Schimonahul Irinarh Sisman - Istoria Sfantului Munte Athos - volumul II

-

TOM 2 Sau

lucrat

rn

5,5,11

f

izih,

ziuj

si

noptea 19°l

de

,

ne fncetat, începând cu scrierea rn animi Aprilie 6, isvorul tâmââmei orele 8 Europenete,

dimineaa, i sau

n

din

si

cine se va

crare

dela

zi

,

sji'rit

la

i9og. Aprilie 9, ora

sau turcete 6, ziua Dumineca Torniapuca pe viitor de vi asemenea lu-

istoric al

Dunvnexeu

Schimonah

sffntului

plata

i

irinarh

Munte de la

jlîhos

omenii

iman M 19o6-

;

va ave<3-

recunotineProdromit,,

Aprilie

9-

Antic i Modern.

Sforra .

skleserrerea

Topo. grafici

ondaiunile

'MM

j0

stirL,

nunii Stâ :

i

*M

Mona

Sfintelor

i

Schituri

i

gradiiefe

intele

si

J

Icono.grafic.

Chilii.

evenimentele,

fcdne

fctore de mi.,, sfan Muntele ace-R

din tot Minunile

Maici Dommi. u sa putut ^si din.,

lur^cte

toat lumea. ".

'naiunile

i

populaia.

IProdussele

i

naturale

indu.

Striate.

'Jr^anisaia Athos;

«Le tete

i

Administraia.

folos

locuri

v'espre _

Munte

Sfântului

este a -merg* 3 a la închinciunii. Cala. Marfa.

lucrat

cu

sfin>^

mult pacient f>%

inchinoviul Român ^Prodrom^B de VbhimonaW Irbarh

«iman

Mehedrnanul

<£jfc

.

în zii ele. Arhimandritului Artiti

SCU Slniceanu. Animi 19oi Aprilie ,

LIII

6.

Dine.

H

pentru din /ecora' Lum mdrYneali a vi desius./^cum-f, i buni cretini pentru Muntele Athonului; si a de^ 3coperi,_daca nu cu deplintate, cel puin mcar istoricete o adevrata înelegere a burilor 8ffmeHBi.topo««ft'c al lu: istoric, Dumnezeu AjutMdu -mi m aceast lucrare important i de

/sau

nscut

.

pr patriojr

v

*

mare ma: virtos pentru noi Romani;', cari smtem mai antice ca ori care naiune; cari aici în orient aff aiu cu oanrf i cdora la sfintele loeaurii Dumnezeestii Aici e jrreu de aplicat, din dou pu„e ur i devedere. fn{ ci tfrecttte nu am trut fund prea prost, i trebuia ca prin alii se-miespli. ce, ca ore. c"nd Apostolul Filip Jaminulrf al imprit'esi Candachiei. Al doilea ca. Mcnastirile grecetii din Muntele Âtkemlvl sint prea bogate antichiti , istorii i documente, dar nici cu un chip nu interes,

in

Waii

istorii

ta:

.

&*

8

m

es ceva

S$ s

aceasta

ma:

Monastirile grecetii, cari

mult prin sticî

inchinoviatri

istoriile

mâi bfne

romanii ,

di-Wn

'^fj* "1^

;

1

Chenarul

acesta este

a]

vestitului

scriitor cheorj-îi» 4,4ir**-i*-

Panteleimon, care numai ea au dat la lumini al istoric , care seva spune acolo la locul ei.

Sfântul

^?Qr

Munte

Sfintului

.

m

Sfanul Munte pe la raele ce erau ann;f ÎOO- £40. dup Hristos, pân pe .vremea împratului i întocmai cu Apostolii sfanul Constantin i Maicâ,

S'a

celle mai principale erau sau tîr^ulee cu locuico-

Elena,

g orae

•

rf

|

mirenii;

iar

celle. l.lalte sate,

ruinelelor>

de vracuri: uitate nici se mai cunosc,

c

nu

lor

au

crescut

pmântul .Sfanul pulat cu locali,

conri

I

o-

rau

.

*

-3-

)r

fn^

;

>

y

cu familiile de

idoli,

Q

din acele

vremi

IurS

numii

<

chir<s,a

chilii,

sub

Cleone sau Acroftas,

Mu-/'

pilele

îi a- ^

aici

cea mare din tot MunteleMonastrrri Sfântului Pavel, oraul

nciunea

locul

nias 1 ftflTO- Clo. * un turn rn rmurile

|">

;

Acte), a fost fnpo^

,

în locul

ntelur,

vea vcn inchi^j irij-iu^j».

c

locuitorii

Greco. Latini,

ST^

Munte

închintorii

in locul

pdurii pini adevere&i ca

în locul tîr^ului Careea au |ost sau cinci cetii. ( Pentapoleos ),

V

)/ y

lucrat

).

unde se mai

mrii,

i

gsete

s,i

pân

(D^^pfc

astzi

cu inscripia

rmpiatrâ

Demi-

;

Athenodor..

i+O, înlocui chtr-isaia chilii oraul Id schitul Romanesc- Prodrom. 5 J. In locul Monastiri Livra, oraul

%

(

TisSOS

(

NimfropoleoS,)

}.

ceas de

•

Ii ), în locul

Monsstiri;

Filo/teiului

MOMSTiRi v >

1

fî71

oraul

f

olofoc

V

miMTE.

!

kH

onawfrf

ruinate fn diferite viacurr pe cât am ptfv&gidin actele atrfenîice, estrs,d'mtrir irâ" carte tiprita deacîe fn annul j ^3, de ''sfanta_ Monastrre a flu-aflor a marelui Mucenic sfântul' PanteJeimon din s nftri Mume ,4tos;/

|se

;

^precum

$

^

d/n istoriile

antici

C

«greceti -4 împrailor Biianti-*" ^nr a Romanilor de orrenf Sfiw•

.

tuJ

|.

Consaarrh

306- Leon

tm Ppo

Monowshtfl R 0 maal ur Ar^hir -103C4034. ^ Ion Constantin Duca lîâ 4o5l

hronic

4469.

^^jL^^f^K V

niarnul lui Dio<Then 4071 re,

si

S?*

« 3

SVarf

i

^

ruinau de necred/ncosiî

-fmpawif ^T

r credmciosr

succesori

? omâno

din:

-

6*"

Sra-J ?î f «P rei« fa? £

dupa vremi.

f7*i

lx

}" S" î^î'f «nu -

5-

V i

Infc

Auricei, Au început din pustietile Asiei xn devrvarf. Turci, Ttari. Haramina se vie i«ttl»eatfinaEuropa, tia îe/uia distrând tot ce

ndl de >r

,i

„

•

i_„

vm

folosete pe cer golrtices.tr „^„.«^„„e,? fn vremile când mfrumUSe-

Sine turburarea

pacea MS.i.

,

»

K K

ei* u ~ ~j, dincose a Romanilor ae orient, slbirea împMonastfrf, cu 00,ooo, calmarii; Iarâ dmft cuAwx», riei si pân la cderea ei erau ioo Monastirf ytetucu câWrii, intr< acest numr erau multe schituri «ultime totul multif Dar Mcnastirile celle «ari cu

ftorS

de

•

clugrii

•,

desevirirea cdere a cetaa Ccn-

dup

iar

sâu micorat resseritului stantinopolului cu tot partea numârul^ vreuischiturile Monastirile forte tare, schituri mei , sau Vilor cluarilor. Iar care am zis noi chLn, sub- stapmirea Monastiriore, sau «fort în nume de

i

i

i

i nsipif,si «cum Monastirilor celor «ari, dar «uite sau care parte care sau risipit. cunoste din zidirile acelea bre urmat ca dup celle multe necazuri din

se

'

cderei deseV&it a ste'pînirei greceti, ca brssericile ortodoxe seii

icrtcina '

cretinismul primitiv m_tota cuadaos* i j&ca. ^ta-j sa care astzi stau in frunte lor o prin vechimea i însemntatea hotrite de sinodele Ecumenice Santul Monte AthoS, i patru mari Toî-

pstreze

ra'tenia

^

biri

;

fr

,

serici Patriarhale, anume bisericile 'de Constantinopul, Alixandria, Antidhia.-i ierusalim, iar cu rntâit&tea între ele. mtriaga lume cretin ortodoxe,^ jj^, I

ai

i

^st

t) Tot dela

împrteasa Pulberii, anii

biserica

^^0.^5^

de Constantinoul

Huanuscrirt

in Monastirca

•,

nu.

MMvt-

mita

biserica cea mare Biserica muma si Ecumenici sau dea tota lumea. ât iimp Orientul era sub împraii cre^ tinii; cote aceste "biserici' se cpnflu•,

Patriarhia

ceatî

de legile

"

si

aeie'mmte'.e biseri-

ceti hotrîte ji I

i

consjrtîte

de sihodele ,'. Ecumenice silo-, cale, din cele 8' secole, aexemi-j

nte. din taiu, cari

nu numai câ dee^

,

eraiî

respectate întru tote

'

t\»

r

vlavioif împeratori Bizantini «îi mai sus, ce Jomneau asu. pra lumei cretine din orient, -

dar ei înii ii fâceau vn titlude onore, de & mgtiji de stricta respectare aplicare a tvturor le£ilor si canonelor bisericeti. l s

i

£

^u cderea Constantinopolului sub turcii, ere. ^"' stinii din orient deveni, popor strein cu neamu i cu reli. /.^•jjPr ".'\

-.

<id sclavi,

>/*".

:

rel^iune,

toce bisericile cretine cte mai sus fiind s«™ ? de Vafa " * se conduce si t- orgfAnisatiuni pe baia vechii canonice date sericei de s/int/ i mari ei er arhif în cele s seco /rima re, dar Respectarea i practicarea acestor hotLr n'u se pueau apkc* bunul mers al afacerilor bisericeti de ca"

tStTt administra

*

ot

^T -wl J :

nt

-l «eprnrtorilor ?

4

ca'nS

m

P ermheaiî ce

™P"j«r4rile, bunul Domniau aswra lor.

Cuceritorii, este

:,^.>put formal

plac

i capri?

adeverat,au recunoscut chiar de la 'nce bre.care privilegii cretinilor

8&

^pustiii'.

minaitm: te

a

lor

cultului

.

i

Ei

a

au /gduit deplina

le

practicilor rel&iose

libert* libertate

deplin

fi-

dup

legile si aetemi. se administra si conduce biserieete Fntele religiuni lor, dar tote aceste: privilegii, erau litera mo.

rt cci j

respectarea

depindea

lor

i

Sultanilor vurrilor, dar chiar Tîi al admmrstraiunei ottomane,

.nu

i

numai de bunul plac

de cel din

urm

al

subalte.

mc

chiar de bunul musulman; fn aceste timpuri de re. chef al celui din trite pentru cretintate, pentru Ei nu era nimic srg'ur. Nu era vorba numai de libertatea religiose a cretinilor, dartot ce aparinea bisericef i reli^iunei cretine era la disgraia Janstismul stpnrtorilor. Nu era dreptatea care Domnia, ci bunul plac al seibaticilor cuceritorii, de care dc. iataganul pinea nu numai averea i onorea cretinilor, dar chiar i

ba

urm

i

i

viaa

lor,

i iat

|

libertate.

c

)a

dac

»f

plcea

turcului

.si

o

una din,

prini

cretine, o lua cu sila de la

ducea fn haremul seu;

«1,1

dac'

'âvea jfust turcu lua ba'eti i'ftu-1 dm cretin pgân. Da ; i, ycndul kCâ turcu <i cumpra sabie noua fin carnea cretinului « i încerca

!|

"tiul.

Dac

turcu

'

i cumpra

'un pistol nou fn pieptul cretinului 'i -

in jine cretinii era \' tuturor brutalitilor aceS. *

.^ncerca btaia ^}\ inta

.te*!

•,

P*^ânii,

Vi'

("v<nixnu

i

-,

i

se pot

a altor ispite cari seri

cu amruntul-

/"^Tremura

Europa devarva. ,^riile r.emai pomenite a acesta

"^•pâ^nri Pân cnd Dumnezeu^ nou împrie au ridicat cretin de la nord, care bine ;

u

W

respecteazi le^ea lui Dumnezeii RUSSIA). care în. tervenind pentru totâ cretintatea din Orent; luind > armele la anul lgig. Iau bâtut pana la Andrianopul, lal855> "ântvit de nu intervenea Europa. Iar la 18*î- Iau f* Wfctrf pnâ la sfan tefano la porile Constantinopolului, er. (

,

c

^ '

i

i au intervenit Europa sau mai tine zis ; nu au voit Dumnezeii pentrv pcatele cretinilor, i«s i„ tataia cea din urm Iau ,

'smerit

forte,

se porta'

^6 -

i

mai cu

au dat drepturile cretinilor omenie Ceasta

islffi??;*?^ Jglls^ r entrt;

.

^ ^^B^^^^^-fcg^^^ CvrSU Su u s

%SmSm"

£

^W23^WiizS!S*

subjugai, i acum

fa

cu cretinii. stare de lucruri a Domnit în Orientu cretinii -can in zilele nisire în roc '

]?

i

tim P u ^ UI' Domniei semilunei a dominaiunei sile orientul cretin.

*" ^ tfmi ^ c decenii ale secolului no. P^ Astru, uara" daca" turcii fnvinif cedau nîl

^pentru moment, scenele sîng'erbse contra cretinilor se rpecau forte deT^frabâ, drepturile cretinilor asig"uSjrate prin tractate d' a lise garanta

viaa

onorea i libertatea reli^iosse erau clcate in picore , i starea de împilare i ne asigurane demai înainte, se continua.

\omnia i

|

snta

în

musulman

secolul

convins

abia nostru s'a

c

trelDue

se

1 i schimbe modul de _ guverna i administra poporale, mai ales pe celle cretine. Ea pune în vederea tuturor comunitilor si în deosebi Patriarhiei Ecumenice din Constantinop'ul care recre , autoritatea suprem bisericeasc si naional, si care

^Y^^%K

t6te

inUtttsAt

SS^vee »»i«Mde i

bissericesti ale

Iviru-ltît

9

din imperiul ottoman, ca ea

tuturor î

me

regulamente

J

i

bissericete

dup

care

politicete,

i

s

se

se

«i Jacâ anu-3

conduc i

acest regulament

se i

administrexe se Jie recunoscu-

aprobate de înalta port suxaranâ Acomodându-se ia noua] Stare de lucruri , se asigure comunitilor autoritatea i «uterea pe care sultanul Mahomet al %}& i urmtorii lui a datu.opa.

|

.

tr i^rhilor^

i

Episcocilor entru

cretinii acestea

ce

ruti

din orient

'trnii 'tu

Domne

i

fn de obte suf/er ere. ^/j^t Pentru ce!!l Drept eti

?

sânt judecile

drepte

tale,

c

nici

i pxa celle cretineti, dogmele ' lsate de Domnul nostru Isus Hristos, s,i "de plcuii se'i sfinii prinii, ci le câlcaut

cretinii

tiu

împraii. Domnii

'O-

mind ^V^nis&scâ

i

boerii,

i

le

{

batjocoreu, sco

de fel de eressuri, in loc se «i chiverde ale arii lor; Ei se artau de biseriprea mult biserica luî Hristos.i

j"el

w^r"câ, ij'oneau

elc^? pe slujitori Ei, i mai vîrtos clugrismul care acele fmprât.ii sau desjinat, ca împria Romani. i0r care ers tn toti lumea-, acum sau fcut in su. \ de bucii Precum împria Bizantin-, ia.

fJ|

'

'•7^î4'

''*

.

i

"^^^to^r.i mult ai afonii biserica lui Hristos i clugf- ] rismul; i iat c sau desfiinat .de Dumnexeir, i in locul Preo.\ ilor i clugrilor cuvioii i sfinii, care era pline temniile de ^

c

de'nif, pentru rcii

i

i

vârvarii

^

mustra rtcirea lori Au trimis Dumneteu petu-g^, ho^i cu cealmale verii fn cap pgânii pres'te ei;j^-

i

*

mai mie turc cu un pistol la brfti i «i sruta mina iar de se ducea Pasa sati^ f punea metanie .la viiir, se prosternea i «i seruta mana. Asemenea Re^ii si Do. \0 mitorii Supuii Sultanului, se tiraiî pe-bring ! 'i seruta aternu, iau

în cât

Smerit

cel

•

-,

-

s.i

tul

gdn, c

Sultanului

bla,ojoslovenia

ng&mfA\i

(1). Litera

- Manusm^

ci le

,

,

de la Preoii

au dat oumnexeii

fconom&hn, adec nu

i clugrii nu air voit se ea dup j*aptelfe lor, c erau min se

închina la icone, nici pre^

40

cei ce era ««rlte

pesc du

«««ii

ei

acestea

«-î^-î

fost

SavaîLl ,au savastopul,

credfncosfi

da

te

1,

lsa

«aVmir

^

i

'

,

,

ei i

^uhanul

daca"

—

înainte

'prostemwtf

V

#

la P âmn< buci; Deci pmânt ca

la

Dup cum

sultanului. I

cum

«i

esala plimbare, un ianterer me. cu sabia scrisa, cine

m

taia

1

v

cripta

<*«!«

agmvmam ,

'

, smerenia aceasta

CUbtâi *

urmat asa.

rea

J£

d

tirtcf tUTCl

ci «

se se fnchrne

AsA ci cu d

.

de la

nv

cu fata in jos, toii cretinii se se

nu vai*

au început

•

;

'

fata

a.

si

,

unii din cretinii, se critice si se de biserica lui Hristos sipe s i uJftori7

\ faime

ajtmg-e la culmea va veni edensa J.

k«

ruti. neVesrtc lui

Dumne^e? peste/

ne ascultri rsvritii trtetjoeo.

A m cre ?tin » *n ?? YH?''subjugi,

4

fl

M

w«

l*nt>S^>

trebnice a-

credina

lui

•

«din credina -J* «"stricat

- i

'

lor primitivi lsat de la nostru lissus Hristos, si

™

Ci

^

f

'

Sa « <*

o

iB

S

5

Bom creti"

hain nou

*P" td r «." /ratele Domnului, este belert #< cele -^te rmn ne Cr tine ««« drept slvitore^

L7

sav fcut in

eS

?\ C,ne

sut^d/b ^/•"

y

xh

cred

Tî"i™ i

?sa H ; ist fa

lui Hristos

i

:

-

"

orienf,

fn

dara-

--a nu.

a * st <*

™

Ve>" tt' rf

0

CuVent

1

:

'

»«™**.««-

m

scoli dar i înparticular ip-eotese. pe beei si fete reli^îa, cari se fac numai buni evlaviosii i Cu frica lui Dumneteu .Ca de biserica austri* instruciunea i educaiunea greit i streina cel mai £rav, înlocat cara'cterile, scotfnd re%ia din coli lucru i din cuindu.o cu^emnastica de teatru, i cântri din viora privesc bise. ca tifanii, ce evlavie se aib elevii acetia,

câ nu numai Preoilor înva

-,

,

vjli

hm "ceteni J? k\

M ^w» rica P

K yi

c

ca pe

stafii-,

ra

si

_

i

nite netrebnice,

pe Preoii

i

slujitorii

ei

ce se

ca pemtei mai boea.;

mârq-infndu.i rolul numai TcA botezuri cej relig-ios; i la mmorminta. la cununii, care se mai cununi Hristos, dar lipsurile ce astii suffere bisserica lui

e&ti l cutote nici o data tiu va peri, i Ti lucii tfrm j;înrînsui.

>

dat. va veni mai «are, mai stra-

o

Jmr

.

.

e

revenim La biserici Rusasca, care este forte înaintata fnvie'tura bisericeasca, in cât in viacul de

.

ÎXTj

W£'\"

ÎNV

c

lîxum Au covfrit >e

/

i

cu evlavia

y%

rica

tdtâ

sserica

i

un

este

temelia

lumea

milostenia, cu bise.

'împria merg

repede' spre progres; fiind

'•"h

rii

cu

si

institut

âri

.

forte

c

fondamental

în Russia

bi-

alta.

nu numai lor, mai tb-

brbaii laici 'dar i fâmeile tiu slujba bisericeasca, i cant â in5} te letur£hie, la sfântul Morf| strane la sfânta in tote bissencne numânt la Ierusalim noi în Somai fa'mei cântree. Pe când la |

i

>

zi?

/, mania uni in -—"'dus la bisserica,

viata lor decând so fi boteia*. misau intimpla: seve'ii-, c un |£ 6. anni, sau dus i el din ftitan-tJ de etate în cretin îf drept credincos * unde si se închine la sfintele^ dar nu tia cum •

î

plare la bisserica,

\

i

.

W0-

fîf.in Monasth\-

,

.

.

Icone sta i se uita ca un selbatic, nite fâmei purtat pe la sfintele icdne de sau închinat, pe cât

'^atî

înmivtâturi streine i greite era pricopsit, •-^i^f ^tWulte ai avea de zis pentru Preoii

c

i

clerul bi-

sericesc din România, sunt forte înapoiai cu biserica, dn adunrile mireneti la alegeri ipar-; care este interzis Preotului se se amestece ' în kgâlcevile i judeci mireneti in privina biseriau întrecut mult vecinii notri Bulgari, un stat

tiu';

•,

...

mic înfiinat la 48^8-i Sîrbia. vremea de acum,

se afl la noi aicea 2l,Monastiri 13, schituri r câte.va sute sihstreti chilii i*' cu Monahii, cari vieuesc aici in sfântul Munte

P,*:"mari

i

.••l-fT.'Celibif

;,;||V:

cal * 8100,

Atos

•au omologhie

.

;

i

iar

dt'n

c

recunoscui

schituri, cart trec peste 10,000, in totalul generai-

^chitul Romanesc,,

.

st,si i T '

^L)':S*

"•

i

(înscris),

depand.

care

Monastirii

dintre

acetia

Bine îneles,

Ivirii);

(

care cei mai muli grecii i Români-, Bulgarii. stVbtf 3iSeo. numai aceea Monahii, cari de suprema Monastire de ( fraii noi începtorii, nu sau scris prin!

i dup

Rui-, rgienii

'

i

Prodromul <y Schiturile Ruseti Proorocul Xlie , si schitul iq^orodnitASul-f de o potriva ca i «onastfrile impar-'1

aflt

->

j

0l) ' te ''^ ? rfirae8c mosa/rri r fac milostenie f r'. V*? 1 '*> chilii cu paraclise, i care Iar r se urc la 80O-' 1 de chilii. '

pân

proiectarea •..

§K

aless de

-'

.

î

'

'

apirâtorea al acestu: sf&rt Munte, este Somnului din pronia i voirea cea a rmânea partea a Prea siniei sa.

pr« înalt ra ve 1* locatorii numai i „umr Monahi / s/anw i îmbuntit, i a vedea nu

;.

,

i

Mzk*

1

'"'y^ 3

M

alte de cat locaurile lui Dvmneieu, cele pline de locuind turburrf multe ne aflându.se dup cum sunt lume, pricirî, judecii, stricri ec ci'preste

multe

e clugreti,

m H

).

1

.

Litierj M. a

;

«utului

seriit fr curios-

-

tot locul

fnt?

.

. !

43.

_r vedere numai a cluarilor. ar Monasfirile cele mari snt desprite cu viata_ de obte, iar unile sânt diortime, t, viat slobodib.^ •"intru acela.i Monastiri, au intru densele rînduial aa; 'i ea fie-te carele poria sa, pete, brânz, unt. de. lemn ec, i i gtete eumvre,, r

'

kSi

mnfnc

adun 'se

mai

iara.si când vrea în. trapeze se cu toii când este praznicul Monastirei, .

adun i

an

preste

s

de cate. va ori; r/ndu-'

adune cu toii, i cei ce jesc prin ascultrile sfintei "bisserici, la chelrii, i cari snt i mai mari i mai mici ascultri, au lea.i ja ; dup cum este ascultarea de^rea, sau uor asa priimesc. pentru priicu toii atî ore care leaf de a '§i /ace hainele mirea ospeilor este bine pentru cei streinii, i pentru lucrto. .iaia in bisseric

ca

este

se

i

",

rii

^

iau de la trapeze bucate. 4(n ' i cutând noi la aceia iau acas s,i , i * Jjfatesc mnânc; dar unii din tren sif la zilele b» v cele de postu :ndelvn<fhia.x postul, ca se mnince i'' i'mai tirzîti,. nefiind niminta ca se '1 opreasc; dar biseric la vremile celle rânduite merg" cu toii

argaii mirenii, in

tot

d*aun&

c

i

;

;

!

cum Cum se

idiortimiii, sau

)

scriu

ruii

i statnii >,Monâstiri sânt Nouâ.

jfcem pentru Monastirile celle de obte, cari grecii le iîc chinovii., Au dup tipic mergerea Cu viaa din tbte se fie de obte, se îndrept eax de' stareul care este ales i pus de stpmire î^fumen, sau Arhimandrit; i se alejp de ctre toii frii Asobornici

,

poveuirea 1

sau

i

dup

locul

catr denif

la ascultare la sluj'osle

cu cuvinte aspre la nesupunere,

(

%) Littera.

D-

A

i Diaconului

<-ori

acesta

epitropii

,

i aa

îndreptarea a tuturor lucrurilor este ca"

se se fndreptere de

i

i.se

sfintei

.

Si cu toii se Surun" bissericiî se

chiajn

pune canon numai de cat, afar

o

La tra. ihal, i dui afar d« cei cari sânt Bolnavi L_ peze" iar. i când tra^fe clopotul se vie la mass cu tt. r pentru îmbrcminte i încâleminte se dau fiete cruia când 'i lipsete. Preoi când slujesc sfânta Liturghie pune metanii .

v.

stareului

sai Egumenului pnâ la ^/iaija chinovialâ

pân Â

, |

pmânt. este

i

vie esfe

cel

i

înalt

cu

mare rbdate

c

sfârit,

la

ast-fd cel ce este de chino. mer,je pe calea ascultatei, acela

mai

iscusit,

i

lâpâdarea de

si-

ttt, pentru aceasta între unu nu pote se bag"e vrajb ca in celle diortime . Dar

'

intîmpl lui nu intr' un sau intr' i se -lun, dar chiar într'o ii multe ispite se rabde cu mule'mitâ , i atunci va veni bine Cuventarea lui Dumnezeu cel ce este dec '

•,

^,-' novie , mai" cu

1 sta.-'>i$

sJ'Jn

S,

e

lesnire

de cât alii

cari

iffi tr4St de Sl nS se mântuesc, dup: cuventul neului cel de chinovie mtr< un an de «le f * Ia Atata sporire, în cat un pusnic de sîne

nu pite**^ P&jvngâ

în 10. ani de zile la acea viat, pentru necanitâ i pentru tâerea voii sale, aceasta este cea a puterea ascultârei, aceasta este calea chinovialâ i calea mântuirii, hainile, trapeza la chinovie tote una sânt, neeâr firea din mfncare, aceia au pace în tot d'auna ascultarea

deverata

ce postesc, pentru

c

mai mult ca cei inere pentru mfncare cu necutmte

adeverata

pentru ^relile ascultri

U Monastirii;

Wuntea no

se eere

^

pentru ca nu are nici un folos de va posti de voia lui, ] a vreme de nevoe unde se cere efie putere la ascultare; Asa este câ'a chinovie mare este si posf dar la vremea lui- d'a ascultarea cum se zice mai scump este de cât postti

| :n

t0Ce

-jLâfnirmegc

sam

îa

sf*

M jl '

obstejite aceste

i de'câlr^rS den sicari

Munte mai mult

„ Prodrom »

Rusesii Proorocul*»

.

Serai ti, satî sfântul Andreiu; si Boforodnita Bulgara, schituri se pote'zîce cu numele casant Monastfrf.e ascultrile i dup chinovia ca. o in viaa Egumenilor, adec îndreotârile st aleg

aceste patru

c

i

dup

dup

re

di Membrii

mator ca la Monastirile" de chinovie , aleg starei cu via i dup înelepciune Bar de la Schiturile % diorttme ale^ îichiu pe un an de âle la opt Maiu în^ie.ste 1\ consiliului

.

%

se deosebesc

chit urile

^locurile

deosebite

afar

i

,

J>

voie

,

se

dumineca

la pete

viata

iar

mult

Monastire tâ

?\x

pzete;

de sîmbâta,

nu desleagâ_ mai

din Monastiri la

pravila

i

unt-de.lemn^i

Aschitemlor

acetia

«

cei din ti mai bwI-^

ca

se deosebete

c

i oia,¥/ci

's.v

La Schiturile diortime desprii 1 i câte 3,. chilii, dar dumeneca

.

trâesc

«le

de serbâtori

,

se

a

duw la Chiriaco de Jac

i

privi£here V$i : l'

»

ste

sS^-* serbâtori trebuinti

0\t

^hinea

de jac liturghie

1i

mai

La vreme

.

mar:

,'î

chiam

sânt tritori

'

\ f .^fate,

rari este

se duc Jiete se

schitului

gsesc

i

cari

de nevoe

de se

care la chilie,

prea puini lero-

la zile de pentru ne ajungerea toii i Jac pan '

f poftesc

|j

adun

au.

la c? nevoie

J^ff '.\

cei

bisericii

*

schituri

^s^slujba

monahii pentru

W

sjanta litur^hie,^

eirea din bissertcâ

i

de sine, cari se deosebesc in pustie-

trâesc în adîncimea

ese la

singuri;

pustii

mrturisire la Buhovmnfc, hra^a

castane selbatice,

mm*

rdcinii

,

erburi

,

t

numai lor le

rari

m-

1

!

.

nfnt

pâine

din

alii"

de obte,

.

tre'ni'r

i

i

vieuitori de acetia sânt nwrlif, la carii \, vin pe la Schituri i Monastiri ia rug'ciunea^^W,

împrtesc

se

cu

sfintele

i

taine,

priimese de la

MoJO^a^

nastfri

posmac i haine, ajarâ de acestea; Mai se gsesc în sjantul Munte omenii seraei cari rabd pentru Dumnezeu ; i umblând din Monastire in Monastire arcjendu.se de sore i îngheând de

ne avend

unde se

i

puxieAîn minte

•,

se linitesc

'

"

Sa nt

TtHI

rbdri:,**

umband prin Munte, din când vine moTtea,sinu va muri numai ca se' se mint u.

de nimic

i cum

unde

-Jfa

.

(y

se întimpl iui multe

i

celi, Jomete, setoi, ne.ajungerea loc în loc. Aceti Jeliu de omenii

'i mai iasc

A ^L Carf l^P? / M

"*

"M^-

de omenii

a^t-Jeliu

na,î

}laine

i

Primvara

'>

seracii streini,,

P re deniî nici pai vara pentru aria

se sue la munte-, Bar erna se poj-orâ jos la locurile numite Cormita, sorelui

i

mare

rigl a

pnâ

erna

hrnete

S

i

.

când

A

£3tf7-°^

ec

slini

»s

si

au

tiat

Ivme, petrece viaa adinca ;

Dvmnutqti Munte s&m *te

dm

s^

/raii

!)• Litiera k. a

St

dup

ra>«t&

n

earnati'î sfântul Munte de

P use lâ

te

loc linitit la care

leesc c

nu

»

'..*^^curi unde

Jffc

la loc

acolo stau ei totâ

trece

Monastirea Rusîcu-y

^jj£7^hilii

stem i

'

gg,

plece capul,

.

i sânt fr

sale

mreasc, i

pn

afar

i

aa

apa i se,£

din trensele cari

în Bfxr^it, ca se

de

rugciuni

pace alt nu voesc acetia Monastirilor,

este

drn -trensele*

bune, vie, aiuni,mâ

locuri

numai ap de plbie în acetia sânt care sau lepdat de'u

au" nimic

selbatic; voile

au

i

/ieste carele

.

i

numai vaze gânduri

Chiliile in sfîntul

din trensele „riime puterea lor, chiliile se vend numai la caWâ

Pulhcri^

'

!

^5

rir,

dar

mirenii cu nici

la

un voia Monastirii

cumpra dupâ Ityfhie

i.

are cassa

imea _

lo^hie

cari .

înscris

i

cumprare

de

stareul

care

sânt tritorii cu

i dup

este el, se

mortea stareului

nule dau se"

de pretf

feliu

cari

;

dau la mân omo? insamnâ tote ce

le

>; in care

se

intrensa, din

i

alege

din ftâ.

ohstea

pune

sau %, ih omo-

1

dup

cei ce sin',

densul

,

cere ca

fnoiasc omologhia case puie din trenTÎ mai mare,s,i cei. l.lali va urma asemenea, i dupâ acestea tote fntr< un an de «ile pltesc Monastiri tir dup câi sânt in omologie, i dup srepinire&f 'Turceasca; din care cere s,i de la Monastire cu blagoslovenie lemne 'scânduri pentru înoireaj caselor s,i ori ce au de nevoie, sânt dato-^

m\

se"

se

ca se le

vi

dea'.

aa

i

tresc

ei

rnde

>i

Jac prei

^

"M

%

,

lia,

v\aiîT**t8BK)*T chilia '

cel ce o

vinde a

din preul caselor

.

care predau chilia

nu voeste

pe acel

rmâne

atuncea .

amestec de cât numai a cumprat chilia

se

la cel ce

iar

cuve'ntare

nastirea T

de

la •/« ^resim

yst

sânt da-

cât îne par-

.

cere Monastirea

.^£jSM

ste'pânii,

pmmt, dar âacâ ova» cum estfe ea detun Mona.f

lui de

tirea la aceasta nu parte

ca nite

se curate locurile

torii

celul

Se rhtrmplâ

el

de

care

în case,

cumpr

10

parte

Ai i acea. ^ csoteMoi

Cumpr i

cVii-

nu cote s^

chilie

i

este

i

nu pote se triasc niminea cu el pân la mortea lui, si ^piji centru aceasta chilia aceia rmâne Monastiri Dup aceste îrtrr" timplâri, printe eu fiecor, sau Jrafe cu frate , du. V^pâ mortea unuia din trensii i cel.lalt ne yiind scris in omologiile ^nu cote se fit motenitoriu aici neamurile nu au nici o putere i penA 't

urburâtoriu

•

,

.

•,

\ tru

inplinirea cuventului

sfântul Munte

blagcslovenia

ele

de chilii

sânt supuse

i

colicii,

Monastirilor, numai a-tâta ati

s,i

pentru câte sânt

în-"

fr

ca se nu Jac» nimic ca se pue unul dupâ al -

Monastirilor

1

2A>

i

tu]

vrea

cum

eel.l.lalt

fac.

se

Monastirile

ote

.

Mute pltesc \>iv turcului,' i dup acestea tete TAcna. stirile

r

au

Metoce afa-

de sfântul

Munte au

i prin ostrovele care se ved pre Marea. Arhipeleagului ;

6

i

^dintru aceste Metoce

B^r.erea Monastirilor

V

ca se avem

stea

iivTt^y

*saVaot

se începem

cu

zeti

cele-l.lâlte

au

întsei-,

Dup

:

înelegere

i

trâesc Monastirile

ace-'

cum

chiliile, si

cu adjutorul lui

'

Sumnev

Munte loA

ale sfântului

dm

cauri, ca se le se îneleag in alte pâri dulceaa verdeuriIon i ostnelile lumintorilor, i sfi-( nîrea sfântului" Munte ca se o im'Sl

,

;

rtâim le

,

la toii prietinii

j _

la.

cunostiinta

(Ji^^V*^^ Trea

apropie. *US/ Munte , prescrierea

i

pin

i

neamuricu aceasta înelegere , se o

i

aducem .

omenilor

fei pentru lucrurile sfanului* adjutorul lui Dumnezeu, ne înva du '

pa cum am îneles de la schitul Cinohiu Românesc „ Prodrom care se numete durul sfântului Munte;

i

c

>J

de aicea se ince ~ pem «eserea , ca se cunotem pacea inimii; p enru s c £ntireSL pandurilor, pentru sfintele mite, care sunt multe în *j«»v«i sfântul Munte Athos.

t

m;'\

aiu

H^ storicvl

îmâiu

de tote r

e

:

.T

lU V r

.

î

lum

curentul

de unde

lam

vtnfm la ««Mtfrfii cinate în di. »» putut ,yâ« scriS e „rin P«

^ *****

acurt '

î 18

A

f^M«P«

«-* -i

,

,

*7,

<9

iChitvl

jflosM,âcum

^50, este

l$. sfântul

. ,

miax.

chilia

chir is&ia era înfxintz

ti

moia

pe

1$

^eor^he.spre^S de chilia sf.ipatie Monast. vatoped-<l_

moia Lavra.,,^-

pe

Schitul sf. Dimitrie vechiu la râssrit pe moia Monastiri Vatoped. la capul Muntelui pe moia Lama, j5.r/Ionastirea jugului. .3- sfântul ^heor^he la mijlo., î|.Monastirea Trohala. B cui drumului cum merg"! „lJ.Konastirea Pleuvului. 5/, sy. vasile, este

1

,

spre Lavrâ.

•

n

ijj.

,

_

l\. sfântul

^-heorjhe alt, la noptej Aceste ddv schituri, se «ce au fost

miax

c

româneti

jjj-

pe -moia

abBas sa-ncte Marfa isio cenobii ^malfitonorum m< sub- scripsianul 4469. -pe moia Lavra, ^re.

Lavra.

y-0,5- Sfântul tSTheorg-he, spre mia. zk.zî la Catunache- Lavra. Sfântul

1,6.

<3

Elefterie

râssrit de

^ j

moia

cit

vechiu, spre.

schitul Iiacu,

pe

Lavra.

„

*_ £

f

S Monastirea sf- Dimitrie. .-Monastirea aiwi Petru Calestul.

sf. Pavel,

moia

iic Morfcno.

Monastirea Calafatului. Monastirea sfântul Minna.

]

n 8- Schitul Turliitiuluî, acum chilia Printelui Sava Român pe

'î

Monastirea. SCamandrinului. Monastirea folitului.

„

«7- Monastirea Sotira, spre a., pus de Schitul Lacu, pe mo-

ia

Monastirea scorpiei.

a lui chir Pavel, S.C-E\c sol presbiter aonanus, et-

/jg.Monastirea

Monastirea f

Lavra.

£

sfânta Trâime. Monastirea sfântului Efrem. Monastirea Lutrachiului-

Schitul Culciului, pe moia 30 Monastirea v/eriotului. 3i-Mona»tirea sfântului gheorghe. vatopedului. 40- Monastirea xilur^ului (a le. 32 Monastirea aaleajrei. mu arul ,; : acum Schitul Bul. 33 Monastirea sf- oumitru. .

,

Monastirea saravarulut >«mosia<T

^cir Bo^crodnita pe «ioia Busicu. Dcestus (acunv schi.

l_ Monastirea

tul Rusesc Seraiu,) pe Mernastirei %.

watopedu.

l 4l_Mo.nastirea

moia

sf.

ivirulur,

moia .

Nicolae, pe

Monastin" watoped.

.

cum

treci

podu de

piatT la careea in dreapta-Monastirea MântuitoruluiMonastirea a lui PetruMonastirea a bunului

îtisî>>

ir

Monastirea a sfini, Mucenici- '

65Mor.astirea

i

lor

»

a Theolo^ul ui .1

Mojiastirea

or.

l.tri

6 6 Monastirea

lui Savva-

67 Monastirea

varnovif.

Wonastire& a Xirocastrului..6s Monastirea sfântului Filipp 69 Monastirea Caspacului

Monastirea Trmnischi. Monastirea a'ltrf Placa. .

.?

sfântului

Bfmttrie.

1 Monastirea

a Profetului hie.

t Monastirea

a lui Nechifor.

,1 i Monastirea a sfântului

Monastirea al Plinului.

Monastirea

\ OMonastirea

•

Monastirea a lui ionna. Monastirea al vanizei. Monastirea Calinicului.

,

Sichirului.

1

Nieolae.

\ M Monastirea a sf.vastîie. J 5 Monastirea a Haronului.

Monastirea a lui Sareff. 1 6 Monastirea a Sf. Procopie. Monastirea a Sfântului ^heoige.-. Monastirea Neachiilor. Monastirea a lui Barba. Lun^. 78Monastirea Scorodon. Monastirea a lui pieor de Câne. % 9 Monastirea a lui Harond ,

,

Monastirea a lui Vulpie. Monastirea a lui Alipt'eMonastirea Psedachiului. 55

Monastirea Mântuitorului

5b

schitul

varului. Provata, pe

8 iMonastirea a

,

Sara.

moia

8 0 Monastirea Halca 1 câldrari in tir^ful Careea.

,

,

,

g

3

Lavra 5?

-schitul

Mfula,

nastiri

>».

pe

moia Mo, &

Filof teiului.

tefan.

ii

acum

schitul spinilor, la sfântul p e mo i a L aV ra.

m

Monastirea Xirorirachiu^trîu uscat

, $ j Monastirea Coclihiera <a mdcikr < calimiâ), 8 âMonastirea Savduhuîui schitul sf.Artemi« (Samaria) ,8 ^Monastirea Hrisurari maripe mota Monasti. Sfaoe n , S Monastirea "

Schitul Cati.Deinoni

sf-

Apostoli,

18 9 Schitul

Palavra,

-goechitul

Seredin.

-

Monastirea Carsieschi-

Sh Monastirea Troila.

HriSurari mici-

8

.

Schitul

-schitul Hilatara. :i schitul Zi£a. 53

Sf.

8 a Monastirea a Sf. Ef staie, chilie ia Miropotam.

9 1

Monastirea

>9 î Monastirea , 9 3 Monastirea

HormiaArcu. Cornia.

Ir

10

elle

ti,

i

3

sfinte

£

celle.I.Ialte

.

împrate-

Schituri

,

din ca.

numai Românit, iarâ chilii. Greceti, Ruseti.

Bulgreti si Sfrbesti, aflate astzi înSfanul Munte Athos, se scriu la totalul £i general, câte biserici mari cjuathedrale,

cu paraclise .

Monastrrii

trei. spre. zece

re MS, chilii

precum

i

i

sfinte

m6te

are fie caret-

ale chilioilor. Totalul

crinti-

câi Bomânii se ajlâ prin 3 Monastiriîe Greceti Bueti, Bulgari, i. a Sirbii, duoâ cum seved în Tablou de mai jos. i ca se aducem ce cetitorii desluire, de i sau scris aici intaîns nu-mai îo Moâl Monastiri Monastirea Protatu(Ca-j ri figureaz lor in «arte,

,

,

m blou

»

nati- g reea , '

decâtorr'e

,

j

.

desfiinat ; este numai local deju cluca'rease numita cht'notit vedi înainte la locul ei

Monastiriîe

este

,

IV:

c

3fint«IBri

(8rr-

r.~'.T

Miar- noapt 1

„ ,,

9,

150

iviru.

„

Cl*£«musu. Protatuccarea

ui

i

Filofteiului.

„ ,,

1-

23

Monastirea Lavra „ Caracalului-

;.

Stavronichita-

0

I

Pantocrator6*10-'

Totalul.

Mo-

-45?-.

n Moi-iastrrca

ivr

Monasttrile

despre

MjoiJS- nipte

Vatoped-

Egsfigmenu. Helindarul. Totalul.

Suma din

urm

Sfintele

Mo'nastrri

•

Jlonast. Sf. Pavei

îionisfului.

„

CJfigoriu.

„

„Sîmon. Petra. XiropotamuI-

„

„ ,.

R usicu. Xînoff. Dohiaru.

.•Castamanftwl. »

Zugravul.

Totalul. Schiturile Chit.Român- ?rodrom

„ Rusesc Seraiv.

-roorocul

ilre.

uljar Bojforocima 1

usescCormi».

Totalul.

S^hrt.Roman.Lacu,. Grecesc Cotlomu,

Ivirv. ,,Capsocolfv£.

sânta inna ,-Nera

„Sf-vm

Schit vatosed

•Totalul- general

~henar ce la Mona»

Domnul 'Romârttl^r

sa it

Argc

JOHS.

ifrnft

dt fiatriarhtrf'lol'ipT."

)) )) )

Tooe _chiliil

Româneti. Totalul

din urma.

(Pro vata )

fofr.Teodosr'e

Ilar/on Mona- Idem-

i

eodosi'e (Sf.ipatfe.

.

,

ilfe iero-

(

Culciu)

calrst Zinca Schr'mo.Sava Schimo.(aiarm)

•

SSr Monah

cCareea

'-".herasrm iro-

(Capsala

Totalul-

ops Casiancciola"neanir) 'pirrdon Monac Provata) r'opa MiharI

(

cwlcftfj.

opa.Irodfon iCapsalai

Sava (Sfraonîetva) hedeon (Sj- Vasilr'e osîman (lmgâ Sera iu

.ir.

oman

(

schit. ivrrului)

idem

g'natre

erafrm

.

"

(

,

Simon. Petra

i

hemnasie (Ploetean) opa Hthail(Schit.Vatoped)

i

Cosma "oachrm

(Sj.TeoJor.Cotlom-j

herasrm cXiropotam j, isarion Rr:,(Sf.

Ana

ntonie (Plostean

1

)

9

;otalul.

>au colibix care onah Evsevfe (Hairu

ntim

r

Calfmia5fiît9pedi

larfon.Monah,

Totalul.

),

idem,

Numirea

a tuturor cftn-

liilor, si caviilor fîomaiieîti

yrma

Totalul din

MonacCalrmiai

,Vartoloraeu

Psnteleimon „ cProdromit'

Popa TeodosieiCalimita Cordie Moti- (.Prodromit; ,rit'rrckie

..

YQniamin

Ciolaneantri

c

cCalimia

,.

i

Mcma.cCapsala.iuftai

ilire

Nicodim,

(.Calimiai,

..

cCapsala.

Irodion, „

Ata*esre

,>

.Panteleimon, ..cCatunacta Ntfon, oltenu, Totalul

/

«

iprope de scftit. di" care Houa" gVecet ffonjeroS-fiomin

Prodrom-

lîariton, „Crec.sjUtanasie

Grecii.

.«fjl,

,

Cener=

T:

'

adaog"

y>

I

Se

-

"

Efectivul

f|f i«*

la popuLar'e,

»» kiswtt -»wrf catredaie r

-

I

rOTC '' •

«|))j

|4f|

|V-

si bisericile dela

te jioste 8îJ,iara"^)'ri

K

™

hli « ;i

«ite

'-

B ^'* 66J

1 fc

-

crete

îvirfif

ru

"1

l~> Itf^pacanduse fltiai

nume

in

i

P

150-

13

schituri,

" ""' f

dela

ae*

pierdut

-

;

Bulgari *05.

b °' £,îri

Ctt

'

'

Munte se

cWIf cucW ««

"

prini SrrW

flomini chilfot Mschedtmeni

cceors'ii) 5o).- tatl

fn

l

mari

chiliile

forte multe. din cauza nivaeiunjlor

rnloc.iirecenj vremi, i

3'--

•C^Lc'nil'O»

pftwn n mSri.^J mai «uci , cari /ic iî ,»• a!» «maii,

.i iinof.ju jWarrti miri împrteti i

ci ftusicu.vatoped

ta intui

«jnmtsti

*

cari jii grniiru'i ates-

ap* ah «' fArt'sMI •-

.

Jj.t.taîu

0- Rui

fi.v :!

paraclise

sfintele

5oJ f'n

«#>*. ««• «i ceumWa

di»

:

la popula*,

Bulgari 3o._ sirhii. a/.

Munte,

c

W ini*, i muli » ™

.„-.orc

f. priorii, ior.siiarasi vin Mt« or, „ai ,„;„,;„, ori „ âJjw.| f-Ktmte dup împrejurri, jst.ra l, u canumij-u] Monahilor, nu r «Juna o septa'manâ .

«O

)

i

mite .di-

Cw,i*M6-

i,:::A ;.,'ii'_

5 663.. Sc adaog

loWe-

Efectivul °o6j. Monahi in ;

.

iWnette

iaribiilw varvarilor /Iwbi

dar nici czr nui carapîecljari. c despre Ar$a\u meteri r

i prvlii

Pretam-

.

'

Onorabili

Prea cuvioi

Evlavroilor

buni

Prini.

cretinii.

l/^

ubitoviloT cretinii de istorii si cetire, er mai vmos celor evlaviof i lelof spre ol ir -Al avea idei de sfanul Munte 4tlws, i despie ,

chinovia fiomânâ „

i

Prodrom,

de tote Mana'stirile,

cu Monahii

lfile

Dumnezeu, pre

am

precum

j;

Schiturile, chi-

Romani

ajutând u 'mi

;

'gXB l&jj

#

I

I

a afla, am (Jjîfl scris, i despre Monastirile ruinate, ca. re fn diferite timpuri sau pustiit de cit

-putut

J\

f

dessele râzboe

n

t

tilhârii

',

ce

ace-*E|B

era in

vnmi de fier, pe împria Homanâ

le

Cxi

când au luat tur. 1 de orienf, impreu- | oraele cu locuitori, din viacurile j<s™*'

i

trecute;

c

ci

scopul

scrieri

mele

este, de

j<

in^ormaiuni bune i amnunite pentru dorrina care au, a ti ceva despre acestea-, fiind. mulii de j>l -multe ori sau încercat a descri istoriile antice ale stân.l tultrf Munte Atos, in care este forte lactat, dar sau oste-, 1 j în Za ar Ci ^ *" tws$* cu 0 carte c *lâuxa', Mula da

publicului

c

1

'

V*

!\

armii

greceti

tirile

I

i pelinc

.

i

\I

(9

trebuesc a cerceta tote blibioticile din Kona. 8 -l din Sfanul Munte, care este peste putine; I celle.l.lalte treime rbdare de martir, dacâvo-Sl ete cme.va cine. va a ajfla afla ceva nou din antiauitti-, antiauitti-. pe Unir li*io\5 98 3® aceasta se cere si poziie , de mulii sau 'scris Româ. V"

'

,

,

c

Bulgarii, Rusii etc. dar amnunit nu. A descri pj.V r ** 9 ' ** ••- -lor rn ''flwi stiirea Monastirilor cu întîmplrile differite trmpu. ,

nii.

_^l ri ^

actualmente a celor " Monastiri raprâ'testi cu mi. 1 «trmle lor; Fondarea Chinoviuluî Român „Pi-j » precuml ?i lu râvirea Sfintei icone a Maici lui Dumnezeu cu mi. |* S îffS, |nune. I „ Prodromita ii ; precum i minunile Ei, pe care nu ostie; cred nu puin va" va folosi I muli Precum i mi1 «nunile iconelor Maici Domnului din tot lumea , si din sfintul Munte Athos. ca cu bine.cuvîntarea actualului Superior 1 4^ J

C~

I

-.

0

'

'

.

|

-

c

.

/

a

\ .

al Chinoviului ^-nostru Român „ -rodromul luat curajul îndemnâtor de la Printele

Lrttera

I

U am l

pa Dinescu Ieromonahul, i n* am pregetat 'mia stat prfn putina A gx\>i punerea in

' j:

a impa'raiesr

Pulhifia h*IQ-

bS-

manuscript

rn

Monatrrea

AntiV cât ,

Iu-

ivirului.

I y

>y

crare,

maiu^

ibtâitî

i^râvfte cu mâna |

*f

iccnek fie caria Monastirii , auaurite, Asemenea i vederea

i

'^V

fn bizantin

Munce^Atho^

sfântului

artiti

zugrvire bizantini si rivalisazâ cutot lumea;

c,

de preste an

•,

ale sfinilor '*Nffl Intru a cror f*^5*'

in

,

faa câroxa

pe descrisa istorie pentru

întrensele

,

DmA

i

sfnt consfiîte acele Mo-|

cinste

nastiri *

prâxnuirile Hranre-

stprnesti.

rilor '

am f

adogat

ai

ctr

atrt

cine

se ince,

N

J

-

^~

fie care

—

anime

|j

sfnt zidite sau prenoite,* precumi| descoperirea fa'câtorelor de minuni ico-j"^.

Prea curatei Fecb-

sfinte, ale

e

Mriei Nascforei de Dumnezeii ^> Asetnenea i ale sfinilor lui J jumnezeu plcui Ierarhi si Mu-lf»^

rei

cenici

rat

;

i

urma crora

Pe

câte-va descrieri

s'a altu-|

am

nea

luat sfintelor locuri,

"lalpa'darea

noscute t

na

USSa

lf;i A Credincon .

W» *\

V

1

'

*

v

i

la

i ~^V'

închinâciu-l^'I

ce folos este acelora;

de Hristos, acelor mai noi cu-

numai naia

*^"|

(

«V \

Greco. Elena, si cea slvea. cea printeasca primitile, ca drept t*^'

Cu

cretinii; cci întrensele se afl vinul umilinei, I cel ascuns,- care este tvrnat, prin inimile celor însetai, si VCl* câ e a 1 i dul «aâ, pre toii din cetirea lor ca r V dint^un 1 **,

V ahar

cu

duhovnicesc anunte

ltfare Cv» cetl Dumnezeeasca

!^||««

ÎI

a mer^e

\

folosii, uf*»*

de suflet, adec-, de unde

dragoste

se

va

adpa

,

cea ="vîincose ceea ce

Pentru se va

c

tot

cel ce

rni minunat

va de

izvorte din împrtirea u-

assemenea umilieoee citirii. Asemenea littwilt '«i iurf. buantina P lfna de har, i de «irare din timpurile

.

\«

'^l

»X

a-^'J

™

!

celle

trecute, care ca o deossebit evlavie s.i rivnâ avea ome.jjfcj atât pentru bisserrea lui Dumnezeu, cât si in cele politice- A^' de când sau rcit dragostea intre omenii i'evlavia.P*^! lucrurile lor sânt prbste si pricepere ca si ei, dup cumiA_.

nrf

,

li^'l^?*' si

Iar

/Jseved

fr

fn ,iua

1*7

'

de astan.

C^eci dar

unicul între j£«jJ Athos i as,a cred câve-l j ti rmânea forte mulumii ? câ xîce ; nu miel nu mie î Domne, ci re, ca se proslveasc numele teu, cel sfânt, ertai. ertai, ertai, sunt" multe greeli citii cu dragoste acest istoric

sfântului Monte

istoriile

s

c

dup

iS

Stihograjre, caci eu, nu am tiini, nici am invitat inveeturi înalte, ci numai din pronia lui Dumnezeu, voina su-| fletulur meu, am /ost îndemnat de m'am apucat de oasa lu-

i

y£,|OMre ostnicdse

Un Monah

mm

rapt

întrit

o, pentru

« Prodromit

.

istorioara fii

Rui;

Barschii

despre o parte a se socoti,

te

))

se

si

i

dup-

Lughrannw a nu

<»

-p

ca

se socoti

de ostrov, pentru câ , de ctr trei înconjor de apele Arhipeleaguluî , iar des.

pre apus cu marginile Macedoniei, cari

nar^ini

sânt tâete de împratul Xerxe,

când au avut rzbel cu grecii,

&^

" sn ' c ° sa

>

«'flotelor

.

Munte

sfântului

întinderea se socotete

verste, iar dupâ prerea

in curmezisi

/

!

Pe

I

in sus

totul

este

Machedoniei

le.

"C^ I

f

|

mrimea

in lungime

mai multora de=

ceassuri ), care cu pico.|/ verste intr> un ceas-, iar

I

^Jy

de asemenea verste

%Q-

2.8

,

inse

lui

,

pai, începutul vinelor lui se trag de la Tessaloniculuî, pe care a umbla cine-va cu numai prin potecuele tiute, fiind

de ^500;

i

a

c

cu neputine, de cât

acopere d'auna f Ivirful ||a*^lfuria lui. iar dup f ^(ti,spun i mai lmurit, i pote ;

5,

sânt mai multe sau mai

numai mult ca

'"^'Lermurile

^^^»y

spre

mP J

puine sau elnilometri lungimea i limea. înlimea cea mai mare sau virful Muntelui sunt

alte locuri

tru

|

este

saiî

\

*8

verste

rul se pote clca

„

fo-l^^l

•

tate

pâri^

*

athos;

^Storicul Sfântului Munte al Athonului , i<

I

J ,

_A

ma

dar ca fn tot d'avna Dumnezeu f|imfa dat sentâte i rbdare de am seviritucomun. •,

tot

se

de nori, de

actele autentice

manuscript in schitul

jî

cari

unde jrigul "Domneta în

rC^I

seajlâ in blibioticfle ^-rece-J

de cre*ut

sfânta Ana-

£"jC |

f\

despre Muntele AthoS'l^»^^

popriu

zis e

una din

Arhipelea£),

o

limb

pe-|

cele trei

Machedoniei, care într

marea

în

in lungime de I

%Q ceassuri pe jos care în ve-| Se numea Acte c Monte -

(

chime

Sitonia sicheauâ), Pale-

".Atace,

,

Cassandra

'

strîmonic

i

înceoend dela^olful

);

rrpte

J cu

Halchedic;

peninsula

si

se învecinete

miax-no-

despre

cu insula Thassu, la rsserit

i limnu,

Samottache

spre miazâ-zî

Aceste

timpuri

trei

iar

de-

cu peninsula Sich«a-

peninsule

in acelle

erau locuite de Elini un-

i

de aveau cetii

sate bine în-

populatei înse peninsula acte ca cea mai mreaa pentru înlime

,

e de 2*98 C mecru.î virf avea , ca

a Muntelui, care tri, într'al

ce

re

«î

erau închintorii

de

idolii

numea tztfi ^un

capul lui avea razele sdreluî

de la

gura

pe ca-

,

idol mare de aur cu numele ipolon iar pe coron cu pietri de diamant ; care cnd btea .

intrensa, strlucea atâta

c

în cât se zice

j

vedea)

se

Da^rdanelîlor.

mai era si alii numea i , „ loc uina

acolo «

omenii '

pentru care

zei,

zeilor,

w

se

unde venea!-

din diferite localiti, spre a le a.

duce daruri,

i

închinciuni, precum

i acum mulime

de închintorii „ numai

cu aceast deossebire

WW

,

c

atuncea

J?~ ;

se se-

vitsau prznuiri pgneti, i arderea \Ju%. jertfelor se aducea aici înaintea tuma-jTWJ tului de aur idol al lui Appolon 2" iar de-V iu) Tmonul care era l&fCZ idol, da rspunsuri I

JSA

m

proorocindu.le pentru esse,

,

i

-l

diferitele lor

aveai în respectul

cel

mai

mtei»

maie,^

cu care au tras aici mulime , de svpertitiosii' cinstitorii ai lui Appolon . în pilele MunteluiI

despre espre rsserit. rsserit- mia, miaxâ,

*m

V* Al

.... ...fi7i -ti se afl un virf ca Muntele Proorocului Sie,) in virf este o biseric cu hramul Proorocului -

de

800

-metri,

Litiera M. Wonastirea Joharo. hîi.T.Jbnastirea

<-„

c

(

iviadm nunvscrijl MHo.

M$

.

Sau chirasa,aici jos la

Jf»^f »

I

1

tlrn pul

de

ern,

fiind

acoperit cu noori si nu se putea su.i

*n

>«

1^,

i

muntelui era uâicapisei

p6lete

în

ci -mai fntot vremea, virful cel mare e , si ^erul e forte iute, din care prici-

zpada

omenii spre a aduce jertf aeului Apolon), pofora cam pe la Octombrie în capitea sus «îssa , si acolo de ri S * ns * mai putîn, unde putea mai cu înlesnire a seviri serbri. Er pe la Aprilie '1 suia er. si sus: Inse a(

-

1

^

S

diferitele lor

t:t la

pogorîre

por nu multe

puîn,

ori

i

cât

i

aduna ca

îa suire, se

Icirbaî, famei,

vene*

si

la o

serbare mare

pol"%

classe, si de

copii, de differite

împraii. munte înainte de Hristos e. ra cu mult mai locuit, de cât cest

doua peninsule

celîe.l.Ialte

tot greutatea arat lui lor

Erson, de împratul Peri-I|^i*l OCerxe , de trecea flotele | j Cavala ),ispren^J" c acum

Tracia

\

i

,

mai

.

iar

astupat

, >

de Ulpius Traian

sa re-f™

impe.

Romanilor pela anii llî-

dup Machedonia

Maratoni-^V |

Thermcpilele

urm

pe

deschis ratorul

la cdla militar scrie asa

cu fost

la strîmtorea

neapole

la ei,

)

,

au

locului;

canalizat

(

Hristos

,

de treceau

flotele

la «golful Cassandra pentru Creulescu Profesor de istoria Antic,

Al-

din Bucureti

,

în Tomul

l.

^gitJ spediiunea V^rla

490

annii

V

„

*\ fel împratului Xerxe^^VL

din anul

1856-

înainte de

Hri.lf^T

btlia din câmpul Marato.j anni Asia întreaga fu frmîntata cu conscriptiunile de soldai,'

stos, de la

)

niei

m

;

trei

cu reperatul

i

de cai

se

pâr

V

J\)Jfr'

'

vasselor

proviziuni

an. Egipetu Egipetul

se

.

cu strîngere

•,

în

mearg

.

j se jre-

fncontra lui,l

când muri la annul

-H?J

îna-|

dintîiu tîiu Hristos. cea de Hristos Cea din

inte

I

cel de al lAî?

rescul,si jariu

.

I

fu se sting aceast rescolâ-, o l|OL si scose la cale i se întors e îndat îa celle începute pentru grecia- 1 Fit aîat încontra ei de cumnatu- seu Mardoniu , i mulime de eiiai Qr ecir mai ales pisistraii c cpetenii cari nu perdusser tbtâ preocupare a fiiului

îeii

Xerxe

,

%J

.

>

•

,

i

_ I ^jg^^>j

*_ rji

(

1<

A

E

Monastirea

,

^^J^L L^^V

iviri/lut

h^O.

kS.

Sperana

rnsui

a Domnii

de

treprinderi tirîfti

la Athena

Indesert

.

Dativ Artaban;

fratele lui

perii

se

if împinse'r la espediiunea fatal

s

|Wnuirâ prepraiunile^pn

oppuse acestei m-fl

vissurile vorbir

de învingerea lor,

se consolau

înc

-

,

se termineze-

l\

annii

se

m

"

ieii t

jfi

con-|

C~ coii, |

de calamnitatea

pedepsascâ

'1

i mai |-„.

mai

r

erxe ptrunse Muntele ithos cu se

,

artând, ca

Mardonru : adec laud-L rmat, cci pogorindu.se vent dmvî

lotei lui

rful muntelui

iau înecat

rntre insulele

file,

mnos, în

i

cât abia

l'S.jj II

rd

din suita lui?>n^jiOh

omenii

puini"

totc coiâ.

Tbassu si Lian scpat el

mii" de Grecii Egiptenii i Pinicienii lucrar ca se sape istmul ca -i vSh

împreuneaz

re

Athonul cu conî-Q~

nentul, un canal de %,M00 metre,f o punte jv

aruncat

peste strî-

mtorea ce desparte xestul (xestus) de Abid c Abidus j, sau Asia de Europa,- dar ju sfârimat de mare £erxe puse de btu Marea cu biciul spre pedeapsa .

sale, i o infera cu fer Und amar zicea ei lovindu-"^ tu te pedepsete pentru c

criminii ci ..

Domnul

o,

fr

n^.

insultat motiv din parte-i; Regele Xerse tevatrefe, vrei sau nu vrei; merii cu dreptate ca niminii se nu -i „sacrifice, pentru câ eti un riii nefolositorii] si îneltoria'»» re urma^ toii cei ce diresser lucrul fur omorîti , si nuntea se « începu, er de ast. dat se tînu bine.

]»Iai

privea J iar^erxe curtenii

cum

credea

V\VP ut eri —— —

saIe

i

dsr

trecea se '1

t]

armata ce punte,

afle in

ve'cjur

esâltarea

pîingend

.

-^ai

„Rebele, pentru scurtimea

^ fJ

[initi, nici

un om nu

ei

vrei va

se soa'îrnînt*

omului

rimnea

•,

de aceasta. jj

;

PliW

«c.

Armata'

««!

li.

X-

m

fn ne.

sânt peste mari- He i mrturisete câ Vr are tii'ne positi v, el preputerile venite dr'r. Asia ljfoopoo, pedestri-, 8o,ooo, câ .

supune

Monastitea

Ivhruliti

scrise de de

| «

mulime îa.fl air intr'ua Sut deantr/

viu de H Marele Heg-e se lingva-, de axf fn«r< un an, arfi trebuit se trecu întriaj pre pmântul Europei, r Xerxe voi se o ma£inia câmpie a ioriscului- xumwik date de Erodot

msur

unul zîsse

cci drn aceast

imrirteasa PuTneria- AV>.

i,57.

.

krei

20,ooc dfn carale de rzbel, i despre cmile 51?,ooo rmprii fn 3000, însercinare si 42o£, vase de râibel-, la aceasta caut* se" se mai adaoye 4Î0, de treeri<n\ i321*oc*t? omenii Itraf dfn Tracia i din provinciele vecine ;' Tote _ acestea dau în total de S.,640,000, lupttorii . Numrul do-% ,

|

u

i

5,

|

(

Arabii (Arabesi, Etiopi Etiopesj, sagarti Sag\srtri j pcpolî.. din Asia Mic, i Traci cTraces;, si alii %0 naiuni , s*cind «urile, devastând rile ca se nutreasc ruinând vt Abderii c uâ provincie în Europa crin un singur ospi, i tea. (

f

(

Jj

•,

j

râxbofuhn' au jost

lh.ru.

,

c

s

\\

^

aljucrâtorilor e, dup prerea lui, mai mai I f n cât venim la ijVâ total mai mare de ooo,oog, patru. zeci. .ase de naiuni fnâinta fn costume, le cele -mai streine, cu armele cele mai diverse; Peri cPersae), Midi Midii), Ircann Hircanii;, Asiri ( Asrrri), Saci (Sacae), u

mestciîor egal, aa

U p

i

1

,

sjn tul" Munte.

dup

anwir

300,

I { 0

n

r

'

Hristos, când

se locuia |

^1

naie aconi, Greco.Laf._JfJ numai ecsist nici m- P I numai Monasti-|, car un sat,

Munte

s/ântul

de o

tini, in locul lor

fr

ri

si

locuine

Monahahale

ani-

male parte fâmeeascâ nu nici

chiar

cSfâini

,

i

este,p-

ori ce

pa. I

^1

umestnicâ.

1%

Esoract

Dup arhivele

i

sjntului

actele autentice blibioticile

din

Monastirilor

Monte Athos.

împratul sfanul Constandfn cel mare,Hrisove 1 J, 3>e la

1 -

*|

I

"^l

|

_

.

+fi

si sînghilii Patriarho.sinoda.['«ft| * Ie, de Ia Teodosre cel mare si I Mic, de la iustinrani ; de Ia Karchi-| Pulheria, de la Nechifor Foca, ion iminschi de la Consta. \ Monomahul lQli%, de la Paleologi , de la Comnini, - fl cel

an

i

r.din

•,

-40-J"8-

11 ? 0 Alexe 4ÎO/3 - lî0 * Manoi U Andronic, dela Va. IvL; A0<d% silfe Machedon, Leon îneleptul, dela Romanii imprati Bizantini y» , '

I^T

^4 pn

I

X

la annii 1300,

^0

I

Asan,

(

'

'

'

dup

Dela împraii

Hristos.

Romano. "Bulgari", Simion,

1

lonitiu. Ion Rebele Sirbiei , a cruia sultanului Mehemet al n rlea, cu-

Lazar, Crâla, Vilcu, Ghiurca

fiic Mria, au J 0 st mama

(1

'

Littera L.

9

fmpâritesi Pulheria

in

Mnstirea

irirului.

MhQ~

457-

i

'I

|

^|

(

*j

ceritoru-î

Constantinopoluloi

3j, De la Domnitorii

pân

Românii;

1^53.la Radu N'eg'ru, tefan

Mare,

cel

Vt&gxr âs.ssarab , Mircea al îlea, Bogdan, Petru chiopul, Radu. al 3-lea, Sultan Selim 5 ( 151? J, Alirandru, Mihaiu viteazul, j. I

T i

|

i

vintila", Mateiu" Sasarab, Constantin Basarâb firîncoveanul , serban. Cantacudino, Barbu Sânu, Pfrvu, Buca Vornicul, Petru sptariu, Nicolae Caracal, scarlat calimanh, si alu muli boerii ai tarif carii au refnoit si întreinut închinciunile din sfiniri MUTltî Athos Mu« tele Sfnafu, ierusalim, Elada, iueteora, Antio. hia, Alixandria, s,i eonstantinopolul la anul 186c.

^

âe

c

''

I

*Z

pân

Tis ° ,,re

l'-^l

i

?i srnghili'f

-"lAl'"

Hatierife

aceast privine

se

hi vele Monastrrilor

r

am

£v;

^f^V

pe care le

«gsit, parte tiprite rn

brour greceasc te

în

afl inar.J ,

1

ti»âri-l* a sfântului |—*r din sfântul Monte Athos, la anul 1563, pa-r-V*^ ,

de Monastirea

Pavel

.

brour

fn

te

Episcupu.

n PsstiSi,

fn

Machedonia

ârilor

plectâ,

1858

in

P^*n

tipografia din Salonic

18^0, parte

.a

ria

^0

I

lui de ccantes, ifonisie

J»

l U'

"

in isto-

Române com

tiprit la

185?,

i

Bucureti Tipogrâ.

|

fia loanide, cu mrturii de * vieile Domnitorilor ârrei ;

gâsîlt de

la

i

Cum

Si

Bomfinie, laPo

Ionii, in Arhivele Tarei : nreii'-^t al Sultanului Selim i 151?, de la Hristos 933, de la Mohamet t rebiul ahirj. I-J

un Hatierif

luna Martie,

parcând

Dumnezeul puterilor fcâtoriul totului tal a Tot-iitorul, a voit ca se salveze ]„ me a

J. adzncul rtcirii i

,V#

bine ^ pre

zis

din robia

împreun

ce.

lF t

^£V,^

propoveduirea

Ta

închinrii

de idolii,

diavolului, a trimis în lume de început Fiiul seu, care

fr

Evanghelii,

i dup

-

s

rstignire,

U ceriu, trimiind fVâdu.. *T-S/T [ia!a darulî sfanului D „h peste sfinii Wol,°î 1 trimise m lume spre învtura" neamurilor, între tm ir

Inalt-«e

?I

-

care

;

L:: '

,H

i

era

t

sfântul

-^o-

'

|

dmJ**) eW * '

al

Lazar

(Hi.l

cel

fnviat

"

AM

zi,

care

lohiarv i6Tt.

Dl

VjFecorelnicul, precum

etrecea aco." 'i era poruncit de la rstignire , pet inaemninau| mfngâ'ind pre sfinii Apostolii in Scârbele lor; i fndemnîndu-i ca cu coraju se propoveduiasca Evanghelia Domnului; i dup jC*y |V trecerea de mult timp, dorind Maica Domnului ca se mai -rA-' ^ I Corabie, din p^«-|*^jj U0wp xâ pe sfântul Laxar, s'a îmbarcat fntr' U11 ^ Cu sj^ntul Ion Fecorelnicul i cu alii sfini Apostoli din, -\i |/ i tre c " Deci venind Q sj a!Î V° rr,ii câtrâ ostrovul chiprului •Jf

y\

JX^nUo

>\t

i,

u

1

•,

1

tm'h

'

i

Ine P^ n ^ in apropiere, s'a schimbat v intui cel bun, unal-l/J contrariu i forte s'a sculat ast.feliu turburindu- se \ si

P"*| tul

Marea,

f,\ \ Pai"

i

fi voit

înfricoat L'

i

•,

x "gineasc

valuri mari fcându. cufunde corabia ,

se*

£

aspumând cu .gYoze, ca cvm deas fâc"ndu-se s'a j i nemai putînd sestâ-i^n

i cea

se

ca'pitanul

i

cei

*

împreuna;

dup

corabia la locul destinat, s'a lsat

c

vînt,

ffl

â|^J , 1

Icar mcotro.va la vre

\|Se scape, precum

un liman prin acele locuri necunoscute Maica Domnului

. l

Km *

le lîsese -

a 1

J

dar corabia inotta prin valuri, inCO| ducea vîntul ; s.i dup câte-va

u

.

a început a se mai liniti vîntul, marea linitindu. se i ceriul îns. l£

iile

1

nind

;

vad

cutînd corbierii

deci

încotro

^curile

se

de prin

Li-mnu, i Thassu, ntelui Athos, i se

c e

in

afl cunosc

ga. în

i

sam

•,

»

v

Io.

:

prejur, insulele!

i

Mu|v5 mirar cu toi, f peninsula

t

puin timp ajunser

in ace-^*\

minune trecând a.| /*J

locuri, ca prin

tîtea insule

se

limanuri

jar

alebâ._y''j

'CV >

în fine voind a înîndrt iar sprel

drepta corabia

I

cKiprv, 'f opri Maica loirmu- |*V| ui, fntrebîndu.i ce munte este acesta aa de înalt i frumos. I**/J împodobit ri

i

ime

arborii

cu diferii

roditorii,

îmbrcat

cu oâdu-

mul I £,<jl cetii ij |

erbâ, locuit de o de omenii

cu

i

.

orae frumose 1 Si'i jC-^ n se spuse^' ca e mumeie /naos,'» locuina 1 meilor Auzind I e locuina deerilor zeii, a oj"tat din adîni /l ^^jiMaica Domnului, .

c

(!) Litera A. scrise pe

membran

ipele de epure i.fbrk vechi, firi 'n !a

Monasttre» tohteriului.

'

1

c

C1^ inimii, ujindindu.se un aa mrei Munte se fie locuit I, Ide ren, sau mai 'bine iîs dracii, care era plin de idolii si capi| j<e ce se afla pre virfurile lui, dintre care ce] mai mare era al fo"

|fiLn |

Apolon; i la care lumea aler&a spre ai se închina si a \j 'i primii fie-care la întrebarea s'a rspuns proorocitor ori 'fi pentru ce ar fi întrebajyt»*^ /

|J<vffl lui

-

'

|

g

sai

corabia aii dîs Maica ^ Domnului în voia ei, ore-'^ cum se vede pentru aceasta I

c

\

mea

sa fcut venirea

aici,j^

„ cci acest Munte va „ rn

mea

sorta

i

-

,

cum nu va mai

V

fi de a. fi

lo.lfy

„cuit de zeii, ci de ome-t** r „ nii aleii si sfinii, sile ,vofu fi protectore acoperitor*.

idu.se

i

.

i'

aoro-

munte, la li-i (a lui liment } unde acum se j-afl xidrt Monastirea I de

.-«.anul ce 'i zicea

greceasc

Ivirultrf

Qfc

a

,

ancorat corabia ling -mal tjT marea linitit. iar'»^ din poporul Muntelui era o-Ef fiind

,

^mulime adunat

omnuluîV^aci,când ))j; •Hhotarise

IXM»

j

»•

se^ro^

corabia

c

Maica Domnului u ' UJl va acest Munte -

„6u

aiu v

Ce ?

!

Unrfp.

>I noua '

-v

ce

vom

face

rîp A+5t-, eatat

a 4.1 tim

'

aicea

,

J

c

!

„„

•

este sorta

l_

demnat pre

iudei

de

stricat

pe

Adam

îl

13?.

*SeHÎS»«âl!

sfintei

jfî, c JS?3

««era 1

i„ e am cumi-I^J '

i

.

a rstignit , si^jtfJ

Jititcri A. s triyinîtis/ Mieria Mnstirea ivirului

Wt*tth2° e«a

vom duJ

venea la noi, ca

t>rdîndu.ne i a Eva, din preunâ cu toi

AuS »st

Uf, fi

0 ce »rne

^

s,i ,f

împria,

i

|

.

_

>me a

îumnexeul, cel adeverat, .ncmosele nostre nrp*fr<.w ica

.ua caneau

|

^

unde de aicea ne

? IoCuim

tot

•a

^dul, rapmd

la acel loc

and «"> H S mea atuwiiC^L

i

.

„ lâ

51

~

1Jt -F«I»»â

'

I

|

lyr^

i

proorocii

]Wy cuvântul J

-^ |prin

F^^ne

Apocalips

(

lui

se

afl

se <3ii

^^l v3ruî i ne vre'nd. X|^S\ cestea zecand, ;

ne

«J^-r^ntele, si X^T^ C p uterea

de puterea

u

de

toii

|

ce

dat sau câi

idolii

fn Munte,

i

se fie

cum

cutremurat tot Mu-W afla în Athon de Ujr_ i sau Sjrrmat;

ve'xendu.le

^

poporul c( ^°-fMi^

foarte, ne stnnâL

înfricoat

.

i

întimpinarea

dupa"

s'a

se

cad,ut

Apoiu socotindu.se fntre efi, au ' fcy. i umiline intru venit mulii cu smerenie va

cii

pân

s'a

Prea

închinciunea

Dumnezeu, pe

lui

la

închinat |V>--, mult, priimindu.o Fsl cuveneai

erau prin idolii contai Dumnezeu, a prevesti ade-U

ce

lui

Dumnezeu, au

Acestea auz.fndu_le fcYcuia

la legat

,

îi pe noi din totâ lumea | nea isgonit; i acum vi-U J isgoneasc, i iat ca la limanul KZ 3,,

crucii"

fiind câ demonii

;

silii

fost

nostru Satana

vers

S,0.

lui, cu puterea

Maica

iSz^ Ivi climent J^Vvoinri lor,

Tatl

drepii; Iar pre

fn iad

ucenicii

aicea

sfintei

pmânt, i

sau

cu mare dragoste

Mal-YCm

cu bucuriei*

ved.endu.o

care

i

vesselit

.

T*%n

evlavie I

J

dfnsa eind din corabie la eii i bine. cu- |£_ ve'ntându.i i'au învat s-fînta credine , boteiînd /**,(-.»•*li.*' Al~ nil >l-K*kL PO T t! O P-f-Pctl

ar

/•

incredifndu-i sfiniei

m A$ rii,vor s,i

sale

r,

c

r->

vor

unâ

fi

sub îngrijirea

la finitul

cum nului

s'a ;

i

innlinit

cci mai

cuventul

ttrtîâ,

jmii

s iî

de sub

ceriu

rmia

.

U

jl

de creti-

nii evlavioii devotându.i viei lor lui Dumnezeu , sau retras in sfi/' ntul Munte, i cu sufleteasc dorine sau dreapta ^nevoit înviata ascetic, pâdend credine i mrturisirea dup biserica râ^•\se"rrtului, mai curat de cât tote prile lu.

onâ acum

1>1

Maici Dom-

mulime

fol

s

"

|jy veacurilor, mC^j

necuratelor jertfe i vrjitoodrisli -mulime de sfinii, pre-

fn locul

zisa Athonul revar-

|

ti VA

6

puterea darurilor Maici Domnului celor |bune,asupa Monahilor care au fost i sunt aprai de neghi-'y | .na relelor credine, mai mult de cât ierusalimul i alte pri l*»"^ reli^iose a Je lumii; pentru care i s'a dat i numele de s-fân. L/.J1 tul Munte Athos. 7, I

li)-

si

A-pt membrana

scris la Monastirea 3unearuluj.$r a il). E. la Monastirea

tvirulvi in ani 'fîjO— -457-

w

privim ca aprope cinci

trecut de când ttâ locul acesta sub st-1 pînirea Imperiului otoman, precum i tot | rasse'ritul

ins

;

aâ >-

sfântul Munte,

|j

2it dreapta credine netirbit, i va fi f locuina -moteniri clugreti pna la. sfrritul veacurilor dup Cuve'ntul Maici*

Domnului chiar

Axi venit in acest

.

sffnt loc I

din familiile împrailor , i c um | , si mai înainte i

Se zîce întfmpltoriu

urm

mâi pe decâ

cu mari

rîndueli,a

sfinite

Patriarhii, Mitropolit.il, Episcupii,

;

care sau lsat

eparhiile

stâpînirile

s,i

I.'

ve -

,

1 '

nind într' acest linititor liman, luîndu.i viat aspr a clugriei, i cât putem se

;

'

i nevo-

:icem unul lumne<eu tie ostnelile

P. S.S. Nifon Mitropolitul Româ-H Theofan Mitropolitul Moldaviei din Mo- |{

nele lor. Ca din Monastirea Dionisiului

niei

,

Qrigorie Palama,

nastirea Dulheariului,

a

nsctoarea

i

destul ta

.

Pavel Xiropotamitul

de sumneZeu

ziuo buna

i ec

împrai Sava

de

fieciori

Simion din Monastirea Strbilor Helindarul,

|' '

jecend, sabat

bine.cuve'ntându.i

i

,

din

învându-i cum se'îîe credin-j

a

ctr

pleca,t

mergea

acum

chipru, udide

uor

forte

Aa

.

dup c.

dar

gon mare tot lumea de

te-va timp, sculîndu-Se

asupra cretinilor

ctr

impraii

în cei

ne credincoiî |j

ai Romei; atî venit

porunc

s

ca

sânt cretinif de

de Hristos

înpuînat cretinismul, unii murind

prii: iar

'iar alii fugind în alte

Hâtrii,

|nou

s'a

zeilor

oltarele

*Sini fiind JM^W

fl

r/f$

ce

fn Muntele Atos fi

ce

toi câiJ.

s

voi

câte

ast.feliâ

se Iepe-:

puin

s'a

i Matc

pentru Hristos cei

rmânsese

-fiind

S'a,J

toii

ido

lor.

ânn "

S

f*

ntu ^

Aprat

i

Constandrn

pe câmpul de rasbel în-iliric, în contra s'a, -l

fcuse rscolâ

îh «opul

'1

prinse,

btu

i

ca rudenie

liberi;

-l

» U Mnstirea Mrtdm.Mo-

45?.-

is

s,

i er

i

Mare

;

satr resculat,

acum

Pre Prea

~; ~ ,

cel

încontra lui Licini la 3 iulie la Andria-

îl btu i a doua or i '1 omori la Tessalonic 324.' pacea fn popor, afiându.se fncâ in acele locuri vede

.Litera

i

munceasc

nu vor

îmulit er. i idolatria ca mai nainte, ridicându.i din 6 15

*

,

i

i

se

i

stabilind

sfânta

de Dumne*etî fn vis poruncindu.i , ca Muntele Athonufl^jî de închintorii de idolii cei ce'llocu.

Nâscatorea lui, se

,

-

,

'1

curate definitiv

„

,

„ ulU ctt

^eiLont

(

ureco-uaiini:, ca se

•ea definitiv, dandu-le fntr»alt parte loc bun

i

jdu-le il

voia

pricina;

fiind omenii

er'i

i i

înculiî

»i pârasa. spaios, avâtm'f'jTmf 1 nesupuii, nu 'I

se asculte.

^£^1

^

T^tonci

(1).

S

inse

împratul vede'nd nesupunerea lor, a trimis un general c u armata, ca cu sila seu|C, scot din Munte J iar eii fiind ecsersari la J'g v§ arme, avend i locuri bune de aparat, $> con-

» I

^q^cBl^trat i armatei; deci ne pute"nd se intre la eri, una din pricina grelelor po-

zriuni

ale locurilor

dfn tot Muntele;

|/^,

iar alta ta

c

omenii locului fiind mulii, se lup. g^, vitejate, fiind la desperare cci cum jfcJ •,

nu

comvenea i moiile

le

zsissilt

alt

Ie-a

lor, ,

se

si

'

î

se se

J*'

lase oraele,'

mute

intri

ase apuca din nou , i a fonda orae 1 ia dar comunicaiile pe mare i pe

necunoscut

loc

a zidi

casse

fnchis

tote

i

7

V/

constrîngndu-i ase supune prin rime Cu tote l f a durat mai bine de un an, fiind pe s 'vizia ce a avea preparat pentru cad.uri estra-or-. .

acestea

•Vj ling pro -

bi

capriore,"-

,

f, js'a

r;,'||un

i

c

râu

de arme ,tr ' miS

porci

.

nici se cuvenea,

ASia

"'

^

pe ba,rhl "'

Tessalia

.

,

veacuri

numai a

'i.ati

ales pre toii

C0 P" pilele

rmrrnd

rar unele

buni i.

Muntelui

Pindus

Cy

-

au

,

jdf UCOl '

*\

,pe I

C~%

scos pre toi,

manuscript

pacea-

în

i

alte

Monastirea

nyOfj

;

r

A.

i

în ru ;n sau risipit dup multe mâi ecist t pân astii din tur.

1

Litera

cei

ecspediie în contra Perilor

imii $ S aedat în

cetile, oraele, satele, monumentele,

,

,

acum aveau tot

d>

'

Penee.

'idrfferite, Jr"

fr

c are u

i^ sub cuvent

™

•fnfrne

3

cer-

ast.fel

li^k M^,i trimiîndu.i în ir, albia fluviului

g

prin munte, precum-,

mistrei altele-, fnfrne finindu.se i acetia ceia ce n'a putut face frica, a împlini'tu-o fointrând cj;eneralul cu armata în Munte, nu lea fcut nici -

i

predat;

*>jjmea,

t

i vînaturi i

mai aveau

dinare,

ii

c

acel bloc

Dtrherf trieri-

m

I

'

Infroduxerea Monahilor

m

Muntele Mos. locuitorilor din Mumele Athos, împratul Constandin, înelegând hotârîrea Maici

upâ esterminarea Domnului,

um

C

devie locuine

Monahilor;

Hristos. Apoiu a.

$

Protatul,

Hristos, si vatopedul.

?

a

astfel

acum oraul Careea 340

I

I

ca un cretin ih/.fl

întiiu temelie

el

I

'

Muntele se pentru

lo. •

Monastirea Castamanitul la 320

zidit

d.

capitala Muntelui laîtf

. "

•

dup

a«""l36i

J vatul,

acum

de

i

Monahali,

bitor de Hristos, a pus

cuma

c

ca voeste

Impârînd

Hristos,

*

iulian Para.

mai întiiu pan anuse pune împrat fiind' punere de împrat si luând puterea în atâij tu, la artare satî lepdat de Hristos, a ridicat din nou ado cretin-,

-

yarea

care

idvs

politeismului

Muritorii

_Jcut, a risipind

•,

i

un p#ân

ast.feliu ca

ruti

de Hristos, fntre alte multe

i

stricat

i

pustiit

ce era

si

au f-

ce

sus lîssele Monastirii.

închinciunea ine dorete

Athon.

la.

a ti despre închinciunea în Sfântul Mu' \

nte la vir/ul cel înalt sus, este cale de la Monastirea Româneasca

cam 5 ceassuri „ Prodrom *. drumul

este

sub te

neregulat

drept

M

i forte «Sfreu

polele Muntelui

;

de umblat, si sus

acolo se

afl

——

de baut din pliie f«>«

sus pe potec

^ ^

Pârghia „

,

.

,

.

,

.

(Vfntwilor, a gerurilor ' i

-

,

««

aceast biseric eereînoit «fnoit

de

capul

cssebite

r

Muntelrf virjul cât spetii,

§

es-l

lumea cretina,! ,,

acolo e si'ster

,

\J

T

1

s^<

în virf est este b biseri.

somnul isus Hristos Ma

zpezilor; cari atinge nivelul .

7^1

al

m

cWTT

în

de la biserica pana^hia

K&U

^

•

-

^

insus,fâr pmînt ?si pmînt În7e a • mai mult pe alte lo.l

arborit, iar de aci în jos"e îmbrcat cu parte piatra, tot Muntele pe une locuri

m

•

i

i «ilele eo^,,™ "

in diferite

#1

RuSrel ' C

«Of

prV sLL 5 ^onfc^^f

marmor, avfird

j^ol

M ««ia

-

de Patriarhul Patv^W! foachim f„J? ^amantul-

ot

1

»

.

~* " c J .

ajunând

bisericue care

™

Prea sfânta

(

, ed deau,,, „ zapaaa. Deci cotise, i numai piatr Aici ici s»i

:

i„

o

de odihna voiajorilor ce vin din totâ

numele de«

na deapa ~-t I

•

pe toi Monahii din Munte.

I ,

13).

Din schitul Capsccolivi.

samn

putini, inse pimîntul este srac, i daca se din ?<3 «avat uri, trebuesc alt-feliu se usuc, cci ploile ra sfrn udate tul Munte sunt forte rari cate i.i 1. luni nu ploua, i mai mult T>ar

«C^| :un mai

c

.

Irronia lui Dumnezeii, .le

mari

i

lsat efie

aii

mai

de are

izvora

mici. cu care 'ii rnplinesc nevoia

c

.

la tbte chiui

alt-feliu

nu

pot

tri-

Cai. de comunicaie. tfriUrul

ct

'

sfintului

vi i

sunt ind

i

drum

i

cotii

de catiri

,

pe une-

c

aa

so

un

stea la

se

alturea,

pre

catiri

doi

trece

'trebuete

ci unul

mai lar^, pani

loc

Iar pe un«!e locuri sînt poteci de abia se cunosc, de multe rtcesc dac nu au con ori voiajorii

Când va ,

i

loturi toropi de picorele catirilor de pe unele locuri nu mii de anii, le

1

pe

de picior,

jthoS;-

pripistiose, su-

dealuri

po^orinc

pietrose

Mume

cel-l.lalt

trece

:

Dar ductor «e tie poziia locului timpuri eu colo. in cele din .

urm

Huilor

nizarea

-

nastirile

^

*

Cornuta; atî Monasttrile

\

ini

Seraiii.

car

de

Proorocul

pentru cldirea

mari

de fer, clopote

A^J

Munte

Sfântul

cu boi, de la Mare

crat material

lor: de

caselor,

'si a

Rusicu,

lor

fcut drum

in

.

Mo.

i

Ilie

pân

la

bisericilor,

etc-

'«9

Clima. ma

in sfântul

locului

sntos

este

mun

subire

e

Munte in general

fn unile

,

m ,

pani

inse

fi

e for-

potrivit. Aerul in co. ptrund.âtor:u greutatea

rntr' altele

te cS^rea.

i

•,

pri devine din cauza piemarmor i a pdurilor de cas-

climei in unile

de

tri

tan

noptea

,

marmor i din pdure pe unde izvorâ de ap, un curent subire,

din

scote

cur,g-e

ce'î

zcc^aiu

indi«40

Idup tot/i

curo

locuitor:

.

care pote

omorî pe tot

H»-»-r intimpina dormrndtî ori- din care caust

^ adese

'J«rijy»^t

TOf '.ci*'.:

c

toie vile, atit liao cât când nu sufl vent nici decum,

fiin

.

.

iiâV

?:r.&

fU

jbxz-?.

pentru * ': conserva

I

sntatea, port flanel sau cmae de lin > i când asud se .schimb* de^rab. i se îmbrc cu.alta uscat: cldura esre forte mare spre'pârile de miaxi.zi. i spre miaz, nopte mai recorose

04 1>.

Litera

I

h'io-

i+5£- _

i

i

vînturi multe, dar nu tdte"'-'"*'vetâmt6re afar de cel local (apofo) zîs mai sus de si pic mult dup cum sunt) annfi; dar fne puin pe la polele Muntelui s,i se topete înda

Zpad

.

i

t,

far la locurile de sus se

teltri,

fne mai mult,

chiar fn luna lui iulie se

prpstii

i

Mun

sus in dosul

bgat

gsete zpad

prin

•

Pdure.

ek mai

principale lemne sunt; dadiuuadii castan, stejar, brad se afli fn mareea,

ntitate , fag, dafin, ariu, prunaritf,chiparis, dendru Levant, frasin, plop, ulm, J

«Rastru.

tocali,

Arbori fructiferii; lmâi, pormeri, peri, cirei, prunii ,ro.

chrtri,

^emne sau copcei 'cari nu 'l "leapd frunxa, dadiu, bradu, dafin, et,c -

'

ariu, prunariu. chrparis, dendru. Levant, lâmâiu, portocalii, chrtri, c omora, rigu, su.

sur i

T

Comora

altele.

* "

sunt

chilioii

u^™

zîs

adun

ci

!*«

de prin

felul ei la vedere întocmai ca roii, el înfloresc prin luna Oc atunci se coc, cci cele r<Wp ar

mse puin mai mari i

jra£ile,

tombrie

dup cum am

"te tm pom roditoriu, înse nu plantat, 1

Sun n 1 sunt dulci la Mincare, dara prinii ? adure iface un rachiu bun;

i

Noembrie, cand

incite

si

u^i£^Sl'

»^,*h

din anul

anul viitor in lunile xrse sus. muntele este acoperit cu pdure, coat dac nu ar ard io focul

la^j

^ io

annif

*aw vii, cui

ne

i

tm

,

i

din

este

i

mm

ar

fi fafri

mtmjLsX

un lemn fn

for

frunxele caritate ca ale m ari; eI crcste ca

rnse^rose i de «are, i e rbdtoriu

/face rod

nt bun Sunt

3 moc h inul

Nucului

de la

,

.

^

lâ

usccfu.

crete pr f n ori ce loc, dar nu cât atunci când are

bun, de

ptrtma umezal, rodete mmunat; jeUuri d e smochinii, unii albii

sisecoc

!n

'

coc

-

^

J

î

P e£ru ;

•

-'

f

a*

altele

cele de

a

vinete, se

treilea

vinete

lffiU smot^ari

oc în luna lui Aucrust Si râ Aceste u*ate , t pvîe l a f ut;i<Sunt rn opa, se face din eR i racniii bun, iar prospete când culege din pom sunt forte Arici ca zahrul, acest Ca $a Sidinda Vodvl ese âr& re c * un felii de ne^i prin ^ f f'°

Septembrie

cutate le

mM^5v 'Iar

m&Vl

tlj.ichfttrl

7*£«

.,

sjânta Ana.

Monastica

Dtrheart/luî

1

r

in loc **=*^ de "bo"bc afinu se face pdure, i nu se face mai mare ca î||L «;Mpru7iul din frunzele lui ese unt-bun spirtos, din /§;j»\:|§ seminele lui tmt forte #rass el înflorete pe ***•' 3a 2 ^ ^Martie, florile sunt desse pe lemn si «gal

listrilor

vîrfurile

.

,

!

,

P

'•'IMîJ^bene ca

i

ale teiului.

lemnul mirose frumos,

frunzele,

Florile

•

precum

uâ dat nu -si leapd fru. in bucate sczute si marinat

i

nici

nzele lui, mai se intrebuinaze Mun inflorefe intiiu-, tote Monastirile sffntului fiind stilpâri, cala le. ,te'l intrebuinaze în Dumineca floriilor la frumusee, plin de rusalim stilparea finicului care este

c

i

V

u

Arom

B

duhovniceasc-wr * ersina nu

lemn mare, ca nuelile de '"'."rchit i mai subire, înflorete in luna lui '.Mai, atat florile cât i frunzele i lemnul'-mirose forte frumos, i se pomenete in vsu iin :'-'rimiile de la înelepciunea lui Solomon face

se

v

i

'•

:

locui urzicii

va ei Mersina

,1.

Florii

are îneles Duhovnicesc.

•

în florile locale care crete printre pietri i 'la locuri anumite i prpstiose ,, Florea Maici Domnului ne vestejit* forte mîn#âiose este

aceasta nte:

aceast

noori , floricic a sfântului Mu. floricic, are culorea asemenea cu forte mult singurtatea, i ere

de sub

ne-vestejitâ

inima cea curat, ea iubete Ste oe virful Muntelui, si mai t'rilor

i

forte periculise,

ea

îmi; i' are un plcut miros mar'e

ci

forte

de multe

ori

este înflorit

1

incrpâturile pie-

pe la ziua sfintei Tre

ca al trandafirului, ea nu este începe a înflori pe la jumtatea 1

cam

mic i plcut

.

cel mai plcut i culoluni Maiii, end atunci sunt cu mirosul in veci crimonai area cea mai vie roietic, dulce nevetejii cât 4 Aceast a lor nevestejire dureaze Maici lui Dumnezeu timp se i pâstreaze in case sau la icone, cim>v socotii câsunt

i

4

-

nesupuse putreziciunii itonica crete buruiana mare si foileve ^rosse, pe dosul lor ar-v-vt/i alburii

*M .

i

florea mr'c i ^âlbior, se ja înlimile Muntelui pe locurile prpstiose, i Are miros plcut i<$fustul duke aromatic, pentru care este întrebuinat ca ceaiu pentru durere 'de piept i rceli, si chiar pentru plmul^ dej cere, «entru aceia e cutat

^^Wintii, ce tot la '

I

Litera'

fl.

im

schitul

Capsocolrvrlor.

^

-

AX.

sihastri' ai sfântului Munte-

prinii

de primvar ca crinii Maici Domnului c Pers. nige ) cu miros, Ianuarie, lunile in ^plcut, înfloresc WFebruarie, pân la Martie; iar când ii câlJ

" isSNhiocei

)i 1

dura

,

se f mbtrfnesc

foile

,

creste

~\lisfâchea

tot

<Jt>

lungi ca ale usturoiului" si pe la printre pietri ,

locuri rgrasiose cu _foi verdi puin "[i moi, pe partea cea din dos, forma ca a. jrunuluî; iar florea roie argintie ca atran. albicose

,

,

*

i

cam

alf cresc mari

c

fn luna lui Aprilie

i

jCi

,

informa canarului altul isopu

miro

sunt mai de multe

nea'

Mai; florea alba pembea"?

alb.

fn Rsalmul 50,

se pomenete un miros tare

este

;

:

foile

pentru aceasta uâ smirnei; ali sânt mi-

tmâia,

ca

amesteca la facerea

murnB^*'fnfloresc 1

r

Atât florea

selbatic.

dafirului

'se j"rumos

i

Miluetem Dumneze forte amar i a.

plcut, se rntreîn medicin pentru currisîrea Esopu este forte mult fn sfântul l^5 Munte prin locurile pietrose de mar. ''morali mai vîrtos pela Monastirea Ho 3J Prodrom,, florea i fruniele bru. rnrii i mrunte ca iarba crea^ el crete in buche te printre pietri cci iubete fgrassiare

forte

^bumaza

singelui

.

n

,

'..ii

man

Passerir.

Tjft

Î4? '

1

JPasseri

jte

nu

se

i cânt

fn sfântul

domestnrce

celle selbatice,

multe

cas

de

afl

cu

,

Mun

afar de

cuci, privighietorri

dulcea

in

pdtwr

re, mierle, pressurâ, cincheze.

Liitera A- Din Munajtrrea Duhearu. i ofn aj'ânta Chenarul al vestitcrlui scriitor Cheor/he Arhimandrit, i starei il)

,

;

Ana al

Schit.

Monastiri Cernica. Ji'n anuî,

4"î90.

.

Stfclef, sturdr,

passere local

silitul

eane

mar

cu^ua

roie,

eane este uâ ca vrabia, cenuie

etc:

mic

cântarea

si

eane.

ei

•Stupii.

•^m entru

i

pdurile care este aco. JJPperit^tot sfântul Munte, stupii rodesc "bine aici, inse nu fac miere de ajuns i în insula Thassu ca o pota deprtare de sfântul Munte, fac miere mult inse nu rodesc, i fiindflorile

,

.

l

c locuitorii

acelui ostrov se ocup cu cultura de stupii prin luna lui Iunie in fie.care an, cu corbii aduc muli

m

tupi

izvora

Munte de

sfântul

cu ape,

i

rodesc-,

asaz

r'f

prin pdure la iau inapoiu cu cor-

H

prin luna lui iulie

biile.

"Pr^n

(dta întinderea

j%*sc

mai

?\ as a -

..ldat

c

*

tot ?i

felul

înjurul

mrii arhip eleatul ui

-

,

mri,

j

'**

pe cât

am

de spetii putut

cu

de pete, dintre

mult ostneal "

t^cC^O^'^v^-^ '

Se.g'âse

de pete, ce produce -marea Sfântului Munte care este st

de apele acestei

1 0511

gsesc o mulime care vom nota a-/

se

alua cunos,tiine.

^

c

& mai

principal

se ">cepe din ^ scrie l£^fRfQJ^ eJns ui Noembrie in tim>

',^V

1

-^i^y y' Vn _--*pui :e

'

ncpiilor

întunecbse

vrneaîâ cu mreji

'agat

(

,

si

i pa^^

mai multe undii'^

întinse pe o sfor pnâ^A" la300, strnjini, i care conine pa"nâ lai

undiii

c

ii).

Litera' V.

)

.i fiind

apele Arhipelea

manuscript pe pergament în Mnstirea

j>ohearu

..

forte limpeîi

aa

in

cime de 20,stânjini se pote vedea in fundul mri; i dup cât tim, peti m^nerM" 'ave'nd sîmtnl i vederea forte desvoltate, se vrneai cu mult «greutate; fnse" omul ca cel înzestrat cuini

imT^

mai mult decât cuputerea trupeasc ial faculti prin care se face Bomn si stpîn asupra in-, Naturi a gsât si asupra acestei «greuti diferite înlesniri spre a vina cu uurine i cu abodene petelet.elepciunea

te

tremei

:

'^rejfle

,

o pînza" de rata, lâ..

i lungi i 150, metri ,rn

»>imea doi metri

lân

'

ladOO,

,

•"armate pe

o parte a lungimi 3 cu bucele de plumb mici

2S

de plut S

spre

;

care puse în mare

vmare

form

|

t

iar pe cea.laltâ în raport cu reutatea mreji, cu buc aele.

aai

se

de «fard

se prind

peti

scrumbiilor,

:

de

;

Cu

in-

acestea'

mrime^

si unele

nea

muri puini mai mari, iar altele puin mai mi ,ci

;

intre

care

mai cu

laboden, sânt «gupa, >Melina, Melanura, :

culiu,

ycarein turme mari emigrea<e din

pai

mici.g-rupe

i

savridele

loc în loc.

iar

dintre

cei stttori inace> * frissa, scarmiu, seu \mbria, sardela, barboiu, per^a, scor..— ^ piu, hanu, ^hillu, sar^u,

vlai

loc se

numr;

rînw#

3^ ti)

Litera

M. ala wajestatca Sa împerial" Polheria.amr /rto.-45.

:,,

Monastirea

Ivrrulur manuscript-

/scataru, 'fi, Bracila ,

clugria, lambina cu ease culo cu solii mruni alt înpistrat

mrimea pân

J

Fo penie cu fcv care se

apr

tcat simte ceassuri

trei

rnsoportabilâ,

durere

o

in

spinrii la 5oo (grame, are pe vîrful veriue osse subiri ca acile de culore incotitra inimicului, pe care omul funâ

i

care

îne peste 24

usuc i rmâne infirm. Jn undii mari Roffo, in for-

iar partea atacat se

i

'"'W^'

asemenea

se

prind

crapului cu solii mrunii, scorburile pietrilor prin fun.

i de mrimea BKMcare locuete prin

i$14ina

Mpflfdul mri i care este cel mai gustos dintre pe-J '" in lunile de vara, SSfrl ti mri:; se vtneaie numi: cu solii ruietici J menea i senagrid tot deforma crapujui :

farmii"

,

i

argintii" alburii. qg"r ea

tot

informa smirnei

neagr

si de culore

che, cu Solii la

oca

trei

.

.jurt gros, alta

i forte

fr

blinda-

solzi,

Lavra.

forma mrenei pana Smirna in form de arpe rn

lung, i

care locuete prin ^

îpSfundul mri prin scorburile pietrilor, i Jai^ T5L Solii, de culore cafeniu cu pete glbui ca (f ||scolopendra a cruia muctura este veni- Jgj ,

3?nat, de care se feresc f<irte mult pescarii, ^câci îndat ce o prinde 'i idrobesc capul A cu dini cei ascuii ca acile, i care este^'

•

'ygustose

\» mrimea greaua opului

linului

cu si

solii

la

mâncare. Solovîrca de forma

fr

Solii

de culore

care crete

de culore

la

}$te la vi adincime de la 5oi^-jv

stînjini

,

5-

J.'Lrtera

M-

Din Monasthva

oca-, -trae

pnâlaîOO

in scorburile pietrilor pe

Afundul mri; carnea alb. iele

vîntâ ^-y^*

roietic, de forma

pân

pete, /N

Itihearulur-

in

forma

Cai

•

era

-

i cu gura mare ca mrimea fân laJoo. oca,

morunului crete în

i

omenii

.

din sfîrcul

inot

Beljinu codei

foarte

repede-

form i mrime,

i^ina de aceeai

i

care ataca

corpului lui, de aceea

fntorse invers

este

a somnului-,

somnului, iar penele

informa

tot

aspra

fr

pielea

151,

i

ma i mrimea ndeiii

nvodul

re crete

în

lacherdi.

i

Mai

în luna

de scris, cu

un

mrime pân iunie.

Pestele

i

câte 40,

solzi verzui

i

,r ca>£

Palmida rn formari, i se prin Zargana, informa unui coS

la 30. oca

emigreaz

care s,i

Aceste

pe locuri nisipo-

forma crapului cu

lun£ ca de becae,

cioc

neaî" fn lunile August

mri

tresc pe fundul

cari

se. Hiad tot în

|fde cu

solii

Foca, salari si melacop cu trei cozi câr-

.

nise, care crete ltrei in form oval spetii de pete' se reproduc prin a nate pui

.

in turme

umbl

fn

turme mari ,

i se vi-

Septembrie-

marea i raci astacof de patru forme, in -mrime pân la trei. i patru chilograme .Asemenea i mai mici de di /ferite forme, pân la eapte calitii

ai conine

•,

descoperite

i

mici

di/ferite speif de conchilii .

i mrimii.

spttii ref,

,

mari Crustale de

pe grecete,

uit la

cari tresc le pretrilor

\

Yie^ri,

mince , ia

i

came nu

cari tresc in

mri

li) i2

) Literei

R.

iM.

Manuscripte

,

nu

sant

este

.

prin scorburi .

.Ailrnii

mai mare

ca

pe

fn

u i

marginea la

sau

Molutii

ariciului, inse

are de cât icre;

ap

gustoi

pin

vîneazi mai

se

insula Thassu.

orma

ghimpi

i

differite

mr$âritife

Scoici

care au numirea de

pan

mînca.^5^^^-

[re

cari tresc lipite pe

Pitalrdc

.

piatr pe

y-mar^mea mri informa unei jumtate de scoici, mrimea i asemnarea întocmai ca solzi dup

sau

^spinarea

nisâtrului

seprind^in

Caracatia

-

,

calamara

,

Sepia,

cari

var.

de

lunile

^Desre Animale. imale domestnice» nu sunt in sântul Mun.' Ue, numai mulari i boi, cari servesc la

fr

j

trebuinele Monastirilor pentru transportarea, celor necessare ; iar animale selbatice sunt"

I

>

j

r

'

selbatici

;

j4i'ci

se

înmulesc pentru

ore.

c

•.

Monahilor la ne turburata ocupase gsesc pe une locuri

Duhovniceasc;

jEn-ie

i jderi

nu

iconomie al lui Dumnezeu; i putem pentru adenca linite care

determina

V '7 /â:^^ {^\<|) s "' v esc pii

i

puine ,

j"orte

jcare

mai

prâpstiose

nu

afl

se

,

capre, porci, epuri, vul-

industrii

cuhuet,

mainrii

e

case strice linitea, de cât Monastirile fiind cldite pe maiginea valurile mri fac huet mult când este furtun. ;

Jtnri

X

>M

Dumneieu sefie,c nu este locul potrivit peni trirea mirenilor , fiind muntos i

oia lui .»*; liru

-

;

;

,

'

uc rarea

ÎT

W'p nu

tte,

are

au putut

uâ mare

de sub

i

stincos-, de

atî

fost ispitire aci

aci-,

da

în ore care vremi-, dar/

cunote, câ sfântul JIraJ ale prilor

deosebire de celleJ-lalte locuri

ceriu.

Industria. ria

^/"•IS*-" brad. •T'î

i

este c ^ erest « aua

crbunii

.^Sculpturi fn lemn Ele ant ?i i de icone

:

'"lfk

^ feliu jsericâ-, . "

[i)

.

Litera A- in

Monastirea

Buheirutai,

fildei

,

marmor-, a ori ce i mobil de bi

precum, pervazuri,

s " a' te mobile

de castan,

de lemne alunii-, în-

i in

ui

de bissericâ;

fn os

i

salon

în mii de

,

de diferite

culorii"

cltoria

i

bucele

de lemn injloratt

spetit.

la

s/vântul Munte Athos .. entrua cltori la Sfântul Munte ithos, absolut

.este

tru dus in caxul

tru te

cei ce

ada

i

cel

necessitate

•,

'i

pote

i

dispun

milostenie,

ce.va mai mult, cu Ci;

pen-

întors 200,. franci , mai iconomicos i pen5 ati (g'enerosita.

trelmete

suma

I

aib

se

deiot/.

fran.

procura voijorul, un paapol judeului din carefaplti trenul pân la Costa-

'rt de la Prefectura

ce parte

1

'

.

v

_

na, sau Brila, ori Galai; va, -plti ^| ' â franci yfssa paaportului la Cosula. tul

Turcesc pentru sfântul Munte. Yâv

plâti

vaporul

pnâ

la Constantinopul,

la hotele , i 6franci tesche.i turceasca pentru sfântul Munte-' va' porul pana la Sfântul Munte fc portul* Va. fm„ De aci se schimb lucrurile, rn sfin

cheltuiala

reaua

arom

-1

;î

de

trebue aviiata

mai

dinainte

cu

8

xilk-

plecarea din flomânia, ca se se pot îngriji a intimpi - «a pe mare cu varca , sau pre uscat cu catiri &V - pa obiceiul locului pe voiajorul ce vine, unde / numai are nici ui cheltuial pentru i

sau case de priimire, ci numai aceia ,strna< a dona Monastirii pentru

nutriment ce

a de-

/

'~'

pomenir a neamului seu, spre ertarea \ pcatelor . î>e asemenea si pe cele

.sa

i

-

J-lalte Monastiri pe unde ar

I.

Litera

P.ala Maiestatea S-a imperiala Polheria, in Monastirta Ivirului

t>t

-lim-MSl-

55Z

'Jsm. se se plimbe fn interitorul sfântului^ chel-' tot aceeai Munte La fntorcere in tuial se Jace ca i Ia venire-

ar

.

Taxa

Sfântul Munte.

pomenirilor în

pomenirilor

ndejdea

este

pentru

i

mântuiri

in

plinirea îndatoriri a milostenii, sfirrrjS

fericitei

soborniceasca

ta

biseric;r"

rug. dai

a aranjat a se face pentru cei ce

citrni

-""'milostenii stirif

t

la

i

Mona.' fn sf intui Mu-

"Bisserici

axând u. se

precum aci se aratPentru suma delio. franci> nume vej. si se pomeneasc

nte:

xj.

m

^ X$y$

i nfc,la

sffnta liturghie slujbele bisericeti.

s,i

la tote

Pentru So francii, se se po. meneasc un nume vejnic uâ ,

dat liturghie,

i

la Celeilalte

fn

septmân

la sfânta

Stujbe bisericeti.

franci, se se pomeneasc pâna laW-tvu/ me 40, iile la sfânta liturghie. Pentru 1 ic franci, se se fac Mo- pârastasse continuu, pentru un nume la morte; ii-clitur.

Pentru

6-

ghii

'

.

iar alifok cu 3- Preoii

Pentru 2oo, franci 5 Preoii

mare cu

^yntru mâi -privi-

i un

Btla Motiastirca Duherrului

diacon-.

un parastas

i

1

diacon, pe-/

multe nume, ^/Wjhiere

2 li)- Litera T.

,

ctr

1

1

50-

tot noptea,

i mass

'adunarea, care

se pite

ipnlaiOo

.i

îndestulat la

toat

urca în acest sfan loca>-_

persone

dup

rangul serbâtori,ce

serbeaz.

<ySe

y

Pentru lao, franci se pomenete un nume yeinic la Psalce se cetete ne încetat ziua i noptea in acest sfânt locai-, de unde are omul mare si nepreuii folos sufletesc tirea

i

' material. Pentru franci, se citete o psaltire, pentru 4.

J

'

nume.

Zece

Vasselor pe <apâ assele

unu sau

.

navigaiune ce are fie -care Mosau schit pe Mare, sunt obligaa avea un paaport de «avigaiune cta. de

nastire te

man,

în care se semneaz numele vassu. al cpitanului i cantitatea ce pite ri-i vassul v i un act numit Rolla p>enJ\rxs taoca felinarilor din porturi, care se schi-, lof

i

dica

'mb la tote porturile ce au far ( fnarj unde pltete ta*a farului dvpe tonuri <c<mucoa «ar

Fie care vas la facerea lui din nou, i seda un act de ptepietate din partea autorit. otomane in care se constat mrimea vassului, încperea forma, si tei respective

,

numele vassului;

pstreaz '

cât

i

aparine 4cest act se vassul sau pân se

cui"

trete

.

de la alt propietar.

Mrfurile aduse cu vassul tescherea zza

(

bilet

de

4

lea

V-

Din Monasttrca

vam

cri a vameul da (voie), se

Duhiriuloi

e-

).

au

în ha- c

adie,

Adescarce.

Monahii din sjn-

locuitorii

otf

uc

Ttdi Munte, sânt oblicai a avea carte de legitimaiune (*îse nojuzi),

\ din partea autoritei respective, ca

tek supus ottoman, în baia cria,i se .^£n*-d paaport a merge ori unde voeste. ?Tnchintorii ce intri fn sfântul Munte Athos,

Voiajorii

Jlrse

d nutriment gratis,

precum sila

i

unde

atî

pe la Monastiri, Schituri s,i chilii, ^_ corbiile streine ce atinge rmurile Sfi-. companie (proviiie), de la Monastirea

i

caicile

>ntului Munte Athos

li se

;

d

ancorat.

iun. *

jantul Munte Athos, pe ling daruri cereti, i sjinte

.lalte

cele. eare<(

sau reversat cu abodene,mai este împodobit bijg"at natural cu pduri de tot aici

I

M

fe\u de lemne i erburi întrebuinate în dicin-, de a Tot. irtorul Dumnezeu, în riuv

i izvor de ap limpede ca cristalul, i bun la but; Pentru aceea se i xi-

'ri

'cejgrdina Maici Domnului, pentru i locul este pietros dar izvorele

de

,

^jelor veselete locurile ca riul

din Eghipet '

este,

use

i nu

.stolul

:

d de ap-, are

lipse'

i

cltorul

aici

aici bqfatul

i

la fie

celle.l.lalte

se

care ps-

zice

lui

se

Jrîngi

i

tu o lance.

"_Nu

numai pentru hran trupea^L sca, ci . ^ mai mult -

.

Litera

T-

Schitul Capsocolivi.

si

S. Monastirea

3>t

vor adaoge; dar/

I

?esti dator

una

seracul

dup cum cutai împria

de nimfe,

Mai întiu

mnezeii

-,

Bulionul'

c

a-/-

Nilului

J

c

mmtuirea

'pentru aici

sufletului, pot se zic

titrai nevoie de

punga,

minte, nici pentru mfncare ec 1

'î i

hrnete

'i

pc(*ete

la sffritul vracului

i

rste, evlavie

3u-A^j)

i

,

inse pe

;

i

rbdare,

nici

c

îmbrca A

Marca DomnulurT pre denii pan aleii eii care au drago-

>i

;

apar

'i fnplfnesc

datorrele

1

cu sfinte-^

BumneteiJ-

,oiu începe

ine '

a seri drn care

ore

a

mai

doritorilor

Celle

v.] tiind

rruri,

-multe

principale; pentru

i

evlavioilor

locurile

sfinte

Cenobral

Homnesc

.

Voiu

cetitorii

de

cu Schitul

rncepe

Prodrom,i Care este\ /cldit fn capul Muntelui la rissritul de mer^-end spre nord- De la Schit pâ. •na la Monastirea greceasc Lavra este un <e

.

j^^var

i dup

ceas,

ce treci

Yre o

pîraie

trei

°r ^ ^^HtB iîV un

^e a P e micii tot mergend înainte^ ceas, dai de rful Villa, carcltre-,

if

|iS^jjjfcl/ci pe pod de piatr

/f£ I*

®

lvi Villa

j

.

A ici

i numete

care se

este o rjisseriarte

:

"^•marginea Mri, rn cinstea Marelui':Mui] cenic Cheorghe purttorul de biruine Se .

c

vorbete de prinii Athonitii, un co. rbier apucndul jurtuna pe mare noap-1 •

y corabia 7

i cea

tea,

fiind

u

viaa ne mai putend a

se priimejduia

'Se purta de sila valurilor

cîrmu-i; Atunci ei ve'dend priimejdia , sau ruP\S'<ît cu lacrmi sântului Marelui Mucenic Gheor^heJ y>fc\Ca sei scape;

i

xCunos,tiine

scâpendu.I cu

via

va

spre re v

zîdi o biseric itot-de-f fnvluia corabia câte_ ^>uîn apropiindu.se de ermuri,de 'i

',

y>

dat cum

se

^odat un vaLmare arun.

i).

Litera V. Monastirea

Buluriul

lor,

*

'

-

,

'

53-

ca

corabia

putur

ajarâ pe uscat, fn cât

<

y scpa tof i corabia nu sa stricat reu cci "urm încetând furtuna 'i dresser corabia lini fgduina dup cum se vede pan astlii

in

,

,

in-

s,i

rn

s.i

,

Jmarginea miri

zii

'i

bisericue,

o

dj

ttrgend înainte înc un ceas, dai de rful cojo,"l treci pe un pod mic de pia. tr fntr' uâ vale. De aci un sjert deceas,j

fnsws dealul pân la aghiaxmCuvios Aftanasie ; care ii

su.i 1

Sfântului

'vorate cu minune din scala Muntelui din piatra, precum se va spune -

mai

pe larg

iar

rnnarnte-

acolo la istoria ei

înc un

de acolo

înla

de ceas

sfert

p-

Printelui Sava Schimonaliul ] Român din Regatul România, Oraul Alic-^ 'fândria, judeul Teleorman, cu doi ucenicii, Schimonahul Cli'ment Popescu, din Comuna Orchilia

ani, judeul 3>olju, i Monahul udetul Dîmbovia.

Ilarion, din

comuna Cindeti

n j

mer^i înainte mai puin de o jumtate ceasjl ii pe marginea Mri la prrgul (turn) Monastiri

=

|t

I

e acolo

jMorfono, pe latinete 51 Amalfinu » , care a fost •a Monahilor Italienii, rar acum ruine, aer -

un pod

rful Morfono pe

treci

^K|%e acolo

^\

f^'|^:»suri tnor '

*^B*I»

de lemn.

J

mergi cadouâceamiropotamului tapa

tot înainfe

treci rful

,

'

acest riu în timpul

'ne mare Cu lemne

ire pod

,

cei

el se

trece

^lrng

'

i

i

'

,

I

I

I

I

II

I

M

I

.

c

Filofteiuluf

stire

I

I

I

'

I

,

i

se

l

li

vi-,

Monastipe ling Mona./ al

varse în

ctiiliyt sf.

Llinilll

ernei

i pietri c nu 8-

mai numete

Mare

Mucenic

mi lMiniTn i-rrm

i

i

i

,

|

i

i

mj.

st-Atanasie j:>iA?n.\ ivSrH ir ii .anii llli - Macarre.siSatfhie li iu in arodihitBaral alMoiustiru a.Lami Psiilunit; ;v».Y- care iiiimnrSh* Lîvriot:, si piti Jfi nw «deraB; as- aii biserica. >su itAta d ca:::. Epu-ocul viUas >.».t, simrmit lociii Vi!ias. ,4 1. urna M. in Mnstirea »«L:«o «i. .

i

7$

0' Efstatie Plachida,

hfm lJ

,o

Sl

m

unde Patriarhul

loa.

i

axi *****

de la 1884, pana la f când iarâ.sr a doua ora sau al eonstantinopolulvf. oate aceste rîur c wS" din Munte spre 'i mia. . 7?% '

1 903 ItfMie 18, Hi ales Patriarh '

1

'

^

c?ase te pete hrel rn aceste rîur£,este cel .cST^tos, în Jorma earpelui. Iar partea despre ™ia*- ii, nu strat izvora de ca spre ^nordi Este un mic ixvor de apa", cum mertfi. fi /^doua ceasuri de la Schitul Prodrom

jk(^

S8

"^\ mSi

ap

J

Ha C a i CW5he fchi^â ^ pe grecete OecestefH^^ / f recij, cur£e din cno.noro (apele '

,

8 Pe 8 ChilfiI dfn Caka ^ uoîtul udatuljjfradmilor in cursul veref.

3*',

#cu cu

La

,

'

1

pan

,

s- ise

la cai

™"fc£

Munte spre ras 3* de «sicheltuesteV

^™

Litie.

ur

«Sflass

ir

ueurâ.te

intru Domnul

,

Athonul

-

cu nume sfânt, al Nscatoreide B umnexeu;_ Raiul cel frumos cel

^ tortu

•

Ca rat

la pilele

s^ândi. tale au

i

0§

fa

m/iorit crinii bine mirositorii}," V tone însoriii, i câmpii , si vai, copaci bine Z/ 3 fnfrumhi j. cereti numii, ne.au odrî- 'V

I

'

j

r

>

i

© i

;

A

^

U

roduri j-ar de morte; Duhovniceti ape scotend,de ,4_ Slft

dunre pU 3e acum

Spre

^

t

J.

Pcntru aceasta î" cei ««rtr tine Monahii, i 4preu. ' .

•V^na

Litera T. in Schitul Capsocolivi.

petrectoru adunân.

i

B.

! * •

•

i

in Wonasttrca ivirilor. manuscript.

^rtO-

^5?..

du-i, cu "bucurie prâxnuete

mit

stepinei

i

purttorei

,

i eu

mutye-

de grijii

talc

'

Strig Mârescute' pre tine Nâsctore de iimwiewu, pre Jriime ceea ce mai mrit pre mine, i ai artat i paWntrf ceretii, cu ale crora rugciuni, pre aceti ia viat paxîndu.i. cere de la friul Teu mare mila. :

;

Parimii

aîn

Domnul Fi-va g'râeste celle de Apoiu i xillele artat muntele Domnului i^ cassa lui Dumnezeu pre vir :

,

~

\

f urile Munilor, i se va i«-Vnlta mai' presus dedealuriyv^| vor veni la densul tote nea. murile, si vor merge nes.

ki ne nou ca»

calea sa,

muri multe, si vor xîce-, tj venii se ne suim in muntele ^ Domnului, i in cassa Dumne- § zeului lui Iacov, si ne va vom mertfe pre densa. îsaia.f jwr

^Yol

i

stih. a,?.

Class

N

ir.

uvioilor prinii , cei ce din ti- , beretele vostre rn muntele acesta ."fî^ai sevîrit nevoinele i luptele, m, umerile "V-.Ji.? ^crucea Domnului pre *

'.

.

^."kSj

, '•

vo vosîre ridicend, pentru aceasta voi •. lumea sau rstignit

u

• I

—

--i «.* , , ca lumii

i

simitor dedtn,^,.

*

(1).

Litera

A. în Monastircs

Dvhtarnliri.

» • •

'

£6-

^

<sa

rit. (

• îndoite

desprtîndu.v ,^ndît5FT5eLi ai Deci îndoit cunoscend lucrarea cruci,

lucrare

omenrlor

precum

i

suiuri

ctr

si

vedere,

ajunând

.

i

>

f

acum î n cerruri slvindu.ve cu Hristosl împreuna ai* ptimit, ru^ndu.ve ne înce

i

(

tat pentru

V

densul ati fcut, prin^xfi la sevirirea începerii

sufletele

nostre-

Psalm se

33.

va

Su-i în muntele 5ormiu- « --Î cine va sta în locul cel sja.

Sau

al lui ?

i

Cel

nevinovat cu mâinile;

curat cu inima

carele

,

nu

s'a

luat fndeert sufletul seu. Aceya lua "bla^oslovenie de la Domnul: milostenie de la Dumneieu mmtuitofl seu. Acesta este neamul celor ce V auta pre Domnul, al celor ce caut

1

Psalm

i

;;ierâ

vtna

sa,

i

\reu;

J

Do'mne

nau

nu au fcut mit nu au cei sera

1

1^ Litera

Mnstirea Duhiarului

i

?

I

de si voi

"

teme d < f£v=o;u j carabe drep.

cine va locu.r în

,

carele

vvt

lif.

P nhana ^ face \Tj.-celce^rete

^S, i:

:

WC

Dumnexeului lui iacov.

i

tu cuvine " l eti esti^lv^v V povauitumau \ pentru numele lui.

Mu

dreptate;

adeverul în ini viclenit fn limba y vecinului luat penti

seu^g^y

4

^

^

i

ce se

'ntr

Cf*

jur i

leapd,

nu se

i

argintul

Iau dat cu camatâ-

^77—

Psalm. Rrdicafam

ochii

14-

mei la -munii de unde va veni ajutor: cel ce au Jcut ceriul i pmântul

Adjutor de la Domnul,

A „

tote

Ichiliotii 1 I

schiturile Cenobiale, Aschitei,, cu-

i

biserici,

fr

'biserici,

dm

i peteranri , Botnanii Sfanul Munte Athos,locurtorn M.0cabiof.

i

Inahrf. Precum iMonastrrile Greceti

cei risipii

i

prin

Ruseti, aici

Jse va adaot<?a la total De Nmne-^-^ Jle i pronumele lor, s/^radu; talul câi: sânt în cMie. ca rti.

chi'noviai,

precum

i

acei Monahii

care

j

v

nu

Jel de restabilire din Monastire in MonaStrre.si din chilii in chilii^i^

au' nrci un

•,

%k umblfnd

pre

-

MÎ)A

ZmTl

6dT

5*.

W

aceia cabioi, cari pltesc

cabioi sau chilioff

Numirea

cTiirie la

alii

cu luna..

chilrotrlor

i3

Sînodiilor lor

Românesc,, ProdromJJ6i)„ Schitul Aschiteiij Românesc „ h acu jJ 30,1 Chilia Cucuvina, Popa Theodosie Soroceanu„rYovata)î 41 „ Chilia Printelui Ilarion Honaîiul Cati^biu „ „ 3 „Chilia Printelui Calist 2înca„ Prodromit .v 3 „ Chilia Printelui, Sara schrm- ,, Prodromit jjlaajluaimâ. 1 „ Chilia Printelui îosij"Anast3Sescu?J.iProdromit „ $0,, Schitul

Cenobial (

3 „ Chilia Printelui Vissarion Rzau,Schimo. „Prodromit J^. „Coliba Printelui Panteleimtm Schrmo. jj Prodromit,,. „ Coliba Printelui Cordre Tomoi Monahul, u Prodromit,,.

1 1

3„ Petera

Printelui Ni/on Ionescu ieroschimonahul. întîiul Superior al Schitului, al Sfmtului ion,Jjîrodrowul.

AQ „Chilia Printelui Cherasrm Ieromo. Transilvneanu. 5„ Chilia popa Teodosie sf. ipatie, Transilvâneamr. ^„Chilia popa Ilie cculciuj, Bssrhean 5 „ Chilia popa Gavrr'il, Craio venii4, Chilia Prin. Ghemnasie schimonahul Ploesteanulpopa Mihail Craioveanu. j) , Chilia Chilia Pr. Spiridon Konah,fost Carion ;îrovata).

-4,

Pâr. Roman. Schitul ivirului. Chilia Pâr. ignatie Monahul. Transilvania Chilia Pr. Zosfman. Bâsserâbea-nChilia Pâr. loachim. sj Theodor.

Chilia

M

,

•3,

-

.

Cj. '

a

Chilia Pâr- Irodron Ierom. Basar. Caviot Chedeon Monah. SJ.Yasilie.

,

HO 5-

\

Totalul-

v/j)»

^/tamirea

chilioilor, si a sinodiilor lor

$/ 405,

Z, Chilia.

M

5

,

din urm. Pr. Cosma iero.

Totalul

Schitul SfTtfrieoratopea.

Monah

chilia- Pir- Cherasim

Xiropotam.

Monah Macedoneana c Car eea Hi chilia Pir. Sa vva Monah- pe moia Simon- Petra. 4, Chilia Pâr. Serafim. Ieromonah% , Chilia Par. Antfm schimonah ciolâneanuCCalimitav Catunache. 1, Cabia Pâr. Nicon Monahul olteanul Monahul, Catunache. 2., Cabia Pâr- Panteleimon & , Cavia Pr. Evsevi'e Schimonahul Hairu, c cucutei). TransilvneniiColiba Pâr- irodt'on schimonahul. 3, Coliba Pr- ilie Monahul. fuftaj. Transilvâneanu. ,

Chilia Par. Sa vva

)

.

(

Coliba Par. Kicodim Monah Schitul Sf. Dimitrie (Vatoped )• ,. Coliba Pr- Ilarion Schimonah Popescu CiolneanutCalimits)

9,,

.

Coliba

5-,

1, 1,

Pr.

Patrichie Schimonahul, ciolâneanul cCalhnita)

Coliba Pr. Theodosie Ieromonah, cCalimita). Coliba Pr. Athanasie schimonah (Calimitaj.

î,

Cavia

1,

Coliba

Pâr-

veniamin Monahul

t

Calimia

).

Pr- Vartolomeu Monahul, ccalimitav Totalul, Pâr- schiturilor, Aschitei,chiliolr.Cav colibi si Peteri.

Se

adacga* la Populaie. Prinilor Românii Agrorri

Ef/ect£vul Am

seri 'a up loc pe it cuvirn\e,a adurta locyii sin*, ei, Menahn Românii ori din ce Cici iViaime Tab?]a*de acutn tn Sfâviv. H-Jcte Athoa KAterii idfh cart Kenastire. era*, i gvrt strisi s: iWâii. neci aici se^âsesc dzgrtfc la istoricul' lory «entru nomnii itibitcnr de cetire Al schrturr.or cmliflti'.cr. cavioilor. si peteri numai rooiinii' - -Jjy Itwio-^rajic ii lor ts'.crx. 3:

N. B-

cfîstt

ar

pirinîîi

.

'

i

peste Sordunari

wli

fi*

i

wtVi,

jtrfundarictri SerdanJor.ipolitta sjintu :.\ Velni'a. patichiru.

si

M«;r(>.!?.Ieriria siiiwyheîtna.

I)

).

M

v.i! s dînrt Atelierul meterilor aramari.. ».si casa mestefiior i arratrlor, . cradinaria- . .\PfrT returul Schitului . :. Casta prinilor pusntei si a nevoitorilor pitrrnilor-f Vierilor ....ia cua.a rece cuminunt cttn crâima «hkW.ot . ib.Cassa Arianaua s.r.i.V 5- chilia printelui Pa»e1 Kona'hul mgvavtA grtca. : î Cimitirul. , Idem »dpt»> schitului ehir Isaiai lu'.ui la «are. -cchir tsaia. }:. Conductul de apa a! BiSierica Kaica C«««1. ati numita apa cafcuiului.« crucea undei captat uHCrecesee finahla !î. Biserica schimbarea la fate , a îumnului t,«> urato» eien «flioej la mare..", trumul ia schitul Capjool. : Maica Domnului, j;,' Boierul Domnului. pre.-urul «chitului. Litania cluarilor .A .. aidul ,

u

MmmH

Jkme-f

w,

,

i

'nchmatorii

pelinj

dm

Butii-V.

grccu.

Coliba Far- Paisie Xonahul canalul de spa". .

ciobotaria.

Fondarea

u

«rumu laMpnaslirea greceasca La-

lui.

intele, drept- credincose ce fn rassa Monshal, locuete Munteje Atos-Jj, numai grecii, ca cei mai numeroii i mai dibaci âii câtigat supeiotatea^ prin care^au putut domina cele mai

6te

din Monastiri

njfte

.

chibiuire, Atât Bulgarii cât

^mari tut se

-i câtige

vechile Monastirr:

inse,

iin Buna

i

Si'jkii,

prin înalte struine ir lupte fn contra sus îîilor , a pu-

i ruii,

i ;

lor câte

rile ce aii

noirilor

i

una

din/f

din ne chibxuire

numai Romînri cu

tote

dreptu-

asupra jondaiunii lor,reîn-^ întreinerilor

ce

au fcut

tuturor Monastirilor nu aveau nicipi»

u

u

Monastire sau cel puîn vre locuine mai numerose in populaie i renumita

_pi

,

i

deossebitâ de ori ce alt linibâ, unde ar^i putut^

ruga ei

.

i mri pe i mai in

le

Dumneieu rn limba Patri-»( tdte Mnstirile între

!3> timpurile anilor lSOc- i l&oo. romîj au Jost amestecai numeros

l

j^f

i

cu grecii

vreme

am

W-bX

cu

ari

cercetat

,

,

3$

le

i

de demult

celle

am

ii

ce 'a

ot

]

sam

de ro.

din vremi pe

,

descrierea lor actual

slabele mele

din

putut

i mv tÂ

Mnstirilor

blibioficile

Athonului pentru ada o dare de J mânii Monahii din Sfanul Munte

v^scriere

public in comun: sau mare,

se

ce

micâ

carte

se

C

cruia:

^ie-

jieste fn folosul j'yfntru aceasta

puteri

religia

afl

i

mo.

^s^Mrala,

sau alt ore. care materie, care P/Î? -rpote se dea motiv cetitorilor, adec literai i înelepi se întinze jffil^.jjfy cellor scriitorilor de /;?\_\ adeverul, precum j istorie, rar celor, alii se observe _Fdacâ celle scrise coprind adeverul nu tot au2ul este greit, nici tot ca :

scrierea

lmurit i amândou cu adeve'r i erore.

acestea

,

sunt

^'combinate

>.

I

de prisos Domnrlor s întinde la lungi precuvent-

Socotesc

eci

•

|.|m

?^f^Il|rr i Hari laude •

*

fnfru presenta

'descriere a Sfanului Monte Athost se atrag" pe cetitori sprepri-&<

^l&MiXPCa jmirea

i

cetirea

acetia

avend

,

in

vedere

ca

cea mai mare parte a cetitorilor sau învrednicit a visita sfanul Munte care circulând ca i mine <iu vedut t»te câte aicea istorice* te, ^ecgraficete i timporal espun dintre ca re cei. ce au vedut vor ceti cu sir£uine, iar cei o au auzit cu mai mult dorine o vor ptrunde ,

intrânsa ca se se încredineze de acelea câte au câi din buna. voin sau din auzit. Fiindfntrmplare sau învrednicit a fi închintori sau vi-

c

sitatori

nalt

mo

acestui loc , au .gsit cercarea de cât vestea , privirea mult "

i

mai

in

mai fW-

dt cât auzul.

™yLnse,

fiind- câ închintorii sunt puini, sunt înc pre cei ce nu lai vizitat «muli, precum i cei ce nu au audit înJ/*iar

vcâ

dat mie re

i

de vechimea

lui.

am

crezut

de*"

cu-

viine

a immuli dupre putere talantul

a da la

lumin

a sfanului, de

ore. ce

cea

înc netiut

dupre cat

sunt

descrie-'»

încredinat

-\

.

%3de'

!

bun

i

a Jieste. cruia mmai cu sama .

apâra^^atom

ne

cuventtorii

(divid li

voe

a afla adevruri

spre

.

relgiose

La

3

stihurile

i

Pilai

Rspuns»

>prat

«Tu

:

Iissus

împrat etil Su

«j,

:

sunt Eu; Eu spre

i

fnâscut '£n lume 'rul.

Evanghelia de la loann.

3Sdin Lui

issa 1

am

venit

mrturissesc Adeve.

Adevrul

Tot cel ce este din

'^lassul THeu

»

fm-

nram

aceasta

pentru ca se

,

c

zici

aceasta

aude ;

|

77

.

Zice lui

Pilat

ce este Adevrul*!

:

|

aceasta

Frailor

„

Intre

|

a eit afar

2rce"nd, er

vpre

Hristiani

hiâintea

mai suprem , Iissus ^împrat, inse nu a lumei acetia, llverului

/na

.

cea

Itare

u

urm

împriei

a

Sa

,

Ade-

la

sunt Calea, Adevrul

Eiî

I

9

pre Sine

i

nimini nu vine ctre Tatl de cât prin Mine 77.

alte

cuvinte

dac vom

|

Eu sunt Viul-Adever Cel-

:

!

acestor

muli din noi ca simpl

,ve*rul

i

cuvinte"!

-privesc

,

uâ idea ilusorie assemenea unii

un *!

numr, Nu se

pentru

care

Adeverul

rr

îneles, sinonim

la cugeta-

i

continuul

care

ste

un cuvfnt

este

se ruineaze

înelepii

^,

Ade-'*^ între

afacere

"ucrurî, uâ însuire aj"la

puterea^

înelegei

coprinderea u

!

evreesc

acest text

eocplica

vsjin limba nostrâ , vom zice ;ce duce ctre Dumnezeu. iiul_Adeve"r

[i

1

ci.

S£i,lelase spre salu.

cu Apostolii" :«.

ci

mai Pilat

lui

numete

se

de mbrtea

mai nainte

zi

acest mare cuvânt

W Viaa; )ln

Er cu

din

luat Hristos\$|

adeverului

cel al_

,

cea

)în ora

?

Numele care au

tbte

pmânt

'mult se repet

r

}y£

putea zicea :a Pilat: 1

adtve'rul ?

cele

vniraculose j

iunea este adever în interesul Chessarului , a dobmdi Ziva.

de mâine

omenilor

cari^

Tir^fovite România

;

orei

aceasta

sper

anu

de

mâine

prezente

bunti i se

este

.

1

nu

Nimic

de cat

a

(

i tSjdela.

de

mai înalt filosofîe ( dimpreun cu sufletele lari

cea

mori

\

plcea.

a nu se .griji

Monast-

Huhearu V-

;

'^gjy^'vom

aceast

primi

pgneasc

filosofic

:

'mna

"'

vom conda, la servitute , i ini-

nostru

spiritul

ma nostr la totâ desfrînarea si ne "br-l L^ia,- ci ne intorcem la cuventul Evari.

fi

^«s^heliei

^

i

>verul

carele

dice

i

i<

:

ctmotei

i^de (

adeve'rul

v va

litera

strbate

uliile

nostre, pentru ce fie-j

'^trenului

?7 -

Când carul

nu

Pentru ca se clopotului 1 Aceasta zdrobeasc pre cine. va din iuala sa un .Adever de art, care numai este pentru noH compune convingere aceast lu idee ilusorie;

icare se abate la sunetul

.

este

c

)u

parte a nostr

acest

saiunea **7affijg&)

i

ucid

j^S^n

u

laud cu

.

v

i

paffm înfricoat

ase'menea relle

defecte

,

pentru

c

ineaz

cine. va 1

spirtose

este otrvitore, pre

Pentru

u

ce

dar

parte dela de

pricinuitore

care nici

se

întrebuina-,

multei

cauz,a

a buturilor spirtose dai toii la pf>*T? frailor nu

iatâtea

civili-,

de omenii, cari

mii

din

pier

noi. se

care

oras»'

afl

se

i

ca

este vie

si

h

y

I

cum nu

se ru.

c

cunotei beutura toi vetemând una înelegere ocup locul virtuei aceasta este un Adever fizic i moFiind

dat

se

ea

în sufletul

corumpiunea

care

ca

de argint

i beia

a criea

frica pe

în

,

iubirea

de

1

|

I

slav,

sunt asemenea

,.

urî.

întrebai pre pân'n-

1

asemenea erit

(

.

iubirea e e

intrfnd

însuete întru noi Pelrng nu cunotei inimi nobile; pen-

nostru

:

u

carele

,

.

s'a

necinstit,

mama a criea

vre.u ara deprtat,

întreba-

«iul a întreba-'

assemenea pre brbatul, care se fâcumpliilor cmtarnici , ca jerffa

ii

posiia fmeeî i copiilor.jj i Toi" acetia ca nite nenorocite in exsperiene re'ul, reul ce iau tortu-j eif; Sunt inc i alii mai fericiii, carii' assigurexe !

ra.t

pre

prin buna

cretere

sau

învat

a se deturna

despre

dela prinii lor, precum i dela rîvna fn. vetorilor , prin care i s'a insuflat aceast salvatoi aceasta este assemenea un alt re convingere ver practic, predîl mrturissim prin mustrarea con-^ tiinei , i chiar in acel moment in care clcm.

acestea

-

u

ll!

Litiera

.4.

sffnta

Monâstire

îionismlui,

sunt *pa1riou contracare înse este

n tara nbstr 'defectelor

ri

publicului;

mfndria

ca

Pentru

jurrilor .'minarea

te mai

c

i

,

de âo secoli

rmâne

ara

se

el

te.

ci

este

are

poporului

dina

i

c

tei

;

în

care nu

sunt

lu.

antice

mort

se

înse va

,

îmbria

vei

i

onore

,

,

nutrete prin cuvin,

De vei da cum ai încre-

,

este

,

care

aceea

ca

va expulsa

în mîinile

sentimentul lejalitâei

sale;;

i c-

Pentru câ respectul ctre sine

ce 1

prii-j

atun-

,

salvare

de fiina lucrurilor.

serv libertatea

,

i

sufletului

tote

este îl

contiine

corp

arma

i

iubi

nou

copilului

pentru

necessitatea împre-

acestea

cri"

în

necessitate

tre apropele

une.

se su.

.

va face

Spiritul

Nu;

1

se

,

cu tote câ se predic în tot locul se predau prin coli , cu tote acestea aceeai Ptntru ce ? Pentru câ Ait

mi viaa ci

interesul

.

rmîind numai când il vei

verul

înjuge

mineî prin care cint.ys priveInse pote înalt i mai departe

xice cine.va

i

se er

curenia

ci

;

,

dupre

comparativ

»pune

obiceiuri

ca

cu totâ misseria

-i,te

lumea

sau pre c uitarea

mfndria

•.cauza,

dragostea dreptâ-

,

aceti termeni eseniali ai liberteî nu sunt artii nu se boteaz , ci sunt virtui prin

ale legei

cole

cetanul

care

le

-

dobindete prin rbdare

i

nevoine'

tim P sdeve'rul râ P e TlSiS^nu nu se afl rn în inimi este ca N^.*V<

,

u ^aram

HI

J^ta

nostru

nu va putea

.

afl

u

tot

i

descopere

nou

supune pre ea

n

,

recunotem ca amic de potriv cu noi

care abia

u

i

se

dat i

în noi, care ne

jirea, cu natura

cugetând

tiratirani-

il ruDeci sunt adeveruri viii

se

.ucruri

leg-i

atunci

;

înelciunea i totâ nia i tot urgia

re

frate

i

cu se-

legile

nou;

pe tot

tta.S prin

omul,

aceast lumiajunje ane conduce in lumea aceasta, .

Ins!

nu înclzete inimile nostre ; dar atrage spiritul no~, modereaz patimile lumineaz i domolete ia"

,

o'

Littera

B- Monastirea

Dohearului-

{

;

fnsujletul însujletul

lor,

aceste

chim-

ear resuntor ceva intra aces-£

dup Sytotâ

i

sunâtore

val

i

,

birea

,care se ne

i

/in noi

i

Anoste

avem

,

întrînsul

a

adobmdi binele

necessitate

jac conaprtai

po-

Adever rentând i nu

,

carele

zic

Adever

pre acest

;

i

ne.

pe care sujle-

,

de un nou

cu Dumnezeu

numai însui Dumnezeu, din tot inima.

de cât

(pote jî

spre

Deci

.

dorete

il

pmînteti, avend mare tiina nici- cum nu

celle

de dragoste pe care

satisface

/tul

<i*BU dojete nemrginirea,

ca omul

insujicience

jcessitate fte

^^^^^frsl^nîr^vcrjerici.

de sine,înse"

Vreai pentru

(privete

,

{

trebue a

îl cu-

iubi

il

pre Dumnezeu

iubi

dinsul

,

i

înelepciunea

,

a.

ne iubi de

anticilor

j'ilosoji

Ear noua jilosojie preîntimyinâ acele Indeerl consciina ficulti caut pre Dumnezeu indeert nici.

cum nau

putut

înelege

.

.

,

chiam

il

pre

el

dup

un na- câ '

afundat

ufragiu

logic

recea

,

^iind

dauna pre-

tot

ent ne repeta c între Dumnezeu i om i între nemâr. ginit i timporala creatiu. ,

ne, exist

necompa-iabil abis.

Pentru care mintea cea mai inteligent prin

ma?"pcîentâ

numai

c

:

putuT'determina

a,

este j'i'intâ

cercarea ce

despre dînsul

atât

suprem, neschimbcos cu

pre

natura , i statornic în legile pre care El le au Dragostea ctre Dumnezeu dupre unii este uâ iluzorie

er

;

'natural

rugciunea vocea

optire care

ctre

exspirâ

mutiitorule

aci

4

6 V^wr

,

ceriul

pus-

1

idee

este cel

ui tcutA

Constringei inima ta

!

m âr,finete.i;i

•

sujetului'

desperata

paciente

numai un simplu

0re - ce

,

de

rndivid,|

"

r ° ta

a - tot puternicului* /j> Destin Inse frailor acum 19 vea "^ÎMiuri artatusa ore- carele om pre pmânt aducend veste bun de a apropiea omenirea de Dumneseu Acest om îro-^ s irl rnat /

?

ul3

.

,

.

'Zeu misterului^» zecend

.

z<

nu vine ctre mea

la

ef

sa numit

;ul

omuluiijC

pre

sine

acesta

Fiiul lui

este alt

lumnenume al

Sau numit pre sine Lumin i Adever; Eâ sunt calea; Adeve'rul i viaa, nimini

auzit

flatai,

i

la

de cât

crezut;

Monisttrii Ivirului.,S;.scViitu ifinta

numai

i

din

Ana nare.

prin mine??.

ziua

J.

întru

Lucare

sa

întrupat -cîrv75f£ul>!^^^i adeve'rul

a luat

artat înTume

în inima

yiine vie

,

s'a

si a intrat

j

.omului credina ipre care logica

'numr

,

i

sperana

u privea

contrarietâtr

amorea

«edeslegat

care aducea , a deslegat ln-

ua

flristos

,

Deci propunerea,

.

.

încorporat -Adever , pre Care luronexeu '/p6te se îl iubeasc ca pre un Fiiâ , si omul ca Spre un salvator, este semnul unirei care a 'unit ceriul cu pmântul , a dat omenirei Tat acest

Ijj'xne

i

)i

Jumnezeu

lui

Fiii

!

dar este misterul descope-" i adeverina pumnexeîrei

.ceasta 'rirei,

"Lvî;

•^fti

u

nici

nu putea

:k*s(Âr^sc

dat

omenede la

spiritul

se priimeascâ

aceast mare idee, carea

^sine

în.

isprmanteai mintea nistr.itot nj dat u strlucete prin nelimitata lumin .Aa dac Dumnezeu .

-.iubete

pre

aceasta

omeni",

se

în.

c

se iubete pentru pre Sine privind la eternul Seu Ade. "c^ver ; aa omul pote se aduc lui du. ^mneieu adoraiune adeverat, când servete ra. >z a supremei Luminii, carea sa pogorât la dânsul Deci cel-ce iubete pre Hristos , iube-Vi^

jtimplâ

,

u

pan

j

.

te

adeve'rul,

i

liei

,

pre carele

numai

Stian

iubete

cel. ce

pe Hristos, acesta

adeve'rul

mister

marele

este

nu

cel. ce

cu numele

II

înelege

al

iubete wStSf! Evanghe-** este

,

chri-

.

sa jVailor ! privii în voi îni-vâi ugetaî când iubii pre Hristos, ce ,•

iubii*?

Nu cum. va iubii pre cel a cruia pl%i sunt în. t luai aminte câ ace omeneasc dragoste tbte re-

acijicat

,

sîngerînde sta

este

,

;

au martirii lor înse isus. Hristos pretind ce.va mai mult de nu este ore. care corp cât acesta Cr5ru.! îi serut cine.va plgile , ci giunile

•,

,

'^adorat

c

însui Adeverul sub al crui titlu cere amorea ?nostr ast-^eliu voiu 11 iubii îndoial ave ji credine i credei în Evanghelie; inii nu cum. prevedere ereditar sau em'va aceasta este vre îeste

,

*!

;

Fr

u

Jblemâ, pre care nu putei a 'a nu socoti necredincorî

v

f

,

u ?

iii Litiera A- Scnicul S/int^A^a Mare. M« euta.vi i-jtoii r< Mucenicul T*r«U i murit

nega, temându-v Cercai

credina vo-

A- Mnstirii pentru

no:- 1

aioitisfulut.

H

S* r

^JP

^^u

sau

idolatrie

densa

pre

i

lume

'de

din-^SSW^rensa

lepâLsi

*'

iR.'cesc

pteaz

carele

canon

al

iudai-

adaosul ei

;

facei,

i lepdaiv

vostre,

«ceti

împreun

i

de ini.vt

tot

castitatea

/aptelor

cu Profetul

«. Crez ut am pentru aceasta am grit iubii pre Hrisios precum poruncete El ca || robii, adec: a Iutei Adeveriri ». inse va ii"ce cine. va dac arfi putut crede, ar-fi itrbft pre v Hristos^jiar se fndoete.

cu Apostolul:

,i

'atunci >se

il

zic unora

ca

în urm ^^pre viiul gJ^^Dumneieu

iubiii pre El

:

j

;

i

'^"-^adeve'rul

acestora

vei crede iubiii pre El ca Adever cel.ee duce ctre

i

Si

dar vei *îce câ cutai nu îl gsii aceasta nu este ,

c

adeverit jrailor , nu îl cutai cum :uvine, de ore.ee mândria i spiritului

i

sfru

passiunile

ve întunec

i pentru

îl putei înse El se afl în ca afla vostru tcut acoperit i ca un mormânt, ateptând iluminarea vostrâ'

u

s

rfletului

j,

^.^^..j

-,-

J/ssa

^dt

adeverat vostru

spiritului voi

mi.ve"

El

când

i

reîntircei

ve"

desgmati

ve"

este acolo

în ca.

viat

de

si

v

privindu-va pre voi

de judecandu.v ; er «optea Ncand mttmerec sîngvri ve gândii la iubit6re., r jjlt de florie planurile vostre , si pite pentru- cri 1 <mele precupeite, El este tot da'una present

^svb

;

acopermântul

Seu

m

jvrrea

lui

i

sipri-( în fntunerec, si tcerea Lui pe de ui parte defimai pre ometremurai înaintea acei i-mas":

urmrete

ve

kve^ spaimmteaze ;

r/mi

i

\j>e

pe care nu putei

legile,

înse

nici

a

u

desfiina '

ucide.

/uâ.

|re^ acest

pzitorii

«ici

a

ne adormit al sufletelor

u

Inostre, nici dat nu fpentru câ va veni ceasul

il

putei

(,

deprta^

mma

când

mor

Bei va mgreoea fruntea vostrâ, i când au gmai ca printru un noor veti vedea ori cea-

\

.

Ti

_Ji

iubit,

dsr

«n^in»

V ava

,

cea

VA P >" a

(ii.

LitterA

adeverul

E-

f„

sfânta

W

,

av«e, onore, sotk si\ disperam i al Iacrâmilor' aci U va .fi tot dauna gats av prii-

duce la lumea

" tLrlr'rf xmimwrM contunei /mai

v

exemplu:

,n .

.Sta acoperita

in*

de

vostre

a

,

sau vinovat

ic

sa*

âccasta

Monastire

„redut f

^

speranta

vm/fil

Bion#iu

? 1

este .

Jeei

ur

,

cu struine'

,

%vrâri i ni""nw"ri

i

tttotul

asta

,

\dul 'kt:

prsii

,

de

vi va salva

vi veti îndoi

Aa

aceast imagini în «.

se

,

vei

când

înpersecutiului

devotativi

viata

trece

descoperi i Hristos cu Jivin timhitt

va

v

tot strlucirea Sa recunote-Mi Meu

Firul

cu

ace-

v._ va ii-

Eu sunt adeverul- «-

!

«Prodrom n ,

Roumanesc

,

i

.

i

pân

ceas

Monastrrea LavrU îo-ceassuri pana la Careea % ceassurî pân la sehitMl« \capsocolm 3 ceascuri paAa" la Schitul ] JSfinta Ana Mate. Hramul Bism'cej Bote.fi Domnului Isus Hristos Cu 90 parmfl^ ,

\\sl

/tîrcrul

,

,

1

Roman ii. calote

locauri Honastirif semne i mi.

sfintele

schituri , prin

,

Dumnecleeti sau jacut ) de prini drepi i cuviosj

.panununi

ggri

£ffcare stai pela am

t

»

pân

în

de

ziua

astzi^

Marcu.

cuviosul

mucenicul sfanului Grigorie SinaiJS&'tul; avfndus,i locuina de asupa Mo-

).

-PV

;.riâst:rei

n» imÎT-^'''})

y chilie

i

stând

la

Lavrsi

<•

.

pe dealul ce

s:

\

mtro.nopte eind din' rugciune, vede fnpartea de-

Paianta,

fispre râssârit, la locul ce se

/na sedând pe scaun ca o

numete

vigla

împrteas

,

,

o coco.,

încimjura-

de angeri i sjinî, care tmîea, împrejur, etc cântând i mchirvandu-i.se unpratesi atfate

jjti

(), Litera

T.

din Xonaitirea

Constatnanid

dtn

viacirl

J precum

i^SS^ntrebând

sa scris.

stareul lui

5p*c sfanul Grigorie b aceasta isa spus

c

.'

,

cuviosul Marcu./

ce însentjie&tof

voete Maica Domnului,

urm

la , se ridice fin timpurile celle mai dup blocul acela un locai* Dumnexeesc , spre slava sfin-j niei - Salle i<. Cuviosul Dionisie , au ve'clut pe locvl .

Piatn.Nou; acum

^Monastirei

candela

Dionisiu,

ardend noptea. Tomu >7— pagina i< Simon. Petra pe locul Monastirei sjrhtului rcuvios Simon au vexut lumina îumneieeascâ,ve^ Irstrein

-

i

,

fcTomtrV-

faa

La Monastirea Esfigmenu, acum în tot noptea se &via.\

77, <,<

*unde este Monastirea fctocând;

Tomu

,

'

771%. faa. | cgopiscopal Dionisi*. •fost al stagonelorS " * tf. o eparhie pe marginea sjfntu-r

Munte pe la Csvala 77; la a cerut catisma chilia^ Prodrom, cea aprop; de chir ^c?i§£Llsaia. <. arhiva Monastirea Lavr&i Piui

'

snnul

'~']& .

36'

cinstitul ui

^Iarâ la anul 4660. ai,,s|m-j sa Duhovnicul Filojteiu^au luat( J.

*c

"thilia

fdela

tâ

Monastirea Lavra , ca se prenoias.' capului cinstitului Ion Prodrom^

J- Jerea

Arhiv Lavra 7^icia zk; pelaannii 1?50, Monahul Macarie Român, din averea sa', ,

vigla <

(

'a zidit porile case

, Sus xîsuluf loc o cu câteva încperi

dup

,•

&*dmsul Ieromonahul

Hiotul

^rec

,

(a Xfdit o biseric mic, cu hramul terea capului* Ion, i ast.jeliu ii dete numele de chilie- ' ceasta o robeax inscripia din pia.

jSfintului

~&tri

ce e ihpartea

^lul

sjmtului

pthzsiâfYX \Hios:

despre

Oltariu;

adec

început"

ieromonahul 1f54, Hios; ''scrie

rsrit

care xîce:

la co-<

Ana

Iosif Ieromonahul

i

de

ctr'

îosif

-

Asemenea L sfinii MonaS '

improschimitarul hstiri Lavra , de Macarie chidoniat 1o ^eparhie în Criitt.7, si Serghie Ieromonahii Lavrioi din anul l'-fl, ca un mic Sschit cu biserica sfanul a», Prodromuh,, la care |locuesc usnki în tot dauna, omenii sporii m-' " PfA P te to nî î i m&i cu deossebire la primirea de 1

lWBM.cUa*kuMM

intere

j.-n

viatul

xvi,

si

/l,î),*masttrea

Ccn^ mtnit

,

viaCl; i

xvri.

^Streini yse

i

,

«c

acestia^^^^ai toi Hioi

sunt

Dumnezeu

chinovie mare

/menea

scrie

Jfi/mtul

Munte la annii lîîfa

i

;

în

Barschi

"îM^A

11

easta

?*

-pe

scrieri

ale lui

f

un Schitisor.

/era

va

;

mainainte au iconomisit ck: aici^ de primirea de streini ase -l

,

jse fie

ljfM,

anul

la

c ,

pentru aici

trecând

;|s aceasta dilie, în stpmrrea a trei Mo.'llnahii Romanii Moldoveni, Ieromonahul

C

,

|j

iHlustin Duhovnicul , forte îmbuntit i liitî^sporit în cele Duhovniceti, i Monahii^ JPatapie i Grgorie, ucenicii ai lui.. Aceasta dumai multe cereri dela proistoii Monastirei/ ?Lavrer prin cunotiina ce el avea pe printele spre ale da voie se aduDuhovnic al lor Iustin de la locul ce se numete \zk un isvor cu , Bchrr Isara fiind numai_ nu avea ap /de ploie pstra- '. în stem pivnie y> i ne isbm-j |dind nici intru un chip, a iconomisit Maica 'Domnului , ast- f elfii In anul -1S510, trimeini lcuste multe împrejurul Monastirei La. j\ Dumnezeu ;

1

Jp

,

;

ap c

;

fr

,

(

;

ma; prpdea cu totul ^nastire i chir Isaia.

grdinile

i

viele

delaMo-1

Minunea cu lcustele. vedehdu-o cîucâri duJ

asta

^^'<^jyp

obict'ti 'a scos

Sfrntul cap

l

^Sfanului Mihail Sinadon pe ,

focare

îl

air,

i

facend

sfinirea/

i cu litanie mcunjurând" unde erau locu-cu Sfanul cap, care are^ darul de a goni ast-felfu dejo^ ngvii strîctore i nevrend sfmtul sei ascute, £isser uni 'Spei

•

,

„acele locuri

istele

;

i 3nu vom '^.câ

m

wzîc

aa

\tirea

lyi? din trenii , nu facem nimic de chema pe Duhovnicul Iustin Vlahul)/

apei

,

ei

Tommilor.?; ca se fac el sjim ca" e om sporit în ce11 tia

c

jnnd

Duhovniceti;

chemsmdul

deci

,

i fcând

la

nu-

flmitul loc sfinirea apei , când a ridicat sfânta crug Yce si a început a cânta *4<wAvfcu/wU 3>ow>a ?o.

HA/vOu/t

7sa

fid/

ridicat

tD. Liur» A' Mon»srir<a

-efo;.

-ii

acea

de

mulime

fandc:»',orul

din

viscfcl

dat

o

de

i\

minunune î!! lcuste ca un noor,si o

XtV -

-

sa dus

mnsxeu

, ,

acolo un-^Sg^Pcle leau poruncit Bucyre'ând definitiv acele locuri.

-dend

proistoii acea minvne , si cu. ''^noscand voina lui Dumnezeii care ~\t intr insul, f au dat voie ca se ,7

aduc ap

ce

ceruse"

pentru ca

1

,

ne avend bani de ajuns, silit a fost a merge fn Moldova , spre ai

?vt

-

^procura prin Milostenie trebuincode banii înfine comunicând

i«â

..aceasta

;

P. s.s.

Mitropolit

de Iassy,

Vveniamm Costache îndat acest pumnezev insuflat 'brbat , a venit fntru"-ajutoriu Duhovnicului Iustin, dndv.i tre. buincosa Sum* de banii pentru aducerea apei. "*y>i de ui dat intervenind ^Monastirea â îi da voie ca , ,

»

peW

Im

f

zideasc un Schit Roman ne

se

.locul chiliei Jj, Prodrcmu,, unde | locuia Duhovnicul-, si dup multe a reuit a scote un act data anul -mo, Iunie prin carele

^struine a dat

voie a face Schit Chinovial sc, pentru.40 Monahii Cuijjtrticile,

tremd cu

si

tu ari

mW Wmepvi n d

cheltueh,

sun

care

S^

ast-feliu-

Actul i-de la i8âo._ a intna învoial intre Monastirea n

6

52 Pk

lupa

si

rca

y

Schit,aW„e

wcet'ea

e^W son,im

cISt

Lavra

si

^

«ului

znpu wes

t

?

r

'

«er-

de înainte cmstitonrlui

^

•

nL

s

^tScu

^

yronomiale acelor. sfinite Schituri, sau hotrât

înaTntTset^

*w„.. , Obtea veuelmc

****

drepturile

ilalte ,

£™

în.

apa de la chir Isaia pedvi a aduso

*™nd dup

ottceiîi

cel drn

dcvewlt milosteniilor , precu»

i Ml«-lalt«

j

.

W

Fi

Monastiri.

celor- laie

v$C;^>iamoî -

•

,

matei nostre Lavre»]

ale

schiturile

i,tote

acestui

a

Mergtor

tului

v

schit a cinste

sfinit

înainte

sau orîndui

,

cinstitului Meritoriu îna. '^Biserica inteV In Care sS se sevîrsasc obtetile privigheri, si obijnuitele slujbe i pomeniri ?e->

ntru

hristÎ8nii

bine- cinstitorilor

miluitorii

mm\

ui

.^ichiul *râ£andu-se din neam <?7\ f^Moldovenesc , i avend bun sti-i des

gJ^^Mni 7 S <> I

m

lui

'

,

s'

pomîuiasci

se

de

acelor

supue toi ,

ncilor

ipoli-ps

Monastire,i sâ se puie cu soco.^ cruia Dichtu, sei acollo fraii

'^câtre' "^flnta

inta a

nesupui

cei'

i

se fie asculttori poru^ se is£oneasca, ,

i

cei-lalti,

erâ

c& o sminteal

s

de turburri

pricinuitori-

IV/"Sfe^-i de vreme câ este schit ''vsl^de obte , de nevoe este

%fââ

cu viaa se împreu-

toi intru un suflet, /inim si1 ^socotine, atât în Duhovnicetile slujM porunci|ri, cat fi în cele 'trupeti , plecandu.se la obiceiul de obte veuitonlor , S fie Dichiului , dup * carele Dichiu efie mrturisit în celle DuhovniceJ !'•<*:'

i

?ti,

veuiasc

;nâ

în

cercat

celle

ale vieii

de

obte

i iscu^

7A Meritoriu în-1

Cinstitului

ocul

jnL^^nainte pentru c au fost din ve-1 ffi&dum, îngrdit dup rînduiala cTailnJ iflir, avend vie i copaci de mslinii, i» spre odihna celor de acolo jo grdin ,

li

iar- i acestai împrejur sau hotârît se aib» mai mult .Da-j JHnse dup vremi se vor face xâi , i strrmtorându-se , vor avea pentru locuinii , sau vie , sau gr. '

{raii

,

ograd

Xfâr

ca <

mulii 0 | trebuine

ini

.

,

se

„ ea voie

dela

ase întinde

Monastire

sfinita

it'A chilii l

tihna

Ii

,

i aa

se

Jin xonastrrea Constamanilu

cw &

din Viâ-

XIV

,

cear

cât vor avea trebuine se

bine.cuvintare

se tae

voie

de unde va

lemne

i de che i aa cu

asemenea

,

pesta

fi

,

djdii

(

>Z

haracii

),

i

cpitniile

intru aceeai sfinit Schit se gsesc, rfs,i cu viae de obte veuesc este dator celor dup vreme lichnî se le rspund 6 prîcinuire , Sfinitei nostre Lavre , din cel do. celor ce

fr

imelnic dii

sei

i cai

,

plteasc,

omenii

dup

gsesc ,

se

chipul

atîtea

dj-

celor. lalte schituri-

VII.

" JjJ^Sdait ivi

P

.

m?

Hcuesc

tn

/Jst se porte

,

i

împreuna

^Afcd i tot.

nt,i tei (p^

Lavre

nostre

i

sihstreasc

j^5« " ^--stâpîneascâ ra

de

,

sihâstresc

cei. lalali

dauna cu

(

^'

i

,

$|

,

se cuvine

bun

plecare

sfj.

se pietreacâ

obte veuitore

,

viaa" fârâ se

{

cine. va dintru dfnii afâ. Schitului, locuine sau «-«adin,' cari sunt numai acelora ce le Au

ograd

Sâu copacii fcut.

,

vreme

e

jlui

c

acestui

'care locuesc

vm. din afara ogrzi sfinitoSchit,

se^esc

Moldovenii

vend neplcere

acum înfiinat cu

via

colibi,

i «grecii,

n-

care a-,

, nu se supun schitului de/ de obte, acetia s§ st-"

s

pîneasc i se' se dispo^arisasc dectr sfinia nosLavra, sila Lavrâ se plteasc dâjdiile lor i , Lavra dup morte , precum este obiceiul , se îi cloronomisascâ Iar cel dup vreme îichnî, i cei în.

Hr

.

^reun

cu densul, aceasta numai sunt datori, de craote pre dfnii ca pre nite fraii , si sei iu. beasca dupe datorie cei întru Hristos

>;ai

dragoste:-

IX. in

celle

din

af&râ venite milostenii datef

de câtra miluitorii, pentru

tru cei

jsesc

aprope e

'tfr^'S

>x#^v

VI. ^mpîrâtetile

.

,f A ^-'

bine.

c

din

lun

obte, veuitori schitenii, si pentru din afar panici câi adec segi

de schit, dator este

.Litera î. delj KonasttreS Emof/, atn smfi

cel

dup vrem"

f*9c7^r*

/

celor^^^^eti"

îichiuTse dea~i

i

smrntele

turburri

neornduite numai a schitului" pentru iara'.i

'altele

ore. care

a/ari

a-

acelea, pentru ca se nu se

din milosteniile

parte

,cinuiasc

adun

,

milostenii

iar" câte

\

domelnkul

cheltuelile

,

se fie

lor-

x. Isc va yeni jca

cine. va de afara cu scop obte-vetuiasc în sfinitul acesta

se

Jschit ,

zideasc

i

Fjprecum

,

i

carele

,

zideasc

se

se ea voe

supus

se fie

ostaelile obs-

nesuferind

va voi

,

sa

spre linitirea

îcoliba

Sse

i fwvrm

veuiri

tei

(.<

ossebelnic

dela Monastire

/\

i

(s

nostre LsvreO

sfintei

colicii..

celelalte

XI-

\$

cine.

(-^ând

se

va voi

voie

.

i

sau

,

se

cum

dup"

sau de la

duc;

se face

schituri

celle, lalte

fn

se

aceasta

,

întâiul

ia

s

i aa

,

1

pe(j(

bine. Cuvîntare

Monastire

'i

,

Schitului trimis

pentru deossebit

X

veuitori

va din obte iass la lume

-ntru pricina

chi(i

\noViale ale Sfintului Munte-

sfintele odorâ, vejmintrii,

artat dovedim

"casiî.

^w£_^-i [St

acest sfinit schit

ce întru

celle'

.

%;

cri i

ci se fie

se alte

gsesc, vase ale

nefnstrinâte

'

acestuia mai mic lucru, &.

nesmulse podobe a sfinitului

fii a îi însui cineva pe cel j\dic, cape un al seâ, cci cele o data lui umnezeu ^druite, nu se mai apuc, i cate altele vor mai veni se catagrafisasc in condic , din-prej\mai pe urm , cu celle. lalte, pentru tot dauna pomenirea i hit

,

s

mi

'

^uranta.' î

înSfrrif crnd va muri cine.va

iWesc de obte frai Vfi'ind

njichiul

c

sfinitului

ai

sfinita Monastire

cel

dup

vreme

,

se

din cei ce ve. acesta schit,

(

nu are alua alt. ceva dea 10 lei pentru40(|

^'etojhit a mortului" - Aceste de mai sus 13 capete^ i buna re^ukrisire, a de nou înfiinatului .

jet privesc

11) litera

K-

«onait:

JCIV

r acestui

m

scmtr^gpjrde obte

sfinit

dovsnilor

sa hotrit de

,

a

veuelnic

Ho]-/

adunare, Mar ei

sfinita

catra"

j

i voina celor in schit afl-/ sau întrit cv Monasfireasca peceisclituri. Deci sau dat aceasta,^

nostre Lavre, cu socotina

'

i

te,

i

Moldoveni,

Itori

cu ale nostre

siguranei

.-Uichiul Tfaref

1M.O, dela Hristos Iunie.

fn anul

i

dovad

Schitenilor notri Moldovenii, spre

Proe^umenul Pârtheniel Lavre Qavrfil adevereax . Proe^umenul Thoedosie adevereax Proegutnemxl^ ;

—

adevereax —Proegumenul Lavrentie

Sofrcmie

x- Arhimandritul

adevere-(]

Parthenie adevereax.- ProegtrmenulA

Lavre Gherasim adevereax —Proe £ume-

epitrop Jtsrei

(

nul Neofit adevereax. -Agapie Proegumenul adeverea. Jz'a.-Theodorit Prog-umenul adevereax ._ Nata nail fr<^! egumenul adevereax— Gavriil Prog-nmenul adevereaxiv

v

Proegurnenul Macarie adevereax

—

Proeg-umen

M

Hari-

ton adevereax.. Bt*?nul Meletie adzvereaxâ- Bâtrinvli Grigorie adevereax . îtrinul Parthenie Epitrop ade-f

vereaxa — Pahomie adevereax I

'si

— Iosif

adevereax..

Mrturia domnitorului Moldovei Alicasandru Ghicaa Mitropolitului Sofronie Miclesc j.*5SAprilie Patriarhri Chirill 18561tma iunie.

B

Tll$

'

(•

U ^ aducerea apei, printele Iustin. fiind btrin â adormit în Domnul; ,

'

,

klsatisfctrt fiinA

llîa

•,

ca"

'at fiind ce voiâ vedea apa aceasta era cea mai

iunui

i

schit

,

Grigorie

,

a inplmh dorinS

m

j

mare pedec la construirea infreinea.rea unei comunetti In

i

A

.

rmiind dup dmsul

fine

i

mainainte, amenin-j « jfv se <^ aduse tiind el bine,

de alii;

ipni 'c

c

,

proorocise

omeni mai

prini

succesori

simpli

,

i

fa"ra

'

Patapieo

tune

ajuto-Cf

|

re, nu putur pune nimic în lucrare iar cea mai mare pedec" fu «vera dela anul &M care sa ;

zece

prelungit

imssuri

au

ani 1830,-

strajnice

i

trimis

Monastirile;

Itote

din Munte

,

înainte

,

pe Monahii

ocupa armata prini Paapie

pstrare list

,

actele

;

ce

iar

avea

;

f '

,

f-

.

i

între

alii

|

Grigoriej

crile. condici-| - leâu lsat spre)

in Monastirea Lâvra , cend pentru f cu socoteal de va mai scpa ceva in

c

altele

care ocupând

f igh 'mulii

din care pricin

alte lucruri

intre

;

încunjurai

de al

i

i

Turcilor luînd]