2007-5-felinarul by Felinarul Copiilor

26_33_rum.qxd

02.08.2007

5/2007

11:46 Uhr

R EVI ST Å

Seite 33

CR EÇ TI NÅ

copiilor

02_9_rum.qxd

06.08.2007

15:38 Uhr

Seite 2

Gåseçte fiecårui verset de mai jos referinña biblicå corectå!

Realizat de Lidia BUJANCÅ, 14 ani, jud. Arad

02_9_rum.qxd

06.08.2007

15:38 Uhr

Seite 3

de Lidia ANDRONOVA

Sabrinei îi plåcea foarte mult så cânte. Cea mai mare bucurie pentru ea era så cânte în corul de copii. Avea o voce extraordinarå. Totuçi Sabrina era foarte tristå, deoarece la repetiñiile de cor, dirijorul dådea microfonul doar celor mai mari copii. I se pårea cå fårå microfon oamenii nu vor auzi cât de frumos cântå ea. Azi, dupå repetiñie, Sabrina a venit acaså plângând. – Ce s-a întâmplat, draga mea? a întrebat-o mama. – Mami, cum så cânt mâine în bisericå fårå microfon? Nimeni nu må va auzi în sala aceea mare! – Toñi copiii au câte un microfon? a întrebat-o mama. – Nu, numai Rudi, Luca çi Larisa au câte unul. Ceilalñi cântå fårå microfon. – Çtii, Sabrina, vreau så-ñi spun un secret: e foarte greu så faci un lucru, când çtii cå nu eçti apreciat aça cum ñi-ai dori. – Da, aça e! a zis Sabrina. Atunci de ce så mai faci lucrul respectiv?! – Mulñi açteaptå så fie låudañi de oameni, dar noi, creçtinii, facem lucrurile pentru Domnul. Mâine så cânñi în bisericå pentru Domnul, draga mea. Fii sigurå cå El te va asculta çi va spune: „Ce frumos cântå Sabrina mea, cu glasul ei limpede çi cristalin!” Fetiña a ascultat uimitå cuvintele mamei, iar seara, înainte de culcare, a închis ochii çi a spus o rugåciune scurtå: „Doamne Isuse, mâine, la bisericå, voi cânta numai pentru Tine. Te rog så fii atent!” Cu timpul, Sabrina a crescut çi a început så cânte tot mai des çi mai cu foc. A primit çi ea un microfon çi mulñi s-au minunat de vocea ei frumoaså. În camera ei, pe perete, a agåñat un tablou cu versetul urmåtor: „Orice faceñi, så faceñi din toatå inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni” (Coloseni 3:23).

3 Ilustrat de Elena MICULA

02_9_rum.qxd

06.08.2007

15:38 Uhr

Seite 4

VIAÑA UNUI BÅRBAT EVLAVIOS

Adaptate din limba germanå de Petra BÅCILÅ

Dacå rezolvi corect integrama de mai jos, vei regåsi pe verticalå, în cåsuñele marcate cu roçu, descrierea vieñii unui bårbat evlavios din Biblie. 4 1. Ologul din Lida pe care l-a vindecat Petru (Fapte 9) Dacå vrei så afli 2. Oraç, la porñile cåruia Isus a înviat din morñi un tânår (Luca 7) cum a sfârçit viaña 3. Cumnata lui Rut (Rut 1) 4. Bårbatul care a zidit din nou Ierihonul (1 Împårañi 16) acestui bårbat, 7 5. Mama lui Ismael (Genesa 16) scrie mai jos 6. Una din pietrele puse pe pieptarul judecåñii a Marelui Preot literele din cåsuñele (Exod 28) 3 marcate cu cifre de 7. Hrana din cer pe care au primit-o israeliñii în pustie (Exod 16) la 1 la 9. 8. Stråbunicul lui David (Rut 4) 8 9. Bunica lui Timotei (2 Timotei 1) 10. Primul påstor din Biblie (Genesa 4) 11. Câñi fii a avut Noe? (Genesa 6) 1 2 3 4 5 6 5 2 12. Primul copil din Biblie 9 13. „Tu crezi cå Dumnezeu este _____ çi bine faci.” 7 8 (Iacov 2:19) 2 14. Unica fiicå a lui Iacov (Genesa 30) 15. „V-am luat în spinare de la obârçia voastrå, v-am purtat pe _____ 1 7 2 8 9 de la naçterea voastrå.” (Isaia 46:3) 16. Profetul care a profeñit despre naçterea lui Mesia în Betleem (Mica 5:2) 5 17. Muntele de pe care a våzut Moise Ñara Promiså (Deuteronom 34) 18. Biserica martorå la arderea unor cårñi de vråjitorie (Fapte 19) 19. Câñi leproçi au venit la Isus cu rugåmintea de a fi vindecañi? (Luca 7) 6 20. Muntele blestemului (Deuteronom 11:29) 21. Bårbatul care a dormit la uça lui David în timpul unei permisii de pe câmpul de luptå (2 Samuel 11)

Coloreazå toate cåsuñele marcate cu X çi vei afla numele unui bårbat din Biblie care a fost evlavios çi a ascultat de Dumnezeu.

A K H S D A G H J K L P O I I

F B K O H Z M V B D E R T Z G

B L G A J B T A J B Y A J B T

K E S M S D Y B E T E I H Z V

G J X X X X X X X X X X X A K

E I X X X X X X X X X X X P A

J K A T G X X X C V Y A Z D V

R F Y A J B T X X X F C N E S

C S X X X X X X X X X X X Q Y

U Y X X X X X X X X X X X J B

V I A D H K V S M A D R F K T

S G X X X X X X X X X X X L A

Y F X X X X X X X X X X X E S

I B X X H R Q A S U C X X J G

G U X X F E S D M B N X X R E

NUME ASCUNS S S X X X X X X X X X X X A K

M H X X X X X X X X X X X O L

O T A T G E I Z S M E F Ö F E

A K X X X X X X X X X X X K J

O L X X X X X X X X X X X C Ö

F E X X Y A J X X Z D X X U K

K J X X T K Q X X U J X X V A

G R X X S B N X X I K X X S V

E R X X E F M X X O L X X Y M

L U P A E H O D V N Y E Z A K

G P Q R T I P L H G D S Y O L

A S W E Z U O K J F D D V F E

E J A K B E C D R J I A S S E

Z Y S G I V K A Y O L E V Y F

02_9_rum.qxd

06.08.2007

15:38 Uhr

Seite 5

O V I A T, A˘ C U D O M N U L I S U S Modul în care ne tråim viaña depinde în totalitate de felul în care ne dedicåm pasiunilor noastre. Existå oameni care çi-au dedicat viaña în întregime jocului de çah. Chiar çi când lucreazå, mintea lor e preocupatå de urmåtoarea mutare pe care o vor face. Ei îçi petrec tot timpul liber împreunå cu prieteni care sunt çi ei entuziasmañi de lumea çahului. Mai existå çi oameni care sunt pasionañi de calculatoare. Toatå lumea lor este formatå numai din megabiñi çi fiecare joc nou pe calculator este un prilej de bucurie pentru ei. Dacå stai de vorbå cu astfel de oameni, constañi cå fiecare discuñie ajunge invariabil la jocul de çah sau la calculatoare. Din discuñiile pe care le avem cu oamenii, ne dåm seama imediat de lucrurile care îi pasioneazå. Existå çi oameni care ies altfel în evidenñå. Ei nu råsplåtesc råul cu råu. Din aceastå categorie de oameni fac parte çi mulñi copii. Ei nu copiazå la lucrårile de control, sunt mulñumiñi çi liniçtiñi çi au un prieten deosebit. Ei çi-au încredinñat vieñile acestui prieten çi tråiesc pentru El. Acest lucru se observå la fiecare pas! De multe ori când discuñi cu astfel de oameni, îi auzi vorbind despre acest Prieten al lor – Isus Cristos. Nu pot så tacå, pentru cå sunt entuziasmañi. Omul vorbeçte despre lucrurile care-l preocupå. Relañia cu acest Prieten le då liniçte çi bucurie. Chiar çi când au probleme, povestesc cu El, Îl consultå înainte de a lua o decizie importantå çi Îi cer sfatul. Prietenul lor îi ajutå så reziste în faña ispitelor, atunci când toñi cei din jur fac lucruri rele. Nu çtiu dacå ai avut vreodatå pe inimå o problemå pe care nu ai putut-o spune nimånui çi care te-a fråmântat atât de mult, încât nu mai aveai liniçte. Nu çtiu dacå ai avut pe cineva care så-ñi spunå: „Te înñeleg!”, „Te ajut!”, „Vom face lucrul acesta împreunå!” sau „Voi face eu în locul tåu!” Când o persoanå te ajutå, te simñi dator så o råsplåteçti cumva, cu atât mai mult cu cât acesta este prietenul tåu, care e mereu atent cu tine çi-çi face mereu timp pentru tine. Ai vrea så-l råsplåteçti pentru tot ce a fåcut pentru tine. Prietenii îçi doresc så petreacå mult timp împreunå, de aceea çi Domnul Isus a spus: „Råmâneñi în Mine çi Eu voi råmâne în voi… Cine råmâne în Mine çi în cine råmân Eu, aduce mult rod” (Ioan 5:14-15). Domnului Isus îi plac prietenii care-I sunt devotañi. O viañå cu Isus meritå tråitå! Ai vrea çi tu så-L ai ca prieten pe Isus? Poñi så-I spui acest lucru acum. În mod sigur El va deveni prietenul tåu cel mai bun, iar tu vei avea o viañå împlinitå alåturi de Isus Cristos. de Waldemar ZORN Ilustrat de Ivan SULIMA

02_9_rum.qxd

06.08.2007

15:38 Uhr

Seite 6

DUMNEZEU A ASCULTAT

u mult timp în urmå, în Israel a tråit un mare proroc. Numele lui era Samuel, nume care în limba ebraicå înseamnå „Dumnezeu a ascultat”. Vreau så vå povestesc acum despre el. Samuel a crescut într-o familie evreiascå. Pårinñii lui mergeau de trei ori pe an la Silo så se închine lui Dumnezeu. Acolo era Cortul Întâlnirii çi fiecare putea så se roage lui Dumnezeu, spunându-çi durerea pe care o purta în suflet. Odatå, marele preot Eli, care ståtea lângå uça Templului, a observat cå o femeie, pe nume Ana, se ruga îndelung. Ea nu avea încå copii çi la evrei era o ruçine ca o femeie måritatå så nu aibå copii. Aceasta era o problemå grea pentru Ana çi nu putea så spunå nimånui aceastå problemå. Când a aflat pentru ce se ruga Ana, preotul Eli i-a spus: – Femeie, du-te acaså! Dumnezeu ñi-a ascultat rugåciunea. – Dacå lucrul acesta este adevårat, Doamne, a continuat ea så se roage lui Dumnezeu cu sfialå, çi dacå îmi vei dårui un fiu, atunci am så Ñi-l dau Ñie, ca så Te slujeascå aici, în Templul Tåu. Çi aça s-a çi întâmplat. Un an mai târziu, Ana a nåscut un båiat çi, pentru cå Dumnezeu îi ascultase rugåciunea, ea i-a pus numele Samuel. Dupå cinci ani, Ana l-a dus pe Samuel la Templu, aça cum promisese. Eli s-a bucurat de Samuel, deoarece el era un båiat ascultåtor. Într-o noapte, în timp ce dormea, Samuel a auzit un glas: – Samuele! Samuele! Samuel a crezut cå preotul Eli era cel care-l striga çi s-a dus repede la el. – Nu te-am strigat, i-a råspuns Eli. Când glasul l-a strigat pe Samuel pentru a treia oarå, preotul Eli çi-a dat seama cå Dumnezeu dorea så vorbeascå cu Samuel. Atunci Eli i-a spus: – Dacå mai auzi o datå glasul, spune-I celui care te strigå cå eçti gata så-L asculñi. Samuel a fåcut aça. Când a auzit din nou glasul care-l striga „Samuele! Samuele!”, el a råspuns: – Vorbeçte, Doamne, cåci robul Tåu ascultå! Astfel a început Dumnezeu så-i vorbeascå lui Samuel. Din acel moment, Samuel çi-a dedicat toatå viaña lui Dumnezeu. El a devenit un mare proroc în Israel. De fiecare datå când Dumnezeu voia så spunå ceva important poporului, îi spunea lui Samuel, iar apoi acesta transmitea mai departe poporului voia lui Dumnezeu. Samuel a slujit mulñi ani ca proroc, dar çi ca judecåtor. El a murit la o vârstå înaintatå, dupå ce Dumnezeu i-a spus så-l ungå pe David ca împårat al lui Israel. Aceastå întâmplare este scriså în Biblie çi o poñi citi în 1 Samuel, primele trei capitole.

Ilustrat de Ina COZINA de Waldemar ZORN

02_9_rum.qxd

06.08.2007

15:39 Uhr

Seite 7

˘ O COMOARA ˘ MINUNATA Descifreazå cu ajutorul codului de mai jos ce scrie pe sul!

▼❐ ✱ ❃❀ ; ❀ , ✜ ❀ ■◗❀ ❐ ■ ✿ ✱➚ ♣❀ ▼✪❂ ✱ ▼ ■ ❐ ➘ ♥ ❀ ▼ ❐ ➚ ❐ ✿ ➚ ■✜ ❀✱ ◆❍ ❍ ➚ ◆ ✱ ❐◆ ➚ ➘■ ✪♥ , ➘ . ➚▼ ♥❚✱ ❃✜✱ 5:24 ◆❍ ❂ ✱ 6 ✱▼ ✱➚ ➚▼

✱

➚

▼

❐

➘

▲

❚

❃

✜

✿

❂

◗

■

◆

❀

❍

❢

❊

✪

♣

♥

Ilustrat de Ina COZINA

02_9_rum.qxd

06.08.2007

15:39 Uhr

Seite 8

Ilustrat de Elena MICULA

zå Colorea å ile dup imagin place! cum îñi Påzeçte-må, Dumnezeule, cåci în Tine må încred.

Eu zic Domnului: „Tu eçti Domnul meu, Tu eçti singura mea fericire!”

Idolii se înmulñesc, oamenii aleargå dupå dumnezei stråini,

Sfinñii, care sunt în ñarå, oamenii evlavioçi, sunt toatå plåcerea mea.

dar eu n-aduc jertfele lor de sânge çi nu pun numele lor pe buzele mele.

02_9_rum.qxd

06.08.2007

15:39 Uhr

Seite 9

Domnul este partea mea de moçtenire çi paharul meu, Tu îmi îndrepñi sorñul meu.

O moçtenire plåcutå mi-a cåzut la sorñ, o frumoaså moçie mi-a fost datå.

Eu binecuvântez pe Domnul, care må sfåtuieçte, cåci pânå çi noaptea îmi då îndemnuri inima.

Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: când este El la dreapta mea, nu må clatin.

De aceea inima mi se bucurå, sufletul mi se veseleçte çi trupul mi se odihneçte în liniçte. Cåci nu vei låsa sufletul meu în locuinña morñilor,

nu vei îngådui ca prea iubitul Tåu så vadå putrezirea. Îmi vei aråta cårarea vieñii; înaintea Feñei Tale sunt bucurii nespuse 9 çi desfåtåri veçnice în dreapta Ta.

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:30 Uhr

Seite 10

O MÂNÅ-NTINSÅ ÇI PRIVIRI GINGAÇE Pe Marea Galileii „De eçti Tu, Doamne, Cel ce mergi pe mare Så-mi porunceçti så vin la Tine-acum.” „Hai, vino!” se-auzi a Lui chemare… Ne-ntârziat çi fårå ezitare Sårise Petru tocmai în picioare Afarå din corabie, ca pe-un drum. Dar neobiçnuit, cåci… e de apå… Priveçte ñintå: „Ah, ce minunat!” Påçeçte primul pas… çi încå-o datå… Tråieçte-un simñåmânt… ca niciodatå… Înså un val din marea-nfuriatå Îl sperie çi… pe loc s-a scufundat.

10 Ilustrat de Ina COZINA

Când scoase-un ñipåt scurt de disperare: „M-ajutå, Doamne!”… çi tåcu subit… Dar Cel ce-l urmårise cu-ndurare Întinse Mâna dragostei Lui mare, Salvându-l… çi cu gingaça-i mustrare: „O, Petre, pentru ce te-ai îndoit?!” În Sinedriu Sinedriul e-adunat la judecatå, Cåutând de zor „reale” mårturii… În atmosfera grea çi fråmântatå Isus tåcea… çi-au început så-L batå În timp ce cu privirea-I sfântå… c a u t å… Çi ochii pe-ai lui Petru întâlni.

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:30 Uhr

Seite 11

Cântase iar cocoçu-a treia oarå. Privirea dulce-a dragostei fierbinñi Îl copleçise… Iese-n grab-afarå Çi-mpovårat de groaznica-i povarå Îçi plânse-n remuçcarea grea çi-amarå, Trådarea-i cu blestem çi juråmânt.

Cu ochii ñintå, Petru-i zice: „Iatå, Argint çi aur n-am, dar ce-am îñi dau”. Ologul cu privirea-i îndreptatå La el, apucå-n mâna lui cea dreaptå Mâna lui Petru ce-l ridicå-ndatå, Simñind cum tålpi çi glezne-i se-ntåreau.

La poarta „Frumoaså” Fusese-o neuitatå dupå-maså, Se-apropia al rugåciunii ceas. La poarta denumitå „Cea Frumoaså” Stå un olog: cerçeçte çi ofteazå Când Ioan çi Petru-n fañå-i se açazå – în mersul lor fåcurå un popas.

Çi-ntr-o clipitå-i tocmai în picioare, Umblând, sårind, låudând pe Dumnezeu. *** Deci iatå, Petru-n ceas de scufundare, Primind în mânå Mâna Lui cea tare, Apoi privirea-n gingaça-I iertare Avu ce oferi la rândul såu…

În familie O mâna-ntinså çi priviri gingaçe Så oferiñi în ceasuri de nevoi. Când unii trec pe valuri furioase, Iar alñii pe cåråri alunecoase… O Mânå-ntinså çi Priviri gingaçe Vå binecuvânteze çi pe voi! de Petricå PLEÇA

06.08.2007

15:31 Uhr

Seite 12

RCUIT CIR CUIT AL APEI MINI-CI

Expe r im

10_19_rum.qxd

Ai nevoie de: un borcan mare cu capac, cårbuni, nisip, påmânt, muçchi çi o plantå micå, înaltå de cel mult 8 cm. Umple borcanul cu un strat format din cårbune, nisip çi påmânt, atât de înalt, încât så cuprindå rådåcinile plantei. Acoperå suprafaña cu muçchi. Udå acum planta cu apå suficientå. Pune capacul pe borcan çi închide-l bine. Nu trebuie så mai deschizi borcanul pentru a uda planta niciodatå. În borcan ai creat un mini-circuit al apei prin evaporare çi condensare. Dacå borcanul este pus într-un loc luminos, îl poñi påstra ani în çir, fårå så-l mai deschizi vreodatå.

Puzzle

˘ DIN STÂNCA ˘ APA PU Dupå ce au ieçit din Egipt, israeliñii au cålåtorit prin pustiu. Acolo nu au avut apå çi au suferit de sete. Au început så fie nemulñumiñi. Moise s-a rugat lui Dumnezeu çi Dumnezeu i-a poruncit så loveascå stânca cu toiagul. Din stâncå a ñâçnit apå, iar poporul çi-a potolit setea. Urmåtoarele piese de puzzle sunt împråçtiate. Poñi så refaci imaginea? Pe piesele de puzzle sunt scrise câteva litere. Dacå vei reface imaginea corect, vei putea citi un verset biblic.

NEZ C E

TI DUM

NÑ T

ÅL A

CU 12

EST

NÑ

ECU

ÅL

__ ____ __ _________ __ ______ ____ __ _______ __ ________. (Luca 18, 27) Ilustrat de Ina COZINA

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:31 Uhr

Seite 13

„Pentru cå în El au fost create toate lucrurile care sunt în ceruri çi pe påmânt, cele våzute çi cele nevåzute…” (Coloseni 1:16). „Din al cui sân iese gheaña çi cine naçte promoroaca cerului, ca apele så se îngroaçe ca o piatrå çi faña adâncului så se întåreascå?” (Iov 38:29-30) Cartea naturii

osti se ridicå din pat cu greu. Trezitul de dimineañå era într-adevår un lucru solicitant pentru el. – Ce bine cå mai e vacanñå! Nu trebuie så må gråbesc prea tare, gândi el. Când se uitå în oglindå, Costi se sperie råu de tot. Era murdar pe fañå din ziua precedentå, când se jucase cu prietenii printre dunele de nisip. – Phiii! Ar fi trebuit så må spål mai bine asearå, oftå el çi înlåturå rapid cu mâinile nisipul din pat, înainte så intre mama în camerå. Ca så nu fie certat, Costi se spålå temeinic cu apå, insistând pe acele pårñi ale corpului pe care pårinñii le våd imediat. Dupå un control amånunñit, Costi confirmå: „Curat!” – Bunå, Costi! Ai venit în sfârçit, îl salutarå prietenii lui. – A trebuit så må spål mai întâi. Azi am cåzut la testul curåñeniei, murmurå Costi. – E destul dacå te speli seara, spuse Tudor rânjind. – Eu am sårit peste spålatul de asearå, råspunse Costi. Dar, pentru cå tot vorbim

despre apå, aveñi vreo idee câtå apå existå de fapt pe suprafaña påmântului? – Aproape 75% din suprafaña påmântului este acoperitå de apå, zise Tudor. Dacå oceanul nu ar avea o adâncime medie de 4 km, tot påmântul s-ar afla sub un strat de apå gros de 3,5 km. Aça susñin oamenii de çtiinñå. Bazinele marine, adicå oceanele, împiedicå inundañia de acest gen. Oceanele au apårut în mod sigur ca urmare a potopului. Nu existau înainte, cåci o mare parte a apei forma cordonul de apå din jurul påmântului, aça cum este descris în cartea Genesa, în primul capitol. În timpul potopului, påmântul a fost acoperit în întregime de apå. În acea perioadå au apårut adâncurile marine gigantice çi måreñe, în care apa a putut ulterior så se scurgå. Aståzi avem oceanele care, în unele locuri, au o adâncime chiar de 11 km. Costi, care ståtea împreunå cu prietenii lui çi îl asculta pe Tudor, se gândi: „O cola rece! De asta am nevoie acum, pe cåldura asta”. Puñin mai târziu ståteau cu toñii pe terasa çtrandului. – Costi, de ce te holbezi

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:31 Uhr

Seite 14

atât de mult la paharul cu cola? Ai våzut ceva? întrebå Marius batjocoritor. – Nu, doar cå må minunez de bucåñile de gheañå care plutesc pe suprafaña lichidå a colei. Nu se scufundå. Uitañi-vå çi voi! Apa îngheñatå este mai uçoarå decât cea caldå çi din aceastå cauzå, bucåñile de gheañå nu se scufundå. Sandule, tu eçti specialist în experimente. Explicå-ne tu mai bine! – Nu, mai degrabå mama mea este experta. Ea a trebuit så arunce din congelator sticla spartå în urma experimentului! De atunci çtiu cå apa îngheñatå îçi måreçte volumul. Apa este diferitå de orice altå substanñå lichidå. – Da, apa este o minune a Creañiei lui Dumnezeu, completå Tudor. Dacå lucrurile ar sta altfel, mårile noastre ar fi îngheñat de mult de jos în sus. Oceanele ar fi fost congelatoarele påmântului. Nici chiar cel mai puternic soare de varå nu ar fi putut sta împotriva frigului atât de puternic. În plus, în nicio mare, în niciun lac çi în nicio baltå nu ar fi fost posibilå viaña. Dumnezeu a creat apa într-un mod extraordinar! Tudor cåzu o clipå pe gânduri, apoi exclamå: – Nu numai proprietåñile neobiçnuite ale

apei au fost create în mod genial de Dumnezeu, ci çi întregul circuit al apei în naturå este o minune! – De fapt am învåñat asta la çcoalå, spuse Sandu. Dupå ce apa cade pe påmânt sub formå de ploaie, se adunå în pâraie, în râuri çi în apele subterane, care se revarså în måri çi se ridicå în nori, dupå ce s-a transformat în aburi. – Exact! aprobå Tudor. Acest proces trebuie så fie foarte lent, pentru cå çi vegetañia are nevoie de apå suficientå. Iar pådurile, grådinile, bålñile çi mlaçtinile sunt ca niçte bureñi, care preiau foarte multå apå. Acestea sunt niçte rezervoare de apå create de Dumnezeu. Filtratå çi oxigenatå, apa se scurge prin aceçti bureñi mai departe prin râurile subterane în oceane, pentru a le alimenta cu apå proaspåtå. – Çi fluxul çi refluxul çi luna au rolul lor în acest circuit al naturii, continuå Sandu. – Ah da! interveni Tudor. De fapt, luna este cea care, prin flux çi reflux, amestecå apa proaspåtå cu apa mårilor çi a oceanelor pânå în cele mai adânci locuri. Dacå stau çi må gândesc bine la Creañie, îmi dau seama cå Dumnezeu a avut în vedere multe lucruri. El s-a

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:31 Uhr

Seite 15

îngrijit ca apa din oceane så råmânå mereu proaspåtå çi oxigenatå, amestecând-o cu sare, cam 3-4%. În cantitate mare, sarea împiedicå viaña. De exemplu, Marea Moartå are o concentrañie atât de mare de sare, încât nu existå niciun fel de viañå, nici animalå, nici vegetalå. În timp ce îl asculta pe Tudor, privirea lui Costi cåzu asupra unui gândac de apå. Aceastå insectå pur çi simplu mergea pe apå. Sandu îl våzu çi el çi dådu din cap mirat: – Gândacul de apå este mult mai greu decât apa. Nu ar fi trebuit så se scufunde? – Nu çtii cå çi un ac de gåmålie poate så pluteascå pe suprafaña apei? spuse Costi. Dar cum e posibil? Asta n-o mai çtie nimeni! – Ba da! Am citit în Enciclopedie, spuse Tudor. Eu unul sunt fascinat de viaña acvaticå

çi subacvaticå – de tot ce se întâmplå în apå. La suprafaña apei se formeazå o „membranå” subñire. Dacå îmi aduc bine aminte, oamenii de çtiinñå numesc acest efect „tensiunea superficialå” a apei. Tensiunea superficialå este produså de atracñia reciprocå a particulelor de apå. Suprafaña este ca o membranå subñire, care poate så ñinå pe apå un gândac, un ac sau o agrafå de birou. Dacå din neatenñie insecta ar ajunge pe suprafaña unei ape amestecate cu detergent, s-ar scufunda imediat, pentru cå tensiunea superficialå a apei este distruså din cauza detergentului. – La asta nici nu m-am gândit, zise Costi. – Ce minune! exclamå Sandu. Creatorul nostru este într-adevår demn de toatå lauda pentru tot ce a creat! Ilustrat de Ivan MIHAILO

ÇTIAI CÅ… … douå treimi din corpul uman este apå? Fårå apå, omul poate så supravieñuiascå doar trei zile. … nici animalele çi nici plantele nu pot tråi fårå apå? Doar acolo unde existå apå, existå çi viañå.

… apele de pe påmânt se încålzesc încet çi se råcesc tot încet? Ele protejeazå astfel påmântul de o supraîncålzire çi de o råcire bruscå.

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:32 Uhr

Seite 16

Micul

SPIC DE GRÂU

Un bob de grâu, puternic çi sånåtos, zåcea împreunå cu alte boabe într-un hambar mare çi uscat.

de Ludmila STORK

Într-o zi a venit un bårbat çi a spus:

– A sosit timpul ca såmânña aceasta så fie puså în påmânt, pentru ca din ea så creascå cereale.

Auzind aceste cuvinte, bobul de grâu a încercat så-l contrazicå: – Dar eu nu vreau! În påmânt este întuneric çi umed çi acolo nu må vede nimeni. Aici, toñi cei care intrå în hambar se bucurå så må vadå çi må admirå.

Bårbatul înså nu a auzit nimic. A luat bobul çi l-a semånat împreunå cu celelalte boabe de grâu în ogorul såu. Le-a acoperit apoi cu påmânt. Pentru bobul de grâu, acesta a fost un lucru foarte neplåcut, cåci aici, în påmânt, era frig çi întuneric. În jurul lui auzea gemetele çi plânsetele celorlalte boabe care nu se puteau împåca nici ele cu soarta lor. Un alt bob de grâu mic, dar curajos, împreunå cu alñi prieteni ai lui au rezistat cu råbdare. Boabele se gândeau cå o så devinå utile, aducând rod.

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:32 Uhr

Seite 17

Ploaia a cåzut peste boabele de grâu, soarele le-a încålzit çi ele au început încet, încet så încolñeascå.

Dar vai – boabele se înnegreau tot mai mult. Simñeau cå o så moarå! Bobul puternic çi sånåtos a simñit cå-çi pierde frumuseñea çi puterea çi cå urma så moarå.

„Vai de mine! Devin tot mai urât çi mai slab. Mi-e fricå… Voi muri curând!” s-a våitat bobul de grâu.

Într-o altå zi, bårbatul a ieçit så-çi vadå ogorul. Fiul lui l-a întrebat:

– Ce se întâmplå acum cu boabele care sunt în påmânt?

– Ele trebuie så moarå, ca så dea viañå unei noi plante. Dacå nu acceptå lucrul acesta çi nu se despart de frumuseñea çi puterea lor, atunci germenii lor nu vor fi puternici çi nu vor supravieñui. Oricum, mai devreme sau mai târziu, cu voia sau fårå voia lor, boabele vor muri.

Noul germen s-a hrånit din bobul puternic de grâu çi a început så creascå în påmânt. Micile lui rådåcini începeau så-çi tragå apå din påmânt. În cele din urmå, o mlådiñå a ieçit din påmânt çi s-a întins spre soare. Germenul a devenit o plantå frumoaså çi puternicå. Înså bobul de grâu devenise între timp, din puternic çi sånåtos, negru çi foarte urât.

Bobul nostru puternic çi sånåtos a auzit aceastå discuñie çi s-a gândit: „Dacå nu se poate altfel, må supun.”

Într-o bunå zi, lângå una dintre plante a ieçit la suprafañå un bob aproape gol çi putrezit. Toate celelalte plante au început så râdå: – Este cumva acesta bobul din care ai crescut?! Tare urât mai este! îçi båtea joc una dintre plante.

– Bobul meu a fost frumos çi puternic! a zis o altå plantå.

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:32 Uhr

Seite 18

Mica plantå, cea de care au râs celelalte, nu a bågat în seamå batjocura lor çi i-a zis bobului ei:

– Sunt atât de bucuroaså cå poñi vedea soarele! Este atât de luminos!

– Ar trebui så vå fie ruçine! Boabele noastre ne-au dat totul. Ele au îmbåtrânit çi au devenit urâte, iar noi ar trebui så le fim recunoscåtoare pentru aceasta. Dacå ar fi ales så råmânå puternice çi frumoase, noi nu am fi existat.

Planta noastrå a devenit un fir mare de grâu. Îçi purta cu mândrie spicul çi se bucura de frumuseñea çi puterea lui. De sub påmânt înså, se auzea glasul slab al bobului de grâu: – Nu fi prea mândrå! Nu te gândi cå eçti frumoaså pe dinafarå. Încearcå så fii harnicå. Dacå nu, vei råmâne cu un spic gol, iar la vremea seceriçului vei avea doar boabe goale.

Planta care a råsårit din bobul nostru puternic s-a speriat foarte tare. Ce s-ar fi întâmplat dacå bobul ei de grâu ar fi ieçit brusc de sub påmânt? Ar fi fost la fel de gol çi de urât ca cel de care au râs celelalte plante?! Apoi s-a ruçinat imediat, gândindu-se cå bobul devenise atât de urât çi de båtrân din cauza ei. El îçi dåduse toatå puterea çi frumuseñea pentru ea!

Plantele au amuñit çi au cåzut pe gânduri. A venit apoi o ploaie çi au uitat toate de disputa dintre ele. Au continuat så creascå çi så se întindå spre soare.

Planta s-a pus pe treabå. A început så le dea noilor boabe de grâu, care se coceau în spicul ei, tot sucul din påmânt çi toatå puterea pe care o primea de la soare. Cu timpul, capul plantei a început så se plece din cauza greutåñii boabelor. Înså acest lucru nu a întristat-o. Important era cå cele treizeci de boabe, care se dezvoltau în ea, creçteau çi erau pline.

10_19_rum.qxd

06.08.2007

15:32 Uhr

Seite 19

Era spre sfârçitul verii. Spicul era foarte bucuros cå în el s-au copt atât de multe boabe. Era convins cå acestea aveau så ocupe un loc de cinste în hambar. „Poate cå la sårbåtoarea mulñumirii, boabele mele vor ajunge chiar pe altar çi atunci vor vedea toñi rodul muncii mele”, visa spicul.

Ele urmau så fie såmânña pentru anul urmåtor. Restul boabelor le-a dus la moarå.

Într-o zi înså, bårbatul a tåiat toate spicele: pe cele grele çi mari, la fel ca çi pe cele cu mai puñine boabe, chiar çi pe cele mândre çi goale. Boabele de grâu recoltate din spicul nostru roditor purtau în ele dragostea çi amintirea spicului lor. Bårbatul a uscat cu grijå tot grâul. Apoi a pus la påstrare, în hambar, o parte din cereale, iar printre acestea au nimerit çi câteva boabe ale spicului nostru harnic.

Din fåina proaspåtå, soñia lui a fråmântat un aluat çi a copt o pâine minunatå.

Bårbatul a adunat paiele de pe câmp çi le-a ars. Cenuça a împråçtiat-o pe câmp, ca îngråçåmânt. Împreunå cu paiele, el a ars çi spicele mândre çi goale. Spre deosebire de acestea, spicele harnice, ale cåror boabe au acceptat de la bun început så moarå pentru a da viañå unei plante noi, au adus într-adevår un rod bun çi bogat. Ilustrat de Elena CARTÇENCO

Cu mic, cu mare, toñi s-au bucurat de mirosul çi gustul pâinii proaspete.

20_25_rum.qxd

02.08.2007

10:54 Uhr

Seite 20

CHEMAREA TOAMNEI Frunziçul de codru cu umbra lui deaså çi verde Ce tot mai ståpân pe arçiña de varå se crede Primeçte o patå gålbuie: a toamnei dovadå Çi-n câteva zile cuprinså-i pådurea întreagå. Dulci raze prin frunzele pal-ruginii scânteiazå În splendid decor fascinant ce de-a dreptul „danseazå” În ritmul de cântec de codru-n a sa melodie Ce-l cântå copacii prin vântul ce falnic mlådie, Çi sfânt ciripit cu-a lui triluri vechi, încântåtoare Ce-mbinå acorduri cu murmurul lin de izvoare, Dar çi cu divinå, din inima ta, melodie Când toamna prin farmecul ei minunat te îmbie Cu-ntreaga naturå ce-L laudå, dar fårå cuvinte: Så cânñi osanale, låudându-ñi Cerescul Pårinte. de Petricå PLEÇA

Ilustrat de Larisa GOROÇCO

20_25_rum.qxd

02.08.2007

10:54 Uhr

Seite 21

SÅRBÅTOAREA MULÑUMIRII Adela çi Marian aduc un coç plin cu fructe çi legume. Raluca çi Cosmin li se alåturå. Raluca: Ce aveñi în coç? Aveñi de gând så mâncañi singuri aça de multe fructe çi legume? Cosmin: O adevåratå bombå de vitamine! Adela:

Azi e sårbåtoarea mulñumirii. Nu çtiñi?

Cosmin: Sårbåtoare?! Ca cea de Cråciun? Se primesc cadouri? Marian: Desigur! Ia priveçte ce cadouri ne då Dumnezeu! Asta ca så înñelegem cât de mult ne iubeçte El. Adela:

Totul primim în dar de la El: pepeni, banane, portocale, ridichi, morcovi, pere, praz, roçii…

Marian: Mere, gutui, struguri… Cosmin: Struguri? Nu-mi mai aminti de ei… Pot fi aceçtia un dar de la Dumnezeu, dacå sunt atât de acri? Marian: Strugurii trebuie så se coacå în vie. Ei au nevoie de ploaie, de mult soare, de vânt, ca så se umple cu suc dulce. Vei råmâne uimit cât de dulci pot fi strugurii! Dar depinde çi de soi. Cosmin: Tot ce spui… Da! Încep så înñeleg! Raluca: Strugurii trebuie så råmânå în vie pânå când se coc çi devin dulci. Acum îmi aduc aminte de versetul pe care l-am învåñat la çcoala duminicalå: Eu sunt Viña, voi sunteñi mlådiñele. Cine råmâne în mine çi în cine råmân Eu aduce mult rod. Ioan 15:5. Adela:

Da, Isus vrea så ne dea çi nouå puterea de care avem nevoie, cåci El este Viña, iar noi suntem mlådiñele.

Cosmin: Sunt copleçit de tot ce face Dumnezeu pentru noi. Marian: Vrem så-I mulñumim lui Dumnezeu, cåci este atât de bun. Haideñi så le spunem tuturor: Toñi:

Veniñi, priviñi çi gustañi cât de bun este Dumnezeu cu noi! de Maria DELL Ilustrat de Irina POMERANÑEVA

20_25_rum.qxd

02.08.2007

10:54 Uhr

Seite 22

ARAD

Horazin

Haifa

ORAÇUL DIN DEÇERT

de Pavel MINAIEV

Iordan

Nazaret

Arad se aflå în pustiul Neghev, pe un podiç, la o înålñime de aproximativ 600m deasupra nivelului mårii. Acest vechi oraç canaanit dateazå de 5.000 de ani çi este menñionat de mai multe ori în Vechiul Testament. În 1962, lângå ruinele oraçului vechi a fost înfiinñat noul oraç Arad. Aici locuiesc în prezent cca. 23.000 de oameni. Haideñi så vizitåm împreunå oraçul vechi, care se aflå la o depårtare de aproximativ 8 km de Aradul modern. Urcåm un deal pe care se aflå zidurile unei cetåñi çi vedem înaintea noastrå ruinele cetåñii împåratului Solomon çi ale Templului care a fost ridicat în ultimii ani ai domniei sale. Solomon a întårit bine cetatea Arad, pentru a apåra graniña de sud a Israelului împotriva duçmanilor. Arheologii au dezgropat în vechiul Arad ruinele unor açezåri din epoca bronzului. În vremea aceea, Aradul a avut în jur de 2.500 – 3.000 de locuitori. Aradul a fost un oraç înfloritor, deoarece se afla la råscrucea drumurilor comerciale. Locuitorii lui erau comercianñi buni, ståpâneau diferite meçteçuguri çi se ocupau cu agricultura. În vasele descoperite de arheologi s-au gåsit boabe de grâu çi seminñe, dar toate erau carbonizate. De asemenea, în centrul oraçului a fost descoperit un bazin mare. În timpul ploilor, aici se aduna apa care se scurgea apoi prin canalele såpate de-a lungul stråzilor. În deçert, oamenii nu pot tråi dacå nu au apå. Datoritå acestui bazin, oraçul Arad a putut så supravieñuiascå. În vechea cetate a fost dezgropat çi un templu al israeliñilor. Este singurul care se aflå în afara Ierusalimului. Poziñia templului, fundañia çi amenajårile interioare corespund descrierii templului construit de Solomon la Ierusalim, înså de dimensiuni mult mai mici. În încåperea principalå a templului, în Sfânta Sfintelor, se aflau douå altare vechi, pentru jertfe. Pe altare s-a gåsit încå cenuça jertfelor aduse cu peste o mie de ani în urmå! În timpul såpåturilor, au mai fost descoperite vase care proveneau din Egipt çi o mulñime de obiecte de artizanat produse în Arad. Datoritå bogåñiei acestor descoperiri, prin care arheologii au putut obñine multe informañii preñioase, oraçul Arad este numit çi „Pompeiul epocii bronzului”. Cea mai interesantå descoperire pe care au fåcut-o cercetåtorii în Arad este cea a inscripñiilor de pe plåcile de lut. În total s-au gåsit peste 200 de inscripñii! Ele sunt în limba aramaicå veche çi cuprind informañii despre împårañii care au domnit în Iuda. Informañiile obñinute în urma såpåturilor se potrivesc în mod uimitor cu datele din Biblie, cum spune çi psalmistul David în Psalmul 93, versetul 5: „Mårturiile Tale sunt cu totul adevårate”.

Lacul Ghenezaret

Ierusalim

Betleem Marea Moartå Arad Beer-Çeba

Noul oraç Arad, la înfiinñarea lui în 1962

Ruinele vechiului Arad

20_25_rum.qxd

02.08.2007

10:54 Uhr

Seite 23

FRUNZA

G A Ñ

LU X C

Å U

Scrie în ordine literele din cåsuñele marcate

I S E V O E R D A P V H E J I S A E D Z PU R L U R U I V A Ñ Å A Å R E M P Î Â I P N T Î I A G K M I Z E T U S F O Ç I E C T A E T A F O E

cu verde çi vei afla un sfat bun.

de Olga Moraru

_______ ___ _____ _________ ___ ________ __ _____ ______ _______ __ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . (Luca 12:31)

Str ig

meu

l su gla

asc ulta .

mDu

må

cå tre

çi

Realizat de Iulia ILCIUC

lta. ascu

eu nez

l su gla

nezeu

cåtre

DE Å T A SAL

Psalmul 77:1

TE N I V

20_25_rum.qxd

02.08.2007

10:55 Uhr

Seite 24

A fost pescar çi a tråit în Capernaum. El L-a iubit pe Isus, dar totuçi, când a fost întrebat despre Învåñåtorul lui, a råspuns de trei ori: „Nu-L cunosc”. În Grådina Ghetsimani, în momentul în care Isus a fost prins, el a scos sabia çi a tåiat urechea robului marelui preot. La Rusalii a ñinut o predicå la care s-au convertit trei mii de oameni. Câñiva ani mai târziu, Irod a poruncit så fie aruncat în temniñå, dar de acolo a fost eliberat de un înger.

A fost un ucenic al lui Ioan Botezåtorul çi mai târziu al lui Isus Cristos. Domnul Isus l-a numit pe el çi pe fratele lui „fiii tunetului”. Împreunå cu un alt ucenic, a alergat la mormânt pentru a vedea cu ochii lui cå Isus Cristos nu mai era acolo. A scris una dintre cele patru Evanghelii. A fost exilat pe insula Patmos, unde a avut o revelañie, în care i-a fost aråtat de cåtre Dumnezeu viitorul Bisericii çi al omenirii. El ne-a relatat despre aceastå revelañie în ultima carte a Bibliei.

˘? S,TII CUM ÎI CHEAMA 3

A fost unul dintre cei 12 apostoli, numit „Geamånul”. Când Domnul Isus i S-a aråtat dupå ce a înviat din morñi, el a exclamat: „Domnul meu çi Dumnezeul meu!” Atunci Isus i-a råspuns: „Ferice de cei care n-au våzut çi au crezut”. El a participat çi la pescuirea minunatå, la care s-au prins 153 de peçti.

24 Realizat de Helene BOSCHMANN Ilustrat de Larisa GOROÇCO

A fost unul dintre cei çapte diaconi ai bisericii din Ierusalim. Cålåuzit de Duhul Sfânt, a fåcut minuni çi a predicat Cuvântul lui Dumnezeu. A fost acuzat în mod greçit cå ar fi spus ceva împotriva lui Dumnezeu, a lui Moise çi a Templului. La executarea lui, a exclamat: „Doamne, nu le ñine în seamå påcatul acesta!” La uciderea lui cu pietre a fost prezent un om, care atunci a fost de acord cu ceea ce se întâmpla, dar care mai târziu a devenit un apostol renumit.

20_25_rum.qxd

02.08.2007

10:55 Uhr

Seite 25

Viaña în vremurile biblice

OLARII – MEÇTEÇUGARI RESPECTAÑI

În vremurile biblice, în fiecare sat exista câte un olar. Olarul era o persoanå foarte importantå, deoarece producea obiecte de care avea nevoie fiecare om în viaña de zi cu zi: urcioare, vase pentru uzul zilnic, vase mari pentru påstrarea proviziilor, låmpi çi sigilii pentru scrisori. Lutul care se folosea pentru astfel de obiecte era fråmântat foarte mult, apoi se amesteca cu apå çi puñin nisip fin. PRELUCRAREA OBIECTELOR DIN LUT Obiectele din lut se fåceau manual. Primele vase de lut s-au fåcut prin suprapunerea multor bucåñi lungi çi subñiri de lut, cårora li se dådea forma unui vas. Spañiile råmase libere erau astupate, apoi vasul se expunea la soare, pentru a se usca. Ulterior, era decorat çi ars într-un cuptor. Unii olari foloseau roata. Aceasta era formatå dintr-o placå de piatrå, care era fixatå într-o altå placå de piatrå, scobitå la mijloc. Placa trebuia învârtitå, în timp ce olarul dådea formå lutului. Roata olarului, aça cum o cunoaçtem aståzi, a fost inventatå cu 200 de ani înainte de naçterea lui Cristos. Alñi olari prelucrau lutul cu ajutorul unor forme din lemn. În acest mod, se fåceau sigiliile çi candelele cu ulei.

DECORAREA Uneori, pe lutul umed se aplica un çnur, cåruia i se dådea o anumitå formå. Alteori, pe lutul aproape uscat se încrusta un model. Vasele erau apoi colorate sau pictate cu diferite modele. Culorile preferate erau roçu çi negru. Pentru ca vasul så aibå o suprafañå lucioaså, olarul açeza vasul pe roatå înainte de a fi ars în cuptor çi cu un ciob sau cu un os atingea uçor vasul, în timp ce învârtea roata. Astfel, vasul primea luciul dorit. ARDEREA Dupå ce era uscat çi decorat, vasul era ars în cuptor pentru a deveni mai rezistent. Un cuptor simplu era format dintr-un stativ açezat deasupra focului. Exista çi cuptorul format dintr-o simplå gaurå în påmânt, adâncå de aproximativ 1,25 m, cu un acoperiç din argilå. de Mark WATER Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

06.08.2007

16:01 Uhr

r m P Pr o c M Eu a po cu eu a ui atr pun are olid. rop fla a rtat çca çise imuñ ul de åg er îi s C a. C cu e a în så å, åto ea al erb o m nim ca sc ca are må vas ul, rbu într al re e ap re , d reñ e v reg l Ko -o ele rau e d ar ulu iaña ele lk på din tr in pe i re , o p l-a du A an ur ge fer ådu lu re s fric små i ta ri at tr a, a a s-a de i, i-a la e åinå se vu pår a lo få l, p di t p ut cu cu e M n art pu i î t lu a e d iul mp i F rel e o ui d reu ips e ma e m nå , ce re aim cu l de u el. za ñå må foa gir rte e.

26_33_rum.qxd

Poveste-serial începutå în nr. 1/06

Seite 26

ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPS POVESTEA 11

de Werner LUTZ Ilustratå de Iulia PRAVDOCHINA

În zilele care au urmat, Fips a trebuit så înveñe obiceiurile familiei cerbului. A învåñat så se încline în faña regelui çi så açtepte poruncile Måriei Sale cu spatele plecat. A mai învåñat cå nu avea voie så spunå „Doamna Reginå”, ci

„Måria Voastrå” çi nu „Prinñesa Piele-de-Må- Pentru el, nici lustruirea coarnelor çi a copitelor tase”, ci „Alteñå Regalå”. Fips a învåñat uçor nu erau o problemå, deoarece låbuñele lui erau aceste formule de politeñe impuse de rege, mai pricepute decât labele altor animale. deoarece avea o minte agerå.

Cea mai mare problemå pentru Fips era faptul cå nu primea nimic de mâncare çi cå îi era foarte frig. Odatå a îndråznit så-i vorbeascå regelui despre aceasta, dar acesta a zis mirat: – Un animal nobil nu månâncå altceva 26 decât iarbå. În pådure existå suficientå iarbå pentru fiecare.

Astfel, problema lui Fips a fost rezolvatå pentru rege, dar nu çi pentru Fips. A încercat, ce-i drept, så månânce niçte trifoi verde, alegându-çi cele mai fragede frunze, dar cu mare greutate a reuçit så înghitå îmbucåtura. Pe urmå s-a ales çi cu o durere de burtå.

Corbul Kolk îi dåduse så månânce boabe çi vlåstari proaspeñi de molid. Dar aici nimeni nu-i dådea nimic. Noaptea s-a apucat så roadå scoarña crengilor de fag. Aceasta era cea mai bunå mâncare pe care o putea avea.

26_33_rum.qxd

06.08.2007

16:01 Uhr

Seite 27

Într-o searå, pe când rodea din nou scoarñå de fag, a apårut lângå el Bobocica çi i-a zis: – Çtiu unde se gåseçte ceva bun de mâncare pentru tine. Pe versantul muntelui gåseçti ce-ñi trebuie. Acolo se coc cåpçunii, iar de ei se bucurå acum multe påsåri çi animale mici.

Fips a început så saliveze. – Nu pot så plec. Trebuie så le slujesc pe Måriile Lor çi så påzesc locuinña regalå. Bobocica çi-a luat zborul chicotind.

Toatå noaptea, Fips a visat numai fructe mici, roçii, rotunde çi dulci. Ziua urmåtoare, contrar obiceiului, regele a påråsit locuinña în cursul dimineñii. Fips trebuia så stea la intrare, så påzeascå çi så raporteze în caz cå ar fi depistat vreun pericol.

Niciun animal din pådure nu ar fi îndråznit så se apropie de peçtera regelui cu o intenñie duçmånoaså, dar råmânea totuçi cineva: Omul Verde. Fips s-a uitat în sus çi l-a våzut pe corb, zburând în cerc, pe albastrul senin.

Dacå Omul Verde ar fi intrat în pådure, Fips era sigur cå prietenul lui, corbul Kolk, ar fi strigat avertizarea: cor-cor-cor. Fips s-a bazat pe asta çi a avut curajul så-çi påråseascå postul de pazå çi så se avânte dintr-un copac într-altul, spre versantul muntelui. Acolo, în lumina caldå a soarelui, se coceau cåpçunii.

A stat un timp så se uite spre luminiç, spre pådure çi spre cer. Apoi foamea l-a împins så coboare pe påmânt, unde a început så månânce cu låcomie fructele mici, roçii çi dulci.

A înfulecat atât cât a putut så culeagå cu låbuñele lui çi nu a mai fost atent la cele ce se petreceau în jur. A mâncat çi a tot mâncat, pânå când l-a speriat un urlet furios çi o loviturå puternicå de copitå l-a aruncat în aer.

În urma loviturii, Fips çi-a pierdut cunoçtinña. El a fost surprins de cerb. Un al doilea urlet asurzitor l-a trezit din negura în care se cufundase. Deasupra lui se afla corpul imens çi ameninñåtor al cerbului.

– Så te înveñi minte! a urlat regele. Så nu-ñi mai påråseçti niciodatå postul! Acum vino cu mine! Cerbul s-a îndreptat spre peçtera regalå. Fips mergea çchiopåtând în urma lui.

26_33_rum.qxd

02.08.2007

11:45 Uhr

Îl dureau toate încheieturile çi abia reuçea så calce. Din acel moment, Fips a învåñat cå trebuie så-i fie teamå de rege. Îl asculta fårå ezitare. Într-o searå seninå çi caldå de varå, regele i-a poruncit: – Încalecå pe mine!

Seite 28

Fips a sårit pe spinarea lui çi s-a açezat între coarne. Cerbul a luat-o la trap prin pådure. Pe drum s-au întâlnit cu jderul çi acesta l-a privit pe Fips cu ochii plini de urå. – Vå doresc o searå frumoaså, Måria Voastrå! a salutat animalul.

– Succes la vânåtoare! i-a zis cerbul. Apoi s-au întâlnit cu Vulpea cea Çireatå. Aceasta i-a aruncat puiului de maimuñå o privire pofticioaså.

– Vå doresc o searå frumoaså, fårå incidente, Mintea lui Fips a început så lucreze. Aça ståMåria Voastrå! a salutat ea. teau deci lucrurile: regele era de partea anima– Mulñumesc! a råspuns cerbul. Vremea este lelor mari. bunå pentru vânåtoare! Vå doresc o fripturå pe cinste!

Animalele mari ñin cu animalele mari, chiar çi atunci când månâncå lucruri diferite. Regele ñinea cu animalele mari de pradå, iar animalele mici nu erau decât hrana lor.

Regele a intrat pe câmpia dintre pådure çi Stâncile Ascuñite. Pentru a doua oarå de când locuia Fips în aceastå pådure, luna era rotundå çi lumina toatå pådurea cu razele ei.

El urmårea foarte atent casa Omului Verde. I s-a pårut cå vede acolo o miçcare. – Måria Voastrå! a çoptit el. Omul Verde este în casa lui din pom.

Cerbul a tras adânc aer pe nåri çi apoi a påçit atent pe câmpia înmiresmatå, pe care påçteau cåprioare çi mulñi alñi cerbi. Fips trebuia så stea de pazå.

26_33_rum.qxd

02.08.2007

11:45 Uhr

Seite 29

Cerbul çi-a ridicat botul dintre ierburile îmbietoare çi a murmurat: – Eu nu simt nimic. În clipa aceea, din casa întunecatå din pom a ieçit la ivealå în lumina lunii ñeava strålucitoare a puçtii, îndreptatå direct spre cerb.

Plin de fricå, Fips a strigat: – Så tråiñi! a çoptit Fips. Apoi s-a uitat fix la – Fugi, rege! Uite Ñeava Morñii! Vrea så te Ñeava Morñii, în açteptarea bubuiturii îngroziomoare! toare, care avea så doboare cerbul la påmânt. Cerbul l-a certat: Dar nu s-a întâmplat nimic. – Dacå regele nu simte nimic, înseamnå cå nu este nimic! Ai înñeles? Çi în plus, nu îmi mai spune rege, ci Måria Voastrå!

Cerbul a mâncat pânå s-a såturat, apoi a plecat mulñumit acaså. Undeva, s-a auzit ñipåtul unui iepuraç, pe care l-a prins vulpea, iar în altå parte, glasul frânt al unui porumbel pe care l-a ucis jderul.

Fips se întreba: „Çtie oare cerbul când trebuie så fugå çi când poate så pascå liniçtit? Este un geniu sau, din contrå, nu are deloc minte? Este într-adevår „Måria Sa” sau doar un simplu cerb?”

Fips era derutat. Un lucru îi era înså clar: regele era prietenul celor puternici, chiar dacå erau animale de pradå. El nu avea niciun sentiment de bunåtate pentru animalele mici.

Va urma

Biblia spune: Î N T R E B Å R I

1. Cum s-a descurcat Fips cu noile lui îndatoriri? 2. Dupå observañiile puiului de maimuñå, care erau prietenii cerbului? 3. Crezi cå este corect ca cei slabi så fie asupriñi de cei puternici?

„Cine asupreçte pe sårac, batjocoreçte pe Ziditorul såu, dar cine are milå de cel lipsit, cinsteçte pe Ziditorul såu.” (Proverbe 14:31) „Nu te mânia pe cei råi çi nu te uita cu jind la cei ce fac råul; cåci sunt cosiñi iute ca iarba çi se vestejesc ca verdeaña. Încrede-te în Domnul çi få binele; locuieçte în ñarå çi umblå în 29 credincioçie.” (Psalmul 37:1-3)

26_33_rum.qxd

02.08.2007

11:46 Uhr

Seite 30

Samuel

Eliza BOÑ, jud. Vaslui

Emanuela LECU, jud. Hunedoara

Botezul Domnului Isus

Daniel GAVRILOVICIDIDRAGA

Maria Simina VASILE, jud. Bistriña-Nåsåud Trimite-ne scrisoarea ta pe adresa noastrå: Asociatia LUMINA LUMII OP 1 / CP 68 550 179 Sibiu România Sau poñi comanda FELINARUL direct la: Tel./Fax: 0269 21 85 11 felinarul@luminalumii.ro www.luminalumii.ro

Jessica ROIBAN, jud. Sibiu

FELINARUL poate fi comandat GRATUIT. Dacå vrei, ne poñi ajuta trimiñându-ne timbre poçtale (a câte 0,40 sau 0,50 Lei). Mulñumim çi pentru eventualele donañii pentru finanñarea revistei.

SOLUTIILE la l jocuri: j i

˘ PAGINA VOASTRA

Noe mulñumeçte lui Dumnezeu

26_33_rum.qxd

02.08.2007

11:46 Uhr

Seite 31

FELINARUL copiilor 5/07 (12) Revistå creçtinå pentru copii Apare de çase ori pe an Abonament pe bazå de donañii Tiraj: 11.000 Editor: Asociañia LUMINA LUMII OP 1, CP 68 550179 Sibiu Tel./Fax: 0269 218511 e-mail: felinarul@luminalumii.ro www.luminalumii.ro

Miriam ROIBAN, jud. Sibiu

Donañiile pentru acoperirea costurilor pot fi virate în contul asociañiei: Asociañia LUMINA LUMII IBAN RO49.RNCB.0227.0360.4006.0001/RON sau RO22.RNCB.0227.0360.4006.0002/EUR Banca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, Sucursala Sibiu, Cod Swift RNCBROBU Cu specificañia „FELINARUL” Redactori çefi: Elvira çi Waldemar Zorn Redactor al ediñiei în limba românå: Petra Båcilå Colectiv de redacñie voluntar: Monica Wetzler Paula Borugå Doina çi Daniel Vasilca Narcis Cibu-Carciu Paula Isac Magdalena Iacob Traducerea textelor din limba germanå: Dorina Schinteie

Sanda ARDELEAN, jud. Bihor

Tehnoredactare: Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania

SOLUT , IILE la jocuri:

Copertå: Asociañia LUMINA LUMII

Pag. 4(1):

1 Enea, 2 Nain, 3 Orpa, 4 Hiel, 5 Agar, 6 Urim, 7 mana, 8 Boaz, 9 Lois, 10 Abel, 11 trei, 12 Cain, 13 unul, 14 Dina, 15 umår, 16 Mica, 17 Nebo, 18 Efes, 19 zece, 20 Ebal, 21 Urie. Råspunsuri: 1 Enoh a umblat cu Dumnezeu. 2 Dumnezeu l-a luat.

Indice bibliografic: Pagina 4: Din: „Der beste Freund” (1/92). Cu acordul Editurii Christliche Schriftenverbreitung, Hückeswagen. Pagina 11: Pozå cu acordul a Hilite Advertising Pagina 12(1)-15: Din: „Der Kompass 2004”. Cu acordul Editurii Christliche Schriftenverbreitung, Hückeswagen. Pagina 25: Din „Das große Buch des Bibelwissens” de Mark Water. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen. Paginile 26-29: Din: „Der Rabe Kolk und sein kleiner Freund Fips”. Cu acordul Editurii Christliches Verlagshaus, Stuttgart. Pagina 32: Din „Mein Bibel-Rätsel-Bastel-Buch”. Cu acordul a „Agentur des Rauen Hauses”, Hamburg 2000.

Pag. 4(2):

Noe

Pag. 7:

„Înainte ca så Må cheme, le voi råspunde; înainte ca så ispråveascå vorba, îi voi asculta!” Isaia 65:24

Pag. 12(2):

„Ce este cu neputinñå la oameni este cu putinñå la Dumnezeu.” Luca 18:27

Pag. 23(1):

„Cåutañi mai întâi Împåråñia lui Dumnezeu çi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” Luca 12:31

Pag. 23(2):

„Strig cu glasul meu cåtre Dumnezeu çi El må va asculta.” Psalmul 77:1

Pag. 24:

1 Petru, 2 Ioan, 3 Toma, 4 Çtefan

Pag. 32:

1A, 2D, 3F, 4C, 5E, 6B.

Pentru copii peste 6 ani

Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrase din: Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia a doua, Korntal: Editura LUMINA LUMII, 2003, çi Biblia, Traducerea D. Cornilescu.

26_33_rum.qxd

02.08.2007

11:46 Uhr

Seite 32

Så-I mulñumim lui Dumnezeu pentru toate bunåtåñile!

Gåseçte pentru fiecare literå un numår pereche!

:14 04 1 ul m l a Ps

Realizat çi ilustrat de Andreas ROCKENER