ORL 2015 by Fin Watch

ellman ®

Experts in Precision Surgery

ORL Revista profesioniștilor din Sănătate

Interviu realizat cu Dr. Adriana Neagoş, Preşedintele Societăţii de Rinologie din România

Abordul curativ endoscopic al tumorilor maligne rinosinusale

2015

Publicaţie adresată cadrelor medicale

Tuboplastia cu balon a tubei lui Eustachio

40x

Sumar Interviu cu Dr. Adriana Neagoş, Preşedintele Societăţii de Rinologie din România

Abordul curativ endoscopic al tumorilor maligne rinosinusale-mit sau realitate?

Chirurgia sforăitului cu radiofrecvenţă

Chirurgia endoscopică a rinobazei

Corpii străini esofagieni la copil - tablou clinic

Cohleostomia și labirintizarea procesului de otospongioscleroză

Gemoterapia în rinoadenoidită şi sinuzită

Deviaţia de sept nazal

Tuboplastia cu balon a tubei lui Eustachio

Terapia cu aerosoli în afecțiunile Orl

Etapele diagnostigului de apnee în somn

Complicațiile cardiovasculare ale sindromului de apnee în somn de tip obstructiv

Citeşte revista în format digital Editor ISSN 2286-3400 Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 60, et. 1, cam. 19 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro

www.revistamedicalmarket.ro 4

Interviu

“Obiectivele noastre sunt, de a vă educație rinologică, combinat cu științifice productive și dezbateri Dr. Adriana Neagoş- Preşedintele Societăţii de Rinologie din România, Medic primar ORL la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, Policlinica Judeţeană Tg. Mureş şi Clinica ORL Tg. Mureş. Preşedintele Congresului De Rinologie 2015, congres ce va avea loc anul acesta în cetatea Sighisoara, Dr. Neagos Adriana, ne vorbeşte despre a treia ediţie a Congresului de Rinologie din România, despre invitaţi şi dezbateri interesante dar şi despre planurile de viitor ale Societăţii. Care sunt noutăţile pe care le aduce congresul în acest an, al treilea ca editie, atât din punct de vedere al tematicii, cât şi al invitaţilor care vor susţine prezentări? Noutatea o reprezintă numarul mare de speakeri străini, precum şi interesul naţional şi internaţional al manifestării. Invitaţii din străinatate sunt nume sonore ale specialităţii ORL şi ale rinologiei. Avem disponibile oportunităţi media de înaltă clasă , sesiuni de training , conferinţe şi mese rotunde. Vă promitem un congres unde toată lumea va fi un participant activ. Suntem siguri că datorită experienţei noastre ştiinţifice şi organizatorice împreună cu programul ştiinţific şi atracţiile turistice reprezentate de zona Transilvaniei , congresul va fi un eveniment special care va rămâne în inimile tuturor participanţilor.

Tema principală a congresului este NASUL ȘI PATOLOGIA ASOCIATĂ.

Caţi medici se vor întâlni la dezbaterile din acest an? Participarea este de aproximativ 400 persoane. Sunt organizate mese rotunde, workshopuri, simpozioane.

Există parteneriate cu medici de la alte specialităţi în cursul celor trei zile de congres? Sunt sesiuni multidisciplinare , pediatrie, chirurgie oro-maxilofaciala, somnologie, alergologie, asa cum se întimplă la toate congresele de rinologie din întreaga lume. Societatea romană de rinologie este afiliată Societătii europene de rinologie, congresul respectă standardul internaţional atât ca organizare cât şi ca standard al lucrărilor şi prezentărilor.

Ce părere aveţi despre dotările din secţiile Orl din ţară? Spitalul Judetean Tg Mures se ridică la standardele europene totuşi normale pentru 2015?

Aici se poate discuta mult. Există o tendinţă de îmbunătăţire a dotărilor din spitale, ceea ce este un lucru foarte bun. Există însa o vorbă: “ trebuie să existe şi nemţii”, adică dotarea este în strânsă legatură cu pregatirea teoretică şi practică a celor care utilizează aparatura. Această pregatire este în strânsă legatură cu organizarea fiecărei clinici, mai ales a celor universitare care au un rol important în pregatirea viitorilor specialişti. Se mai ridica încă o problemă, de acces la aparatura din clinici. Acesta este însa un subiect mai delicat….

Care sunt principalele tendinţe din domeniul Orl/ Rinologiei la nivel mondial? Tendinţe moderne există pe plan clinic- diagnosticare precoce, tratamente curative noninvasive, precum şi chirurgicale minim invasive. Pe plan economic, scăderea costurilor, eficientizarea serviciilor medicale. Spre bucuria noastră, rinologia este un subdomeniu al ORL-ului care se pretează foarte bine sistemului ambulatoriu şi privat, costurile fiind relative reduse în comparaţie cu alte subdomenii ale ORL-ului.

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

oferi cel mai bun forum pentru posibilitatea unor schimburi la cel mai înalt nivel.” Aceasta nu înseamnă că nu există în cadrul rinologieie şi parţi ce se adresează cu predilecţie spitaleleor şi secţiilor mari, pentru rezolvarea problemelor de diagnostic şi tratament

Dr. Adriana Neagoş, Preşedintele Societăţii de Rinologie din România, Medic primar ORL la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, Policlinica Judeţeană Tg. Mureş şi Clinica ORL Tg. Mureş

Care sunt dorinţele şi planurile Societăţii Române de Rinologie pentru anul viitor? Cel puţin, pe perioada de 2 ani cât timp eu preiau, conform statului societăţii, presedinţia Societăţii Române de rinologie, dorim extinderea colaborărilor cu Societatea europeană de rinologie(ERS), şi cu Societăţi naţionale ale căror reprezenanţi sunt prezenţi în România, precum şi participarea tinerilor la congrese, cursuri, în ţară şi străinătate, înscrierea în Societatea europeană a cât mai mulţi medici din România tineri specialişti, medici primari şi medici rezidenţi precum şi susţinerea revistei Societătii prin articole de calitate- revista fiind indexată în baza de date internaţională. Extinderea legăturii cu Societatea europeană de rinologie, este susţinută de faptul că invitată de onoare la Al III-lea Congres al Societăii române de rinologie este însaşi Secretarul general al Societăţii Euorpene de rinologie prof Valerie J. Lund , Regatul Unit al Marii Britanii, precum şi actuala presedintă a ERS, prof Wystke Fokkens, alături de foşti presedinţi ai ERS, presedinţi ai Societăţilor nationale de rinologie din întreaga Europa şi din lume.

ORL 7

Articole de specialitate

JUNA- pentru o experienţă de primă clasă

Ce se întamplă azi în 60 secunde?

•• 320, 301 cautari pe Google •• 1893, 750 like-uri pe Facebook •• 299, 258 filme vizionate pe Youtube

Lumea este într-o continuă schimbare, ca şi tehnologia aparatelor auditive! Tehnologia şi flexibilitatea în utilizare, gradul de interes şi de informare, sunt câteva criterii importante în alegerea aparatelor auditive de catre utilizatori. Gradul de aşteptare al pacienţilor în ceea ce priveşte performanţele aparatelor auditive creşte odată cu dezvoltarea globală tehnologică. Bernasound aduce pe piaţa din România familia Juna- aparate auditive performante cu sistem unic avansat Channel Free.

Juna transformă prioritaţile în realitate Tehnologia premium a aparatelor auditive din familia Juna, caracteristicile şi funcţionalităţile acestora întalnesc nevoile şi preferinţele purtătorilor de aparate auditive, noi sau experimentaţi, în cele mai provocatoare situaţii auditive. Localizarea sunetelor şi întelegerea vorbirii în conversaţiile în grup şi zgomot sunt semnificativ îmbunatăţite pentru aproape toţi purtătorii, indiferent de gradul şi tipul de hipoacuzie.

Juna transformă sunetele la întamplare în cuvinte cu sens Dotate cu sistemul Channel Free avansat de prelucrare a sunetelor aparatele Juna asigură claritate şi naturaleţe distinctivă a vorbirii. În privinţa direcţionalităţii, foarte importantă în înţelegerea conversaţiilor, aparatele sunt dotate cu un sistem nou, capabil să realizeze detecţia sunetelor 360*.

Juna transformă situaţiile provocatoare în povesti de succes Conectivitatea wireless, o necesitate a lumii moderne, face posibilă conectarea aparatelor auditive prin SoundGate la orice sursă multimedia externă , telefon, TV sau mp3 player, facilitând comunicarea. Caracteristice tehnice distincte ale aparatelor în ceea ce priveşte înţelegerea vorbirii şi comfortul auditiv prin Speech cue Priority, transpoziţie frecvenţiala, procesare digitală până la 10 kHz, carcasa cu protecţie împotriva apei (umezelii) şi a prafului, volum control inteligent, program de muzică live şi cinema, program de comfort în avion, direcţionalitate adaptivă în special pe frecvenţele înalte, fac din Juna… alegerea perfectă pentru persoanele care doresc să se bucure de beneficiile tehnologiei actuale, de la muzicieni la persoane active, pentru tine şi pentru mine!

www.revistamedicalmarket.ro

•• •• •• •• •• •• ••

GRATUIT - AUDIOGRAMA TONALA SI VOCALA; GRATUIT - REGLAJE APARATE PE VIATA; GRATUIT - CONSILIERE SI PROBA APARATE; CONTRACT CU TOATE CAS-URILE DIN TARA; APARATE DIGITALE COMPENSATE 100% DE CAS; SERVICE IN GARANTIE SI POST GARANTIE; ACCESORII: BATERII, OLIVE, ANTIFOANE, TRUSE CURATARE, PASTILE CURATARE.

Telefon: 021/222.02.00 www.abernasound.ro e-mail: office@abernasound.ro

Articole de specialitate

Sistemul CochlearTM Baha® 5 Incredibil de mic, uimitor de inteligent

în purtarea procesorului. Designul curbat se potriveşte perfect cu părul şi-l fac pe acesta să se camufleze perfect. La testarea a trei tipuri de procesoare, 9 din 10 pacienţi au ales Baha® 5 pentru mărime, design şi discreţie.

Uimitor de inteligent Incredibil de mic Câştigătorul premiului pentru design “Reddot Award 2015”, procesorul Cochlear™ Baha® 5 reprezintă transformarea radicală a designului tradiţional. Inspirat din simplitate, încorporează tehnologii avansate care fac din el alegerea numărul 1 în cazul implanturilor bazate pe conducerea osoasă. Cel mai mic din industrie. Cochlear ™ Baha® 5 este cel mai mic procesor de sunet prin conducere osoasă din industrie. Având numai 26 mm în înălțime este cu 13% mai mic decât procesorul Baha® 4 şi cu cel puțin 20% mai mic decât toate celelalte procesoare existente. În ciuda dimensiunilor sale, Baha® 5 oferă aceeaşi putere ca liderul industriei, procesorul Baha® 4.2. Discret. Graţie dimensiunilor sale mici şi a gamei de culori existente îl fac preferatul celor care au ca principală prioritate discreţia

Sunet direct. Procesorul Baha® 5 este dotat cu noua platformă ArdiumTM Smart şi este primul procesor de sunet care poate reda direct sunetele de la un iPhone, iPad sau iPod fără a fi necesare dispozitive sau cabluri suplimentare. Pur şi simplu un sunet clar şi puternic direct la procesorul de sunet. Procesorul Baha® 5 face posibil ca

pacienţii să se bucure nemijlocit de muzica preferată, de jocuri, de filme, de aplicaţii, chiar şi de o conversaţie FaceTime cu familia aflată la mare distanţă. Este uşor de configurat, uşor de folosit, astfel încât pacienţii pot sta conectaţi cu lumea şi cu aparatele îndrăgite. Adevărata libertate wireless. Tehnologia Cochlear wireless oferă pacienţilor un sunet de înaltă calitate printr-o conexiune securizată de 2,4 GHz. Gama de accesorii wireless proiectate să îmbunătăţească experienţa auzului sunt extrem de eficiente chiar şi în condiţii dificile. Aplicaţie inteligentă pentru o experiență fără pereche. Noua aplicaţie in-

teligentă de la Baha® 5 permite pacienţilor să-şi personalizeze experienţa de ascultare direct de pe iPhone-ul lor. Pot salva programe inclusiv cele personalizate, regla setările pentru sunete înalte şi joase, pot determina locul unde se află şi pot chiar depista un procesor rătăcit. Cei care nu au un iPhone pot controla procesorul cu telecomanda Baha® sau cu alte accesorii wireless.

Experienţă a auzului de înaltă calitate Două tehnologii unice cu care este dotat procesorul Baha® 5 fac posibil ca pacienţii să se bucure de un sunet de înaltă calitate în toate mediile, inclusiv în cele dificile. Susţinut de noua platformă ArdiumTM Smart, PureSound iQ implementează procesarea avansată a semnalelor care se clasifică şi se adaptează inteligent la mediul sonor aflat în schimbare. Scene Classifier (clasificatorul de mediu) măsoară proprietăţile mediului acustic pentru a selecta cea mai bună setare pentru fiecare situaţie şi facilitează o tranziţie lină şi confortabilă între mediile sonore aflate în schimbare. Nu-i de mirare că la testele “în orb” 7 din 10 pacienţi au ales Baha® 5 în locul liderului industriei, Baha®4, iar 100% au fost satisfăcuţi de puterea sunetului.

Un implant, două tehnologii Numai cu Cochlear pacienţii pot avea avantajul a două sisteme prin conducere osoasă, ambele bazate pe fundamentul clinic dovedit și stabil al implantului Baha®. Cu o cale de tranziție dovedită între sistemele Baha Connect și Baha Attract, sistemul Baha 5 oferă un sistem flexibil și soluții pe termen lung pentru a satisface nevoile individuale ale pacienților.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Chirurgia Sforăitului cu radiofrecvență Sforăitul este un zgomot emis în somn prin intrarea în vibraţie a pereţilor faringelui în cursul inspiraţiei. Poate fi continuu sau ciclic în timpul somnului, cu o intensitate variabilă între 60 şi 85 dB. Prof. Dr. Silviu Albu

pneea reprezintă întreruperea fluxului aerian în căile respiratorii pentru cel puţin 10 secunde. Este obstructivă dacă mişcările toraco-abdominale persistă în timpul întreruperii fluxului şi este de origine centrală dacă acestea lipsesc. Apneea mixtă are 2 faze: prima de origine centrală, urmată de o apnee obstructivă. Hipopneea reprezintă diminuarea fluxului aerian cu mai mult de 50 % pe o durată de cel puţin 10 secunde. Epidemiologie. Studiile epidemiologice (Statele Unite, Australia, Italia) arată o prevalenţă între 1 şi 3% pentru SAOS şi de 9 - 27% în cazul ronchopatiei simple. Primul studiu epidemiologic de mare anvergură (San Marino) a pus în evidenţă 19% de sforăitori, dintre care 24% bărbaţi şi 14% femei cu o incidenţă mai mare între 41 şi 64 ani (60% bărbaţi şi 40% femei). Alte studii mai recente din America de Nord şi Europa publică rezultate similare: 30% dintre bărbaţii adulţi şi 15% dintre femeile studiate prezentau sforăit habitual. Se observă astfel o prevalenţă mai mare la sexul masculin; frecvenţa sforăitului creşte cu vârsta. Înainte de 60 ani predominanţa masculină este netă, prevalenţele tinzând să se egalizeze după aceasta vârstă. Alţi factori favorizanţi recunoscuţi sunt fumatul, supraponderea, consumul de alcool şi de sedative. O serie de argumente pledează în favoarea trecerii posibile de la o formă la alta dintre cele 3 entităţi reunite sub termenul de ronchopatie cronică. Pacienţii cu apnee de somn sunt vechi sforăitori (de mulţi ani de zile); de asemenea pacienţii cu ronchopatie simplă pot prezenta episoade de apnee tranzitorie (mai ales în caz de obstrucţie nazală). Sforăitorii cronici se deosebesc de restul populaţiei printr-o serie de caracteristici morfologice: calibrul căilor respiratorii este redus în stare de veghe, mai ales la cei ce prezintă şi apnee de somn. Studiile cefalometrice relevă şi alte anomalii: hipertro-

fia ţesuturilor moi, o poziţie joasă a osului hioid şi verticalizarea limbii. Somnoplastia. Este tratamentul sforăitului prin radiofrecvenţă aplicată pe vălul palatin. Această tehnică a fost descrisă recent şi se utilizează deja cu succes în multe specialităţi chirurgicale. Principalul său interes şi ceea ce o distinge de alte tehnici chirurgicale rezidă în capacitatea sa teoretică de a controla precis ablaţia tisulară a părţilor moi. Principiu:se aplică o energie de radiofrecvenţă cu un electrod în formă de ac în spaţiul submucos al palatului moale şi a luetei (Figura 1). Astfel se produce o ablaţie tisulară termoindusă. Căldura nu e generată de către electrod ci de rezistenţa ţesuturilor din jurul electrodului. Acumularea de căldură periferică în ţesuturile moi din jurul electrodului depinde de diverşi factori. Este direct proporţională cu timpul de contact între electrod şi ţesuturi, cu intensitatea puterii aplicate, cu dimensiunea electrodului şi cu Figura 1. forma undei; este inSomnoplastia: vers proporţională cu punctele de inserţie a frecvenţa. Utilizarea electrodului la nivelul electrodului de radipalatului moale. ofrecvenţă necesită un timp de contact lent prelungit în tratamentul sforăitului, pentru a putea elibera mai multă căldură periferică şi a obţine Figura 2. o explozie celulară. Reducerea cu Acest tratament perradiofrecvenţă a bazei limbii mite observarea unei

retractări a palatului moale precum şi o diminuare substanţială a sforăitului. În absenţa leziunilor mucoasei, acest tratament este indolor. Unele aparate au captatori termici ce controlează căldura emisă şi impedanţa tisulară evitând astfel leziunile mucoasei. Tehnică. Procedeul se efectuează cu pacientul în scaun în anestezie locală cu spray şi cu infiltrarea submucoasei cu lidocaină şi un vasoconstrictor. Un electrod submucos special se introduce în 2 sau 3 puncte în palatul moale. Tratamentul cuprinde una sau mai multe şedinţe în funcţie de caracteristicile aparatului. Rezultate. Un studiu independent care a fost efectuat pe 10 pacienţi relevă în 50 % din cazuri dispariţia ronchopatiei, 30% ameliorare socială şi 20 % din cazuri ameliorare moderată sau uşoară. Populaţia studiului a fost compusă din sforăitori cu un IPR< 20 şi cu vârste cuprinse între 35 şi 65 ani. Nici un pacient nu a prezentat surplus ponderal sau dismorfie facială. Numărul de şedinţe a fost în medie de 4,1 cu extreme cuprinse între 2 şi 8. 4 din cele 41 de şedinţe practicate au fost urmate de dureri datorate leziunilor mucoase. Cicatrizarea s-a făcut însă fără complicaţii. Powell a publicat în 1999, un studiu pe 22 subiecţi supuşi somnoplastiei. Toţi aceştia erau sforăitori simplii cu somnolenţă diurnă excesivă. Numărul de şedinţe a fost în medie de 3,6. Autorii au observant o ameliorare semnificativă a somnolenţei diurne, a indexului de eficacitate a somnului, a sforăitului (scor subiectiv) şi a presiunilor esofagiene. Autorii ce practică această tehnică recomandă să nu se realizeze somnoplastie în caz de SAS, de suprapondere cu IMC mai mare de 27, de hipertrofie amigdaliană, de colaps hipofaringian manifest sau de anomalii osoase maxilomandibulare. Reducerea bazei limbii cu radiofrecvenţă. Această tehnică recentă ce utilizează acelaşi principiu ca somnoplastia, constă în aplicarea unei energii de radiofrecvenţă la nivelul bazei limbii în mai multe şedinţe. Sunt puncte separate la nivelul cărora se înfige un electrod care livrează o cantitate precisă de energie (vezi Figura 2). Tratamentul se face pe linia mediană pentru a evita leziunea arterei linguale sau a hipoglosului cu traiect lateral. Edemul şi algiile postoperatorii apar rar. Protocolul operator este în curs de validare; sunt deja studii cu rezultate preliminare încurajatoare pe loturi mici de apneici.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Chirurgia endoscopică a rinobazei Baza craniului reprezintă unul dintre cele mai complexe segmente anatomice şi, în acelaşi timp, o zona foarte dificil de abordat chirurgical. Pana în urma cu aproximativ 20-25 de ani abordul chirurgical extern era singurul posibil şi presupunea importante sacrificii estetice şi funcţionale precum şi costuri mari.

rogresul tehnologic important al ultimelor decenii, şi în special dezvoltarea endoscopiei rinosinusale, a facut posibil ca această zona chirurgicală, în trecut apanajul exclusiv al neurochirurgilor, să devină accesibilă echipelor interdisciplinare ORL - neurochirurgie. În tara noastră, prioritatea natională în chirurgia prin abord endoscopic transnazal a patologiei inflamatorii şi tumorale a rinobazei şi regiunii selare aparţine subsemnatului împreuna cu colectivul Prof. A.V. Ciurea şi Vasile Ciubotaru. Preocuparea constantă pentru această

chirurgie de graniţă, precum şi dorinţa de minimizare a riscurilor şi dificultăţilor intraoperatorii pe care această zona chirurgicală le implică sunt în prezent minimizate în clinica noastra odată cu achiziţionarea, în premieră natională, a unui echipament de neuronavigaţie de ultimă generaţie. Dorinţa veche a noastră, acest sistem de ghidare imagistică permite urmărirea în timp real a progresiei intrumentelor chirurgicale atât sub control video-endoscopic, cât şi pe 3 tipuri de secţiuni computer-tomografice şi/sau RMN (axiale, coronale, sagitale), cu o precizie de sub 1-1,5 mm. Deasemenea, beneficiind şi de un software performant de planning operator, avem posibilitatea de a marca preoperator pe imaginile CT şi/sau RMN atât zonele de interes, cât mai ales structurile extrem de „sensibile” (precum nervul optic, arteră carotidă internă, meningele, structurile orbitare, etc.) care de cele mai multe ori trebuie evitate. În acest fel, sistemul avertizează intraoperator asupra apropierii sau iminenţei lezări unor astfel de elemente periculoase şi de multe ori greu decelabile doar vizual, permiţând luarea unor decizii operatorii rapide şi în acelasi timp în siguranţă. Indicaţiile chirurgiei endoscopice de bază de craniu sunt în prezent variate, depinzând foarte mult atât de dotarile tehnice, cât şi de experienţa şi îndemânarea chirurgului şi echipei. Astfel pot fi rezolvate chirurgical fistule de lichid cefalorahidian iatrogene, posttraumatice sau spontane

prin procedee de acoperire în maniera onlay sau underlay (în funcţie de mărimea defectului), dublate uneori de procedee obliterative (în funcţie de localizarea bresei durale). Deasemenea, decompresiile de nerv optic necesare în cazul unor leziuni înflamatorii sau traumatisme la acest nivel au o rezolvare endoscopică elegantă, rapidă şi fară sacrificii funcţionale şi estetice. O alta indicaţie a acestui tip de chirurgie este reprezentat de decompresiile de orbită realizate atât pentru evacuarea de colecţii purulente intraorbitare, ablaţia sau biopsia unor formaţiuni tumorale, cât şi pentru unele afecţiuni endocrinologice (Boala Basedow) ce conduc la exoftalmii importante. În ultima perioadă, progrese semnificative s-au realizat în ceea ce priveşte chirurgia tumorală a rinobazei, rezervată iniţial biopsiilor, în prezent realizându-se ablaţii de tumori benigne de rinobază cu extensie intracraniană extra- sau intradurale, biopsii ghidate sau uneori, în cazuri selecţionate, ablaţii de formaţiuni tumorale maligne ale acestei zone. Deasemenea, este posibil un abord extins al leziunilor selare şi paraselare (adenoame, prolactinoame etc). Neuronavigaţia, extrem de utilă în toate aceste situaţii, se dovedeşte a fi indispensabilă în cazurile de chirurgie de revizie, când reperele anatomice „clasice” sunt de cele mai multe ori desfiinţate de intervenţiile chirurgicale anterioare, făcând de multe ori dificilă, uneori chiar imposibilă, orientarea intraoperatorie în condiţii de siguranţă. Acest aparat, deşi se găseşte în dotarea Clinicii ORL „Sfanta Maria” este o investiţie privată care permite alinierea valorică a actului medicoterapeutic din acest serviciu la normele şi dotările din Uniunea Europeană. Prof. Dr. Codrut Sarafoleanu Șeful Clinicii ORL „Sfanta Maria”, București

www.revistamedicalmarket.ro

INNOVATIVE TECHNOLOGY INDUSTRY PREZENTARE Firma noastră este singurul producător certificat de aparate de radiochirurgie (radiocautere) din România. În urma studiilor și cercetărilor aprofundate, echipa noastră de specialiști împreună cu o echipă multidisciplinară de medici din toate specialitățile chirurgicale, au reușit să ofere medicilor români (ȘI NU NUMAI), un dispozitiv medical care corespunde celor mai riguroase cerințe. Aparatul este certificat CE și a obținut Brevet de invenție precum și mai multe medalii de aur și argint la Saloanele naționale și internaționale de inventică din Europa. Detalii privind activitatea noastră găsiți pe site-urile: www.itix.ro • www.omniasurgery.eu OFERTA Raportul calitate preț este avantajos pentru toate cele trei tipuri de radiocautere pe care vi le oferim. Fiabilitatea ridicată și faptul că nu este necesar să faceți pauză în timpul intervenției chirurgicale, 8 regimuri de lucru care vă oferă avantajul utilizării în orice specialitate chirurgicală, precum și un service rapid și eficient, reprezintă doar câteva din avantajele care să vă determine să achizitionați Radiogeneratorul Programabil Chirurgical OMNIA RF4. Detalii privind caracteristicile tehnice de performanță și avantajele achiziționării acestor aparate, găsiți în documentația atașată și pe site-urile: www.itix.ro • www.omniasurgery.eu 20

www.revistamedicalmarket.ro

Avantaje: •• Opt moduri de lucru, ceea ce conferă posibilitatea utilizării în toate specialităţile chirurgicale •• Posibilitatea reglării puterii şi a regimurilor de lucru înainte şi în timpul intervenţiei chirurgicale •• Posibilitatea upgradării puterii de ieşire la valoarea dorită 100 – 140 – 180 W

•• Regim de lucru continuu, nelimitat, în condiţii normale de utilizare •• Manevrabilitate simplă, dintr-un singur buton •• Controlul perfect al adâncimii de coagulare, prin alegerea electrodului şi modului de lucru •• Fără sângerare •• Fiabilitate ridicată

•• Dotat cu multiple circuite de protecţie, alarmare şi siguranţă, atât pentru pacient cât şi pentru medic. •• Fabricat în România – service rapid, ieftin şi profesional •• Aparatul este livrat cu toate accesoriile •• Posibilitatea achiziţionării de la firma Innovative Technology Industry a pieselor de schimb şi a accesoriilor necesare post-achiziţionare

Articole de specialitate

Corpii străini esofagieni la copil - tablou clinic Dr. Toader Mioriţa Medic primar O.R.L. Doctor în ştiinţe medicale

Mult mai frecvenţi la copii (90%) decât la adulţi (10%), corpii străini esofagieni constituie, ca şi corpii străini ai căilor aeriene, una din urgenţele pediatrice otorinolaringologice. n tractul eso-gastro-intestinal pot ajunge diverşi corpi străini, dintre aceştia cei mai mulţi pot trece spontan, dar unii se pot opri dând diverse simptome, uneori pot produce chiar perforaţie. Majoritatea corpilor străini sunt reţinuţi la nivel esofagian, aproximativ 75% din cazuri. Pătrunderea şi oprirea în esofag a corpilor străini poate să fie accidentală în marea majoritate a cazurilor, mai ales la copii şi mai ales la cei mici sau poate să fie voluntară (intenţionat) la adulţi şi la copiii mari. Calea de pătrundere cea mai frecventă a corpilor străini în esofag este calea bucală, iar mecanismul constă fie într-o deglutiţie obişnuită, banală, în cazul corpilor străini alimentari, fie într-o deglutiţie involuntară în urma ajungerii din întâmplare a unor corpi străini în cavitatea bucală în timpul unor intervenţii chirurgicale, cum ar fi fragmente de vegetaţii adenoide, amigdale sau fragmente de instrumente, sau în timpul jocului. Foarte rar, corpii străini pot ajunge în esofag pe cale gastrică, retrograd, cum ar fi paraziţi intestinali sau fragmente alimentare regurgitate sau pe cale externă în urma unui traumatism al pereţilor esofagieni cu o schijă sau din căile aeriene: conglomerate de false membrane, fragmente de tumori, bronhioliţi de la nivelul fistulelor esotraheale sau esobronşice.

Printre condiţiile favorizante amintim: •• lipsa de supraveghere a copiilor în special a celor mici, care au obiceiul să bage în gură orice obiect ,,le cade în mână” •• lipsa de atenţie în prepararea mâncării,

•• •• •• ••

care poate să conţină fragmente de oase, coji, etc. sau în ambalarea conservelor (ciob de sticlă de exemplu în gem) neobişnuirea copiilor cu o masticaţie corectă tahifagia stenoza esofagiană spasmele esofagiene.

Corpii străini pătrunşi şi opriţi la nivelul esofagului prezintă o mare varietate şi pot fi clasificaţi, după diferite criterii în: •• corpi străini alimentari •• corpi străini nealimentari •• corpi străini de natură organică-animali sau vegetali •• corpi străini anorganici (minerali) •• corpi străini moi şi duri •• corpi străini netezi, ascuţiţi, tăioşi, rugoşi. Sediul opririi unui corp străin în esofag variază cu volumul şi forma sa. Un corp străin voluminos se poate opri la gura esofagului, unul de dimensiuni medii se poate opri la nivelul unei stricturi, de obicei strictura bronho-aortică. Corpii străini ascuţiţi se pot înfige în peretele esofagian la orice nivel. Corpii străini esofagieni se localizează în zonele în care lumenul esofagian este îngustat fiziologic: zona cricofaringiană, zona arcului aortic, superior de joncţiunea esogastrică. Afecţiuni esofagiene structurale sau funcţionale pot fi de asemenea responsabile de impactarea unui corp străin la nivel esofagian. Semne şi simptome Tabloul clinic al majorităţii pacienţilor cu diagnosticul de corp străin esofagian este patognomonic, realizând sindromul esofagian acut, manifestat prin: durere, disfagie, hipersalivaţie. În cazul unui corp străin voluminos fixat la gura esofagului, se pot adăuga unele simptome laringiene precum dispneea sau disfonia, simulând posibilitatea unui corp străin respirator. Există şi cazuri în care un corp străin metalic, o monedă, fixată în plan frontal sau sagital, în porţiunea mai dilatată a esofagului toracic, astfel încât nu împiedi-

că tranzitul esofagian, să dea tulburări minime, şi astfel poate rămâne nedepistat şi nediagnosticat mult timp. La copil 20% până la 30% dintre cazurile de corp străin esofagian sunt asimptomatici, aproximativ 40% din cazuri nu pot relata episodul ingestiei corpului străin. Astfel adesea, copiii sunt paucisimptomatici, refuză alimentaţia, stagnează în dezvoltare. Copiii pot prezenta frecvent simptome respiratorii produse de compresia corpuli străin esofagian impactat asupra traheei precum: stridor, dispnee, tuse, disfonie. Un pacient care se prezintă cu disfagie, odinofagie sau disfonie, este probabil că prezintă un corp străin la nivelul esofagului în proporţie de 80%. Odinofagia sau ingestia dureroasă creşte probabilitatea de leziune sau perforaţie esofagiană. Dificultatea de a înghiţi saliva, hipersalivaţia, indică o obstrucţie aproape completă a esofagului şi este indicaţie de intervenţie exploratorie cât mai urgentă. Copiii nu pot indica întotdeauna localizarea corpului impactat, situaţia în care o fac este foarte mică, doar 20-30% din cazuri. Atunci când corpul străin ajunge în stomac sau în intestin sau colon, pacientul nu mai acuză simptome decât în cazul unor complicaţii precum: sângerarea, obstrucţia sau perforaţia. Evoluţia corpilor străini esofagieni depinde de precocitatea diagnosticului şi a tratamentului şi de leziunile preexistente. Diagnosticaţi şi trataţi în timp util, se vindecă de regulă în câteva zile, fără complicaţii sau sechele. Foarte rar, la copiii mici, de regulă la sugari, pot să apară accidente respiratorii grave prin obstrucţie compresivă laringotraheală sau prin emfizem mediastinal secundar unei perforaţii transfixiante eso-pleuropulmonare. Nediagnosticaţi şi lăsaţi pe loc un timp îndelungat, corpii străini esofagieni favorizează un proces de esofagită, cu excepţia monedelor, şi periesofagită, urmat de complicaţii septice pleuropulmonare, cervicale sau mediastinale. În cazuri rare, după o săptămână de stagnare a corpului străin în contact cu peretele esofagian, în situaţia în care corpul străin a impactat la nivelul unor vase importante, se poate produce o hemoragie fulminantă cu sfârşit tragic. Examenul clinic, fizic al pacientului aduce puţine informaţii pentru stabilirea diagnosticului sau localizarea corpului străin, cu toate acestea examinarea fizică este necesară şi esenţială pentru identificarea complicaţiilor asociate corpului străin.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Cohleostomia şi labirintizarea procesului de otospongioscleroză În 95 % din cazuri otospongioscleroza este bilaterală, afectează ambele urechi. Rare sunt situaţiile în care otospongiosclezeroza este unilaterală dar nu la fel de rar ne confruntam cu situaţiile în care deşi boala este bilaterală, pacientul alege să efectueze intervenţia chirurgicală doar la o singură ureche. Ce se întamplă cu urechea neoperată? Ce se întamplă cu procesul de otospongioscleroză în cazul unei urechi operate? Vom încerca să răspundem la aceste întrebări prin prezentarea unui caz concret.

ste vorba de un pacient cunoscut cu otospongioscleroză bilaterală, diagnosticat în anul 2009, care a optat să efectueze intervenţia chirurgicală la o singură ureche (urechea dreaptă). Prezentăm o comparaţie între audiogramele tonale liminare la această ureche efectuate preoperator şi postoperator tardiv, la 5 ani de la operaţie.

Din analiza acestor audiograme reiese : •• media pragurilor tonale ale conducerii aeriene a fost de -51dB preoperator şi de -29 dB postoperator, deci avem o recuperare auditivă de 22 dB obţinută prin operaţie; •• se observă că nu există Rinne audiometric pe audiogramă la distanţă (recuperare durabilă) •• media pragurilor auditive ale conducerii osoase (nervul auditiv) a fost de -28db preoperator şi de -29dB postoperator, deci putem spune că nu avem degradare globală a funcţiei cohleare imputabilă operaţiei

În acelaşi timp mai remarcăm modificări diferite ale curbei osaose pe frecvenţele înalte şi joase: •• O degradare semnificativă a funcţiei cohleare pe frecvenţele de 4 si 8kHz (aprox 30 dB), pe care o regăsim în egală măsură la urechea neoperată. Ea poate fi atribuită în principiu evoluţiei componenţei labintice a otospongiosclerozei, sau altor cauze care afectează nediscriminator cele 2 urechi. Impactul asupra auzului social al pacientului este redus, fiind situat la limita superioară şi în afara auzului conversaţional.

•• O ameliorare durabilă a funcţiei cohleare mai mare de 5 decibeli pe frecvenţele de 0,5, 1 şi 2 kHz. Deşi ea poate fi atribuită impreciziei audiogramei preoperatorii (dificil de efectuat în condiţiile mascării bilaterale atât în CA cât şi în CO), a mai fost semnalată ocazional şi de alţi chirurgi, iar semnificaţia sa este înca neclară. Fenomenul ameliorarii postoperatorii a „ancosei Carhart” este însă binecunoscut, şi trebuie luat în calculul câştigului auditiv potenţia al stapedotomiei (indicaţia chirurgicală).

Prezentăm în continuare evoluţia în dinamica a audiogramei la urechea stângă, urechea neoperată: •• media pragurilor tonale ale conducerii aeriene a fost de -56dB in 2009 si de -69 dB in 2014 , deci avem o degradare auditivă de 13 dB’ •• media pragurilor auditive ale conducerii osoase (nervul auditiv) a fost de -28db in 2009 si de – 43 dB în 2014 , deci avem o degradare a funcţiei cohleare de 15 dB în 5 ani de evoluţie a bolii; •• se mai observă o crestere a labirintizarii în 5 ani de la 49% la 62 %; •• scăderea diferenţei aer-os pe audiograma de la -29dB in 2009 la -26 dB in 2014. Aceasta semnifică de fapt o micşorare a şanselor de recuperare funcţională auditivă prin avansarea procesului de labirintizare;

Analiza comparată a curbei osoase: •• Degradarea semnificativă a funcţiei cohleare pe frecvenţele de 4 si 8kHz (aprox 25 dB), similară celei înregistrate la urechea operată. Este provocată fie de labirintiza-

rea procesului otosclerotic, fie de o altă cauză, nediscriminatorie. •• O evoluţie particulară a avut-o media pragurilor tonale în conducerea osoasă pe frecvenţele de 0,5, 1 si 2 kHz în raport cu urechea operată. Pe partea stângă înregistrăm o diminuare medie a funcţiei cohleare de 5 dB, contrar tendinţei înregistrate la urechea operată. Făcând o analiză comaparată a evoluţiei pierderii auditive în acest caz putem trage unele concluzii. Este cunoscut faptul că prin intervenţia chirurgicală nu vindecam pacientul de otospongioscleroza ci doar îi redăm cota din pierderea auditivă provocată de blocarea scăriţei. Implantele osiculare actuale pot realiza acest obiectiv de o manieră durabilă, pentru decenii întregi. Însă intervenţia chirurgicală în sine (stapedotomia) nu remediază componenta labirintică deja constituită a hipoacuziei. Cu toate acestea, au fost raportate în literatură o serie de observaţii referitoare la comportamentul funcţiei cohleare perioperator şi la distanţă în timp. Conform acestora, stapedotomia ar întarzia într-o oarecare măsură procesul de afectare funcţională a urechii interne (fapt confirmat statistic în cazul focarelor de demineralizare aflate în contact direct cu cohleea). Acest lucru pare a fi confirmat de cazul prezentat mai sus, a cărui monitorizare audiometrica o vom continua timp de o decadă. Astfel, aserţiunea ca stapedotomia influenţează pozitiv nu doar componenta de transmisie ci şi cea senzorineurală a hipoacuziei, nu mai pare un nonsens atunci când analizăm rezultatul pe termen lung al chirurgiei. Efectul de „protecţie” al stapedotomiei asupra labirintizării în otospongioscleroză rămâne încă neclar din perspectiva fiziopatologică, dar poate juca un rol important în stabilirea indicaţiei chirurgicale la pacienţii în stadii incipiente, sau cu leziuni demineralizante pericohleare semnificative confirmate tomografic. Sursa: orlonline.ro Dr. Ilie Madalina

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Gemoterapia în rinoadenoidită şi sinuzită Dr. Simona Nițu Medic pediatru Cluj-Napoca Președinte Asociația Română de Gemoterapie și Homeopatie www.gemoterapie.ro

Mărirea sau hipertrofia permanentă a ţesutului adenoidian se datorează în principal repetatelor perioade de infecţie (rinofaringite acute), dar şi obstrucţiei prelungite a foselor nazale, cauzată de persistenţa secreţiilor în spatele foselor nazale.

bstrucţia nazală poate fi de diferite grade: de la uşoară tulburare de respiraţie, secreţii nazale difícil de eliminat, până la obstrucţie nazală severă, dându-i copilului aspectul tipic de,,facies adenoidian’’- copil palid, obosit, respiră cu gura deschisă, mimica facială diminuată, cearcăne. Vârsta la care este diagnosticată cel mai frecvent este între 3 şi 7 ani, intrarea în colectivitate favorizând infecţiile respiratorii acute repetate. Dacă în medicina clasică tratamentul se bazează pe dezinfectante nasofaringiene, antiinflamatoare, sau chiar intervenţie chirurgicală (adenoidectomie), în gemoterpie (terapia naturală cu părţi de plante aflate în fază de diviziune celulară, aşa-numitele “celule stem” vegetale) se recomnadă o asociere de 3 sau 4 extracte gemoterapice, cu rol de reducere a mărimii ţesutului adenoidian, precum şi profilactic, de reducere a riscului infecţiilor acute rinofaringiene.

Se asociază, cel mai frecvent, Extract din muguri de Brad – Abies pectinata (înainte de micul dejun), cu Extract din muguri de Mesteacăn argintiu - Betula verrucosa (înainte de masa de prânz) şi Extract din mlădiţe de Măceş - Rosa canina (înainte de masa de seară). Se recomandă cure de 2 luni, primăvara şi toamna, de preferinţă în lunile februarie-martie şi septembrie-octombrie. În gemoterapie, Bradul reprezintă remineralizantul care reechilibrează metabolismul fosfo-calcic, favorizând creşterea

Rinoadenoidita reprezintă cea mai frecventă cauză a obstrucţiei nazale la copil ţesutului osos (stimulează osteoblaştii), cu fixarea calciului în oase şi în dinţi, stimulează eritropoieza, are proprietăţi balsamice la nivelul căilor respiratorii superioare, împiedicând hipertrofia vegetaţiilor adenoidiene.

Gemoterapicul din muguri de Mesteacăn argintiu stimulează S.R.E., mastocitele măduvei osoase, celulele hepatice Kupffer, etc, are acţiune antiinflamatoare (creşte uşor albuminele, reduce uşor hiper-alfa-2 şi uneori hiper-beta şi gama globulinemia) - este activ în faze inflamatorii exudative. Mlădiţele de Măceş au efect antiinflamator aupra ţesuturilor de la nivelul căilor respiratorii superioare, vitaminizant, osteoblastic. Acesta este remediul gemoterapic optim pentru copii cu întârzieri de creştere din cauza infecţiilor recidivante, anorexie. Dacă este diagnosticată o componentă alergică, se poate înlocui gemoterapicul din muguri de Brad cu cel din muguri de Coacăz negru - Ribes nigrum, cu acţiune de tip “cortison-like”. La copiii mai mari, peste 7 ani şi adulţilor, în situaţia diagnosticării unei sinuzite, foarte eficient este preparatul gemoterapic complex Polygemma 4-Sinusuri, cu acţiune antiinflamatoare, antialergică. De asemenea, are acţiune decongestionantă nazală, uşurând procesul de eliminare a mucusului din sinusuri prin cavitatea nazală. Acţiunea se manifestă rapid, din prima sau a doua zi de administrare, iar efectul este de durată. Contrar teoriilor conform cărora terapiile naturale au nevoie de un interval de timp mai lung pentru instalarea efectelor, Polygemma 4 – Sinusuri demonstrează că în acest caz efectul apare imediat şi este de calitate. În experienţa mea de peste 20 de ani de recomandare a gemoterapicelor, leam putut constata efectele benefice, astfel încât foarte mulţi copii şi adulţi au putut dobândi o bună stare generală de sănătate prin administrarea unor preparate naturale, lipsite de reacţii adverse.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Deviaţia de sept nazal cartilaginoasă şi osoasă a septului există Piramida nazală, alcătuită dintrzonele de creştere ale cartilajului septal cu un schelet osteo-cartilaginos, celule cu o mare putere de proliferare ce pot fi stimulate prin mecanisme endocriadăposteşte două cavităţi - fosele ne sau mecanice. nazale, separate pe linia mediană printr-un perete unic – septul nazal. Clasificarea Septul nazal are o structură de deviaţiilor de sept “mozaic”, fiind alcătuit din elemente Deviaţiile de sept nazal pot interesa numai cartilajul (anterior), numai osul (posterior) cartilaginoase, osoase şi fibroase.

eviaţiile de sept nazal constau în deformări pe una sau pe ambele feţe septale, sub forma unor proeminenţe osteo-cartilaginoase (creste sau pinteni) sau sub forma unor curburi, înclinări anormale septale. Aceste malformaţii pot interesa zona anterioară, pe cea mijlocie sau posterioară a septului nazal. Un sept nazal perfect drept este extrem de rar. Se poate afirma fără greşeală că “septul nazal poate fi considerat întotdeauna ca deviat” datorită structurii sale mozaicate. Se apreciază că doar 6-8% dintre septurile nazale pot fi considerate drepte. Restul de 92-94% prezintă deviaţii cu dimensiuni/amplasări diverse care pot antrena uneori tulburări funcţionale sau complicaţii. Trebuie reţinut că numai acestea din urmă au indicaţie chirurgicală. În etiopatogenia (cauzele) deviaţiei de sept nazal intervin doi factori: traumatismele şi potenţialul proliferativ al celulelor cartilaginoase septale.

Traumatismele Prima cauză traumatică importantă o reprezintă travaliul obstetrical. Traversarea canalului pelvi-genital în timpul naşterii de către craniul fetal poate produce deformări ale septului nazal care vor determina mai târziu deviaţii septale; A doua cauză o constituie traumatismele copilăriei, uneori minime, care vor determina o creştere a malformaţiilor septale la adolescenţă, când are loc o creştere explozivă a scheletului osteo-cartilaginos. De multe ori, deviaţiile septale vor fi însoţite de modificări estetice ale piramidei nazale – dismorfiile septo-piramidale; Traumatismele adultului pot determina fractura cu deplasare a septului sau doar deplasarea septului (luxaţie) care se asociază frecvent cu fracturi ale oaselor nazale şi se rezolvă odată cu tratamentul instituit pentru rezolvarea traumatismului nazal. La nivelul joncţiunii dintre porţiunea

sau ambele formaţiuni. Din punct de vedere practic, cea mai utilă clasificare este în funcţie de forma septului nazal: formă angulară (creste septale), formă curbată în “sticlă de ceas”, formă cu deviaţie în bloc (luxaţia posttraumatică), deviaţie asociată cu alte modificări ale cartilajelor/oaselor nazale. Inflexiunile septului nazal pot avea forma literei S,C, etc. Tabloul clinic constă în elemente subiective (acuzele pacientului) şi obiective relevate de examenul ORL. Subiectiv, pacientul acuză obstrucţie nazală uni- sau bilaterală, respiraţie predominant pe gură mai ales noaptea, sforăit nocturn (acuzat de obicei de partenerul de viaţă!). Deoarece curentul de aer nu mai are traseul normal în interiorul nasului, apare şi diminuarea simţului mirosului (hiposmia), dat fiind că particulele odorifere nu mai pot ajunge la zona olfactivă din partea superioară a foselor nazale. Obiectiv, la inspecţie se constată şi o dismorfie a piramidei nazale ce însoţeşte de obicei deviaiile septale post-traumatice ( aspect de nas turtit, în şa, cocoşat, etc.). Rinoscopia anterioară, efectuată de specilistul ORL, pune în evidenţă o inegalitate a foselor nazale şi obiectivează mărimea deviaţiei şi a obstrucţiei nazale. Frecvent apare şi o modificare a restului de structuri endonazale – cornete, mucoasă nazală – apărută prin mecanisme compensatorii ale nasului la deviaţia de sept pentru a menţine funcţiile de încălzire, umidifiere, purificare a aerului inspirat. Endoscopia nazală completează diagnosticul şi oferă şi pacientului posibilitatea de a vizualiza deviaţia septală şi modificările endonazale, precum şi posibilitatea de a explica în ce constă intervenţia chirurgicală atunci când este indicată. Diagnosticul pozitiv este uşor de stabilit pe baza simptomatologiei subiective şi a examenului clinic, endoscopic şi uneori radiografic. Complicaţiile deviaţiei de sept nazal sunt cele care conduc la indicaţia chirurgicală. Împiedicând circulaţia aerului în fosele nazale

şi drenajul secreţiilor nazale şi sinusale, deviaţiile septale pot genera şi întreţine inflamaţii locae, de vecinătate sau la distanţă: rinite care se cronicizează, sinuzite, otite medii, durei de cap rebele, oprirea respiraţiei (apnee) în somn cu hipooxigenarea creierului, etc. Tratamentul deviaţiei de sept nazal este numai chirurgical. Indicaţia operatorie se pune atunci când malformaţia septală genereză tulburări funcţionale, estetice, precum şi complicaţii loco-regionale sau la distanţă. Preoperator, trebuie obligatoriu tratate de către medicul specialist ORL complicaţiile infecţioase de tip sinuzite, otite acute care se pot agrava dacă operaţia este realizată întrun moment inadecvat. Postoperator, trebuie tratată patologia de rinită cronică indusă de deviaţia septală pentru remiterea completă a sindromului de obstrucţie nazală. S-au imaginat numeroase tehnici chirurgicale pentru rezolvarea deviaţiilor de sept nazal grupate sub denumirea de „septoplastii”. Chirurgia corectoare a septului nazal, septoplastia este o operaţie funcţională, conservatoare şi estetică ce cuprinde un mănunchi de tehnici prin care se urmăreşte nu atât îndepărtarea septului deviat, cât remodelarea şi reimplantarea lui pe linia mediană într-un „pat” reamenajat pentru refacerea anatomiei funcţionale a foselor nazale. Tehnica chirurgicală depinde de particularităţile malformaţiei septale, dar şi de experienţa chirurgului. Intervenţia se poate practica şi sub anestezie locală, dar anestezia generală oferă avantaje de necontestat atât pacientului, cât şi chirurgului ORL. Astăzi, septoplastia beneficiază şi de controlul endoscopic, care oferă o imagine de foarte bună calitate a câmpului operator endonazal şi relevă şi anomaliile asociate ale pereţilor laterali ai foselor nazale, care se pot rezolva în aceeaşi intervenţie sau într-un timp ulterior. Postoperator este necesar un tamponament nazal de 48 de ore şi protecţie antibiotică 5 zile pentru prevenirea sângerării şi a complicaţiilor infecţioase, mai ales dacă anterior a existat şi un episod de sinuzită sau de otită. Pe perioada tamponamentului (48 de ore) este necesară spitalizarea, mai ales dacă intervenţia se desfăşoară sub anestezie generală, fiind posibilă urmărirea permanentă a evoluţiei postoperatorii imediate a pacientului. Intervenţia este în general bine suportată de către pacienţi, singurele neplăceri acuzate se referă la obstrucţia nazală dată de tamponament şi, uneori, de dureile de cap ce pot fi uşor înlăturate prin antialgice, antiinflamatorii, comprese reci sau prin folosirea unor tampoane nazale cu tub central ce permite respiraţia. Dr. Daniela Vrânceanu medic specialist ORL

www.revistamedicalmarket.ro

ellman ®

Experts in Precision Surgery

Distribuitor România: ELLMAN MED SRL Tel :(021)311.94.42/43 ■ Fax.(021)311.69.60 Mobil: 0728879858 ■ e-mail:office@ellman.ro www.ellman.ro ■ www.pelleve.ro

CHIRURGIE DE O ZI! Cea mai avansată tehnică radiochirurgicală în otorinolaringologie

0413

Ellman® a Cynosure Company 400 Karin Lane, Hicksville, NY 11801, U.S.A Tel: 800 835-5355; 516 594-3333 ■ Fax: 516 569-0054 www.ellman.com ■ www.pelleve.com

Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, BucureĹ&#x;ti; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro

Videoscop ORL Diametru videoscop 3 mm High Definition Video Recorder HD Integrat pentru înregistrare rapidă

“Compared to fiber scopes, the image and illumination is a different world.” Dr. Guido B. van den Broek Nijmegen, Netherlands

Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, Bucureşti; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro

Articole de specialitate

Tuboplastia cu balon a tubei lui Eustachio Tuboplastia cu balon a tubei lui Eustachio este o manevră chirurgicală ce se face sub control endoscopic şi are ca rol dilatarea părtii cartilaginoase a tubei lui Eustachio.

ste o manevră ce a fost introdusă în urmă cu câţiva ani şi începe să capete din ce în ce mai mult teren.

Repere anatomice: Urechea este responsabilă de două funcții foarte importante la nivelul organismului: audiția și echilibrul. Morfologic vorbind cele două funcții sunt centralizate la nivelul unui singur organ – urechea internă împărțit pentru o mai ușoară definire a funcțiilor în mai multe părți: organul auzului – cohleea cu ganglionul spiral ( Organul lui Corti) și porțiunile responsabile de echilibru ce înregistrează modificările poziției corpului și mai ales pe cele ale poziției capului – sacula, utricula și canalele semicirculare. Urechea este anatomic împărțită în trei părți: urechea extrerna, urechea medie și urechea internă. În linii mari urechea externa este alcătuită din pavilion și meatul acustic extern, urechea medie conține cavitatea timpanică, tuba auditivă și celule mastoidiene iar urechea internă este formată din labirintul osos ce conține labirintul membranos si meatul acustic intern.

ciliat ,se găseşte între epifaringe şi urechea medie. Poate fi împărţită în două zone: una osoasa ce are aproximativ 12 mm lungime si una cartilaginoasă ce are aproximativ 24 mm lungime.

Rolul tubei lui Eustachio

Urechea medie

Functiile tubei sunt multiple. Cu ajutorul a patru muschi, atunci când se deschide, facilitează egalizarea presiunii de o parte şi de cealaltă a membranei timpanice. O alta funcţie a tubei lui Eustachio este să ajute la eliminarea fluidelor de la nivelul urechii medii. Disfuncţia tubei lui Eustachi de cauză obstructivă reprezintă o afectare funcţională cronică a aerarii şi ventilaţiei urechii medii dar şi o scădere a capacităţii de „ curăţare” a urechii medii. Cea mai gravă consecinţă a acestei patologii este apariţia otitei medii cronice şi în cazurile grave pot aparea diverse leziunii ale urechii medii până la hipoacuzie. Efectele resimţite atunci când tuba lui Eustachio nu funcţionează eficient: Simptomele ce apar dacă aceasta nu funcţionează eficient sunt senzaţia de plenitudine auriculară, tinitus sau senzaţia de „apă în ureche” Prin intermediul tubei auditive cavitatea timpanică comunică cu faringele și

Urechea medie conține cavitatea timpanică, tuba auditivă și celul mastoidiene. Cavitatea timpanica conține cele trei oscioare – ciocanul, nicolvala și scărița și este o cavitate în mod fiziologic plină cu aer. Se gasește în spatele timpanului și are o parte deasupra conductului acustic extern ce se numește reces epitimpanic. În partea sa anterioară se găsește tuba auditive ce merge oblic in jos și ușor înainte și se deschide pe peretele posterior al faringelui la nivelul cavumului. Tuba auditivă este căptușită cu epiteliu

Fig1. Reprezentarea grafica a anatomiei urechii

permite schimbul de aer și echilibrarea presiunilor în urechea medie. Orificiul de deschidere al tubei auditive este de obicei închis și se deschide atunci când musculatura faringiană se contractă.

Disfuncţia tubară – date epidemiologice şi simptomatologie Prevalenţa acestei patologii de obstrucţie cronică a tubei lui Eustachio în populaţie este după unele studii de aproximativ 0,9%. Disfuncţia tubara este de obicei resimţită de pacient ca o senzaţie neplacută de ureche infundată, de plenitudine auriculară, de presiune crescută în ureche. Starea se agravează atunci când pacientul zboară cu avionul sau face scufundări. În mod normal tratamentul pentru această afecţiune are o parte medicamentoasă bazată de obicei pe sprayuri de nas ce conţin cortizon asociate dacă este cazul cu cortizon oral şi se combină cu mişcări Valsalva. Dacă această metoda de tratament nu este eficientă, pasul urmator va fi plasrea unui tub de miringotomie. În timp proasta funcţionare a trompei lui Eustachio poate duce la apariţia otitei medii seroase, atelectezia membranei timpanice, formarea unor buzunare de retracţie, otite medii adezive şi uneori chiar la colesteatom. De-a lungul timpului o serie largă de substanţe medicamentoase s-au folosit în tratamentul disfuncţiei tubare. Printre acestea se numară antihistaminicele şi cortizonul, manevre de insuflaţie tubară, dilataţia tubei, unii autori propunând chiar şi metode invazive de tratament. Aceste metode de tratament nu şi-au dovedit foarte mult eficienţa. Singura metodă care s-a dovedit cu adevarat eficientă este miringotomia cu plasare de aerator, ce poate conduce la o serie de alte complicaţii cum ar fi perforatţa cronică a membranei timpanice, infecţii locale, timpanoscleroza.

www.revistamedicalmarket.ro

MEDFARM TRADING s.r.l. Bucureşti, Str. Zefirului 21 Tel/Fax: (021) 320 19 20 • (021) 320 78 77 www.medfarm-trading.ro contact@medfarm-trading.ro sales@medfarm-trading.ro companie certificată ISO 9001:2008

CONSULTANŢĂ DOTĂRI LA CHEIE PROFESIONALISM ÎNCREDERE FIDELITATE PARTENERIAT

www.medfarmshop.ro www.instrumentemedicale.ro

DOTARE ORL APARATURĂ •• Video Endoscopie ORL •• Video Endoscoape flexibile •• Laringoscoape •• Bronhoscoape •• Sinuscoape •• Radiocautere •• Electrocautere •• Audiometre de triaj •• Audiometre de diagnostic •• Timpanometre •• Aspiratoare chirurgicale •• Aparate terapie cu aerosoli •• Otoscoape •• Lămpi frontale CLAR

Endoscopie flexibilă / rigidă

◆◆ Endoscoape flexibile ◆◆ Video bronhoscoape / procesoare semnal / surse de lumină

INSTRUMENTAR •• Truse complete instrumentar ORL, inclusiv instrumentar Endoscopie •• Diapazoane •• Seringi spălături auriculare •• Speculi auriculari şi nazali •• Polipotoame auriculare şi nazale •• Amigdalotoame •• Oglinzi laringiene •• Laringoscoape •• Cutii şi casolete sterilizare

CONSUMABILE •• Speculi auriculari pentru adulţi şi pentru copii MOBILIER MEDICAL •• Măsuţe instrumentar •• Mese aparate •• Dulapuri instrumentar •• Fotolii ORL •• Paravane mobile •• Taburete mobile

◆◆ Fibro bronhoscoape / surse de lumină ◆◆ Bronhoscoape rigide / camere endoscopice cu surse de lumină ◆◆ Instrumentar specific endoscopic ◆◆ Accesorii şi piese de schimb

FINANŢARE PENTRU ACHIZIŢII: AVANS ZERO 6-12 RATE FĂRĂ DOBÂNDĂ, FĂRĂ GARANŢIE (pentru valori până la 50.000 lei). GARANŢIE PE ECHIPAMENTUL CUMPĂRAT (pentru valori 50.000 – 120.000 lei) Oferim contract de service dispozitive medicale, necesar în obţinerea contractului de colaborare între cabinetul dvs. şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate conform prevederilor Ordinului MS nr.1211/2006 modificat şi completat de Ordinul MS nr.1170/2013

Aparatură Medicală Instrumentar / Mobilier medical Consumabile / Produse pacienţi Bucureşti, Str. Traian nr. 3 (021) 320 78 76

Articole de specialitate Disfuncţia tubară este potenţată de o serie de factori printre care infecţiile de tract respirator superior, sinuzitele cronice, hipertrofia adenoizilor, fumatul, refluxul gastroesofagian, reducerea pneumatizării mastoidei.

Ce este tuboplastia (dilatatia) cu balon a tubei lui Eustachio? Tuboplastia (dilataţia) cu balon a tubei lui Eustachio a fost pentru prima dată realizată în Bielefeld, Germania în anul 2010 şi rezultatele la tratament sunt promiţătoare, această metodă de tratament fiind astăzi folosită în toata Europa. Această tehnică este asemănatoare cu dilataţia sinusală folosită în tratamentul sinuzitei cronice, dovedindu-se o metodă de tratament sigură şi durabilă. Pacienţii eligibili pentru acest tip de tratament trebuie sa fi avut cel putin 6 luni simptomele disfuncţiei tubare, simptomatologie ce se agravează pe parcursul zborului, scufundărilor, trebuie să fi avut câteva episoade de otite medii acute în aceste 6 luni, chiar dacă au fost asociate cu infecţii ale tractului respirator superior. Această procedură a fost realizată în siguranţă la copii peste 4 ani şi la adulţi, de preferinţă după ce s-a rezolvat cauza obstructivă nazală, dar nefiind un criteriu obligatoriu.

Care sunt criteriile de excludere a pacienţilor? Criteriile de excludere de la această procedură a pacienţilor au fost patologia epifaringelui, mai ales tumorile maligne, malformaţiile palatului sau pachet important de vegetaţii la nivelul cavumului.

Ce trebuie să conţină examenul clinic ORL postoperator? Examenul clinic ORL preoperator trebuie să conţina un istoric amănunţit al pacientului care să fie ţintit pe simtomatologia disfuncţiei tubare, antecedentele heredocolaterale, examen otomicroscopic, audiometric, impedansmetric. Pacienţii trebuie examinaţi cu atenţie endoscopic înainte de a se decide daca sunt sau nu eligibili pentru această intervenţie. Simptomele trebuie să fie prezente în momentul deciderii intervenţiei chirurgicale. Un test important de realizat este testul Toynbee, pe parcursul căruia se realizează doua timpanograme- una dupa ce pacientul înghite făra a se ţine de nas şi una dupa ce pacientul înghite ţinându-se de nas. Dacă există o schimbare presională de mai mult de 10 daPa între cele doua măsuratori atunci testul este pozitiv şi indica o funcţie normală a tubei auditive. De obicei pentru a stabili indicaţia pentru aceasta intervenţie se practică preoperator o tubomanometrie pentru a stabilii gradul disfuncţiei tubare şi dacă această manevră va fi sau nu eficientă.

Tehnica realizării procedurii. Cateterul se plasează la nivelul ostiumului faringian al tubei lui Eustachio în timp ce peretele lateral al epifaringelui este vizualizat endoscopic. Cateterul este inserat printr-un canal de lucru şi se introduce lent în tuba auditivă. În momentul în care cateterul este plasat în pozitia potrivită o soluţie salină este injectată la o presiune de 10 Bar cauzând dilataţia tubei. Presiunea este menţinută

Fig. 3. Imagine intraoperatorie realizată în Spitalul Universitar Marburg la acest nivel timp de 2 minute apoi soluţia salina se aspiră din balon. Balonul se extrage împreuna cu cateterul şi endoscopul şi procedura se încheie.

Concluzie - Puncte Pro şi Contra •• Efectele postoperatorii sunt comparabile cu cele ale miringotomiei cu inserarea aeratoarelor •• Se poate leza tuba lui Eustachio până la stenoza, pot apărea complicaţii intra şi postoperatorii ( au fost descrise: infecţii, durere, sângerare, hipoacuzie de transmisie cu caracter permanent) •• Postoperator s-a observat ameliorarea disfuncţiei tubare, rezoluţia simtomelor şi dispariţie lichidului de la nivelul urechii medii. •• Nu există suficiente studii legate de efectele procedurii la copii •• Nu există studii prospective pe perioade mai lungi de 5 ani. Cristina –Maria Goanta Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon Universitatea de Medicina şi Farmacie „Carol Davila” - Bucureşti

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Fig.2. Montarea cateterului la nivelul tubei auditive

Browning GG, Gatehouse S. The prevalence of middle ear disease in the adult British population. Clin Otolaryngol Allied Sci 1992;17:317-21. Parkin JL, Johnson LP, Stringham JC. Transtympanic eustachian tuboplasty and tolerance of stenting materials. Otolaryngol Head Neck Surg. 1983;91(4):407–411 Poe DS, Grimmer JF, Metson R. Laser eustachian tuboplasty: twoyear results. Laryngoscope 2007;117:231-7. Metson R, Pletcher SD, Poe DS. Microdebrider eustachian tuboplasty: a preliminary report. Otolaryngol Head Neck Surg. 2007;136(3):422–427. Ockermann T, Reineke U, Upile T et al. Balloon dilatation eustachian tuboplasty: a clinical study. Laryngoscope 2010;120:1411-6. Glasscock ME., 3rd Middle fossa eustachian tuboplasty. Arch Otolaryngol. 1973;97(1):15–16. doi: 10.1001/archotol.1973.00780010019005 Jerger J. Clinical experience with impedance audiometry. Arch Otolaryngol 1970;92:311-24 Pau HW. Eustachian tube and middle ear mechanics. HNO. 2011;59(10):953–963. doi: 10.1007/s00106-011-2368-y.

www.revistamedicalmarket.ro

Videoendoscopul flexibil - noul standard în intubaţia dificilă Destinat intubaţiilor dificile endo şi nazo traheale. Utilizare în departamentele: ■■ ■■ ■■ ■■

Sală operaţie ATI UPU SMURD

Caracteristici de bază ale sistemului flexibil: ▶▶ Portabil, cu o calitate foarte bună a imaginii ▶▶ Diametrul exterior 5,2 mm ▶▶ Iluminare ▶▶ Funcţie de aparat foto şi video ▶▶ Ecran LCD ajustabil ▶▶ Funcţionează cu baterii reîncărcabile ▶▶ Flexibil şi subţire ▶▶ Diferenţa faţă de cel clasic nu are fibră optică ▶▶ Perioadă de utilizare mult mai mare ▶▶ Unghi larg de vizualizare a ecranului ▶▶ Display-ul reglabil ▶▶ Rotaţie pe orizontală +/-45 grade ▶▶ Rotaţie pe verticală 1 -120 grade ▶▶ Ecran vizibil de la distanţă ▶▶ Timp de funcţionare 4 ore continuu ▶▶ Canal de lucru pentru aspiraţie/ biopsie ▶▶ Diametrul canalului de lucru 2,2 mm Distribuit în România prin: S.C. Papapostolou SRL, Şos. Nicolae Titulescu nr.1, bl A7, sc B, et 1, ap 32, sector 1, Bucureşti, tel/fax 021/321.22.23/4/5/6, e-mail info@pmec.ro.

Articole de specialitate

Terapia cu aerosoli în afecţiunile ORL Aerosolii sunt microparticule de natură lichidă, solidă sau gazoasă, dispersate într-un mediu gazos. Terapia cu aerosoli se referă la administrarea anumitor substanţe medicamentoase sub formă de microparticule la nivelul căilor respiratorii superioare. Gândită iniţial ca o metodă de tratament sistemic (datorită suprafeţei mari de absorbţie de la nivel pulmonar), în prezent această metodă terapeutică este folosită în special datorită efectului topic asupra mucoasei respiratorii.

dicamentos oral sau intravenos. De asemenea, terapia bazată pe aerosoli în asociere cu tratamentul antibiotic şi antiinflamator poate fi regăsită şi în protocolul terapeutic al laringitelor acute sau cronice, al nodulilor vocali. Această metodă terapeutică îşi găseşte utilitatea şi în tratamentul disfuncţiei tubare sau al otitei seroase cronice, în acest caz aerosolii fiind realizaţi dintr-o mixtură de substanţe vasoconstrictoare şi/sau antibiotice. Şedinţele realizate au efect benefic asupra mucoasei trompei lui Eustachio şi a urechii medii. Datorită paletei largi de substanţe medicamentoase utilizate în terapia cu aerosoli (antiinflamator, mucolitic, vasoconstrictor, antibiotic) şi efectele terapeutice pot fi variate. În ceea ce priveşte aparatele de aerosoli, există trei tipuri de dispozitive utilizate: inhalator presurizat cu doze măsurate (MDI), utilizat în

special la pacienţii cu afecţiuni pulmonare, inhalator cu pulbere uscată şi nebulizatoarele (DPI). În patologia ORL, nebulizatoarele sunt cel mai frecvent folosite. Acestea nu necesită coordonarea pacientului şi se folosesc pentru a elibera o cantitate mai mare de medicament într-un timp scurt. Utilizează cantităţi ridicate de substanţe medicamentoase, ceea ce duce la creşterea concentraţiei la nivel mucos şi pulmonar. Presiunea înaltă de operare îi asigură o rată de nebulizare ridicată, pentru o eficienţă ridicată din punct de vedere terapeutic. Nebulizatoarele de capacitate mai mică pot fi utilizate atât pentru adulţi cât şi pentru copii, chiar şi pe timpul somnului. Deosebit de eficientă ca mod de administrare, în condiţiile unei indicaţii corecte, terapia bazată pe aerosoli reprezintă o alternativă terapeutică în patologia inflamatorie sau infecţioasă din sfera ORL. Raluca Enache, Medic ORL

olosită în special în tratamentul afecţiunilor bronhopulmonare, terapia bazată pe aerosoli este deosebit de utilă şi în numeroase afecţiuni ORL. Un grup important de afecţiuni rinosinusale pot beneficia de terapia cu aerosoli. Aceştia au fost folosiţi cu succes în tratamentul rinosinuzitelor sau rinitelor, inclusiv a celor alergice. Principalul avantaj al terapiei constă în concentraţia crescută a substanţelor utilizate la nivelul mucoasei rinosinusale, ceea ce duce la un efect terapeutic rapid şi o reacţie sistemică minimă. De aceea, terapia cu aerosoli reprezintă o metodă terapeutică extrem de utilă în combinaţie cu tratamentul me-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Etapele diagnosticului de apnee în somn Stabilirea diagnosticului necesită mai multe etape obligatorii:

Rhinomanometria anterioară:

•• metoda neinvazivă care măsoară fluxul şi presiunea aerului care trece prin fosele nazale

•• anamneza şi istoricul medical •• examenul clinic ORL

•• se efectuează atât în inspir cât şi în expir

•• nazo-faringo-laringoscopia flexibilă

•• în două etape: făra vasoconstrictor şi după aplicarea unui vasoconstrictor local

•• rhinomanometria

•• rezultatul investigaţiei: indică cauza structurală/ elastică/ mixtă a obstrucţiei nazale

•• polisomnografia cardio-respiratorie de somn •• examen cardiac: EKG, echocord

•• Reff totală < 0,4 indică lipsa patologiei obstructive la nivelul foselor nazale

•• consult boli nutriţie şi metabolice (obezitate, diabet)

•• Reff totală > 0,6 indică prezenţa patologiei obstructive nazale

•• teste funcţionale respiratorii (spirometria)

•• o imbunătăţire a fluxului respirator cu peste 30% după aplicarea de vasoconstrictor local certifică cauza elastică a obstrucţiei nazale

•• examen neurologic •• computertomografia pentru patologiile din vecinătatea căilor respiratorii (sinusuri, para-faringe, para-laringe; para-esofagian)

Poligrafia cardiorespiratorie de somn:

•• chestionare specifice care se completează atât de pacient cât şi de partener dar independent unul de altul Examenul clinic ORL, examenul nazo-fibro-laringoscopic flexibil, rhinomanometria şi poligrafia sunt metodele de elecţie în punerea cu acurateţe a diagnosticului de sindrom Obstructiv Sleep Apneea (sdr OSA; sdr SAS).

Nazo-faringolaringoscopia flexibilă:

•• se efectuează sub anestezie locală de contact •• metodă uşor invaziva:se efectuează sub anestezie locală de contact, cu o cameră cu fibră optică flexibilă conectată la un monitor

•• metoda neinvazivă ce se efectuează în timpul somnului natural al pacientului

•• avantaje pentru pacient: uşor de suportat; vede în timp real (în acelaşi timp cu medicul) interiorul cavităţilor nazo-faringo-laringiene şi patologia acestora •• avantaje pentru medic: vizualizare clară şi directă a tuturor regiunilor implicate; pot fi investigate regiuni greu accesibile; poate fi efectuată în diferite poziţii ale pacientului (poziţie şezândă, decubit dorsal), în stare de trezire sau somn indus

•• măsoară numărul apneelor/hipopneelor din timpul somnului prin monitorizarea activităţii electrice a creierului, activitatea muscularii toracice, frecvenţă cardiacă, fluxul de aer respirat, saturaţia în oxigen periferică, în poziţie supină sau non-supină Toate investigaţiile efectuate sunt corelate de medicul specialist în somnologie care va pune diagnosticul de gravitate, formă şi tipul afecţiunii şi care va prescrie soluţiile de remediere/ vindecare a acestui tip de patologie. Dr. Mihaela Popovici – medic primar ORL, comp. în chirurgie endoscopică, sursa: somnologie-orl.ro

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Complicațiile cardiovasculare ale sindromului de apnee în somn de tip obstructiv Studiile efectuate în ultimele patru decade au sugerat că există o asociere între apneea în somn şi bolile cardiovasculare. Pe baza lor s-a stabilit că apneea în somn de tip obstructiv se numără printre factorii cauzatori ai bolii sistemice cardiovasculare. Insuficienţa cardi acă Hipertensiunea arterială

Cele mai convingatoare dovezi că apneea în somn de tip obstructiv este legată cauzal de boala cardiovasculară apar într-un studiu numit Wisconsin Sleep Cohort Study. Timp de 4 ani au fost urmărite persoane care erau normotensive la primul test de somn efectuat. Apoi s-au făcut teste de somn succesive. Pe măsura ce, la aceste teste ulterioare, indicele de apnee-hipopnee a crescut (deci severitatea sindromului de apnee în somn de tip obstructiv a crescut) a crescut şi tensiunea arterială sistemică a acestor persoane. Studii randomizate mici în care s-a utilizat tratament cu CPAP versus CPAP placebo la pacienţi normotensivi sau cu hipertensiune uşoară au observat o mică dar semnificativă scădere a tensiunii arteriale sistemice diurne şi nocturne la cei care au primit CPAP. Concluzia acestor studii este că sindromul de apnee în somn de tip obstructiv duce la creştere tensiunii arteriale şi stemice şi tratamentul acestui sindrom duce la scăderea valorilor tensionale (1, 2).

Dovezile disponibile în acest moment spun că cel putin 10% din pacienţii cu insuficienţa cardiacă au apnee în somn de tip obstructiv semnificativă clinic (3). Unele date arată că edemul nocturn al căilor respiratorii superioare care apare la pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă poate predispune sau agravează apneea obstructivă în somn prin îngustarea lumenului respirator. Studii mici au demonstrat o ameliorare a fracţiei de ejectie ventriculară şi a hipertensiunii cât şi o scădere a nivelului catecolaminelor detectate în urină dupa începerea tratamentului pentru apneea obstructivă în somn.

Aritmii cardiace Studiile au demonstrat o prevalenţă mare a apneii obstructive în somn la cei cu fibrilaţie aterială, iar dintre cei la care s-a efectuat cardioversie dar nu au început un tratament pentru apneea obstructivă în somn rata de recurenţă a fibrilaţiei a fost dublă faţa de cei la care s-a şi început un tratament cu CPAP. S-au observat bradicardie severă, epi-

soade de asistolie şi aritmii ventriculare la pacienţii care au apnee obstructivă în somn fără să aibă tulburări de conducere cardiace anterioare. Se pare că aceste tipuri de aritmii sunt legate de moartea subită cardiacă. Autor: Dr. Razvan Filip Sursa: http://www.somnologie-orl.ro

Referinţe: 1. Pepperell JC, RamdassinghDow S, Crosthwaite N, Mullins R, Jenkinson C, Stradling JR, et al. Ambulatory blood pressure after therapeutic and subtherapeutic nasal continuous positive airway pressure for obstructive sleep apnoea: a randomised parallel trial. Lancet. 2002;359:204-10. [PMID: 11812555] 2. Becker HF, Jerrentrup A, Ploch T, Grote L, Penzel T, Sullivan CE, et al. Effect of nasal continuous positive airway pressure treatment on blood pressure in patients with obstructive sleep apnea. Circulation. 2003;107:68-73. [PMID: 12515745] 3. Javaheri S, Parker TJ, Liming JD, Corbett WS, Nishiyama H, Wexler L, et al. Sleep apnea in 81 ambulatory male patients with stable heart failure. Types and their prevalences, consequences, and presentations. Circulation. 1998;97: 2154-9. [PMID: 9626176]