Realizarea programelor şi programe suport
Obiectivele specifice: Prezentarea noţiunilor specifice activităţii de programare Prezentarea tehnicilor de realizare a programelor Prezentarea funcţiilor unui sistem de operare Prezentarea interfeţelor utilizator Rezultatele aşteptate: Însuşirea termenilor specifici obiectivelor enumerate Înţelegerea şi însuşirea tehnicilor de realizare a unui program Competenţe dobândite Manevrarea corectă a interfeţelor utilizator Utilizarea corectă a funcţiilor uzuale ale unui sistem de operare Utilizarea corectă a programelor utilitare uzuale
13 aprilie 2010
1
Realizarea programelor şi programe suport
Notiuni prezentate in acest curs
Problematica programării
Etape în ciclul de viaţă ale unui produs program
Limbaje de programare
Formularea cerinţelor Analiza problemei Proiectarea aplicaţiei Implementarea şi testarea aplicaţiei Exploatarea şi dezvoltarea aplicaţiei Limbaje de programare uzuale Clasificări ale limbajelor de programare Compilatoare şi interpretoare
Ingineria programării
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
2
Realizarea programelor şi programe suport
Notiuni introductive Funcţionarea unui sistem de calcul presupune existenţa pe suportul fizic (echipament) a secvenţei de comenzi (program) care indică ce prelucrări suportă valorile de interes (date). Anterior s-a discutat cele trei entităţi, privind:
structura constructivă şi funcţională a echipamentului de calcul; reprezentarea datelor referitoare la diverse tipuri de informaţii; comenzile elementare (instrucţiuni) şi modalităţile de soluţionare generică a problemelor (algoritmi).
Rezolvarea completă a unei probleme noi (necunoscute) presupune abordarea tuturor aspectelor ce apar în situaţii reale şi presupune elaborarea unei soluţii generice pentru toate problemele similare fiind necesară o:
Analiză a problemei (sau clasei de probleme) şi elaborarea unei soluţii generale adecvate (analiza şi soluţionarea problemei); înscrierea comenzilor de găsire a soluţiei cu prevederea tuturor situaţiilor ce pot apare, apoi furnizarea acestora calculatorului (proiectarea şi realizarea programului); validarea soluţiei şi utilizarea ei pentru situaţii concrete din clasa de probleme .
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
3
Realizarea programelor şi programe suport
Notiuni generale
Programul este o secvenţă de comenzi (set de instructiuni) exprimată într-un mod codificat şi care poate fi interpretată şi executată de către calculator având ca scop prelucrarea informatiei. Aplicaţia este un set de programe reunite şi interdependente, care se prezintă într-un mod unitar şi oferă soluţii pentru o clasă de probleme date. Sistem Informatic este un set de aplicaţii care funcţionează pe o structură de echipamente interconectate, exploatate de un număr mare de oameni având o utilitate complexă.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
4
Realizarea programelor şi programe suport
Conceptul de program
Programul este un ansamblu de instructiuni, scrise intrun limbaj de programare, pe care calculatorul le executa pentru a indeplini o anumita sarcina. Programul conţine:
descrierea datelor de intrare, de ieşire şi intermediare cu care se operează; descrierea operaţiilor efectuate asupra datelor (a algoritmului de prelucrare).
Program= date + algoritm 13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
5
Realizarea programelor şi programe suport
Sistemul informational
Sistemul informaţional (engleză: information system, franceză: système d'information) este un ansamblu organizat de elemente, implicate în procesul de colectare, transmisie, stocare, prelucrare şi diseminare a informaţiei. Nu este obligatoriu ca aceste operaţii să se efectueze cu echipamente de calcul. De altfel, sistemele informaţionale au existat cu mult înaintea apariţiei calculatoarelor.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
6
Realizarea programelor şi programe suport
Sistemul informational
Sistemul informaţional este compus din:
totalitatea informaţiilor cu care operează; echipamentele folosite pentru operaţii asupra informaţiei; personalul implicat în funcţionarea şi administrarea sistemului; procedurile aplicate pentru funcţionarea sistemului.
Interacţiunea dintre elementele sistemului informaţional se realizează prin transmiterea de informaţie.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
7
Realizarea programelor şi programe suport
Sistemul informatic
Se numeşte sistem informatic acea parte a sistemului informaţional, în care operaţiile de culegere, transmitere, prelucrare, stocare şi regăsire a informaţiei se realizează folosind echipamente de calcul şi alte mijloace specifice tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. De altfel, în alte limbi nu există un termen special pentru sistem informatic, folosindu-se termenul de “sistem de tehnologia informaţiei (şi comunicaţiilor)”.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
8
Realizarea programelor şi programe suport
Problematica programarii
Programarea este un proces de exprimare a instrucţiunilor prin
care se rezolvă o problemă şi care pot fi convertite mecanic în acţiuni ale unui sistem de calcul. Programarea este dependentă de limbajul de codificare a instrucţiunilor, de cunoştinţele programatorului privind regulile structurale (sintaxa) şi semnificaţia (semantica) elementelor de limbaj, de modul cum se execută (clar, comentat şi documentat) şi de modul general de gândire a soluţionare a problemelor (metode de analiză şi implementare). Rezultatul programării este un produs program.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
9
Realizarea programelor şi programe suport Etape în ciclul de viata ale unui produs program
Ciclul de viaţă al unui produs program cuprinde acţiuni desfăşurate de la lansarea ideii programului până la înlăturarea lui (fiind perimat sau inutil). Etapele din viaţa unui program sunt grupate în faze iar evoluţia ciclică a fazelor este ilustrată mai jos.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
10
Realizarea programelor şi programe suport Faze si etape în existenta unui produs program Cerinţe
Analiză
1. Formularea cerinţelor 2. Studiul problemei şi elaborarea soluţiei 3. Elaborarea specificaţiei de programare şi strategiei de testare
Proiectare
4. Proiectarea aplicaţiei 5. Proiectarea programelor (şi structurilor de date)
Implementare
6. Realizarea şi testarea modulelor program 7. Integrarea şi testarea aplicaţiei
Testare
Exploatare
8. Teste de conformitate cu cerinţele 9. Darea în exploatare (sau comercializarea) 10. Întreţinerea aplicaţiei
Dezvoltare
13 aprilie 2010
11. Modificare sau actualizare a aplicaţiei
Lect. ing. Florin Postolache
11
Realizarea programelor şi programe suport
Formularea cerintelor
În această etapă se enunţă de fapt problema ce se doreşte rezolvată cu calculatorul, şi constituie motivul pentru care este necesară aplicaţia şi se enunţă o soluţie de principiu, care rezultă chiar din formularea cerinţelor noului program sau sistem informatic. La formularea cerinţelor accentul cade pe problema de rezolvat, pe scopurile şi beneficiile urmărite prin aplicaţia vizată. Totodată, se face o analiză preliminară a resurselor financiare şi umane, a mijloacelor existente şi necesare. Urmare a formulării cerinţelor, rezultă şi dacă problema se poate rezolva cu un program, o aplicaţie (mai multe programe integrate) sau un sistem de informatizare (o structură de echipamente şi programe interconectate). Formularea cerinţelor se încheie cu un „Studiu de fezabilitate” care – dacă este aprobat de beneficiar, duce la constituirea echipei de analiză în detaliu a problemei.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
12
Realizarea programelor şi programe suport
Analiza problemei
Etapa începe cu „Studiu şi elaborarea soluţiei problemei”, prin care se evaluează situaţia existentă, se parcurg metode sau soluţii deja aplicate în situaţii similare, apoi se stabilesc metodele (eventual şi algoritmii) care permit rezolvarea conceptuală a problemei. Studiul descrie problema (sau sistemul ţintă) din patru puncte de vedere:
Viziunea externă (specificaţia) – asupra scopurilor aplicaţiei; Viziunea organizaţională (structurală) – asupra modului de realizare a aplicaţiei; Viziunea comportamentală (temporală) – asupra evoluţiei dinamice a aplicaţiei; Viziunea asupra resurselor – hardware (echipamente de prelucrare şi transfer), software (alte programe necesare aplicaţiei), resurse umane (implicate în operarea şi utilizarea aplicaţiei), resurse financiare (sume estimate pentru realizarea aplicaţiei).
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
13
Realizarea programelor şi programe suport
Proiectarea aplicatiei
Etapa de proiectare („design”) se referă la structurarea efectivă a blocurilor software cu indicarea rolurilor, interacţiunilor şi resurselor fiecăruia. Proiectarea implică abstractizarea faptelor ce au rezultat în etapa de analiză, pentru modelarea informaţiilor şi acţiunilor necesare rezolvării problemei date. Procedura de abstractizare elimină faptele irelevante şi le accentuează pe cele esenţiale, iar procedura de modelare reprezintă informaţii şi acţiuni într-un mod specific. Modelul obţinut priveşte doar aspectele problemei care se doresc rezolvate şi va conţine obiecte cu (şi asupra cărora) se acţionează. Modelul poate fi :
formal (adică exprimat prin simboluri, de exemplu prin formule) procedural (adică exprimat prin cuvinte ca o reţetă de bucătărie).
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
14
Realizarea programelor şi programe suport
Proiectarea aplicatiei
Pe lângă partea software, la această etapă se proiectează şi structura de echipament, privind: structura de calculatoare şi configuraţia fiecăruia, structura de comunicaţie (reţea locală, echipamente de reţea, conectarea la Internet), structura de periferice partajate (adică folosite în comun) de mai mulţi utilizatori (imprimante sau mese de desen scumpe, interfeţe de proces pentru culegerea datelor sau comanda din / către instalaţii). Se proiectează tipul şi configuraţia sistemelor de operare - strâns legat de structura de echipamente şi de scopurile aplicaţiei.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
15
Realizarea programelor şi programe suport
Proiectarea aplicatiei
Persoanele implicate în această etapă sunt:
analişti de sistem (informaticieni cu pregătire specială în folosirea unui instrument de proiectare şi implementare programelor), ingineri hardware şi ingineri de sistem (care proiectează structura de echipamente şi programe), conducători de proiect (specialişti în domeniul ţintă sau în informatică, care cunosc modul de organizare a activităţilor complexe precum şi domeniul ţintă).
Documentele elaborate la finalul etapei sunt
„Specificaţia de programare” (indică structura de module şi acţiunile apoi datele necesare fiecărui program), „Planificarea lucrărilor de implementare”, „Inventarul resurselor necesare” (financiare, umane şi materiale) pentru realizarea noului program sau sistem de informatizare.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
16
Realizarea programelor şi programe suport
Implementarea si testarea aplicatiei
Activitatea esenţială a acestei etape este programarea. Programarea constă în codificarea operaţiunilor pe care calculatorul trebuie să le execute către atingerea unui scop dat (calcul matematic, retuşarea şi afişarea unei imagini, sau mişcarea braţului unui robot). Programarea este doar partea de realizare efectivă a programului, care însă necesită multe alte activităţi anterioare şi posterioare.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
17
Realizarea programelor şi programe suport
Implementarea si testarea aplicatiei
Fazele realizării unui program sunt:
Scrierea programului sursă – prin care se descriu acţiuni (folosind un limbaj de programare) într-un text scris cu un editor de texte. Compilarea – prin care textul sursă este „tradus” din limbajul de programare (exprimat prin cuvinte – ) în limbajul maşinii (exprimat prin coduri binare). Traducerea este realizată de un program special numit compilator, iar rezultatul este codul obiect al programului. Editarea legăturilor – prin care în codul obiect se inserează subprograme, preluate din biblioteci de subprograme, ce descriu prelucrări uzuale, pe care programatorul le foloseşte fără a mai scrie cod (fără a scrie programul ci doar a-l apela din bibliotecă). Astfel, prelucrări care au fost doar amintite în programul sursă se înscriu efectiv în codul obiect. Rezultatul fazei este codul executabil al programului, adică forma binară ce poate fi încărcată direct în memoria de lucru şi poate executa operaţiunile programate. depanarea programului – care constă în modificarea textului sursă spre a fi eliminate erorile.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
18
Realizarea programelor Ĺ&#x;i programe suport
Fazele de realizare ale unui program
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
19
Realizarea programelor şi programe suport
Fazele de realizare ale unui program
Persoanele implicate în aceste faze sunt:
analişti programatori (elaborează structurile conceptuale de module sau obiecte şi stabilesc datele şi prelucrările pentru fiecare din ele), programatori (realizează codificarea programelor), ingineri electronişti, electricieni, alţi tehnicieni (pentru instalarea echipamentelor şi, eventual, amenajarea spaţiilor), ingineri de sistem (instaleaza sistemele de operare şi integrarea aplicaţiilor), beneficiari sau utilizatori (pentru testarea utilizării aplicaţiilor şi certificarea conformităţii cu cerinţele).
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
20
Realizarea programelor şi programe suport
Fazele de realizare ale unui program
Documentele elaborate în finalul acestei etape sunt:
„Programe sursă” ale aplicaţiei şi fişierelor de comandă, „Documentaţia aplicaţiei” (care descrie structura de module, funcţionarea şi configurarea aplicaţiei), „Manualul de utilizare”, „Fişe de testare” (care constată conformitatea utilizării cu cerinţele). Darea în exploatare a aplicaţiei se face după o testare la utilizator (de obicei de 72 de ore), „Proces verbal de recepţie”dacă aceasta a decurs cu succes.
Acest document încheie ciclul de realizare al aplicaţiei;
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
21
Realizarea programelor şi programe suport
Exploatarea si dezvoltarea aplicatiei
„Darea în exploatare” este faza în care personalul utilizator
urmează cursuri de pregătire pentru folosirea aplicaţiei şi, eventual, conducerea asigură cadrul organizatoric (personal specializat, spaţii şi regulamente de lucru) pentru aplicaţia sau sistemul în cauză. Pe durata exploatării aplicaţiei pot apare probleme, care trebuiesc rezolvate. Dintre acestea amintim:
actualizarea unor date de tip parametric ale aplicaţiei (modificarea legislaţiei legată de o aplicaţie de contabilitate), configurare periodică, administrarea resurselor sistemului (imprimante, discuri, conturi utilizator), rezolvarea unor incidente de operare sau ce apar după un accident (defect) sau după modificări în echipamente.
Aceste acţiunile fac parte din întreţinerea aplicaţiei.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
22
Realizarea programelor şi programe suport
Exploatarea si dezvoltarea aplicatiei
„Persoanele implicate în această activitate sunt:
ingineri de sistem (asigură configurarea corectă a sistemului de operare şi a programelor de aplicaţie), administratori de baze de date (asigură configurarea şi asistă utilizatorii în utilizarea corectă a bazelor de date) administratori de reţea (asigură configurarea şi menţinerea bunei funcţionări a echipamentelor şi programelor de comunicaţie), ingineri şi/sau tehnicieni de întreţinere echipament, utilizatori obişnuiţi şi utilizatori „privilegiaţi” – ultimii având de fapt sarcini speciale, de exemplu gestiunea resurselor grupului de lucru, servicii de configurare specifică grupului de lucru; calificativul de „privilegiat” se referă la drepturile (şi răspunderile) extinse pe care le au privind accesul la date şi programe.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
23
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
Limbajul de programare este un set de cuvinte cu
semnificaţii precise, care se pot combina după reguli stricte pentru a exprima comenzi şi a descrie date necesare unui tip de prelucrare. Limbajele de programare sunt limbaje artificiale, în care se
scriu programele pentru calculator.
Limbajul trebuie să poată fi înţeles de către om (care îl concepe), dar trebuie să poată fi executat de calculator. Din această cauză, trebuie să respecte un formalism riguros. Din punctul de vedere al comodităţii de utilizare de către om, există mai multe niveluri de limbaje de programare: cod maşină, limbaje de asamblare, limbaje de nivel superior
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
24
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
În limbajul maşină, numit şi cod maşină, instrucţiunile sunt scrise prin numere, aşa cum sunt ele în memoria calculatorului în momentul executării programului. O instrucţiune maşină tipică are forma
<cod operaţie>
<adresa operandului>
unde ambele părţi ale instrucţiunii sunt numere. Codul maşină este executat direct de calculator, fiind foarte greu de scris şi înţeles de către om.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
25
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
Limbajele de asamblare (engl.: assembly language) sunt limbaje simbolice, în care setul de instrucţiuni este acelaşi cu cel din cod maşină, dar codul operaţiei şi adresa nu mai sunt numerice, ci simbolice. De exemplu, instrucţiunea: LD ALPHA ar putea însemna “încarcă în registrul acumulator conţinutul de la adresa ALPHA”. Codul numeric al operaţiei de încărcare a fost înlocuit prin simbolul LD (Load=încarcă) iar adresa numerică a operandului prin simbolul ALPHA.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
26
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
În realitate, limbajele de asamblare sunt ceva mai complicate, dar avem acum o idee. Programul scris în limbaj de asamblare nu mai poate fi executat direct de către calculator. Pentru a fi executat, el trebuie în prealabil “tradus” din limbajul de asamblare în limbajul maşină. În acest scop, se foloseşte un program numit asamblor(engleză: assembler). Programul este acum mai uşor de scris şi de înţeles de către om dar, pentru a putea fi executat de calculator, este necesară în prealabil o prelucrare suplimentară,asamblarea, făcută tot pe calculator.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
27
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
Limbajele de programare de nivel înalt (engl.: high-level programming language) sunt limbaje de programare apropiate de limbajele umane naturale, dar cu un nivel ridicat de formalizare. Exemple de astfel de limbaje sunt: FORTRAN, COBOL, Basic, Pascal, C, C++, Java, PHP etc. În limbajele de programare de nivel înalt, instrucţiunile sunt asemănătoare cu propoziţiile dintr-un limbaj natural, dar cu reguli sintactice mult mai riguroase. Programele în limbaj înalt sunt relativ uşor de înţeles de către om, dar nu pot fi executate direct de către calculator. Există două modalităţi principale în care un astfel de program poate fi pus în execuţie: prin compilare sau interpretare.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
28
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
Compilarea este traducerea (translatarea) unui program în limbaj de nivel înalt, numit program sursă, într-um program în cod maşină, numit program obiect.
Compilatorul este un program care se execută pe calculator. El primeşte ca date de intrare programul sursă şi produce ca date de ieşire programul obiect, în cod maşină (binar). Acesta se stochează pe un suport de informaţie extern (pe disc) şi poate fi ulterior executat.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
29
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
Interpretorul este un program care execută direct programul sursă scris în limbaj de nivel înalt. Executarea se face instrucţiune cu instrucţiune. Se citeşte o instrucţiune din programul sursă, aceasta este translatată în cod maşină care este transmis spre execuţie procesorului, apoi se trece la instrucţiunea următoare din programul sursă şi se repetă ciclul. Dezavantaj: execuţia este mai lentă decât la programele compilate, deoarece se consumă timp pentru interpretare.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
30
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
Un avantaj important al programelor scrise în limbaj înalt este că ele pot fi executate, cel puţin în principiu, pe orice tip de calculator. Întrucât, codul maşină diferă de la un tip de calculator la altul, este necesar câte un compilator sau un interpretor al limbajului respectiv pentru fiecare tip de calculator pe care se intenţionează să fie executat programul. Se spune că programul sursă este portabil, dar nu şi
programul obiect.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
31
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
Unele limbaje de programare, cum sunt Fortran, Cobol, Pascal, C, C++ şi altele, sunt compilate. Avantaj: executarea programului obiect se face cu viteza mare, respectiv cu viteza de lucru a procesorului calculatorului pe care se execută. Alte limbaje, cum sunt Basic, Python, Pearl, Ruby şi altele sunt interpretate. Avantajul este că pot fi utilizate în regim interactiv: imediat ce utilizatorul a introdus o instrucţiune de la consolă, ea poate fi executată de către interpretor.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
32
Realizarea programelor şi programe suport
Limbaje de programare
Limbajul de programare Java este compilat şi interpretat. Compilatorul Java generează program obiect, numit
bytecode (cod de octeţi) pentru un calculator abstract, numit maşina virtuală Java (JVM - Java Virtual Machine).
Acest program este executat de către un interpretor, care converteşte instrucţiunile maşinii virtuale Java în instrucţiuni ale procesorului calculatorului pe care se execută programul. Avantaj: bytecode-ul poate fi executat pe orice calculator pe care există JVM (portabilitate).
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
33
Realizarea programelor şi programe suport Sintaxa si semantica limbajelor de programare
Fiecare limbaj de programare, ca orice alt limbaj, se caracterizeaza prin anumite reguli de scriere corectă, numite reguli de sintaxă. Orice instrucţiune a limbajului are o formă şi o semnificaţie. Sintaxa se referă numai la forma instructiunii, in timp ce semnificatia este de domeniul semanticii. Semantica se referă la modul in care trebuie interpretată instrucţiunea respectivă. Este evident că, atunci cand se concepe un program, este necesar să se acorde atenţie atât sintacticii, cât si semanticii.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
34
Realizarea programelor şi programe suport Sintaxa si semantica limbajelor de programare
Dacă într-un program nu sunt respectate regulile de sintaxă, compilatorul sau interpretorul sesizează anomaliile şi le semnalează sub forma unor mesaje de erori de sintaxă. În astfel de situatii, codul de octeţi al programului respectiv nu va mai fi generat. Programatorul trebuie sa remedieze erorile de sintaxă semnalate şi să ceară repetarea compilarii sau, în cazul regimului interactiv, să reintroducă instrucţiunea pentru interpretare. Acest procedeu se repetă, până când nu vor mai fi constatate erori de sintaxă.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
35
Realizarea programelor şi programe suport Sintaxa si semantica limbajelor de programare
Insistăm asupra faptului că la compilare sau interpretare sunt semnalate numai erorile de sintaxă. Dacă un program este corect sintactic, dar este conceput greşit, va fi executat de către calculator, dar rezultatul obţinut nu va fi cel scontat. Corectitudinea conceperii programului este în întregime responsabilitatea programatorului.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
36
Realizarea programelor şi programe suport
Ingineria programarii
Ingineria programării este abordarea sistematică, disciplinată şi
cuantificată a dezvoltării, operării şi întreţinerii produselor program. Dezideratul ingineriei programării este satisfacerea cerinţelor clientului produsului software, respectând restricţii de calitate, cost şi durată, prin:
utilizarea unei metodologii clare începând cu faza de analiză, apoi cea de proiectare şi de implementare a programelor; conducerea activităţilor, desfăşurate pe parcursul proiectul, conform unor principii de management stricte („project management”); analiza şi evaluarea performanţelor codului, a structurii de module, funcţionării şi utilizării produsului; documentarea clară şi completă a funcţionării şi utilizării produsului software; urmărirea produsului livrat la beneficiari şi pe întreaga durată a ciclului său de viaţă, pentru actualizarea cu versiunile noi şi îmbunătăţite.
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
37
Realizarea programelor şi programe suport
Ingineria programarii
Factori de performanţă ale produselor software sunt:
funcţionalitatea (în ce măsură produsul îndeplineşte funcţiile propuse), uşurinţa în utilizare (simplitatea de învăţare şi operare), fiabilitatea (funcţionarea corectă şi robustă – tolerantă la operare sau date greşite), eficienţa (privind resurse utilizate – memorie puţină, viteză de execuţie), flexibilitate (uşurinţa de adaptare şi modificare după cerinţe), portabilitatea (posibilitatea de transfer pe alte maşini şi sisteme de operare, respectarea standardelor), întreţinerea comodă (acces la cod sursă şi compilare, modificare uşoară)
13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
38
Realizarea programelor Ĺ&#x;i programe suport
Intrebari ?
Multumesc ! 13 aprilie 2010
Lect. ing. Florin Postolache
39