GHID DE BUNE PRACTICI CENTURA VERDE BUCUREŞTI
urb. peisag. Gabriel-Iulian Tănase
GHID DE BUNE PRACTICI ÎN CENTURA VERDE BUCUREŞTI
LUCRARE DE DIZERTAŢIE urb. peisag. Gabriel-Iulian Tănase Master Peisaj şi Teritoriu 2012-2014 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu“, Bucureşti
_
03 Îndrumători: Conf.dr.arh. Cerasella Craciun, Asist.drd.urb. Cristina Canciovici
Capitolul 1 oferă o introducere a importanţei peisajelor în cadrul Centurii Verzi: conceptul, mijloacele de protecţie şi caracteristicile esențiale care trebuie să fie luate în considerare în gestionarea peisajelor şi elementelor asociate cu acestea. Capitolul 2 este partea centrală a ghidului. Acesta stabilește principiile de evaluare a peisajelor şi activităţilor în cadrul Centurii Verzi şi a Zonei Metropolitane Bucureşti. Prezintă etapele implicate în managementul de peisaje: de orientare, de evaluare, de implementare și monitorizare a eficienței Centurii Verzi. Capitolul cuprinde o serie exemplificări pentru ameliorărea peisajului. Capitolul 3 susţine recomandările ghidului privind organizarea procesului de planificare spaţială a periferiei oraşului şi a Zonei Metropolitane Bucureşti.
_
04
“Peisajele în sine ar trebui considerate patrimoniu, şi nu siturile discrete şi dispersate din interiorul lor”
Byrne and Nugent 2004, p. 73
_
05
Cuprins
08
INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
14
EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
10 Rolul ghidului. 12 Principii. 13 Identificarea peisajelor.
18 Evaluări. 20 Implementare. 22 Soluţii. Intervenţii.
24 26
_
06
RECOMANDĂRI
Recomandări. Concluzii.
Ce este Peisajul? Ce este Patrimoniul?
Peisajul desemnează acea parte din teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi umani.
Peisaj rural, comuna Mihai Bravu, jud. Giurgiu Zona Metropolitană Bucureşti
Peisajul este foarte valoros din moment ce face parte din viaţa de zi cu zi a oamenilor. Fiind rezultatul activităţii umane, peisajul este încărcat de istorie. El reprezintă dovada existenţei unor tehnici şi practici tradiţionale de utilizare şi prelucrare a terenului. Patrimoniul reprezintă acel peisaj sculptat de-a lungul secolelor de oameni care au convieţiut în el, exploatând resursele naturale. Patrimoniul poate fi construcţia, obiectul de arhitectură, produse locale tradiţionale sau chiar practicile şi obiceiurile unor oameni. Când se vorbeşte despre patrimoniu trebuie luat în considerare atât obiectul de patrimoniu cât şi persoanele care îl folosesc.
_
07
Ghid de bune practici / INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
21
_
08
Peisaj râului Neajlov, jud. Ilfov — Zona Metropolitana Bucuresti
2
3
2
INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI Ghid de bune practici / INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
21 3
09
_
21
Rolul ghidului. Într-o suprafaţă întinsă, aşa cum este cazul Zonei Metropolitane Bucureşti, este aproape imposibil de identificat toate peisajele cu potenţial turistic şi elementele lor valoroase. Şansele sunt, ca foarte multe peisaje să se asemene între ele, şi atunci pregătirea unor reguli de identificare şi inventariere devine necesară. Aici întră rolul ghidului de bune practici.
Ghid de bune practici / INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
Obiectivele ghidului:
_
10
• • • •
de a identifica peisajele cu potenţial turistic de a evalua aceste peisaje de a propune ameliorări, principii pentru intervenţii de succes recomandări
Cum se poate asigura îmbunătăţirea calităţii peisajului? Primul pas care ar trebui luat este pentru înţelegerea calităţii. Fiecare peisaj în Zona Metropolitană, şi oriunde în lume de altfel, este unic. Are un caracter distinctiv. Acest caracter provine din utilizarea terenului, modelul aşezărilor umane, etc. Caracterul distinctiv este acel element care crează sentimentul de apartenenţă pentru localnicii zonei respective. Poate constitui atracţia principală pentru vizitatori. Pierderea acestui caracter ar reprezenta o greşeală iremediabilă. Astfel primul pas constă în înţelegerea peisajului prin identificarea caracterului său.
2
3
IDENTIFICAREA PEISAJELOR Procesul de idenficare se poate face de către experţi prin consultarea şi implicarea localnicilor. Însă datorită zonei de studiu vaste există şansa omiterii unor peisaje ascunse sau mai puţin lizibile. Pentru a îmbunătăţii sistemul de identificare al peisajelor, localnicii pot învăţa mecanismele din spatele procedurii prin intermediul acestui ghid. Utilizând metoda de evaluare şi identificare a unităţilor de peisaj creată de grupul de arhitecţi peisagişti ECOVAST. Metoda pionieră dezvoltată poate fi utilizată şi de localnici (nu neapărat experţi în domeniu). Astfel printr-o activitate de câteva zile, o echipa mică de localnici poate să descrie o unitate de peisaj, asigurând în acest fel înţelegerea peisajului. Identificarea se face prin observarea schimbărilor semnificative şi subtile ale peisajului legate de relief, vegetaţie, forma aşezărilor. Aceste tipuri de schimbări pot fi identificate ca graniţă între unităţile de peisaj. Termenul de unitate de peisaj este utilă deoarece permite fiecărei localităţi să-şi concentreze resursele în caracterul distinctiv al peisajului specific. Este pur şi simplu zona care are un caracter diferit semnificativ faţă de altă zonă.
21
2
3
Pentru înţelegerea peisajului observarea vizuală nu este suficientă. Matricea de identificare a peisajelor cuprinde 10 elemente determinante ale caracterului peisajelor:
2. climatul local este important deoarece vântul nu se poate vedea. Poate ajuta la înţelegerea vegetaţiei datorită stării apei în regiune. 3. forma de relief reprezintă cele mai vizibile linii de forţă din peisaj. 4. solul, uneori solul nu este vizibil, dar atunci când este vizibil se poate înţelege fertilitatea solului. 5. tipul de utilizare al terenurilor. Vegetaţia este evidentă în zonele rurale. Tipul de utilizare al terenului oferă o textură vizuală de obicei cu caracter estetic. 6. caracteristicile texturii agricole şi silvicole, se referă la identificarea tehnicilor, mijloacelor de cultivare al terenului şi al modului de menţinere a terenului şi influenţa acestora asupra caracterului ecologic al peisajului.
Ghid de bune practici / INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
1. rocile, suprafaţa geologică în cazul existenţei unei coaste sau unui munte.
_
11
21 7. caracteristicile specifice aşezărilor şi locuinţelor, cuprinde tot ce implică de la identificarea materialelor de construcţii până la relaţia de armonie cu peisajul.
Ghid de bune practici / INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
8. caracteristici antropice, pot fi de la infrastructuri la clădiri industriale. Toate aceste elemente trebui invetariate deoarece pot reprezenta puncte reper sau elemente semnificative în peisaj.
_
12
9. caracteristici istorice. Peisajul reprezină dovada unei evoluţii. Uneori aceste caracteristici sunt puternic vizibile şi definesc caracterul peisajului, alteori sunt obturate. În acest caz se recomandă implicarea localnicilor. 10. impresii şi aprecieri. Oricât de standardizată ar fi metoda, identificarea unui peisaj nu se poate face mecanizat din moment ce este realizată prin utilizarea simţurilor. Atunci când un peisaj oferă o reacţie la primul contact vizual, acest lucru trebuie inclus în rublica de aprecieri. Obiectivul principal al acestui proces este de a obţine o impresie şi a forma o imagine de ansablu asupra unităţii de peisaj. Procesul de înţelegere nu constă în detaliera tuturor caracteristicilor peisajului.
2
3
Procesul de înţelegere implică: • • • •
analiză de birou vizită pe sit şi familiarizarea cu peisajul completarea matricei atingerea unei impresii generale a peisajului
Activitatea principală se face pe teren. Acesta este modul în care se pot identifica puncte de panoramare a întregului peisaj. Folosind cele 10 criterii se poate ţine evidenţă asupra elementelor caracteristice peisajului. Concentrarea ar trebui facută asupra elementelor vizibile în peisaj şi asupra impresiei care o lasă. Deasemeni pentru definirea caracteristicilor se pot folosi descrieri şi ilustraţi. Utilizarea unui plan cu o vedere aeriană este vitală pentru a identifica graniţele şi unităţile de peisaj. Opinia personală are o pondere ridicată asupra valorii peisajului. Este util, în cazul în care s-au identificat mai multe unităţi de peisaj diferite. Important de menţionat este ca peisajul este extrem de important pentru cei care locuiesc în interiorul său1. Exemplificare: peisaj rural, sat Mihai Bravu, peisaj de deltă Balta Comana şi peisaj industrial, CET Progresu. 1 Ecovast (2006), Landscape identification, A good practice guide, p. 11-16
21
peisaj armonios. Situaţie agricolă bună
3
Sat Mihai Bravu, jud. Giurgiu Scurtă descriere. Terenul prezintă denivelări uşoare. Parcelarul agricol tradiţional preia aceste linii subtile. Graniţele dintre parcelare sunt vegetale. Satul se integrează în peisaj accentuând caracteristica de peisaj rural.
forma satului tip aglomerat culturi agricole
păduri delimitări vegetale între culturi fertil, propice agriculturii
Lacul Mihai Bravu
Sat Mihai Bravu, jud. Giurgiu Evaluare. Lacul joacă un rol important oferind un microclimat ecologic zonei. Acest tip de peisaj se poate considera peisaj agricol caracteristic Zonei Metropolitane Bucureşti.
Ghid de bune practici / INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
Peisaj agricol Giurgiu
2
_
13
Ghid de bune practici / INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
21
_
14
Balta Comana
peisaj armonios. habitat pentru păsări
2
3
Balta Comana, Rezervaţia Naturală Comana Scurtă descriere. Peisajul este dominat de delta Comana. Este alimentată de râul Neajlov. Este arie protejată. Constituie habitat pentru specii de păsări. Peiscuitul este permis în zone special amenajate.
forma satului tip aglomerat foişor pentru bird-watching stufăriş pădure
delta acvifer câmpie
umed
Balta Comana, Rezervaţia Naturală Comana
Evaluare. Zonă caracterizată printr-o biodiversitate ridicată. Oferă posibiltatea vizitării atât a deltei cât şi a Pădurii Comana.
2
3
CET Progresu, Bucureşti Scurtă descriere. Peisajul este dominat de elementele verticale ale CETului. Prima impresie vizuală indică diferenţa de scară între industrie şi locuire. Nu există relaţie de integrare, numai relaţii de respingere. Rezultatul este un peisaj degradat.
CET Progresu
peisaj degradat specific periferiei Bucureştiului centrală termică furnalurile CET-ului elemente verticale
vegetaţie spontană infertil câmpie
CET Progresu, Bucureşti Elementele verticale ale CET-ului pot juca rol de reper. Trebuie evaluată posibilitatea conversiei funcţionale în cazul siturilor industriale din periferia Bucureştiului. Acest tip de peisaj se poate considera peisaj industrial caracteristic periferiei bucureştene.
Ghid de bune practici / INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI
21
_
15
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
1
_
16
Peisaj rural, comuna Gradinari, jud. Giurgiu — Zona Metropolitana Bucuresti
22
3
22
EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
1 3
17
_
1 Evaluarea peisajului.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
Înţelegerea elementelor constitutive uşurează identificarea conflictelor în teritoriu: discontinuitatea peisajului agricol, destructurarea şi dezechilbrul peisajelor în relatie cu zona construită. Direcţia de dezvoltare ulterioară a peisajului către o stare de echilibru prin definirea unităţilor de peisaj si delimitarea acestora trebuie înţeleasă ca o planificare cu implicaţii urbanistice, sociale, politice şi culturale.
_
18
Problematica pe care ghidul încearcă s-o rezolve o reprezintă abordarea peisajului obişnuit care nu este banal, ci din contră cuprinde o serie de evidenţe definitorii pentru anumite momente evolutive ale peisajului (caracteristice unei anume etape de existenţă a unui tip de peisaj). PRINCIPII > Principiile organizării procesului de planificare Cuprinde măsuri pentru: • participarea publică, prin dezbateri şi prezentării publice. • implementarea proiectului, prin identificarea actorilor implicaţi (localnici, asociaţii, etc). • finanţare, prin identificarea instrumentelor de finanţare europene adecvate si a potenţialilor investitori. • identificarea potenţialilor parteneri
22
3
> Principiile procesului de planificare Înţelegerea elementelor componente ale peisajului începe prin citirea peisajului1. Ghidul cuprinde setul de principii necesar pentru examinarea detaliată a peisajului odată identificat. Ideea de bază a principiilor reprezintă separea diferitelor caracteristici pentru a înţelege relaţia dintre elementele componente peisajului şi ce anume le structurează ca un întreg. Intervenţia de ameliorare a peisajului se concretizează prin: • • • •
amenajare de parcuri agricole plantaţii crearea de noi parcuri împăduriri
Obiectivul este de a păstra caracterul esenţial al centurii: să fie spaţiu longeviv şi deschis.
1 Înţelegerea elementelor constitutive alei peisajului care dau specificitate locului bazate pe experienţa vizuală a sitului, CEMAT (2003) EUROPEAN Rural Heritage Obsevation Guide, p.30
1
22
3
> Organizare spaţială Reprezintă privirea în ansamblu a peisajului. Diferite activităţi sunt răspândite în teritoriu în functie de climă, relief şi tipul de sol. Se referă la acele elemente ce dau formă peisajului şi îl divizează în mai multe secţiuni: cultivat, păşunat, împădurit, acvatic şi construit.
•
Zonă cultivabilă
Cum este compusă? (forma şi aranjamentul parcelelor, graniţelor naturale sau antropice). Cum se face delimitarea parcelelor? Cum se accesează parcelele? •
Zona de păduri
Unde şi cum este divizat în teritoriu? Care sunt speciile predominante? Cum sunt aranjate în teritoriu? Cine le administrează? Are acces public?
•
Zona de apă
Unde este prezentă zona de apă şi sub ce formă? (lac, râu, iazuri) Aceste element e au fost create articial sau s-au format natural? •
Zona construită urbană
Care este forma zonei construite? (planificată/neplanificată, rural/urban) Se integrează în peisaj? Care este relaţia cu celelate construcţii?
Peisaj rural, comuna Clinceni, jud. Giurgiu EVALUARE > Aspecte pozitive Permite studierea coerenţei peisajului, a relaţiilor dintre elementele componente, a caracteristicilor permanente şi temporare. Peisajul reprezintă o zonă rurală cu elemente naturale valoroase: păduri, şi terenuri agricole ca dovadă a activităţii rurale.
> Aspecte negative Lipsa valorificării peisajului din punct de vedere turistic Nu există infrastructură şi nici zone amenajate pentru perceperea peisajului.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
Criterii de evaluare posibile:
_
19
1
22
3
> Peisajele rurale Reprezintă ansamblul aşezărilor şi a relaţiei cu împrejurimile. Au o formă răspândită în peisaj. Se referă la relaţia dintre construcţii şi peisaj.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
Criterii de evaluare posibile:
_
20
•
Zonă agricolă
Care este textura agricolului? Care sunt graniţele între parcelele agricole? Care este relaţia cu relieful şi cu celelalte elemente naturale majore?
•
Sistem irigaţii
Unde sunt prezente aceste construcţii artificiale? Care este situaţia lor actuală? •
Satul
Care este forma zonei aşezării? Cum se integrează în peisaj? Care este relaţia Care sunt graniţele între cu celelalte elemente majore unităţile de peisaj? Care sunt naturale?E speciile predominante? Cum se realizează accesul public? •
Plantaţii
Peisaj rural, comuna Clinceni, jud. Giurgiu EVALUARE > Aspecte pozitive
> Aspecte negative
Permite identificarea relaţiilor dintre elementele componente ale peisajului. Peisajul reprezintă o zonă rurală cu elemente naturale valoroase.
Deşi este un peisaj specific zonei rurale din Zona Metropolitană Bucureşti, nu este valorificat nici pentru localnici, nici pentru vizitatori.
1
22
3
> Peisajele agricole Modul în care activităţile agricole modelează peisajul: terenuri deschise, fond forestier, plantaţii viticole şi horticole. Criterii de evaluare posibile: Câmp deschis
•
Culturi
Care sunt pricipalele culturi? Cum sunt marcate limitele parcelelor? Cum s-au modificat potecile de circulaţie?
Toate culturile identificate într-o zonă rurală, de la cereale, legume, culturi industriale, fructe şi flori şi plantaţii silvice. De cât timp sunt uti• Graniţe naturale lizate? De ce au fost abandonate? Care este cultura Cum arată? (proporţia şi for- predominantă? ma parcelelor agricole) Din ce este constituită graniţa • Practici agricole naturală? (lac, vegetaţie) Metodele folosite de localnici • Terase pentru a cultiva. Pot fi matrialele şi instrumentele folosUnde sunt localizate? Care ite, modul de organizare a este rolul lor? Care este activităţii sau chiar utilizarea relaţia cu peisajul? tracţiunii animale.
Peisaj agricol, comuna Mihai Bravu, jud. Giurgiu EVALUARE > Aspecte pozitive Prezenţa elementelor care contribuie la biodiversitatea peisajului: paduri şi culturile agricole indicând o populaţie activă rurală care le menţine. > Aspecte negative Tehnicile agricole în momentul actual sunt consider-
te învechite. Din acest motiv peisajul agricol devine fragmentat. Ca remediu, trebui identificate peisajele agrare abandonate şi regăsirea unei noi funcţiuni care să contribuie nevoilor fermierilor locali.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
•
_
21
1
22
3
> Peisaje culturale Reprezintă acele mărturii ale prezenţei activităţii umane sub forma unor repere precum canale de apă, sisteme de irigaţii, construcţii religioase şi edificii, instalaţii de protejare faţă de riscurile naturale, construcţii industriale cu elemente verticale lizibile.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
Criterii de evaluare posibile:
_
22
•
Repere, obiecte semnal
• Obiecte comemorative Care sunt punctele de referinţă şi reperele? Unde sunt Ce tipuri de obiecte comemlocalizate? Care este relaţia orative se regăsesc (case lor cu aşezarea? memoriale, troiţe, schituri)? Cum sunt amenajate? Sunt • Construcţii religioase incluse în trasee de vizitare? Ce tipuri de monumente religioase există? Unde sunt ele localizate? Unde este situat cimitirul? Care este starea construcţiei? Există traseu şi amenajări peisagere care să accentueze potenţialul turistic?
•
Obiceiuri şi tradiţionale
porturi
Ce comunităţi s-au format? Care sunt obiceiurile? Există sărbători speciale pentru expunerea turistică?
EVALUARE > Aspecte pozitive Identificarea obiectelor arhitecturale cu valori arhitectonice. Includerea lor într-un traseu turistic cultural. Dispunerea publică pentru conştientizarea valorilor culturale existente în aceste peisaje.
> Aspecte negative Lipsa întreţinerii cauzată de obicei de lipsa unor fonduri a localităţilor mai mici. Există riscul reabilitării şi restaurării unor edificii fără a ţine cont de caracteristicile specifice locale.
1
22
3
> Peisaje de infrastructură Toate elementele ce contribuie la stabilirea unei legături într-o anumită regiune sau între regiuni în peisajul aflat în studiu: străzi şi poteci, rute de navigaţie şi căi ferate. Criterii de evaluare posibile: Străzi şi poteci
Cum sunt organizate reţeaua de străzi şi poteci? Ce istoric au în spate? Care sunt caracteristicile specifice? Care este condiţia loc actuală? Au fost luate măsuri de protecţie? •
Rute de navigaţie
Sunt râurile navigabile? Au suferit modificări antropice? (baraje) În ce măsură şi cu ce scop sunt folosite? Când a fost canalul construit?
•
Căi ferate
Există părti de artă desenată pe contrucţiile învecinate căilor ferate? (inclusiv a tunelurilor, barajelor, staţiilor) Cât de vechi sunt? Există căi ferate scoase din uz? Cum au ieşit din uz? Cum sunt folosite în momentul actual?
Peisaj feroviar, Bucureşti Gara Progresu EVALUARE > Aspecte pozitive Identificarea elementeleor estetice de-a lungul infrastructurii şi ameliorarea lor prin amenajare şi reabilitare. Posibilitatea constituirii unor coridoare verzi pentru pietoni şi turisti.
> Aspecte negative Peisajul degradat are nevoie de intervenţii majore. De obicei aceste proiect necesită intervenţii costisitoare pentru cosmentizarea peisajului.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
•
_
23
1
22
3
> Peisaje de mal de lac Reprezintă acele peisaje ce cuprind un element natural acvatic, râu, lac. Ce face acest peisaj interesant este relaţia lacului cu malurile şi utilizărea terenurilor agricole. Criterii de evaluare posibile:
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
•
_
24
Activitate umană
majore? Care este relaţia între aceste elemente natuCare este principala activi- rale? tate desfăşurată? Care este relaţia cu peisajul de lac? • Textura agricolă şi silviCare este relaţia cu aşezărcolă rile? În ce măsura este valorificat peisajul din punct ve- Care este forma texturii agdere turistic? ricole? Cum se realizează contactul dintre parcelarul • Elemente naturale ma- agricol şi lacul? Există interjore venţii asupra malului de lac? Este necesară intervenţie Care sunt elementele natu- asupra consolidării malului rale majore? Unde sunt lo- de lac? calizate elementele naturale
Peisaj mal de lac, Lacul Mihai Bravu, jud. Giurgiu EVALUARE > Aspecte pozitive
> Aspecte negative
Are un aspect natural. Nu Lipsa unor repere face greu există elemente dăunătoare orientarea în spaţiu. esteticii agricole. Ridică întrebarea dezvoltării unei zone de protejare a biodiversităţii.
1
22
3
> Peisaj piscicol Cuprinde o zonă de apă caracterizată de activitatea predominantă: pescuitul. Aceasta poate fi integrată, ca o masură pentru dezvoltarea a unor activităţi de agrement (pescuitul sportiv) sau s-a dezvoltat spontan prin profitarea de zone propice pescuitului.
•
Iazuri pescuit
Care sunt dimeniunile iazurilor de pescuit? Cuprinde infrastructura necesară (poteci, bărci, platforme)? Ce tipuri de pesti se găsesc? •
Crescătorii
Există crescătorii de peşti? Unde sunt localizate? Care este dimensiunea lor?
•
Tehnici
Există tehnici tradiţionale de pescuit? În ce constă acestea? Pot fi împărtăşite?
Peisaj piscicol, localitatea Comana, jud. Giurgiu EVALUARE > Aspecte pozitive Permite identificarea practicilor de pescuit care protejează ecosistemul, şi permite regenerarea speciilor de peşti. Pescuitului tradiţional, din Balta Comana reprezintă un exemplu de succes.
> Aspecte negative Ar trebui făcut studiu asupra abandonării pescuitului în Zona Metropolitană. Trebuie înţeles motivul descurajării pescuitului.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
Criterii de evaluare posibile:
_
25
1
22
3
> Peisaj industrial A apărut la marginea periferiei oraşului la un moment dat. Însă periferia s-a extins, iar industria a fost înglobată în ţesutul urban. Situaţia din ziua de astăzi este caracterizată de conflicte cu funcţiunile învecinate.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
Criterii de evaluare posibile:
_
26
•
Elemente estetice
Ce elemente estetice cuprinde situl industrial? Cum este el perceput de cetăţeni? Care sunt graniţele? Cum se integrează în con- • Elemente istorice textul urban? Când a fost construită fab• Activitate rica? Care au fost circumstanţele? Care este situaţia actuală a fabricii? Care este activi- • Valoare arhitecturală tatea ei în ziua de azi? Care sunt efectele poluatoare Care sunt elementele cu asupra zonei? În ce măsură valoare arhitecturală? Care este posibilă o conversie sunt elementele de reper? funcţională a fabricii şi construcţiilor industriale?
Peisaj industrial CET, Bucureşti EVALUARE > Aspecte pozitive Posibilitatea utilizării construcţiile industriale verticale ca elemente de reper datorită lizibilităţii. Posibilitatea ameliorării sitului industrial prin amenajări şi conversii funcţionale. Potenţial de atracţie turistică urbană.
> Aspecte negative Evaluarea impactului asupra mediului şi problema utillizării unor construcţii cu posibile elemente reziduale poluante părtat.
1
22
3
> Peisaj de periferie Este caracteristic peisajelor în transformare1. Este caracterizat de o anumită stare de sărăcie . Are aspect degradat. Este caracterizat de conflicte vizuale şi de lipsa de orientare.
•
Limite
Cum se percept limitele? Care sunt elementele constructive majore ? Care este situaţia actuală? Ce activităţi sunt? •
•
Relaţia cu elementele naturale
Unde sunt localizate elemtenele naturale? Care este relaţia zonei contruite cu peisajul?
Ţesut construit
Care este tiparul modului de construire? Care sunt tipurile de construcţii caracteristice? Care este relaţia dintre contrucţii şi împrejurimi? Care este gradul de insalubritate? 2 Desvigne M (2009), Intermediate Natures, Springer Science & Business Media, p. 11
EVALUARE > Aspecte pozitive Potenţialul amenajării peisagere a zonei prin includerea în sistemul de spaţii verzi al oraşului.
> Aspecte negative Dezvoltarea spontană neplanficată datorită speculei imbiliare şi a lipsei instrumentelor de planificare necesare este încurajată din ce în ce mai des.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
Criterii de evaluare posibile:
_
27
1
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
Ameliorări.
_
28
Parc agricol - Intervenţie peisageră Acest tip de intervenţie este posibil în zonele rurale cu caracter agricol neindustrializat. Intervenţia se rezumă la: • reabilitarea fermelor prin conversia funcţională pentru noi activităţi
Amenajare trasee mal de lac Valorificarea peisajului de mal de lac s-a realizat prin: • amenajarea unor trasee pietonale
22
3
plantaţii pe limitele sitului, respectând punctele de perspectivă interesante. • infrastructura pentru trasee turistice • dezvoltarea unor activităţi de educaţie •
•
integrarea zonelor înalte pentru puncte de perspectivă a peisajului
Peisaj degradat renaturat Renaturarea unui peisaj degrat se poate face prin intervenţii minimale: •
Utilizând practici agricole şi horticole
Traseu pietonal-ciclism Tip de intervenţie pentru traseu pietonal şi de biciclete de legătura a obiectivelor turstice. Amenajarea constă în:
• •
Marcând elementele reper Trasee pietonale
• •
plantaţii de aliniament o pista cu caracter pietonal
22
3
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
1
_
29
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
1
_
30
Peisaj industrial ameliorat - Intervenţii peisagere • Ameliorarea unui peisaj degradat industrial se poate face prin evidenţierea elementelor estetizante ale
22
3
construcţiilor industriale integrându-le în zonă de spaţiu verde de agrement cu caracter public.
1
O altă abordare a ameliorării peisajelor cu potenţial reprezintă împădurirea. Aceasta se face sub regulile stricte ale Codului Silvic. Cea mai mare unitate silvică se numeşte ocol silvic. Pot fi mai multe ocoluri silvice pe suprafaţa unui judeţ. Ocolul este compus din mai multe direcţii silvice. Direcţiile silvice cuprind mai multe parcele silvice. Parcelele sunt împăţite în subparcele. O subparcelă cuprinde arbori din aceeaşi specie, aceeaşi talie şi aceeaşi vârstă. Are o suprafaţă de maxim 0.33 ha. Acestea reprezintă cea mai mică unitate silvică. Împădurirea se face pornind de la cea mai mică unitate la cea mai mare.
3
Chiar dacă este vorba de împăduriri, asta nu înseamnă că nu există măsuri peisagere specifice Zonei Metropolitane Bucureşti. O măsură specifică o poate reprezenta plantarea de arbori ocrotiţi în Bucureşti. Aceşti arbori sunt consideraţi a fi Monumente ale Naturii1: • • • •
Platanus acerfolia Morus alba Sophora japonica Paulovnia tomentosa
• • • •
Magnolia langiona Quercus robur Ulmus procera Taxus bacata
Deşi soluţionarea este făcută de experţi, implicarea localnicilor în procesul de planificare al peisajului nu trebuie ignorată. Localnicii pot asista cu idei sau poate chiar cu soluţii practice pentru peisajele degrade. Trebuie înţeles totuşi, că planificarea Centurii Verzi şi a peisajelor este un proces participativ. Soluţiile nu vor fi aproape niciodată unanime. Însă, important este să se ajungă în cele din urmă la o solutie comună. Când o soluţie reflectă ideile şi opiniile localnicilor asigură implicarea acestora şi în faza de implementare şi materializare a proiectului. Odată ce se localnicii se implică prin efort, vor lupta pentru menţinerea Centurii Verzi în viitorul apropiat. 3 Gîrlea D, Maimaduc C (1980), Revista arhitecturii, anul XVIII, nr 1-2, p 149, 150.
Ghid de bune practici / EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI
ÎMPADURIRI
22
_
31
Ghid de bune practici / RECOMANDĂRI
1
_
32
Peisaj râului Neajlov — Zona Metropolitana Bucuresti Peisaj rural, sat Mihai Bravu, jud. Giurgiu — Zona Metropolitana Bucuresti
2
3
2
Ghid de bune practici / RECOMANDĂRI
1 3
RECOMANDĂRI
33
_
1
2
3
Recomandări. Succesul procesului de planificare spaţială a Centurii Verzi şi a oricărui proiect de altfel, este respectarea ierarhizată a unui set de măsuri şi principii. MASURI Principalele măsuri: 1. Dezbateri publice şi prezentări prin care se aduce la curent intenţia proiectului. Rezolvarea neînţelegerilor legate de proiect trebuie facută încă de la început. În acest fel se asigură o colaborare benefică.
Ghid de bune practici / RECOMANDĂRI
2. Implicarea populaţiei încă din primele faze ale planificării spaţiale se face prin considerarea opiniilor şi ideilor propuse de locuitori.
_
34
3. Identificarea potenţialului peisajelor învecinate Bucureştiului. Asemenea exemplului arătat anterior, matricea identificării peisajelor reprezintă o metodă de cercetarea foarte eficientă utilizabilă şi de non-experti. Locuitorii oraşului pot oferi informaţii care nu pot fi identificate doar printr-o vizită pe teren. 4. Identificarea peisajelor degradate. Aceasta etapă este importantă pentru identificarea zonelor de intervenţie. Poate ajuta în cazul identificării unor areale cu potentţialul de ameliorare.
5. Evaluarea peisajelor ajută la înţelegerea peisajelor şi a elementelor ce-i oferă caracterul distictiv. Odată înţeles peisajul, se poate veni cu idei pentru valorificarea elementelor distinctive. 6. Dezbateri asupra intervenţiilor de ameliorare reprezintă partea de planificarea spaţială. Chiar şi în această etapă, trebuie să există o forma de implicare şi colaborare cu locuitorii. 7. Implementarea proiectului se face prin identificarea eventualilor parteneri şi beneficiari şi stabilirea modului de finanţare. Această etapă este de lungă durată. Eficient ar fi împărţirea proiectului în subunităţi în funcţie de prioritatea şi importanţa zonei pentru oraş. 8. Monitorizarea şi ameliorare. Această măsuri succed etapa de implementare a proiectului. Obiectivul acestei etape este de a consolida dezvoltări sustenabile a Centurii Verzi. 9. Extinderea proiectului în Zona Metropolitană Bucureşti. Acesta reprezintă etapa de dezvoltare a unei noi centurii în continuare celei existente. Implică toată măsurile de mai sus.
1
2
3
În loc de concluzii.
Deşi e benefică pentru locuitorii săi, necesită un efort susţinut din partea administraţiei oraşului deoarece implică un număr mare de proprietari şi costuri ridicate. > Acţiuni Cele mai uşoare acţiuni de întreprins sunt amenajarea minimală a traseelor de valorificare a peisajului în Zona Metropolitană Bucureşti. Parcurile agricole, împăduririle şi înfiinţarea de noi parcuri sunt acţiuni ce devin din ce în ce mai dificil de realizat. > Viziune Viziunea Centurii Verzi este la fel de importantă ca procesul de planificare spaţială. Conştientizarea valorii peisajului reprezintă unul din scopurile proiectului de Centură Verde.
Spre exemplu, peisajul agricol cuprinde foarte multe valori deoarece reprezintă dovada evoluţiei unei comunităţi şi a tehnicilor utilizate în prelucrarea pământului de-a lungul a sute de ani. Valorificarea peisajului agricol, în cadrul viziunii, se face prin adaptarea la condiţiile actuale. Îşi menţine în continuare activitatea agricolă, însă cuprinde elemente de educaţie şi recreaţie organizate într-o manieră compatibilă cu cerinţele Bucureştiului. Prin realizarea acestui ghid se încearcă planificarea centurii printr-o abordare buttom-up. Fiind un proiect de îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor Bucureştiului, Centura Verde este şi un proiect social. Cum scopul îl reprezintă omul, punctul de plecare îl reprezintă porneşte de la situaţia actuală, de la probleme şi nevoi reale, de la oameni. Această lucrare urmăreşte crearea unui precedent în Bucureşti unde spatiul verde se ridică deasupra spaţiului construit, unde deciziile administraţiei sunt inspirate şi deservesc majorităţii locuitorilor Bucureştiului. Prin paşi mărunţi se fac proiecte mari.
Ghid de bune practici / RECOMANDĂRI
Într-un proiect aşa vast devine necesară identificarea unor intervenţii prioritare imediate. Peisajele degradate şi rezervele de teren reprezintă o resursă foarte importantă pentru definirea Centurii Verzi a Bucureştiului.
_
35
Bibliografie.
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ÎN GHIDUL CENTURII VERZI 1.
Ecovast (2006), Landscape identification, A good practice guide.
CAPITOLUL 2 - EVALUAREA ŞI AMELIORAREA PEISAJULUI 2. 3. 4.
CEMAT (2003) EUROPEAN Rural Heritage Obsevation Guide Gîrlea D, Maimaduc C (1980), Revista arhitecturii, anul XVIII, nr 1-2 Desvigne M (2009), Intermediate Natures, Springer Science & Business Media
CAPITOLUL 3 - RECOMANDĂRI 5.
Mitchell Nora, Rossler M, Tricaud Pierre-Marie (2011), Peisajele culturale ale Patrimoniului Mondial, Ghid practic de conservare şi gestionare