2006-3-felinarul

28_33_rum.qxd

14.03.2006

3/2006

17:16 Uhr

Seite 33

RE VI S TÅ

CREÇ TI NÅ

copiilor

02_9_rum.qxd

27.03.2006

15:30 Uhr

Seite 2

Pentru acest joc ai nevoie de råbdare, de spirit de observañie, de puñinå stråduinñå çi – de încå o calitate, pe care o poñi descoperi urmând instrucñiunile de mai jos.

M

ecupat d e el d d o

e l i c r e Ariciul si ciup , 3

5

4

2

6

l Ariciu desco å s e t erge te aju m l å s E . a å t vre i caut cåuta ç l u ” i t u n l ru uvâ eFelina peri c „ e l l deos i u n t i o g t a p cu unde peste unele o l r o a c d a , ai rci ciupe , adicå c num å s c e i r l c b i b le i bite. E mitere i r t oate f o p å e t d s i n u ex ext cañie o indi umit t n a n u gåsit lie. în Bib

1

7

6 Ioan 8:12

De exemplu: Ioan 8:12. Aceasta este o indicañie pentru versetul 12 din capitolul 8 al Evangheliei dupå Ioan: „Isus le-a vorbit din nou çi a zis: Eu sunt Lumina lumii; cine Må urmeazå pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieñii”.

Decupeazå çapte perci mici din ciuhârtie (aça cu de decupat) çi apoi încep m este modelul ec undeva, pe v reuna din pa åutarea. Dacå ginile aceste vei gåsi o ciu i rev p trimitere bibli ercå micå cu un numår în iste, cå e cuvânt din ac , atunci scrie prima literå a lângå o el a decupat-o çi verset biblic pe ciuperca primului lipeçte-o pe spatele ariciu pe care ñi-ai fiecare datå lui, pe 2 toate ciuperc numårul corespunzåtor. çi anume, de D ile, ariciul se va bucura cu upå ce ai lipit gåsit calitate tin a de care ai a vut nevoie pe e, pentru cå ai ntru acest jo c!

Paginå realizatå çi ilustratå de Elena MICULA

02_9_rum.qxd

14.03.2006

17:03 Uhr

Seite 3

PSALMI Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.

(Psalmul 34:1) Bunåtatea Ta, Doamne, ajunge pânå la ceruri, çi credincioçia Ta pânå la nori.

(Psalmul 36:5) Gustañi çi vedeñi ce bun este Domnul!

Ferice de omul care se încrede în El! (Psalmul 34:8)

DRAGOSTEA de Monica Wetzler

Cum explici tu despre ea, Când te-ntreabå cineva: Cum aratå dragostea?

Ai våzut aça ceva?

Poate stai çi te gândeçti, Dragostea s-o defineçti.

Iatå, tu gåseçti råspuns În 1 Corinteni e ascuns!

êËÒÓ‚‡Î ÇËÍÚÓ äÄÇìç Ilustrat de Victor CAVUN

3

02_9_rum.qxd

27.03.2006

16:12 Uhr

Seite 4

„Un râu începe cu un pârâiaç, iar o prietenie cu un zâmbet.” Cam aça sunå versurile unui cântec foarte îndrågit din Rusia, pe care copiii îl cântå cu plåcere. Atât fetele cât çi båieñii care-l cântå sunt convinçi cå un zâmbet reprezintå începutul unei prietenii sincere. Între timp înså ei au aflat cå aceste relañii bune çi frumoase, numite prietenii, nu încep neapårat cu un zâmbet. De-a lungul timpului, zâmbetul a fost de mai multe ori pus la încercare çi aça s-a constatat cå el nu era întotdeauna sincer. Oamenii, care au fost cândva siguri cå nimeni çi nimic nu-i poate despårñi unul de celålalt, au apucat adesea pe cåi diferite. Çi atunci se naçte întrebarea: de ce se întâmplå aça? De ce ne pierdem prietenii? Este foarte dureros så pierzi un prieten, nu-i aça?

Unii sunt de pårere cå în ziua de azi este aproape imposibil så gåseçti un prieten pe care så te poñi baza. Eu înså sunt de altå pårere. Secretul unei prietenii loiale çi gata så se jertfeascå este scris în Biblie. Presupun cå çi tu îñi doreçti prieteni buni pe care så te poñi baza. Aståzi Dumnezeu te invitå så citeçti Biblia çi så afli ce sfaturi bune ne då ea nouå, oamenilor. În Evanghelia dupå Ioan, Domnul Isus spune: „Nu este mai mare dragoste decât så-çi dea cineva viaña pentru prietenii såi” (Ioan 15:13). Cu alte cuvinte: Ceea ce menñine o prietenie este dragostea. Prin ea, prietenia devine altruistå çi gata de jertfå. Prietenii sunt oameni care gândesc asemånåtor. Nu existå prietenie între doi oameni cu moduri de gândire absolut diferite, cu gusturi sau cu påreri absolut diferite. Cu toate acestea, prietenii pot så aibå felul lor propriu de-a fi, cåci Dumnezeu a creat oamenii diferiñi. Înså în problemele esenñiale, în lucrurile care sunt cu adevårat importante, prietenii sunt de cele mai multe ori de aceeaçi pårere. În Biblie existå exemple de prietenii altruiste, lipsite de egoism: între David çi Ionatan, Naomi çi Rut çi între multe alte persoane din Biblie. Rut, de exemplu, a ñinut atât de mult la soacra ei, încât a fost dispuså så-çi påråseascå patria, poporul, rudele çi prietenii. Ea a luat o decizie foarte importantå pentru viaña ei: a vrut s-o însoñeascå pe Naomi întotdeauna çi peste tot, pentru cå Naomi îçi pierduse soñul çi pe cei doi fii. Ea depindea foarte mult de ajutorul lui Rut – de care a çi avut parte. Adevårata prietenie înseamnå, în primul rând, devotament çi disponibilitatea de a avea în vedere nevoile celuilalt. În Proverbele înñeleptului împårat Solomon gåsim multe sfaturi bune despre cum putem menñine o prietenie. El ne sfåtuieçte: „Nu zice aproapelui tåu: Du-te çi vino iaråçi, îñi voi da mâine!, când ai de unde så dai” (Proverbe 3:28). El ne îndeamnå så nu-i amintim niciodatå prietenului greçelile pe care le-a fåcut: „Cine acopere o greçealå cautå dragostea, dar cine o pomeneçte mereu în vorbirile lui dezbinå pe prieteni” (Proverbe 17:9).

Un prieten te iubeçte oricând, nu numai atunci când este în avantajul lui. A iubi înseamnå a pune la inimå tot ce este legat de persoana çi de viaña celuilalt, de parcå ar fi vorba de propria ta viañå. O prietenie autenticå nu spune „Nu am timp”, „Nu se poate” sau „Mai bine întreabå pe altcineva”.

Existå un proverb înñelept care spune: „Un prieten este un om cu care poñi fi deschis. În prezenña lui poñi så gândeçti cu voce tare”. Deci, dacå vrei så ai prieteni, atunci fii gata så jertfeçti ceva pentru alñii, fii dispus så fii sincer çi altruist. Numai aceasta îñi garanteazå succesul unei prietenii adevårate.

4 de Peter LUNICICHIN

02_9_rum.qxd

14.03.2006

17:03 Uhr

Seite 5

1 Samuel 18-20

Nu mai trebuie så-ñi povestesc cum l-a omorât David pe Goliat. Sunt sigur cå aceastå întâmplare îñi este deja cunoscutå. Mai çtii cât de mult s-au mirat împåratul Saul çi toñi israeliñii, când David a reuçit så-l omoare pe uriaç? Saul l-a întrebat pe conducåtorul armatei sale, pe Abner: – Al cui fiu este tânårul acesta? Înså Abner nu a çtiut. Atunci împåratul Saul l-a chemat pe David la el çi l-a întrebat: – Al cui fiu eçti, tinere?

– Sunt fiul robului tåu Isai, Betleemitul, i-a råspuns el.

Când fiul împåratului Saul – pe nume Ionatan – l-a våzut pe acest tânår curajos, i-a plåcut imediat de el. Din ziua aceea, Ionatan çi David au devenit prieteni.

Dupå înfrângerea filistenilor, împåratul çi tot poporul s-au întors acaså. În satele çi oraçele prin care au trecut, femeile le-au ieçit în întâmpinare, cântând: „Saul a båtut miile lui, iar David zecile lui de mii”. În inima împåratului s-a aprins atunci o invidie cruntå. Începând de atunci, Saul a fost întotdeauna bånuitor fañå de David. De mai multe ori a încercat chiar så-l omoare, înså Domnul l-a ocrotit pe David.

Odatå, Ionatan i-a scåpat lui David viaña. El a aflat cå tatål lui avea de gând så-l omoare pe David în timpul unei cine. Atunci l-a avertizat. Dupå moartea tatålui såu, Ionatan avea dreptul la tronul împåråtesc. Înså el a çtiut cå Dumnezeu hotårâse ca noul împårat al lui Israel så fie prietenul såu, David. Astfel, Ionatan a renunñat în inima lui la onoarea care i se cuvenea ca fiu de împårat. El nu a fost deloc invidios pe David; dimpotrivå, chiar l-a ajutat, cåci cei doi erau prieteni. Ai çi tu un prieten? Aça ca Ionatan?

Prietenii sunt gata så facå totul unul pentru altul. Isus a spus cå nu existå dragoste mai mare, decât så-ñi dai viaña pentru prietenii tåi (Ioan 15:13). Isus ne-a aråtat dragostea Sa prin faptul cå Çi-a dat viaña pentru noi. Isus preñuieçte foarte mult prietenia – chiar çi prietenia cu tine. de Waldemar ZORN Ilustrat de Larisa GOROÇCO

5

02_9_rum.qxd

14.03.2006

17:03 Uhr

Seite 6

de Elena CEPILCA

Ionuñ çi Cristi sunt prieteni de mici copii. Nu numai cå ei sunt prieteni, dar çi mamele lor sunt prietene.

Duminica, båieñii se duc împreunå la bisericå. Ei merg la aceeaçi çcoalå, îçi fac temele çi se joacå împreunå. Se înñeleg foarte bine, de aceea nu existå probleme între ei. Când unul dintre ei se îmbolnåveçte, celålalt îi stå imediat la dispoziñie çi-i citeçte dintr-o carte de poveçti, îi istoriseçte vreo întâmplare hazlie sau îi explicå temele. Când unul dintre cei doi este pedepsit de pårinñii lui, cine-l înñelege cel mai bine çi poate så-l mângâie? Desigur, prietenul! Este un mare noroc så ai un prieten bun çi adevårat! Înså duçmanului sufletelor noastre, lui Satan, nu i-a plåcut deloc aceastå prietenie dintre cei doi båieñi. A vrut s-o distrugå. Çi iatå ce s-a întâmplat.

Odatå, tatål lui Ionuñ i-a cumpårat acestuia o bicicletå. Una exact aça cum îçi dorise el dintotdeauna: o bicicletå albastrå, strålucitoare, cu o ça moale çi cu sonerie. Primul care a aflat despre aceasta a fost, desigur, Cristi. Acesta s-a bucurat pentru prietenul lui, deçi el încå nu avea o bicicletå.

– Nu fii trist, Cristi! Dacå vrei, poñi så iei bicicleta mea, çi-a mângâiat Ionuñ prietenul. Uite, ia-o, putem så facem cu schimbul çi så ne plimbåm în jurul casei. Tu eçti primul. Între timp eu stau pe bancå.

Plin de bucurie, Cristi a sårit pe bicicleta nouå a lui Ionuñ, a sunat bucuros din sonerie çi a luat-o din loc. A fåcut imediat câteva ture în jurul casei. Ce distracñie grozavå! Ce-ar fi så pedalez mai repede? Da! Asta da distracñie! O bicicletå pe cinste!

Cum s-a întâmplat apoi, este greu de spus. În orice caz, având vitezå mare, Cristi a aterizat într-un råzor, a plonjat spre copacul din mijlocul acestuia çi s-a pråbuçit cu bicicleta la påmânt. Genunchii îi erau juliñi çi sângerau, umårul îi ardea de durere çi nasul, pe care aterizase, era umflat. Dar asta nu era totul.

Lângå copac zåcea bicicleta nouå a lui Ionuñ, cu roata din fañå deformatå çi ghidonul rupt. În plus,

6

02_9_rum.qxd

14.03.2006

17:03 Uhr

Seite 7

apåråtoarea strålucitoare era ruptå çi atârna peste cauciuc. Cristi a råmas îngrozit. Ce så facå acum? Ionuñ venea deja în fugå, neliniçtit de întârzierea prietenului såu.

– Ionuñ, nu am fåcut-o intenñionat! Te rog, iartå-må, dacå poñi! Am så må gândesc cum så repar paguba asta, nu-ñi face griji, bine?

Ionuñ înså a început så plângå. Dacå ar fi çtiut ce avea så se întâmple… ! Abia apucase så se plimbe cu bicicleta cea nouå. Vai, Cristi!

Ca din senin a apårut Nicu, båiatul din vecini. El fusese de la început deranjat de aceastå prietenie.

Poate cå era çi invidios pe cei doi båieñi, deoarece el nu avea niciun prieten.

– Fainå treabå, a spus printre dinñi. Ñi-am zis, Ionuñ, cå nu are nici un rost så-ñi faci de lucru cu Cristi åsta. A fåcut-o dinadins, pentru cå nu are çi el o bicicletå. Çi cum ai så le explici asta pårinñilor tåi?

Cristi, pe care aproape cå-l podidiserå lacrimile, a spus mânios: – Nu-i adevårat! N-am fåcut-o dinadins! Så nu-l crezi, Ionuñ.

Când iubeçti un om care-ñi este Cristi ar fi vrut cu orice preñ så-l convingå pe Ionuñ cå nu era vinovat de acest prieten, doreçti accident, dar cum? Ionuñ a ridicat bicicleta stricatå çi a împins-o spre caså. Nicu mergea så-l vezi fericit. alåturi de el, turuind: Sully Prudhomme – Am våzut cu ochii mei, pe geam, cum a prins vitezå. Çi buf!, a aterizat în råzor. Ce mai prieten! Ce mai biciclist, cå-mi vine så râd!

Cristi a råmas în urma lor, luptându-se cu lacrimile de mânie çi neputinñå. Când a ajuns acaså, mama lui era în bucåtårie. A intrat gråbit în camera lui. Simñea nevoia så fie singur, så mediteze la cele întâmplate çi så se roage. L-a rugat pe Dumnezeu så-l ajute. Îçi dorea foarte mult ca Ionuñ så-l creadå çi så-l ierte, ca totul så fie iar ca înainte. Niciodatå nu mai existase o asemenea tensiune între cei doi prieteni...

Noaptea, Cristi a avut coçmaruri îngrozitoare. Visa cå trecea cu bicicleta lui Ionuñ peste Nicu cel råu, apoi Nicu era pe bicicletå çi venea direct spre el, iar mai târziu l-a våzut din nou pe Ionuñ în vis, cum râdea de el batjocoritor, privindu-l cu ochi stråini çi råi çi strâmbându-se la el în mod înfioråtor. O noapte înspåimântåtoare! Cristi a adormit abia spre dimineañå, dar curând a sunat deçteptåtorul. Trebuia så plece la çcoalå. Întâmplårile de ieri i s-au întipårit adânc în minte. Ce era de fåcut? A aruncat o privire în camera tatålui såu. Acesta tocmai citea Biblia. Avea faña liniçtitå, binevoitoare, în el putea avea încredere. Când s-a îndreptat spre el, lui Cristi aproape cå i-au dat lacrimile: – Tatå, am o mare problemå. Poñi så må ajuñi?

7 Tatål çi-a ascultat cu atenñie fiul çi apoi a gåsit o soluñie.

– Aståzi am zi liberå. Mergem împreunå la magazin çi-i cumpåråm lui Ionuñ o bicicletå nouå. Cea

02_9_rum.qxd

23.03.2006

18:21 Uhr

Seite 8

stricatå îñi råmâne apoi ñie. Înså banii îi primeçti doar împrumut, Cristi. La varå va trebui så munceçti ca så-mi dai banii înapoi. De acord?

– De acord! Mulñumesc, tatå!

De îndatå, Cristi çi tatål lui au plecat în oraç så cumpere bicicleta. Ei nu au mai gåsit o bicicletå identicå, dar au cumpårat una mai bunå. Acum Cristi era neråbdåtor så-l surprindå pe Ionuñ cu bicicleta cea nouå.

Când a intrat în claså, Cristi era foarte bucuros. A întâlnit privirea tristå a lui Ionuñ, i-a zâmbit çi s-a gândit în sinea lui: „Da, Ionuñ, habar n-ai ce te açteaptå! Încå puñin vei mai fi trist. Dar curând ai så te minunezi!”

Dupå çcoalå, Cristi a zburat parcå spre caså. Tatål lui asamblase deja noua bicicletå strålucitoare. Ce tatå fantastic avea Cristi! Era întotdeauna gata så-çi ajute fiul, dacå acesta era în necaz. Cristi çi-a aruncat ghiozdanul, a luat bicicleta çi i-a dus-o lui Ionuñ. Trebuia s-o ducå mai înainte ca prietenul lui så ajungå acaså de la çcoalå. Doamna Dornea, mama lui Ionuñ, i-a deschis uça miratå. Cristi a salutat-o în grabå, i-a explicat totul pe scurt, înså doamna Dornea l-a privit doar derutatå.

– Tu ai stricat bicicleta? Eu am crezut cå Ionuñ. Nu mai înñeleg nimic.

Mai mult n-a putut så spunå. Cristi a pus bicicleta cea nouå în holul îngust çi a luat bicicleta stricatå.

Totul la fix, chiar înainte ca Ionuñ så ajungå acaså!

Cu toate cå îi reuçise surpriza, Cristi era fråmântat de un gând: Ionuñ îl apårase chiar çi în faña pårinñilor såi! Aceçtia crezuserå probabil cå Ionuñ stricase bicicleta çi, în mod sigur, Ionuñ a fost certat pentru aceasta. Bietul båiat! Cristi a apreciat mult gestul lui Ionuñ. Ce prieten bun avea el! Slavå Domnului, Nicu nu reuçise så le strice prietenia.

Acum îl açtepta o treabå interesantå, pe el çi pe tatål lui: reparañia. În mod sigur ei doi aveau s-o scoatå la capåt, Cristi era convins de aceasta. Nici måcar nu a avut timp så mediteze în liniçte la toate cele întâmplate, cå s-a çi auzit soneria. La uçå era Ionuñ. Niciunul nu a spus nimic. Ce så-çi fi spus, cåci totul era clar: Prietenia este pur çi simplu un lucru bun! Ce frumos cå ne-o face cadou Isus!

8

Ilustrat de Ina COZINA

02_9_rum.qxd

28.03.2006

12:22 Uhr

Seite 9

PRIETENIA Prietenia este un suflet cu douå trupuri.

de Annegret FEDER

Prietenia mea cu Tudor A fost tare, ca de fier, Pânå când dintr-o nimica Ne-am certat alaltåieri.

Dar curând ne-am dat noi seama Ce prostie am fåcut, Cå pentru o minge veche Prietenia am pierdut. Çi deodatå o tristeñe Am simñit, ne-a copleçit.

Amândoi cåutam så spunem: Iartå-må, eu am greçit! Çi am înñeles un lucru: Prin Isus putem så fim Prieteni buni, cåci El ne-ajutå Fårå ceartå så tråim.

3 Ioan 7:29

Cå doar El ne då puterea Så iertåm çi så iubim, Renunñând când e nevoie, Astfel, ca doi frañi så fim.

Ilustrat de Victoria DUNAIEVA

9

10_17_rum.qxd

23.03.2006

18:17 Uhr

TATA TATA ss ,, II FIU? FIU? Råspunde la întrebare cu DA sau NU: DA= 2 puncte; NU= 1 punct.

Dacå råspunzi corect, punctajul total va fi 28.

Seite 10

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

Da

Nu

Da

Nu

Aaron – Itamar . . . . . . . . . . . . . . . .

Moise – Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cain – Set . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Iacov – Ruben . . . . . . . . . . . . . . . .

Noe – Ham . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Adam – Cain . . . . . . . . . . . . . . . . . .

David – Goliat . . . . . . . . . . . . . . . . .

Iacov – Beniamin . . . . . . . . . . . . . .

Avraam – Isaac . . . . . . . . . . . . . . . .

Esau – Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Zebedeu – Ioan . . . . . . . . . . . . . . .

Zacheu – Petru . . . . . . . . . . . . . . . .

Toma – Filip . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Zaharia – Ioan Botezåtorul . . . . . . .

Simon din Cirena – Ruf . . . . . . . . .

Ioan – Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Marcu – Luca . . . . . . . . . . . . . . . . .

Timeu – Bartimeu . . . . . . . . . . . . . .

________ Punctajul total:

MAMA MAMA ss ,, II FIU? FIU? Råspunde la întrebare cu DA sau NU: DA= 2 puncte; NU= 1 punct.

Dacå råspunzi corect, punctajul total va fi 24.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

Maria – Moise . . . . . . . . . . . . . . . . .

Eva – Abel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Rahela – Iosif . . . . . . . . . . . . . . . . .

Lea – Ruben . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Zilpa – Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Bilha – Aaron . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sara – Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Rebeca – Esau . . . . . . . . . . . . . . . .

Estera – David . . . . . . . . . . . . . . . .

Agar – Ismael . . . . . . . . . . . . . . . . .

Rut – Boaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Marta – Lazår . . . . . . . . . . . . . . . . .

Elisabeta – Ioan Botezåtorul. . . . . .

Salome – Iacov . . . . . . . . . . . . . . . .

Eunice – Timotei . . . . . . . . . . . . . . .

________ Punctajul total:

10 5 Matei 4:15

10_17_rum.qxd

23.03.2006

18:17 Uhr

Seite 11

Scenetå

de Ludmila DICAIA

Personajele: Doamna Gabor – învåñåtoarea Karina, Laura, elev 1, elev 2, elev 3, elev 4 – colegi de claså

Cu puñin înainte de începerea orei. Elevii sunt în claså. În fañå este banca în care stau Karina çi Laura. Copiii se pregåtesc pentru orå. Îçi scot din ghiozdane cariocile çi blocurile de desen. În loc de penarul cu carioci, Karina gåseçte în ghiozdanul ei doar carioca neagrå.

Karina (mâhnitå, cåtre Laura): O, nu! Mi-am uitat cariocile acaså! N-o am decât pe asta neagrå (îi aratå Laurei carioca neagrå).

Laura: Mereu uiñi câte ceva. Doamna Gabor ne-a amintit de o sutå de ori så nu ne uitåm cariocile.

Karina: Laura, te rog ajutå-må så ies din încurcåturå. Må laçi så folosesc cariocile tale?

Laura: Le-am primit cadou. Çi cadourile nu se dau mai departe.

Karina: Dar am så le folosesc foarte puñin çi am så fiu foarte atentå cu ele.

Laura (indispuså): Bine, fie, dacå ai så colorezi doar puñin cu ele… poftim, ia-o pe cea neagrå.

Karina: Dar eu am deja carioca neagrå!

Laura: Atunci nu-ñi dau nici una. Cadourile nu se irosesc.

Karina (dezamågitå): Doamna Gabor are så-mi dea o notå micå la desen.

Se sunå, doamna Gabor intrå în claså.

D-na Gabor: Elevii: D-na Gabor: Elevii D-na Gabor:

Bunå dimineaña, copii!

Bunå dimineaña, doamnå Gabor!

Sper cå nu añi uitat så vå aduceñi cariocile! (în afarå de Karina): Nu! Må bucur! Aståzi vom colora un curcubeu! Ce çtiñi voi despre acest fenomen natural deosebit?

Elevii ridicå mâna. Doamna Gabor îi ascultå pe toñi, pe rând.

11

10_17_rum.qxd

23.03.2006

18:17 Uhr

Seite 12

Elevul 1: Elevul 2: Elevul 3: Elevul 4:

D-na Gabor: Karina:

D-na Gabor:

Laura: D-na Gabor:

Un curcubeu este un arc colorat pe cer.

Este format din çapte culori. Îl putem vedea vara, dupå ploaie.

Am citit despre curcubeu cå este de fapt o razå de soare, care se descompune în raze colorate, pentru cå trece prin stropii de ploaie.

O contribuñie foarte bunå! Çi tu, Karina, ce çtii tu despre curcubeu?

La serviciul religios pentru copii am citit ceva despre curcubeu în Biblie. Dupå ce a trecut potopul, Noe a ieçit împreunå cu familia lui din arcå çi le-a dat drumul tuturor animalelor pe uscat.

Apoi i-a adus lui Dumnezeu o jertfå de mulñumire. Lui Dumnezeu I-a plåcut aceastå jertfå. L-a binecuvântat pe Noe çi pe toñi urmaçii lui çi a promis cå nu va mai trimite niciodatå potopul peste påmânt. Curcubeul a fost creat de Dumnezeu, ca semn al acestei promisiuni.

Da, aça este, copii! Curcubeul apare întotdeauna dupå ce norii negri de furtunå se retrag çi soarele stråluceçte din nou. Razele lui cad pe stropii de ploaie çi în momentul acela apare curcubeul minunat. Oamenii se bucurå så-l vadå, pentru cå çtiu: acum furtuna a trecut. – Bine, Karina! Ne-ai explicat un pasaj frumos din Biblie.

Doamnå Gabor, care este ordinea culorilor?

Asta o så vedem imediat pe plançå. În timp ce o agåñ, vå rog så vå deschideñi blocurile de desen.

Doamna Gabor agañå plança. Elevii îçi iau blocurile din ghiozdane.

Laura nu-çi gåseçte blocul de desen.

Laura (cautå în ghiozdan): Iar nu-mi gåsesc nenorocitul åsta de bloc! (se enerveazå) Oare så-l fi uitat acaså? Pe ce am så pictez acum?

Karina (scoate un caiet de desen din ghiozdan): Uite, ia-l pe acesta.

Laura: Este al tåu?

Karina: De acum este al tåu.

Laura: Cum adicå?

Karina: Ñi-l fac cadou! Acum tu ai mai mare nevoie de el decât am eu.

Laura (se ruçineazå): Mulñumesc... Ce frumos este! Acum må simt puñin jenatå. Iartå-må, Karina, pentru cå am fost egoistå mai înainte! Uite, ia liniçtitå cariocile de care ai nevoie!

Karina: Mulñumesc, Laura!

Doamna Gabor a agåñat plança çi se då câñiva paçi înapoi.

Copiii våd imaginea: Noe çi familia lui se bucurå de frumuseñea curcubeului.

12

Elevii: Ooo, ce frumos e! Stråluceçte puternic çi se întinde pe tot cerul!

D-na Gabor: Uitañi-vå cu atenñie în ce ordine apar culorile. Çi pentru ca så

10_17_rum.qxd

27.03.2006

15:40 Uhr

Seite 13

puteñi ñine minte ordinea culorilor, notañi-vå urmåtoarele litere în caiet. (dicteazå) R O G V A I V. Observañi scopul acestor litere?

Pauzå scurtå de gândire.

Elevul 1: Da, înñeleg, doamnå Gabor. Literele sunt în aceeaçi ordine ca çi culorile curcubeului!

Elevul 2: Ce practic! „G” este pentru culoarea galbenå çi „I” pentru culoarea indigo!

Elevul 3: Deci, culorile curcubeului sunt în ordine: roçu, oranj, galben, verde, albastru, indigo çi violet.

Karina: Da, exact ca pe plançå.

D-na Gabor: Sunteñi niçte elevi foarte buni! Aveñi perfectå dreptate! Iar acest cuvânt poate fi memorat uçor, nu-i aça?

Elevii: Da, foarte uçor! Îl çtim deja pe de rost!

D-na Gabor: Atunci luañi-vå cariocile çi colorañi un curcubeu!

Copiii se apleacå peste blocurile de desen çi încep så coloreze.

Cortina cade. Dupå o scurtå pauzå, Laura çi Karina apar în faña cortinei. Îçi privesc desenele.

Laura: Desenele noastre au ieçit foarte frumoase, nu crezi?

Karina: Da, mulñumitå cariocilor tale excelente.

Laura: Da, çi trebuie så-ñi mulñumesc, Karina, pentru cå am înñeles un lucru: prietenii trebuie så se ajute çi så se ierte reciproc.

Karina: Eu am învåñat asta deja la serviciul religios pentru copii. În plus, trebuie så acñionåm întotdeauna conform „regulii de aur” pe care le-a dat-o Isus oamenilor.

Laura: Despre care „regulå de aur” este vorba?

Karina: Foarte simplu: trateazå-i întotdeauna pe alñii aça cum ai vrea så te trateze ei pe tine.

Laura: Interesant! Pot så vin çi eu la acest serviciu religios pentru copii?

Karina: Desigur! Pot så trec pe la tine duminicå, så mergem împreunå.

De acord?

Laura: Da, m-aç bucura!

Karina (spre public): Dragi copii! Dacå vreñi, puteñi så veniñi çi voi la serviciul religios pentru copii. Acolo inimile noastre se deschid pentru Cuvântul lui Dumnezeu çi învåñåm cum så devenim buni çi înñelepñi, aça cum a tråit Isus.

Laura çi Karina (împreunå): Vå açteptåm!

Sfârçit Ilustrat de Elena MICULA

13 1 Iacov 2:23

10_17_rum.qxd

23.03.2006

18:17 Uhr

Seite 14

BULGARIA

FOAME DUPÅ DUMNEZEU

Pe urmele lui Isus De ce te duci mereu la biserica aceea protestantå? a vrut så çtie tatål lui Theodor. Nu ai citit ce scrie despre ea în ziar çi nu ai auzit ce se spune despre ea la radio çi la televizor? Aceçti oameni sunt periculoçi.

Nu vrem så fii råpit sau så ñi se întâmple ceva råu.

Dacå vrei neapårat så te duci la bisericå, atunci du-te la biserica ortodoxå. Oricum, aceasta este biserica nañionalå.

Theodor nu a devenit încå creçtin. În urmå cu câteva luni, un prieten l-a invitat så meargå cu el la o evanghelizare, la care vorbitorul a fost Luis Palau.

Acolo, Theodor a auzit pentru prima datå în viaña lui cå Isus îl iubeçte çi cå a murit pentru el pe crucea de la Golgota.

– Ce så fac acum? s-a întrebat Theodor. Så merg pe urmele lui Isus nu este un lucru uçor, când se spun atâtea lucruri rele despre protestanñi.

Suntem liberi?

Din 1949 pânå în 1989, Bulgaria a fost o ñarå comunistå. Regimul comunist a vrut så-i împiedice pe oameni så meargå la bisericå. Acesta a impus cu atâta asprime legile Rusiei, încât ñara a fost poreclitå „Mica Rusie”.

Dupå cåderea comuniçtilor, toñi au sperat cå va fi libertate în toate bisericile din ñarå. Aça s-a çi întâmplat pentru o perioadå scurtå de timp. Mulñi oameni au început så-çi punå încrederea în Isus. Nu dupå mult timp înså, noua conducere socialistå a anunñat cå ortodoxia este singura religie legalå în Bulgaria. Toate celelalte religii sunt considerate secte çi nu sunt dorite! În prezent, douå treimi dintre bulgari fac parte din biserica ortodoxå.

14

E

P O R U

A

Bulgaria

10_17_rum.qxd

23.03.2006

18:17 Uhr

Seite 15

O Biblie pentru fiecare!

Dumnezeu vrea ca bulgarii så-L cunoascå personal. În anul 1994, ministrul culturii çi educañiei a dat voie så se împartå Biblii tuturor elevilor din çcoli. Cu cât entuziasm au primit copiii acest cadou! Slavi, un båiat de 11 ani dintr-un orfelinat, s-a bucurat nespus. A început imediat så citeascå Biblia. Nici måcar atunci când a primit o ciocolatå, el nu çi-a ridicat privirea, decât dupå ce a terminat de citit pasajul.

M-a vizitat Isus Aproape 1,25 de milioane de oameni care tråiesc în Bulgaria sunt musulmani. Unii dintre ei, pomacii, sunt musulmani bulgari, alñii sunt originari din Turcia, iar mileñii sunt musulmani ñigani. Mulñi turci çi ñigani bulgari ajung så-L cunoascå pe Isus.

Ahmed çi familia lui sunt bulgari de origine turcå.

– Am vrut så-l slujesc pe Alah toatå viañå, spune el. De aceea am învåñat så citesc în arabå çi am studiat Coranul. În câteva locuri, Coranul vorbeçte cu multå venerañie despre Isus.

Când am avut 10 sau 11 ani, am avut un vis straniu, pe care nu l-am uitat niciodatå. Dumnezeu çi Isus ne-au vizitat casa çi eu a trebuit så-I servesc. Isus a vrut så-mi dea un pahar cu apå, dar mi-a fost fricå så nu plece dacå l-aç fi acceptat. Mi-a promis cå nu må va påråsi niciodatå, aça cå am luat paharul.

Dupå aproximativ 9 ani am întâlnit un bårbat care ståtea de vorbå cu alñi oameni. El afirma cå Isus ar fi mai mare decât Mohamed. Mi-a dat o Biblie veche çi uzatå, în limba turcå.

Deçi am citit-o, nu am putut s-o înñeleg. Aça cå i-am scris acelui bårbat: „Añi sådit în inima mea un pom mic. De ce nu veniñi så-l udañi?”

Când a venit så må viziteze, nu a putut så må ajute prea mult, pentru cå nici el nu înñelegea tot ce era scris în Biblie.

M-am gândit atunci, cå poate ar putea så må ajute Dumnezeu så înñeleg Biblia. Aça cå m-am rugat Lui. Când am deschis Biblia, am citit pasajul din Ioan 4. Acolo, Isus promite så dea viaña vie. Imediat mi-am amintit de visul meu, pe care-l avusesem cu mult timp în urmå. Din ziua aceea n-am mai vrut nimic altceva, decât så-L urmez pe Isus.

Am vrut atât de mult ca familia mea så-L urmeze pe Isus, dar ei nu au vrut. Câñiva ani mai târziu, fiul meu a avut un accident.

Medicii au spus cå-çi va pierde un ochi. M-am rugat pentru el în Numele lui Isus çi Dumnezeu l-a vindecat. Când familia mea a våzut cå Isus l-a vindecat pe fiul meu, a fost gata så-L urmeze pe Isus.

Da, Isus îi ajutå pe oameni så-L cunoascå pe Dumnezeu aici, în Bulgaria. de Daphne SPRAGGETT

Çtiai deja?

Pentru bulgarii de origine turcå s-a tipårit un Nou Testament special în limba turcå, scris cu litere chirilice (ruseçti). Ce-i drept, ei vorbesc limba turcå, dar nu pot så citeascå literele latine, din limba turcå modernå.

Poñi så te rogi pentru Bulgaria: Doamne Isuse!

1

Ajutå-i pe toñi creçtinii så aibå curaj çi så mårturiseascå numele Tåu, chiar dacå se spun minciuni çi neadevåruri despre ei.

2

Då-le bulgarilor de origine turcå, care au devenit creçtini, puterea så-i ierte pe comuniçti. Aceçtia i-au privat de drepturi çi i-au silit så-çi schimbe numele cu nume bulgåreçti.

3

Få så existe posibilitatea ca fiecare conducåtor çi pastor din bisericå så primeascå o bunå pregåtire teologicå, pentru a-i putea ajuta pe creçtini så Te urmeze.

4

Få ca oamenii din Bulgaria så afle cå Tu eçti singurul Dumnezeu.

5

Ajutå-i pe copii så citeascå cu plåcere Bibliile pe care le-au primit. Învañå-i så iubeascå Cuvântul Tåu çi så-L urmeze.

6

Te rog, ajutå organizañiile precum „Lumina Lumii” så le arate copiilor cum pot så Te urmeze.

7

Ajutå toate bisericile çi grupårile creçtine din alte ñåri så colaboreze în dragoste, pentru ca mai mulñi bulgari så poatå gåsi calea care duce la Tine.

15

23.03.2006

18:17 Uhr

Seite 16

BETSAIDA Când Domnul Isus a tråit pe påmânt, acolo unde râul Iordan se varså dinspre nord în Lacul Ghenezaret, a existat un oråçel, cu numele Betsaida. Aceasta înseamnå: „Casa pescuitului”. Despre acest oråçel çi încå un altul, Isus a spus cândva: „Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Cåci dacå ar fi fost fåcute în Tir çi Sidon lucrårile puternice care au fost fåcute în voi, de mult s-ar fi pocåit stând în sac çi cenuçå. De aceea, în ziua judecåñii va fi mai uçor pentru Tir çi Sidon decât pentru voi” (Luca 10:13-14).

Ce fel de oraç este acesta, pe care Isus îl judecå atât de aspru? Este oraçul în care s-au nåscut apostolii Petru, Andrei çi Filip. Cercetåtorii cred cå Ioan çi Iacov, fiii lui Zebedei, au fost originari din Betsaida. Numele acestui oraç, alåturi de Ierusalim çi Capernaum, este menñionat foarte des în Noul Testament.

Isus le-a predicat aici Evanghelia locuitorilor oraçului çi a vindecat mulñi bolnavi din oraç. În apropierea Betsaidei a hrånit peste 5000 de oameni cu cinci pâini çi doi peçti (Luca 9:10-17).

Pe vremuri, Betsaida era formatå dintr-o parte urbanå çi una ruralå. Arheologii au fåcut såpåturi pe dealul mare Et-Tell din apropierea Lacului Ghenezaret.

Ei au crezut cå sub straturile de påmânt ale dealului zac ascunse ruinele vechiului oraç Betsaida. Cealaltå parte a fost un mic sat de pescari, pe nume El-Aradç çi s-a aflat direct pe malul lacului. Pe locul lui se înalñå aståzi o bisericå çi o micå månåstire.

Ajunçi la Betsaida, am încercat så gåsim un loc de parcare la umbra unui platan. În jurul nostru era liniçte, pentru cå turiçtii çi pelerinii erau puñini la numår. Trecând prin parcare, ne-am îndreptat spre o bisericå ortodoxå în care am întâlnit câñiva pelerini din Rusia. Împreunå cu ei am stat în bisericå câteva momente într-o tåcere meditativå. Aici se auzeau numai çoaptele rugåciunilor çi sfârâitul lumânårilor, care ardeau în faña icoanelor. Am ieçit din biserica råcoroaså çi ne-am dus pe plajå. În timp ce ne plimbam, ne-am råcorit picioarele în apa lacului. Ce senzañie plåcutå! De pe mal aveam o priveliçte minunatå asupra Lacului Ghenezaret çi a celuilalt mal. Am våzut deodatå o micå ambarcañiune lunecând pe suprafaña netedå a apei. Ne-am imaginat cå în barcå S-ar afla Isus çi ucenicii Lui çi cå ar cålåtori spre celålalt mal.

Sub câñiva copaci am observat apoi o statuie. Îl reprezenta pe Isus, vindecându-l pe orbul din Betsaida (Marcu 8:22-26).

Din vechiul oraç Betsaida nu a mai råmas nicio piatrå. Mai existå înså lacul.

El trimite mereu valuri noi spre malul pustiu, ca un martor tåcut al minunilor fåcute aici de Isus. Ce trist: de ce nu i-au crezut atunci oamenii pe Isus çi pe ucenicii Lui? Imagineazå-ñi cå Isus ar fi tråit în satul sau oraçul tåu, cå ar fi fåcut minuni çi cå Çi-ar fi rostit marile discursuri. – Tu L-ai fi crezut?

Betsaida Lacul Ghenezaret Nazaret

Iordan

10_17_rum.qxd

Bisericå în Betsaida

Vindecarea unui orb

de Waldemar ZORN

Grådina månåstirii

16

Betsaida çi Lacul Ghenezaret

10_17_rum.qxd

23.03.2006

18:18 Uhr

Seite 17

˘˘

D E S PA R T, I R E A D I N Z O R I I Z I L E I

Este greu så te desparñi de un prieten bun. Doi prieteni sunt çi ei foarte triçti, deçi se vor mai întâlni încå o datå.

Dar asta nu are voie s-o çtie nimeni. Puteñi citi în 1 Samuel 20:35-42, cum s-au despårñit cei doi prieteni. Scrieñi literele gåsite în påtråñelele numerotate çi marcate cu un soare în påtråñelele de la rezolvare çi veñi afla urarea pe care o face Ionatan prietenului såu la despårñire.

ORIZONTAL: 1. A spune ceva cu glas puternic, a …

2. Sinonim cu „repede”.

3. Diminutivul cuvântului „båiat”.

4. David se ascunsese în partea de ...

5. Arme ascuñite, folosite alåturi de arc.

6. A-çi manifesta cinstea, a se …

7. David s-a închinat de … ori în faña prietenului såu.

8. Timp fårå sfârçit.

9. Manifestare a tristeñii.

10. Ce au fåcut cei doi prieteni în Numele Domnului?

11. Sinonim cu „ståpân”.

12. Prietenul lui Ionatan.

VERTICAL: 6 1. Sinonim cu „a spune”.

Ioan 2. Descriere fåcutå de cåtre Ionatan 8:12 a locului unde a cåzut o sågeatå.

3. Antonim cu „înåuntru”.

4. Ionatan a … sågeñile.

5. Cuvânt des întâlnit în Biblie pentru „urmaçi”.

6. Fiul regelui Saul.

7. Ce trebuia så ducå slujitorul lui Ionatan înapoi acaså?

8. Slujitorul lui Ionatan a … sågeñile trase de ståpânul såu.

9. Parte a zilei.

10. Ionatan s-a întors singur în ...

Rezolvare: 1 2

3

4

5 6

7 8 9 10

Realizat de Jutta KRÄTZNER Adaptat din limba germanå de Petra PÅTRAÇCU

17

18_27_rum.qxd

14.03.2006

16:30 Uhr

Seite 18

Çtii cum îi cheamå?

A fost un om bogat çi a tråit între anii 2000 çi 1800 î.Cr. La porunca Domnului çi-a påråsit patria çi s-a dus în ñara pe care i-a promis-o Dumnezeu. Ascultarea lui fañå de Dumnezeu este un exemplu demn de urmat.

Dupå ce credinña lui a fost supuså la o grea încercare, el a fost numit prietenul lui Dumnezeu. Cei doi fii ai lui au devenit patriarhii a douå mari popoare. El L-a rugat pe Domnul så-i promitå cå o anumitå cetate nu va fi nimicitå, dacå în ea vor exista cel puñin zece oameni drepñi.

Un mare preot çi un urmaç al lui Levi. În timpul luptei cu amaleciñii a sprijinit brañele fratelui såu, pe când acesta se ruga. Ca urmare, israeliñii au ieçit învingåtori.

Preoñii din Israel erau numiñi fiii lui. El era „gura” unui bårbat, care avea un defect de vorbire. A fåcut dintr-un metal preñios un idol, înså Domnul nu l-a pedepsit, pentru cå fratele lui a mijlocit pentru el înaintea lui Dumnezeu. A murit pe muntele Hor, dupå ce a fost dezbråcat de hainele de preot, pe care le-a îmbråcat fiul lui.

Råspuns: Genesa 12-22

Råspuns: Cartea Exod

Numele ei evreiesc a fost Hadasa. A fost o femeie înñeleaptå çi a locuit la veriçorul ei, care o crescuse. A fost foarte frumoaså, a avut un comportament bun çi a fost foarte deçteaptå. A devenit soñia împåratului Persiei, a cårui împåråñie se întindea din India pânå în Etiopia. Çi-a iubit poporul, a intervenit în favoarea compatrioñilor ei çi i-a salvat astfel de la nimicire. Ziua, în care poporul ei a fost salvat, este o zi de sårbåtoare pentru evrei, pânå în ziua de azi.

Numele ei înseamnå „har”. A cerut mulñi ani un copil de la Dumnezeu çi I-a promis cå i-L va închina, dacå îl va primi. Dupå multe rugåciuni, Domnul i-a dåruit un fiu.

Dupå ce a crescut mai mare, ea l-a dus la Templu ca så-I slujeascå Domnului. Acest fiu a devenit proroc çi ultimul judecåtor al lui Israel. A fost cel care i-a uns pe primii doi împårañi ai lui Israel. Mai târziu, Domnul i-a dåruit acestei femei încå trei fii çi douå fiice.

Råspuns: cartea care urmeazå dupå Neemia

Råspuns: 1 Samuel 1-2

18 Ilustrat de Larisa GOROÇCO

Realizat de Helene BOSCHMANN

18_27_rum.qxd

23.03.2006

18:14 Uhr

Seite 19

PÅSTORI ÇI NOMAZI

ECHIPAMENTUL UNUI PÅSTOR Acesta era format din urmåtoarele obiecte: un ciomag greu asemenea unui buzdugan, cu pietre în partea mai groaså, pentru a alunga atacatorii (mai târziu pietrele au fost înlocuite cu multe cuie); o praçtie cu care se aruncau pietre asupra animalelor care atacau turma; o geantå micå din piele, cu pietre pentru praçtie; un toiag; acesta era un båñ lung, care era îndoit la un capåt, asemenea unui cârlig, pentru a putea trage oile spre el; un fluier cu care påstorii îçi chemau adesea oile, emiñând câteva sunete.

Când Dumnezeu i-a cerut lui Avraam så påråseascå ñara Ur çi så plece în Canaan, Avraam a devenit nomad.

El a dus o viañå de cålåtor, mergând cu turmele sale de la o oazå la alta. Împreunå cu familia sa, Avraam a locuit în corturi.

Când israeliñii s-au stabilit în Canaan, bogåñia lor cea mai mare au fost turmele lor. Oile çi caprele le dådeau lapte, carne çi în plus, lânå pentru îmbråcåminte. Pieile erau prelucrate, iar coarnele erau folosite ca instrumente de suflat çi ca vase pentru ulei.

PÅSTORII LA LUCRU Viaña unui påstor de oi era grea. El era permanent ameninñat de animale sålbatice, tâlhari sau soldañi duçmani. Dacå o oaie era rånitå sau obositå, påstorul o purta pe umeri. În zilele noastre, påstorii îçi mânå adesea turmele de oi cu ajutorul câinilor. În vremurile biblice påstorul mergea înainte, iar oile îl urmau. Adesea, el dådea fiecårei oi un nume. Oile veneau la el când le striga.

STÂNA PÅSTORULUI În timpul lunilor de iarnå, oile erau aduse în sat çi ståteau într-o stânå neîngråditå.

Vara, oile råmâneau afarå, în aer liber, iar peste noapte, dacå nu gåsea o peçterå, påstorul îçi fåcea o colibå din pietre. Peste colibå punea crengi cu spini, ca scut.

Apoi påstorul dormea în faña intrårii, påzindu-çi turma.

Påstorul oilor doarme în faña intrårii în colibå

Un påstor

CÂNTAREA DESPRE PÅSTORUL CEL BUN Psalmul 23 este o cântare despre grija unui påstor pentru turma lui. În acest Psalm, Dumnezeu este comparat cu un påstor bun. Mai târziu, Isus avea så spunå despre Sine cå El este Påstorul cel bun. de Mark WATER Ilustrat de Natalia Ñuracovsca

19

18_27_rum.qxd

23.03.2006

18:14 Uhr

Seite 20

de Elena MICULA

ROCHIA DE PRINT, ESA˘ Andrada a primit de ziua ei o rochie. Era albastru deschis çi avea broderii pe piept çi pe mâneci.

– În rochia asta aråñi ca o micå prinñeså, i-a spus mama.

Clasa Andradei se pregåtea pentru un concert. Pentru acesta, Andrada împreunå cu prietenele ei, Mimi çi Delia, pregåteau un cântec. Cu trei zile înainte de concert, Andrada çi-a întrebat prietenele: – Cum o så ne îmbråcåm pentru concert? Sper cå nu îmbråcåm uniforma çcolarå.

– De fapt nu mi s-ar pårea o idee rea, a råspuns Delia.

– Dar nu trebuie oare så ne îmbråcåm puñin mai elegant? a spus Andrada. Delia, ai o rochie roz atât de frumoaså. Çi tu, Mimi, ai un costum în carouri.

– Aha, te-am prins! a spus Delia râzând, tu vrei så apari în mod sigur în noua ta rochie albastrå!

– Aça e! a trebuit så recunoascå Andrada.

Prietenele ei au fost de acord så se îmbrace elegant.

Ziua urmåtoare çi-au propus så se mai întâlneascå încå o datå la Mimi, ca så repete cântecul. Când Andrada çi Delia au ajuns la Mimi acaså, ea tocmai împacheta niçte haine çi le punea într-o plaså mare.

– Ce faci acolo? Pleci în cålåtorie? a întrebat Andrada.

– Nu plec nicåieri. Înså ieri searå, la Çtiri, au anunñat despre inundañii. Mulñi oameni au råmas fårå case. Ce-i drept, ei au mai putut fi salvañi, dar au trebuit så-çi påråseascå gospodåriile çi toatå agoniseala. Au aråtat chiar çi copii care nu mai aveau ce îmbråca. Çi apoi s-au anunñat adresele unor centre de colectare pentru donañii. Împreunå cu mama am notat o adreså unde putem preda îmbråcåmintea. Dupå concertul nostru må voi duce direct acolo çi voi preda plasa aceasta. Lucrurile vor fi transportate în zonele calamitate.

Fetele au repetat pentru ultima oarå cântecul, au båut un ceai çi s-au despårñit. Nu le-a fost uçor så uite necazul sinistrañilor çi se gândeau cum ar putea så ajute fiecare.

Dimineaña urmåtoare, çcoala fremåta de veselie çi emoñii. Micii instrumentiçti çi cântåreñi fugeau agitañi pe

coridoare, pe când în aulå se adunau pårinñii, prietenii çi rudele lor. Andrada, Delia çi Mimi s-au întâlnit în faña çcolii çi au pornit apoi cu paçi iuñi spre claså, så se schimbe.

– Repede, le-a îndemnat Mimi, altfel întârziem!

Când Mimi çi-a dat jos paltonul, celelalte douå fete au våzut cå nu purta costumul ei frumos în carouri, ci uniforma çcolarå.

– Îmi pare råu, fetelor, dar am hotårât så dau çi costumul. Am vrut neapårat ca în plasa mea så fie çi ceva deosebit, nu numai bluze çi pantaloni obiçnuiñi. Nu a fost uçor s-o conving pe mama, dar i-am spus cå oricum costumul preferat mi-a råmas aproape mic.

Delia a izbucnit în râs. Çi-a agåñat paltonul pe cuier. Çi ea era îmbråcatå în uniforma çcolarå.

– Nici mama mea nu a vrut så dau rochia mea cea roz. Mi-a spus cå acolo este nevoie mai degrabå de haine cålduroase, de cizme de cauciuc çi altele de genul acesta. Dar eu çtiu ce le încântå pe fetele de vârsta noastrå.

– Andrada, de ce nu-ñi dai jos paltonul? a spus Delia zâmbind.

– Am o surprizå! Andrada çi-a scos paltonul çi çi-a aranjat gulerul alb al uniformei çcolare, dupå care a mai adåugat: – Dacå m-añi fi våzut cât timp am stat în faña oglinzii!

Mi-a fost greu så renunñ la rochia mea cea nouå, dar nu-mi pare råu, pentru cå am înñeles un lucru din Biblie: „Cine are milå de cel lipsit, cinsteçte pe Dumnezeul Såu” (Proverbe 14:31), iar voi mi-añi fost un exemplu bun!

Mama a fost bucuroaså de hotårârea pe care am luat-o çi nici ei nu i-a pårut råu de rochia cea nouå, zicându-mi: tu ai ceva mult mai de preñ!

Dupå ce fetele çi-au prezentat numårul, publicul a aplaudat cu mult entuziasm. Andrada nu a observat cå mama ei çi-a çters mereu ochii înlåcrimañi de bucurie.

Din salå se auzea: – Ce fete dråguñe! Adevårate prinñese!

Ilustrat de Victoria DUNAIEVA

20

18_27_rum.qxd

23.03.2006

18:15 Uhr

Seite 21

Odatå, un om paralizat a fost vindecat de Isus Cristos prin intermediul prietenilor lui. Numeroteazå

imaginile în ordinea relatårii din Biblie. Dacå nu-ñi aduci aminte despre ce este vorba, citeçte textul

Urmåreçte linia de legåt urå a litere începând lor, din c olñ ul di ns tân ga id de es sus, co pe ri m esaj ul.

D Å

ve çi

Ilustrat de Victoria Dunaieva

din Evanghelia dupå Luca (Luca 5:17-26).

I

L E N Ç T B

I

U

R

P

M

N

E

I

E

Z

F

Å

E

U

S

A

T

E

E

R

I U V T Ç U T E E E U

2 1Corinteni 6:12

18_27_rum.qxd

23.03.2006

de Angelika BLUM

18:15 Uhr

Seite 22

ˆˆ

˘˘

NGHET,,ATA ATA GUSTOASA GUSTOASA IINGHET

Karina se aflå într-o librårie. Mama i-a dat bani så-çi cumpere douå caiete pentru çcoalå. Pentru prima oarå, Karina are voie så facå singurå cumpåråturi. Se simte importantå. Alege cu grijå caietele de pe rafturi çi plåteçte la casierie. Când iese din magazin, Karina se bucurå: i-au mai råmas doi lei. Mama i-a spus la plecare cå restul de bani îi aparñine çi cå are voie så-çi cumpere o îngheñatå.

Karina se plimbå deci pe lângå vitrinele magazinelor çi se tot opreçte în faña ofertelor colorate. Straçnicå plimbare, îçi zice în sinea ei çi se linge pe buze la gândul unei îngheñate delicioase. Vrea så-çi ia îngheñatå de cåpçuni çi de zmeurå. Cele douå sunt sortimentele ei preferate. Hhhmmmm!

Karina se opreçte în faña unui magazin de jucårii çi admirå o påpuçå deosebit de frumoaså. Deodatå, cineva o atinge uçor pe umår. Este Susi, o colegå de claså.

– Bunå, Karina! Må bucur cå te-am întâlnit. Ai puñin timp? Karina îi aratå plasa çi spune: Nu existå prietenie – Da, tocmai mi-am cumpårat douå caiete noi çi acum am voie så-mi cumpår fårå sacrificiu. îngheñatå.

Johann Wolfgang – Te însoñesc o bucatå de drum, spune Susi. Ce-i drept, nu am bani la mine, dar Goethe merg totuçi cu tine pânå la cofetårie. Aça mai putem sta puñin de vorbå, bine?

Cele douå fete merg împreunå mai departe çi discutå despre çcoalå çi despre multe altele.

– Aça, spune Susi dupå un timp, am ajuns. Te pup, ne vedem mâine! Înså Karina îi spune ferm: – Çtii ceva? Te invit la o îngheñatå. Fiecare primeçte o cupå çi aça banii ne vor ajunge la amândouå.

Karina o trage pe prietena ei în cofetårie çi amândouå îçi aleg îngheñatå de cåpçuni.

– Mulñumesc, spune Susi surprinså, ce dråguñ din partea ta!

Karina îçi linge îngheñata cu poftå çi râde: – Interesant, îngheñata de cåpçuni are aståzi un gust mai bun, nu ñi se pare çi ñie, Susi?

Ilustrat de Iulia PRAVDOCHINA

22

18_27_rum.qxd

14.03.2006

16:31 Uhr

Seite 23

CINE SUNT EU?

Fac parte din specia påsårilor çi tråiesc împreunå cu semenii mei în Europa, nordul Africii, Asia, America de Nord çi America Centralå. Cu toate acestea, nu ne vedeñi prea des.

Exemplarele mature duc o viañå sedentarå, înså cele tinere se mutå din loc în loc. De sute de generañii ne facem cuiburile în acelaçi loc.

Cuiburile ni le construim fie în regiunile împådurite, în copacii groçi çi båtrâni, fie în munñi, între stânci çi povârniçuri, sau chiar în oraçe, în locuri greu accesibile, cum sunt clopotniñele çi clådirile înalte. În familia mea, eu sunt cea mai mare pasåre. Greutatea mea corporalå poate så atingå pânå la 1,5 kg, iar lungimea corpului meu poate atinge 65 cm.

Dacå-mi întind aripile, am 1,25 m.

Avem o constituñie robustå, ca påsårile de pradå, çi o coadå lungå. Ciocul nostru este lat çi gros. Penele noastre sunt negre çi bat în albastru sau verde-metalizat. Mâncåm de toate, dar cel mai mult ne place carnea.

O datå pe an, primåvara, femela noastrå depune 5-6 ouå, care sunt de cca. 35 mm çi cântåresc aproximativ 30 g (cât jumåtatea unui ou de gåinå). Din ouå ies puii noçtri. Nu veñi gåsi niciodatå în pådure gåoacele ouålor noastre, cåci femela le månâncå în întregime dupå ce puii au ieçit din ele. Viaña noastrå de familie este trainicå. Femela çi masculul råmân împreunå toatå viaña lor, care ñine între 50 çi 75 de ani. Aceasta este o perioadå record pentru påsåri. Noi ne lipim mai tare de partenerii noçtri decât celelalte påsåri din specia noastrå. Puii noçtri råmân destul de mult alåturi de pårinñii lor, de la care primesc mâncare. Ca så comunicåm, ñipåm. Dacå vei auzi vreodatå un „cruc-cruc”, poñi så fii sigur cå suntem noi. Înså, în mod normal, ne ñinem departe de oameni çi nu-i låsåm nici så se apropie de noi. Suntem niçte påsåri foarte prevåzåtoare çi sperioase, deçi nu avem prea mulñi duçmani. Singurul pericol pentru noi îl reprezintå bufniña. Suntem mândre de felul cum ne-a creat Dumnezeu.

Alåturi de papagali, suntem considerate cele mai înñelepte påsåri. La fel ca aceçtia, çi noi putem imita limba oamenilor. Unii oameni ne ñin ca animale de caså, pentru cå putem fi foarte uçor domesticite, mai ales la o vârstå fragedå. Putem så ne luåm zborul oricând çi så ne întoarcem la chemarea ståpânului nostru. Uneori ne obiçnuim atât de mult cu un om, încât îl apåråm chiar de stråini.

Eu apar frecvent în poveçti, legende çi povestiri. Asta poñi s-o confirmi çi tu.

Chiar çi în „Felinarul copiilor” se poate citi despre mine, nu-i aça?

Deci, cine sunt eu?

Corect, nu sunt o Ilustrat de cioarå, ci un corb!

Natalia ÑURACOVSCA

de Elvira ZORN

23

14.03.2006

16:31 Uhr

Seite 24

an så ñå de Pu tim mi p Co , p d cuñ ra rbu într imal care sca car mai iul e p e m u l m o , u e l e l e zv på ui. ai ca på d ra d a r uon a L- mu re d in u t in eu ul ce a ñe a ure Af ra cu çit cå as lua i, a vå s ric ns çc un ta, t la så zut tråi a, s por a în pu coñ el, rit uliu nå e a tate i d ofa su pu l r din fla e o na s, r ç ot E a m a pe i si indu uro cum a f rås M mp -s pa os pâ are lu e . t f nd le în de ur it M aj as at p o ut ude rin lid. oru co toa La l rb tå sc ul p u Ko åd rt lk. ure a

18_27_rum.qxd

ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPS de Werner LUTZ Ilustratå de Iulia PRAVDOCHINA

POVESTEA 3 Poveste serial începutå în nr. 1/06

Dupå ce înserarea a fåcut loc nopñii, luna çi-a fåcut apariñia. Lumina ei argintie se reflecta în miile de ace strålucitoare ale Marelui Molid.

Molidul aråta foarte frumos. S-a fåcut frig.

Fips a început så tremure, deoarece Kolk nu putea så-l acopere în întregime cu aripa sa.

Corbul simñea cå micuñul tremurå. Oricât de mult çi-ar fi umflat fulgii çi penele, tot nu le putea transforma într-o blanå caldå. Deodatå, sub ei a trosnit o creangå. Speriat, corbul s-a uitat în jur. Venea oare Martes? A råsuflat uçurat: Era doar Mama Veveriñå de pe Teiul Rotund, care creçtea în scorbura ei trei pui.

Doamna Veveriñå s-a cåñårat pânå la creanga lui Kolk. Într-un mod foarte firesc, ea s-a açezat pe creangå în faña lui Kolk çi a spus: – V-am urmårit toatå ziua. Lucrurile nu mai pot continua aça. Trebuie så vå duceñi dupå hranå, iar micuñul are nevoie de o scorburå!

Aduceñi-l pe micuñ la mine, în scorbura mea.

Dacå ne strângem puñin, va avea loc çi el.

– Dar ce va spune soñul dumneavoastrå? a întrebat corbul.

– O, soñul meu se plimbå iar prin pådure precum îi este obiceiul primåvara. Nu må ajutå la creçterea puilor, vagabondul!

– Dar, a întrebat corbul mai departe, de ce vreñi så riscañi çi så vå atrageñi duçmånia pådurii?

Mama Veveriñå a privit puiul de maimuñå.

– Este doar un pui, a spus ea.

Kolk i-a fåcut maimuñei un semn cu aripa.

Uçurat a våzut cå Fips çtie bine så se cañere, atunci când a trecut de pe Marele Molid pe Teiul Rotund.

Kolk a zburat çi el la tei. S-a açezat pe o creangå deasupra scorburii, ca så facå de pazå. Dupå zgomote îçi putea da seama când e ora mesei.

24

18_27_rum.qxd

14.03.2006

16:32 Uhr

Seite 25

Båtrânul s-a gândit la soñia lui, la doamna corb, cea care luptase cu vulturul. În inima mamelor existå mai multå putere decât în toñi muçchii bårbañilor, çi-a spus în sinea lui. Pentru Kolk nu a fost uçor så stea într-un tei.

Aceasta leza mândria corbilor, cåci, fiind de neam nobil, ei înnoptau numai pe cei mai înalñi molizi, brazi sau pini.

De acolo puteau så scruteze pådurea çi cerul çi så se lanseze în zbor sau în „luptå”. Dar aici, aici cum så lupte?

Stând ca un cocoç pe o creangå, în teiul mare çi stufos, înalt ca o catedralå çi cu o mulñime de crengi çi ramuri, n-ar fi putut lupta deloc.

Çi cel mai råu lucru era cå teiul avea frunze mari, în formå de inimå, care-l împiedicau pe corb så vadå în jur, dacå nu cumva vine în zbor uliul sau dacå nu se aduna cumva un stol de ciori, gata de atac.

Kolk ar fi vrut cel mai mult så-çi ia zborul de acolo çi så se ducå înapoi pe vârful Marelui Molid. Dar îi spusese lui Fips cå este prietenul lui çi ce a spus, råmâne spus. Acum nu mai putea pleca pur çi simplu, de parcå nu ar fi spus nimic.

Kolk s-a açezat pe mai multe crengi, dar nu çi-a putut gåsi locul. De nicåieri nu putea så cuprindå cu privirea întregul tei, care era în plinå floare çi mirosea dulce a primåvarå çi liniçte.

Ce bine cå nu s-a låsat Kolk ameñit de parfumul teiului, cå ar fi fost luat prin surprindere. Bufniña s-a strecurat fårå zgomot printre ramuri. Kolk s-a speriat când în faña lui a apårut brusc çeful bufniñelor.

Corbul nu iubea bufniñele. Ele puteau så zboare fårå zgomot printre crengile copacilor çi så vadå noaptea. În întunericul nopñii, ele atacau påsårile adormite çi le jefuiau cuiburile.

25

18_27_rum.qxd

14.03.2006

16:32 Uhr

Seite 26

– Bunå seara, a spus bufniña cea måreañå, uitându-se cu dispreñ la corb. De când înnopteazå corbul cel båtrân într-un tei înflorit?

– Asta-i treaba mea, a croncånit Kolk.

– Påzeçti cuibul veveriñei, în care ñi-ai ascuns puiul de om, a spus bufniña. O çtiu. Toatå pådurea o çtie.

– De ce ai venit aici? a întrebat corbul. Recunoaçte: ai vrut så månânci micul animal.

– Desigur, a spus bufniña. Vrei så må împiedici?

– Da, a spus Kolk cu duritate. Dacå te atingi fie çi numai de un fir din blana micuñului, am så-ñi vin de hac!

Bufniña l-a måsurat pe corb cu ochii ei scåpåråtori. Apoi çi-a întins aripile çi s-a låsat så alunece cu iscusinñå printre crengile dese.

Apoi a venit Martes, tâlharul puternic çi rapid.

S-a cåñårat pe trunchiul teiului pânå sus. Pe el, Kolk nu putea så-l învingå în luptå deschiså. Pe Martes trebuia så-l ia prin surprindere. Ce bine cå penele corbului erau negre ca noaptea.

Kolk s-a ascuns dupå o creangå groaså. Când Martes a ajuns la scorbura veveriñei, ca så-çi vâre laba înåuntru, Kolk l-a atacat cu ciocul lui cel lung.

L-a lovit atât de tare, încât jderul a scos un ñipåt çi a luat-o la sånåtoasa. Abia când a ajuns jos pe påmânt s-a uitat în sus, ca så vadå cine i-a pricinuit o durere atât de mare.

Înså corbul s-a ascuns din nou. Când ai de-a face cu un duçman atât de puternic, trebuie så fii foarte înñelept. Bietul Kolk nu a avut liniçte toatå noaptea. Toñi micii tâlhari ai pådurii puseserå ochii pe puiul de maimuñå.

A venit huhurezul; chiar çi nevåstuica ar fi vrut så i se ducå numele cå l-ar fi mâncat pe puiul de om. Corbul a înñeles foarte clar cå nu poate så-l lase pe Fips la Mama Veveriñå.

26

18_27_rum.qxd

13.04.2006

9:57 Uhr

Seite 27

Trebuia så-çi asume çi mai departe responsabilitatea. Mama Veveriñå avea o inimå bunå.

Dar nu este suficient så ai o inimå bunå. Trebuie så existe çi putere pentru luptå, s-a gândit Kolk. Corbul s-a bucurat atunci când prima mierlå a vestit cu un tril vesel sosirea zorilor.

Dar abia s-a luminat de ziuå, când pitulicea, cea mai micå pasåre din pådure, a venit în zbor la tei çi s-a açezat – jenatå çi miçcând din codiñå – direct în faña ciocului marelui corb.

– Regele må trimite la domnia ta, a fluierat påsårica. Vocea ei suna de parcå îi pårea råu cå trebuia så spunå ce avea de spus: Astå searå, dupå ce soarele va apune, toate animalele trebuie så se adune sub Stejarul Judecåñii.

Regele vrea så hotårascå soarta puiului de om.

Dumneavoastrå, Corbule, trebuie så veniñi cu micuñul.

– Spune-i regelui cå voi veni. Îi voi împlini porunca.

Pentru båtrânul corb a urmat o zi istovitoare în Teiul Rotund. Fips s-a jucat printre crengi cu puii de veveriñå, iar Kolk a fost mereu îngrijorat cå micuñului i s-ar putea întâmpla vreo nenorocire.

Påsårile, care cloceau în tei, cântau toate deodatå. Iar cel mai råu lucru a fost neîntreruptul guru-guru al porumbeilor, care-çi aveau cuibul sus. Cum så te poñi concentra så pregåteçti o pledoarie ca så-l aperi pe micuñ?

4 Matei 7:21

ÎÎ N N T T R R E E B B Å Å R R II Çi trebuia så fie un discurs bun, dacå voia så-l convingå pe rege cå Fips nu reprezenta un pericol pentru pådure. În plus, corbului îi era foame. Nu mai mâncase nimic de trei zile, iar stomacul lui chioråia de foame.

(Va urma)

1. Cine l-a luat pe puiul de maimuñå Fips în cuibul ei çi de ce?

2. De ce nu a fost Fips în siguranñå în cuibul veveriñei?

3. Cum trebuie så-i tratåm pe cei nou veniñi în clasa noastrå sau pe strada noastrå?

Biblia spune: Unul, care då cu mânå largå, ajunge mai bogat; çi altul, care economiseçte prea mult, nu face decât så såråceascå. Sufletul binefåcåtor va fi såturat çi cel care udå pe alñii va fi udat çi el. (Proverbe 11:24-25) Fericiñi sunt cei milostivi, cåci ei vor avea parte de milå! (Matei 5:7) Fericiñi sunt fåcåtorii de pace, cåci ei vor fi numiñi fii ai lui Dumnezeu! (Matei 5:9)

27

28_33_rum.qxd

14.03.2006

17:15 Uhr

Seite 28

PA˘SA˘RI ÎN BIBLIE de Mark WATER

În Israel au existat peste trei sute cincizeci de specii de påsåri, chiar dacå în Biblie sunt menñionate numai cincizeci. Oamenii foloseau aceleaçi nume pentru diferite specii de påsåri: ciripitor (tradus adesea prin „vråbii”).

PÅSÅRI CU SEMNIFICAÑIE SIMBOLICÅ

Vultur

În povestirile biblice, vulturul simbolizeazå adesea judecata. Vulturul imperial, care îçi poartå puii pe aripi în zbor, le amintea oamenilor de purtarea de grijå plinå de dragoste a lui Dumnezeu. Bufniñele erau considerate adesea un simbol pentru singuråtate. Porumbeii fac parte dintr-o familie uriaçå de påsåri. Ei sunt påsåri puternice, care pot så parcurgå distanñe mari. În acelaçi timp sunt blânzi çi tandri çi de cele mai multe ori tråiesc toatå viaña alåturi de un singur partener. Porumbeii au fost cele mai importante påsåri din Biblie. Ei au fost singurele påsåri care puteau fi aduse ca jertfå. Un porumbel a fost înså çi simbolul pentru Duhul Sfânt.

Cocoç

„CHELNER” ÇI „DEÇTEPTÅTOR” Corb

Cuvântul ebraic pentru „corb” înseamnå pur çi simplu „pasåre mare neagrå”. Corbii i-au adus cândva mâncare lui Ilie, fiind pe post de „chelneri ai lui Dumnezeu”. Dimineaña, „Deçteptåtorii de încredere” erau cocoçii.

PÅSÅRI ÎN CÅLÅTORIE Påsårile folosesc stråzi în aer, aça cum avem noi stråzi pe påmânt. Deasupra Israelului se aflå un traseu de zbor a påsårilor, cu un trafic deosebit de intens. În fiecare an, primåvara çi toamna, Israelul devine un loc de popas pentru mii de påsåri cålåtoare.

Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

28

Bufniñå

28_33_rum.qxd

14.03.2006

17:15 Uhr

Seite 29

COLOREAZÅ ÇI NUMÅRÅ!

Ilustrat de Elena MICULA

În câte bucåñi trebuie så taie micuña vulpe tortul, astfel ca toñi prietenii så primeascå câte o bucatå din tort?

29

28_33_rum.qxd

28.03.2006

11:33 Uhr

Seite 30

Am primit de la dumneavoastrå un numår al revistei „Felinarul copiilor” pe care l-am citit cu multå plåcere împreunå cu båieñelul meu, Cristian, de çapte ani.

Ne-a plåcut atât de mult încât nu vrem så tåcem; vrem så transmitem aceastå veste bunå çi altora: o prezentåm în bisericå çi prietenilor noçtri. (Larisa Chirica)

Dragi prieteni, Când am primit pachetul çi am våzut revistele, m-am bucurat foarte mult. Asta s-a întâmplat într-o zi de joi. În duminica ce a urmat, m-am dus la bisericå çi am dat reviste çi celorlalñi copii. Ei au fost de asemenea foarte bucuroçi. Vreau så vå spun cå am citit toatå revista cu o deosebitå plåcere.

Acesta este desenul meu, fåcut cu mâna mea, chiar dacå m-am inspirat din revista d-voastrå (în privinña animalelor).

Mirela CADAR, 13 ani, jud. Prahova

Comorile FELINARULUI sunt chiar scrisorile tale, integramele, jocurile çi desenele tale pe teme biblice.

Pânå în luna august (2006) trimite-ne povestirile, jocurile sau desenele tale cu titlul „Prietenia”. Cele mai reuçite „comori” vor fi nominalizate çi premiate.

FELINARUL doreçte så vinå în continuare la tine acaså.

Dacå încå nu te-ai înscris, aboneazå-te ACUM!!

Nume, Prenume __________________________________________ Strada, Nr. _______________________________________________ Bloc ____________ Sc. __________ Et. _________ Ap. _________ Cod______________ Localitate ____________________________ Judeñ _________________________________________________ Ñara __________________________________________________ Tel. __________________________________________________ e-mail _______________________________________________ Data naçterii _________________________________________

Trimite-ne scrisoarea ta pe adresa noastrå: Asociatia LUMINA LUMII OP 1 / CP 68 550 179 Sibiu România Sau poñi comanda FELINARUL direct la: Tel./Fax: 0269 21 85 11 felinarul@luminalumii.ro www.luminalumii.ro FELINARUL poate fi comandat GRATUIT. Dacå vrei, ne poñi ajuta trimiñându-ne timbre poçtale o datå pe an (6 timbre a câte 0,50 Lei).

Mulñumim çi pentru eventualele donañii pentru finanñarea revistei.

i: i

FELINARUL mai cautå comori!

SOLUTIILE l j

˘ PAGINA VOASTRA

Dragå Felinarule, Må numesc Simina Estera çi am nouå ani. În primul rând vreau så-ñi spun cå tu eçti cel mai bun prieten al meu. Eu am început så te cunosc astfel: într-o zi mi-a venit un plic de la Trans World Radio România.

Repede, am desfåcut curioaså plicul çi m-am mirat. Înåuntru erai tu! M-am bucurat foarte mult... Te açtept cu neråbdare.

(Simina Estera, 9 ani, jud. Timiç)

28_33_rum.qxd

28.03.2006

11:33 Uhr

Seite 31

FELINARUL copiilor 3/06 (4) Revistå creçtinå pentru copii Apare de çase ori pe an Abonament pe bazå de donañii Tiraj: 7.500 Editor: Asociañia LUMINA LUMII OP 1, CP 68 550179 Sibiu Tel./Fax: 0269 218511 e-mail: felinarul@luminalumii.ro www.luminalumii.ro Donañiile pentru acoperirea costurilor pot fi virate în contul asociañiei:

Alexandra GÎNGIOVEANU, 8 ani, Craiova Damaris BORCÅIAÇ, jud. Prahova

a

Asociañia LUMINA LUMII IBAN RO77.RNCB.4200.0001.7020.0001/RON sau RO50.RNCB.4200.0001.7020.0002/EUR Banca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, Sucursala Sibiu, Cod Swift RNCBROBU Cu specificañia „FELINARUL” Redactori çefi: Elvira çi Waldemar Zorn Redactor al ediñiei în limba românå: Petra Påtraçcu Colectiv de redacñie voluntar: Monica çi Wolfgang Wetzler Magdalena Iacob Doina çi Daniel Vasilca Luminiña Trif

Abel LEFTER, jud.Timiç

Traducerea textelor din limba germanå: Dorina Schinteie Tehnoredactare: Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania

SOLUT , IILE la jocuri:

Pagina de titlu: Peter Lunicichin

Pag. 2: ATENÑIE Pag. 10: Tatå çi fiu?: 1 da, 2 nu, 3 nu, 4 da, 5 da, 6 da, 7 nu, 8 da, 9 da, 10 nu, 11 da, 12 nu, 13 nu, 14 da, 15 da, 16 nu, 17 nu, 18 da.

Mamå çi fiu?: 1 nu, 2 da, 3 da, 4 da, 5 nu, 6 nu, 7 da, 8 da, 9 nu, 10 da, 11 nu, 12 nu, 13 da, 14 da, 15 da.

Pag. 17: Despårñirea din zorii zilei: 9 1 5 11 D O M N Rezolvare: Z 3 5 S Å G E Ñ I Du-te în pace. Å M 1 S T R I G A 6 4 C F M I 10 2 I U T E A Â 8 V E Ç N I C I E Pag. 18: 1. Avraam, 2. Aaron, O R R N E E 3. Estera, 4. Ana. N A 3 B Å E Ñ A Ç A T A S Å Ñ A Pag. 21: Dumnezeu te iubeçte çi 7 T R E I Å T E vrea så fie prietenul tåu. 6 Î NA C H I N A7 2 R 12 D A V I D Pag. 29: În 12 bucåñi.

4 M I A Z Å Z I E 8 N Pag. 32: Joc în påtrat: 1. Sara; 9 P L Â N S C E T O 2. Adam; 3. raci; 4. Amin.

10 J U R A T L Â O Joc de compus: Tot ce faceñi, N så fie fåcut cu dragoste!

S (1Corinteni 16:14)

Indice bibliografic: Pagina 10: Din: „Biblischer Rätselspaß für Kinder und Jugendliche”. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen.

Paginile 14-15: Din „Kinder beten für die Welt”.

Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen.

Pagina 17: Din „Rätsel zur Bibel”, Heft 4. Cu acordul Editurii Bibellesebund, Marienheide.

Pagina 19: Din „Das große Buch des Bibelwissens” de Mark Water. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen.

Pagina 22: Din „Die hochmütige Hummel”. Cu acordul Editurii St. Johannis-Druckerei, Lahr-Dinglingen.

Paginile 24-27: Din „Der Rabe Kolk und sein kleiner Freund Fips”. Cu acordul Editurii Christliches Verlagshaus, Stuttgart.

Pagina 28: Din „Das große Buch des Bibelwissens” de Mark Water. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen.

Pagina 32: Din „Biblischer Rätselspaß für Kinder und Jugendliche”. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen.

Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrase din: Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia a doua, Korntal: Editura LUMINA LUMII, 2003, çi Biblia, Traducerea D. Cornilescu. © 2006 LUMINA LUMII ISBN 3-935435-81-9 Pentru copii peste 6 ani

31

28_33_rum.qxd

14.03.2006

17:16 Uhr

Seite 32

Literele date trebuie scrise în påtratul colorat, astfel încât pe orizontalå çi verticalå så aparå soluñiile 1-4: 1. Soñia lui Avraam (Genesa 17:15) 2. Primul om (Genesa 3:20) 3. Pluralul cuvântului „rac” 4. Sfârçitul rugåciunii 1

2

3

4

A

A

A

A

A

A

D

I

I

C M M

N

R

2

3

4

R

S

JOC DE COMPUS Dacå scrii cuvintele de mai jos în ordinea corectå, vei putea citi o afirmañie importantå pe care o gåseçti în 1Corinteni 16:14.

DRAGOSTE

TOT

SÅ

CE

FÅCUT

FIE

7 Matei 22:32

CU

FACEÑI