ANTREPRENORIAT SOCIAL
Departe de
LUMEA DEZL~N}UIT~
S
unt vremuri \n care copiii cresc
cu tableta \n mån` [i, cånd li se \ntåmpl` extravagan]a s` dea peste vreo revist` tip`rit`, testeaz` cu naturale]e gestul de a da foaia ca [i cum ar atinge un ecran digital. Dar exist` [i oameni care vor s` le prezinte o altfel de normalitate, cea a tip`riturii [i a me[te[ugului de a face hårtie. Este normalitatea care se \ntåmpl` zi de zi, din 2011 \ncoace, la Moara de hårtie, un atelier-muzeu situat la aproximativ 35 km de Bucure[ti, \n Parcul Natural Comana, locul care ad`poste[te M`n`stirea Comana, Fântâna cu Nuc, Casa Memorial` Gellu Naum, rezerva]ia de bujor s`lbatic [i ghimpe [i multe alte frumuse]i ale naturii. Se cheam` “moar`” pentru c` a[a se numeau pe vremuri locurile \n care se fabrica hârtia manual` [i este “de hârtie” pentru c` este o incursiune \n istoria hårtiei [i un loc unde se prezint` pas cu pas drumul de la past` la foaia de hårtie imprimat` sau legat` sub forma unei c`r]i. Moara de hårtie este un loc rupt de lumea contemporan`, visul a doi tineri antreprenori bucure[teni, Dana [i Ion Georgescu, devenit realitate la doi ani de cånd le-a venit ideea de a porni \n aceast` aventur`. Inspira]i de dou` cursuri f`cute \n 2009, \n afara joburilor, unul de fotografie [i unul de leg`torie de carte, [i apoi de un curs de hårtie manual` la Muzeul }`ranu-
20
Biz
lui Romån, au \nceput s` caute informa]ii despre istoria hårtiei [i a c`r]ilor. De la adunarea de informa]ii, simultan cu achizi]ionarea primelor echipamente de tipografie, pån` la \nfiin]area unui atelier de hårtie nu au fost decåt cå]iva pa[i. Ini]ial au \nchiriat un spa]iu \n Bucure[ti, \n locul unei foste ]es`torii, \ns` [i-au dat repede seama c` nu era ceea ce le trebuia pentru ce aveau \n plan. Au c`utat \n \mprejurimile Bucure[tiului [i locul care s-a dovedit ideal din toate punctele de vedere s-a dovedit a fi comuna Comana, din delta Neajlovului. Cu un credit de nevoi personale luat de la banc` [i bani \mprumuta]i de la prieteni [i familie au cump`rat un teren [i au construit de la zero ceea ce acum este atelierul-muzeu Moara de hårtie. Investi]ia ini]ial` \n teren, construc]ie [i echipamente s-a ridicat la aproximativ 130.000 de euro, \ns` ulterior, pe parcursul a doi ani, prin atragerea de finan]`ri prin proiectele pe care le-au dezvoltat, investi]ia s-a ridicat la aproximativ 180.000 de euro. |n doi ani de la deschidere, au trecut deja pragul morii peste 5.000 de copii, iar pentru unii dintre ei vizita a fost, dup` cum chiar ei au scris \n Cartea morii, cea mai frumoas` zi din via]a lor. Vizitele care constau \n ateliere de lucru pot fi organizate de gr`dini]e [i [coli sau la ini]iativa p`rin]ilor care doresc ca [i copiii lor s` intre \n contact cu
FOTOGRAFII: VALI MIREA
Mai \n joac`, mai \n serios, doi antreprenori bucure[teni reu[esc s` se \ndep`rteze de agita]ia contemporaneit`]ii. Au creat un univers compus din \ntåmpl`ri simple, \n jurul Morii de hårtie din Comana, locul rupt de lume unde zi de zi au r`gaz s` experimenteze, s` creeze [i s`-i bucure pe cei care le trec pragul. DE LOREDANA S~NDULESCU
Dana [i Ion Georgescu, fondatori Moara de hårtie
me[te[ugul confec]ion`rii de hârtie, leg`toria de carte [i tiparul \nalt. Acestea reprezint` cam 90% din activitatea de zi cu zi a morii, \n restul timpului \n moar` se desf`[oar` diverse activit`]i legate de confec]ionarea de felicit`ri, invita]ii, albume foto, agende, jurnale, c`r]i de vizit`, obiecte din hårtie, toate lucrate manual. |n paralel cu aceste activit`]i, cei doi fondatori ai Morii de hårtie dezvolt` [i proiecte complementare, printre care o minitipografie digital` care promoveaz` tip`ritura pe hårtie reciclat`, cu sprijin de la agen]ia pentru IMM-uri, [i un proiect pentru \ncurajarea sustenabilit`]ii economice \n Comana, prin intermediul Funda]iei PACT, o organiza]ie neguvernamental` [i nonprofit activ` \n domeniile dezvolt`rii comunitare [i economiei sociale, \n mediul rural [i mic urban din sudul României, care pån` \n prezent a lucrat \n 118 comunit`]i unde a instruit [i a oferit consultan]` [i finan]are pentru 109 proiecte cu suma total` de peste 460.000 de lei. Proiectul de sustenabilitate, finan]at prin programul PACT pentru comunitate, presupune dezoltarea pe lång` moar` a unei afaceri de reciclare a hârtiei. Practic, urmeaz` s` fie realizate brichete din hârtie [i resturi vegetale, ca alternativ` la combustibilii solizi, mai pu]in prieteno[i cu mediul, care se folosesc \n zonele rurale de la noi (lemn, c`rbuni, rumegu[ [i paie). Afacerea social` propus` de Moara de hårtie va crea cel pu]in dou` locuri de munc` \n comunitate, din rândul tinerilor [omeri. |n plus, 25% din brichetele produse vor fi donate \n sprijinul comunit`]ii. Un alt proiect drag celor doi antreprenori de la moar` este Artizånele, o poveste care aduce \n prezent motive populare romåne[ti, le reinterpreteaz` [i le tip`re[te pe hârtie reciclat`. Deocamdat`, activit`]ile derulate prin intermediul Morii nu [i-au atins nici pe departe poten]ialul, sunt abia la 20-30% din capacitate. Idei sunt multe, la fel sunt [i proiectele. Mare este [i entuziasmul celor doi antreprenori, care nu [i-au propus neap`rat s` schimbe lumea, ci doar s` demonstreze c` lucrurile bune, oricåt de mici ar p`rea, aduc schimb`ri. Spre mai bine. Biz Biz
21