã. Dacã tratamentul termic este sever, este efectuatã, în mare mãsurã, digestibilitatea proteinelor ºi prin urmare, disponibilizarea celor mai mulþi aminoacizi.

Evoluþia reacþiei Maillard în produsele lactate, depinde de compoziþia lor, temperaturã, timp, grad de hidratare ºi alþi factori fizici ºi chimici de importanþã secundarã. În afara efectului imediat de îmbrunare, efectul asupra valorii nutritive a reacþiei constã în reducerea eficacitãþii proteice, în special la produsele în care aminoacizii limitanþi sunt lizina ºi metionina. Comportarea lipidelor din diferite produse lactate este foarte diversã, constatându-se diferenþe mari, în funcþie de provenienþã. În raport cu laptele, majoritatea celorlalte produse de origine animalã sunt mai stabile la tratamentul termic, datoritã cantitãþilor reduse de glucide. Reacþiile Maillard pot avea loc ºi la depozitarea produselor lactate deshidratate, la temperatura mediului ambiental. Substanþele care rezultã din degradarea lizinei joacã ºi ele un rol important în toxicitatea produselor lactate uscate.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

75

afacere

depozitare, frig, transport

Teodora Chiorean

Anul 1775, când William Culen a realizat un aparat de produs gheaþã artificialã, prin evaporarea apei la presiune scãzutã, poate fi considerat anul naºterii frigului artificial. Fãrã a intra în detalii, trebuie menþionat cã aceastã modalitate de conservare frigorificã ºi-a gãsit locul potrivit în industria lactatelor, timp de aproape douã secole.

Frigul artificial în industria lactatelor Argument tehnic Cercetãrile sistematice asupra lichefierii gazelor, datorate lui M. Faraday, începând cu anul 1823, asemenea cercetãrilor de termodinamicã, demarate în 1824, au fost hotãrâtoare în istoria realizãrii primelor utilaje frigorifice. Inventarea în anul 1834 a maºinii frigorifice cu compresie de vaporizare a vaporilor lichefiabili este, la rându-i, consecinþa realizãrii pompei de vid, încã din 1672. În prezentul industriei lactatelor, sistemele de frig artificial se prezintã drept sisteme complexe, compuse din 5-6 subsisteme, unite prin zeci de legãturi. Spre deosebire de sistemul cu frig natural (dependent integral de temperaturã, umiditate relativã, viteza aerului, durata perioadelor calde ale anului), sistemul de frig artificial nu depinde practic de mediul ambiental. Sistemele cu frig artificial utilizeazã, la rãcirea laptelui, aer sau apã (în rãcitoare capacitive) sau apã (în rãcitoare de flux).

76

septembrie 2013

- deþinerea unor proprietãþi fizice cât mai bune; - o relaþie la fel de bunã cu personalul de exploatare, mediul ºi produsele lactate rãcite; - prezentarea la un cost cât mai redus.

Agenþii frigorifici, cu scop unitar ºi particularitãþi diferite Pentru obþinerea frigului artificial în industria lactatelor, freonii reprezintã agenþi frigorifici de largã utilizare în instalaþiile frigorifice cu compresie mecanicã, dar ºi în instalaþii cu putere medie ºi mare, pânã la 500 kw, fiind derivaþi din hidrocarburi saturate. Dintre calitãþile principale, e de subliniat cã nu altereazã produsele lactate, nu sunt inflamabili sau explozibili, nu au miros, nu au gust, au exponent adiabatic mic, temperatura pânã la care pot coborî freonii este de –80 grade Celsius.

Dezavantajele folosirii se regãsesc în dizolvarea uleiului, coeficientul de transfer mai mic decât al amoniacului, tendinþa pronunþatã de a scãpa prin neetanºeitãþi, costul ridicat.

Principalele proprietãþi termofizice ale frigului artificial sunt: cãldura latentã ºi cãldura specificã la nivel cât mai mare, coeficientul de transfer termic convectiv ridicat, conductivitate termicã, densitate micã, toxicitate redusã, grad de inflamabilitate scãzut (pentru a nu influenþa negativ produsele), un agent frigorific aflat în imposibilitate de a ataca fizic instalaþia.

Agentul frigorific îºi gãseºte locul în aceastã modalitate de pãstrare-conservare drept un fluid, substanþã purã sau amestec de douã substanþe, care circulã prin instalaþia frigorificã suferind succesiv transformãri simple de condensare, comprimare, vaporizare, cãdere de presiune.

Substanþele folosite sunt: apã, aer, abur, gaze (CO2, SO2), soluþii binare de gaz dizolvat în lichid (amoniac în apã), freoni, clorurã de metil.

Amoniacul are foarte buni parametri termici de schimb ai cãldurii, nu se amestecã cu uleiul, este ieftin ºi se amestecã (în orice proporþii) cu apa. Este însã toxic (la peste 1%), necesitã lucru mecanic mare, are un volum specific mare, compresor supradimensionat, altereazã uneori produsele.

Dintre agenþii intermediari, se remarcã: saramurile, clorura de magneziu, clorura de sodiu, alcooli cu apã, cei din urmã transportând frigul la distanþã. Calitãþile acestor elemente pentru a avea statut de “agent frigorific” sunt:

Freonul vaporizeazã în “V” rezultând vapori saturaþi uscaþi, cu temperatura a II-a. Este agentul frigorific cel mai folosit pentru obþinerea frigului artificial, necesar în industria lactatelor.

Instalaþia cu comprimare mecanicã, într-o treaptã cu freon are urmãtoarele particularitãþi: - nu are separator de ulei dupã compresie; - nu are separator de lichid (funcþionarea uscatã a compresorului este asiguratã prin supraîncãlzirea vaporilor aspiraþi în douã trepte: prin mãrirea suprafeþei de schimb a vaporizatorului ºi prin prevederea unui schimb de cald economizor; - instalaþia nu are rezervã de lichid.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

77

afacere

depozitare, frig, transport

Depozitarea de lungã duratã a produselor din lapte Teodora Chiorean

Un numãr limitat de lactate implicã pãstrarea de lungã duratã, din motive sezoniere, maturare impusã de fluxul tehnologic sau din considerente economice. Cu excepþia laptelui praf (ne)degresat sau a laptelui smântânit praf, alte câteva sortimente de brânzeturi implicã pãstrarea îndelungatã neopþional. Sunt considerate brânzeturi cu pãstrarea îndelungatã brânzeturile fabricate din lapte de oaie, care necesitã perioade lungi pentru maturare.

Reguli stricte, la fabricã ºi la stânã Dintre produsele lactate depozitate voluntar (altele decât brânzeturile vechi), laptele praf (ne) degresat, laptele smântânit praf ºi laptele conden-

78

septembrie 2013

Învechit cu bunã ºtiinþã Uneori, natura sezonierã a producþiei anumitor brânzeturi cu pãstrare îndelungatã este agravatã de faptul cã sezonul de consum se aflã la antipodul sezonului de producþie, însã produsele deshidratate nu sunt legate (în producþie, depozitare, desfacere, consum) de anotimp. Fãrã excepþie însã, în spaþiile în care se depoziteazã produsele lactate, pentru maturare sau pãstrare îndelungatã, trebuie asigurate urmãtoarele condiþii: a) spaþiile trebuie sã aibã pardoseala ºi pereþii netezi ºi impermeabili, curaþi ºi lipsiþi de mucegaiuri; totuºi, pentru depozitarea sau maturarea anumitor tipuri de produse lactate, autoritatea veterinarã competentã poate acorda derogãri generale sau individuale de la condiþiile constructive spaþiilor de depozitare sau maturare; b) în dotare vor fi prevãzute grãtarele ºi rafturile necesare pentru aºezarea produselor sau a ambalajelor, nefiind permis contactul direct al acestora cu pardoseala; c) sã fie asigurat microclimatul (temperaturã, umiditate, ventilaþie) optim pentru produsul respectiv; în scopul permanent al controlului, depozitele vor fi prevãzute cu termometre ºi higrometre cu înregistrare; d) produsele trebuie sã fie aºezate în mod ordonat, pe sortimente, loturi sau ºarje, iar acestea trebuie sã fie marcate vizibil, prin mijloace pe care sã se înscrie, în mod obligatoriu, sortimentul, cantitatea, data intrãrii produsului ºi data expirãrii termenului de valabilitate; e) aºezarea produselor se va face astfel încât fiecare grup sã fie accesibil în vederea controlului sau (dupã caz) a recoltãrii probelor pentru examene de laborator; f) sã se efectueze periodic, dar cel puþin de douã ori pe an, o curãþenie generalã, urmatã de dezinfecþie; ori de câte ori va fi nevoie, se va face dezinsecþie sau deratizare.

sat se numãrã printre cele distincte. Eliminarea din lapte a apei aproape în totalitate determinã realizarea unui produs cu un conþinut ridicat de substanþã uscatã, uºor de transportat ºi depozitat. Datoritã condiþiilor improprii de dezvoltare a

microorganismelor ºi de apariþie a modificãrilor chimice, laptele praf constituie un produs ce se preteazã la o depozitare de lungã duratã.

Caºcavalul afumat se situeazã în extrema lactatelor maturate la temperaturã relativã, ma-

joritatea sortimentelor de caºcaval afumat obligând la depozitãri de minimum 55 de zile, perioadã implicatã în lanþul tehnologic de fabricaþie.

Prima verigã este reprezentatã de aºezarea caºcavalului scos din forme, pentru a fi aºezat pe rafturile din sala de maturare.

Maturarea I a caºcavalului afumat se face la 17-18 grade Celsius ºi umiditatea relativã a aerului de maximum 85%. Dureazã 10-12 zile. În primele zile, roþile de caºcaval sunt aºezate individual la o distanþã de cel puþin 5 cm, întoarcerea lor executându-se de douã ori pe zi. În urmãtoarele zile, se formeazã coloane de douã roþi, care se întorc la douã zile. Spaþiul de maturare este menþinut în permanenþã curat, dezinfectat, ventilat artificial, curenþii de aer fiind dirijaþi de-a lungul rafturilor.

Maturarea a II-a este cea care precede depozitarea-maturare, operaþie care dureazã 45 de zile. Dupã prematurarea finalã, caºcavalul este aºezat în navete dezinfectate ºi transportat în sala de ambalare unde este ambalat în folie termocontractibilã. Aici este supus unui control organoleptic ºi fizico-chimic. Bucãþile de caºcaval se introduc în pungi speciale ºi se videazã într-o instalaþie “Cryovac”. Dupã vidare se introduc, pentru 1-2 secunde, într-un bazin cu apã, la 95 de grade Celsius. Pentru depozitare, caºcavalul este aºezat din nou în navete dezinfectate ºi transportat în sala de maturare, unde se aºeazã pe rafturi suprapuse, câte 3-4 roþi, continuându-se maturarea timp de 45 de zile, la temperatura de 16-18 grade Celsius. În cazul stânelor care deþin atestat pentru fabricarea produselor lactate ºi depozitarea acestora pe termen lung, condiþiile sunt reprezentate primar de existenþa unui spaþiu de lucru de mãrime suficientã, pentru ca activitãþile de recepþie a laptelui ºi de fabricare a produselor lactate sã se desfãºoare în condiþii general igienice adecvate. Construcþia trebuie sã fie conceputã ºi realizatã astfel încât sã excludã contaminarea produselor lactate depozitate pe termen lung. În funcþie de încãperile existente, trebuie astfel dispuse încât sa fie amenajat un spaþiu pentru maturarea prelungitã a brânzeturilor vechi ºi un spaþiu de mãrime suficientã pentru depozitarea produselor finite în condiþii corespunzãtoare; De asemenea, administratorii stânelor trebuie sã asigure spaþiile pentru depozitarea pe termen lung a brânzeturilor: - o sursã de apã a cãrei funcþionare sã respecte normele legislative specifice; - facilitãþi pentru igienizarea containerelor folosite pentru transportul brânzeturilor, precum ºi a echipamentelor ºi ustensilelor folosite pentru fabricare; - ventilaþie naturalã adecvatã ºi, acolo unde este necesar, facilitãþi pentru evacuarea corespunzãtoare a aburilor ºi vaporilor; - iluminatul natural sau artificial adecvat; - un spaþiu separat sau un dulap pentru stocarea detergenþilor, dezinfectanþilor ºi materialelor de igienizare; dezinfectantele ºi produsele similare trebuie sã fie aprobate pentru utilizare în industria alimentarã ºi folosite astfel încât sã nu aibã efecte adverse asupra echipamentelor, ustensilelor, laptelui ºi produselor lactate; folosirea detergenþilor ºi dezinfectanþilor trebuie sã fie urmatã de clãtire cu apã potabilã; - mijloace corespunzãtoare ºi eficiente de protecþie împotriva dãunãtorilor, cum ar fi insecte, rozãtoare etc.; - containere speciale cu închidere ermeticã pentru deºeuri ºi pentru subprodusele care nu sunt destinate consumului uman (zer, zarã).

revista specialiºtilor din industria lactatelor

79

repere

anchetã

Evaziunea domneºte în pieþele de brânzeturi din Bucureºti

Horia Stoian

În condiþiile în care legea impune producãtorilor ºi comercianþilor de produse lactate o serie de standarde ºi reguli pe care aceºtia sunt nevoiþi sã le urmeze, þãranii pieþelor bucureºtene par pur ºi simplu incapabili sã se conformeze cerinþelor respective. În acest timp, procesatorii corecþi par a reclama în van creºterea evaziunii ºi concurenþa neloialã. În Piaþa Matache, indiferenþa faþã de lege e pe faþã Un tur al pieþelor din capitalã aratã încã o datã cum, în unele cazuri, evaziunea fiscalã din sectorul lactatelor este completatã de lipsa de igienã din spaþiile de vânzare. De asemenea, atitudinea reticentã a þãranilor ºi aparenta lipsã de informare a acestora cu privire la procesele tehnologice de obþinere a produselor comercializate lasã de dorit ºi ridicã numeroase semne de întrebare.

Nu în ultimul rând, nesimþirea cu care, pe faþã, pentru profitul personal, þãranii furã sume de bani de la stat, neimpozând cota minimã obligatorie, iar casa de marcat fiind inexistentã sau probabil ascunsã printre calupurile de brânzã într-un mod cât mai discret, creeazã premisa unei pieþe negre a lactatelor.

Dacã în urmã cu câþiva ani, þãranii cumercianþi de produse lactate umpleau hala Pieþei Matache, destinatã produselor respective, în momentul de faþã veþi gãsi doar acei þãrani care au “supravieþuit” cerinþelor impuse acestui sector. Cum au supravieþuit? Ei bine, având în vedere cã, în mod firesc, nimeni nu a fost dispus sã declare pentru FDL cã încalcã legea prin achitarea taxelor ”de bunãvoinþã” cãtre Administraþia pieþei ºi a celorlalþi reprezentanþi ai autoritãþilor, putem doar specula existenþa unei „cutii negre” în care lunar, suma de bani este adunatã. Ce dã naºtere acestei suspiciuni sunt chiar þãranii care, prin modul de servire a produselor, prin lipsa de informare a clientului cu privire la conþinutul lactatelor ºi prin lipsa casei de marcat, argumenteazã perfect acestã afirmaþie. În ciuda faptului cã servirea produselor trebuie realizatã cu mânuºi speciale pentru fiecare produs în parte, þãranii halei de lapte din Piaþa Matache au implementat o metodã alternativã. Din comoditate ºi din lipsã de interes pentru igiena produselor, servirea brânzeturilor se realizeazã cu ajutorul unor pungi ordinare în care este impregnatã o 80

septembrie 2013

combinaþie ineditã de praf, brânzã ºi urme ale altor produse nedorite de consumatori. În condiþii optime, mânuºile folosite pentru servire trebuie schimbate odatã ce produsul a fost vândut sau, cel puþin, sã existe un set diferit pentru fiecare produs în parte.

într-un mod evaziv motivul principal pentru care în hala lactatelor se aflã un numãr mic de þãrani comercianþi, ºi anume, obligativitatea acestora de a deþine o casã de marcat. De asemenea, acesta adaugã faptul cã, în ultimul, an vânzãrile au scãzut cu aproximativ 25 - 30%.

Întrebaþi despre procedeul de obþinere a diferitelor produse comercializate, fiecare þãran din hala respectivã a prezentat o reticenþã ºi o teamã aparte. În mod evident, acest considerent conduce la instalarea ideii cã produsele respective nu sunt întrutotul în regulã din punct de vedere al valorii nutriþionale. În ceea ce priveºte casa de marcat, în momentul documentãrii, aceasta era inexistentã. Iar comentarii cu privire la lipsa acesteia nu au putut fi exprimate de þãranii comercianþi din Piaþa Matache, sub absolut nici o formã.

Perioada în care vânzãrile înregistreazã procente „deosebite” este cea de Paºte ºi sãrbãtorile de Crãciun, deºi, faþã de anii precedenþi, ºi acestea au scãzut într-un mod drastic.

Evaziunea moralã din administraþie creºte evaziunea fiscalã! Într-o tentativã de a obþine o declaraþie oficialã din partea administraþiei pieþei, am fost introdus unui „prezentabil” individ care se presupune a fi administratorul curent. Numele de Cristian Ciocoiu (fost fotbalist român), folosit pentru a se prezenta, ne face sã credem contrariul, aspect care întãreºte prezumþia ”ciupelilor” zilnice din hala Matache.

Dar, pentru a nu face proces de intenþie ºi luând de bun ce ni se spune, administratorul afirmã

Þãranii ambulanþi, „regii evaziunii”!

Piaþa Matache este completatã în mod indirect de þãranii ambulanþi care îºi desfãºoarã activitatea la margine de trotuar, la o distanþã de doar câþiva metri de intrarea principalã a pieþei. Aceºtia sunt poziþionaþi de fiecare datã lângã maºina din care în fiecare dimineaþã sunt descãrcate produsele lactate comercializate. Aceastã categorie de comercianþi se încadreazã cu desãvârºire în categoria celor care susþin evaziunea fisaclã ºi, implicit, piaþa neagrã a produselor lactate. Îmbrãcaþi necorespunzãtor ºi încãlcând orice regulã de igienã, þãranii de pe marginea trotuarelor îºi depoziteazã produsele în condiþii total neadecvate prin care favorizeazã alterarea produselor. De asemenea, servirea acestora este sub orice criticã iar existenþa unei case de marcat nici nu intrã în discuþie.

Piaþa Sudului, „sponsor” al comerþului civilizat!

Spre deosebire de Piaþa Matache, Piaþa Sudului prezintã un nivel de civilizaþie, organizare ºi curãþenie mult mai mare, iar atmosfera generalã este primitoare ºi relaxantã. Mult mai ordonaþi, comerianþii din aceastã piaþã sunt relaxaþi, iar relaþionarea cu ei se poate realiza într-un mod normal ºi natural care nu necesitã o politeþe forþatã.

Preþurile produselor lactate diferã în funcþie de fiecare comerciant în parte, însã, pentru o imagine de ansamblu, se poate gãsi cu uºurinþã telemea de vacã la 15 lei / kg, caº dulce la 15 lei/ kg, caºcaval afumat 30 la lei / kg, caºcaval simplu la 26 lei kg, sau telemea de caprã la 18 lei / kg. În detrimentul opiniei favorabile vine observaþia cã o halã destinatã strict produselor lactate nu este amenajatã. Cu toate acestea, micii producãtori îºi au reprezentanþe în diverse zone ale pieþei.

Iar, dacã þãranii pieþei Matache sunt sub orice criticã, nu acelaºi lucru îl putem spune ºi despre doamna Bucur Paraschiva, comerciant în Piaþa Sudului. Cu o varietate de sortimente provenite din Sibiu (chiar de acolo, subliniem!), doamna Bucur întâmpinã fiecare potenþial client cu un zâmbet primitor care este însoþit de o þinutã vestimentarã adecvatã ºi anume: halat alb ºi curat, ºorþ, ºi un batic care joacã rolul de bonetã. Vitrina curatã ºi existenþa casei de marcat aduc un plus considerabil seriozitãþii de care aceastã comerciantã dã dovadã în fiecare zi.

Doamna Bucur explicã faptul cã a ales sã utilizeze casa de marcat încã din prima zi în care a trecut pe firmã ºi a deschis magazinul model care, de altfel, este strategic poziþionat, cu o deschidere destul de mare pentru potenþialii muºterii.

Piaþa Gorjului: Agitaþie, aglomeraþie ºi frustrare!

dere igienico-sanitar, magazinele prezintã cele mai bune standarde dintre cele existente în pieþele vizitate. În mod evident, alãturi de respectarea normelor de igienã, în magazinele respective se gãsesc ºi casele de marcat perfect funcþionale.

Pentru a afla care sunt propunerile pentru mãrirea fluxului de circulaþie din piaþa Gorjului ºi, de asemenea, care este politica produselor lactate în aceastã piaþã, a fost nevoie de intervievarea administratorului, care însã nu a putut fi gãsit nici în ziua destinatã documentãrii, nici în cele care au urmat. Drept pentru care putem crede cã, dacã în materie de curãþenie lucrurile nu stau rãu, atunci când vine vorba de bani ºi taxe, fiecare face cum crede de cuviinþã. Aºadar, întrebãm retoric: Oare cât o costa ”bunãvoinþa” administraþiei, în Piaþa Gorjului?

Tot la litera legii ajungem Dupã cum se poate observa, aspecte legate de produsele comercializate în piaþa Matache, de modul de prelucrare, prospeþime ºi servire a acestora ridicã semne de întrebare care nu trebuie ignorate sub absolut nici o formã. În Piaþa Gorjului, „comerþul” care dominã este reprezentat de stresul pe care aceasta îl oferã clienþilor, prin aglomeraþia sufocantã, prin îngreunarea accesului la tarabele þãranilor ºi prin proasta poziþionare a magazinelor care vând, printre alte produse, ºi produse lactate.

Dintre cele trei pieþe alese, piaþa Gorjului a prezentat cea mai mare agitaþie, aglomeraþie ºi frustrare. Probabil cã acestea ar putea fi diminuate dacã ar exista un sistem de poziþionare a mãrfurilor comercializate mai eficient. La fel ca în piaþa Sudului, nici piaþa Gorjului nu are o halã destinatã produselor lactate. De fapt, pentru a gãsi o brânzã sau un caºcaval, este nevoie sã îþi rezervi câteva minute bune pentru a gãsi acele puþine magazine „ascunse”, în care se vând telemeaua ºi caºul.

Piaþa Sudului, pe de altã parte, constituie „salata de fructe” idealã, fiind alegerea cea mai bunã, atât din punct de vedere al accesului, cât, mai ales, datoritã atmosferei primitoare ºi a deschiderii þãranilor comercianþi cãtre clienþi. Dar, întrebãm din nou: Nu, cumva, aceastã atitudine vine ºi din faptul cã se respectã legea ºi cã nu au nimic de ascuns? Noi credem cã da ºi, tocmai de aceea, facem apel la textul de lege, în speranþa cã micii producãtori o vor respecta. Aºadar, iatã ce spune Ordinul ANSVSA nr. 11:

Aºadar, poziþionarea magazinelor destinate produselor lactate lasã de dorit. Cu toate acestea, odatã gãsite, varietatea sortimentelor în materie de brânzã este destul de mare. Din punct de ve-

”Producãtorii agricoli, crescãtorii de bovine, îºi pot valorifica laptele crud (pe lângã cantitatea predatã la centrul de colectare) sau produsele din lapte, în spaþii autorizate

sanitar veterinar, prin asumarea responsabilitãþii pentru ca produsele lactate pe care le comercializeazã sã nu punã în pericol sãnãtatea consumatorilor.

Personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A.-Teritoriale, monitorizeazã ºi verificã permanent acest segment de activitate urmãrind, ca: - Laptele sã fie obþinut de la animale sãnãtoase, în condiþiile respectãrii normelor de igienã.

Producãtorul trebuie sã deþinã: - document de înregistrare sanitarã veterinarã pentru vânzare directã ºi sau, vânzare cu amãnuntul, eliberat de D.S.V.S.A-Teritorial - certificat de producãtor eliberat de primãria din localitate vizat de asociaþia profesionalã ºi/sau medicul veterinar zonal, - fiºa de sãnãtate a animalelor, vizatã de medicul veterinar, - carnet de sãnãtate al producãtorului cu viza medicului uman.

• Sã respecte condiþiile de igienã privind transportul, depozitarea ºi comercializarea acestor produse, • Laptele sau produsele sã nu fie falsificate sau sã prezinte modificãri anormale ale aspectului /culorii, mirosului, gustului ori consistenþei, • Sã nu fie contaminate cu diferite impuritãþi, sã nu fie transportate sau prezentate în ambalaje murdare, ori improprii pentru produsele respective; • Sã ofere consumatorului date privind identitatea producãtorului, sortimentul de produs, data obþinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetã ataºatã pe ambalaj, sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.”

Dar, peste toate, este necesar ca autoritãþile de control sã îºi facã datoria, penalizând drastic pe toþi cei care încalcã legea.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

81

repere

sondaj de opinie

Ilie Stoian

Ce mãsuri ar trebui luate pentru îmbunãtãþirea sectorului de producþie a laptelui?

Which measures should be taken in order to improve the milk production sector?

Aºa cum e ºi firesc, înaintea unor schimbãri importante, situaþia e uºor confuzã în rândul fermierilor producãtori de lapte. Dar, mai cu seamã, pãcãtoasa de situaþie e de-a dreptul dramaticã pentru mulþi dintre ei. Destui jelesc, odatã cu obligativitatea producerii laptelui conform, iar alþii tremurã la gândul cã, din 2015 nu vor mai fi cote de lapte în Uniunea Europeanã. Unii au socotit cã vreo 800.000 de mici fermieri vor dispãrea, dupã 1 ianuarie 2015, dar alþii spun cã, nici vorbã sã fie un surplus de lapte piaþa europeanã sau româneascã; ba, din contrã!

Pânã una, alta, imaginea sectorului producþiei de lapte e din ce în ce mai înceþoºatã, fapt care ne-a determinat sã iniþiem acest sondaj de opinie în rândul fermierilor, dar ºi a celor legaþi direct de sector, pe care i-am rugat sã ne rãspundã la urmãtoarea întrebare: Ce mãsuri ar trebui luate pentru îmbunãtãþirea sectorului de producþie a laptelui? Iatã ce rãspunsuri am primit:

As is natural, before major changes, the situation is slightly confused among dairy farmers. But, above all, this situation for many of them is dramatically. Some of them cry since the production of compliant milk become mandatory and others tremble at the thought that once with 2015 will not be EU milk quotas anymore.

Some have thought that about 800,000 small farmers will disappear after 1 January 2015, but others say, no way to be a milk surplus on the European or Romanian markets; on the contrary! In the meantime, the image of milk production is becoming more blurred, fact which prompted us to initiate this survey among farmers, but also among those directly linked to the sector.

We asked them to we answer the following question: What measures should be taken to improve the milk production sector? Bellow are presented the answers received:

Maria Stupinean (Euroagromat): ”Pentru revigorarea producþiei de lapte am avea nevoie de subvenþii la producþia de lapte, aºa cum aveam înainte. Dar, înainte de toate, autoritãþile ar trebui sã stabileascã un preþ minimal de achiziþionare a laptelui-materie primã de cãtre procesatori, pentru cã murim de foame cu pita în mânã! ªi, nu în ultimul rând, ar trebui îmbunãtãþit sistemul de accesare a fondurilor de finanþare.”

Ms. Maria Stupinean (Euroagromat farm): "For the revival of production of milk we need milk production subsidies, as we had before.

But, above all, the authorities should set a minimum purchase price of raw milk, because “we starve with the bread in our hands”! And last but not least, the system should be improved to access grant funds. "

82

septembrie 2013

Mr. Calin Fãrgaciu (Agricultural Cooperative Somes-Aries): "I think that milk production would gain a new value if the authorities would have supported the producer groups and also their zonal organization.

In this way we could pull together the milk and we could not only offer it for better price for processing, but we could better market it by entering into the retail networks. Finally, the government could draw up a supporting program for the purchase of milking rooms, not necessarily for every farmer in part, because they can be grouped, something similar to the program that was developed at the time of purchase of individual milking machines. Anyway, I am referring here to support programs for farms upgrading. "

highlights

market survey

Cãlin Fãrgaciu (Cooperativa Agricolã Someº-Arieº): ”Cred cã producþia de lapte ar cãpãta o nouã valoare, dacã autoritãþile ar sprijini grupurile de producãtori dar ºi organizarea zonalã a acestora. Aºa, am putea sã adunãm la un loc laptele ºi am putea, nu numai sã-l oferim la un preþ mai bun, spre procesare, dar l-am putea valorifica mai bine ºi intrând în reþelele de retail, în hipermarket-uri. Nu în ultimul rând, Guvernul ar putea întocmi un program de sprijin pentru achiziþionarea unor sãli de muls, nu neapãrat pentru fiecare fermier în parte, pentru cã aceºtia se pot grupa; ceva similar cu programul care a fost derulat la vremea achiziþionãrii aparatelor individuale de muls la bidon. Oricum, mã refer aici la programele de sprijin pentru retehnologizarea fermelor.”

Claudiu Frânc (Federaþia Crescãtorilor de Taurine): ”Sectorul producþiei de lapte poate fi sprijinit prin luarea de mãsuri eficiente, în beneficiul fermierilor, dar cu respectarea legislaþiei Uniunii Europene.

Totodatã, trebuie gãsite soluþii cu adevãrat eficiente pentru finanþarea tinerilor care doresc înfiinþarea unor ferme de lapte, dar aceste programe trebuie corelate neapãrat cu stimularea sectorului zootehnic.

Nu în utlimul rând, ºi cât mai repede cu putinþã, trebuie rezolvatã problema certificãrii conformitãþii laptelui pentru micii producãtori care vând lapte în pieþe. Dispariþia acestora ar crea un deficit, atât în privinþa aprovizionãrii populaþiei cu lapte proaspãt, cât ºi diminuãri ale sectorului de producþie, în sine.”

Cristian Lungu (Asociaþia Proprietarilor de Automate de Lapte): ”Vaca de lapte trebuie favorizatã necondiþionat, cum necondiþionat trebuie sprijinit întregul sector de producþie a laptelui, inclusiv pe linia reîmprospãtãrii efectivelor, a selecþiei animalelor, a selecþiei materialului seminal etc. Dar, mai ales, trebuie ca subvenþia sã fie egalã cu aceea primitã de fermierii din celelalte state ale Uniunii Europene. Altfel, nu vom putea concura cu ei, ca preþ, chiar dacã sunt semne cã, dupã 2015, cantitatea de lapte produsã în UE nu va acoperi necesarul de procesare.”

Devie Benoit (Lacto Devagro): ”Ar fi foarte bine ca statul român sã facã precum s-a fãcut în Occident, acolo unde achiziþionarea de tehnologii pentru fermele de lapte erau scutite de impozite. Aºadar, consider cã trebuie acordate facilitãþi fiscale fermierilor producãtori de lapte”.

Claudiu Mihai Daviþoiu (Agroindaf Afumaþi): ”Subvenþiile trebuie acordate pe producþia de lapte, nu pe alte activitãþi. În acelaºi timp, trebuie sprijinite formele asociative, pentru cã doar acestea vor fi viabile economic, în viitor.”

Nicuºor ªerban (Romlacta): ”Fermierilor producãtori de lapte din România trebuie sã li se asigure condiþii de egalitate cu acelea ale fermierilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Iar, aceasta nu se poate realiza decât prin modificarea ºi eficientizarea legislaþiei, dar ºi prin îmbunãtãþirea condiþiilor financiare de susþinere a sectorului.”

Ioan Cristoloveau (AlexDi Impex): ”Consider cã, pentru mai binele sectorului, autoritãþile ar trebui sã fie mai ferme în activitatea de control a calitãþii laptelui, iar cine a investit ºi cine face producþie de calitate, sã primeascã subvenþie. Pentru restul, sã se gãseascã o formã de ajutor social, ca sã nu disparã ºi cei cu douã, trei vaci. Dar, legat de calitatea laptelui, ar fi bine ca laboratoarele de analizã care stau degeaba sã fie date în administrare unor forme juridice neutre, între producãtori ºi

Claudiu Franc (Cattle Breeders Federation): "Milk production sector can be supported by taking effective measures to benefit farmers but in compliance with EU legislation. However, truly effective solutions must be found to fund young people who wish to set up dairy farms, but these programs have to be necessarily correlated with stimulation of the livestock sector. Last but not least, and as quickly as possible, must be solved the problem of milk compliance certification for small producers who sell milk on the market. Their disappearance would create a deficit both in terms of supplying the population with fresh milk and reducing the capacity in the production sector itself. " Cristian Lungu (Vending Milk Machines Owners’ Association): "Milking cow has to be favored unconditional as to be supported unconditionally the entire milk production sector, including on the cattle refreshing line, selection of animals, semen material selection, etc. But mostly, the subsidy must be equal to that received by farmers in other EU countries. Otherwise, we will not be able to compete with them in terms of price, although there are signs that, after 2015, the amount of milk produced in the EU will not meet processing needs. " Devie Benoit (Lacto Devagro): "It would be great that the Romanian state to act as in the West, where the acquisition of technologies for dairy farms were exempt from taxes. So, I think that the state should provide tax facilities for dairy farmers. " Mihai Claudiu Daviþoiu (Agroindaf Afumati): "The subsidies must be given for milk production, not for other activities. At the same time, the associative forms have to be given support, because only they will be economically viable in the future. " Nicuºor ªerban (Romlacta): “Dairy farmers from Romania must be provided on equal terms with those farmers from the other European Union member states. And, this cannot be achieved without the modification and improvement of legislation, and without improving financial conditions supportive for the sector. " Ioan Cristoloveau (AlexDi Impex): "I think, for the sake of the sector, the authorities should be more assertive in the control of milk quality, and who invested and produced quality production to receive subsidies.

For the rest, to find a form of social support so that those with two or three cows do not disappear. But, regarding the quality of milk, it should be better that the laboratories for analyses that sit around without being functional to be administrated by neutral legal forms, between producers and processors, because it is unfair that those who have made invest-

revista specialiºtilor din industria lactatelor

83

afacere

interviu ments to be considered the same with those who have not invested any money! Finally, I consider that diesel must also be subsidized for the livestock sector. " Sorin Degeratu (Datcomp Impex): "First of all, I think we should have a VAT as they have all civilized countries of Europe, which would be beneficial for everyone. Then, the banks should have special programs for farmers in general, allowing them to grant including with the production or with the animals owned. At the same time, it should be carried out an effective system of insurance and, not least, a substantial improvement of the tax system by granting exemptions and facilities, especially for the purchase of machinery and technology. " Georgeta Nicholas (Promotech): "We want so hard that the bureaucracy to be reduced and the officials to be more efficient. Here, we are controlled by all levels and we cannot get our subsidies, which are given once a year instead of giving when you need them, when you work the land, when you gather the hay etc. In addition, it should be existing a form of protection for farmers both for the the producers and for the inputs suppliers, because us, the individual farmers have no bargaining power, being practically forced to sign some papers and accept some prices imposed by them. " "But what the state says, Sir?"

procesatori, pentru cã e nedrept ca aceia care au fãcut investiþii sã fie puºi pe picior de egalitate cu aceia care nu au investit niciun leu! Nu în ultimul rând, consider cã motorina trebuie ºi ea subvenþionatã, pe partea de zootehnie.”

Sorin Degeratu (Datcomp Impex): ”În primul rând, cred cã ar trebui sã avem un TVA aºa cum au toate þãrile civilizate din Europa, lucru care ar fi benefic pentru toatã lumea. Apoi, bãncile ar trebui sã aibã programe speciale destinate fermierilor ºi agricultorilor, în general, acestora permiþându-li-se sã garanteze inclusiv cu producþia realizatã sau cu animalele deþinute. În acelaºi timp, trebuie realizat ºi un sistem eficient de asigurare ºi, nu în ultimul rând, o îmbunãtãþire substanþialã a sistemului de impozitare, prin acordarea de scutiri ºi facilitãþi, în special la achiziþionarea de utilaje ºi tehnologii.”

Georgeta Nicolae (Promotech): ”Tare ne-am dori ca birocraþia sã se diminueze, iar funcþionarii sã fie cât mai eficienþi. Iatã, noi suntem controlaþi de toate eºaloanele ºi nu ne putem lua subvenþiile care, ºi aºa se dau o datã pe an, în loc sã se dea atunci când ai nevoie de ele, când lucrezi terenul, când aduni fânul etc. În plus, ar trebui o formã de protecþie a fermierilor atât în faþa procesatorilor, cât ºi a furnizorilor de imputuri, pentru cã noi, fermierii individuali, nu avem nicio putere de negociere a contractelor, fiind practic forþaþi sã semnãm niºte hârtii ºi sã acceptãm niºte preþuri impuse de ei.”

84

septembrie 2013

Rereading the farmers’ answers was self-evident to wonder, as the popular character Moromete said: "But what the state says, sir?" Well, what to say? The state does not say anything. The representatives of the Ministry of Agriculture (MADR) would have to do it, but we see that they avoid doing this. Knowing what it has to follow, the title question we did not placed it now to the leading officials of MADR, but since the end of last year. Answers were evasive, because simply they had no strategy for meeting potential negative effects of the two dates that seem to be fateful, 2014 and 2015. In general, they just present a fact, as Romanian farmers would not know how things are. One of those who is trying to move things is the State Secretary, Mr. Achim Irimescu. Here's what he said recently, for Agerpres: "The European Commissioner, Dacian Cioloº, will organize this autumn a conference to present some "soft landing" measures to help the sector after 2015. I spoke to the Minister of Agriculture and we try to encourage established family farms with at least 20 cows, by giving them free projects for almost 50,000 euros. Such a session will be launched before the summer on the current National Rural Development Program (NRDP).

But I do not have many illusions, because if they do not have money for co-financing, in vane I come up with some mechanisms because they have to input something. We will have also in the future NRDP a measure to encourage milk production sector. Now we have special subsidies for disadvantaged areas, which can reach up to 300 euro per animal head, but they only got the grant, said thanks and did nothing. There are about 800,000 beneficiaries in this situation with 2-3 cows, meaning 90% of farms. They have the grater chances to disappear. They will not compete with the outsiders who will come with cheap milk. The Germans have 10 tones per cow, and the Romanians produce more than 3 tons, in the best case. For example, I bought from Germany fresh milk, whole,

”Dar statul ce zice, domnule?”

Recitind rãspunsurile fermierilor, a fost de la sine înþeles sã ne întrebãm, precum Moromete în Poiana lui Iocan, ”Dar statul ce zice, domnule?” Pãi, ce sã zicã? Statul nu zice nimic. Reprezentanþii Ministerului Agriculturii ar trebui sã o facã, dar nouã se pare cã aceºtia dau din colþ în colþ. ºtiind bine ce are sã urmeze, întrebarea din titlu nu am pus-o acum, unor funcþionari de frunte ai MADR, ci încã de la finalul anului trecut. Rãspunsurile au fost evazive, pentru cã, pur ºi simplu, nu aveau nicio strategie de preîntâmpinare a eventualelor efecte negative generate de cele douã date care par a fi fatidice, 2014 ºi 2015. În general, aceºtia se rezumã doar la a prezenta o stare de fapt, ca ºi cum fermierii României nu ar cunoaºte cum stau lucrurile. Unul dintre aceia care chiar încearcã sã miºte lucrurile este Secretarul de Stat Achim Irimescu. Iatã ce declara, de curând, pentru Agerpres: ”Comisarul european, Dacian Cioloº organizeazã în toamnã o conferinþã pentru a prezenta niºte mãsuri de "soft landing", de ajutor pentru sector, dupã 2015. Am vorbit cu ministrul Agriculturii ºi încercãm prin stabilirea fermelor familiale pe care vrem sã le încurajãm, cu cel puþin 20 de vaci, sã le dãm proiecte gratuite pânã în 50.000 de euro. O astfel de sesiune va fi lansatã pânã în varã pe actualul Program Naþional de Dezvoltare Ruralã (PNDR).

Dar nu îmi fac mari iluzii, pentru cã dacã ei nu au bani de cofinanþare, degeaba vin eu cu niºte mecanisme, pentru cã trebuie sã mai punã ºi ei ceva. Vom avea ºi în viitorul PNDR o mãsurã ca sã încurajãm sectorul laptelui. Acum avem în zonele defavorizate subvenþii speciale, care pot ajunge ºi la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subvenþia, au zis mersi ºi nu au fãcut nimic. Sunt vreo 800.000 de beneficiari în situaþia asta cu 2-3 vaci, adicã 90% dintre ferme. Aceºtia au cele mai mari ºanse sã disparã. Nu vor face concurenþã celor din afarã, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vacã, iar aceºti români produc cel mult 3 tone, în cel mai fericit caz. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspãt, integral, netratat, la 58 de cenþi ambalat în cutie Tetra Pack, iar în România nu o sã gãsim niciodatã sub un euro.” Sã sperãm cã mãsurile anunþate mai sus se vor dovedi eficiente dar, dacã domnul Irimescu ”nu îºi face iluzii”, fermierii la ce sã spere!?

untreated, at 58 cents packed in Tetra Pack, while in Romania we will never find less than one euro”. Hopefully these measures announced above will prove to be effective, but if Mr. Irimescu has "no illusion", then the farmers what to hope!?

Following Mr. Irimescu in expressing his opinions, the Minister of Agriculture, Mr. Daniel Constantin, sees by himself, once again, the situation and announced in a press conference that "they will intervene" in any way, but for now ... Here's the quote: "In 2015, milk quotas will be eliminated, and the challenge that Romania has could be right on this sector, because it will be a very strong competition on milk imports. And at present, many enterprises in Transylvania, unfortunately, imports milk from Hungary, because there is not enough milk to meet the quality. And I think we should interfere with a sub-program in this sector. For the moment has not yet been determined how it will be allocated this support, but in this autumn will be presented all funding schemes for 2014-2020 in accordance with the Common Agricultural Policy "(press conference August 27, Tulcea).

Regarding the responses received from farmers, we hope that for at least some of the problems to find a solution. Because we do not think that we want to eat “Sibiu” cheese made of milk from Papua New Guinea. And so, the local markets are full of "Sibiu" cheese made in the apartments around Obor Market!

Secondându-l pe domnul Irimescu în exprimarea opiniilor, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, constata ºi el, încã o datã, starea de fapt ºi anunþa într-o conferinþã de presã cã ”se va interveni” în vreun fel, dar deocamdatã...Iatã citatul: “În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru cã va fi o competiþie foarte puternicã pe importurile de lapte. ºi în momentul de faþã, foarte multe întreprinderi din Transilvania, din pãcate, importã lapte din Ungaria, pentru cã nu existã suficient lapte care sã corespundã calitativ. ºi cred cã ar trebui sã intervenim cu un subprogram pe acest sector. Deocamdatã nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar în toamna acestui an vor fi prezentate toate schemele de finanþare pentru 2014-2020 în acord cu Politica Agricolã Comunã” (Conferinþa de presã din data de 27 august, Tulcea). Dar-ar Domnul! În privinþa rãspusurilor primite de la fermieri, sperãm ca, mãcar o parte dintre problemele ridicate sã-ºi gãseascã rezolvarea. Nu de alta, dar nu credem cã dorim sã mâncãm, sã zicem, brânzã de Sibiu fãcutã cu lapte din Papua Noua Guinee. ªi aºa, tarabele sunt pline de brânzã ”de Sibiu”, fãcutã în garsonierele din jurul Pieþei Obor!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

85

repere

internaþional

Energie mai ieftinã = lactate mai ieftine

Gabriel Niþulescu

Preþul producerii de energie va scãdea cu 20-30% pânã în 2016, aratã un reputat specialist din domeniu.

Schimbãri majore sunt pe cale sã se producã în domeniul producþiei de energie, ceea ce va influenþa dramatic sectorul agricol ºi în special segmentul producþiei vegetale aflat în strânsã legãturã cu cel al producerii energiei alternative, susþine Jim Wiesemeyer, prim-vicepreºedinte ºi responsabil peste departamentul Agriculturã ºi Politici Comerciale la Informa Economics – lider mondial în activitãþi de cercetare de piaþã ºi consultanþã în domeniile agricol, agribusiness ºi al mãrfurilor tranzacþionabile. Wiesemeyer a fãcut aceste declaraþii în luna iulie în cadrul discursului susþinut la conferinþa ”Wyffels Hybrids Corn Strategies” din Oxford Junction, Iowa, SUA. Sectorul zootehnic nu va scãpa însã nici el de influenþele acestor evoluþii, având în vedere cã hrana animalelor (ºi deci costurile de producþie ale sectorului) depind de schimbãrile ce se produc în sectorul vegetal.

“Nu foarte mulþi specialiºti susþin aceastã opinie la momentul actual. Eu pot greºi. Dar eu cred cã

86

septembrie 2013

preþul barilului de petrol va ajunge la 65-75 USD, în urmãtorii ani, în condiþiile în care acesta este deja sub pragul de 100 USD/baril.”, arãta Jim Wiesemeyer. "Preþul benzinei s-a redus ºi el cu 3 USD/galon. E ca ºi cum am avea o reducere de taxe.”, îºi continuã acesta argumentaþia.

Preþul combustibilului pentru uz casnic a scãzut cu 11% faþã de nivelul maxim înregistrat în 2005, iar producþia a crescut cu 30% faþã de 2008. Impactul acestor evoluþii este egal cu cel al creºterii cantitãþii disponibile pe piaþã cu 4 milioane de barili/zi.

Din perspectiva producþiei de porumb destinatã producerii de combustibili rezultã un surplus de circa 2 miliarde ”bushel”-i (circa 700 milioane de hectolitri).

“Cererea externã pentru petrol este în uºoarã scãdere, aºa cã, nu numai cã ne confruntãm cu o creºtere a producþiei mondiale ºi a SUA, de petrol, ci, în paralel ºi cu o scãdere a consumu-

lui atât în SUA” (piaþã care contabilizeazã peste 20% din consumul mondial – primul loc în lume ca piaþã naþionalã), ”cât ºi la nivel mondial” (inclusiv în China – a doua piaþã naþionalã la nivel mondial, din punctul de vedere al consumului de petrol – 10% din consumul mondial), declara Wiesemeyer. În plus, peste tot în lume subvenþiile la combustibili sunt în scãdere, iar normele cu privire la protecþia mediului sunt din ce în ce mai stricte. În Europa ºi Japonia se înregistreazã un nivel scãzut al vânzãrilor de autovehicule, o creºtere a gradului de urbanizare ºi un ritm scãzut al creºterii economice.

Cu peste 170 miliarde de barili noi descoperiþi în nisipuri petrolifere, rezervele canadiene de petrol sunt în creºtere. La fel se întâmplã ºi cu depozitele de petrol descoperite în platformele continentale ce aparþin unor þãri africane ºi latinoamericane, iar în Irak ºi Rusia producþia de petrol este pe un puternic trend ascendent.

Gazele naturale - mai ieftine - înlocuiesc produsele petroliere “Toate aceste evoluþii au însã un puternic impact asupra altor sectoare ale economiei,” arãta expertul american. “Biocombustibilii devin mai puþin competitivi în aceste condiþii, preþul benzinei ºi motorinei putând ajunge sub cel al etanolului ºi biodieselului. De asemenea, utilizarea gazelor naturale se aflã pe un trend ascendent, influenþat ºi de preþul mai scãzut la aceastã materie primã.

Oferta abundentã va înlocui sau va tempera cererea de petrol în cazul mai multor industrii.”, completã acesta.

SUA ºi China este de aºteptat cã vor folosi mai mult gaz natural lichid (GPL), în detrimentul motorinei, pentru flotele lor de camioane. În Orientul Mijlociu, Arabia Sauditã a descoperit ºi exploateazã rezerve mai mari de gaze naturale, ceea ce va conduce la existenþa unor cantitãþi mai mari de gaze naturale pentru exportul destinat pieþei mondiale.

Producãtorii de mase plastice trec la utilizarea ca materie primã a gazelor naturale, înlocuind petrolul.

Maºinile agricole urmeazã. ªtiu însã cã existã sceptici cu privire la folosirea GPL-ului în acest domeniu.

Vreau sã vã spun însã cã anul trecut am participat în Austin, Texas la o întâlnire cu fermierii, iar un producãtor de bumbac l-a întrebat pe un ton imperativ, pe un reprezentant al corporaþiei John Deere, “Când vom avea mai multe tractoare ºi combine care sã funcþioneze cu GPL?”. Astfel de echipamente sunt în prezent doar pe planºetele proiectanþilor, dar nu peste mult timp cererea pentru astfel de utilaje va cãpãta consistenþã, transformându-se într-o evoluþie de duratã pentru sectorul de maºini agricole,” declara oficialul Informa Economics.

comerþul exterior al SUA din ultimele decenii.

Multe din problemele din trecut ce erau legate de realizarea exporturilor constau în nivelele de tarifare ºi în accesul la anumite pieþe. În prezent, însã exportatorii americani se confruntã în special cu bariere non-tarifare. Invocarea prezenþei ractopaminei în carne, de China ºi Russia este cel mai recent exemplu al utilizãrii barierelor netarifare pentru stoparea exporturilor americane pe aceste pieþe.

“Le-a luat mai puþin de o secundã unor þãri asiatice precum Japonia, Coreea de Sud ºi Taiwan sã decidã oprirea importurilor de grâu alb din SUA pentru cã au descoperit cã o plantã dintr-un câmp al unei ferme din Oregon era dintr-o specie de grâu modificatã genetic ce nu avea aprobare de export,” arãta acesta. “De aceea este necesarã elaborarea unei politici comerciale eficiente.”

Fermierii trebuie sã-ºi facã temele În ceea ce priveºte cererea de biocombustibil, Wiesemeyer nu anticipeazã o modificare a volumului acesteia pe termen scurt (urmãtoarele ºase luni din acest an), dar se aºteaptã la schimbãri începând cu 2014.

“Este doar matematicã, pentru cã acum legea impune o proporþie a biocombustibilului de 10%.

Existã normele pentru E15 (proporþie a biocombustibilului în combustibilul furnizat la pompã de 15%), dar piaþa nu este pregãtitã sã facã trecerea, având în vedere de ceea ce este necesar de fãcut pentru aceasta. Vor trece 10 ani pentru ca un nou produs sã fie acceptat.”, aratã Wiesemeyer. “. În 2007, când dispoziþiile au prevãzut dublarea proporþiei de etanol din combustibilul livrat la pompã, Agenþia de Informare din domeniul Energiei (Energy Information Agency - EIA) a construit o serie de proiecþii cu privire la consumul de benzinã din SUA. “Ei nu au luat însã în calcul faptul cã va avea

loc o puternicã crizã financiarã, care a limitat deplasãrile pentru afaceri ºi ei nu au realizat impactul extraordinar al economiilor de combustibil realizate de corporaþii,” explica oficialul Informa Economics. Ca urmare, consumul de combustibil a scãzut ºi pe cale de consecinþã ºi cererea pentru biocombustibilii care intrã în componenþa benzinei ºi motorinei livrate la pompe.

O cerere mai scãzutã pentru bio-combustibili se va reflecta însã ºi în cererea pentru materia primã din care se produceau aceºtia ºi în special în cererea pentru porumb.

Din perspectiva politicii economice, Wiesemeyer spune cã s-a fãcut o greºealã strategicã, în sensul elaborãrii unor mãsuri prea rigide, când ar fi trebuit sã se opteze pentru mãsuri anuale, bazate pe prognozele anuale cu privire la consumul de benzinã ºi motorinã din urmãtorul interval de un an.

“Am vorbit despre actorii din industria laptelui ori a celor din industria cãrnii de porc, vitã sau curcan, care au înregistrat mari pierderi. Ei îºi exprimau îngrijorarea cu privire la mãsurile legate de etanol, când de fapt în 2005 ºi 2007 (când a fost adoptatã legislaþia cu privire la biocombustibili) ei nu ºi-au fãcut temele. Nu existã în prezent nicio analizã economicã a impactului mãsurilor din anii 2005-2007 cu privire la etanol. Au existat consecinþe ale acelor mãsuri care nu au fost avute în vedere la acel moment. Acum anumite grupuri doresc abrogarea dispoziþiilor cu privire la includerea biocombustibililor în combustibili, ceea ce ar putea fi o mare prostie. Acele mãsuri constituie o politicã strategicã logicã ºi care a reprezentat cea mai importantã schimbare la care am asistat în întreaga mea carierã, în politica agricolã, schimbare ce a condus la redefinirea fundamentalã a importanþei culturii porumbului. ”

O conjuncturã complicatã Nici evoluþiile macroeconomice ºi geopolitice la nivel global nu trebuie scãpate din vedere cu privire la evoluþia preþului combustibililor ºi implicit a cererii pentru material primã din care acestea se produc. "Egipt, Siria, Iran, Israel, Irak, China ºi Japonia sunt importante din punctul de vedere al datelor macroeconomice (producþii mai mari, cerere mai scãzutã, preþuri mai reduse) ºi orice problemã geo-politicã poate arunca în aer ºi cele mai precise prognoze,” declara oficialul Informa Economics.

Wiesemeyer sugera fermierilor americani producãtori de porumb sã priveascã mai atent ºi la

revista specialiºtilor din industria lactatelor

87

util Ilie Stoian

legislaþie

A fost elaboratã noua Lege a zootehniei

Printre ultimele acte normative elaborate de Parlamentul României, se numãrã ºi noua Lege a Zootehniei, act care, prin intrarea lui în vigoare, va abroga legea emisã în anul 2002. Prezentãm mai jos principalele prevederi, cu specificaþia obligatorie cã toþi cei interesaþi sunt rugaþi sã îºi exprime opiniile cãtre organizaþiile profesionale de care aparþin, pentru ca, ulterior, sã se aducã modificãrile cuvenite.

Accent pus pe calitate ºi protecþia mediului ”Prezenta lege reglementeazã creºterea ºi ameliorarea animalelor, având ca scop realizarea urmãtoarelor obiective: asigurarea continuitãþii desfãºurãrii activitãþii de creºtere ºi ameliorare a efectivelor de animale la un nivel superior; menþinerea ºi sporirea valorii de ameliorare ºi a diversitãþii genetice a animalelor; utilizarea metodelor de creºtere care sã corespundã normelor de protecþie a mediului, de protecþia animalelor, de sãnãtate publicã, normelor sanitare veterinare aflate în vigoare, respectiv cerinþelor pieþei; îmbunãtãþirea calitãþii produselor animaliere, rentabilitãþii ºi competitivitãþii pe piaþã a producþiei realizate; conservarea fondului genetic al speciilor autohtone, efectivelor de animale existente respective, diversitatea fondului genetic în cazul acestor specii de animale; asigurarea alinierii la standardele internaþionale. Legea vizeazã crescãtorii de taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blanã, canide, feline, pãsãri, albine ºi viermi de mãtase. În cuprinsul ei, noua lege defineºte mai exact termeni ºi expresii în concordanþã cu legislaþia europeanã, fiind vizate: ameliorarea animalelor, valoarea de ameliorare, asociaþia de crescãtori, organizaþia de crescãtori, crescãtorii, registrul genealogic, lucrãrile de selecþie, hibridare, controlul performanþelor, testarea reproducãtorilor, evaluarea geneticã, certificatul de origine,

88

septembrie 2013

însãmânþarea artificialã, transferul de embrioni, embrionul, materialul seminal, materialul seminal congelat, centrul de colectare, centrul de depozitare, monta naturalã autorizatã, staþia de incubaþie pãsãri, nutreþurile combinate, aditivii furajeri etc. În lege, creºterea ºi exploatarea animalelor este definitã a fi ”activitatea desfãºuratã de crescãtorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, în scopul obþinerii de produºi ºi produse animaliere.” În plus, se specificã: ”Activitatea de creºtere a animalelor se realizeazã în exploataþii zootehnice. În alegerea sistemelor de creºtere ºi a tehnologiilor de exploatare, crescãtorii de animale sunt obligaþi sã previnã poluarea, deteriorarea mediului ºi sã respecte regulile de protecþie a animalelor, precum ºi mãsurile de apãrare a sãnãtãþii acestora. Asociaþiile ºi organizaþiile crescãtorilor de animale care fac dovada reprezentãrii la nivel naþional a crescãtorilor pentru care au fost constituite sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale ca parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creºtere ºi a politicilor pe produs. Reprezentativitatea asociaþiilor de crescãtori se dovedeºte prin acreditarea acordatã de autoritatea competentã pentru înfiinþarea ºi menþinerea registrelor genealogice ºi implementarea programelor de ameliorare.

Reprezentativitatea organizaþiilor de crescãtori se dovedeºte prin crescãtorii afiliaþi care deþin

cel puþin 30% din efectivul de animale pe specia respectivã.”

Importanþã acordatã nutriþiei Noua Lege a Zootehniei alocã o importanþã deosebitã nutriþiei animalelor: ”Compoziþia materiilor prime furajere, a nutreþurilor combinate ºi a altor produse de uz furajer trebuie sã fie stabilitã prin analizã în laboratoare acreditate ºi va cuprinde, în ordinea de mai jos, cel puþin urmãtoarele elemente: a) procent minim de proteine brute; b) procent maxim sau minim de proteinã echivalentã provenit din azot neproteic; c) procent minim de grãsime brutã; d) procent maxim de celulozã brutã; e) procent maxim de umiditate; f) procent maxim de cenuºã brutã.

Termenul "proteine" nu este permis în specificaþia produselor care conþin azot neproteic adãugat. Materiile prime cum ar fi ureea, fosfatul de amoniu, polifosfatul de amoniu, paiele ºi pleava amonizatã de cereale sau alte asemenea sunt surse de azot neproteic.”

Textul integral al propunerii legislative poate fi consultat pe site-ul Parlamentului României, iar eventualele propuneri pot fi trimise direct Comisiei pentru Agriculturã.

useful

legislation

It was established the new law of livestock Among the last documents drafted by the Romanian Parliament it is included a new law of livestock, document which by its entry into force, will repeal the law issued in 2002. Below there are presented the main provisions, specifying mandatory that those interested are asked to express their opinions to the professional organizations they belong to, in order to make the proper changes.

Focus on quality and environment protection ”This law regulates the growth and amelioration of animals, aimed at achieving the following objectives: ensuring continuity of raising and ameliorating activities for livestock at a higher level; maintaining and enhancing the value of breeding and genetic diversity of animals; using farming methods corresponding to the protection of the environment, animal welfare, public health, animal health norms and meeting the market requirements; improving the quality of animal products, profitability and market competitiveness of its production; conservation of domestic species; ensuring alignment with international standards. This law targets the breeders of: cattle, buffaloes, horses, sheep, goats, pigs, rabbits, fur animals, dogs, felines, birds, bees and silkworms.”

In its content, the new law specifically defines terms and phrases, in accordance with European legislation, targeting: Animals’ amelioration, Breeding value, Breeders’ association, Breeders’ organization, breeder, genetic registry, work selection, hybridization, performance control, genetic evaluation, certificate of origin, artificial insemination, embryo transfer, embryos, semen, frozen semen, collecting center, storage center, natural authorized insemination, poultry hatchery, compound feed, feed additives, etc.

of feed materials, compound feed and the use of other feed products must be determined by analysis in certified laboratories and will include in the following order, at least the following : a) minimum percentage of raw protein; b) maximum or minimum percentage of equivalent protein derived from non-protein nitrogen; c) minimum percentage of raw fat; d) maximum percentage of raw celluloses; e) maximum percentage of moisture; f) maximum percentage of raw ash.

The term "protein" is not allowed in the products specification of containing non-protein nitrogen added. Raw materials such as urea, ammonium phosphate, ammonium Polyphosphates, cereal straw or other alike sources of non-protein nitrogen. "

According to the law, growth and exploitation of animals is defined as "the work of farmers, regardless of their legal status with the purpose to obtain products and animal products."

In addition, there is specified: "farming activity takes place in livestock holdings. For the choice of farming systems and operating technologies, farmers are required to prevent pollution, environmental damage and respect the rules of animal protection as well as their health protection measures. Breeders associations and organizations which prove representation at national level by breeders who represent are recognized by the Ministry of Agriculture and Rural Development as partners in developing policies, strategies, growth programs and product policies. The status of breeders’ association is proved by the competent authority for the establishment and maintenance of genetic registry and implementing amelioration programs.

Representativeness of breeders organizations is proved by the breeders affiliated breeders who own at least 30% of the livestock on the specific species. " Importance given to nutrition The new law assigns great importance to livestock feed: "The composition

revista specialiºtilor din industria lactatelor

89

utile

idei de afaceri

Teodora Chiorean

Creºterea bivoliþelor - afacere profitabilã, dar condiþionatã Creºterea bubalinelor nu mai este o afacere care îi ocoleºte pe români.

Tot mai mulþi începãtori într-ale zootehniei îºi îndreaptã atenþia încrezãtori cãtre aceste animale cu istorie ºi cãtre produsele finite obþinute din laptele de bivoliþã. Sunt animale longevive (trãiesc aproape 30 de ani), sãnãtoase ºi rezistente, nefiind pretenþioase la hranã ºi climã.

Bivolii, de la istorie pe cãrarea industriei lactatelor De câteva sute de ani, bivolii existã în zona Carpaþilor. Bivolul de apã este, probabil, singurul din aceastã familie adaptat la clima rece. A fost principalul furnizor de lapte în multe regiuni.

Numãrul bubalinelor a fost o vreme în declin, însã calitatea aparte a produselor din lapte de bivoliþã oferã sens oportunitãþii de a revigora sectorul creºterii bubalinelor. Istoria acestor bubaline face parte din însãºi istoria creºterii animalelor pe meleagurile româneºti.

Fermierii crescãtori de bubaline (îndeosebi debutanþii) s-au documentat în privinþa acestei activitãþi ºi reuºesc sã se întâlneascã curent cu profitul, deloc neglijabil. Bivoliþele impun totuºi o atenþie aparte în depresiuni, acolo unde temperatura scade simþitor. O bivoliþã depãºeºte uneori 600 kg ºi chiar dacã produce lapte mai puþin, calitatea superioarã a acestuia oferã pieþei produse deosebite. Laptele de bivoliþã este dietetic, indicat în tratamentul multor afecþiuni, fiind mai sãnãtos decât cel de vacã. Producþia per lactaþie este de 1.600 litri lapte cu un procent de grãsime de 7%, cu conþinut proteic ºi vitaminic sporit, însã din el nu poate fi preparat unt din cauza consistenþei.

Producerea laptelui se face la nivelul glandular, iar originea elementelor este asemãnãtoare celei de taurine, însã numãrul ciclurilor fiecãrei celule

90

septembrie 2013

secretoare în 24 de ore se produce în medie de 2-4 ori, frecvenþa acestora constituind un factor determinant în influenþarea intensitãþii secreþiei laptelui. Conþine toate substanþele necesare dezvoltãrii proceselor metabolice.

Proprietãþile organoleptice ºi fizico-chimice ale laptelui de bivoliþã constau în: aspect (omogen, opalescent, fãrã corpuri strãine, fãrã sedimente, neprecipitat), culoarea albã (fãrã nuanþã gãlbuie), gustul dulceag ºi plãcut, mirosul normal (specific, pronunþat). Poate împrumuta uºor mirosuri strãine, din mediul înconjurãtor (grajd, bãlegar etc).

Laptele de bivoliþã fierbe la 100,2 grade Celsius (presiune normalã) datoritã componentelor sale (sãruri, lactozã). Punctul de congelare se situeazã la o limitã de –0,55 grade Celsius, dar prin învechirea laptelui sau prin adãugarea unor anumite substanþe, aceastã limitã se poate modifica. Densitatea laptelui de bivoliþã este cuprinsã între 1,031 ºi 1,034 (la 20 grade), variind în funcþie de sezon ºi de regimul alimentar. Aciditatea este una dintre proprietãþile cele mai importante ale acestui produs. Ea se datoreazã acidului lactic care se formeazã în lapte prin fermentarea lactozei de cãtre organisme ºi se situeazã între 17 ºi 21 grade Thorner.

Laptele crud integral de bivoliþã prezintã urmãtoarele proprietãþi fizice ºi chimice:

- Grãsime (% minim): 6,5; - Aciditate (grade Thomer): maximum 21; - Densitate: minimum 1,031; - Temperaturã: maximum 14 grade Celsius; - Microorganismele din laptele crud livrat pentru procesare trebuie sã aibã un conþinut maxim: NTG: 100.000 ºi S. Aureus: 2.000.

Celelalte proprietãþi fizice, chimice ºi biochimice, precum ºi regulile pentru verificarea calitãþii, metodele de analiza, condiþiile de ambalare, depozitare ºi transport pentru lapte crud integral ºi sunt conforme laptelui proaspãt fãrã defecte.

Chiar dacã numãrul crescãtorilor individuali implicaþi în domeniu a scãzut simþitor în ultima vreme, cel al micilor fermieri care au debutat în aceastã activitate profitabilã a crescut. Un avantaj major pentru crescãtorii de bivoliþe este neimpunerea vreunei cote de vânzare sau producþiei pentru lapte, din partea UE. Din punct de vedere veterinar, trebuie remarcat cã bivolul este cotat de specialiºti drept animalul cu cel mai rezistent sistem de autoprotecþie din România. Este un animal cu autoprotecþie la encefalita spongiformã bovinã, la brucelozã, leucozã sau TBC. Criticat deseori pentru nesusþinerea creºterii bubalinelor ºi a procesãrii laptelui de bivoliþã, Guvernul român a aprobat o hotãrâre privind

acordarea unui prim sprijin financiar crescãtorilor de bivoliþe de lapte din zonele defavorizate, în limita unui plafon de 30 de milioane de euro.

Schema de ajutor specific se adreseazã deþinãtorilor a maximum 50 de bivoliþe. Cuantumul ajutorului specific, calculat la 187,5 euro/cap, era asociat de crescãtorii mici apariþiei câtorva ferme procesatoare.

Mãrirea ºi româneºti”

decãderea

“mozzarellei

Dupã o cãlãtorie de afaceri fãcutã, în 2005, în România, ºase investitori britanici ºi un expert în brânzeturi au început producþia de mozzarella, celebra brânzã italianã procesatã din lapte de bivoliþã. Englezii, care au pus la punct o fermã de bivoliþe la Rupea, într-un spaþiu dezafectat, au descins în procesarea ºi foarte curând în exportul “mozzarellei româneºti”.

Chiar dacã, în câteva rânduri, controalele efectuate deschiseserã anchete vizavi de originea geograficã protejatã a produsului, englezii continuau circuitul economic al celor 50.000 de litri de lapte colectaþi zilnic, refuzând sã se îndrepte spre alte mãrci tradiþionale româneºti cãutate.

Fãrã sã þinã cont de genetica ºi alimentaþia animalelor, de specificul terenului pe care acestea erau crescute. În 2008, managerul fermei de la Rupea

devenise chiar consultant (?!) pentru crescãtorii de bivoliþe din Marea Britanie, iar simultan cu promotorul englez de “motzzarella româneascã”, un german ºi un român anunþau, din comuna maramureºeanã Botiza, cã ºi ei au deja asiguratã desfacerea pentru brânza ecologicã “mozzarella di bufalla”. Investiþia celor din urmã se ridica la peste un milion de euro ºi era susþinutã de un renumit economist german, ferma fiind asociatã ºi cu un motel, fãcând din peisajul de la Botiza unul mirific.

Au urmat încã cinci investitori potenþi financiar, care s-au axat exclusiv pe producþia surorii vitrege a brânzei italiene, ignorând total produsele tradiþionale româneºti din lapte de bivoliþã, care le-ar fi adus cel puþin aceleaºi beneficii. Presa de atunci îi ridica în slãvi pe producãtorii de “motzzarella româneascã”, ignorând procesatorii de telemea de bivoliþã sau iaurturi, cãutaþi atunci îndeosebi de importatorii din þãrile vest-europene.

Guvernul italian Monti a consacrat însã una dintre ultimele sale intervenþii, din primãvara anului 2013, regiunii Campania, adoptând o nouã normã anti-fraudã privind mozzarella. Aceasta prevede ca în aceeaºi instalaþie, pentru mozzarella, sã fie procesat numai lapte certificat din Campania.

Prin urmare, nu este admis nici laptele din Valea Padului sau alte localitãþi din afara graniþei Italiei ºi nici cheaguri congelate, importate din Romania.

Normativul guvernului italian este personalizat; dacã cele precedente contestau doar fabricile de produse lactate, aceasta a hotãrât producerea (prin separarea liniilor) a douã tipuri de mozzarella: cea originalã ºi alta exclusiv pentru pizzerii ºi pieþele mai puþin exigente. Mulþi dintre producãtori au fost nepregãtiþi, norma intrând în vigoare la 1 iulie 2013. Fermierii din România care au avut puterea financiarã ºi managerialã s-au reorientat însã cãtre produsele tradiþionale româneºti.

Procesatorii de lapte de bivoliþã au completat lanþurile productive cu linii de procesare distincte.

Printre produsele vizate se numãrã telemeaua ºi iaurtul de bivoliþã, precum ºi brânza Fãgãraº.

Fermierii mici din Ardeal deþinãtori a câte unui efectiv de aproximativ 30 de capete au primit, pe lângã finanþãrile de la Banca Mondialã, banii de la Uniunea Europeanã, în calitate de iniþiatori ai câte unui proiect viabil.

Liniile exclusive de fabricaþie, asemeni celei de la Dej, au fost apreciate cu o cifrã de plecare de aproximativ un milion de euro, având o capacitate de peste 3.000 litri lapte procesaþi zilnic, cu o materie primã colectatã de la puþinii crescãtori din judeþele Cluj ºi Sãlaj. Produsele tradiþionale de bivoliþã sunt comercializate cu succes, 80 de fermieri din Cluj, Sãlaj, Bistriþa-Nãsãud ºi Maramureº fiind instruiþi deja cu bani primiþi de la UE.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

91

util

certificare

Ioan ªerbãnescu

Avizul de principiu pentru activitãþi economice Pentru obþinerea avizului de principiu necesar începerii unei/ unor activitãþi economice în industria alimentarã ºi alimentaþie publicã, solicitarea se poate face prin depunerea actelor necesare la Centrul pentru informaþii al primãriei localitãþii în care se va derula activitatea economicã stabilitã prin statutul societãþii comerciale ºi la Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor judeþene sau a municipiului Bucureºti.

92

septembrie 2013

lucru în care îºi va desfãºura activitãþile (localtate, judeþ/sector).

Pentru unitãþile de alimentaþie publicã va fi depusã ºi declaraþia privind structura unitãþii de vânzare, anexat cererilor înregistrate la administraþia publicã localã ºi ANSVSA. Unitãþile comerciale, inclusiv cele de alimentaþie publicã, al cãror orar de funcþionare depãºeºte orele 22,00, vor depune o copie dupã contractul încheiat cu o firmã de protecþie ºi pazã agreatã de Poliþia localã, vor face dovada montãrii camerelor de supraveghere în interiorul ºi exteriorul unitãþii ºi vor completa o declaraþie de acord ca, în cazul tulburãrii liniºtii publice, acceptã reducerea programului de funcþionare.

Depunerea solicitãrii ºi a acteleor necesare Alãturat cererii tip pentru obþinerea avizului de principiu, trebuie anexat documentul care atestã dreptul de folosire al spaþiului unde îºi desfãºoarã activitatea agentul economic (ex. contract de vânzare-cumpãrare, titlu de proprietate, contract de închiriere avizat de Administraþia Financiarã, contract de locaþie etc).

Pentru amplasamentul ºi starea urbanisticã a viitorului spaþiu comercial se impune a fi depuse la Primãria localã ºi la DSVSA urmãtoarele documente: - plan de situaþie + releveul spaþiului; - acceptul vecinilor ºi al asociaþiilor de locatari, pentru asociaþiile situate în blocuri de locuinþe; - copie dupã autorizaþia de construcþie, pentru accesul din exterior la spaþiile comerciale situate la parterul blocurilor de locuit, acolo unde este cazul; - copie dupã autorizaþia de construcþie, pentru schimbarea destinaþiei spaþiilor care au avut funcþionarea de locuinþã (fie cã e vorba de casã, blocuri de locuit sau alt tip de construcþii).

Pânã la momentul avizãrii pozitive de principiu, solicitantul poate urmãri starea dosarului, dupã numãrul de înregistrare primit la depunerea documentaþiei. În cazul respingerii documentaþiei, solicitanþii vor primi în scris, la sediul firmei, motivul respingerii cât ºi temeiul legal.

Pentru imobilele neconectate la reþeaua de apã ºi sau furnizare a energiei electrice este necesar avizul de principiu emis de furnizorii serviciilor. Aceºtia din urmã comunicã solicitanþilor informaþii privind posibilitatea sau imposibilitatea conectãrii spaþiului comercial la reþelele publice de alimentare cu apã ºi/sau canalizare., respectiv de furnizare a energiei electrice.

Pentru obþinerea avizului de principiu din partea furnizorilor de servicii publice vor fi depuse la sediile locale copii dupã actele de proprietate-închiriere, dupã actele de constituire a societãþii comerciale, câte douã copii dupã planurile cadastrale (scara 1:500) ºi câte o copie de încadrare în zonã, pe care sã fie marcatã proprietatea. Dacã avizele de principiu sunt pozitive, se trece la urmãtoarea etapã: execuþia branºamentelor.

Documentele de contituire ca agent economic vor fi însoþite de actul constitutiv, eventuale acte adiþionale, certificat de înregistrare pentru persoane juridice sau certificat de înregistrare ºi de rezoluþia directorului Oficiului Registrului Comerþului pentru persoane fizice, întreprinderi familiale sau individuale.

Unitãþile care au ca obiect de activitate procesarea ºi/sau desfacerea produselor alimentare vor solicita, simultan avizului de principiu eliberat de administraþia publicã localã, avizul de principiu din partea Autoritãþii Naþionale Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA), anexând cererii: schiþa unitãþii unitãþii (cu fluxurile tehnologice), memoriul tehnic justificativ, planul de realizare a construcþiei cu fiecare etapã, proiectul de amplasare.

Solicitantul (producãtor, comerciant de alimente) va consemna în cererea adresatã ANSVSA, pe lângã, datele de identificare: calitatea în cadrul societãþii comerciale în care urmeazã a derula activitatea, numele societãþii comerciale, numãrul de ordine la Registrul Comerþului, codul unic de înregistrare al societãþii, localitatea în care este situat sediul social, activitãþile ce urmeazã a le derula (denumirea activitãþii ºi codul CAEN), punctul/punctele de revista specialiºtilor din industria lactatelor

93

util

infoweb

Ioan ªerbãnescu

fundamentale ºi aplicative din domenii precum: imunogenetica ºi genetica biochimicã, fiziologia reproducþiei, aspecte de management în ferme mari ºi mici cu consecinþe asupra indicilor de reproducþie, prevenirea ºi combaterea infertilitãþii s.a.

www.vetexpert.ro

Este portalul companiei Advanced Vet, societate specializatã în distribuþia medicamentelor veterinare, parafarmaceuticelor, instrumentarului chirurgical, instrumentelor veterinare, dispozitivelor medicale veterinare, aparaturii medicale de uz veterinar, aparaturii de laborator ºi pentru diagnosticul veterinar, dotãri pentru cabinetele veterinare, consumabile, hranã, aditivi furajeri, furaje sau ingrediente furajere.

sunt prezentate sisteme integrate de creºtere ºi întreþinere (echipare completã a halelor de creºtere). Rubrica “Noutãþi” vine în sprijinul tuturor crescãtorilor de animale, cu lucrãri pertinente, semnate de specialiºti bine cotaþi. Comenzile pot fi fãcute online. http://www.icdcb.ro/ La aceastã adresã online, îºi face cunoscutã sumar activitatea Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creºterea Bovinelor Baloteºti, unitatea coordonatoare a cercetãrilor naþionale privind creºterea ºi exploatarea raselor de taurine din România ºi a efectivelor de bubaline din zona de creºtere a acestei specii. În coordonarea institutului funcþioneazã ca staþiuni teritoriale de cercetare – dezvoltare pentru creºterea bovinelor urmãtoarele unitãþi: SCDCB Arad; SCDCB Dancu-Iaºi; SCDCB Dulbanu-Buzãu; SCDCB Tg.Mureº, SCDCB ªercaia; SCDB Sighet.

Ofertanþii prezintã celor ce viziteazã site-ul serviciile disponibile din domeniul de biosecuritate în fermele de animale punând la dispoziþia clienþilor, pe lângã experienþa acumulatã în mai mulþi ani de practicã, ºi o gamã completã de aparate, dispozitive ºi substanþe dezinfectante, necesare pentru aceasta (porþi de dezinfecþie, covoare de dezinfecþie, pompe de înaltã presiune pentru spãlare ºi dezinfecþie, termonebulizatoare), produse raticide, rodenticide, insecticide.

Crescãtorii de animale pot alege din gama largã ºi completã de medicamente veterinare ºi echipamente specifice activitãþii zootehnice: adãpãtori, hrãnitori, sisteme de ventilaþie, sisteme de încãlzire, automatizãri, pentru toate speciile de animale inclusiv animalele de experienþã. Pentru unitãþile de creºtere intensivã, 94

septembrie 2013

Pagina evenimentelor recomandã, alãturat programelor de atestare ºi promovare, congresul de citogeneticã ºi sesiunile anuale de cercetãri ºtiinþifice. De aici nu lipseºte activitatea laboratorului geneticã, ameliorare ºi reproducþie, care cuprinde o problematicã de cercetare cu aspecte

Rubrica descrie optimizarea factorilor de management ºi nutriþie în fermele de vaci cu producþii mari de lapte, în vederea obþinerii unor indicii de reproducþie economici cât mai apropiaþi de potenþialul biologic al raselor ºi cunoaºterea factorilor care conduc la tulburãrile de reproducþie economici, cât mai apropiaþi de potenþialul raselor. http://www.carabasa.ro/

Site dedicat oilor carabaºe (Carabaºa de Teleorman), rasã de ovine aparte, cu un efectiv mic în România, dar care alãturi de celelalte rase autohtone oferã producþii semnificative, fãrã sã implice eforturi economice ºi administrative mari.

Vizitatorii paginii “Prezentare” vor fi informaþi privind localizarea, originea, selecþia, adaptabilitatea ºi potenþialul de reproducere, într-o complexã carte de vizitã a acestei rase. Deocamdatã, oaia carabaºe este omologatã exclusiv prin performanþele ei ºi prin prezenþa în istoria ovinelor, urmând sã fie înregistratã oficial ca rasã româneascã de ovine cât mai curând posibil anul acesta.

Existã, de asemenea, pe site, informaþii privind condiþiile de a fi declaratã “rasã nouã de ovine”, crescãtorii fiind obligaþi sã practice numai monte cu berbeci locali (reproducere închisã) respectând standardele rasei. Specia este prezentatã punctual (prin imagini ºi descrieri) simultan cu informaþiile privind formatul corporal specific, greutatea, culoarea ºi producþia realizatã de carabaºa de Teleorman.

siesta

poveºtile bãtrânului lãptar

Ilie Stoian

ªtima casei, ªarpele de Lapte Laptele ºi ºarpele; ce alãturare! Cu toate acestea, nu numai cã încã mai este posibilã prin cine ºtie ce ungher de cãtun azvârlit în colþ de þarã dar, mii de ani, ºarpele de lapte a pãzit casele dacilor iar, mai apoi, casele românilor.

Poate v-aþi mira, dar semnatarul acestor rânduri a apucat sã vadã aºa ceva în copilãrie, chiar în casa bunicilor sãi din Vlaºca. Þinut cu mare grijã sub talpa casei sau, mai curând, sub pragul casei, ºarpele de Lapte era numai aºa hrãnit, în fiece dimineaþã, cu lapte proaspãt muls de la vãcuþa din ogradã.

Dacã e sã dãm crezare etnologului Adrian Bucurescu, ªarpele Casei, numit de vechii români din cele trei provincii ºi ºtima Casei, face parte din familia Colubride, denumirea ºtiinþificã fiind aceea de Natrix natrix. Nefiind nici constrictor ºi nici veninos, ºarpele de Lapte este paºnic faþã de oameni, dar prada ºi-o ucide cu mare vitezã, atunci când îºi completeazã alimentaþia.

Poate, de aici credinþa românilor cã acest ºarpe de dimensiuni medii poate fi un apãrãtor al casei, apãrãtor care trebuie îmbunat zilnic cu lapte proaspãt. Dar iatã ce spune un studiu de specialitate semnat de Adrian Bucurescu: ”Dacã te iei dupã mitologia româneascã, atunci ºarpele Casei este cu totul altceva. I se mai spune ºtima Casei, ºarpele Strãjer sau

ºarpele de Lapte ºi are culoarea albã din pricinã cã trãieºte la întuneric, în pereþii sau zidurile casei. Culoarea albã apare ºi în descântece: ”Cu pielea ta cea albã, Cu solzi de-argint curat”... ªarpele Strãjer este pãzitorul gospodãriei ºi trãieºte sub pragul, sub talpa, sau în pereþii casei. De multe ori îºi pãrãseºte locul ºi ia parte la jocurile copiilor care îºi împart ºi hrana cu el.

De obicei, se hrãneºte cu lapte. Uneori, produce un zgomot ca ºi cum ar ticãi. Din aceastã pricinã, mai este numit ºi Ceasul Casei. Zice-se cã acest ticãit ca de ceas este fãcut de ºarpele care bate cu coada în perete. În afarã de protecþia oferitã casei, se mai spune despre el cã pãzeºte ºi niºte obiecte preþioase, îngropate sub case ori în jurul acestora: bani, aur, pietre scumpe, bijuterii etc.

Locuinþa pãrãsitã de ºarpele ei este necuratã ºi atrage asupra-i duhurile malefice. El nu trebuie în nicio împrejurare ucis, cãci poartã noroc celor din familia la care locuieºte: îi pãzeºte de certuri, boli, incendii, cutremure ºi alte nenorociri.

Simbolul ºarpelui, întâlnit ºi astãzi în medicinã, încolãcit pe o cupã, este o ipostazã a zeului getodac Apollon-Zalmoxis, ca tãmãduitor; într-un dialog platonician, Socrate îl aminteºte ca Zeu trac al medicinei.

Se pare cã ºi lui Apollon ºi ºarpelui Casei,

geto-dacii le mai spuneau ºi SKEP-TE-CASAS, adicã: ”Apãrã (Salveazã) Casele” (cf. rom. a scãpa; casã), sintagma respectivã fiind atestatã în toponimia tracicã. Vechile descântece româneºti de dragoste nu ezitau sã cheme acest ºarpe binevoitor în ajutor: Tu, ºerpe-balaurã,/ Cu solzi de aurã,/ Cu nouã limbe împungãtoare,/ Cu nouã cozi izbãtoare,/ Sã te duci la ea (el, n.n.) ºi tu sã o cauþi/ Unde vei afla-o;/ De-i afla-o în casã,/ De-i afla-o afarã,/ De-i afla-o vorbind cu tatãsãu/ Sau cu maicã-sa,/ Cu frate-sãu,/ Cu prietenu-sãu/ Sau cu ibovnicul,/ Culcatã/ Sau sculatã,/ Tu sã nu o laºi/ Pânã ce ea cu mine s-a întâlni/ ºi n-a vorbi!

Menirea de apãrãtor al casei vine ºi din reprezentarea zeiþei-supreme a geto-dacilor, în chip de ºerpoaicã, aºa cum apare pe o gemã anticã descoperitã la Romula, judeþul Olt, ºi regãsitã în acest descântec de deochi: Apucai pe o potecuþã,/ Mã-ntâlnii cu o nãpârcuþã/ Cu nouã þâþe,/ Cu nouã codiþe;/ Le mulsei,/ ªi-n târg mã dusei/ ºi strigai:/ -Hai, hai la lapte de ºarpe/ De vânzare!/ Cine auzirã/ Muþirã,/ Cine gustarã/ Crãparã.”

Rãdãcini ale românilor: lapte, ºarpe apãrãtor, dragoste.

Ce poate fi mai frumos ºi mai profund?

revista specialiºtilor din industria lactatelor

95

afacere

96

interviu

septembrie 2013