Note de curs optional lemn an studiu 3 sem2 compressed

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ISTORIC

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN ..........cel mai vechi material de constructie

.... ISTORIC

- principal ..... cu rol structural si /sau de inchidere (in general autoportante) - cu rol de armare pentru alte materiale - tehnologic (ca suport temporar in edificare)

-

-

-

-

- constructii de locuire primitive si spatii conexe ,construtii de aparare ,..

-sisteme circulare -sisteme palanca -sisteme perete din barne -sisteme scheletale (in asociere cu alte materiale) -spatii sacrale in `culturi ale lemnului` ‌‌ sau combinat cu alte materiale -in general spatii simple celulare -sisteme empirice relationata cu necesitatea -determinate de forma liniara a materialului -dezvoltate pe orizontala -prelucrarea simpla permite doua nivele -mestesugurile specializate si nevoia (limita )duc la mai multe nivele

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .......cel mai vechi material de constructie - cu rol structural si /sau inchidere (in general autoportante)

- cu rol de armare pentru alte materiale (pamant, materiale vegetale,..)

- elemente plane (pereti, acoperis, terase ....)

- sisteme spatiale concentrice sau curbate (con ....cupola, cilidru,) - realizate cu elementa liniare sau cu curbura naturala a materialului - legatura pentru matriale masive ( la zidul dac ..... tiranti la bolti de zidarie) - tehnologic (ca suport temporar in edificare)

.... ISTORIC

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN ..........cel mai vechi material de constructie

.... ISTORIC

- principal ..... cu rol structural si /sau de inchidere (in general autoportante) - cu rol de armare pentru alte materiale

-structuri tehnologice - suport temporar in edificare spatii comune, spatii publice, ...

- element major in constructii cu structura mixta -spatii de cult (cu tendinte ascendente) -spatii de intrunire si spectacole (deschideri mari) -spatii reprezentative (administrative si de reprezentare)

- elemente constructive din lemn asociate cu alte nateriale (tavane, bolti din lemn,..)

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ISTORIC

..........cel mai vechi material de constructie - element major in constructii cu structura mixta

Westminster Hall, London, Vantage Hall, University College, Reading, Tribunal de grande instance, Bordeaux

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .......... istoric , este cel mai utilizat material - material local , disponibil fara costuri mari, inepuizabil prin regenerare,...)

- caracteristici materiale prietenoase (lucrabilitate, greutate redusa,.....)

- bune caracteristici structurale la dimensiuni rezonabile (eforturi diferite ) - experienta diversificata (laica, mestesugareasca, inginereasca,...)

.... ISTORIC

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN ................materialul cu cea mai mare raspandire

.... ISTORIC

-esente diverse > forme structurale diversificate -utilizare specifica regionala < determinat de clima, cultura, ...

-arhitecturi (vernaculare) de valoare deosebita ( japonia, fachwerk , arh nordeuropeana, ….)

-……………….

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ISTORIC

................materialul cu cea mai mare raspandire - globalizare accentuata ..... locatie, material, arhitect - riscul pierderii specificului

Debating chamber, Parlamentul Scotiei, Edinburgh-1998(Enric Miralles) Metropol-Parasol/Sevillia-2011 (Jurgen Mayer-Hermann)

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ISTORIC

...... putine marturii istorice -perisabilitate crescuta ......material viu -reutilizare facila.....utilizari succesive -disparitie naturala - contopire cu mediu -interventii reversibile in situri naturale sau protejate

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ISTORIC

disparitia naturala.......un avantaj ?

Sebes. Depresiunea Beiusului-Bihor

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ARHITECTI

...... spatiul american...diversitate si evolutie

Frank Lloyd Wright (1867 - 1959), Walter H. Gale House, Oak Park, Chicago-1893

Rosenbaum House, Florence, Alabama, USA. Ar Frank Lloyd Wright (1867 - 1959), 1937

Auldbrass Plantation Beaufort County, South Carolina-1941

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN ...... inspiratia tradititiei ......modernitate

.... ARHITECTI

Hans Fischli (Bauhaus) “Schlehstud”, Obermeilen 1933

case traditionale in Zermatt (CH)

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ARHITECTI

........ concepte imitative

Grand Falls, Newfoundland,

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ARHITECTI

...... de la imitatii ....la standardizare Spring Hill, Mass. 1860 - timber frame

Barrington, Illinois, USA. 1860 – timber frame , Fowler, (Orson Squire) 1809 – 1887

constructii de(re)montabile multifunctionale

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ARHITECTI

...... de la imitatii ....la standardizare

cartier Saint John, Canada

locuinte mobile multifunctionale

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ARHITECTI

...... arhitectura sociala dincolo de locuire

spatii comerciale, sociale si de productie........ o piata nelimitata

Parque de Bombas, Ponce, Puerto Rico.

Maximo de Meana y Guridi, 1883

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN ...... filosofie si arhitectura.....(lemnul in conceptia nordului)

.... ARHITECTI

Alvar Aalto , ‘Helsinki university of Technology’ /Otaniemi - Sala de sport

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN .... ARHITECTI

..........‘ naturalul ’

in fatade

Foster (Co-Kuchel Architects) Chesa Futura -“cartoful ”, St. Moritz –

...... ‘ specificul ‘ in fatade

Terunobu Fujimori. ‘Yakisugi House‘ -), Nagano ,1946 - lemn de cedru carbonizat

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN ...... preocupari actuale

.... ARHITECTI

Toyo Ito , Sumika-Pavillon, Tokyo , 2008

Sou Fujimoto Architects "Final wooden house", 2008

Lemnul – material natural cu potential

-ofera un habitat cu specific natural -pastreaza relatia ‘ natura (padure ) – material finit construit` -este un material viu (carateristici (para)umane - spre deosebire ce piatra –material fosil ) -aspect, miros, structura vegetala, temperatura , umiditate variabila -universalitate si diversitate regionala -obiect de dispute social-culturale (cu implicatii filosofice) Exemplul suedez “Lemnul este democratic si da putere” (arh. Olof Thedin) “Lemnul este puternic dar totodata usor si curat” (arh. Olof Thedin - parc locuinte "Välle Broar"

traditie si dezvoltare /specific > globalizare lemnul=traditional arhitecturi traditionale determinate de -clima si esente de lemn -tehnici de prelucrare /tehnologie -traditii culturale de la laic..... la meserie ......la industrie....... tehnologii informationale lemnul=universal â&#x20AC;&#x201C; arhitectura universala a lemnului - evolutia tehnologiilor si globalizarea duce la eliminarea zonarilor , â&#x20AC;&#x201C; forme noi bazate pe tehnologii de prelucrare noi

perioade determinante in evolutia arhitecturii constructiilor din lemn -relatia nevoi sociale – rezerva regionala -periodicitate istorica evolutie tehnologica – utilizare -sec 17-18 mestesug universal > dezvoltare -sec 18 -19– industrializare (urbanizare in spatiul american) > explozie -sec 19 – inginerie structurala > scadere

-sec 20 varfuri datorita inventiilor -ani 20- lemn (scanduri) incleiat -ani 50-60 -lemn compozit (placi, aschii, pulberi) / dezvoltare in RO -anii 80-90 -programe de dezvoltare in vederea cresterii utilizarii lemnului motivatie ecologica -anii 90 - dezvoltare considerabila (renastere fata de deceniile precedente) datorita conceptelor ecologice si de economisire a resurselor - informatizarea proiectarii si tehnologizarea debitarii si productie , - materiale noi pe baza de lemn , transforma materialul manufacturial intr-o materie prima complexa in construtii pretentioase.

-2000

– concepte si tehnolii ecologice - apare conceptul de “estetica lemnului” (“ wenn Holz dann Holzaestaetik”)

anvelopa vs. strutura (din lemn) - relatia evolutiva fatada – structura – interior - tendinte actuale de destructurare a anvelopei: structura – lemn structural in tehnologii moderne aspect exterior –anvelopa estetic determinata de mediu construit/mediu natural ambient interior – finisaje (decoratiuni) interioare in scopul unui “artificial natural”

- material optim pentru fiecare element sau ansamblu abordare diferentiata a celor trei elemente istoric, cultural, tehnologic

a construii cu lemn sau ..... un mod alternativ de a construi ............. nu materialul nu este ‘bun’ ci folosirea lui nu este ‘corecta’ !

-de ce sa folosim lemnul ?

-unde, cand si cum se poate folosii lemnul ?

Avantajele construirii cu lemn: -bilant energetic bun -emisia (raportul) CO2 este de cca.13x mai favorabila decat cel al construirii cu otel si beton -bilant ecologic bun -lemnul este o materie regenerabila si adaptabila nevoilor -raport rezistenta -greutate favorabil -cladiri de lemn sunt de cca.10x mai usoare decat cele de beton cu consecintele imediate in costuri structurale, teren de fundare, activitate de construire -flexibilitate si adaptabilitate structurala aproape nelimitata (la tehnologiile moderne) -integrabilitate eficienta a layerelor constructive auxiliare -integrare facila a sistemelor tehnice (instalatilor) -optimizare facila a anvelopei izolatoare -determinant favorabil al microclimatului interior -relationare favorabila mediu natural-mediu perceput -productivitate buna -prelucrare usoara si precisa -sistem constructiv uscat -planificare detaliata si prefabricare facila -determinare precisa de costuri-calitate si termene -diversitate formala -estetica perceputa ca â&#x20AC;&#x2DC;natural-umanâ&#x20AC;&#x2122; -integrare optima in mediu natural -reversibilitate in fondul construit -...................

Dezavantajele materialului : -material combustibil (ex. suedia: construire in sistem multietajat (> 2 nivele) a fost interzis in perioada 1874â&#x20AC;&#x201C; 1994 )

-material natural supus degradarii biologice -instabilitate dimensionala ale materialului natural (mediu-timp) -deformari si modificari a suprafetei percepute la schimbarea de mediu -deformari considerabile ale elementelor structurale orizontale -deformari locale la transmiteri de eforturi punctuale -izolare fonica slaba datorita masei reduse a elementelor -fiabilitate relativa (restrictionari considerabile in exploatare) -mariri de costuri considerabile la cerinte deosebite (deschideri mari, izolari fonice calitative,â&#x20AC;Ś.)

Masuri compensatorii: - sistem ‘corpuri structural diferte’/corpuri de cladirii cu sisteme constructive si materiale diferite -corp evacuare cu structuradin material incombustibil, -primul nivel din beton, zidarie….

-………….

- structuri mixte /structuri cu elemente din materiale diferite in cadrul cladirii -materiale diferite la elemente structurale fata de cele nestructurale (anvelopa, inchideri, fatada, pereti compartimentare din lemn,…)

-elemente structurale din materiale diferite (portante verticale-portante orizontale, nod central – structura perimetrala, ….)

-structura majora si structuri locale diferite - asociere de materiale /alaturare de materiale deferite in elementele constructive compuse -noduri de fixare-imbinare din otel -plansee cu suprabetonare -pereti cu placaje incombustibile - materiale compozite lemnoase/ imbunatatirea calitatii lemnului prin tehnologii de prelucrare si adausuri -protectia lemnului -lemn stratificat -asociere masa lemnoase cu ale materiale

Optim in construire in condititii speciale - limitari financiare (econstructii ieftine, ...)

- programe simple (locuinte, ....)

- interventii rapide (in urma umor calamitati,..)

- spatii cu folosinte temporara (ex:organizari de santier, ..)

- restrictionari spatiale (interventii in existent, ...)

Ex:locuinte de necesitate dupa cutremurul din Lâ&#x20AC;&#x2122;Aquila, spatiu proizoriu pt. teatrul Iasi , constructii cu functiuni multiple la New Orleans, ..)

- interventii reversibile (interventii pe monumente, ...)

- interventii de integrare (interventii in areale naturale protejate, ...)

Costurile construirii in lemn material ieftin â&#x20AC;&#x201C; casa scumpa cost unitar comparative / 1mc lemn natural debitat = 110-120 EUR lemn incleiat= 500 EUR beton = 70 EUR beton armat = 100 EUR zidarie caramida = 70 EUR otel = 0,70 EUR/kg cost element structural / sistem grinda-stalpi cost element inchidere / perete structural

Aportul lemnului la pastrarea mediului si echilibrului ecologie - producerea materialului si echilibrul natural (concepte false â&#x20AC;&#x2DC; principiul bradului de craciun â&#x20AC;&#x2122;) - lemnul, un material cu valente ecologice ?

- producere-prelucrare-utilizare-reciclaere/eliminare un cerc inchis

Exemplul suedez Masuri de reducere a consumului de resurse si protejare a mediului in activitatile din cadrul sectorul constructiilor rezidentiale are un impact considerabil tinand cont ca sectorul de locuire este raspunzator de : -aproape 40% din consumul energetic -30 % din emisia de CO2 -40 % din produse reziduale

Aportul lemnului la pastrarea mediului si echilibrului ecologie - producerea materialului si consumul de CO2 (concepte false â&#x20AC;&#x2DC; principiul bradului de craciun â&#x20AC;&#x2122; ,...............)

- lemnul, un material cu valente ecologice (sustine echilibrul CO2

)

- producere-prelucrare-utilizare-reciclaere/eliminare un cerc inchis

Aportul lemnului la pastrarea mediului si echilibrului ecologie - producerea materialului si echilibrul natural

- lemnul, un material cu valente ecologice ?

- producere-prelucrare-utilizare-reciclaere/eliminare un cerc inchis

Aportul lemnului la pastrarea mediului si echilibrului ecologie - producerea materialului si echilibrul natural (concepte false â&#x20AC;&#x2DC; principiul bradului de craciun â&#x20AC;&#x2122;) -

lemnul, un material cu valente ecologice ?

- producere-prelucrare-utilizare-reciclaere/eliminare un cerc inchis

Motivatii ecologice -se bazeaza in general pe concepte de orientare spre natura si planeta -bilant energetic si de CO2 favorabil (fotosinteza) Motivatii tehnice -rentabile (in ansamblu) atat in faza de constructie cat si in exploatare -constructii cu durabilitate comparabila cu casele din alte materiale traditionale in conditii de exploatare protectiva -economie de energie in toate fazele de productie -premize bune in vederea edifcarii unei case energetic economica sau pasiva (max 15 kWh/mp) -flexibilitate in prelucrare si diversitate formala fara un aport energetic deosebit -eliminare facila si ecologica / producere-prelucrare-utilizare-reciclare/eliminare este un cerc inchis ecologic Motivatii economice - in conditiile unor concepte de ansamblu favorabile - determinate de o proiectare adecvata

LEMNUL NATURAL

STRUCTURA LEMNULUI ESENTE EUROPENE /AUTOHTONE utilizate in constructii si domenii conexe

CARACTERISTICI TEHNICE determinante structural-formale

LEMNUL NATURAL

STRUCTURA LEMNULUI (aspect, sectiuni, regenerare)

'LEMN' - un termen generic - biologic este partea rezistent達 (care nu e verde) a plantelor - in constructii desemneaza in general un element prelucrat de foioase sau conifere -denumire cu specific cultural dat de valoarea de utilizare ; ex:- in apuseni `lemn=obiect copacul de rasinoase sau foiase, grinda, (prunul nu este lemn)

- caracteristicele specifice esentei si modul de prelurare diferentiaza termenul de lemn foarte mult ( copac....grinda ....scandura....furnir...masa lemnoasa amorfa) -

-

- in lungul fibrei sectiuni - transversala

LEMNUL NATURAL

STRUCTURA LEMNULUI (esente)

LEMNUL NATURAL

- lemnul de constructie este un material anizotrop obtinut de obicei din zona internã, cea mai veche si cea mai rezistenta a trunchiului de rasinoase sau foioase (exceptii : bambus, pluta,.....).

- dezvoltarea prin crestere ciclica (de obicei anuala) , prin suprapunerea în sens radial a inelelor de crestere produce un material cu aspect si proprietati diferite pe cele trei directii , respectiv sectiuni caracteristice si rãspuns diferit fata de planul în care actioneazã fortele

1- seva 2- apa +minerale 3- inele de crestere 4- scoarta de regulã nu prezintã interes pentru intrebuintãrile curente (exceptie-pluta)

5- phloem 6- cambium –tesutul biologic activ , (produce 5 si 8, muguri-radacini, adaptabil, fuzioneza ,…. ) 7- duramen (lemn vechi): partea cea mai rezistentã este biologic inactiva,

8- Xylem (alburn) (lemn tanar): partea fiziologic activã, prin substantele depozitate constituie o zonã de risc

LEMNUL NATURAL

CLASIFICARI -

- caracteristicile botanice: -conifere (plante cu frunze aciculare) -foioase (plante cu frunze late) -fructifere

– lemn moale / exc: pin, ...

-lemn tare / exc: plop, ….

- provenientã: esente (sortimente de lemn) -locale bile - diametrul la capatul subtire 8- 11cm L= 3.6m; -europene manele - diametrul la capatul subtire de la 12- 16cm L= 6.9m; prajini - diametrul la capatul subtire de la 4- 7cm L= 2.4m.

-exotice - modul de prelucrare: -lemn rotund: stâlpi, bile, manele, piloti,...

-lemn cioplit: blãni, grinzi cioplite, bulumaci,...

-lemn de cherestea: scânduri, dulapi, grinzi, sipci, rigle,....

-lemn prelurare speciala: furnir, placi pluta, aschi, pulberi,...

-lemn compozit: lemn incleiat, mase lemnoase,…

(SR EN 14081-1;2006)

- utilizare -lemn -lemn -lemn -lemn

-

scandura - grosime 25mm lungime 3-6m sipca - grosime 25x50mm lungime 3-6m dulap - grosime 50mm lungime 3-6m rigla - grosime de la 50x50- 200x200mm lungime 3-6m

de constructie de mobile si amenajari interioare pentru exterior cu utilizari speciale

LEMNUL NATURAL

ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

RASINOASE

molid Picea abies

brad Abies alba

pin Pinus sylvestris

larice Larix decidua

Proprietati: usor de prelucrat, drept /putine defecte, rezistent si in exterior (continut de rasini), ieftin Utilizare: lemn de constructie, fatade, decoratiuni, componenta de materiale , mobilier

douglas

Pseudotsugma enziesii

zambru Pinusc cembra

LEMNUL NATURAL -

ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

FOIASE

mesteacan Betula verrucosa carpinifolia

artar Acer platanoides

fag

stejar

Fagus sylvatica

tisa Taxus baccata

Quercus robur

anin Alnus glutinosa

frasin Fraxinus excelsior

carpen Carpinus betulus

tei Tilia cordata

,

plop negru

platan Platanus....

Populuns nigra

ulm Ulmus

robinia Robinia pseudoacacia

LEMNUL NATURAL

ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

FOIASE FRUCTIFERE

Pyrucso mmunis par

Prunus avium cires

Juglans regia nuc

Prunusd omestica prun

Proprietati: texturi si culori estetice Utilizare : decoratiuni interioare, elemente de fatade, furniruri/ strat vizibil in lemn stratificat, ) mobila

Castanea sativa Sorbus terminalis kastan sorb

LEMNUL NATURAL

ESENTE EXOTICE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

Cedrus libani Cedru

Sequoia sempervirens Sequoia

Khaya Mahagoni

Triplochiton scleroxylon Meranti

Abachi

Lophira alata AzobĂŠ

LEMNUL NATURAL

TENDINTE ACTUALE IN ECONOMIA FORESTIERA (STATISTICI RO-EU) fondul forestier naţional / volum lemn / repartitie si exploatre esente - fondul forestier naţional = 6.484.572 ha (3x24x365=26.280; 6.484.572 ha/26.280=246 ani)

-

- 27.2% din suprafaţa RO -- media europeana = 32.4%.

-

- volumul total pe picior =1.413 mil mc -- volumul mediu /hectar = 218 mc.

-- media europeană =147 mc.

LEMNUL NATURAL

CARACTERISTICA SECTIUNII UTILE A TRUNCHIULUI Diferente de aspect (culoare) ’lemnul vechi’ (duramen) ‘lemnul tanar’ (alburn)

LEMNUL NATURAL

-curbura

-excentricitate

-labartare -fibra rasucta - noduri profunde -punga de rasini -concrestere

-inima excentrica -cercuri albe -crapaturi de inghet

-gelivura

-inima stelara

-rulura

LEMNUL NATURAL

COMPOZITIA CHIMICA -substante organice, - celuloza (40 - 50%), - hemiceluloză (15 la 25%), - lignina (medie 20-30% / rasinoase 21-41%, foioase 18-25%) - rasini, polizaharide, hexozani , pentozani, taninuri, coloranți, ceară, alcaloizi...

- substante anorganice (- 1,5%).

- apa in cantitati variabile (termen tehnic: umiditate) .

- apa liberă - apa prezentă în lemnul verde - apa legată - apa care intră în compoziția fibrelor - cauzează contracții în timpul uscării (termen tehnic: umiditatea lemnului) - apa în compoziția moleculelor (eliminarea duce la distrugerea lemnului - în incendii).

LEMNUL NATURAL

CARACTERISTICI SPECIFICE – CLASIFICARI GENERALE greutate-densitate -duritate -foarte usor -usor -mediu -greu -foarte greu

<450 kg/mc 450-550 kg/mc 550-650 kg/mc 650-800 kg/mc <800 kg/mc

umiditate -- marime relativa (raportul dintre greutatea apei conţinute de lemn şi greutatea lemnului absolut uscat ) - caracteristicele fata de umiditatea de referinta 12% / + corectii -uscat - sub 20 % -uscat natural – inferior punctului de saturatie a fibrelor - saturat - difera de esente :20- 30 % (referinta: 28 %) -umiditate naturala -umed consecinta uscarii : schimbare dimensionala - pe directia axiala 0.5-(3)% - radial 5% - tangential 10%

crapare in procesul de uscare

LEMNUL NATURAL PRELUCRAT

CLASIFICARI -

- caracteristicile botanice: -conifere (plante cu frunze aciculare) -foioase (plante cu frunze late) -fructifere

– lemn moale / exc: pin, ...

-lemn tare / exc: plop, ….

- provenientã: esente (sortimente de lemn) -locale bile - diametrul la capatul subtire 8- 11cm L= 3.6m; -europene manele - diametrul la capatul subtire de la 12- 16cm L= 6.9m; prajini - diametrul la capatul subtire de la 4- 7cm L= 2.4m.

-exotice - modul de prelucrare: -lemn rotund: stâlpi, bile, manele, piloti,...

-lemn cioplit: blãni, grinzi cioplite, bulumaci,...

-lemn de cherestea: scânduri, dulapi, grinzi, sipci, rigle,....

-lemn prelurare speciala: furnir, placi pluta, aschi, pulberi,...

-lemn compozit: lemn incleiat, mase lemnoase,…

(SR EN 14081-1;2006)

- utilizare -lemn -lemn -lemn -lemn

-

scandura - grosime 25mm lungime 3-6m sipca - grosime 25x50mm lungime 3-6m sulap - grosime 50mm lungime 3-6m sigla - grosime de la 50x50- 200x200mm lungime 3-6m

de constructie de mobile si amenajari interioare pentru exterior cu utilizari speciale

LEMNUL NATURAL PRELUCRAT

Sectiuni de debitare – configuratia inelelor – tendinte de deformare

Sectiune de taiere -tangentiala –taiere in lungul axului tangential fata de inele -radiala –taiere in lungul axului prin inele -transversala - taiere perpendiculara pe ax - Apar deformari diferite pe fate de taiere

LEMNUL NATURAL PRELUCRAT

Sectiuni de debitare â&#x20AC;&#x201C; alegerea sectiunilor de debitare dupa utilizare Sectiuni - plane (scanduri, dulapi,..

- qadratice (rigle , dulapi )sec - Masive (barne, grinzi, blana,

LEMNUL NATURAL PRELUCRAT

Nivel de debitare si prelucrare (cherestea, lemn de constructie, lemn de tamplarii, placaje, lemn tehnologic,suporturi ascunse,

LEMNUL NATURAL...CARACTERISTICI

CARACTERISTICI TEHNICE .......determinante structural-formale Caracteristicele esentialea sunt legate de natura neomogena , de cresterea prin suprapunerea în sens radial a materialului lemnos .

- aspect si proprietati diferite pe cele trei directii sunt factori determinanti in estetica lemnului aparent si la realizarea detalililor structurale si de finisaje; - specific si fata de majoritatea materialelor de constructie este deformarea diferita legata de structura radiala a lemnului

Caracteristicile mecanice - este un material heterogen (neuniform ca structurã, proprietati, calitate, ....)

- este un material anizotrop (rezistenta este diferitã in functie de directie de solicitare, pe aceeasi directie, rezistenta la întindere si cea la compresiune au valori sensibil diferite) - continutul de apa influeteaza semnificativ rezistenta mecanicã - proprietãtiile mecanice ale unui element din lemn, este influentata de regularitatea cresterii si prezenta si starea nodurilor sau a altor defecte (in functie de felul în care se prezinta lemnul, sunt definite mai multe clase de calitate carora le corespund caracteristici mecanice) - îmbinarile sunt determinante in rezistenta unui ansamblu ; solicitari mai mari si in cazul chertarilor sectiuni semnificativ mai mici necesita o calitate buna a lemnului in aceste zone

LEMNUL NATURAL...CARACTERISTICI

Rezistenta la compresiune - directia de solicitare optima este cea axiala - rezistenta la compresiune pe directia radialã si tangentialã (transversalã) este sub 25% din rezistenta pe directie axialã. ( ceva mai bunã la lemnul dur de foioase) - rezistenta la compresiune creste aproape proportional cu densitatea - continutului de apã produce o scadere neliniara a rezistentei la compresiune (ex. 1% umiditate in plus determinã o scãdere a rezistentei cu cca 4% ) Rezistenta la întindere - directia de solicitare favorabila este cea axiala - este solicitarea optima a lemnului (pe directie axialã, rezistenta la întindere este apropape dublul celei la comprsesiune) - este puternic influentatã de sensul fibrelor, precum si de defecte (nodurile , fibrele torsionate).

-- rezistenta la întindere transversalã este în general foarte slabã (prezenta fisurilor din contragere scade foarte mult rezistenta la intindere perpendicularã pe fibre) Rezistenta la încovoiere - comportarea la încovoiere (actiune perpendicula pe axã), variazã in functie de pozitia suprafetelor de separatie între inelele de createre (dispunerea inelelor de crestere în sectiune) - rezistenta la forfecare în lungul fibrelor (lunecare longitudinalã) este proportionalã cu densitatea; rãsinoasele au o comportare mai slabã.

- rezistenta la forfecare în lungul fibrelor are valoare la cca jumatate fata de cea la forfecare transversalã (perpendicularã pe directia fibrelor

LEMNUL NATURAL....CARACTERISTICI

Deformabilitatea - este diferitã pe cele trei directii de solicitare (axialã, radialã, tangentialã), -deformabilitatea pe directie axialã este de regulã ceva mai mare la compresiune decât la întindere.

Duritatea (rezistenta la prelucrare sau strapungere;duritatea mare ofera o lucrabilitate mai redusã lemnului:) - este diferitã pentru diferite zone ale trunchiului (duramenul este mai dur ca alburnul).

- este proportionalã cu densitatea lemnului - este invers proportionalã cu umiditatea - duritatea mare ofera o lucrabilitate mai redusã (nu este neaparat un desavantaj in prelucrarea lemnului:) .

Rezilientã (Rezistenta la soc) - maximã pe directie radiala, - minima pe directie tangentiala clasificari dupa rezilienta: - lemn rezilient: frasin, molid, brad (unelte, grinzi) - lemn mediu rezilient: stejar, fag (tâmplãrii) - lemn fragil: pin, cedru (amenajari, mobilier fix)

LEMNUL NATURAL

Flexibilitatea - rezistentã la îndoire: -sageata mica înainte de rupere - rasinoasele au o rezistenta semnificativa la îndoire -utilizarea la schelete structurale - fagul se curbeazã usor- fabricarea mobilei) - tenacitate: -proprietatea de a suporta simultan eforturi si deformatii mari/sucesive înainte de a se rupe - rigiditate -raportul între sectiunea piesei si sãgeata sa în momentul ruperii (lemn rigid ,lemn “casant”).

LEMNUL NATURAL

Greutatea specificã - lemnul de constructie este considerat un material structural usor - greutatea specificã variazã in functie de: - specie (valori în raport cu continutul de apa) - continutul de apã (umididati uzuale 9-18 % - etalon 12% (15&) - greutatea specifica poate sa fie diferita fata de greutatea tehnice (de calcul)

greutãti tehnice de referinte ( la lemn: umiditate 15%, + materiale marunte de imbinare)

LEMNUL NATURAL

Porozitatea - este o caracteristicã generalã a lemnului cu influente in ce priveste utilizarea si consevarea diverselor tipuri de lemn - porozitatea influenteazã - sensibilitatea la umezealã (accentuatã de o porozitate crescutã).

- capacitatea de izolare termicã (lemnul poros este mai bun izolant termic) - porozitatea lemnului variazã functie de specie, in general lemnul este -dens : lemnul dur, cu vase mari, cu multa rãsina (in cazul rasinoaselor) -poros: lemnul moale , cu vase mici si difuze , cu putina rãsinã (in cazul rasinoaselor) - suprafetele de capãt (sectiuni transversale) sunt mai poroase decât cele longitudinale deci mai vulnerabile din punct de vedere al absorbiei de apã.

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ -

Durabilitatea - proprietatea lemnului de a rezista la actiunea factorilor de mediu (umiditate atmosfericã, apã absorbitã prin capilaritate, intemperii, ciuperci si insecte, solicitãri termice, chimice si mecanice).

- in general, lemnul cel mai durabil este cel care: - este dens - nu contine substante care fermenteazã; alburnul contine amidon si glucoze ce constituie o hranã obinuitã a insectelor xilofage; - contine cantitãti suficiente de tanin (stejar, castan), rãsini (pin, pitchpin), oleo-rãsini (tek, eucalipt) -locul de utilizare este esecntial - locul / factorii de mediu sunt esentiali - amplasarea într-un mediu uscat mareste durabilitatea (mii de ani- in atmosferã uscatã, fara variatii de mediu), - lemnul supus unei umiditati constante poate fi durabil (sute de ani- lemnul de stejar, arin, ulm,.. complet scufundat în apã dulce ) .

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ -

CARACTERISTICI TEHNICE

Deformarea la umezealã. "Lucrul' lemnului, - lemnul este un material sensibil la umezealã , - variatiile de umiditate ale mediului au implicatii directe asupra folosirii sale în constructii - continutul de apã din lemn (umiditatea lemnului) influenteazã: - greutatea specificã, - rezistenta mecanicã (care scade cu cresterea umiditatii); - dimensiunile, - stabilitatea formei - procese biologice de degradare (> 18%) - procesul de uscare a lemnului presupune reducerea umiditati de la 75% din greutatea lemnului prospat taiat la o limitã acceptabilã pentru utilizarea în constructii (umiditate min 18 %) - pentru utilizare la exterior de cca 13-18% - pentru utilizare la interior si cca 8-12% - uscarea trebuie sa se produca fãrã pericolul unor fenomene deformative importante - lemnul este higroscopic - lemnul realizeaza schimburi de umiditate cu mediul ambiant - înaintea punerii în operã este necesar atingerea unui echilibru higroscopic -lemnul 'lucreazã' - sub valoarea de saturatie a fibrelor (cca 30%) volumul se reduce, are loc o 'contragere'.

- peste starea anhidrã se produce 'umflarea' lemnului.

- modificarea continutului de apã al lemnului intre starea anhidrã si valoarea de saturatie a fibrelor, determinã variatii de volum si dimensiuni cu valori diferite pe cele trei directii principale: - axialã (contragerea minima) - radialã - tangentialã (contragerea maxima)

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ -

CARACTERISTICI TEHNICE

- tensiunile provocate prin uscare provoacã deformatii cu efecte diferite pe directii si sectiuni ale trunchiului : torsiuni, fisuri, rupere, ) .

- elementele de lemn se vor deforma diferit in functie de zona de trunchi din care au fost extrase si variatie de umiditate inerente respectiv uscarii (imbatranirii) lemnului -deformatiile sunt diferite la esentele de lemn - esente cu contrageri reduse: 5 -10% (ex. plop,nuc,.... lucrãri de tâmplãrie si furnire) - esente cu contrageri medii: 10 - 15% (ex.rãsinoase..... fisuri medii , cherestea,lemn rotund) - esente cu contrageri mari: 15 - 20% (ex. stejarul,.... crãpãturi mari din uscare si este necesarã debitarea rapidã, înaintea uscãrii.....);

în proiectarea de detaliu trebuie -- prevãzut sensul probabil al variatiilor dimensionale si de formã ale pieselor din lemn, (ex. curbarea unei trepte) --utilizat lemnul la umiditatea acceptabila valori de umiditate recomandate -

la punerea

9%±3%), la construcţii închise, încălzite; 12%±3%, la construcţii închise, neîncălzite ; 15%±3%, la construcţii deschise dar acoperite ; ≥ 18%, la construcţii supuse intemperiilor

operă (extras DIN 1052) :

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Degradarea biologicã.....ca orice material organicã, lemnul este atacat de macro si micro organisme (animale, insecte parazite , bacterii de putrefactie, ciuperci,... ) - lemnul uscat este atacat de insectele parazite, ....

- lemnul cu umiditatea crescutã este supus atacurilor biologice (bacterii de putrefactie, ciuperci parazite) favorizate de asociatã cãldurii si lipsei ventilatiei - putrezirea lemnului este favorizata de situatiile mixte (ud-uscat) si de variatiile ciclice de umiditate - pãrtile tinere si lemnul moale este in genaral mai expus decat cel dur - fiecare tip de lemn este sensibil la agenti specifici.

-

Conservarea lemnului - longevitatea lucrãrilor executate din lemn se asigura printr-o conceptie corectã a constructiei si a detaliilor, - materiale si tehnici de punere în operã pot fi completate prin protectie chimicã în masã sau prin tratamente superficiale adecvate (in general neecologice si costisitoare) - produsele chimice fungicide (antiseptice) nu actioneazã eficient contra putrezirii decât dacã pãtrund suficient în masa lemnului; aceastã conditie nu este îndeplinitã decât de tehnologiile industriale de impregnare.

- protejarea prin aplicarea unor tratamente protective de tip vopsire , lãcuire, catran sau carbonatare presupune in general un lemn bine uscat (apa mentinutã în interiorul unui lemn prea tânãr impermeabilizat superficial va determina în scurt timp putrezirea acestuia) -protectile presupun in general schimbari estetice (textura , culoare,..).

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ -

CARACTERISTICI TEHNICE

Conductibilitatea electricã, termicã, fonicã - conductibilitatea electrica -material (electro)izolator in stare uscata - conductibilitatea electricã variazã functie de - continutul de apã, (creste cu umiditatea) - esenta lemnoasã - densitate ' - conductibilitatea fonicã - materialul lemn , usor si poros, poate fi un bun izolant acustic (ex lemnul de balsa, la 20 mm grosime, determinã o reducere a nivelului sonor de 27 dB pentru sunete de lOOO Hz) -structurile de lemn in general , datorita greutatii reduse nu ofera izolare fonica suficienta -conductivitatea termicã - lemnul uscat este un bun izolant termic (ex: lemnul de brad este de peste 3 ori mai izolant decât cãrãmida cu goluri) -conductivitate termica : - lemn natural (molid ) - cca 0.22 W / mK (beton 0,69 W / mK) - placi lemnoase poroase – cca 0.06 W / mK. - conductivitatea creste cu densitatea si umiditate - dilatare termica este compensata de contractia la uscare

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ -

CARACTERISTICI TEHNICE

Sensibilitatea/comportare la temperaturi inalte - lemnul este un material combustibil.

- lemnul se descompune progresiv la temperaturi crescânde în prezenta aerului, - descompunere termică a lemnului incepe la 105° C (!! degradari si sub 105) - punctul de aprindere teoretic: 270 C. - autoprindere la temperaturi mai mici in conditii de expunere prelungita (200 - 275° C) - apare ardere si in absenta oxigenului: piroliză - stratul de carbune poate fi o protectie temporara - puterea calorificã este proportionalã cu densitatea.

- este necesara asigurarea unei rezistente omogene la foc a tuturor pieselor unei structuri din lemn - dimensionarea protectiva a pieselor din lemn, - îmbinãri incombustibile sau protejate - calitatea lemnului - limitareagradul de expunere la foc a pieselor, -- tratamente superficiale ignifuge.

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Lemn incleiat

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Tehnologie simpla de prelucrare-producere

debitare primara-uscare-finisare

Incleiere-(conform cerinte de utilizare)

Stabilizarea – debitare finala

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Lemn incleiat

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Prelucrare la dimensiuni si forma nespecifice lemnului natural

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Elemente de planseu

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Elemente plane de planseu

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Elemente de perete / grinda

CARACTERISTICI TEHNICE

MATERIALUL ‘ LEMN ‘ Elemente plane de perete

CARACTERISTICI TEHNICE

EVOLUTIA FORMEI ..... LEMN IN CONSTRUCTII

‘TIPOLOGII

material - scheletal (stslp-grinda, fachwerck, baloon-platform, frame prefabricat, ..)

- masiv (blockbau, masiv incleiat) - mixt lemn-lemn (miez masiv, perimetru scheletal, contravantuiri,..)

- mixt lemn-alt material (eficientizare, arhitecturi traditionale,..) dupa spatii - spatii celulare (blockbau, masiv, prefaricare periti/celule) - spatii deschise (stalp-grinda, partial fachwerk - spatii libere (deschideri mari, structuri spatiale,…) sistem de descarcare a eforturilor - sisteme deschise (stalp/grinda,) - sisteme inchise –descarcare prin pereti (blockbau, fachwerk, frame,….

- sisteme perimetrale (cadre, semicadre, tridimensionale cu rezemare pe contur, - sisteme spatiale (cu rezamari centrale, aleatorii, suspendate,..)



EVOLUTIA FORMEI ..... LEMN IN CONSTRUCTII

- structurile moderne â&#x20AC;&#x201C; sisteme mixte cu o alcatuirea majora (>70%) a elementelor constructive de baza: pereti-stalpi, plansee, acoperis elemente constructive verticale - pereti structurali: - structura scheletala cu placare (rigle ascunse) -placare pe o fata -placare pe ambele fete -cu/fara umplutura (variante umplutura rigida-moale,......)

- pereti lemn masiv -barne(blockbau) -lamele(scinduri) incleiate perpendicular pe planul peretelui -lamele(scinduri) incleiate in planul peretelui - pereti masivi din placi - placi placaje incleiate - furnire incleiate (placaj) - placi lemnoase incleiate - placi lemn masiv incleiate - pereti din blocuri lemnoase (sistem lego) -steko -lignotrend -lignoswiss -....

ď Ź

PRINCIPII DE PROIECTARE CONCEPT STRUCTURAL /MATERIAL - FORMA / SPATIU ARHITECTURAL

PRINCIPII DE PROIECTARE – TIPOLOGII STRUCTURALE

STUCTURI PORTANTE DIN LEMN Tipologii si denumiri uzuale sisteme traditionale -perete masiv din barne /“blockbau” “stabbau” -perete masiv compus (barne+montanti) -perete in zabrele / “fachwerk” -perete din dulapi “baloon” , “platform” -sisteme in zabrele -............. clasificari actuale -pereti din panouri masive din lemn -pereti panou cu structura scheletala (frame) -structuri scheletale - stalp/grinzi - mixte -structuri spatiale (deschideri mari -...............

-se refera in general la alcatuirea majora (>70%) a elementelor constructive de baza (pereti, plansee, acoperis) din lemn -sisteme mixte , cu elemente caracteristice mai multor sisteme (ex. in sistem stalp-grinda utilizarea unor pereti masivi pentru contravantuiri)



MATERIAL – STRUCTURA – SPATII/FORME

structuri traditionale - etape determinante in evolutie > sisteme inchise masive prin alaturarea barnelor de lemn: - suprapunere barne (rotund, putin prelucrat ) – ‘blockbau’ - alturare elemente liniare verticale - palisade , ‘stabbau’ , …. premize: - material in abundenta, lemnul materialul dominant - prelucrare simpla, lipsa unor tehnologii de prrlucrare + - necesitatea unor spatii de tip adapost - spatiu de constructie disponibil



PRINCIPII DE PROIECTARE – TIPOLOGII STRUCTURALE

STUCTURI PORTANTE DIN LEMN perete masiv -sisteme inchise masive prin alaturarea barnelor de lemn



MATERIAL – STRUCTURA – SPATII/FORME

> sisteme scheletale de pereti (transmitere de incarari mari) - ‘fachwerck’, arhitecturi balcanice urbane > sisteme scheletale mixte pereti + stalp/grinda - arhitecturi japoneze

premize - material suficient (in circuit economic simplu) - prelucrarari manuale in tehnologii mestesugaresti complicate + - inchideri cu materiale asociate diverse - cerinte urbane – dezvoltare structurala pe verticala - importanta decoratiunilor



MATERIAL – STRUCTURA – SPATII/FORME

‘

> structuri cu pereti portanti scheletali si arhitecturi imitative - baloon, platform (spatiu american) > arhitecturi industriale (spatiu european) Premize - material suficient , (in circuit economic-industrial) - prelucrari industriale - montaje manuale simple + - inchideri cu materiale industriale diverse - decoratiuni fara importanta deosebita - prefabricare la nivel de element de baza - material lemnoase noi (placaje, placi lemnoase, …)



PRINCIPII DE PROIECTARE – TIPOLOGII STRUCTURALE

TIPOLOGII Relatii intre tipologii structurale material , forme si spatiul interior Material (forma si dispunere in elemenetul de constructie) - masiv (blockbau, masiv incleiat) - scheletal (stalp-grinda, fachwerck, baloon-platform, frame prefabricat, ..)

- mixt lemn-lemn (miez masiv, perimetru scheletal, contravantuiri masive,parter scheletal-etaje masiv,..)

- mixt lemn - alt material (eficientizare, arhitecturi traditionale,..)

Spatii - spatii celulare (blockbau, masiv, pereti scheletali , pereti prefaricati multistrat,..)

- spatii deschise (stalp-grinda, fachwerk in parter,…)

- spatii libere (cadre si grinzi cu deschideri mari, structuri spatiale,…)

Sistem de descarcare a eforturilor - sisteme deschise (stalp/grinda,) - sisteme inchise –descarcare prin pereti (blockbau, fachwerk, frame,….

- sisteme perimetrale pe 2-4 laturi (cadre, semicadre, tridimensionale cu rezemare pe contur, - sisteme spatiale (cu rezamari centrale, aleatorii, suspendate,..)

Relatia structura – inchidere -elemenet de rezistenta=inchidere (blockbau, masiv incleiat) -elemenet de rezistenta inclus in inchidere (fachwerck, baloon-platform, frame prefabricat) -element structurala liber fata de inchideri 

PRINCIPII DE PROIECTARE – CONCEPT LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE – CONCEPT LEMN Oportunitatea alegerii unor solutii integrale sau partiale pe de lemn

dupa J Kolb,

PRINCIPII DE PROIECTARE – TIPOLOGII STRUCTURALE

STUCTURI PORTANTE DIN LEMN perete masiv –



PRINCIPII DE PROIECTARE – TIPOLOGII STRUCTURALE

STUCTURI PORTANTE DIN LEMN perete scheletal



MATERIAL – STRUCTURA – SPATII/FORME

> structuri celulare in sistem pereti prefabricati arhitecturi rezidentiale (imitative) – arhitecturi cu specific local > structuri cu pereti masivi in cladiri inalte spatii si forme similare altor materiale – arhitectura moderna a lemnului > structuri deschise sau mixte cu spatii flexibile programe arhitecturale diverse > acoperiri cu deschideri mari structuri similare altor materiale – structuri cu forme specifice Premize - materiale lemnoase noi (placi pe baza de lemn, lemn incleiat,..)

- asocieri structurale cu lemn ca material dominant (metal, beton, fibre,..)

- tehnologii de prefabricare avansata + - cerinte multiple - globalizare



PRINCIPII DE PROIECTARE – TIPOLOGII STRUCTURALE

STUCTURI PORTANTE DIN LEMN Structuri scheletale si spatiale



PRINCIPII DE PROIECTARE – STRUCTURA PORTANTA I INCARCARI SI SOLICITARI Incãrcãrile uzuale tururor structurilor: -încãrcãri statice: greutate proprie, încãrcãri constructive nestructurale, incarcari utile uniforme sau concentrate, impingeri ale terenului sau presiuni ale apei ,..

- încãrcãri dinamice: vânt, trepidatii si vibratii din exploatare.

- încãrcãri ocazionale sau ciclice: variatii de temperaturã, atacuri chimice, contractia betonului - încãrcãri speciale: cutremur, impact dinamic, incendiu.

Problematici specifice materialului (lemnulului): - limita dimensionala si calitativa a elementelor structurale date de materialul natural > compuneri de elemente structurale (imbinari) - variatia rezistentei si calitativa a elementelor structurale date de materialul natural > rezolvari locale compensatorii - solicitari (tensiuni) si deformari datorate variatiilor de umiditate > mediu propice si protectii locale - solicitari temporare biologice (insecte, bacterii, ciuperci,..) > impregnari periodice - schimbarea structurii materialului la umiditate si temperatura (inflamarea lemnului) > ignifugari, protejare permanenta

PRINCIPII DE PROIECTARE â&#x20AC;&#x201C; STRUCTURA PORTANTA

ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN ......similar altor structuri , sub actiunea incarcarilor, structurile din lemn trebuie sa se comporte corespunzator asigurarii

- stabilitatii necesare utilizarii indelungate si a sigurantei in exploatare (EUROCOD 5) -se va asigura - rezistenta la incarcare si solicitari, + rezistenta in conditii de incendiu (materialului combustibil) - stabilitatea ansamblului - stabilitatea structurala locala - limitarea/controlul deformarilor SECTIUNI UZUALE IN RELATIE CU TIPUL DE INCARCARE

ELEMENTE LINIARE LA DIMENSIUNEA MATERIALULUI NATURAL >>> SUBANSAMBLE TEHNOLOGICE COMPLEXE (ELEMENTE SCHELETALE SAU SPATIALE)

PRINCIPII DE PROIECTARE – REZISTENTE LA FOC SECTIUNI DE CALCUL – DIMENSIUNI REALE ALE ELEMENTELOR PARTANTE caracteristici specifice ce influenteaza dimensiunile elementelor liniare de lemn: - material anizotrop - limitele solicitãrilor 'suportate' de elementele structurale (rezistenta ultimã) sunt determinate de tipul si directie de actiune ale solicitarilor pe sectiunia (aria) utilizata - calititate neuniforma a materialului - verificarea rezistentei se face in functie de solicitarile specifice fiecarui element structural (stâlp, grindã, tirant, placa ,..) in zona considerata cea mai slaba (coeficient de sigurantã mare).

- solicitarea maxima da dimensiunea elementului - sectiunea determinata de datele de calcul (raport optim solicitare – sectiune) - micsorarea rapida a sectiunii in procesul de ardere - specific lemnului este micsorarea foarte rapida a sectiunii de calcul , si implicit a rezistentei (ultime) in cazul arderii

- conditii defavorabile in raport cu alte materiale - temperature de aprindere relativ mica - autosustinerea arderii si propagare prin structura - ardere si in cazul spatiilor cu putere calorica de incarcare mica - durata de conservare a proprietãtilor de rezistentã la solicitãri prin mecanisme proprii materialului pot fi obtinute prin majorãri ale sectiunii în raport cu aria de calcul necesarã (ex. in general pentru a trece de la o rezistentã la foc F30 la F60, lãtimea (b) si înãltimea (h) se dubleazã).

PRINCIPII DE PROIECTARE – REZISTENTE LA FOC

PROTECTIE LA FOC - sectiunea marita fata de cea determinata de datele de calcul - durata de conservare a proprietãtilor de rezistentã la solicitãri prin mecanisme proprii materialului pot fi obtinute prin majorãri ale sectiunii în raport cu aria de calcul necesarã / 15-30-(60)min (ex. in general pentru a trece de la o rezistentã la foc F30 la F60, lãtimea (b) si înãltimea (h) se dubleazã).

- protectii prin material neinflamabile (gipscarton, beton, vate bazaltice, ...) / R30-60-180 - ignifugare la suprafata sau in masa / 30-60min - protectii cu vopsele termospumante / 30-60min

PRINCIPII DE PROIECTARE – STRUCTURA PORTANTA

Stabilitatea elementului structural (stabilitate locala) - flambaj - rãsucirea elementelor comprimate si respectiv încovoiate, - 'voalarea' (iesirea din planul propriu) a unor pãrti de sectiune.

> fixarea capetelor

PRINCIPII DE PROIECTARE – STRUCTURA PORTANTA

Stabilitatea elementului structural (stabilitate locala) . flambajul elementelor structurale zvelte (raportul între sectiunea transversalã si înãltime) comprimate depinde de - lungimea liberã a elementului (lungimea de flambaj) - 'împrãstierea' materialului în sectiune/ material concentrat în centrul sectiunii este defavorabila (ex.favorabil : stâlpi cu sectiuni compuse) - sistemul de rezemare / fixare are influenta hotaratoare asupra lungimii de flambaj respectiv asupra riscului de flambaj - creste proportional cu lungimea de flambaj. (ex.favorabil : stâlp cu sectiune compusã încastrat ) predimensionarea aproximativa la flambaj pentru incarcari normale : d. min = 1/18 H (d =latura sectiunii, H =inaltime)

PRINCIPII DE PROIECTARE – STRUCTURA PORTANTA

Stabilitatea ansamblului structural - în raport cu fortele orizontale ce actioneazã asupra unei constructii (vânt, cutremur, etc), similar cu alte materiale sistemele constructive cu stâlpi si grinzi din lemn presupune prezenta unor plane de contravântuire rigide (nedeformabile), verticale si orizontale.

Conditii specifice lemnului: - imbinarile deformabile (putin rigide) > contravantuiri dese - sistemele de ridigizare nu pot suporta solicitari foarte mari > trebuie extinse in ansamblul structural - lemnul nu suporta solicitari mari pe sectiuni mici sau pe directe nefavorabile materialuluie > structuri cu celule inchise (fagure) - structuri scheletale/mixte - structuri spatiale -

PRINCIPII DE PROIECTARE – STRUCTURALE

Stabilitatea ansamblului structural Contravântuiri verticale: - peretii de compartimentare; (pereti din lemn masiv, pereti cu schelet de lem, pereti din zidãrie , beton, .. ) - diagonale din lemn; - panouri rigide din derivate de lemn sau scânduri bãtute diagonal.

- diagonale din bare de otel tensionate dispuse în cruce; - .....

PRINCIPII DE PROIECTARE – STRUCTURALE

Stabilitatea ansamblului structural

Contravântuiri orizontale: în planul planseelor / acoperiselor - plansee masive - sisteme de rigidizare cu -panouri din derivate de lemn, în douã straturi: -scânduri asezate diagonal în raport cu trama, în straturi pe directii opuse; -diagonale din tiranti de otel dispuse în cruce

PRINCIPII DE PROIECTARE – STRUCTURALE

Limitarea deformatiilor structurale -o cerinta care in mod curent determina siguranta in exploatare si calitatea spatiului -stuctural se refera in general la elementelor încovoiate ('sagetile' grinzilor si plãcilor sunt in limita valorilor acceptabile pentru utilizarea clãdirii.).

- forma sectiunii, respectiv 'împrãstierea' materialului pe directia de încovoiere este determinanta ('sageata' unei grinzi este invers proportionala cu 'împrastierea' pe verticalã a materialului ).

Conditii specifice lemnului: - valoare de predimensionarea pentru limitarea 'sãgetii‘ unui grinzi supuse la încãrcãri obisnuite (locuinta, cl.administrativ,..): h = 1 /17- 1 /20 L (h = inaltimea grinzii; L = deschiderea grinzii) - imprastierea materialului nu este estetica (sectiuni compuse) - sectiunea se reduce in zona intinsa in cazul incendiului (incendiu in incapere) - segeata conlucreaza cu deformarea naturala a materialului, zona inferioara se usuca mai rapid decat cea superioara

PRINCIPII DE PROIECTARE – DETALIU

MATERIALE COMPOZITE

Limitarea deformatiilor la nivel de detaliu structural si nestructural

- prevenirea deformarilor si stabilitatea elementului la nivel de detaliu - striviri locale - deformare prin uscare - izolare fata de surse de foc sau elemente structurale combustibile - comportare estetica satisfacatoare (in timp) - raport benefic cost material – concept – ambient –cost executie si mentinere - asigurarea protectiilor la factori de mediu elemente liniare in exterior (Casino Bonn/Ochs GmbH)

elemente de detaliu integral protejate (locuinte sociale Waldkraiburg)

PRINCIPII DE PROIECTARE – DETALIU

Limitarea deformarii materialului

-deformare dimensionala -schimbarea formei

Deformari prin uscare - schimbarea dimensionala prin uscare - anizotropia (deformabilitate diferitã pe cele trei directii) specifica lemnului sunt caracteristici luate în considerare - la tãierea si prelucrarea primara a materialului (copacului) - la debitarea elementelor - in proiectarea de ansamblu si de detaliu - in punere in opera (executie) - limitarea deformãrii naturale a lemnului la valori acceptabile se obtine in general prin orientarea sectiunilor în raport cu solicitãrile prevazute si la modul de prindere si îmbinare a pieselor (sisteme de fixare, rosturi, tolerante)

PRINCIPII DE PROIECTARE – DETALIU

Efectele tasarilor prin contragere - tasarea barnelor la 'blockhaus', in raport cu elemente vericale (montanti usi, ferestre) - “strangerea” chertarilor de colt - prevenirea diferentelor de tasare montant- barna -montanti cu uluc de lunecare -uluc deschis in traversa superiora pentru stranferea/acoperirea cepului (1-2cm)

PRINCIPII DE PROIECTARE – DETALIU

Prevenirea strivirilor locale - exemple uzuale lemn pe zidãrie sau beton - rezemare cu talpa de lemn repartizeazã greutatea grinzii pe suportul din zidãrie si previne o posibilã strivire locala a grinzii de lemn.

-rezemare pe consolã metalicã înglobatã în beton, putând acompania deformatiile elastice ale grinzii.

- rezemare într-un gol practicat în zid (profunzime suficientã a golului, riscul retentiei de umiditate, prindere 'uscatã' cu piesa metalica, ...)

- sistem de rezemare cu piese de calare din lemn dur,sau contraplacaj - fixarea în dibluri expansive constituie o solutie eficientã de realizare a unei simple rezemãri, (traversare cu stift metalic filetat + piese de calare). lemn pe lemn -rezemare grindã pe stâlp cu talpã de repartitie din lemn dur (1) pentru limitarea eforturilor de compresiune transversalã în grindã.

PRINCIPII DE PROIECTARE – DETALIU

Limitarea deformarii materialului Deformari prin striviri locale la rezemari - situatii problematice -lemn pe lemn : apar in general striviri locale respectiv deformari “ lemnul se lasa” -lemn pe alt material mai rigid (zidãrie, beton) : incompatibilitati de material privind umiditatea, fixarea ,...

- solutiile cele mai fiabile sunt cele bazate pe piese metalice de legãturã. .

PRINCIPII DE PROIECTARE – FACTORI DE MEDIU

Protectia impotriva surselor de apa - in general similare cu cele la structuri din materialle uzuale de constructie - importanta marita datorita degradare accelerate a materialului - masurile constructive de protectia creaza o arhitectura specifica a lemnului (stresini /cornise ample, decrosuri pe verticalã, pereti evazati din barne, scanduri /placi in solzi de peste ) - prevenirea infiltratiilor directe ale apei de ploaie - eliminarea sau acoperirea suprafetelor orizontale sau oblice expuse - protejarea suprafetelor verticale (fatade) expuse ploii (inclusiv protectie la radiatie solare excesiva) - protejarea lemnului împotriva umiditãtii din depunerea de zãpadã (in special variatii dese inghet-dezghet) - favorizarea scurgerii rapide a apei , evitarea acumulãrilor - protejarea lemnului împotriva transferului de umiditate prin ascensiune capilarã - acoperirea capetelor pieselor de lemn a cãror expunere favorizeazã absorbtia apei - suprapuneri in directia de curgere a apei si - cioplirea concavã ai obile a partilor inferioare la barne si grinzi - asociere cu materiale sau elemente de etaseizare ventilate (muschi, canepa, lut, )

PRINCIPII DE PROIECTARE – FACTORI DE MEDIU

Ventilarea subansamblelor - anvelopa -acoperisuri ventilate - streasinã cu prize de aer pentru ventilarea în planul învelitorii; - placarea cu fante de ventilare închise cu grile antiinsecte.

- continuitatea straturilor de aer in anvelopa (stratul de aer ventilat al acoperisului continuã pe cel din alcãtuirea pereþilor exteriori).

-fatade ventilate - placajele exterioare din lemn trebuie ventilate pe toatã suprafata lor internã - circulatie de aer verticalã (prin convectie) - orizontalã (datoritã diferentelor de presiune a vântului ce actioneazã asupra fatadelor. - sectiunile orificiilor de intrare si iesire a aerului însumeazã o suprafatã de 1/500 din suprafata de ventilat.

- placare cu lemn avansata / retrasã, permitând intrarea aerului.

- grile de protectie impotriva insectelor xilofage sau altele

PRINCIPII DE PROIECTARE – FACTORI DE MEDIU

Ventilarea subansamblelor – elemente constructive Incastrari/rezemari distantiate (cu piese zvelte) -incastrarea grinzilor de lemn într-un perete de zidarie/beton.

-transferul de umiditate de la zidarie la lemn este prevenit prin: - contact cu zidãria redus la fata superioarã, - zidire 'uscata'; - strat hidroizolant sub grindã; - spatiu de ventilare (1-2cm) lateral si în spatele capatului grinzii (tratat chimic).

- golului de rezemare este termoizolat spre exterior pentru prevenirea condensului. ( în cazul peretilor exteriori, -rezemarea/incastrarea stalpilor de lemn - detasare de sol - incastrari/rezemari distantiate (cu piese zvelte) - piese fara retinere de apa (contacte de suprafata) - Ventilarea golurior de instalatii -protectie fata de surse de umiditate -ventilare prin tiraj natural - canale de istalatii ventilate (goluri min. 1/500 din suprafata de ventilat) - tratamente chimice a pieselor de lemn

PRINCIPII DE PROIECTARE – FACTORI DE MEDIU

Protectia impotriva umiditatii Principii specifice - mentinerea într-o stare higroscopicã stabilã, de echilibru cu mediul ambient, (instabilitãte permanente degradeaza lemnul).

- protejarea lemnului împotriva riscului retentiei de apã - alegerea esentelor de lemn potrivite - tratamentele hidrofuge tinand cont de natura umezelii - proiectarea de detaliu adecvata, : - protejarea fata de surse de umiditate (ape meteorice, contacte cu materiale umede, medii cu umiditate, mare).

- asigurarea posibilitãtii de uscare prin ventilare (elemente ocazional umede)

PRINCIPII DE PROIECTARE – FACTORI DE MEDIU

Protectia impotriva factori diversi -insorire - precipitatii –ultaviolete – mecanice (vant) -.....

Principii specifice -conditii similare la material identic sau caracteristici asemanatoare

IMBINARI

LEMN INCLEIAT IMBINARI TRADITIONALE NODURI CU CHERTARE SUPRAPUNERI MATERIALE AMRFR SI BETOANE

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE principii generale -se bazeaza pe caracteristicele naturale ale lemnului

-adaptate materialului putin dens, neuniform si degradabil in timp Dezavantaj : - lemnul rezistã prost la încãrcãri concentrate si legãturi punctuale - nodurile nu sunt rigide avantaj - se fasoneazã usor in inbinari cu geometrii complexe - se asociaza facil cu alte materiale cu caracteristici diferite Necesar: - o suprafatã de contact suficient de mare - o arie de distributie a eforturilor intinsa (triangulatii) - legaturi stranse (cepuri, impanari, .), eventual cu posibilitate de starngere ulterioara - sectiuni mari de material, îndeosebi în cazul sistemelor traditionale cu schelet.

- transmiterea eforturilor pe directia fibrelor -distributia eforturilor pe subansamble din materiale diferite (solicitate diferit)

IMBINARI TRADITIONALE

Imbinãrile traditionale (dulgheresti) - folosesc ingenios caracteristicile lemnului natural - se bazeaza pe geometria îmbinãrii, ceea ce implicã tãierea adecvatã a pieselor ce urmeazã a fi îmbinate , (îmbinãri dulgherest sau chertari).

- formele împiedica deplasãrilor relative ale pieselor în caz de încãrcãri neprevãzute.

- împiedicarea deplasãrilor pot asigurate si prin folosirea unor piese auxiliare de legãturã, din lemn sau metalice (pene, dornuri, cuie, scoabe, buloane, plãcute9 - sunt in general de naturã empiricã, bazându-se mai mult pe experienta mestesugului decât pe calcule, - implicã o reducere importantã a sectiunii pieselor în zona îmbinãrii respectiv o majorare a sectiunii curente in vederea compensarii pierderii de material la imbinare -implica o manoperã complicatã ce lungeste timpul de executie, si mareste pretul constructiei.

- cu ajutorul cãrora au fost realizate toate structurile clasice din lemn inclusiv cele de mari dimensiuni

imbinarie cu chertare

ÎMBINÃRI TRADITIONALE Imbinari in acelasi plan cu chertare si solicitari axiale -cu prag simplu

-cu prag dublu

- imbinari cu piese metalice de legatura

IMBINARI TRADITIONALE - cu piese de fixare din lemn - chertare - cep - dorn - ‘cuie de lemn’ - pana de lemn -

IMBINARI TRADITIONALE - chertari -

IMBINARI TRADITIONALE

Imbinari traditionale prin alaturare si suprapunere – nod peste parter cu

- chertari de montaj si ridigizare - piese de fixare

casa parter

casa 2 nivele >>

‘ in cleste’

‘fachwerk’

stalp divizat ‘baloon’

imbinari in plan ‘platform’

IMBINARI TRADITIONALE SI MODERNE

Sistemele moderne de îmbinare (ingineresti) - reduc la minim sau elemina chertarile (amprente , rol de pozitionare) - folosesc geometrii mai putin complicate si restrictive ale îmbinãrilor, - folosesc materiale auxiliare fiabile, ce suprapun materialul prin apasare sau lipire - piesele de asamblare, (buloane, gujoane metalice, brose,suruburi, conectori dintati, ...) sunt produse în serie mare deci cu un pret de cost mai mic - forme si configuratii adaptate la cerintele specifice diferitelor tipuri de structuri si conditii de exploatare -cerintele structurii portante (eforturi si deformatii), -conditiile de montaj, -exigentele de rezistentã la foc, -expunerea la intemperii, -criterii estetice.

- dimensiuni si conformatie se verificate prin calcule .

- presupun tratamentul anti-coroziv al elementelor metalice de asamblare (fiabitate structurala , valoare estetica).

IMBINARI TRADITIONALE SI MODERNE

PIESE DE LEGATURA DIN LEMN

DORNURILE (CUIELE) SI PENELE DE LEMN - sunt cele mai frecvente - sunt piese complementare îmbinãrilor traditionale. dornuri - împiedica deplasãrile si/sau desfacerea îmbinãrii - sunt asociate in general îmbinãrilor cu cep si scobiturã, îmbinãrilor 'la jumãtate-lemn' si celor 'în furcã', pentru.

- sunt piese din lemn dur, de formã cilindricã, usor tronconice sau prismatice - in general permit demontarea pieselor asamblate Exemple uzuale: - îmbinare capriori 'în furcã' + dorn; - îmbinare cu cep si scobiturã + dorn,.

- imbinare la jumatate + dorn - imbinare barne + ‘cui’ de lemn

IMBINARI TRADITIONALE SI MODERNE

PIESE DE LEGÃTURÃ DIN LEMN DORNURILE (CUIELE) SI PENELE DE LEMN pene de lemn -sunt elemente de imbiare prismatice din lemn dur, solicitate în principal la compresiune si forfecare; - categorii: - pene cu fete paralele, solicitate la compresiune axialã si forfecare au aceasi forma si dimensiune cu locasul dintre piesele ce se asambleaza - pene cu o fatã înclinatã, solicitate la compresiune pe directie înclinatã sau chiar transversalã au sectiune variabila eclisele din lemn - leagã în acelasi plan douã sau mai multe piese de lemn - în general din contraplacaj, sunt fixate cu cuie sau suruburi (eventual cu încleiere suplimentarã).

-numarul fixarilor se calculeaza -eclise exterioare (contraplacaj) -eclise ascunse (lemn dur)

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

PIESE DE LEGATURA DIN METAL

Cuie - legatura simpla de montaj - legatura poate fi utilizatã facil pentru si pentru îmbinãri portante ( calcul ) - pentru solicitãrii la smulgere (nerecomandabil), trebuie utilizate cuie profilate - diametrele cuielor si distantele între cuie si fatã de margini sunt reglementate.

- in varianta moderna se utizeaza gauri date în prealabil, - previne crãparea lemnului - diametru de cca 95% din diametrul cuielor - permite utilizarea mai eficientã a cuielor (mai dense ) - indispensabil în cazul lemnului de stejar sau fag).

- La solicitari de intindere se utilizreaza placi perforate fixate cu cuie

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

piese vizibile standard

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

suruburi de lemn (holzsurub) - rezistenta mai buna la smulgere decât cuiele netede. ( se reduce cu timpul, pe mãsurã ce lemnul se usucã).

-

-

- cu cât lemnul este mai umed, cu atãt relatia cui / orificiu in lemn se altereazã în raport cu eforturile perpendiculare pe cui (o datã în plus, este de dorit o umiditate adecvatã si constantã !)

- se utilizeaza suruburi adecvate operatiunii tehnologice

foi de tablã ascunse - se introduc în fante tãiate în lemn - tabla de cca 2mm grosime protejata anticorosiv - multiplicã numãrul de sectiuni pe care se repartizeazã eforturile.

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

scoabe: - mentin pozitia lemnului inimbinare (nu transmit propriuzis eforturi) - utilizate în general în cadrul constructiilor traditionale sau alcatuiri simple ascunse, agrafe: - în general utilizate în atelier, cu pistoale performante si calculate pe baza rezultatelor încercãrilor de laborator; sunt de regulã utilizate la peretii clãdirilor cu schelet de lemn.

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

-

Buloane (suruburi, tije filetate,.....)

- pot fi utilizate ca legaturi punctuale/articulate - utila în cazul îmbinãrilor solicitate la întindere - pentru îmbinãri portante sunt necesare min 2 buloane (12-14mm) - optima pentru constructii provizorii demontabile.

- diametrul perforatie este egal ca diametrul tijei - asamblarea cu rondele/ plãcute si piulite - se verifica eforturile de compresiune la rondelele/placutele (suprafatã suficientã de repartizarea pe lemn).

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

brose -

- tije de otel cu diametre > 6mm, introduse fortat în perforatii prealabile - traverseaza integral ansamblul pieselor - diametrul perforatie este cu 0.2 - 0.5 mm mai mic ca diametrul tijei - pentru sigurantã se prevede o legãturi suplimentare (buloane).

- permit legaturi complexe din punct de vedere a calculului de eforturi - la diametre mici au un comportament ductil (permit redistribuirea a eforturilor cãtre brosele învecinate, fãrã rupere localã), brosele cele mai solicitate ating 'limita de plasticitate' înaintea ruperii lemnului si - asocierea de brose (diametre foarte mici) cu piese metalice în plane multiple permit distribuirea de eforturi mari (tehnologii si calcule asistate de calculator) ace - tije de otel cu diametru foarte mic (< 6 mm), introduse fortat prin presiune în gãuri prealabile, - diametrului foarte mic perturbeazã nesemnificativ fibrele lemnului, - transmit eforturi mari prin legazuri repartizate in intreaca masa a lemnului

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

PIESE METALICE DE SUPRAFATA

- gujoanele - executate din otel sau fonta (posibil si lemn dur).

- asociate cu buloane sau agrafe -inele de presiune -

- fixate cu buloane

-

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE PIESE METALICE DE SUPRAFATA -la vedere -ascunse - gujoane inelare dintate

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

-

conectori dintati

-

- tablã de otel cu dinti ridicati prin stantare pe una din fete - asamblare prin presare unor piese de grosimi mici (min. 30 - 50 mm), - combina o bunã transmitere a eforturilor (dinti) cu prevebirea tendinta de crãpare a lemnului (tabla plana) - sistem economic de asamblare a pieselor cu sectiune micã.

- necesire protectii la foc (suprafata subtire mare expusa) - estetica discutabila varianta - conectori dintati ‘MENING’ -tije de otel fine si ascutite fixate într-o placã din douã straturi de material plastic.

- permit ajustari prin decupare dupa geometria suprafetei de îmbinãre

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE PIESE METALICE TRIDIMENSIONALE -piese din tabla ambutisata sau sudata

-piese spatiale

- înlocuiesc cu succes majoritatea îmbinãrilor traditionale - creste valorea eforturilor posibil de preluat fãrã deplasãri - performante mari asociate unor sectiuni de lemn de dimensiuni reduse - permit un calcul precis a rezistentei si verificare prin încercãri (fiabilitate specificã verificãrilor de atelier).

- punctul slab se muta la fixarea piesei de elementul de lemn (tije crestate,inelate sau spiralate , brose si/sau buloane, cu/fara pinteni de pozitionare, .....)

- montaj precis si relativ simplu - gamã largã de forme si asamblãri - pot aduce un aport estetic semnificativ la aspectul de ansambu al structurii (nod masiv vs nod minimal) - standizare facila eventual cu posibilitate de adaptare (catalog,) sau - piese speciale cu productie in serie mica (comandã industializata), - necesita protejãri anticorozive si antifoc

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

piese vizibile standard - placi la unghi si corniere - permit realizarea de leg達turi simple, - dimensiuni adaptate sectiunilor uzuale de lemn ,.

- amprente si orificii ce r達spund unor necesit達ti specifice de 樽mpiedicare a anumitor tendinte de deplasare.

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

piese vizibile standard - saboti (papuci) Saboti curenti, -din tablã protejata anticorosiv (galvanizatã , din inox, ....).

- profile adecvate sectiunii lemnului (min de joc 2/3 din sectiunea lemnului de rezemat) Exemple uzuale (conform catalog de piese): - saboti cu aripi exterioare si pinteni de prepozitionare; - saboti cu aripi interioare (posibil una interioarã si alta exterioarã) - saboti cu unghi (în general unghi la comandã); 1 - gol de ghidaj pentru unghiul de fixare; - saboti cu bretele, îndeosebi pentru fixare pe profile metalice.

- Saboti Cantilever: permit continuitatea momentelor încovoietoare la reazeme si deci reducerea eforturilor si deformatiilor în grindã; de remarcat gãurile ovale care pemit jocul normal al pieselor de lemn.

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

piese vizibile standard - saboti (papuci)

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

-piese de imbinare ascunse - perpendiculare pe fibra - in lungul fibrei - rezistent達 sporita si montaj simplu - necesita studiu estetic al conform達rii; - tratament corosiv corelat cu acoperira antifoc si estetica imbinari aparente - dimensiune lemnului limiteaz達 numarul pieselor inserate si efortul transmis lemnului - necesita precizia de taiere a lemnului si un montaj specific (utilaj asistat de calculator) - tratament anticoroziv special

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

-piese de imbinare ascunse - perpendiculare pe fibra

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

Variante de montaj ( Bozette) -

- ingropate - la vedere - partial la vedere

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

-piese de imbinare ascunse - in lungul fibrei (Janebo)

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

IMBINARI COMPUSE lemn pe lemn 'în cleste' - sistemele 'în cleste' constituie o tehnicã de îmbinare - permite sectiuni de piese la dimensiunea curenta (lemnul nu este slãbit in imbinare) Functie de, deschiderile de acoperit si ncãrcãrile de suportat, se preferã dublarea - variante cu elementelor portante dublate ( efectul estetic) - grindã dublã - cazul cel mai frecvent, întrucât, - la deschideri mari echilibreaza dimensiunea stalpilor cu cel al grinzilor ( limitarea deformatiilor, grinzile implicai sectiuni mai mari decât stâlpii) - stâlp dublu - incarcare mare pe stalp - preluarea unor împingeri orizontale importante, (arbaletrierilor de sarpantã ).

- configuratie cu potential formal (ex. stalp cvadruplu)

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

lemn pe lemn in plane oarecare Sistemele în cleste si cele cu chertare permit o mare suplete în ceea ce priveste unghiurile pieselor de îmbinat. Cu toate acestea, cãutãrile formale si tehnologice orientate cãtre alcãtuiri usoare conduc la realizarea unor structuri tridimensionale ai cu curburi libere ce reclamã noduri din ce în ce mai performante.

- cep si scobiturã, praguri, dornuri (ex.)

- asocierea a 3 sau mai multe piese îmbinate cu praguri si cepuri. In cazul unui, pragul pemtru a impiedeca riscul de deplasare pe verticalã poate fi combinat cu cep si scobiturã.

- piese metalice speciale, cep si scobiturã, buloane - îmbinare mixtã: piesã metalicã aparentã + chertare.

- buloanele au ca rol asigurarea îmbinãrii. Eforturile fiind transmise de cepuri si scobituri, sunt în mod obligat limitate.

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

SISTEME SI PIESE DE PRELUNGIRE

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

REZEMARI SI ARTICULATII

lemn pe beton sau metal Evident, toate piesele metalice spaþiale pot servi pentru legãturi între piesele de lemn si suporturile din metal sau beton. legãturile lemn - metal permit combinatii usoare. zvelte si fiabile ( asocierea celor doua caracteristici _ Lemnul-compresiune asiala/otelul la întindere, fiind frecvent folosit sub formã de cabluri sau tiranti.

Montanti de lemn si tiranti metalici Tirantii metalici sunt astãzi oferiti pe bazã de catalog de cãtre diversi fabricanti, inclusiv toate accesoriile de montaj si de tensionare.

Sisteme mixte pentru stâlpi si grinzi - îmbinãrile structurilor din lemn sunt prin excelentã de tip articulatie, - încastrãrile concentreaza eforturi mari in reazeme deci sectiuni mari, (negativ estetic si economic), - extindere fixarii metalice de baz la stalp metalic sau stalp mixt

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

- rezemari si consol達 lemn / suport (beton armat,caramida,..)

- incastrarea directa trebuie evitata - ancoraje cu platbanda sau buloane - rezemare pe platbanfa sau cu material de separare

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

- stâlp de lemn / fundatie beton - solicitare (numai) la compresiune.

- stâlp pe reazem constituit din 2 plãci si o barã de oþel rotund sau o teavã; - stâlp pe reazem constituit dintr-o placã si un profil de otel; - solicitare la compresiune sau întindere - stâlp pe teavã rotundã de otel, fixare cu suruburi;.

-solicitare la compresiune sau întindere - stâlp pe peavã pãtratã cu piesã metalicã ….. de îmbinare bulonatã; - stâlp fixat între eclise bulonate; - stâlp asezat pe soclu de beton, cu strat de separaþie din carton asfaltat; partea inferioarã a stâlpului trebuie pe cât posibil protejatã de ploaie;.

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

triangulatii - reprezinta alternativa unor noduri de tip încastrare - geo,etria adecvata arhivturii si scurgerii de eforturi principalei - blocaj cu contrafise - blocarea articulatiilor cu contrafise se poate face cu - sisteme traditionale cu chertari, în cleste - îmbinãri moderne, cu piese metalice aparente sau ascunse, - combinatii de chertare cu piese metalice - contravântuire din lemn - rol de blocarea articulatiilor - compresiunile din diagonale - preia forte orizontale si o parte a incãrcãrilor verticale transmise de grindã.

- contravântuire cu cabluri tensionate - sisteme de contravântuire estetice, simple , fiabile, usoare si economice - permit reglarea tensiunilor - rezistenta slaba la foc, (masuri de protectie sau completate cu altele )

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

protectia pieselor metalica de imbinare protectia anticorosiva a pieselor matalice - piesele din otel se vor trata anticorosiv - variatiile de echilibru higroscopic al lemnului trebuie luate în considerare în ceea ce priveste tratamentul necesar - caracteristicile mediului ambiant (normal, expunere la intemperii, mediu coroziv sau foarte coroziv) si cerinta estetica determina tipul de tratamentele - pentru mediu normal: vopsitorie antiruginã bogatã în zinc sau bicromatare, - pentru expunere la intemperii: termozincarea - mediu salin: pudre termorigide pe bazã de rãsinã poliestericã.

- mediu coroziv (în ordine crescãtoare a performanþelor): zincare, galvanizare, inox, inox ameliorat (cu molibden).

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

protectia la foc a metalului de catre lemn - pe perioada scurta lemnul poate avea rolul de scut termic si limiteazã cresterea temperaturii în piesele metalice. ( prin formarea in contact cu focul a unui strat izolant de cãrbune , strat ce întîrzie ridicarea temperaturii în lemn si combustie in masa a acestuia).

- esenta si umiditatea lemnului este esentiale ( 2x mai mare la foiase dure dacat la rasinoase usoare) prozectie cu elemente constructive - crampoane, buloane protejate de clesti sau alte elemente constructive; - piese in inima (ascunse) sunt protejate de piesa structurala de lemn protectie cu placaje - buloanele protejate cu dopuri de lemn lipite la capetele acestora -pieseã metalice 'în inima' / brose protejate cu dopuri de lemn lipite în lãcasurile de capãt.

- placi metalice protejate de o furura sau placaj din lemn

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

PERETE MASIV DIN LEMN

BLOCKBAU ,PALISADE, BARNE CU MONTANTI, LEMN INCLEIAT,.......

TIPOLOGII STRUCTURALE

Procent sistem lemn – locuinte in D



PERETE MASIV DIN LEMN

“ BLOCKBAU” contemporan

BLOCKBAU ,PALISADE, BARNE CU MONTANTI, LEMN INCLEIAT,.......

PERETE MASIV DIN LEMN DISPUNEREA BARNELOR barne orizontale

biserica Grosii Noi (Ro)

verticale

Biserica Sverresborg (No) ď Ź

PERETE MASIV DIN LEMN DISPUNEREA BARNELOR barne orizontale cu montant

casa in Valea Muresului

stalpi cu umplutura din lemn

casa in Dealurile Fagetului ď Ź

PERETE MASIV DIN LEMN SECTIUNEA BANELOR SI ASEZARE

sura poligonala in Garda (AB)

Biserica cu absida rotunda pe Valea Crisului (HD) 

PERETE MASIV DIN LEMN SECTIUNEA BARNELOR SI ASEZARE barne rotunde in perete cu goluri

in perete plin

suri in Graubunden (CH)

ď Ź

PERETE MASIV DIN LEMN IMBINAREA BARNELOR - chertari in cruce



PERETE MASIV DIN LEMN IMBINAREA BARNELOR

-

chertari de colt in “coada de randunica “ simplu/dublu



PERETE MASIV DIN LEMN

IMBINAREA BARNELOR -chertari de colt in “ clopot / simplu/dublu ”



PERETE MASIV DIN LEMN LIMITE SISTEMULUI (vernacular) Procent sistem lemn â&#x20AC;&#x201C; locuinte in D - Deformatii mari prin suprapunere pe directia defavorabila / diferente de contragere - Grosime limitata al peretelui data de sectiunea lemnului

ď Ź

PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

SISTEME MASIVE DIN BARNE SUPRAPUSE ‘ BLOCKBAU’ PREMIZE (TRADITIONALE / ACTUALE) - lemn in abundenta / existenta lemnului de calitate - esente usor prelucrabile / tehnologii avansate de prelucrare -- rezistente medii / + materiale compensatoare -- posibilitate de prelucrare limitata (locala) / prefabricare SISTEME CONSTRUCTIVE TRADITIONALE / CONTEMPORANE - lemn rotund decojit etanseizat sau cu interspatii / forma si finisare imbunatatita - lemn prelucrat etans fixat pe lungime / fixari si etanseizari fiabile -- imbinari cioplite petrecute sau la fata / tehnologii CAD -- plansee in sistem continuu / plansee multistrat FUNCTIUNE UZUALA - locuinte si anexe in sistem celuar rectangular / in areale cu specific - adaptari functionale complementare / arhitectur i” cu impact” (ecologic) FORMA SI SPATII -volume simple cu forme rectangulare -specific regional legat in mare masura de mestesug tehnologii -dezvoltare monobloc pe orizontala -forme imitative la cladiri speciale LIMITE SI EXCEPTII -dimensiuni de cladire in limita lemnului (4-8-12m) -inaltime nivel moderata -numar nivele(1-2 nivele uzual, 3-4 expectii zonale ) DEZVOLTARE ACTUALA SI TENDINTE - lemn prelucrat rotund sau fasonat cu tehnologii de debitare, finisare si protectii moderne - lemn stratificat prelucrat - detalii de imbinare si suprapunere imbunatatite - sisteme de perete stratificat - functiune si forme similare celor traditionale cu accente moderne 

PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

SISTEME MASIVE DIN BARNE SUPRAPUSE ‘ BLOCKBAU’ MOTIVATIA SISTEMULUI - microclimat interior favorabil - reglarea umiditatii - aspect natural - suprafata calda - acustica buna - suprafata de perete de lemn marita (cca.1.5x) - lipsa praf/retinere (electrostatica) pe lemn - fara substante chimice si radiatii nocive - variante estetice multiple (interior si exterior) - favorabil pentru sisteme Low-e sau passiv - sistem constructiv uscat - partial prefabricat - avantaje ecologice globale (obtinere, utilizare, reciclare



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

UTILIZARE –ARII GEOGRAFICE TRADITIONALE - spatii central europene de altitudin medii sau inalte -- spatii nordeuropene

ACTUALE SI TENDINTE - situri cu arhitecturi specifice -- obiective punctuale cu concepte ecologice -- programe cu prefabricare facila



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

UTILIZARE – FUNCTIUNE SI FORMA TRADITIONALE - locuinte, anexe si functiuni complementare

ACTUALE SI TENDINTE - arhitecturi specifice -- arhitecturi moderne cu integrare in sit (natural sau construit) -- locuire in medii naturala (lemn masiv, suprafete de lemn majorate,....)

-



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

SISTEM - ANSAMBLU TRADITIONAL PROBLEMATICA - la nivel de teren -legatura slaba cu terenul -necesitatea unei platforme orizontale - la nivel de structura portanta verticala si inchidere - goluri inalte (lipsa legaturilor inferioare) - legarea perete- grinzi - etanseizarea peretelui - montanti/goluri in perete (variatii dimensionale diferite) â&#x20AC;&#x201C; imbinarile intre pereti - izolare termica slaba --la nivle de planseu si invelitoare - suporta incarcari mari

ď Ź

PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

Exemplu ZOO ’ DÄHLHÖLZLI’ BERNA

-



PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

SISTEM SI MATERIAL IN VARIANTE CONTEMPORANE - molid, brad, larice, douglas, pin,.. + materiale specifice fono-termo-hidroizolatoare - prelucrare - traditionale - uzinale (rotund, 1-2-4 fete, chertari,..

- prefabricare pe ansamblu - actualizare la standarde de confort - marire gabarit - sistem suprapunere - completare cu materiale specifice - finisare si protectie - natur - baituire, impregnare, vopsire - nanotehnologii

ď Ź

PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

PERETE TRADITIONAL – VARIANTE CONTEMPORANE

-

-

-

lemn rotund – intreg / semicircular lemn rotund prelucrat lemn prelucrat pe 2-4 fete perete din barne/scanduri incleiate

-suprapunerea barnelor in variante vernaculare



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

SECTIUNI DE BARNE LA PERETE IN TEHNOLOGII ACTUALE -

- lemn rotund - lemn prelucrat natural - lemn prelucrat incleiat



PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE -perete 200-300 in suprapunere profilata

-perete 300-400 in suprapunere profilata si etansizare cu materiale izolatoare

ď Ź

PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE -perete cu supraizolare interioara

-perete cu supraizolare exterioara



PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE -perete dublu cu izolare interioara

-perete dublu



PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE -perete dublu cu izolare din perlit

pereti din barne

- pereti din dulapi 

PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE -perete dublu cu izolare din perlit

- pereti din dulapi

- pereti din barne si dulapi



PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

ETANSEITATE - PERETE TRADITIONAL -

-

lemn rotund / lemn rotund prelucrat – suprapunere semicirculara -lemn prelucrat pe 2-4 fete - falturi longitudinale



PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

ETANEIZAREA PERETELUI PERETE CU ‘IC’ (sipca de etanseitate)

-

- falturi de suprapunere , ...+ garnituri



PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

SISTEM - ETANEIZAREA PERETELUI PERETE CU ‘IC’ (sipca de etanseitate) -

-

-

- etanseitate in lamba si uluc din lemn de alta esenta si umiditate scazuta



PERETI MASIVI DIN LEMN - BARNE SUPRAPUSE

-

-

- lemn rotund – intreg / semicircular - lemn rotund prelucrat - lemn prelucrat pe 2-4 fete

ETANSEITATE SI “FATA” LA PERETE – exterior-interior



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

SISTEM - IMBINARI IMBINARE DE COLT Lemn rotund - cu capete petrecute Lemn prelucrat - cu capete vizibile (petrecute) - cu capete retezate ‘ la fata’



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

SISTEME DE IMBINARE -

- chertare norvegiana/in cruce, chertare in coada de randunica, .......................



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

SISTEME DE IMBINARE IMBINARE COLT PERETE EXTERIOR EXTERIOR - cu capete vizibile - cu capete retezate ‘ la fata’ -

‘T’ PERETE INTERIOR - PERETE

-cu capete ascunse



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

SISTEM DE IMBINARE IMBINARE PERETE - CAPRIOR PERETE -GRINZI PLANSEU



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

PRELUAREA DEFORMARILOR -

-

- SISTEM

MIXT

Relatia PERETI DE CONTUR – STALP -necesitatea de a compensa contractiile diferite

Relatia PERETI DE CONTUR – ANCADRAMENTE (STALP) GOLURI -necesitatea de a compensa contractiile diferite



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

PRELUAREA DEFORMARILOR - PERETE

RELATIA FINISAJ INTERIOR-PERETE STRUCTURAL - fixari elastice - posibilitati de raglaj si mascare nuturi



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

PRELUAREA DEFORMARILOR - PLANSEU

fara grinzi - din lemn semirotund ( in pod) - barne fasonate alaturate cu grinzi - dulapi suprapusi - grinzi cu placare

ď Ź

PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

Arhitecturi in Sisteme ‘ BLOCKBAU’



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

Arhitecturi in Sisteme ‘ BLOCKBAU’



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

Arhitecturi in Sisteme ‘ BLOCKBAU’



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

Arhitecturi in Sisteme ‘ BLOCKBAU’



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

Sisteme alternative ‘ BLOCKBAU’



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

Sisteme alternative ‘ BLOCKBAU’ -perete triplustrat



PERETI MASIVI DIN SCANDURI INCLEIATE

Sisteme ‘ SCANDURI INCLEIATE’ -dulapi/barne alaturati -perete din scanduri incleiate -elemente de sectiuni multiple incleiate



PERETI MASIVI DIN SCANDURI INCLEIATE

Sisteme ‘ MULTISTRAT SPECIALIZAT’ -perete din scanduri incleiate -absorbtie fonica interioara -termoizolare exterioara



PERETI MASIVI DIN SCANDURI INCLEIATE

Sisteme ‘ SCANDURI INCLEIATE’ -contrageri minime -perete exterior lemn -prefabricare modulara si detaliata -absorbtie fonica interioara -canale de instalatii



PERETI MASIVI DIN SCANDURI INCLEIATE

SISTEME DE PLANSEE -planseu masiv -planseu cu goluri



PERETI MASIVI DIN SCANDURI INCLEIATE

‘PLANSEU MASIV DIN DULAPI’ -elemente alaturate fixate in dibluri -absorbtie fonica inclusa



PERETI MASIVI DIN SCANDURI INCLEIATE

PLANSEU MASIV CU SUPRABETONARE

PLANSEU CU GOLURI



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

‘ BLOCKBAU’ Valais (CH)



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

‘ BLOCKBAU’ - Norvegia



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

‘ BLOCKBAU’ - Norvegia



PERETI MASIVI DIN BARNE SUPRAPUSE

‘ BLOCKBAU’ – Valais (CH)



SISTEME CU PERETI PORTANTI SCHELETALI

- PERETI CU SCHELET IN ZﾃィRELE (FACHWERK) PERETI CU SCHELET DIN DULAPI (BALOON-PLATFORM)

PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

PERETI SCHELETALI

DIN ELEMENTE LINIARE (RIGLE) DE LEMN

Sisteme premergatoare: -pereti cu schelet in zabrele (fachwerk, arhitecturi urbane balcanic, arhitecturi rurale,....)

-perete de lemn in sistem mixt - montanti si elemente orizontale din lemn (Ro, No) -sisteme industriale americane – baloon/platform

Variante actuale -perete din rigle cu montaj pe santier / dezvoltarea sistemului baloon + elemente fachwerk -perete prefabricat cu rigle - frame) / prefabricarea sistemului platform



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

PERETI CU SCHELET IN ZABRELE ‘FACHWERK ’, - premize - material suficient in circuit economic-mestesugaresc - prelucrarari manuale in tehnologii mestesugaresti avansate /meserii - necesitati si posibilitati economice variate + - inchideri cu materiale asociate diverse - cerinte urbane – dezvoltare structurala pe verticala - importanta esteticii ….decoratiuni

- material -lemn foioase , rasinoase - lemn de rasinoase(brad, molid) : structuri zvelete . geometrice,ascunse, elemente incarcate vertical si oblic,...

- lemn foioase (stejar, fag ) elemente comprimate pe directie perpendiculare pe ax- praguri)

-zone cu lemn de esente variate -elemente scurte, drepte , curbate natural, debitate in forme -diferente geografice (material, concept, ....)

-nord : geometrii rigida (patrat-dreptunghi), densitate mare, -franta: sublinierea liniilor de descarcare -anglia: elemente curbate, scurte



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

SISTEM

– PERETE

Concept structural bazat pe perete - transmiterea de eforturi prin pereti (suprafata) scheletali - traditional: sectiuni patrate - modern: rigle drepunghiulare - sistem pe nivele, cu posibila evazare pe verticala - spatii preponderent celulare cu posibila transparenta - directii (aproape) liniara intrerupta de elemente orizontale - solicitari mici in legaturi - interspatiile umlute cu materiala diverse fara rol structuaral - legaturi intre elemente prin chertari, cuie si dornuri din lem, suprapuneri



PERETI CU SCHELET IN ZĂ&#x192;BRELE (FACHWERK)

SISTEM

- PERETE SI PLANSEU

- elemenete componente verticale - stalpi si montanti (verticali) - stalp de imbinare (legatura) pereti - cadru de goluri orizontale -grinda prag ( sectiune orizontala ) -grinda superioara (suport planseu sau cosoroaba) -praguri -rigle de goluri si legatura( flambaj) inlinate (de distributie si contravantuire) -diagonale (descarcare oblica) -crucea sf.andrei ( in X , alaturare, cu pies de completare,..)

ď Ź

PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

SISTEM

- CONSOLA DE NIVEL



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK) MATERIAL DE INCHIDERE - materiale traditionale -specifice arealului geografic -amplasamentului -utilizarii -valente esteice si social culturale (ex. Alsacia)



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

MATERIAL DE INCHIDERE - variante simpe rurale –( zona europei de est – RO)



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

MATERIAL DE INCHIDERE - variante rurale –( zona europei de est – RO)



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

MATERIAL DE INCHIDERE - materiale alternative - interventii in existent - variante ecologicice - sisteme contemporane - termoizolare la standarde actuale - sistem duble



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

ESTETICA FATADEI

- ANSAMBLU

- nivele -nivel parter / ultim -densitate si geometri -material de inchidere -etape estetice -½ sec-19 acoperire cu tencuieli -motive de imitare a structurilor urbane din zidarie -protectii (false ) la foc -sociale (alsacia)



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

ESTETICA FATADEI

- ANSAMBLU

- Specifici locale / zonale (Europa Centrala)



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK) ESTETICA FATADEI

- ANSAMBLU

- Specifici locale / zonale (Europa central-nordica)



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

ESTETICA FATADEI

- ANSAMBLU

Specifici locale / zonale (UK)



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

ESTETICA FATADEI

- DETALIUL



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

ESTETICA VOLUMULUI – SPATII NORDICE Specific si interpretari moderne – (Norvegia ) - structura ascunsa - sisteme mixte depereti - contravantuiri izolate



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

ESTETICA VOLUMULUI – SPATII NORDICE



PERETI CU SCHELET IN ZĂ&#x192;BRELE (FACHWERK)

TENDINTE CONTEMPORANE -extinderi-modernizari-reabiltari -completari in stil -cladiri cu multe nivele - exceptand deformari (pitoresc specifific) sunt fiabile - deformarile apar din motive multiple -lemn diferit -expuneri diferite de fatade (calacan) -umiditati interioare -modificari la spatiile de parter (avantaj constructii mixte cu parter din piatra) -protectii neadecvate cladiri actuale: -lemn uscat cu contrageri mici -protectia lemnului la montaj -prelucrari precise si estetice -eficianta scazuta (motivatie istorica)

ď Ź

PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

INTERVENTII IN EXISTENT



PERETI CU SCHELET IN ZÃBRELE (FACHWERK)

TENDINTE CONTEMPORANE



PERETI CU SCHELET DIN DULAPI (BALOON-PLATFORM) > structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi - baloon, platform (spatiu american)  Premize - material suficient , (in circuit economic-industrial) - prelucrari industriale - montaje manuale simple + - inchideri cu materiale industriale diverse - decoratiuni fara importanta deosebita - prefabricare la nivel de element de baza - material lemnoase noi (placaje, placi lemnoase, …)



PERETI CU SCHELET DIN DULAPI (BALOON-PLATFORM)

structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi - baloon,

ď Ź

PERETI CU SCHELET DIN DULAPI (BALOON-PLATFORM)

perete - baloon,



PERETI CU SCHELET DIN DULAPI (BALOON-PLATFORM)

structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi – baloon contemporan,



PERETI CU SCHELET DIN DULAPI (BALOON-PLATFORM)

structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi –platform



PERETI CU SCHELET DIN DULAPI (BALOON-PLATFORM) structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi variante actuale perete din rigle cu montaj pe santier / dezvoltarea sistemului baloon + elemente fachwerk - sistemul aniilor 30 (europa) - montaj dificil pe santier -elemente multe, -protejarea lemnului (uscare la 16-17 %) - utilizare favorabila - la cladiri unicat - cladiri cu multe nivele in sistem mixt

perete prefabricat (cadru cu rigle) / prefabricarea sistemului platform

- sistem major la constructii rezidentiale de 1-2 nivele -america de nord cca 90%, D-cca 60 % - normari ca sistem de constructie ( D-1985, CH-1988) - montaj facil pe santier ( 1-2 zile) -elemente putine cu greutate rezonabila -protectie partiala a lemnului - cadrul structural din lemn - rigle din lemn rasinoase (C24) cu umiditate 12% +-2% , - brad, molid, la cerinte deosebite lemn incleiat - placare structurala -scanduri pe doua directii -placi lemnoase â&#x20AC;&#x201C;OSB, MDF, placaje, placi fibrolemn (Heraclit, PAL,..)

-placi de gips (fibrogips) - placare nestructurala -placi pe baza de lemn -lambriuri de lemn -placi gipscarton - materiale izolatoare - vate minerale/bazaltice - produse pe baza de lemn

ď Ź

TIPOLOGII STRUCTURALE – clasificari uzuale

Procent sistem lemn – locuinte in D



SISTEME CONTEMPORANE CU PERETI PORTANTI SCHELETALI

- PERETI DIN RIGLE - PERETI DIN PANOURI PREFABRICATE - SISTEME STRUCTURALE MIXTE

SISTEME CONTEMPORANE CU PERETI PORTANTI SCHELETALI

PERETI SCHELETALI

DIN ELEMENTE LINIARE (RIGLE) DE LEMN

Sisteme premergatoare: -pereti cu schelet in zabrele (fachwerk, arhitecturi urbane balcanic, arhitecturi rurale,....)

-perete de lemn in sistem mixt - montanti si elemente orizontale din lemn (Ro, No) -sisteme industriale americane – baloon/platform

Variante actuale -perete din rigle cu montaj pe santier / dezvoltarea sistemului baloon + elemente fachwerk -perete prefabricat cu rigle - frame) / prefabricarea sistemului platform



ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

principiul de alcatuire al peretelui -perete exterior -perete interior -perete supraizolat

ď Ź

Perete prefabricat in alcatuire simpla puncte de risc: -izolarae cu polistiren -inchidere structurala cu OSB -lipsa placa structurala interioara -montaj placi de gipscarton direct pe structura -bariera de vapori strapunsa de instalatii

-

! â&#x20AC;&#x201C; ventilare deficitara spre exterior

ď Ź

Perete prefabricat cu finisaj exterior cu tencuili termosistem 1 2 3 4 5 6 7 8

–placa gipsarton –rigle lemn –placa OSB –termoizolatie - fibrolemn poros –termoizolatie suport tencuieli –fibrolemn –plasa armare –tencuieli grund –tencuieli finisaj decorativ



Perete cu fatada ventilata si placaj de lemn -

1 –placa gipscarton 12.5mm (+finisaj interior) 2 –placa gipscarton 12.5mm 3 –termoizolatie (intre rigle/placa fibrolemn poros) 4 –bariera de vapori 5 –placa OSB (contravantuire) 6 –termoizolatie intre rigle structurale 7 –termoizolatie (intre rigle suport fatada/placa fibrolemn) 8 –bariera vant permeabila la vapori 9 –strat ventilare /min 20mm 10-placaj fatada ventilata



ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

principiul de alcatuire – imbinare al planseului -planseu din dulapi (platform) -planseu din grinzi



ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

principiul de alcatuire al ansablului structurala -integral din lem (fundatia/nivel de baza masiv) -mixt pe corpuri sau zonificare pe orizontala -structura mixta (elemente structurale din beton, zidarie, otel,..)

ď Ź

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER perete din rigle cu montaj pe santier / dezvoltarea sistemului baloon + elemente fachwerk - sistemul aniilor 30 (europa) - montaj dificil pe santier - la cladiri unicat - cladiri cu multe nivele in sistem mixt

avantaje

-elemente prefabricate mici > transport, depozitare, manevrare usoara -prefabricare la nivel de detaliu taiere si imbinare (CAD) -modificari si adaptari facile pe santier -detalii de imbinare mai simple -se preteaza la constructii unicat -util la extinderi mici si mansardari -se preteaza la executii partiale in regie proprie

dezavantaje

-timp de montaj lung-elemnete multe -montaj in conditiile mediului > variatii dimensionale mari (uscare la 16-17 %) -prefabricare partiala la nivel de component (rigla) structural -completare structurala si finisare pe santier -detalii si finisare executate pe santier (mai putin precise) -protectii la foc nesigure (fara agrement)

ď Ź

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

sistem structural integral din lemn -fundatia/nivel de baza masiv

ď Ź

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

sistem structural integral din lemn -nivel de baza masiv -finisare variata (lemn, tencuieli, placaje,) -dependinte exterioare si accesorii din otel

ď Ź

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

sistem structural integral din lemn -cu preluari din arhitectura locala

ď Ź

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

-integrare nonagresiva in sit



ANSAMBLU DIN RIGLE PREFABRICAT

sistem structural mixt lemn -lemn



ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

sistem structural mixt lemn -lemn



ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

sistem structural mixt pe verticala - integral lemn la nivelul superior - masiv si otel la nivelul de baza

ď Ź

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

sistem structural mixt pe zone functionale - integral lemn la spatiile celulare - structural din otel la spatii deschise

ď Ź

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

-sisteme structurale mixte - pereti autoportanti scheletali din rigle

-sistem acoperire cu stalpi si grinzi din lemn incleiat -pereti vitrati din montanti lemn

ď Ź

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN



PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi perete prefabricat din elemente liniare de lemn (cadru cu rigle) si contravantuire cu materiale lemnoase / prefabricarea sistemului platform - sistem major la constructii rezidentiale de 1-2 nivele -america de nord cca 90%, D-cca 60 % - normari ca sistem de constructie ( D-1985, CH-1988) - montaj facil pe santier ( 1-2 zile) -elemente putine cu greutate rezonabila -protectie partiala a lemnului - cadrul structural din lemn - rigle din lemn rasinoase (C24) cu umiditate 12% +-2% , - brad, molid, la cerinte deosebite lemn incleiat - placare structurala -scanduri pe doua directii -placi lemnoase â&#x20AC;&#x201C;OSB, MDF, placaje, placi fibrolemn (Heraclit, PAL,..)

-placi de gips (fibrogips) - placare nestructurala -placi pe baza de lemn -lambriuri de lemn -placi gipscarton - materiale izolatoare - vate minerale/bazaltice - produse pe baza de lemn

ď Ź

SISTEME CONTEMPORANE CU PERETI PORTANTI SCHELETALI

PERETI SCHELETALI

DIN ELEMENTE LINIARE (RIGLE) DE LEMN

principiul de alcatuire al peretelui din material lemnos -perete exterior neventilat / tencuit -perete exterior ventilat / cu lambriu



PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Grad de prefabricare - prefabricare structurala - prefabricare cu finisare partiala/integrala -prefabricare structurala partiala > montaje nestructurale si finisare interioara in regie proprie

ď Ź

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Grad de prefabricare - elemente verticale



PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Grad de prefabricare - elemente orizontale si inclinate

ď Ź

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Tehnologie de executie



PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Grad de prefabricare - prefabricare structurala inversa / suport pentru izolatii

ď Ź

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Sisteme de imbinare a prefabricatelor la pereti

ď Ź

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Principii de inbinare perete-planseu Perete supraizolat cu spatiu de instalatii – imbinare planseu sectiuni verticale



PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Perete supraizolat - sectiuni verticale



PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Variante de alcatuire Structura: - placaj structural interior - placaj structural exterior - placaj structural dublu Exterior: - ventilat - neventilat - cu/fara supraizolare Interior - pe structura - cu spatii de instalatii -

Ventilat

-

Neventilat

-

Cu supraizolarePerete normal ventilat

Perete supraizolat Perete cu spatii de instalatii

ď Ź

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN



PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN cu fatada ventilata



PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Casa pasiva



TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

A CONSTRUII INALT CU LEMN - UN SCOP IN SINE ?

- este un sistem de constructie util sau mai aproape de experimental si “demonstrativ “ ?

-

-istoria constructie in lemn ofera exemple care ajung uzual la 4-5 nivele chiar si peste....

-

-cladirile tip “ Fachwerk” din Europa centrala ating si 7 daca consideram si nivele de mansarde -in spatiul american cu traditie in constructii de lemn urbane cladiri de cinci nivele sunt obisnuite (Vancouver, Seattle) -peste 10 la unele temple japoneze, -cladiri urbane din Istambul , -constructiile din centrul vechi al Bucurestilor -orasele medievale din Ardeal ofera exemple de 4-5 nivele motivatia principala este cea de utilitate : -prezenta materialului -cunostinte si experienta -ratiuni economice si de spatiu -reprezentare

TENDINTE SI LIMITE IN CONSTRUCTIILE MULTIETAJATE DIN LEMN

_

2007-Berlin, Prenzlauer Berg , - 7 nivele integral lemn

TRADITIE - SUPORT POLITIC PLASTICA ARHITECTURALA - BILANTUL ECOLOGIC ECONOMICITATE, PRO – CONTRA TENDINTE - STUDII DE PIATA

COMPLETARI URBANE IN SPIRITUL LOCULUI INTERVENTII IN FOND CONSTRUIT RESTAURARI SAU REFUNCTIONALIZARI LA CLADIRI EXISTENTE CLADIRI INDEPENDENTE REPREZENTATIVE

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

INCENDIUL - UN RISC ACCEPTABIL ?

-problema majora a fost intotdeauna si este si azi pericolul de incendiu -

impune limite referitor la: --suprafata (cladire, cvartal urban,) --densitatea construirii --inaltime (siguranta ocupantilor, posibilitati de interventie,..)

--utilizare (pericol de incendiu, putere calorica,...)

-estetice (aspect fatada, ambient interior,..)

-

-restrictii locale â&#x20AC;&#x201C;( in special in mediul dens construit) --restrictii generale (reguli, patente, norme) --interdictii totale de utilizare -

-factori ce determina o arhitectura a lemnului cu evolutii ciclice , intreruperi majore (de obicei dupa incendii) , restrictii constuctive formale cu tendinte de a inlocuii treptat lemnul cu materiale incombustibile -

-metode empirice de compensare a deficientei : - primul sau primele doua nivele se construisc in sistem clasic din material de zidaria, piatra sau beton (nivele care in mod curent au functiuni publice cu un risc de incendiu mai ridicat.(comert, parcare,....).

-sectiuni de lemn supradimensionate si lemne mai rezistente -tencuieli groase cu mortare sau placaje de piatra structuri constructive fara spatii inacesibile ( zone neutilizate unde incendile nu sunt descoperite la timp si sunt favorizate de materiale neprotejate) -sectorizare prin distante de protectie sau prin pereti incombustibili --protejare pana la negarea totala a lemnului !!!

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRILE ‘INALTE’ DIN LEMN – UN JOC POLITIC ?

-

Cladiri multietajate din lemn – un joc politic ?

- desi prezentate, promovate si premiate cladirile cu mai mult de 2 nivele din lemn raman in general o exceptie in lumea constructiilor urbane si se rezuma la proiecte pilot; - desi in majoritatea tarilor europene noile normative sustin construirea cu lemn incadrarea in standardele uzuale sunt dificile -realizarea devine un eveniment promovat ce necesita sustinere

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

NECESITATEA SI PROBLEMATICA LEMNULUI IN ARHITECTUARA factori care impun utilizarea lemnului: -o atitudine protectiva fata de ‘planeta’ (concepte ecologice) -incadrare in programe de ‘dezvoltare durabila’ -concepte ambientale naturale -refacerea sursei de material (fondul forestier) -tehnologii ce pot compensa caracteristici materiale defavorabile factori care impiedica implementarea pe scara larga: -nesiguranta incadrarii corecte in normative -neclaritati in abordarea domeniului (de obicei insuficient cunoscut) -neincrederea in eficienta sistemului -numar extrem de redus al specialistilor (firme specializate cu experient) -complicatii in abordarea licitatilor, alegerea constructorului -urmarea firesca este limitarea utilizarii la proiecte promovate special ‘in directia lemnului ‘ ......sustinute de hotarari politice, promovate pe considerente ecologice sau sustinere locala ,…)

Locuinte colective in Innsbruck, /Arhitect: Helmuth Reitter /2006 -constructie din lemn cu 4 nivele , 34 locuinte in structura mixta de rigle si placi de lemn incleiat, -rezultat al unui proiect de cercetare al Catedrei de constructii de lemn si material lemnos al Facultatii de constructii al Universitatii Innsbruck in colaborare cu Holzcluster Tirol, ( 2005–2006)

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

ABORDAREA DIFERENTIATA IN CAZUL CLADIRILOR DIN LEMN

legislatiile referitoare la PSI permit excepti de la incadrarea rigida in normativ in cazul elaborarii unor concepte compesatoare de nivel similar de siguranta.

-

Un concept coerent de siguranta presupune: -colaborarea constructiva intre proiectant si administratie inca din fazele initiale de proiectare -luarea in calculul economic si a dotarilor si masurilor constructive necesare din punct de vedere PSI -gasirea unor solutii in concordata cu programul si riscul de incediu provenit din viitoarea utilizare (de multe ori prolematic din cauza flexibilitatii functionale impuse de investito) -

Programe in crestere: - interventii in fond construit - locuinte sociale, - cladiri administrative din fonduri regionale, - cladiri cu program turistic si amplasamente ecologice - cladiri administrative in domeniul cu tangenta la domeniul lemnului - concepte ecologice (cladiri passive, active, ...)

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

INTERVENTII IN FOND CONSTRUIT Expo Arhitectura 2001 Rotterdam / arhitecti Korteknie Stuhlmacher/Rotterdam -supraetajare existent cu o constructie din placi lemn incleiat (suprafete de scanduri incleiate) -constructie semnal -promovare de tehnologii inovatoare -spatii arhitecturale de avengarda -desi la nivele superioare poate fi tratata ca o cladire joasa

RATIUNI SI TENDINTE DE A CONSTRUII INALT CU LEMN ……..CLADIRI MULTIETAJATE

INTERVENTII IN FOND CONSTRUIT

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI DIN FONDURI PUBLICE

locuinte sociale(studentesti) in Svartlamoen, Trondheim 2005-Placi lemn masiv, 5 nivele

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

locuinte sociale(studentesti) in Svartlamoen, Trondheim

TENDINTE SI LIMITE LA CLADIRILE MULTIETAJATE DIN LEMN

locuinte sociale(studentesti) in Svartlamoen, Trondheim

INCADRAREA IN NORMATIVE.......CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

INALTIMEA CLADIRILOR – NOTIUNI SI NORME

constructie – cladire multinivel numar de nivele – inaltime - cladire joasa - cladire de inaltime medie - cladire înaltă - foarte inalta Clădire înaltă (conf. P-118) - construcţie civilă (publică) supraterană, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28 m faţă de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehicolelor de interventie……………….

-atunci când ultimele niveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulaţiile comune orizontale ale clădirii………

-nu sunt considerate clădiri înalte: • construcţiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni; • clădirile civile (publice) la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şi cuprinde numai încăperi pentru maşini ale ascensoarelor, spaţii tehnice aferente construcţiei, circulaţii funcţionale; • clădiri civile (publice) nominalizate în normativ Clădire foarte înaltă (conf.P-118) - construcţie civilă (publică) la care pardoseala ultimului nivel folosit este situată ia înălţimea de 45 m, sau mai mult, măsurată conform ……..

INCADRAREA IN NORMATIVE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

INCADRARE IN NORMATIVE Normativele de constructii impun restrictii greu de depasit: -

-

- pericol de incendiu (in zone dens construite) - suprafata cladirii - functiune si numar utilizatori - suprafata unui compartiment de incendiu -- numar de niveluri -- ............

-

- stabilitate structurale - confort oferit - relatii urbane -

-

Locuinte persoane varsta 3- Amsterdam

INCADRAREA IN NORMATIVE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

NORMATIVE SI PRESCRIPTII REGIONALE – PREMIZE DE DEZVOLTARE

EXEMPLUL .”D” – DIFERENTIERE PE REGIUNI

‘DE INTERES’

clasificarea cladirior dupa inaltime: (D) Cladiri cu inaltime redusa (cladiri joase) -nivelul superior la cota <7m fata de teren /3 nivele Cladiri cu inaltime medie: -nivelul superior la cota <13m fata de teren / 5 nivele -nivelul superior la cota <22m fata de teren /8 nivele Cladiri inalte: -nivelul superior la cota >22m fata de teren /peste 9 Nivele

2002 –deschide perspectiva construirii in lemn pana la 5 nivele (clasa 4 -planseul ultimului nivel la 13 m si suprafat utila pana la 400mp) Avantajele construirii ‘mai inalt’ in lemn - prin prefabricare de elemente constructive din lemn lemnul poate intra in competitie la cladiri pana la 5 nivele - programe sociale de locuire colective pot fi aplicate si in sistemul ‘lemn’ - se deschide perspectiva utilizarii punctuale in zone urbane dens construite......situatii de plombare in zone instorice sau supraetajarea unor cladiri existente care nu suporta incarcari mari ale sistemului zidarie sau beton (subfundari ale zidurilor interioare si a celor laterale alipite cladiror vecine sunt in general imposibil de realizat deci supraetajarea usoara este singura solutie)

INCADRAREA IN NORMATIVE.......CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

NORMATIVE PSI – FACTOR ESENTIAL

EXEMPLUL “CH” Reglementari PSI in CH - pana in 2005 conform normativelor constructii din lemn sunt limitate la maxim 2 nivele.

- incepand cu 2005 normativele permit cladiri cu structura din lemn pana la 6 nivele si fatade de 8 nivele in conditiile comportarii dupa prescripii speciale

-comportarea elementelor fata de incediu se face dupa 3 factori “REI“ R-rezistenta structurala E-etanseitate la gaze fierbinti si fum I-izolarea la sarcila termica Pentru functiuni de rezidential, birou si de invatamant se accepta constructii de maxim: 3 nivele REI 30 4 nivel REI 60 -e 6 nivele REI 60 / EI60 cu posibile reduceri in cazul folosirii instalatiilor de sprinclere - pana la 3 nivele este posibil casa scarii din lemn protejat cu material incombustibil - fatade din lemn in cazul anumitor functiuni bine definite si cu protectii speciale pana la 8 nivele -

INCADRAREA IN NORMATIVE.........CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

REZISTENTA LA FOC – GRAD DE REZISTENTA LA FOC

INCADRAREA IN NORMATIVE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

COMPARTIMENTE DE FOC /SECTORIZARE DISTANTE SI TIMPI DE EVACUARE

INCADRAREA IN NORMATIVE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

GRAD DE REZISTENTA LA FOC – DISTANTE FATA DE CONSTRUCTII INVECINATE SARCINA TERMICA – LIMITARI FUNCTIONALE

INCADRAREA IN NORMATIVE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

NUMAR DE NIVELE - CAPACITATE

CONCEPTE DE PROIECTARE

....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPT ADMINISTRATIV DE SUSTINERE deschidere spre constructii de lemn presupune unele cerinte si reglementari administrative: -adaptarea normativelor specifice de protectie la foc in directia acceptarii lemnului ca material structural in cazul cladirilor cu mai mult de 2 nivele -un sistem de masuri compensative bazat pe evolutia tehnicii de prevenire , localizare si stingere imediata a incendilor -certificarea unor materiale utilizabile in vederea protejarii lemnului -certificarea unor ansambluri si detalii constructive cu rol de protectii si limitare a propagarii incendiului a caror eficienta a fost dovedita experimental -elaborarea unui sistem de calitate si normelor de verificarea calitativa a constructilor si detaliilor executate in lemn -elaborare de documentatii, manuale tehnice si cerinte minime de calitate referitoare la sistemul de construire cu lemn in industrializarii domeniului

CLADIRI `INALTE``

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE Locuinte si birouri in “ Bad Aibling“ ( D)

-

-

8 nivele / 25 m elemente structurale din placi incleiate de lemn casa scarii si scara din prefabricate de beton fatada din panouri compozite

CONCEPTE DE PROIECTARE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE DE PROIECTARE DE ANSAMBLU cercetare si elaborare de modele in carul cladirilor peste 3 nivele cu structuri din lemn

Considerente de proiectare de ansamblu -Planimetrie variata /flexibila -Varianta constructive multiple -Construire economica -Expresie arhitectonica specifica -Materiale si arhitectura diferita la sectiuni functionale/corpuri diferite -expresia texturii materialului -lemn ca element structural ascuns /sistem american -lemn aparent/sistem nordic Raport cost-calitate a elementelor constructive componete - reducere a costului (aplicabilitate in special pentru locuinte colective/sociala0 Elemente construtive -pereti portanti de inchidere (exteriori) -pereti portanti interiori -sisteme de plansee -nodul perete-planseu Considerente -efecte secundare la solicitari dinamice -raspuns la incarcari mari -protectie corespunzatoare la foc -crestrea costului la izolari fonice suplimentare -transmiterea sunetului prin nod -elemente supuse umiditatii permanente sau riscului de umiditate accidentala -posibilitate adaptarii unor detalilii specifice caselor unifamiliare la locuinte colective

CONCEPTE DE PROIECTARE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI CU INALTIME MICA sistem: -parter masiv/lemn -2 nivele lemn -mansarda/etaj partial din lemn -motivatie - economice - integrare - reprezentare - concept ecologic (pasiv, low-E)

Klinica de psyhiatrie .Regiunea termala baden (premiat 2009- ‘lemn in programe de sanatate’)

-

Cladire administrativa a Muzeului in aer liber ‚’Ballenberg’

-

CONCEPTE DE PROIECTARE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI CU INALTIME MEDIE Locuinte colective in Berlin- Barnimkante (2008) -7 nivele cu -11 apartamente / 2 pe nivel (95, 135 mp/ total 1.380 m2) -spatiu comercial -parcare subterana structura hibrida -in din profile de otel, beton si lemn -plansee din beton precomprimat (18cm) -grinzi si stalpi din profile de otel si protectii la foc -fatade din panouri neportante din lemn ( sistem rigle)

CONCEPTE DE PROIECTARE

Locuinte colective in Berlin- Barnimkante (2008) avantajele sistemului mixt: -relatie optima intre caracteristica material si element constructiv -partiu liber â&#x20AC;&#x201C; flexibil -estetica fvorabil canceptelor ecologice -edificare rapIda si facile (prefabricare partiala variate) ratiuni estetice si ecologice -fatade din placaje mixte: -lemn de larice, -panele din fibrociment, -profile de AL cu rol de separare la nivelul planseelor concept energetic -materiale structurale eficiente (dimensiuni reduse - eficienta maxima- tehnologii avansate,) -anvelopa performanta (izolanta) la dimensiune razonabile (30cm) Performanta de izolare: -perate de fasada (30cm) : 0,18 W/mp K -fereastra inclusiv tamplarie : 1,0 W/mp K -invelitoare :0,14 W/mp K - sisteme de ventilare inteligente integrate in anvelopa (CT gaz-60 kW) -necesar energie /an: 35,35 kWh/mp (incadrare in concept low-E)

....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE DE PROIECTARE

CLADIRI INALTE Locuinte Colective in Londra “Murray Grove Towers“

-

- 9 nivele - elemente structurale din placi de lemn - casa scarii din placi masive de lemn protejate - scara metalica din profile de otel cu suprabetonare - grinzi si talpi din profile de otel si protectii la foc - fatade din panouri compozite

.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE Locuinte Colective in Londra “Murray Grove Towers“

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE Locuinte si birouri in “ Bad Aibling“ ( D)

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE Tamedia building in Zurich ( CH)

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE – TENDINTE ‘FOARTE INALTE’ Barents Secretariat Tower (NO) -cladire de birouri si spatii de comert -17 nivele

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE – TENDINTE ‘FOARTE INALTE’ Proiect „ Skyline Vancouver „ - 22 nivele -studiu pentru 30 nivele

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE – TENDINTE ‘FOARTE INALTE’ Proiecte de cercetare „ turn in structura mixta 120 m / >40nivele

CONCEPTE DE PROIECTARE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE DE PROIECTARE DE ANSAMBLU cercetare si elaborare de modele in carul cladirilor peste 3 nivele cu structuri din lemn Considerente de proiectare de ansamblu -planimetrie variata /flexibila -varianta constructive multiple -incadrare in norme generale PSI -construire economica -expresie arhitectonica specifica -materiale si arhitectura diferita la sectiuni functionale/corpuri diferite -expresia texturii materialului -lemn ca element structural ascuns /sistem american -lemn aparent/sistem nordic Raport cost-calitate a elementelor constructive componete - reducere a costului (aplicabilitate in special pentru locuinte colective/sociala0 Elemente construtive -pereti portanti de inchidere (exteriori) -pereti portanti interiori -sisteme de plansee -nodul perete-planseu Considerente -efecte secundare la solicitari dinamice -raspuns la incarcari mari -protectie corespunzatoare la foc -crestrea costului la izolari fonice suplimentare -transmiterea sunetului prin nod -elemente supuse umiditatii permanente sau riscului de umiditate accidentala -posibilitate adaptarii unor detalilii specifice caselor unifamiliare la locuinte colective

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE

“Life Cycle Tower” -2012 locatie: Dornbirn, Rhomberg’s Fabrik H= ca. 27m / 8 etaje structura mixta : -pereti din placi de lemn cu stalpi din lemn incleiat -planseu din lemn cu suprabetonare -icasa scarii din beton Ad: ca. 2.500m² Vd: ca. 7.500m³

CONCEPTE DE PROIECTARE .....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CLADIRI INALTE – “Life Cycle Tower” -2012

CONCEPTE DE PROIECTARE

CLADIRI INALTE – “Life Cycle Tower” -2012

CONCEPT STRUCTURAL - CORPURI DE CLADIRE

.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE DE PROIECTARE

CLADIRI INALTE – “Life Cycle Tower” -2012

PLANSEU

.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE DE PROIECTARE

CLADIRI INALTE – “Life Cycle Tower” -2012

FATADE

.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE DE PROIECTARE

CLADIRI INALTE – “Life Cycle Tower” -2012

CONCEPT ECOLOGIC

.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

CONCEPTE PLANIMETRICE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

FUNCTIUNE SI PLANIMETRIE

FUNCTIUNI SPECIFICE STRUCTURII - SPATII FLEXIBILE - PROGRAME ARHITECTURALE SPECIALE

CONCEPTE STRUCTURALE.....CLADIRI MULTIETAJATE

SISTEME STRUCTURALE -specifice functiunii -flexibile -diferite pe zone functionale -sisteme mixte

Berlin Prenzlauer Berg EsmarchstraĂ&#x;e 3

CONCEPTE STRUCTURALE.....CLADIRI MULTIETAJATE

SISTEME STRUCTURALE -compartimentare -tronsonarespecifice functiunii -reducerea inaltimlor normate (PSI)

CONCEPTE PLANIMETRICE.....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

POSIBILITATI /CONCEPTE /SRATEGII legate de PSI Masuri generale in vederea cresterii acceptabilitatii structurii din lemn Masuri constructive -limitarea propagarii incendiului -compartmentari si evacuari din material greu- sau incombustibile -finisaje greu- sau incombustibile -plansee protejate (in sistem compus beton-lemn) Masuri tehnice(instalatii specifice) -sesizare rapida a incendiului -control si stingere automata

Motivele reticentei la acceptul cladirilor inalte din lemn: -propagarea incendilor prin spatii interne necontrolabile (detalii de imbinare liniare, spatii nefolosibile inchise, ventilare a structurii de lemn sau termoizolatilor, canale de instalatii) -continuare incendiilor prin arderi mocnite in interiorul elementelor Structurale -premize obligatorii sunt protectii ale elementelor din lemn la rezistenta de 60 minute (K60 nach DIN EN 13501-2 ) , imbinari etanse si rezistente la foc (Fugenversatz, Stufenfalz oder Nut- und Federverbindungen) si termoizolatii incombustibile

CONCEPTE DE PROIECTARE

- obtinerea unei rezistente de 30 minute(F30) necesra la cladiri cu inaltime mica nu reprezinta un efort deosebit in conditiile materialelor de azi certificate la rezistenta la foc.

- sisteme constructive de ansamblu certificate pentru F30 (ev. F60) sunt baza pentru constructii cu mai multe nivele in conditiile respectarii unor principii genaral valabile -elemente constructive de ansamblu certificate la F30, respectiv F60 pot fi utilizate in clasa respactiva doar daca si detaliile de montajsustinere indeplinesc cerintele de F30(F60) - supradimensionare sectiunilor de lemn dependenta de incarcari , relativ usoar de calculat trebuie extinsa de asemenea la noduri si si elemente de sustinere - strapungeri , racorduri si imbinari pot fi protejate local cu materiale rezistente la foc in conditiile uei executii corecte si verifarii locale; inclusiv piese metalice de fixare pot fi protejate local - protectia elementelor metalice cu spume (vopsele de protectie) reprezinta costuri suplimentare esentiale si ar trebuii evitate pe cat posibil ; verificarea rezistentei structurii fara a tine cont de elemente de fixare metalice poate reprezenta o solutie in anumite cazuri - utilizarea de vopsele de protectii spumante la temperaturi inalte este o problematica nu este certificate - spatii inchise nevizitabil si deobicei insuficient protejate reprezinta puncte slabe ale constructiei de lemn si trebuie tratate cu atentie in special in relatia cu posibile trasee de instalatii sau alte posibile surse de incendiu - traversarea instalatiilor reprezinta locuri de patrundere a incendiului in structura de lemn

....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

Cerinte de baza minime conform normativelor PSI Rezistenta la foc -elemente structurale si de limitare la propagarea incendiului de min 60 min Cai de evacuare -in general strict conform normelor specifice ale programului , numarului ocupantilor din cladire si determinate de scenarii PSI -rezistenta structurala asigurata pentru timpul de evacuare minim necesar -finisaje incombustibile si culuar de evacuare liber de fum si gaze fierbinti Fatade functionale

Masuri specifice pe subansamble Propagare fereastra-fereastra/balcon-balcon -sticla rezistenta le foc la ferestre(F30-F60) / cu consecinte negative

-intreruperea suprafetelor combustibile cu benzi orizontale din matereale greu sau incombustibile -intreruperea suprafetelor combustibile cu profile metalice continue -intreruperea spatiului de ventilare a fatadei la fiecare nivel -folosirea de fatade in sistem compact nevetilat Propagare fatada-invelitoare -separarea sptiului de ventilare a fatadei de cel al invelitorii -cornise din material incombustibil -folosirea de siteme fara cornise in sistem atic/stresine ascunsa

POSIBILITATI /CONCEPTE /SRATEGII legate de PSI Instalatii -proiectare si executie corecta cu responsabilitate fata de normele PSI -folosirea de camine si culuare de instalatii rezistente la foc -strapungeri si zone de vizitare delimitate fata de zone combustibile sau protejatecu materiale incombustibile -separare sa compartimetarea rezistenta la foc a camine de instalatii la fiecare nivel Masuri active -sesizoare de incendiu (caldura, fum,â&#x20AC;Ś) -instalatii de sprinclere sau alte sisteme de stingere automata in vederea -limitarii puterii de combustie -limitarii zonei de incediu si interventie -reducerea cantitatii de apa le stigere(reducerea pagubei colaterale) Statistici referitoare la riscul in cladiri din lemn (CH) -implementarea masurilor corecte si suficiente de siguranta la incediu mareste valoarea constructie cu 2-3%(maxim 5%) /de obicei cerintele administratilor compentente depasesc normele in cazul constructiilor din lemn si dac la valori necompetitive

SUBANSAMBLU CONSTRUCTIV .....CLADIRI MULTIETAJATE

COMPONENTE STRUCTURALE - PERETE

material -lemn masiv -lemn structural -mixt cerinte -de statica -cerinte PSI -izolare fonica

SUBANSAMBLU CONSTRUCTIV .....CLADIRI MULTIETAJATE

COMPONENTE STRUCTURALE - PERETE

CONCEPTE DE PROIECTARE

....CLADIRI MULTIETAJATE DIN LEMN

Ex: Reducerea dimensionale la o cladire de 5 nivele: a. Varianta rigle de lemn

a.

-reducerea previzibila a umiditatii :5% -sectiunea riglelor orizontale :460mm -lungimea riglei:2200mm 460mm x 0.28%x5% =6.44mm 2200mm x0,0.1x5%= 1.10mm La 5 nivele = 37.7mm (6.44+1.10mmx5)

b.

- reducerea previzibila a umiditatii :5% - sectiunea lemnului orizontal :39mm - lungimea riglei:2621mm 39mm x 0.28%x5% =0.55mm 2621mm x0,0.1x5%= 1.31mm la 5 nivele = 9.30mm (0.55+1.31mmx5)

b. Varianta placi furnir

SUBANSAMBLU CONSTRUCTIV .....CLADIRI MULTIETAJATE

COMPONENTE STRUCTURALE - PLANSEU

material -lemn masiv -lemn structural -mixt cerinte -de statica - deschideri optime pentru plansee - peste 5.5m elementele de planseu au dimensiuni semnificativ mai mari decat cele de plansee clasice din beton - pana la 8m sisteme uzuale de plaseu

-cerinte PSI -izolare fonica

SUBANSAMBLU CONSTRUCTIV .....CLADIRI MULTIETAJATE

COMPONENTE STRUCTURALE - PLANSEU

VARIANTE

SUBANSAMBLU CONSTRUCTIV .....CLADIRI MULTIETAJATE

COMPONENTE STRUCTURALE - PLANSEU PLANSEU DIN LEMN CU SUPRABETONARE

SUBANSAMBLU CONSTRUCTIV .....CLADIRI MULTIETAJATE

COMPONENTE STRUCTURALE - ANVELOPA / FATADA

-

material registre plin-gol, stratificatie

FATADE

FATADA DIN LEMN / PLACAJE CU LEMN

.....CLADIRI MULTIETAJATE

Motive determinante - concept arhitectural - aspect estetic - motivatie ecologica - integrare in arhitectura locului - incarcare mica Limitari constructive si de fiabilitate/sigurant in exploatare - influenta rapida a foctorilor de mediu exterior(schibare de culuare, degradari de material, deformari la variatii de temperatura si umiditate, atac biologic,..)

- fac parte din categoria materialelor combustibile - utilizabile in genereal pana la P+3 din motive de comportare la foc - la claditi mai inalte necesita masuri speciale de limitare a propagarii incendilor Solicitare termica a fatadei /situatii frecvente - aprindere prin radiatii calorice invecinate - aprindere locala din surse purtate de vant - foc localizat in spatii din exteriorul cladirii , (balcoane, logii , ..)

- foc localizat in elemente componente de detaliu ,de obicei spatii inchise inacesibile (ventilatii de fatada, instalatii,â&#x20AC;Ś) - foc localizat in incaperi adiacente fatadei (situatia cea mai critica din cauza temperaturilor mari dezvoltate) Propagarea incendiului pe/prin fatada - prin ferestre, usi si alt goluri de fatad spre golul de deasupra , situatie posibila si critica si la fatade din materiale incombustibile (lungime facarilor de 2-4 m, iin situatii extrema si 6-9 m peste buiandrug, in functie de sarcina termica, ventilatie-vant, geometria golului,..) goluri inchise(ferestre cu sticla) pot incetinii proceul de propagare de la un nivel la altul - prin materialul combustibil de suprafata - prin spatii inchise /in spatele fatadei (de obicei stratul de ventilatie si stresina infundata) Protectii speciale impotriva focului - Elastomere ceramice - aplicate in strat gros initial optim (marirea stratului nu este proportionala cu mararea rezistei la foc !)

- compozitie si efecte: liant, sursa de CO2 si alte, gaze inerte, catalizator acid,..

- prelungirea rezintentei la foc la 45 minute

STRUCTURI CU DESCHIDERI MARI DIN LEMN

TIPOLOGII-ALCATUIRE SISTEM DE IMBINARE

PROGRAME ARHITECTURALE -CALITATEA SPATIULUI

CALITATEA SPATIULUI

VALENTE ESTETICE EFICIENTA TEHNICA-TEHNOLOGICA OPTIMIZARE FUNCTIONALA TEXTURE SI AMBIENT (LEMN APARENT) ELEMENTE PSI ACUSTICA SPATIULUI PROTECTII

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

STRUCTURI TRADITIONALE

SARPANTE

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

STRUCTURI TRADITIONALE

BOLTI spatiu boltit in naosul bisericilor de lemn

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

BOLTI

STRUCTURI TRADITIONALE spatiu boltit la biserici de lemn

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

GRINZI CU ZABRELE /cadre-arce structuri compuse din elemente liniare

Detalii >>

STRUCTURI TRADITIONALE

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

STRUCTURI DIN LEMN INCLEIAT

SISTEM DE IMBINARE IMBINARE ELEMENTE LINIARE CU PIESE METALICE IMBINARE PRIN INCLEIERE ELEMENTE INCLEIATE IMBINATE CU PIESE METALICE

Detalii >>

SISTEME STRUCTURALE

GRINZI CADRE ARCE CUPOLE TRIANGULATII SUPAFETE RIGLATE

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

SISTEME STRUCTURALE

SISTEME DE GRINZI PLANSEE CASETATE

Depozit “Bredes Backparadi”, Guedesberg Hala de productie, Schiedam NL Hala deprozit Newport (GB) Piscina “BelAir”

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

SISTEME STRUCTURALE

CADRE Simulator magnetic, Lehmbeck (D) Santier hala “Baruth” (D) Sala de echitatie

Piscina “Melittabad”, Minden (D) Mineka College, Woerden (NL)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

SISTEME STRUCTURALE

ARCE

Sala de sport din Lazarea (RO) Aqua Magic, Plettenberg (D)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

SISTEME STRUCTURALE

BOLTI CASETATE

Sala de sport din Lazarea (RO) Aqua Magic, Plettenberg (D)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

SISTEME STRUCTURALE

CUPOLE Depozit de sare “Saldome“, Basel (CH) Turnul “Milenium”-Elbauenpark, Magdeburg (D) Depozit de carbune, Bottrop (D)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

SISTEME STRUCTURALE

TRIANGULATII

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

SISTEME STRUCTURALE

SUPAFETE RIGLATE

Metropol-Parasol

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

STUCTURI MIXTE ; LEMN-OTEL/ LEMN BETON

STUCTURI MIXTE LEMN-OTEL TIRANTI DE OTEL

Piscina “Gumbala”, Gummersbach (D) Sala de sport, Dusseldorf (D)

Detalii >>

CALITATEA SPATIULUI

VALENTE ESTETICE CALITATI TEHNICE OPTIMIZARI FUNCTIONALE TEXTURI SI AMBIENT (LEMN APARENT) ELEMENTE PSI ACUSTICA SPATIULUI PROTECTII

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII INDUSTRIALE SPATII COMERCIALE SI DE EXPUNERE PROGRAME SOCIAL CULTURALE SPATII PENTRU ACTIVITATI SPORTIVE PROGRAME DE CULT ARHITECTURA MONTANA

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII DE PRODUCTIE

Depozit “HAUER HOLZTECHNIK HALLE“ (AU)

HB-Preis NÖ 2010

Parcari publice, Heilbronn(D)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII DE DEPOZITARE Depozite

Depozit de sare “Saldome“, Basel (CH) Depozite Lübeck (D) Depozit cherestea , DuisburgRheinhausen (D) Parcari Straelen(NL) Rostok (D) Parcari publice, Heilbronn(D)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

TERMINALE DE TRANSPORT

AEROGARI “Nordwestzentrum” Frankfurt Casino Bonn (D) Yokohama International Port Terminal

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII COMERCIALE GALERII COMERCIALE “Nordwestzentrum” Frankfurt Casino Bonn (D) Casino Breda (NL)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII ADMIISTRATITE-BIROURI CLADIRI ADMINISTRATIVE BIROURI

Supraetajare cladire de birouri ,Sinzig (D) Birouri si ateliere pentru artisti “Alanus”

Bonn (D) Cladire de birouri, Enger (D)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII DE EXPUNERE HALE EXPOZITII Pavilion de ape minerale Galeria “Messehallen” Frankfurt Expo Hannover Gradina zoologica Köln

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

PROGRAME SOCIAL CULTURALE Buitenhout College, Almere NL Muzeul “Stiklestad” (NO)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII PENTRU ACTIVITATI SPORTIVE

THERME SI PISCINE “Solebad “ Bad Duerhaim (D)

Radevormwald(D) Het Diekman, Enschede, (NL) Leusden, (NL) "Les Thermes", Luxemburg

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII PENTRU ACTIVITATI SPORTIVE HALE PENTRU ECHITATIE SI ANEXE Reithalle der Herforder Reiterdynastie Brinkmann Stallgeb채ude f체r Reithalle ,Herford Reithalle Pulheim-Dansweiler Reithalle, Boekel, NL

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII PENTRU ACTIVITATI SPORTIVE SALI DE SPORT Sporthalle Brinkmannstraße, Dusseldorf Sporthalle, Woerden NL SALI DE TENIS Letchworth, (GB) Heerlen (NL) Badhoevedorp, (NL)

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME ARHITECTURALE

SPATII PENTRU ACTIVITATI SPORTIVE STADIOANE Eissporthalle Ratingen Radstadion Munchen Trib端nen端berdachung Aggerstadion Troisdorf

Detalii >>

LEMNUL CA COMPONENTA STRUCTURAL-ESTETICA LA SPATII CU DESCHIDERI MARI

PROGRAME DE CULT

Biserica, Gennep, (NL) Capela “Bethania”, Schwalmtal (D)

PROGRAME ARHITECTURALE

Biserica, Krefeld (D) Biserica Presbitana, Seoul KO

Detalii >>

ARHITECTURA VERDE

INTERVENTII IN AREALE PROTEJATE

ARHITECTURA MONTANA

INTERVENTII IN AREALE PROTEJATE

Refuge-du-Gouter

ARHITECTURA MONTANA

INTERVENTII IN AREALE PROTEJATE

Refugiul Monte Rosa

ARHITECTURA MONTANA

INTERVENTII IN AREALE PROTEJATE

Parc National Bayrischer Wald

Centru de Informare `Natura` Karwendelbahn

ARHITECTURA MONTANA

Tatzlwurm - Essing

Integrarea unor elemente de arhitectura vernaculara din fondului construit adiacent Parcului Natural Apuseni in managementul peisajului cultural in vederea promovarii unui turism durabil

protecĹŁia Ĺ&#x;i patrimoniului natural Ĺ&#x;i cultural intrintr-un cadru economic deficitar

PREMIZE SI CADRU GENERAL Arhitectura vernaculara interinter-si postbelica a zonei inalte locuite a Apusenilor , este cea care care a dat peisajul cultural inclus azi in Parcul National Apuseni sau adiacent adiacent acestuia, pitorescul specific si care poate aduce un aport semnificativ in cadrul unei dezvoltari dezvoltari durabile a habitatelor

In cadrul unei zone de studiu pilot au fost identificate, cartate, cartate, si supuse unei analize socialsocialeconomice de context putinele exemple de constructii caracteristice ramase in sit.

ANALIZA SITUATIEI PE TERITORIULUI SATELOR GALBENA, CANTON STEU SI FATA LAPUSULUI

Documente cadru -Carta Carta Europea Europeana pentru un turism durabil -Studiile si cartarile existente pe situatia ineput sec 20 -Regulamentul Parcului Natural Apuseni -programul â&#x20AC;&#x161;Natura 2000â&#x20AC;&#x2DC; - PUG comune Arieseni si Garda Motivatia alegerea zonei de studiu -la limita prcului -adiacent zonelor cu interes imobiliar Metoda folosita in identificarea -cartari 1970,1990 -imagini reale 2010 -indentificare pe teren Criteriile de baza in alegere -valoare functional estetica -stare structurala -criterii de amplasament Limitele studiului -gospodarii private -case si anexe independente

LOCATII SI TIPOLOGIA IMOBILELOR

Locati Locatiile alese reprezinta o oglinda a cea ce a mai ramas din arhitectura verniculara cuprinsa intre 7070-si 100 de ani vechime si acopera intreaga diversitate de functiuni gospodaresti.

- gospodarie completa cu casa, surasura-grajd, camara, cuptor de paine si anexe - (2 locatii) -gospodarii partiale, complementare cu utilizare sezonierea sau diferita de cea initiala (4 locatii) - casa independenta cu locuinta si grajd (1 locatie) - casa cu locuinta si depozitare (1 locatie) - sura cu grajd (1 locatie) - camara de alimente (1 locatie)

SCOPUL SI FAZELE PRINCIPALE ALE ANALIZEI

-arhivarea unor informatii despre locuire, arhitectura , ocupatii si relatii sociale in perioada interinter-si postbelica postbelica -determinarea starii actuale respectiv a posibilitatii de pastrare in locatia originala a unor constructii ca martori -deterninarea unui concept de sutinere si promovare pe fiecare imobil in parte -determinarea unor masuri general valabile .Fazele de analiza si informatiile principale se refera la: -delimitare si componenta gospodarie existenta comparativ cu cea initiala -pozitionare obiectivului analizat in cadrul gospodariei -date partiu, functiune si suprafete comparativ initialinitial-actual si modificarile principale pe parcurs.

-date constructive si materiale principale comparativ initialinitial-actual , -degradari si modificarile principale pe parcurs .

-date sociale referitoare la proprietar. ,administrare si comunitatea apropiata .

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA SI DEPENDIN DEPENDINTE

/ cod GG-01

Componenta gospodariei casa cu fundatii inalte si pod, (Tabel 1,2,3) si anexe : cuptor de paine, Sura (grajd), si dependinte (Tabel 4.) cu o ocupare de teren efectiva de cca. 1000mp Pozitie in comunitate: comunitate: gospodarie parasita cu utilizarea utilizarea terenului in scop agricol si crestere de animale (Tabel 5.) , acces facil Date relevante partiu casa: Aria construita = a.pard.(31.86mp) + a.pereti(7.14mp) = 39.00mp Aria utila = c1(24.36mp) + p(7.5mp) = 31.86 mp Suprafata pereti exterior : Fatada principala (prispa (prispa)) = Piatra(15mp) + Lemn prispa(9.4mp) + Lemn fatada(16.9mp) = 41.3mp Fatada secundara = Piatra(6.86mp) + Lemn(14.319mp) = 21.17mp Fatada laterala dreapta = Piatra(8.23mp) + Lemn(31.27mp) = 39.5mp 39.5mp Fatada laterala stanga = Piatra(9.09mp) + Lemn(28.27mp) = 37.37mp 37.37mp S total acoperis = 85.95mp Teren maxim disponibil: cca 3ha

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA CUPTOR DE PAINE INCHIS SI DEPENDIN DEPENDINTE

Componenta gospodariei (Img.2): (Img.2): casa cu demisol si pod, (Tabel 1,2,3) si dependinte : cuptor de paine inchis, Sura (grajd), si dependinte (Tabel 4.) cu o ocupare de teren efectiva de cca. 2500mp Pozitie in comunitate: comunitate: gospodarie parasita cu utilizare partiala a terenului in scop agricol si crestere de animale (Tabel 5.)

Date relevante partiu casa: Aria construita = a.pard.(48.18mp) + a.pereti(11.22mp) = 59.40mp Aria utila = c1(13.94mp) + c2(13.60mp) + c3(9.20mp) + p(11.44mp) = 48.18 mp mp Suprafata pereti exterior : Fatada principala (prispa (prispa)) = Piatra(3.42mp) + Lemn(19.90mp) + Tencuiala(12.66mp) = 35.98mp Fatada secundara = Piatra(2.76mp) + Lemn(23.40mp) = 26.16mp Fatada laterala dreapta = Piatra(7.475mp) + Lemn(34.588mp) = 42.063mp 42.063mp Fatada laterala stanga = Piatra(7.14mp) + Lemn(31.075mp) = 38.215mp 38.215mp S total acoperis = 129.731mp Teren maXim disponibil: cca 7ha

/ cod GG-02

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA CUPTOR DE PAINE INCHIS SI DEPENDIN DEPENDINTE

Cuptor: Fatada principala = 0.40mp + Lemn(7.55mp) = 7.95mp Fatada = Piatra -2.25mp

/ cod GG-02

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA CUPTOR DE PAINE INCHIS SI DEPENDIN DEPENDINTE

/ cod GG-02

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA CUPTOR DE PAINE INCHIS SI DEPENDIN DEPENDINTE

/ cod GG-02

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA CUPTOR DE PAINE INCHIS SI DEPENDIN DEPENDINTE / cod GG-02

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA CUPTOR DE PAINE INCHIS SI DEPENDIN DEPENDINTE

/ cod GG-02

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

CONCLUZII LA IMOBILUL cod GG-02

minim - protejare si consolidare in vederea limitarii degradarilor majore si prelungire existentei constructie mediu â&#x20AC;&#x201C;reabiltarea constructie pastrand partiul si functiunea initiala in sistem pasiv sau cu utilizari compatibile (ex. muzeu, cazare in confort redus,..) maximmaxim-refunctionalizare cu schimbare de destinatie sau adaptare la standarde de confort actual , constructii complementare noi

-ofera suportu unor reabilitari diversificate fara constrangeri date de vecinatati active. Scenarii de sustinere se bazeaza pe funtiunea funtiunea initaial de locuire si o stare relativ buna a casei.

-partiu casei este potrivit pentru locuire, sejur turistic, functiuni functiuni sociale -dintre anexe casa si cuptorul inchis merita a fi conservate , rabilitate cu sau fara reconversie, -anexele in stare avansata de degradare pot oferii locatii pentru pentru constructii noi de completare in spiritul locului, informatii de amprenta si detalii constructive -starea actuala ofera suportul pentru refacere autentica fara eforturi majore -este necesara o interventie minima la invelitoare si planseul peste parter pentru protejarea imediata -sistemul constructiv suporta consolidari in vederea unor refunctionalizari sau reconversii -finisajele actuale sunt partial utilizabile -finisajele ofera martori de material pentru refacere in varianta varianta initiala sau intermediara -nici o interventie intermediara existenta nu este nereversibila si poate fi eliminata sau inlocuita facil -caracterul si amploarea reparatiile poate fi stabilita coroborat coroborat cu tipul reabilitarii -valorile estimate necesare unei interventii sunt estimtela valori valori cuptinse intre 4.800 Lei -protejare imediata si 17.500 reabilitare minima casa si cuptor de paine . (Tabel 7) -reconversia casei trebuie evaluata in concordanta cu amploarea interventiilor la o suprefata actuala de 120mp -reconstructia anexelor trebuie tratate ca constructii noi -disponibilitatea de teren este practic nelimitata

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA SI DEPENDIN DEPENDINTE

/ cod GG-03

casa cu grajd la demisol Pozitie in comunitate: comunitate: gospodarie activa cu utilizarea utilizarea terenului in scop agricol si crestere de animale (Tabel 5.) , acces dificil Date relevante partiu casa: Aria construita = a.pard.(45.615mp) + a.pereti(9.12mp) = 54.735mp Aria utila = c1(14.49mp) + c2(19.11mp) + p(12.015mp) = 45.61 mp Suprafata pereti exterior : Fatada principala (prispa (prispa)) = Piatra(5.19mp) + Lemn prispa(41.12mp) = 46.31mp Fatada secundara = Piatra(2.67mp) + Lemn(24.92mp) = 27.59mp Fatada laterala dreapta = Piatra(7.16mp) + Lemn(29.35mp) = 36.51mp 36.51mp Fatada laterala stanga = Piatra(6.83mp) + Lemn(25.23mp) = 32.06mp 32.06mp S total acoperis = 99mp Teren maxim disponibil: cca 2000mp

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA SI DEPENDIN DEPENDINTE

/ cod GG-04

Gospodarie sezoniera cu casa si sura(grajd) la demisol Pozitie in comunitate: comunitate: gospodarie activa cu utilizarea utilizarea sezoniera si aterenului aterenului in scop agricol si crestere de animale (Tabel 5.) , acces dificil Date relevante partiu casa: Aria construita = a.pard.(37.32mp) + a.pereti(11.84mp) = 49.16mp Aria utila = c1(11.51mp) + c2(12.06mp) + hol(9.45mp) + camara(4.29mp) camara(4.29mp) = 37.32 mp Suprafata pereti exterior : Fatada principala (acces (acces)) = Piatra(6.27mp) + Lemn fatada(32.32mp) = 38.59mp Fatada secundara = Piatra(6.27mp) + Lemn(36.21mp) = 42.48mp Fatada laterala dreapta = Piatra(3.72mp) + Lemn(17.52mp) = 21.25mp 21.25mp Fatada laterala stanga = Piatra(11.92mp) + Lemn(17.53mp) = 29.45mp 29.45mp S total acoperis = 100.55mp Teren maxim disponibil: cca 2ha

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA SI DEPENDIN DEPENDINTE

Gospodarie complementara cu casa cu demisol si camara Pozitie in comunitate: comunitate: gospodarie activa cu utilizarea utilizarea terenului in scop agricol si crestere de animale (Tabel 5.) , acces dificil Date relevante partiu casa: Aria construita = a.pard.(44.83mp) + a.pereti(11.87mp) = 56.7mp Aria utila = c1(17.41mp) + c2(17.41mp) + p(10.01mp) = 44.83 mp Suprafata pereti exterior : Fatada principala (prispa (prispa)) = Piatra(11.8mp) + Lemn(42.46mp) = 54.26mp Fatada secundara = Piatra(5.88mp) + Lemn(24mp) = 29.88mp Fatada laterala dreapta = Piatra(10.23mp) + Lemn(26.2mp) = 36.43mp 36.43mp Fatada laterala stanga = Piatra(10.23mp) + Lemn(28.46mp) = 38.69mp S total acoperis = 106mp S total acoperis = suprafata invelitorii Teren maxim disponibil: cca 2000mp

/ cod GG-05

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA SI DEPENDIN DEPENDINTE

si sura

Gospodarie complementara cu casa cu demisol

Pozitie in comunitate: comunitate: gospodarie pasiva cu utilizarea utilizarea t in scop de depozitare , acces ficil Date relevante partiu casa: Aria construita = a.pard.(38.37mp) + a.pereti(15.75mp) = 54.12mp Aria utila = c1(12.71mp) + c2(12.71mp) + camara(3.33mp) + hol(9.62mp) hol(9.62mp) = 38.37 mp Suprafata pereti exterior : Fatada principala (prispa (prispa)) = Piatra(9.62mp) + Lemn(11.38mp) = 21mp Fatada secundara = Piatra(10.48mp) + Lemn(18.26mp) = 28.74mp Fatada laterala dreapta = Piatra(12.06mp) + Lemn(22.82mp) = 34.88mp 34.88mp Fatada laterala stanga = Piatra(6.91mp) + Lemn(20.48mp) = 27.39mp 27.39mp S total acoperis = 68.65mp S total acoperis â&#x20AC;&#x201C; suprafata invelitorii Calcanele intra in suprafata din lemn a fatadelor laterale Cuptor:Aria Cuptor:Aria construita = a.pard.(13.22mp) + a.pereti(3.08mp) = 16.3mp Aria utila = c1(7.15mp) + cuptor(4.07mp) = 13.22 mp Teren maxim disponibil: cca 1000mp

/ cod GG-07

ANALIZA IMOBILE SAT GALBENA cod GG-01.....G1.....G-07

GOSPODARIE CU CASA SI DEPENDIN DEPENDINTE

si sura

Gospodarie complementara cu casa cu demisol

Pozitie in comunitate: comunitate: gospodarie pasiva cu utilizarea utilizarea t in scop de depozitare , acces ficil Date relevante partiu casa: Aria construita = a.pard.(38.37mp) + a.pereti(15.75mp) = 54.12mp Aria utila = c1(12.71mp) + c2(12.71mp) + camara(3.33mp) + hol(9.62mp) hol(9.62mp) = 38.37 mp Suprafata pereti exterior : Fatada principala (prispa (prispa)) = Piatra(9.62mp) + Lemn(11.38mp) = 21mp Fatada secundara = Piatra(10.48mp) + Lemn(18.26mp) = 28.74mp Fatada laterala dreapta = Piatra(12.06mp) + Lemn(22.82mp) = 34.88mp 34.88mp Fatada laterala stanga = Piatra(6.91mp) + Lemn(20.48mp) = 27.39mp 27.39mp S total acoperis = 68.65mp S total acoperis â&#x20AC;&#x201C; suprafata invelitorii Calcanele intra in suprafata din lemn a fatadelor laterale Cuptor:Aria Cuptor:Aria construita = a.pard.(13.22mp) + a.pereti(3.08mp) = 16.3mp Aria utila = c1(7.15mp) + cuptor(4.07mp) = 13.22 mp Teren maxim disponibil: cca 1000mp

/ cod GG-07

IMOBILE IN SATELE

FATA LAPUSULUI SI CANTON STEI

A-01

A-02 gospodarie cu anexe

SURA

S-01 CAMARA

NECESITATEA ELABORARII UNOR CONCEPTE UNITARE DE ACTIUNI bazate pe concluzile studiului si unor exemple locale

integrarea existentului in economia turistica ca mijloc de sustinere sustinere reciproca si promovarea a unei arhitecturi moderne regionale presupune concepte diferite cel putin pe cele trei categorii de imobile -gospodariile complete se preteaza reconversiei de utilizare cu functionare ca entitati entitati independente -casa ofera in general suprafta utila suficienta in vederea utilizarii utilizarii ca locuinte temporare , spatii de tip cazare independenta in retea sau functiuni sociale.

-anexele pot devenii completari functionale, spatii de locuire suplimentara suplimentara sau elemente simbol (ex (ex cuptor de paine) -case , eventual cu o anexa ofera suporturi convenabile de utilizare in scop turistic atasate atasate gospodariilor active in sistem de sptii de cazare sau mixt cu alte activitati in sistem agroturistic -constructiile individuale au valoare de martor pentru functiunea respectiva si terbuiesc tratate in acest sens -reabilitarea lor presupune interventii noi minime sau completari noi relationate favorabil cu obiectul, --pastrarea --pastrarea cel putin patiala a functiunii initiale este importanta

Elaborarea de concepte de revigurare presupune pe langa analize e functiune si starea constructie obligatoriu cea de cadru social individual al imobilului imobilului

STRUCTURA SI STAREA ACTUALA (tabel 9)

material, masking the aggressive and foreign forms of concrete buildings. buildings.

FUNCTIUNE SI COMPONENTA GOSPODARIEI (tabel ()

INTERES LOCAL SI SUSTINERE

Masuri pentru relationarea fondului construit existent fata de necesitatea turistica in conditiile unui efort financiar rezonabil ca aport la dezvoltarea durabila a regiunii.

Masuri administrative -identificarea si cartarea situatiei existente cu marcarea obiectivelor obiectivelor cu potential -stabilirea unor categorii de importanta si urgente de interventii interventii -elaborarea unui program de monitorizare in concordanta cu regulamentul regulamentul Parcului Natural Apuseni (administrator Natura 2000) cu referire la fondul construit privind interventiile interventiile pe si adiacent obiectivelor -completarea regulamentului PUG a comunelor in cauza cu prevederi ce tin cont de arii naturale si fonduri construite protejate si dezvoltarea turistica durabila -sustinerea celor interesati in atragere de fonduri in vederea conservarii conservarii si reabilitarii cladirilor existente Masuri sociale comunitare -constientizarea si interesarea directa a proprietarilor de potentialul potentialul imobilului detinut -identificarea unor metode particulare de revigurare a obiectivelor obiectivelor de interes -prezentarea variantelor de revigurare si atragerea proprietarilor proprietarilor in programe comunitare -facilitarea conservarii construtiilor degradate prin masuri admisitrative admisitrative locale -sustinerea mediatica corespunzatoare particularitatii fiecarui caz caz -integrarea lor in reteaua turistica existenta concomitent cu extinderea extinderea directionata a acesteia, -crearea unor puncte de interes noi pe baza valorilor de traditii locale in cadrul constructiilor existente -interconectarea obiectivelor culturale si sociale in conceptul turistic turistic global prin actiuni de asociere -sustinere logistica si juridica in relatiile contractuale , inclusiv inclusiv partenariate de promovareused promovareused today as decorative material, masking the aggressive and foreign forms of concrete buildings. buildings.

WOOD ARCHITECTURE RELATED TO THE NATURAL PARK OF THE APUSENI MOUNTAINS

the housing environment in natural protected areas

CASE STUDY STUDY IN THE SOUTHERN LIMITS OF THE NATURAL PARK OF THE APUSENI MOUNTAINS

AREA OF THE NATURAL PARK SPECIAL PROTECTED AREAS

Modification of the traditional cultural landscape An important problem in natural protected areas is the environment environment generated by housing , referring to the shape of single objects, and in particular to contemporary contemporary constructions in the cultural space

2010 PERMANENT HOUSEHOLDS IN AREAS NEAR THE SPECIAL PROTECTION AREAS (Neighborhood of the ice cave SCARISOARA)

Modification of the traditional cultural landscape An especially sensitive case is the Apuseni Natural Park, where traditional wooden housing is a part of the cultural landscape

2009 TRADITIONAL SEASONAL HOMES NEAR TOURIST AREAS (Ski area VARTOP)

Modification of the traditional cultural landscape The wood architecture lives solely through the functionality of the constructed objectâ&#x20AC;Śâ&#x20AC;Ś

Wood, a natural material used traditionally for buildings (with integral wooden superstructures on foundations of natural stone), offers a social social-ecological balance perfectly matched to the inhabitant's lifelife-style. It reflects favourably the temporal evolution of the cultural space.

Modification of the traditional cultural landscape When constantly maintained, functional buildings have a sufficient sufficient durability at the scale of several generations

The sociosocio-economic discontinuity of the past years has changed this natural natural balance and has created a serious breakage in the evolution of the relationship between material and object and architecture and household ensemble

Modification of the traditional cultural landscape ……….while ……….while nonnon-functional buildings are subject to a natural degradation and easy easy elimination.

That is why do not represent a longlong-lasting and harmful burden on the natural environment.

The case studies reflect the importance of the economic and social social factors, which are the main causes of degradation and have immediate effects on the environment environment and the cultural landscape

Modification of the traditional cultural landscape Degradation of out of use wooden constructions in situ

The communist era was characterised for the total lack of respect respect for local traditional cultural values and the new ideology put into place by forced directives. These culminated in the â&#x20AC;&#x2DC;80s with the attempt to move scattered rural households into village centres, in new standardised buildings with a complete disregard for the local settlement shape shape

Modification of the traditional cultural landscape complete disappearance and replacement of wooden constructions

After the political changes of 1989, the remains of the traditional traditional buildings were rapidly destroyed or radically modified. The new buildings have nothing in common with the local tradition

Modification of the traditional cultural landscape replacement of wooden constructions with houses built of new materials

New constructions perceived as images of the wellbeing brought a chaotic development. The radical changes did not improve the household functions

Modification of the traditional cultural landscape The total disappearance of buildings out of use ………………when the functional need disappears the building does the same

1978

2005

The polygonal shed resulted from the addition of several vital functions functions of the rural household ……,,,The disappearance of one of the five functions made the form form obsolete and new sheds took a rectangular form

Modification of the traditional cultural landscape The total disappearance of buildings out of use ………………when the functional need disappears the building does the same

demolished in 2008

Modification of the traditional cultural landscape The total disappearance of buildings out of use ………………when the functional need disappears the building does the same

1978

2010

The bred furnaces, only destined for this use, had the same fate, fate, although they could become attractive for rural tourism. Because they have small dimensions and are made of durable materials, some of the furnaces were preserved, but instead of being being important elements of the household, symbol of the house wellbeing, they remain unused and hidden.

The disaccord of the traditional wooden architecture and modern buildings ………………the traditional relation of function and form disappears

A basic element of the Romanian architecture, the “prispa ” dominating the façade, “prispa” disappears in the modern houses

The disaccord of the traditional wooden architecture and modern buildings ………………the traditional relation of function and form disappears

The traditional relation between the basement, built of stone, and the first floor built of wood, completely disppeared in new buildings

The disaccord of the traditional wooden architecture and modern buildings ………………the traditional relation of function and form disappears

wooden roof

new replacement

The traditional wooden tiles for roof were gradually replaced with asbestos cement in the‘50s…

The disaccord of the traditional wooden architecture and modern buildings ………………the traditional relation of function and form disappears

If traditionally the house could grow by the addition of several buildings (house, shed, stables, etc.,), today new big houses stay singular on the plot.

The disaccord of the traditional wooden architecture and modern buildings ………………the traditional relation of function and form disappears

Traditional landscape

Current development

The traditional rural household was in harmony with nature. The chaotic development is an aggression for the environment

The use of wood as building material today

The residents of the area Apuseni Natural Park exploit the wood in the spring and process it in form of timber only for their own use or for selling. A superior processing, using new technologies, does not exist in the area

The use of wood as building material today

The new functions and the evolution inducing new forms often miming miming urban houses. This architecture is misunderstood and is not adapted to the specific conditions of the landscape

The use of wood as building material today

An extension of a wooden building not adapted to the specific conditions conditions of the landscape

The use of wood as building material today

The constructions and facades have hybrid elements, which change radically the architecture of the zone

The use of wood as building material today

The need of space for construction causes the removal of out of use buildings which could be important in an economy based on tourism and tradition. tradition. Even in households adapted for agricultural tourism, the traditional buildings buildings have been sometimes replaced by timber workrooms that do not fit with the ensemble

The use of wood as building material today

The symbolic decoration elements are rare and disappear along with the building. building.

Wood is often used to protect old buildings and imitate elements characteristic to other materials

The use of wood as building material today

The wood is used today as decorative material, masking the aggressive aggressive and foreign forms of concrete buildings. buildings.

Thank you!