Metode de restaurare anul 4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

Fazele procesului de reabilitare a cladirilor

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Fazele procesului de reabilitare a cladirilor

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Faza I - Cunoasterea Orice interventie trebuie precedata de cunoasterea cladirii si a ocupantilor ei.

Pasul 1– preliminarii – include decizia beneficiarului de a interveni si se concretizeaza intr-o analiza preliminara care face o initiala valorificare obiectiva a propunerii si obiectului interventiei (cladirea si ocupantii ei).

Pasul 2 – studii multidisciplinare – complexitatea cladirii de regula necesita un al doilea set de cunostinte bazate pe o cercetare meticuloasa a aspectelor sociale, istorice, arhitecturale, respectiv a celor constructive.

Faza II - Reflectie asupra proiectului Imediat ce cunoasterea cladirii si a ocupantilor ei a fost facuta, se poate inainta catre reflectia asupra proiectului Pasul 3 – presupune o sinteza a informatilor colectate la pasul precedent (studii). Acest pas vizeaza explorarea problemelor si a cauzelor lor, in timp ce creaza o imagine de ansamblu a potentialului si deficientelor cladirii.

Pasul 4 – tine cont de ideile beneficiarului referitoare la reabilitare si incearca sa impace realitatea cladirii cu valoarea de patrimoniu, eventualele investitii economice, etc. In acest moment criterile de interventie sunt stabilite (ce este de pastrat, care este gradul de transformare, etc.) si trebuiesc ghidate de o puternica etica profesionala. In final, acest lucru va constitui baza urmatorului pas.

Pasul 5 – Intocmirea documentatiei proiectului, care faciliteaza contractarea, constructia si controlul reabilitarii.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Faza III - Reabilitarea Dupa ce s-a trecut de primele doua faze importante, Pasul 6 – referitor la reabilitare, va fi mult mai precis, pastrand valorile cladirii, adaptandu-se cat mai bine la cerintele beneficiarului, desi aparent contradictorii, la un cost cat mai redus. Pentru a asigura calitatea lucrarilor, contractarea constructorului si a colaboratorilor lui este vitala, fie ei artizani, restauratori sau alte companii specializate.

Faza IV - Durata de viata S-ar crede ca odata ce reabilitarea cladirii este facuta, procesul ajunge la final. Dar mai trebuie introdus un ultim pas.

Pasul 7 – Intretinerea (mentenanta) include toate lucrarile de curatare, reparare si renovare executate pe parcursul duratei de viata a cladirii, pana la o viitoare reabilitare (operatiune majora care restaureaza cladirea conform standardelor vremii) O importanta deosebita o au verificarile periodice in care se pot depista deficientele si nevoile cladirii inainte sa inceapa procesul de degradare.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Durata de viata si procesele prin care trece cladirea

Faza I - Cunoasterea Pasul 1 – preliminarii – implica toate demersurile initiale necesare procesului de reabilitare. Temele adresate sunt variate, pentru a avea o cat mai larga abordare asupra modului de actiune. Aici se regaseste diagnosticul preliminar care reprezinta o faza de orientativa pentru beneficiar.

Un prim demers il reprezinta decizia de a interveni asupra cladirii, adica interviul cu beneficiarul.

In urma discutiei cu beneficiarul, va rezulta un diagnostic preliminar.

Raportul acestui diagnostic preliminar, va decide urmatorul pas care trebuie urmat, fie mentenanta cladirii, sau aprofundarea analizei cu studii multidisciplinare.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Decizia

Diagnostic preliminar

Universitatea Politehnica Timisoara

Raportul diagnosticului preliminar

Faza I - Cunoasterea Pasul 2 – studii multidisciplinare – se refera la colectarea informatiilor din toate domenile care necesita cercetare, pentru a produce o schema cat mai completa a obiectivului.

Stabilirea unor ipoteze reprezinta un stagiu fundamental in care, pe baza informatiilor se stabilesc obiective si ipoteze pertinente.

Programul studiilor multidisciplinare reprezinta baza unui plan de studiu fezabil si coerent. In acest punct arhitectul sau inginerul trebuie sa aiba in vedere anvergura interventiilor si sa tina seama de aspectele sociale, arhitecturale, istorice si de constructie.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Stabilire ipoteze

Universitatea Politehnica Timisoara

Programul de studiu multidisciplinar

Faza I - Cunoasterea Socio-economic Aspecte sociale:

Aspecte istorice: Antropologic Studiu documentar al surselor

Aspecte arhitecturale: -Releveu grafic -Integrare in spatiu -Analiza tipologica -Analiza spatiala -Studiu decorativ si de culoare -Cadru legal si urbanistic

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Istorie Metoda orala arheologica Aspecte constructive: -Sistemul constructiv -Degradari -Siguranta structurala si la foc -Parametrii de confort -Parametrii de mediu -Infastructura

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Faza I - Cunoasterea Aspecte constructive:

Aspecte sociale:

Faza I - Cunoasterea Aspecte arhitecturale:

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Faza II - Reflectie asupra proiectului Bazat pe seria de studii multidisciplinare efectuate, procesul de sinteza trebuie sa conduca la o planificare unitara si sa evite defragmentarea excesiva a rezultatelor, datorita limitarilor de material.

Pentru organizarea si stabilirea de informatii, este necesara o comparatie a acestora.

Evaluarea initiala a cladirii ar trebui sa confirme ipotezele stipulate la inceputul studiilor multidisciplinare, bazate pe observatii si teste. Aparitia unor noi ipoteze datorate de aparitia unor factori conditionali, poate reintoarce proiectul in faza de studiu.

Evaluarea critica a informatiilor se refera la o multitudine de harti care pot fi intocmite, din care sa se obtina informatii legate de: -Valorile istorice -Valorile artistice -Deficiente sociale -Deficiente fizice -Destinatie

Raportul de sinteza intruneste toate informatiile colectate despre cladire.

Acest raport va face referire la compozitia cladirii, valorile ei, lista deficientelor si cauzele lor si va oferi recomandari.

Acest raport trebuie sa fie clar, concis si inteles de profesionisti sau nonprofesionisti

Evaluarea critica

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Confirmarea ipotezelor

Intocmirea raportului de sinteza

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Faza II - Reflectie asupra proiectului Harti pentru evaluarea critica:

Raportul de sinteza:

Faza II - Reflectie asupra proiectului Avand informatiile referitoare la cladire si ocupantii ei, este posibila studierea fezabilitatii ideilor beneficiarului legate de nevoile lui viitoare, posibilitatile economice de investitie si potentialul cladirii.

Harta de transformabilitate compara hartile de valori, deficiente si destinatii anterioare, aratand partile cladirii supuse la transformari.

Cofirmarea criterilor se refera la adaugarile, eliminarile, prioritatile de aspect, reintegrarea partilor pierdute, reversibilitatea interventiei propuse de inginer sau arhitect.

Programul de destinatie mediaza propunerile beneficiarului cu solutiile arhitectului/inginerului.

Luarea deciziei se face pe baza criteriilor stabilite, punand in balanta imbunatatirea conditiilor de locuire, siguranta structurii, pastrearea valorilor de patrimoniu si resursele economice.

Evaluarea factorilor de reglementare sunt asociati cu parametrii de planificare urbana si lista obiectelor de patrimoniu.

Pe baza deciziei, urmatorul pas poate fi intretinerea cladirii, sau intocmirea proiectului de reabilitare

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Fezabilitatea

Universitatea Politehnica Timisoara

Confirmarea criteriilor

Luarea deciziei

Faza II - Reflectie asupra proiectului Harti de transformabilitate:

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Faza II - Reflectie asupra proiectului Interventii:

Faza II - Reflectie asupra proiectului Propunerile de baza reprezinta un stagiu de dialoguri purtate cu benficiarul, in care ar putea fi implicati si locuitorii cladirii. Din aceste dialoguri va rezulta un mod de actiune cat mai bun care va incadra in cadrul legal.

Proiectul in sine va tine cont de parametrii tehnici si de documentatia intocmita.

Parametrii tehnici: -Cunostiinte de construire locala -Vizibilitatea interventiei -Compatibilitate tehnologica -Integrarea echipamentelor moderne -Sustenabilitate -Mentenabilitate

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Documentatia: -Desenele de lucru (planuri, sectiuni, elevatii) -Informatie despre productie -Lista de cantitati -Bugetul -Specificatii tehnice -Masuri pentru siguranta si sanatate

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Propunerile de baza

Proiectul tehnic

Faza II - Reflectie asupra proiectului Desene de lucru:

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Faza II - Reflectie asupra proiectului Desenele trebuie sa descrie interventia in detaliu pentru a putea urma procedurile administrative, contracta echipa de lucru, fara a devia prea mult de la costurile intial stabilite.

Ca o regula generala, interventile terapeutice la problemele unei cladiri trebuie sa vizeze cauzele, nu doar simptomele.

Alegerea unor metode moderne sau traditionale de constructie depinde de constructor si se pune problema daca tehnicile traditionale se mai folosesc si daca se pot utiliza pentru a finaliza reabilitarea.

Faza III - Reabilitarea Pentru a garanta o reabilitare corecta, alegerea constructorului este foarte importanta, deoarece sunt greu de gasit cei cu experienta necesara pentru a folosi echipamentele de constructie traditionale.

Actiunile de licitatie ne ajuta sa stabilim constructorul potrivit pentru a duce la bun sfarsit, respectand termenii contractuali, proiectul de reabilitare.

Autorizatii de constructie este emisa de autoritatile locale, iar obtinerea ei poate dura mai mult pentru cladirile monumente istorice, sau in cel mau rau caz, autorizatia poate sa nu fie emisa.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

De autorizatia de constructie depinde demararea lucrarilor de reabilitare. Aceste lucrari trebuie sa aiba caracter flexibil, deoarece pot aparea diferite situatii neprevazute in timpul lucrarilor, care pot duce la modificarea proiectului initial.

Intocmirea unei evidente a lucrarilor executate este importanta deoarece trebuie respectate principiile Chartei de la Venetia referitoare la reversibilitatea interventiei.

La finalizarea lucrarilor se vor demara procedurile legale pentru a considera procesul de reabilitare incheiat si eventual pentru a aplica pentru fonduri.

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Licitatie

Universitatea Politehnica Timisoara

Autorizatie de constructie

Efectuarea lucrarilor

Finalizarea lucrarilor

Faza III - Executia Efectuarea lucrarilor: Urmarirea de santier: -Continua revizuire a proiectului -Eficientizarea solutiilor constructive -Evaluarea noilor descoperiri -Coordonarea masurilor de siguranta -As built

Organizare: -Programarea lucrarilor -Protectia cladirii -Reutilizarea materialelor -Control al deseurilor

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Overview of construction process

14

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Faza IV - Durata de viata Arhitectura traditionala este foarte vulnerabila.

Traditia a fost responsabila pentru conservarea ei pana acum (varuirea primavara, verificarea tiglelor dupa un vant puternic, etc.) dar schimbarile socioculturale din zilele noastre au accentuat abandonul acestor traditii din arhitectura.

Promovarea valorilor cladirii in comunitatea locala este binevenita si trebuie sa faca parte din procesul de reabilitare, printr-un mic eveniment care sa sensibilizeze publicul (expozitie de forografii inainte si dupa reabilitare, etc.)

Alegerea tipului de mentenanta este importanta pentru prelungirea duratei de viata. Acesta poate fi mentenanta de corectie, atunci cand un element deteriorat este reparat imediat, sau mentenanta preventiva.

Faza IV - Durata de viata Cartea de constructiei este un document care contine toate informatiile legate de cladire, un dosar As built si toate recomandarile de utilizare.

Acest document este intocmit de catre inginer sau arhitect si va contine un cadru temporal al lucrarilor de intretinere, si va programa operatiunile de mentenanta in urmatorii 10 ani (curatare, inspectie, reparari sau renovari).

Cartea de identitate va fi detinuta de catre proprietarul cladirii.

Lucrarile de intretinere vor fi efectuate intr-un interval de timp, de catre arhitect sau inginer si vor evalua siguranta cladirii (desprinderea fatadelor, riscul scurgerilor de gaze, deformatii structurale, etc.)

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Arhitectul sau inginerul va deveni ca un “doctor de familie“ pentru cladirea reabilitata, asigurand o sustenabilitate pe termen lung, fapt ce reprezinta un proiect complet de reabilitare.

In unele cazuri este posibila detectarea unor probleme serioase in timp, care pot face posibila reluarea procesului de reabilitare de la pasul 1 – preliminarii.

15

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Promovarea valorilor cladirii

Alegerea tipului de intretinere

Universitatea Politehnica Timisoara

Cartea de identitate

Lucrarile de intretinere

Faza IV - Durata de viata

O idee de promovare a cladirilor reabilitate este de a institui initiative publice de apreciere a valorilor de patrimoniu

Lucrarile de intretinere prelungesc durata de viata a cladirilor si incetineste procesul de imbatranire

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

16

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Bibliografie: C.F. Carroci – The RehabiMed Guide to the rehabilitation of traditional buildings – An integrated approach to the building

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

17

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

PRINCIPIILE CONSOLIDARII STRUCTURILOR PORTANTE ISTORICE

Prof.dr. ing. Marius MOSOARCA

First International Congress of Architects and Technicians of Historic Monuments, Athens 1931 In cadrul Congresului International al arhitectilor si tehnicienilor de monumente istorice din Atena, in 1931, s-a adoptat “Charta del Restauro” care viza restaurarea monumentelor istorice.

Acest document de planificare urbana, a fost elaborat de Charles-Édouard Jeanneret-Gris, cunoscut ca si Le Corbusier.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Obiective  Posibilitatea criticarii proiectelor de restaurare, pentru a



   

preveni eventuale greseli care sa duca la pierderea caracterului si a valorilor istorice a cladirii in cauza; Rezolvarea problemelor legate de conservarea siturile istorice sa fie reglementata de catre legislatie la nivel national pentru toate tarile; Siturile excavate, care nu sunt supuse imediat la lucrari de restaurare, sa fie ingropate/astupate pentru protectie; Posibilitatea utilizarii unor noi materiale si tehnologii pentru lucrarile de restaurare; Posibilitatea oferirii “in custodie” a siturilor istorice, pentru protectie; Atentie sporita pentru protejarea zonelor din imediata apropiere a siturilor istorice.

4. Diagnostic si evaluarea sigurantei 1. Criterii generale 4.1 Aspecte generale 2. Informatii si investigatii 4.2 Identificarea cauzelor 2.1 General 4.3 Eveluarea sigurantei 2.2 Investigatii istorice, 4.3.1 Problema evaluarii arhitecturale si structurale 4.3.2 Analiza istorica 2.3 Releveu al structurii 4.3.3 Analiza calitativa 2.4 Cercetare si testare 4.3.4 Metoda analitica 2.5 Monitorizare 4.3.5 Metoda experimentala 4.4 Decizia si raportul explicativ 3. Comportamentul structural 5. Avarii structurale, degradarea 3.1 Aspecte generale materialelor si masuri de 3.2 Schema statica si degradari remediere 3.3 Caracteristicile materialelor si 5.1 Aspecte generale procesul de descompunere 5.2 Zidarie 3.4 Actiuni asupra structurii si 5.3 Lemn materialelor 5.4 Otel 5.5 Beton armat

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

1. Criterii generale •O combinatie de conostiinte stiintifice si culturale, pe langa experienta, este indispensabila pentru studiul patrimoniului arhitectural; •Conservarea patrimoniului arhitectural necesita o metoda multidisciplinara ce implica o multime de profesionisti si organizatii.

•Orice planificare de reabilitare structurala necesita informatii calitative, bazate direct pe studierea degradarii materialelor, avariilor structurale si de informatii cantitative bazate pe teste si modele ingineresti de analiza.

•Datorita lipsei unor coduri exacte, deciziile arbitrare si aplicarea normativelor pentru structuri moderne sunt inadecvate pentru structurile istorice.

•Evaluarea unei cladiri necesita o metoda holistica, considerand cladirea ca un intreg, in loc sa evalueze elemente individuale.

2. Informatii si investigatii G e n e r a l

•Investigatiile istorice pot evidentia fenomene legate de comportarea structurala a unei cladiri, iar unele intrebari legate de istorie pot fi explicate de comportamentul structural al unei cladiri.

•O cunoastere buna poate surveni, respectand urmatoriii pasi: -definirea, descrierea si perceperea valorii istorice si culturale a cladirii; -descrierea materialelor si tehnicilor de constructie originale; - cercetare istorica legata de destinatia cladirii, incluzand interventii anterioare; -descrierea structurii si identificarea zonelor cu avarii si degradari, folosiind teste; -descrierea incarcarilor implicate, comportamentului structural si materialelor.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

2. Informatii si investigatii I n v e s t i g a t i i

•Investigarea unei cladiri se poate face utilizand surse istorice, observand trenduri arhitecturale si structurale.

•Scopul unui releveu istoric este de a intelege conceptul si importanta cladirii, tehnicile folosite in timpul constructiei si schimbarile structurale sau de mediu care au putut provoca avarii.

•Sursele trebuie sa fie evaluate pentru relevanta si acuratetea lor pentru a reconstitui istoria cladirii. Concluziile bazate pe interpretarea materialului istoric trebuie sa fie clare.

•Trebuie sa se ia in considerare ca documentele folosite au fost intocmite pentru alte scopuri si deci pot sa contine informatii tehnice incorecte sau pot omite anumite aspecte cheie.

2. Informatii si investigatii R e l e v e u

•Observarea directa a cladirii reprezinta o faza esentiala, de obicei este efectuata de o echipa de oameni calificati care pot furniza informatiile necesare unor investigatii ulterioare.

•Obiectivele releveului: a) Identificarea zonelor degradate si avariate; b) Determinarea daca fenomenul de degradare s-a stabilizat sai nu; c) Stabilirea daca sunt riscuri imediate si daca trebuie sa se adopte masuri de siguranta; d) Identificarea efectelor mediului asupra cladirii.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

2. Informatii si investigatii C e r c e t a r e

•Testele identifica proprietatile mecanice, fizice si chimice ale materialelor, eforturile si deformatiile structurii si prezenta unor discontinuitati in structura.

•Testele non-distructive sunt preferate deoarece nu altereaza structura.

Daca acestea nu sunt suficiente este necesar sa se evalueze beneficiul obtinut de desfacerea structurii, in termeni de interventii structurale reduse, in raport cu pierderea de material (annaliza cost-beneficiu).

T e s t a r e

•Daca este posibil, testarea prin diferite metode ar trebui efectuata pentru a putea face comparatie intre rezultate. S-ar putea sa fie necesar sa se efectueze teste pe mostre luate direct din structura.

2. Informatii si investigatii M o n i t o r i z a r e

•Monitorizarea structurii in timp este necesara colectarii informatiilor pentru a ajuta la procedura de renovare structurala.

•Un sistem de monitorizare inregistreaza deformatii, fisuri, temperaturi.

Monitorizarea dinamica este utilizata pentru a inregistra acceleratii, pentru zonele seismice.

•Aplicarea de timbre reprezinta cea mai simpla si ieftina metoda de a monitoriza fisurile. In unele cazuri, este necesara o monitorizare computerizata pentru a inregistra date in timp real.

•Folosirea unui sistem de monitorizre trebuie supusa unei analize cost-beneficiu, pentru a colecta doar datele necesare inregistrarii unui fenomen progresiv.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

3. Comportamentul structural G e n e r a l

•Comportametul unei structuri este influentat de urmatorii factori: forma si imbinarile structurii, materialele si fortele impuse, acceleratii si deformatii.

•Comportamentul real al unei structuri este foarte complex, ca urmare, o reprezentare simplificata (schema statica) este utilizata. Aceasta schema ne arata cum cladirea transforma incarcarile in eforturi si asigura stabilitate.

•Schema statica folosita, tine cont de modificari precum fisuri, discontinuitati, zdrobiri locale, etc. ce pot influenta comportamentul structural al cladirii.

S c h e m a s t a t i c a

3. Comportamentul structural C a r a c t e r i s t i c i

•Caracteristicile materialelor (in general rezistentele) care sunt parametrii de baza ale calculelor pot fi reduse datorita degradarilor cauzate de actiuni chimice sau biologice.

•Rata degradarii depinde de proprietatile materialelor (de ex. porozitate), de protectia oferita si de intretinerea lor.

•Desi degradarea se manifesta la suprafata si este vizibila la inspectii superficiale, exista si procese de degradare care pot fi detectate doar cu aparatura sofisticata.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

3. Comportamentul structural Actiuni •Actiunile sunt definite de un factor (forte, deplasari etc.) care produce eforturi si deformatii in structura si de fenomene (chimice, biologice etc.) care afecteaza materialele, reducandu-le rezistenta.

•Actiunile initiale care sunt prezente de la inceputul construirii pana la sfarsit (incarcari permanente) pot fi modificate astfel incat ele produc avarii si degradari.

Actiuni mecanice

Actiuni statice

Actiuni dinamice Acceleratii impuse

Actiuni

Actiuni chimice Actiuni fizice

Actiuni directe Incarcari aplicate

Actioneaza pe structura

Actiuni indirecte Deformatii aplicate Actioneaza pe material

Actiuni biologice

3. Comportamentul structural Actiuni Actiunile mecanice: actioneaza pe structura si provoaca eforturi si deformatii in material, rezultand in fisuri vizibile, zdrobiri si miscare.

Actiuni statice: - directe – incarcari permanente (greutatea cladirii), utile (oameni, mobila).

- indirecte – deformatii produse de tasari, deplasari termice, curgere lenta.

Actiuni dinamice: sunt produse de acceleratiile transmise unei structuri, datorita cutremurelor, vantului, utilaje vibrante etc.

Actiunile fizice: actioneaza asupra materialelor, iar prin natura lor rezultand stari diferite de degradare care afecteaza rezistenta materialelor (ploaie, umiditate, inghet/dezghet, poluare, vant, foc , rugina, etc.).

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

4. Diagnostic si evaluarea sigurantei G e n e r a l

•Codurile de proiectare adopta o metoda conservatoare care implica aplicarea unfor factori de siguranta care tin cont de unele incertitudini. O metoda mai ampla trebuie adoptata pentru structuri istorice care sa fie legata de masurile de remediere a comportamentului structural, pastrand principiul de minima interventie.

• Evaluarea este afectata de: -Incertitudini legate de informatii (actiuni, rezistente, deformatii) legi, modele, ipoteze folosite in cercetare.

-Dificultatea reprezentarii reale a fenomenelor.

•Este recomandat sa se adopte doua metode separate, care combinate sa furnizeze cel mai bun verdict bazat pe informatiile disponibile.

4. Diagnostic si evaluarea sigurantei C a u z e

•Diagnosticul se refera la identificarea cauzelor degradarilor, bazate pe informatiile obtinute in urma: -Analizei istorice; -Analizei calitative; -Analizei cantitative (modele matematice si teste).

•Diagnosticul este adeseori dificil, deoarece majoritatea datelor se refera la efecte, cauzele acestora nefiind clar determinate. Intuitia si experienta sunt componente esentiale ale procesului de diagnosticare. Un diagnostic corect este indispensabil pentru o corecta evaluare a sigurantei si o decizie rationala legata de masurile care trebuiesc adoptate.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

4. Diagnostic si evaluarea sigurantei Evaluarea sigurantei •Evaluarea sigurantei reprezinta urmatorul pas pentru stabilirea diagnosticului, determinand daca nivelele de siguranta sunt indeplinite, analizand structura si materialele.

Problema evaluarii •Aceasta evaluare este dificila deoarece metodele de analiza structurala a cladirilor noi, nu pot fi aplicate pentru structuri istorice, putand rezulta decizii nefavorabile. •Trebuie evidentiat clar, ca arhitectul sau inginerul responsabil cu evaluarea sigurantei unei cladiri istorice, nu trebuie sa fie legal oblicat sa ia o decizie bazat doar pe rezultatele unor calcule, deoarece acestea pot sa nu fie exacte, putand rezulta interventii inadecvate.

4. Diagnostic si evaluarea sigurantei Evaluarea sigurantei Analiza istorica - Istoria este cea mai completa lucrare de laborator, care identifica tipul structurii, materialele, imbinarile, nodurile, anexele si interventile umane, evidentiaza efectele cutremurelor, indundatiilor, temperaturii, degradarilor etc.

Analiza calitativa - Este bazata pe o comparatie intre starea prezenta a structurii si comportamentul altor structuri existente. Experienta obtinuta analizand si comparand comportamentele mai multor structuri poate sa sporeasca posibilitatea extraploarii pentru a furniza o baza pentru evaluarea sigurantei.

Metoda analitica - Foloseste metodele analizei structurale moderne, bazate pe ipoteze sigure, ajungand la concluzii bazate pe calcule matematice. Este o procedura deductibila, indispensabila, dar care poate avea incertitudini legate de proprietatile materialelor.

Metoda experimentala - Anumite teste vor furniza masuratori directe legate de siguranta, chiar daca sunt aplicate doar pentru un singur element, in detrimentul intregii cladiri.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

4. Diagnostic si evaluarea sigurantei D e c i z i a

•Decizia legata de siguranta structurii vine in urma rezultatelor furnizate de evaluarea sigurantei si va fi inclusa in raportul explicativ.

•Factorii care influenteaza stabilirea unui termen de interventie depind de: -procesele continue care reduc nivele de siguranta sub limitele admise, astfel incat masurile trebuiesc luate din timp; -fenomenele ciclice ale naturii care produc deteriorari; -fenomene accidentale, ca de exemplu: cutremure, uragane etc.

•Probabilitatea aparitiei acestor fenomene creste odata cu trecerea timpului.

5. Avarii structurale, degradarea materialelor si masuri de remediere G e n e r a l

•Aparitia degradarilor este in corelata cu tipul incarcarilor si materiale. Materialele casante vor ceda la deformatii mici, in timp ce materialele ductile manifesta deformatii mari inainte de cedare.

•Aparitia fisurilor nu este neaparat un semn al riscului de cedare, deoarece intr-o structura multe fisuri apar cauza eliminarii eforturilor din cladire care nu sunt esentiale pentru echilibru.

•Degradarea materialelor este provocata de actiunea chimica, fizica si biologica si poate fi accelerata cand aceste actiuni sunt influentate negativ (poluare). O consecinta a deteriorarii suprafetelor o reprezinta pierderea de material si o reducere a rezistentei.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

5. Avarii structurale, degradarea materialelor si masuri de remediere Z i d a r i e

•Termenul de zidarie se refera la piatra, caramida si materiale obtinute din pamant.

•O prima analiza a zidariei neceseita identificarea caracteristicilor materialelor componente: blocurile de piatra (calcar, gresie) sau de caramida (uscata la soare sau arsa), tipul de mortar folosit.

•Structurile de zidarie se bazeaza pe efectul planseelor sau ale acoperisurilor ca sa transmita incarcarile la terenul de fundare, si sa confere stabilitate.

•Principalele cauze ale cedarilor sunt incarcarile verticale foarte mari, avand ca efect zdrobiri, flambari si cedari casante. Incarcarile laterale, reprezentate de actiunea seismica, sunt importante in cladirile inalte si la cladirile unde exista arce sau bolti.

•Repozitionarea zidariei si consolidarea peretelui cu o inima de beton armat,, inlocuirea elementelor degradate, demontarea si recladirea partiala sau completa, reprezinta modalitati de consolidare ale zidariei.

5. Avarii structurale, degradarea materialelor si masuri de remediere L e m n

•Lemnul este folosit pentru structuri portante, dar si pentru structuri in cadre.

•Principala sursa de degradare o reprezinta insectele, reprezentand o actiune biologica.Tratarea chimica a lemnului il poate proteja impotriva atacurilor biologice.

•Contactul cu zidaria este adeseori o sursa de umezeala, rezultand in degradari care nu se vad la suprafata.

•Demontarea si reasamblarea elementelor de lemn reprezinta un proces delicat datorita riscului ridicat de avariere.

•Lemnul este adeseori folosit in structuri in cadre sau structuri zabrelite, unde principala problema o reprezinta cedarea locala la nivelul nodurilor.

•Ca masuri de remediere se pot dispune elemente diagonale suplimentare, rezultand la o redistribuire a eforturilor, stabilizand lateral structura.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

5. Avarii structurale, degradarea materialelor si masuri de remediere O t e l

•Structurile de fier pot fi obtinute din fonta, sau din otel.

•Fonta are o comportare casanta, pe cand otelul reprezinta un material ductil, capabil sa disipeze energie mult mai bine.

• Elementele metalice sunt suceptibile la oxidare, in functie de compozitia lor.

Protejarea impotriva coroziunii a otelului necesita o eliminarea in prealabil a stratului de suprafata (prin sablare), apoi aplicand un strat de vopsea adecvata.

•Cele mai vulnerabile aspecte ale structurilor realizate din otel, o reprezinta imbinarile, unde eforturile sunt de regula cele mai mari •Podurile sunt structuri supuse la incarcari repetate, si pot ceda datorita fenomenului de oboseala.

•Imbinarile folosiind niturile si suruburile sunt foarte important de verificat impotriva fisurilor ce pornesc dinspre gaurile pentru suruburi. O asemenea analiza face posibila evaluarea duratei de viata a unei structuri metalice.

•Structurile foarte avariate si deformate de otel nu pot fi reparate.

5. Avarii structurale, degradarea materialelor si masuri de remediere B e t o n a r m a t

•Betonul armat si precomprimat reprezinta materialul de baza la structurilor moderne, multe dintre ele fiind considerate monumente istorice de mare importanta. Totodata, cu evolutia tehnologiilor, si dobandirea de noi cunostiinte, putem intelege si imbunatati performantele acestor materiale, rezolvand problemele de durabilitate (amestecuri de ciment, acoperire cu beton inadecvata etc.).

•Cele mai frecvente probleme intalnite implica carbonatarea betonului (care se intareste si devine casant), reducand capacitatea de a proteja otelul. Betonul armat este expus si la saruri, ceea ce fac armatura susceptibila la coroziune.

•Ruginirea otelului are ca efect aschierea si exfolierea betonului de la suprafata.

•Pentru a consolida un element de beton armat, este necesar sa eliminam stratul deteriorat, sa curatam armatura si sa recladim suprafata, utilizand compusi speciali.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Exemple avarii

Otel

Lemn

Beton

Zidarie

Investigatii istorice Releveu Date

Cercetare - testare Monitorizare Schema statica Comportament structural

Caracteristici material Actiuni

Analiza istorica

Raport explicativ

Analiza calitativa

Diagnostic

Analiza cantitativa Experiment

Remedii

Zidarie Lemn Otel Beton

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Documente executie

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

CAUZELE AVARIILOR STRUCTURALE

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Tipuri de avarii Cauze / Efecte

2

Categorii de interventii Obiectiv / Lucrari

3

Schema de interventie

4

Verificarea solutiei propuse

5

Redactarea proiectului de executie Documente

6

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Urmarirea si controlul executiei

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate terenului de fundare TEREN INADECVAT • compresibil: argile neconsolidate, turba, umpluturi

• cedari globale si/sau locale de fundatii

• putin rezistent

• cedari locale cu refularea terenului

• neuniform: cu fisuri si/sau cavitati

• cedari diferentiale intre diferite zone

a E F E C T E

• prabusiri, alunecari si/sau rotiri ale unor zone de teren • inclinarea planului de fundare

1 C A U Z E

• surpari si deplasari teren+structura

Avarii datorate terenului de fundare VARIATII ALE NIVELULUI APELOR FREATICE • coborarea nivelului de apa freatica (seceta, epuismente in zona)

• ridicarea nivelului

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

• consolidarea terenului si cedarea fundatilor

a E F E C T E

• umflarea terenului, impingeri asupra peretilor ingropati

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1 C A U Z E

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate terenului de fundare MODIFICARI ALE TERENULUI IN VECINATATEA CONSTRUCTIEI • sapaturi (fundatii noi, galerii, canale) sau demolarea constructiilor existente

• surpari cu cedari globale si/sau ridicari locale in zona apropiata sapaturii

• umpluturi sau constructii noi adiacente

• cedari ale zonei apropiate umpluturii

Avarii datorate interactiunii teren-structura FUNDATII NECORESPUNZATOARE • aria bazei prea mica sub incarcarile existente

• cedari si/sau refularea terenului

• diverse adancimi de fundare

• cedari neuniforme

• fundatii mixte • fundatii nelegate

a E F E C T E

b E F E C T E

• incarcari neuniforme pe fundatii (constructii neregulate)

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate interactiunii teren-structura ACTIUNI DINAMICE • cutremure, utilaje ce produc vibratii, trafic

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

• rupturi din forta taietoare, prabusiri, lichefierea terenului, cedari globale, cedari diferentiale

b E F E C T E

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate elevatiei structurii VICII CONGENITALE • deficiente dimensionale si geometrice (sectiuni reduse) • lipsa monolitismului (arce lasate, structuri zvelte) • legate de geometria elementelor (pereti rezemati pe sistemul de boltire sau pe plansee, pereti cu vicii de verticaliate, arie redusa in raport cu incarcarile)

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

• rupere prin intindere, compresiune, incovoiere, forfecare • fracturi la nasteri si la cheie • fenomene de instabilitate a echilibrului • cedari diferentiate, fenomene de colaps progresiv, dislocarea zonelor de legatura • incovoierea boltilor sau a planseelor • rupere prin flambaj • rupere prin intindere si compresiune

c E F E C T E

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate elevatiei structurii

C A U Z E

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

VICII CONGENITALE

c E F E C T E

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate elevatiei structurii VICII CONGENITALE • legate de materiale (putin rezistente, foarte deformabile, neomogene) • legate de incarcari (lipsa elementelor de repartitie, pereti nelegitimi) • lipsa de legaturi (ziduri fara mortar nelegati in grosime, plansee insuficient incastrate)

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

• ruperi fragile • cedari globale si/sau diferentiate • rupere prin concentrari de eforturi in elementele mai rigide • rupere prin concentrari de eforturi

c E F E C T E

• prabusiri si instabilitate locala

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1

Avarii datorate elevatiei structurii VICII CONGENITALE

C A U Z E

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate elevatiei structurii MODIFICARI IN TIMP • modificari geometrice -Reduceri de sectiune (deschideri si largirea golurilor)

-Redistribuirea eforturilor si cedari locale

-Eliminarea de elemente verticale si orizontale (scoateri de stalpi, pereti, plansee)

-Cedari locale, lipsa de monolitism

-Elminarea sau adaugarea unor arce si bolti -Sprijiniri necorespunzatoare si ranforsari cu impingeri

-Avarii provocate de incarcari orizontale locale -Rupturi localizate

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

c E F E C T E

c E F E C T E

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate elevatiei structurii MODIFICARI IN TIMP • modificari geometrice

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

c E F E C T E

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1 C A U Z E

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate elevatiei structurii MODIFICARI IN TIMP • modificari de materiale -Invechirea si degradarea materialului -Umiditatea -Inlocuiri cu materiale diverse

-Reducerea incarcarilor admisibile, cedari diferentiate si/sau globale -Neomogenitate de rezistenta si rigiditate, cedari locale

Avarii datorate elevatiei structurii MODIFICARI IN TIMP • modificari de materiale

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

c E F E C T E

c E F E C T E

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

1 C A U Z E

Universitatea Politehnica Timisoara

Avarii datorate elevatiei structurii MODIFICARI IN TIMP • modificari de incarcari -Incarcari verticale (utilizare incorecta, supraetajari) -Incarcari orizontale -Incarcari dinamice (cutremure, vibratii)

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

-Cedari si ruperi difuze

c E F E C T E

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

2 O B I E C T I V

Universitatea Politehnica Timisoara

Categorii de interventii INTERVENTII DE CONSERVARE Mentinerea si/sau refacerea peformantelor initiale ale elementelor structurale degradate

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

• Lucrari de intretinere • Reparare a unor componente, cu materiale si tehnici traditionale

L U C R A R I

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

2 O B I E C T I V

Universitatea Politehnica Timisoara

Categorii de interventii INTERVENTII DE AMELIORARE Imbunatatirea pefromantelor unor elemente structurale izolate si/sau a sistemului structural in ansamblu, fara a modifica substantial comportamentul global

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

• consolidarea elementelor, preferabil cu tehnici traditionale si materiale similare celor originale •Desfaceri si refaceri locale cu aceeasi tehnica •Introducerea unor elemente cu rol auxiliar din materiale contemporane •Reducerea eventualelor incarcari suplimentare •Modificarea functiunii (pentru reducerea incarcarilor si acomodarea la riscul seismic) •Demolari si reconstructii partiale

L U C R A R I

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

2 O B I E C T I V

Universitatea Politehnica Timisoara

Categorii de interventii INTERVENTII DE ADAPTARE Obtinerea unui nivel de asigurare antiseismica, comparabil cu cel prevazut pentru constructii noi

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

•Restructurare globala (stare de ruina sau demolarea unei parti importante din vechea constructie) cu realizarea unui nou sistem structural; componentele vechi inglobate nu mai au functii structurale

L U C R A R I

14

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

3

Universitatea Politehnica Timisoara

Stabilirea schemei de interventie

• Stabilirea schemei de interventie (proiect general) constituie miezul procedurii concrete de restaurare si este rezultatul unei abordari corelate din punct de vedere structural, arhitectural si arheologic.

• In general inginerul de structuri formuleaza mai multe scheme alternative ce satisfac exigentele de siguranta, rezultate din evaluarea globala bazata pe investigarile in situ, in laborator si analitice, desfasurate anterior.

• Solutia finala este decisa in urma dezbaterii variantelor in cadrul colectivului pluridisciplinar implicat in restaurare.

Criterii siguranta

Schema interventie Solutia finala

4

Evaluare globala

Verificarea solutiei propuse

• Sistemul structural ameliorat poate fi verificat prin proceduri analitice de analiza, cu anumite limite.

• Pe parcursul executiei, investigari instrumentale pe aceleasi trasee ce evidentiasera anomalii cu caracter fisurativ permit controlul eficientei interventiei.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

15

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

5

Universitatea Politehnica Timisoara

Redactarea proiectului de executie

Proiectul de restaurare structurala trebuie sa contina cel putin urmatoarele piese: a) un studiu istoric-critic asupra constructiei monumentale de restaurat care sa puna in evidenta toate trensformarile intervenite in timp si sa le ilustreze intr-o grafica sugestiva; b) un studiu al istoriei sesimce a amplasamentului; c) un releveu planimetric si altimetric exact al constructiei, cuprinzand si structuri de fundare; d) un releveu critic detaliat care sa centralizeze datele culese corelandule cu datele obtinute prin investigari instrumentale; e) o analiza detaliata a incarcarilor cu indicarea tuturor elementelor portante, inclusiv fundatiile, prin intermediul carora sa fie definita schema structurala; f) un releveu metric si fotografic al avarilor;

5

Redactarea proiectului de executie

g) o descriere a constitutiei terenului si a conditiilor de stabilitate ale amplasamentului; h) un raport care sa indice cauzele si tipul avariilor, daca si in ce masura avariile au afectat elementele portante ale structurii; i) un raport privind materialele structurale puse in opera, cu evaluarea starii lor de conservare, pe cat posibil verificata prin investigatii instrumentale; j) proiect calitativ si cantitativ al intervetiilor prevazute, indicand motivatiile care sugereaza aceste interventii si sporurile de rezistenta care se estimeza a fi astfel obtinute.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

16

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

5

Universitatea Politehnica Timisoara

Redactarea proiectului de executie

• Schema de interventie stabilita va fi definita detaliat prin planse desenate de anasmblu si de detaliu, descrieri si specificatii tehnice necesare executiei.

• In partea grafica a proiectului vor fi evidentiate toate interventiile care prin natura lor implica inlocuiri sau alterari de materie si supafete originale ale constructiei, in asa fel incat sa poata fi evaluat continutul transformativ al interventiei.

• Avand in vedere permanenta intrepatrundere intre momentele de analiza si decizie la diverse nivele de aprofundare, in stransa legatura cu fazele de proiectare in santier deschis, consideram firesc ca expertul ce realizeaza diagnoza sa fie in acelasi timp si proiectantul interventiei.

6

Urmarirea si controlul executiei

• In cadrul restaurarii structurale, santierul capata o tripla semnificatie, ca loc de analiza complexa si culegere a unor multiple informatii furnizate de structura mai mult sau mai putin avariata, ca loc de evaluare, respectiv locul in care se poate stabili corespondenta dintre cauze si avarii, si, in fine, ca loc de aplicare si verificare a unor principii teoretice formulate pe baza fazelor de analiza si evaluare.

• In acest context, se poate afirma ca santierul reprezinta punctul de plecare si totodata de sosire pentru studiul si fundamentarea teoretica a intervetiilor, de natura sa confere siguranta in formularea unor aprecieri diagnostice asupra structurilor avariate, in determinarea cauzelor avariilor si stabilirea in consecinta a continutului interventiei.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

17

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

6

Universitatea Politehnica Timisoara

Urmarirea si controlul executiei

• Este de dorit ca proiectantul sa fie in acelasi timp si conducatorul lucrarilor de executie, avand in vedere caracterul particular al proiectului de restaurare structurala ce nu se incheie practic odata cu elaborarea sa initiala, ci este susceptibil de modificari pe parcursul executiei. Din acest motiv este necesara intocmirea de documentatii sistematice pentru toate fazele de executie s in paralel cu acestea.

• Urmarirea si controlul pe parcursul executiei vor avea in vedere in special lucrarile ascunse, facand posibile astfel eventuale corectii si/sau suspendarea unor eventuale intervetii ireversibile dovedite eronate.

• Este esential de altfel ca acest control sa nu se limiteze la aspectele asazise tehnice, ci sa aiba in vedere intervetia in ansamblul sau.

• Receptia lucrarilor trebuie sa certifice realizarea intervetiilor in conformitate cu prevederile proiectului si spiritul finalitatii indicate de acesta.

BIBLIOGRAFIE  MIRCEA CRISAN - RESTAURAREA STRUCTURALA A

CLADIRILOR DE CULT ORTODOX DIN TARA ROMANESCA SI MOLDOVA, Ed. Universitara Ioan Mincu 2010  GIAN PAOLO CIMELLARO - FIELD RECONAISSANCE FOLLOWING THE APRIL 6, 2009 L’AQUILA EARTHQUAKE IN ITALY

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

18

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

SITE INSPECTION AND EVALUATION TECHNIQUE

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

MATERIAL DETERIORATION

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Palazzo Belimbau a Genova - Indagine Problema: capire la tecnica di realizzazione, i materiali impiegati e i problemi di endoscopica degrado/dissesto del cornicione dell’edificio.

L’endoscopia ha consentito l’esplorazione di alcune cavità comunicanti con l’esterno ma inaccessibili alla visione diretta.

Corso di Laurea in Restauro Architettonico - AA. 2006-2007 - Diagnostica per il restauro

Palazzo Belimbau a Genova - Indagine endoscopica

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

14

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

CHIESA DI S.NICOLO' - NOTO

Cattedrale di Noto - Indagini soniche Problema: • individuare discontinuità materiali, insufficienze meccaniche • verificare l’efficacia del consolidamento dei pilastri

Le indagini soniche sono state applicate in modo diffuso sui pilastri per individuare il passaggio da un materiale ad uno con differenti caratteristiche e individuare zone particolarmente danneggiate.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Pilastro C, sezione orizzontale. Mappatura delle velocità soniche rilevate prima (a sinistra) e dopo (a destra) l’iniezione di miscele consolidanti

15

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Indagini soniche Principi di funzionamento:

E’ possibile effettuare misure: • in superficie (si usano

quando solo un lato dell’oggetto è accessibile - riconoscimento alterazioni superficiali, presenza di fessure o fratture interne)

• per irraggiamento (si usano

in superficie

quando due facce contermini sono accessibili - es. uno spigolo)

• in trasparenza (si effettuano quando un oggetto è accessibile in ogni sua parte - le misure così ottenute assicurano elevata qualità ed affidabilità delle irraggiamento in trasparenza misure) La presenza di disomogeneità e discontinuità nel materiale riduce l’energia dell’onda elastica in ‘uscita’, il segnale dunque sarà più debole Corso di Laurea in Restauro Architettonico - AA. 2006-2007 - Diagnostica per il restauro

Basilica di S. Pietro - Termografia

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

16

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Termografia E’ un sistema di tele-rilevamento delle temperature superficiali che consente la determinazione di differenze di temperatura ma non della temperatura assoluta.

Indagine non distruttiva, globale e/o parziale, condotta in situ.

Può essere passiva, se rileva le temperature emesse dal corpo durante il ciclo termico naturale, o attiva, se le emissioni sono amplificate mediante riscaldamento forzato.

Corso di Laurea in Restauro Architettonico - AA. 2006-2007 - Diagnostica per il restauro

Termografia Caso 1. E’ stato possibile localizzare una apertura murata.

Caso 2. Si è potuto individuare un distacco dell’intonaco che ha reso possibile l’infiltrazione di umidità

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

17

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Basilica di San Pietro - Indagini Georadar

Valle Christi - indagini georadar del terreno Problema: • individuare eventuali strutture murarie sepolte

• Indagare la natura del terreno e delle fondazioni del rudere

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

18

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Valle Christi - indagini georadar del terreno

La zona pi첫 chiara individua una struttura muraria, pi첫 compatta rispetto al terreno.

BIBLIOGRAFIE XXX - Corso di Laurea in Restauro Architettonico AA. 2006-2007 - Diagnostica per il restauro

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

19

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

LUCRARI PREGATITOARE : SPRIJINIRI ALE ELEMENTELOR PORTANTE Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Schemi tipologici di interventi provvisionali per il ribaltamento di pareti: - tipologia a sperone (A); - tipologia ad incatenamento (B); - tipologia a contrasto (C).

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

14

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

15

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

Universitatea Politehnica Timisoara

16

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

METODOLOGIA PER LA DEFINIZIONE DEL PROGETTO DI INTERVENTO PROVVISIONALE

Interventi non necessari: il livello di danno e la vulnerabilità dell’opera non giustifica l’adozione di un opera provvisionale; 

interventi non correlati al meccanismo di danno che ha provocato il danneggiamento;



interventi, correlati al meccanismo di danno, ma progettati senza tener conto della finalità che ci si è preposti;



interventi non compatibili con il manufatto, con le opere contenute all’interno e\o l’ambiente circostante;



interventi sbagliati: sia in relazione alla soluzione tecnica adottata sia alle modalità con cui sono stati realizzati.



interventi che non rispettano un’analisi costi-benefici.

Prof. dr. ing. Marius Mosoarca

17

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

SOLUTII DE CONSOLIDARE A FUNDATIILOR

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA

VEDERE 3D

VARIANTA 1

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA

VARIANTE DE INTERSECTIE A FUNDATIILOR IN PLAN

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA

VEDERE 3D

VARIANTA 2

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA

VEDERE 3D

VARIANTA 3

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA

VARIANTA 4

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

VEDERI 3D

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA

VARIANTA 5

VARIANTA 6

VARIANTA 7

VEDERI 3D

DETALIU VARIANTA 5

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA VARIANTA 7 VEDERE 3D PE ETAPE

ETAPA 1

ETAPA 2

ETAPA 3

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA VARIANTA 8 VEDERE 3D - EXTERIOR SECTIUNE FUNDATIE

VEDERE 3D - INTERIOR

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA VARIANTA 9

VEDERE 3D - EXTERIOR

SECTIUNE FUNDATIE

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA VEDERE 3D – INTERIOR - ARMATURI

VEDERE 3D - INTERIOR

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA

VEDERE CU PERETE TRANSPARENT

VARIANTA 10 VEDERE CU PERETE PLIN

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA VARIANTA 11 B

A

A’ B’

SECTIUNEA A-A’

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

SECTIUNEA B-B’

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA ELEMENTELOR DE CARAMIDA

VEDERE IN INTERIORUL ZIDULUI-ELEMENTE METALICE

VEDERI 3D

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR VARIANTA 12

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR PLAN SI SECTIUNEA A-A

VARIANTA 13 VEDERE 3D CU EVIDENTIEREA MODULUI DE ARMARE

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR

VEDERE 3D

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR VEDERE 3D - EXTERIOR

VEDERE 3D - INTERIOR

SECTIUNE FUNDATIE

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR VEDERE 3D PE ETAPE

ETAPA 1

ETAPA 2

ETAPA 3

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR VARIANTA 1

SECTIUNE

PLAN

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

VEDERE 3D

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR

VEDERE 3D IN INTERIOR

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR VARIANTA 2

PLAN SI SECTIUNE

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

VEDERE 3D

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

MARIREA_CONFINAREA FUNDATILOR

VEDERE 3D

VEDERE 3D IN INTERIOR

MARIREA FUNDATILOR CU PRIN INTERMEDIUL PILONILOR PLANURI SI SECTIUNI PE ETAPE

ETAPA 1

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

ETAPA 2

ETAPA 3

14

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

MARIREA FUNDATILOR CU PRIN INTERMEDIUL PILONILOR VEDERE 3D PE ETAPE

ETAPA 1

ETAPA 2

ETAPA 3

CONSOLIDAREA FUNDATILOR CU PILOTI VARIANTA 1

VARIANTA 2

VARIANTA 3

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

15

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

CONSOLIDAREA FUNDATILOR CU PILOTI

VARIANTA 1

CONSOLIDAREA FUNDATILOR CU PILOTI VEDERI 3D

VARIANTA 2

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

16

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

CONSOLIDAREA FUNDATILOR CU PILOTI VEDERI 3D

VARIANTA 3

INTARIREA FUNDATILOR CU PILOTI INCLINATI VARIANTA 2

SECTIUNE

PLAN

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

VEDERE 3D

17

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

INTARIREA FUNDATILOR CU PILOTI INCLINATI VEDERE 3D FRONTALA IN INTERIOR

VEDERE 3D IN INTERIOR DE JOS IN SUS

INTARIREA FUNDATILOR CU PILOTI INCLINATI VARIANTA 1

VEDERE 3D SECTIUNE

PLAN

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

VEDERE 3D FRONTALA IN INTERIOR

18

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

REALIZAREA PLACILOR DE FUNDARE

VEDERI 3D VARIANTA 1

REALIZAREA PLACILOR DE FUNDARE FARA PERETII DE REZISTENTA VEDERE SI PLAN

VEDERI 3D CU PERETII DE REZISTENTA VARIANTA 2

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

19

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

REALIZAREA PLACILOR DE FUNDARE VARIANTA 3

VEDERI 3D CU DETALIEREA POZITIONARII BARELOR

SUBFUNDAREA CU ARCE DE CARAMIDA

VEDERI 3D-DETALIU IN INTERIOR

PLAN SI SECTIUNE

VEDERI 3D VARIANTA 1

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

20

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

SUBFUNDAREA CU ARCE DE CARAMIDA

VEDERI 3D

PLAN SI SECTIUNE VARIANTA 2

ETAPELE DE EXECUTIE A ARCELOR VEDERE DIN FATA

VEDERE DIN FATA IN 3D

VEDERE 3D

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

21

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

ETAPELE DE EXECUTIE A ARCELOR

VEDERI DIN FATA

VEDERI 3D

CONSOLIDAREA FUNDATIILOR PE PILONI DIN LEMN Zona putrezita din pilon a fost inlocuita cu un alt material.

Zona inferioara a elementului (care a putrezit si s-a rupt) este inlocuita cu un alt material, de regula metal, iar imbinarea intre cele doua elemente se face cu ajutorul unui manson metalic.

Pilonul de lemn care a putrezit si a cedat, este inlocuit in intregime de un nou pilon de aceeasi dimensiune si care are acelasi rol. De obicei acest pilon nou este din metal dar exista si situatii cand este din lemn.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

22

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

PROTECTIA LUCRARILOR DE SUBFUNDARE

VEDERI 3D

PLAN

PROTECTIA LUCRARILOR DE SUBFUNDARE

VEDERE 3D IN INTERIOR DE JOS IN SUS

PLAN

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

VEDERE 3D

23

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

CONSOLIDAREA ZIDARIILOR

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Avariile Avariile au in general urmatoarele cauze exterioare: - degradarea materialelor ( imbatranire, agenti atmosferici etc.)

- cresterea incarcarilor de exploatare ( schimbare de destinatie, supraetajare etc.)

- actiuni dinamice (vibratii din trafic, actiuni seismice etc.)

- evenimente exceptionale ( alunecari de teren, explozii, incendii, cutremure in zone neseismice etc.)

Acestea se pot petrece la nivelul fundatiilor sau la nivelul suprastructurii.

Avariile la nivelul suprastructurii: -tasari ale structurii verticale ( deformatii pe verticala) - compresiuni mari, care duc la zdrobirea zidariei si la deformatii transversale mari - instabilitate - impingeri provocate de elemente structurale care pot duce la scoaterea din plan ( vertical sau orizontal) a unor elemente - lipsa legaturilor intre pereti pe verticala sau la intalnirea peretilor - actiuni seismice

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Consolidarea peretilor din zidarie de caramida se poate realiza in urmatoarele modalitati: -consolidare prin substituire ( inlocuirea zonelor avariate cu materiale sau elemente cu performante ridicate) - consolidarea pasiva (injectarea de beton sau mortar, realizarea unei retele de perforatii armate si injectate cu beton, injectarea cu rasini epoxidice, intarirea locala a zidariei cu elemente de beton sau otel, descarcarea unor elemente de zidarie prin suspendare pe o structura independenta) - consolidarea activa ( introducerea unor grinzitiranti in campul elementelor de zidarie- lateral-, introducerea unor tiranti din otel la baza elementelor care genereaza impingeri in structura, dispunerea de bare de otel in scopul precomprimarii elementelor incovoiate sau comprimate excentric, confinarea elementelor supuse la sarcini verticale-stalpi- cu piese metalice de contur) - reconstruirea ( demolarea elementelor avariate si refacerea lor in solutie initiala sau in varianta imbunatatita)

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

ROCKING

SLIDING

Universitatea Politehnica Timisoara

DIAGONAL TENSION

DIAGONAL TENSION (STEPPED)

TOE CRUSHING

Lucrari de consolidare a peretilor din zidarie I. Consolidarea cu efect asupra intregului ansamblu 1. lucrari pentru realizarea conlucrarii intre peretii de pe directiile principale 2. montarea unor tiranti metalici/ tiranti centura pentru asigurarea conlucrarii spatiale a intregii configuratii structurale II. Consolidare individuala a elementelor structurale 1. ‘coaserea’ fisurilor 2. camasuirea peretilor 3. consolidarea cu rasini epoxidice 4. consolidarea cu fibre de carbon 5. confinarea zidariei cu centuri si stalpisori din beton armat 6. prin introducerea unor elemente de contravantuire generala a peretelui 7. consolidarea golurilor/plinurilor orizontale din zidarie de peste goluri 8. bazalt fibre ropes

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

I. Consolidarea cu efect asupra intregului ansamblu 1. lucrari pentru asigurarea conlucrarii intre peretii de pe directiile principale Fisurile din zidarii cu o deschidere mai mica de 10 mm pot fi etansate cu mortar. De regulă, în fisuri cu deschiderea mai mică de 2 mm se injectează răşină epoxidică, iar pentru deschideri mai mari se injectează amestecuri pe bază de ciment. Pentru fisuri cu o deschidere mai mare de 10 mm, aria degradata trebuie consolidata prin aplicarea unor metode mai complexe.

Refacerea mortarului din rosturi este recomandată în cazul în care mortarul este degradat din acţiunea unor factori de mediu (precipitaţii cu sau fără îngheţ/dezgheţ, agenţi agresivi din atmosferă etc.) şi de asemenea în cazul mortarelor foarte slabe.

Se poate realiza fie ca masura de consolidare cu efect asupra intregului ansamblu, fie ca masura de consolidare a unui element individual.

Injectarile însoţite de introducerea unor elemente metalice (platbande, bare rotunde) ‘injectari armate’ sporesc rezistenţa la întindere şi forfecare în zonele importante pentru realizarea conlucrării spaţiale a per eţilor de pe direcţiile principale ale clădirii (colţuri,amifi caţii, intersecţii).

Reinforcement of masonry wih injected concrete Three parameters can be defined: - injection pressure ( 1 to 5-6 kg/cm2) - distance between holes ( 30-50 cm and not higher than wall thickness) - water to concrete ratio ( 1 to 2 depending on damage) Execution stages: - elimination of both the existing plaster and masonry fragments from the crack site - execution of holes ( 30-50 mm, 45’ sloped) into the masonry body with drilling machine - insertion of pipes ( l=10 cm, d= ¾’) into the holes - sealing of the masonry joints in order to prevent the injected mortar to jump out of the wall - injection of water at low pressure into one of the pipes in order to saturate the existing masonry - injection of pressurized concrete starting from the lower holes ( 150-200 kg per cubic meter of masonry) Reinforcement of masonry by means of steel bars and injected concrete ( reinforced perforations) It aims to: - stronger connection between layers - increase of shear strenght of masonry ( e.g. against seismic actions) - increase of masonry ductility

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Notes -The effect of reinforced perforations is based on the lateral confinement of masonry due to steel bars ( end plates or simply internal friction) - the intervention is particularly suggested for increasing the strenght of masonry crossing and angles - the system is suggested for masonry walls with rather high mechanical features; otherwise a preliminary consolidation is recommended - in some cases one or two r.c. walls are built alongside the existing masonry walls ( sandwich system); in this way a lateral confinement is obtained, which deeply increases both the service and ultimate behaviour of masonry - when using r.c. walls one may assume the action load supported by r.c. walls only ( in this case both existing masonry and internal ties prevent the buckling of r.c. walls) - the equivalent resisting scheme can be interpreted as a trussed beam, by assuming horizontal actions ( e.g. 1-5% of dead load) in non seismic areas - use of 45’ sloped ( both horizontally and vertically), little diameter bars is recommended, with fastening outside the walls - use of rather liquid expansive concrete is recommended

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Prinderea unui perete cu goluri de un perete structural existent

Consolidarea unui perete in vederea eliminarii unui perete de la nivel inferior

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

2. Montarea unor tiranti metalici/ tiranti centura pentru asigurarea conlucrarii spatiale a intregii configuratii structurale Această soluţie se aplică în general pentru pereţii din zidarie de cărămidă care prezintă fisuri importante izolate, dar care nu formează o retea generală.

Tirantii centura constau din armaturi petrecute in afara zidurilor, de o parte si de cealalta a lor si care sunt betonate dupa ancorarea sau chiar pretensionate. In acest mod zidul este prins cu doua eclise cu rol de tirant si centura. Ele se leaga din loc in loc cu bride de beton armat, solidarizate de zid.

II. Consolidare individuala a unor elemente structurale 1.

‘Coaserea’ fisurilor

Legarea cu scoabe din otel se practica in cazul fisurilor izolate. Scoabele se fixeaza de o parte si de alta a fisurii pe cat posibil, perpendicular pe aceasta, in zonele cu zidarie nedegradata.

Numarul scoabelor se determina functie de sectiune acestora Si capacitatea portanta a peretelui de zidarie, cu asigurarea unei lungimi suficiente de ancorare.

In mod curent se utilizeaza scoabe din otel rotund, fixate in gauri cu mortar pe baza de ciment. Daca este posibil se indica introducerea scoabelor pe ambele fete ale zidariei.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

2. Camasuirea peretilor Zidaria fisurata sau crapata se poate camasui prin aplicarea pe cele doua fete ale zidului a doua plase sudate 標3 mm, cu ochiuri de 15-20 cm, cu sau fara injectare prealabila cu mortar de ciment. Plasele se leaga intre ele cu agrafe din otel beton 標6 mm, prevazute cu ciocuri, introduse prin gaurile create in zidarie, pe ambele directii, la intervale de 50-60 cm.

Operatiunea de camasuire va fi precedata de indepartarea tencuielii, a caramizilor sfaramate, de curatarea rosturilor, si de spalarea si periarea zidariei.

Repararea fisurilor izolate se poate face cu doua plase sudate cu ochiuri de 10 cm, aplicate in lungul fisurii si legate intre ele cu agrafe. Consolidarea legaturilor dintre peretii portanti si cei de contravantuire se poate face cu plase sudate sau cu injectii de mortar, dupa caz.

In cazul injectarilor se curata de mortar doua rosturi orizontale de la partea superioara si se introduc doua bare de otel beton, care se inglobeaza in mortar de ciment.

Peretii portanti se consolideaza la intersectii cu plase sudate ancorate intre ele cu bare din otel beton, introduse in rosturile orizontale prin gauri perforate, in minimum trei sectiuni, pe inaltimea zidariei.

Camasuirea peretilor din zidarie, va incepe, in general, de la nivelul fundatiilor dintr-o centura de beton armat. In acest fel se asigura transmiterea incarcarilor la teren.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

3. Consolidarea cu rasini epoxidice

Resins Advantages: - extremely small thickness - no shrinkage ( no thinner evaporation) - high mechanical features - wide range of mechanical features - ease of modelling - capability to fill microscopic cracks - very quick setting - high adhesion to masonry surface - excellent corrosion resistance Disadvantages: - high cost - high fluage, particularly in pure resins - poor fire resitance ( inflammability) - brittle behaviour - high degradation due to chemical ageing with loss of adhesion - strong decrease of strenght when combined with inert materials - elastic modulus of little value - thermal softening ( 70-80 C) - non-reversible application Notes: - quite clean surfaces ( no dust, cleaning with strong thinners) and fully dry surfaces are necessary - use with high strenght masonry is recommended - because of the particular attention required while in installation, use of specialized workmanship is required

4. Consolidarea cu fibre de carbon

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

4. confinarea zidariei cu centuri si stalpisori din beton armat

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

- Cuplare exterioara centrica

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

- Cuplare exterioara excentrica

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

5. prin introducerea unor elemente de contravantuire generala a peretelui

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

14

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

6. Prin consolidarea golurilor/ plinurilor orizontale de zidarie de deasupra golurilor

Interventia se face prin eliminarea unor randuri de caramizi de la partea superiaora a golului si din lateralul lui aproximativ 70 cm si introducerea in grosimea peretelui a profilelor metalice dublu T prinse intre ele cu cu tiranti metalizi.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

15

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Interventia se face prin indepartarea portiunii de zidarie afectate de la partea superioara a golului si inlocuirea cu o o structura metalica consolidata prin armaturi cimentate.

Universitatea Politehnica Timisoara

Profilele metalice sunt folosite pentru a monolitiza sectiunea ce necesita interventie.

La contactul cu mortarul, profilul buiandrugului rigidizeaza blocul de zidarie, devenind o grinda portanta

Interventia se face prin inlaturarea unui rand de caramida de ambele parti ale peretelui de la partea superioara a golului, introducerea de profile metalice dublu T si cimentarea lor de structura initiala. Rezistenta este data de tirantii ce tin cel e doua profile metalice.

Interventia se face prin eliminarea mai multor protiuni de caramida: de la partea superioara a golului se de pe lateralul sau pana la baza golului.

Se introduc apoi profile metalice pe post de buiandrug si profile de tabla zincata.

Rezistenta este data de elementele tensionate (tiranti metalici).

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Interventia se face minimal asupra golului, se extrag cateva randuri de caramizi de jur imprejurul golului, inlocuindu-se cu profile metalice dublu T la partea superioara si inferioara a golului si cu profile rectangulare pe laterale

16

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

8. Basalt fibre ropes Basalt is a natural material that is found in volcanic rocks originated from frozen lava.

Basalt fibers are obtained by melting basalt and are characterized by high modulus heat resistance, goog resistance to chemical attack and seem to be a good alternative to glass fibers. Basalt is proposed in form of short fibers.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

17

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Studiu de caz – consolidarea fatadei bisericii San Bevignate, Perugia, Massimo Mariani

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

18

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

METODE SI TEHNOLOGII DE CONSOLIDARE A PLASEELOR DIN LEMN

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Intervenţii asupra elementelor degradate ale planşeelor din lemn Lucrările de reparaţii a planşeelor presupun fie înlocuirea elementelor degradate, fie înlăturarea părţilor degradate ale acestora şi înlocuirea cu elemente sănătoase, concomitent cu consolidarea elementului structural reabilitat, sau după caz, a planşeului în ansamblu. În ambele situaţii, înainte de începerea lucrărilor, planşeul care urmează a fi reabilitat se descarcă provizoriu pe stâlpi, eşafodaje, etc. În cazul unor deteriorări importante ale planşeelor se impune înlocuirea lor în întregime, cu excepţia cazurilor în care din motive arhitecturalpatrimoniale acest lucru nu se admite.

Plafoane cu grinzi simple intr-o singura directie

Cresteri de sarcina datorate schimbarii de functiune

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Deformarea excesiva in conditii medii de degradare, scufundarea podelei si craparea peretilor superiori.

Metode de consolidare plansee de lemn Strat uzura

Sapa

Grinda lemn

Punte Profil imbinare 80x80x6

Grinda secundara IPE200

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Grinda principala IPE240

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Grinzile care lucrează la încovoiere cu compresiune şi prezintă defecte în zona cu moment maxim pot fi eclisate cu eclise metalice sau de lemn dacă acest lucru nu creează disconfort estetic sau functional.

O altă posibilitate de consolidare este dublarea cu profile metalice capabile să preia parţial sau integral solicitările la care sunt supuse grinzile. In fine, se pot adopta solutii de consolidare a grinzii pe toata lungimea ei prin structuri din otel special concepute.

Situaţiile particulare, în care rezemarea grinzilor planşeelor din lemn pe diafragmele din zidărie se realizează pe direcţii diferite în cadrul aceluiaşi nivel, necesită intervenţii specifice de asigurare a rigidităţii orizontale a acestora. In figura alaturata se prezintă o soluţie de rezolvare a unei astfel de intervenţii.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Strat uzura Sapa Punte

Universitatea Politehnica Timisoara

Grinda lemn

Profil imbinare 80x80x6

Strat uzura Sapa Grinda principala IPE240

Grinda secundara IPE200

Punte

Tirant M16/500

Grinda principala

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Profile metalice 180x60x6 trase la rece

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Bare rotunde Ф12 L= 700+900 Profile C = 200x60x6 formate le rece

Placa 200x6 L= 2 ∙ interax grinzi + 200mm de fiecare parte

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Zidarie portanta

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

În scopul sporirii rigidităţii planşeului în planul lui, grinzile principale pot fi rigidizate cu tiranţi din oţel de o parte şi de alta a antretoazelor, asigurând astfel transmiterea forţelor orizontale între grinzi perpendicular pe acestea, precum şi prin realizarea la partea superioară sau la partea inferioară a planşeului a unei podini rigide din plăci de placaj de construcţii fixată cu cuie de grinzi.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidarea cu ranforsari

1

3 2 4 1. Pardoseala scanduri lemn

5

2. Grinzi secundare 3. Grinda lemn existenta 4. Platbanda metal-miez ranforsare 5. Perete portant

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidare locala

1. Pardoseala placaj

5 1

2. Grinzi secundare 3. Grinda lemn existenta 2 6

7 4

3

4. Lipire cu rasini epoxidice 5. Sapa usoara de egalizare/rigidizare 6. Profil “I” din fibra de sticla 7. Conectoare cu fibre Ø8 in găuri Ø10 injectate cu răşină epoxidică

Consolidare cu profile GFRP

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

14

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

15

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidarea balcoanelor

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

16

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

17

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidarea balcoanelor cu console metalice

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

18

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidarea balcoanelor cu ancorari in perete/grinzi

Consolidarea balcoanelor cu ancorari in perete

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

19

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidarea balcoanelor cu ciment si plasa sudata

Consolidarea balcoanelor cu ciment si plasa sudata

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

20

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

METODE SI TEHNOLOGII DE CONSOLIDARE A SARPANTELOR

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

METODE SI TEHNOLOGII DE CONSOLIDARE

SCARI SI BALCOANE

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Tehnologii de consolidare scari

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Tehnologii de consolidare scari si balcoane

Tehnologii de consolidare scari si balcoane

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Tehnologii de consolidare scari si balcoane

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Tehnologii de consolidare balcoane

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidarea balcoanelor cu ancorari in perete/grinzi

Consolidarea balcoanelor cu ancorari in perete

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidarea balcoanelor cu ciment si plasa sudata

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

13

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

METODE SI TEHNOLOGII DE CONSOLIDARE A STILPILOR DIN CARAMIDA

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Consolidarea stalpilor de sectiune patrata cu profile metalice Cresterea capacitatii de rezistenta a elementului de tip stalp se poate realiza prin : 1. consolidarea cu juguri sau profile metalice dispuse pe contur sau la interiorul elementelor de zidarie, combinat cu tiranti dispusi in perforatii in zidarie 2. camasuirea stalpilor cu b.a.

3. aplicarea unor benzin din fibra de carbon 4. Basalt fibre ropes 5. realizarea unui strat de zidarie de caramida pe cant, armata cu etrieri in rosturi orizontale ;

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

1. Consolidarea cu juguri sau profile metalice dispuse pe contur sau la interiorul elementelor de zidarie, combinat cu tiranti dispusi in perforatii in zidarie

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Consolidarea cu profile dispuse la exterior

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidarea cu profile dispuse la interior

Fretarea stalpilor cu inele metalice

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

2. Camasuirea stalpilor de zidarie cu beton armat

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Imbracarea stalpilor in b.a./ retea de profile metalice, benzi din firba de carbon etc.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

3. Marirea capacitatii portante a stalpilor prin aplicarea unei retele de benzi din fibra de carbon

4. Basalt fibre ropes Basalt is a natural material that is found in volcanic rocks originated from frozen lava.

Basalt fibers are obtained by melting basalt and are characterized by high modulus heat resistance, goog resistance to chemical attack and seem to be a good alternative to glass fibers. Basalt is proposed in form of short fibers.

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

METODE SI TEHNOLOGII DE CONSOLIDARE ALE ARCELOR SI BOLTILOR

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

10

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

11

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

12

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

METODE SI TEHNOLOGII DE CONSOLIDARE CU TIRANTI METALICI

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

7

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

8

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

9

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Metode de restaurare – note de curs an IV –

METODE SI TEHNOLOGII DE CONSOLIDARE CU MATERIALE PE BAZA DE FIBRA DE CARBON

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

RETROFITTING USIHG FRP

Consolidari cu fibre de carbon

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

2

1

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidari cu fibre de carbon

3

Consolidari cu fibre de carbon

4

2

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidari cu fibre de carbon

5

Consolidari cu fibre de carbon

6

3

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidari cu fibre de carbon

7

Consolidari cu fibre de carbon

8

4

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidari cu fibre de carbon

9

Consolidari cu fibre de carbon

10

5

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidari cu fibre de carbon

11

Consolidari cu fibre de carbon

12

6

Facultatea de Arhitectura si Urbanism

Universitatea Politehnica Timisoara

Consolidari cu fibre de carbon

Prof. dr. ing. Marius MOSOARCA

13

7

Bibliografie 1.

Caterina F. Carroci – The RehabiMed Guide to the rehabilitation of traditional buildings – An integrated approach to the building (2008)

2.

M. Crisan – Restaurarea structural a cladirilor de cult orthodox din tara Romaneasca si Moldova, Ed. Universitara Ioan Mincu (2010)

3.

Gian P. Cimellaro – Field reconnaissance following the April 6, 2009 L’Aquila earthquake in Italy

4.

Corso di Laurea in Restauro Architettonico – AA 2006-2007 – Diagnostica per il restauro

5.

Federico M. Mazzolani – Protection of Historical Buildings – PROHITECH09 (2009)

6.

Jerzy Jasieńko – Structural Analysis of Historical Constructions – SACH12 (2012)

7.

Federico M. Mazzolani & Gülay Altay – Protection of Historical Constructions – PROHITECH14 (2014)

8.

Jerzy Jasieńko & Tomasz Nowak – Structural Health Assessment of Timber Structures – SHATIS15 (2015)

9.

Massimo Mariani – Consolidamento delle strutture lignee con l’acciaio (2004)

10.

Massimo Mariani – Trattato sul consolidamento e restauro degli edifice in muratura, Vol 1&2 (2006)

11.

Antonio Borri – Sull’utilizzo degli FRP per il reinforzo delle costruzioni in muratura (curs)

12.

Claudio Modena – Linee guida per la valutazione e riduzione del rischi sismico del patrimonio culturale (curs 2008)

13.

E. Curti, S. Lagomarsino, S. Resemini, S. Giovinazzi – Analisi non lineari di meccanismi locali di danno in strutture monumentali (ANIDIS)

14.

Assessment, reinforcement and monitoring of timber structure – Research program COST FP1101

15.

Federico M. Mazzolani, Alberto Mandara – Methods and technologies for the refurbishment of constructions (Tempus project 19994)

*Multumiri speciale sunt acordade colectivului de studenti de la programul de Master de Restaurari al Facultatii de Arhitectura si Urbanism al Universitatii Politehnica Timisoara pentru sprijinul acordat in elaborarea acestui suport de curs.