Viata Satului - numarul 3

Viaยกa satului de la A-B-C

Nr. 3, Ianuarie 2014

VIAยบA SATULUI

C

Covei

B

Boureni

A

Afuma]i

DE LA

2

Via¡a satului de la A-B-C

Despre noi

Titlul proiectului prin care a fost posibil#

EDITAREA REVISTEI LOCALE “A.B.C. INFORMATIV” SCOPUL PROIECTULUI: Dezvoltarea fluidit#]ii ideilor [i leg#turilor realizate \ntre copii, tineri, cet#]eni, reprezentan]i ai autorit#]ii publice locale, reprezentan]i ai institu]iilor locale, agen]i economici, parteneri de pretutindeni pentru realizarea unei reviste locale.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE: 01.08.2013-01.03.2014 APLICANT: ASOCIA}IA A.B.C. AFUMA}I MEMBRI ECHIPEI DE PROIECT: CROITORU ANCU}A NICOLETA - coordonator proiect GOICEANU COSTINEL - responsabil pagina web CROITORU ALIN NICOLAE - a[ezare \n pagina revist# (tehnoredactor) DOBROGEANU VASILICA - asistent proiect DOBROGEANU FLORIN - responsabil mediatizare POPA ALINA [i VICU ELENA - realizatori grafic# copert# C~PINARU DANIELA - coordonator copii [i tineri S^RGHIU}A MARIA - comitet de selec]ie materiale (corector) PREDA CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# IONIC~ LAURIAN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# C^SLARU CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie material revist# ZDR_NCA CONSTANTIN - coordonator voluntari Din activit#]ile proiectului:

NE-AU FOST AL~TURI LA REALIZAREA REVISTEI: PRIM~RIA AFUMA}I - reprezentant legal Belu Marian {COALA GIMNAZIAL~ AFUMA}I - reprezentant legal Ne]a C#t#lin EDITURA ALMA CRAIOVA - reprezentant legal Daniel Chichea FINAN}ATOR:

Despre noi

Via¡a satului de la A-B-C

3

BOBOTEAZA S~RB~TOARE RELIGIOAS~ LA _NCEPUT DE AN Mare praznic \mp#r#tesc, Botezul Domnului, numit \n popor Boboteaz#, se ]ine pe data de 6 ianuarie \n amintirea botezului Domnului \n apa Iordanului de c#tre Sf@ntul Ioan Botez#torul. S#rb#toarea se mai nume[te [i Epifanie sau Teofanie (cuvinte ce provin din limba greac# veche) [i \nseamn# Ar#tarea Domnului, pentru faptul c# Domnul nostru Iisus Hristos sa ar#tat pentru prima dat# oamenilor ca Mesia, ca Fiu al lui Dumnezeu. Boboteaza este o s#rb#toare foarte veche dat@nd din sec. al III-lea, dar [i foarte popular#.

Obiceiul ca preo]ii s# mearg# \n ajun cu ,,botezul”, stropind casele credincio[ilor cu ap# sfin]it# \n acea zi, e destul de vechi, ca [i acela de a s#v@r[i Aghiazma Mare (sfin]irea cea mare a apei) \n \ns#[i ziua Bobotezei, dup# Liturghie. Se spune c# atunci c@nd preotul \]i calc# pragul casei de Boboteaz#, gospodinele trebuie s# ]in# casa c@t mai curat# [i ordonat# iar pe mas# trebuie s# fie musai o lum@nare aprins# [i o can# \n care p#rintele gole[te pu]in# ap# din c#ld#ru[a sa [i las# un fir de busuioc; cu apa [i busuiocul l#sate de preot, a doua zi, copiii gospodarului sau chiar gospodarul va ,,boteza” p#s#rile [i animalele din ograd#, ca acestea s# creasc# s#n#toase [i s# se \nmul]easc#.

Pe l@ng# obiceiul de a boteza p#s#rile [i animalele din ograd#, \n zon# se mai p#streaz# [i obiceiul de a se boteza caii. Gospodarii cre[tini ce de]in m@ndrele animale vin cu ele \mpodobite ca de s#rb#toare la biseric# (\n curtea bisericii) pentru ca preotul s# le stropeasc# cu ap# sfin]it# pentru s#n#tatea [i puterea lor de munc# \n agricultur#.

Domni[oarele (fetele mari - cum li se spunea odinioar#) cer, opresc sau ,,fur#” de la preot un fir de busuioc pe care \l pun sub pern# \n noaptea de Boboteaz# pentru a-[i visa ursitul (b#iatul cu care se vor c#s#tori) iar dac# \n aceast# zi vor aluneca [i vor c#dea pe ghea]# se vor m#rita \n anul \n curs.

Tot cu busuiocul de la preot se afla [i norocul \n via]#. Acesta (busuiocul), \n noaptea de 5 spre 6 ianuarie, este pus de fiecare \n gard, iar a doua zi, dac# busuiocul este plin de chid#, \nseamn# c# ai mult noroc \n via]#; dac# \ns# busuiocul este uscat [i f#r# chid# \nseamn# c# norocul te ocole[te.

O imita]ie folcloric# a acestei stropiri cu ap# sfin]it# de c#tre preot, este obiceiul popular al mersului cu ,,Iordanul”, practicat \n foarte multe zone ale ]#rii noastre (chiar [i \n zona noastr#) de c#tre cete de fl#c#i [i b#rba]i. Cu noaptea \n cap, ei intr# \n casele cre[tinilor [i-i stropesc pe ace[tia cu busuiocul cu ap# pentru ca \n noul an \n care tocmai au p#[it s# le fie norocul aproape [i s# aib# mult bel[ug [i spor \n toate.

Despre aghiazma adus# de la biseric#, oamenii cred c# este bun# de orice. B#tr@nii spun c# sunt suficiente c@teva pic#turi din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, patima alcoolului sau chiar vindecarea unor boli. Aghiazma nu se altereaz# \n timp chiar dac# vasul nu este acoperit. Tot de Boboteaz#a sunt interzise certurile \n cas#, \ntre membri familiei [i nu se d# nimic din cas#, nici chiar cu \mprumut. _n plus tradi]ia spune c# nu se spal# rufe.

Vremea din ziua Bobotezei o preveste[te pe cea de peste an. _n aceast# zi se spune c# ar trebui s# fie foarte frig, adic# ger cumplit (gerul Bobotezei). Dac# plou#, urmeaz# o iarn# lung# iar timpul frumos prezice o var# frumoas#. Dac# bate criv#]ul, este semn c# vor fi roade bogate, iar dac# va curge apa de la strea[in#, se va face vin mult [i bun. Dac# pomii sunt \mbr#ca]i \n promoroac#,va fi bel[ug [i s#n#tate iar rodul pomilor va fi bogat.

Prof. religie ortodox# Daniela C#pinaru

4

Via¡a satului de la A-B-C

Din activitatea institu¡iilor locale

,,COLINDI}A” a adus dou# mari premii {colii Gimnaziale Afuma]i “Colindul este o nepre]uit# zestre spiritual#, pe care o mo[tenim din mo[i-str#mo[i. El este sf@nt, pentru c# transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu...”

Concursul Regional de Interpretare de Colinde ,,Colindi]a”, organizat la Casa de Cultur# “Amza Pellea”, B#ile[ti/Dolj, edi]ia a IV-a, a avut loc, anul acesta, pe data de 19 decembrie 2013 [i a adus [colii noastre dou# premii: premiul I [i premiul special al juriului dar [i o important# men]iune.

Concursul ,,Colindi]a” a debutat \n perioada premerg#toare S#rb#torilor de Cr#ciun la ini]iativa unui grup de profesori de la Liceul Tehnologic “{tefan Anghel” B#ile[ti, \n anul 2010, cu scopul de a p#stra tradi]ia interpret#rii colindului autentic [i de a introduce comunitatea b#ile[tean# dar si pe cea din \mprejurimi \n spiritul acestor sensibile s#rb#tori. _nc# de la prima edi]ie s-a constatat un interes sporit din partea [colilor din B#ile[ti dar [i din apropierea ora[ului, acest fapt motiv@nd organizarea edi]iilor urm#toare, \n parteneriat cu Casa de Cultur# “Amza Pellea” B#ile[ti [i cu participarea preo]ilor din acest municipiu, \ntru-un cadru organizat [i cu un juriu de specialitate care evalueaz#, \ndeosebi, autenticitatea, acurate]ea interpret#rii [i modul de prezentare a colindului.

La propunerea Casei de Cultur# “Amza Pellea”, “Colindi]a” a devenit din anul 2012 Concurs Regional de Interpretare de Colinde, antren@nd elevii de gimnaziu [i de liceu \ntr-o competi]ie prin care, at@t comunitatea, c@t [i elevii \nt@mpin# S#rb#torile de Iarn#, perpetu@nd [i aduc@nd \n sufletului publicului bucuria de a asculta [i interpreta colinde specifice rom@ne[ti.

Concursul se adreseaz# elevilor de gimnaziu [i de liceu, pe trei sec]iuni: individual, grup nivel gimnazial [i grup nivel liceal; fiecare [coal# form@nd un singur grup de colind#tori care prezint# dou# colinde. Pentru sec]iunea individual, concurentul(a) prezint# un singur colind sau c@ntec de iarn#. Grupurile de colind#tori nu sunt acompaniate instrumental [i nu se acceptat# folosirea negativelor; se accept# folosirea pseudoinstrumentelor specifice (buhai, zurgal#i etc.). Pentru sec]iunea individual se acceptat# orice form# de acompaniament.

Din cadrul {colii Gimnaziale Afuma]i, Structura Boureni au participat doua eleve apar]in@nd claselor gimnaziale. Este vorba despre El Shaer Manal (Premiul I [i special al juriului-sectiunea individual) [i Toma Cristina (Men]iune-sectiunea individual) al c#ror profesor \ndrum#tor a fost domnul director al {colii Gimnaziale Afuma]i, Neta C#t#lin. Al#turi de acesta, s-a implicat [i domnul Goiceanu Costinel, director al C#minului Cultural Afuma]i. Totodat#, Prim#ria Afuma]i, prin domnul primar Belu Marian, nea fost al#turi, \n special, pun@ndu-ne la dispozi]ie cele necesare particip#rii(logistic#, cost transport etc).

Felicit#ri premian]ilor no[tri [i coordonatorilor care s-au implicat!

Aurelia Ro[ca Boureni

Din activitatea institu¡iilor locale

Via¡a satului de la A-B-C

5

_NZ~PEZIRILE - o situa]ie de urgen]# civil# !

Iarna este timpul pentru pove[ti la gura sobei, pentru dep#nat amintiri, pentru vin fiert cu scor]i[oar# [i pentru cozonac cald de-abia scos din cuptor. Acest anotiomp creaz# o atmosfer# de vis \n jurul nostru mai ales datorit# peisajelor z#pezii.

Ca perioad# a anului este marcat# de s#rb#torile de iarn# care au ajuns mai degrab# un timp pentru a primi daruri, un pretext pentru petreceri [i \ndeosebi un timp pentru reunirea familiei. Marca]i de s#rb#torile iernii, anotimpul \n sine nu trebuie s# ne aduc# amintiri nepl#cute fie c# suntem acas# sau \n vacan]#, pe la prieteni sau \ntr-unul din numeroasele locuri de cazare amenajate \n zonele montane.

Pentru a preveni nepl#cerile specifice acestei perioade ar trebui s# ]inem cont de c@teva aspecte ce ne pot pune la ad#post de o situa]ie de urgen]#. Aceste situa]ii pot fi [i rodul incon[tientei sau indolentei noastre. Este necesar ca \n con[tiin]a oamenilor s# existe ideea c# este mai u[or s# previi o situa]ie de urgen]#, dec@t s# intervii pentru limitarea efectelor acesteia.

Una dintre multele situa]ii de urgen]# \n care ne putem g#si pe perioada sezonului rece este aceea de a r#m@ne izola]i datorit# c#derilor masive de z#pad#.

Pentru a nu exista posibilitatea de a fi surprin[i \ntro astfel de situa]ie trebuie s#: „ v# informa]i permanent asupra condi]iilor atmosferice folosind radioul [i televizorul; „ evita]i orice deplasare dac# nu este neap#rat necesar#.

Fii preg#tit pentru a rezista acas#: „ preg#ti]iv# rezerv# de alimente, ap# [i combustibil; „ asigura]iv# mijloace diferite pentru \nc#lzit [i preparat hran#; „ preg#ti]i-v# mijloace de iluminat independente de re]eaua electric#; „ p#stra]i la \ndem@n# unelte pentru degajarea z#pezii.

Dac# trebuie s# pleca]i: „ asigura]i-v# \mbr#c#minte groas#, c#ciul#, m#nu[i [i s# [tie cineva unde sunte]i pleca]i; „ c#l#tori]i numai ziua [i folosi]i drumurile principale; „ interesa]i-v# din timp de starea drumurilor; „ nu fi]i cutez#tori [i temerari (opri]i, \ntoarce]i-v# [i cere]i ajutor); „ dac# mijlocul de transport se stric# nu intra]i \n panic# [i p#stra]i-v# calmul, apela]i 112 [i a[tepta]i ajutorul; „ \ncerca]i s# scoate]i autovehicului c@t mai aproape de marginea p#r]ii carosabile pentru a nu bloca mijloacele de desz#pezire; „ nu p#r#si]i mijlocul de transport pentru a cere ajutor deoarece v# pute]i r#t#ci.

Dac# v-a]i blocat pe drum, departe de ajutor \n ma[in#...: „r#m@ne]i \n ma[in#; „ nu p#r#si]i ma[ina dec@t dac# vede]i c# sunt persoane care v# pot

ajuta la mai pu]in de 80 m; „ ag#]a]i o bucat# de material textil viu colorat# de antena radio [i ridica]i antena c@t se poate de mult; porni]i farurile [i avariile atunci c@nd motorul este pornit; „ aten]ie la pericolul de otr#vire cu monoxid de carbon - men]ine]i ]eava de e[apament curat#, s# nu fie astupat# de z#pad#; „ din c@nd \n c@nd deschide]i pu]in geamul pentru a aerisi; „ urm#ri]i apari]ia unor semne de degerare sau hipotermie [i face]i exerci]ii u[oare pentru a v# p#stra o bun# circula]ie sanguin#; „ dac# sunt mai multe persoane \n ma[in#, dormi]i cu r@ndul; „ \mbr#ca]iv# c#lduros [i folosi]i ziarele vechi, h@rtiile sau husele de la scaune pentru a izola ma[ina.

Evita]i epuizarea fizic#! Vremea rece obose[te inima. Eforturi cum ar fi cel pentru cur#]area z#pezii sau \mpingerea ma[inii pot duce la atac de cord sau agravarea unor probleme cardiace existente. Be]i ap# suficient# pentru a nu va deshidrata. Nu ie[i]i afar# \n v@nt. Pierderea sensibilit#]ii [i o paloare a degetelor, nasului sau chiar a lobilor urechii pot fi simptome de degerare. Deger#tura este o reac]ie sever# a organismului expus la frig. Hipotermia apare \n momentul \n care temperatura organismului scade sub 35 de grade.

Simptomele hipotermiei includ tremur#turi necontrolabile, vorbire lent#, pierderi de memorie, grea]#. Dac# suspecta]i c# o persoan# sufer# de deger#turi sau hipotermie \ncepe]i s# \nc#lzi]i \ncet bolnavul. Nu da]i unei persoane pe care o suspecta]i c# sufer# de deger#turi sau hipotermie b#uturi care con]in cofein# sau alcool. _n fiecare an zeci de oameni mor din cauza temperaturilor sc#zute, a accidentelor rutiere specifice anotimpului rece [i incendiilor datorate folosirii aparatelor de \nc#lzire improvizate.

Nu fi]i propria dumneavoastra victim#!

Marin Constantin Zdr\nca {ef serviciu S.V.S.U.

6

Via¡a satului de la A-B-C

Geografie ¿i istorie localå

SATUL BOURENI Atestare. Prima atestare a satului Boureni apare \n anul 1828 ca sat de mo[neni. Conform Catagrafiei din 1831, mo[ia Boureni era st#p@nit# de [ase mo[i megie[i: Popa Barbu, Iordache Ro[ca, Mitric# al Iovanii, Florea si Preda V#lcan, Marco si Dinc# [i Teodor Iot#. Vatra satului a fost fixat# \n st@nga [i \n dreapta unui p@r@ia[ (Ulmis) ce str#b#tea satul Boureni, aici ap#r@nd [i primele a[ez#ri.

Evolu]ia popula]iei. _n anul 1831 - 47 familii, 97 familii \n 1845, \n anul 1893 - 1149 locuitori, \n anul 1912 - 1458 locuitori [i 278 cl#diri, \n anul 1930 1674 locuitori, 367 cl#diri, \n anul 1940 - 1873 locuitori, 427 cl#diri, iar \n anul 1956 - 1905 locuitori.

De unde vine numele satului Boureni. Se spune c# demult de-a lungul p@r@ului Ulmi[ (azi secat c#n#lu[ul), era iarb# mult#-izlaz. Aici a venit dup# p#[unat un bou, al unei propriet#rese dinspre Dun#re, din p#r]ile satelor Bistre] sau Rast, cu numele de Rena.

Aceast# venind s#-l caute [i s# [i-l ia acas#, locuitorii afl@nd c# este al ei [i cum a[ezarea era nou# [i f#r# nume a r#mas numele de Boulrenii, adica satul unde a fost g#sit Boul Renii [i mai pe prescurtat Boureni.

Boureniul a func]ionat ca [i comun# \n perioadele 1864-1865 [i 1887-1950. A f#cut parte din plasele: Balta, B#ile[ti, B@rca [i Segarcea.

Primul sediu al Prim#riei a fost unde \[i are casa Neltu Popazu, apoi a fost construit un sediu nou unde ast#zi se afl# Minimarketul – “Un pas \nainte”, tot acolo afl@ndu-se [i postul de jandarmi, \n spatele magazinului, fosta gr#dina de var# a bufetului (M.A.T.).

Printre primarii care au condus Boureniul se num#r#: Petre P. Ro[ca, Gogu P. Ro[ca, Pantelimon (Nica) I. Ro[ca [i Emil C. Doroban]u, fiind [i ultimul primar. _n anul 1945, desfiin]@ndu-se prim#riile, au luat fiin]# Comitetele provizorii, conduse de un pre[edinte [i un vicepre[edinte. Primul pre[edinte a fost Constantin D. Vic#, iar vicepre[edinte Elena Rusoiu.

A[ezare geografic# : 440,1’ Nord ; 230, 26’ Sud; Boureniul se \nvecineaz# : la Nord, Cioroiu Nou; la Nord-Est, Sili[tea Crucii; la Sud, Covei; la Est, Afuma]i; la Vest, B#ile[ti.

Satul se afl# a[ezat de-a lungul drumului jude]ean 561 A, \n linie dreapt#, fiind desp#r]it \n centru sau de drumul jude]ean 552 A, din aceast# cauz# partea de la [coal# spre Afuma]i, poart# denumirea de Satul Vechi, iar cealalt# parte din centru spre B#ile[ti, Satul Nou. _n jurul satului se afl# a[ezate cinci movile de p#m@nt. Cea mai mare movil# de p#m@nt se nume[te Vivoranul, care se afl# a[ezat# l@ng# calea ferat# \n

Continuare din num#rul 1

partea de nord a satului, la aproximativ 1,5 km de sat [i este construit# fa]# de celelalte movile, care sunt de p#m@nt, din nisip. Celelalte movile poart# numele de: M#gura lui D#nescu, Movila Popii, M#gura lui Asan [i Movila mic# la hotarul dintre Boureni [i B#ile[ti. Se spune c# rolul acestor movile ar fi fost ca puncte de observa]ie.

Biserica. Boureniul are o singur# biserica cu hramul Sf@ntul Dumitru, Isvor@torul de mir [i a fost zidit# \ncep@nd cu anul 1936, iar sfin]irea sa a avut loc \n data de 8 Noiembrie 1943. Biserica a fost zidit# pe temelia fostei biserici care a fost construit# \n anul 1853 [i dat# \n folosin]# \n 24 octombrie 1855. {coala. Primul \nv#]#tor legal al satului Boureni a fost Gheorghe Motoceanu, din Motoci-Dolj. _n loc de t#bli]e sau caiete atunci erau l#di]e cu nisip, \n care se scria cu surcelul. Prima [coal# care a func]ionat a fost situat# \n vecin#tatea bisericii [i era compus# din dou# camere, ulterior alipindu-i-se \nc# dou#.

Noul local al [colii a fost construit \ntre anii 19481950 [i era format din patru s#li de clas#, ulterior acestora al#tur@ndu-se o construc]ie nou# cu etaj.

Portul popular \n trecut al locuitorilor din Boureni. B#rba]ii erau \mbr#ca]i \n haine ]esute din l@n#, de c#tre femeile lor, adic# hain# alb# de dimie, i]ari sau panataloni albi de dimie [i un fel de palton alb numit opingea. Aceste haine aveau g#itane negre. Sub ele purtau c#m#[i albe largi jos [i sus \ncre]ite pe un [nur numit br@nisor. Se mai purta \n loc de hain# [i cojoace albe de oaie cu g#itane negre sau ro[ii. Pe cap purtau c#ciuli negre iarn#, iar vara p#l#rii din paie de gr@u [i secar# \mpletite de ei. C#m#[ile [i izmenele erau din bumbac, iar cei mai mul]i le aveau din in [i c@nep#. _n picioare purtau opinci din piele de vac# sau porc, iar foarte rar cei mai boga]i cizme sau ghete.

Femeile puratau c#m#[i lungi, cu m@neci lungi [i largi din bumbac, in sau c@nep#. Pe cele din bumbac cusau r@uri. _n loc de hain# purtau a[a zisele bluze ]esute tot de ele din bumbac [i l@n#. Peste c#ma[# de la mijloc \n jos purtau fuste ]esute tot din bumbac, in sau c@nep#. Fustele la mijloc erau \ncre]ite cu un [nur care pe atunci purta numele de br@nisor. Pe cap purtau basmale de bumbac sau marame(c@rpe de borangic), ]esute tot de ele. _n picioare purtau opinci.

Copii purtau o c#ma[e de p@nz# din bumbac , lung# p@n# la glezn#, cusut# cu r@uri negre [i \ncin[i la mijloc cu ni[te bete.

Surse: Monografia Bisericii Boureni, preot Ghe. Rosca; Cartagrafia de la 1831 Va urma Costinel Goiceanu

Geografie ¿i istorie localå

7

Via¡a satului de la A-B-C

Personalit#]i marcante ale comunei

IOAN IONESCU-DOLJ S-a n#scut la 14 septembrie 1875, \n comuna Boureni, jude]ul Dolj. A fost jurist, pre[edintele Sec]iei de drept public al Consiliului Legislativ din 1925, primpre[edinte al Consiliului Legislativ (1938-1942), membru corespondent al Academiei Rom@ne.

N#scut \ntr-o familie modest#, a absolvit Liceul Carol I din Craiova (1894), a fost c@teva luni ajutor de subprefect \n plasa C@lnicu din judetul Gorj, dar \mprejur#rile i-au permis s# se \nscrie la Facultatea de Drept din Bucure[ti. Dup# m#rturia sa, a ales dreptul pentru c# pretindea atunci timpul de studiu cel mai scurt: doi ani pentru o diplom#, dup# care s-a putut angaja ca func]ionar de banc# la Creditul Funciar Urban. A continuat \ns# \n acela[i timp studiul care cerea un an suplimentar pentru licen]#. \n 1897 a ob]inut licen]a \n drept, ca [ef de promo]ie.

El \nsu[i relateaz# \ntr-o \nsemnare t@rzie cum a intrat la scurt timp dup# aceea \n magistratur#, ca ajutor de judec#tor \n comuna C@mpul, judetul Buz#u: <Era \n timpul atotputerniciei partidelor politice, c@nd nu era posibil s# ocupi o atare func]ie la stat dac# nu aveai un sf@nt [i \nc# unul din cei puternici. \n magistratur# se [tia gra]ie c#rui protector a intrat fiecare. O \nt@mplare fericit# a f#cut ca eu s# fiu scutit de aceast# servitute care nu te p#r#sea, ci te ap#sa toat# via]a. Mult regretatul G. Palade, fiind ministru de justi]ie [i v#z@nd c# toate numirile ce f#cuse \n magistratur# erau numai dup# interven]ia persoanelor influente sau a partizanilor politici, s-a g@ndit c# ar fi bine s# fac# numiri [i din r@ndul celor f#r# protec]ie politic#. Pentru aceasta s-a adresat universit#]ii, cer@nd s# i se recomande tineri care au luat licen]a cu bile albe. Universitatea a r#spuns [i \ntre cei recomanda]i am fost [i eu, f#r# s# [tiu nimic despre aceasta, p@n# c@nd \ntr-o zi din iunie 1898 m# pomenesc chemat la minister pe motiv c# d-l ministru vrea s# m# vad#. Merg@nd la minister, directorul personalului, unde m-am prezentat mai \nt@i, mi-a comunicat despre ce este vorba, ad#ug@nd c# odat# cu mine au mai fost chema]i doi colegi ai mei. O bucurie nespus# [i o m@ndrie tinereasc# mi-a str#b#tut toat# fiin]a. Dup# un sfert de or#, fiind primit de ministru, d-l Palade, acesta mi-a declarat c# m-a chemat spre a m# vedea fiindc# vrea s# numeasc# \n magistratur# [i b#ie]i f#r#

Ioan Ionescu-Dolj [i fiica sa

protec]ie. \ntreb@ndu-m# cu ce m# ocup [i din ce tr#iesc, l-am informat c# sunt copist la Creditul Funciar Urban iar, \n ce prive[te ocupa]ia intelectual#, am r#spuns c# am f#cut de cur@nd un studiu asupra societ#]ilor de credit funciar, care ap#ruse de c@teva zile \n “Dreptul”. Era primul meu articol de drept. Am mul]umit ministrului pentru g@ndul s#u bun [i m-am retras f#r# c# ministrul s#-mi precizeze dac# voi fi numit, c@nd [i unde. Dup# o a[teptare de c@teva zile cu destule emo]ii, am fost numit. Primind numirea, m-am retras de la Creditul Urban [i m-am prezentat la post. Era \n timpul Dr#gaicei, la Buz#u. Tribunalul mi-a luat jur#m@ntul [i a doua zi am fost la Pogoane, re[edin]a judec#toriei. M-am prezentat judec#torului, d-l M#nciulescu, un om fin [i foarte binevoitor, a c#rui atitudine binevoitoare m-a \ncurajat mult \n carier#.> Scrupulozitatea sa deosebit# \n judec#]i [i puterea de munc# \i permit lui Ioan Ionescu-Dolj o evolu]ie rapid# pe scara ierarhic#: \n 1902, dup# perioade scurte la tribunalele F#lciu, Tecuci [i Tutova este mutat la tribunalul Ilfov, unde este pe r@nd procuror, judec#tor [i pre[edinte al sec]iei de notariat(1910). Din 1906 este profesor de drept penal [i de procedura penal# la {coala Superioar# de {tiin]e de Stat, \nfiin]at# \n 1872 pentru preg#tirea func]ionarilor publici ([i al c#rei director devine \n 1937). _n 1914 devine Consilier la Curtea de Apel, post \n care r#m@ne \n timpul r#zboiului. Dup# r#zboi [i un an ca procuror general, este numit \n 1921 consilier (unul din cei mai tineri) la _nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie.

R@ndurile de mai sus sunt un rezumat al unui text mai amplu scris de Elena {tef#nescu, n#scut# IonescuDolj, licen]iat# \n drept, atunci c@nd i s-a cerut (prin 1975) de c#tre Academia Rom@n# s# fac# o prezentare a activit#]ii tat#lui ei.

Costinel Goiceanu

8

Via¡a satului de la A-B-C

Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

MIHAI EMINESCU, POET NA}IONAL

S-au \mplinit, la 15.01.2014, 164 de ani de la na[terea celui mai mare poet rom@n, care va ajunge a[a cum spunea un alt poet uria[, Grigore Vieru, poetul nemuririi noastre, l#s@nd \n urma lui o opera inegalabil#. Este al [aptelea copil n#scut \n familia Eminovici, tat#l Gheorghe [i mama Raluca, din cei unsprezece copii, ai celor doi p#rin]i.

Face clasele primare \n Ipote[ti [i Cern#u]i, av@ndu-l c# dasc#l de rom@n# pe profesorul Aron Pumnul, pe care \l aprecia enorm. El a fost acel c#ruia i-a dedicat prima poezie ,,La morm@ntul lui Aron Pumnul’’.

Gheorghe [i Raluca Eminovici

Deci, Eminescu debuteaz# \n poezie semn@nd sub numele de Mihai Eminovici.

C@nd directorul revistei “Familia”, Iosif Vulcan, i-a publicat-o, el a fost na[ul de botez care a pus semn#tura de Mihai Eminescu. Poetul a acceptat [i a[a va semna p@n# la moarte. Toat# opera eminescian# este scris# \n 17 ani, de s#n#tate fizic# [i mintal#, restul de 6 ani fiind ani de grea suferin]#, \n care [i for]a creatoare a mai sc#zut.

Poeziile de debut au atras aten]ia capetelor luminate ale timpului. Pe atunci \n mare vog# creatoare era poetul Vasile Alecsandri care a l#sat poporului rom@n nemuritoarea “Hora unirii”. Pl#c@ndu-i crea]ia de \nceput eminescian#, a scris o poezie memorabili# flat@ndu-l pe \ncep#tor: “E unul care scrie mai bine dec@t mine, Cu-at@t mai bine ]#rii [i lui cu-at@t mai bine Apuce \nainte, s# urce c@t mai sus La rasaritu-i falnic se-nchin#-al meu apus.”

A iubit ca nimeni altul poezia nostalgic# scriind cea mai frumoas# elegie din literatura noastr#: “O, mam#, dulce mam#, din negur# de vremi, Pe fream#tul de frunze la tine tu m# chemi; Deasupra criptei negre a sf@ntului morm@nt Se scutur# salc@mii de toamn# [i de v@nt.”

Se vede aici c# totul e suferin]#: dorul de mam#, fream#tul de frunze, crengile scutur@ndu-se de ploaie [i de v@nt, pl@ng vocalele [i consoanele, e un pl@ns jalnic \n surdin#, care vine din ad@ncuri de veacuri.

Eminescu a fost un meteor c#zut \n vatra ]#rii sale, patriot des#v@r[it care [i-a iubit ]ara ca nimeni altul: “Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Rom@nie, }ara mea de glorii, ]ara mea de dor?

Bra]ele nervoase, arma de t#rie La trecutu-]i mare, mare viitor!”

Implic@ndu-se \n neajunsurile sociale, \n condi]iile \n care \nv#]a [colarul rom@n, scrie ,,_mp#rat [i proletar’’: “Pe b#nci de lemn, \n scunda tavern# mohor@t# Unde p#trunde ziua printre fere[ti murdare Pe l@ng# mese lunge, st#tea posomor@t# Cu fe]e-ntunecoase, o ceat# pribegit#, Copii s#raci [i [ceptici ai plebei proletare.”

Poezia are mult# \nc#rc#tur# de revolt# social#, dat# fiind [i influen]a curentului pa[optist al vremii.

Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

9

Via¡a satului de la A-B-C

LUI EMINESCU Avem un Lear. O mare avu]ie, E-ncoronat, probabil, pe vecie, El, Eminescu, vechiul p#m@ntean, De peste o sut# de ani, e un titan.

Cu siguran]# \nc# o sut# vor mai trece, S# se mai nasc# unul pentru a-l \ntrece, El a c@ntat durerea neamului str#bun, Sco]@nd la iveal# ce este r#u [i ce e bun.

A criticat tot ce era de criticat, Nimic din ce e r#u nu i-a sc#pat.

A[a era [i via]a, timpul era \ntunecat, }ara avea prea multe atunci de rezolvat.

A iubit codrul, a iubit fream#tul frunzelor, sursurul apelor, a descris ca nimeni altul l#satul \nser#rii scriind: “Somnoroase p#s#rele, Pe la cuiburi se adun#, Se ascund \n r#murele Noapte bun#!”

Atinge apogeul \n scrierea poeziei de dragoste iubind-o cu patim# pe Veronica Micle. Iat# ce scrie \n ,,Venere [i Madona”: “Ideal pierdut \n noaptea unei lumi ce nu mai este, Lume ce g@ndea \n basme si vorbea \n poezii, O! te vad, te-aud, te cuget, t@nara si dulce veste Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei.”

A fost \ncrez#tor \n faptele proprii ale poporului rom@n, \n lupta pentru libertate. Soarta lui de mare poet universal, continu# [i \n viitor c@nd oamenii poporului s#u pe care l-a iubit cu dragoste neschimbat# s-au apropiat to]i din ce \n ce mai mult, cu sete de frumuse]e [i cultur# de opera lui uimitoare. Este un rod al suferin]ei sale ca om, al dramei sale fa]# de poporul nostru.

Iat# ce spun cuvintele scrise de el privind leg#tura acestui poet na]ional cu fiin]a poporului s#u, \ntr-o clip# lucid#, asupra geniului s#u at@t de reprezentativ: “Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar.”

Laurian Ionic#

Iar natura o c@nt# cum numai d@nsul [tie O descrie cu farmec, cu mare bucurie P#durea, r@ul, ramul ades le evoca C@mpia cu flori la \nalt rang o ridica.

Din viers puternic iubirea se desprinde De oameni, de tot ce via]a cuprinde _n centrul universului s#u punea Iubirea pentru tot ce \l \nconjura.

Pe Veronica, iubirea lui cea mare, O descria exact ca pe o floare, Pe cea care i-a fost [i muz# [i iubit#.

Ah, ce p#cat! C@t de pu]in i-a fost h#r#zit#!

Dar peste toate cele, ce-a fost ne\ntrecut Previziunea, filosofia fin# \l fac recunoscut El e simbolul ]#rii noastre peste timp, Ne-a adus faim# mare, \n tot acest r#stimp.

Constantin Preda

10

Via¡a satului de la A-B-C

Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

S~RB~TORI {I DATINI LA _NCEPUT DE AN Tradi]iile str#vechi constituie un ansamblu de concep]ii, de obiceiuri, de datini [i de credin]e care s-au statornicit din punct de vedere istoric la scar# na]ional# sau \n cadrul unor grupuri sociale reduse ca num#r, ca o diversitate \n fondul unic, \n unitatea etno-cultural# specific# procesului de etnogenez# a poporului rom@n. _n func]ie de aceste ocupa]ii au ap#rut calendare de m#surare [i de \mp#r]ire a timpului \n cadrul celor patru anotimpuri str@ns legate de lucrurile agricole. _n general, calendarele au ap#rut \n leg#tur# cu fenomenele periodice ale naturii, care \nc# din preistorie se contopesc cu istoria nescris# a statorniciei. {i pe teritoriul rom@nesc au existat de-a lungul timpului diferite calendare care au marcat \nceputul noului an la date diferite. Astfel, dup# Calendarul Indian anul nou \ncepea la 1 Martie [i avea 10 luni, Calendarul Agrar \ncepea la 9 martie, iar Calendarul Pastoral \ncepea la 23 aprilie.

La noi \n ]ar#, data \nceperii noului an la 1 ianuarie a fost introdus# oficial \n anul 1701, dup# ce, la aceea[i dat#, \nceputul noului an a fost fixat la Roma \n anul 153 i.d.H., iar \n Europa Occidental# \n anul 1698.

Dup# ce au trecut s#rb#torile \n cadrul c#rora s-au derulat obiceiurile legate de Cr#ciun, \ncep@nd cu Anul Nou se desf#[oar# obiceiurile tradi]ionale specifice lunii ianuarie. Acestea \ncep cu ajunul anului nou [i au aspecte legate at@t de recoltele anului care vine dar [i de viitorul tinerilor, fete de m#ritat [i fl#c#i de \nsurat, referitor la \ntemeierea noilor familii. {i s#rb#torile lunii ianuarie au caracter religios c@t [i laic.

Dup# credin]a [i datina str#bun#, la trecerea dintre ani se str@ng mai multe persoane care petrec (fac revelionul) deoarece se spune c# e bine ca atunci s# fii vesel, s# petreci, s# dore[ti s# ]i se d#ruiasc# fericire, s#n#tate, noroc [i spor la munc# \n ob]inerea de recolte bogate. Se crede c# \n noaptea de Anul Nou zace ascuns# cunoa[terea viitorului privin recoltele noului an, dar mai ales viitorul tinerilor \n prag de c#s#torie.

Pentru a afla cum va ar#ta viitoarea so]ie sau viitorul so], \n seara de Anul Nou ,,se vr#je[te”, adic# sub 9 str#chini sau farfurii se pun diferite obiecte cu semnifica]ii diferite (ex: pieptane, c#rbune, p@ine, inel, oglind#, bani etc.) ce vor prefigura \nf#]i[area [i calit#]ile viitorilor miri, ai celor care au ridicat unul din vase.

Fata de m#ritat merge, la schimbarea dintre ani, \n grajdul vitelor, unde, dac# g#se[te boul culcat \l lo-

ve[te cu piciorul. Dac# boul se ridic# de la prima lovitur# \nseamn# c# fata se va m#rita \n anul care vine.

Dac# boul se ridic# la urm#toarele lovituri \nsemna c# se va m#rita \n anii urm#tori, \n func]ie de c@te ori a trebuit s# fie lovit boul p@n# s# se ridice.

To]i participan]ii la petrecerea dintre ani pun fiecare c@te un fir de busuioc afar#, pe gard [i dup# cantitatea de chida (promoroac#) ce se pune pe fiecare fir, se [tie c@t de mult noroc va avea persoana c#reia \i apar]ine firul. _n noaptea de Ajun de Anul Nou, fetele [i nevestele tinere fac piftii ca s# le fie fa]a fraged# [i curat# tot anul. Tot \n noaptea de Anul Nou se \ncerca aflarea viitorului recoltelor \n noul an. _n acest sens se puneau c@te 12 ghiocei de ceap# cu sare \n ele, c@te una pentru fiecare lun# a anului. Diminea]a \n func]ie de cantitatea de ap# de pe fiecare ghiocel se stabilea care lun# era mai ploioas# [i care secetoas#. _ncep@nd chiar la cump#na dintre ani, colind#torii plecau cu plugu[orul, un obicei str#vechi, legat de culturile c@mpului.

Dac# \n ultimii ani sorcovele se confec]ioneaz# din h@rtie, \n trecutul destul de \ndep#rtat erau construite din crengu]e rupte din pomi roditori \n ziua de Sf@ntul Andrei (de obicei crengu]e de m#r s#u par) pe care le puneau \ntr-un vas cu ap# la c#ldur# [i lumin#, unde \nverzeau sau chiar \nfloreau. Aceste sorcove simbolizau ,,pomul, esen]a vie]ii”, un motiv decorativ foarte des \nt@lnit pe covoare [i alte ]es#turi sau cus#turi.

Dup# ce nepo]ii erau da]i la grind# de c#tre mo[i \n diminea]a Anului Nou, nepo]ii plecau cu sorcova, iar nepo]ii, p#rin]ii celui dat la grind#, se duceau cu plocon la na[i.

Constantin C@[laru

ernism Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

11

Via¡a satului de la A-B-C

CASA ANDREI – _NTRE TRADI}IE {I MODERNISM Membrii familiei Andrei din satul Afuma]i fac parte dintr-o familie modest# f#r# a avea o tradi]ie a genera]iilor anterioare \n ceea ce prive[te me[te[ugurile [i practicile de lucru.

Capul familiei, Andrei Nicolae, cunoscut \n comun# drept “a lu’ Moiu”, a practicat \n decursul timpului diferite meserii (for@nd chiar [i f@nt@ni), neav@nd \ns# o calificare \n virtutea talentelor/abilit#]ilor pe care lea de]inut. Poate s# confec]ioneze/sculpteze (cu ajutorul strungului dar [i manual) diferite obiecte din lemn [i lut, poate s# redea cu ajutorul creionului [i a pensulei peisaje din realitatea \nconjur#toare sau portrete. Este de asemenea un bun cunosc#tor al geografiei [i istoriei, preocupat mereu de p#strarea zestrei tradi]ionale rom@ne[ti. Lovindu-se \n trecut de unele probleme de s#n#tate practic#, de aproximativ 15 ani, o agricultur# ecologic# av@nd la baz# biodiversitatea mediului \nconjur#tor. Gr#dina proprie este baza s#n#t#]ii sale [i a celor dou# familii (cea de-a doua fiind a fiicei mai mari), oferindu-le cele necesare, \n mod natural, pe o perioad# de trei anotimpuri (prim#var#, var#, toamn#) iar \n cel de-al patrulea, iarn#, prin conservare, \n mod natural.

So]ia, Andrei Elena, este cea care se ocup# cu mare grij# [i dragoste de gospod#rirea celor dou# familii (Andrei [i Croitoru), preg#tind m@ncarea, \ngrijind nepo]ii (cei doi b#ie]i ai fiicei mai mari). Este o femeie puternic# [i chibzuit#, actualmente pensionar#, dar care, prin natura meseriei pe care a exercitat-o (economist la fostul C.A.P. Afuma]i), a reu[it s# se adapteze mereu la nou, \mpletind tradi]ia cu inova]iile vremii.

Este so]ia specific# zonei Olteniei, supus# so]ului, dar care a [tiut \ntotdeauna s# ia ini]iativa atunci c@nd a fost nevoie, cu prec#dere \n ceea ce prive[te educa]ia celor dou# fiice pe care le are. S-a adaptat permanent schimb#rilor vremii, astfel c#, pe l@ng# munca \n gospod#rie mai sus amintit# sau cea legat# de cre[terea animalelor [i gr#din#ritul, de]ine [i cuno[tin]e/abilit#]i \n ceea ce prive[te tehnica muncii cu calculatorul.

Andrei Floarea, 81 ani, str#bunica pensionar#, a ]esut \n r#zboi covoare [i diferite articole tradi]ionale, \mplete[te (cu andrele [i \n c@rlig) diferite haine specifice zonei: pulovere de l@n# [i mohair, veste, c#ciuli, fulare, m#nu[i. S-a preocupat \n decursul timpului mai ales de cre[terea nepo]ilor [i str#nepo]ilor, fiind o femeie foarte responsabil# (\n ciuda v@rstei pe care o are).

Se ocup# [i \n prezent, cu mare grij# [i d#ruire, de cre[terea animalelor [i p#s#rilor de curte precum: porci, capre, iepuri, g@[te, ra]e, curci, g#ini, porumbei etc.

Croitoru Ancu]a Nicoleta, fiica cea mare a familiei, de profesie \nv#]#tor-educator, se preocup# \n principal de dezvoltarea abilit#]ilor de via]# a propriilor copii

[i a elevilor din comun#. _n gospod#ria proprie se ocup# de aspectul interior al celor dou# locuin]e pe care le \ntre]ine. De asemenea, are cuno[tin]e [i abilit#]i \n scrierea [i implementarea de proiecte de dezvoltare rural# [i nu numai. Este o p#str#toare de tradi]ii [i obiceiuri locale, actualmente fiind implicat# \ntr-o serie de astfel de proiecte. Are ca prioritate accesarea de fonduri \n scopul amenaj#rii unei case de vacan]# pentru turi[ti \n gospod#ria proprie dar [i implementarea unor proiecte care s# duc# la dezvoltarea comunei Afuma]i.

Croitoru Alin ginerele are o calificare de educator psihosocial [i \n prezent este voluntar al Asocia]iei A.B.C. Afuma]i. Se ocup# de \ntre]inerea gospod#riei (curte, gr#din#, animale [i p#s#ri). A preluat meseria socrului Andrei Nicolae \n ceea ce prive[te lucratul \n lemn. Poate realiza diferite sculpturi [i desene. Are \n inten]ie amenajarea spa]iului interior al cur]ii sub forma unui mini-muzeu. A lucrat \n str#in#tate \n diferite domenii, cu prec#dere osp#tar-buc#tar, [i de]ine deprinderi \n prepararea unor m@nc#ruri tradi]ionale [i nu numai (preg#tirea mielului [i curcanului de Pa[te, a porcului de Cr#ciun etc). De]ine abilitatea de a scrieciti-vorbi bine limba spaniol# [i par]ial engleza.

Ciocan Alexandru Gabriel, 12 ani, este elev cu performan]e deosebite la concursurile de limba rom@n#, matematic# [i educa]ie civic#. Dornic de a continua unele tradi]ii locale particip# la activit#]ile culturalartistice ale comunei [i \[i dore[te s# ajung# “un militar” de n#dejde pentru ]ar#.

Croitoru Mihai Daniel, \n v@rst# de 2 ani, mezinul familiei, este cu siguran]# un p#str#tor al tradi]iilor locale \n ceea ce prive[te muzica popular#. Are ureche muzical# [i a \nceput s# c@nte la org# [i muzicu]# (\ndrumat [i coordonat de bunic) dar de]ine [i abilit#]i \n dansul popular de tip “c#lu[arii”. _ncurajat# de talentul copilului, familia se g@nde[te s#-i dezvolte deprinderile de muzic# [i dans incluz@ndu-l pe viitor \ntr-o forma]ie de c#lu[ari autentici.

Continuare \n num#rul viitor

Alin Croitoru

12

Via¡a satului de la A-B-C

Pove¿ti de succes

LA CEAS ANIVERSAR AL POETULUI NOSTRU NEPERECHE ,,Pe c@t se poate omene[te prevedea, literatura poetic# rom@n# va \ncepe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, [i forma limbii na]ionale, care [i-a g#sit \n poetul Eminescu cea mai frumoas# \nf#ptuire p@n# ast#zi, va fi punctul de plecare pentru toat# dezvoltarea viitoare a vestm@ntului cuget#rii rom@ne[ti”.

Titu Maiorescu ,,Eminescu este nu numai cel mai mare scriitor rom@n. El este o apari]ie aproape neexplicabil# \n literatura noastr#. El a c#zut \n s#rmana noastr# literatur# de la 1870 ca un meteor din alte lumi.”

Garabet Ibr#ileanu A[adar, Eminescu nu e doar un poet renumit, e mult mai mult... a fost, este [i va fi un geniu al crea]iei rom@ne[ti [i poate, universale. El tr#ie[te prin poeziile pe care ni le-a l#sat si va tr#i at@ta timp c@t noi vom fi con[tien]i de valoarea sa si nu-l vom da uit#rii!

C@nd ne g@ndim la Eminescu ar trebui sa fim m@ndri c# suntem rom@ni...

L-am comemorat [i noi, elevii claselor a II-a, a IIIa, a IV-a din Structura Afuma]i, a[a cum se cuvine, \n cadrul programului ,,After-school”, finan]at de Funda]ia Terre Des Hommes, printr-un frumos concurs

ce a constat \n: „ completarea unei fi[e de evaluare (referitoare la via]a [i activitatea poetului); „ recitarea unor poezii din opera marelui poet; „ realizarea unor crea]ii artistice (poezii, compuneri, desene, colaje privind temele eminesciene).

C@[tig#torii concursului: Clasa a II-a: - Tunaru Codru]a (premiul I ); - Atanase Mario (premiul II); - Mu[at Drago[ (premiul II); - Enache Miruna (premiul III); - Bona Ana (men]iune); - Enache Andi]a (men]iune).

Clasa a III-a: - Zdr\nca Cornelia (premiul I ); - C#pinaru Antonia (premiul II ) ; - Popa Ionu] (premiul III ).

Clasa a IV-a: - Cr\ngus Andrei (premiul I ); - Matei Lucian (premiul II ); - Mu[at Andreea (premiul III ).

Felicit#ri tuturor participan]ilor!

Croitoru Ancu]a Nicoleta

Pove¿ti de succes

Via¡a satului de la A-B-C

13

UN MODEL DE PRIETENIE: EMINESCU-CREANG~ S#rb#torind 164 de ani de la na[terea marelui poet Mihai Eminescu \n cadrul disciplinei limba rom@n#, sub \ndrumarea doamnei diriginte S@rghiut# Maria, noi, elevii clasei a V-a, din cadrul Structurii Boureni, am fost implica]i \ntr-o serie de proiecte [i activit#]i dedicate acestui eveniment.

Studiind o parte din via]a [i opera eminescian#, am \nt@lnit o frumoas# ,,poveste” legat# de prietenia extraordinar# dintre Eminescu [i Creang# care m-a fascinat [i pe care a[ dori s# o prezint [i cititorilor revistei ,,Via]a satului de la A-B-C”.

Este o frumoas# descriere a prieteniei celor doi mari oameni ai literaturii rom@ne, Mihai Eminescu [i Ion Creang# ce se reg#se[te \n ,,Povestiri istorice”, de Dumitru Alma[, Editura Didactic# [i Pedagogic# (EDP), partea a treia. <Dragii mei, poporul rom@n are mul]i scriitori [i poe]i. Ei au scris povestiri [i poezii deosebit de frumoase, citite de oameni mari [i de copii, cu mare pl#cere [i bucurie. Voi o s#-i citi]i [i-o s#-i \nv#]a]i pe to]i cu drag. Nu-i a[a? {i citindu-i o s# fi]i mai \nv#]a]i, mai de[tep]i, mai plini de sim]ire. Dar dintre to]i scriitorii care au tr#it acum mai bine de un veac, pe doi trebuie s#-i cunoaste]i [i s#-i iubi]i [i voi, din toat# inima, \nc# de pe acum. Unul se nume[te Ion Creang#, iar cel#lalt Mihai Eminescu. {i cred c# o s#-i ]ine]i minte pentru c# Ion Creang# a scris o poveste minunat#, plin# de haz, cu Harap-Alb, cu Geril#, cu Fl#m@nzil#, cu P#s#ri-L#]i-Lungil#; tot el a povestit multe \nt@mpl#ri pline de n#zdr#v#nii deosebit de vesele, ori duioase, din vremea copil#riei [i a tinere]ii lui. Mihai Eminescu a scris [i el o poveste \nc@nt#toare cu F#tFrumos-din-Lacrim#, dar mai ales a alc#tuit poezii ne\ntrecut de frumoase. Ace[ti doi mari scriitori au fost foarte buni prieteni.

Se sf#tuiau \mpreun#, \[i citeau unul altuia pove[tile ori poeziile. Discutau despre c#r]ile citite [i despre c@te se \nt@mpl# pe lume. Se iubeau [i se respectau cum nu se mai afl#. Ceasuri \ntregi le petreceau \mpreun#, tot vorbind [i sf#tuind. C# a[a-i prietenia: te sim]i foarte bine c@nd ai prietenul aproape [i po]i schimba cu el o vorb#, despre un g@nd ori o sim]ire a ta, \i po]i asculta bucuriile [i durerile lui sau po]i face, \mpreun# cu el, planuri despre ziua de m@ine [i-l po]i ajuta la nevoie, cum te-ajut# [i el pe tine, c@nd ai vreun necaz ori vreo am#r#ciune. _ntre d@n[ii, Eminescu [i Creang# \[i spuneau “b#di]#”, a[a, ca o dezmierdare: “b#di]# Ioane”, “b#di]# Mihai”.

B#di]a Ion era om voinic, corpolent, cu ochi p#trunz#tori, deosebit de vioi, de ageri. Purta barb#, iar p#rul \i era des [i cam aspru; vorba lui era toat# plin# de t@lc, de \n]elesuri ad@nci [i adesea \nc#rcat# de haz, chiar atunci c@nd povestea lucruri nu prea vesele. {tia de minune s# fac# haz de necaz. Era ceea ce se cheam#

un povestitor iscusit, f#r# pereche de iscusit. _n preajma lui nu ]i se ura niciodat#. S# tot stai [i s#-l ascul]i, s#-l ascul]i cum dep#na firul f#r# cap#t al celor mai minunate [i mai n#stru[nice povesti [i povestiri. Potrivea a[a de bine vorbele, \nc@t tot ce spunea despre \mp#ra]i, despre Fe]i-Frumo[i, despre Ilene Cos@nzene ori zmeiparalei p#rea aievea. _i [i vedeai trec@nd prin fa]a ta.

Eminescu, b#di]a Mihai, avea o cu totul alt# fire: era mai t#cut, mai g@nditor [i, de multe ori, chiar trist.

Frumos cum rar se afl#: smead la fa]#, cu p#r negru, bogat, cu ochi mari, ad@nci, melancolici, cu z@mbet bun, cu glas pl#cut, melodios, cald [i bl@nd, cump#nit, m@ng@ios, c@nd vorbea despre lucruri frumoase [i furtunos c@nd povestea fapte s#v@r[ite de oameni r#i [i netrebnici. Ascult@nd sfatul prietenului s#u drag [i al altora, Ion Creang# a scris minunatele sale “Amintiri din copil#rie”.

C@nd Ion Creang# termina o povestire hazlie, cum numai el [tia s# ticluiasc#, Eminescu r@dea cu mare poft#. Apoi, \ntre d@n[ii, se l#sa un moment de t#cere. _n toat# \mprejurimea se \nst#p@nea lini[tea [i pacea.

Era r@ndul b#di]ei Mihai s# povesteasc#, a[a cum obi[nuiau ori de c@te ori se aflau \mpreun#. Dup# mai multe clipe de t#cere, Eminescu a gr#it \ncet [i rar, m#surat, ca o m#rturisire de tain#, dar descriind, poetic, ceea ce se petrecea \n jurul lor, \n acea fermec#toare \nserare de var# versurile din ,,Somnoroase p#s#rele”. “B#di]# Mihai, te rog, mai spune o dat# poezia asta, s-o \nv#] [i eu” a zis Ion Creang#. Dup# ce a ascultat [i a [optit [i el, o dat# cu Eminescu, b#di]a Ion s-a ridicat de jos [i [i-a \mbr#ti[at prietenul: “Minunat! E[ti un poet genial, b#di]# Mihai!” “Nu [tiu cum sunt eu, dar [tiu c# mata, b#di]# Ioane, e[ti un povestitor f#r# pereche.”

Noi rom@nii, care ne desf#t#m, de mai bine de un veac, cu cele scrise de Ion Creang# [i Mihai Eminescu, spunem c# am@ndoi au avut dreptate.> Surse: Google-despre prietenia dintre Eminescu si Creanga, Dumitru Alma[, Povestiri istorice, Ed. Didactic# [i Pedagogic#, partea a treia Ciocan Alexandru Gabriel, cls. a V-a

14

Via¡a satului de la A-B-C

Crea¡ii ¿i instantanee

Parodii epigramatice dupå poeziile lui Mihai Eminescu Ce e amorul?

(So]ia)

Laurian Ionica

M# urm#resc lumin#tori Ca soarele [i luna {i ochii lui ne-ncrez#tori M# suspecteaz#-ntr-una.

C@t ne vor mai pune-n spate Cei ce guverneaz#?

Poetul pensionar (La steaua)

B#tr@nul c#tre amanta t@n#r# (Pe l@ng# plopii f#r# so]) La geamul t#u cel luminat A[ fi f#cut orice S# intru s# te v#d \n pat, Dar nu aveam de ce.

Repro[ul t@n#rului (Pe l@ng# plopii f#r# so]) De c@te ori am a[teptat De la ai t#i r#spuns, O cas#, zestre, s#-]i fi dat {i ne era de-ajuns.

C#tre guvern (Dintre sute de catarge) Din impozitele toate Ce ne-mpov#reaz#,

Fur@ndu-mi inima de bard Cred, draga mea vedet#, C# pensia ce-o am pe card E insuficient#.

T@n#rul b#tr@n (Luceaf#rul) Am fost odat# dac-a]i [ti Un t@n#r ca oricare, Dar nu credeam c# pot a fi Dureri articulare.

{omeri c#s#tori]i f#r# voia p#rin]ilor (Pe l@ng# plopii f#r# so]) A noastre inimi \[i jurau Credin]# pe vecie De[i p#rin]ii ne spuneau Ce greu e-n s#r#cie.

EPIGRAME Antidot pentru uitare I-a venit deodat#-n minte Un cuv@nt sofisticat C-a lovit-o drept \n frunte C@nd pe grebl# a c#lcat.

Adev#ra]ii olteni Sprinteni, ageri sau bonomi Cei mai mul]i sunt gastronomi Toamna, capr# vor pastram# {i cu... ]apu’ s# bea-n cram#.

Constantin Preda

Politician peste noapte De c@nd e parlamentar S-a-n#l]at, e mare star Nu e greu de explicat Prafu-n v@nt nu e s#ltat?

Greu de cunoscut omul E actri]# cu renume Poart# m#[ti, oriunde-n lume _ns# masca-adev#rat# N-o d# jos nici demachiat#.

Crea¡ii ¿i instantanee

Via¡a satului de la A-B-C

FRUMOASA IARNÅ

CRÅIASA ZAPEZII

Este iarn#; o zi frumoas# de ianuarie a anului 2014.

Z#pada s-a a[ternut ca o mantie alb# asemenea unui ocean de ninsoare. Gerul a pictat flori de ghea]# pe geamurile prin care se z#resc u[or albinele albe de om#t. Fulgii par ni[te flori albe, mici [i juc#u[e care \mpodobesc p#m@ntul. Neaua alb# este ca spuma laptelui [i cade din cer ca stelu]e albe ce danseaz# lin.

C@mpiile str#lucesc ca ni[te diamante. Cerul este [i el alb ca z#pada, iar pe alocuri pare pictat cu nuan]e de gri [i albastru. Crengile copacilor au fost poleite cu un strat sub]ire de ghea]#. Brazii [i pinii au cojoace sclipitoare de argint ce par ni[te zale din pove[tile cu z@ne.

Iarna e prietena cea mai bun# a copiilor; un anotimp preferat pentru majoritatea, mai ales pentru c# el aduce s#rb#torile darnice, vacan]a de iarn# [i jocurile de iarn# mult - \ndr#gite de ace[tia.

Pentru toate acestea, i-am dedicat acestui frumos anotimp, c@teva versuri care sper s# v# \nc@nte:

Prin troianul de z#pad# Ies copiii din ograd# {i pornesc la s#niu[ F#c@nd drum [i-alunecu[.

IARNA Iarna a sosit din zori, La fereastr# pune flori.

Haide]i, copii, s# c@nt#m Iarna s# o-nt@mpin#m!

Iarn#, iarn# e[ti geroas#, Friguroas#, dar frumoas#!

Ne-aduci fulgii mari de nea S# ne d#m cu sania.

Afar# vezi numai z#pad#, Numai s#nii sunt pe strad# Trase de copii frumo[i Ce sunt tare friguro[i.

Bradul cel \mpodobit De copii este iubit.

Mo[u-i tare bucuros C-a g#sit un brad frumos.

Zdr\nca Cornelia, cls. a III-a {coala Gimnazial# Afuma]i/Structura Afuma]i

15

Unii-alearga prin n#me]i Cad ca ni[te n#t#fle]i; Doi cu bulg#ri se lovesc, Al]ii cad, dar nu sc@ncesc.

De pe deal, pe derdelu[ Se pornesc acu[, acu[ Zeci de s#nii cu copii To]i dr#gu]i [i to]i zglobii.

Iarna-i alb# [i frumoas#, De ghea]#, dar prietenoas#.

Pentru cei mai mul]i copii E z@na cu bucurii.

Le-aduce cu elegan]#: Fulgi de nea, daruri, vacan]#.

To]i copiii o iubesc {i Cr#ias# o numesc.

Ancu]a Nicoleta Croitoru

16

Via¡a satului de la A-B-C

Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

CREDE {I INVESTE{TE _N COPILUL T~U! ,,G^NDE{TE CUTEZ~TOR!” _n anii ‘60, \ntr-una din mahalale din orasul Deroit locuiau doi fra]i de culoare, Ben [i Curtis, \mpreun# cu mama lor. De c@nd p#rin]ii lor divor]aser#, mama lor trebuia s# munceasc# din greu, f#c@nd menaj la familiile bogate, pentru a-i \ntre]ine pe cei doi b#ie]i.

Ben, cu un an mai mic dec@t fratele s#u, Curtis, este personajul nostru principal.

Ben [i Curtis aveau 2 pasiuni: televizorul [i joaca pe strad#. Jocul lor preferat, c@nd erau pe strad# cu prietenii, era ,,doboar# dopul”. Era folosit# o sticl# cu un dop pus deasupra, iar ei, cu ajutorul unei pietricele, trebuiau s# doboare dopul, f#r# ca sticla s# cad#. C@nd nu erau afar# cu prietenii, Ben [i Curtis petreceau majoritatea timpului \n fa]a televizorului. De c@nd se \ntorceau de la [coal# [i uneori p@n# seara t@rziu, c@nd se \ntorcea mama lor de la lucru, urm#reau cu interes emisiunile televizate.

Ben era ,,coda[ul clasei” [i primise porecla “Cap Sec”. Nimeni nu concura cu el pentru acest loc, iar odat#, c@nd s-a pus \ntrebarea \ntre colegii lui: ,,Cine este cel mai prost om din lume?”, p@n# la urm# s-a ajuns la concluzia c# e posibil s# existe totu[i \n toat# lumea cineva mai prost dec@t Ben, dar la aceast# concluzie au ajuns dup# dezbateri \ndelungi.

Ben \[i c#p#tase [i reputa]ia de b#t#u[. Odat# era chiar s# \[i omoare un coleg, care \l enervase pentru c# schimba frecven]ele unui aparat de radio. A aruncat cu un cu]it spre el [i doar cureaua metalic# \n care s-a lovit cu]itul l-a salvat pe nefericitul coleg. _ntr-o sear#, c@nd mama b#ie]ilor s-a \ntors obosit# de la serviciu, s-a uitat pe carnetele lor de note [i a constatat cu triste]e faptul c# \nc# o dat# b#ie]ii aveau doar note dezastroase. I-a chemat pe am@ndoi [i le-a spus: “B#ie]i, de ast#zi \nainte vom face o schimbare.

Ve]i avea voie s# v# uita]i doar la trei emisiuni pe s#pt#m@n# la televizor, iar \n timpul liber, ve]i citi dou# c#r]i pe s#pt#m@n#, iar duminic# mi le ve]i povesti.

La joac# ve]i ie[i doar dup# ce v# ve]i face temele.”

Aceste g@nduri i-au r#mas ad@nc \ntip#rite \n memorie personajului nostru principal, pe nume Ben. Amintindu-[i de mama sa, spune: “Ambi]ia, hot#r@rea [i personalitatea ei puternic# au avut o influen]# hot#r@toare asupra mea. Era de neclintit \n convingerile ei [i n-ar fi l#sat de la ea nimic... Nu eram \ntotdeauna \nc@ntat s# o aud spun@nd: <Trebuie s# reu[e[ti! Doar

nu te-ai n#scut s# fii un ratat!... Bennie, po]i reu[i. S# nu te-ndoie[ti nici un moment!>”.

Plec@nd de la cele dou# c#r]i pe care \i \ndemna s# le citeasc# s#pt#m@nal, Ben Carson, ajunge s# citeasc# [i s#-[i dezvolte mintea form@ndu-[i noi ]eluri pentru via]#. Din coda[ul clasei ajunge ca preg#tirea lui s# fie recunoscut# prin 27 de premii de Doctor Honoris Causa, iar la doar 33 de ani, devine cel mai t@n#r [ef (director al sec]iei de neurochirurgie pediatric# a renumitului spital John Hop Kins Baltimore). _n toate seminariile pe care le sus]ine nu uita s# aminteasc# \ndemnurile pe care le-a primit de la mama lui: “Ben, tu nu e[ti un cap sec! E[ti mult, mult mai bun” [i-n acela[i timp, transmite p#rin]ilor de pe \ntreg globul s# cread# [i s# investeasc# \n copiii lor.

Surs#: Material preluat din activitatea de formare psihosocial#, mentor: Asocia]ia Vasiliada Craiova, Dolj Maria S@rghiu]a

O problem# de logic# pentru cititorii revistei noastre

_N P~DURE Alb# ca Z#pada avea \ntr-un co[ 118 ou#. Le-a cerut celor 7 pitici s# le \mpart# \ntre ei, astfel \nc@t s# le revin#, respectiv: din num#rul total de ou#. Au constatat c# 118 nu se \mparte exact la nici unul din numerele ce reprezint# numitorul frac]iilor men]ionate [i deci nu ar fi putut s# \mpart# cele 118 ou# \ntre ei.

I-a salvat Scufi]a Ro[ie care tocmai trecea prin p#dure. Le-a dat din co[ule]ul ei \nc# dou# ou#. Au f#cut \n total 120 de ou#. _n aceast# situa]ie le-a revenit 40; 24; 20; 12; 10; 8; 4 ou#. _n total au luat: 40+24+20+12+10+8+4 = 118.

Scufi]a Ro[ie [i-a luat cele dou# ou# \napoi [i toate personajele sunt acum mul]umite c# au rezolvat problema. Cum se explic# aceasta?

A[tept#m r#spunsurile voastre pe adresa de email a revistei: ciocan.anca@yahoo.com.

Solu]ia problemei o ve]i g#si \n num#rul urm#tor al revistei noastre.

Prof. C. Preda

Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

,,MICA UNIRE” [i ,,MARELE CUZA” Dup# uciderea mi[eleasc# a lui Mihai Viteazul, cele trei ]#ri rom@ne, }ara Rom@neasc#, Moldova [i Transilvania, au fost iar desp#r]ite. Dar visul rom@nilor de a fi uni]i \ntr-o singur# ]ar# nu s-a stins odat# cu marele voievod, ei sper@nd c# va veni odat# ,,Ziua minune”.

Unirea Principatelor Rom@ne, cunoscut# ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezint# unificarea vechilor principate, Moldova [i }ara Rom@neasc#, \ntr-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei [i }#rii Rom@ne[ti era \n m@inile Rusiei [i ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situa]ia s-a schimbat \n urma r#zboiului Crimeii, dintre 1853 [i 1856, c@nd Rusia a fost \nvins# de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii [i Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei [i Imperiul Otoman. _n contextul discu]iilor despre unirea celor dou# principate, \n 1857 Marile Puteri acord# acestora dreptul organiz#rii unui “referendum” (consultarea popula]iei cu drept de vot) despre Unire. _n acest scop, se constituiau adun#ri Ad-hoc, \n care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau s# se pronun]e asupra organiz#rii politice [i sociale a ]#rilor rom@ne.

De[i Sfaturile cele mari ale poporului au hot#r@t ca Tara Rom@neasc# s# se uneasc# cu Moldova, imediat, marii \mp#ra]i ai lumii au cerut s# se aleag# \n fiecare ]ar# c@te un domnitor. Rom@nii au ales pe Alexandru Ioan Cuza domn \n am@ndou# ]#rile rom@ne.

Astfel s-a \nf#ptuit “Unirea Mic#”; cele dou# principate, }ara Rom@neasc# [i Moldova form@nd o singur# ]ar# – Rom@nia.

Cuza-Vod# a avut o domnie rodnic#. A ob]inut recunoa[terea Unirii de c#tre Marile Puteri, a realizat reforma agrar# \n anul 1964, a organizat armata, a organizat \nv#]#m@ntul primar obligatoriu [i gratuit pentru to]i copiii, a \nfiin]at Universit#]ile de la Ia[i [i Bucure[ti, a modernizat activitatea judec#toreasc#.

Noua ]ar# a \nceput s# se numeasc# Rom@nia abia dup# abdicarea lui Cuza, din anul 1866, c@nd a fost redactat# prima constitu]ie.

Prof. pensionar Ghi]# Maria, B#ile[ti

17

Via¡a satului de la A-B-C

}~RII MELE (24 ianuarie 2014) }ara mea rom@n# E[ti din nou la cump#n#; Nu te sim]i prea bine...

Vede ori[icine...

Te-au \mboln#vit {i te-au nimicit Fiii t#i corup]i Pentru care lup]i.

Te-au f#cut de-ndat# Mic#, ne-nsemnat#, O s#rac# ]ar# F#r# vindecare.

Tinerii-]i migreaz# {i-azi, apreciaz# Alte lucruri, care N-au deloc valoare.

Cu tot acest greu, Te ridici mereu. {i-n dorin]a-]i mare, De-autovindecare, Reu[e[ti cu bine S#-i str@ngi l@ng# tine Pe to]i cei dragi ]ie, Dulce Rom@nie!

Pe-acei de departe, Ce-au \nv#]at carte {i [tiu c#-i prea-bine S# ai ,,r#d#cine”.

R#d#cini m#re]e, Vise [i speran]e, Dragoste de ]ar# {i credin]# mare.

Azi, de-aniversare, _]i facem o urare: “S# te faci iar bine {i printr-o minune S#-i po]i iar primi Pe to]i acei fii Prea-r#t#citori Ce se-ntorc din ]#ri Convin[i c-orice-ar fi Doar tu-i po]i iubi; C# vatra-]i str#bun# Este a lor mum#, C# dragostea de ]ar# I-o mare valoare!”

Autor, A.N.A.

18

Via¡a satului de la A-B-C

Sport

PLEDOARIE PENTRU OIN~ Continuare din num#rul trecut

Sus]in c# jocul de oin# este un joc frumos, un joc ce \]i pune \n valoare agerimea, capacitatea de a te orienta rapid [i a lua hot#r@ri imediate, \n func]ie de situa]ia ap#rut# \n joc. _]i dezvolt# nu numai calit#]ile fizice, dar [i inteligen]a. Nu este o afirma]ie gratuit#.

Nu ader# la aceast# afirma]ie acela care nu a jucat (fie chiar [i s# priveasc#) un meci de oin#. _n ceea ce m# prive[te, la nivelul zonei noastre, am \ncercat s# sus]in [i s# contribui la dezvoltarea sa, dar am f#cut poate prea pu]in [i aceasta din cauz# c# \n jur nu se constata un interes deosebit pentru acest complex sport. _nainte de 1989 erau organizate faze jude]ene [i na]ionale pentru acest sport, la nivel de seniori, tineret (juniori) [i \n r@ndul elevilor, iar dup# aceea, treptat interesul [i activit#]ile au sc#zut dramatic. _n ]ar# erau zone precum: Arad, Bac#u, Buz#u, Dolj, Suceava, Teleorman, etc., unde oina era foarte \ndr#git#, aici, acest joc era practicat cu mult# pasiune, iar \n Dolj erau localit#]i ca Afuma]i (satul Boureni), Ostroveni, Como[teni [i mai t@rziu B#ile[ti ( Grupul {colar Agricol “{tefan Anghel”), unde existau oameni cu mult# pasiune pentru acest frumos sport. _n Boureni, persoane ca: Venus Ionic#, Ilie Micu, erau nu \ndr#gostite de acest sport ci erau cu adev#rat \mp#timite. Aceste preocup#ri [i rezultatele ce le-au ob]inut la nivel de jude] [i la nivelul ]#rii, au f#cut s# fie foarte cunoscu]i \n ]ar#, \n r@ndul celor ce practicau oina [i datorit# acestor preocup#ri, [i azi se vorbe[te cu respect [i admira]ie pentru tot ce au f#cut pentru acest sport.

Nu c# re\nvierea oinei este singurul lucru ce ne-a r#mas de f#cut, dar este un mare p#cat s# nu con[tientiz#m c# putem s# facem foarte mult prin practicarea acestui sport, pentru a contribui la dezvoltarea fizic# [i psihic# a copiilor, cu o cheltuial# minim#. E vorba de mici sume de bani pentru procurarea de mingi de oin#, bastoane [i echipament pentru participan]i.

Este jocul care dezvolt# sentimente de cooperare, de a face tot ce \]i st# \n putin]# pentru a contribui la a tran[a victoria \n favoarea echipei din care faci parte [i nu \n ultimul r@nd de a dezvolta sentimente de pa-

triotism local [i na]ional.

Pentru a re\nvia acest frumos joc, cred c# factorii de r#spundere: conducerea sportului na]ional, jude]ean, Ministerul Educa]iei, Inspectoratele jude]ene, Conducerile [colilor, Consiliile locale [i nu \n ultimul r@nd cadre didactice cu pasiune pentru acest frumos sport, indiferent de specialitate , trebuie s#-[i conjuge eforturile [i \n c@]iva ani, se vor ob]ine rezultatele dorite.

Fiind o problem# de interes na]ional, implicarea ar trebui s# fie de sus \n jos, dar dac# acest semnal nu va veni prea cur@nd, putem s# ne implic#m noi, cei interesa]i [i pasiona]i de acest joc, [i s# dezvolt#m un puternic nucleu la nivel de comune [i jude]e.

Este greu?

Hai s# facem pariu cu noi [i s# vedem ce putem rezolva \n scurt timp, lu@nd \n calcul faptul c# antrenamentele se pot desf#[ura \n orice anotimp. Se poate g#si o sal# la nivelul fiec#rei localit#]i pentru a se face antrenamente [i pe timp nefavorabil. _mi exprim speran]a c# \n primul r@nd, profesorii de Educa]ie fizic#, indiferent de v@rst# [i sex vor fi receptivi fa]# de aceast# problem#. Nu este de neglijat faptul c# \n orice zon# exist# profesori de Educa]ie fizic#, [i nu numai, cu pasiune [i d#ruire pentru singurul nostru sport na]ional.

Bibliografie: “Oina, originea sportului nostru na]ional” - internet Prof. Constantin Preda

Via¡a satului de la A-B-C

19

DIN CUPRINSUL REVISTEI ‚ DIN ACTIVITATEA INSTITU}IILOR LOCALE “Colindi]a” a adus dou# mari premii {colii Gimnaziale Afuma]i .................................................... 4 _nz#pezirile - o situa]ie de urgen]# civil# ......................................................................................... 5 ‚ GEOGRAFIE {I ISTORIE LOCAL~ Satul Boureni .................................................................................................................................. 6 Ioan Ionescu-Dolj ........................................................................................................................... 7 ‚ EDUCA}IA - P^INEA SUFLETULUI NOSTRU Mihai Eminescu - poet na]ional ....................................................................................................... 8 Lui Eminescu .................................................................................................................................. 9 ‚ TRADI}II {I OBICEIURI LOCALE S#rb#tori [i datini la \nceput de an ................................................................................................. 10 Casa Andrei - \ntre tradi]ie [i modernism ....................................................................................... 11 ‚ POVE{TI DE SUCCES La ceas aniversar al poetului nostru nepereche ............................................................................. 12 Un model de prietenie: Eminescu - Creang# ................................................................................. 13 ‚ CREA}II {I INSTANTANEE Epigrame ....................................................................................................................................... 14 Poezii ............................................................................................................................................ 15 ‚ CONSILIERE PENTRU ELEVI {I P~RIN}I Crede [i investe[te \n copilul t#u! G@nde[te cutez#tor! .................................................................. 16 “Mica Unire” [i “Marele Cuza” .................................................................................................... 17 }#rii mele ...................................................................................................................................... 17 ‚ SPORT Pledoarie pentru oin# .................................................................................................................... 18 Integrama ...................................................................................................................................... 20

Materialele pentru revist# pot fi trimise la adresa de email: ciocan.anca@yahoo.com sau direct la sediul {colii Gimnaziale Afuma]i Structura Afuma]i, d-nei Croitoru Ancu]a Nicoleta sau la Prim#ria Afuma]i, d-lui Goiceanu Costinel.

Totodat#, revista noastr# poate fi citit# [i pe site-ul: http://viatasatuluidelaa-b-c.eu/

20

Viaยกa satului de la A-B-C

xxxxxxxxxxxxxx