Student Trends, Nr. 4, 2010 - 2011 by Arhitectura si Urbanism UPT

Colecţia “ARHITECTURA”

STUDENT TRENDS Numărul IV 2010 - 2011

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României, BRANEA, ANA-MARIA Student trends : 2010-2011 / as. arh. Ana-Maria Branea, arh. Marius Stelian Găman. - Timişoara: Editura Politehnica, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-554-857-2 I. Găman, Marius Stelian 72(084)

Universitatea Politehnica Timişoara Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Coordonatori As. Arh. Ana-Maria Branea Arh. Marius Stelian Găman

STUDENT TRENDS Numărul IV 2010 - 2011 Colecţia “ARHITECTURA”

EDITURA POLITEHNICA TIMIŞOARA - 2014

Copyright © Editura Politehnica, 2014 Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau transmisa prin indiferent ce forma, fara acordul prealabil scris al Editurii Politehnica EDITURA POLITEHNICA Bd. Republicii, nr. 9 300159 Timișoara, Romania Tel./Fax. 0256/403.823 E-mail: editura@edipol.upt.ro

Consilier editorial: Prof.dr.ing. Sabin IONEL Redactor: Claudia MIHALI Board editorial: Ana-Maria BRANEA, Marius Stelian GĂMAN Redactor text: Ana-Maria BRANEA, Adrian FOLTEAN Grafică: Marius Stelian GĂMAN, Ana-Maria BRANEA Procesare imagine: Marius Stelian GĂMAN, Ana-Maria BRANEA

Selecţia lucrărilor a fost făcută de coordonatorii de proiect

Bun de imprimat: 29.09.2014 Coli de par: 8,5 C.Z.U. 72(084) ISBN 978-606-554-857-2 Tiparul executat sub comanda nr. 45 la Tipografia Universităţii Politehnica Timişoara

ARHITECTURA

MAI1

MAI

DIP

MAS

AN II AN III AN IV AN V AN VI

CUPRINS

AN I

AN I AN II AN III AN IV AN V AN VI DIPLOMA MASTERAT AN I

118 MAS

128 MAi1

40 50

72 94

100

AN VI AN V AN IV AN III AN II

DIP

AN I

INTRODUCERE

Prof. Dr. Arh. Smaranda Bica Decan Facultatea de Architectură Timișoara U.P.T. Îmi face o deosebită plăcere să prefaţez a patra ediţie a catalogului „Student Trend” ce promovează cele mai bune lucrări şi proiecte ale studenţilor Facultăţii de Arhitectură din anul universitar 2010-2011. Această iniţia vă, datorată Domnului Prof. Dr. Arh. Radu Radoslav şi susţinită asiduu de nerii doctoranzi Ana-Maria Branea şi Marius Găman, devenită o tradiţie ce ne-o dorim con nuată, reprezintă un mo v de sa sfacţie atât pentru studenţi cât şi pentru corpul profesoral. Pentru studenţii ale căror lucrări sunt publicate reprezintă recunoşterea valorii lucrărilor şi studiilor lor şi un prim moment de mândrie profesională ce îi mol vează şi impulsionează deopotrivă. Pentru studenţii ale căror lucrări nu şi-au găsit locul în catalog el poate deveni un impuls spre performanţe mai înalte. Pentru numeroşii studenţi ce au ocazia să petreacă, prin diferite programe de mobilităţi, perioade de studiu în alte universităţi europene din Marea Britanie, Belgia, Spania sau Italia, el reprezintă o carte de vizită a facultăţii care îi onorează. Pentru noi, cadrele didacce care, în urmă cu ceva mai mult de două decenii, am pus bazele învăţământului superior de arhitectură în Timişoara, catalogul reprezintă o măsură a calităţii formării profesionale a viitorilor specialiş ce a fost treptat perfecţionată, un prilej de prezentare a personalităţii şi direcţiilor forma ve a şcolii de arhitectură din Timişoara. El reprezintă o importantă mărturie spicuită din arhiva de proiecte a facultăţii, un element marcant a memoriei colec ve a comunităţii universitare mişorene şi o potrivită carte de vizită a Facultăţii de Arhitectură în aceste momente în care fiecare ins tuţie de învăţămând superior e pe cale să fie evaluată şi clasificată pe domenii la nivel european şi nu numai. În societatea actuală globalizată, vizibilitatea ins tuţiei este esenţială pentru generarea unei corecte evaluări, şi catalogul de proiecte „Student Trends” este un mesager potrivit. Păstrând însă proble-

mele la nivel local, trecerea în revistă a proiectelor studenţeş este o oglindă a complexităţii şi varietăţii de discipline predate studenţilor şi asimilate de aceş a. Pluridisciplinaritatea şi poziţia de graniţă a celei mai vechi meserii de sinteză, îmbinând armonios crea vitatea, ingeniozitatea şi expresivitatea cu acumularea de cunoş inţe din domenii atât de variate cum sunt ş inţele inginereş , logica funcţională şi înţelegerea mecanismelor comunităţilor umane, sunt reflectate în diversitatea de problema ci şi varietatea abordărilor. Proiectele de o deosebită diversitate de la disciplina de Proiectare de Arhitectură, cu o con nuă creștere al gradului de complexitate sunt completate cu lucrări şi proiecte din diferite sectoare ale specialităţii: ambient şi decoraţie interioară, restaurare, urbanism, peisagis că etc. Nu în ul mul rând trebuie amin te lucrările de încheiere a studiilor realizate de către studenţii arhitecţi. Aceste proiecte complexe, bizuite pe cercetări teore ce şi pe documentări aprofundate, dau măsura maturităţii a nse de către nerii absolvenţi. Alegerea temelor de proiect sunt un con nuu indicator a tendinţelor reale al pieţii construcţiilor şi un barometru al intereselor inves ţionale, reflectând o caracteris că a învăţământului de arhitectură mişorean: alegerea de teme reale şi de amplasamente credibile ale căror caracteris ci şi analize declanşează opţiunile de proiectare. Catalogul este completat cu lucrările masteranzilor în urbanism. Ca masterat post-universitar pentru majoritatea cursanţilor, cele trei semestre de studiu curricular sunt menite a dezvolta capacităţile de cercetare ale nerilor, iar această caracteris că este vizibilă în dizertaţiile lor. Studiile aprofundate teore c în proiecte şi dizertaţii reprezintă un binevenit nivel superior în oferta educaţională a Facultăţii de Arhitectură din Timişoara.

INTRODUCERE

Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav Director Departament Facultatea de Arhitectura Timișoara U.P.T. Deorece mă aflu aproape de s rșitul mandatului meu de director de department, cred că este moral să trec în revistă reușitele și nereușitele prevăzute în programul de “bună guvernare” (ce conține 10 puncte prezentate în con nuare) prezentat în 2008 la începutul mandatului meu, care au marcat evident și produsele studenților expuse din acest număr. 1. Pregă rea pentru adaptarea, în termenul cel mai scurt, a procesului de învăţămînt din cadrul Facultăţii de Arhitectură la normele europene cuprinse în prevederile Conferinţei de la Bologna, respec v la un învăţămînt superior în două cicluri (licență 4 ani și master 2 ani). - Punct neîndeplinit; 2. Pregă rea pentru cons tuirea mai multor masterate şi anume de arhitectură de interior, urbanism, ecologie, restaurare, etc. - S-a realizat trecerea la 120 de credite a masteratului de urbanism și s-au început pregă rile pentru cel de arhitectură de interior și cel de restaurare; 3. Perfecţionarea con nuă a Planului de Învăţămînt, începînd de la ciclul de pregă re, cu cel de licenţă, cu cel de specializare de la masterate, pentru o cât mai bună integrare ulterioară a absolvenţilor noştri în economia de piaţă europeană. - Nu s-a schimbat ciclul de pregă re preuniversitară; în rest procese în curs de desfășurare: înființarea Școlii doctorale la nivelul Facultății noastre; introducerea suportului electronic la proiectare - interzis pînă în 2010 la anii de studii I-IV; numărul mare de absolvenți absorbiți de piața europeană și națională, etc; 4. Crearea unui mediu crea v în cadrul Facultăţii de Arhitectură, pentru ca generaţiile absolvente să poată face faţă în mp şi altor medii decât cele ale nereţii lor universitare, pentru a putea reacţiona cu succes la presiunile societăţii prin capacitatea de a absorbi şi emite idei noi, rezultate dintr-o cercetare ş inţifică con nuă în domeniu.

- Proces in curs de defășurare (număr mare de premii, prezențe la expoziții, workshop-uri, publicații -inclusiv apariția colecției ARHITECTURA în cadrul căreia apare și acest al patrulea număr-, cărți și ar cole ș in fice interne și internaționale; introducerea sistemului educa onal de „peer instruc on”, etc); 5. Ins tuţionalizarea şi amplificarea ac vităţii din cadrul Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Facultăţii de Arhitectură, prin cuprinderea a cât mai multor domenii pentru implementarea con nuă a noilor idei ce apar în mediul universitar în economia de piaţă europeană şi impunerea lor în comunităţile locale în special din partea de vest a României. - Centru de Cercetare pentru Planificare Urbană Timișoara rebrenduit are o ac vitate prodigioasă internă și internațională; 6. Realizarea unui parteneriat crea v între cadrele universitare şi studenţi pentru mărirea compe vităţii facultăţii noastre în Uniunea Europeană. - Proces realizat cu aportul deosebit al d-nei Decan prof. dr. arh. Bica Smaranda Maria; 7. Atragerea în cadrul învăţămîntului nostru superior a celor capabili a împărtăşi un mod de gândire adaptat cerinţelor studenţilor din experienţa lor. - Proces în plină desfășurare; 8. Realizarea, ca autor sau coautor, de evenimente prin care Facultatea de Arhitectură să devină în scurt mp un pol ac v regional de diseminare a cunoş inţelor din domeniu arhitecturii, urbanismuliui, ecologiei, restaurării. - Proces în curs de desfășurare; 9. Realizarea de spaţii didac ce adecvate. - S-a finalizat supraetajarea cu două nivele a actualelor spații; 10. Organizarea de excursii de perfecţionare pe ani de studii în Romania şi Europa finanţate parţial sau total de Facultatea de Arhitectură. - Proces în curs de desfășurare.

AN I

S P

C ,A

C B

, T ,S

,D ,R

C A

M A

, M ,N

O D

, V ,

B -

E C C

V ,M

II D

A R

C M L

, B ,H V C

A C

O R

, B ,H

C A

V ,A ,G

C B

, D ,S

,O A ,D

E M

, M ,N

A ,G ,M ,S

,S A E

, V ,

A -

E S C

, B

, D

, S

AN I

SEMESTRUL I PROIECTARE

Sudiul elementelor bazice ale limbajului compozi onal arhitectural Semestrul I a desfăşurat trei proiecte scurte, de la exerciţii ludice până la exerciții complexe de generare a spațiului prin diferite metode. De aceea, temele se bazează pe dezvoltarea crea vităţii, aplicând principiile substracţiei si adiţiei în raport cu materialul, ierarhia spaţială, percepţia în raport cu limita, toate corelate cu noțiunile predate în cadrul cursurilor de Teoria arhitecturii. Tema propusă pentru primul exercițiu pune accent pe relaţia dintre om şi spaţiul urban. Această relaţie depinde de percepţia pe care omul o are parcurgând un spaţiu de o anumită factură şi de impactul pe care mediul construit îl are asupra fiecăruia. Semnificaţiile pe care locurile le au faţă de oameni se materializează uneori prin gesturi pe care noi ca indivizi le facem faţă de mediul respec v, un răspuns la ceea ce “ne spune” spaţiul urban. În consecință studenții treduiau să amplaseze într-un spațiu urban studiat anterior un cub personalizat prin dimensiune, material, culoare, transparenţă, gradul de închidere as el încât să modifice trăsăturile acelui spațiu. Scopul celui de-al doilea exercițiu era de a dezvolta capacitatea studențiilor de a stabili relaţii directe între elementele liniare, plane şi dimensiunea percep vă a spaţiului controlat. În acelaşi mp, expresia interioară a compoziţiei spaţiale şi cea exterioară a celei volumetrice a fost dată de cele două cuvinte an te ce pe care studenți le-au primit la începutul exercițiului pentru a genera o dihotomie între cele două medii interior, exterior. Obiec vul ul mului exerciţiu îl cons tuie dezvoltarea capacităţii studențiilor de a crea spaţii prin aplicarea procedurii de excavare/subtracţie într-un volum masiv opac. Structurile masive sunt “poe ce” compa bile cu imaginarul, teluricul, cu protecţia deplină. În acelaşi mp s-a urmărit experimentarea percepţiei asupra unui spaţiu cu ajutorul

luminii (de la o sursă exterioară) – factor ac v în definirea spaţiului, prin intermediul căruia ochiul ia cunoaştere de calităţile acestuia şi înţelegerea importanţei tratării suprafeţelor de limită ce îl închid (dimensiuni, proporţii, textură).

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Erica Dudaş

În cadrul acestui proiect, sâmbure/înveliş, am încercat să realizez un contrast între cele doua en tăţi. Învelişul este format dintro serie de lini amplasate aleatoriu care, împreună cu ajutorul lumini, prin jocul de lumină-umbră, generază un spaţiu dinamic contrastant cu cel al sâmburelui. Sâmburele este amplasat asimetric faţă de limitele coji as el, ajutând şi mai mult pentru a genera un spaţiu dinamic. Sâmburele compoziţiei este un spaţiu sta c generat printr-o serie de plane dispuse rectangular generând un paralelipiped în interiorul compoziţiei dinamice. Sâmburele este generat doar de plane vercale de diferite proporţii care generază învelişul pe ver cală în mp ce planul de deasupra capului lipseşte as el, spaţiul central este inundat de lumina exterioră. As el, în cadrul compoziţie generale se generază o dihotomie între cojă şi sâmbure, între dinamic şi sta c.

AN I

LUCA OANA

AN I

BODNARIUC DINU

“Prin solid la lumină “ sau “Lumina spre spaţiul interior”. Lumina este cea care sparge solidul lăsând o textura dinamică pe faţade, apoi secţionează volumul printr-o incizie curată ce marchează accesul şi defineşte relaţiile volumetrice mari din interior, ca apoi să scalde întreg peretele interior texturat pentru a oferi spectacol spaţiului interior şi pentru a direcţiona mişcarea din spaţiul interior înapoi spre lumină.

În proiectul ’’Prin solid la lumină’’ am realizat o succesiune de spaţii legate de un traseu pe ver cală. Primul spaţiu al traseului este defapt accesul care este semideschis în mp ce celelalte două spaţii se află în interiorul volumului la diferite cote. Accesul este marcat printr-o excavaţie majoră care generează un spaţiu de primire acoperit. Celelalte două spaţi sunt legate între ele printr-o rampă lină ce generează un traseu fluid la interiror. Cele două spaţii interioare diferă ca mărime şi se dezvoltă pe două direcţii diferite, cea ver cală şi cea orizontală. Lumina reprezintă elementul principal al proiectului fiind prezentă de-a lungul traseului în diferite feluri depinzând de ano mp şi de diferitele momente ale zilei. Un alt element important al proiectului îl reprezintă textura unor suprafeţe care duce la un joc de umbre şi lumini în diferitele perioade ale zilei accentuând as el anumite zone interioare şi exterioare.

AN I

HORTOPAN ALEXANDRU

AN I

SEMESTRUL II PROIECTARE

3 spații Obiec vul acestui exerciţiu îl cons tuie dezvoltarea capacităţii studențiilor de a crea un ansamblu de trei spaţii - prin adiție ori subtracție - dedicate expunerii unor piese sculpturale studiate. Cele trei spații vor forma un ansamblu pavilionar unitar și coerent care va cuprinde un traseu promenadă exterioară și interioară. Scopul exercițiului constă în relaționarea și punerea în valoare a spațiilor și a traseului atât față de obiectele expuse cât și față de situl natural dat. S-a acordat o atenție deosebită modului de percepție al obiectelor și al spațiilor prin lumina, ritmul și succesiunea traseului.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Erica Dudaş

Tema era de a crea un pavilion expozițional pentru trei piese sculpturale al lui Constan n Brâncuși. În primul rând am avut în vedere de a crea un traseu mișcat pe direcția transversală rezultând as el noduri pentru amplasarea sculpturii. În al doilea rând era importantă forma spațiilor pentru evidențierea caracterului specific fiecărei sclupturi (sărut, muză adormită, pasăre) și legătura lor cu natură. Un alt elemen important al proiectului îl reprezintă deschiderea către elementele naturale din cadrul contextului. Astfel, atât către canalul Bega cât şi către parc, a fost reamenajat digul cu câte două amfiteatre şi scări care fac legatura dintre pavilion şi cadrul natural înconjurător.

AN I

CZAKA ZOLTAN

AN I

BOLOS ROXANA

Tema acestui proiect a fost atât aceea de a crea un pavilion expozițional pentru trei piese sculpturale ale lui Constan n Brâncuşi cât şi relaţia cu elementele importante din cadrul sitului ales. As el, având în vedere amplasamentul pavilionului pe digul din parcul din spatele Catedralei Ortodoxe din Timişoara şi canalul Bega, s-a încercat să se realizeze o legatură, atât fizică cât şi vizuală, între cele două zone. Pavilionul este generat prin două plane orizontale paralele, unul la nivelul superior, al digului, iar celălalt la partea inferioară a acestuia, as el generând un spaţiu semi închis între cele două şi un spaţiu deschis deasupra. Cele două spaţii sunt conectate printr-o rampă amplasată lângă pietonalul de-a lungul canalului Bega. Atât spaţiul inferior cât şi cel superior sunt divizate de trunchiurile copacilor care străpung cele două plane. Între cele două plane sunt generate trei zone de expunere pentru cele trei sculpturi.

Cel mai important element al proiectului este un zid ver cal de-a lungul căruia este realizat atât traseul expoziţional, cu cele trei spaţii de expunere pentru cele trei sculpturi, cât şi relaţia dintre parcul din spatele Catedralei Ortodoxe din Timişoara şi canalul Bega. Acest zid ver cal are trei penetraţii: una la nivelul pietonalului de-a lungul canalului Bega, una la nivelul digului şi alta la nivelul parcului pe unde trece o alee a acestuia. Traseul generat de-a lungul zidului leagă la diferite cote cele trei spaţii expoziţionale care sunt tratate diferit în funcţie de caracteris cile sculpturii expuse. A fost luată în calcul lumina, ca element ac v al proiectului, creând diferite senzaţii în fiecare spaţiu, în funcţie de momentul zilei şi de ano mp. Pavilionul este realizat din lemn, care este folosit diferit pentru traseu şi zidul ver cal, generând as el un contrast între cele doua, zidul opac, în mp ce traseul este generat de o serie de elemente liniare.

AN I

HORTOPAN ALEXANDRU

AN II

D T O

A R

D R

, S C

, O

, N

, T

, B , S

L V C D

,S ,M

,C ,B

I G

B R

D T O E

B R C ,M

, B

,O M ,O A

R , N R D

C C

,S , S ,R

A -

L T

I D

,M A

M C

,C ,R

I M

AN II

SEMESTRUL I PROIECTARE

Locuire + peisaj LOCUIREA Ca program de arhitectură, locuirea va fi tema principală în anul universitar în curs, plecând de la primul exercițiu în care s-au introdus date de modelare a unui spațiu, având la bază percepțiile și datele obținute din analiza sitului, care va fi completat în programa primului semestru de un proiect al cărui obiec v va fi realizarea unei locuințe într-un cadru natural afectat de intervenția umană. Recuperarea valorilor peisajului natural și cultural sunt datele de plecare în acest exercițiu, care își dorește o abordare responsabilă și un răspuns coerent la o temă de actualitate în România. Concluziile primului exercițiu din acest semestru au stat la baza redactării programului și a temei, plecând de la câteva aspecte nega ve evaluate din materialul predat (analiza superficială a terenului, lipsa de coerență între datele din teren și propuneri, formalismul abordat în majoritatea proiectelor), echilibrate de entuziasmul majorității și disponibilitatea de lucru. Cel de-al doilea exercițiu din calendarul proiectării își propune o prima etapă de analiză a situației existente pe terenul dat, precum și realizarea unei strategii de ecologizare, reabilitare sau transformare a peisajului. PEISAJUL Cariera de piatră de la Păuliș aflată în proximitatea comunei Șanovița din județul Timiș are par cularitatea de a oferi un teren transformat agresiv prin extracțile de minerale, în cazul nostru bazalt. COMUNITATE Din concluzile analizei și a studiului de ecologizare a carierei se propune amenjarea terenului în vederea creării unei comunități de maxim 10 locuințe. S-a lucrat în echipe de maxim 10 studenți care au realizat un material comun în ceea ce privește sistema zarea carierei, în final de executând o machetă cu propunerea de organizare a comunității.

LOCUIREA Primul exercițiu al programului de locuire a constat în realizarea unei case des nată unei famili nere cu copii, având dimensiuni construite moderate, dar care a trebuit să se raporteze la peisajul natural și cultural studiat. Obiec vul acestei locuințe este acela de stabilire a unei relații între construcție și cadrul natural existent sau propus, punânduse accent pe concluziile etapelor anterioare , creeându-se în final un obiect care își va extrage esența din LOCUL în care acesta este amplasat. Suprafața u lă nu depășea 250 mp și cupindea următoarele funcțiuni: zona de intrare/ves bul, birou sau bibliotecă, bucătărie cu cămară de alimente, loc de luat masa pentru maxim 8 persoane, cameră de zi,maxim trei dormitoare din care unul cuplat cu dressing și baie, baie de servici, baie pentru copii. Fiind o casă de dimensiuni moderate s-a pus accent pe spațiile definte de relația interior - exterior, as el că a fost obligatorie realizarea unei terase adiacente zonei funcționale de zi, accesul în casă, locul de parcare a mașinii, spații des nate depozitărilor și amenajărilor peisagere. Pe langă acestea, locuința trebuia să se relaționeze cu locuri exterioare care vor completa organizarea funcțională, fiind as el definite zone de radiație a casei, adică o zonă in mă a locuinței decupată din peisajul natural. Locul de joacă pentru copii, focul, sursa de apă, sau orice alt obiect coerent în raport cu arhitectura casei și care va fi propus în proximitatea acesteia, a fost apreciat în evaluarea finală.Punctele de belvedere au fost definite ca și camere exterioare și puteau valorifica amplasarea casei pe teren. Terasamente, modelări ale terenului, sistema zări pe ver cală sunt doar cateva din uneltele de lucru în proiectul LOCUIRE+PEISAJ. S-a evitat delimitarea brutală a zonei amenajate în jurul casei, precum și în relație cu comunitatea. Nu s-a permis realizarea de garduri și împrejmuiri.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Bogdan Demetrescu

AN II

TIBU DOREL

Tema principală a acestui proiect a fost integrarea casei cât mai bine în mediul natural înconjurător. În primul rând am propus împărţirea casei în două volume semitransparente legate între ele pe ver cală de un al treilea transparent care să nu blocheze relaţia vizuală existentă între spaţiul public exterior şi peisaj. Volumul inferior generat se integrează în denivelarea terenului existentă şi preia cota de călcare de la nivelul accesului pe sit. Ambele volume semitransparente au o faţadă acoperită cu elemente liniare din lemn amplasate pe ver cală care crează o mai bună integrare printre trunchiurile copacilor. Volumul inferior adăposteşte funcţiunile de zi: camera de zi, locul de luat masa, bucătăria, cămara, spaţiul tehnic şi un grup sanitar plus scara care leagă toate nivelele; în mp ce volumul superior adăposteşte spaţiile de noapte: dormitorul matrimonial cu băie şi dresing, dormitorul copiilor şi o baie.

EGYED SZABOLCS

AN II Volumetria ridicată din matricele liniilor ascunse ale peisajului generează „întreruperi” pe sit pentru a defini mai precis zonele de locuit și pentru a crea spații interioare cu percepții variate asupra peisajului care le-a generat.

AN II

GONDOS ZSOLT

Acestă casa face parte dintr-o comunitate de case care se găsesc în jurul unei cariere de piatră reabilitată. Clădirea mea fiind amplasată chiar pe marginea prăpas ei, beneficiază de un peisaj minunat dar în acelaş mp intră în panorama de apus a vecinilor. Din aceste considerente am rezolvat aspectul obiectului as el încat să pară cat mai puţin un element ar ficial, ci mai degraba unul natural. Casa este generată prin decuparea şi plierea suprafeţei naturale existente as el generând o con nuitate între peisaj şi elementul ar icial propus. Acoperirea celor doua volume cu iarbă ajută atât la camuflarea casei în peisaj cât şi la o termoizolaţie mai bună.

AN II

SEMESTRUL II PROIECTARE

Exercițiu de bună învecinare Imobil rezidenţial, strada Manejului, Sibiu Amplasament - parcelă de colţ, la intersecţia străzilor Manejului şi Bărbierilor; - suprafaţa parcelei: 144 mp; - vecinătăţi: zidul centurii a treia de for ficaţii (sec XIV-XVI), bas onul Haller (1552), biserica şi mănăs rea Ursulinelor (sec XV-XVIII), biserica franciscană (sec. XV-XVIII), parcul Tineretului cu teatrul şi cinematograful de vară, turnul transformatorului (sec.XX). Reglementări urbanis ce - PUG 2009 încadrează parcela la Zona Construită Protejată (ZCP) Centru Istoric. PUG nu reglementează indicii urbanisci, aceş a urmând a fi stabiliţi prin PUZ; - pentru concurs, indicii urbanis ci şi regimul de înălţime se vor stabili prin proiect, după criterii de relaţionare cu vecinătăţile; - turnul transformatorului se va păstra. Funcțiuni S-a cerut rezolvarea pe terenul liber, de colț, al unei clădiri care să adăpostească 2 sau 3 locuințe urbane, compacte, care să u lizeze cât mai eficient, cu o cât mai bună încadrare în context, terenul disponibil. Ocuparea parterului cu un mic spațiu comercial este opțională. De asemenea soluțiile de acces la cele 2 sau 3 locuințe pot fi rezolvate prin hol și scară comună sau dis ncte. Spațiul din parter cu altă des nație decât cea de locuire, în cazul în care se optează pentru așa ceva, trebuie să fie legat de una dintre locuințe, ca pentru o profesie liberală care are prăvălia jos și locuința deasupra (poate fi un prestator de servicii). Așa cum spune și tlul propus, formulele de locuire trebuie să se configureze as el încât calitatea arhitecturii să se subordoneze principalului criteriu de înscriere în context, înțelegând prin aceasta o abordare contemporană în deplin

respect pentru contextul istoric deosebit. Perspec vele din proximitate asupra construcției dar și imaginile posibile din exteriorul incintei for ficate spre centrul istoric sunt la fel de importante și cons tuie criterii de apreciere ale soluțiilor propuse. Listă orienta vă de funcţiuni: - subsol: anexe, spaţii tehnice, eventual garaj(e); - parter: spaţiu comercial/alimentaţie publică/servicii (la alegere) sau locuințe, eventual garaj(e); - etaje (şi, opţional, nivel retras/mansardă): locuinţe, minim 2, maxim 3; - se vor asigura, pe suprafaţa parcelei, două locuri de parcare. Juriu: arh. Gabriel Roşca, Sibiu Dan Perjovschi, Bucureş Dipl. Ing. Arch. Michael Engel, Sibiu arh. Alexandru Găvozdea, Sibiu arh. Dragoş Oprea, Braşov

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Bogdan Demetrescu

AN II

BUTEAN MIHAI

Proiectul își propune o bună integrare a unei unități de locuit într-un sit istoric existent cât și o bună relaționare între acestea. Comunicarea la nivel formal cu vecinătățile este o metodă de integrare în context, însă și interacțiunea om-construcție reprezintă o altă formă de integrare. De aceea la nivelul parterului, clădirea adăpostește spațiu pentru teatru și proiecții, ce se pot desfășura atât outdoor cât și indoor, facilitând as el interacțiunea socială, iar la nivelele superioare aflându-se spațiul de locuit pentru o familie tânără ce se va ocupa și de administrarea spațiului public. Formal, construcția se dezvoltă pe două direcții, cea publică și cea privată, realizând as el legătura turnului existent pe sit cu cele două fronturi stradale existente. Datorită acestei separări, cele două volume pot beneficia unul de pe urma celuilalt, folosind spațiile exterioare rezultate atât în interesul domeniului public cât și în a celui privat.

BOICIUC LAVINIA

AN II Titlul, Gap House, defineşte şi mai bine volumetria propusă: as el, cele 2 volume dinamice cu unghiuri ascuţite, sunt arculate şi evidenţiate de linia clară a aparatului de acces, un volum suplu, care marchează “o prăpas e”, “un gol”. Soluţia pleacă de la câteva reguli de bază, pe care atât ţesutul istoric existent, cât şi situl respecv le cereau: con nuitatea frontului stradal, închiderea amprentei calcanului. Funcţiunea publică propusă este o bibliotecă, un loc de lectură. Această funcţiune aduce o completare funcţiunilor publice din zona respec vă. Volumul des nat locuirii conţine o singură unitate de locuit, pentru o familie cu 2 copii. Turnul deserveşte unui centru info, cu punct de belvedere. Biblioteca este organizată pe înalţime, circulaţia se face pe o scara interioară, care urmăreşte conturul planimetric, dar care inconjoară locul propriu-zis de ci t. De pe această scară se pot accesa şi ra urile cu cărţi.

AN II

EGYED SZABOLCS

Simbioza în biologie înseamnă conviețuire, asociere. Simbioza urbană se referă la relații de interdependență și de beneficii reciproce, la scări diferite: Oraș-Funcțiunea înglobată Atelierul de restaurări va beneficia de mul tudinea nevoilor de acest fel și în schimb va contribui la păstrarea valorilor din Sibiu. Vecinătate-Volumetrie Spațiul public rezultat va crea o zonă de interes în car erul respec v și va avea rolul de catalizator social. Locuință-Configurare Cele două unități se îmbrățișează printr-o serie de spații intercalate, oferind lumină naturală, in mitate şi perspec ve în egală măsură.

AN II

STUDIUL FORMEI

Bazin înot - studiu formal Scopul acestui exerciţiu de atelier este aprofundarea pologiilor formale învăţate în cadrul cursului de geometrie a formelor arhitecturale. Pornind de la o funcţiune complexă atât ca spaţiu cât şi ca simbolis că (sala expo, bazin olimpic, spaţiu de cult), studenţii studiază compara v patru definiţii formal-spaţiale diferite u lizând o planimetrie prestabilită. As el, spaţiile sunt generate prin închideri ce u lizează, la alegere, forme re culate, cutate, riglate, tensionate, gonflabile, plăci curbe subţiri sau sisteme mixte. În urma discuţiilor din atelier exerciţiul se concre zează cu o planşă ce evidenţiază diferitele soluţii formale şi cu o machetă a uneia dintre soluţii.

Coordonator - Prof. Dr. Arh. Cris an Dumitrescu

AN II

GONDOS ZSOLT

Pentru acest exerciţiu am propus o forma neregulată în plan care translatată pe ver cală în patru feluri diferite va găzdui funcțiunea de bazin de înot. Forma neregulată în plan a determinat generarea a patru volumetri asimetrice și foarte dinamice. La nivel formal s-au ales patru puri diferite de a trata suprafaţa bazinului de înot: suprafețe poliedrate, structură tensionată, suprafață riglată etc. În cele patru variante variaţia formală este atât la nivelul acoperişului cât şi la nivelul pereţiilor. Lumina este introdusă în interior doar prin goluri aplicate pe suprafețele ver cal as el, acoperișul este tratat ca o suprafată con nuă. În interiorul acestor volume s-a propus găzduirea următoarelor funcțiuni: bazin înot, bazin sărituri, cafenea, hol spectatori, garderobă spectatori, grupuri sanitare pe sexe, hol spor vi, birouri administra e, ves are pentru spor vi, dușuri, grupuri sanitare pe sexe, sală de forță, spațiu tehnic.

TIBU DOREL

AN II În cadrul acestui proiect am propus un bazin de înot de mari dimensiuni care are în plan o formă simplă, aproape dreptunghiulară. Bazinul de înot a fost acoperit cu patru suprafețe diferite: plăci curbe subțiri, suprafață riglată etc., pentru a genera diferite trăiri. În toate din cele patru variante au fost luate în calcul şi diferite puri de a introduce lumina zenital în spaţiul interior. În cele patru variante variaţia formală a acoperişului, având în vedere amploarea acestuia și lipsa punctelor de sprijin în spațiul interior, este cea care crează diferite senzații. Volumul propus găzduiește următoarele funcțiuni: bazin înot, bazin sărituri, cafenea, birouri, ves are pentru spor vi, dușuri, grupuri sanitare pe sexe pentru spor vi și spectatori, sală de forță, spațiu tehnic, garderobă spectatori, pasarelă. Bazinul de înot reprezintă spațiul principal al compoziției, amplasat central, în jurul căruia sunt amenajate toate celelalte funcțiuni.

AN II

IANCU ANDREEA

Conturul în plan a fost punctul de pornire pentru acest exerciţiu în care a trebuit prin diverse metode, și prin folosirea a diferite puri de suprafețe tensionate, poliedrate etc., să generez un bazin de înot. As el un simplu contur circular a devenit tridimensional găzduind funcțiunile necesare pentru un bazin de înot: bazin înot (17x25), bazin sărituri (17x12), tribnune, garderobă, cafenea (190mp), grup sanitar pe sexe, ves are-dușurigrupuri sanitare pe sexe, sală de forță, anexe (birouri, magazie), spațiu tehnic. Bazinul de înot este amplasat în centrul clădirii, în mp ce celelalte spaţii, gradenele, ves arele sunt amenajate în jurul acestuia. Formele rezultate sunt organice, chiar vălurite în unele cazuri, as el realizându-se o bună legătură cu funcţiunea de bazin de înot. Spațiul interior rezultat în toate propunerile este unul fluid, dinamic în ton cu ac vitațile spor ve ce se desfășoară în incinta acestuia.

AN II

ECOTECTURA

Natura oferă o infinită varietate de forme adaptate diverselor funcţiuni şi relaţii contextuale, iar analiza acestora poate cons tui o permanentă sursă de inspiraţie pentru creaţia arhitecturală, poate aduce la dobândirea unui limbaj formal care să personalizeze realizările specialiș lor. Aceste forme alterna ve - opuse celor bazate pe primatul planelor carteziene, pe rigoarea ver calei şi a orizontalei – sunt chemate să răspundă actualelor programe mult mai complexe şi în con nuă schimbare, importanţei formei în curentele arhitecturale actuale cât şi dezvoltării tehnice contemporane. Obiec vele acestui exerciţiu, ce a avut de-a lungul anilor diverse perioade de derulare şi criterii de evaluare urmăresc a evidenţia:diversitatea formelor oferite de natură, etapele unei analize formale pe baza percepţiei vizuale, selectarea şi compararea unor repere formale, croma ce sau structurale ce pot fi preluate pentru o formă arhitecturală, transformarea acestor forme naturale, u lizând un anumit limbaj, într-o formă ce poate fi arhitectură.

Coordonator - Prof. Dr. Arh. Cris an Dumitrescu

AN II

GAITA LOREDANA

În urma analizelor obiec ve, subiec ve, contextuale şi structurale, am ajuns la concluzia ca meduza de cristal, deţine o serie impresioantă de caracteris ci care pot fi preluate şi reinterpretate într-un discurs arhitectural. Printre cele mai cap vante, amintesc capacitatea de bioiluminare, transluciditatea, flexibilitatea, gruparea in bancuri, forma semisferică, corpul gela nos şi tentaculele inegale. As el bancul de meduze devine un ansamblu pavilionar situat pe malul mării, un atractor social care oferă un spectacol vizual şi senzorial, ce işi extrage esenţa din calitaţile animalului marin. Structurile sunt frecventate atât ziua, când oferă un loc ferit de razele soarelui, dar şi legătura directă cu marea şi plaja, cât şi noaptea, când devine un punct de atracţie prin spectacolul de lumină şi mişcare. Lumina joacă as el un rol foarte important atât funcţional cât şi este c, diferenţa între diferitele pavilioane fiind esențială pentru proiect.

PUICA ANDREI

AN II Pentru acest exerciţiu, în urma analizelor efectuate, am ales să preiau caracteris cile ochiului uman pentru a proiecta o sală panoramică pentru muzeul de artă vizuală. Transformarea se rezumă la o calota sferica cu o cameră subterană ce conţine o scară elicoidală şi un traseu subteran. Construcţia se află pe o pla ormă circulară ce imită silueta ochiului uman. Sala este de dimensiuni reduse, şi amplasată în centrul complexului pentru a putea fi studiată şi de sus din construcţiile vecine. Volumetria propusă este simplă, reprezentând o formă circulară cu o serie de elemente amplasate concentric precum nişte straturi. Cristalinul este reprezentat printr-o serie de plăci ce formează diafragmele ce îşi modifică dimensiunea în raport cu intensitatea luminii. Irisul este reprezentat de arce dispuse concentric/ radial, intâlnindu-se toate în punctul cel mai înalt al construcţiei. Între arce se află o serie de plăci reglabile.

AN II

IACOBESCU ALEXANDRU

În cadrul acestui proiect am preluat caracteris ci de la floarea soarelui şi leam transpus într-un pavilion cu terasă. Pavilionul se obţine prin ar cularea mai multor ’’flori’’ metalice cu ‘‘căpățâni’’ rota ve spre exterior şi sta ce spre centru, în strânsă legătură cu comportamentul florii-soarelui. Fototropismul căpățânii acesteia are loc în perioada de creştere a plantei, dar la a ngerea maturităţii, rotaţia se incheie. Pavilionul evidenţează o ierarhie a potenţialului social, sugerând maturitatea în zona centrală, unde oameni se întâlnesc pentru cafea ( p de relaţionare cu un înalt grad social). Se încearcă de asemenea o apropiere imagis că de modelul propus. Organizarea spaţială a ‘‘tulpinilor’’ păstrează modelul de dispunere al seminţelor florii-soarelui, iar croma ca termică se regăseşte în instalaţia de lemn de la nivelul palăriilor rota ve, păstrandu-se simbolurile iniţiale ale floriisoarelui, ca floare a luminii.

AN III

H M

M C

H M

M C

S P

, P ,R

D M

, N ,R

R A

, Z ,P

I ,S

D A

, N ,R

AN III

II , P , R

,P ,G

R ,P

, Z C

C R

M B

D ,A

R C

C V

SEMESTRUL I PROIECTARE

AN III

Locuinţă cu parter comercial Pentru a a nge obiec vele didac ce urmărite s-a propus abordarea unui proiect pe criterii raţionale ţinând cont de toţi factorii care ar putea determina o soluţie eficientă (prin aceasta înţelegând aici obţinerea calităţii maxime cu minimul de resurse - fără a exista un plafon minim sau maxim cuan ficabil). Chiar în aceste condiţii, s-a acordat o foarte mare atenţie abordării este ce care trebuia as el să mizeze pe calitatea spaţiilor şi formelor obţinute din exploatarea directă a sistemului construc v şi nu pe aplicaţii ornamentale (fie ele şi moderne). Luând în considerare nivelul de calificare al muncitorilor şi calitatea materialelor u lizate, în general, la pul de clădire propusă prin temă, s-a mizat pe o structură de zidărie portantă din cărămidă cu goluri ver cale, cu sâmburi şi centuri din beton armat (s-a acceptat introducerea unor zone de cadru acolo unde acest lucru era jus ficat). Pentru mansarda s-a u lizat un sistem structural cu şarpantă din lemn ecarisat. Având în vedere premiza raţiunii puse în folosul eficienţei, formularea corectă a invarianţiilor (funcţiuni şi spaţii necesare, relaţii corecte şi dimensionare conform programului) a fost considerată esenţială în obţinerea unei soluţii fezabile.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Marius Hîrţa

AN III

DAMIAN ALEXANDRU

Scopul acestui proiect a fost de a crea o locuinţă în care cele două funcţiuni propuse (locuire, comerţ) să coexiste sub acelaşi acoperiş şi felul în care acestea se pot conecta corect. În acelaşi mp, separarea lor a fost esenţială pentru a nu crea disconfort între zona privată a locuinţei şi zona publică a parterului comercial. Soluţia s-a mulat în funcţie de acest joc de public-privat prin care au rezultat spaţii interesante între casă şi grădină.

DALEA EMANUEL

AN III Exercițiul propune conceperea unei locuințe cu parter comercial, în regim P+1E+M. Fiecare nivel al imobilului conține un p de spațiu, iar structurarea corespunzătoare a acestora a reprezentat punctul de plecare în elaborarea compoziției ulterioare. În cadrul acestui proiect s-a acordat importanță maximă detaliilor, atât construcve, cât și la nivel de finisaj. Pe exterior, volumul este îmbrăcat într-o anvelopă de lemn formată din scânduri așezate pe ver cală și riflaj de lemn pe direcția orizontală în dreptul golurilor. Inclusiv a cincea fațadă este îmbracată cu fâșii de lemn. Un alt element important în cadrul acestui proiect a fost încercarea de a crea spații publice, spațiul comercial de la parter, și spații private atât în interiorul clădirii cât și în cadrul curții. As el s-a amenajat în cadrul curții un bazin de captare a apei pluviale, plantați arbori pentru umbrire și capăt de perspec vă pentru spațiile interioare.

AN III

MOHORA IRINA

Fiind vorba despre o clădire cu parter comercial și locuire la partea superioară, am evidențiat acest lucru prin folosirea a două materiale contrastante pe fațadă, așezate în planuri diferite. La parterul clădirii a fost amenajat un spațiu comercial de 73mp cu spații adiacente, birou, depozitare, grup sanitar, și zona de primire cu o terasă acoperită. La etaj s-a propus camera de zi, locul de luat masa și bucătăria, dormitor matrimonial, dormitor și băile aferente. În același mp s-a amenajat și o mică terasă interioară de 8mp pentru o mai bună ven lație și luminare a spațiilor. La mansardă s-au amenajat cele două dormitoare ale copiilor, o baie și o cameră de joacă mul funcțională. În cadrul curții, garajul a fost retras față de aliniamentul de la stradă pentru a crea o mai bună separare în cadrul curții între spațiul semipublic și cel privat. Curtea a fost amenajată cu un bazin de apă, locuri de stat şi vegetaţie nou plantată.

SEMESTRUL II PROIECTARE

AN III

Liceu Economic (clasele IX-XII) Proiectul din semestrul VI s-a dorit a fi unul de dimensiuni medii ce adăposteşte un program de complexitate medie. Din dorinţa de a păstra tema în parametrii familiari opţiunea a fost şcoala. Pentru a dezvolta capacitatea de analiză, de integrare a rezultatelor analizei în cadrul deciziilor luate şi de argumentare a deciziilor, proiectul a început cu o scurtă analiză a amplasamentului. Deciziile spaţial-formale ulterioare, strâns legate de parametrii funcţionali impuşi de tema program rela v stufoasă, urmau să fie esenţialmente corelate cu rezultatele acestei analize. Sistemul construc v la alegere, a avut ca singură impunere o bună adaptare la cerinţele spaţial formale. Adaptare, ar putea fi în fapt cuvântul cheie în definirea cerinţelor acestui proiect: adaptarea formei la condiţiile de amplasament, adaptarea spaţiilor la nevoile impuse prin tema program, adaptarea structurii la cerinţele spaţial formale, etc.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Marius Hîrţa

AN III

BUFTEA ALEXANDRU

Amplasată pe strada Corbului din Timişoara, proiectul de şcoală şi-a dobândit dezvoltarea din dorinţa de a oferi ceva în plus zonei în care este amplasat. Lipsa spaţiilor publice calita ve, a redus calitatatea vieţii locuitorilor acestei părţi din oraş. Propunerea mea a dorit să ofere ceva în plus locatarilor pe lângă funcţiunea pe care o îndeplineşte ca unitate de învăţământ. Am renunţat la delimitarea pică prin garduri, preferând un joc de planuri, am condensat cât de mult posibil funcţiunile pice ale şcolii şi am dezvoltat o pietonală ce traversează situl transversal delimitând publicul de privat şi creând o arteră care conectează şi facilitează accesul locatarilor pe sit. Poziţionarea bibliotecii şi a sălii polivalente, am ales să o fac pe spaţiul dedicat publicului - formal este o piesă de puzzle ruptă din edificiul şcolii. Funcţional, şcoala oferă comunităţii o ins tuţie de învăţământ care facilitează accesul la cultură al localnicilor.

CIOCARLAN LAURA

AN III Având în vedere importanța programului și mărimea proiectului s-a propus împărțirea școli în două zone, una cu spații oferite comunității și cealaltă cu spații oferite elevilor. Legătura cu comunitatea este realizată prin introducerea unei pietonale care împarte școala în cele două zone menţionate anterior. De-a lungul acestei pietonale sunt propuse mai multe spații, piațetă, parc, care sunt des nate atât eleviilor cât și comunității. As el școala a fost împărțită în două volume conectate la etajul întâi printr-o pasarelă. Unul dintre volume găzduiește funcțiunile care aparțin strict de școală: clasele, sala de sport, birouri, grupuri sanitare etc. În mp ce în cel de-al doilea volum sunt amplasate funcțiunile care pot deservi și comunitatea, biblioteca, sala polivalentă și grupurile sanitare. La nivelul fațadei, dis ncția între spații se face prin propunerea de panouri glisante din tablă perforată de culori diferite.

AN III

CRAINIC OANA

Acest proiect propune realizarea unei școli formată din două volume despărțite de un traseu pietonal prin care se face legătura cu comunitatea. Volumul principal, mai mare atât în plan cât și în secțiune, adăpostește: biblioteca, sala polivalentă, depozitarea și grupurile sanitare, o parte din clase și birourile profesorilor. În proximitatea acestui volum este propusă o curte a bibliotecii și una pentru atelierul de desen as el încât în zilele cu temperatură ridicată unele ac vități se pot desfășura în aer liber. Cel de-al doilea corp al clădirii conține restul claselor, sala de sport și vesarele cu grupurile sanitare aferente. În proximitatea acestui volum este propusă o curte mai retrasă cu un teren de sport și o zonă de recreație sub forma unui amfiteatru verde. Şcolii i s-a creat o iden tate proprie prin amenajarea golurilor de pe fațadă în formă de pătrate de diferite mărimi și ro te, amplasate aleatoriu la diferite cote generânduse o fațadă dinamică.

AN IV

S B

S P

,B ,C

G I

D ,F

T L

,S R

C D

,D ,R

AN IV

B L

II S G

C R

,C C

,B I ,B T

D ,G

A B G I R

, R

-M

SEMESTRUL I PROIECTARE

Transit ECO - Hotel

AN IV

Ȋn vecinătatea Autostrăzii Arad-Timişoara-Deva „o firmă” nouă în domeniu propune realizarea unui hotel de tranzit . Aceasta are un set clar de cerinţe şi aşteaptă completarea temei şi o propunere de proiect din partea mai multor „birouri de arhitectură” dintre care să-şi aleagă viitorul proiectant. Tema propusă spre studiu include mai multe obiec ve didacce menite să creeze studenţilor noi abilităţi şi competenţe în paralel cu amplificarea celor existente. As el se urmăreşte: - înţelegerea cerinţelor beneficiarului, documentarea asupra programului de arhitectură, a norma velor, analizarea datelor obiec ve legate de sit şi conceperea unei teme de proiectare care să armonizeze aceste elemente. - crearea unui concept care să introducă în ecuaţie o abordare ecologică par cularizată la condiţiile locale - conceperea unei scheme funcţionale corecte în condiţiile creşterii complexităţii relaţiilor ce apar între elemente datorită înmulţirii purilor de funcţiuni prezente, a conflictelor posibile ce pot apărea prin intersectarea unor relaţii . - ierarhizarea corectă şi atrac vă, spaţială şi formală, plecând de la distanţa de la care obiectul abia se zăreşte, pe tot traseul până în cameră. - introducerea încă din faza de concept a unei abordări ecologice raportată la ciclul zi/noapte şi la cel anual determinat de ano mpuri, care să fie adecvată condiţiilor care afectează hotelul, să aibă rezolvări corecte din punct de vedere logic şi tehnic şi să contribuie la realizarea unei imagini de marcă pentru beneficiar. Se urmăreşte maximizarea folosirii iluminatului şi clima zării naturale, a obţinerii energiei şi apei din surse alterna ve în paralel cu măsuri de reducere a pierderilor de energie de orice p. - conş en zarea implicaţiilor ce decurg din integrarea structurii, sub toate aspectele enumerate, negocierea per nentă

cu proiectantul structurii, înţelegerea tridimensională a acesteia prin perspec ve în care structura este prezentată separat. - rezolvarea corectă a traficului auto în toate scenariile ce pot apărea, în paralel cu crearea unui parcaj subteran. - proiectarea în concordanţă cu norma vele de siguranţă la foc. Pe tot parcusul desfăşurării proiectului se va urmării integrarea tuturor elementelor discutate anterior prin interrelaţionarea lor şi rezolvarea conflictelor.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Claudiu Silvăşan

Conceptul Eco-Hotelului a pornit de la ideea exprimării vitezei, obiectul fiind amplasat lângă un drum de mare viteză. El este format din două corpuri de clădire legate între ele de un atrium scăldat în totalitate de lumină, bogat în vegetație și locuri de loisir. Printre trăsăturile eco se pot enumera u lizarea energiei solare captată cu ajutorul panourilor fotovoltaice, iluminarea și ven larea naturală și introducerea aerului împrospătat și umedificat printr-o pânză de apă.

AN IV

STARIS PETRU

MIHUTESCU_OVIDIU

AN IV

Elementul dominant compoziţional al obiectului de faţă este atriumul. În interior, acesta face legătura vizuală între spaţii şi este şi principalul spaţiu de socializare, iar la exterior este marcat în volumetrie printro excavaţie în volumul hotelului. Această excavaţie, pe faţada de sud îmi indică şi punctul principal de acces.

Conceptul inițial al proiectului a fost acela al unui volum străbătut de o pla ormă ce va crea diferite spații publice. Forma nu este una aleatorie, ea a evoluat și s-a modelat pe spațiile ce le adăpostește, consolele din faţă și din spate conturând spații publice exterioare. Apare o coajă de tablă perforată ce face posibilă păstrarea unei forme compacte, permițând în același mp o luminare adecvată.

AN IV

RUPACICI_OANA

PROIECT DE AMENAJARI INTERIOARE

Amenajare de interior a unei librări

AN IV

Materia Amenajare de interior are ca finalitate realizarea unui proiect de design de mobilier pe o temă aleasă de student după ce în prealabil întregul semestru s-au studiat istoria ornamen cii, mobilierului și tehnici de punere în operă a diverselor materiale. S-a urmărit atât dezvoltarea simțului este c şi crea v cât şi înțelegerea materialelor. S-a apreciat claritatea expunerii temei alese, originalitatea sa, metoda de lucru cu materialele alese.

Coordonator - Prof. Dr. Arh. Cris an Dumitrescu

Conceptul acestei amenajări de interior a unei librări se bazează pe relaţia dintre ORAŞ – NATURĂ – CARTE. Suntem înconjurați de peisaje citadine, dar mai puțin de verdeață. Suntem ocupați cu probleme existențiale, și prea puțin cu lectură. Suntem dependenți de agitația orașului, dar nu putem trăi fară liniștea naturii. Suntem liberi să ne exprimăm, dar nu o putem face fără a ne baza pe cărțile atotș utoare. Depindem de toate cele trei elemente strâns legate între ele în diferite feluri, dar întodeauna vom dori triumful naturii puterea lecturii. NATURA exprimată prin: folosirea lemnului masiv de stejar în nuanță naturală; forma organică a scaunelor; culuoarea scaunelor; ideea de a te cățăra pe un volum pentru a ci . ORAŞUL exprimat prin: materiale realizate de om (panouri compozite de PVC); profile de oraș pe pereți; sistem cartezian și minimal de realizare a mobilierului. CARTEA exprimată prin prezența sa.

AN IV

MOLIN RUXANDRA

TRIPSA SILVIA

AN IV

Provocarea proiectului a fost de a crea o amenajare reversibilă, eficientă din punct de vedere economic şi cu un efect vizual spectaculos. S lul abordat este unul minimal, obţinut prin combinarea a PAL-ului alb, betonului aparent şi accentelor date prin pielea colorată. Pentru a obţine unitate am decis să plachez pereţii ambelor încăperi cu pal alb cu substracţii dedicate expunerii cărţilor, alcătuind as el o compoziţie pozi v-nega v. Printr-o serie de pla orme se generează o serie de spaţii mul funcţionale adiacente ac vităţii de librărie: amfiteatru, scenă, locuri de stat, loc de servit ceaiul.

Amenajarea propusă doreşte să revitalizeze un spaţiu momentan folosit ca depozitare, aflat la subsolul unei clădiri istorice. Spaţiile vor fi puse în valoare atât prin însuşi tema proiectului, cât şi prin amenajarea propusă care face din spaţiul viitoarei librării un spaţiu plăcut, ideal pentru relaxare. Urmărind tema, conceptul acestei amenajări se bazează pe legătura strânsă dintre om şi carte într-un mod dinamic. As el sunt propuse spaţii des nate depozitării cărţiilor, dar care sunt folosite de oameni ca locuri de stat. Întreg spaţiul este unul dinamic, care se transformă, dar care în acelaşi mp reprezintă şi tema ca amenajării şi anume “Librărie de arhitectură”. Materialele folosite dar şi modalitatea de iluminare fac din librărie un mediu atrac v şi relaxant.

AN IV

CANDROI COSMIN MIHAI

PROIECT RESTAURARE

Refuncţionalizarea Fabricii de oţet din Margiana

AN IV

Arhitectura industrială mai cuprinde încă în Banat un fond construit valoros, ce include construcţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi de la începutul secolului trecut, între care se află şi fabrica de oţet din Margina, construcţie reprezenta vă pentru dezvoltarea industrială a zonei Făgetului în secolul XX. Dintre corpurile construite începând cu anul 1912, se detaşează prin calitatea arhitecturală volumul fabricii şi câteva clădiri anexă, care conturează un ansamblu coerent, ce merită să fie pus în valoare. Starea de conservare deficitară, datorată dezafectării şi lipsei de întreţinere, ridică atât problema refuncţionalizării, cât şi pe cea a intervenţiei pentru remedierea degradărilor şi accentuarea elementelor de interes. Pentru revitalizarea acestui obiec v industrial, s-a propus studenţilor anului IV un studiu desfăşurat în două etape: I. O fază de cercetare, cu analiza valorii istorice şi caracteris cilor arhitecturale ale existentului, care să permită aprecierea arhitecturii sale în raport cu specificul contextului construit şi cu tendinţele şi nevoile funcţionale ale zonei. II. O fază de propunere, care să indice soluţia aleasă pentru refuncţionalizare şi modul de intervenţie pentru recuperarea şi accentuarea elementelor valoroase ale clădirilor.

Coordonator - Conf. Dr. Arh. Liliana Roșiu

În cadrul acestui proiect s-a propus restaurarea și refuncționalizarea fabricii de oțet din localitatea Margina care se află în prezent într-o stare avansată de degradare. Din cauza lipsei de întreținere și dezafectările efectuate în cadrului complexului, cladirii principale îi lipsește parțial acoperișul, lipsesc toate ferestrele și o parte din pereții interiori sunt degradați. Soluția proiectului reprezintă inserția de funcțiuni publice și de facilități vinicole care să genereze un punct de atracție. As el la parterul clădiri s-au propus următoarele funcțiunii: sală de primire, bibliotecă, birouri, sală conferințe, pregă re degustor de vin și bucătar, sală butoaie, sală cu mașinăriile de producție, sală cu suveniruri. În același mp s-a propus transformarea fostului coș de fum într-o centrală eoliana as el încurajând noua direcție de dezvoltare sustenabilă a ansamblului. Prin amenajarea spațiului exterior s-a dorit obținerea unu parc informa v cu privire la județul Timiș. Acest parc redă imaginea județului Timiș prin intermediul aleilor pietonale și a copacilor care urmăresc drumurile existente. În cadrul parcului se regăsesc diferite puncte info cu privire la orașele existente în județ precum și a diferitelor elemente valoroase precum biserici de lemn, stațiuni, lacuri.

AN IV

BOTICI A. DORGO R. SUPROVICI M.

CARSTEAN G. CRACIUN I. GHINITA A.

AN IV

Proiectul de restaurare al fabricii de la Margina vine ca o propunere de revalorificare și reevaluare a unei clădiri cu un bogat conținut istoric, foarte important pentru regiune, care însă în mp cade în uitare, aflându-se de-a lungul mpului într-o con nuă stare de degradare. Pentru revigorarea atât a construcției cât și a spațiului exterior acesteia, o nouă funcțiune devine o necesitate. Soluția se materializează prin propunerea unui centru ce combină facilități vinicole, cu zone de agrement și cazare care poate funcționa atât ca și centru de producție independent cât și ca pla ormă de expunere pentru întreg ținutul. În cadrul proiectului o atenție deosebită a fost acordată relației cu trecutul, una dintre săli fiind transformată într-un muzeu interac v al oțetului.

Baza Spor vă Margina 10 Proiectul de refuncționalizare pornește de la premisele op miste ale unei inves ții majore. Propunem refuncționalizarea fostei fabrici de oțet și a unei suprafețe considerabile din perimetrul acesteia ca bază spor vă de interes regional prin facilități accesibile permanent, în mpul anului. Restaurarea înseamnă remedierea degradărilor și recalibrarea spațiilor interioare și exterioare pentru a acomoda noile funcțiuni. În proiectul major, la scara întregii commune, este inclusă și reabilitarea stadionului de fotbal. Propunerea înseamnă respectarea tramei regulate a structurii în amenajarea terenului și discreția corpurilor de legătură și a pavilioanelor, precum și păstrarea unui muzeu în corpul principal și refuncționalizarea altor cinci clădiri din cadrul ansamblului.

AN IV

BENDELIC A. DANCIU M. MIHUTESCU O.

SEMESTRUL II PROIECTARE

Pavilion expozițonal

AN IV

Pe axa pietonală propusă spre realizare ce va lega Piaţa Unirii de Iulius Mall se propune un pavilion expoziţional între calea ferată (pe sub care se va realiza o subtraversare) şi viitorul Inel 2 de circulaţie (care va fi traversat conform unei soluţii propuse). Proiectul propune, pe lângă tema principală de expunere, trei teme majore: - introducerea în proiectarea parametrizată - conceperea unei structuri care să răspundă logic formei alese, realizarea tridimensională a acesteia şi prezentarea ei separat. - con nuarea procesului început în semestrul I prin introducerea încă din faza de concept a unei abordări ecologice, adecvarea soluţiilor la ciclul zi/noapte şi la cel anual determinat de ano mpuri, rezolvarea corectă din punct de vedere logic şi tehnic. Ȋn aceiaşi logică se urmăreşte maximizarea folosirii iluminatului şi clima zării naturale, a obţinerii energiei şi apei din surse alterna ve în paralel cu măsuri de reducere a pierderilor de energie de orice p. Pe lângă acestea se urmăreşte în con nuare: - documentarea asupra programului de arhitectură şi a cerinţelor care decurg din funcţiunea de expunere, a norma velor, analizarea datelor obiec ve legate de sit şi conceperea unei teme de proiectare care să armonizeze aceste elemente. - crearea unui concept care să genereze un landmark în zonă - ierarhizarea corectă şi atrac vă, spaţială şi formală, ţinând cont de dinamica parcursului pietonalului şi a spaţiului interior. - rezolvarea corectă a traficului auto şi pietonal în toate scenariile ce pot apărea, în paralel cu crearea unui parcaj subteran.

- proiectarea în concordanţă cu norma vele de siguranţă la foc. Dobândirea unor abilităţi superioare de proiectare parametrizată va înlătura pe viitor orice barieră legată de volume complexe şi de realizarea lor 3D.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Claudiu Silvăşan

Soluţia propusă pentru centrul expoziţional este o arhitectură biomorfică, inspirată din celulele diatomice, care au o structură spectaculoasă şi o fluiditate a masei corpului. Deoarece terenul este amplasat întrun ţesut urban în care polul principal e mall-ul, se prevede un pietonal ce porneşte din Piaţa Unirii, străbate situl pe care se operează, punctul terminus devind centrul comercial. Pe parcursul acestor linkuri se formează o piaţetă publică ce interferează cu expoziţia exterioară a pavilionului devind un bazin colector al celor implicaţi în traseu.

AN IV

RUSAN RALUCA

DANCIU_MIHAI_IONUT

AN IV

Soluţia pentru pavilionul expoziţional se bazează pe poziția favorabilă a ansamblului pe viitoarea axă pietonală Cetate - Facultatea de Arte – Mall și bifurcația opțională către strada Aradului. Conceptul face referirea la o movilă secționată de fâșii care preiau orientarea străzilor din Cetate, iar aparatul de acces, ca și pietonalul, sunt axate pe rampa de acces în Mall. Conceptul ecologic se bazează pe u lizarea maximală a caracteris cilor terenului: orientare către Sud și circulații de masă atmosferică.

Pavilionul exposiţional este amplasat în orașul Timișoara, în vecinătatea centrului comercial Iulius Mall. Am ales folosirea unei structuri biomorfice neconvenționale, din s clă și panouri metalice, care ajută la diminuarea percepției masivității volumului de la nivelul ochiului. În interior spațiul expozițional cu forme curbe, în întregime deschis, face ca la fiecare expoziție să se creeze o nouă arhitectură. Din dorința ca zona să trăiască și după încetarea ac vității expoziției pavilonare, am ales ca pietonalul ce leagă Piața Unirii de Calea Aradului să treacă chiar prin ”inima” sitului, pe sub construcția propusă.

AN IV

CARSTEAN GEORGEANA

PROIECT URBANISM Principii de ex ndere sustenabilă a unei localităţi rurale Urseni, Aglomerarea Urbană Timişoara, Judeţul Timiş

AN IV

Se propune crearea unor scenarii de ex nderea sustenabilă a satului Urseni, ţinand cont de parametrii economici, ecologici şi sociali şi urmărind integrarea acesteia în iden tatea cultural-morfologică a aşezării existente. Scopul acestui exerciţiu îl cons tuie iden ficarea celor mai eficiente mijloace, procedee şi strategii de abordare în ex nderea unei localităţi rurale. Se urmăreşte înțelegerea de către studenţi a relaţiilor dintre aşezăriile rurale, noile ex nderi imobiliare şi elementele cadrului natural, logica socială, economică, ecologică, crea vitate, simțul aventurii, curiozitatea. Direcţia şi locaţia ex nderii sunt în relaţie cu polul urban major Timişoara, cu elementele naturale - albia majoră a râului Timiş şi canale de irigaţii, desecări, elemente construite - calea ferată existentă, zonele construite existente, prin connutatea reţelelor stradale existente, etc. U lizarea terenului se va stabilii în funcţie de legislaţia în vigoare. Studiul cuprinde analiza situaţiei existente şi prezentare propunerilor sustenabile de dezvoltare. Ac vitatea s-a desfăşurat în colec ve de câte 3 studenți pentru a deprinde munca în colec v, urmărindu-se capacitatea studenţilor de comunicare cu actorii ce iau parte în această acțiune, capacitatea de cercetare, analiză, decizie, capacitatea de rezolvare a problemelor reale ale unei comunităţi existente, capacitatea de a comunica cu locuitorii zonei şi de a le înțelege nevoile prin implicarea în viața unei comunităţi, etc. Criterile de evaluare sunt funcţie de înţelegerea modalităţii de raportare la caracteris cile amplasamentului şi de jus ficarea corectă şi per nentă a deciziilor luate.

Coordonator - Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav

Pentru observarea elementelor care pot ajuta satul să se dezvolte sustenabil s-a inteprins o analiză treptată, de la scară macro la detaliu a contextului existent. Pentru o abordare sustenabilă a ex nderii se plecă de la drumurile agricole (în prezent), viitoarele străzi locale și colectoare în unitățile de vecinătate nou create, având însă în vedere direcția și sensul vectorilor de potențială dezvoltare. Ex nderea reprezintă un racord inexistent în prezent între sat și albia râului Timiș, de-a lungul căruia se în nde zona de agrement Natura 2000. Tipologiile de locuințe respectă un format clasic, cu mențiunea adaptării la sit datorită limitelor de parcele și a drumurilor agricole. Un punct important îl cons tuie și amenajarea unor suprafețe verzi publice relaționate și interconectate între ele, care adăpostesc locuri de joacă pentru copii, locuri de stat, spații pentru picnic și petrecerea mpului liber etc. Aria protejată, de-a lungul râului Timiș, are un regim special, în sensul că aceasta va deveni un pol de atracție major în trasarea unei axe spre Timișoara care să traverseze și să inglobeze Urseni-ul. Facilitățile de agrement necesare a fi amenajate vor reprezenta un pilon în dezvoltarea economică și socială a satului. Această dezvoltare pas cu pas va deveni as el o dezvoltare sustenabilă.

AN IV

CALCIU A. OARCEA C. DANCIU M.

AN IV

AN V

G M

V A

M C

,F ,I

,S R

-M

AN V

S P

II G ,M

V C

,A ,M

,I ,F

M C

R -

,F V

S D V

M ,M

SEMESTRUL I PROIECTARE

Centrul pentru Arhitectură, Arte şi Peisaj, Fârdea, judeţul Timiş

AN V

Conţinând un studiu urbanis c din semestrul anterior, în cadrul disciplinei URBANISM, anul 4, studenţii au aprofundat un amplasament din comuna Fârdea, în imediata vecinătate a lacului SURDUC. Tema de proiectare a avut în vedere adăpos rea unor ac vităţi comune Facultăţii de Arhitectură, a celei de Arte, Hor cultură şi Silvicultură, specializarea Peisagis că, Ordinului Arhitecţilor, Registrul Urbaniş lor, Uniunii Ar ş lor Plas ci şi Asociaţiei Peisagiş lor din România. Printre aceste ac vităţi menţionăm: - conferinţe, seminarii, fes valuri - workshopuri, expoziţii, tabere de creaţie - training şi cercetare - prac ci studenţeş - cursuri, pregă re profesională con nuă, etc. Numărul de persoane avut în vedere a fost de cca. 150, ansamblul a presupus atât cazare cât şi alimentaţie publică. Printre obiec vele urmărite amin m: - realizarea unui ansamblu peisajer, mul centric, liber, organic, integrat locului, cu protejarea şi integrarea tuturor elementelor naturale; - realizarea unei arhitecturi sustenabile, având în vedere cei patru parametri majori: culturali (atmosferă, siluetă, proporţie, etc), sociali, ecologici (greenbuilding, carbon O, arhitectură pasivă, etc), economici; - realizarea unei arhitecturi fezabile din punct de vedere tehnic – structural.

Coordonator proiectare - Conf. Dr. Arh. Vlad Gaivoronschi

AN V

VELICIU IOAN, TOVISSI MARTON, MESA ARENAS

Centrul de arhitectură, arte și peisagis că este locul unor ac vități crea ve adresându-se și comunității locale, facilitând interacțiunea culturală. Compoziția se bazează pe implementarea unui „arc” natural care camuflează funcțiunile sociale, deasupra căruia se așează corpul des nat cazării, care oferă perspecve largi înspre zona lacului Surduc. Parterul, zona publică se împarte în spații de p celulă – camere propriu-zise care adăpostesc funcțiuni închise care nu se relaționează în mod special cu exteriorul și au rolul structural de a susține dala masivă a acoperișului.

DIHEL DIANA, NARITA ALINA, GARCIA JAVIER

AN V Acest proiect este un centru pentru arte arhitectură şi peisaj, de la marginea comunei Fârdea, şi a pornit de la idea de a crea o clădire care să fucţioneze ca un organism viu. În acelaşi mp am dorit să integrăm clădirea în cadrul natural, as el am ajuns la o volumetrie care ia naştere din teren. Arhitectura devine în sine forma de relief. Pentru a minimiza amprenta de carbon a clădirii am ales să acoperim întreg ansamblul cu o bandă con nuă verde. Sub această bandă se desfăşoară clădirea propriuzisă, care este compusă dintr-un joc de paralelipipede care adăpostesc funcțiunile.

AN V

ARDELEAN ZENO, TAMASAN MARIA

Soluţia arhitecturală are în vedere rezolvarea conflictului dintre scara construcţiilor din satul Fârdea şi scara (uriaşa) a Centrului pentru Arte, Arhitectură şi Peisagis că. Abordarea proiectului constă în conceptualizarea termenului de mutație gene că şi transpunerea sa în mul ple layere la nivel este c, funcţional şi structural. Se creează o mutaţie în mod concentric, pornind de la nivel macro (trama satului) şi terminându-se la nivel micro, prin „mutaţia” arhe pală a locurilor de cazare. De asemenea, se caută adăpos rea a mai multor puri de ateliere: sculptură, pictură etc.

PROIECT URBANISM

Propuneri şi strategii pentru zona de dezvoltare Calea Buziasului din Timișoara

AN V

Studiul con nuă analizele din anii anteriori pe una din zonele industriale din Timişoara cele mai afectate de recesiunea industrială şi anume Calea Buziaşului şi se realizează prin punerea în prac că a prevederilor Chartei de la Leipzig 2007. Studiul a început prin documentare, realizarea unui studiu pe layere a principalelor elemente caracteris ce ale zonei (încadrareara, vecinătăţi, căi de acces, funcţiuni, etc.), stabilirea parametrilor funcţionali, studiu al unor prac ci / intervenţii asemănătoare din Europa şi a con nuat prin realizarea unui PUZ pentru zona studiată în conformitate cu legislația în vigoare, predată la materia Drept urban împreună cu realizarea unei soluții 3D, volumetrice, pentru PUZ-ul propus. Ac vitatea a fost desfăşurată pe grupe de 3 studenţi. Recomandarile au fost: folosirea abordării integrate în dezvoltarea urbană prin „programe de dezvoltare urbană integrată pentru oraş în întregimea sa”; crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate; modernizarea reţelelor de infrastructură şi creşterea eficienţei energetice; inovaţie pro-ac vă şi poli ci educaţionale; consolidarea economiei locale şi a poli cii locale legate de piaţa forţei de muncă; poli ci de educaţie pro-ac vă şi pregă re pentru copii şi neri şi transport eficient. Criteriile de judecare au fost capacitatea de a lucra în colecve mari, mijlocii şi individual, capacitatea de comunicare cu actorii ce iau parte în această acțiune, capacitatea de cercetare, analiză, decizia, capacitatea de rezolvare a problemelor reale în rezolvarea prosperităţii economice, echilibrului social şi a unui mediu, capacitatea de a comunica cu locuitorii zonei şi de a le înțelege nevoile, implicarea în viața unei comunităţi excluse din viața orașului pentru reintegrarea ei, răspunsul problemele reale ale locuitorilor, logica socială, economică, ecologică, crea vitate, simțul aventurii, curiozitatea.

Coordonator - Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav

Proiectul propus vizează revitalizarea unei ample zone industriale, actualmente abandonată, situată în orașul Timișoara, în proximitatea car erului istoric Fabric, și transformarea acesteia într-un pol ac v la nivel urban. În acest sens, se propune amenajarea unui ansamblu mul funcțional, ce adapostește deopotrivă funcțiuni comerciale, birouri și locuințe. Ocupând frontul stradal către Calea Buziașului, clădirile de birouri, prevăzute cu partere comerciale, devin interfața întregului ansamblu în raport cu artera de circulație, cons tuinduse totodată într-o barieră fonică, ce protejează interiorul parcelei, ocupat de locuințe colec ve. În sfârșit, clădirile însele sunt amplasate as el încât să genereze spații publice de p piațetă, conectate între ele prin promenade pietonale.

AN V

AVRAMUT F. BADESCU S. CIOATA A’.

CORNEANU L. HAJDU B. ISTOC S.CASANOVA P.

AN V

Pentru a genera o soluție cât mai completă s-a inteprins o analiză treptată, de la scară macro la detaliu a contextului existent. Această analiză a însemnat studierea relațiilor sit – zone importante ale orașului: zona centrală, complexul studențesc, Iulius Mall, gara de nord, cât și a relației sit cai de acces principale în municipiul Timișoara. Pentru a genera o soluție cât mai coerentă a fost studiat și Planul Urbanis c General al municipiului Tmișoara. În urma acestor analize s-a propus păstrarea a celor opt blocuri existente și a clădirilor industriale care fac parte din complexul Guban și Bana m. Au fost realizate 12 cvartale prin prelungirea străzilor învecinate arealului studiat. Au fost propuse trei puri de zone: zone preponderent cu funcțiuni mixte, zone cu construcţii preponderent birouri și zone cu construcţii comerciale. Bilanțul funcțiunilor propuse este următorul: 35% suprafață spaţiu verde, 29% suprafață posibilă construire clădiri cu funcțiuni preponderent comerciale, 15% suprafață posibilă construire preponderent birouri, 15% suprafață posibilă construire clădiri cu funcțiuni mixte, 6% suprafață totală căi de circulație (auto, trotuar, piste pentru biciclete). Au fost propuse mai multe puri de profile stradale care variază între 35m și 12m lățime.

În prima fază a proiectului a fost realizată o analiză a situației existente pe sit, a vecinătăților și chiar și la nivelul orașului având în vedere mărimea și importanța zonei studiate. În cadrul acestei propunerei s-a ținut cont de relația cu zonele importante ale orașului: zona centrală, Piața Operei, Piața Traian, Iulius Mall, centrul de afaceri piața 700, Gara de nord căt și de zonele învecinate ale sitului: complexul studențesc, fabrica Guban, fabrica Bana m, fabrica Procter & Gamble, fabrica Draxlmaier, fabrica A.E.M. și stadionul Dan Păl nișan. Un alt element foarte important care a fost luat în calcul este Calea Buziașului, una din arterele cele mai importante ale orașului care reprezintă limita sitului în zona de est. S-a propus păstrarea doar a câteva clădiri industriale existente pe sit, a celor opt blocuri construite în anii 80 și a noii Universități ˝Ioan Slavici˝ construită recent. Zona a fost împărțită în 15 cvartale delimitate de prelungirea străzilor existente la limita sitului: str. 1 Decembrie, str. Prof A. Păunescu, str. Cerna etc. Funcțiunile au fost distribuite as el: 25% - căi de comunicație, 23% - locuire, 23% birouri, 9% - ins tuţii publice, 8% spaţii verzi, 5% - comerț, 3% - ins tuţii cu caracter social și de recreere, 2% - ins tuţii cu careacter cultural, 2% clădiri puntru învățământ.

AN V

SAS ANDREEA, SURU RALUCA, WINKLER DORIS

SEMESTRUL II PROIECTARE

AN V

I - Centrul de Informare şi Comunicare DOCUMENTA, Kassel, Germania

II - Imobil de birouri, zona Calea Buziaşului, Timişoara

Tema de proiect alterna vă a fost cea des nată unui centru de informare şi comunicare adiacent marelui eveniment care îl cons tuie Expoziţiile DOCUMENTA din oraşul Kassel, organizate împreună cu Muzeul Fridericianum. Tema a fost cuprinsă in cadrul unui concurs internațional des inat studenților arhitecți; în acest fel, și studenții noștri au fost favorizați pentru a par cipa la acest concurs, beneficiând și de corecturile cadrelor didac ce din facultatea noastră. Centrul de informare şi comunicare DOCUMENTA a trebuit ințeles ca un spaţiu hibrid şi temporar, care adăposteşte mai multe blocuri spaţiale şi funcţionale pe durata de 100 de zile ale expoziţiei. Programul spaţial stabilit a fost rezultatul a mai multor experienţe obţinute de Documenta şi Muzeul Fridericianum Veranstaltungs-GmBH pe parcursul evenimentelor trecute, şi a mai multor dorinţe pentru viitor. Studenții au trebuit să dezvolte o viziune care a trebuit să îndeplinească nu numai cerinţele funcţionale, ci să transforme întreaga infrastructură într-un archipelago în jurul celei mai mari expoziţii din lume de artă contemporană, pe care vizitatorul să o poată experimenta. Aici se întâlnesc persoane din cele mai diferite ţări, înainte sau după vizitarea expoziţiei DOCUMENTA, pentru a obţine informaţii despre eveniment sau pentru schimb de impresii.

Proiectul a propus studenţilor studiul unui program complex, având ca dominantă funcţia de clădire de birouri pentru închiriere de clasă A. Scopurile urmărite de acest proiect, care la rândul său a conţinut un studiu efectuat în semestrul anterior la disciplina URBANISM, au fost următoarele: - integrarea clădirilor în cadrul unui peisaj complex, ţinând cont de studiul urbanis c iniţial şi de interpretarea sa cri că; - interpretarea raportului obiect-ansamblu; - verificarea înţelegerii conceptelor, principiilor ce călăuzesc procesul de proiectare; - inves garea materialelor de construcţie a sistemelor de modulare, dimensionare şi asamblare ale acestora în raport cu soluţia aleasă şi conş en zarea implicaţiilor acestor coordonate asupra soluţiei arhitecturale alese; - înţelegerea rolului unor desene şi precizări exacte pentru cei ce vor urma să le execute pe şan er; - înţelegerea normelor şi standardelor, a legislaţiei în vigoare precum şi a constrângerilor economice inerente procesului inves ţional; - înţelegerea procesului de proiectare cu conotaţiile sale ş inţifice şi ar s ce deopotrivă; - fluenţa limbajului tehnic şi arhitectural specific clădirilor de birouri, ţinând cont de posibila atmosferă a întregului ansamblu; - înţelegerea necesităţii unei arhitecturi de p „energy saving – carbon zero”; - exersarea dialogului şi a lucrului în echipă.

Coordonator proiectare - Conf. Dr. Arh. Vlad Gaivoronschi

AN V

CIOATA ADELINA, TOVISSI MARTON

Construcția temporară are un mesaj puternic și un caracter experimental. Rolul ei este complex: acoperă funcțiunile necesare, creând un spațiu primi v, definit de două suprafețe. Ea funcționează în același mp ca deal ar ficial, o recuzită de teatru - tribună sau scenă. Ea are o față „naturală”, spre piață și parc și una „urbană”, către zona construită. Forma este generată de o operație foarte simplă: o tăietură într-o suprafață plană, iar deschiderea acesteia generează accesul. Placa este susținută de o pădure de stâlpi, generând un spațiu fluid, unde funcțiunile se suprapun.

BISTREAN IULIA,BORGOVAN ARINA

AN V Propunerea unui ansamblul de clădiri de birouri pe fosta zonă industrială de pe Calea Buziaşului ia în considerare rezolvarea problemelor existente precum traficul intens, lipsa de conec vitate cu alte zone ale oraşului precum şi lipsa locurilor de parcare şi a spaţiului verde. Clădirea de birouri a fost concepută ca un organism “viu” ce răspunde prin forma şi funcţiunea sa mediului urban şi celui natural. Clădirea trăieşte prin epiderma sa având implementate noi echipamente de producere a energiei regenerabile cu ajutorul panourilor fotovoltaice şi suprafeţe înverzite în planul faţadelor ce devin grădini publice.

AN V

MUNTEAN IULIA,_MORAR DIANA

Pornind de la existenţa stadionului Dan Pal nişanu, Timişoara, care reprezintă un pol de atracţie, am creat un ax principal pe direcţia vest-est în capătul axului, formându-se un al doilea pol, cel cu ansamblul clădirilor de birouri, creând diferite evenimente pe parcursul traseului. Urmărirea creării unei succesiuni plin gol, opac - transparent, prin folosirea betonului aparent în relaţie cu s cla clară. Aplicarea unui sistem de panouri movibile care permite accesul pe terasele obţinute din glisarea nivelelor.

PROIECT RESTAURARE

Refuncţionalizare Turn de Apă Str. Gh. Bariţiu - Timişoara

AN V

Arhitectura industrială deţine în Timişoara un fond construit valoros, ce include construcţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi de la începutul secolului trecut, o parte din ele fiind cuprinse în Lista monumentelor istorice sau protejate prin reglulamente PUG. În această categorie se înscriu şi cele două turnuri de apă din Timişoara, ce cons tuie dominante urbanis ce ale car erelor Fabric şi Iosefin, construcţii proiectate de arhitectul Szekely Laszlo într-o arhitectură de început de secol, funcţională, robustă, cu detalii minuţios tratate. Recunoaşterea importanţei acestor monumente de arhitectură industrială a dus în anii din urmă la conturarea unor idei privind punerea lor în valoare prin introducerea în circuit turis c. Studenţilor anului V li s-a propus spre studiu turnul de apă de pe strada Gh. Bariţiu, care, amplasat în vecinătatea malului Begăi, cons tuie un element de interes pentru reabilitarea contextului urban generat de canal. Starea de conservare rezultată din dezafectarea sa şi din lipsa unor lucrări de întreţinere a ridicat atât problema refuncţionalizării, cât şi pe cea a intervenţiei pentru remedierea degradărilor şi accentuarea elementelor valoroase. În acelaşi mp, s-a pus problema corelării monumentului cu întregul său context urbanis c şi arhitectural, mo v pentru care s-a încercat studiul în corelare cu proiectul de amenajare peisageră al anului V, desfăşurat în aceeaşi zonă. Proiectul de restaurare a cuprins: I. O fază de cercetare, cu analiza valorii istorice şi caracteris cilor arhitecturale ale existentului, care să permită aprecierea arhitecturii turnului de apă în relaţie cu specificul contextului construit al zonei şi inventarierea degradărilor şi cauzelor care le-au determinat. II. Propunerea de refuncţionalizare pentru a deveni un element polarizant în zonă şi soluţia de conservare pentru recuperarea şi accentuarea elementelor valoroase ale turnului.

Coordonator - Conf. Dr. Arh. Liliana Roșiu

Pentru restaurarea turnului de apă din car erul istoric Iosefin, s-a propus refuncționalizarea acestuia într-un muzeu dedicat ș inței și tehnologiei. Această refuncționalizare semnifcă transformarea parterului în mediatecă, librărie și cafenea în mp ce tronsonul ver cal este dedicat muzeului de experimente. Partea superioară a turnului este refuncționalizată ca: punct de observație, spații proiecții filme ș ințifice și experimente, spații experimente sunet și o cafenea. Circulația pe ver cală în interiorul turnului este realizată prin intermediul unei scări circulare perimetrale în cadrul segmentului median al turnului, în mp ce în vârf aceasta este amplasată central, as el realizânduse o atmosferă dinamică de-a lungul traseului. Pentru o percepere mai bună a înălțimii turnului planșeele din segmentul median sunt transparente. Pentru acest detaliu s-a folosit s clă structurală susținută de o structură de metal.

AN V

LASCOIU MARTIN DAN ALEXANDRU

CORICI OANA CORINA

AN V

Reabilitarea Turnului de Apă din car erul Iosefin în AQUARIUMC A F E N E A - B E LV E D E R E . Pentru revitalizarea acestui obiec v industrial și integrarea sa în circuitul funcțional al orașului, cât și al traseului propus la analiza anterioară este necesară o funcțiune suficient de interesantă, dinamică, unică în zonă, cât și profitabilă, care să atragă turiș și în general să anime o zona mai neprietenoasă a orașului. În această maniera propunerea mea pentru refuncționalizarea Turnului de apă este AquariumCafenea-Belvedere, un spațiu des nat prezentării unei expoziții permanente de faună si floră acva că, un acvariu modern al secolului XXI, care să cons tue un punct de referință în privința atracției turis ce a orașului Timișoara, cu un punct de belvedere în lanternoul existent și o cafenea pe pla orma de sub rezervor, care oferă de asemenea un punct de belvedere interesant de-a lungul canalului.

Timişoara este organizatoarea Campionatului Național de Escalada pe Structură Ar ficială din anul 2005, fiind mândra organizatoare a acestei compe ţii încă de atunci, datorită peretelui arficial de căţărare din incinta Iulius Mall, cel mai înalt din ţară, cu o înalţime de circa 14m. În afară de peretele din incinta Iulius Mall, mai există doar o singură sală de căţărari. O altă lipsă majoră a oraşului Timişoara este numărul scăzut de puncte de belvedere, având totuşi un potenţial ridicat datorită reliefului plat al oraşului ce permite percepţii perspecvice indepărtate şi largi. As el, deschizând turnul spre publicul mişorean, cât şi cel naţional şi internaţional prin realizarea unei săli de escaladare pe perete ar ficial cu posibilitatea unui punct de belvedere, turnul de apă din Iosefin ar putea deveni un nou simbol al oraşului, animând car erul Iosefin şi oferind posibilitatea prac cării pe tot parcursul anului a unui sport cu o mare căutare.

AN V

TRINCA CRISTIAN MIHAI

PROIECT PEISAGISTICA

Amenajarea malului canalului Bega - Turn de Apă zona Iosefin

AN V

Tema proiectului de peisagis că din acest an propune studenților o zonă amplă de studiu care are ca punct central turnul de apă de pe splaiul N.Titulescu – unul dintre “monumentele uitate” ale Timișoarei și posibil pol de atracție în strategia de revitalizare a malurilor Begăi. Tema urmărește trei obiec ve: - o intervenție asupra zonei malului din proximitatea monumentului (stație de vapore o, tratarea peisageră a taluzului, rezolvarea relației apă – taluz –circulație –spațiu public acces turn); - amenajarea străzii Gh. Barițiu (funcțiuni publice adecvate zonei pentru revitalizarea spațiului public, rezolvarea circulației și amenajarea spațiilor verzi); - amenajarea spațiului public din proximitatea turnului de apă (s-a urmărit o conlucrare cu proiectul de restaurare).

Coordonator - Prof. Dr. Arh. Smaranda Bica

AN V

ISTOC SIMONA, HAJDU BRIGGITTA

Noi gândim totul în curbe.

MUNTEAN IULIA, MORAR DIANA

AN V Din punct de vedere formal şi funcţional, având în vedere lungimea străzii şi monotonia din zona s-a mers pe forme curbe concave si convexe. S-au folosit foarte mult contraste, chiar şi în cazul vegetaţiei, urmărindu-se o separare a circulaţiei auto de cea pietonală, între circulaţia pietonală şi zonele adiacente caselor, formându-se as el o trecere de la public la privat. Pe malul Begăi s-a dorit o amenajare liberă, în relaţie cât mai bună cu apa, fiind modificat taluzul, s-au introdus pietonale la diferite cote, piste de biciclete, locuri de stat, mixaje florale, alternând cu zonele minerale corespunzătoare turnului, strazii și podului.

AN V

ARDELEAN ZENO, LUPASCU COSMIN

Conceptul proiectului a fost să creăm un spațiu fluid folosind un singur element geometric, elipsa, care este u lizată pentru a crea o serie de rondouri, bănci, “dealuri” și spații semiprivate. Folosind această unealtă simplă am reușit să desparțim fluxurile între cele două maluri ale Begăi, pentu o mai bună circulație. Podul urmează aceeași formă organică, creând o mișcare dinamică și totodată zone de repaos și puncte de belvedere. Plantele pe care le-am ales protejează împotriva vântului dominant de iarnă și oferă umbră în mpul verilor călduroase.

AN VI

,B V

I M

V D

AN VI

SEMESTRUL I PROIECTARE

Proiectare regenerare comunitatea Kuncz

AN VI

Experimentul a constat în abordarea comunităţii Kuncz, zonă defavorizată din Timişoara, în anul universitar 2009-2010, ca proiect al atelierului de arhitectură sem. 11, coordonat de arh. Radoslav R. Studiile studenţilor au fost elaborate în colec ve de 3-4 persoane sub îndrumarea arh. Demetrescu B., arh. Brebe L., arh. Butnărescu V. Comunitatea urbană aleasă spre studiu este una aparte în peisajul mişorean fiind evitată de locuitori din vecinătăţi, de locuitorii oraşului, de autorităţi, văzută ca “rău famată”. Din aceste mo ve ea are limite fizice foarte clar definite, din care cea cu elementul natural-apa a fost asimilat în propunerile majoritare ca element principal. Ea a rămas singura comunitate mişoreană care şi-a păstrat mul culturalismul cu un amestec de etnii pic Timişoarei de început de secol XX (germani, maghiari, români - şi aceş a veniţi din toate părţile Romaniei după 1990, sârbi, rromi, etc) şi care în principiu şi-a menţinut un mod de convieţuire convenabil interetnic. Metodologia aplicată la primele faze a fost formată din pregă rea teore că şi psihologică în şcoală (pentru pătrunderea studenţilor într-un mediul închis şi posibil os l), din analiza pe teren, captarea de date, în primul rând prin ches onare, iden ficarea problemelor de către studenţi, iden ficarea priorită lor cetăţenilor, a specialiş lor (sociologi, arhitecţii, juriş , etc), a administraţiei locale, a poli cienilor, stabilirea responsabilităţii şi obligaţiile actorilor mai sus amin ţi, rolul organizaţiilor voluntare (parohiei), rolul cetăţenilor. Aceste acţiuni s-au petrecut prin discuţii libere (necesare obţinerii încrederii cetăţenilor, care au fost amăgiţi de nenumărate studii anterioare), prin ches onare, înregistrări video, date sta s ce, informaţii din media prezentate în expo. Din cauza lipsei de mp în curriculum universitar şi a apetenţei reduse a autorităţilor locale de colaborare au fost eliminate etapele de discutarea a soluţiilor finale cu locuitorii, cu autorităţile,

cu ONG-urile de profil. Această experienţă a dovedit cât de departe de realitatea noastră sunt pregă ţi absolvenţii noştri - contactul cu locuinţe mizere, fără apă, canal, cu un mediu înconjurător murdărit, cu oameni fără slujbe, fără posibilităţi de educare, cu o cultură diferită de cea universitară, dar cu un puternic sen ment de iden tate al comunităţii, a cons tuit o premieră pentru majoritatea studenţilor. Opt din aceste proiecte au par cipat la concursul internaţional Regional Holcim Awards 2011 de la Milano, secţiunea „Next Genera on” rezervată proiectelor de şcoală realizate în cadrul facultăţillor de arhitectură europene.

Coordonator proiectare - Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav

Pentru păstrarea iden tății car erului Kuncz ca fostă colonie care a produs cărămidă pentru construirea orașul Timișoara, s-a propus reimplementarea acestei ocupații a locuitorilor, asigurând locuri de muncă și organizarea unui parc tema c Brickfield care să îi atragă pe cei interesați de a învăța aceste tehnici uitate. Starea actuală a car erului: drumuri rurale, lipsa de u lități, cum ar fi energie electrică și apă, lipsa de igienă, miros generat de existența unui canal în apropiere. Situația actuală a locuitorilor arată condițiile de viață nesănătoase, lipsa locurilor de muncă și sărăcie, numărul mare de locuitori în fiecare unitate de locuit. Proiectul propune o creștere a nivelului de trai prin revitalizarea canalului Bega, care se află în proximitatea car erului. Acest debit de apă va fi integrat și valorificat ca o zonă verde de relexare aparținând car erului prin interconectarea acestui cu centrul vecin și magazinul.

AN VI

STANCU IOANA

MOS LARISA

AN VI

Problema principală a car erul în ziua de astăzi este faptul că, noul plan urbanis c al municipiului Timișoara propune o nouă arteră de circulație chiar peste o parte din locuințele din această zonă lăsând oamenii fără casele lor. Din acest mo v, am ales să propun o serie de case pentru cei care au nevoie. Deși în restul lumii, u lizarea s clelor PET nu mai este o invenție nouă, în România nu sunt folosite, din cauza lipsei de mijloace pentru a recicla s clele. De aceea, am decis să creez aceste case din s cle PET, oferind localnicilor o șansă de a dezvolta un nou mijloc de a construi. S clele vor fi umplute cu pământ și plante, as el încât membrana exterioară ar putea să își schimbe culoarea și forma în funcție de plantele alese de rezident. Tipul de structură creată poate fi u lizată pentru case, în orice loc din oraș, indiferent de car erul care are nevoie de o casă în plus aceasta poate fi realizată urmând o procedură simplă.

100

Car erul Kuncz a reprezentat o colonie de muncitori care au exploatat terenul până la saturație. Acest fenomen a dus la scăderea valorii terenului și la atragerea emigranților care nu își permiteau să trăiască în oraș. Acest proiect propune reabilitarea economică și socială a car erului Kuncz. Obiec vele proiectului sunt următoarele: îmbunătățirea relațiilor interetnice, crearea unei atmosfere sociale plăcute prin infrastructura ru eră, dezvoltarea economică, reducerea comportamentului violent. Se dorește ajutarea localnicilor să producă mobilier într-un sistem coordonat care va duce atât la o interacțiune în cadrul membrilor comunității cât și o creștere a venitului pe cap de locuitor. Aceste produse vor fi realizate manual sub forma de producție tradiţională, meșteșugărescă. Realizarea mobilierului urban pentru această zona va reprezenta munca în favoarea comunității a localniciilor.

101

AN VI

COSTEANT CORNELIU

DIP

DIPLOMA 102

Elaborarea lucrare de diplomă

DIP

După o etapă preliminară de aprobare a temelor de diplomă, în care se negociază între absolvent (respec v îndrumător) şi viitoarea Comisie de Diplomă, pentru a se ajunge la o formulă op mă în raport cu cerinţele şcolii şi posibilităţile absolvenţilor, demersul, alocat semestrului XII, are două etape : « prediploma » şi « diploma » propriu-zisă (« examenul de diplomă »), adaptând ceea ce la alte specializări se desfăşoară sub numele de « examen de licenţă ». Temele de diplomă sunt propuse de candidaţi împreună cu îndrumătorii şi pot fi de urbanism sau arhitectură generală. Subiectele oscilează între locuire (individuală complexă şi colec vă), dotări diverse (cultură, spectacol, învăţământ, servicii, comerţ, turism etc.), infrastructură-transporturi (gări, aerogări, porturi, staţii de metrou), restaurare/reabilitare, peisagis că (parcuri tema ce, amenajări montane etc.). Ele sunt obligate să se încadreze în anumite limitele maxime de volum, adaptate temei şi pului de proiect. Există teme reale, replici ale unor proiecte în diferite faze de execuţie sau teme imaginare; în cazul primelor există şansa unei con nuări, pentru care se intră în dialog cu primăriile, alte foruri, beneficiari potenţiali etc. Majoritatea temelor sunt din spaţiul românesc (mai ales zona Banatului), dar au fost acceptate subiecte din străinătate (Italia, Spania, Germania, Grecia, Albania, Bulgaria, Japonia) cu care candidaţii intraseră în contact în mpul stagiilor universitare sau prin concursuri.

Preşedintele comisiei Examen de Diplomă Prof. Dr. Arh. Teodor Octavian Gheorghiu

103

CIUPULIGA ANA

DIP

Noul obiect de arhitectură şi parcul său tema c este propus în locul unde se află clădirea Observatorului Astronomic neîncăpătoare şi înconjurată de un parc neîngrijit şi închis publicului. Construcţia propusă este îngropată sub două valuri de pământ, care devin acoperişul înverzit şi circulabil al clădirii şi se dezvoltă în jurul unor curţi de lumină care sunt amplasate şi dimensionate în funcţie de luminozitatea stelelor ce alcătuiesc constelaţia Pleiades. Clădirea observatorului vechi se păstrează devenind un monument în mijlocul foaierului.

104

CENTRU DE STIINTA ASTRONOMIC TIMISOARA COORDONATOR PROIECT: AS. ARH. MAJA BALDEA

DIP 105

DIP 106

DIP 107

ABULIL RAIDA

DIP

Soluţia de arhitectură pentru o temă liberă a presupus dezbrăcarea spaţiului de valenţele tradiţionale şi însuşirea unor caracterisitci ale culturii creş n neoprotestante. Soluţia pleacă de la un monolit de 3500mp descompus după direcţiile sitului în piese echivalente fiecărei funcţiuni. Ansamblul este gândit ca un organism parte din oraş, străziile – spa ul public – comunică prin curţile interioare cu clădirile complexului. Sacralitatea este adusă în co dian. Ansambulul este încarcat simbolic prin referinţe biblice: apa – botezul noutestament – şi lumina – cunoaşterea adevărului prin Isus. Volumetriile şi interioarele clădirilor sunt gândite ca naraţiuni ale evenimentelor biblice. Tema înglobează un număr mare de funcţiuni: spaţiul de cult (sala mul funcţională ce poate găzdui diverse evenimente), clase de copii şi funcţiuni anexe bisericii, spaţii dedicate funcţiunilor sociale, zona administravă şi parcare subterană.

108

CENTRUL CRESTIN ALETHEIA COORDONATOR PROIECT: AS. ARH. CRISTIAN BLIDARIU

DIP 109

DIP 110

DIP 111

DARLE LIVIU

DIP

Complexul săptămânal a fost proiectat pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor ai căror părinţi lucrează în străinătate, încercând să asigure totodată găzduire, îngrijire şi consiliere. Concomitent asigură şi alte nevoi ale copiilor: afecvitate, înţelegere, legătura cu familia naturală, asistenţă medicală, protecţie şi securitate. Proiectul a fost conceput cu spaţii de cazare, spaţii de joacă, şi clădirea principală care cuprinde funcţiuni de p grădiniţă, sport, can nă şi spaţii pentru administraţie. Terenul ales pentru acest proiect este situat în pădure, în cadru natural, şi asigură un mediu sănătos pentru dezvoltare şi educare. Proiectul acomodează spaţiile de cazare cu spaţiile de joacă sugerate prin folosirea de elemente de construcţie şi folosirea vegetaţiei existente. Elementele-cheie al proiectului sunt modulele de cazare situate în copaci, trunchiurile copacilor având rol de stâlpi de susţinere pentru structura modulelor.

112

CENTRU SAPTAMANAL PENTRU COPII COMUNA GLOGOVAT COORDONATOR PROIECT: AS. ARH. DUDAS ERICA GABRIELA

DIP 113

DIP 114

DIP 115

POPOV MIODRAG

DIP

Situată într-un car er de locuinţe colec ve pentru a înlesni contactul cu comunitatea, şcoala experimentală pentru nevăzători intenţionează să ofere un mediu construit potrivit cerinţelor pedagogice speciale impuse de metodele de lucru experimentale. În acelaşi mp, s-a încercat conceperea unei configuraţii spaţiale experimentale care să permită o libertate şi independenţă de mişcare maximă pentru elevi, s mulându-le simţul orientării şi mobilitatea. Pornind de la evoluția sistemului de învățământ pentru nevăzători, proiectul încearcă materializarea unui concept pedagogic modern - ac vizarea cogni vă - sub forma unui mediu ambiant atrac v, interac v și s mulant pentru copii. Elementele arhitecturale (dealul, planul de călcare, peretele tac l curb şi acoperişul curb) introduc s muli senzoriali (tac li, ves bulari, audi vi, luminoşi, olfac vi) care structurează spaţiul în mod controlat.

116

SCOALA EXPERIMENTALA PENTRU NEVAZATORI - TIMISOARA COORDONATOR PROIECT: AS. ARH. MARIUS HIRTA

DIP 117

DIP 118

DIP 119

MAS

MASTERAT 120

- A

D P

R I

I C

T R

MAS

121

mASTERAT DE URBANISM

Dezvoltarea sustenabilă a UTR-urilor prin generarea de centre excentrice în Timișoara Studiul dezvoltării sustenabile a UTR-urilor rezultate din operaţiunile făcute de colegii masteranzi ai generaţiei 20092012, pentru asigurarea unei calităţi a vieţii locuitorilor a con nuat şi în anul universitar 2010-2011, când lucrările prac ce ale dizertaţiilor au rafinat cercetarea anterioară. As el s-au studiat în cadrul dizertaţiilor, UTR-urile care nu respectau densităţile minime, populaţia minimă, care nu puteau asigura facilităţi minime sau cele de conec vitate pietonală cu zona centrală sau care reinventează noduri de circulaţie ru eră prin introducerea unor spaţii publice pietonale, pieţe urbane pentru viața comunității. Un alt set de dizertaţii rezolvă probleme la scară întregului municipiu, din care menţionăm cea care rezolvă printro singură mutare a t con nuitatea spaţiului verde de a lungul canalului Bega, cât şi inelul II de circulaţie ru eră a municipiului, ce con nuă B-dul Sudului și leagă coridorul verde ecologic existent - Canalul Bega cu celelalt coridor verde ecologic contemporan noua albia Timișului. De remarcat propunerea din lucrarea de dizertaţie a Dianei Giurea, care amenajează spaţiul public dintre Piaţa Victoriei şi Muzeul Banatului, redând spațialitatea urbană pierdută prin construirea nefericitului „acvarium” în 2006-2007.

MAS Coordonator proiect - Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav

122

MAS 123

GIUREA DIANA

MAS

Propunere de reamenajare a spaţiului public de p piaţă în faţa muzeului Banatului. Această soluţie punctuală provine dintr-un studiu mai amplu ce cuprinde revitalizarea polului central al oraşului prin pietonizarea treptată a Cetăţii prin scoaterea circulaţiei auto şi de pe str. Blaga, prin devierea ei pe str Bocşa. Studiul prevede supratraversarea pietonală a străzii CD Loga din dreptul Catedralei Metropolitane prin coborârea circulaţiei auto, supratraversarea fluxului pietonal din faţa actualei Facultăţi de Chimie UPT prin coborârea circulaţiei auto şi repararea operaţiunii “Acvariu” din Piaţa Operei. Se prevede realizarea unui parcaj subteran pe mai multe nivele. Spaţiul public suprateran con nuă spaţiul verde din dreptul Muzeului Banatului, prin tăieturi în pardoseala pietonală, prin prezenţa memoriei locului cu apa care aduce aminte de vechiul canal, cu gradene peste accesul auto în parcajul subteran de sub piaţă.

124

MAS 125

PASCU GABRIELA

MAS

Propunere de amenajare a spaţiului public de la intersecţia dintre Calea Torontalului şi B-dul Cetăţii (pentru UTR Bucovina). Soluția propusă se bazează și își dorește să rezolve următoarele nevoi/neajunsuri: necesitatea con nuării liniei de tramvai spre noua dezvoltare de locuințe de pe Calea Torontalului; întărirea caracterului comercial al străzii prin crearea unui pol cultural - economic; valorificarea parcului, ce este în prezent ascuns și destul de dificil de accesat. Pentru rezolvarea acestor disfuncționalități se propune: întregirea frontului B-dul. Cetății prin construirea unui imobil cu funcțiune mixtă (regim de înălțime corelat cu blocurile de locuințe de pe Calea Torontalului); un al doilea imobil cu funcțiune asemănătoare, care să închidă curtea interioară a locuințelor colec ve (zona nord - ves că a ansamblului); crearea unui spațiu public care să lege zona comercială, piațeta și parcul.

126

MAS 127

BADILA MIHAELA

Propunere de amenajare a profilului stradal Calea Aradului. În această soluţie se propune o dublă problemă şi anume o mică piaţetă publică excentrică UTR-ului în locul parcajelor de la sol şi o barieră fonică şi vizuală faţă de una din cele mai puternice delimitări – Calea Aradului. Plierea suprafeţelor conduce la o mixare majoră a unor func uni atrac ve unei pieţe publice. Prin această variantă s-a încercat mixarea unor funcţini într-un spaţiu pietonal mic, pentru a aduce viaţă.

MAS 128

MAS 129

MAI1

130

AN I

,I ,G

A A

,P ,G

C A

D M

131

MAI1

SEMESTRUL I ATELIER DESIGN BAZIC

Disciplina Atelier Design Bazic urmărește introducerea studentului din cadrul specializării de Mobilier și amenajări interioare în procesul proiectării de interior prin însușirea normelor de reprezentare în desenul de arhitectură de interior și mobilier în scopul aplicării prac ce a acestora. Exercițiile propuse au ca scop studiul elementelor funcționale ale unei clădiri de locuit, anume zona de zi și zona de noapte, a detalierii încăperilor sanitare. Temele tratează subiecte complexe de la concepte arhitecturale noi studiate și analizate privind organizarea funcțională și spațială a unei locuințe contemporane, dar și a caracteris cilor ocupanților (factorul uman), până la intervenții punctuale pe clădiri existente. Însumate, ele sunt transpuse etapizat, având la bază un cadru dat în care studentul propune amenajări noi de unități funcționale (zona de zi - living, sufragerie, bucătărie, ves bul; zona de noapte - dormitor, baie, dressing). Semestrul al doilea se caracterizează prin integrarea elementelor de limbaj, a normelor de reprezentare și a regulilor compoziționale într-o amenajare completă și complexă a unei case în regim P+M. Se dis ng 3 etape în formare: 1. Etapa de introducere și cunoaștere a normelor de reprezentare grafică a unui spațiu. 2. Etapa de analiză pe unități funcționale ale locuirii cu accent pe puri de mobilier și gabarite. 3. Etapa de însușire și aplicare a cunoș ințelor dobândite prin amenajarea spațiului unei mansarde atât în interiorul unei șarpante/pod existent cât și amenajarea unei mansarde nou proiectate având ca acces o casă de scară nouă. Fiecare etapă este finalizată cu o prezentare a proiectului, evaluarea fiind atât colec vă cât și individuală permițând studentului să i se ofere feedback pe întreg conținutul predării, dar și pe prestația acestuia.

MAI1

Coordonator proiectare - As. Arh. Gheorghe Breazu

132

CIOBANU CRISTIAN

133

MAI1

Proiectul de la disciplina Atelier Design Bazic este compus dintr-o serie de exerciții care au ca scop studiul elementelor funcționale ale unor spații de locuit, anume zona de zi și zona de noapte. Prin mobilierul propus și amenajarea suprafețelor care delimitează spațiul s-a realizat o atmosferă plăcută pentru desfășurarea diferitelor ac vități.

SURDEA DIANA

Tema proiectului presupune găsirea soluției op me în amenajarea unui apartament existent, as el încât funcțiile de bucătărie cu loc de luat masa și camera de zi să fie integrate o dată într-o singură cameră, respec v în două camere diferite, bucătăria cu locul de luat masa și camera de zi. În spațiul comun zonele sunt separate vizual prin organizarea mobilierului specific. De asemenea apar propuneri pentru camera copilului și dormitorul matrimonial, fiecare cu baia proprie.

MAI1

134

DANILA STEFANIA

135

MAI1

În cadrul acestui proiect s-a realizat o organizare funcțională și spațială a unei locuințe contemporane prin amenajarea: zonei de zi – camera de zi, locul de luat masa, bucătărie, ves bul; și zonei de noapte - dormitor, baie, dressing. Mobilierul propus este unul simplu, modern, minimalist și are un rol determinant în crearea unei atmosfere plăcute.

Universitatea “Politehnica” din Timişoara, România 300006 Timişoara, Piaţa Victoriei nr.2 Tel: +40-256-403000; fax: +40-256-403021 E-mail: rector@rectorat.upt.ro / www.upt.ro Facultatea de Arhitectură și Urbanism 300223 Timişoara, Strada Traian Lalescu nr.2/A Tel: +40-256-404021; fax: +40-256-404020 E-mail: department.arhitectura@gmail.com / www.arh.upt.ro

136

137

NR.4

2010-2011

STUDENT TRENDS UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA FACULTATEA DE ARHITECTURA ISBN 978-606-554-857-2

EDITURA URA POLITEHNICA POLITEH

138