Raport Activitate PACT 2008/2009 by Fundatia PACT

RAPORT DE ACTIVITATE 2008 - 2009

Acest raport a fost realizat (text şi editare text) de echipa de coordonare a Fundaţiei PACT, cu sprijinul Asociaţiei de Educaţie şi Cultură pentru Oameni Valea Mare Podgoria / AECO ( jud. Argeş), Asociaţiei Fiii Satului Frânceşti, Fundaţiei Tismana şi Asociaţiei pentru Iniţiative de Dezvoltare a Comunităţilor din Oltenia de Nord – IDCON (jud. Gorj), Asociaţiei Humanity Rom (jud. Olt) şi colaborarea lui Valentin Radu (design), cu fotograﬁi din arhiva PACT şi www.sxc.hu. Mulţumiri tuturor! Copyright Fundaţia PACT, decembrie 2010

CUVÂNT ÎNAINTE

Venim în sprijinul oamenilor care doresc să îşi atingă potenţialul ! Credem că dezvoltarea comunitară porneşte, în primul rând, de la individ – cu resursele sale interioare de cunoaştere, de pricepere, de timp, de energie şi pasiune, de dorinţă şi de voinţă. De la individ se transmite la cel de lângă, apoi la cel de lângă, şi tot aşa – până atinge vieţile tot mai multor oameni. Şi prin puterea exemplului se formează un nou nucleu de oameni preocupaţi de soarta lor şi a celor din jurul lor – şi un altul, şi un altul... Lucrăm pentru a sprijini cetăţenii să transforme comunitatea în care trăiesc, pentru ca aceasta să devină şi să fie resimţită ca fiind comunitatea lor. Pornim, de fiecare dată, în munca noastră, cu ideea că fiecare dintre noi este responsabil, într-o măsură mai mică sau mai mare, de calitatea propriei vieţi, dar nu numai – ci şi de bunăstarea semenilor. De noi, sau şi de noi depinde ceea ce se întâmplă în jurul nostru! Plecăm la drum, cu fiecare nou proiect, cu încrederea nestrămutată că şi alţii, mulţi alţi oameni văd lucrurile la fel ca noi. Şi căutăm astfel de oameni – oameni harnici, cărora le pasă, care vor şi pot să îşi folosească propria creativitate, resursele de care dispun, reţelele sociale din care fac parte, pentru a pune în mişcare lucrurile, pentru a aduce schimbări în bine în viaţa lor şi a semenilor lor. Noi credem că adevărata schimbare vine de jos în sus. De la cei mulţi, cei care se confruntă zi de zi cu realitatea socială şi îşi înţeleg cel mai bine nevoile. De la cei care sunt păstrătorii tradiţiilor şi valorilor profunde ale României. Credem în aceşti oameni şi îi sprijinim printr-o metodologie complexă de instruire, consultanţă, facilitare şi mică finanţare. Activitatea PACT pornește de la inițierea unor proiecte locale, în zone rurale sau urbane mici şi mijlocii, şi continuă până la acțiuni de advocacy la nivel de politici guvernamentale, care au drept scop asigurarea sustenabilității dezvoltării comunitare pentru oamenii cu care lucrăm. În anii care au trecut de la înfiinţarea Fundaţiei în 2006, ne-am sporit considerabil numărul membrilor echipei de coordonare şi a celei de teren, ca şi numărul şi varietatea partenerilor, colaboratorilor şi finanţatorilor, sponsorilor şi donatorilor. Am crescut, din punct de vedere financiar şi organizaţional, iar, ca urmare a unui prim proces de planificare strategică – ne-am canalizat mai bine ariile de interes, ne-am diversificat metodele de acţiune şi ne-am specializat. Echipa noastră este formată din persoane pasionate, bune cunoscătoare, cu experienţă şi expertiză recunoscută în domeniul dezvoltării comunitare şi domenii conexe. Suntem profesioniști în mai multe domenii: asistenţă socială, sociologie, economie, comunicare, finanțe etc. Suntem căutaţi de organizaţii la nivel naţional şi european pentru parteneriate, consultanţă, livrare de traininguri etc. Optăm pentru o abordare interdisciplinară, complexă şi structurată pe mai multe niveluri, întrucât experienţa ne-a arătat că acţiunile unilaterale, unidirecţionate produc efecte reduse, marginale. În timp ce ne concentrăm asupra proceselor şi calităţii muncii noastre, ne interesează să maximizăm, să multiplicăm impactul la nivel local, întrucât oamenilor din România le lipsesc modelele de implicare, care să le dea exemplu că „se poate”, că implicarea voluntară nu trece neobservată şi că iniţiativa dă roade. Pe scurt, ce înseamnă pentru noi DEZVOLTARE COMUNITARĂ? • Să ajutăm oamenii să-și recunoască și să-și dezvolte calitățile și potențialul; • Să le arătăm cum să se organizeze, să-şi găsească fiecare rolul propriu, un rol activ, pentru a veni cu soluții la problemele care îi afectează pe toți deopotrivă; • Să susținem formarea unor comunități puternice, cu un mai mare control asupra resurselor şi condițiilor care le afectează traiul; • Să promovăm utilizarea resurselor din comunitate pentru a promova justiția socială și bunăstarea comună; • Să dezvoltăm capacitatea comunităților și autorităţilor publice de a coopera întru bună guvernare.

Ruxandra Sasu Director Executiv

CUPRINS

INTRODUCERE

MISIUNE ŞI DIRECŢII STRATEGICE

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA

III. STIMULAREA ECONOMIEI SOCIALE

SERVICII

ATRAGEREA DE FONDURI

PERSEVERENŢĂ, DEZVOLTARE, SUSTENABILITATE – ASOCIAŢIA DE EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ PENTRU OAMENI (AECO)

STUDIU – DISEMINAREA DE BUNE PRACTICI ÎN JUDEŢUL GORJ

ORGANIGRAMĂ 2008-2009

FINANŢATORI, SPONSORI, DONATORI ŞI PARTENERI

APARTENENŢA LA REŢELE

ORGANIZAŢII COMUNITARE ACTIVE DEZVOLTATE DE FUNDAŢIA PACT

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

RAPORTUL CENZORULUI 2008

RAPORT DE AUDIT FINANCIAR 2009

INTRODUCERE Fundaţia PACT - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare este o organizaţie neguvernamentală şi non-profit activă în domeniile dezvoltării comunitare şi economiei sociale. Fundaţia are sediul în Bucureşti şi şi-a început activitatea în martie 2006, lucrând cu precădere în localităţi rurale şi urbane mici şi mijlocii din zona de sud a României. Fundaţia PACT stimulează și susține potențialul cetăţenilor pentru a lua atitudine şi a se implica în dezvoltarea comunităţii lor. Punctul de plecare constă în identificarea nevoilor concrete din propria comunitate şi găsirea unor soluţii eficiente pentru acestea, lucrând cu o echipă formată atât din diverși membri ai comunităţii, cât şi ai instituţiilor locale sau regionale relevante pentru proiectele propuse de comunitate. CONTEXT Locuitorii zonelor rurale – îndeosebi cei lipsiţi de mijloace materiale sau care aparţin unor grupuri minoritare – sunt foarte slab reprezentaţi în cadrul structurilor de societate civilă. Fără modele de implicare şi participare, oamenilor le este foarte greu să iniţieze, să se implice activ şi să conducă activităţi în beneficiul comunităţii din care fac parte. De cele mai multe ori, ei rămân beneficiari pasivi ai unor programe guvernamentale sau neguvernamentale, în caz că asemenea programe se derulează în comunitatea lor. Adesea, nu li se cere părerea în legătură cu propriile nevoi, nu sunt implicaţi în identificarea priorităţilor sau obiectivelor programelor de dezvoltare şi nici în implementarea lor. Mai mult decât atât, rareori cunosc iniţiativele sau proiectele pe care diverse instituţii sau organizaţii le dezvoltă pentru ei. În contextul politic actual al României, ca stat membru al Uniunii Europene, comunităţile mici şi slab dezvoltate sunt încă şi mai vulnerabile. Chiar şi autorităţile publice locale se confruntă cu marginalizare, inegalitate şi acces limitat la resurse, şi - chiar mai grav – la informaţie. Adesea, comunităţile mici nu dispun de mecanisme şi nu au capacitatea de a accesa informaţii legate de oportunităţi de dezvoltare, nu îşi conştientizează și nici nuși apără drepturile, nu relaţionează cu alte instituţii şi nu știu să atragă fonduri.

ÎNCREDERE ÎN SCHIMBARE Încă de la începutul activităţii noastre, ne-am propus să sprijinim grupuri formale sau informale de membri ai acestor comunităţi, care doresc să schimbe în bine viaţa persoanelor din comunitatea lor, care sunt marginalizate sau defavorizate din punct de vedere social şi economic. Munca noastră cu aceste grupuri comunitare este menită să le încurajeze să ia iniţiativă, să le consolideze capacitatea de a acţiona astfel încât, prin colaborare cu alţi membri ai comunităţii, cu autorităţile publice şi cu instituţii locale, să rezolve nevoi stringente ale comunităţii de care aparţin. În România există multe persoane copleşite de problemele vieţii cotidiene, dezamăgite şi lipsite de speranţă, fără posibilitatea de a identiﬁca soluţii pentru a schimba lucrurile în bine. Atunci când alegem să lucrăm în anumite comunităţi căutăm acei locuitori care au curajul să creadă că pot schimba lucrurile în bine pentru ei şi pentru semenii lor, dar nu ştiu cum să procedeze şi de unde să înceapă. Aceşti oameni au capacitatea, dorinţa şi energia de a lua iniţiativa şi de a acţiona pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă: drumuri impracticabile, acces diﬁcil la surse de apă potabilă, singurătatea şi izolarea bătrânilor şi a persoanelor cu dizabilităţi sau lipsa unui loc de joacă pentru copii. Noi credem în aceşti oameni şi îi sprijinim pentru a ralia alţi oameni cu interese similare din jurul lor, împreună cu care să se asocieze pentru a forma grupuri active, de iniţiativă comunitară, pe care le numim grupuri/organizaţii comunitare.

Organizaţia comunitară este o organizaţie neguvernamentală şi non-profit (ONG cu statut formal) sau un grup informal de cetăţeni constituit din membrii unei comunităţi care se asociază pentru a iniţia activităţi care contribuie la dezvoltarea comunităţii din care fac parte, răspunzând la nevoile identificate local de membrii acesteia.

Activismul civic este acţiunea unei persoane sau a mai multora în folosul unui grup sau al unei comunități atunci când aceasta nu reflectă un interes propriu direct. Intervenţia Fundaţiei PACT în astfel de comunităţi urmează principiile dezvoltării comunitare, nu ca activitate punctuală, ci ca o abordare specifică a unui set de activităţi ce se bazează pe construirea capacităţii de acţiune, stimularea activismului civic, participarea şi incluziunea diferitelor grupuri din comunitate în procesul de dezvoltare locală, astfel încât acestea să îşi definească propria viziune şi propriile direcţii de dezvoltare. Am ales să lucrăm în partea de sud a României deoarece această zonă a ţării este majoritar lipsită de structuri ale societăţii civile care să faciliteze participarea cetăţenilor la viaţa publică în general şi la acţiunile comunităţii în particular. Ne dedicăm cu precădere comunităţilor rurale, deoarece în România structurile societăţii civile sunt majoritar concentrate în zonele urbane, numai o treime fiind localizate în zonele rurale.

Printr-o metodologie complexă de instruire, consultanţă, facilitare şi mică ﬁnanţare, sprijinim membrii comunităţilor din sudul României să îşi facă auzită vocea în faţa autorităţilor, să se implice activ în rezolvarea propriilor nevoi, să îşi motiveze semenii pentru a produce schimbări pozitive în comunitate.

INTRODUCERE

VALORI ŞI PRINCIPII • Dezvoltare comunitară • Abordare participativă • Participare publică • Activism civic • Abordarea dezvoltării „de jos în sus” • Potenţialul latent (ce poate fi activat) al cunoaşterii existente la nivel local • Încredere în capacitatea membrilor comunităţii de a găsi soluţii viabile şi eficiente pentru problemele sau nevoile propriei comunităţi • Respect pentru opţiunile de dezvoltare ale membrilor comunităţii MEMBRII COMUNITĂŢILOR CU CARE LUCRĂM NU NE SUNT NUMAI BENEFICIARI, CI ŞI PARTENERI ŞI COLABORATORI Care este profilul acestor persoane? Mulţi dintre ei sunt profesori şi educatori, alţii sunt părinţi care au copii cu dizabilităţi, preoţi, membri ai comunităţilor de romi, lideri şi alţi membri ai societăţii, pe care îi numim „cetăţeni preocupaţi”, responsabili din punct de vedere social şi dornici să sacrifice o parte din timpul şi energia lor pentru a lucra voluntar în beneficiul propriei lor comunităţi. După identificarea acestor grupuri comunitare, încercăm să le înţelegem nevoile, care acoperă o largă varietate de aspecte, cum ar fi: lipsa activităţilor extracuriculare şi a oportunităţilor de dezvoltare personală pentru copii, discriminarea faţă de copiii cu dizabilităţi, lipsa accesului la apă potabilă în comunităţile foarte sărace, lipsa de încredere în sine şi negarea propriei identităţi în comunităţile de romi etc. Apar situaţii frecvente în care persoane sau grupuri de persoane doresc să schimbe ceva şi vin cu idei, găsesc resurse, pun ideile în practică, şi cu toate acestea cei din comunitate nu privesc iniţiativa la fel de entuziast, apărând astfel frustrări şi dezmăgiri. De aceea, încurajăm grupurile comunitare cu care lucrăm: • să comunice cu oamenii pe care încearcă să îi ajute, pentru a le înţelege nevoile şi perspectivele; • să comunice cu alţi actori din comunitate sau din vecinătate (şcoala, grădiniţa, biserica, dispensarul, poliţia comunitară etc.); • să dezvolte un dialog deschis cu primăria şi cu consiliul local; • să îşi prezinte ideile şi să exploreze dacă şi când aceste nevoi se află pe agenda autorităţilor locale; • să afle ce alte soluţii ar putea sugera autorităţile locale pentru rezolvarea acelor nevoi; • să identifice care ar putea fi resursele lor proprii, ce alte resurse locale ar putea mobiliza şi pune în comun cu ale lor, respectiv de ce fel de colaborări, aprobări, avize sau autorizaţii ar putea avea nevoie pentru a realiza proiecte prin care ar soluţiona respectivele nevoi. TIPURI DE ACTIVITĂŢI În demersurile noastre de a susţine iniţiativele comunitare, derulăm următoarele activităţi: • Proiecte de dezvoltare locală, oferind grupurilor de iniţiativă instruire, facilitare şi consultanţă în următoarele arii ale dezvoltării comunitare: analiza participativă a nevoilor şi resurselor din comunitate, planificare participativă şi management de proiect, dezvoltarea şi managementul organizaţiilor, planificare strategică participativă (pentru

d e z vo l t a re l o c a l ă ) , co m u n i c a re ( o rg a n i z aţ i o n a l ă ) , relaţii publice şi strângere de fonduri din surse private, antreprenoriat, dezvoltarea şi managementul activităţilor generatoare de venit şi structurilor de economie socială; • Mică finanţare (între 500 - 5000 €) pentru organizaţiile comunitare / grupurile de iniţiativă interesate să realizeze proiecte comunitare sau activităţi generatoare de venit, menite să contribuie la dezvoltarea localităţii de care aparţin; • Strângere de fonduri de la indivizi şi companii, pentru finanţarea de proiecte şi activităţi economice ale organizaţiilor comunitare, care facilitează incluziunea economico-socială a grupurilor dezavantajate, valorizează resursele din comunitate, creează locuri de muncă şi reinvestesc profitul în comunitate; • Conectarea organizaţiilor comunitare cu alte organizaţii, instituţii, firme şi persoane fizice interesate să contribuie la proiecte de dezvoltare comunitară; • Realizarea de broşuri, rapoarte, studii şi cercetări bazate pe experienţa practică acumulată în domeniile dezvoltării comunitare, economiei sociale şi domenii conexe; • Organizarea de seminarii, ateliere de lucru şi conferinţe în domeniul dezvoltării comunitare, al economiei sociale şi domenii conexe (ex. dezvoltare locală, dezvoltare rurală, incluziune socială), pentru a facilita schimbul de experienţă şi parteneriatele între organizaţii şi instituţii active în aceste domenii; • Oferirea de instruiri pentru profesionişti şi persoane interesate de domeniile noastre de activitate; • Crearea de oportunităţi de internship pentru studenţi din ţară şi străinătate. REZULTATE ŞI EVOLUŢIE Ca echipă, avem experienţă în înfiinţarea şi dezvoltarea de grupuri de iniţiativă în localităţi din sudul ţării, încă din 2002. Am lucrat cu peste 90 de grupuri din comunităţi rurale şi urbane mici şi mijlocii în regiunile Oltenia şi Muntenia (judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi şi Giurgiu). În jur de 50 dintre aceste grupuri îşi continuă activitatea la nivel local/judeţean sau regional, sunt înregistrate ca organizaţii nonprofit şi lucrează cu şi în sprijinul persoanelor defavorizate. • Am instruit peste 150 de persoane în diverse domenii ale dezvoltării comunitare. • Am finanţat aproximativ 60 de proiecte comunitare, în care s-au implicat peste 600 de oameni din acele comunităţi. • Am facilitat crearea a mai mult de 130 de parteneriate locale între entităţi publice şi private. • Am instruit şi consiliat 7 organizaţii comunitare în a iniţia planuri de afaceri pentru activităţi economico-sociale generatoare de venituri pentru a stimula incluziunea socială şi dezvoltarea economică a comunităţilor dezavantajate. • Am încurajat colaborarea a 10 organizaţii comunitare şi 10 autorităţi publice locale pentru a facilita participarea membrilor comunităţii la procesele de realizare a planurilor de dezvoltare locală în 10 comunităţi. • Am instruit şi sprijinit peste 150 de persoane dezavantajate de etnie romă din 9 comunităţi rurale şi 1 localitate urbană pentru a-şi spori şansele de integrare pe piaţa muncii. • Am instruit şi asistat 12 organizaţii comunitare în procesul de dezvoltare organizaţională.

MISIUNE ŞI DIRECŢII STRATEGICE MISIUNE Fundaţia PACT are drept scop contribuiția la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor prin promovarea iniţiativelor locale şi regionale, a parteneriatului şi a responsabilităţii sociale.

Comunitatea constă într-un grup de persoane interconectate care împărtăşesc interese, caracteristici similare, o identitate, o istorie şi o viziune comună. Comunitatea este o entitate atât omogenă (bazată pe elementele comune), cât şi eterogenă (având în vedere diversitatea legată de vârstă, abilităţi sau credinţe), formată din diverse subgrupuri, mai mult sau mai puţin vizibile, care au acces diferit la resurse şi au grade diferite de putere în procesul de influenţare a deciziilor. DIRECŢII STRATEGICE Fundaţia PACT îşi propune să se concentreze pe incluziunea grupurilor dezavantajate şi marginalizate, cu menţinerea angajamentului de a lucra în partea de sud a României. Activitatea noastră vizează cu precădere comunităţile rurale, dar şi localităţi urbane mici şi medii, fundamentându-ne programele, proiectele şi activităţile pe următoarele 3 direcţii strategice: 1. Dezvoltarea de organizaţii comunitare. Principala noastră abordare a dezvoltării constă în susţinerea persoanelor cu iniţiativă pentru crearea de structuri de societate civilă la nivel local, care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor lor în colaborare cu diverși actori locali. Ne propunem, pe viitor, crearea unui fond de dezvoltare comunitară, alimentat constant din surse private, prin care să creştem numărul de iniţiative sprijinite şi ﬁnanţate.

Înţelegem dezvoltarea ca pe un proces participativ continuu de-a lungul căruia comunităţile îşi definesc şi îşi realizează propriile îmbunătăţiri, cu sau fără asistenţă din afară. N u m i m s o c i e ta te c i v i l ă totalitatea organizaţiilor (comunitare, non-guvernamentale etc.), relaţiilor şi proceselor de natură privată (nu publică) care sunt menite să producă bunăstare comunitară. 2. Promovarea principiilor şi valorilor dezvoltării comunitare în România. Dorim să contribuim la înfiinţarea de structuri finanţatoare dedicate iniţiativelor locale (fundaţii comunitare) şi construirea de parteneriate viabile între instituţii şi organizaţii active în domeniul dezvoltării comunitare şi domenii conexe (dezvoltare locală, rurală, incluziune socială). Credem că deciziile de interes public şi implementarea lor trebuie să se realizeze respectând principiile şi valorile dezvoltării comunitare, între care: participare, încredere în relevanţa contribuţiei fiecăruia şi valorificarea resurselor locale.

Decizia publică/de interes public este aceea care afectează viaţa comunităţii şi presupune alocarea de resurse publice. Participarea presupune contribuţia şi implicarea membrilor comunităţii în luarea deciziilor privind chestiuni de interes public. Definim dezvoltarea comunitară drept abordare a unei serii de activități de interes public, ca o atitudine şi ca mod de lucru permanent al organizaţiilor comunitare cu membrii comunităţilor, bazându-se pe o largă participare a acestora şi pe incluziunea diferitelor grupuri şi interese, prin care acele grupuri îşi definesc propria direcţie şi propria viziune de dezvoltare. 3. Stimularea economiei sociale. Este unul dintre elementele de bază în procesul de dezvoltare locală. Suntem interesaţi să sprijinim dezvoltarea de structuri de economie socială şi să iniţiem acţiuni de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale în rândul membrilor comunităţii, pentru a stimula mai buna utilizare a resurselor locale, crearea de servicii necesare comunităţii şi generarea de venituri şi locuri de muncă în comunitate.

Economia socială este o formă specifică de antreprenoriat, cu un rol important în dezvoltarea solidarităţii, coeziunii sociale şi legăturilor teritoriale (regionale), care: • se bazează pe principiile solidarităţii şi implicării individuale în procesul cetăţeniei active; • joacă un rol important în dezvoltarea locală şi coeziunea socială; • generează slujbe şi un nivel de viaţă mai bun; • este formatoare de noi mentalităţi care să contribuie la atingerea unei conştiinţe sociale; • corespunde priorităţilor Uniunii Europene şi obiectivelor sale strategice.

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE

OBIECTIVE STRATEGICE 1. Încurajarea şi acordarea de sprijin pentru întemeierea de noi organizaţii comunitare în sudul României. 2. Sprijinirea, în continuare, a dezvoltării organizaţiilor comunitare existente în sudul ţării, astfel încât să lucreze eficient şi sustenabil, cu un impact sporit asupra vieţii comunităţilor pe care le reprezintă. 3. Sprijinirea organizaţiilor comunitare în a dezvolta capacitatea grupurilor marginalizate/dezavantajate de a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă. 4. Stimularea parteneriatelor şi practicilor participative între actorii de dezvoltare locală din comunităţile din sudul României. 5. Stimularea responsabilităţii sociale a indivizilor, comunităţilor, mediului de afaceri, instituţiilor şi autorităţilor publice. GRUPURI ŢINTĂ vizate prin proiectele elaborate în această direcţie (ca beneficiari, parteneri sau colaboratori): • persoane şi grupuri vulnerabile din comunităţi dezavantajate şi/sau marginalizate • organizaţii comunitare • organizaţii non-profit interesate de domeniul dezvoltării comunitare şi domenii conexe (cum ar fi incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, dezvoltarea locală sau rurală), care doresc să dezvolte acţiuni, proiecte şi programe participative • autorităţi şi instituţii publice de la nivel local/judeţean şi regional

A fi dezavantajat înseamnă a-ţi fi negate, ocazional şi contextual, unele nevoi (nu neapărat de bază) şi/sau servicii, cum ar fi accesul la apă potabilă. Dezavantajarea se poate produce în cazul unei persoane, al unui grup sau al unei comunităţi, în anumite contexte specifice. A fi marginalizat înseamnă a-ţi fi negat, continuu şi sistematic, accesul la drepturi fundamentale şi nevoi de bază, în funcţie de percepţiile şi reacţiile altor grupuri asupra caracteristicilor grupului de care aparţii. De exemplu, dreptul la muncă al unei persoane de etnie roma, negat din cauza percepţiei asupra întregii comunăţi etnice. PROIECTE ŞI PROGRAME ALE FUNDAŢIEI PACT PENTRU DEZVOLTAREA ORGANIZAŢIILOR COMUNITARE (2008-2009)

cu multe idei frumoase de activităţi dedicate persoanelor dezavantajate din comunităţile lor, dar cărora le lipseşte încrederea de a încerca să acceseze fonduri mai generoase de la nivel instituţional. Rolul nostru în acest proiect este să le fim alături în efortul de a-şi tranforma ideile în proiecte, oferindu-le sprijin pentru identificarea surselor de finanţare disponibile şi potrivite pentru ceea ce şi-au propus. Le facilităm întâlnirea cu potenţiali finanţatori, care le pot oferi astfel în mod direct informaţiile necesare privind proiectele susţinute din fonduri instituţionale sau private, şi îi îndrumăm pe întreg procesul de elaborare a propunerilor de finanţare. OBIECTIVE: 1. Susţinerea a 45 de organizaţii comunitare în conturarea de proiecte dedicate incluziunii economice şi sociale a grupurilor dezavantajate şi în identificarea resurselor necesare pentru aceste proiecte. 2. Asistarea directă a până la 20 de organizaţii în elaborarea de propuneri de finanţare. ACTIVITĂŢI DERULATE: Pe parcursul lunii decembrie 2009, am demarat pregătirile pentru un seminar dedicat dezvoltării de proiecte şi strângerii de fonduri, urmând să aibă loc în perioada 4-6 februarie 2010. Evenimentul a fost gândit astfel încât să ofere ocazia unui număr de 45 de organizaţii comunitare (invitate să desemneze câte un reprezentant care să participe la eveniment) să interacţioneze direct cu mai mulţi finanţatori, atât instituţionali, cât şi privaţi, pentru a înţelege în detaliu cerinţele de finanţare specifice programelor lor şi a testa, în raport cu acestea, propriile idei de proiecte. 2. “Învăţare, Participare, Încredere” - Programul de dezvoltare a organizaţiilor comunitare din sudul României - runda a 4-a PERIOADA DE DESFĂŞURARE: iunie 2008 - februarie 2010

1. Sprijinirea organizaţiilor comunitare în vederea dezvoltării capacităţii de lucru pentru incluziunea economică şi socială a persoanelor marginalizate

FINANŢATOR: Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: decembrie 2009 - mai 2010

SPONSORI: Provident Financial România, Fundaţia Unidea şi Unicredit Ţiriac Bank (prin campania internă GiftMatching), SC Gatemar SA, Smart Ideas G&S

FINANŢATOR: doreşte să îşi păstreze anonimatul BENEFICIARI: 45 de organizaţii comunitare din sudul României Cel mai recent proiect al nostru este menit să susţină organizaţii comunitare deja existente. În aceste organizaţii regăsim persoane

DONATOR: Fundaţia Vodafone România

CONTRIBUABILI 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT: persoane ﬁzice din România

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE PARTENERI: - Asociaţia Fiii Satului Frânceşti (sat Frânceşti, comuna Peştişani, jud. Gorj) - Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură (Câmpulung Muscel, jud. Argeş) - Asociaţia pentru Educaţie şi Cultură pentru Oameni (Valea MarePodgoria, jud. Argeş) - Asociaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Comunitară (com. Ţigăneşti, jud. Teleorman) - Asociaţia Rudezis (comuna Giurgiţa, jud. Dolj) BENEFICIARI: - 20 de grupuri comunitare noi, din 20 de comunităţi rurale şi urbane din sudul României - 5 organizaţii comunitare deja existente, cu experienţă de lucru de cel puţin trei ani

din partea Fundaţiei PACT, pe următoarele teme: evaluarea participativă a nevoilor din comunitate şi planificare participativă de proiect; management de proiect; comunicare organizaţională şi atragere de fonduri din comunitate; - 19 grupuri noi de iniţiativă au derulat propriul proiect comunitar (susţinut financiar de Fundaţia PACT cu granturi de până la 3600 RON) pentru rezolvarea unor nevoi identificate chiar de membrii comunităţilor, printr-un proces de analiză participativă a nevoilor; - aproximativ 1300 de copii, 250 de tineri, 125 de adulţi, 510 gospodării au beneficiat de implementarea cu succes a acestor proiecte; - tipuri de proiecte implementate: loc de joacă pentru copii, teren de sport, program „şcoală după şcoală“ (after-school), curs de iniţiere PC pentru copii, alimentare cu apă, reabilitarea unui drum de acces, curs de arte şi meserii, centru de revitalizare şi perpetuare a tradiţiilor locale, renovarea muzeului local, atelier meşteşugăresc, centru de informare şi consiliere specializată pentru copii şi părinţi. SUSTENABILITATE: - pe parcursul implementării proiectelor comunitare, 17 grupuri de iniţiativă au reuşit să mobilizeze cu succes fonduri şi alte resurse din comunitatea locală (materiale, echipamente, voluntari etc.) pentru a completa finanţarea acordată de Fundaţia PACT; - în urma implementării proiectelor comunitare finanţate de Fundaţia PACT, 11 grupuri au derulat o nouă etapă de strângere de fonduri din comunitate pentru a susţine noi activităţi şi proiecte în folosul comunităţii;

„Învăţare, Participare, Încredere” este programul clasic, fundamental al Fundaţiei PACT, care cumulează metodologia de bază, principiile de lucru, valorile şi filozofia activităţii noastre, în jurul cărora sunt construite sau de la care pornesc toate celelalte proiecte ale organizaţiei. Prin acest program, identificăm şi sprijinim membri ai comunităţilor rurale şi urbane mici şi mijlocii din sudul României, interesaţi să contribuie activ la obţinerea de schimbări pozitive în viaţa comunităţii lor. Metodologia programului presupune sesiuni de instruire, consultanţă, facilitare şi mici finanţări sub formă de granturi nerambursabile pentru grupurile de iniţiativă care dezvoltă proiecte în beneficiul comunităţii. În această a 4-a rundă a programului, un element de noutate îl constituie rolul foarte important pe care îl joacă cele cinci organizaţii comunitare partenere în formarea şi dezvoltarea noilor grupuri comunitare. Având deja experienţă îndelungată de lucru în comunitate, partenerii noştri s-au implicat direct în identificarea persoanelor cu iniţiativă din localităţi învecinate, acţionând apoi ca mentori pentru grupurile noi, transferându-le din experienţa şi cunoştinţele lor. PRINCIPALELE REZULTATE: - organizaţiile comunitare partenere au desemnat câte trei mentori dintre reprezentanţii cu experienţă, care au participat la un atelier de lucru cu echipa de coordonare din partea Fundaţiei PACT, unde au dobândit cunoştinţe şi şi-au consolidat abilităţile de facilitare comunitară; - reprezentanţii grupurilor comunitare noi au beneficiat de trei sesiuni de instruire şi respectiv trei sesiuni de consultanţă gratuite

- cele 11 grupuri sunt determinate să îşi continue lucrul ca organizaţii comunitare, depunând eforturi susţinute de atragere de noi resurse externe sau mobilizare de resurse existente la nivel local, pentru a răspunde astfel nevoilor comunităţii; - dintre cele 11 organizaţii comunitare, 6 s-au înﬁinţat ca asociaţii formale (ONG cu statut legal), iar 5 au ales să rămână deocamdată grupuri informale de iniţiativă comunitară. 3. Organizaţiile comunitare - centre de mobilizare a comunităţii PERIOADA DE DESFĂŞURARE: decembrie 2008 - octombrie 2009 FINANŢATOR: Uninunea Europeană - Programul PHARE 2006 Creşterea rolului societăţii civile în procesul de integrare a României, Componenta 3 - Dezvoltarea sectorului ONG şi educaţie civică BENEFICIARI: 12 organizaţii comunitare active

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE

Un alt proiect dedicat organizaţiilor comunitare existente a avut ca punct de pornire o analiză de nevoi realizată printre şi de către membrii acestora. Au fost evidenţiate, astfel, următoarele necesităţi, respectiv direcţii prioritare de dezvoltare dorite: consolidarea abilităţilor reprezentanţilor organizaţiilor comunitare de a lucra cu membrii comunităţii, pentru a-i atrage în mod constant în iniţiativele lor, însuşirea de cunoştinţe şi tehnici de dezvoltare organizaţională, precum şi informaţii şi cunoştinţe privind fondurile de dezvoltare accesibile comunităţilor locale. PRINCIPALELE REZULTATE: - reprezentanţii celor 12 organizaţii comunitare au beneficiat de două sesiuni de instruire privind utilizarea a două metode de lucru participativ cu membrii comunităţii (Cafeneaua Lumii/Cafeneaua Publică/World Café şi Conferinţa de Explorare a Viitorului/Future Search Conference) şi privind managementul organizaţional. - cele 12 organizaţii comunitare au organizat fiecare câte un eveniment de tip cafenea publică în comunitatea proprie, pe teme de interes local, primind asistenţa echipei PACT. - 320 de cetăţeni din cele 12 comunităţi vizate în proiect au fost mobilizaţi în găsirea de soluţii la probleme locale; printre aceştia s-au numărat reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai instituţiilor publice şi membri ai grupurilor defavorizate din comunităţile locale. - pentru diseminarea celor două metode de lucru participativ către alte organizaţii interesate am realizat 11 materiale video, care pot fi accesate de pe www.fundatiapact.ro. - cele 12 organizaţii comunitare au primit consultanţă personalizată pentru a-şi îmbunătăţi managementul organizaţiei; la alegere, acestea au parcurs procese de planificare organizaţională strategică şi/sau au realizat planificări financiare, planuri de atragere de resurse, planuri de atragere a voluntarilor sau de management al timpului.

PRIMA CONFERINŢĂ DE EXPLORARE A VIITORULUI ORGANIZATĂ ÎN ROMÂNIA Fundaţia PACT a organizat prima Conferinţă de Explorare a Viitorului (CEV) din România în perioada 23-25 septembrie 2009, ca eveniment final al acestui proiect şi sub egida Săptămânii Participării Cetăţenilor, derulată de membrii Central and Eastern Europe Citizens Network (www.ceecn.net), din care şi Fundaţia PACT face parte. Metoda CEV este utilizată la nivel global pentru a sprijini construirea unei viziuni comune şi a unui plan de acţiune general acceptat de către toţi factorii interesaţi din cadrul unui sector sau al unei comunităţi. Conferinţa Fundaţiei PACT a avut ca temă facilitarea accesului comunităţilor locale la fonduri de dezvoltare – ca modalitate de a răspunde mai eficient nevoilor reale ale

cetăţenilor şi a adus laolaltă atât reprezentanţi ai organismelor responsabile de fondurile de dezvoltare de la nivel naţional, regional, judeţean şi local, cât şi reprezentanţi ai diverselor grupuri de interese din comunitate - autorităţi publice, instituţii locale, organizaţii comunitare şi beneficiari ai serviciilor guvernamentale şi neguvernamentale din comunităţile locale. Participanţii au descoperit o viziune comună privind accesul comunităţilor locale la fonduri de dezvoltare şi au elaborat şase planuri de acţiune pentru a atinge această viziune: îmbunătăţirea componentelor educative şi informative pentru beneficiarii acestor programe, realizarea de strategii de dezvoltare locală, îmbunătăţirea programelor de comunicare ale autorităţilor care gestionează fonduri de dezvoltare, creşterea competitivităţii beneficiarilor, simplificarea procedurilor de acces la fonduri de dezvoltare, creşterea vizibilităţii organizaţiilor neguvernamentale la nivel local, îndeosebi cu privire la rolul acestora în comunitate.

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE 4. Cetăţenie - Dialog Intercultural PERIOADA DE DESFĂŞURARE: septembrie 2008 - iunie 2009 FINANŢATOR: Comisia Europeană - Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură prin Programul „Europa pentru Cetăţeni” PARTENERI: - Polul European al Fundaţiilor active în domeniul economiei sociale – asociaţie internaţională formată din cinci fundaţii din patru ţări europene (Belgia, Spania, Italia şi Franţa) – iniţiatorul şi coordonatorul proiectului - European Think Tank Pour la Solidarité (Belgia) - Fundaţia MACIF (Franţa)

În România, Fundaţia PACT a format un grup de cetăţeni care reprezentau comunitatea de romi şi comunitatea de români din comuna Călineşti. Au avut loc cinci întâlniri ale grupului, organizate alternativ pe „teritoriul” ﬁecărei comunităţi (de romi şi de români). Cu sprijinul valoros al unor experţi în comunităţi interetnice din România, Fundaţia PACT a iniţiat discuţii şi ateliere de lucru cu grupul mixt, pe diverse teme de interes, pentru a identiﬁca mijloacele prin care dialogul intercultural poate îmbunătăţi relaţiile dintre romii şi românii din această localitate. Încă de la început, am avut în vedere ca aceste întâlniri să creeze o bază pentru integrarea minorităţii, astfel încât membrii localităţii să poată susţine un proces veritabil de dezvoltare comunitară participativă.

- Community Service Volunteers (Anglia)

REZULTATE ŞI IMPACT:

- Fundaţia P&V (Belgia)

- în urma celor cinci întâlniri, s-au pus bazele unei colaborări între cetăţenii din satul Valea Corbului şi cei din satul Vrăneşti;

- Fundaţia EAES, Şcoala Andaluză pentru Economie Socială (Spania) BENEFICIARI: comunitatea mixtă de romi şi de români din comuna Călineşti, judeţul Argeş Iniţiativele de dezvoltare comunitară ale Fundaţiei PACT se mulează diferit pe realităţile locale din fiecare comunitate în care lucrăm. În comuna Călineşti, judeţul Argeş, segregarea comunităţilor de romi din satul Valea Corbului şi de români din satul Vrăneşti a influenţat negativ procesul de planificare strategică participativă iniţiat în cadrul proiectului “Participare. Strategie. Democraţie”, începând chiar de la momentul identificării şi prioritizării nevoilor şi resurselor locale. Proiectul “Cetăţenie - Dialog Intercultural” a reunit şapte organizaţii ale societăţii civile din cinci state membre ale Uniunii Europene (Anglia, Belgia, Franţa, România şi Spania). În fiecare dintre cele cinci ţări participante, s-au creat grupuri de cetăţeni care să reprezinte diversitatea locală. Organizaţiile partenere au avut rolul principal de a experimenta şi coordona un proces de dialog intercultural.

- atât românii, cât şi romii din acele comunităţi deţin acum mai multe cunoştinţe despre tradiţia şi istoria ﬁecărei etnii; - reprezentanţii ambelor comunităţi au realizat în mod participativ o evaluare a nevoilor comunităţii de romi şi au gândit împreună soluţii pentru integrarea unor măsuri de dezvoltare dedicate acestora în Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Călineşti; - grupul mixt a acumulat cunoştinţe despre educaţia incluzivă şi a găsit soluţii locale pentru aplicarea principiilor incluzive în şcolile din comuna Călineşti; - proiectul a avut un impact pozitiv asupra creşterii stimei de sine a romilor din satul Valea Corbului, dar şi într-o mai bună înţelegere a comunităţii de romi, la nivel local şi judeţean. 5. Bun meseriaş, caut patron PERIOADA DE DESFĂŞURARE: mai 2008 - aprilie 2009 FINANŢATOR: Uniunea Europeană prin Programul Phare 2006 – Coeziune Economică şi Socială – Dezvoltarea Resurselor Umane - Măsuri de Incluziune Socială PARTENERI: - Asociaţia pentru Dezvoltare Economică şi Socială (ADES) – Curtea de Argeş, jud. Argeş - Asociaţia Educaţie şi Cultură pentru Oameni Valea Mare Podgoria (AECO) – jud. Argeş - Asociaţia Tinereţea şi Prietenia (ATP) – sat Poieniţa, com. Bălileşti, jud. Argeş BENEFICIARI: - 251 de persoane dezavantajate de etnie roma din judeţul Argeş - 2 organizaţii comunitare cu experienţă şi interes în lucrul cu comunităţile de etnici romi Două dintre atributele deţinute de organizaţiile comunitare şi, respectiv, pe care partenerii noştri, AECO şi ATP, le-au adus ca plusvaloare în acest proiect, sunt cunoaşterea în profunzime a nevoilor existente la nivel local şi posibilitatea de a mobiliza resurse locale. Astfel, proiectul a îmbinat capacitatea organizaţională a Fundaţiei PACT, experienţa şi expertiza echipei noastre de colaboratori şi cunoştinţele despre comunităţile locale, cu abilităţile de lucru participativ cu comunitatea ale reprezentanţilor celor două organizaţii comunitare partenere, pentru a veni în întâmpinarea nevoii de incluziune pe piaţa muncii cetăţenilor dezavantajaţi de etnie roma din nouă comunităţi rurale şi o localitate urbană din judeţul Argeş. Acestor atuuri li s-a adăugat experienţa semniﬁcativă în regiune a celui de-al treilea partener al

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE lucrează Fundaţia PACT, precum şi altor organizaţii şi instituţii implicate în programe de formare profesională, interesate să livreze cursuri de dezvoltare personală şi orientare vocaţională pentru categorii defavorizate. 6. Participare şi putere de acţiune PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2006 - martie 2008 FINANŢATORI: Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe Charles Stuart Mott Foundation Open Society Foundation DONATOR: Fundaţia Vodafone România

nostru în proiect, ADES, un ONG furnizor de formare profesională acreditat de Consiliul Naţional pentru Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA). PRINCIPALELE REZULTATE:

SPONSORI: Lafarge, Smart Ideas G&S CONTRIBUABILI 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT: persoane ﬁzice din România PARTENERI: - Allavida (Marea Britanie)

- 251 de persoane dezavantajate de etnie roma din cele 10 comunităţi au participat la cursuri de dezvoltare personală şi orientare profesională organizate de Fundaţia PACT;

- Asociaţia Fiii Satului Frânceşti (sat Frânceşti, com. Peştişani, jud. Gorj)

- 159 de participanţi la cursurile mai sus menţionate s-au înscris apoi la cursuri de calificare/recalificare profesională organizate de ADES; dintre aceştia, 134 au frecventat regulat aceste cursuri, iar 115 le-au absolvit, dobândind diplome de calificare în următoarele meserii: lucrător comercial, lucrător mecanic, lăcătuş, tapiţer şi lucrător în construcţii;

- Asociaţia Educaţie şi Cultură pentru Oameni - Valea MarePodgoria (Ştefăneşti, jud. Argeş)

- participanţii la cursurile de calificare/recalificare au beneficiat, pe lângă partea teoretică, de câte un stagiu de practică la locul de muncă sau în cadrul unor întreprinderi locale unde Fundaţia PACT şi partenerii săi le-au facilitat accesul, în funcţie de profilul profesional; - ulterior, pentru cele 115 persoane care au absolvit cursurile de calificare/recalificare, atât Fundaţia PACT, cât mai ales cele două organizaţii comunitare partenere au iniţiat demersuri de facilitare a angajării acestora pe piaţa muncii, contactând o serie de întreprinderi locale şi regionale şi prezentându-le avantajele angajării acestor persoane pregătite prin proiect; - la rândul lor, cele două organizaţii comunitare partenere şiau dezvoltat semnificativ abilităţile de a lucra cu persoane dezavantajate, AECO dezvoltând în continuare şi alte proiecte dedicate comunităţilor dezavantajate de etnie roma.

BROŞURA privind “ROLUL CURSURILOR DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ŞI ORIENTARE VOCAŢIONALĂ ÎN PROCESUL DE INTEGRARE PE PIAŢA MUNCII” Pe baza experienţei acumulate, Fundaţia PACT a elaborat o broşură ce descrie metodologia de lucru, avantajele şi dezavantajele, oportunităţile şi provocările, precum şi rezultatele cursului de dezvoltare personală şi orientare vocaţională organizat în cadul proiectului. Broşura serveşte tuturor organizaţiilor comunitare cu care

- Asociaţia Rudezis (com. Giurgiţa, jud. Dolj)

- Asociaţia Humanity Rom (com. Iancu Jianu, jud. Olt) - Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură (Câmpulung Muscel, jud. Argeş) - Asociaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Comunitară (com. Ţigăneşti, jud. Teleorman) - Asociaţia Civitas 2005 (Turnu Măgurele, jud. Teleorman) BENEFICIARI: - 14 grupuri comunitare noi din comunităţi rurale şi urbane mici din sudul României - 7 organizaţii comunitare cu peste trei ani experienţă în lucrul cu grupuri dezavantajate Proiectul a ţintit atât dezvoltarea de noi grupuri de iniţiativă locală, cât şi dezvoltarea capacităţii a şapte organizaţii comunitare existente – partenerii noştri în proiect, ﬁind prima iniţiativă în care Fundaţia PACT a folosit metoda mentoratului în înﬁiinţarea de organizaţii comunitare. Cele şapte organizaţii comunitare, dezvoltate în runda a 2-a a programului “Învăţare, Participare,

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE Încredere”, au fost selectate pentru a facilita formarea a câte două noi grupuri comunitare în localităţi învecinate lor, în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Olt, Teleorman şi Argeş. Astfel, cunoştinţele au fost transmise către noile grupuri de iniţiativă nu numai prin intervenţia Fundaţiei PACT, dar şi prin acţiunea şi modelul oferit de organizaţii comunitare experimentate, active la nivel local. PRINCIPALELE REZULTATE: - grupurile de iniţiativă nou înfiinţate, împreună cu membrii comunităţilor lor, au implementat 13 proiecte comunitare, ca răspuns la nevoi locale ce afectau fie diverse categorii de persoane dezavantajate din comunitate (copii de şcoală şi grădiniţă, elevi de liceu, tineri şi oameni în vârstă), fie întreaga comunitate; - soluţiile găsite de membrii comunităţilor pentru rezolvarea acestor probleme s-au concretizat prin: crearea unui grup sanitar pentru elevii unei şcoli; construirea unui refugiu pentru călătorii cu transportul în comun; înfiinţarea unui post de radio al elevilor unui liceu; amenajarea a două fântâni – atât ca surse de apă potabilă în comunitate (din izvoare naturale), cât şi ca mijloace de reînviere a tradiţiilor locale; organizarea de cursuri de utilizare a calculatorului pentru copiii şi adulţii din două comunităţi; construirea unei baze sportive; amenajarea a trei locuri de joacă; depoluarea unui râu care traversa comunitatea; repararea ferestrelor bisericii din comunitate; inaugurarea unui centru de zi pentru bătrâni; - cele şapte organizaţii comunitare partenere şi-au dezvoltat capacitatea de a acţiona ca centre-resursă pentru grupuri interesate să ia iniţiativa pentru rezolvarea problemelor din propria comunitate.

STUDIU ASUPRA PROFILULUI ŞI ROLULUI ORGANIZAŢIILOR COMUNITARE DEZVOLTATE PRIN PROGRAMELE FUNDAŢIEI PACT Sociologul Răzvan Stan a fost contractat pentru a realiza o cercetare calitativă asupra caracteristicilor organizaţiilor comunitare şi rolului acestora în dezvoltarea locală. Studiul evidenţiază punctele tari şi punctele slabe ale organizaţiilor respective şi formulează un set de concluzii şi recomandări pentru o mai bună funcţionare a acestora şi pentru creşterea eficacităţii programelor Fundaţiei PACT. 7. “Învăţare, Participare, Încredere” - Programul de dezvoltare a organizaţiilor comunitare din România - runda a 3-a PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2006 - aprilie 2008 FINANŢATORI: Fundaţia Charles Stuart Mott (SUA) The Balkan Trust for Democracy (SUA) SPONSORI: Provident Financial România (prin mijlocirea Bursei Implicării Sociale organizată de ARC – Asociaţia pentru Relaţii Comunitare), Smart Ideas G&S (idem) şi Unicredit Leasing Corporation IFN S.A. România BENEFICIARI: 15 grupuri comunitare noi din comunităţi rurale şi urbane mici şi mijlocii din judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Ilfov

La începutul anului 2008, a fost finalizată a treia rundă a programului de dezvoltare a organizaţiilor comunitare, menit să dezvolte capacitatea grupurilor defavorizate din comunităţi din sudul României de a participa activ la viaţa comunităţii şi de a lua iniţiativa pentru rezolvarea problemelor locale. Din cele 15 grupuri comunitare selectate să participe în program, 11 au parcurs toate cele patru module de instruire privind: analiza participativă a nevoilor unei comunităţi, planificare participativă, dezvoltare şi management de proiect, lucru în echipă şi management organizaţional, dezvoltarea de relaţii cu alţi actori din comunitate, comunicare, strângere de fonduri şi mobilizarea resurselor din comunitate. PRINCIPALELE REZULTATE: - 11 grupuri de iniţiativă au realizat proiecte de dezvoltare comunitară care au acoperit probleme locale identificate cu ajutorul membrilor comunităţii: forarea unui puţ într-o comunitate de 1000 de locuitori care nu aveau acces la nicio altă sursă publică de apă potabilă; renovarea unui fost loc de joacă dintr-un cartier sărac şi construirea a două noi locuri de joacă în alte două comunităţi; activităţi de dezvoltare personală pentru adolescenţi ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate; o şcoală de vară pentru copii din mediul rural; un club pentru copii cu dizabilităţi, amenajat special într-un spaţiu adecvat nevoilor lor; cursuri de educaţie sanitară pentru viitoare sau tinere mame din categorii dezavantajate; asistenţă specializată (în cadrul unui cabinet psiho-pedagogic special amenajat) pentru copii cu autism şi familiile acestora; activităţi extra-şcolare pentru elevi cu situaţii familiale precare şi dificultăţi la învăţătură; un ansamblu şi un festival de dansuri tradiţionale interetnice roma şi româneşti (inclusiv introducerea în curricula şcolii a unui curs de istorie şi tradiţii ale romilor), pentru o mai bună integrare în comunitate a copiilor din cele 2 etnii; - 7 dintre organizaţiile comunitare participante au planificat şi implementat cu succes propriile activităţi de colectare de fonduri, fie din surse private, fie prin noi proiecte, reuşind să atragă încă şi mai multe resurse pentru dezvoltarea de noi iniţiative în folosul comunităţii; organizaţiile au explorat diverse metode de mobilizare de resurse şi soluţii posibile la nevoile comunităţii lor – atât resurse băneşti, cât şi alte resurse materiale sau voluntariat, pentru a putea susţine noi acţiuni şi iniţiative comunitare; fondurile şi resursele atrase au fost apoi investite în noi proiecte/acţiuni ale organizaţiilor iniţiatoare. SUSTENABILITATE: - ulterior finalizării programului, câteva dintre organizaţiile comunitare au stabilit parteneriate sau protocoale de colaborare

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE

pentru a realiza împreună noi activităţi menite să contribuie la dezvoltarea comunităţilor pe care le reprezintă; - două dintre grupurile comunitare informale care au participat la program s-au înfiinţat legal, devenind asociaţii comunitare cu statut formal. 8. Participare. Strategie. Democraţie PERIOADA DE DESFĂŞURARE: decembrie 2007 - octombrie 2008 FINANŢATOR: Uniunea Europeană prin Programul PHARE 2005 – Consolidarea democraţiei în România, Componenta 2 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept, independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei PARTENER: Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) BENEFICIARI: 10 organizaţii comunitare active şi 10 autorităţi publice locale, respectiv 10 comunităţi rurale şi urbane mici din judeţele Argeş, Călăraşi, Dolj, Gorj şi Ialomiţa Organizaţiile comunitare şi autorităţile publice din 10 localităţi au lucrat împreună pentru a stimula şi facilita participarea cetăţenilor în procesul de luare a unor decizii de interes public şi la crearea strategiilor de dezvoltare locală. Proiectul a răspuns unei nevoi identificate în comunităţile din România - aceea de a îmbunătăţi participarea locuitorilor (beneficiarii finali) în procesul de decizie publică asupra dezvoltării locale. Câte doi reprezentanţi ai fiecărei organizaţii comunitare şi doi reprezentanţi ai primăriei din aceeaşi localitate au fost invitaţi să participe la două module de instruire privind – pe de o parte – stimularea participării cetăţenilor la procese de luare a deciziilor, iar pe de altă parte privind planificarea strategică participativă pentru dezvoltarea locală. PRINCIPALELE REZULTATE: - cele zece echipe locale au aplicat fiecare cel puţin câte o metodă de participare publică, pentru a supune consultării cetăţeneşti chestiuni cu care comunitatea se confrunta la momentul respectiv şi pentru care trebuia luată o decizie de interes general: amenajarea unui parc pentru copii şi adulţi (din fonduri locale de la primărie şi strângere de fonduri din comunitate de către organizaţie); crearea unei reţele de apă potabilă curentă; eficientizarea pazei comunale; reabilitarea sau crearea de drumuri de acces la parcelele arabile greu accesibile ale cetăţenilor (primăria asigură furnizarea de piatră, iar membrii comunităţii lucrează la reabilitarea drumurilor); amenajarea unui teren sau construirea unei săli de sport pentru echipele locale şi locuitorii comunei; eficientizarea gestiunii islazurilor comunale; reabilitarea unui drum peste câmp într-un sat; prevenirea şi tratarea alunecărilor de teren locale; crearea unui centru de informare; prevenirea abandonului şcolar într-o comunitate roma; - unele autorităţi publice locale implicate şi-au luat angajamentul de a susţine pe mai departe organizaţiile şi de a implementa, cu ajutorul membrilor comunităţii, proiecte gândite în cursul acestor procese participative; reprezentanţi ai comunităţii care au participat în cadrul acestor consultări au fost invitaţi să participe la sesiunile de lucru ale comisiilor de specialitate, pentru a asigura transparenţa procesului; pentru a se asigura de punerea în aplicare a rezultatelor proceselor participative, unele echipe locale au făcut lobby pe lângă primari şi comisiile de specialitate ale consiliilor locale pentru a pregăti proiecte de decizii ale consiliului local în vederea soluţionării sau ameliorării problemelor supuse consultării, în baza concluziilor consultărilor publice; - subiectele abordate în cadrul evenimentelor de consultare publică au fost pregătitoare pentru procesul de planificare strategică participativă ulterior; echipele locale au făcut demersuri susţinute

de a implica cetăţenii în crearea unui document de planificare strategică pentru dezvoltarea propriei localităţi; cel puţin trei întâlniri de lucru au avut loc în fiecare comunitate, cu participarea activă a cetăţenilor la cel puţin câte una dintre acestea, pentru a parcurge, împreună, etapele unui proces de planificare strategică: descrierea sau profilul comunităţii; stabilirea viziunii; identificarea problemelor şi resurselor; stabilirea de obiective strategice de dezvoltare; construirea planului operaţional cu proiecte importante pentru comunitate, implicând resursele necesare; - în nouă dintre localităţi, acest proces participativ a fost dus până la capăt, finalizându-se cu planuri strategice de dezvoltare locală centrate pe: infrastructură; turism, agroturism şi turism rural; agricultură tradiţională, zootehnie şi industrie alimentară; educaţie şi cultură; tradiţii, meşteşuguri tradiţionale şi patrimoniu local; servicii, locuri de muncă şi resurse umane specializate; IMMuri, dezvoltarea afacerilor şi atragerea de investitori strategici; economie; sănătate şi mediu; participare civică; - evenimentul final al proiectului, organizat la nivel regional în format de cafenea publică, a întrunit beneficiari ai proiectului, reprezentanţi ai altor organizaţii comunitare şi ONGuri, reprezentanţi ai prefecturii şi ai autorităţilor locale din judeţele unde s-a desfăşurat proiectul, precum şi reprezentanţi ai mass-media; participanţii au purtat discuţii, au realizat schimb de experienţă şi au generat noi idei, privind 5 teme principale reieşite din strategiile de dezvoltare locală, realizate în decursul proiectului: meşteşuguri tradiţionale şi patrimoniu local; turism, agroturism şi turism rural; cultură, educaţie şi participare civică; infrastructură; agricultură, zootehnie şi industrie alimentară.

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE PRINCIPALELE REZULTATE ATINSE ÎN PERIOADA 2008-2009 PE DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DE ORGANIZAŢII COMUNITARE - Am lucrat în 60 de comunităţi rurale şi urbane mici şi mijlocii din sudul României (regiunile Sud Muntenia şi SudVest Oltenia, respectiv judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi şi Giurgiu). - Am instruit peste 160 de indivizi în diverse domenii ce ţin de aria dezvoltării comunitare: evaluare participativă a nevoilor şi resurselor din comunitate; planificare participativă şi management de proiect; dezvoltare organizaţională; comunicare şi relaţii externe; strângere de fonduri din comunitate şi mobilizarea resurselor locale; planificare strategică participativă la nivel de organizaţie şi localitate; antreprenoriat. - Am contribuit la dezvoltarea a 49 de noi grupuri de iniţiativă comunitară, din care 22 au devenit organizaţii comunitare active, care lucrează cu şi pentru categorii de beneficiari dezavantajaţi/marginalizaţi din comunităţile lor de origine sau învecinate. - Am finanţat 43 de proiecte comunitare (cu sume între 5001000 EUR/proiect). - Am contribuit la dezvoltarea organizaţională a 19 organizaţii comunitare înfiinţate anterior prin programele noastre. - Am încurajat crearea a peste 90 de parteneriate locale între instituţii/organizaţii publice şi/sau private. - Am înlesnit colaborarea a 10 organizaţii comunitare şi a 10 autorităţi publice locale din 10 localităţi din sudul României în vederea facilitării şi stimulării participării publice la procesul de luare a deciziei, ca urmare a cărora au rezultat 9 planuri de dezvoltare locală realizate în mod participativ. - Am instruit şi sprijinit peste 150 de persoane dezavantajate de etnie roma din nouă comunităţi rurale şi o localitate urbană pentru a-şi spori şansele de integrare pe piaţa muncii; dintre acestea, 120 de persoane au primit calificare în meserii cerute pe piaţa muncii din regiunea Sud Muntenia. - Am contribuit la îmbunătăţirea calităţii vieţii a aproximativ 4500 de persoane din diverse categorii defavorizate. METODE PARTICIPATIVE BENEFICIARII NOŞTRI:

UTILIZATE

ÎN

LUCRUL

Harta comunităţii - este poate cea mai bună metodă de a începe lucrul cu o comunitate; ea reprezintă perspectiva şi percepţia celor care au realizat-o, respectiv a membrilor comunităţii, asupra resurselor locale şi a modului în care acestea sunt folosite. Inventarul comunităţii – are ca scop evaluarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale comunităţii; în inventar sunt incluse facilităţile de infrastructură disponibile, cât de bine funcţionează sau nu funcţionează acestea, oportunităţile şi ameninţările prezente şi viitoare. Ierarhizarea problemelor - este un mod bun de a începe o discuţie sau un interviu într-un grup şi ajută la focalizarea discuţiei. Ierarhizarea în funcţie de bunăstarea materială – este foarte folositoare pentru (1) a descoperi cum definesc membrii comunităţii sărăcia, (2) a afla cine sunt oamenii cu adevărat săraci din comunitate, (3) stratificarea, ierarhizarea diferitelor exemple de bunăstare.

Harta instituţională a comunităţii (diagrama Venn) presupune o simplă reprezentare a unor cercuri care reprezintă diverse grupuri, organizaţii sau instituţii active în comunitate; dimensiunea fiecărui cerc reflectă importanţa fiecărui grup, organizaţie, instituţie reprezentate; gradul de întrepătrundere între două cercuri reprezintă gradul în care cei doi actori locali colaborează sau iau decizii împreună. Cafeneaua publică / Cafeneaua Lumii - metodă de dialog activ, schimb de informaţii şi găsire de soluţii creative de acţiune; în general, se foloseşte atunci când o organizaţie, o instituţie sau autoritate publică doreşte să supună dezbaterii publice un anume subiect; este şi o metodă foarte bună de consultare şi participare a publicului la luarea deciziilor. Explorarea viitorului (Future Search) - metodă de planificare participativă ce creează premizele pentru schimbare, prin construirea unei viziuni şi a unui teren de lucru comune pentru diverşi factori interesaţi ai unui sector sau comunităţi. AVANTAJELE ŞI ROLUL ORGANIZAŢIILOR COMUNITARE 1. Membrii organizaţiilor comunitare, fiind chiar membri ai comunităţilor pe care le reprezintă, sunt foarte conştienţi de necesităţile locale şi le pot răspunde mai eficient, flexibil şi rapid decât alte ONG-uri sau instituţii guvernamentale. 2. Organizaţiile comunitare oferă oportunităţi şi modalităţi variate de mobilizare a resurselor interne şi externe comunităţii. Acestea mobilizeaza talentele, priceperile şi timpul membrilor comunităţii pentru binele comun. 3. Organizaţiile comunitare sunt capabile de modalităţi creative de moblilizare a resurselor financiare. 4. Un alt avantaj constă în facilitarea unei participări mai ample a membrilor comunităţii la nivel decizional. Are loc o echilibrare a relaţiilor de putere locale, concomitent cu un acces democratic la resurse. 5. Organizaţiile comunitare dezvoltă capacitatea oamenilor de a face cereri credibile către cei care controlează resurse. 6. Prin activităţile lor, organizaţiile comunitare conduc la ameliorarea situaţiei socio-economice a beneficiarilor acestora. Astfel, are loc o reducere a stării de dependenţă a grupurilor defavorizate reprezentate. 7. Aceste organizaţii conduc la o reducere a discriminării şi marginalizării grupurilor defavorizate. În consecinţă, se intensifică un sentiment local de solidaritate socială. 8. Organizaţiile comunitare pot dezvolta bune colaborări şi parteneriate cu o gamă largă de instituţii publice locale şi regionale, cu agenţi privaţi sau cu alte organizaţii neguvernamentale. 9. Joacă un rol important în medierea altor iniţiative şi resurse de dezvoltare locală. Aceste organizaţii comunitare pot fi importanţi actori şi parteneri în procesul de dezvoltare, informând asupra priorităţilor şi resurselor locale pe de o parte, ca şi asupra efectelor programelor de dezvoltare, pe de altă parte. 10. Aceste organizaţii au un efect transformativ asupra membrilor lor – dezvoltarea abilităţilor de conducere, de management de proiect, de lucru în echipă şi de planificare.

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA

OBIECTIVE STRATEGICE: 1. Impulsionarea domeniului dezvoltării comunitare în România, prin promovarea şi susţinerea conceptului, principiilor, valorilor şi practicii aferente, ca abordare orizontală în proiectele de dezvoltare locală (alături de sustenabilitate şi egalitate de şanse). 2. Încurajarea şi sprijinirea activităţilor de relaţionare, împărtăşirii cunoştinţelor şi schimbului de experienţă între actorii naţionali şi internaţionali implicaţi în dezvoltarea comunitară în România şi străinătate. 3. Sprijinirea creării şi dezvoltării unor mecanisme de finanţare prin care organizaţiile comunitare pot deveni sustenabile (atât prin susţinerea înfiinţării de fundaţii comunitare, cât şi prin crearea unui instrument de finanţare propriu - fondul de dezvoltare comunitară). 4. Promovarea şi sprijinirea incluziunii sociale în România, la nivel local şi naţional, pornind de la principiile şi valorile dezvoltării comunitare. GRUPURI ŢINTĂ vizate prin proiectele elaborate în această direcţie (ca beneficiari, parteneri sau colaboratori) • organizaţii neguvernamentale şi non-profit, active la nivel local/judeţean, regional, naţional şi/sau european, interesate de proiecte şi programe de dezvoltare comunitară sau dezvoltare participativă • organizaţii comunitare • autorităţi şi instituţii publice la nivel local/judeţean, regional, naţional şi european • fundaţii comunitare (din România şi din străinătate) • studenţi şi profesionişti în domeniul dezvoltării comunitare şi domenii conexe • mass-media din domeniul social PROGRAME ŞI PROIECTE PENTRU PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2008-2009 1. Programul de dezvoltare de fundaţii comunitare în România PERIOADA DE DESFĂŞURARE: august 2009 - iunie 2012 FINANŢATORI: Fundaţia Charles Stuart Mott Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe Fundația Româno-Americană PARTENERI: Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) – lider al programului naţional, coordonează parteneriatul, direcţiile

strategice, componenta de informare şi consultanţă, atragerea de fonduri şi evaluarea programului Fundaţia pentru Parteneriat (FP) – deţine rolul principal în procesul de acordare a finanţării pentru înfiinţarea fundaţiilor comunitare în România; oferă consultanţă fundaţiilor comunitare din program privind modul în care acestea pot acorda finanţări locale eficiente şi de impact În acest program naţional, Fundaţia PACT este responsabilă de promovarea conceptului şi structurilor existente şi înfiinţarea acestui tip de organizaţii în partea de sud a României; contribuim cu experienţa proprie de dezvoltare comunitară (abordare participativă, evaluare iniţială a nevoilor locale, identificare de lideri locali şi constituire de grupuri de iniţiativă etc.) la componenta de consultanţă şi dezvoltare a programului. BENEFICIARI: • grupuri locale de iniţiativă care vor constitui fundaţiile comunitare • grupuri comunitare sau ONGuri locale, beneficiari de granturi oferite de fundaţiile comunitare, prin care îşi vor pune în practică ideile de proiecte pentru a soluţiona nevoi locale • donatorii privaţi (indivizi şi companii) afectaţi pozitiv de proiectele implementate cu finanţarea lor, prin intermediul fundaţiilor comunitare • comunităţile locale care vor găzdui fundaţiile comunitare, beneficiind de un mecanism eficient de dezvoltare • pe termen lung, teritoriile aferente comunităţilor locale deservite de fundaţiile comunitare (comunităţi învecinate)

Fundaţiile comunitare, localizate în centre urbane, la nivel naţional, sunt constituite ca structuri neguvernamentale şi non-profit, cu perspective durabile şi sustenabile, prin folosirea eficientă a resurselor existente în comunitate. Aceste organizaţii atrag fonduri din donaţii de la persoanele fizice şi companiile dintr-o anumită arie geografică şi distribuie fondurile atrase către cauze sociale din aceeaşi arie geografică, pentru dezvoltarea acesteia. Fundaţiile comunitare stimulează motivaţia, cooperarea şi participarea locală, constituinduse într-un mecanism flexibil care canalizează în mod concret resursele comunităţii către nevoi locale identificate de membrii comunităţii, în coordonare cu interesele donatorilor privaţi. Ele vor ţinti spre a funcţiona ca entităţi legale independente (persoane juridice), conduse de câte un consiliu director reprezentativ pentru oraşul de apartenenţă. În timp, fundaţia comunitară poate deveni un finanţator local redutabil, pe baza resurselor financiare acumulate tot de pe plan local de la persoane ﬁzice şi juridice.

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA Pe lângă implicarea, entuziasmul şi dedicarea oamenilor din comunitate, iniţiativele locale au nevoie de susţinere financiară pentru a putea răspunde nevoilor diverse ale cetăţenilor. Considerăm că rolul fundaţiilor comunitare în România se va dovedi crucial, în acest sens. La nivel global, există peste 1400 de fundaţii comunitare, dintre care aproximativ jumătate se află în Statele Unite (unde conceptul a apărut în 1914), iar restul în Marea Britanie, Canada şi Europa Centrală şi de Est (Ţările Baltice, Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Ucraina şi, mai recent, în România şi Moldova). Până la finalul anului 2009, în România, funcţionau două fundaţii comunitare, în Cluj-Napoca şi Odorheiu Secuiesc, care au mobilizat peste 450000 RON, în doi ani, şi au acordat peste 80 de granturi. Prin acest program, ne propunem înfiinţarea în România a cel puţin cinci fundaţii comunitare noi, funcţionale, dintre care cel puţin două în zona de sud a ţării. ACTIVITĂŢI DERULATE ŞI PRINCIPALELE REZULTATE: - partenerii au conturat strategia de comunicare a programului la nivel naţional; - s-a hotărât constituirea unui consiliu consultativ, format din personalităţi marcante care să devină ambasadori ai programului la nivel naţional şi s-a demarat procesul de abordare a potenţialilor membri ai acestui consiliu; - fiecare partener în program a efectuat câte o cercetare de birou privind regiunile de care este răspunzător, urmărind o serie de indicatori economici şi sociali, pentru a contribui la definirea zonelor de interes pentru campaniile locale.

PARTENERI: Belgia - European Think Tank Pour la Solidarité (PLS) – Coordonator general al proiectului şi Coordonator naţional DIESIS Fundația Roi Baudouin National Labour Council Service for the Fight Against Poverty, Insecurity and Social Exclusion Bulgaria - Confederation of Trade Unions PODKREPA – Coordonator naţional Confederation of Employers and Industries in Bulgaria (CEIBG) National Union of Workers, Producers and Co-operatives (NUWPC) România - CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică CRONO – Centrul de Resurse pentru Organizaţiile Non-Proﬁt din Oltenia Pentru că susţinem participarea publică, dialogul civic şi parteneriatul, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional şi european, ne-am implicat în acest program de promovare a dezbaterilor pe tema incluziunii sociale pentru consolidarea Metodei Deschise de Coordonare în domeniul protecţiei şi incluziunii sociale în România. Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) este un mecanism de armonizare a politicilor naţionale la nivel european, care se aplică în mai multe domenii, între care şi cel al incluziunii sociale.

2. Promovarea dezbaterilor în sprijnul consolidării Metodei Deschise de Coordonare în domeniul protecţiei şi incluziunii sociale în România

Prin acest proiect, am realizat un schimb de experienţă între Belgia, Bulgaria şi România pe tema Metodei Deschise de Coordonare şi am creat premisele pentru un parteneriat între sectorul guvernamental şi cel neguvernamental – în dezvoltarea şi monitorizarea politicilor şi iniţiativelor de incluziune socială din România.

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: decembrie 2008 - decembrie 2010

ACTIVITĂŢI DERULATE ŞI PRINCIPALELE REZULTATE:

FINANŢATOR: Comisia Europeană prin Direcţia Generală„Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitate de şanse – Protecţie şi integrare socială – Incluziune, aspecte ale politicilor sociale în domeniul migraţiei, eﬁcientizarea politicilor sociale”, în cadrul Programului Comunităţii Europene pentru “Ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială” (2007-2013)

- un cercetător extern a realizat în cadrul proiectului o cercetare asupra modului în care au fost elaboraţi indicatorii şi asupra modului în care este monitorizată implementarea Rapoartelor Naţionale Strategice pe tema incluziunii şi protecţiei sociale în România; - am contractat un consultant de nivel european, un expert în domeniul MDC - membru în Consiliul Director al Reţelei Europene Anti-sărăcie (EAPN) din Irlanda şi al Reţelei de Excluziune Socială a Reţelei Europene Anti Sărăcie (EAPN) din Bruxelles; - am organizat un seminar de instruire pe tema MDC la care au participat 31 de reprezentanţi din 23 de ONG-uri active în domeniul incluziunii sociale, precum şi nouă reprezentanţi ai autorităţilor publice cu responsabilităţi în MDC şi patru experţi români şi străini; cu această ocazie au fost prezentate principalele rezultate ale cercetării realizate; - în octombrie 2009, organizaţiile prezente la seminar s-au constituit în grup de lucru pe tema MDC în domeniul social, Fundaţia PACT asigurând secretariatul tehnic al grupului; - până la ﬁnalul anului 2009, au avut loc două întâlniri ale grupului de lucru; în cadrul primei întâlniri, membrii au elaborat şi semnat un document comun de poziţie adresat Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – în atenţia Departamentului Programe Incluziune Socială; documentul aﬁrmă angajamentul deplin şi disponibilitatea grupului de a colabora cu MMFPS şi cu alţi parteneri pentru a elabora un mecanism coerent, constructiv şi permanent de consultare publică în domeniul incluziunii sociale; în cadrul celei de-a doua întâlniri, membrii grupului au realizat analize şi propuneri de îmbunătăţire a politicilor publice de incluziune socială existente.

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA

3. Training şi învăţare pentru dezvoltare comunitară FINANŢATOR: Comisia Europeană – Direcţia Generală pentru Educaţie şi Cultură, prin Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii (2007 – 2013)

în cadrul unui consorţiu format din 16 organizaţii europene active în acest domeniu, care împărtăşesc principii, valori şi abordări similare. Consorţiul a vizat „sincopele” existente în domeniul instruirii şi învăţării în dezvoltare comunitară, pentru a construi capacitatea şi a potenţa abilităţile civice, iniţiativele şi acţiunile celor care lucrează cu membrii comunităţilor.

PARTENERI:

ACTIVITĂŢI DERULATE ŞI PRINCIPALELE REZULTATE:

1. MOVISIE Kennis an advies voor maatschappelijke ontwikkeling / Combined European Bureau for Social Development (Olanda) – iniţiatorul proiectului şi liderul consorţiului

- cele 16 organizaţii participante la proiect au căpătat o mai bună înţelegere a rolului instruirii şi al învăţării în dezvoltarea comunitară, ca părţi ale unui proces complex de învăţare continuă pe tot parcursul vieţii;

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2007 - decembrie 2009

2. Samenlevingsopbouw Vlaanderen Community Development, Flanders (Belgia) 3. CEGA – Creating Eﬀective Grassroots Alternatives (Bulgaria) 4. Community Development Foundation (Marea Britanie) 5. PBW - Paritaetisches Bildungswerk Bundesverband (Germania) 6. Fundació Desenvolupament Comunitari Development Foundation, Catalonia (Spania)

Community

7. CESAM – Centrum för Samhällsarbete och Mobilisering / Centre for Community Development and Local Mobilization (Suedia) 8. CWC – Community Workers’ Cooperative (Irlanda) 9. CE.S.I.E – Centro Studi ed Initiative Europeo / Centre of Studies and European Initiatives (Italia) 10. Kommunales Forum Wedding e.V. (Germania) 11. ARDC – Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară (România) 12. HACD - Közösségfejlesztők Egyesülete / Hungarian Association for Community Development (Ungaria) 13. CKO - Centre for Community Organising / Centrum Komunitného Organizovania (Slovacia) 14. Stiftelsen Idébanken / The Ideas Bank Foundation (Norvegia) 15. KSS – Kristeligt Studenter-Settlement (Danemarca)

- a fost organizat un sistem de vizite de schimb de experienţă cu „predarea ştafetei” între diversele organizaţii partenere; cinci dintre membrii consorţiului au fost gazde pentru fiecare dintre aceste schimburi de experienţă; la fiecare vizită a participat câte un număr restrâns de parteneri, care au avut oportunitatea de a purta discuţii edificatoare şi productive cu diverşi actori relevanţi în domeniul dezvoltării comunitare din ţara gazdă; la finalul fiecărei vizite, partenerii redactau câte un raport comun al vizitei, care urma a fi prezentat de către gazdă la următoarea vizită de schimb de experienţă, de această dată găzduită de un alt membru al consorţiului; în acest fel, fiecare dintre parteneri a avut acces la o varietate largă de informaţii şi exemplificări, promovând astfel transferul lecţiilor învăţate şi acumularea de cunoştinţe între parteneri; - una dintre întâlnirile partenerilor, care a avut loc în Malmö (Suedia), s-a derulat într-un cadru de „laborator” simulat, creat pentru a testa dacă şi în ce mod instruirea şi învăţarea pentru dezvoltare comunitară pot genera „multiplicatori” în rândul publicului larg, al decidenţilor şi al profesioniştilor; cu această ocazie a fost testat gradul de transferabilitate şi sustenabilitate pentru o serie de puncte centrale din cadrul liniilor directoare în domeniul instruirii şi învăţării în dezvoltare comunitară; - participanţii la seminarul final de diseminare, care a avut loc în mai 2009, la Sofia (Bulgaria), au colaborat pentru identificarea unor teme prioritare, dezbaterea acestora şi corelarea lor cu planuri de acţiune comună: dezvoltarea de metode comune de învăţare; menţinerea unei comunicări constante; valori, principii şi standarde; strângere de fonduri, structură şi organizare; seminarul a fost menit, de asemenea, să coreleze nevoile de instruire şi învăţare ale ONGurilor cu cele ale personalului din autorităţile publice locale, regionale şi naţionale care lucrează în sprijinul oportunităţilor de instruire la nivelul comunităţilor şi învăţării pentru dezvoltarea comunitară; - seminarul din Sofia a constituit, în sine, o oportunitate de învăţare interactivă; evenimentul a vizat aplicarea practicilor şi proceselor de învăţare interactivă în scopul diseminării; temele şi subiectele seminarului au constituit produsul muncii anterioare a partenerilor şi a reţelelor lor naţionale şi internaţionale/europene; toţi participanţii la seminar au avut un rol activ, iar expertiza lor şi contextele diverse în care aceştia lucrează au fost reflectate în cadrul seminarului şi în activităţile ulterioare acestuia;

BENEFICIARI: profesionişti şi organizaţii active în domeniul dezvoltării comunitare Prin acest proiect Grundtvig, Fundaţia PACT a participat la schimburi susţinute de idei, bune practici şi metode de lucru cu privire la instruire şi învăţare în domeniul dezvoltării comunitare,

- a fost elaborat un document de diseminare care reﬂectă esenţa mesajului comun al Consorţiului pentru Training şi Învăţare în Dezvoltare Comunitară, format din 16 organizaţii europene partenere; - partenerii au realizat o broşură despre instruire şi învăţare pentru dezvoltare comunitară; - a fost creat un blog al proiectului: http://tl4cd.wordpress.com/ blog-tlcd/.

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA 4. Dezvoltarea dialogului civic în Europa PERIOADA DE DESFĂŞURARE: august 2007 - iulie 2008 FINANŢATOR: Comisia Europeană – Direcţia Generală pentru Educaţie şi Cultură, prin Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii (2007 – 2013) PARTENERI: European Think Tank Pour la Solidarité - Belgia (lider de proiect) Centre for Social Practices - Bulgaria CeRe - Centrul de resurse pentru participare publică - România NIOK - Non-proﬁt Information and Training Centre - Ungaria Missions Publiques - Franţa Initiatives Europe Conseil - Franţa The World of NGOs - Austria BENEFICIARI: Cetăţeni şi structuri de societate civilă din diverse ţări din Europa care promovează cetăţenia activă şi dialogul civic la toate nivelurile. În cazul acestui proiect, organizaţiile societăţii civile au îndeplinit funcţia de interfaţă între cetăţeni şi alţi actori din societate.

mai bună formă de participare publică. Discuţiile s-au concentrat pe implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor şi participarea ONGurilor la stabilirea de priorităţi de dezvoltare şi de programe operaţionale. 5. Cetăţenie - Dialog Intercultural - dimensiune transnaţio nală PERIOADA DE DESFĂŞURARE: septembrie 2008 - iunie 2009 FINANŢATOR: Comisia Europeană - Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură prin Programul „Europa pentru Cetăţeni” PARTENERI: - Polul European al Fundaţiilor Active în Domeniul Economiei Sociale – asociaţie internaţională formată din 5 fundaţii din 4 ţări europene (Belgia, Spania, Italia şi Franţa) – iniţiatorul şi coordonatorul proiectului - European Think Tank Pour la Solidarité (Belgia) - Fundaţia MACIF (Franţa) - Community Service Volunteers (Anglia) - Fundaţia P&V (Belgia) - Fundaţia EAES, Şcoala Andaluză pentru Economie Socială (Spania) BENEFICIARI AI PROIECTULUI ÎN ROMÂNIA: comunitatea mixtă de romi şi de români din comuna Călineşti, judeţul Argeş Acest proiect a reunit şapte organizaţii ale societăţii civile din cinci state membre UE, mai vechi şi mai recente, fiecare având sarcina să creeze grupuri de cetăţeni formate din indivizi reprezentativi pentru diversitatea societăţii europene în diferitele ţări ale Uniunii Europene. Organizaţiile societăţii civile implicate în proiect au fost încurajate să dezbată şi să reflecteze asupra dialogului intercultural, să îşi îmbogăţească viziunea asupra lucrurilor, precum şi să facă schimburi de idei şi experienţe cu alte organizaţii ale societăţii civile implicate în procese similare. ACTIVITĂŢI DERULATE ŞI PRINCIPALELE REZULTATE: - trei întâlniri transnaţionale între partenerii proiectului au facilitat schimbul de idei şi experienţe pe tema dialogului intercultural; câte doi membri ai fiecărui grup cetăţenesc local au participat, în calitate de delegaţi naţionali, alături de coordonatorul din partea fiecărei organizaţii partenere, la două dintre aceste întâlniri la nivel european;

Acest proiect a fost dedicat schimbului de experienţă între organizaţii la nivel european, de data aceasta pe tema dialogului civic şi a participării publice. Proiectul a căutat să exploreze, să analizeze şi să documenteze experienţe în vederea inventarierii de bune practici ale dialogului civic în Europa la toate nivelurile (local, regional, naţional şi european). Având în vedere că societatea civilă s-a dezvoltat şi s-a structurat în moduri diferite în diverse părţi ale Europei, această evaluare a fost centrată pe realizarea unei comparaţii între bunele practici din mai vechile state membre ale Uniunii Europene şi cele mai recente. ACTIVITĂŢI DERULATE ŞI PRINCIPALELE REZULTATE: În martie 2008, Fundaţia PACT şi CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică au organizat, la Bucureşti, un seminar european cu tema “Dialogul civic - o nouă provocare pentru ONGuri şi instituţiile statului”. Scopul seminarului a fost de a aduce în discuţie şi a analiza rolul dialogului civic în diversele sale ipostaze şi circumstanţele în care poate ﬁ considerat a ﬁ cea

- partenerii proiectului au realizat un blog interactiv pe tema interculturalităţii: http://progcitoyennete.blogspot.com/; blogul susţine o experienţă de dialog intercultural în sine - fiind interactiv, acesta permite prezentarea rezultatelor locale/naţionale ale proiectului prin intervenţii ale reprezentanţilor grupurilor cetăţeneşti; blogul găzduieşte şi un forum de discuţii pe tema interculturalităţii; - partenerii au creat un ghid despre dialogul intercultural, ce conţine informaţii despre proiect şi recomandări în domeniul dialogului intercultural, din partea fiecărei organizaţii partenere. Dialogul intercultural a fost, astfel, experimentat atât la nivel local, cât şi transnaţional, şi abordat atât ca un concept şi temă de reflecţie, cât şi ca instrument care facilitează integrarea societăţii civile a noilor state membre în Uniunea Europeană. Munca depusă la nivel local/naţional a fost combinată cu lucrul la nivel transnaţional, prin întâlniri ale partenerilor şi delegaţi ai fiecărui grup cetăţenesc naţional constituit, în scopul de a împărtăşi rezultatele obţinute şi a formula o serie de recomandări comune, pentru a contribui, astfel, la crearea unor conexiuni sustenabile.

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA

6. Studiu asupra proﬁlului şi rolului organizaţiilor comunitare dezvoltate prin programele Fundaţiei PACT (mai 2008) Din dorinţa de a construi în baza experienţei acumulate prin proiectele noastre de dezvoltare comunitară şi economie socială, am pornit să documentăm aceste lecţii învăţate pentru a reﬂecta asupra lor şi a le împărtăşi cu alţi factori interesaţi. Acest studiu constituie produsul unei cercetări calitative realizată în cadrul proiectului Fundaţiei PACT „Participare şi putere de acţiune” de către Răzvan Stan, sociolog cu interese de cercetare în domeniul dezvoltării comunitare. Cercetarea s-a axat, cu prioritate, asupra metodologiei utilizate de Fundaţia PACT pentru a crea şi dezvolta aceste organizaţii comunitare, cu accent pe rolurile pe care acestea le pot deţine în procesul de dezvoltare a unei comunităţi, precum şi asupra rezultatelor proiectului amintit.

de dezvoltare comunitară. - Am format şi gestionăm un grup de lucru format din ONGuri active din toate regiunile României, care în prezent monitorizează implementarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul incluziunii sociale, iniţiază propuneri de consultare cu autorităţile responsabile de incluziunea socială la nivel naţional şi întreprinde demersuri de colaborare cu acestea pe diverse planuri. Rezultatele studiului au fost, pe de o parte, prezentate şi analizate pe plan intern, în cadrul organizaţiei (cu echipa de birou şi cea de teren – consultanţi şi traineri), în vederea extragerii de învăţăminte care să ne ghideze în munca noastră pe viitor. Pe de altă parte, studiul a fost diseminat în cadrul unei întâlniri cu studenţii Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, cu ocazia unui curs de dezvoltare comunitară susţinut de profesorul Dumitru Sandu. De asemenea, rezultatele studiului au fost dezbătute în cadrul Şcolii de Dezvoltare Comunitară – un program post-universitar organizat la Cluj-Napoca de către Universitatea Babeş-Bolyai în parteneriat cu RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară în mediul rural din România (www.dezvoltarecomunitara.ro). Nu în ultimul rând, studiul a fost prezentat în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la Cluj-Napoca între membri ai reţelei RuralNet – profesionişti cu experienţă şi expertiză în domeniul dezvoltării comunitare – cu ocazia Adunării Generale Anuale a reţelei. Toate aceste activităţi au fost ﬁnanţate de către Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe şi Fundaţia Charles Stewart Mott din Statele Unite. 7. Oportunităţi de stagiatură (internship) pentru studenţi români şi străini Prin intermediul unui parteneriat cu AIESEC România, Fundaţia PACT a găzduit, pentru o lună, în perioada iunie-iulie 2008, un stagiar absolvent al unui program cu dublă specializare în Tehnologie şi Management din cadrul Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din Hong Kong.

REZULTATE GLOBALE PE ACEASTĂ DIRECŢIE DE ACŢIUNE - Prin proiectele şi publicaţiile noastre, am promovat principiile dezvoltării comunitare la nivel local şi regional în peste 60 de comunităţi din sudul României (judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Argeş, Olt, Vâlcea şi Gorj), printre cetăţeni, autorităţi şi instituţii publice locale şi regionale. - Am promovat abordarea de tip dezvoltare comunitară către autorităţile publice centrale responsabile de gestiunea fondurilor de dezvoltare pentru comunităţi locale. - Prin schimburile de experienţă la nivel european, am schimbat idei şi bune practici în următoarele domenii: învăţarea şi instruirea în dezvoltare comunitară, dialogul civic, participarea publică şi dialogul intercultural. - Am intrat în contact cu peste 30 de organizaţii din Europa, active în domeniul dezvoltării comunitare şi în domenii conexe. - Am participat la demararea programului de dezvoltare de fundaţii comunitare care să susţină dezvoltarea locală şi regională prin încurajarea ﬁlantropiei locale şi a iniţiativelor

Pe perioada stagiului, invitatul nostru a participat la evenimente ONG din Bucureşti, a asistat şi a participat la activităţi de instruire organizate de PACT şi a pregătit şi a susţinut un atelier de lucru cu durata de trei zile pentru tinerii din comunităţile în care lucrează Fundaţia PACT. Denumirea atelierului a fost „Cetăţenie globală – responsabilitate locală” şi a avut ca grup ţintă elevi de liceu din două localităţi, care au fost conştientizaţi asupra chestiunilor globale şi stimulaţi să participe în proiecte locale. Experienţa a fost una excelentă. Stagiul a fost fundamentat pe cercetare şi documentare de substanţă, ceea ce a rezultat în 3 zile de atelier pregătite şi livrate în mod bine structurat, foarte echilibrat şi cu un impact semniﬁcativ în rândul tinerilor, reﬂectat în multitudinea de aprecieri pozitive, oferite ca feed-back în urma atelierului.

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA PUBLICAŢII PACT • Broşura „Surse de ﬁnanţare disponibile în perioada 20092013 pentru organizaţii locale sau grupuri de iniţiativă locală” (autor) • Raportul Conferinţei de Explorare a Viitorului cu tema „Accesul comunităţilor locale la fonduri de dezvoltare” (autor) • Broşura „Rolul cursurilor de dezvoltare personală şi orientare vocaţională în procesul de integrare pe piaţa muncii” (autor) • Studiul asupra proﬁlului şi rolului organizaţiilor comunitare dezvoltate prin programele Fundaţiei PACT (autor) • Ghidul „Citizenship, Intercultural, Dialogue. European Guide” (colaborator) • Broşura „Training and Learning Development” (colaborator)

for

Community

PLANURI DE VIITOR Integrarea României în Uniunea Europeană a produs schimbări semnificative cu privire la oportunităţile de finanţare şi priorităţile de dezvoltare: majoritatea donatorilor privaţi internaţionali (în mare majoritate americani) care au sprijinit crearea societăţii civile după căderea regimului comunist fie s-au retras, fie sunt în proces de retragere din România. Dezvoltarea comunitară constituie, în continuare, o abordare deosebit de necesară pentru progresul comunităţilor locale, ceea ce nu se reflectă, însă, în actualele priorităţi şi mecanisme de finanţare – în special pe linia fondurilor structurale. Fundaţia PACT depune eforturi constante pentru a dezvolta acţiuni strategice menite să consolideze rezultatele muncii sale şi să le confere sustenabilitate. Astfel, pe de o parte, Fundaţia PACT face demersuri susţinute în sensul promovării şi aplicării principiilor, valorilor şi practicilor de dezvoltare comunitară ca abordare orizontală în crearea şi implementarea politicilor publice care afectează categoriile defavorizate. În acest sens, am dezvoltat proiectul de consolidare a Metodei Deschise de Coordonare în domeniul incluziunii sociale în România. Conform Raportului Naţional Strategic al României (plan strategic în cadrul MDC) pentru 2010-2012, buna guvernare apare strâns legată de principiile şi abordările dezvoltării comunitare. Obiectivul nostru este tocmai de a determina utilizarea practicilor de dezvoltare comunitară în toate procesele de dezvoltare locală, atât transversal, cât şi orizontal. Vom continua demersurile în acest scop prin dezvoltarea de proiecte care să determine locul, rolul şi importanţa dezvoltării comunitare în actualul context din România. Pe de altă parte, tot ca abordare a sustenabilităţii acţiunilor noastre, Fundaţia PACT a stabilit un parteneriat strategic pentru Programul de Dezvoltare a Fundaţiilor Comunitare în România. Considerăm aceste structuri ca fiind de o importanţă majoră pentru organizaţiile comunitare existente şi pentru alte organizaţii sau grupuri locale. În termen de maxim 3-5 ani, vor avea capacitatea de a „cupla” ideile de proiecte locale, dorinţa şi entuziasmul pentru implicare comunitară, spiritul de iniţiativă şi cetăţenia activă cu sursele necesare de finanţare. Iniţial, aceste fundaţii vor funcţiona cu precădere la nivelul polurilor urbane în care se constituie, de unde extrag forţa economică şi financiară necesară dezvoltării unor programe de finanţare eficiente,

eficace şi sustenabile. În timp, însă, viziunea noastră este că fundaţiile comunitare vor ajunge să deservească teritorii mai largi, cuprinzând inclusiv zonele rurale aferente sau aflate în vecinătatea oraşelor în care activează. Până ca acest lucru să se întâmple, însă – respectiv până când fundaţiile comunitare vor deveni pe deplin operaţionale în regiunile noastre ţintă, ne propunem să ne concentrăm eforturile şi asupra altor tipuri de măsuri de sustenabilitate, menite atât să asigure siguranţa financiară a organizaţiei, cât mai ales – şi implicit – fondurile necesare pentru a continua susţinerea activităţilor organizaţiilor comunitare formate prin programele noastre şi totodată dezvoltarea de noi nuclee de societate civilă în sudul României. Fondul de dezvoltare comunitară – instrument de sustenabilitate pentru organizaţiile comunitare existente şi/ sau potenţiale din sudul României Comparativ cu alţi actori de dezvoltare, cum ar fi autorităţile publice, sectorul privat sau agenţiile statale, ONGurile şi îndeosebi grupurile comunitare deţin capacitatea de a ajunge, cel mai eficace, la persoanele marginalizate şi/sau dezavantajate şi de a lucra în mod participativ pentru dezvoltarea comunităţilor locale – fie ele rurale sau urbane. Organizaţiile comunitare au numeroase idei viabile de îmbunătăţire a calităţii vieţii grupurilor vulnerabile, o doză semnificativă de entuziasm, dar totuşi le lipsesc adesea mijloacele, resursele de a le transforma în proiecte pentru a le pune în practică. Uniunea Europeană este în prezent principalul promotor de dezvoltare din regiune, cu o alocare de aproximativ 30 miliarde EUR în România, în perioada 2007-2013. Însă, având în vedere că sunt fonduri publice, accesarea programelor UE este dificilă şi supusă birocraţiei. Până în prezent, activităţile Fundaţiei PACT au fost finanţate pe bază de proiecte, astfel încât am fost nevoiţi să respectăm termene limită specifice şi calendare mai mult sau mai puţin rigide. De-a lungul activităţii noastre, am întâlnit adesea situaţii în care grupuri de cetăţeni şi-au exprimat interesul să participe în programele noastre. De cele mai multe ori, nu am putut da curs acestor solicitări în timp util, având în vedere că se situau în afara calendarelor proiectelor noastre aflate în curs de derulare. Pentru a putea reacţiona prompt şi eficace la nevoi şi cereri spontane din diverse comunităţi, ne propunem să creăm un fond flexibil pentru dezvoltare comunitară, care să asigure sustenabilitatea financiară necesară pentru ca PACT să îşi continue activitatea de bază, de formare şi dezvoltare de organizaţii comunitare şi stimulare a iniţiativei şi activismului civic, în regiunile din sudul ţării. În plus, ne propunem ca, treptat, să ne extindem aria de activitate din regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud-Muntenia către Sud-Est. Ne dorim ca prin intermediul acestui instrument să ne dezvoltăm capacitatea de a răspunde cererilor spontane de asistenţă ce provin din partea grupurilor de cetăţeni preocupaţi să îşi rezolve problemele locale. De asemenea, fondul astfel constituit ne va permite să căutăm în mod proactiv şi susţinut potenţiali beneficiari ai programului nostru central de dezvoltare comunitară, cărora să le oferim instruire, facilitare, consultanţă şi mică finanţare pentru proiecte comunitare dezvoltate de membrii comunităţilor. Odată constituit, fondul de dezvoltare comunitară pentru sudul României va fi alimentat constant din surse private (companii, firme şi persoane fizice). Donaţiile şi sponsorizările vor fi, astfel, canalizate spre oferirea de servicii gratuite, pliate pe nevoile specifice ale diverselor comunităţi.

III. STIMULAREA ECONOMIEI SOCIALE

OBIECTIVE STRATEGICE 1. Acordarea de sprijin în iniţierea de activităţi antreprenoriale şi întreprinderi sociale comunitare în zona de sud a României. 2. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în comunităţi defavorizate, sporirea solidarităţii, dinamicii, mândriei şi identităţii sociale, prin reducerea marginalizării, construirea capacităţii de a răspunde oportunităţilor, sprijinirea iniţierii de activităţi generatoare de venit în acele comunităţi şi crearea de locuri de muncă. 3. Susţinerea iniţiativelor socio-economice locale şi regionale, şi promovarea lor către publicul larg, cu scopul de a dezvolta piaţa antreprenoriatului şi economiei sociale în România şi de a consolida poziţia Fundaţiei PACT ca expert în acest domeniu. GRUPURI ŢINTĂ vizate prin proiectele elaborate în această direcţie (ca beneficiari, parteneri sau colaboratori): • organizaţii comunitare dezvoltate prin intermediul programelor şi proiectelor Fundaţiei PACT, care lucrează cu şi pentru grupurile dezavantajate din comunitate; • alte ONG-uri interesate care lucrează pentru abilitarea şi sporirea capacităţii grupurilor dezavantajate şi/sau marginalizate (din România şi străinătate); • grupuri şi comunităţi dezavantajate/marginalizate din sudul ţării; • iniţiative antreprenoriale şi întreprinderi sociale existente; • manageri, specialişti, formatori şi practicieni din domeniul antreprenoriatului şi economiei sociale; • persoane fizice aparţinând grupurilor vulnerabile; • instituţii şi autorităţi publice, la nivel local/judeţean, regional şi naţional. PROIECTE ŞI PROGRAME ALE FUNDAŢIEI PACT PENTRU STIMULAREA ECONOMIEI SOCIALE (2008-2009) Proiectul de dezvoltare a afacerilor comunitare PERIOADA DE DESFĂŞURARE: iunie 2007 - mai 2008 FINANŢATORI: USAID prin World Learning Fundaţia Charles Stuart Mott SPONSOR: Provident Financial România CONTRIBUTORI 2% şi DONAŢII ON-LINE şi OFF-LINE: persoane fizice din România BENEFICIARI: 7 organizaţii comunitare şi comunităţile din care provin

Acest proiect a contribuit la dezvoltarea economică a unor comunităţi defavorizate prin susţinerea de activităţi generatoare de venit alternative care să creeze un mediu propice pentru incluziunea economică a grupurilor dezavantajate. Fundaţia PACT a susţinut şapte organizaţii comunitare cu experienţă din şapte comunităţi rurale şi urbane din sudul ţării (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Olt, Teleorman şi Argeş) să iniţieze activităţi generatoare de venit cu scop social – pe care le-am numit afaceri comunitare. Fundaţia PACT a sprijinit aceste şapte organizaţii prin activităţi de instruire destinate mobilizării membrilor comunităţii pentru a iniţia afaceri comunitare, pornind de la conceptul şi procesul de dezvoltare a unei afaceri comunitare, abilităţi de antreprenoriat, planuri de afaceri şi studii de fezabilitate, până la dezvoltarea de produse şi servicii, marketing şi managementul clienţilor, management ﬁnanciar.

Afacerile comunitare sunt activităţi economice facilitate şi dezvoltate de o organizaţie comunitară legal constituită sau un grup informal de membri ai unei comunităţi, pentru dezvoltarea şi incluziunea economico-socială a grupurilor vulnerabile în cadrul unei comunităţi. Afacerile comunitare mobilizează şi valorizează resurse din comunitate, creează locuri de muncă şi reinvestesc profitul obţinut în comunitate.

III. STIMULAREA ECONOMIEI SOCIALE Modulele de instruire au fost urmate de vizite de consultanţă în fiecare comunitate, pentru a sprijini organizaţiile să evalueze nevoile şi resursele din comunitate, să analizeze potenţialul antreprenorial şi să facă o analiză de piaţă, să realizeze un plan de afaceri şi să administreze o afacere comunitară care să ofere locuri de muncă şi să producă un venit care să fie reinvestit în comunitate. PRINCIPALELE REZULTATE: - Şapte organizaţii comunitare au dobândit cunoştinţe şi abilităţi de iniţiere de afaceri comunitare/activităţi generatoare de venit care mai departe să le susţină activitatea. - Patru planuri de afaceri au fost aprobate, pe baza analizei financiare: un atelier de covoare tradiţionale olteneşti; o agenţie organizatoare de evenimente culturale, artistice şi educaţionale; un cuptor de cărămizi tradiţionale; un salon de frizerie. - Două dintre cele şapte organizaţii comunitare au reuşit să iniţieze câte o afacere: Asociaţia Rudezis a dezvoltat atelierul de covoare tradiţionale din comuna Giurgiţa (jud. Dolj) şi Asociaţia Humanity Rom a înfiinţat salonul de frizerie din localitatea Iancu Jianu (jud. Olt). - Am dezvoltat în cadrul acestui proiect o metodologie de instruire şi de consultanţă pentru dezvoltarea de afaceri comunitare, pe care intenţionăm să o folosim în proiecte viitoare. SALONUL DE FRIZERIE - COAFURĂ DIN IANCU JIANU Iancu Jianu este o comună olteană izolată, situată pe un drum judeţean ce leagă judeţele Olt şi Vâlcea. Ca marea majoritate a localităţilor rurale de acest tip, comunitatea se confruntă cu probleme de sărăcie, lipsa locurilor de muncă, educaţie şi formare profesională deficitară. Humanity Rom s-a înfiinţat ca grup informal de iniţiativă comunitară în 2003, devenind apoi asociaţie înregistrată juridic. Misiunea asumată de grup încă de la început a fost de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă în rândul populaţiei de etnie roma din comuna Iancu Jianu a judeţului Olt. Asociaţia Humanity Rom este una dintre cele peste 40 de organizaţii comunitare active la nivel rural şi mic urban din sudul României, formate prin programele PACT, cu scopul de a contribui la dezvoltarea locală sustenabilă, promovând şi susţinând iniţiativa locală, responsabilitatea socială şi practica parteneriatului. În anul 2007, Humanity Rom a fost printre cele 7 organizaţii comunitare din mediul rural care s-au înscris în Proiectul de dezvoltare de afaceri comunitare implementat de Fundaţia PACT. Spre deosebire de celelalte organizaţii participante la program, Humanity Rom nu se afla la prima iniţiativă de acest gen. În anul 2005, organizaţia înfiinţase un serviciu de salubrizare, în cadrul unui proiect al Centrului de Resurse pentru Comunităţile de Romi. Serviciul de salubrizare a creat locuri de muncă pentru 20 de persoane, romi şi români, din comuna Iancu Jianu. După trei ani, serviciul a fost trecut în gestionarea primăriei. Din veniturile generate prin această primă iniţiativă antreprenorială, organizaţia a putut finanţa integral o nouă iniţiativă economică. Analizând resursele şi nevoile din comunitate, asociaţia Humanity Rom a decis să investească tot în sectorul de servicii - sector foarte slab dezvoltat în regiune. Iniţial, organizaţia a luat în calcul varianta de a dezvolta o croitorie, dar, în urma planului de fezabilitate, costurile s-au dovedit a fi prea mari. Al doilea plan de afaceri testat a fost pentru un salon de coafură-frizerie. Planul s-a dovedit viabil, mai ales că în comună existau resurse umane calificate. Salonul de frizerie din Iancu Jianu funcţionează din anul 2008. Până atunci, în zonă nu mai exista alt salon de coafură-frizerie pe o rază de aproximativ 20 de kilometri, astfel că urma să deservească nu numai localitatea Iancu Jianu, dar şi localităţile învecinate. Salonul a fost amenajat într-o cameră de 25 de metri pătraţi şi este dotat cu echipament modern: „Până în Craiova nu întâlneşti aşa ceva: oglinzi

mari, comfort, scaune reglabile […]”, Ilie Feraru, liderul Asociaţiei Humanity Rom. Investiţia iniţială - susţinută integral de organizaţie - a fost de aproximativ 80 de milioane de lei vechi. Afacerea a pornit la drum cu două angajate, localnice din comuna Iancu Jianu – o tânără absolventă de liceu şi o femeie dintr-o familie care nu dispunea de alte venituri. Ambele urmaseră cursuri de calificare în domeniu, în cadrul unor programe neguvernamentale, astfel că nu a fost nevoie de investiţii în formarea de personal. În schimb, pentru a susţine costurile de resurse umane, asociaţia a realizat un parteneriat cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin care aceasta din urmă s-a angajat să susţină 75% din salariile angajaţilor, în primul an de funcţionare a afacerii. Tot din investiţia iniţială a fost susţinută şi promovarea salonului de frizerie-coafură. Cu două săptămâni înainte de deschidere, lansarea salonului de frizerie a fost promovată zonal prin distribuire de afişe şi pliante, dar şi prin difuzarea de anunţuri la televiziunea locală. Momentan, salonul de coafură-frizerie din Iancu Jianu funcţionează cu o singură angajată, după ce cea de a doua a optat pentru un loc de muncă în străinătate. Afacerea realizează un profit minim, de aproximativ 2-3 milioane pe lună - “să plutească, nu să zboare, a fost gândită”, declară preşedintele asociaţiei Humanity Rom, mulţumit de faptul că iniţiativa lui s-a dovedit sustenabilă. Acoperindu-şi costurile de funcţionare, această afacere comunitară susţine un loc de muncă stabil pentru o persoană din comunitate, şi în acelaşi timp oferă un serviciu, înainte inexistent, atât oamenilor din Iancu Jianu, cât şi altor cinci localităţi învecinate. Deşi nu este o intervenţie de proporţii, salonul de frizerie din Iancu Jianu este un bun exemplu despre cum membrii comunităţii îşi pot folosi abilităţile şi experienţa de antreprenoriat pentru a dezvolta servicii şi a crea locuri de muncă în comunităţile locale. „Sunt agent economic din ‘99, aveam oarecare experienţă, dar făceam lucruri despre care nu ştiam cum le zice la carte. Am învăţat să fac un plan de afaceri, să testez piaţa, lucrurile astea chiar ajută”, Ilie Feraru, Asociaţia Humanity Rom.

SERVICII Pe lângă proiectele şi programele pe care le derulează, Fundaţia PACT oferă următoarele tipuri de servicii: • Scriere de proiecte: prin consultanţii noştri, oferim asistenţă organizaţiilor comunitare cu care lucrăm, pentru redactarea de proiecte pentru a obţine ﬁnanţare în cadrul unor programe precum Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Tineret în Acţiune, Roma Education Fund etc. • Instruire şi consultanţă în următoarele domenii ce ţin de aria dezvoltării comunitare: - analiză participativă a nevoilor şi resurselor din comunitate

Proiectul se concentrează pe implicarea cetăţenilor şi a factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare a unui cadru şi a unui set de indicatori pentru măsurarea bunei guvernări. În acest proiect, Fundaţia PACT este subcontractată de Think Tank Européen Pour la Solidarité pentru a se implica, în calitate de reprezentant al României, în procesul de consultare a organizaţiilor societăţii civile, oferind feedback la atelierele Delphi organizate în cadrul proiectului – menite să evalueze indicatorii de dezvoltare durabilă – şi conducând procesul de consultări naţionale pe aceeaşi temă, prin implicarea altor ONGuri şi a experţilor în bună guvernare din România.

- comunicare

European Think Tank Pour la Solidarité (Belgia) este responsabil în acest proiect de implicarea organizaţiilor societăţii civile. Partenerii PLS în proiect sunt ISIS (Italia) – coordonare şi comunicare, Missions Publiques (Franţa) – organizarea şi animarea atelierelor, precum şi University of Stuttgart (Germania) – analiza indicatorilor prin metoda Delphi.

- atragere de fonduri

ACTIVITĂŢI DERULATE:

- antreprenoriat

Fundaţia PACT a fost reprezentată în cadrul primului atelier de lucru Delphi organizat în Bruxelles, în perioada 26-27 octombrie 2009. Participanţii au folosit metoda Delphi pentru a evalua setul de indicatori ai Uniunii Europene şi noii indicatori propuşi de echipa de proiect. Rezultatele acestui atelier vor ﬁ folosite pentru a dezvolta metodele pentru consultările naţionale cu organizaţiile societăţii civile, ce vor ﬁ realizate de parteneri şi alte ONGuri implicate în proiect începând cu luna ianuarie 2010.

- planiﬁcare şi management de proiect - dezvoltare organizaţională - planiﬁcare (strategică) participativă - relaţii publice

• Realizare de studii, rapoarte şi cercetări, inclusiv documente de planificare strategică (strategii de dezvoltare locală sau teritorială) SERVICII SUBCONTRACTATE (2008-2009) 1. Analiza participativă, din perspectiva societăţii civile, a indicatorilor de dezvoltare durabilă referitori la buna guvernare (PASSO) PERIOADA DE DESFĂŞURARE: mai 2009 – octombrie 2010 FINANŢATOR: Comisia Europeană, prin al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (principalul instrument al Uniunii Europene pentru finanţarea cercetării în Europa, 2007-2013) Scopul general al proiectului PASSO este să analizeze eficienţa şi relevanţa indicatorilor de dezvoltare durabilă folosiţi de Uniunea Europeană, din perspectiva bunei guvernări şi a particularităţilor sale transversale şi să identifice indicatori noi sau alternativi.

2. Programul LEADER – Axa IV din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală În luna decembrie 2009, Fundaţia PACT a pregătit oferta de consultanţă pentru două potenţiale Grupuri de Acţiune Locală, constituite prin programul LEADER, Axa IV PNDR, în judeţul Argeş. Serviciile de consultanţă au fost programate pentru prima jumătate a anului 2010 şi presupun redactarea Strategiei de dezvoltare locală pentru teritoriile La Poalele Iezerului şi GăvanuBurdea, precum şi pregătirea Grupurilor de Acţiune Locală pentru a ﬁ selectate pentru implementarea acestor strategii.

ATRAGEREA DE FONDURI

Scrierea de proiecte rămâne principala strategie folosită de Fundaţia PACT pentru atragerea de resurse financiare. În paralel însă, derulăm campanii punctuale de strângere de fonduri pentru a finanţa proiecte şi afaceri comunitare. În anii 2008 şi 2009 am finanţat 19 proiecte comunitare şi 1 afacere comunitară prin contribuţii din mediul de afaceri şi de la persoane fizice. Provident Financial România, UniCredit Ţiriac Bank – prin Fundaţia Unidea, Vodafone România – prin Fundaţia Vodafone, GateMar S.A. şi firma Smart Ideas au susţinut iniţiativele de dezvoltare locală facilitate de Fundaţia PACT cu 85.889 RON. O parte din această sumă a fost strânsă prin participarea la evenimente/campanii de strângere de fonduri: • În cadrul Galei finale a emisiunii-concurs televizată “Respect pentru viitor”, sponsorizată de SNC Petrom şi difuzată de Realitatea TV în perioada ianuarie-aprile 2008, Provident Financial a oferit 5.000 EUR pentru finanţarea atelierului de covoare tradiţionale dezvoltat ca afacere comunitară de către Asociaţia Rudezis din comuna Giurgiţa, judeţul Dolj, în cadrul “Proiectului de dezvoltare a afacerilor comunitare” derulat de Fundaţia PACT. • Prin campania internă “Gift Matching”, derulată de Fundaţia Unidea în cadrul UniCredit Ţiriac Bank, în lunile octombrienoiembrie 2008, angajaţii băncii au sprijinit Fundaţia PACT cu 5.113 RON, iar în anul 2009 suma a fost dublată de către Banca UniCredit Ţiriac şi Fundaţia Unidea cu încă 5.193 RON; au fost finanţate, astfel, trei proiecte comunitare având ca beneficiari copii, iniţiate şi implementate de membri ai comunităţilor în cadrul rundei a 4-a a programului Fundaţiei PACT “Învăţare, Participare, Încredere”. Ca urmare a campaniilor dedicate din anii 2008-2009, Fundaţia PACT a beneficiat de suma de 10.675 RON din redirecţionarea celor 2% din impozitul pe venit pentru anii 2007 şi respectiv 2008. Peste 100 de persoane au acordat sprijin, astfel, activităţilor desfăşurate de fundaţie şi, implicit, au susţinut proiectele beneficiarilor noştri. CUM AM FOLOSIT ACESTE RESURSE? Am folosit toate aceste contribuţii pentru a susţine grupuri de oameni cu iniţiativă din 20 de localităţi din sudul României să pună în aplicare următoarele planuri: • în oraşul Costeşti, din judeţul Argeş, copiii se bucură de un nou loc de joacă;

VENITURI DIN DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI PENTRU SUSŢINEREA PROIECTELOR COMUNITARE

• în satul Enculeşti, din judeţul Argeş, s-a dat în folosinţă un drum de acces spre o serie de gospodării şi terenuri agricole sau forestiere, care înainte era impracticabil; • în satul Goleşti, din judeţul Argeş, 20 de copii din familii defavorizate se implică mai mult în activităţile şcolare; • oamenii din Valea Corbului, comuna Călineşti, judeţul Argeş au acces la o nouă sursă publică de apă potabilă; • 16 persoane cu dizabilităţi fizice din comuna Botoroaga, judeţul Teleorman, au câştigat încredere pentru a se implica în viaţa comunităţii; • copiii din Conţeşti, judeţul Teleorman, au un teren de joacă amenajat în curtea şcolii; • în Mîrzăneşti, judeţul Teleorman, copiii şi tinerii au învăţat să lucreze cu calculatorul; • în comuna Ştorobăneasa, din judeţul Teleorman, peste 100 de copii se bucură de un nou loc de joacă; • în Gura Pravăţ, din judeţul Argeş, oamenii îşi pot repara uneltele şi confecţiona diverse materiale în cadrul unui atelier meşteşugăresc deţinut în comun; • în satul Valea Popii, din comuna Mihăieşti, judeţul Argeş, s-a înfiinţat un centru de perpetuare a tradiţiilor care va coordona activitatea ansamblurilor folclorice din zonă; • în Cartierul Vişoi III, din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, copiii, tinerii, dar şi adulţii se pot recrea într-un nou spaţiu special amenajat; • în comuna Runcu, din judeţul Gorj, a fost curăţată albia pârâului Bîlta; • copiii şi tinerii din satul Boroşteni, comuna Peştişani, din judeţul Gorj pot juca fotbal, tenis sau baschet pe noul teren de sport; • în comuna Peştişani, în satul Peştişani, copiii mai mici se pot distra şi pot învăţa deprinderi de bază într-un loc de joacă amenajat; • în satul Valea Mare din comuna Runcu, judeţul Gorj, tinerii practică diverse sporturi (şah, tenis de masă, rummy), citesc cărţi şi publicaţii şi accesează internetul la Clubul tineretului din cadrul Căminului Cultural; • în comuna Afumaţi, din judeţul Dolj, atât tinerii satului, cât şi vizitatorii din alte părţi ale ţării pot afla mai multe despre tradiţiile locului la noul muzeu etnografic local;

2008

2009

Total

Surse

[RON]

Fundaţia Vodafone România

8.250

29.400

37.650

Provident Financial România

18.380

10.800

29.180

Smart Ideas

5.400

Gatemar SA Fundaţia Unidea – UniCredit Ţiriac Bank TOTAL

5.400 3.353

3.353

5.113

5.193

10.306

37.143

48.746

85.889

ATRAGEREA DE FONDURI • 25 de elevi din comuna Bistreţ, judeţul Dolj, şi părinţii lor au primit susţinere pentru a se implica mai mult în activitatea şcolară; • în comuna Cârna, din judeţul Dolj, cei mai tineri dintre săteni se bucură de un nou loc de joacă; • în comuna Cerăt, din acelaşi judeţ, copiii au un loc de joacă amenajat; • în comuna Giurgiţa, din judeţul Dolj, s-a înﬁinţat un atelier de covoare olteneşti

PLANURI DE VIITOR LEGATE DE ATRAGEREA DE FONDURI Ne dorim ca pe viitor să transformăm acţiunile punctuale în instrumente şi metode permanente de strângere de fonduri. Astfel, vom putea susţine iniţiative de dezvoltare locală din mai multe comunităţi, chiar dacă acestea nu au fost cuprinse în programele noastre. În acest scop, ne propunem să înﬁinţăm fondul de dezvoltare comunitară, pe care îl vom susţine prin acţiuni continue de strângere de fonduri din surse private (indivizi şi mediu de afaceri), şi pe care îl vom folosi pentru a oferi instruire, facilitare, consultanţă şi mici ﬁnanţări sub formă de granturi nerambursabile organizaţiilor comunitare din sudul ţării.

PERSEVERENŢĂ, DEZVOLTARE, SUSTENABILITATE ASOCIAŢIA DE EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ PENTRU OAMENI (AECO) VALEA MARE PODGORIA (jud. Argeş)

Printre grupurile de iniţiativă dezvoltate în 2004 prin programul Învăţare, Participare, Încredere (runda a 2-a), s-a numărat şi un grup din Valea Mare Podgoria, oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş. Din acest grup făceau parte Ionela Mocanu, Clara Ogaru şi Adriana Tureac. Primul proiect derulat de grup a fost numit “Şanse egale pentru toţi copiii” şi a avut ca scop reducerea ratei abandonului şcolar cu 25%, în comuna Valea Mare. Proiectul a implicat 30 de copii din familii defavorizate în activităţi educative şi recreative. În anul 2006, grupul s-a înregistrat legal ca Asociaţia de Educaţie şi Cultură pentru Oameni Valea Mare Podgoria (AECO) şi de atunci dezvoltă proiecte şi programe în sprijinul comunităţii proprii şi al comunităţilor învecinate. De-a lungul timpului, AECO a fost atât beneficiar, cât şi partener al Fundaţiei PACT, în mai multe programe şi proiecte. Ca partener în programul Fundaţiei PACT “Participare şi putere de acţiune”, AECO a mentorat două noi grupuri de iniţiativă în judeţul Argeş, iar apoi a mentorat alte cinci grupuri comunitare în runda a 4-a a programului “Învăţare, Participare, Încredere”. De asemenea, în parteneriat cu Fundaţia PACT în proiectul “Bun meseriaş, caut patron”, AECO a sprijinit incluziunea socială a 60 de persoane de etnie romă din cinci comunităţi din judeţul Argeş, prin sporirea şanselor acestora de inserţie pe piaţa regională a muncii. Ca partener local, AECO s-a implicat activ de-a lungul tuturor etapelor proiectului: identificarea comunităţilor şi a potenţialilor beneficiari, evaluarea nevoilor acestora, promovarea proiectului către potenţiali angajatori, organizarea cursurilor în comunităţile participante (logistică, întocmirea şi gestionarea dosarelor participanţilor, asistarea trainerilor la cursurile de teorie, facilitarea accesului participanţilor la diverse locuri de practică etc.), apoi intermedierea relaţiilor între absolvenţii cursurilor şi potenţiali angajatori pe piaţa muncii din regiune, monitorizarea şi evaluarea proiectului. Pe lângă colaborarea cu Fundaţia PACT, AECO a lucrat şi cu alte ONGuri în dezvoltarea de proiecte la nivel local. În anul 2008, a participat în proiectul “Consiliul la rampă”, iniţiat de Centrul de Resurse pentru participare publică şi a căpătat experienţă în monitorizarea activitatăţii consiliului local şi mobilizarea comunităţii să îşi apere interesele. Între 2008 şi 2010, AECO este partener al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară Împreună în programul „Împuternicirea comunităţilor de romi în influenţarea şi monitorizarea agendelor locale în România” şi lucrează în comunităţile Călineşti, Lereşti, Mălureni şi Ştefăneşti. În urma colaborării din acest proiect, AECO a înfiinţat şi a introdus în statutul său un capitol special referitor la activităţi dedicate persoanelor de etnie romă şi a recrutat în consiliul director al organizaţiei două persoane de etnie romă, angajânduse astfel să îşi continue activitatea în această direcţie. În decembrie 2009, AECO a iniţiat proiectul “Împreună în Inelul Piteştiului”, finanţat prin fonduri nerambursabile FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), în cadrul Axei 4 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), componenta LEADER. Proiectul, cu durata până în mai 2010, are ca scop realizarea strategiei de dezvoltare locală pentru teritoriul Inelul Piteştiului, bazată atât pe resursele/potenţialul local, cât şi pe nevoile/dorinţele întregii comunităţi. Ca urmare, AECO îşi propune înfiinţarea unui Grup de Acţiune Locală în judeţul Argeş. La nivel local, organizaţia are ca parteneri: Consiliul Judeţean Argeş, Primăria Ştefăneşti, Primăria Lereşti, Primăria Călineşti, Primăria Mălureni, Primăria Merişani, Primăria Mărăcineni,

Primăria Budeasa, Primăria Miceşti, Primăria Bascov, Primăria Drăganu, Primăria Băbâna, Primăria Moşoaia, Primăria Albota, Primăria Suseni, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Argeş, Biroul Judeţean pentru Romi Argeş, Şcoala Constantin Brâncoveanu din Valea-Mare – Ştefăneşti, Grupul Şcolar Agricol Costeşti, Institutul Pomicol Mărăcineni, Universitatea Piteşti şi 10 agenţi economici. Principiul AECO este: “implicare, dăruire, perseverenţă şi transparenţă înseamnă succes, indiferent de activitatea derulată”. “AECO a început ca o organizaţie mică, lucrând la nivelul comunităţii locale, mai degrabă în jurul şcolii. După numai 4 ani, AECO a reuşit să-şi extindă activitatea, să lucreze şi în comunităţi vecine, să atragă parteneri importanţi, să devină un actor puternic în relaţie cu administraţia. Mai interesant este însă, că deşi a crescut ca organizaţie, AECO a reuşit să-şi păstreze caracterul de organizaţie comunitară şi să rămână aproape de comunitatea în care s-a format.” Oana Preda, Director, Centrul de Resurse pentru participare publică “Ce pot să spun eu este că Ionela a fost unul dintre cei mai buni facilitatori comunitari în componenta A a proiectului […], iar în componenta B a intrat cu organizaţia ei în cadrul programului. […] Ne bazăm pe AECO atunci când avem intervenţii în judeţul Argeş şi îi dorim “să crească bine” în continuare!” Gelu Duminică, Director Executiv, Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”

Fundaţia PACT încearcă permanent să sprijine organizaţiile cu care lucrează, să le ofere noi oportunităţi, în conformitate cu nevoile semnalate de acestea, şi să le stimuleze către derularea de noi activităţi în beneficiul comunităţilor lor de origine. În viziunea noastră, organizaţiile comunitare active, independente şi sustenabile devin actori importanţi şi parteneri de dialog pentru ceilalţi actori implicaţi în procesul de dezvoltare locală, pentru a crea un impact pozitiv în viaţa comunităţii lor. „De ce m-am implicat? Înainte de a lucra ca ONG-ist făceam multe lucruri pentru comunitate, neorganizat, în diverse domenii, pentru copii, pentru cetăţenii romi etc. Intrând în această mare horă a ONG-urilor mi-am dat seama că în mod organizat poţi face mai multe „fapte bune” pentru comunitate. Şi mai e ceva, poate asta mă caracterizează – nu pot ﬁ nepăsătoare la ceea ce se întâmplă în jurul meu” Ionela Mocanu, Director Executiv, Asociaţia Educaţie şi Cultură pentru Oameni.

STUDIU – DISEMINAREA DE BUNE PRACTICI ÎN JUDEŢUL GORJ

Dezvoltarea comunitară, aşa cum este ea implementată de Fundaţia PACT, constituie un proces organic, care generează, în timp, noi poli de dezvoltare comunitară. Judeţul Gorj este un bun exemplu prin care organizaţii dezvoltate prin metoda PACT au transferat valorile şi principiile comunitare inculcate în cadrul procesului de formare, pentru a contribui la crearea de noi organizaţii, care la rândul lor le-au propagat mai departe, în noi comunităţi. Frânceşti, Tismana, Arcani, Brădiceni, Valea Mare, Peştişani, Boroşteni şi Runcu sunt opt sate din nord-vestul judeţului Gorj, aşezate de-a lungul DN 67, la poalele Munţilor Vâlcan. Geografi, istorici şi etnologi ar putea spune multe despre frumuseţea locurilor, vechimea aşezărilor şi farmecul obiceiurilor. În aceste sate, întinse pe o suprafaţă aproximativ egală cu suprafaţa Bucureştiului, Fundaţia PACT a sprijinit dezvoltarea şi formarea a opt organizaţii comunitare şi grupuri informale de iniţiativă. La rândul lor, ele antrenează localnici şi actori de dezvoltare, de la nivel local şi judeţean, în proiecte şi activităţi de creştere a bunăstării sau promovare a patrimoniului natural şi cultural. Istoria intervenţiilor noastre în judeţul Gorj începe în anul 2003, când promovam prima rundă a Programului de dezvoltare a organizaţiilor comunitare în sudul României – “Învăţare, Participare, Încredere” (pe atunci derulat în cadrul Asociaţiei Române de Dezvoltare Comunitară). Două organizaţii din Gorj au dat curs invitaţiei: Asociaţia Fiii Satului Frânceşti şi Fundaţia Tismana. Prima fusese înfiinţată în octombrie 2002, cu membri fondatori 12 fii ai satului care doreau să participe la promovarea valorilor şi a culturii locale; primul obiectiv al asociaţiei era reabilitarea bisericii de lemn din localitate. Fundaţia Tismana se formase încă şi mai devreme, din anul 1999, când au reabilitat Căminul Cultural local, printr-un program al Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS). În satul Frânceşti, 25 de tineri au fost calificaţi în meseria de zidar, roşar, tencuitor. Ulterior, tinerii au întors beneficiul comunităţii, prin dotarea Şcolii Primare Frânceşti cu un grup sanitar modernizat. Primăria comunei Peştişani, de care aparţine satul Frânceşti, a reacţionat pozitiv la această iniţiativă şi a continuat lucrările de reabilitare a şcolii, prin montarea de ferestre termopan, a unei centrale termice şi prin repararea acoperişului. În paralel, Fundaţia Tismana a format un cerc de folclor şi artă plastică pe trei secţiuni: sculptură, pictură de icoane şi dansuri populare. Membrii Fundaţiei Tismana, cunoscători şi promotori ai valorilor culturale şi tradiţionale locale, au reuşit prin acest proiect să mobilizeze 35 de copii, meşteri populari locali, şi profesori de la şcoala din comunitate. Acest proiect a fuzionat apoi cu iniţiativa anterioară a fundaţiei: odată ce Căminul Cultural a fost renovat, pregătirile şi spectacolele copiilor s-au ţinut acolo. “Proiectul mic, cu o finanţare de 1400 de dolari, a avut o sustenabilitate uimitoare: a rămas cu o grupă de dansuri, preluată de Şcoala populară de Artă, pe care o instruieşte dl Jerca.” (Vasile Surcel, “La Topeşti, în Tismana”, Dilema Veche, Nr. 245, 21 Octombrie 2008) Cele două organizaţii au continuat să dezvolte proiecte în spiritul dezvoltării comunitare Asociaţia Fiii Satului Frânceşti a finalizat reabilitarea Bisericii Sf. Gheorghe şi a reparat podul, peste Bistriţa, ce făcea legătura între Frânceşti şi Gureni. În 2006, membrii comunităţii au cerut sprijin asociaţiei pentru a interveni la organele competente să demareze investiţii pentru lucrările la linia de alimentare cu energie electrică a satului. În urma adreselor depuse de asociaţie, RENEL a făcut o investiţie de 6 miliarde RON pentru reabilitarea

reţelei de distribuţie a energiei electrice în satul Frânceşti. Pe lângă activităţile din propria comunitate, Asociaţia Fiii Satului Frânceşti a derulat şi iniţiative în parteneriat cu grupuri informale din comunităţi învecinate. La nivelul satului Frânceşti, aproape din toate familiile sunt membri care s-au implicat într-un fel sau altul în activităţile şi proiectele asociaţiei. (Ion Susanu, Fiii Satului Frânceşti, 2006) Fundaţia Tismana a continuat să atragă tinerii în activităţi de valorificare a patrimoniului local, prin participarea la programe folclorice în cadrul proiectului “Sat Românesc, Sat European”. Prin aceste activităţi, Fundaţia a câştigat credibilitate: instituţiile publice şi autorităţile publice locale apelează la experienţa sa pentru scrierea de proiecte, iar alte grupuri de cetăţeni o folosesc drept resursă pentru înfiinţarea de noi ONGuri. Mentori pentru alte comunităţi În anul 2006, cele două organizaţii au devenit mentori într-un nou program PACT – Participare şi putere de acţiune, prin care au transferat din experienţa şi cunoştinţele lor către alţi oameni cu iniţiativă, interesaţi să formeze grupuri comunitare. Astfel, au facilitat coagularea a două grupuri de iniţiativă şi implementarea a două proiecte comunitare, în satele Brădiceni şi Arcani. În Brădiceni, comunitatea a renovat biserica satului. În satul Arcani, grupul de iniţiativă a mobilizat comunitatea într-o acţiune de depoluare a râului Jaleş. În urma proiectului, s-a înfiinţat un Club al Ecologiştilor, în baza unui parteneriat între şcoală, grupul de iniţiativă din Arcani şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj.

STUDIU – DISEMINAREA DE BUNE PRACTICI ÎN JUDEŢUL GORJ Unul dintre grupurile de iniţiativă a devenit Asociaţia IDCON Arcani, care în 2007 a aplicat, alături de Asociaţia Fiii Satului Frânceşti şi Fundaţia Tismana, pentru un alt proiect PACT: Participare, Strategie, Democraţie (2007-2008). Prin acest nou proiect, Fundaţia PACT a căutat să implice autorităţi publice locale şi organizaţii comunitare existente într-un proces prin care să realizeze o strategie de dezvoltare locală, care să corespundă cu nevoile şi părerile localnicilor. Procesul nu a fost uşor, însă nouă din cele zece echipe implicate au reuşit să ﬁnalizeze lucrul cu succes şi au realizat strategii locale care să stea la baza deciziilor publice ulterioare şi a opţiunilor de ﬁnanţare prin fonduri structurale sau de altă natură.

echipe de fotbal ale satelor din comuna Peştişani. În Peştişani, grupul de iniţiativă a ales ca problemă prioritară lipsa locurilor de joacă pentru cei mici, aşa că a implicat părinţii, grădiniţele şi autoritatea publică locală în construirea unui teren de joacă. În comuna Runcu, în satul Valea Mare, un alt grup de iniţiativă s-a implicat în amenajarea unui Centru de Tineret. Grupul din Valea Mare a rămas activ şi după ﬁnalizarea proiectului de mentorat, şi s-a dedicat iniţierii unei Sărbători a Teiului, ca tradiţie locală. Ideea, venită de la mebrii comunităţii, a fost îmbrăţişată şi de autorităţile locale, care au amenajat drumul de acces până la Poiana Teilor şi poiana în sine. La ora bilanţului La aproape şapte ani de la prima intervenţie a echipei PACT în judeţul Gorj, disponibilitatea cetăţenilor de a participa la activităţi comunitare a crescut: pe de o parte, oamenii participă la acţiunile iniţiate în folosul comunităţii lor de organizaţii comunitare sau grupuri de iniţiativă; pe de altă parte, se adresează organizaţiilor pentru a primi sprijini în rezolvarea unor probleme sau preluarea de oportunităţi pe plan local.

Pentru Fundaţia Tismana, s-au creat premisele pentru demararea unui nou proiect ce presupunea implicarea în decizia publică: o campanie de advocacy pentru înfrumuseţarea spaţiilor verzi din localitate, prin care a mobilizat primăria în a depune o cerere de finanţare la Ministerul Mediului. Prin dialogul iniţiat la nivelul comunităţii din Tismana, mai multe femei au format un grup de iniţiativă pentru a putea participa la un proiect al Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS), dedicat implicării femeilor din mediul rural în antreprenoriat. Ideea s-a propagat şi în Arcani şi Peştişani, astfel că Asociaţiile IDCON şi Fiii Satului Frânceşti au sprijinit, la rândul lor, dezvoltarea de grupuri de iniţiativă ale femeilor în comunităţile lor. O altă activitate iniţiată de Asociaţia Fiii Satului Frânceşti şi derulată periodic, începând cu anul 2006, este organizarea de excursii pentru persoane vârstnice. Participarea membrilor comunităţilor învecinate la astfel excursii a avut un rol important, fiindcă a creat premisele pentru comunicare şi o mai bună cunoaştere, dar şi pentru creşterea vizibilităţii asociaţiei la nivel zonal. Astfel că, în anul 2008, când Asociaţia Fiii Satului Frânceşti a devenit din nou partener al Fundaţiei PACT în dezvoltarea de noi grupuri locale, oamenii cu iniţiativă din localităţile Bîlta, Boroşteni, Peştişani şi Valea Mare s-au arătat repede interesaţi de oportunitate. Comunitatea noastră a aflat că există comunităţi foarte apropiate care s-au implicat în propria dezvoltare, a învăţat ce înseamnă voluntariat şi a conştientizat că nu trebuie să aştepte ca toate problemele sale să fie rezolvate de autorităţie publice locale. (Liliana Andreescu, Grup comunitar Bîlta, chestionar) După modelul IDCON Arcani, în Bîlta s-a înfiinţat şi un Club al Micilor Ecologişti, care a participat cu succes la concursuri judeţene de mediu. Mai mulţi tineri din Boroşteni au amenajat un teren sportiv. De atunci, grupul comunitar se ocupă constant de organizarea Cupei Satelor – o competiţie lunară la care participă

Iniţiativele spontane de asociere pe plan zonal au crescut considerabil, propagate de la o comunitate la altele. Un exemplu relevant în acest sens este revitalizarea obştilor ca asociaţii composesorale ale proprietarilor de păduri. După ce, în anul 2003, Fundaţia Tismana a consiliat urmaşii proprietarilor de păduri din Topeşti să înfiinţeze Obştea Nedeia Mare, pentru a-şi revendica drepturile de proprietate, practica s-a difuzat prin întreaga zonă, astfel că în multe din comunităţile în care există organizaţii comunitare există şi asociaţii ale proprietarilor de păduri formate cu sprijinul acestora (Asociaţia Jaleşul Verde din Arcani, Obştea Peştişani, obştea în curs de formare din Frânceşti). În comunităţile în care practica de dezvoltare comunitară este mai veche, se poate observa o participare mai activă a cetăţenilor la luarea deciziilor publice şi o mai mare apetenţă a acestora de a profita de oportunităţi de dezvoltare personală. Totuşi, imprimarea culturii participării şi a dezvoltării de jos în sus depinde în mare măsură de deschiderea actorilor locali pentru o astfel de schimbare, de aceea, rezultatele au o dinamică proprie fiecărei comunităţi. Tindem să credem că persistarea şi încăpăţânarea noastră de a face lucrurile ca la carte vor da în cele din urmă roade, sperând ca peste câţiva ani să ajungem să fim beneficiarii unei bunăstari create pentru noi – chiar de noi. (Maria Hulea, Asociaţia IDCON Arcani)

ORGANIGRAMĂ 2008-2009

Mulțumiri și aprecieri deosebite pentru: CONSILIUL DIRECTOR Alina Porumb - Asociaţia pentru Relaţii Comunitare Anca Gaidoş - consultant independent Mădălina Ionescu - Asociaţia pentru Relaţii Comunitare Simona David – freelancer ECHIPA DE COORDONARE Elena Balcoş – asistent ﬁnanciar & office manager Georgiana Dragu – coordonator proiecte Georgiana Gavrilă – coordonator proiecte Ioana Petrache – asistent proiecte Iustina Neagu – asistent proiecte Marcela Voicu – manager ﬁnanciar Mădălina Ene – coordonator proiecte Ruxandra Sasu – director executiv ECHIPA DE TRAINERI ŞI CONSULTANŢI Adelaide Katerine Tarpan Adrian Marin Adrian Stănulică Andreea Sorescu Cornel Ionescu Laura Marin Magdalena Tancău Nicolae Cuţă Oana-Bahnaru Preda Roxana Florescu COLABORATORI Mihaela Istrati – translator Valentin Radu – design VOLUNTARI Alexandra Maria Popescu Anca Ioana Tureac Eliza Sichim Lavinia Sătmărean Lucian Grosu Sorin Gheorghiu – prin programul de voluntariat TechSoup - Cisco Tiberiu Popescu – prin programul de voluntariat TechSoup - Cisco STAGIAR (25 iunie – 29 iulie 2008) Sunny Wong Kai Kwong (absolvent al programului cu dublă specializare în Tehnologie şi Management din cadrul Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din Hong Kong)

FINANŢATORI, SPONSORI, DONATORI ŞI PARTENERI Dorim să ne exprimăm recunoştinţa faţă de finanţatorii, donatorii şi partenerii noştri, fără de care munca noastră ar fi imposibilă: FINANŢATORI • Comisia Europeană (Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii 2007-2013, Programul Europa pentru Cetăţeni, Programul PROGRESS) • Fundaţia Charles Stuart Mott (SUA) • Fundaţia Româno-Americană (România – SUA) • The Balkan Trust for Democracy (SUA) • Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (SUA) • Uniunea Europeană (Programele PHARE 2005 – Democraţie locală, 2006 – Măsuri de incluziune socială, 2006 – Dezvoltarea societăţii civile) SPONSORI ŞI DONATORI • Fundaţia Unidea & Unicredit Ţiriac Bank – campania Gift Matching (România) • Fundaţia Vodafone (România) • GATEMAR S.A. • Provident Financial România • S.C.A. Cîrnu şi Gavrilescu (România) • Smart Ideas G&S (România) • Persoane fizice din România şi străinătate PARTENERI: • Asociaţia CIVITAS 2005 (România – Turnu Măgurele, jud. Teleorman) • Asociaţia Educaţie şi Cultură pentru Oameni – AECO (România – Ştefăneşti, jud. Argeş) • Asociaţia Fiii Satului Frânceşti (România – com. Peştişani, jud. Gorj) • Asociaţia Humanity Rom (România – com. Iancu Jianu, jud. Olt) • Asociaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Comunitară AEDC (România – com. Ţigăneşti, jud. Teleorman) • Asociaţia pentru Relaţii Comunitare - ARC (România – Cluj Napoca, jud. Cluj) • Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură – AMEC (România – Câmpulung Muscel, jud. Argeş ) • Asociaţia Rudezis (România – com. Giurgiţa, jud. Dolj) • Asociaţia Tinereţea şi Prietenia – ATP (România – com. Bălileşti, jud. Argeş) • Centrul de Resurse pentru Organizaţii NonProfit din Oltenia - CRONO (România – Craiova, jud. Dolj) • Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe (România – Bucureşti) • Community Service Volunteers – CSV (Anglia – Londra) • Combined European Bureau for Social Development – CEBSD (EU) • Fundaţia pentru Parteneriat - FP (România – Miercurea Ciuc, jud. Harghita) • Think Tank Européen Pour la Solidarité - PLS (Belgia – Bruxelles)

APARTENENŢA LA REŢELE

Fundaţia PACT deţine calitatea de membru în următoarele reţele:

APARTE, reţeaua organizaţiilor active în domeniul strângerii de fonduri din comunitate;

RuralNet, reţeaua organizaţiilor active în domeniul dezvoltării comunitare rurale din România; această reţea facilitează schimbul de experienţă cu privire la metodologia, proiectele şi programele de dezvoltare comunitară;

Forumul Donatorilor din România (FDR), o federaţie ce are misiunea de a contribui la dezvoltarea durabilă a societăţii civile prin dezvoltarea capacităţii comunităţii donatorilor şi promovarea ﬁlantropiei;

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR), o reţea iniţiată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru a facilita transferul de informaţii necesare implementării Planului Naţional de Dezvoltare Rurală;

Central and Eastern European Citizens Network (CEE CN), reţea ce are ca scop promovarea participării cetăţenilor în mediul politic şi în societatea civilă, oferind oportunităţi pentru dezvoltarea de iniţiative cetăţeneşti la nivel local, naţional şi european.

ORGANIZAŢII COMUNITARE ACTIVE DEZVOLTATE DE FUNDAŢIA PACT JUDEŢUL ARGEŞ • Asociaţia ECOTIN (Câmpulung Muscel) • Asociaţia de Educatie şi Cultură pentru Oameni Valea-Mare Podgoria (sat Valea-Mare Podgoria, Ştefăneşti)

• Asociaţia Fiii Satului Frâncesti din Gorj (sat Frânceşti, comuna Peştişani) • Fundaţia Tismana (Tismana) • Grupul comunitar Bâlta (sat Bâlta, comuna Runcu)

• Asociaţia Fiii Satului Vrăneşti (sat Vrăneşti, comuna Călineşti)

• Grupul comunitar Boroşteni (sat Boroşteni, comuna Peştişani)

• Asociaţia pentru Implicarea Comunităţii în Acţiuni Realizabile Costeşti – ICAR (Costeşti)

• Grupul de Iniţiativă Peştişani (sat Peştişani, comuna Peştişani)

• Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură (Câmpulung Muscel)

• Grupul comunitar Valea Mare (sat Valea Mare, comuna Runcu) JUDEŢUL IALOMIŢA

• Asociaţia ProElevi Piteşti (Piteşti)

• Asociaţia “Din Inimă pentru Aproapele” (Slobozia)

• Asociaţia Tinereţea şi Prietenia (sat Poieniţa, comuna Bălileşti)

• CLUB IMPACT (Slobozia)

• Asociaţia de dezvoltare comunitară a rudarilor din Nămăeşti (sat Nămăeşti, comuna Valea Mare Pravăţ)

JUDEŢUL MEHEDINŢI

• Grupul de iniţiativă Goleşti – Ştefăneşti (sat Goleşti, Ştefăneşti)

JUDEŢUL OLT

• Grupul de iniţiativă Valea Corbului – Călineşti (sat Valea Corbului, comuna Călineşti)

• Fundaţia Bambi (Drobeta Turnu Severin)

• Asociaţia Humanity Rom (comuna Iancu Jianu) • Fundaţia Rain Care (Slatina)

• Grupul de iniţiativă Valea Enculeşti (sat Enculeşti, Ştefăneşti)

• Fundaţia William Tyrell (Slatina)

• Grupul de initiaţivă Valea Popii (sat Valea Popii, comuna Mihăieşti)

JUDEŢUL TELEORMAN

• Grupul informal Vişoi III (Câmpulung Muscel) JUDEŢUL CĂLĂRAŞI • Asociaţia Copiilor cu Dizabilităţi “Noi Orizonturi” (Călăraşi) • Asociaţia de Părinţi “Head Start” (Călăraşi) • Asociaţia Rom-Român (comuna Dorobanţu) JUDEŢUL DOLJ

• Asociaţia Civitas 2005 (Turnu Măgurele) • Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Mârzăneşti (comuna Mârzăneşti) • Asociaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Comunitară (comuna Ţigăneşti) • Fundaţia “Danubius” (ﬁliala Roşiori de Vede) • Grupul informal Botoroaga (comuna Botoroaga)

• Asociaţia ABC Afumaţi (comuna Afumaţi)

• Asociaţia culturală a valorilor autentice „ARTISROM” – Conţeşti (comuna Conţeşti)

• Asociaţia cultural-artistică Tinere Speranţe Bârca (comuna Bârca)

• Grupul de Iniţiativă Ştorobăneasa (comuna Ştorobăneasa)

• Asociaţia DASCĂLCER (comuna Cerăt) • Asociaţia “Îmi pasă de tine” (comuna Breasta) • Asociaţia NASTA (comuna Cârna) • Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România (ﬁliala Craiova) • Asociaţia ProEuro Young Malu Mare (comuna Malu Mare) • Asociaţia Rudezis (comuna Giurgiţa) • Grupul de iniţiativă Bistreţ (comuna Bistreţ) JUDEŢUL GIURGIU • Asociaţia de Sprijin al Copiilor Handicapaţi Fizic din România ASCHF-R (ﬁliala Giurgiu) JUDEŢUL GORJ • Asociaţia pentru Iniţiative de Dezvoltare a Comunităţilor din Oltenia de Nord – IDCON (comuna Arcani)

JUDEŢUL VÂLCEA • Asociaţia ProFamilia (Râmnicu Vâlcea) • Fundaţia Soul to Soul (Râmnicu Vâlcea)

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

A. Rezultatele ﬁnanciare ale Fundaţiei PACT, reﬂectate de veniturile şi cheltuielile realizate în perioada 2008-2009, se prezintă astfel: I. Venituri

Graﬁc 1 – Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor Fundaţiei PACT de la înﬁinţare până în prezent (2006-2009)

VENITURI ŞI CHELTUIELI Venituri [RON]

Cheltuieli [RON]

1006607.23 925572.24

962672.65

770690.77

489783 354100

370514.41

135750.9996

2006

2007

2008

2009

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

Graﬁc 2 – Distribuţia surselor de venituri ale Fundaţiei PACT în anul 2008

Alte sponsorizări 2%

Donaţii şi sponsorizări 4% Servicii prestate 1%

Venituri ﬁnanciare (dobânzi bancare şi venituri din diferenţe de curs) 4%

Restituiri de TVA 1%

Contribuţii de la alte organizaţii (parteneriate) 3%

SURSE DE VENITURI - 2008

Finanţări nerambursabile 85%

Graﬁc 3 – Distribuţia surselor de venituri ale Fundaţiei PACT în anul 2009

Donaţii şi sponsorizări 6% Venituri din servicii prestate 2%

Venituri financiare (dobânzi bancare şi diferenţe de Restituiri de TVA curs) 2% 1%

Contribuţii de la alte organizaţii (parteneriate) 1%

Finanţări nerambursabile 88%

SURSE DE VENITURI - 2009

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

Graﬁc 4 – Distribuţia veniturilor Fundaţiei PACT per ﬁnanţatori (2008-2009)

FINANŢATORI 2008 [RON]

2009 [RON]

200,402

167,551

461,003

171,460

263,132 162,356

142,608

24,983

47,125

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

Graﬁc 5 – Veniturile Fundaţiei PACT din donaţii şi sponsorizări (2008-2009)

VENITURI DIN DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI 2008[RON]

29,400

10,800

18,380 8,250

2009[RON]

5,400

3,353

5,193

8,749

5,113

1,926

Principala sursă de venituri pentru proiectele derulate în 2008 şi 2009 o constituie finanţările nerambursabile. Finanţatorii Fundaţiei PACT sunt: 1) Fundaţiile şi trusturile americane: Charles Stewart Mott Foundation, Civil SocietyTrust for Central and Eastern Europe 2) Uniunea Europeană prin fonduri Phare (programele Phare 2005, Phare 2006, Phare 2006 POSDRU) şi fonduri de la Comisia Europeană. Din anul 2009, după retragerea fondurilor Phare din România, Fundaţia PACT a accesat fonduri de la Comisia Europeană, prin parteneriate transnaţionale. Au rămas finanţatorii noştri tradiţionali: Fundaţia Charles Stewart Mott şi Civil Society Trust for Central and Eastern Europe. Pentru finanţarea proiectelor comunitare folosim fonduri obţinute prin donaţii şi sponsorizări din mediul de afaceri şi de la persoane fizice din România.

C ch helt el ui tu el ie i d li d e e tra de in pl ing as ş ar i c Pa e, on r la te ca s re ne za ult al ri re an iza at şi ţă re e ( m (o a p fin as n ă p or ro an ie ţa ar arii ct re tic tr el a ip ain or co an e ) n Ch tri ţi) ri ş bu el ic tu on ţii ie lo su li c ra lta u lto nţ pe r i, or rs on ga a n C lu iza l( co helt ţii sa ns ui pa l a um eli rii rte , d as ab e ne ig ile ad re ur ,m m ăr i n en is is M oc te tra or ici na ţi ia ga fin le nţ e ( ni an şi i ă) nt za ţă be er ţii ri ne ne lo (g fic t, r c ra te ii) om nt l ef un uri on n ita er ,c hi Ac re am rie ) hi bu ziţ se r sa ie di bi u, de l e ec p en hi Pu pa tru bl m ica pr en oi ţii te ec (d ş te i es l e le ig a sin n şi g tip fin ăr an Se ire cia rv pl ici ra ia id ut n te e o au ,r ap di oa t fi rte na nc ,b Ch ia ro r, c el şu tu e ri) nz ie li fi or a na t, nc co nt ia re ab (c ilit om at e isi oa ne ba nc ar e)

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

II. Cheltuieli Graﬁc 6 – Tipuri de cheltuieli ale Fundaţiei PACT (2008-2009)

TIPURI DE CHELTUIELI 2008 [RON]

122259.67 93821.33

2009 [RON]

324588.6414

310614.9472 236053.55 205372.85

144770 77372.87 67040.7

18380 48820 32043.2486 27958.06 30286.31 15414.49 12495.51 4115.01 5891

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

Grafic 7 – Distribuţia cheltuielilor Fundaţiei PACT în 2008 Consumabile birou şi Costuri de comunicare Servicii de audit financiar, consumabile training cenzorat, contabilitate (telefon, fax, internet) 5% 2% 2% Costuri de întreţinere Cheltuieli financiare pentru sediu şi (comisioane bancare) echipamente 1% 5% Achiziţie de echipamente şi leasing financiar auto 6%

Cheltuieli de training şi consultanţă (onorarii traineri şi consultanţi, cheltuieli de deplasare, cazare şi masă participanţi) 40%

Publicaţii (design şi tipărire pliante, rapoarte, broşuri) 2%

Cheltuieli cu personalul (salarii, asigurări sociale şi benef icii) 19%

Parteneriate (ﬁnanţarea contribuţiilor altor organizaţii partenere la realizarea proiectelor) 16%

Mici f inanţări (granturi nerambursabile pentru proiectele organizaţiilor comunitare) 2%

CHELTUIELI 2008 Graﬁc 8 – Distribuţia cheltuielilor Fundaţiei PACT în 2009 Costuri de comunicare (telefon, fax, internet) 2% Costuri de întreţinere pentru sediu şi echipamente 3%

Servicii de audit financiar, cenzorat, contabilitate 3%

Consumabile birou şi consumabile training 3%

Achiziţie de echipamente şi leasing financiar auto 3%

Cheltuieli de training şi Cheltuieli financiare consultanţă (onorarii (comisioane bancare) traineri şi consultanţi, 1% cheltuieli de deplasare, cazare şi masă participanţi) 32%

Publicaţii (design şi tipărire pliante, rapoarte, broşuri) 3%

Cheltuieli cu personalul (salarii, asigurări sociale şi beneficii) 20%

Mici finanţări (granturi nerambursabile pentru proiectele organizaţiilor comunitare) 7%

CHELTUIELI 2009

Parteneriate (finanţarea contribuţiilor altor organizaţii partenere la realizarea proiectelor) 23%

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

B. Poziţia financiară a Fundaţiei PACT, definită de resursele pe care le controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu la 31.12.2008, în comparaţie cu 31.12.2009, se prezintă în bilanţ astfel:

În 2009, la încheierea proiectului Phare 2006 POSDRU – Măsuri de Incluziune Socială, Fundaţia PACT, în calitate de partener principal, a transferat către partenerii din proiect, în conformitate cu acordurile de parteneriat, echipamentele achiziţionate în cadrul proiectului. BILANŢUL

31.12.2008 RON

31.12.2009 RON

ACTIVE IMOBILIZATE

59.294

47.601

ACTIVE CIRCULANTE

246.594

235.163

1.911

2.772

37.776

45.835

286.961

239.701

I. APORTURI

33.000

II. REZULTAT REPORTAT

99.080

250.635

III. REZULTATUL EXERCIŢIULUI: EXCEDENT/DEFICIT

154.881

43.934

TOTAL CAPITALURI

286.961

239.701

CHELTUIELI ÎN AVANS DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CAPITALURI PROPRII

În perioada 2008-2009, Fundaţia PACT a desfăşurat activităţi pentru atingerea scopului pentru care s-a constituit, conform statutului, acela de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor prin promovarea iniţiativelor locale, a parteneriatului şi a responsabilităţii sociale. Cheltuielile Fundaţiei PACT în 2008 şi 2009 au fost direcţionate pentru: • instruire şi consultanţă pentru grupuri şi organizaţii comunitare (32%-40%) • acordarea de mici ﬁnanţări (granturi nerambursabile) acordate în sprijinul proiectelor dezvoltate de organizaţiile comunitare (7%-12%) • activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte organizaţii neguvernamentale, inclusiv pentru a sprijini dezvoltarea capacităţii organizaţiilor comunitare, oferindu-le finanţare pentru activităţi şi echipamente (16%-23%) Cheltuielile cu personalul (salarii, asigurări sociale, alte beneﬁcii) reprezintă aproximativ 20% din totalul cheltuielilor anuale ale Fundaţiei. Cheltuielile de natură administrativă şi logistică (cheltuieli de comunicare, cheltuieli cu chiria şi de întreţinere sediu, consumabile) se înscriu între 7%-12%. După primii ani de funcţionare a Fundaţiei, când s-au achiziţionat echipamente noi, cheltuielile cu achiziţia acestora au scăzut până la 6% în 2008 şi respectiv 3% în 2009. Serviciile de audit financiar de proiecte şi de audit organizaţional, precum şi serviciile de cenzorat şi contabilitate, pe care Fundaţia PACT le solicită în mod regulat, reprezintă 2-3% din totalul cheltuielilor.

RAPORTUL CENZORULUI 2008

RAPORT DE AUDIT FINANCIAR 2009

VIZIUNE Comunităţile mici din sudul României (sate şi localităţi sub 30.000 de locuitori) oferă condiţii optime de trai, la standarde urbane, dar păstrează caracterul tradiţional, autentic, specific zonelor rurale. Persoanele educate sunt inspirate de propria identitate locală – sunt mândre să trăiască şi să lucreze în aceste comunităţi, dintr-un simţ real al apartenenţei. Există spaţii şi mijloace de participare funcţionale, care determină oamenii să fie mai încrezători în sine, mai atenţi la cei din jur şi implicaţi activ în viaţa comunităţii, dispuşi să voluntarieze în beneficiul comunităţii lor. În loc să aştepte să primească, oamenii iau iniţiativa şi acţionează pentru a-şi rezolva propriile probleme; îşi cunosc şi cer drepturile care li se cuvin, având puterea de a schimba acele lucruri cu care nu sunt de acord, în vreme ce autorităţile locale reacţionează cu promptitudine. Balanţa de puteri este în echilibru, nu mai există grupuri marginalizate/dezavantajate, datorită solidarităţii locale şi respectului pentru diversitate. Omogenitatea socială permite accesul egal la resurse, în timp ce dinamica din comunitate determină disponibilitatea de a reacţiona la schimbare, aducând valoare adăugată propriilor resurse şi valorificând noile oportunităţi.

Adresa poştală: Str. Dr. Lister nr. 55, et. 2, ap. 5, sector 5, cod 050542, Bucureşti, România Telefon: 0040 31 690 09 61/62 Telefon/Fax: 0040 21 410 10 58 Email: office@fundatiapact.ro Web: www.fundatiapact.ro www.ajutaonline.org