Publicația oficială a Festivalului-Concurs
Ediția a 33-a, 16 - 17 Decembrie 2016
Anul V, Numărul 2
Mediaș, 17 decembrie 2016
www.medias-cetateseculara.ro
Acasă la Festivalul “Mediaș - Cetate Seculară” antonela sofia barbu jurnalist
P
rima zi a celei de a 33 -a ediție a Festivalului “Mediaș – Cetate Seculară” s-a încheiat aseară la Sala Traube. Concurenții veniți din toate colțurile țării au fost primiți cu aplauze și cu multă bucurie. “Acest festival a fost organizat în doar două săptămâni, deși a fost pregătit încă din luna octombrie. Implicarea Primăriei Municipiului Mediaș a fost extraordinară, pentru că a răspuns prompt tuturor solicitărilor primite”, susține Lea Muszka, membru al juriului și cea care s-a ocupat îndeaproape de împodobirea scenei. Ideea decorului cu șemineu, cărți,
chitara pe un turn ilustrează în scenă tradiția muzicii folk la Mediaș, simbolizând noțiunea de cămin, un spațiu în care să se reunească invitații din țară. Cel mai tânăr concurent este Patricia Ștefania Thomits din Sibiu, care a impresionat prin talentul ei, atât juriul, cât și spectatorii. Una dintre piesele ei a fost denumită chiar Mediaș, cetate seculară. Printre favoriții publicului s-au numărat Iulia Cristina Lupșa din Săcele, Laura Todică din Alba Iulia și Marius Barbu din Bușteni. Despre modul de jurizare,
Lea Muszka dezvăluie: “Este greu să jurizezi și trebuie să vânezi greșeli sau dacă au falsat, mai ales atunci când toți concurenții sunt buni. Jurizarea îți creează dificultăți, însă la final toți membrii juriului am gândit aproape la fel clasamentul în acest concurs. La Gala organizată la Sala Traube în data de 17 decembrie, de la ora 18.00, publicul va afla la cine va ajunge trofeul din acest an al festivalului.” “Mediaș-Cetate Seculară” a devenit un simbol al acestui oraș și oferă momente unice spectatorilor, deoarece muzica folk are puterea de a transmite cele mai frumoase sentimente.
“Îmi place ca un artist să trăiască în prezent, în vremea lui!” interviu cu Nicu Alifantis Camelia stârcescu jurnalist
Nicu Alifantis, în recital pe scena Festivalului de muzică Folk “Mediaș Cetate seculară” 2016. Cu ce noutăți vii în fața publicului medieșean? Și cu ce altceva în afară de muzică? În primul rând, vin, desigur, cu muzica. Vor fi câteva cântece de pe ultimele albume, de la
“Cântece de șemineu” încoace, “Mozaic”, în special, și “Madam mon amour”. În afară de muzică, am să aduc și trei cărți: “Scrisori nedesfăcute”, cartea de poezii reeditată în 2014, la Editura Nemira, “Face carte”, apărută anul acesta, în luna martie, și “Dicționarul lui Alifantis”, o colecție de definiții personale ale unor cuvinte din dicționar. Am să vin, de asemenea, cu cel mai nou CD – “Madam mon amour”, care este o colecție de cântece de dragoste pentru doamne, apărută anul acesta, în primăvară. Mai e și audio-bookul “Scrisori nedesfăcute”, unde e Emil Brumaru, care a spus niște lucruri foarte frumoase despre
mine, e George Ivașcu, care citește ce a scris Laurențiu Ulici, Dumnezeu să-l odihnească! Și mai sunt pe acest audio-book câteva poezii din “Scrisori nedesfăcute”, ediția a doua, poezii traduse în limba franceză de Leonard Constant. Este un domn din Canada căruia i-au plăcut foarte tare poeziile mele, dintre care a ales vreo 13 pe care le-a tradus în limba franceză și, pe audiobook, le spune chiar el. E o experiență, p r i m a încercare de genul acesta. Nu știu în ce măsură e amuzantă sau nu, cert e că am făcut-o și pe asta. Ai făcut parte, în ultimii ani, din juriul vreunui festival de muzică folk? Nu, nu, din păcate sau din fericire, nici eu nu știu cum să zic, n-am mai fost în jurii, pentru că stau destul de rău cu timpul liber și nu-mi pot permite
să stau prea mult într-un oraș. Au fost festivaluri la care am fost invitat, dar în general am avut concerte foarte puține la festivaluri. Am, în general, multe lansări de carte, duble lansări, cu recitaluri, iar acestea au devenit niște evenimente de sine stătătoare, în diverse locuri. Au fost vreo 16 evenimente de genul acesta, din martie până acum, iar separat au fost recitaluri la festivaluri de teatru, tot felul de recitaluri sau concerte de sinestătătoare. Și formulele au fost diferite, și ăsta e un lucru interesant: e, în primul rând, varianta solo, cum va fi și la Mediaș; a doua variantă e cea în care cânt cu Mihai Neniță, el la vioară. O altă variantă e cea cu Fragil – trupă care mie-mi place foarte tare și mă simt foarte confortabil în ea pentru că e foarte prietenoasă, ca sunet, e total acustică și apar niște instrumente de coloratură foarte interesante: contrabas/ chitară bass acustic, baian – care e un acordeon cu butoane pe ambele părți, cu un colaborator
nou, Lyuben Gordievscki, foarte bun pe acest instrument, Răzvan Mirică, chitaristul de la ZAN,
cu care cânt de foarte mulți ani, dar care, pe lângă chitară, se mai întâmplă să acceseze și alte sonorități, și e Mihai Neniță. Asta e formula Fragil, care s-a născut în 2014, la un spectacol aniversar organizat, în onoarea maestrului Radu Beligan, la Banca Națională a României. E, desigur, varianta SymphoNicu: cu Virgil Popescu, dirijor și chitară bass acustic, Mihai Neniță, Răzvan Mirică, eu, și o orchestră de cameră și un cor în care sunt între 16-30 persoane. A mai fost și mai fost formula clasică, cu ZAN, cu care, anul acesta, am împlinit 20 de ani de la debutul scenic, care s-a întâmplat la Timișoara, în 1996. Acestea au fost formulele în care am cântat în ultimii ani. Am o regulă pe care ți foarte mult să o respect: într-un an, nu merg de două ori în același oraș. Anul acesta, s-a întâmplat să fac o excepție: am fost la Arad, invitat la un festival de teatru, unde am fost în varianta solo, după ce, cu trei luni înainte, susținusem un concert într-un parc, în fața a vreo 5000 de oameni, dar în
formula SymphoNicu. Dar, cum spuneam, asta a fost o întâmplare, vreau să rămân fidel regulii mele. Iar formulele în care cânt le aleg în funcție de evenimente, de posibilitățile organizatorilor. 2016 a fost un an interesant, cu multă muncă, am avut 135 evenimente în întreaga țară. Ce altfel de bucurii, dincolo de cea a întâlnirii cu publicul, ți-au adus aceste drumuri prin țară, în 2016? Am întâlnit peste tot oameni interesanți, cu propuneri foarte plăcute urechii, unii pe care-i știu de la începuturi și care, am constatat, merg pe o cale foarte bună, cum e Silvan Stâncel la Alba Iulia, de exemplu. M-am bucurat că m-am reîntâlnit la Reghin cu Vali Răcilă, pe care-l iubesc foarte tare. Vali e un cântăreț special de blues, cel mai interesant de la noi, chiar este un om ce merită ascultat. Sunt mândru că, acum trei ani, i-am produs un disc, că nu avea și mă durea sufletul ca un om așa talentat să nu aibă album - “Hand made blues” se numește.
Cum apreciezi noua generație de folkiști, care vine puternic din urmă? Sunt cu ochii pe ei, că vreau să știu pe cine lăsăm în urmă. Din păcate, n-aș putea spune că sunt foarte încântat, cu mici excepții. Pe ansamblu, chiar nu sunt încântat. Am o senzație neplăcută să constat că ei se nasc gata bătrâni, în alt timp. Au rămas tributari unui curent și unui gen muzical care se întâmpla cu 2030 de ani în urmă și lucrul acesta mie nu-mi place. Îmi place ca un artist să trăiască în prezent, în vremea lui, în prezentul lui, anticipând cât se poate viitorul. Nu poți să vii cu trăiri și sentimente și gânduri muzicale ce s-au consumat cu mulți ani în urmă, e păcat. Dacă tot s-a făcut atunci, foarte bine, s-a bifat. Hai să mergem mai departe! Cam acesta e sentimentul cu noua generație. Printre interpreți sunt niște oameni care promit foarte tare și, dacă vor avea șansa de a fi difuzați și să umble prin țară, să-i vadă lumea, va fi bine și pentru ei, și pentru public.
imaginile folosite sunt preluate de pe pagina de web a artistului, alifantis.ro
“Mediaș Cetate Seculară” (privit din culisele timpului) KRISTA Lurtz jurnalist
M
uzica folk n-are vârstă. Pentru că nu are vârstă, nu moare și nici nu poate fi îngropată. Muzica folk, prin definiție, este generatoare de emoții, astfel că, aseară, am putut să simt în jurul meu emoții ascunse, emoții mascate, emoții vizibile. Tremurături de voci și de corzi de chitară. Mediașul a rezonat ieri, în prima zi de festival, pe corzile chitarelor. A 33- a ediție a Festivalului “Mediaș - Cetate Seculară” a adunat laolaltă concurenți din toată țara. Faptul că nu este impusă o limită de vârstă este de apreciat. Astfel se creează o reală punte între generații. Stiluri diferite, dinamism diferit, dar muzică folk de calitate. Până la urmă, nu există muzică fără emoții. Am avut ocazia să privesc pe furiș, din culise, atât participanții, cât și organizatorii. A fost un privilegiu. Încărcătura emoțională s-a revărsat în Sala Traube, din momentul în care spectacolul-concurs a început. Din proprie experiență, știu că nu este ușor pentru nimeni. Oricât de multă experiență ai în ceea ce privește cântatul pe scenă, nu poți să nu ai emoții. Nu atunci când e vorba de muzica folk, pentru că muzica folk trebuie să atingă
sufletul publicului, în primul rând, apoi, în cazul unui concurs, urmează jurizarea. Pe cine să mulțumești mai întâi? Publicul așteaptă să fie atins la “coarda sensibilă”, iar juriul te ascultă profesionist, judecându-ți prestația după anumite criterii. Iar, tu, între ei, pe scenă, înarmat doar cu o chitară și…vocea. Emoțiile din culise au fost mari, din partea tuturor concurenților, indiferent de vârstă. Impresionant a fost felul în care s-au susținut unii pe alții, modul în care s-au încurajat reciproc. Ca și cum muzica folk era o legătură invizibilă care-i apropia pe toți. O adevărată punte între generații, cum spuneam. Străini de loc și de fel, oameni care nu s-au văzut niciodată, dintr-o dată s-au transformat într-o familie, încurajându-se reciproc. În lumea tumultoasă din ziua de azi, nu cred să existe ceva mai frumos. De fapt, asta este însăși esența muzicii folk, asta o definește. Până la urmă, muzica folk nu este pentru oricine. Oricine o poate cânta, dar nu oricine poate să transmită emoția muzicii folk. Concurenții din acest an s-au întrecut în emoții și în transmiterea lor. Grea sarcină pentru juriu!
Programul Festivalului Sâmbătă, 17 Decembrie 18:00 Gala Laureaților Sala Traube Recitaluri: Grupul MOTTO Adrian Bezna Mircea Baniciu Nicu Alifantis 21:30 After Party Hanul Greweln
Caseta redacțională: Text: Antonela Sofia Barbu, Camelia Stârcescu, Krista Lurtz, Cosmin Berghean (foto). DTP: Anda Reuben
Sponsori:
Parteneri media: