Arhitext no. 254 (6/2017) november-december

Salvăm planeta ? / Saving the planet (?!)

Africa : Oglindiri / Africa : Reflections Anul xxiv / nr 6 (254) / noiembrie–decembrie 2017 / ISSN 1224-886x / Preţ: 24,56 LEI

Coperta 1 / Cover 1: Adjaye Associates – Muzeul național Smithsonian de istorie și cultură afro-americană / Smithsonian National Museum of African American History and Culture, Foto / Photo: Alan Karchmer Coperta 2,3,4 / Cover 2,3,4: Ingvartsen Arkitekter – CProiectul Magoda / The Magoda Project, Foto / Photo: Courtesy of Konstantin Ikonomidis

www.arhitext.com

www.east‑centricarch.eu

director fondator / founder director Emil Barbu Popescu redactor șef / editor in chief Arpad Zachi coordonator număr / issue coordinator Vladimir Vinea, Mihai Pienescu profesori consultanți uauim / consulting Ana‑Maria Zahariade & Nicolae Lascu redactori asociați / associated editors Mihai Pienescu, Mălina Conțu, Andreea‑Livia Ivanovici, Mihai Zachi, Dana Milea, Andrei Mărgulescu, Vladimir Vinea colaboratori / collaborators: Andreea Apetrei, Melina Haureș, Mihaela Ciobanu

traduceri / translations WeTranslate, Vladimir Vinea, Andreea-Livia Ivanovici design & dtp FABER STUDIO (Max Gruenwald, Ioan Olteanu, Magdalena Radu, Adelina Butnaru & Dinu Dumbrăvician) tehnoredactare și corectură / editing and proofreading Bogdana Popa, Vladimir Vinea

publicație editată de / publication edited by:

Fundația

Arhitextdesign 010014 București 1, str. Academiei 18–20, cp 8, op 54, România tel. / fax: 021–311 10 12 e‑mail: arhitext@gmail.com www.arhitext.com www.arhitext.blogspot.com

în parteneriat cu / in partnership with: distribuție / distribution Carmen Zachi produs de / printed by Master Print Super Offset București, str. Academiei 18–20, România

issn 1224–886x

tel: 021–307 71 59 021–315 54 82 021–313 95 65 fax: 021–312 39 54

membrii fondatori ai fundației Arhitextdesign

Arhitext nr. 6/2017 este o revistă culturală finanţată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Redacția își rezervă dreptul de a selecta materialele aduse spre publicare. Materialele

The editorial board reserves its right to select the materials which are being published. Materials

nepublicate nu se înapoiază. Punctele de vedere exprimate în revistă aparțin semnatarilor

which have not been published will not be returned. The opinions expressed in the magazine

articolelor și nu sunt neapărat și ale redacției.

belong to the authors of the articles and do not necessary represent the position of the

«Arhitext» este o revistă de arhitectură, editată de Fundația Arhitextdesign în parteneriat

editorial board.

cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» București și apare o dată la

Arhitext is an architectural magazine, edited by Arhitextdesign Foundation in partnership with

două luni.

«Ion Mincu» University of Architecture and Urbanism from Bucharest and is being issued every two months.

femei în arhitectura românească

Desen de arh. Ioana Grigorescu. �Colocviu“, 1944-1945 Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Fondul Ioana Grigorescu

6 (254) noiembrie – decembrie / November – December 2017

cuprins / contents

concurs

Câștigătorii ediției 2017 a Medaliilor europene de arhitectură – cele mai bune proiecte de diplomă The Winners of the 2017 European Architectural Medals – Best Diploma Projects

de jur împrejur

16

Mihai Pienescu

80

Citi(î)nd-ul pe Jack London

UAUIm 18

30

Departamentul Sinteza proiectării de arhitectură Proiectele anului IV – semestrul 2, Facultatea de arhitectură Regenerare urbană Uzinele Malaxa

Salvăm planeta ? / saving the planet (?!)

69

O fereastră deschisă / An open window

72

Wasserfall Munting Architects

Abdou LAHLOU Architectes

115

ODILE GOERG

Reședința Munting / Munting Residence Dominare colonială, construcția «orașului» în Africa și denumiri Domination coloniale, construction de «la ville» en Afrique et dénomination

Costa Lopes

Muzeul numismatic al Angolei The Currency Museum of Angola 76

Vilalta Arquitectura

Piața Lideta din Addis-Abeba The Lideta Market in Addis-Abeba

ștefan vianu

Sensul acțiunii / The Signification of Action 40 cosmin pavel. cristina constantin

112

Noul terminal al aeroportului din Marrakech Le nouveau terminal de l'aéroport de Marrakech

34 vladimir vinea 36

Spre Africa

80

Heidegger, Gagarin și Captain Planet Heidegger, Gagarin and Captain Planet

91

Ingvartsen Arkitekter

Proiectul Magoda / The Magoda Project

Din Africa

44 doru o. comȘa

fructele vieții / the fruit of life 50

DORIN ȘTEFAN

87 Kéré Architecture

Sustenabilitatea – o (nouă) disciplină?

Sustainability – a (new) discipline?

58

ILINCA POP

Pavilionul Serpentine The Serpentine Pavilion 91

Arhitectura riscului The Architecture of Risk

66

Adjaye Associates

Africa : oglindiri / africa : reflections

Muzeul național Smithsonian de istorie și cultură afro-americană Smithsonian National Museum of African American History and Culture

MIHAI PIENESCU

În Africa

123

Lantavos Projects

97 tsai design studio

126

AB CHVOYA

130

SLla architects

Proiecte east centric east centric projects

Oglindiri / Reflections

69

Casa Kampos / Kampos house Restaurantul și piața Moyo Moyo Restaurant and Market 100

Casă în Pribâlovo / House in Pribylovo Centrul comunitar Máj Community centre Máj

Vilalta Arquitectura

Maternitatea Woldyia / Woldyia Maternity 104

Equity Studio Architects

134 re:a.c.t

Delft Symphony Way: Centru comunitar de zi Delft Symphony Way: Community Day Centre

138

108 Kéré Architecture

Școala secundară Schorge Schorge Secondary School

Casa *L / House *L Ferdinand and Ferdinand Architects

Centru de ciclism / Cycling Center 142 damjan bradač arhitekt

Casa trenului / The train house

Abonamente 2018

Subscriptions 2018

→ abonamente ro

126 lei

abonament standard

se adaugă taxe poștale de 40 lei

abonament studenți și pensionari

76 lei

15%

reducere față de prețul la raft

48%

se adaugă taxe poștale de 40 lei

reducere față de prețul la raft

16 € / issue

One year subscription

→ international subscriptions

international subscription

→ detalii plată în cont

Fundația Arhitext design, Cod fiscal RO 13851971 în contul RO85 RNCB 0090 0005 4743 0001, bcr – sucursala Lipscani Detalii plată Abonament Arhitext 2018

including postal taxes

→ payment details

RO43 BRDE 410S V185 4438 4100 brd – Suc. Brătianu cod swift: brde robu

80 €

including postal taxes

→ contact

arhitext@gmail.com 031.104.11.78

2018 For international subscriptions, please send an e‑mail to the following addresses: arhitext@gmail.com

Fundația Arhitext design, op 15, CP 8 bis, Sector 1, București. www.arhitext.com

sa și ă ) a d e e n r K o m so cia / mb ți to rd / » en pir – re an nă / O rh hit pa mu or es t d nt (d ri / Me în aut ura Re ine de sen uț me / fi sib ii, d oo căr ci l A «c ol i ta ri, ute vin – a ia i S ru gă sp Dr s ite ec je zic al iv, u n f o l i i o i » a l p e t a o i a s p s o ul / ez am m ra st no ug po pu zo – te res l em ha / a c i c u ) b i d n u (n țe, lă ă re – c til ur ș ș s rh d tu iri rt m ici tu r le ur «D )in a ori ș, ră n- ii / lit te ria for (a c, en as tra uto oa d Ar po ct e e zi i a i c tra it ro ri , m pu u i / ra a c – M r t i z a l n ) r b l l e m – c u d t r o m u e ț i te e Tu ns sa an răg xi ga ș ăt i – m Az ă» , e, a am em pte um hite stu tud tre ad și m așa lpe ct, ctu u / di ele bli sp Cen so a ris p ge – u că mu i im ăc tr an ile A arh cu e m mp pre c ( c r l r s a c o n i i c r e d u m a i i i n t l K e o u a / ț i re oap t la ite r în (cl » – ri, s ri / ag ri ș ans ă D / O rhit ite paje uzi ora siv « ntox lga ria în o ri, a tura / R e p e p ri s ți – en fir nc ii, d oo ocă gur Tur ca re d ală ca le , d Dr ic m și ra u n efu ol ut en f te es re em lh ri i n ist să e M gă te ti ct ab an ab ch co ina i re po ru sp ec ctu o t a e c i t i ) / em sir a i ă l ă u ș r , u m t o – t ( e l i d a o c m e g z r r s r a n r p , tim ra is es tr zo to ul gă t p u ii ur a st gu ri, ri a , r st n- ii ică e, or m a)t d se en s pr ta a t î ( r – p ă O f Si b ori i, m n o pu pe bi tin act ren pir – r siri ubl l sp / Ce a so ca ne ier in / ț» – sch / co gin ătă răz um / Az » A arh iale e m em epr nsi ța – in ăbu le ș ine u n sc d ș a el iro ri ntr ec / v , c ia i S up , m ic re n ci fil șir i i n ar ci i – a il r i , u p es b s v du v tră i, ab hiz rom iri, și im ea si so u te in on ar ind tu el Tu ca tre ală s paț ăză te) ini ș abs zofr top ul ri ș tr nă e / hite tect cup zic ora iv, il Pr ns toa no ne (pi i ș cre hit ro ri / ea ris să de « im ii t to și i c tra en iri – r i re an Dr Os ct ur aj ale le pa iz ri și str ofr ul tas ag ri, a u c ia S u g sp um p ur a e o s b a tr re re văz erd i cu t, ec m d gu t l – A c at cu ac en Ko ări in u Ad ore ol cti su taș lp t, c a ind ptu ăs or u ici a ca m – ti rh age nie a , s u i t i a l i s ș e i r – r l i lă me Spa spa ăto ute lpe en turi l K sloc ri m i t r so ăp ct c e – rz am / on hi ro ri ri, p l s / C oc in os p tec r î ul i m șam pe / , co a ar olh / am / D nt ții ți ri, ) ș / sib i, d oo ăr s t s / i e i ul cia os tud nt ad și en fire cre ec mu di m ub pre en ial tr ito ur tu n en uț e fir nc hit aas u a l e t ă i i re es po sim i ta sur i at fire il em lha i / t r s r i a m l t ț s u t u l t ( i i a A rh zo i – nte es ret ec – l c m de ign liti b ctil zi aș sc, en as M noa e, d ă Ar ri / ne e de eri uț e (a c, d , se rii, Ko locă eag Tu cas re d / D en re rh ite rial for (a c, d , se turi i po p se i – )t e n d ol r u ri ă e es t r p h ța R l s as s c / ol e – și m am O e u i c e m )t e n i s i h am m te m ite ef lit u n fo em pr ib em a / ri st – as ig pr is oci «c – c a en po is n Dr spic tect tura , cu e em pre sib , d z a t e n u p o a i u l c i u e r i o d c a t l e a s e p o a a n r î s r m r r t g bl c en l A re ent ier ți – te tra um ii / ur ca pa mu po siv il P «D tox lga ia ș n o i, a ura ii / ă» A e, a rial e ora iv, p Pri nța – i ăbu tale tin teci ten a (a r ic as ță d ct re i r r z e m e m n i ț A , u l i ) eg nsp ul Ce so ins je m zica ale , pa ri ă de ră că u im aș to no z rh rh , c u e as on «In fi șir și a Tu ă so ăp itu d s r l n i – c s t u ă o p i le (p sti gu ri, ri ag , ră str n- le ite ite up zic Ar ag ier te tră i, t st cas el ris p cia os din e Si ptu siri rt p re tre ială rum ros – Arh ag ie n ț» sc / c in tă ă um / O ct ct aj al hi er u re ri as ră ă ea t ot lă tu e n t d n l r i u i l t z , u i / e ri ar dr ri m ub cas e / D en to im tec i / gu a t ec sp evă dut vin – ab hizo ont aru ciri i – an spi ra ra m e – ect în a urb san și ( ări ne) / hi om / d el lic ă as e t are pu t di ri in i, u c o d z u t c / c t ă t i s e a i l b f ș r a i r o si ți ăt ) te s p și str re pir – i r an D ii / oc a i os m ra is n » / ez) n Ko slo nat e a lițe fi m ș ul islo eag Tu – p iste ign oli Sp ri s c o i c p n r r n i « i a i – e r c i p t t r c O c C s a u u b a i s t S u ol ăr ale as , at esc ret uri Ko că ur ris ote nță so tic ați o Ad core ol cti i, su ataș ulp ct, c a a ind ptu găs por mu ent lă / tru oar ri s ent bie (cla ha i / ș ă , r i a t / i i c ș e r – r l e i c t m r l so ăp ct c e – rz am / on hi ro ri ri, p s e De e S on u te n) i m șam , de sen , de olh i / p nat la i, u so cia «c sim en as pr i l s t a / c i t e i u fi ă ul cia os tud nt ad și en re cre ec mu di m b pre de sig nt pa ore en uț e pr sib me as ră ale ine lițe ia Ad ore si ța – in bu a l e t b ț i t s r i m a l ț z i n e s u l p t i u , lă ă c n te c , (n e ă ș bi s n r in e ie fil șir o i , r K lo le c c Ar rhit ori – fo te ( siv, il Pr ța – in ușir i s aca dru Ar po tit l tră i, M oap , dr Arh i / R e p de ri s uți (a) , de sen ii, d oo căr agu Tur asă iste soc liti Os hit ect ale rm a)t pa izo «In filt i, t tră să m hit stu re ri am em te um ite ef olit pu en – fo tem pr sib em lha i / ri ist – p nț ial c / pi ec ur , cu e em sag ni ter răr as ine (n ur ect ri D sc z a ă t e n u p o a i in al ri în ur ctu g că er or rm p si il P en s ră a la ot e r o i c t a ă m , u t o t t i ra m ii / ura ca paj uz por er rul esa i și ri / ) Me ap , au ura «D ox ga a ș o i, a ra i / » A e, a ial e ra v, p ri ța – i bu ale tin eci re ns ul Ce s in e ic ale în u nt (d a m tea to n de ră ică mu i im raș uto no Az rh rh e, c mu le as zon «In nfi șir și e a , e m m o r s g r l i r c g up ăs por spr ntr cia stru iro ale Ar abis ban » / z)in al oria în tră (p sti u i, ri ag , ră str n- le ite ite up zic Ar ag ier te tră i, t st as « S t ir t e e lă m s – o z h D t g n ier n / ț» sc / c in tă ăz um / O ctu ctu aje al hit er ul re ri as răi ă ar indr uri i, m pub cas de / D en ito tim itec Obi – (c ră oxic am și im raș i sp evă dut vin – ab hizo ont aru ciri i – an spi ra ra m e – ect în a urb san și ( ări ne) a e co hit om / d ele lic ă asi es t p re pu tu ct lan guț ăr uri a , r si ați zăt e) i ș st fre opi l – și tra ă D cii soc ca iro tim ura bis an t» dez / fir nc ect ul islo ag Tu – p ste ign oli Sp ri s ra e (p )de » – i, s / c gin ) «c mb i ta ori și a i cu rac nia ri S ru reg nsp ru / C ia ins sito pu pe O – / es re ur K că ur ris ot nț s tic aț on pe ie s a ch on ar a l ( , b e m r o o c t ă t t c i p e t t a dă rec l – tile sur așa lpe , co arh ndr tur ăsir ort ul ntr / D rum are i so ntru iec lan și șa c, d t, se ii, d oolh ri / i na t la ci, ă s ocia / « ii si ore ntru rdu in / bst izo top t e o i / c c p z i o s S n n po ti e ) se m m ep ns em a pr ta ti ul c l te v ra fre ir e – i m fi c it o m , u p d e e m / , p o nz uți en re ibi en as ăb le ș ne ițe, ială Adă rec bol spa nev ) și ini ș ct, nia i al stu tudi ntr adi și m ent res ret ectu ul dis me bli re e a sign nt p ați re, a l c c ă e ic Ar rhit ori – fo te ( siv, l Pr ța – in ușir i s aca dru Ar po titu – c ții t ăză A ri ne d er u e c, , s ri K loc ea T a si s ol i ul hi ec ale rm a)t pa iz «In fil i, tră să m hit stu di en ac tor ru rhi / R po e p i se ți – (a)t dep ens i, de oolh ări gur uri să – sten oci itic O pe t n o a t t t s t e m te efu lit ut nz fo em re ib m a / i n st i e s , / r t i u e u a r n i ț t ( e n po ă l Dr pic ct ra cu e m ag ie er ăr s e no ri ct i / p re le , s p a i l c i u / u e r o c a l e s p a ă m g r s t ) m u , n ri, ur ii ă» re ria e or iv Pr nț – ăb ta ti te tra um ii / ur ca pa u po er ru es i și ri M ap au ura Re ol de – a rz tra c or a a / A A , a le m a , p iz a a n r i a l l / z e t j u t i i î d e a f i re ns ul Ce s in e ic le n u nt (d a m ea to n u ic pu ie ut n le a o «I nfi și ș e a , a r r r , o z e m o r g m ă h e s g h ș a a u s m , os on il it it cu z A a ni n lt ri i s c ru ă po sp nt ci str ir le A b ba » / z) a or în tr n- ii » ter ri r gă n ag ră tr -u e / ec ec p ic rh ge er ter ră , ta tr as pt sir rt re re al u o – rh is n « in lg ia o ăz u / A e, S up si S a a u r t r on ina tăci ăzi ma Os tur tur je m le itec r în l u esa i și săr ăine ă ar ind uri i, m pub ca de ă / D me sito tim ite Obi – (c Dră toxi am și i raș i – ma zile ar indr uri i nă to rul ri ș – t nă pic a s a c i – t tu ab rb nt (d i / ) c hi rom / d el lic să as e nt are pu ctu ec la gu că ur ma , r / on te co hit om / d is ea T – ist sig po S ri ra te n)d ț» ri, i / gi ătă en piri – r i re ran Dr ii / oci a in ros imp ra is an – » / ez) fi u c l p l c c u s ( n g fir nc ect ul i ia Si up gă sp um Ce ală st ito ur pe Ob (c at resc ret turi l Ko ocă ur ris ote ență n so itic pați son pen pie est – ab ch on aru ciri e r u n a a o r n i i n t aș , , s i, o ri i n t l ci / « i s or tr rd in s izo top l și ta sc, et, rii, K co arh dr ur sir rt ul tr / D um re so tru ec lan c ș s l t d i u , d ș i / a / te ) s m am e en e ha p ata t u oc al co im e, u r f i – nc ite om i / i, pu sp e d e e Sp no d d s i ș se mu am ep ens e en uț e pr sib me as ră le ine lițe ia Ad re bo sp ne te) ș vini act ren ri es ret ctu ul dis mel blic re e a sign nt p ați re, a e , i l b a z i n i , ă ă c l a v n și ar nz ți ent res ibi ș c, , s ri Ko loc ea T ca si s ol i Ar rhit ori – fo te ( siv, il Pr ța – in ușir i s aca dru Ar po titu – c ții t ăză h o – e i l c s s i A e i u o g d , ă u t a t s e a t t o (a ep ns de lh ri ur ris ă – en cia ic rh ite rial for (a v, p P Os hit ct le rm )t pa izo «In filt i, t ră să m hit tu din en act or l p O )te re ib m a / i n t e sp ite ctu e, c me )tem asa Dr pic ect ura , cu e em sag nie ter răr as ine (no uri ect ri / e p tre ile i, s as pr a la po ță l / i / D m l e s ă m ) u , p u i i c r i – p iv Pr nț – ăb ta ti te tra um ii / ur ca pa u o er ru es și ri M ap au ra Re ol de – a rz tra rum cii / tur a ca upa mu po a r i a l / z e t j t i î d fo ora , pa izo a « in uș le ne ci, a f p ( r n a e t u C s in ic l n u n d a m e o n u ic z ra j e i r ș fi ru gă spo l sp ent oci str mir ale e A ab rba t» / ez) ma or a în str on- gii ă» uter eri r egă nsp ul s Cen soc ins e m ica l ad rme le sag nie Inte ltr iri, i st aca e, S up si or pr tre ia tru iro le – S pt sir rt re re al u o – rh is n « in lg ia o ăz u / A ie m A e ru r ăr ta r s in tur ri, t pu e c d lă / me sit m ri s uz rhit r în l u esa i și săr ăine ă ar ind uri i, m pub ca de ă / D men sito tim ite Obi – (c Dră toxi am și i raș i – man zile a bo e ic ec a rb nt (d i / ) c h ro / d e li să as e t ar p ct ec la gu că ur m , r ă / c rh dro i / me bl asă e a De nt oar n b on ite m is lea c T – is si po e S ur ur te n) ț» ri, i / ag ăt on ite m dis lea ic T – sis si po e ru l – zor ale tura is an – » / ez) fir c ct ul lo g u p te gn li p i s a de – s co in ăc ( fi O p p l o c c u l r t m ce ia – c e g u p t g u r a u at s et r K că r is te nț s ic aț on e ie st a h n r iri a re re tu l K oc u r o en n iti e n l t p b (c

Nr.255 (ianuarie-februarie): Prizonierul urban / Adăposturi, refugii, aziluri, ospicii, centre de asistență socială

Nr.256 (martie-aprilie): «Interesant», «Drăguț» / Arhitectura non-umană

Nr.257 (mai-iunie): Obiecte (pierdute) și atașamente (a)temporale / Drumul spre casă

Nr.258 (iulie-august): Turist la tine acasă / Arhitectură socială, design social

Nr.259 (septembrie-octombrie): Memoria și imaginarul / Arhitectura pentru nevăzători, surzi și muți

Nr.260 (noiembrie-decembrie): Sindromul Koolhaas / Spații simbol – centre de putere

i , im ă lg u ( t l p )te i ș ct e a i tu ii ite ci ic gă gi / lh » co tox res l Pr sc ataș tru imp a ri oo și loc a om și an ibi uț – (a rz ta ar c ec g h te bl e e i t e i u n r i t r o g n t r ă i is am dr ări es ns și su ați sito ura rhi ef A – p pu și i im as l K ia ră an In sib / fi ) ș pe le – , c e « / d ri / Sin ltr nia ter se ini n e a sp iro ect A i / R ială ă ort iri ia ș i, t mu ren «D rb v, nt se lpe ut ur ica iale să iri nfi re In t, / v is d i m hit ică» tur oc cas sp tăc or ușir dro izof t» / ul u esi me i, ta op – i zof ța « cre in ab cu ier tect uz zor tre rz ar lit os ă s re an , ră em b in h n ier pr șa tor m p i a i ă c a nt as hi en on st în r , ( su rh me sen cen p po ăp nț sp t aș M pr i S s s n de at ză ur le e , co lha i, sc em t, c n)de ger a) ri, e, o – ) e r , i r A i ( to or Ad ist ul zi o ine ri / opi ăr ter riz sc ) și evă mp oria o r d ac a a or ier ol – ent f Ko xică rii, str (cl pas nte ăză on aje e as um tră a în tră că nt xic «In il P fire te u n – ti nz ol – a ad mb um ur e Dr tos pte i s islo / co into ța sib e / rdu ntr le i se b a c to tu b – , ev i s p d si tr tect m u ș r e n ) a i in ec – a an siv am n ur cu tre nt n r i s i e d p a , » a z e u e c l t s r e n i hi gii hi ț» rb re taș tru p le en m că no ale i / u de m s u (p a p uzi adie ții ect a t ă» Ar fu ar u l u ep a n tim ia c u iti n i / ( t ur m i ( e t, i c te r r a i r g g i e l i i n pt ga i ș i, d cre i ș iec ctu m – Sp rh tic / ră eru c, d ) ș p e – zo ol – nst po esi fug gi Re cia ru al ăr ri n vin b te me ile e a c / oli ală o fu / t , i u r i o i «D ni es te ura al sen b a i ne / D Re tre O r i s am lt ct c / s rh or c oa re lit p oc l a Re ici , f i izo fir rdu ct zic ri sim a c di lă / en ală ca nfi hite act stin ab e A i – ții t sit ute t po dine a s cia ri / sp e i Pr e / pie hite mu die ații tur titu cia turi / C oci ono s n a c c o s ii lp ( r ar str )de în ral uț pa ir e p en itu tur so stu / O e d nță lă e p cu cte A m – S ite ore a s po ic ță ra ab an ger po i m e, s e m e d m ct tec ign po ile ntr iste cia e u l ie ale for tile are rh «c tur dă Osp ten ctu ă ul (c asa em rzi ș nor paj ntr str cor rhi es dă / Az Ce as so t A Ob por ți – tac sito re, a ic / tec al A e / sis ite an um re să a rh m r p ca – p (a) su so cu ce in « A D m u ții o e lit hi ci il s te i m spa mir put po Ar so Az de A u D ș

Temele

Ambig Capod uitatea operei Puteţi să vă procuraţi cartea începând cu luna decembrie de la sediul Arhitext sau reţeaua de librării Cărturești

st o p și ș t c ă o i ș aș c, d s i, d ol ri iti t p re cu mp ntr cte an) d l d s / n la i, s ci « s r r du i / n la i, s ci că o de p ur u se mu am ep ens em haa pr atal tin uli oci al A cor imb e, s u n te) / vin rac fren iri – se mu am ep ens em haa pr atal tin uli oci al a ă e ț e r p t e i e » liti p aj i n s d o e e ș e b i ț a ia b z i n e i , lă ă c l a v n și , ar nz ți ent res ibi en s – ăbu e ș e a țe, ală ș so Ar c ut e Ar rhit ori – fo te ( siv, il Pr ța – in ușir i s aca dru Ar po titu – c ții t ăză h o – e i l c d i ț ci hi / er A u t a rh ite rial for (a v, p Pri a « infi șiri str cas rum Ar e, Os hit ect le rm a)t pa izo «In filt i, t ră să m hit stu din en act tor l / O al A tec p O ă ă l , i c e m )t a z I e Dr pic ect ura , cu e em sag nie ter răr as ine (no uri ect ri / e p tre ile i, s sp dă tur / D spi tec tur , cu e em sag oni nter trăr tas ine (n uri ă m ) u , p u i e u – u d e e a p r o r t c i R a i t ă m a r p a r r so ci o r m i r c i M l e a u o r u s ș tra um ii / ur ca pa u po er ru es i și ri ) M oap re ans ul / Ce a s a in je zic rale în l u ant i (d / a em ptea uto a n efu itic pu adie zi a ci i / stu z ra î l a j ( / e t r a ală Ce ri ru gă po sp nt oci str mir ale A ab rba » / ez) ma or în str on- gii ă» ter ri r egă nsp ul s Cen soc ins e m ica le n a urb nt» dez am mo e no l b nt / S p sir rt re re al u o – r is n « in lg ia o ăz u / A e, S up si or pr tre ia tru iro e – Ar is an / « )in al ria t h m ă m s re D t n lă m s t r t e h D t g ar indr uri i, m pub cas de / D en ito tim itec Obi – (c ră oxic am și im raș i – an zile ru ar indr uri i, m pub cas de / D en ito tim itec Obi – (c ră oxic am ,r hi om / d el lic ă as e t are pu tu ec la gu ă ur m ă a c e / a ă o p r co hit om / d ele lic ă asi es t p re pu tu ct lan guț ăr uri fir nc tect ul islo eag Tu – p iste sign oli Sp ri s ra te (p n)de ț» – i, s i / c gin tăc să ul fir nc ect ul islo ag Tu – p ste ign oli Sp ri s ra e (p )de » – i, s at esc ret uri Ko că ur ris ote nță so tic ați on pen ie st ab ch on aru iri – ti a o p c e re u K c u r o n s a i i, și așa , d , se i, d olh ri / i na t la ci, s cia / « i si ore tru rdu in / st izo top l – și ș taș sc, t, s rii, oo ări ri n ist l tec ță soc c / ții s no ent erd tin abs hi r r t d l u d i / a i, s i « se m m ep ns em a pr ta ti ul oc l co m , s n te vi rac fre iri se mu am ep ens em haa pr atal tin uli oci al A cor imb e, s u n te) / vin rac ar nz uți ent res ibi en as – ăbu le ș ne a ițe, ială Adă rec bol pa evă ) și ni ș t, nia a ar nz ți ent res ibi en s – ăbu e ș e a țe, lă dă ec ol pa evă și i ș ic Ar hit ori – fo e ( iv, l Pr ța in șir i s ca dru Ar po titu – c ții t ză h o – e i l d ic p ti – ți i ț z A u t a s e a t hi c le rm )t pa iz «In fil i, ră să m hit tu di en ac or rh ite rial for (a v, p Pri a « infi șiri str cas rum Arh ost tud ce i ta ăto l p O t n o t z c t , ) t I ă ă l i n c e m t a i e u i sp ec ur , c e em sa ni te ră as ine (n ur ec ri e tre tile i, s / D spi tec tur , cu e em sag oni nter trăr tas ine (n uri tect ri / ne p tre tile ri, s ic tu a c up m po ge er re ri ș ăr ) M oa i, a tur / R po d – ur e a r o t c ă m ) , p u i i s r tra um ii / ur ca pa u o er ru es și ri M ap au ra Re ol de – a urz Dr i / C a s a in aje uzic ral r în ul u an i (d i / a em pte uto a n efu litic e pu adi zi a r i a r eg nsp ul Ce so ins je m zica ale în a l ur nt» (de / am em tea tos no fug tică put die i um en oc st m al e ab rb t» ez m o a î st on gii ă» te eri o s r i n b r a r e n A a ) / n z c i i t r r r ă î l b i t in l i ă u / t a u o s n e, S up si or pr tre ia ru iro e – Ar is an / « )in al ria n o ră -u i / » ere ri tra ul s re d lă / me sit – ti rhit Ob – «Dr tox gam a și ora zi – ma Azi lă m s z t r t e h , p m A D t g ar indr uri i, m pub cas de / D en ito tim itec Obi – (c ră oxic am și im raș i – an zile nă le ns pre e a De nt oar mp ect iec (cla ăg ică u im ș, r co a e , u g / / u r a n ă / po c si si po e ur ur te n) ț» ri, i / ag ăt co hit om d ele lic ă si es t p re pu tu ct lan uț ăr ri a ră i n S ră rt as st gn li p i s a d i ă fil t fir nc ect ul islo ag Tu – p ste ign oli Sp ri s ra e (p )de » – i, s / c gin tăc s tă p ă en s tic aț on pe (pie es – a sch con nar cir c t at esc ret uri Ko că ur ris ote nță so tic ați on pen ie st ab ch on aru iri ci ub – ță oc / ii «I hiz ră or ntr rd tin bst izo top ul i și i t i r i r , r a t p / i n o s i c z ș « n o o d , s c i u l t , n i ș i l – / r f M și ic ot so al co im e, u i m șam de sen de lh / p at la i, u so ia «c sim re, ru ut / v tra ofr pir – i abs ter ofre em r Tu ec ci A re b sp ne te) vin act ren iri s o Pr tr es p s m a r a ti l c l i s n e c e i e ia i a pu nz uți ent res ibi en as – ăbu le ș ne a ițe, ială Adă rec bol pa evă ) și ni ș t, nia or egă ris i, u ală dăp cti ol – ați văz și i și , d es zon ct, ant or – e iv l P ța i ș i s c dr A po tit – ții z pr ia si t l liț Ar os tu c i ta ăt cu ic t p d e ă f n u i , ăb și ri, a e, hi tu din en c or ep tin ier co » ul lp Re oliti re, iale orm (a)t pa rizo «In filt ri, t tră asă um rhit stu din cen tact tor O p e uș im m tin dr tec ri e tre tile i, s r / u n e e / Ar fu că arh , cu e m sag ni ter răr as ine (n uri ect ri / e p tre ile i, s at bie esi vin l u cr / Si iri ag ele e a um tu / R po de – ur e o » ă m g ) c u , p u i a h e dr it ii A ite pa u o er ru s și ri M ap au ra Re ol de – a rz nd , t in ag ca u ra ef lit a z Ar șa te v, p i ș rba um ec / A rh ct je zi ra în l u an (d / a em te to n fu itic p di i ro asă ar ur să ri, no ug ică put die i a n hi m (p as i c n c l (d mu ri ul – i n (n aut n- ii / » ere ri na cas ur tur zile itec ura mir ale e A ab rba t» / ez) ma or a în str on- gii ă» uter eri m evă tec en ier ag ulp ez l / a r at oa os um A e, m uț ză tur te du er e / , di ta ă ( i, a a n / tu ca os – rh is O n «D int lg ia or ăz um / A )in Ko m up ale pt tr a zile i a t r – n ș O l o s t z i o i u e a a – t t r i m i i an ile so uzi i – f tori a p (a)t e) ș în a ar tox olh alg tu și ea ăzi nă / s Sin locă și oap tos n-u spi so nst oar mp ect biec (cla ăgu xică ur im ș, r e , e ă / ta no cal orm su nt m i bi hi ic aa am ri / st în – ch dro ri str tea tră m cii cia ru e S ur ur te n) ț» ri, i / ag ăt c r e p te ăr s / a m ă r i s d a / o i ă / i m c l s ( d n z ă p en tile e, s – e rzi ru ora u Pr «Dr zofr ul pră ine în o i – nă Cen ă / en ați son pen pie est – ab ch on aru ciri c «I ctu i, s – in ri islo ine raș ș t le i nt rii ch fi / c c ) , / iz ăg en K bu ) M ra tra Dr tr De t p i s or tr rd in st izo top l și m up zor – a paț imp ut / a o – o fi e er , d iz ltr on ăr i u i d o i u f e r ș s u i i a i n m u ș e i r j n o a r r , a v m ( , i l Sp ro e le ier ri «D esa em ofre ări top i / A pie esc ier ț» – ar lha iri, mo răt spo ul de gn itic bo spa nev e) ș ini ct, enia i si , i a s u h r a t s i t l ș r a ț ă ă , e r / n r i ș n ră t» n ia i iri m h du d l u ab ite s as ia c t sp si oc « – ții z ic ce mb ii oar ite te ep r s c – ăr ș iri pu re st ia co ce ta ăt gu / ța ul u e t nt ol b o i e s t i d c r c b ț ) r i r l ș n ab ț» pe ca nț A ec tr ti ri, on i – tu ș es an ac ur nfi / im i e l r – i e s l i r c st – s ă d t e e s r t ii l a a e i / e o ra si nz re, form a p ataș v, p – (c , co , de trăr ma gin gă Tur ă – so ăpo itud de – a urz c c m s o l e a l co t, di i ar b ri sp e nt am sa an nc me i și ga aru iri ist po ia stu in er nc hi ol ale aț m ru e g )d re n (d m l , m la te lă ri e « i ț i t t e c c – u e n u re i a – e , e , / t Ar ore ct c cu ta zic ne te r în st se « z) ri ru ele in i, u t, i liț so hi ct ur en pa cti al vă (a a n ns Int int / c pt ag e e, Az cia tect itud a ca tre je le – e – zăto )tem bis / vin ibi ere oxic ont uri ur sa ă op / i as ile l A ur in in de mir ad tim ri, p Ob i ș l nt ri, iri Ar ist / O dă a s e p str pu os ier pu su ora iec i cu » o p e t i o hi n sp o c li um er to i ri rzi le te lp te ță ic st ia tic e e ar e și Dr ctu s ii ur lă ă n , e Sp um ra oci / C i / / D » t p ol aț n a e R e iti ii po ul s on lă ntre efu sig c gi n te pr -u / d ci e c m e i/ , u a an liț să ă e, –

ri i lic oe enno p/ agnn ruad ăie re ț m Oeb einc p ri, n a a rh ntră l s a d l pat apt r zi –ca gaci răR e c t, t i șce en v e p uOb i n inp fto spăr (a n vi ib / e e n h i C l m , , c s d a o a a t t – s i o o a p e u – r t t e e to so up e, z ) ab i il (c bst nitec muri șlițemuran– ru (nle șag a îar–u trmaslă nfillă demfugncrura vipnolictentre zorde bis am tu«rIn uțoixic rep,ir ajie/ p , amr o eșpi re dTăur sidsru unl-u – et n însoo i sitnre ritu/ r Sp rii, taucți Oiebc iteșm ș i ă i s i ă e n a i– A t ) i ză a ri , c er t / s i t c u to p lan raDc r turi, ui (d– t i /as ptuel i sgin o/ a ns– proii, rhco ii /in sobietic de ialea taș citeceni mter onoări upSinererăbdinria al Agă e aist ummuăzmateare e șia ocăpo i a c icăații » / til–el (ae vă ( putaș ale ut cti r no i, s (a asa )d t, tcec ii, ădzi ez)ac coin, m ri / a trăări rașas potu tect, iteest Azs O cia / – – , a (prh ulpzi șsibri sesale, c, scput drtoituușioci și rie dsiri Drla ot strri, apnăataldedisl Adpirlitictoxa ant eru – neA tiam)te orai mde p ore o ă, A a o i o i m r D n ă s a n r i e ur –rh zm e c s s )te ge es po ontr eine intsir toi im dias inelha , riătecrt ptra ci, )d ctaubi ile lă ți ile p A ie u e pu l Pia t»e hizec mn ri, nt n mut ne(n ui n ri / sint p )i ă»es n a / d r r z r o en siteen ptroe n/te« ra je , zi s urz mp r în tin toscra tm r egă oxia șpi i, t slooo ) Mrh tă bs ublanuliîn ra le / Omu/ act h srd m fi o ri e / o of ig ul Ceta m gi , a el ă a ur tosur umco st e s te izo s i z e c e f r i z / c p isu tr cet n ritaic ctu ri a au v t l t, rențaor că și i S l Kcă a em– acir (c lic r țe, rano și sp i t ii or ite tute nre tro ««D esre i / Ko -usă urna aea ag a pttrări / ulși (dnță«Inturli Pr c, m m a iș o c n o i r s n e i s e a r ț s n / i i ț g i r – u m a r i i i n u b r u i D ) ș rzi u n c uraol leite stu i/ s uz i s a iro ii ta m ale isuri i rși ș senem «Iănb i, sm nden i /uț» oarni șsi arg Tumr p urz n-paț icSiipa s die e / ctu s) și cec, ditic ierău/ răgpic ia anonolhumi / ae aul –eleuri– ră (m n iă–r prța ib re uspte utzru și ev p rh po d p r n a i r – p rhi sit ct uți A T Obci i c) M sibpr tedro chofr rom ăg rrăb apșa e)gte is, s , s e i cim ă»ri rm a at ol epial l Os uț ra rh d aa ti m, m r ul na a oatr en e ns fi srd a n ica me, ă A ă re A olit tec oar ile – f rhiătă ieicne ulpri / il Pin rehsiz izoDr ull u buiv, i (a ăsori t laore oar A rnast itibco ssteun uzi pe pașaoc re e /urb tu» – ițe, ite las – irialgnarup algta nfilpt em se e / S ie en peții tle – le ial uți zăt Ad nt e as dăp ică» tura e S – ad orm rtectrtă teoc( ă e i/ri S r,iszc an/t « frieenru Kroes șinr te zăt irsi,on sit Rectruh porlumăpl o– nțăzo ecale ntru smezilsiv,itecan, ul abrsistctugăsinfiagi amamturi – ile șii, dea rî et, ulp ate (ppauț razorica actzor– tei – f ori, Ce rhit is os A c pa ie e s ursl piop firri ont» » n iaep ol e i, tvă ri iro ite eite d e tcee prria – n A n rh pa ci – Tu tr re rii m lt i / ur as / r i nc n i c « c rh ct ii uz ial en ile d m or A u ten tu rh a i ții ri mudi a pnt erdicăescsan ierizo/ «, d șamhaaneasăpu m asrohc dfuing acltAu snist unl tsr le, a tîinm ev Ate ( otesa lic(clai șiac și ,i desărăr lhai / ctu co ni ș Dbieco iteitec msimri se, cntre– a/ pur/ me icii sp m c r D h s o t i ă n e r x e a i i a i e tu ie b e u ic d ă i sp ul ță s i / R itec str sim en zicc enntto uteere , dileP uleusc raăta tru st–im rpi ajetr rea, să titiaulăsoci / Adera sumpoli zi –de ptceup i pu zăt p )tpeubgeăr cirn)dria , cio, ta meoo și hit act, / v Ois OesiAr ecm t rd ocl pliat iiael sOo r sp oc e tu um bo zo ia, lei ruInt ) șib prfir rbși guen – u o tean ec – n A e zi r o rătic oa p șaj ri or m ăt în o es ir nc l K nț ar (detr in nab sple gnfor itu a a cl – – o je c ri / n nă zi re ială fug ra s en l – rteiacl – « nens i aet / estei ) arna p ț»a–le le, cs pruaș cosrp sigpo nrthr it năleD/ tocsital ă (n/ « taulete / e m son z)i, s rpor emabbuștin muretniaa absz) est d în ono-raicii – soile –dinbo a ni t pceanso mziile no re, a ț tc n e i e t a u Ma i o te c i v pa ă d rr l în – t cas A i / oc t p pcoe , , c ims ăuzl rșdau v, tu –zi ria d dtră / «, r Dert C eci aect, auOscpas / Di nacorturre,rai / iroi s(deore rzi lperă s Odro / ovfinre , » – an) tgine ummp ummu /tCace isailm empe stturr tir/eA rotusri , ist r , u ri ur a i ur e p ec u r ș i , s ș in biiz i uț cl msa ete ui aii nții Aru olec ugi d c toițe r si or ran ă – rhi Azi ială oli lnițtere urui,p – purc ăptioe miteec mu nzo cnotreisloliticinelă /ătă ii /pu -um ai c a ) ic nb uli ea cgii rsu mti rhi i tțoa p i i m S hec g și ( a e a) a i șri, aț nă a tr st dă it iti fu m itee ul ar Tu ă i ( r h ne e e o c ( n a i i i j p n ăi aș, spo po tect le / / D tiuc /um p t c e e c l ne r r te u O e r « dterăpz e sonAri, rmte ri s « –incto ttpop oăcrii OMsepm rni oș riucmT ațeti,n enleoan l/ –C lggna lturdăi mteec erte, naițiși uț s Drtăe n – / iv,ma teleagurzasă, spaue SpDra in deArhposReă» Arhnt ci, utelice reg r a t d e u t a b i i t u r ă s p sigd tcoos rut t la orefo die s boIlnt exnic ra isri le // pr tur ore,idre stul ri , mru a-rummeant insfioc dnee nuc ra / Svipaecttac – « urb inresam enginrai, s uorire (noar osat c mcău» asri / tuarlă Arhotepolpu rer,i ș și ă ) M tă pu ci, a m , r n t i ă g p i m s o r a S i e i p fi ma o n it o r r i tu is i i p i t it i a ș e a , i em cir bl ul no icii anu rpeoc esrte a c im n u r tu ri z in ecăb liția ur ă ir t gi u / a – e rii al c o in c b ții ile – e r a , t s l l i t s d A s c , dreh alștar zălgta sruol onsat catput oălziti ol ssp sotecn ă/–R ptoerc tiăcc/ ori bu n s O ș a u t t u i i s A r u d T s s r n / p o i ș ic ițe n- / sos ti ri , i t t ( p lpns ibi ite anii / sc rh roci, șiic i imgă ri,im tisă i, aaa ă Dct e aac ddăe ic is op răb ria i re Tur , d um Cetrnancica Tutud ș, i – – ab aitt văăr rmi –ir iatel epa ă–p ăre asță esf rtău m ră A ier ie / rhl P ug t»ă Ahiz te m blri, i re a și m ta ne olh ut ite rustr sisn) po abă» uț tile (c st ence i șpiu uerm rurh einșe Aînd trnaț cc rsan ușg, rMa e / p ul K ir u ș g i ru a t li l ă in a i i ș i ă st m nă bre s er i, rh d Afi efri l / poof pu l șta iagi i,el o a rho b m la t în s le m c p la ra tu m ( j i / a pt d i s l o te n re as t ocra ii ) s ri c ă Sin iri, im sir la u pu adca n o sirfor ite ute rRe zcoian –«D rrte iKrio soăr nșiar el aK ca s–tra (uc ern oturar și ii ta iias n)d ct, tri ii, pdae re,co itu r ciatr sisrașl spspozi –ă –n oial ine/ Azcăociarom fr z s e ( s i î r a u ț r ț t e l ă n i g a ă i r c – m a o r i u u i a t ț o a e i a , ă ă c t o r i ă ) ) d c d n i o ă r î ăă lo d o In i, sc rom asă gin me ine , tine tea rseg dlie ș e m tur și cs, d asierunspăguătăia a emlharăb/ aomul –renuri uță»(n anzi – sasgpremp urz/ spa suSpa)tea ge esti / on c epmut introec tnops / ddise inm e u , rătr t pa potr Ais ilein lă iz o xg te h p i ima r i a a ce l r Mr p rm f gn bo a t e s , l a r a r c m »r r n c l u ) s t te u i ste d rh S / ch/ a i r z u i / rul eag cas noa ri șins natbo a ișse / uzi i / pe utlașa ptrrea aușrb, țn»e–) rhi i/te aisnd– aizlog rDurpă lautar iav,ppt (a) ori, orem saprae rzai ș tipcoă sîntua / v ret, e«ncțaesiică ntirei S DorcăauMtoemoaăpcir le bșlic ric/i, piritiec i, s res P es o l K – f ( u ă m soi r ăai aă icS ci h a« truu les ete t n ito țtiu ili rao bă in s D eri ăin i, r (n tai tuT toul ărt te r ciAr i tr ril i nz rca mn r r iz an ren oo i tRă huir umo –tucr osră dlero tru e v, tr n loc bs ir tui, s nfi» / m ie ri re șien a îănză so aros iroec i tapo muăp le nț is re i ș en «/InC , asn udrr i /ă ora șui p ounr ixțiec uIrna l P re on t» / ia lha sră efag teecm ep e,nta iain – n nt spa is – ( toptr ărrii, nt ltr onur ep/ m ev ri p ir hi hit sit e ct Ad ți ste A sp Ob i c n sib tem chm omas prri n ia– r regc isto , a « ibi / n a ă u î e u ș n t u l i t i o e , e t o a s ( dsa ncla icc sade rizăr , d/ șa n pu A mli arec dioa alile si– ulrh ie a ulp il re ru izo ac u u b l i ri ăs)in leanț ens lpe s c ier «D c cel g) M tu r t ir tr i S e, imii v o r t i ă g u f c x e a i i a ) t g r e p c – ș r i u r u , , o a i u e c , d t n i – j a i – iit–e tete e Pr dsa ne fr a l K ar ș r u dez irim s u e) de l u răg tra săm aăliăne r/uAl ăabsu toolpit (ddeez eucptu p–ur zăto )tem cerinî to )dteer cobnil Pmernesși (idat ntr tim aspa ăepre căc»tit ursaoce Sde ardum rm ăz catpu ș(ip / fi izo tni t» eelen inoo aim i, ( e , t, i c te p a p o o – i z u d » t ș r – o n t i re rb uț nAar pirl ocn șici pitu jțe rui lso c,ri, s i po n «aIbn sntisni ecr/efi țea) ș aezp)e le a D, rcu sptue osrtue iAgrnh nctare ăațDi oiesrtir e(nmo arlae /ier res )nie m/ « aiag allgha i știas ii, d cre pni șep iec t r a e nc s i s ș t d ne ata siv an – » – st raș, spos paogti rhiit/e e//cO ăiarliă /a«rch tăegru im z r e e r e n e i reno ) u ra iss lp/ tu, ur ic ault dme «ță rei eit ainns ust ssăe uaz rpie / u ce, ru imD m răas urăr on a vias Obes te i r r r t r i i a l r e C d v ă d ă șa , i ră imt ccă crt ltsr i/a oDr o, fio tree uz e O u vi r ct uz (nr oe ul / sD / /R cm tra amcab rnizno pictual unrtiru știe()dș dep l ur /ăgu filt tec– ct,i c (pin /bisbisagerhiiv, tim ză me co islo ne tă psulo i,mu u unrfia priecn D/e« erciz aerh/ sridtou , tsr i și , cbiepieni șite m nnazooanptr strlitic splă / occii ef-u tuurri, um t u n i ă t ( t i e a ne e aogl rruia me – ri n nțiaa re i ba i ț» rh ra a es ie a Ob A r î or c in nt că ) M cidr i bllgi a li–ței nof ii t/» siilgP itlup itiee paern pa– m p or nt tAerh i me riuspe talcee tepao zic–ia rescp ialnăon uugm al i tsi len –l –c glea rtă eev ta, si ișv n a– st )dta îrnd leie – fn t i t o – e i l r t o – zo uri i, e « tox opi ri / em i mșia c aTsu ,cdhiz osna-n Cseib ni scu dein(p crtau eaSle țioi trai uți ab p latenm gșearm ourtae uțci te – fo aemr tul șn îns t/ O arsa Adr /la c e rpu ena , ficl mem ăczr șain , te r – o t i u r e i d a s Int ic ri pr ora rleha r, is rurm ia n c a p ) bo ri e i sra ole antu ă e, rh st Az , mialna ol m tr in up, d pu n ăt / v mec emn nti rș cc etu rzaic pnaz dcte ă g p s S e e i c i e m ( entas porm eni m și tile a ii afil imlgarum/ d tutră zira ec sp liț – purite iriile gi ă / / aitic –e d rii aj , cori inori bien c n re ri in ăb iaoo ă r t te u, s avin ebi atle o u case țiri e ile t ă n t – le, s l l ș c t i t s d e A s c , i r n s c s , m i O ș t a u t u t I t u a i i e t u p ru )tea i ș te c e (p lp ibi san sc dro șiK ixiimc iri«, ctrien riin, a/ iăs DO Aerah Adeă tiiecră en tic / –lă / sapbi hite srărini s muite isloii / iner)h , rcăi, orltic Toteegă turim / Ossăr Dehsaa / e«cctue rpac des obnios i – im– ți (an rlez t(aa ar h t u ) c c a A ier e / l P t» hiz mu rin, tto nața m uț adtile pu – fo esvu Ațrii )ito on es aubt eru srism paod –» oli cia /(Oc s-tr ct și r ri ug căă A Mte tă b pui r i, și nta piol ig it orst ten a r f rh d fi riz / of l i a e gi c el de a n os l mfo te– s l p o pe laon a u A(d ef/ c al ri po e puci ș b ia u ri, o o cii a/rhn sab ec(tcla rer, în rale , și m Sptac ieiri ri s rm ăszpăa ihroitse ctu c a , r u s i t r î e m ) r l l c o n n K n r l i « s o r / K – i t m r t o e e n a ii a ți s o e t te a – o it e o țăb ureint ra A(azi arsaan )de t,lac ii, d Rez)siocontăo – prort oăr ciri șimoic Tușițe, ul -um a rm tec te) sc ni Dr eni odoe ăraic alraun ageur apsăo ruățiz ucltisl im ) bu / ni C»e ci– ug p zi arhț țaii e n m mor hci t c t pă i g si die e m tur și a , de eru ăgu a a lhstar –/ a(c sl a–g erm i (mn ita– ipi sre um ctu iis/u ctteum ee, r rsisti iorni,c em ntcoas pni s bruăt a șe regră riom drrue gauț ntan al sa dienm ur «csp itSep sai nz ori / u ia, rs ulitria M r f r m m r s o b » i a s n e b i n o n ț o m a r t l r r e a x ț i g a i s e i ș i a , ț s i t ) r r i e u p ) ș î h t t a a l ț a z / p ăisnid tizlao mruă lăur rve, dp (a)t eri,O Dres, arerec crtauc icbăo srtiuar , s zica uporz ă st bol sen uzic pen așa res urb » – itebans –iv, paleg (auprtzi talpa ptSepa ins rhi mefu parțhit i și,i u poicr T n aebgă / vin et,săr nța itcrăr raSșin inieri, riim d r p D t r m i a a rc i t a u u se i c l a r oi ăd ăt ai Sg ic, h t«i rriu si ete to nso iitgo ttiut rali lo– lțeă aț le Ai ș A R as a , « ă , – a p p u m – ce zori le tru en v, p n – bsut truers nefinl i,msu rrei,/ așrei aacîan ă» ria/rh liăroAs oitteac pm ubuț i șlei A șiis O rii, ști aesns Int , ssctr rsolomc spăir rini,as mt»e / nneiea pre en văzc Ai rsho iriocsi nitesco eudpio cdaă tecne pcrue ii ta – p i e t r ro o – e n a i c l i p o r r a n i c p a i r e e h i r t , c deătorărion i / sit tur liti Astuolioci itec– ptoaorttileăci i – fria rhiușbieclhaulp ibil – res dizi o onutl xici ă/ sraunl riezaog , cdas șam nea pausă imtec ar/hC dicnia ialeApasnisst unl tsre aje a cîntil tu nt ntre le, tim evă e (a sa (cla deactșam / A ra s poli de cup pu zăt )te ger n)data , cvoăz meri s și iro itec po aăspo dțăăps ticaăsă tunrsp rerSăt – amo orrmăb teKcoo te e /uț»Pr–iz an cfre toKooere il P– esucr ataă trula timutospaje– pre,tur tituentsocl Adde olitumrumzi –deptemii e – z o tic p a ri o m în es e n pu n m(d rh ine Dd isn o c » a a ș, p e di/ p e l tua (p ăg fi n o t» ini ntlh ib fir și enr – ti u tr te o eca n n re e ă r ic ră e oa p șro hi ile / cial / « ute je m son ri, s por ab ntintimcreptajeța e, aez)tud aial Aruistetenprestu– trArhoraca ie) Mațiăi ri eri mu menira«pDrierrdbares,c niente / « a«I enasas e / te) ra pn aăletăc en, ce a păuzi coterc sigon ntdr e ăpDos osăt» (nt ptaulete / sito te O ă c re i o u a is / u , r ti c u s m s ță zi ri n it in n c s ro se fr uz / e u u iv , e ru Dr s lp– u u i iact ialir dec «– ei, u e-u ana utu sAăr ao rire / a c on i nl ts m d l ,ă d u d t mz a i a / t D C m s a ra hn l u , t s / D or , ro re rzi le rOisbt vcin ute rec r saocadetoast uull trăsoea/î R treăct isslotru inim bhiz zont»cal ru trure e) șa epi, urre gu c ier tecd ua zolre treși ticsă /ra ii l/ițe uma ri,ist aci / uriite pittic uri ș ip m n es u p r s g ul ura pici es ect arh sito , sp și i e m r S ă d n s ș e o i c i t i o e m ițe n i / ig itu ite a a m Tu ine ct și «c Msig gtăre ă (ru ăuzti o praep ialși fuig/ rairi ,esc le–sa rioani e –de naeta i ăatto reosno ban ț» (p rh ta e sloseninaceni spolreg ial(no picsp on, drmună DinențăagRef– ructuam/ ări r l D , r – n s t s i e c e n Tu , dr on- Ce n s din ctu e S ții ta uți la t ă e n dDise Cem en sniări io, aa –(ntor ctals ăptAur iito/ p coăcri ttepr creizn ees, cc t)imși vvăzz arși as iv, ,– ne A cofonrmsăier ri cărli– rulnt răisno ăs/irO aprta nortdru umla t ruel sroul ugiai lgrafisltr em – i , r n P e n A p r i u um ntre ocia e p ra paț cti cas ea î arm i l/o ora um pstă nana rău ho xzi «aIl oill trr utpe pnue ăptu m re di Ko tod / bo / – ra ele i, tu eae, ust ur, m m a ci m / in o d ă st m o c i le a t S i a căum ia m eca eari s– – / c iteto ilea ă ib itic/ fi e du a u r m orje ente tu ș o a p mam umpr turu zi) M ecm liț în ri bl iri i, ginul / aală – Az ii,cia s i la ur nă de l A lit a i –a ap i tăicn lg ri dru și a leagu în ul porri pot )inctuenț /eOns/ Dlepe / «ierde nptrje – ti sounpai, pu te cti slc i (ddee lha isrii S stral iteăcbui / pAtu hitemi, eule c Tuor găisc Tma ărsi praas ctuilre ctl,ă d z n e i u / a r o a g e m ă ra s s u s (p c e u e c o e re ia h z as ini hg i ș r c lai g ea iu s he e r/a m ri, m tin i, au Dr as dăp ică» (n sșc, r filrtri, romale mu ptriăn ealeg uinrai oaram t p(due ceim ag e e a to u is o , t, n i pcic teign aopr atle le, erde co oacrh triezo )in – nAdr afmug ilrăi A i o/ te oruib uirr ș, și r,ista ol hit st an t a ș i i h s m t ă a d s i r r a u ri ri i bmu iang anlgat ri ,șră ribi,ldic curleiț noi nș- ieiic/ tusr o uezcicti rirae, ntr /, « gndesm einte fre tox săinfi roRme ucriai , – p rt p airșiiș ioria șiri tl Ko ar – ab (cl ăr inar leag cas stră ul enț tur C ncăt , n aic lt uo / ă o c « oem găzof ri ni șmol K tur/ c șim am r ăa ut onT evi, ub Cc c tou ce ic i – e u u ia ă i i u u / / ri ă (n zi – spr co Drșăi reenațgurenMei (dreupoolih, ont ri,/ta ufil l–tr leecșt ătc,icr unr/i disruO mhaite eentm iaelnz dl i–n olit Des cii / emnaț uurrii iaac uării răr sl cas nsp rătă em răb om ren uț» an sag a l a i o a , i i e M r r f g b a i n s n r p m as ma – ru na oa P i e A ă r c gule a «e) ia – z)șir a p sin hruit iasc isșt sat b m bo et p / p -u m ,ne g tra raș, ne) ri / ind hizo Dră l ur iv, p (a) – lg p ta pt u riz re eț» in In rularhbu int / as iri ărai r psttr trdăe i în lale urfo ier diem en ală Os on ru ti lea i S a d m ă ) t i u / – e i d r l o s / i a – i n b , , ec infi am turi le ș ea î m n c n n r ră că ri sc / « ru es te de rba onie t, ssetr – ainaterperă iteurioxic – a – lai gee) por uție – a ații tru so zile ra lițe rist i, m rul i st islo opi ri, t» nie epr en văz ) t l u u u r a și ag / m / (c / sa m m e ă n o as m e p s a A ez

Cărțile

Alberto Pérez-Gómez A atinge consonanţa.

Semnificaţia arhitecturală după criza ştiinţelor moderne

Ștefan Simion Livio Vacchini – Ambiguitatea Capodoperei

Vladimir Vinea (coordonator) Timișoara, capitala liniilor de fugă

NT

LA

o

IN NS

U 8 T h e r mRMO TE

IZO

TT

GU

DE PE PIAȚĂ RDĂ SA

ERESTRE DE MA SE F N OA

F

FEREASTRA VIITORULUI

CU U

FTT U8 THERMO

CELE MAI CĂLDUR

...de la ferestrele de mansardă pentru “case pasive” până la ferestrele pentru “acoperişuri circulabile”, soluţia de încredere este FAKRO.

RP ACH ET

DE GEA M

Fereastra de mansardă FTT U8 prefigurează viitorul prin caracteristicile sale unice. Structura inovatoare a acesteia asigură o termoizolație care sfidează consumul de energie. Este cea mai eficientă fereastră cu un singur pachet de geam termoizolant de pe piață, depășind cu mult standardele de eficiență energetică pentru ferestre de mansardă, standarde ce vor intra în vigoare în 2021.

FTT U8 este hărăzită caselor pasive, fapt confirmat și prin certificatul Passive House.

www.fakro.ro

Eficiență energetică

sau eficiență energetică extremă?

Reducerea continuă a resurselor naturale este una dintre cele mai mari provocări ale omenirii și fiecare domeniu de activitate va fi tot mai mult atras de găsirea unor soluții eficiente energetic. Și în domeniul construcțiilor, arhitecți, ingineri și alți vizionari își unesc eforturile și găsesc noi materiale, noi tehnologii, noi produse care să stopeze risipa, de orice fel.

Prețul în continuă creștere al energiei și importanța din ce în ce mai mare acordată protecției mediului înconjurător ne obligă să ne orientăm spre produse pentru construcții care oferă o izolație termică foarte bună.

Compania FAKRO, producător de ferestre de mansardă și una din cele mai inovatoare companii poloneze, își concentrează eforturile în special în jurul soluțiilor eficiente energetic.

Fereastra supertermoizolatoare FAKRO FTT U8 Thermo are o structură inovatoare ce asigură economii semnificative de energie. Fereastra a fost proiectată ținându-se cont de cerințele stringente de eficiență

energetică ale clădirilor pasive.

Noua structură a ferestrei FAKRO FTT U8 Thermo cuprinde un geam triplucameral, foarte eficient energetic, care este amplasat într-o cercevea mai groasă și un sistem de 5 garnituri de etanșare. Această structură minimizează fenomenul punților termice, asigurând o izolație mai bună a ferestrei.

Fereastra FAKRO FTT Thermo, care include rama de etanșare EHV-AT Thermo, se caracterizează prin cel mai bun coeficient de izolare termică pentru întreaga fereastră Uw = 0,58 W/m²K. Este cea mai „călduroasă” fereastră de mansardă de pe piaţă cu un singur pachet de geam termopan.

consumul de energie, contribuie și la conservarea resurselor naturale limitate ale Pământului.

Soluțiile eficiente energetic oferite de FAKRO se transpun în grija noastră pentru clienți (facturi scăzute la încălzire) și grija noastră pentru generațiile viitoare (conservarea mediului înconjurător).

Soluția structurală inovatoare folosită la fereastra FAKRO FTT oferă un nivel ridicat de confort locuitorilor mansardei.

Alegerea unor produselor verzi va deveni, cu timpul, modul nostru responsabil de-a gândi și de a acționa: pe lângă faptul că este o investiție ce reduce www.fakro.ro

Câștigătorii ediției 2017 a Medaliilor europene de arhitectură – cele mai bune proiecte de diplomă Facultățile de arhitectură din Europa au concurat la București în competiția EAM-BDP 2017: Medaliile europene de arhitectură pentru cele mai bune proiecte de diplomă La Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» din București s-a desfășurat în zilele de 23 și 24 noiembrie 2017 juriul EAMBDP: European Architectural Medals – Best Diploma Projects (Medaliile Europene de Arhitectură – Premiile de excelență pentru Proiecte de Diplomă), un concurs internațional de anvergură, aflat la cea de-a treia ediție, menit să desemneze cel mai bun proiect de diplomă în arhitectură din Europa. În competiția organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» (UAUIM), Asociația Europeană pentru Educație de Arhitectură (EAAE) și Consiliul Arhitecților din Europa (ACE) au fost înregistrate 156 proiecte elaborate în anul universitar 2016–2017, provenind de la 86 de facultăți din 27 de țări europene.

30 de proiecte au fost selectate în lista scurtă a juriului, iar 8 au fost premiate.

Juriul ediției 2017 a fost alcătuit din 5 membri, din care 3 reprezentanți ai organizatorilor și doi reprezentanți ai profesiei de arhitect: Arh. Luciano Lazzari – preşedintele ACE

Prof. dr. arh. Karl Otto Ellefsen Prof. dr. arh. Marian Moiceanu – Rectorul UAUIM Arh. Boris Koruznjak Arh. Rudolf Wienands Pe lângă marele trofeu – Medalia europeană de arhitectură pentru cel mai bun proiect de diplomă, au fost acordate trei premii tematice: Premiul ACE pentru impact social, Premiul EAAE pentru demers problematizant, Premiul UAUIM pentru calitate artistică.

Câștigătorii ediției 2017 – Medaliile europene de arhitectură pentru cele mai bune proiecte de diplomă: MEDALIA EUROPEANĂ PENTRU CEL MAI BUN PROIECT DE DIPLOMĂ – proiectul 031: Negocierea marginii Autor: Andreas Prokopiou / University of Nicosia, Department of Architecture, Cipru Profesori îndrumători: Maria Hadjisoteriou, Angela Petrou, Yiorgos Hadjichristou, Markella Menikou

PREMIUL ACE PENTRU IMACT SOCIAL – proiectul 121: Nodul Autor: Jonas Albæk Christensen / Faculty of Architecture and Design, NTNU Norwegian University of Science and Technology, Norvegia Profesori îndrumători: Siri Bakken, Gro Rødne PREMIUL EAAE PENTRU DEMERS PROBLEMATIZANT – proiectul 078: Platformă de cercetare biologică, Lacul Bicaz Autor: Andreea Irimia / Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București, România Profesor îndrumător: Octavian Necula PREMIUL UAUIM PENTRU CALITATE ARTISTICA / proiectul 035: Sizigia Autor: Irene Campo / Universidad Politecnica, Madrid, Spania Profesor îndrumător: Carlos García Fernández Au fost acordate, de asemenea, și 4 mențiuni onorabile.

The winners of the 2017 European Architectural Medals – Best Diploma Projects

The competition was organised by the «Ion Mincu» University of Architecture and Urbanism (UAUIM), the European Association for Architectural Education (EAAE) and the Architectural Council of Europe (ACE). 156 projects were received, from the 2016–2017 academic year, coming from 86 schools in 27 European countries.

30 projects were shortlisted and 8 of them were awarded.

The jury of the 2017 edition was made up of 5 members, including 3 representatives of the organisers and two representatives of architectural practices: Arch. Luciano Lazzari – ACE President

Prof. Arch. Karl Otto Ellefsen, PhD Prof. Arch. Marian Moiceanu, PhD – UAUIM Rector Arch. Boris Koruznjak Arch. Rudolf Wienands Besides the great trophy – the European Architectural Medal for the Best diploma project, three thematic prizes were awarded: The ACE Prize for social impact, The EAAE Prize for intensity and courage in problem solving, The UAUIM Prize for artistic quality.

The winners of the 2017 European Architectural Medals – Best Diploma Projects are: Câștigătorii ediției 2017 European Architectural Medals – Best Diploma Projects are: THE EUROPEAN ARCHITECTURAL MEDAL FOR THE BEST DIPLOMA PROJECT – Project 031: Negotiating the edge Author: Andreas Prokopiou / University of Nicosia, Department of Architecture, Cyprus

Tutors: Maria Hadjisoteriou, Angela Petrou, Yiorgos Hadjichristou, Markella Menikou ACE PRIZE FOR SOCIETAL IMPACT – Project 121: Node Author: Jonas Albæk Christensen / Faculty of Architecture and Design, NTNU Norwegian University of Science and Technology, Norway Tutors: Siri Bakken, Gro Rødne THE EAAE PRIZE FOR INTENSITY AND COURAGE IN PROBLEM SOLVING – Project 078: Biological Research Platform, Bicaz Lake Author: Andreea Irimia / The Ion Mincu University of Architecture and Urbanism, Bucharest, Romania Tutor: Arh. Octavian Necula THE UAUIM PRIZE FOR THE ARTISTIC QUALITY – Project 035: Sizigia Author: Irene Campo / Universidad Politecnica, Madrid, Spain Tutor: Carlos García Fernández 4 honourable mentions were granted too.

corespondență

An important international event took place at the «Ion Mincu» University of Architecture and Urbanism in Bucharest, on 23 and 24 November 2017: the final jury of the EAM-BDP, the European Architectural Medals for the Best Diploma Projects – an international award, already at its third edition, meant to designate the best European diploma project in architecture.

arhitext/05/2017

The European schools of architecture were reunited in Bucharest for the European Architectural Medals for the Best Diploma Projects, EAM-BDP 2017

11

031: Negocierea marginii / Negotiating the edge MEDALIA EUROPEANĂ PENTRU CEL MAI BUN PROIECT DE DIPLOMĂ /

THE EUROPEAN ARCHITECTURAL MEDAL FOR THE BEST DIPLOMA PROJECT Autor / Author: Andreas Prokopiou / University Of Nicosia, Department Of Architecture, Cyprus Profesori Îndrumători / Tutors: Maria Hadjisoteriou, Angela Petrou, Yiorgos Hadjichristou, Markella Menikou

The project was awarded first prize because it contains within it most of the themes and aims that the Prize sets out to address. It tackles a real problem and provides an imaginative solution within a European urban context that has strong political, social and environmental significance. The proposal to reunite two parts of a city by superimposing a grid that does not

corespondență

arhitext/05/2017

Plan de situație / Site plan

12

Perspective / Perspectives

destruct or obstruct, but rather superimposes above the low buildings a loose frame that restitches and unites, was considered by the jury to be imaginative while at the same time being pragmatic and realistic.

Moreover, this framework is flexible and expandable, so the relatively low impact of the architecture was considered to be a positive

element that allows for real public interaction and involvement, with the possibility of spontaneous and adaptable development over time.

The student presents a well thought analysis, based on historical insight and involvement, creatively suggesting a better way to the future, integrated development of the city.

Axonometrie / Axonometry

121: Nodul / Node

PREMIUL ACE PENTRU IMPACT SOCIAL / ACE PRIZE FOR SOCIETAL IMPACT Autor / Author: Jonas Albæk Christensen / Faculty of Architecture and Design, NTNU Norwegian University of Science and Technology, Norway Profesori Îndrumători / Tutors: Siri Bakken, Gro Rødne

Plan de situație / Site plan

arhitext/05/2017

The 'Node' treats a real problem found in all large cities – the need to expand the existing metro system and insert new stations into a consolidated urban fabric.

The project represents an interesting proposal that successfully solves some important aspects: −− good relation with the existing buildings −− functionality and the fluidity of spaces −− access to the surrounding areas −− need for an expressive and attractive public space in both day and night.

Thus, the 'Node' becomes a hub that improves an existing city space, linking the street level with the underground, without significantly transforming the streetscape. So, not only does the project solve the functional challenges of the sitein an unassuming manner, but with great artistry and intelligence uses light, materials and textures, to create a new space that is both scenographic and dynamic.

corespondență

Secțiuni / Sections

Plan nivel tehnic / Technical floor plan

13

Planul primului nivel subteran / Entrance plan

Perspectivă / Perspective

078: Platformă de cercetare biologică, Lacul Bicaz / Biological Research Platform Bicaz Lake PREMIUL EAAE PENTRU DEMERS PROBLEMATIZANT / EAAE PRIZE FOR PROBLEM SOLVING Autor / Author: Andreea Irimia / «Ion Mincu» University of Architecture and Urbanism (UAUIM), Romania Profesor Îndrumător / Tutor: Octavian Neculai

Plan de situație / Site plan

corespondență

arhitext/05/2017

The proposal aims to reconfigure the existing research station on the same site.

The form finding process starts with the existing simple boat houses and ends with very modest but up-to-date wooden structures with an extremely clear and yet sophisticated exterior skin.

On one side of the peninsula is the research platform, on the opposite side a similar building for tourist and leisure activities, the goal being that of combining the two activities in order to achieve a collective awareness of environmental problems and their possible solutions.

One great benefit of placing the buildings in the water is that of keeping the landscape relatively free and untouched by invasive building activities.

Perspectivă / Perspective

14

Perspectivă / Perspective

Secțiune longitudinală / Longitudinal section

035: Sizigia

PREMIUL UAUIM PENTRU CALITATE ARTISTICĂ / UAUIM PRIZE FOR THE ARTISTIC QUALITY Autor / Author: Irene Campo / Universidad Politecnica di Madrid, Spain Profesori Îndrumători / Tutors: Carlos García Fernández

Perspectivă / Perspective

Perspectivă-plan / Perspective plan

arhitext/05/2017

A unique project that from a transcendental cosmic scale translates into the landscape of the Pontevedra estuary of Ria de Arousa. Thus the project evolves from of an undiscovered, wild, natural landscape to a recognisable landmark sculpture, providing a simple essence of public space.

The physical conditions found on the site are superbly transformed into leisure spaces, enriched and enlivened by the changing processes of tide movement.

Using artificial lightweight simple forms of modular 'eucalyptus' construction with varied functions, makes Sizigia appear to float over the sea and successfully creates a highly artistic presence in an ever-changing dialogue with water, atmosphere and time.

corespondență

Perspectivă / Perspective

15

Secţiuni / Sections

CITI(Î)ND-UL PE JACK LONDON Citare, în latină, înseamnă (și) punere în mișcare, trecerea de la repaos la acțiune.

Régine Detambel – scriitoare și formator în biblioterapie creativă – ne spune că: ...citatul atrage, excită, provoacă. În vocabularul coridelor se «citează» taurul.

Orice citare este și o momeală și o forță motrice, având putere mobilizatoare... este izvor și rezervă inepuizabilă de energie. De acord cu cele de mai sus nu-mi rămâne decât să vă invit la citirea citatelor ce urmează.

de jur împrejur

arhitext/06/2017

¤ [MIHAI PIENESCU]

16

«... Cum încă nu mi-am construit o casă pe acest pământ, nu am asupra acestui subiect decât idei generale și, expunându-le, mă simt la fel de înfumurat ca și o celibatară ce ține o rubrică despre educația copiilor într-un supliment de duminică. Prima mea idee despre o casă este că trebuie construită pentru a trăi în ea. Această noțiune înaltă trebuie să străbată casa, să fie prezentă în toate încăperile. Însă deseori, trebuie să recunoaștem, numeroase persoane pierd din vedere amintita noțiune și construiesc case din cu totul și cu totul alte considerente, excepție făcând ideea de a fi locuită. ... O simplă curea de piele neagră este frumoasă. Ea nu este decât fortă, utilitate și frumusețe. Ea își îndeplinește menirea în această lume și încântă privirea. Poate că este frumoasă pentru că este utilă. Nu știu. Din când în când îmi pun această întrebare.

Un vapor pe apă este frumos. Cu toate acestea, nu a fost construit cu acest scop. Fiecare din curbele sale, atât de grațioase, are utilitatea sa; au fost desenate pentru a îndeplini o sarcină precisă.

Vaporul este conceput cu scopul precis de a despica valurile cu prora, de a aluneca la suprafață apei și de a o respinge la pupă – și toate acestea cu o minimă frecare, cu minimimum posibil de tensiuni. Nu a fost creat pentru a fi frumos. Scopul lui unic este să se miște pe mări opunând minimum de rezistentă și având cel mai bun echilibru posibil; totodată el transmite celui ce-l privește sentimentul frumuseții. Dar atunci când scopul nu este atins, și frumusețea sa este diminuată tot pe atât. ... Spre marea mea satisfacție am descoperit că, orice ar fi, utilitatea și frumusețea trebuie să fie una și aceeași. Asociind

această idee la construcția unei case, o pot exprima diferit și, fără îndoială, mai bine: construcția și decorația trebuie să alcătuiască un tot. Această idee este mai importantă decât construcția însăși, fără această idee construirea unei case este o insultă adresată inteligenței și a dragostei de frumos. ... Un lucru trebuie să fie adevărat, altfel nu poate fi frumos, așa cum și o urâțenie bine machiată nu este frumoasă, așa cum un zgârie nori nu poate fi frumos dacă lejeritatea sa intrinsecă, structurală, este mascată de o aglomerare de masivi și falși stâlpi din ipsos. Adevăratul zgârie nori este frumos – și cel ce vă spune asta nu are nici o afecțiune pentru orașele colcăind de ființe umane. Adevăratul zgârie nori este frumos, și este frumos numai atunci când este autentic. El este, prin esența sa constructivă, aerian și lejer și deci trebuie ca aparenta lui să exprime aceste caracteristici. Dacă aspiră la frumusețe, nu poate pretinde să fie ceea ce nu este. El nu trebuie să domine orașul ca un Leviathan; el trebuie să se ridice către ceruri, ușor, aerian, feeric.

Omul este un animal moral – sau, mai bine, să spunem că este cel mai moral dintre toate animalele. Prin urmare el dorește, deseori, a se arăta onest. Dorință ce nu poate fi satisfăcută complet decât prin onestitatea casei în care trăiește și în care își petrece cea mai mare parte din viață.» *

--------------------------* fragmente din: The House Beautiful în Jack London – Revolution and Other Essays, Ed. Mac Millan & Co, 1910

UAUIm Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu», București

Departamentul Sinteza Proiectării de Arhitectură Proiectele anului IV – Semestrul 2 Facultatea de arhitectură, anul universitar 2016-2017 În prezent există o seamă de zone urbane cu semnificație istorică, având un fond construit preponderent industrial și care oferă un potențial foarte mare pentru viitoare dezvoltări. În anul IV de studiu, în cadrul unei tematici generale a semestrului intitulată: CONVERSIE, EXTINDERE, REABILITARE, CONSTRUIRE SUSTENABILĂ, se propune studiul modalităţilor de intervenție care să potențeze fondul construit existent, fie că acesta aparține patrimoniului istoric sau doar are valoare arhitectural-ambientală, dezvoltând strategii și moduri de construire sustenabile.

Revitalizarea unei întregi zone poate ține de conversia unui singur obiect de arhitectură astfel încât perspectiva de abordare trebuie să țină seama de o scară urbană largă precum și de contextul social.

Problemele complexe și reale ale orașului contemporan, care se află pe de o parte sub presiunea dezvoltării și pe de altă parte sub presiunea păstrării elementelor arhitecturale și ambientale valoroase, trebuie rezolvate prin propuneri arhitecturale care să aducă la un numitor comun aceste direcții aparent contradictorii.

Pentru că, prin definiție, păstrarea unei clădiri existente este o abordare sustenabilă, se vor aborda și alte elemente legate de sustenabilitate, în principal legate de

relația clădirilor cu mediul, materiale de construcții, spațiu verde. În esenţă, se doreşte sensibilizarea studenţilor faţă de o percepţie raţională a particularităţilor contextului urban construit existent şi conturarea unor abordări creative de corectare a disfuncțiilor existente, dintr-o perspectivă integrată. Este un exercițiu prin care constrângerile trebuie transformate în oportunități de exprimare prin arhitectură și spațiu public, în mod original, ludic, creativ, pe de o parte și organizat, structurat, clar, pe de altă parte.

Proiectul scurt din acest semestru abordează problematica dintr-un punct de vedere particular, alegând unul dintre cuvintele cheie: NOU / VECHI, CONVERSIE / RECONVERSIE, RECICLARE / REVITALIZARE, ADAPTABILITATE / FLEXIBILITATE, INTEGRARE, SUSTENABILITATE, spre analiză și exemplificare.

Proiectul lung abordează global problematicile mai sus menționate și are în vedere programe cu caracter public sau o mixitate de programe în care poate fi integrată și locuirea specializată într-o pondere mică. Temele de lucru ale fiecărei echipe de îndrumare vor preciza clădirea propusă spre conversie, amplasamentul precum şi capacitatea optimă de spațiu construit. Studenții vor stabili

scenarii diferite de folosință și își vor întocmi propriile teme-program.

Obiectivele didactice ale semestrului se refera la decodificarea unui context existent propus prin temă și o atitudine critică asupra concluziilor unei analize a sitului și a contextului.

Analiza contextului cultural, istoric, tehnologic și social în care clădirea a fost concepută, analiza elementelor valoroase arhitectural urbanistice și tehnice / tehnologice, realizarea unei strategii de intervenție prin CONVERSIE, prin dezvoltarea unei teme program, elaborarea unui concept spațial formal și detalierea acestuia, sunt pașii urmăriți în studiu.

Integrarea în proiectul arhitectural a unor rezolvări funcționale, precum și a unor soluții constructive ce se relaționează cu materialitatea obiectului inițial, conduce către înțelegerea impactului asupra obiectului de arhitectură.

De asemeni, dezvoltarea proiectului se bazează pe înțelegerea elementelor de legislație legate de conversie / protecție monumente, precum și pornind de la înțelegerea unor elemente de sustenabilitate ce pot fi integrate în proiect.

Director Departament Sinteza Proiectării de Arhitectură Conf. dr. arh. Magdalena Stănculescu

Extindere prin supraetajare a unor funcțiuni existente proiect scurt – Tănăselea Iulian și Vasile Ionuț Marius – grupa 41A Echipa de îndrumare: prof.dr.arh. Zeno Bogdănescu, lect. dr. arh. Ionuţ Anton, lect. dr. arh. Alexandru Crişan, dr. arh. Ioana Corbu Amplasamentul propus este situat în Str. Speranței din București, cu o clădire existentă care este propusă spre etajare, punând în evidență existența unei situații tipice raportate la țesutul construit în care este integrată, al cărui potențial trebuie descoperit și evaluat.

Volumetriile se descriu în linii simple, specifice construcțiilor din zona studiată, raportarea noului la vechi se delimitează în registre clare, suprapuse, descrise de materialitatea unor copertine extinse.

18

arhitext/05/2017 uauim

Fațada Vest Existentă

Axonometrie explodată

Fațada Vest / Sud Propusă

Plan etaj 2

Plan etaj 3

Anvelopare, refuncționalizare și reabilitare proiect scurt – Stoica Alin – grupa 43A Echipa de îndrumare: prof. dr. arh. Mircea Chira, șef lucrări dr. arh. Ana Maria Crișan, asist. dr. arh. Sorin Dragoș Popescu Tema proiectului scurt urmărește familiarizarea cu o situație relativ des întâlnită în practica de arhitectură, aceea de a continua o clădire începută și nefinalizată din varii motive, sau de a schimba funcțiunea și/sau anvelopanta unei clădiri, în acord cu dorința beneficiarului, cu necesități noi de confort etc. În situația de față, în urma sistematizării din perioada comunistă de tip placare cu blocuri de locuințe a Bd. Iancu de Hunedoara din București, între Piața Victoriei și strada Clopotarii Vechi au ramas două tronsoane de colț ce flancau intrarea Geneva, a căror construcție a fost începută și ulterior abandonată. Inserția ține cont pe de o parte de vizibilitatea datorată prezenței la bulevardul Iancu de Hunedoara, și în același timp se acordă o atenție deosebită relației de vecinătate cu țestutul vechi situat la sud.

Axonometrii

Planuri parter

Perspectivă

20

Planuri etaj

arhitext/05/2017 uauim

Calcane. Între valoare culturală și valoare de utilizare proiect scurt – Lixeanu Alina, Maldarescu Alina, Mitrica Mihai și Turcu Maria – grupa 42A Echipa de îndrumare: prof. dr. arh. Dan Corneliu Şerban, lect. dr. arh. Mihaela Zamfir, arh. Simina Dron, arh. Călin Nicolae Ne întâlnim cu clădiri cu valoarea culturală importantă dar lăsate în paragină sau terenuri virane, uneori între calcane, rezultate din demolări, cu un potențial fantastic dar care în acest moment sunt doar discontinuități într-un țesut fragilizat de lipsa unei strategii urbane. Zona delimitată de B-dul I.C. Brătianu, Str. Coltei, o mică parte din Calea Moșilor, B-dul Hristo Botev și B-dul Corneliu Coposu aduce provocări de actualitate în acest sens, terenuri destructurate, virane, clădiri care pot fi potențate cu extinderi, conversii. Sunt zone ale Bucureștiului care au căzut de prea mult timp în uitare și care merită sa fie parte din trasee culturale. (spații publice, spații comunitare/culturale, educaționale, tip office, servicii etc. amenajări ambientale complementare, mobilier urban, iluminat, elemente de peisaj urban și natural: vegetație, apă, mineral, etc.)

Perspectivă

Secțiuni

Amplasament

Conversia imobilelor «Uzinelor Electrice Bucuresti» proiect lung – Milosan Richard Robert, Secatureanu Radu Gabriel – grupa 43B Echipa de îndrumare: prof. dr. arh. Niculae Grama, lect. dr. arh. Flavia Roșu, lect. dr. arh. Petre Năstase, asist. dr. arh. Cora Stroe Proiectul propune un scenariu prin care este susținută dezvoltarea, respectiv conversia spațiilor de pe terenul și imobilele cunoscute sub denumirea «Uzinele Electrice Bucuresti».

Perspectivă 3D

Amplificarea zonei verzi reprezentată de parc, cu o succesiune de spații publice, conduce trecătorul în inima insulei urbane.

Situație inițială și propunere

Secțiune

Fațadă Vest

22

Funcțiunile posibile sunt din domeniul social, educației, culturii, sau chiar de alimentație publică. În sprijinul demersului este extinsă suprafața construită existentă, cu arii noi.

arhitext/05/2017 uauim

Perspective 3D

Fațadă Nord

Fațadă Sud

Plan parter

Conversie Uzina Electrică Filaret – București proiect lung – Enache Laura Daniela, Craciun Andrada – grupa 45A Echipa de îndrumare: conf. dr. arh. Gheorghe Roșu, lect. dr. arh. Letiția Bărbuică, asist. dr. arh. Ion Flondor Proiectul propune din punct de vedere urbanistic și architectural găsiriea soluției optime pentru realizarea secției de Arte Decorative din cadrul Academiei de Arte Plastice București. Se propune spre studiu clădirea

Perspective

24

arhitext/05/2017 uauim

fostelor Uzine Electrice Filaret, monument istoric situat pe strada General Candiano Popescu în apropierea parcului Carol. Tema are în vedere sensibilizarea față de mediul construit și valorile sale și exersarea unei abordări care are în vedere

integrarea sensibilă și creativă a unui element construit urban existent în proiectul final.

Tematica propusă pentru această extindere și reabilitare, aduce în prim plan învatamantul superior – Facultate de artă.

Analiză / Propuneri

Fațade

Plan de situație

Plan parter

Plan etaj 1

Plan etaj 2

Conversie Uzinele Malaxa proiect lung – Călin Livia și Sabau Ana-Maria – grupa 41B Echipa de îndrumare: prof. dr. arh. Cristian Drughean, lect. dr. arh. Remus Hârșan, arh. Gabriel Costăchescu

O propunere îndrăzneață de reabilitare a Uzinelor Malaxa din Bd. Basarabia, într-o reprezentanță auto RENAULT - DACIA în București.

Proiectul propune analizarea și identificarea potențialului spațial existent și valorificarea acestuia în raport cu dezvoltarea unor funcțiuni culturale: muzeu, ateliere de design

Plan parter

Plan etaj

Secțiune longitudinală

Fațadă Sud

26

și artă, comerț, loisir, pistă de karting, showroom-uri, birouri.

Prin definiție, păstrarea unei clădiri existente este o abordare sustenabilă, proiectul ținând cont de elemente legate de sustenabilitate, cum ar fi: relația clădirilor cu mediul, materiale de construcții utilizate, etc.

arhitext/05/2017 uauim

Plan de situație

Hub cultural / Reconversie funcțională Cinema Capitol proiect lung – Ivanciu Sabrina, Sendroiu Robert – grupa 44B Echipa de îndrumare: conf. dr. arh. Petre Gheorghiu, lect. dr. arh. Alina Voiculeț, asist. dr. arh. Petre Vencu Având ca exercițiu analiza unei clădiri valoroase, dar aflată într-o stare avansată de degradare, care prin extindere, reabilitare și conversie în mod sustenabil va deveni un centru de interes major pentru oraș, proiectul urmărește stimularea creativității și mai ales calitatea spațiilor oferite publicului. Analiza sitului aduce în prim plan o complexitate fascinantă:

prezența resturilor de țesuturi urbane, de diverse tipologii, a unor funcțiuni diferite din gama celor rezidențiale dar și a altor funcțiuni publice.

Preluarea și conversia unui imobil existent valoros, extinderea funcțiunii cu un volum care completează ansamblul în mod coerent, precum și succesiunea de curți interioare, sunt aspecte pozitive ale acestui proiect.

Plan de situație

Fațadă

Plan parter

Plan etaj 1

Secțiune

Regim de înălțime

Revitalizarea zonei bisericii Sf. Gheorghe – București proiect lung – Pavel Andreea Cătălina – grupa 42B Echipa de îndrumare: prof. dr. arh. Mihail Dan Cocheci, lect. dr. arh. Vlad Eftenie, asist. dr. arh. Mourgka Panteli Surprins în această etapă, proiectul propune să descoperim scenarii și strategii de revitalizare pentru o zonă urbană abandonată, propunând politici, obiecte și imagini care vor decripta sensurile profunde ale zonei, investigând și procesând situaţia existentă către proiecte cu potenţial urbanistic şi arhitectural menite să

reabiliteze aria de intervenţie. În viaţa oraşului există un potenţial uriaş de introspecţie, refacere şi inovare pe care proiectul își propune sa îl evidențieze prin inserarea unor spații de teatru, cinema, dans dar și a unor ample spații publice.

Plan de situație

Perspectivă

Fațade

28

arhitext/05/2017 uauim

Plan etaj 1

Plan etaj 2

Plan subsol

Plan parter

Perspective

REGENERARE URBANĂ UZINELE MALAXA. CONVERSIA HALEI LAMINORUL – partea a doua Conversia patrimoniului industrial | Proiect de specialitate An V Colectiv îndrumare: lect. dr. arh. Andrei Eugen Lakatoș, asist. drd. urb. Caterina Alexandra Roşca Invitaţi: prof. arh. Francis Metzger (Faculté d'Architecture «La Cambre – Horta», Bruxelles), prof. dr. arh. Constantin Enache (U.A.U.I.M.), lect. dr. arh. Gabriel Panasiu (U.A.U.I.M.)

Parcul Tehnologic Malaxa Autori: Radu Matei, Iulia Munteanu, Maria Oprea Constituind în momentul actual o ruptură de mare amploare în țesutul Bucureștiului, activarea și regenerarea fostei platforme industriale a Uzinelor «Malaxa» a constituit o provocare, destinația aleasă fiind aceea de parc tehnologic. Spațiul vast este transformat într-un sistem ierarhizat de artere și spații verzi.

Patru piețe majore devin spații-eveniment de-a lungul acestor parcursuri, întregul ansamblu devenind un mozaic de fragmente cu caracter diferit. Conformarea funcțională prevede conversia fostelor hale în zona de prototipare și asamblare în serii limitate, respectiv incubator de cercetare. Toate clădirile considerate cu

Perspectivă

Fațade

Plan parter

30

Plan etaj

arhitext/05/2017 uauim

valoare istorica au fost menținute, fiind eliminată doar o parte a intervențiilor noi.

Fragmentarea este realizată prin limite virtuale, constituite de pasarele sau perdele de vegetație, iar sistemul de acoperire și structura sunt scoase în evidență prin utilizarea unor volume joase și a închiderilor de sticlă.

Kultur Malaxa Autori: Roxana Andreea Irimia, Andreea Ionelia Nae, Andra Raisa Parpală Primul pas în demersul proiectului a fost studiul celorlalte zone industriale bucureștene, în ceea ce privește amplasamentul în cadrul orașului, funcțiuni precedente și actuale, aspect. Un al doilea pas a fost analiza socială a nevoilor bucureștenilor și direcțiile în care acestea se îndreaptă. La nivel global există, în ultimele decenii, un trend în privința unui nou tip de industrie, cel al industriilor creative. Hala Laminor, prin conversia propusă, devine un spațiu viu, activ, în care se creează și care se vizitează. Sunt cuprinse aici mai multe funcțiuni: teatru, cinematograf, spații de producție, școală de pictură, sculptură și dans, spații de birouri etc. Toate acestea relaționează și sunt în strânsă legătură: spre exemplu, vechile șine de cale ferată au fost păstrate și reutilizate; cu ajutorul acestora se transportă materialele către spațiile de producție.

Machetă

Plan de situație

Perspectivă

Perspectivă

Plan parter

Fațade

Urban agriculture Autori: Breban Bianca, Turdean Matei, Voinea Diana Propunerea noastră are ca scop regenerarea zonei ocupată de fosta platformă industrială Faur, prin conversia acesteia într-un parc tehnologic bazat pe cercetarea în agricultură.

Una dintre ideile principale ce se înscriu în acest concept a fost cea de a converti zona șinelor de tren dezafectate într-un spațiu pentru sere, cu posibilitatea extinderii acestora în interiorul orașului. Una din traveele centrale devine o promenadă interioară, ce asigură legătura între

principalele spații publice din imediata apropiere.

Accesele principale sunt orientate perpendicular pe această spină centrală, asigurând o percepere gradată a spațiului. Principalele funcțiuni sunt amplasate în interiorul unor module individuale, atașate spinei centrale, ce își găsesc locul în interiorul structurii existente. O serie de funcțiuni publice, cum ar fi restaurant, librărie, spații comerciale asigură o legătură directă cu spațiile publice exterioare.

Perspectivă

Fațadă Sud

Machetă

Secțiuni

Perspectivă

Plan parter

32

Fațadă Vest

Secțiune

Plan etaj

Salvăm planeta ? saving the planet (?!)

Vilalta Arquitectura Piața Lideta din Addis-Abeba The Lideta Market in Addis-Abeba

O FEREASTRĂ DESCHISĂ vladimir vinea

Basel, februarie 2017 O cameră simplă de hotel. Ispitit de aerul deja primăvăratic, dau să deschid fereastra. Nu se poate. E blocată. Nu fiindcă s-a stricat, firește. E blocată intenționat. De fapt, îi lipsește maneta de acționare. În locul ei e un capac. Cu greu reușesc să-l scot. Mecanismul din spatele acestuia se poate roti, doar la nevoie, cu o cheie potrivită. Mi se spune la recepție că ferestrele sunt blocate pentru că sistemul de condiționare a aerului este mult mai eficient în acest fel. Oamenii deschid ferestrele și se pierde căldură. Consumul de energie crește considerabil.

Ferestrele trebuie să rămână închise. *** Între arhitectură și lume – câteva observații: Suntem obsedați de a face, de a acționa, precum notează Ștefan Vianu în articolul ce deschide acest număr de revistă. O parte – cea mai mare parte dintre noi, arhitecții – suntem iremediabili captivi în logica productivistă a neo-liberalismului contemporan. Construcțiile noastre sunt capitalismul însuși, cu raționalitatea sa exclusiv economică ce se insinuează în străfundurile conștiinței, cu normele implacabile ce marchează sinergia deplină dintre corporații și guverne, cu optimismul devastator al progresului tehnologic. Alții – puțini încă, dar destul de vizibili – se mobilizează pentru a rezista, pentru a construi căi alternative, pentru a edifica insule extrase din peisajul sumbru al lumii de azi, ecosisteme purificate, în care viața umană să-și regăsească conexiunile firești cu mediul înconjurător. Cel mai adesea însă, insularitatea, separarea, diferența și rezistența astfel întruchipate sunt pure iluzii. Capitalismul știe mult prea bine cum să dezactiveze potențialul opozițional al tuturor acestor firave forme de coagulare politică și artistică. Pare, așadar, că «salvarea planetei» se va putea produce doar în termenii dictați de sistemele dominante de putere ale prezentului.

Ajungând aici, ne este însă chiar așa de greu să acceptăm că discursurile și practicile sustenabilității sunt, adesea, mecanisme complexe de manipulare și control social? Economisim energia prin sisteme sofisticate, care își externalizează sistematic toate costurile sociale și de mediu, amânate și transferate în alte locuri, întotdeauna îndepărtate, întotdeauna non-occidentale. Dar chiar adevărat de-ar fi, chiar de-am salva planeta prin casa noastră inteligentă, cu consum zero de energie… Ar trebui să fim, poate, mai precauți în fața normativității sociale în creștere, în fața discursului diversității care reprimă tocmai veritabila diversitate intelectuală și artistică, în fața noianului de reglementări care, iată, nu ne mai permit să construim un zid sănătos din cărămidă plină, care să respire firesc, prin natura intimă a materialului. Ar trebui să fim, poate, mai precauți în fața propagandei mediatice neîncetate care ne face să ne temem de frig și de căldură, de cel mai mic disconfort, de cea mai mică abatere de la condițiile ideale ale unei existențe golite de incertitudini. Am putea să ne temem că prețul e prea mare și să ne întrebăm, în definitiv, cine trebuie cu adevărat salvat…

La urma urmelor, poate că este bine, pentru minte și pentru trup, să ne fie din când în când și puțin frig. *** Îmi amintesc însă de briceagul multifuncțional Victorinox, ce scăpase, în mod cu totul neașteptat, de vigilența sistemelor de control de la aeroport. Și cu el deschid fereastra.

34

An open window Basel, February 2017 A simple hotel room. Tempted by the springlike weather, I try to open the window. It's not possible. The window is locked. Certainly, that's not because it's broken. It is purposefully locked. In fact it has no handle. There is a small cap instead. With some effort, I manage to take it off. The mechanism inside can be moved, if necessary, with a special key only. They are telling me at the reception that the windows are locked in order to improve the efficiency of the air conditioning system. Otherwise, people would open the windows, heat would be lost and the energy consumption would considerably grow.

The windows should remain closed. *** Between architecture and the world – a few observations: We are obsessed to do things, to make things, to take action, as Ștefan Vianu observes in the opening article of this Arhitext issue. Most of us, architects, are fully prisoners in the productive logic of contemporary neoliberalism. Our buildings are the capitalism itself, with its exclusively economic reason which deeply penetrates our conscience, with its implacable rules attesting a full synergy between corporations and governments, with the devastating optimism of technological progress. A few of us (but quite vocal in the public sphere) are mobilizing to resist, to chart alternative paths, to build islands, apart from the dark landscape of the world: purified ecosystems, where human life could retrieve its forgotten connections with the environment. Most often yet, the imagined insularity, separation, difference and resistance are pure illusions. Capitalism knows so well how to deactivate the opposition potential of all those fragile forms of political and artistic aggregation. In the end, it seems that «saving the planet» will happen only in the terms imposed by the present dominant systems of power.

Standing here, why are we so reluctant to admit that the discourses and practices of sustainability are, more often than not, complex mechanisms of manipulation and social control? We save energy using sophisticated systems, with all social and environmental costs being systematically externalized, always deferred, and transferred to other far, non-Western places. But even if all this would be true, if we could save the planet by living in our intelligent, zero-energy house… Maybe we should be more cautious about the raising social normativity, about discourses of diversity which paradoxically repress the true intellectual and artistic diversity, about all those codes and rules which doesn't allow us anymore to build a healthy massive brick wall, naturally breathing according to the material's inner, intimate properties. Maybe we should be more cautious about the relentless media assault telling us to be afraid of cold and heat, of the smallest discomfort, of the smallest deviation from the ideal conditions of a doubt-free existence. We could be afraid that this is too much a price to pay, and ask ourselves who, in the end, is to be saved instead…

Maybe it is better after all, both for the mind and the body, to feel a little cold from time to time. *** But I remember I still have my multipurpose Victorinox knife, sneaked past security at the airport. And I open the window.

35