Studiu organizatii comunitare

s tudiu asupr a profilului Ĺ&#x;i rolului organiz aĹŁ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaĹŁ iei Pac t

Studiu asupra profilului şi rolului organizaţiilor comunitare dezvoltate prin programele Fundaţiei Pact Răzvan Sebastian Stan Mai 2008

Cuprins 1. INTRODUCERE

7

1.1 Metodologia de cercetare

7

PROFILUL ORGANIZAŢIILOR COMUNITARE 2.1 Ce sunt organizaţiile comunitare? Definire, rol şi limite 2.2 Scurtă descriere a programelor Fundaţiei PACT 2.3 Profilul general al organizaţiilor comunitare dezvoltate

9 9 12

prin programele Fundaţiei PACT

14

FACTORI DE SUCCES ŞI ASPECTE PROBLEMATICE PRIVIND FUNCŢIONAREA ORGANIZAŢIILOR COMUNITARE SPRIJINITE PRIN PROGRAMELE CURENTE ALE FUNDAŢIEI PACT 3.1 Programul „Învăţare, Participare, Încredere” (CBO3)

21 21

3.2 Programul ‘Participare şi Putere de Acţiune’ (TRUST)

23

4 STUDII DE CAZ: 4.1 Organizaţia comunitară Humanity Rom 4.2 Grupul de iniţiativă Mişcarea este Viaţa

26 26 32

4.3 Organizaţia comunitară Rudezis

36

4.4 Grupul de iniţiativă Bârca

42

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 5.1 Concluzii privind rolul organizaţiilor comunitare 5.2 Concluzii privind avantajele şi riscurile relaţiilor de mentorat dezvoltate în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune” (TRUST)

46 46

5.3 Recomandări

48

BIBLIOGRAFIE

54

2

3

5

6

48

1

Introducere

Scopul acestui studiu îl constituie identificarea rolului pe care îl joacă organizaţiile comunitare dezvoltate prin proiectele Fundaţiei PACT. Obiectivele specifice constau în elaborarea unui profil al acestor organizaţii, în explorarea punctelor tari şi slabe ale lor şi în elaborarea unui set de concluzii şi recomandări în baza diagnozei pentru o mai bună funcţionalitate a organizaţiilor comunitare şi pentru creşterea eficacităţii programelor Fundaţiei PACT.

1.1 Metodologia de cercetare Dată fiind complexitatea programelor PACT şi gradul de eterogenitate a organizaţiilor susţinute prin acestea, metodologia studiului a favorizat o abordare calitativă şi a inclus o gamă variată de metode şi surse de date. Totodată, ţinând cont de cadrul temporal al cercetării a avut loc o eşantionare şi delimitare a studiului. Într-o primă etapă a avut loc o analiză de conţinut a documentelor Fundaţiei Pact privind proiectele implementate de organizaţii şi grupuri de iniţiativă – cereri de finanţare, rapoarte narative, rapoarte de vizită de consultanţă - cu accent asupra programelor curente. În paralel au avut loc interviuri în profunzime cu coordonatorii programelor Fundaţiei Pact cu scopul de a clarifica instrumentele conceptuale cu care fundaţia operează în practică, de a explora viziunea membrilor PACT privind aspectele pozitive şi problematice întâlnite în dezvoltarea organizaţiilor comunitare, precum şi strategiile avute în vedere pentru asigurarea sustenabilităţii acestora. Pe baza acestei prime etape a studiului a fost elaborat un profil general al organizaţiilor dezvoltate prin proiectele în curs şi au fost selectate patru organizaţii comunitare pentru studii de caz în profunzime.

A doua etapă a studiului a constat în planificarea şi realizarea cercetării de teren şi a studiilor de caz. În selecţia organizaţiilor şi a grupurilor de iniţiativă pentru studiile de caz s-a ţinut cont de dinamica programului „Participare şi Putere de Acţiune” precum şi de specificitatea internă şi gradul de varietate a acestor organizaţii (structura internă, tip de beneficiari, rol în comunitate, istoric de dezvoltare organizaţională). Informări consultative cu echipa extinsă a Fundaţiei Pact şi obţinerea de clarificări din experienţa practică a membrilor acesteia au fost utile în acestă etapă, complementar analizei de conţinut a documentelor fundaţiei. În urma analizei au fost selectate două organizaţii mentor – Humanity Rom şi Rudezis, respectiv două organizaţii mentorate de acestea – Grupul de iniţiativă Mişcarea este Viaţă şi Grupul de Iniţiativă Bârca.

Metodologia pentru elaborarea studiilor de caz a urmărit analiza unor surse diverse de date

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

şi explorarea perspectivelor diferiţilor actori sociali situaţi la nivelul organizaţiilor studiate şi a comunităţilor de apartenenţă. Principala metodă a fost interviul în profunzime de tip semi-structurat. Interviurile au favorizat atât o abordare narativă – necesară unui studiu de tip exploratoriu – cât şi o perspectivă structurală centrată pe aspectele de relevanţă ale studiului. În total au fost realizate 14 interviuri în profunzime. Interviurile au fost conduse în principal cu lideri ai organizaţiilor comunitare selectate, cu alţi membri activi şi cu beneficiari ai principalelor proiecte derulate de acestea. Complementar au fost realizate interviuri cu autorităţile locale, acestea având deseori cadre de referinţă şi perspective diferite asupra dezvoltării comunitare şi asupra organizaţiilor în cauză. Pentru o imagine completă privind spaţiul de acţiune al organizaţiilor au fost analizate date statistice privind profilul socio-demografic şi economic al localităţilor de apartenenţă obtinuţe de la Direcţiile Judeţene de Statisică şi Consiliile Locale.

O a treia metodă, de tip calitativ, a fost observaţia şi fotografia. Prin această metodă au fost surprinse elemente privind rezultatele şi stadiile proiectelor implementate de organizaţii.

Studiul este structurat pe mai multe secţiuni. O primă parte descrie profilul general al organizaţiilor comunitare dezvoltate prin programele Fundaţiei (specific, structură, rol) precum şi aspecte de diagnoză a funcţionalităţii acestora identificate în documente de evaluare (vizite de consultanţă şi rapoarte narative). O a doua secţiune mai extinsă conţine studiile de caz în profunzime precum şi principalele concluzii ale cercetării de teren. În final sunt expuse concluzii privind funcţionarea programului „Participare şi Putere de Acţiune” precum şi un set structurat de recomandări pentru eficientizarea functionalităţii programelor şi a rolului organizaţiilor comunitare susţinute de Fundaţia PACT.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

2

Profilul organizaţiilor comunitare 2.1 Ce sunt organizaţiile comunitare? Definire, rol şi limite

2.1.1 Definirea şi caracteristicile organizaţiilor comunitare Organizaţiile comunitare (engl. ‘community based organizations’) pot fi definite ca asociaţii voluntare ale membrilor unei comunităţi care reflectă interesele unui segment extins al populaţiei de referinţă. Acestea sunt organizaţii mici şi informale localizate în cadrul comunităţii pe care o deservesc şi sunt conduse de către rezidenţi. Ele operează pe bază voluntară, se bazează pe participarea membrilor şi tind să ducă lipsa unei structuri sau strategii formale (Yachkaschi, 2005, p. 2). Organizaţiile comunitare susţin transformări socio-economice în comunităţile de apartenenţă în virtutea rolului lor de generare a unui proces de decizie participativ şi incluziv şi de mobilizare a membrilor comunităţii (Opare, 2007, p. 252).

Referindu-se la o tipologie a organizaţiilor locale (local organizations) – concept care desemnează o arie mai extinsă de organizaţii voluntare active în procesul de dezvoltare locală – Esman şi Uphoff (1984) identifică 3 categorii: a)„Organizaţiile de de dezvoltare locală”. Acestea sunt bazate pe proximitate spaţială şi reunesc oameni din aceeaşi comunitate sau regiune în scopul dezvoltării acesteia prin adunarea de fonduri, auto-ajutorare sau lobby. Scopurile organizaţiilor din acest subtip sunt multifuncţionale, variind de la cele educaţionale la reabilitări ale bisericilor şi drumurilor. b) „Cooperativele”. Sunt organizaţii cu un grad mare de varietate, trăsătura lor definitorie fiind atragerea de resurse economice de către membrii acestora (de ex cooperativele de credit). c) „Asociaţiile de interese”. Ceea ce defineşte acest tip de organizaţii nu sunt graniţele geografice sau atragerea de resurse economice ci anumite trăsături şi interese comune ale membrilor. Exemple pentru astfel de asociaţii care promovează interese comune sunt asociaţiile pentru sănătate sau grupurile părinţi-profesori.

Această clasificare are mai curând un rol analitic, de surprindere a unor „tipuri ideale” (Weber), în comunităţi existând o mai mare varietate fenomenologică a organizaţiilor. De interes pentru activitatea Fundaţiei PACT sunt în special „organizaţiile de dezvoltare locală” bazate pe proximitate şi „asociaţiile de interese”.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

2.1.2 Avantajele şi rolul organizaţiilor comunitare (CBOs) Rolul şi contribuţiile organizaţiilor studiate (CBOs) în procesul de dezvoltare comunitară rezultă din caracteristicile structurale şi din dinamica acestora. În primul rând, dată fiind rezidenţa membrilor în comunităţile de referinţă aceştia sunt foarte conştienţi de necesităţile locale şi pot răspunde mai eficient, flexibil şi rapid la acestea decât alte organizaţii neguvernamentale sau instituţii guvernamentale. Aceşti membrii posedă o largă experienţă şi o cunoaştere practică intimă a comunităţilor de apartenenţă (Esman şi Uphoff, 1984, p. 26). Organizaţiile comunitare sau locale au aşadar „cel mai bun potenţial pentru a implementa iniţiativele de dezvoltare participativă ce corespund nevoilor locale autentice” (Owens, în Opare, 2007, p. 256). În al doilea rând, organizaţiile comunitare oferă importante oportunităţi de mobilizare a resurselor interne şi externe comunităţii. Pe de o parte, ele permit membrilor comunităţii să îşi mobilizeze priceperile, talentele şi timpul pentru binele comun (Opare,2007, p. 251). Pe de altă parte, gradul de succes implică atât capacitatea acestor organizaţii de mobilizare a resurselor locale cât şi atragerea de resurse externe. Mai mult, specificul mobilizării de resurse constă nu doar în simpla canalizare a acestora prin intermediul organizaţiilor ci şi în generarea de resurse ca efect al activităţilor şi eforturilor proprii de dezvoltare a organizaţiilor (Esman şi Uphoff, 1984, pp. 76-77). În al treilea rând, organizaţiile comunitare au un puternic efect transformativ asupra membrilor acestora. Astfel, după cum mentionează autorii Caltecott şi Lutz, „membrii comunităţilor [rurale] pot deveni mai bine organizaţi, mai educaţi, mai conştienţi de realităţile economice şi ecologice, şi mai asertivi în protejarea propriilor interese”(În Opare, 2007, p. 254). Legat de acest rol mai general al organizaţiilor comunitare, una dintre cele mai importante contribuţii ale acestora este faptul că oferă căi de organizare, exprimare şi participare pentru categoriile comunitare cele mai dezavantajate (Gaventa, în Opare, 2007 p. 253). O consecinţă a acestui fapt este coagularea unui sentiment de solidaritate socială şi reducerea stării de dependenţă socioeconomică a acestor categorii. O a doua consecinţă constă în posibilitatea acestor organizaţii de a dezvolta capacitatea oamenilor simpli pentru a face cereri credibile către autorităţile locale sau către alţi actori ce controlează resurse (Esman şi Uphoff, 1984, p. 27). În al patrulea rând, relativ la dinamica relaţiilor intracomunitare, organizaţiile comunitare pot să echilibreze relaţiile de putere şi accesul la resurse în special în comunităţile unde elita locală deţine un monopol asupra controlului resurselor şi tinde să domine procesele decizionale comunitare (Opare, 2007, p. 254). Ele permit astfel un control asupra birocraţiei locale şi reprezentarea intereselor membrilor comunităţii. În final, o contribuţie importantă a organizaţiilor comunitare constă în rolul pe care aceste organizaţii îl pot juca pentru medierea altor iniţiative şi resurse de dezvoltare locală. Calitatea şi impactul serviciilor publice ale agenţiilor gurvernamentale de dezvoltare pot fi facilitate şi îmbogăţite de o informare mai precisă şi reprezentativă – oferită de organizaţiile comunitare - cu privire la necesităţile, capacităţile şi priorităţile actorilor locali precum şi de către furnizarea

10

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

unui feedback adecvat asupra efectelor acestor iniţiative. Spus în alte cuvinte, dat fiind gradul ridicat de variabilitate socială şi naturală, în special în zonele rurale, există o mare nevoie de adaptare a programelor în funcţie de condiţiile specifice locale pentru o folosire eficientă a resurselor. În plus, cooperarea cu actorii locali prin intermediul organizaţiilor comunitare în cadrul unor programe care implică transformări şi inovaţii socio-economice creşte şansele de acceptare şi sustenabilitate a acestor schimbări. (Esman şi Uphoff, 1984, pp. 24-26) Cu privire la proiectele finanţate extern, organizaţiile comunitare sunt optim localizate pentru a oferii suportul instiţutional necesar iniţiativelor de dezvoltare locală cu durată limitată şi cu obiective specifice care cer o mobilizare locală semnificativă (Opare, 2007, p. 253) Din punct de vedere al rezultatelor şi contribuţiilor organizaţiilor comunitare, acestea sunt sintetizate de Esman şi Uphoff (1984) în felul următor: a) beneficii economice – cum este creşterea eficienţei producţiei agricole şi nonagricole; b) beneficii sociale – cum sunt cele de educaţie, sănătate şi transport; c) efecte de echitate – prin creşterea acesului la servicii şi resurse a celor dezavantajaţi; d) reducerea discriminării grupurilor sociale dezavantajate; e) creşterea participării în procesul de decizie la nivel comunitar şi/sau guvernamental.

2.1.3 Limite şi riscuri în dezvoltarea şi funcţionarea organizaţiilor comunitare Caracterul informal al organizaţiilor comunitare, compoziţia şi caracteristicile membrilor precum şi natura relaţiilor sociale la nivel intra-comunitar sunt factori care pot aduce o serie de limitări şi riscuri în funcţionarea acestor organizaţii. Programele de training şi consultanţă care au în vedere aceste riscuri pot contribui la reducerea şi chiar pre-întâmpinarea acestora.

O primă limită întâlnită în cazul organizaţiilor comunitare constă în absenţa personalului profesionalizat. În mod uzual, şi mai ales în mediul rural, organizaţiile nu angajează personal specializat pentru derularea activităţilor fapt ce reduce gama acţiunilor ce pot fi realizate.

O caracteristică esenţială a acestui tip de organizaţii rămâne implicarea voluntarilor pentru delegarea responsabilităţilor şi implementarea activităţilor.

Gradul redus de specializare şi profesionalizare a membrilor poate afecta nu doar derularea propriu-zisă a activităţilor, ci şi conducerea şi dezvoltarea internă a acestor organizaţii. Abilităţile de conducere, organizaţionale şi tehnice sunt deseori reduse în cazul membrilor din categoriile dezavantajate datorită nivelelor scăzute de educaţie şi a lipsei de experienţă în cadrul altor asociaţii (Esman şi Uphoff, 1984, p. 196). Dat fiind caracterul informal al acestor organizaţii – în special în primele etape de dezvoltare – se remarcă lipsa unor structuri sau strategii formale (Yachkaschi, 2005, p. 2) precum şi a unor structuri administrative şi proceduri decizionale clare (Opare, 2007, p. 260). La aceste limitări se adaugă deseori absenţa unui statut legal înregistrat.

Toate aceste limitări pot face dificilă colaborarea şi parteneriatul cu alţi actori instituţionali din domeniul dezvoltării precum donatorii şi autorităţile locale (Yachkaschi, 2005, p. 2).

11

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

Un alt set de limitări ţine de resursele materiale disponibile şi accesibile în cadrul organizaţiilor comunitare. Astfel venitul şi resursele materiale la nivelul organizaţiilor şi membrilor acestora tind să fie reduse, fapt ce limitează, totodată, gama de activităţi ce pot fi realizate. Se remarcă, mai ales la începutul dezvoltării instituţionale şi o lipsă de priceperi necesare mobilizării de resurse pentru dezvoltare la nivel local (Owens, în Opare, 2007, p. 255).

O altă limitare funcţională a organizaţiilor comunitare menţionată în literatura de specialitate constă în prezenţa unor legături slabe cu organizaţiile de dezvoltare din exterior (inclusiv programele naţionale), cu excepţia situaţiilor în care cele din urmă sunt deja implicate în comunităţile respective. Mai mult, efectele activităţilor şi serviciilor oferite de organizaţiile comunitare se limitează în mod frecvent la raza localităţilor de apartenenţă (Opare, 2007, pp.

254-259).

Cu privire la riscurile care pot fi întâlnite în dezvoltarea şi funcţionarea organizaţiilor comunitare, o incursiune interesantă legată de poziţionarea organizaţiilor şi a membrilor acestora în dinamica relaţiilor de putere de la nivel intra-comunitar şi intra-organizaţional este oferită de Esman şi Uphoff (1984). Astfel, organizaţiile comunitare nu pot fi considerate neutre politic. Ele au potenţialul de a se alia sau de a se opune grupărilor/partidelor politice şi au capacitatea de a solicita resurse sau suport politic.

La nivelul dinamicii interne a organizaţiilor, acestea pot fi scene pentru competiţia internă între membri şi grupuri de membri. Clivajele sociale şi lipsa de încredere – bazate pe diferenţe precum cele etnice, de rudenie sau politice – pot submina capacitatea membrilor de a colabora. De altfel, după cum susţine Yachkaschi (2005), anumite dinamici de relaţii interpersonale şi modele mentale pot fi mult mai inhibitoare şi mai disfuncţionale decât lipsa de priceperi. Astfel, se remarcă riscul folosirii organizaţiilor de către unii membrii în scopul obţinerii de beneficii personale care intră în contradicţie cu interesele colective ale tuturor membrilor. Este vorba de folosirea resurselor în scop personal sau pentru propriile reţele de rude sau prieteni.

La nivel intra-comunitar există riscul unei oponenţe active a elitelor locale care pot percepe organizaţiile comunitare ca posibili oponenţi în accesul la resurse şi capital politic dar şi riscul unei oponenţe pasive – prin neparticipare – a cetăţenilor dezavantajaţi care depind frecvent de sprijinul elitelor locale oficiale. Organizaţiile comunitare pot fi totodată ţinte ale actorilor externi ai organizaţiei pentru folosirea lor în scopul obţinerii de avantaje politice.

2.2 Scurtă descriere a programelor Fundaţiei PACT Având drept scop explorarea rolului pe care îl joacă organizaţiile comunitare dezvoltate de Fundaţia PACT, acest studiu se bazează pe analiza rezultatelor a două linii de program, respectiv

12

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

„Învăţare, Participare, Încredere” – Programul de dezvoltare a organizaţiilor comunitare (CBO) şi „Participare şi Putere de Acţiune” – Dezvoltarea capacităţii grupurilor marginalizate prin participare (TRUST).1 Programul „Învăţare, Participare, Încredere” are drept scop întărirea capacităţii de acţiune a grupurilor marginalizate şi dezavantajate din sudul României. În mod specific programul urmăreşte dezvoltarea de organizaţii comunitare care să reprezinte şi să susţină interesele grupurilor devaforizate din localităţile de apartenenţă, generarea de oportunităţi pentru incluziune, acţiune comunitară şi participare, realizarea de parteneriate intra şi extra locale cu instituţii şi actori relevanţi pentru procesul dezvoltării comunitare, întărirea capacităţii organizaţionale a Fundaţiei PACT.2 Programul „Participare şi Putere de Actţiune” păstrează filosofia de acţiune participativă a primului program aducând ca dimensiune inovativă dezvoltarea capacităţii de facilitare a organizaţiilor deja create, prin sprijinirea dezvoltării de către acestea a unor noi organizaţii comunitare. În mod specific obiectivele programului constau în întărirea capacitătii a şapte organizaţii dezvoltate prin prima linie de program de replicare a modelului lor de dezvoltare în comunităţile învecinate din sudul României, întărirea capacităţii celor 14 organizaţii comunitare nou create de a reprezenta şi susţine interesele grupurilor dezavantajate din comunităţile acestora, dezvoltarea de noi oportunităţi şi spaţii de acţiune prin crearea de colaborări şi parteneriate cu instituţiile intra şi extra-locale, în vederea acţiunii comunitare şi regionale precum şi modelarea, respectiv promovarea unei abordări participative de dezvolare a organizaţiilor societăţii civile pentru practicienii şi studenţii din domeniul dezvoltării comunitare.3 Cel de-al al treilea proiect curent al fundaţiei – „Proiectul de dezvoltare a afacerilor comunitare” – constituie o nouă iniţiativă prin care se urmăreşte dezvoltarea socio-economică a comunităţilor dezavantajate prin susţinerea formării şi dezvoltării a şase afaceri comunitare şi prin promovarea conceptului de economie socială.

1.

2.

3.

13

‘CBO’ şi ‘TRUST’ reprezintă acronimele utilizate în practică de Fundaţia Pact pentru referirea la cele două linii de programe. Aceste acronime vor fi utilizate şi în cadrul acestui studiu.

PACT Foundation. Developing Community-based Organizations în Romania. “Learning, Participation, Trust” Programme. Project Proposal, May 2006.

PACT Foundation. Empowering through Participation. Project Proposal, May 2006.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

2.3 Profilul general al organizaţiilor comunitare dezvoltate 3.3

3.3.1

Profilul general al organizaĠiilor comunitare dezvoltate prin programele FundaĠiei PACT

prin programele Fundaţiei PACT

2.3.1 Profilul organizaţiilor comunitare în funcţie de mediul de provenienţă şi de statutul lor juridic

Profilul organizaĠiilor comunitare în funcĠie de mediul de provenienĠă úi de statutul lor juridic

Profilul organizatiilor comunitare in functie de mediul de provenienta 14 12 10 8 6 4 2 0

CBO1

CBO2

CBO3

Rural

TRUST

Urban

Sursa: FundaĠia PACT. Cereri de finanĠare & Descrieri organizaĠii

Sursa: Fundaţia PACT. Cereri de finanţare & Descrieri organizaţii Din analiza documentelor de proiect a organizaĠiilor dezvoltate prin programele FundaĠiei PACT reiese o dinamică diferenĠiată a acestora în funcĠie de mediul lor de provenienĠă úi de acĠiune. Astfel, în cazul ultimei

Din analiza documentelor de proiect a organizaţiilor dezvoltate prin programele Fundaţiei PACT reiese o dinamică diferenţiată a acestora în funcţie de mediul lor de provenienţă şi organizaĠiilor (grupurilor de iniĠiativă) din mediul urban (7 organizaĠii din 11 rămase în program). Aceste demai acţiune. în cazul ultimei decât rundecomunităĠi de aplicaţii programului Participare, organizaĠii reprezintă curândAstfel, comunităĠi de interese de aproximitate, cum„Învăţare, este deseori Încredere”, se remarcă o pondere ridicată a organizaţiilor (grupurilor de iniţiativă) cazul organizaĠiilor din mediul rural. Prin metodologia sa úi conceptul agreat în practica „dezvoltării din mediul urban (7este organizaţii dinpregătită 11 rămase în program).

Aceste rural organizaţii reprezintă comunitare”, FundaĠia PACT în prezent mai curând pentru modelul de dezvoltare bazatmai pe curând proximitate úi pe recursul la tehnici specifice decât de selectare a grupurilor Ġintă, de indentificare prioritizare comunităţi de interese comunităţi de proximitate, cum este úi deseori cazula organizaţiilor nevoilor úi de implicare participativă beneficiarilor.

Orientarea organizaĠii din în mediul urban necesită o comunitare”, din mediul rural.a Prin metodologia sa şi către conceptul agreat practica „dezvoltării transformare úi adaptare a metodologiei pentrumai trăsăturile organizaĠii Fundaţia PACT esteprogramelor în prezentPACT pregătită curândspecifice pentru acestor modelul rural decum dezvoltare bazat ar fi: absenĠa sau gradul redus de proximitate spaĠială a membrilor úi beneficiarilor precum úi gradul ridicat de pe proximitate şi pe recursul la tehnici specifice de selectare a grupurilor ţintă, de indentificare fluctuaĠie a membrilor organizaĠiei. şi prioritizare a nevoilor şi de implicare participativă a beneficiarilor. Orientarea către organizaţii din mediul urban necesită o transformare şi adaptare a metodologiei programelor Pe lângă aceste aspect, cele mai multe dintre organizaĠiile din mediul urban sunt situate în incintele unor PACT pentru trăsăturile specifice acestor organizaţii cum ar fi: absenţa sau gradul redus de instituĠii educaĠionale (úcoli úi grădiniĠe). Acest fapt duce la un risc crescut de lipsă de autonomie a proximitate spaţială a membrilor şi beneficiarilor precum gradul ridicat de fluctuaţie a organizaĠiilor úi grupurilor comunitare úi face dificilă construirea unei identităĠi de sine şistătătoarea organizaĠiilor membrilor organizaţiei. în cauză, fapt de altfel semnalat úi de către consultanĠi (vezi următoarea secĠiune a studiului). Strategii runde de aplicaĠii a programului „ÎnvăĠare, Participare, Încredere”, se remarcă o pondere ridicată a

Pe lângă aceste aspect, cele mai multe dintre organizaţiile dinsporire mediul urban sunt specifice de clarificare a identităĠii, misiunii úi viziunii organizaĠiei, pe de o parte, úi de a gradului de situate 3

în incintele unor instituţii educaţionale (şcoli şi grădiniţe). Acest fapt duce la un risc crescut de lipsăthrough de autonomie organizaţiilor şi grupurilor comunitare şi face dificilă construirea PACT Foundation. Empowering Participation.a Project Proposal, May 2006. unei identităţi de sine stătătoarea organizaţiilor în cauză, fapt de altfel semnalat şi de către 8 14

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

consultanţi (vezi următoarea secţiune a studiului). Strategii specifice de clarificare a identităţii, misiunii şi viziunii organizaţiei, pe de o parte, şi de sporire a gradului de autonomie (logistică şi decizională) faţă de instituţia gazdă, pe de altă parte, sunt necesare în programele PACT în situaţia în care se doreşte în continuare dezvoltarea segmentului de organizaţii comunitare în mediul urban.

Remarcabil este însă raportul inversat al distribuţiei organizaţiilor în cazul programului „Participare şi Putere de Acţiune”. Astfel, din 13 organizaţii mentorate rămase în program, un număr de 12 sunt situate în mediu rural. Desigur este vorba şi de efectul procedurii de selecţie şi al criteriului proximităţii spaţiale avut în vedere de organizaţiile mentor. Situarea organizaţiilor mentorate în mediu rural şi în apropierea comunităţilor organizaţiilor mentor prezintă o serie de avantaje care pot contribui la succesul şi sustenabilitatea acestui program. Este vorba de o dinamică propice dezvoltării relaţiilor socio-umane bazată pe schimburi, vizite şi comunicări frecvente între cele două tipuri de organizaţii.

Profilul organizatiilor comunitare in functie de statutul juridic 14 12 10 8 6 4 2 0

CBO1

CBO2

grup informal

CBO3

TRUST

organizatie inregistrata

Sursa: Fundaţia PACT. Cereri de finanţare & Descrieri organizaţii Un alt aspect interesant îl constituie statutul juridic al organizaţiilor sprijinite prin programele Fundaţiei PACT. Se remarcă predominanţa grupurilor informale în raport cu asociaţiile înregistrate în cazul ambelor programe curente. În cadrul liniei de program CBO3, 8 din 11 organizaţii sunt grupuri informale de inţiativă. Pentru programul „Participare şi putere de acţiune” - dintr-un total de 13 organizaţii, 12 sunt grupuri informale. Această distribuţie prezintă avantaje precum şi posibile riscuri. Este remarcabil aportul programelor în ce priveşte crearea de organizaţii noi, de la zero, pornind cu un grup de iniţiativă. Această metodologie este relevantă pentru dezvoltarea societăţii civile în zonele în care acest segment este redus în raport cu cerinţele sociale. Tototadă se ridică riscuri majore legate de sustenabilitatea acestor organizaţii nou create după terminarea calendarului celor două programe. Întâlniri de facilitare 15

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

cu echipele active ale organizaţiilor sunt recomandabile pentru clarificarea motivaţiilor acestora, a planurilor şi paşilor pentru dobândirea unui statut juridic şi a creşterii capacităţii de autonomie, cu precădere cu privire la logistică şi resurse.

2.3.2 Profilul membrilor organizaţiilor comunitare CBO1 - profilul membrilor (initiatori)

CBO2 - profilul membrilor (initiatori)

29%

33% 44%

47%

6%

6%

12%

11%

6%

cadre didactice personal medical alti membrii ai comunitatii

membrii institutii bisericesti tineri

cadre didactice tineri alti membrii ai comunitatii

CBO3 - profilul membrilor (initiatori)

6%

personal medical parinti

TRUST - profilul membrilor (initiatori)

9% 18%

46%

18%

cadre didactice personal medical alti membrii ai comunitatii

31%

54% 9%

15%

membrii institutii bisericesti parinti

cadre didactice

membrii institutii bisericesti

alti membrii ai comunitatii

Sursa: Fundaţia PACT. Cereri de finanţare & Rapoarte narative & Descrieri organizaţii O altă dimensiune a profilului organizaţiilor comunitare sprijinite de PACT o constituie componenţa membrilor acestor organizaţii. Analiza surprinde în special distribuţia membrilor iniţiatori ai organizaţiilor. Atât în cazul celor 3 runde alte programului „Învatare, Participare, Încredere”, cât şi în cazul programului „Participare şi Putere de Acţiune” se observă o serie de tendinţe. Evidentă este predominanţa cadrelor didactice (în special profesori şi educatoare) în iniţierea organizaţiilor şi coordonarea activităţilor proiectelor. Aceasta se întâmplă în cazul a aproximativ 50% din organizaţiile selectate prin fiecare din cele două linii de program şi pentru diferitele runde de aplicaţii. Grosso modo predomină membrii iniţiatori cu un nivel înalt de calificare profesională (cadre didactice, personal medical şi membri ai instituţiilor bisericeşti).

Această predominantă este explicabilă prin accesul mai facil la informaţie a acestor persoane şi prin capacitatea de a întelege mai uşor regulile şi conceptele necesare realizării propunerilor de finanţare precum şi a elementelor de metodologie proprii dezvoltării activităţilor din

16

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

cadrul acestor proiecte. Ei sunt mai familiarizaţi cu informaţia scrisă si pot învăţa mai uşor metodologiile de raportare si comunicare cu finanţatorii. Este de remarcat faptul că şi în cazul organizaţiilor mentorate în programul TRUST, unde recrutarea a fost realizată de către organizaţii deja create, ponderea cadrelor didactice rămâne ridicată. Predominanţa membrilor activi cu un nivel ridicat de calificare profesională poate aduce însă şi o serie de distorsiuni în raport cu filosofia comunitar-participativă a programelor Fundaţiei PACT. Astfel, există riscul ca acel capital de relaţii, imagine şi statut câştigat prin dezvoltarea organizaţiilor comunitare şi coordonarea proiectelor acestora să fie treptat transformat în capital politic odată cu scăderea dimensiunii participative a segmentelor de populaţie dezavantajată educaţional şi social. Un al doilea risc existent în cazul organizaţiilor înfiinţate în cadrul instituţiilor unde membrii iniţiatori activează – cum sunt instituţiile de învăţământ şi cele bisericeşti - este legat de posibilitatea „camuflării” instituţionale a identităţii organizaţiei sau chiar a utilizării modului de lucru participativ a acesteia în beneficiul instituţiei gazdă şi nu în cel al comunităţii mai largi.

Diversificarea canalelor şi modalităţilor de recrutare a reprezentanţilor organizaţiilor comunitare precum şi utilizarea unui sistem de punctaj favorizant selecţiei membrilor iniţiatori care provin din segmente sociale defavorizate şi care nu ocupă poziţii instituţionale, reprezintă recomandări pentru reducerea acestor distorsiuni şi pentru asigurarea unei mai bune concordanţe cu obiectivul de mobilizare participativă promovat de Fundaţia PACT. În mod specific se pot identifica segmente de populaţie defavorizată – cum sunt de exemplu persoanele sărace şi bătrânii - şi pot fi proiectate strategii focalizate de informare şi recrutare a unor lideri pentru aceste categorii.

2.3.3 Profilul beneficiarilor organizaţiilor comunitare CBO1 - profilul beneficiarilor

CBO2 - profilul beneficiarilor

6%

22%

12% 6%

28%

35%

6%

38%

47%

copii cu dizabilitati

alti copii

elevi si alti tineri

membrii comunitatii

copii cu dizabilitati femei

CBO3 - profilul beneficiarilor

9%

9%

alti copii membrii comunitatii

elevi si alti tineri

TRUST - profilul beneficiarilor

18%

23%

31%

18% 8% 38%

46%

copii cu dizabilitati

alti copii

elevi si alti tineri

femei

membrii comunitatii

alti copii

elevi si alti tineri

batrani

membrii comunitatii

Sursa: Fundaţia PACT. Cereri de finanţare & Rapoarte narative & Descrieri organizaţii

După structura beneficiarilor proiectelor implementate de organizaţiile comunitare cu sprijinul logistic, de training şi financiar al echipei Fundaţiei PACT (anterior ARDC şi programul ALLAVIDA), principalele categorii vizate sunt copiii şi tinerii. Din totalul proiectelor implementate de către organizaţiile participante în diferitele runde de programe şi aplicaţii, cele care au ca grup ţintă copiii şi tinerii reprezintă 65% (CBO1), 72% (CBO2), 82% (CBO3) şi 61% în cazul programului „Participare şi Putere de Acţiune” (TRUST). Ca procent din totalul proiectelor, proiectele care vizează în mod specific copiii cu dizabilităţi reprezintă 35% (CBO1), 6% (CBO2) şi 18% (CBO3). Proiectele care au ca grup ţintă toţi membrii comunităţii locale (de ex. cele de mică infrastructură) reprezintă ponderile: 12% (CBO1), 22%(CBO2), 9%(CBO3) şi 31% (TRUST). Ponderea mare a organizaţiilor care au dezvoltat şi dezvoltă proiecte pentru tineri şi copii corelează cu ponderea ridicată a cadrelor didactice ca membri iniţiatori ai organizaţiilor.

Orientarea preponderentă către copii şi tineri corespunde obiectivelor de învăţare, dezvoltare şi transformare a Fundaţiei PACT. Cu toate acestea, rămân categorii slab reprezentate în cadrul programelor desfăşurate de Fundaţia PACT. Acesta este cazul organizaţiilor şi proiectelor care vizează explicit femeile şi bătrânii. În cazul femeilor, întâlnim doar un proiect derulat în programul CBO2 (consiliere pentru mamele singure) şi un altul în runda CBO3 (cursuri igienico-sanitare pentru femei gravide sau cu copii sugari). Cu privire la diferenţierea pe vârste, întâlnim doar o iniţativă care răspunde direct nevoilor bătrânilor. Este vorba de un centru de zi şi asistenţă pentru bătrâni, proiect dezvoltat de Grupul de Iniţiativă Bârca în cadrul programul „Participare şi Putere de Acţiune”. În condiţiile în care pensionarii şi bătrânii reprezintă un segment important al populaţiei defavorizate din sudul României, este recomandabilă recrutarea liderilor şi grupurilor informale/ organizaţiilor care să le reprezinte şi susţină interesele. O analiză socială premergătoare procesului de selecţie în comunităţile avute în vedere din regiunile de dezvoltare din sudul României ar putea oferi un profil şi indicii despre categoriile defavorizate şi marginalizate din această zonă. Strategiile de informare, recrutare şi selecţie a organizaţiilor ar putea avea ca repere rezultatele acestei analize premergătoare.

O altă dimensiune relevantă în realizarea profilul organizaţiilor dezvoltate de echipa PACT este ponderea proiectelor care au ca grup ţintă diverse grupuri etnice minoritare. Din totalul proiectelor implementate sau în curs de implementare, ponderea celor care adresează populaţia de etnie romă (copii, tineri sau adulţi) reprezintă 24% (CBO1), 22% (CBO2) şi 36% (CBO3). În cazul programului „Participare şi Putere de Acţiune” singurul grup de iniţiativă care viza populaţia de etnie romă (din oraşul Caracal) nu a fost implementat datorită tensiunilor între grupurile de etnie romă din cartierul în care urma să fie implementat proiectul şi a lipsei de coeziune între membrii grupului de iniţiativă. În situaţia în care, pe viitor, Fundaţia PACT va urmari să susţină proiecte în comunităţi cu tensiuni interetnice, este necesară o optimizare a metodologiei de lucru prin includerea în programele de training a organizaţiilor implicate a unor instrumente şi elemente de mediere a conflictelor şi facilitare a colaborării interetnice.

18

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

Încă din etapa de selecţie a organizaţiilor şi proiectelor cu miză interetnică se recomandă o diagnoză a relaţiilor interetnice la nivel local, ideal prin deplasări pe teren şi organizarea unor întâlniri cu reprezentanţi ai diferitelor grupuri etnice.

2.3.4 Profilul organizaţiilor comunitare în funcţie de impactul proiectelor derulate CBO1 - impactul/rolul proiectelor derulate

CBO2 - impactul/rolul proiectelor derulate

11%

12% 12%

41%

17%

49% 6% 17%

35%

educational

medical-umanitar

recreativ

mica infrastructura

CBO3 - impactul/rolul proiectelor derulate

educational ecologic

medical-umanitar mica infrastructura

recreativ

TRUST - impactul/rolul proiectelor derulate

9%

23%

31% 27%

46%

8% 8% 18%

educational

medical-umanitar

30%

recreativ

mica infrastructura

educational

umanitar

recreativ

ecologic

mica infrastructura

Sursa: Fundaţia PACT. Cereri de finanţare & Rapoarte narative & Descrieri organizaţii O perspectivă utilă pentru înţelegerea viziunii, impactului şi aportului organizaţiilor susţinute prin programele PACT la dezvoltarea comunităţilor din care acestea fac parte este oferită de analiza tipurilor de activităţi dezvoltate şi a rolului socio-economic al acestor organizaţii.

Pentru oferirea unei imagini sintetice au fost identificate 5 categorii principale de tipuri de impact: educaţional (este vorba de cursuri de reintegrare şcolară, cursuri de consiliere şi calificare profesională precum şi activităţi educaţionale extracuriculare), medical-umanitar (se referă la serviciile de asistenţă pentru persoane cu dizabilităţi sau de asistenţă a bătrânilor), recreativ (include iniţiativele de amenajare a terenurilor de joacă şi a bazelor sportive), ecologic (cuprinde acţiunile de informare ecologică, de depoluare şi de întreţinere a spaţiilor verzi) şi 19

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

„mică infrastructură” (se referă în special la proiectele de reabilitare a fântânilor, bisericilor şi a şcolilor).

Organizaţiile care susţin proiecte cu rol educaţional ocupă o pondere importantă în cazul programului „Învăţare, Participare, Încredere”: 41% (CBO1), 49% (CBO2) , 46 % (CBO3). În cazul programului „Participare şi Putere de Acţiune” ponderea acestor proiecte este de 23%.

Ponderea proiectelor cu miză medical-umanitară este de 35% (CBO1), 17% (CBO2), 18% (CBO3) şi 8%(TRUST). Ponderea proiectelor care au ca finalitate activităţile recreative reprezintă 12% (CBO1), 6% (CBO2), 27% (CBO3) şi 30% în cazul programului TRUST. Proiectele cu rol de reabilitare a micii infrastructuri au următoarea distribuţie: 12% (CBO1), 11% (CBO2) , 9% (CBO3) şi 31% (TRUST). Acţiunile cu rol ecologic sunt mai puţin frecvente 17% (CBO2) şi 8% (TRUST).

Sunt interesant de observat diferenţele de distribuţie a tipurilor de impact între proiectele dezvoltate în cadrul programelor „Învăţare, Participare, Încredere” şi ”Participare şi Putere de Acţiune” (TRUST). Dacă în cazul primului program predomină proiectele cu rol educaţional şi medical-umanitar, ponderea acestora este mai redusă în programul TRUST (doar 31% din totalul proiectelor). Pe lângă acest aspect, proiectele din programul TRUST au un impact mai diferenţiat decât cele din CBO3, cuprinzând inclusiv un proiect cu miză ecologică (depoluarea râului Jales, comuna Arcani, jud. Gorj). O ipoteză este faptul că modalităţile de recrutare şi selecţie a grupurilor de iniţiativă de către organizaţiile mentor – specifice programului TRUST – permit o mai mare varietate şi creativitate în alegerea temelor de proiect şi a rolului acestora în raport cu procedurile clasice de recrutare ale programului „Învăţare, Participare, Încredere”.

Este recomandabilă pe viitor o încurajare a proiectelor care au o miză inovativă şi care vizează tipuri de impact mai puţin frecvente decat cele preferate cu precădere de organizaţiile dezvoltate până în prezent. Merită aici meţionate proiectele cu rol ecologic, o direcţie care răspunde cerinţelor sociale, de igienă şi mediu din comunitaţile sărace din sudul ţării. Acest tip de proiecte merită încurajat pe viitor şi prin includerea unor elemente de training şi asistenţă specifice domeniului.

20

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

3

Factori de succes şi aspecte problematice privind funcţionarea organizaţiilor comunitare sprijinite prin programele curente ale Fundaţiei PACT 3.1 Programul „Învăţare, Participare, Încredere” (CBO3)

Tabel 1. Factori de succes în dezvoltarea organizaţiilor comunitare: Aspecte identificate

Frecvenţa

Gradul ridicat de implicare şi capacitatea de a invăţa a membrilor

4

Coeziunea echipei

3

Buna cunoaştere a problemei şi a beneficiarilor

3

Bune relaţii cu actorii instituţionali şi valorizarea parteneriatelor

3

Accesul la facilităţi (de ex. sediu şi logistică)

1

Sursa: Fundaţia PACT. Rapoartele vizitelor de consultanţă (CBO3).

Analiza rapoartelor vizitelor de evaluare realizate de consultanţii Fundaţiei PACT relevă un set de factori de succes pentru buna funcţionare şi dezvoltare a organizaţiilor. Cel mai frecvent sunt semnalate rolul pozitiv al motivării şi implicării membrilor precum şi disponibilitatea către schimbare şi învăţare a acestora. Depăşirea barierelor de mentalitate şi orientarea către o filosofie participativă în derularea proiectelor depind în largă măsură de existenţa sau cultivarea acestor calităţi. Coeziunea echipei dar şi experienţa de lucru împreună sunt un alt factor important de reuşită în acord cu obiectivele PACT. Componenta relaţională externă este de asemenea importantă, fie că este vorba de capacitatea de implicare a beneficiarilor sau despre abilităţile de a crea parteneriate cu actorii instituţionali locali şi extralocali. Toate aceste elemente prevalează ca frecvenţă în raport cu avantajele materiale şi logistice ale organizaţiilor.

21

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

Tabel 2. Aspecte problematice identificate în funcţionarea organizaţiilor comunitare: Aspecte indentificate:

Frecvenţa

Absenţa unei bune delimitări şi definiri a identităţii, imaginii şi rolului organizaţiilor comunitare

7

Absenţa coeziunii echipei şi a implicării membrilor organizaţiei/grupului de iniţiativă

4

Gradul redus de implicare a beneficiarilor finali şi de reprezentare a intereselor acestora

4

Nerespectarea metodologiei proiectelor (promovare proiecte, selecţie beneficiari, realizare activităţi)

4

Probleme logistice (proprietatea asupra sediului şi asupra spaţiului de derulare a proiectului)

2

Existenţa conflictelor între actorii instituţionali la nivel de comunitate

1

Dificultăţi legal-procedurale (privind înfiinţarea unui ONG)

1

Sursa: Fundaţia PACT. Rapoartele vizitelor de consultanţă (CBO3).

Cu privire la aspectele problematice menţionate legate de funcţionarea organizaţiilor şi derularea proiectelor se remarcă în primul rând absenţa unei bune delimitări şi definiri a identităţii, imaginii şi rolului organizaţiilor comunitare. În multe cazuri organizaţiile nou create au sediul în cadrul unor instituţii – de tip educaţional sau bisericesc – unde reprezentaţii acestora activeazaă profesional. Această situaţie ridică probleme de definire a identităţii şi imaginii noii organizaţii în cadrul comunităţii, acestea fiind frecvent confundate cu instituţia gazdă sau cu imaginea liderilor acestor instituţii. Proprietatea şi controlul asupra proiectelor este de asemenea o dimensiune problematică constatându-se încercări de presiune din partea liderilor instituţiilor gazdă. Întâlniri de lucru facilitate pentru o mai clară definire a misiunii şi viziunii organizaţiilor în cauză, pentru redistribuirea responsabilităţilor, competenţelor şi autorităţii între membrii grupurilor de iniţiativă, pentru analiza raporturilor de putere intra-instituţionale, pentru explorarea căilor de dobândire a autonomiei organizaţionale – găsirea unui nou sediu, accesul la resurse alternative intra şi extracomunitare – sunt câteva recomandări pentru depăşirea acestui tip de situaţie problematică ce este raportată cu cea mai mare frecvenţă.

Un alt aspect relevant de menţionat îl constituie absenţa unui grup comunitar în sensul de coeziune şi stabilitate a echipei nucleu respectiv de reprezentare şi implicare a beneficiarilor finali. La nivel de dinamică internă a echipei se remarcă dificultăţi specifice precum realizarea activităţilor de către o singură persoană, absenţa transferului experienţei dobândite către

22

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

alţi membri sau absenţa disponibilităţii de timp a membrilor. Pe componenta de participare sunt menţionate absenţa sau implicarea formală a beneficiarilor în planificarea şi derularea proiectelor.

3.2 Programul „Participare şi Putere de Acţiune” (TRUST) Tabel 3. Dificultăţi semnalate în derularea programului ‘Participare şi Putere de Acţiune’ Aspecte indentificate:

Frecvenţa

a) Cu privire la relaţia organizaţie mentor – organizaţie mentorată: Dificultăţi în identificarea şi selectarea membrilor grupurilor de iniţiativă

1

Ne-distribuirea clară şi fermă a responsabilităţilor către organizaţiile mentorate

4

b) Cu privire la organizaţiile nou create: Lipsa de stabilitate şi coeziune a membrilor organizaţiilor mentorate

3

Lipsa încrederii membrilor organizaţiilor mentorate în capacitatea lor de a scrie cererea de finanţare şi de a derula proiectul

3

Alte bariere de mentalitate a membrilor (lipsa de încredere într-un sprijin extern comunităţii, dezinteresat)

1

Dificultăţi logistice (calculatoare, Internet şi alte resurse materiale)

2

Dificultăţi în obţinerea sprijinului autorităţilor locale (de ex. Obţinerea sediului)

1

Interferenţa calendarului agricol cu activităţile proiectului

1

Sursa: Fundaţia PACT. Rapoartele narative ale organizaţiilor mentor participante în programul TRUST, 2007.

Analiza de conţinut a rapoartelor narative realizate de organizaţiile mentor relevă elemente relevante privind derularea programului „Participare şi Putere de Acţiune” şi aspecte ce pot fi avute în vedere pentru eficientizarea acestui program. O primă categorie constă în dificultăţile semnalate cu privire la relaţia organizaţie mentor – organizaţie mentorată. Se observă dificultăţi în identificarea şi selectarea grupurilor de iniţiativă. Acest fapt poate fi legat şi de experienţa de pionierat a organizaţiilor mentor în acest tip de facilitare. Totodată modalităţile de selectare a organizaţiilor mentorate diferă de la caz la caz, fie că este vorba de reţele inter-instituţionale deja existente (asociaţii create pentru programul LEADER, alte asociaţii de primării), de criterii de proximitate a comunităţilor sau de preexistenţa relaţiilor interpersonale cu reprezentanţii noilor organizaţii. O întâlnire pentru schimbul de experienţă între organizaţiile mentor imediat după etapa de raportare finală ar fi foarte relevantă pentru înţelegerea, evaluarea şi răspândirea

23

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

bunelor practici cu privire la strategiile folosite în selecţia organizaţiilor mentorate. O astfel de întâlnire de lucru ar duce şi la creşterea creativităţii şi repertoriului de practici al organizaţiilor mentor.

Cu o frecvenţă ridicată se remarcă dificultăţile privind distribuirea clară şi fermă a responsabilităţilor către organizaţiile mentorate. Şi în urma studiilor de caz s-a remarcat o tendinţă de dependenţă a organizaţiilor mentorate de cele mentor, de pildă, în realizarea cererilor de finanţare. Programe viitoare de training vor putea pune accent asupra furnizării elementelor necesare autonomizării organizaţiilor mentorate în realizarea activităţilor de proiect (inclusiv mai multă consultanţă şi oferire de materiale de suport) precum şi asupra abilităţilor de delegare a sarcinilor de către organizaţiile care realizează facilitarea.

Cu privire la dificultăţile identificate la nivelul organizaţiilor mentorate se remarcă lipsa de stabilitate şi coeziune a membrilor acestor organizaţii dar şi lipsa încrederii membrilor organizaţiilor mentorate în capacitatea lor de a scrie cererea de finanţare şi de a derula proiectul. Lipsa de încredere într-un sprijin extern comunităţii este un alt aspect menţionat.

Cu privire la primul aspect menţionat este de remarcat faptul că aproape toate aceste noi organizaţii sunt grupuri informale de iniţiativă nou create. Fragilitatea şi instabilitatea echipelor este un risc existent, de altfel componenţa iniţială a nucleului echipelor fiind frecvent schimbată. La fel de marcante sunt însă lipsa de încredere în forţele proprii şi chiar în suportul extern. Mai mult decât dificultăţile materiale sau de ordin logistic contează aşadar experienţa de lucru împreună, rodarea echipelor, schimbarea mentalităţii către o gândire pozitivă orientată spre succes, învăţare şi colaborare. Toate aceste transformări cer timp, interacţiune şi suport extern adecvat.

Tabel 4. Necesităţi semnalate de organizaţiile mentor pentru creşterea eficienţei programului TRUST Aspecte indentificate:

Frecvenţa

Necesitatea unei perioade mai lungi pentru prezentatarea, înţelegerea şi asumarea conceptelor de dezvoltatare comunitară

3

Necesitatea mai multor materiale informative suport pentru organizaţiile mentorate (broşuri, pliante)

2

Suplimentarea şi eşalonarea modulelor de instruire pentru reprezentaţii organizaţiilor mentorate

1

Sursa: Fundaţia PACT. Rapoartele narative ale organizaţiilor mentor participante în programul TRUST, 2007.

Direcţii pentru eficientizarea programului „Învăţare, Participare, Încredere” se pot identifica şi

24

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

în necesităţile semnalate de participanţi (tabelul 4). În primul rând, este vorba de necesităţi pentru extinderea suportului de consultanţă şi învăţare oferit organizaţiilor mentorate pentru dezvoltarea organizaţiilor, pentru asigurarea sustenabilităţii şi pentru derularea activităţilor de proiect. Totodată, este vorba de îmbogăţirea programelor de pregătire pentru facilitare orientate către organizaţiile mentor implicate în program. Din studiile de caz, toţi participanţii remarcă iniţiativa acestui program şi valoarea cunoştinţelor şi deprinderilor de facilitare dobândite. Necesitatea suplimentării măcar cu un modul a programului de training susţinut de Fundaţia PACT este totodată menţionată pentru o mai bună asimilare prin metode participative a conceptelor şi instrumentelor de lucru în practică. Această dimensiune a asistenţei prin training nu înlocuieşte valoarea relaţiei şi consultanţei de tip organizaţie mentor – organizaţie mentorată, verigă apreciată de către organizaţiile mentorate ca fiind foarte utilă necesităţilor acestora de dezvoltare.

25

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

4

Studii de caz

Pe baza analizei de profil a organizaţiilor dezvoltate de Fundaţia PACT precum şi a dinamicii programului „Participare şi Putere de Acţiune” au fost selectate pentru cercetare de teren 4 organizaţii comunitare, respectiv două organizaţii mentor – Humanity Rom şi Rudezis şi două organizaţii mentorate de acestea – Grupul de iniţiativă Mişcarea este Viaţa şi Grupul de Iniţiativă Bârca. În alegerea organizaţiilor s-a ţinut cont de de specificitatea internă şi gradul de varietate a acestor organizaţii (structura internă, tip de beneficiari, rol în comunitate, istoric de dezvoltare organizaţională). Dacă Humanity Rom se apropie foarte mult de un tip ideal al organizaţiei comunitare – cu o largă bază participativă şi o participare decizională a membrilor unui segment defavorizat de etnie romă a populaţiei, Rudezis se remarcă printr-un grad mai ridicat de profesionalizare a membrilor echipei nucleu şi printr-o viziune regională asupra dezvoltării bazată pe parteneriate multiple şi pe moduri variate de mobilizare a resurselor extra-comunitare. Organizaţiile mentorate prezintă tipuri diferite de mobilizare şi reprezentare la nivelul comunităţilor de referinţă. Mişcarea este Viaţa reînvie „tradiţia” şi sentimentul identitar pe care îl oferă echipa locală de fotbal vizând mai ales grupul de tineri din comunitate. Grupul de Iniţiativă Bârca este o organizaţie dinamică, cu potenţial, care reprezintă cu succes interesele unui segment mai rar vizat direct de organizaţiile dezvoltate de Fundaţie, respectiv bătrânii.

4.1 Organizaţia comunitară Humanity Rom 4.1.1 Profilul socio-demografic şi economic al comunităţii de apartenenţă Organizaţia Humanity Rom este situată în comuna Iancu Jianu din judeţul Olt. Comuna are o populaţie de 4885 de săteni iar distribuţia acesteia pe sexe este relativ egală (barbaţi 48% şi femei 52%). Segmentul populaţiei active – între 19 şi 60 ani – are o pondere de 50%, iar populaţia de peste 60 de ani reprezintă 17%. În ciuda segmentului relativ larg al populaţiei active, comuna se remarcă printr-o rată ridicată a şomajului, de 6,4% (şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi)4. Acest fapt corelează cu transformările economice din regiune. Conform interviului realizat cu primarul comunei, dacă în urmă cu 10 ani lucrau aproximativ 300 de săteni în industria extractivă a petrolului, în prezent ponderea acestora s-a redus de 10 ori.

Puţinii angajaţi rămaşi în comună lucrează mai ales în reţeaua de învăţământ. Mulţi dintre 4

26

Directia Judeţeană de Statistică Olt, 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

tineri preferă munca în străinătate în special în Italia şi Spania. Principala ocupaţie a populaţiei rămâne agricultură.

Remarcabilă este distribuţia etnică a populaţiei. Astfel populaţia de etnie romă reprezintă o pondere de 21%.5 Această pondere reflectă gradul de adecvare şi participare a organizaţiei Humanity Rom, organizaţie fondată de săteni de etnie romă, la specificul comunităţii Iancu Jianu.

4.1.2 Descrierea organizaţiei comunitare şi a principalelor proiecte/ activităţi implementate Humanity Rom a fost constituit ca grup informal de iniţiativă în 2003 devenind apoi asociaţie înregistrată. Misiunea grupului a fost încă de la început îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei de etnie romă din comuna Iancu Jianu. Un proiect de amploare al organizaţiei a constat în înfiinţarea unei societăţi de salubrizare, proiect finanţat cu fonduri PHARE. Acest proiect a dus la crearea de locuri de muncă pentru populaţia de etnie romă din comunitate şi la îmbunatăţirea situaţiei socio-economice a familiilor acestora. Un alt proiect important al organizaţiei îl constituie cel de „Păstrare şi promovare a tradiţiilor populare” (ARDC, 2005) prin care a avut loc o modernizare şi dotare a ansamblului folcloric local, au fost organizate cursuri de instruire pentru noii membri ai ansamblului şi alte activităţi educaţionale şi sociale precum excursii de documentare şi spectacole. În cadrul acestui proiect membrii Humanity Rom au beneficiat de sesiunile de training oferite prin programul „Învăţare, Participare, Încredere” runda a doua (CBO2), fapt care – conform interviului cu liderul organizaţiei - a adus abilităţi de management de proiect şi resurse utile inclusiv desfăşurării programului PHARE menţionat.

După cum relatează acesta „Pe noi ne-a ajutat PACT-ul [echipa PACT] să reuşim. [...] Eu consider că prima dată trebuie să învăţăm şi apoi să luăm banii”’.6 Un alt proiect ar organizaţiei a constat în igienizarea comunei şi amenajarea spaţiilor verzi, proiect realizat cu resurse mobilizate la nivel local. În prezent Humanity Rom este implicată ca organizaţie mentor în programul „Participare şi Putere de Acţiune” şi în proiectul de „Dezvoltare a Afacerilor Comunitare” susţinute de Fundaţia PACT. 4.1.3 Impactul proiectelor şi activităţilor organizaţiei comunitare la nivelul membrilor şi al grupului ţintă Un prim impact transformativ se poate remarca la nivelul membrilor organizaţiei care au participat la sesiunile de training organizate de echipa PACT. Humanity Rom este un caz ilustrativ de mobilizare si dezvoltare prin învăţare şi participare. Remarcabilă este acţiunea

5 6

27

Idem.

Feraru Ilie (Lică) – liderul organizaţiei Humanity Rom. Interviu realizat de Răzvan Stan. Comuna Iancu Jianu (Dolj) .

Noiembrie 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

transformativă asupra liderului organizaţiei. De la o situaţie de marginalizare socială, de gândire pe o logică a supravieţuirii în aici şi acum şi descurcare pe moment, se constată o îmbogăţire a perspectivei, dobândirea de abilităţi de lucru în echipă, planificare şi generare de opţiuni.

Următorul citat este semnificativ: Eu am participat la mai multe feluri de traininguri. Probabil am fost noi atunci neştiutori, la început. Eu pot să spun că mi-au schimbat viaţa, [...] de când am început primele 2 cursuri, undeva în 2005. Primul modul şi al doilea mi-au schimbat felul de a privi lucrurile, de a lucra cu oamenii. Pentru că noi oamenii, romii, avem chestia de a face totul singur: eu pot fi şi judecător şi gardian…..Acum asta s-a schimbat. Ei au pus accent pe lucrul în echipă, să negociez. Mijloacele, am învăţat că pot fi şi altele pentru a-mi atinge obiectivele. 7 Proiectele derulate de Humanity Rom au avut o semnificativă participare comunitară din partea categoriei defavorizate a populaţiei de etnie Romă şi nu numai. Dacă în proiectul de dezvoltare a unei societăţi de salubrizare au fost mobilizaţi iniţial 12 voluntari, în proiectul de dezvoltare a ansamblului folcloric au fost implicaţi 47 voluntari. Societatea de salubrizare a dus apoi la crearea de locuri de muncă. După cum relatează un beneficiar al acestui proiect, „[A] contat destul de mult, vă daţi seama, atâtea locuri de muncă care s-au creat, 20 de locuri de muncă, nu numai pentru comunitatea de romi, pentru toată comuna. Asta constând în strângerea gunoiului.”8 Totodată acţiunile din proiectul de modernizare a ansamblului folcloric au dus la o mai bună promovare media a artiştilor din Iancu Jianu şi la o ulterioară angajare pe bază salarială a acestora. Aşa cum menţionează solistul ansamblului folcloric, Eu pe baza asta am venit în taraf, pentru că vazându-mă lumea la TV am prins un loc de muncă la restaurant, cu carte de muncă, dincolo de Craiova [...] văzându-mă la TV lumea a început să mă cunoască. Bineînţeles că şi din [cei] care suntem incluşi în ansamblu, 5 persoane lucrează cu mine. Cam un sfert din orchestră am prins loc de muncă acolo. [...] Nu mai vorbesc de nunţi. Ne vede lumea la petreceri, la protocoale.9 Conform relatărilor membrilor Humanity Rom, organizaţia a avut şi un impact educaţional motivând şi chiar susţinând financiar tineri de etnie romă să urmeze cursuri universitare. La

7 8 9

28

Idem.

Angajat la societatea de salubrizare. Interviu realizat de Răzvan Stan. Iancu Jianu. Noiembrie, 2007.

Solistul ansamblului folcloric din comuna Iancu Jianu. Interviu realizat de Răzvan Stan. Noiembrie, 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

Membri ai organizaţiei Humanity Rom şi autorul

Solistul ansamblului folcloric din comuna

studiului în timpul cercetării de teren

Iancu Jianu

nivelul vieţii culturale organizaţia s-a implicat în organizarea de dansuri populare implicând voluntari în această activitate. De remarcat este şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre populaţia majoritară de etnie română şi populaţia minoritară romă. Acţiunile Humanity Rom au dus la câştigarea respectului membrilor din partea comunităţii, şi la îmbogăţirea relaţiilor de colaborare interetnică: „Înainte îţi zicea ţigan în faţă. Acum discută cu tine, participă la activităţi.

La noi în ansamblu avem membri care vin şi care nu sunt romi. Noi suntem mulţumiţi. Ne pare bine că sunt deschişi.” În prezent din consiliul director fac parte şi membri care nu sunt de etnie romă.10 4.1.4 Mobilizarea resurselor şi experienţe de parteneriat În cazul organizaţiei Humanity Rom se constată o mobilizare eficientă a resurselor umane, materiale şi logistice în special la nivel local, dar şi extra-local. La nivelul resurselor umane se poate observa o bună participare a voluntarilor. Abilităţile de delegare a responsabilităţilor şi coordonare de către lideri au un rol important pentru mobilizarea participativă. După cum spune liderul organizaţiei, „[Merge] tot pe bază de voluntariat. De exemplu cu taraful [...]. Noi i-am lăsat pe ei să aleagă un şef pe care să îl respecte şi să îl asculte şi ei l-au ales. <Cine vrea să se ocupe de transport?> Cineva s-a ocupat. Dar noi supravegheam totul. [...] Unde nu pot ei, intervenim noi.”11 În privinţa resurselor financiare şi materiale sunt de remarcat strategiile de schimb simbolic care denotă o bună cunoaştere a mecanismelor sociale locale. Convertirea capitalului simbolic şi cultural în capital material este o strategie creativă de mobilizare a resurselor la nivel local: 10

11.

29

Feraru Ilie (Lică) – liderul organizaţiei Humanity Rom. Interviu realizat de Răzvan Stan. Comuna Iancu Jianu (Dolj).

Noiembrie 2007.

Idem.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

„Partea financiară a fost asigurată de alţii [...] Sunt şi agenţi economici care au participat. [...] Am învăţat să facem strângere de fonduri. Am ales să oferim ceva în schimb: am organizat serate, unde să invităm părinţi, agenţi economici, unde să le vindem cântece, pahare pictate de copii, un dans cu Lică.”12 Referitor la colaborări şi parteneriate se constată colaborarea cu o gamă largă de instituţii. La nivel comunitar, pe lângă agenţi privaţi au colaborat în proiecte administraţia publică locală (logistică, resurse materiale), instituţiile de învăţămant (logistică şi resurse educaţionale) şi instituţiile sanitare. Cu privire la colaborarea, în general bună cu administraţia publică locală, sunt exprimate şi o serie de divergenţe pe fondul ciclului electoral şi a competiţiei pentru capital politic. La nivel extralocal este de menţionat colaborarea cu AJOFM-Dolj pentru finanţarea parţială a locurilor de muncă în cadrul firmei de salubrizare. În privinţa implicării în programe cu finanţare de mai mare amploare este menţionată dificultatea de a obţine credite pentru co-finanţare întâmpinată de organizaţia Humanity Rom, dat fiind statutul ei juridic de asociaţie. Parteneriatul cu alte organizaţii sau instituţii este văzut ca o posibilă soluţie la acest impediment structural.

4.1.5 Perspectiva asupra „dezvoltării comunitare” Este ilustrativ de menţionat însuşirea unei viziuni participative asupra procesului dezvoltării comunitare de către reprezentaţii Humanity Rom. Aceasta vine în contrast cu perspectiva structural-economică a autorităţilor locale pentru care dezvoltare comunitară înseamnă în primul rând dezvoltarea infrastructurii locale. Următorul citat din interviul realizat cu liderul organizaţiei este relevant: Dezvoltarea comunitară este atunci[...] când toţi oamenii sau o parte din comunitate pune umărul să-şi îndeplinească un scop. [...] Să faci un lucru pe care îl folosesc toţi. Când faci o societate de salubritate, când faci un ansamblu de care se folosesc toţi şi copii, şi bătrâni… Cam asta e ideea mea despre dezvoltarea comunitară, dar aş mai zice şi aşa: să nu facă numai comunitatea. Să mai facă şi instituţiile împreună cu comunitatea.

Dar cred ca le-ar trebui şi lor niste cursuri din astea. [...] Cred că dezvoltarea comunitară nu înseamnă [dezvoltare] numai în plan economic. Cred că trebuie şi în domeniul cultural, şi social şi economic…dar nu numai economic. <În ce măsură Humanity Rom are o contribuţie specifică pe care nu o poate aduce altă instituţie?> În primul rând, voluntariatul: 90% din

12.

30

Ibidem.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

acţiuni sunt voluntare. Şi [organizaţia] aduce idei, iniţiative. [...]Organizaţia işi ia idei din comunitate.13 4.1.6 Experienţele de mentorat, facilitare şi învăţare în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune” În cazul organizaţiei Humanity Rom se constată atât reuşite cât şi dificultăţi în activitatea de mentorat derulată în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune”. Din cele două grupuri de iniţiativă selectate doar unul este de succes, cel de-al doilea nereuşind să se mobilize în etapele iniţiale de proiectare a activităţilor. Este vorba de un grup de iniţiativă dintr-un cartier al oraşului Caracal cu mare diversitate a populaţiei de etnie romă marcată şi de divergenţe interne. Conform interviurilor cu reprezentaţii organizaţiei mentor, s-a constatat o lipsă de coeziune la nivelul nucleului echipei mentorate. În ciuda acestei dificultăţi, este de remarcat experienţa de succes a organizaţiei Humanity Rom în mentoratul grupului de iniţiativă Mişcarea este Viaţa din Piatra Sat, sprijin recunoscut de altfel şi de membrii grupului mentorat. Experienţa de a fi mentori şi facilitatori a dus pentru Humanity Rom la o şi mai bună însuşire şi înţelegere a conceptelor de dezvoltare comunitară promovate de Fundaţia PACT şi la o creştere a încrederii în capacitatea lor organizaţională. În ceea ce priveşte proiectele de viitor, organizaţia îşi propune să realizeze o „primărie a copiilor”, iniţiativă prin care aceştia să îşi dezvolte simţul civic participativ. O altă idee este aceea de a crea un „Sfat al bătrânilor” prin care ideile acestora să fie fructificate în procesul decizional comunitar. Dezvoltarea organizaţiei şi orientarea către proiecte cu miză socială sunt alte aspecte menţionate.

4.1.7 Comentarii şi concluzii Dintre studiile de caz realizate, Humanity Rom se aproie cel mai mult de un tip ideal al organizaţiei comunitare. Este o organizaţie formată din oameni din aparţinând unui grup marginalizat din comunitate şi este orientată către aceştia. Proiectele realizate au dovedit o bună mobilizare, implicare şi participare a voluntarilor şi a beneficiarilor. Acţiunile transformative benefice atât la nivelul membrilor cât şi la nivelul grupurilor ţintă, respectiv al comunităţii merită a fi menţionate. Observăm schimbarea mentalităţii membrilor către învăţare şi o filosofie participativă. Totodată este de remarcat mobilizarea celor implicaţi în proiectele organizaţiei şi schimbarea pozitivă a statutului lor social şi economic. În cazul acestei organizaţii, pot apărea riscuri în legătură cu continuarea şi transmiterea experienţei de coordonare a organizaţiei. În ce măsură vor putea fi formaţi şi implicaţi şi alţi lideri inspiraţi care să preia din responsabilităţile de coordonare ale proiectelor organizaţiei?

Totodată implicarea politică – în Partida Romilor - a unor membri ai organizaţiei este o sabie 13

31

Ibidem.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

cu două tăişuri, pe de o parte ea poate oferi capital relaţional şi putere de decizie dar pe de a altă parte ar putea duce la un risc legat de tensiuni politice ce pot apărea între organizaţia comunitară şi alte structuri de decizie. Ţinând cont de profilul statistic al comunităţii, organizaţia ar putea dezvolta şi alte proiecte care să vizeze alte grupuri marginalizate din comunitate precum: persoanele aflate în somaj sau familiile, respectiv copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinatate. Preocuparea grupului pentru sătenii de etnie romă este justificată şi statistic, dată fiind ponderea ridicată a acestora menţionată şi în profilul statistic al comunităţii.

4.2 Grupul de iniţiativă Mişcarea este Viaţa 4.2.1 Profilul socio-demografic şi economic al comunităţii Grupul de Iniţiativă Mişcarea este Viaţa este situat în localitatea Piatra Sat arondată administrativ oraşului Piatra Olt (judeţul Olt). Localitea Piatra Sat are o populaţie de 2242 locuitori cu o distribuţie egală între sexe. Ponderea populaţiei de etnie romă este de 15%. Proiecte de viitor care să vizeze explicit acest segment de populaţie cu acces redus la resurse educaţionale şi economice sunt recomandate. Rata şomajului în localitatea Piatra Sat, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică este 4,8%.14 Această statistică trebuie luată în considerare cu prudenţă, întrucât există şi someri neînregistraţi, respectiv localnici care lucrează temporar în străinătate. Conform interviului realizat cu primarul oraşului Piatra Olt, oraşul se află pe harta sărăciei şi are numeroase lipsuri la nivelul infrastructurii. Ocupaţiile locuitorilor sunt în special în domeniul agricol şi feroviar.

4.2.2 Descrierea grupului de iniţiativă şi a principalelor activităţi implementate Grupul Mişcarea este Viaţa s-a constituit sub îndrumarea reprezentanţilor organizaţiei mentor Humanity Rom. Majoritatea membrilor grupului sunt tineri şi au studii medii. Proiectul grupului s-a născut din pasiunea pentru sport a membrilor şi dorinţa acestora de a aduce baza sportivă locală la standardele cerute de Asociaţia Fotbalului Amator pentru a permite participarea echipei de fotbal în competiţii. Grupul ţintă este reprezentat de tinerii din localitatea Piatra Sat cu vârste cuprinse între 14 şi 35 de ani. Mai specific, proiectul urmăreşte amenajarea terenului de fotbal, implicarea membrilor comunităţii în aceste activităţi şi informarea/motivarea grupului ţintă pentru a participa la activităţi sportiv-recreative. La momentul derulării studiului, lucrările de amenajare a terenului se aflau în curs. Alte teme de proiect avute în plan includ amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii sau îmbunătăţirea staţiei de autobuz.

14.

32

Ibidem.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

4.2.3 Impactul activităţilor grupului de iniţiativă la nivelul membrilor şi al grupului ţintă Proiectul aflat în derulare a avut un impact pozitiv asupra încrederii membrilor grupului de iniţiativă, dar şi a atitudinilor celorlalţi actori implicaţi de la nivelul comunităţii. Următorul citat este ilustrativ pentru a demonstra valorizarea unei filosofii participative rezultate în urma activităţilor proiectului: Excelentă ca şi idee. N-ar fi fost de ajuns ca şi sumă. În schimb a motivat şi altă lume, a văzut toată lumea că se poate face ceva dacă vrei să faci ceva. E un pas înainte, şi până la urmă [acest proiect] a demonstrat că se pot face lucruri mari cu bani puţini.15 Proiectul răspunde nevoilor de relaxare, relaţionare şi apartenenţă a tinerilor din cadrul localităţii, urmărind şi o educare prin sport pentru însuşirea unui stil de viaţă sănătos.

Interesantă este însă, în acest caz, şi miza identitară pe care o are proiectul, echipa de fotbal fiind o sursă de mândrie locală. Evenimentele sportive constituie, totodată, unele din puţinele posibilităţi de petrecere socială a timpului liber la nivelul comunităţii. După cum relatează liderul grupului de iniţiativă, Ideea [de proiect] s-a ales dintr-un simplu motiv – este singurul mod de a recrea o comunitate – în localitatea Piatra Olt. [...] Cei de aici – din punct de vedere cultural şi distractiv nu au alt mijloc de recreere. De exemplu, duminica acolo sunt câteva sute de persoane care se strâng – nu-i mai vezi în cursul săptămânii. Deci este singurul mod în care poti să aduci la un loc şi tineret, şi oameni de vârsta a 2-a şi chiar de vârsta a 3-a. Şi e un mijloc bun de recreere. Iar sportul – cum am mai spus şi în proiect – sportul e viaţa. După părerea mea, daca nu te mişti, te atrofiezi şi mori mai repede decat ceilalţi. [...] Sportul înseamnă nu doar să alergi pe maidan după o minge. Înseamnă şi puţină disciplină, înseamnă o anumită mentalitate, puţin control mental, psihic.16

15.

16.

33

Adrian, sponsor şi membru Miscarea este Viaţa. Interviu realizat de Răzvan Stan. Piatra Sat. Noiembrie, 2007.

Cristian Lomnăşanu, lider Mişcarea este Viaţa. Interviu realizat de Răzvan Stan. Piatra Sat. Noiembrie, 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

recreere. De exemplu, duminica acolo sunt câteva sute de persoane care se strâng – nu-i mai vezi în cursul săptămânii. Deci este singurul mod în care poti să aduci la un loc úi tineret, úi oameni de vârsta a 2-a úi chiar de vârsta a 3-a. ùi e un mijloc bun de recreere. Iar sportul – cum am mai spus úi în proiect – sportul e viaĠa. După părerea mea, daca nu te miúti, te atrofiezi úi mori mai repede decat ceilalĠi. [...] Sportul înseamnă nu doar să alergi pe maidan după o minge. Înseamnă úi puĠină disciplină, înseamnă o anumită mentalitate, puĠin control mental, psihic. 16

Amenajarea terenului de fotbal

Amenajarea terenului de fotbal 15

Echipa de fotbal din Piatra Sat

Echipa de fotbal din Piatra Sat

Adrian, sponsor úi membru Miscarea este Viata. Interviu realizat de Răzvan Stan. Piatra Sat. Noiembrie, 2007.

4.2.4 Mobilizarea resurselor şi experienţe de parteneriat În privinţa parteneriatului şi a resurselor mobilizate 24local, se remarcă mai ales colaborarea cu Consiliul Local. Această instituţie a contribuit cu resurse materiale prin oferirea de piatră, ciment şi ţevi pentru îngrădirea terenului de fotbal. Totodată se constată sprijinul primăriei prin mobilizarea beneficiarilor – în special de etnie romă - ai legii 416/2001 privind venitul minim garantat, pentru realizarea lucrărilor de reamenajare. Terenul de fotbal se află în vecinătatea unui cartier cu populaţie majoritară romă, iar implicarea acestora în activităţile de amenajare este văzută de membrii grupului de iniţiativă ca o strategie de responsabilizare.

Munca e facută cu ajutorul primăriei – au repartizat.[...] Au venit şi oamenii aceştia – în speţă romi [...] deci ei sunt mobilizaţi, muncesc [....]ăsta, nu ştiu cum îl cheamă... mi-a zis „eu ştiu cum se fură plasa aia şi o fac ca să nu mai poată să o fure nimeni de acolo” – o bagă şi pe ea în beton, şi facem lucrul ca lumea. Şi daca ei fac, că ei muncesc efectiv acuma, grosul ei o să îl facă, pentru că nu avem timp să stăm noi...te mai duci sâmbătă, duminică şi cam atât. În schimb, lucrările, săpăturile sunt făcute de ei, şi o să toarne beton, o să fie ţevile, care sunt tăiate deja – urmează să prindă contur gardul – e vorba şi de vreme.. [...] Totul să fie făcut, în proporţie de 80-90%, chiar de ei, şi mizăm pe treaba asta ca să lase gardul în pace şi să işi vadă de treaba lor.17 Resurse financiare pentru proiect au fost furnizate şi de către sponsorul echipei de fotbal locale, proprietar şi manager al unei benzinării locale. Membrii grupului de iniţiativă şi-au asumat sarcinile de coordonare ale activităţilor proiectului.

17.

34

Idem.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

4.2.5 Experienţele de învăţare în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune” Relevante sunt şi experienţele de învăţare ale membrilor grupului de iniţiativă pe parcursul participării la programul „Participare şi Putere de Acţiune”. Este subliniată importanţa experienţei practice a colaborării cu organizaţia mentor Humanity Rom. Această colaborare bazată pe transmiterea cunoaşterii practice a permis identificarea de opţiuni şi moduri de abordare a problemelor în contextul specific local, a înlesnit relaţionarea cu autorităţile locale şi implicarea populaţiei defavorizate. După cum menţionează liderul grupului de iniţiativă, Eu am fost la PACT, dar am fost numai acolo...în 10 m2 şi mi s-a spus, am înteles ceva sau nu...dar stând de vorbă cu ei [Humanity Rom] – ei având ceva în spate – au zis „stai aşa, că nu e chiar aşa – te mai loveşti şi de aia, trebuie să abordezi problema aia într-un mod, pe urmă pe aia într-un mod”..10 moduri diferite. Deci ei au marele avantaj că au experienţă, şi e un lucru bun. Noi n-am avut – noi am participat doar la un training cu PACT şi – bine, pentru mine a fost ceva mai special ce s-a întâmplat acolo... Dar colaborarea cu Humanity Rom a fost o experienţă – pui problema într-un fel în faţa primarului, mai ocolită, că daca e directă...

Cu Humanity Rom, [ei] având experienţă, am atins probleme care erau „mai în ceaţă” sau mai greu de abordat – de pildă am învăţat cum să abordez relaţia cu primăria, relaţia cu persoanele minoritare din comunitate – respectiv romii, care sunt în vecinătatea stadionului şi sunt o mare problemă din punct de vedere social [...] Unii chiar au răspuns pozitiv la ce se întâmplă acolo.18 4.2.6 Comentarii şi concluzii Cazul Mişcarea este Viaţa este interesant prin miza pe care proiectul o are pentru identitatea locală şi pentru solidarizarea diferitelor categorii sociale. Echipa de fotbal Piatra Sat are, istoric, un important rol în definirea identităţii comunitare. Sportul este văzut ca o cale de dezvoltare personală şi de integrare inter-grupală şi inter-generaţională în cadrul comunităţii.

Riscurile sunt legate de continuarea proiectelor în cadrul grupului de iniţiativă. Grupul nu este încă înregistrat juridic ca asociaţie iar acest fapt poate reduce şansa de acces la fonduri pentru viitoare proiecte. Sustenabilitatea grupului de iniţiativă poate fi stimulată şi prin idei noi de proiecte cu miză comunitară în domenii diverse care să nu vizeze exclusiv activităţile recreative.

Totodată se recomandă o extindere a acestui grup şi o diversificare a membrilor şi beneficiarilor 18.

35

Ibidem.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

acestuia. Din punctul de vedere al criteriului de gen, femeile par să aibă o putere de decizie redusă în raport cu bărbaţii din acest grup, iar acest fapt se poate reflecta în alegerea temelor de proiect şi în definirea identităţii organizaţiei.

4.3 Organizaţia comunitară Rudezis 4.3.1 Profilul socio-demografic şi economic al comunităţii de apartenenţă Organizaţia Rudezis are sediul în comuna Giurgiţa din judetul Dolj. Populaţia comunei este de 3120 locuitori şi are o distribuţie relativ egală pe criteriul de gen (51% femei şi 49% bărbaţi).

Segmentul populaţiei active (între 20 şi 59 ani) este de 48% iar cel al populaţiei de peste 60 de ani este de 29%. Proiecte şi acţiuni care să vizeze segmentul de populaţie al pesionarilor şi bătrânilor sunt astfel binevenite. Populaţia majoritară este de etnie română, în timp ce minoritatea romă reprezintă – comparativ cu celelalte comunităţi explorate – o pondere relativ redusă de 5,5%. Rata şomajului furnizată de autorităţi este de numai 1,4% acest fapt putând fi datorat şi apropierii de oraşul Craiova, localitate care este una din sursele de locuri de muncă.19 O principală ocupaţie rămâne agricultura. Salariaţii lucrează în sectoare precum învăţământ, agricultură, administraţie publică, industrie, comerţ şi servicii.20 4.3.2 Descrierea organizaţiei comunitare şi a principalelor proiecte/activităţi implementate Rudezis este o organizaţie de impact care se remarcă în prezent prin viziunea şi capacitatea de parteneriat extralocal. Istoric, dezvoltarea organizaţiei se leagă foarte mult de implicarea în anul 2003 în programul „Învăţare, Participare, Încredere” (CBO1). În cadrul acestui program organizaţia a derulat proiectul „Copiii în societatea de mâine”, proiect prin care au fost realizate cursuri de reintegrare şcolară pentru copiii din comuna Giurgiţa care se aflau în situaţia de a abandona şcoala. Alte activităţi au constat în oferirea unui supliment nutritiv, organizarea de excursii pentru copii şi a unei serbări. În privinţa membrilor organizaţiei, coordonatorul de proiect şi liderul organizaţiei de atunci este în prezent primarul comunei. Acesta a atras încă de la început un grup de tineri voluntari care s-au implicat în activităţile organizaţiei. În prezent, se remarcă un grad ridicat de profesionalizare a echipei nucleu, actuala coordonatoare a organizaţiei, fostă membră voluntară, devenind angajat permanent. Specialiştii locali implicaţi în proiectele de dezvoltare locală ale administraţiei publice sunt de asemenea atraşi în nucleul echipei şi activitatea organizaţiei.

19.

20.

36

Directia Judeţeană de Statistică Dolj, 2007.

Strategia de Dezvoltare a Comunei Giurgiţa, Consiliul local Giurgiţa, 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

Între numeroasele proiecte în care organizaţia a fost implicată se remarcă proiectul „Dezvoltare Rurală şi Protecţie Socială” (2005), proiect ce a urmărit o mai bună comunicare între ONGurile din mediul rural şi autorităţile locale, proiectul „Aproape de lumea reală” care a avut ca beneficiari copiii defavorizaţi din comună şi a constat în organizarea de excursii şi activităţi culturale pentru aceştia, precum şi alte iniţiative pentru tineri şi comunitate realizate în colaborare cu Consiliul Local. În prezent, organizaţia coordonează un centru local pentru tineret - proiect derulat în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Tineret, Dolj – centrul este dotat cu computere PC şi găzduieşte şi activităţi cultural-educative. În perspectivă, se va realiza un proiect în parteneriat internaţional cu asociaţia franceză „Ateliers sans Frontieres” prin care se va amenaja o bază sportivă.21 4.3.3 Impactul proiectelor şi activităţilor organizaţiei comunitare la nivelul membrilor şi al comunităţii La nivelul membrilor organizaţiei este de menţionat ascensiunea fostului lider al organizaţiei pe plan politic şi în acelaşi timp şi pe plan decizional la nivelul comunităţii. Acesta este în prezent primarul comunei Giurgiţa, iar acţiunile sale în acestă calitate dovedesc o viziune modernă cu accent pe stabilirea de parteneriate regionale şi internaţionale. Experienţele dobândite prin participarea la programul „Învăţare, Participare, Încredere” sunt probabil elemente importante în conturarea acestui stil. În prezent se constată o schimbare a structurii echipei organizaţiei Rudezis, tinerii membri fiind promovaţi şi motivaţi pentru activităţile acesteia.

Tipul şi rolul principalelor proiecte ale organizaţiei Rudezis la nivelul grupurilor ţintă şi al comunităţii sunt deja menţionate în secţiunea anterioară. Proiectul derulat în cadrul programului „Învăţare Participare, Încredere” a avut consecinţe pozitive la nivelul copiilor reintegraţi şcolar şi al familiilor acestora, fapt recunoscut şi în interviurile realizate cu beneficiarii proiectului. Aşa cum relatează mamele a doi copii participanţi în acest proiect, „[copiii] au învăţat să fie mai curaţi, mai ordonaţi.” „[Au invăţat] să se comporte frumos cu [ceilalţi] copii [...] Au făcut orele acelea, s-a cunoscut, a fost foarte bine şi am vrea să mai facă ore suplimentare [...] Eu cu toată inima şi cu toată bucuria aş dori, că ar fi spre binele copiilor noştri.

Ca să meargă şi ei un pic mai sus.”22

21.

22.

37

Ciprian, membru al echipei de lucru a organizaţiei Rudezis. Interviu realizat de Răzvan Stan. Giurgita. 2007.

Mamele a doi copii reintegraţi şcolar prin proiectul ‘Copiii în societatea de mâine’, interviu realizat de Răzvan Stan, Giurgiţa, 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

„[copiii] au învăĠat să fie mai curaĠi, mai ordonaĠi.” „[Au invăĠat] să se comporte frumos cu [ceilalĠi] copii [...] Au făcut orele acelea, s-a cunoscut, a fost foarte bine úi am vrea să mai facă ore suplimentare [...] Eu cu toată inima úi cu toată bucuria aú dori, că ar fi spre binele copiilor noútri. Ca să meargă úi ei un pic mai sus.”22

Mamele a doiacopii participanţi în proiectul dede Mamele doi copii participanĠi în proiectul

Sediul Centrului pentrutineret tineret––proiect proiect derulat Sediul Centrului pentru derulatînîn

reintegrare şcolară

prezent de Rudezis în comuna Giurgiţa

reintegrare úcolară

prezent de Rudezis în comuna GiurgiĠa

Pe lângă impactul la nivelul comunităĠii úi în special la nivelul tinerilor, ceea ce individualizează organizaĠia viziunea úi acĠiunile la nivel inter-comunitar úi regional. Derularea proiectului „Dezvoltare Rurală PeRudezis lângă sunt impactul la nivelul comunităţii şi în special la nivelul tinerilor, ceea ce individualizează úi ProtecĠie Socială” (2005), cu rol în înfiinĠarea de noi asociaĠii în mediul rural, dar úi actuala implicare de organizaţia Rudezis sunt viziunea şi acţiunile la nivel inter-comunitar şi regional. Derularea succes în programul PACT „Participare úi Putere de AcĠiune” sunt exemple în acest sens. proiectului „Dezvoltare Rurală şi Protecţie Socială” (2005), cu rol în înfiinţarea de noi asociaţii în mediul rural, dar şi actuala implicare de succes în programul PACT „Participare şi Putere de 5.3.4 Mobilizarea resurselor úi experienĠe de parteneriat Acţiune” sunt exemple în acest sens. În privinĠa4.3.4 resurselor umane, esteresurselor interesant fenomenul de atragere a tinerilor cu educaĠie superioară de la Mobilizarea şi experienţe de parteneriat oraúul Craiova către GiurgiĠa úi implicarea acestora în proiectele asociaĠiei. Se remarcă totodată accentul pus

În privinţa resurselor umane, este interesant fenomenul de atragere a tinerilor cu educaţie pe profesionalizarea tinerilor implicaĠi din comunitate úi din afara acesteia, ei fiind motivaĠi cu trimiterea la úcoli superioară de la oraşul Craiova către Giurgiţa şi implicarea acestora în proiectele asociaţiei. Se de vară úi alte oportunităĠi de pregătire educaĠională úi profesională. După cum ne-a spus actuala remarcă totodată accentul pus pe profesionalizarea tinerilor implicaţi din comunitate şi din coordonatoare a asociaĠiei Rudezis, afara acesteia, ei fiind motivaţi cu trimiterea la şcoli de vară şi alte oportunităţi de pregătire [D]e obicei ne axăm pe trimiterea la cursuri pe la universităĠi de vară, unde merg úi se intorc cu o diplomă educaţională şi profesională. După cum ne-a spus actuala coordonatoare a asociaţiei Rudezis, pe diverse specializări: managementul organizaĠional, managementul financiar. InvaĠă câte ceva acolo úi vin úi mă întreabă: Când ne mai trimiteĠi? [...] fiind voluntar într-o asociaĠie îĠi prinde bine la CV. [...] Ei vin úi se implică singuri. Iau modelul celor care s-au implicat deja. Centrul de tineret este modelul cel mai bun. obicei ne axăm peeitrimiterea laaltul cursuri peceea la universităţi de23 vară, unde Acolo[D]e îi găsim, discutăm cu ei úi află unul de la despre ce se întâmplă.

merg şi se intorc cu o diplomă pe diverse specializări: managementul organizaţional, managementul financiar. Invaţă câte ceva acolo şi vin şi de anumite utilităĠi prin sprijinul acestei instituĠii. OrganizaĠia este activă în generarea de proiecte úi de finanĠări mă întreabă: Când ne mai trimiteţi? [...] fiind voluntar într-o asociaţie îţi 22 Mamele a doi copiiprinde reintegraĠibine úcolarla prin proiectul de mâine’, interviuIau realizat de Răzvan Stan, care GiurgiĠa, CV. [...] Ei‘Copiii vinînşisocietatea se implică singuri. modelul celor s-au 2007.

23 Mirela Jianu, liderăimplicat a asociatieideja.

Rudezis.

Interviu realizat de Răzvan Stan.

GiurgiĠa. Noiembrie, Centrul de tineret este modelul cel mai2007. bun. Acolo îi găsim, discutăm cu ei şi ei află unul de la altul despre ceea ce se întâmplă. 23 În privinĠa resurselor materiale, organizaĠia îúi are în prezent sediul în clădirea Consiliului Local, beneficiind úi

28

În privinţa resurselor materiale, organizaţia îşi are în prezent sediul în clădirea Consiliului Local, beneficiind şi de anumite utilităţi prin sprijinul acestei instituţii. Organizaţia este activă în 23.

38

Mirela Jianu, lideră a asociatiei Rudezis. Interviu realizat de Răzvan Stan. Giurgiţa. Noiembrie, 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

generarea de proiecte şi de finanţări pe această cale. În privinţa mobilizării de resurse locale şi relaţionale este recunoscut de asemenea sprijinul Consiliului Local.

Referitor la parteneriate locale, pe lângă colaborarea logistică şi în proiecte cu Consiliul Local au fost realizate colaborări cu instituţiile locale de învăţământ în proiectul pentru reintegrare şcolară, cu Căminul Cultural în derularea de activităţi artistice, şi – conform interviurilor cu membrii organizaţiei - se urmăreşte colaborarea cu biserica pentru a oferi mese calde săracilor şi sprinjin bătrânilor. Parteneriatele extralocale sunt la nivel regional/inter-comunal cu grupuri de iniţiativă din localităţi învecinate (TRUST 2007-2008 şi proiectul „Dezvoltare Rurală şi Protecţie Socială”- 2005). Chiar dacă are loc mai curând la nivelul Consliilor Locale, spiritul de asociere şi parteneriat este vizibil în iniţiativa actualului primar al comunei Giurgiţa de a crea „Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei”, asociaţie care cuprinde 17 comune cu o populaţie de 53000 de locuitori, şi care şi-a propus crearea de noi structuri ale societăţii civile în regiune şi dezvoltarea de proiecte comune. Microregiunea creată a fost acceptată ca grup pilot în programul LEADER, în România suntem în faza LEADER, nu am trecut la LEADER +, program în care există obligativitatea colaborării sector public - sector privat - societatea civilă la nivel decizional în cadrul nivelul Grupului Local de Acţiune creat. Totodată se remarcă şi deschiderea spre finanţări şi parteneriate tansnaţionale cum este cel în curs cu „Ateliers sans Frontieres” (Franţa).

4.3.5 Experienţele de mentorat, facilitare şi învăţare în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune” Rudezis este un caz de succes în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune”, fiind vizibile rezultatele în cadrul acestui program, pregătirea membrilor activi ai organizaţiei, motivaţia şi puterea acestora de a învăţa în calitate de facilitatori. În mentoratul realizat se remarcă o abordare profesională cu folosirea unor criterii şi tehnici specifice dobândite prin activităţile în cadrul programelor desfăşurate de echipa PACT. Astfel, selecţia eşantionului iniţial de comunităţi pentru mentorat a avut loc atât în funcţie de proximitate, cât şi în funcţie de resursele/potenţialul acestora de sustenabilitate şi autofinanţare a proiectelor pe viitor. După ce grupurile de iniţiativă au fost selectate şi închegate, prioritizarea nevoilor pentru alegerea temelor de proiect a avut loc prin metoda ţintei. În relaţia de mentorat se remarcă totodată orientarea către autonomizarea şi dezvoltarea capcităţii membrilor principali din organizaţiile mentorate precum şi sprijinul în strategiile de mobilizare a resurselor şi realizarea de colaborări instituţionale intra-comunitare.

Un prim impact pozitiv al programului se remarcă cu privire la învăţarea organizaţională stimulată de implicarea organizaţiei în calitate de facilitator în acest program. Sunt menţionate creşterea capacităţilor de planificare şi organizare, precum şi dobândirea de strategii pentru mobilizarea şi formarea unor noi grupuri de iniţiativă:

39

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

„Noi am învăţat multe. În primul rând [...] a fost o chestie legată de noi ca programare, organizare, deci ceva strict legat de organizarea membrilor asociaţiei. Şi a doua e [legată] strict de lucrul cu omul. Una este să discuţi cu un singur om şi una e să discuţi cu o adunare de 10, 15 oameni. [...] Pe urmă a fost partea de a mobiliza un grup şi de mobilizat nişte oameni care iniţial nu aveau încredere.”24 Un alt set de avantaje ale programului „Participare şi Putere de Acţiune” se referă la natura relaţiei cu grupul mentorat. Se constată o folosire a unui limbaj facil adecvat în care termenii precum „analiza SWOT” sunt „traduşi” pe înţelesul oamenilor simpli şi în care cunoaşterea practică dobândită prin experienţa socială locală este combinată cu noţiunile şi principiile de dezvoltare comunitară preluate din colaborarea cu echipa Fundaţiei PACT. După cum relatează coordonatoarea Rudezis şi un alt membru activ al organizaţiei, „[N]oi nu am încercat niciodată să le vorbim elevat, să folosesc cuvinte pe care sa nu le înţeleagă. De exemplu, nu ştiau ce înseamnă „resurse” şi trebuia să le explicăm clar ce sunt resursele sau nici să nu mai folosim cuvântul „resurse” decât după ce discutam mai mult [...] Trebuia să folosim cuvinte simple şi pe înţelesul lor”. „Am avut markere, am avut foi de flipchart şi am încercat chiar să le facem scris, desenat ce anume înseamnă sau ce vrem să facem, cel puţin la cererea de finanţare la capitolul buget chiar dacă i-am ajutat, i-am ajutat dându-le, arătându-le pe foaie „atât=atât” Voi aşa trebuie să treceţi în cererea de finanţare, activităţile le puneţi aşa, am mers aşa dându-le exemple.” „Am combinat noţiunile învăţate de la Fundaţia PACT cu viaţa de zi cu zi”25(Mirela – lider Rudezis şi Ciprian) „Oricum faţă de alte organizaţii care au venit la training-ul acela cu profesori, primari, noi am avut (oameni simpli, de rând), care chiar nu ştiau ce înseamnă un proiect. Un viceprimar ştie ce înseamnă un proiect. Poate chiar a mai şi făcut. Dar un om de rând, nu.”26 Relaţia de mentorat este facilitată de o frecvenţă ridicată a vizitelor şi a convorbirilor telefonice precum şi de crearea unei legături de prietenie între reprezentanţii organizaţiilor mentor şi ai celei mentorate. Aspectele problematice relatate se leagă de dificultatea de a delega responsabilităţi la începutul relaţiei de mentorat, de dificultatea creării grupurilor de iniţiativă

24 25.

26.

40

Ciprian, membru al asociaţiei Rudezis. Interviu realizat de Răzvan Stan. Giurgiţa. Noiembrie, 2007.

Mirela Jianu – lider şi Ciprian – membru Rudezis. Interviu realizat de Răzvan Stan. Giurgiţa. Noiembrie, 2007.

Mirela Jianu, lideră asociaţiei Rudezis. Interviu realizat de Răzvan Stan. Giurgiţa. Noiembrie, 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

şi menţinerii stabilităţii acestora precum şi de absenţa unui modul suplimentar de trainining oferit de către Fundaţia PACT şi a materialelor de suport pentru organizaţiile mentorate.

4.3.6 Comentarii şi concluzii Asociaţia Rudezis este un caz remarcabil de deschidere către parteneriat şi de varietate a tipurilor de resurse extra-locale mobilizate. Totodată este de observat gradul de dezvoltare şi profesionalizare a organizaţiei, precum şi valoroasa experienţă dobândită în coordonarea de proiecte. Gradul de maturitate organizaţională şi capacitate de învăţare şi de oferire de resurse şi suport sunt vizibile şi în activitatea de mentorat a organizaţiei în programul „Învăţare, Participare, Încredere”.

Există totodată câteva aspecte problematice care pot afecta viitorul organizaţiei şi statutul ei de organizaţie comunitară. Chiar dacă organizaţia datorează foarte mult liderului fondator – actualul primar al comunei Giurgiţa – organizaţia nu are o identitate clar delimitată de cea a primariei, fie şi prin faptul că sediul organizaţiei se află în primărie iar o parte din resursele umane sunt implicate simultan în proiecte ale organizaţiei şi în cele ale primăriei. În urma cercetării se constată o mare dependentă a organizaţiei Rudezis de resursele oferite de primărie, iar acest fapt este profund problematic în situaţia în care la următorul ciclu electoral conducerea primariei se poate schimba. Un al treilea aspect se leagă de accesul în cadrul echipei decizionale a organizaţiei. Rudezis a fost şi este fără îndoială o organizaţie orientată către comunitate şi categorii cu importante nevoi sociale. Totuşi accesul la procesele decizionale din cadrul organizaţiei pare să fie limitat în cazul persoanele simple din comunitate.

Acestă dinamică intră în contrast cu cazul Humanity Rom. Observăm – cum am menţionat – o profesionalizare şi specializare a membrilor asociaţiei Rudezis, tendinţă ce duce la o creştere a eficienţei organizaţiei, care însă poate aduce cu sine şi o scădere a caracterului ei participativ – de „organizaţie comunitară”.

Date fiind gradul de eficienţă şi inovativitate în mobilizarea de resurse, în realizarea de parteneriate şi în facilitare, organizaţia Rudezis poate fi considerată un model alternativ şi complementar modelului „clasic” de organizaţie comunitară cu largă bază participativă în procesele de tip decizional. Cert este rolul pozitiv pe care această organizaţie îl are în procesul dezvoltării rurale. Este de fapt un model „hibrid” care combină interesant trăsături ale instituţiilor de guvernare locală (resurse, capital relaţional, profesionalizare) cu cele ale organizaţiilor comunitare (strategii de mobilizare, impact la nivelul categoriilor cu nevoi socio-economice şi educaţionale) integrând pe diferite nivele cunoştinte şi abilităţi practice dobândite în cadrul programelor PACT cum sunt cele de management de proiect şi dezvoltare organizaţională.

41

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

4.4 Grupul de iniţiativă Bârca 4.4.1 Profilul socio-demografic şi economic al comunităţii Grupul de iniţiativă Bârca este situat în comuna Bârca, judetul Dolj fiind constituit în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune” prin sprijinul organizaţiei mentor Rudezis.

Comuna Bârca are o populaţie totală de 4106 locuitori. Populaţia este uşor feminizată cu o proporţie de 52% femei şi 48% bărbaţi. Dintre toate comunităţile studiate, comuna Bârca are cea mai îmbătrânită populaţie. Segmentul populaţiei de peste 60 de ani are ponderea de 31%. Iniţiativa de a crea un centru de sprijin pentru bătrâni este relevantă, dată fiind structura populaţiei, şi sunt bune şanse de implicare participativă a beneficiarilor. Populaţia activă (între 20 şi 59 ani) are o pondere de 44%. Deşi învecinată comunei Giurgiţa, comuna Bârca are o rată a şomajului de două ori mai mare (2,8%).27 Deindustrializarea şi procesul de destructurare a unităţilor socialiste de producţie agricolă (cooperative, fermă zootehnică, staţiunea de maşini şi tractoare) au contribuit la reducerea locurilor de muncă. În principal o importantă resursă de subzistenţă este agricultura, o parte din terenul agricol fiind arendat unor asociaţii private.

La nivel local mai există angajaţi în administraţia publică, educaţie şi servicii. Populaţia tânără lucrează fie în oraşele învecinate (Craiova şi Slatina) fie în alte ţări (Italia şi Spania) existând riscul unei continue depopulări şi îmbătrâniri a populaţiei localităţii.28 4.4.2 Descrierea grupului de iniţiativă şi a principalelor activităţi implementate Grupul de iniţiativă Bârca este un model de bună colaborare, învăţare si participare în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune”. Este un grup dinamic şi cu potenţial, cu o bună mobilizare a beneficiarilor finali şi cu bune relaţii cu instituţiile locale şi cu organizaţia mentor Rudezis. Compoziţia grupului de iniţiativă este eterogenă, fiind incluşi atât oameni simpli din comunitate – pensionari sau tineri cu studii medii – cât şi funcţionari din cadrul Consilului Local. În pofida unei instabilităţi iniţiale a echipei nucleu, în prezent se remarcă o bună colaborare între membri care a avut ca rezultat îndeplinirea eficientă a activităţilor. Proiectul grupului a constat în realizarea unui club pentru bătrâni (la început denumit „centru de zi pentru bătrâni”). În urma proiectului, bătrânii din comuna Bârca beneficiază de servicii de asistenţă medicală, de igienă (tuns), de informare (ziare, TV şi pe viitor şedinţe de informare tematică) şi de posibilităţi de socializare şi petrecere a timpului liber la sediul special amenajat pentru aceste activităţi în incinta fostei grădiniţe locale. Ceea ce impresionează încă de la început este cererea de finanţare redactată cu un cadru logic clar şi bine argumentat precum şi cu elemente care justifică relevanţa proiectului. După cum am menţionat în secţiunea anterioară, proiectul este 27.

28.

42

Directia Judeţeană de Statistică Dolj, 2007.

Interviu cu viceprimarul comunei Bârca.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

concordant cu profilului socio-demografic al comunităţii, Bârca fiind comuna cu populaţia cea mai îmbătrânită dintre toate cele 4 comune unde a avut loc cercetarea de teren.

4.4.3 Impactul activităţilor grupului de iniţiativă la nivelul grupului ţintă Prin activităţile sale, proiectul dezvoltat de Grupul de Iniţiativă Bârca are contribuţii pozitive în îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a participării sociale a segmentului de pensionari şi bătrâni din comună. Acest proiect are ca beneficiari mai ales bătrânii din familiile cu situaţie materială precară şi răspunde nevoilor acestora de acces la servicii igienico-sanitare şi de prevenire a singurătăţii şi izolării informaţionale şi sociale. În multe cazuri aceşti bătrâni au dificultăţi de deplasare în afara comunităţii şi nu dispun de mijloacele materiale pentru a cumpăra presa sau a avea acces la programe TV. Există şi bătrâni care se află la limita subzistenţei, unul din proiectele membrilor grupului fiind acela de a ajuta câţiva din aceşti bătrâni cu alimente si cu muncă voluntară (ex. tăiat lemne). În legătură cu nevoile de informare şi relaţionare ale grupului ţintă, aşa cum spun chiar bătrânii prezenţi la club la momentul cercetării, Cred că cel mai mult au nevoie [bătrânii] de informare. Vor să fie informaţi pentru că omul dacă este informat altfel se descurcă. Este bine să se întâlnească.

Este singurul mod de a comunica unul cu altul. Întâlnirea este cea mai importantă. [...] Deci omul care vine să mă întrebe ceva:”care e problema, ce se întâmplă la primarie? sau cu lemnele”. Deci să îi informăm, să ştie omul pentru că mult mai uşor trăieşti când [...] cunoşti dintr-o sursă care este demnă de încredere. [....] Sau extracte de legi, şi încercăm să îi informăm şi pe ei dacă au nevoie. Eventual dacă au nevoie să se întocmească un dosar. [...] sunt oameni care nu ştiu, care nu pot beneficia de anumite drepturi pe care le au prin lege pentru că nu ştiu.[...] noi cei care suntem aici putem să invităm specialişti in domeniu, deci noi am putea organiza întâlnirea care este foarte, foarte importantă. Şi eventual să apelăm şi la cei care sunt în funcţii de răspundere la nivelul comunităţii, primarul, viceprimarul , consiliul. 29 Clubul oferă bătrânilor în mod regulat servicii medicale de verificare a tensiunii arteriale şi de facilitare a obţinerii de medicamente, precum şi alte servicii igienico-sanitare. Pe viitor se doreşte o valorificare a experienţelor şi opiniilor membrilor grupului ţintă printr-o reînfiinţare a unui „Sfat al bătrânilor” – instituţie existentă în sat până în anii 9030 – iniţiativă prin care bătrânii

30.

29.

43

Conform interviului realizat cu grupul de batrani de la clubul Bârca.

Pensionar, fost secretar la Consiulul Local şi membru al Grupului de Iniţiativa Bârca. Interviu realizat de Răzvan Stan. Bârca. Noiembrie, 2007.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

foarte, foarte importantă. ùi eventual să apelăm úi la cei care sunt în funcĠii de răspundere la nivelul comunităĠii, primarul, viceprimarul , consiliul.29

Programul pentru asistenţei Programul pentruoferirea oferirea asistenĠei medicale medicale

Sediul „Clubului Pensionarilor” – coordonatoarea Sediul „Clubului Pensionarilor” – coordonatoarea proiectului (central) úi beneficiarii acestuia proiectului (central) şi beneficiarii acestuia

Clubul oferă bătrânilor în mod regulat servicii medicale de verificare a tensiunii arteriale úi de facilitare a obĠinerii úi alte servicii igienico-sanitare.

Pe viitorastfel se doreúte o valorificare din sat săde fiemedicamente, consultaţi în precum cadrul întâlnirilor Consiliului Local. Printr-o de iniţiativă bătrâniia experienĠelor úi opiniilor membrilor grupului Ġintă printr-o reînfiinĠare a unui „Sfat al bătrânilor” – instituĠie îşi vor putea relua rolul de participanţi activi la viaţa întregii comunităţi într-un cadru organizat. existentă în sat până în anii 9030 - iniĠiativă prin care bătrânii din sat să fie consultaĠi în cadrul întâlnirilor Totodată, grupul îşi propune şi realizarea de alte proiecte cum ar fi: amenajarea unui spaţiu de Consiliului Local. Printr-o astfel de iniĠiativă bătrânii îúi vor putea relua rolul de participanĠi activi la viaĠa întregii joacă în vecinătatea clubului – unde bunicii să poată veni cu nepoţii - sau chiar realizarea unui comunităĠi într-un cadru organizat. Totodată, grupul îúi propune úi realizarea de alte proiecte cum ar fi: club pentru unui tineri. amenajarea spaĠiu de joacă în vecinătatea clubului – unde bunicii să poată veni cu nepoĠii - sau chiar realizarea unui club pentru tineri.

4.4.4 Mobilizarea resurselor şi experienţe de parteneriat În cazul Grupului de Iniţiativă Bârca se constată o gamă variată de experienţe de parteneriat 5.4.4 Mobilizarea resurselor úi experienĠe de parteneriat şi de mobilizare de resurse. În prinvinţa resurselor umane, pe lângă voluntariatul membrilor şi al unor bătrâni din comunitate, au fost mobilizaţi pentru lucrările de amenajare ale sediului În cazul Grupului de IniĠiativă Bârca se constată o gamă variată de experienĠe de parteneriat úi de mobilizare clubului, cu ajutorul primăriei, şi beneficiari ai legii 416. Buna colaborare cu primăria este de resurse. În prinvinĠa resurselor umane, pe lângă voluntariatul membrilor úi al unor bătrâni din comunitate, au remarcabilă cazullucrările acestuideproiect.

Consiliul Local a hotărât oferirea sediului pentru proiectul fost mobilizaĠiînpentru amenajare ale sediului clubului, cu ajutorul primăriei, úi beneficiari ai legii 416. grupului de iniţiativă şi a contribuit cu materiale de acestui construcţii în amenajarea cu Buna colaborare cu primăria este remarcabilă în cazul proiect.

Consiliul Localacestuia a hotărâtşi oferirea sediului de pentru proiectul grupuluilocal de iniĠiativă úi a contribuit cu materiale de construcĠii amenajarearegulată acestuia oferirea utilităţi.

Serviciul de poliţie asigură securitatea sediului prinînpatrularea úi timp cu oferirea de utilităĠi.

Serviciul local de poliĠie asigură securitatea sediului prin patrularea pe timp de pe de noapte.

Materiale pentru reamenajare (geamuri) au fost oferite şi deregulată către şcoală. noapte. Materiale pentru reamenajare (geamuri) au fost oferite úi de către úcoală. Antreprenorii locali – Antreprenorii locali – proprietarii magazinelor alimentare – au contribuit cu donaţii în produse proprietarii magazinelor alimentare – au contribuit cu donaĠii în produse de consum pentru protocol la de consum pentru protocol la deschiderea clubului. Biserica a fost şi ea implicată prin realizarea unei slujbe de sfinţire a noului sediu.31 Pe dimensiunea cultural-artistică un spectacol de dansuri populare a fost oferit Local localúide Ansamblul PeInterviu viitorrealizat se doreşte şi oStan. mobilizare 29 Pensionar, fost secretar la Consiulul membru al GrupuluiDesnăţuiul. de IniĠiativa Bârca. de Răzvan Bârca.

2007.

30 voluntari tineri din cadrul instituţiilor de învăţământ locale pentru sprijinul bătrânilor aflaţi în deNoiembrie, Conform interviului realizat cu grupul de batrani de la clubul Bârca. dificultate. Toate aceste iniţiative dovedesc o bună participare comunitară şi mobilizare locală.

33

4.4.5 Experienţele de învăţare în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune” Comunicarea şi colaborarea cu reprezentanţii organizaţiei mentor Rudezis au fost esenţiale 31.

Cristina Gust. Lidera Grupului de Iniţiativa Bârca. Interviu realizat de Răzvan Stan. Bârca. 2007.

44

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

pentru dezvoltarea Grupului de Iniţiativă Bârca şi pentru succesul acestui prim proiect. Îndrumarea mentorilor a avut loc pe parcursul întregului proces - de la coagularea unei echipe stabile la sprijinul pentru redactarea cererii de finanţare, la mobilizarea de resurse şi la realizarea de parteneriate locale. Se remarcă un stil de facilitare eficient care favorizează învăţarea şi acţiunea autonomă a membrilor organizaţiei mentorate. Relaţiile de prietenie şi frecvenţa ridicată a interacţiunilor – convorbiri telefonice şi vizite – între reprezentanţii celor două organizaţii au fost şi sunt esenţiale pentru realizarea unei comunicări facile şi transmiterea experienţei. După cum relatează lidera Grupului de Iniţiativă Bârca, Mirela [mentor TRUST] nu ne dădea mură-n gură. Tot îmi dădea câteva explicaţii mai pe larg, pe care eu trebuia sa mi le detaliez şi să mi le largesc în mintea mea. [...] parcă era din Fundaţia PACT, nu din Asociaţia Rudezis – nu dădea decât câteva mici idei, nu totul detaliat. Eu mă făceam că nu inţeleg, să o fac să spună mai multe, dar zicea că nu poate să spună mai multe, că eu trebuie să mă gandesc, ceea ce cred că am şi făcut. De multe ori, când întâmpinam ceva mă gandeam să o sun pe Mirela, dar tot eu stăteam şi mă gândeam apoi să nu o mai sun [...] şi aşa fac eu singură, cum pot. 32 4.4.6 Comentarii şi concluzii Grupul de iniţiativă Bârca este o organizaţe comunitară cu un bun potenţial de dezvoltare.

Remarcabil este faptul că răspunde nevoilor unei importante categorii defavorizate de beneficari – bătrânii şi pensionarii - printr-o gamă variată de servicii de asistenţă şi într-o manieră participativă. Mobilizarea resurselor locale – de la obţinerea sediului şi amenajarea lui până la cea a bunurilor de protocol - este de asemenea o dimensiune de succes. La aceasta se adaugă buna colaborare cu autorităţile locale precum şi cu alte instituţii comunitare (şcoală, poliţie, biserică). Toate aceste merite sunt favorabile unei bune continuări a activităţii grupului de iniţiativă după încheierea programului „Participare şi Putere de Acţiune”.

Există însă şi o serie de riscuri legate de stilul de conducere, componenţa echipei nucleu şi procesul de decizie. În prezent foarte multe responsabilităţi şi activităţi sunt preluate şi realizate chiar de către lidera grupului. Este necesară dezvoltarea unor abilităţi de delegare de responsabilităţi către alţi membri ai organizaţiei care să poată prelua fie şi temporar conducerea organizaţiei şi a activităţilor realizate. La nivelul procesului decizional se constată o influenţă importantă a reprezentantului primăriei. Această verigă este desigur importantă pentru buna colaborare între organizaţie şi autoritate locală. Totuşi este recomandabil un grad ridicat de autonomie decizională a actualului lider fără ca aceasta să însemne o reducere a proceselor consultative prealabile.

32.

45

Idem.

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

5

Concluzii şi recomandări 5.1 Concluzii privind rolul organizaţiilor comunitare

Pe baza cercetării în profunzime a programelor Fundaţiei PACT şi a organizaţiilor dezvoltate prin acestea, prin studii de caz, acest studiu a explorat rolul pe care organizaţiile îl au în procesul de dezvoltare comunitară. Această secţiune trece în revistă principalele avantaje ale acesor organizaţii.

Prin activităţile specifice, organizaţiile comunitare conduc la ameliorarea situaţiei socioeconomice a beneficiarilor acestora. Are astfel loc o reducere a stării de dependenţă socioeconomică a grupurilor defavorizate reprezentate. Totodată, organizaţiile comunitare au un impact la nivelul comunităţilor în ce priveşte reducerea inegalităţilor dintre diverse grupuri prin oferirea de servicii şi resurse către cei dezavantajaţi. Aceste organizaţii conduc la o reducere a discriminării şi marginalizării grupurilor defavorizate. În consecinţă, se intensifică un sentiment local de solidaritate socială. Studiile de caz expuse în acest document, ilustrează aceste avantaje. Astfel, proiectele organizaţiei Humanity Rom au condus la crearea de locuri de muncă pentru grupurile defavorizate socio-economic din cadrul comunităţii. De aceste proiecte au beneficiat atât săteni de etnie română cât şi săteni de etnie romă, având loc o îmbunătăţire a relaţiilor interetnice prin colaborare şi respect reciproc. Proiectul derulat de Grupul de Iniţiativă Bârca a permis dezvoltarea unui centru pentru bătrâni care oferă acestora servicii diferenţiate de asistenţă şi suport (servicii igienico-sanitare, informare, relaţionare). Proiectele locale dezvoltate de organizaţia Rudezis au dus la reintegrarea şcolară a copiilor din famililii defavorizate şi, în prezent, oferă suport educaţional tinerilor din localitate.

Impactul pozitiv al organizaţiilor comunitare asupra membrilor acestora precum şi intesificarea solidarităţii sociale pot fi susţinute şi prin alte exemple. Astfel, pe lângă impactul economic, proiectele organizaţiei Humanity Rom au dus la o intensificare a vieţii culturale locale prin sprijinirea activităţilor artistice muzicale şi de dans precum şi prin sprijinirea de noi talente.

De remarcat este şi acţiunea transformativă a programelor Fundaţiei PACT asupra membrilor organizaţiei, dezvoltarea abilităţilor de conducere, de management de proiect, de lucru în echipă şi de planificare. În cazul Grupului de Iniţiativă Mişcarea este Viaţa, activităţile sportive susţinute au o miză identitară locală, răspund nevoilor de relaţionare şi apartenenţă a tinerilor din localitate şi permit o integrare inter-grupală şi inter-generaţională în cadrul comunităţii, sporind astfel sentimentul de solidaritate socială.

Totodată, organizaţiile comunitare oferă oportunităţi şi modalităţi variate de mobilizare a 46

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

resurselor interne şi externe comunităţii. Acestea mobilizeaza talentele, priceperile şi timpul membrilor comunităţii pentru binele comun. Organizaţiile comunitare sunt capabile de modalităţi creative de moblilizare a resurselor financiare. Toate organizaţiile prezentate în studiile de caz relevă bune colaborări şi parteneriate cu o gamă largă de instituţii publice locale şi regionale, cu agenţi privaţi sau cu alte organizaţii negurvernamentale. Poziţionarea acestor organizaţii la nivel local permite membrilor acestor organizaţii să cunoască realităţile locale şi să întreţină relaţii sociale esenţiale dezvoltării proiectelor cu miză comunitară. Totodată se observă colaborările extra-locale în cazul organizaţiilor comunitare cu vechime. Organizatia Rudezis se remarcă, astfel, prin capacitatea de parteneriat extralocal – inclusiv cu alte organizaţii nonguvernamentale din regiune, prin implicarea în colaborări regionale şi chiar internaţionale, prin atragerea de proiecte şi fonduri.

Un alt avantaj constă în facilitarea unei participări mai ample ale membrilor comunităţii la nivel decizional. Are loc o echilibrare a relaţiilor de putere locale concomitent cu un acces democratic la resurse. Atât în cazul organizaţiei Humanity Rom cât şi în cazul organzaţiei Rudezis, reprezentanţii acestora au un cuvânt de spus în procesele decizionale comunitare şi în susţinerea intereselor categoriilor defavorizate.

Un avantaj major al organizaţiilor comunitare constă în faptul că membrii acestora au o largă experienţă şi o cunoaştere practică a realităţilor locale. Ei sunt astfel foarte conştienţi de necesităţile comunităţilor de apartenenţă şi pot răspunde la acestea rapid, eficient şi printr-o bună gestiune a resurselor disponibile la nivel local.

Important este şi rolul pe care organizaţiile comunitare îl joacă şi îl pot juca în medierea altor iniţiative şi resurse de dezvoltare locală. Astfel, impactul şi calitatea serviciilor publice ale agenţiilor guvernamentale de dezvoltare pot fi facilitate şi susţinute printr-o informare reprezentativă şi precisă pe care organizaţiile comunitare care activează la nivel local o pot oferi. Aceste organizaţii comunitare pot fi importanţi actori şi parteneri în procesul de dezvoltare informând asupra priorităţilor şi resurselor locale pe de o parte, şi asupra efectelor programelor de dezvoltare, pe de alta parte. Studiile de caz ilustrează rolul activ pe care organizaţiile comunitare îl pot juca în atragerea de fonduri şi în implicarea în proiecte regionale.

Spre exemplu, organizaţia Rudezis, în colaborare cu Consiliul Local al comunei Giurgiţa, este implicată în programul de dezvoltare rurală LEADER, contribuind la dezvolarea instituţională a parteneriatelor intra-regionale.

47

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

5.2 Concluzii privind avantajele şi riscurile relaţiilor de mentorat dezvoltate în cadrul programului „Participare şi Putere de Acţiune” (TRUST) a) Avantajele relaţiilor de mentorat dezvoltate în cadrul programului TRUST (conform rezultatelor cercetării de teren) Pentru organizaţiile mentor :

O mai bună însuşire a noţiunilor învăţate prin programele PACT datorată experienţei

transmiterii mai departe a acestora;

Creşterea capacităţii de planificare şi organizare;

Dobândirea abilităţilor de mobilizare şi facilitare.

Pentru organizaţiile mentorate : Folosirea unui limbaj usor accesibil organizaţiilor mentorate prin ‘traducerea’ termenilor abstracţi (ex. ‘resursă’, ‘analiză SWOT’) şi facilitarea înţelegerii acestora; Se creează practic o cunoaştere de tip hibrid în care noţiunile teoretice asimilate din programele PACT sunt combinate de către organizaţiile mentor cu priceperi şi experienţe practice de relaţionare socială şi de rezolvare de probleme în context cultural specific local. Are loc o traducere a noţiunilor în limbaj facil şi o îmbogăţire a sensurilor practice; Relaţionare informală - de prietenie şi suport - propice comunicării şi colaborării; Frecvenţa ridicată a vizitelor şi convorbirilor (telefon, internet) între membrii organizaţiilor mentor şi cei ai organizaţiilor mentorate; Posibilitatea medierii conflictelor sau tensiunilor între membrii organizaţiilor mentorate prin dialog şi confruntare b) Riscuri şi nevoi în cadrul programului TRUST Tendinţa de a dezvolta o relaţie de dependenţă de organizaţia mentor până la însuşirea instrumentelor de lucru; Nevoia extinderii şi eşalonării pe mai multe module a programelor de training oferite de PACT. Acest fapt nu exclude importanţa relaţiei de mentorat de la nivel local inter-comunitar.

5.3 Recomandări 5.3.1 Recomandări privind aspecte de metodologie în proiectarea şi derularea programelor PACT Este recomandabilă dezvoltarea unei strategii la nivelul organizaţiei PACT pentru o mai bună gestionare şi valorificare a experienţei şi cunoaşterii dobândite la nivelul echipei.

48

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

O opţiune poate consta în înregistrarea audio a sesiunilor de training şi în crearea unei baze de date cu aceste înregistrări. Totodată, se recomandă o mai bună structurare şi standardizare a formatului rapoartelor vizitelor de consultanţă care să permită ulterior analiza de conţinut ale acestora şi realizarea unei centralizări statistice în scopul identificării aspectelor problematice la nivelul organizaţiilor comunitare evaluate şi a proiectării unor opţiuni de ameliorare a acestora. În al treilea rând, realizarea de studii în profunzime privind cazurile în care organizaţiile participante în programele PACT nu au derulat activităţile din proiecte satisfăcător sau nu au rămas sustenabile precum şi a factorilor care au dus la acestea – controlabili sau externi Fundaţiei PACT - poate contribui la o eficientizare a programelor şi practicilor metodologice viitoare.

Realizarea periodică de studii prospective privind profilul regiunilor ţintă şi al comunităţilor avute în vedere poate contribui la o mai bună orientare a strategiei de recrutare şi selecţie a grupurilor de iniţiativă şi a organizaţiilor participante în programele PACT. Într-o primă etapă pot fi solicitate date statistice actualizate de la Direcţiile Judeţene de Statistică privind indicatori de populaţie (distribuţie pe sexe, vârste, etnii şi religii) şi indicatori economici (grad de ocupare a forţei de muncă şi principale resurse). Analiza acestor date poate scoate în evidenţă microregiunile şi localităţile cu notabile probleme sociale, informaţii utile în orientarea şi proiectarea strategiilor de recrutare. Într-o a doua etapă, scurte vizite în localităţile din regiunile avute în vedere şi discuţii structurate cu lideri oficiali şi informali din aceste comunităţi pot oferi noi informaţii legate de segmentele de populaţie dezavantajate, de specificul nevoilor locale şi de dinamica relaţiilor inter-grupale şi intra-comunitare. Această metodologie la nivel de comunitate poate fi aplicată şi după selecţia iniţială a organizaţiilor şi poate preceda şi informa alegerea temelor de proiect şi a grupurilor de beneficiari.

Pornind de la analiza profilului organizaţiilor comunitare dezvoltate prin programele PACT se recomandă pe viitor strategii de recrutare şi selecţie care să vizeze liderii iniţiatori care pot reprezenta interesele unor grupuri defavorizate mai puţin avute în vedere cum sunt bătrânii, femeile şi copii abandonaţi, din familiile destramate sau cu parinţi plecaţi la muncă în străintate. Metodologia de diagnoză sociologică menţionată mai sus poate servi identificării acestor grupuri ţintă. În selecţia organizaţiilor se poate utiliza un sistem de punctaj care să favorizeze aplicaţiile în care astfel de grupuri ţintă mai puţin reprezentate sunt avute în vedere.

Este recomandabil ca acest criteriu să fie explicit menţionat încă de la lansarea programului de candidaturi. O astfel de procedură ar putea duce la o distribuţie mai variată şi echilibrată a organizaţiilor şi apoi a proiectelor selectate.

Continua adaptare şi particularizare a programelor de training şi consultanţă în funcţie de specificul temelor de proiect şi a realităţilor din teren se recomandă pentru creşterea eficienţei suportului oferit de Fundaţia PACT. De pildă, în cazul organizaţiilor care desfăşoară acţiuni de ecologizare – cum este Grupul de Iniţiativă Arcani - pot fi utile elemente de training specializat (privind cadrul legal, resurse posibile şi instituţii de referinţă). În cazul în care 49

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

proiectele derulate au miză interetnică şi apar tensiuni între grupuri – cum este poate cazul Grupului de Iniţiativă din Caracal – poate fi utilă intervenţia unui expert în medierea relaţiilor interetnice. Realizarea şi actualizarea continuă a unei baze de date cu persoane care pot oferi astfel de servicii de consultanţă şi mediere specializate poate mări capacitatea Fundaţiei PACT de a răspunde eficient nevoilor organizaţiilor şi de a gestiona sau media posibile obstacole.

Aceste elemente de training specializat pot avea un rol complementar modulelor de traning deja oferite care şi-au dovedit de asemenea eficienţa.

5.3.2 Recomandări pentru perfecţionarea programului ‘Participare şi Putere de Acţiune’ Sesiuni specializate de training pentru informarea şi dezvoltarea abilităţilor de facilitare pentru membrii activi ai organizaţiilor mentor sunt recomandabile pentru succesul acestor organizaţii în relaţiile de mentorat. Cercetarea de teren relevă procesul de învăţare spontană a unor strategii şi practici de facilitare, dar şi a dificultăţilor apărute în acest proces. Există de pildă riscul dependenţei organizaţiilor mentorate de cele mentor în situatia în care relaţia de mentorat una este de tip ‘paternalist’. Se recomandă o relaţie de facilitare orientată către stimularea de către organizaţiile mentor a învăţarii autonome, precum şi delegarea corectă şi clară a responsabilităţilor. Întâlniri pentru schimbul de experienţă şi bune practici privind experienţa de mentorat a organizaţiilor mentor incluse în programul ‘Participare şi Putere de Acţiune’ sunt necesare pentru consolidarea abilităţilor de facilitare, pentru înţelegerea unor soluţii optime de depăşire a dificultăţilor întâlnite şi pentru stimularea creativităţii, repectiv lărgirea repertoriului practicilor de facilitare. O astfel de întâlnire de lucru ar putea fi moderată de echipa PACT şi realizată imediat dupa etapa raportării finale, schimbul de experienţă urmărind cronologic toate etapele proiectului de la selecţia organizaţiilor mentorate la raportare.

Totodată se recomandă pentru urmatoarea linie de program, alocarea de resurse (inclusiv financiare) şi proiectarea de activităţi pentru stimularea întâlnirilor de facilitare şi a schimbului de experienţă între organizaţiile mentor la nivel regional şi local (vizite de lucru, activităţi în parteneriat şi seminarii).

Se recomandă o extindere şi o mai bună eşalonare în timp a programelor de training pentru organizaţiile mentorate. Această necesitate rezultă atât din cercetarea de teren cât şi din rapoartele narative. Trainingul specializat oferit de echipa PACT grupurilor nou create este în continuare necesar pentru creşterea autonomiei, a capacităţii organizaţionale şi a sustenabilităţii acestora. Relaţiile de sprijin prin mentorat reprezintă o asistenţă complementară de asemnea necesară, această a doua verigă de sprijin local întărind beneficiile şi învăţarea primite prin training specializat.

50

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

5.3.3 Recomandări pentru creşterea funcţionalităţii şi autonomiei organizaţiilor nou create Pe baza aspectelor semnalate în rapoartele vizitelor de consultanţă, se recomandă un mai mare accent în programele de training asupra însuşirii strategiilor de management participativ, a abilităţilor de delegare a responsabilităţilor între membri grupului/ organizaţiei precum şi a deprinderilor de comunicare şi de gestiune a tensiunilor la nivelul echipei.

Asistenţa pentru creşterea autonomiei organizaţiilor comunitare – decizională, de resurse, de sediu, de identitate – faţă de instituţiile gazdă (şcoală, primărie) este recomandabilă. Întâlniri de lucru facilitate pentru o mai clară definire a misiunii şi viziunii organizaţiilor în cauză, pentru analiza raporturilor de putere intra-instituţionale prin tehnici specifice precum socio-matricea, pentru explorarea modului de dobândire a unor resuse alternative intra şi extracomunitare sunt câteva recomandări pentru creşterea autonomiei instituţionale a grupurilor de iniţiativă/organizaţiilor participante în programele PACT. Totodată acest tip de asistenţă creşte şansele de sustenabilitate a organizaţiilor.

Se recomandă prudenţă privind implicarea politica a membrilor organizaţiilor comunitare.

Tendinţa liderilor şi membrilor organizaţiilor comunitare de a participa la dinamica relaţiilor de putere intra-comunitare este documentată în literatura de specialitate şi este susţinută şi de datele empirice ale acestei cercetări. Acest fapt are însă atât avantaje cât şi riscuri care cer o analiză atentă şi o consultanţă din partea Fundaţiei PACT atunci când este cazul. Accesul la poziţii politice locale este şi un efect al dezvoltării capacităţii prin participarea la activităţile unei organizaţii comunitare ce are drept efect acumulare de capital de încredere din partea memebrilor comunităţii. Totodată poate echilibra relaţiile de putere pre-existente şi poate creşte accesul la resurse pentru categoriile defavorizate şi participarea în procesul decizional comunitar. Riscurile sunt însă legate de dinamica ciclului electoral şi poziţii defavorizante pentru organizaţie în situaţia în care identitatea acesteia este confundată cu autoritatea locală sau cu lideri politici locali. Se recomandă o analiză atentă a acestor riscuri de către echipa PACT şi un dialog cu potenţialii lideri politici membrii ai organizaţiei comunitare atunci când este cazul. Ascensiunea politică a membrilor organizaţiilor comunitare nu trebuie să pericliteze autonomia şi imaginea acestor organizaţii.

5.3.4 Recomandări pentru asigurarea sustenabilităţii şi dezvoltării organizaţiilor comunitare 6.3.4.1 Dezvoltarea de parteneriate în atragerea de resurse La nivel intra-comunitar se recomandă dezvoltarea de parteneriate cu instituţiile publice şi private locale prin implicarea în noi proiecte de colaborare şi prin participarea la procesul decizional comunitar. Intensificarea colaborării şi interrelaţiilor la nivel local permite culegerea 51

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

şi reinvestirea capitalului social astfel creat în noi iniţiative. Totodată organizaţiile comunitare pot participa la procesul decizional local prin capacitatea acestora de a informa cu privire la nevoile grupurilor marginalizate. Este recomandabilă implicarea organizaţiilor în formularea planurilor de dezvoltare comunitară, în procese de planificare strategică şi participativă la nivel local.

La nivel regional se recomandă finanţarea de programe prin care să fie create parteneriate şi federaţii ale organizaţiilor comunitare existente. Astfel de federaţii regionale pot duce la întărirea eficienţei şi sustenabilităţii organizaţiilor comunitare prin formularea de abordări comune de dezvoltare comunitară, prin atragerea de resurse şi prin schimbul de priceperi şi experienţe. Totodată, formarea de reţele regionale duce la o creştere a credibilităţii (Opare, 2007) din partea agenţiilor de dezvoltare (naţionale şi internaţionale) şi a potenţialilor donatori.

Programul de dezvoltare rurală LEADER33 ilustrează avantajul parteneriatului regional precum şi intra-comunitar al acestor organizaţii, ambele tipuri de parteneriat condiţionând eligibilitatea pentru aceste fonduri europene. Mai mult în formarea Grupurilor de Acţiune Locală – beneficiari ai axei LEADER – va exista obligativitatea ca peste 50% din membri să fie actori ai societăţii civile şi actori privaţi, organizaţiile comunitare fiind astfel eligibile. În plus filozofia participativă şi de reprezentare a intereselor comunităţii, specifica acestui program, corespunde trăsăturilor definitorii ale acestor organizaţii. Organizaţiile comunitare pot asigura participarea categoriilor sociale defavorizate şi pot informa asupra nevoilor acestora echilibrând astfel şansele de acces la oportunităţile pe care programul le oferă.

Specializarea organizaţiilor comunitare în atragerea de resurse şi în dezvoltarea relaţiilor cu donatorii este recomandabil să nu ducă la o pierdere a caracterului informalparticipativ specific acestui tip de organizaţii. Recomandabil este să se păstreze baza participativă comunitară şi utilizarea de medode de lucru şi management informale în beneficiul beneficiarilor finali.

5.3.4.2 Înregistrarea statutului juridic al grupurilor de iniţiativă nou create Se recomandă asistarea organizaţiilor nou create pentru dobândirea unui statut juridic înregistrat. Înregistrarea statutului juridic creşte şansele de sustenabilitate ale organizaţiei în cauză, organizaţia devenind mai credibilă pentru alţi parteneri. În plus aria de oportunităţi de finanţare este mai extinsă pentru organizaţiile înregistrate juridic. În urma cercetării de teren se remarcă nevoia asistenţei – financiare şi juridice - în înregistrarea organizaţiilor ca ascociaţii.

Este vorba mai ales de noile organizaţii create prin programul ‘Participare şi Putere de Acţiune’. Întâlniri de facilitare pentru clarificarea misiunii şi viziunii organizaţiilor, a motivaţiilor acestora precum şi a paşilor pentru dobândirea unui statut juridic, atâta timp cât acest fapt este dorit de organizaţii, sunt recomandabile. La nivel legislativ se pot avea în vedere şi acţiuni de lobby 33.

52

http://www.maap.ro/apel.php?id=2

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

pentru un proces de înregistrare juridică mai puţin costisitor şi adecvat caracteristicilor acestor organizaţii cum sunt dimensiunea redusă, caracterul informal, nivelul relativ redus de educaţie al membrilor.

53

s tudiu asupr a profilului şi rolului organiz aţ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaţ iei Pac t

6

Bibliografie

Chambers, R., Ideas for Development, Earthscan, London, 2005.

Esman, M. J. and Uphoff, N.T., Local Organizations. Intermediaries în Rural Development, Cornell University Press, Ithaca and London, 1984.

Datta, D., “Sustainability of Community-based Organizations of the Rural Poor: Learning from Concern’s Rural Development Projects, Bangladesh”, in Community Development Journal, Vol. 42, No. 1, 2007.

Kelly, K. and Caputo, T., “Case Study of Grassroots Community Development: Sustainable, Flexible and Cost-effective Responses to Local Needs”, in Community Development Journal, Vol. 41, No. 2, 2006.

McNeil, D., “The Diffusion of Ideas in Development Theory and Policy”, in Global Social Policy, Vol. 3, No. 3, 2006.

Midgley, J. and Livermore, M., “Development Theory and Community Practice”, in Weil, Marie (Ed.). The Handbook of Community Practice, Sage, London, 2005.

Mihailescu, V., “Peasant Strategies and Rural Development in Romania. Coping with Local Diversity în Development Policy”, în SOCO Project Paper, No. 92, Vienna, 2000.

Opare, S., “Strengthening Community-based Organizations for the Challenges of Rural Development”, in Community Development Journal, Vol. 42, No.2, 2007.

Sandu, D., Dezvoltare Comunitară: Cercetare, Practică, Ideologie, Polirom, Iaşi, 2005.

Sasu, Ruxanda. Metodologia PACT. Dezvoltare de organizaţii comunitare, Fundaţia PACT, Conferinţa RuralNET, Căciulata, 2007.

Vameşu, Ancuţa, Developing Community-Based Organisations in România 2003-2004.

ALLAVIDA, 2004.

Yachkaschi, S., “Capacity Building at the Grassroots”, in Praxis Note 18, INTRAC, 2005.

Grafica: Ioana Bita Giulea, Bidimensional

56

s tudiu asupr a profilului Ĺ&#x;i rolului organiz aĹŁ iilor comunitare dez voltate prin progr amele

F undaĹŁ iei Pac t