textul zilei

˘ ˘ Sa examinam Scripturile ˆ ın fiecare zi

2014

es14-M

˘ ˘ Sa examinam Scripturile ˆ ın fiecare zi

2014

Numele

˘ ˘ Sa examinam Scripturile ˆ ın fiecare zi

2014 ˘ 2013 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Examining the Scriptures Daily—2014 ˘ 2013 Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus ˘ ˘ ˆ Sa examinam Scripturile ın fiecare zi — 2014 ˘ ˘ ˆ Tiparita ın iulie 2013 ˘ ˘ Aceasta publicatie ¸ nu se comercializeaza. ˘ ˆ ˘ Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale ˘ de instruire biblica, sustinute prin donatii. ¸ ¸

Examining the Scriptures Daily—2014 Romanian (es14-M) ˘ ˘ ˆ Made in Germany Tiparita ın Germania Druck und Verlag: Wachtturm- Gesellschaft, Selters/Taunus

Textul anului 2014 ˘ ˘ ˘ „Sa vina regatul tau“ (Matei 6:10)

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Cererea „Sa vina regatul tau“ este bine cunoscuta ın ˆ ˆ ˘ ıntreaga lume, ˆ mai ales ın t¸ arile unde majoritatea se de˘ ˘ ˆ ˆ ˘ clara crestini.

Insa cati ıntr-adevar ce anu¸ ¸ oameni stiu ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ me cer cand mentioneaz a venirea Regatului ın rugaciu¸ ˘ ˘ ne? Ar mai rosti ei aceste cuvinte daca ar sti ¸ ca venirea ˆ ˘ ˘ Regatului lui Dumnezeu ınseamna executarea judecatii ¸ asupra guvernelor omenesti ¸ si ¸ distrugerea tuturor celor ˆ care se ımpotrivesc Regatului? (Dan. 2:44; Luca 19:27) ˆ ˘ ˘ ˆ Aceste ıntrebari sunt pertinente. De ce? Sa vedem ın ˘ continuare trei stari de fapt: 1) Regatul lui Dumnezeu a ˆ ˆ ˘ ˆ fost ıntemeiat ın 1914 odata cu ıntronarea lui Isus ca ˘ ˆ ˘ Rege (Rev. 12:10), 2) Traim ın zilele din urma ale acestui sistem (Mat. 24:3; 2 Tim. 3:1–5) si ¸ 3) Niciun guvern sau partid politic nu recunoaste Regatul lui Dumnezeu ¸ ˘ si ¸ nici nu se supune guvernarii sale (Ps. 2:2, 3; Rev. ˘ ˘ 11:17, 18). De ce nu se acord a importanta ¸ cuvenita Reˆ gatului lui Dumnezeu? In fond, majoritatea oamenilor ˆ ˘ ısi ¸ doresc o guvernare mai buna. Se investeste ¸ mult timp ˆ ˘ ˘ ˆ si modului ın ¸ se fac multe eforturi pentru ımbunatatirea ¸ ˘ care este condusa lumea. Cu toate acestea, cei mai multi ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ oameni nu realizeaza cui i se ımpotrivesc si ¸ cata putere are el. ˘ ˘ ˘ ˆ Biblia ne spune fara echivoc ca „ıntreaga lume zace ˆ ˘ ˘ ın puterea celui rau“ si ¸ ca „cel numit Diavol si ¸ Satan . . . ˆ ˆ ˘ ˆ induce ın eroare ıntregul p amant locuit“ (1 Ioan 5:19; ˆ ˆ ˆ Rev. 12:9). Orbindu-i pe oameni cu atata abilitate, ıncat ˆ multi ¸ dintre ei nici nu cred ın existenta ¸ lui, Satan reu˘ ˘ se ¸ sa determine cea mai mare parte a omenirii sa res¸ ste ˘ ˘ ˘ ˘ pinga Regatul lui Dumnezeu si ¸ sa se opuna guvernarii lui ˆ (2 Cor. 4:4). Rolul nostru ın calitate de Martori ai lui Iehova este acela de a deschide ochii oamenilor, ‘de a-i ˆ ˆ ˘ ıntoarce din ıntuneric la lumina si sub autoritatea ¸ de ˆ lui Satan la Dumnezeu’ (Fap. 26:18). In prezent, aproape

˘ ˆ opt milioane de persoane lucreaza ın unitate pentru a-si ¸ ˆ ˆ ˘ duce la ındeplinire acest rol. Cat de bucurosi ¸ suntem sa fim considerati ¸ demni de a primi acest privilegiu! (Mat. 28:19, 20) ˆ ˘ ˘ Insa noi suntem constien ti ¸ ¸ ca nu vom converti lu˘ ˘ mea. Isus a spus ca majoritatea oamenilor nu vor gasi ˘ ˘ ˘ „calea care duce la viat¸ a“, ci vor continua sa mearga pe „calea care duce la distrugere“ (Mat. 7:13, 14). El a pre˘ ˆ ˆ ˘ zis ca, ınainte de a veni sfarsitul, ‘vestea buna despre re¸ ˘ ˘ ˆ ˘ gat va fi predicata pe tot p amantul locuit ca martu˘ ˆ rie pentru toate natiunile’ (Mat. 24:14). Facand referire ¸ ˘ ˆ la zilele lui Noe, Isus ne-a ajutat sa ıntelegem care va fi ¸ ˘ reactia ¸ oamenilor la lucrarea noastra de predicare. Desi ¸ ˘ Noe a fost „un predicator al dreptatii“, oamenii nu au ti¸ ¸ ˘ nut cont de avertismentul sau cu privire la distrugerea ˘ ˘ ˆ ˘ care avea sa vina. Ei „n-au dat atentie ¸ p ana a venit po˘ topul si ¸ i-a maturat pe toti“ ¸ (2 Pet. 2:5; Mat. 24:37–39). ˘ ˘ ˆ Astazi, doar cei care au o dispozitie corecta iau ın con¸ siderare avertismentul. Ei dau ascultare vestii bune ¸ ˆ ˆ ˘ despre Regatul lui Dumnezeu, ınteleg and ca „este pu¸ ˘ terea lui Dumnezeu pentru salvarea oricui are credint¸ a“ (Rom. 1:16). ˆ ˆ ˘ In curand, Satan nu va mai avea control asupra p aˆ ˘ ˆ mantului. ‘Omul nu va mai stap ani peste alt om spre paguba lui.’ (Ecl. 8:9) Numeroasele guverne din prezent, ˘ ˆ ale caror ideologii sunt contradictorii, vor fi ınlocuite de un singur guvern, Regatul lui Dumnezeu condus de Isus Cristos (Is. 9:7; Dan. 7:13, 14; Rev. 11:15). Pacea, drepta˘ ˘ tea si ¸ nep artinirea nu vor fi singurele realizari ale aces˘ tui guvern perfect. Sub Regat, necesitatile noastre fizi¸ ˘ ce fi si ¸ ele pe deplin satisfacute (Ps. 72:16; 145:16). ˆ vor ˘ ˘ Insa am fi oare fericiti ¸ daca am avea toate aceste bineˆ ˘ ˘ ˘ cuvantari, dar ar continua sa existe boala si ¸ moarte? Reˆ ˘ gatul lui Dumnezeu va ınlatura si ¸ aceste lucruri. Iehova a declarat: „Eu fac toate lucrurile noi!“. Suferinta ¸ si ¸ tristetea vor apartine trecutului. „Moartea nu va mai fi. Nici ¸ ¸ ˘ jale, nici strigat, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de ˘ ˘ odinioara au trecut.“ Laude sa-i fie aduse Dumnezeului ˘ ˘ nostru! Da, ‘sa vina regatul lui Iehova’! (Rev. 19:6; 21:3–5)

˘ Cum poate fi folosita ˘ ˘ aceasta carte brosat ¸ a ˆ ˘ ˘ ˆ In paginile urmatoare puteti ¸ gasi cate un text biblic reparti˘ ˘ zat fiecarei zile si ¸ un comentariu corespunzator acelui text. Texˆ tul biblic si ¸ comentariul aferent pot fi citite oricand pe parcursul ˘ ˘ ˘ ˘ zilei, dar multi ¸ considera ca este mai util sa-l citeasca dimineata ¸ ˆ ˆ deoarece se pot gandi Äąn timpul zilei la cele citite. Discutarea texˆ ˘ tului Äąmpreuna cu familia este de un real folos. Familiile Betel din ˆ ˆ Äąntreaga lume fac acest lucru Äąnainte de a lua micul dejun.

Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Turˆ ˘ ˆ nului de veghe din luna aprilie 2012 pana Äąn luna martie 2013. Ci˘ frele consecutive datei articolului din Turnul de veghe indica nu˘ marul articolului de studiu (respectiv 1, 2, 3, 4 sau 5), precum si ¸ numerele paragrafelor de unde este extras comentariul (vezi ilustratia ¸ de mai jos). Informatii ¸ suplimentare cu privire la subiectul ˘ ˆ analizat pot fi gasite Äąn celelalte paragrafe ale articolului. Pentru ˘ ˆ a sti ¸ la ce pagina Äąncepe fiecare articol, puteti ¸ consulta cuprinsul revistei Turnul de veghe.

Miercuri, 1 ianuarie ˘ ˘ Lucrarile carnii sunt evidente.

(Gal. 5:19)

˘ ˘ ˘ Cum dezbina „lucrarile carnii“? ˆ (Gal. 5:19–21) Fornica ¸tia Äąl desparte ˘ pe cel care o practica de Iehova si ¸ ˆ de congregatie, iar adulterul Äąi poa¸ ˘ te separa pe copii de p arinti ¸ si ¸ pe ˘ partenerul nevinovat de tovarasul ¸ ˘ ˘ ˘ sau de casatorie . . . Vorbesc despre ˆ nemultumirea mea cu prietenii Äąn¸ ˆ ˘ cercand sa-mi asigur sprijinul lor? w12 15/7 4:8, 9

ˆ ˘ Paragrafele Äąn care pot fi gasite textul biblic si ¸ comentariul ˘ Numarul articolului

Data editiei Turnului de veghe ¸

Anul editiei Turnului de veghe ¸

2014

IANUARIE

FEBRUARIE

L

M M

J

V

S

D

6 13 20 27

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

S

D

2 3 4 5 9 10 11 12 16 17 18 19 23 24 25 26 30

6 13 20 27

7 14 21 28

L

3 10 17 24

M M

4 11 18 25

5 12 19 26

APRILIE L

7 14 21 28

M M

1 8 15 22 29

J

V

7 14 21 28

M M

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

V

S

D

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

5 12 19 26

L

4 11 18 25

OCTOMBRIE M M

J

6 13 20 27

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

7 14 21 28

V

S

MARTIE D

1 2 7 8 9 14 15 16 21 22 23 28

L

M M

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

M M

L

M

M

6 13 20 27

7 14 21 28

2 9 16 23 30

3 10 17 24

4 11 18 25

S

M M

5 12 19 26

6 13 20 27

V

S

D

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

3 4 5 10 11 12 17 18 19 24 25 26 31

L

3 10 17 24

M M

V

S

D

L

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

1 8 15 22 29

4 11 18 25

5 12 19 26

J

6 13 20 27

6 13 20 27

V

S

D

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

J

S

D

V

1 5 6 7 8 12 13 14 15 19 20 21 22 26 27 28 29

SEPTEMBRIE

J

NOIEMBRIE D

J

IUNIE

J

AUGUST

J

L

6 13 20 27

V

MAI L

IULIE L

J

M M

2 9 16 23 30

3 10 17 24

J

V

S

D

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

DECEMBRIE

V

S

D

L

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

1 8 15 22 29

M M

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

J

V

S

D

4 5 6 7 11 12 13 14 18 19 20 21 25 26 27 28

Miercuri, 1 ianuarie ˘ ˘ Lucrarile carnii sunt evidente.

(Gal. 5:19) ˘ ˘ ˘ Cum dezbina „lucrarile carnii“? ˆ (Gal. 5:19–21) Fornica ¸tia ıl des˘ parte pe cel care o practica de Iehova si iar adul¸ de congregatie, ¸ ˆ terul ıi poate separa pe copii de ˘ parinti ¸ si ¸ pe partenerul nevinovat ˘ ˘ ˘ ˘ de tovarasul ¸ sau de casatorie, proˆ ˘ ˆ ˘ vocand rani adanci. O alta lucra˘ ˘ re a carnii este necura ¸tia. La fel ˘ cum doua suprafete ¸ pe care vrem ˘ ˘ sa le lipim nu pot face aderent¸ a ˘ ˘ daca una dintre ele este murdara, ˆ niciun crestin nu poate fi ın uni¸ tate cu Dumnezeu si ¸ cu cei dragi ˘ ˘ ˘ daca practica necuratia.

Angaja¸ ˆ ˘ ˘ a derea ıntr-o conduita nerusinat ¸ ˘ ˘ ˘ monstreaza lipsa de respect fat¸ a de legile drepte ale lui Iehova. Si ¸ ˘ ˘ ˆ celelalte lucrari ale carnii ıi sepa˘ ra pe oameni unii de altii, ¸ precum si ¸ de Dumnezeu. Ele nu au nimic ˆ ın comun cu personalitatea lui Iehova. Asadar, fiecare dintre noi ¸ ˘ ˆ ˆ trebuie sa se ıntrebe: Cat de mult ˘ ˘ ˘ ˘ ma straduiesc ‘sa pastrez unitaˆ ˘ ˘ tea spiritului ın legatura pacii’?

(Ef. 4:3) Vorbesc despre nemulˆ tumirea mea cu prietenii ıncer¸ ˆ ˘ cand sa-mi asigur sprijinul lor? w12 15/7 4:8, 9 Joi, 2 ianuarie ˘ Nimeni nu stie cine este Tatal ¸ ˆ ˘ decat Fiul si ¸ cel caruia Fiul vrea ˘ ˘ sa i-l dezvaluie. (Luca 10:22) Indiferent de convingerile lor, majoritatea oamenilor si-au pus ¸ ˆ ˘ ıntreb ari cu privire la existenta ¸ lui ˘ ˘ Dumnezeu. Pentru ca n-au gasit ˘ ˘ ˘ raspunsuri satisfacatoare, multi ¸ ˘ au renuntat sa le mai caute. Da, ¸ Satan ‘a orbit mintea celor necredinciosi’ ¸ (2 Cor. 4:4). Nu e de mi-

˘ ˆ ˆ rare ca oamenii, ın general, sunt ın ˘ ignorant¸ a cu privire la Creatorul ˘ Universului sau nu stiu ce sa crea¸ ˘ da despre el (Is. 45:18). Este vital ˘ ˘ ˘ ca oamenii sa cunoasca adevarul despre Dumnezeu. De ce? Numai cei care ‘vor chema numele lui Iehova vor fi salvati’ ¸ (Rom. 10:13). A ˆ chema numele lui Dumnezeu ın˘ ˘ seamna a sti ce fel de persoana ¸ ˘ este el. Isus Cristos le-a facut cu˘ noscut discipolilor sai acest ade˘ ˘ var important, dezvaluindu-l pe ˘ Tatal. w12 15/4 1:2, 3

Vineri, 3 ianuarie ˘ ˘ Daca [so ¸tia] se separa, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ramana necasatorita sau ˘ ˆ sa se ımpace cu so ¸tul ei.

(1 Cor. 7:11)

ˆ In ce situatii ¸ ar putea o sotie ¸ ˘ ˘ crestin a sa se separe? Unele su¸ rori s-au separat de partenerul lor ˘ ˘ pentru ca acesta a refuzat sa sus˘ tin ¸ a familia din punct de vedere material. Altele au fost supuse la abuzuri fizice grave sau au ˆ fost puse ın imposibilitatea de a-i ˘ sluji lui Iehova. Decizia de a-ti ¸ pa˘ ˘ ˘ rasi sau nu partenerul de casatorie ˘ este strict personala. Totusi, ¸ sora ˘ ˘ respectiva ar trebui sa se roage cu ˘ ˘ privire la aceasta chestiune si ¸ sa ˘ ˆ ˘ fie sincera cu ea ınsasi. ¸ Martorul al ˘ ˘ ˘ carui partener de casatorie nu este ˘ ˘ ˘ la adevar ar trebui sa faca tot po˘ sibilul pentru a-si ¸ consolida cas˘ nicia. Dar el nu trebuie sa se sim˘ ˘ ˆ ta vinovat daca, ın ciuda eforturilor sale, partenerul necredincios ˘ ˘ ˘ ˘ vrea sa-l paraseasca. Pavel a scris: ˘ ˘ „Daca cel necredincios se separa, ˘ ˆ ˆ sa se separe: ın astfel de ımpre˘ jurari fratele sau sora nu mai este legat, ci Dumnezeu v-a chemat la pace“ (1 Cor. 7:15). w12 15/5 2:13–15, 17

ˆ ˘ ˘ Sambata, 4 ianuarie Oamenii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purta ¸ti ˆ de spiritul sfant. (2 Pet. 1:21) Scrierea Bibliei a durat 1 610 ani: ˆ ˆ ˘ ˆ din 1513 ı.e.n. p ana ın 98 e.n. La redactarea ei au contribuit aproxima˘ tiv 40 de barbati. ¸ Expresia greceas˘ ˘ ˆ ˘ ca redata prin „a fi purtat“ ınseamna ˘ ˆ „a duce sau a cara dintr-un loc ın al˘ tul“ si ¸ „poate fi tradusa si ¸ prin: a ˆ fi impulsionat, a primi avant sau a ˆ ˘ ˆ te lasa ımboldit“. In Faptele 27:15, ˘ ˘ aceasta expresie este folosita penˆ ˘ tru a descrie o corabie ımpinsa de ˆ ˆ ˘ vant ıntr-o anumita directie.

Scrii¸ torii Bibliei si ¸ profetii ¸ au fost „purˆ ˆ ˘ tati ¸ de spiritul sfant“ ın sensul ca Dumnezeu a comunicat cu ei, i-a imˆ pulsionat si ¸ i-a ındrumat prin intermediul fortei sale active. Astfel, ei ¸ ˆ nu au transmis propriile idei, ci gan˘ durile lui Iehova. Uneori, nici macar nu cunosteau semnificatia lucruri¸ ¸ lor pe care le profeteau sau pe care ¸ le scriau (Dan. 12:8, 9). Cu siguran˘ ˘ ˘ t¸ a, „toata Scriptura este inspirata de ˘ Dumnezeu“. Ea nu exprima puncte de vedere omenesti (2 Tim. 3:16). ¸ w12 15/6 4:3

˘ Duminica, 5 ianuarie ˆ ˘ Ingrijorarile acestui sistem si ¸ ˘ ˘ puterea amagitoare a boga ¸tiilor ˆ ˘ ˘ ˆ ınabus¸ a cuvantul. (Mat. 13:22) ˆ ˘ Un factor care poate ınabusi ¸ cuˆ ˆ ˆ ˘ vantul ıl constituie „ıngrijorarile ˆ ˆ ˘ acestui sistem“. Intrucat traim ‘tim˘ puri critice, carora cu greu li se face ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fat¸ a’, fara ındoiala ca si ¸ tu ai multe ˆ motive de ıngrijorare (2 Tim. 3:1). ˘ ˘ Poate ca nu-ti ¸ permiti ¸ sa cumperi tot ce ai nevoie din cauza costului ri˘ dicat al vietii ¸ sau pentru ca nu ai un ˘ ˘ ˆ loc de munca. Sau poate ca te gan˘ ˆ desti cu teama la viitor si ¸ ¸ te ın˘ trebi: „Oareˆ cum ma voi descurca la pensie? Imi vor ajunge banii?“.

ˆ ˆ ˘ Avand astfel de ıngrijorari, unii cau˘ ˘ ˘ ˆ ˘ a ta cu orice pret¸ sa se ımbogateasc ¸ ˆ ˘ ın speranta ¸ ca banii le vor oferi sigu˘ ˆ ˘ rant¸ a. Alt factor care, ımpreuna cu ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ıngrijorarile, poate ınabusi ¸ cuvantul ˘ ˘ este „puterea amagitoare a boga˘ ˘ ¸tiilor“. E adevarat, Biblia spune ca „banul aduce ocrotire“. Totusi, ¸ goa˘ ˘ ˘ ˆ na dup a bogatii ¸ nu reflecta ıntelep¸ ciune (Ecl. 7:12). Multi dat sea¸ si-au ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ma ca, luptand sa devina bogati, ¸ ˘ ˆ ˘ nu au facut decat sa se afunde si ¸ ˆ mai mult ın capcana materialismului. Unii chiar au devenit sclavi ai bo˘ gatiilor (Mat. 6:24). w12 15/8 4:3–5 ¸

Luni, 6 ianuarie ˘ [El] s-a dus imediat si ¸ a facut ˆ nego ¸t cu ei si ¸ a mai castigat ¸ cinci. (Mat. 25:16) Desi unsi ¸ crestinii ¸ ¸ au considerat ˆ ˘ ˘ decenii la rand ca 1914 avea sa fie un ˆ an marcant, ei n-au ınteles cu clari¸ ˘ ˆ ˆ tate ce urma sa se ıntample. Ulteˆ rior, un frate a spus: „Cativa dintre ¸ ˆ ˆ ˘ noi se gandeau ın mod serios ca vom ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ merge la cer ın prima saptamana din octombrie a acelui an [1914]“. Ce ˘ descurajator trebuie sa fi fost pentru ˘ ˆ ˘ ei sa astepte sfarsitul, iar acesta sa ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ nu vina! Mai mult decat atat, cres¸ tinii unsi ¸ s-au confruntat cu mari ˆ ˆ ˘ ımpotriviri ın timpul Primului Razboi Mondial. Lucrarea de predicare ˘ ˆ aproape ca ıncetase. Era ca si ¸ cum ei ˆ ar fi adormit. Dar, ın 1919, ceva i-a trezit. Isus venise la templul spiriˆ tual al lui Dumnezeu pentru a-si ¸ ıncepe inspectia.

Unii crestini unsi ¸ ¸ ¸ nu ˆ ˘ ˘ s-au ridicat la ınaltimea astept arilor ¸ ¸ ˘ ˆ Stap anului si, ¸ ca urmare, au pierdut privilegiul de a se ocupa de sarciniˆ ˆ ˘ le ıncredintate de el. Insa majorita¸ ˘ tea crestinilor unsi ¸ ¸ au aratat o loia˘ litate de nezdruncinat si ¸ o dorint¸ a ˘ ˘ ˆ puternica de a-i sluji Stap anului lor, ˆ ˘ chiar si ¸ ın acei ani grei de razboi. w12 15/9 4:11, 12

Marti, ¸ 7 ianuarie ˘ ˘ ˆ A facut mult rau ın ochii lui Iehova. (2 Cron. 33:6) ˘ La aproximativ 360 de ani dupa ˆ ˘ ˘ ce David a ınceput sa domneasca, ˆ Manase a devenit rege ın Iuda.

De-a lungul celor 55 de ani de dom˘ nie, el a facut multe lucruri rele si ¸ ˆ s-a implicat ın practici detestabi˘ ˆ le, atrˆagandu-si ¸ condamnarea di˘ ˘ vina. In cele din urma, Manase a ˆ ˘ fost ınlaturat de la tron si ¸ aruncat ˆ ˆ ˘ ıntr-o ınchisoare babiloniana. Acoˆ lo el „s-a umilit mult“ ınaintea lui Dumnezeu si ¸ „i s-a rugat“ (2 Cron. ˘ 33:12, 13). Cum i-a raspuns Iehova ˘ lui Manase la rugaciuni? „El a as˘ cultat implorarile lui, a auzit ru˘ gamintea lui pentru favoare.“ La fel ca David, Manase a recunoscut ˘ ˘ gravitatea pacatelor sale si ¸ s-a ca˘ it cu adevarat. Acesta a fost motivul pentru care Iehova l-a iertat si ¸ i-a redat domnia. Atunci, „Maˆ ˘ nase a ınteles ca Iehova este ade¸ ˘ varatul Dumnezeu“ (2 Cron. 33:13). ˆ ˆ Cat de ıncurajator este acest epi˘ ˘ sod biblic! El confirma faptul ca ˆ ˘ ˆ Dumnezeul nostru ındurator ıi iar˘ ˘ ˆ ta pe cei care se caiesc ın mod sincer. w12 15/11 4:11–13

Miercuri, 8 ianuarie Nu mint. (Gal. 1:20) Uneori, Pavel a considerat nece˘ sar sa jure pentru a confirma ade˘ varul celor scrise de el. De exemˆ plu, cand unii din Corint au susti¸ ˘ ˆ nut ca nu se putea conta pe cuvanˆ ˘ tul lui, el a scris ın apararea sa: ˘ „Asa ¸ cum este sigur ca putem avea ˆ ˆ ˆ ıncredere ın Dumnezeu, cuvantul pe care vi l-am spus nu este Da si ¸ ˆ ın acelasi ¸ timp Nu“ (2 Cor. 1:18). ˆ Cand a scris aceste cuvinte, Paˆ vel se afla ın Macedonia. El pleca˘ se din Efes si sa ajun¸ intentiona ¸

˘ ˘ ˘ ga la Corint. Initial, el planuise sa ¸ reviziteze congregatia din Corint ¸ ˆ ˆ ınainte de a merge ın Macedonia ˆ (2 Cor. 1:15, 16). Totusi, ¸ la catva ˘ ˆ ˘ timp dupa ce ısi ¸ facuse planul initial, Pavel, aflat la Efes, a auzit ¸ ˘ ˆ ca ın congregatia din Corint exista ¸ ˘ dezbinare si ¸ era tolerata imoralitatea (1 Cor. 1:11; 5:1). Pentru a remeˆ ˘ ˘ ıngrijoratoare, dia aceasta situatie ¸ el le-a dat corintenilor sfaturi enerˆ ˘ gice ın prima sa scrisoare adresata ˆ ˘ ˘ lor. Apoi, ın loc sa mearga direct la ˘ ˆ ˘ Corint, Pavel a hotarat sa le acorde ˘ ˘ timp fratilor sai ca sa aplice sfatul ¸ ˆ ˆ primit, astfel ıncat vizita pe care ˘ ˘ ˘ ˆ urma sa le-o faca sa fie mai ıncurajatoare (2 Cor. 1:23). w12 15/10 4:6, 7

Joi, 9 ianuarie ˘ Fa toate lucrurile pentru ˘ ˘ care te cheama strainul.

(1 Regi 8:43) ˘ Un strain este, simplu spus, ci˘ ˆ ˘ neva care nu se afla ın tara natala ¸ ˘ ˆ sau care intra ıntr-o comunitate ˘ ˘ noua. Aceasta descriere li se potriveste si Martorilor lui Iehova. Desi ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ sunt raspanditi ¸ pe tot globul, ei sustin un guvern ceresc, Regatul ¸ lui Dumnezeu condus de Cristos.

De aceea, sunt neutri din punct ˘ de vedere politic, chiar daca devin ˘ ˘ astfel tinta prejudecatilor.

Strainii ¸ ¸ ˘ sunt deseori recunoscuti ¸ dupa ca˘ racteristicile minoritatii ¸ din care ˘ fac parte. Ne referim aici la limba, ˘ ˘ obiceiuri, trasaturi fizice si ¸ chiar stil vestimentar. Totusi, ¸ lucrurile ˆ pe care le au ın comun cu ceilalti ¸ oameni, indiferent de nationalita¸ te, sunt mult mai importante deˆ ˘ cat aceste particularitati. ¸ De fapt, scopul initial al lui Iehova a fost ca ¸ ˘ ˆ ˘ oamenii sa fie uniti ¸ ıntr-o singura ˘ familie sub o singura conducere: conducerea sa. w12 15/12 4:11–13

Vineri, 10 ianuarie ˘ ˘ Nu vre ¸ti sa va duce ¸ti si ¸ voi?

(Ioan 6:67) ˘ Petru i-a raspuns lui Isus: „Doam˘ ne, la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii Si ¸ vesnice. ¸ ¸ noi am crezut ˘ ˘ ˆ si ca tu esti ¸ am ajuns sa stim ¸ ¸ Sfantul lui Dumnezeu“ (Ioan 6:68, 69). ˆ ˆ Intelesese oare Petru ın mod deplin ¸ ce spusese Isus despre moartea sa ˘ ˘ de jertfa? (Ioan 6:53–60) Probabil ca ˘ ˆ nu. Cu toate acestea, el era hotarat ˘ ˘ ˆ ˘ sa-i ramana loial Fiului uns al lui Ieˆ ˘ hova. Petru nu s-a gandit ca Isus a ˘ ˆ ˆ gresit ¸ si ¸ ca ısi ¸ va retrage mai tarziu cuvintele. El a recunoscut cu umi˘ ˘ lint¸ a ca Isus avea „cuvintele vietii ¸ ˆ ˆ vesnice“.

Dar noi? Ce facem cand ın¸ ˆ ˆ talnim ın publicatiile ‘administra¸ ˆ torului fidel’ o idee greu de ınteles ¸ ˘ sau care nu corespunde parerilor ˘ ˘ noastre? Ar trebui oare sa astept am ¸ ˘ ˘ o noua explicatie ¸ care sa se armonizeze cu punctul nostru de vedere? ˘ ˘ Nu, ci ar trebui sa ne straduim s-o ˆ ıntelegem (Luca 12:42). w12 15/4 ¸ 2:10, 11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 11 ianuarie ˘ ˘ To ¸ti au pacatuit si ¸ nu ajung la gloria lui Dumnezeu.

(Rom. 3:23)

ˆ In calitate de slujitori ai lui ˘ Iehova, vrem sa-i aducem onoare ˆ ˘ si ¸ glorie prin tot ce facem. Insa, de cele mai multe ori, nu reusim.

Nici Pavel n-a reusit (Rom. ¸ ¸ 7:21–25). Prin cuvintele din textul de azi, el a explicat de ce suntem ˘ ˘ nevoiti gre¸ sa luptam cu dorintele ¸ site.

Fiind descendentii ¸ ¸ lui Adam, ˘ noi am mostenit pacatul care, ase¸ menea unui domnitor tiranic, sub˘ ˆ juga ıntreaga omenire (Rom. 5:12; ˘ ˘ 6:12). Dar ce este pacatul? Pacatul este tot ceea ce contravine cali˘ tatilor, normelor si divine, ¸ ¸ vointei ¸

ˆ afectand relatia omului cu Dum¸ nezeu. Asa cum un arcas¸ ratea¸ ˘ za uneori tinta din diverse moti¸ ˘ ˘ ve, nici noi nu reusim sa reflectam ¸ ˆ gloria lui Iehova ın mod perfect ˘ ˘ ˘ din cauza pacatului. Uneori paca˘ ˘ ˘ ˘ tuim fara sa ne dam seama (Num. ˘ ˘ ˆ ˆ 15:27–31). Pacatul este adanc ınra˘ ˆ dacinat ın oameni si ¸ se interpune ˆ ıntre ei si ¸ Creator (Ps. 51:5; Is. 59:2; ˘ ˘ ˘ ˆ Col. 1:21). Pacatul este, fara ındoia˘ ˘ ˘ la, cea mai grava „boala“ a omenirii. w12 15/5 4:4, 5

˘ Duminica, 12 ianuarie ˆ Scrie- ¸ti ıntr-o carte toate cuvintele pe care ¸ti le voi spune. (Ier. 30:2) Iehova le-a dictat scriitorilor Bi˘ ˆ ˘ bliei ce sa scrie cand a considerat ca ˘ ˘ este important ca textul sa aiba o ˘ ˘ anumita forma. Dar, de cele mai multe ori, Dumnezeu nu le-a in˘ ˘ dicat ce cuvinte sa foloseasca. El ˆ ˆ ˘ le-a pus ın minte si ¸ ın inima doar ˆ ˘ ideile, permit¸ andu-le sa leˆ expriˆ ˘ me ıntr-o maniera proprie. In Eclesiastul 12:10 se spune: „Convocato˘ ˘ ˘ ˘ rul s-a straduit sa gaseasca cuvin˘ ˘ ˆ te placute si ¸ sa scrie ıntocmai cu˘ vintele adevarului“. Evanghelistul Luca ‘a cercetat cu atentie toa¸ ˆ ˘ te lucrurile de la ınceputuri ca sa ˆ le scrie ın ordine’ (Luca 1:3). Prin ˆ intermediul spiritului sfant, Dum˘ ˘ nezeu s-a asigurat ca mesajul sau nu a fost denaturat de imperfec tiu¸ ˘ ˆ ˆ nea umana. In marea sa ıntelep¸ ciune, Dumnezeu a ales ca Biblia ˘ ˘ sa fie scrisa de oameni. Astfel, ea nu ne transmite doar informa ¸ ˆ tii, ci si ¸ emotii ¸ si ¸ sentimente. Intruˆ ˘ cat Dumnezeu le-a lasat oamenilor imperfecti ¸ libertatea de a formula singuri ideile primite prin spiriˆ ˘ tul sfant, mesajul sau are un far˘ mec aparte si ¸ ne merge la inima. w12 15/6 4:5–7

Luni, 13 ianuarie ˘ ˘ Rodul drepta ¸tii este semanat ˆ ın pace pentru cei care fac pace. (Iac. 3:18) Prin urmare, nu putem avea o con˘ ˘ ˘ ˘ ˆ duita dreapta daca nu traim ın pace cu altii. ¸ Progresul nostru spiritual va ˆ ˘ ˘ fi ıngreunat daca vom manifesta tra˘ saturi de personalitate care ar putea tulbura pacea cu fratii Figu¸ nostri. ¸ ˆ rativ vorbind, am fi niste mine. In ¸ ˘ schimb, daca vom ierta repede si ¸ le vom face bine altora, vom promova un climat de pace si ¸ vom avea bineˆ cuvantarea lui Iehova. ‘Oamenii ca daruri’ contribuie si ¸ ei la unitatea congregatiei.

Cu ajutorul lor, putem ¸ ˆ ˘ ‘ajunge la unitate ın credint¸ a’ (Ef. ˆ ˘ ˘ 4:8, 13). Cand lucreaza alaturi de noi ˆ ın serviciul sacru si ¸ ne dau sfaturi ˆ bazate pe Cuvantul lui Dumnezeu, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ei ne ajuta sa facem ımbunatatiri ¸ ˆ ın ce priveste personalitatea cres¸ ¸ ˘ ˆ tina (Ef. 4:22–24). Vezi ın sfaturile lor eforturile lui Iehova de a te ˘ ˆ ˘ pregati pentru viata ¸ ın lumea noua ˘ ˘ ˆ ˆ sub domnia Fiului sau? Batrani, ın˘ ˆ cercati ¸ sa-i corectati ¸ pe altii ¸ avand ˆ ın vedere acest obiectiv? (Gal. 6:1) w12 15/7 4:10–12

Marti, ¸ 14 ianuarie ˘ ˆ ˘ Nu va ıngrijora ¸ti . . . niciodata, ˆ ˆ zicand: „Ce vom manca?“ sau: „Ce vom bea?“ sau: „Cu ce ne ˆ ˘ ˘ vom ımbraca?“ Fiindca pe toate ˘ ˘ acestea na ¸tiunile le cauta sta˘ ruitor. Tatal vostru ceresc stie ¸ ˘ ca ave ¸ti nevoie de toate aceste lucruri. (Mat. 6:31, 32) Pentru a nu deveni materialisti, ar ¸ ˘ ˘ fi bine sa ne reevaluam periodic mo˘ ˘ dul de viat¸ a. Nu am vrea sa ajun˘ gem ca Esau, care a demonstrat ca dispretuia lucrurile spirituale (Gen. ¸ ˘ 25:34; Evr. 12:16). Nu am vrea sa ne ˘ ˘ ˆ ˘ asemanam nici cu tanarul bogat pe

ˆ ˘ ˆ care Isus l-a ındemnat sa-si ¸ van˘ ˘ ˘ da bunurile, sa le dea saracilor si ¸ ˘ ˆ ˘ sa-l urmeze. Tanarul nu l-a ascultat ˆ ˘ pe Isus, ci „a plecat mahnit, caci avea multe avutii“ (Mat. 19:21, 22). El ¸ ˘ ar fi putut sa-l urmeze pe cel mai ˘ ˘ mare om care a trait vreodata, dar a refuzat acest privilegiu inestimabil. ˆ ˘ ˘ Pentru acel tanar, bogatiile au fost o ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ capcana. Sa avem deci grija sa nu ne pierdem privilegiul de a fi discipoli ˘ ai lui Cristos. Pentru a nu ne lasa coplesi ¸ ti ¸ de grijile materiale este im˘ ˆ cont de ındemnul portant sa tinem ¸ din textul de azi. w12 15/8 4:8, 9

Miercuri, 15 ianuarie ˘ ˘ Bunatatea nemeritata a Domnului nostru Isus Cristos ˘ ˆ sa fie cu spiritul pe care ıl manifesta ¸ti, fra ¸tilor! (Gal. 6:18) ˘ ˆ Exista multe ocazii ın care putem ˆ manifesta un spirit bun ın relatiile ¸ ˘ ˆ cu ceilalti. ¸ Este o dovada de ıntelep¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ciune sa fim gata sa iertam cand sunˆ tem jigniti. ¸ Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˘ ne ındeamna: „Continuati ¸ sa va su˘ portati ¸ unii pe altii ¸ si, ¸ daca cineva ˘ ˆ ˘ ˆ are vreun motiv sa se planga ımpo˘ ˘ ˘ triva altuia, sa va iertati ¸ cu marinimie unii pe altii.

Asa ¸ ¸ cum v-a iertat ˘ ˘ Iehova cu marinimie, asa ¸ sa faceti ¸ si ¸ ˘ voi“ (Col. 3:13). Cuvintele „daca ci˘ ˆ neva are vreun motiv sa se plan˘ ˘ ˆ ˘ ga ımpotriva altuia“ sugereaza ca ˆ ˘ am putea avea motive ıntemeiate sa ˘ ˘ ˘ ne sup aram pe altii.

Totusi, ¸ ¸ sa nu ˘ ˘ ˘ ne concentram asupra trasaturilor sau a obiceiurilor iritante ale fratilor ¸ ˘ ˘ nostri si ¸ ¸ sa tulburam, astfel, pacea ˘ ˘ ˆ congregatiei.

Mai degraba, sa ıncer¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cam sa-l imitam pe Iehova si ¸ sa ier˘ ˘ ˆ ˘ tam cu marinimie, continu and sa-i ˆ ˘ ˘ slujim umar la umar. In plus, trebu˘ ˘ ˆ ie sa ne rugam pentru spirit sfant (Luca 11:13). Spiritul lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ne va ajuta sa manifestam calitati ¸ ˆ crestine ın relatiile cu ceilalti ¸ ¸ ¸ (Gal. 5:22, 23). w12 15/10 2:1, 14, 15

Joi, 16 ianuarie ˘ Toata autoritatea mi-a fost ˘ data. (Mat. 28:18) ˘ ˆ ˘ Adam si ¸ Eva traiau ın Eden si ¸ fa˘ ceau parte din familia universala a ˘ lui Iehova, caracterizata prin pace ˘ si ¸ armonie. Ei puteau sa comunice ˘ ˘ direct cu Dumnezeu, sa-i aduca ˆ ˘ ˘ ınchinare si ¸ sa primeasca binecuˆ ˘ vantarea lui. Aceasta relatie s-a ¸ ˆ deteriorat cand oamenii, influen˘ ˘ ˆ ta ¸ ti ¸ de Satan, s-au razvratit ımˆ potriva lui Iehova, contestandu-i ˆ ˘ ˆ ˆ suveranitatea. Insa, ıncepand cu ˘ anul 1914, Regatul mesianic ia masuri pentru a restabili unitatea si ¸ ˆ armonia (Ef. 1:9, 10). In timpul Domniei de O Mie de Ani, lucruri ˆ impresionante care ın prezent „nu ˘ se vad“ vor deveni realitate (2 Cor. ˆ ˆ ˆ 4:18). Ce se va ıntampla „la sfarsit“, ¸ ˘ adica la finalul celor o mie de ani? ˘ (1 Cor. 15:24) Desi ¸ ‘toata autorita˘ ˘ ˆ tea i-a fost data ın cer si ¸ pe paˆ mant’, Isus nu are ambitii ¸ persona˘ ˘ le si a sa uzurpe ¸ nu intentioneaz ¸ tronul lui Iehova. Plin de umilin˘ ˆ t¸ a, el „ıi va preda Dumnezeului si ¸ ˘ ˘ ˆ Tatalui sau regatul“. Isus ısi ¸ va ˘ folosi pozitia unica si ¸ ¸ autoritatea „spre gloria lui Dumnezeu“ (Filip.

2:9–11). w12 15/9 2:17, 18

Vineri, 17 ianuarie ˘ Ceea ce se cauta la un ˘ administrator este sa fie ˘ gasit fidel. (1 Cor. 4:2) ˆ ˘ Indiferent cat de multe calitati ¸ si ¸ aptitudini ar avea un administra˘ ˘ ˘ tor, acestea ar fi fara valoare daca ˘ el nu s-ar achita de responsabilitati ¸ ˘ ˘ ˆ sau daca nu i-ar fi loial stapanului ˘ sau. Fidelitatea este o calitate in˘ dispensabila unui bun administra˘ tor. Daca ne dovedim fideli, Iehova ˆ ˘ ˘ ˆ ne va rasplati ın mod sigur. In caz contrar, vom avea doar de pierdut

(Mat. 25:14–18, 23, 26, 28–30). Isus ˆ ˘ a scos ın evident¸ a consecintele lip¸ sei de fidelitate. El a spus: „Un om bogat avea un administrator, care a ˆ ˘ ˆ fost acuzat ınaintea lui ca ıi risipea bunurile. Atunci l-a chemat si ¸ i-a ˘ zis: «Ce aud despre tine? Preda raportul administratiei tale, pentru ¸ ˘ ˘ ca nu vei mai putea sa-mi adminisˆ trezi casa»“ (Luca 16:1, 2). Intruˆ cat administratorul a fost nechib˘ ˆ zuit cu bunurile stapanului, acesta ˘ ˆ ˘ ˘ a hotarat sa-l dea afara. Ce lectie ¸ ˘ ˘ valoroasa! Sa nu ne dovedim nicio˘ ˘ ˘ data infideli, ci sa ne achitam cu ˘ constiinciozitate de responsabilita¸ tile primite. w12 15/12 2:15–17 ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 18 ianuarie ˘ ˆ Ve ¸ti gasi ınviorare pentru sufletele voastre. (Mat. 11:29) Isus si-a asigurat continuatorii ¸ ˘ ca, apropiindu-se mai mult de el si ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ aplicand ceea ce-i ınvata, ¸ aveau sa ˘ ˆ ˆ ˆ se simta ınviorati, ıntrucat jugul ¸ ˘ ˘ sau era bun si a. ¸ sarcina sa, usoar ¸ ˘ ˆ Femei si ¸ barbati, ¸ tineri si ¸ varstnici, ˆ toti bine ın compania ¸ s-au simtit ¸ lui (Mat. 11:30). Isus a manifes˘ tat compasiune fat¸ a de oamenii de ˆ rand din Israel deoarece erau defa˘ vorizati. ¸ El a fost atent la necesita˘ ˆ tile lor. De pilda, ın apropiere de ¸ ˆ ˆ Ierihon, Isus a ıntalnit doi orbi: un cersetor pe nume Bartimeu si ¸ ¸ to˘ ˘ ˘ varasul sau. Ei i-au cerut staruitor ¸ ˘ lui Isus sa-i vindece, dar oamenii din jur le-au spus pe un ton aspru ˘ ˘ ˘ sa taca. Isus ar fi putut sa ignore ˘ ˆ ˘ cererile acestor barbati, ınsa i-a ¸ ˘ chemat la el si, ¸ ˆ plin de mila, le-a re˘ dat vederea. Intr-adevar, Isus l-a ˘ ˘ imitat pe Tatal sau, Iehova, maˆ ˘ ˘ ˆ nifestand umilint¸ a si ¸ aratandu-le ˆ ˘ ˘ ındurare unor oameni pacatosi ¸ de ˘ conditie ¸ umila (Mat. 20:29–34; Mar. 10:46–52). w12 15/11 2:12, 13

˘ Duminica, 19 ianuarie ˘ Noe a facut potrivit cu tot ce-i poruncise Dumnezeu. ˘ ˆ A facut ıntocmai.

(Gen. 6:22)

ˆ In timp ce construiau arca, Noe ˆ si ¸ familia lui se ıntrebau, proba˘ bil, cum avea sa-si ¸ realizeze Dumˆ ˘ ˆ nezeu scopul si ¸ cand urma sa ın˘ ceapa Potopul. Desi ¸ nu cunosteau ¸ ˘ aceste amanunte, ei nu s-au oprit ˘ din lucru. Iehova i-a dezvaluit lui ˆ Noe data ınceperii Potopului doar ˆ cu sapte zile ınainte, exact timpul ¸ ˘ necesar pentru ca acesta sa adu˘ ˆ ˘ ˆ ca animalele ın arca. Astfel, cand ˘ zagazurile cerurilor s-au deschis, totul era gata (Gen. 7:1–5, 11). ˘ Relatarea despre Potop confirma ˘ ˆ ˘ o data ın plus ca Iehova este Ma˘ ˆ rele Stapan al Timpului si ¸ Elibe˘ ˘ ˘ ratorul slujitorilor sai. Numara˘ ˆ ˘ toarea inversa pana la distrugerea acestui sistem se apropie de ˘ final. Putem fi siguri ca tot ce si-a ¸ propus Iehova se va realiza neˆ gresit, ın „ziua si ¸ ¸ [la] ora“ stabilite de el! (Mat. 24:36; Hab. 2:3) w12 15/4 4:7, 8

Luni, 20 ianuarie ˘ Nu este om care sa nu ˘ ˘ ˘ pacatuiasca. (2 Cron. 6:36) Pentru a putea reflecta glo˘ ria lui Iehova trebuie sa fim con˘ ˘ ˘ stien ti ¸ ¸ de natura noastra pacatoa˘ ˘ sa. Nu este suficient sa recunoas¸ ˘ ˘ ˘ tem ca avem slabiciuni, trebuie sa ˘ ˆ ˆ si lupt am ımpotriva lor, astfel ın¸ ˆ ˘ cat sa-l putem glorifica pe Dum˘ ˘ nezeu. Trebuie sa ne examinam ˘ ˘ cu regularitate ca sa fim siguri ca ˘ ˆ ˘ traim la ınaltimea cerintelor sale ¸ ¸ drepte (Prov. 28:18; 1 Cor. 10:12). ˆ Indiferent de ınclinatiile noastre ¸

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pacatoase, sa continuam sa lup˘ ˆ tam ımpotriva lor. Astfel, vom putea reflecta gloria lui Iehova. Isus a fost singurul om care a reflectat ˆ ın mod perfect gloria lui Dumneˆ ˆ zeu, bucurandu-i ıntotdeauna inima. Desi ¸ nu suntem perfecti, ¸ cum ˘ a fost Isus, putem si ¸ trebuie sa ˘ ˘ ˘ ne straduim sa-i urmam exemplul ˘ (1 Pet. 2:21). Iehova observa nu doar progresul nostru, ci si ¸ eforturile pe care le depunem pentru a-i ˆ aduce glorie si ¸ ne binecuvantea˘ za. w12 15/5 4:7, 8

Marti, ¸ 21 ianuarie ˆ ˘ Intr-un ceas a fost pustiita!

(Rev. 18:19) ˘ ˆ Ioan vede o prostituata stand ˘ pe o fiara de culoare stacojie, ca˘ re simbolizeaza imaginea fiarei.

Prostituata se numeste „Babilo¸ nul cel Mare“ (Rev. 17:1–6). Ea re˘ prezinta religiile false, dintre care cele mai influente sunt Bise˘ ˘ ˘ ricile crestin atatii. ¸ ¸ Religia falsa a ˆ binecuvantat imaginea fiarei si ¸ ˆ ˆ a ıncercat s-o domine. Totusi, ¸ ın timpul zilei Domnului, Babilonul ˘ cel Mare vede cum seaca apele ˘ ˆ ˘ ˘ pe care sta, ceea ce ınseamna ca ˘ ˆ numarul oamenilor care ıl sustin scade vertiginos (Rev. 16:12; ¸ ˘ 17:15). Religia falsa nu-si ¸ va pierˆ de puterea ın mod treptat. Pros˘ ˘ tituata va continua sa aiba o in˘ ˘ fluent¸ a mare asupra regilor paˆ ˆ ˘ ˆ mantului pana cand Iehova ‘le ˆ ˘ ˆ va pune ın ˆ inima un gand’ (Rev. ˆ 17:16, 17). In curand, Dumnezeu va determina guvernele lumii lui ˘ Satan, reprezentate de ONU, sa ˘ ˘ ˘ atace religia falsa si ¸ sa puna ca˘ pat influentei exercitate de reli¸ gie (Rev. 18:7, 8, 15–19). w12 15/6 2:15–17

Miercuri, 22 ianuarie ˘ ˘ ˆ Nu va lasa ¸ti indusi ¸ ın eroare. ˘ ˘ ˘ Tovarasiile rele strica obiceiurile ¸ folositoare. (1 Cor. 15:33) ˆ ˘ Unele guverne ısi a ¸ atentioneaz ¸ ˘ cetatenii cu privire la anumite ali¸ mente sau medicamente. Desigur, nu toate alimentele sau medicamentele sunt periculoase. Dar, da˘ ca un anumit produs constituie o ˘ amenintare, autoritatile emit aten¸ ¸ ˘ ˘ tion ari pentru a-i proteja pe ceta¸ teni.

De fapt, este de datoria lor ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca aceasta. In mod asemana˘ tor, Regatul lui Dumnezeu ne da avertismente oportune privitoare ˘ ˘ la unele pericole de natura morala ˘ ˘ sau spirituala. De pilda, internetul este un mijloc eficient de comunicare, de instruire si ¸ de relaxare. Organizatia inter¸ lui Iehova foloseste ¸ netul pentru a realiza numeroase lucruri bune. Totusi, ¸ multe site-uri ne-ar putea periclita moralitatea si ¸ spiritualitatea. Site-urile pornografice sunt o amenintare pentru ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sanatatea spirituala a cetatenilor ¸ Regatului. Sclavul fidel ne atentio¸ ˘ neaza de multi ¸ ani cu privire la ele. ˆ ˘ Cat de recunoscatori suntem pentru aceste avertismente! w12 15/8 2:10, 11

Joi, 23 ianuarie ˆ ˘ ˘ ˆ Imi gasesc placerea ın ˆ ˘ ınfaptuirea voin ¸tei tale, o, Dumnezeul meu, si ¸ legea ta ˆ ˘ este ınauntrul meu! (Ps. 40:8) Pe parcursul istoriei, natiunile au ¸ ˘ ˆ purtat razboaie crancene pentru ˆ ˘ ˘ castigarea libertatii. ¸ ¸ Si ¸ tu trebuie sa lupti ¸ din punct de vedere spiritual ˘ ˘ ˘ ca sa-ti a. ¸ pastrezi libertatea crestin ¸ ˘ Dusmanii tai nu sunt doar Satan, lu¸ mea si ¸ spiritul ei nociv. Ai de dus o ˘ ˆ lupta si ¸ ımpotriva propriilor imper˘ ˘ fectiuni, inclusiv a inimii tale trada¸

toare (Ier. 17:9; Ef. 2:3). Dar, cu ajuˆ ˘ torul lui Iehova, poti ¸ iesi ¸ ınvingator. Iar un lucru deosebit de im˘ portant este ca orice victorie, mare ˘ ˘ sau mica, ˆ are cel putin doua efecte ¸ ˆ pozitive. In primul rand, vei bucura ˆ inima lui Iehova (Prov. 27:11). In al ˆ ˘ ˆ doilea rand, de fiecare data cand vei ˆ ˘ simti ¸ cat de mult te ajuta „legea per˘ ˘ ˘ fecta a libertatii“, vei fi si ¸ ¸ mai hotaˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ rat sa ramai pe ‘calea ıngusta’ care ˘ ˘ ˆ duce la viat¸ a eterna. Iar ın viitor ˘ te vei bucura de adevarata libertate, pe care Iehova le-o promite celor loiali (Iac. 1:25; Mat. 7:13, 14). w12 15/7 2:15, 16

Vineri, 24 ianuarie Timpul si ¸ evenimentele ˘ neprevazute [ne] ajung pe to ¸ti. (Ecl. 9:11) ˘ ˆ Traim timpuri grele ın care deˆ zastrele naturale sunt din ce ın ce mai frecvente. Omenirea este lovi˘ ta de cutremure, tsunami, incendii, inundatii, eruptii ¸ ¸ vulcanice, tornaˆ ˘ de, taifunuri si ¸ uragane. Pe langa toate acestea, oamenii sunt cuprinsi ¸ ˘ ˘ de teama si ¸ sufera mult din cauza problemelor personale si ¸ familiale. ˘ ˆ Cum putem da dovada de curaj ın si˘ ˆ tuatii ¸ critice? (Rom. 15:4) Sa ne ganˆ ˆ dim la David si ¸ la cateva dintre ın˘ cercarile prin care a trecut. El a ˆ ˆ avut de ınfruntat mania unui rege, a fost deseori atacat de dusmani, so¸ ˘ ˘ tiile i-au fost rapite, a fost tradat de ¸ ˆ ˘ cei apropiati ¸ si ¸ s-a simtit ¸ cateodata foarte descurajat (1 Sam. 18:8, 9; 30:1–5; 2 Sam. 17:1–3; 24:15, 17; Ps. ˘ 38:4–8). Din relatarile biblice despre ˆ ˆ ˘ viata cata dure¸ lui David, ıntelegem ¸ ˘ ˆ re i-au pricinuit aceste ıncercari. ˆ Totusi, ¸ ele nu l-au doborat pe plan ˆ ˘ spiritual. Avand o credint¸ a de nezdruncinat, David a spus: „Iehova ˘ este fortareata ¸ vietii ¸ mele. De cine ˘ ˘ sa-mi fie frica?“ (Ps. 27:1, 5, 10). w12 15/10 1:1, 3, 4

ˆ ˘ ˘ Sambata, 25 ianuarie ˆ ˆ Nu sunte ¸ti ın ıntuneric, pentru ˘ ˘ ˘ ca ziua aceea sa va surprinda asa ¸ cum i-ar surprinde pe ho ¸ti.

(1 Tes. 5:4)

ˆ ˆ In curand, pe scena lumii vor avea ˘ loc evenimente cutremuratoare, asa ¸ ˘ ˆ cum confirma ımplinirea unor pro˘ fetii ¸ biblice. De aceea, trebuie sa ˘ veghem. Ce ne poate ajuta sa ne ˘ ˘ pastram vigilenta?

Apostolul Pavel ¸ ˆ ˘ ˘ ne ındeamna ‘sa ne tinem privirea ¸ ˘ atintit a asupra lucrurilor care nu se ¸ ˘ ˘ ˆ vad’. Trebuie sa avem mereu ın minte promisiunea lui Iehova de a ne ˘ ˘ ˆ ˘ oferi viat¸ a vesnic a, ın cer sau pe pa¸ ˆ mant. Pavel a scris cuvintele de mai ˆ sus pentru a-si de ¸ ıncuraja fratii ¸ ˘ ˘ credint¸ a sa se concentreze asupra ˘ ˘ rasplatii ¸ pe care aveau s-o primeas˘ ˆ ˘ ˆ ca la ıncheierea cursei lor pamanˆ ˆ ˆ testi.

In plus, urmand ındemnul lui ¸ ˘ ˆ ˘ Pavel, ei puteau face fat¸ a ıncercarilor si tiilor (2 Cor. 4:8, 9, ¸ persecu ¸ ˆ 16–18; 5:7). Indemnul lui Pavel contine un principiu important: pen¸ ˘ tru a ne pastra vie speranta, ¸ trebu˘ ie sa privim dincolo de realitatea ˘ ˘ ˘ imediata. Trebuie sa ne concentram asupra evenimentelor semnificatiˆ ˘ ˘ ve care ınca nu se vad (Evr. 11:1; 12:1, 2). w12 15/9 1:1, 2

˘ Duminica, 26 ianuarie ˆ Eu vin la tine ın numele lui Iehova al armatelor, Dumnezeul ˘ liniilor de bataie ale lui Israel, pe care l-ai sfidat.

(1 Sam. 17:45) ˆ ˘ Ce l-a motivat pe tanarul David ˘ ˆ sa-l ınfrunte pe Goliat, acel urias¸ ˆ ˆ bine ınarmat, ınalt de aproape 3 metri? (1 Sam. 17:4) Curajul? Credinta ¸ ˆ ˘ ın Dumnezeu? Desi ¸ aceste calitati ¸ au avut un rol important, principala sa motivatie a fost respectul pen¸ ˘ tru Dumnezeu si ¸ pentru numele sau

˘ ˆ maret. ¸ David a ıntrebat cu indignare: „Cine este filisteanul acesta ˘ necircumcis ca sa sfideze liniile de ˘ bataie ale Dumnezeului celui viu?“ (1 Sam. 17:26). Bizuindu-se pe ade˘ ˆ varatul Dumnezeu, el l-a doborat pe filistean doar cu o pra stie si cu o pia¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ tra. Insa David s-a ıncrezut ın Ieho˘ va si ¸ a dovedit respect fat¸ a de numeˆ ˘ le divin nu doar ın aceasta situatie, ¸ ci pe tot parcursul vietii. ¸ El chiar i-a ˆ ˘ ındemnat pe israeliti ¸ ‘sa se laude ˆ cu sfantul nume’ al lui Dumnezeu (1 Cron. 16:8–10). w12 15/11 1:3, 4

Luni, 27 ianuarie ˆ ˘ Vei prospera ın caile tale si ¸ ... ˆ vei ac ¸tiona cu ın ¸telepciune.

(Ios. 1:8) ˆ ˘ ˆ Ce ınseamna a avea succes ın via˘ ˘ ˆ t¸ a? La aceasta ıntrebare, oame˘ nii dau raspunsuri diferite. Pentru multi, ¸ succesul depinde de starea ˘ ˘ materiala, de cariera sau de instrui˘ ˘ ˘ ˆ rea laica. Altii ¸ masoara succesul ın functie cu cei ¸ de calitatea relatiilor ¸ din jur: cu membrii familiei, cu prietenii sau cu colegii de serviciu. Iar ˆ unii dintre cei care ıi slujesc lui ˘ Dumnezeu ar putea chiar sa asocieze succesul cu un privilegiu teocra˘ tic sau cu realizarile din lucrarea de ˘ predicare. Dar ceea ce conteaza cel ˘ mai mult este ca Iehova sa conside˘ ˆ ˆ re ca avem succes, ıntrucat viata ¸ ˘ noastra depinde de aprobarea sa. ˆ Cand i-a dat lui Iosua responsabiliˆ tatea de a-i conduce pe israeliti ¸ ın ˘ ˘ Tara ¸ Promisa, Iehova i-a spus sa ci˘ ˘ teasca Legea mozaica „zi si ¸ noapte“ ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ sa aiba grija sa respecte tot ce era ˆ scris ın ea. Dumnezeu l-a asigurat: ˆ ˘ „Atunci vei prospera ın caile tale ˆ si cu ıntelepciune“ ¸ . . . vei actiona ¸ ¸ ˆ ˘ (Ios. 1:7, 8). Si, ¸ ıntr-adevar, Iosua a ˆ ˘ ˘ prosperat ın caile sale, adica a avut ˆ ˘ succes ın ceea ce a facut. w12 15/12 1:1, 3

Marti, ¸ 28 ianuarie ˆ ˆ Aceasta este, ın sfarsit, ¸ os din oasele mele si ¸ carne din carnea mea! (Gen. 2:23) ˆ ˘ Cand si-a vazut sotia, Adam a fost ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ atat de fericit, ıncat si-a exprimat ¸ ˆ recunostin ta ¸ ¸ ın cuvinte poetice. Ieˆ ˘ ˘ ˘ ˆ hova ıl facuse sa cada ıntr-un somn ˆ ˘ adanc. Apoi crease dintr-o coasta ˘ a lui Adam o femeie frumoasa pe care acesta a numit-o Eva. Dumneˆ ˘ zeu i-a unit peˆ cei doi ıntr-o cas˘ ˆ nicie fericita. Intrucat Eva fusese ˘ creata din Adam, ei au devenit mai ˆ ˆ apropiati ¸ decat orice alt cuplu. In ˆ ˘ ˘ ıntelepciunea sa nemarginita, Ie¸ hova i-a creat pe oameni cu capaci˘ tatea de a simti ¸ iubire romantica, ˆ un sentiment puternic care ıi unes¸ ˆ te pe cei doi soti. ¸ Intr-o enciclope˘ ˘ die se afirma: „Un barbat si ¸ o fe˘ ˘ ˘ ˘ meie care se casatoresc spera sa se ˆ ˘ bucure ımpreuna de relatii ¸ sexua˘ ˘ le si tot timpul ¸ sa simta atractie ¸ ˘ ˘ unul fat¸ a de celalalt“ (The World ˆ Book Encyclopedia). Si, ıntr-ade¸ ˘ var, multi ¸ slujitori ai lui Iehova au o ˘ ˘ ˘ casnicie fericita. E adevarat, Dum˘ nezeu nu ne alege tovarasul de via¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ t¸ a, ınsa ne ajuta si ¸ ın acest domeniu ˘ ˘ ˆ daca ne rugam pentru ındrumare si ¸ ˘ ˘ ˘ ne lasam condusi ¸ de spiritul sau (Gal. 5:18, 25). w12 15/5 1:1–3

Miercuri, 29 ianuarie ˘ Cu adevarat, Dumnezeul ˘ vostru este . . . Dezvaluitorul secretelor. (Dan. 2:47) Ce puteri politice vor conduce luˆ mea cand Regatul lui Dumnezeu va ˘ ˘ ˘ pune capat guvernarii umane? Raspunsul ne-a fost revelat de Iehova ˘ Dumnezeu, „Dezvaluitorul secrete˘ ˘ ˆ lor“. El ne ajuta sa ıntelegem care ¸ sunt aceste puteri politice prin intermediul scrierilor profetului Daniel si ¸ ale apostolului Ioan. Iehova

˘ le-a dat celor doi barbati ¸ mai multe viziuni referitoare la succesiunea ˘ unor fiare. De asemenea, i-a facut ˘ cunoscuta lui Daniel semnificatia ¸ ˆ unui vis ın care era reprezentat un chip urias¸ de metal. Iehova a avut ˘ ˘ ˘ grija ca aceste relatari sa fie conˆ semnate ın Biblie spre folosul nosˆ ˘ tru (Rom. 15:4). Ele ne ıntaresc spe˘ ˘ ranta ¸ ca Regatul sau va distruge ˆ ˆ ın curand toate guvernele omenesti ¸ ˘ (Dan. 2:44). Relatarile lui Daniel si ¸ ˘ ale lui Ioan identifica opt regi, sau ˘ guverne umane, si a or¸ mentioneaz ¸ ˆ ˘ ˘ dinea ın care aveau sa apara ei pe scena lumii. w12 15/6 1:1–3

Joi, 30 ianuarie ˆ ˆ [Adanceste¸ ¸ti] privirea ın legea ˘ ˘ perfecta a liberta ¸tii. (Iac. 1:25)

ˆ ˘ ˘ ˘ In lume exista multa lacomie, ne˘ legiuire si ¸ violent¸ a (2 Tim. 3:1–5). ˘ Drept urmare, guvernele adopta ˆ ˘ noi si de ¸ noi legi, ıntaresc fortele ¸ ˘ ordine si ¸ instaleaza camere video ˘ de supraveghere. Unii cetateni si-au ¸ ¸ ˆ montat ın locuinte ¸ sisteme de alar˘ ˆ ma si ¸ ıncuietori suplimentare sau ˆ ˘ chiar si-au ımprejmuit proprietati¸ ¸ le cu garduri electrice pentru a se ˆ ˘ simti ¸ mai ın sigurant¸ a. Multi ¸ nu ies ˘ ˘ din casa noaptea si ¸ nu-si ¸ lasa co˘ ˘ piii afara nesupravegheati ¸ nici ma˘ ˘ car ziua. Fara doar si ¸ poate, oame˘ nii au tot mai putin ¸ a libertate, iar ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ situa tia pare s a se ınrautateasc a. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ Intr-adevar, atata vreme cat oamenii vor nesocoti normele morale si ¸ ˘ spirituale prevazute de Dumnezeu, ˘ ˘ societatea umana va merge din rau ˆ ˘ ˘ ˆ ın mai rau. Aceasta situatie ¸ ıi afec˘ teaza si ¸ pe slujitorii lui Iehova. To˘ tusi, ¸ ei au speranta ¸ ca omenirea va ˘ ˘ fi eliberata din sclavia pacatului si ¸ se va bucura de ceea ce Biblia numeste „glorioasa libertate a copiilor ¸ lui Dumnezeu“ (Rom. 8:21). w12 15/7 1:1, 2

Vineri, 31 ianuarie Face ¸ti discipoli din oamenii ˘ tuturor na ¸tiunilor . . . Si ¸ iata ˘ ˆ ca eu sunt cu voi ın toate zilele ˆ ˘ ˆ pana la ıncheierea sistemului.

(Mat. 28:19, 20) ˘ ˘ ˆ Imagineaza-ti ¸ ca esti ¸ ın Paradis. ˘ E dimineat¸ a. Ai avut un somn odih˘ ˆ nitor, iar acum abia astep ti ¸ ¸ sa ın˘ cepi o noua zi. Nu simti ¸ nicio dure˘ ˘ re, problemele de sanatate fiind de ˘ domeniul trecutului. Vazul, auzul si ¸ celelalte simturi ale tale sunt per¸ fecte. Esti ¸ plin de energie, munca ˆ pe care o faci ıti ¸ aduce satisfactii, ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 1 februarie ˘ Iata: o mare mul ¸time, pe care nimeni nu putea s-o numere, din toate na ¸tiunile, triburile, ˆ ˆ popoarele si ¸ limbile, stand ın ˆ picioare ınaintea tronului si ¸ ˆ ınaintea Mielului. (Rev. 7:9)

ˆ ˘ In numarul din 1 februarie 1916 al revistei Turnul de veghe, se afirma: „Fratilor, aceia dintre noi care au o ¸ ˘ ˘ atitudine potrivita fat¸ a de Dumne˘ ˆ ˘ zeu nu raman dezamagiti ¸ de niciu˘ na dintre masurile Sale. Noi n-am ˘ ˆ ˘ ˘ dorit sa se ınfaptuiasca vointa ¸ noas˘ ˆ tra; astfel, atunci cand am descope˘ ˆ rit ca asteptam ceva gresit ın oc¸ ¸ ˘ tombrie 1914, am fost bucurosi ¸ ca Domnul nu si-a schimbat Planul ca ¸ ˘ ˘ sa ne multumeasc a pe noi. Nu am ¸ ˘ ˘ dori ca El sa faca acest lucru. Noi ˘ ˆ dorim doar sa ıntelegem planuri¸ le si si ¸ scopurile Sale“. Devotiunea ¸ ¸ ˘ umilinta ¸ pe care le reflecta aceste ˘ ˘ cuvinte continua sa-i caracterizeze ˘ ˆ pe crestinii unsi. ¸ ¸ Ei se lasa ındrumati ¸ de mijlocul folosit de Dumnezeu pentru a furniza hrana spiritua˘ ˘ ˘ ˆ la. Iar crestinii cu sperant¸ a paman¸ ˘ ˘ teasca, adica „marea multime“ de ¸ ˘ „alte oi“, imita vigilenta ¸ si ¸ zelul lor (Ioan 10:16). w12 15/9 4:13, 14

˘ ˆ ai multi ¸ prieteni si ¸ nu te framan˘ ˆ ta nimic. Acestea sunt doar cateva ˆ ˘ dintre binecuvantarile de care poti ¸ avea parte sub Regatul lui Dumnezeu. De asemenea, Regele Isus ˘ Cristos va avea grija ca toti ¸ oame˘ ˘ nii sa asimileze cunostin t¸ a despre ¸ Iehova. Dumnezeu va fi cu slujito˘ ˆ ˘ ˆ rii sai loiali, ajutandu-i sa ındepli˘ neasca acea lucrare de instruire ˘ mondiala din viitor. De fapt, el si ¸ ˘ ˘ Fiul sau au fostˆ mereu alaturi de ˆ ˘ crestinii fideli. Inainte de a se ınal¸ ta ¸ la cer, Isus le-a dat discipoli˘ ˘ lor sai asigurarea ca va fi cu ei. w12 15/8 1:1, 2

˘ Duminica, 2 februarie Ei nu si-au plecat urechea. ¸ (Neem. 9:30) ˘ ˆ Iehova nu iarta ın mod necon˘ ˘ ditionat pacatele oamenilor. Sa ¸ ˘ comparam atitudinea lui David si ¸ a lui Manase cu cea a locuitori˘ ˘ lor razvratiti ¸ din Israel si ¸ din Iuda.

Dumnezeu l-a trimis pe Natan la ˘ ˘ David ca sa-l mustre si ¸ sa-i dea po˘ sibilitatea sa-si ¸ schimbe atitudinea. Cum a reactionat David? Plin ¸ ˘ de recunostin t¸ a, el a acceptat co¸ ˆ rectarea. Manase, cand a ajuns la ˆ ˘ stramtorare, a dat dovada si ¸ el de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ caint¸ a sincera. De multe ori ınsa, locuitorii lui Israel si ¸ ai lui Iuda ˘ nu s-au cait. Drept urmare, Iehova nu i-a iertat, ci si-a trimis pro¸ ˆ ˆ ˘ fetii ¸ ın repetate randuri sa-i con˘ ˘ damne pentru conduita lor razvraˆ ˘ ˘ tita. Chiar si ¸ dupa ce iudeii s-au ıntors din exilul babilonian, Iehova ˘ ˘ a continuat sa-si ¸ trimita mesage˘ ˆ rii, printre acestia numarandu-se ¸ preotul Ezra si ¸ profetul Maleahi. ˆ ˆ Cand actiona ın armonie cu voin¸ ta ¸ lui Iehova, poporul se bucura mult (Neem. 12:43–47). w12 15/11 4:15

Luni, 3 februarie ˆ ˘ In vorbirea voastra, Da-ul ˘ ˆ vostru sa ınsemne Da si ¸ Nu-ul vostru, Nu. (Mat. 5:37) ˆ Cat de important este ca Da-ul ˘ ˆ nostru sa ınsemne Da? Biblia ne ˘ ˘ ˘ avertizeaza ca o persoana care ˘ ˆ este ‘neloiala ın angajamente’ „me˘ rita moartea“ (Rom. 1:31, 32). Faraonul Egiptului, regele iudeu Zedechia, precum si ¸ Anania si ¸ Safi˘ ˘ ˘ ra se numara printre cei al caror ˆ Da n-a ınsemnat Da. Ei au avut ˆ parte de un sfarsit ¸ tragic si ¸ constituie exemple-avertisment pentru noi (Ex. 9:27, 28, 34, 35; Ezec. ˆ 17:13–15, 19, 20; Fap. 5:1–10). In ˘ ˘ ˆ aceste ‘zile din urma’ traim ın mijlocul unor oameni „neloiali“, care ˘ ˆ ˘ ‘au o forma de devotiune sfanta, ¸ ˆ ˘ dar ıi neaga puterea’ (2 Tim. 3:1–5). ˘ ˘ ˆ Sa evitam pe cat posibil asocierea ˆ ˘ cu astfel de persoane! In plus, sa ne asociem cu regularitate cu cei ce se ˘ ˘ ˆ straduiesc ca Da-ul lor sa ınsemˆ ne ıntotdeauna Da (Evr. 10:24, 25). w12 15/10 4:11, 12 Marti, ¸ 4 februarie ˘ Dumnezeu nu este partinitor.

(Fap. 10:34) ˆ ˘ Intr-o lume egoista, care promo˘ ˆ ˘ veaza nationalismul, este ınviora¸ ˘ ˘ tor sa gasesti ¸ persoane care pot si ¸ ˘ ˘ vor sa treaca peste barierele natio¸ nale. Fondatorul postului de televiziune CNN, Ted Turner, a vorbit despre colaborarea sa cu mai multe persoane talentate de diferite ˘ ˘ nationalit ati: ¸ ¸ „Am ajuns sa-i con˘ ˘ sider pe cei din alte t¸ ari cetateni ¸ ˘ ai planetei, nu straini“. Martorii lui Iehova sunt singurul grup din ˆ lume care a adoptat modul de ganˆ ˘ dire al lui Dumnezeu. Ei au ınvatat ¸ ˘ ˘ sa-i priveasca pe oameni asa ¸ cum

ˆ ıi priveste Iehova, reusind, la nivel ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ mental si sa ınlature ¸ emotional, ¸ barierele nationale.

Martorii nu-i ¸ ˘ ˘ urasc pe oamenii de alta nationa¸ ˘ litate si ¸ nici nu-i trateaza cu sus˘ ˆ ˘ piciune. Dimpotriva, ei au ınva˘ ˘ tat sa aprecieze capacitatile si ¸ ¸ ¸ caracteristicile prin care se disting acesti ¸ oameni. Ai meditat vreoda˘ ˘ ta la aceasta realizare si ¸ la modul ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ın care te-a ajutat sa-ti ¸ ımbunatate relatiile cu altii? w12 15/12 ¸ sti ¸ ¸ ¸ 4:2, 14, 15

Miercuri, 5 februarie ˘ Nu mai sunt doi, ci o singura carne. (Mat. 19:6) ˘ ˘ O crestin a a fost recunoscatoa¸ ˘ ˆ ˆ re ca a avut ıncredere ın Iehova si ¸ ˘ ˘ ca a facut eforturi pentru a-si ¸ sal˘ ˘ ˘ va casnicia. „Am vrut sa ma separ ˆ ˆ de sotul meu, spune ea, ıntrucat ¸ ˘ nu ma sustinea pe plan material ¸ ˆ si-mi punea ın pericol spiritua¸ ˘ litatea. Apoi mi-am dat seama ca ˘ si ¸ eu aveam o parte de vina. Am ˆ ˘ ˘ ˘ ınceput iar sa comunicam, sa ti¸ ˆ ˘ nem studiul ın familie si ¸ sa parti˘ ˆ cipam cu regularitate la ıntruniri. ˘ ˘ Am simtit ca relatia noastra a ¸ ¸ ˆ reınflorit. Cu timpul, sotul meu a ¸ ˆ primit din nou privilegii ın congregatie.

A fost o lectie dureroa¸ ¸ ˘ sa, dar cu un final fericit.“ Indife˘ ˘ rent ca suntem celibatari sau ca˘ ˘ ˘ ˘ satoriti, ¸ sa dam mereu dovada de ˘ ˆ ˆ curaj si ¸ sa ne ıncredem ın Iehova. ˆ ˆ ˘ Cand ın casnicie apar probleme, ˘ ˘ ˆ ˘ sa facem tot ce ne sta ın putint¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca sa le rezolvam. Sa nu uitam ca un sot¸ si sunt doi, ¸ o sotie ¸ „nu mai ˆ ˘ ˘ ci o singura carne“. In plus, daca ˘ ˆ ˘ stam langa partenerul nostru neˆ ˘ credincios cand ne confruntam cu ˘ greutati, ¸ am putea avea bucuria ˆ ˘ de a-l castiga de partea adevaru¸ lui. w12 15/5 2:19, 20

Joi, 6 februarie

˘ Niciun om nu l-a vazut ˘ vreodata pe Dumnezeu; dum˘ ˘ nezeul unic-nascut, care se afla ˆ ˆ ˘ ın sanul Tatalui, este cel care a dat explica ¸tii despre el.

(Ioan 1:18) Isus a fost persoana cea mai po˘ ˘ ˘ ˘ trivita sa-l dezvaluie pe Tatal. Ca ˘ ‘Fiu unic-nascut al lui Dumne˘ ˆ ˆ zeu’, el a trait ın ceruri ınainte de a fi create toate celelalte forme de ˘ viat¸ a (Ioan 1:14; 3:18). Fiul avea, ˘ ˘ ˆ ıntr-adevar, o pozitie ¸ privilegiata, ˆ ˘ bucurandu-se de toat a aten tia Ta¸ ˆ ˘ ˘ ˆ talui sau. Intrucat au avut posibi˘ litatea sa comunice de-a lungul a miliarde de ani, iubirea dintre ei ˘ a devenit foarte puternica (Ioan ˆ 5:20; 14:31). Cat de multe trebuie ˘ ˆ ˘ sa fi ınvatat ¸ Fiul despre personaliˆ ˘ ˘ tatea Tatalui sau! (Col. 1:15–17) In ˆ Biblie, Fiul este numit „Cuvantul ˘ lui Dumnezeu“ deoarece Tatal i-a ˆ ıncredintat ¸ responsabilitatea de a ˘ ˘ ˆ fi purtatorul sau de cuvant (Rev. ˘ 19:13). Astfel, Isus a putut sa-l ˘ ˘ ˆ dezvaluie pe Tatal ıntr-un mod unic. w12 15/4 1:4, 5

Vineri, 7 februarie ˆ ˆ Nu ıntrista ¸ti spiritul sfant al lui Dumnezeu.

(Ef. 4:30) ˆ ˘ Spiritul sfant este o fort¸ a care ˘ promoveaza unitatea. De aseme˘ nea, este esential sa tinem cont de ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ urmatorul ındemn: „Orice amara˘ ˘ ˘ ˆ ciune rautacioasa, furie, manie, ˘ ˘ strigat si ¸ vorbire jignitoare sa fie ˆ ˘ ˆ ˘ ınlaturate de la voi, ımpreuna cu ˘ orice rautate. Si ¸ fiti ¸ buni unii cu ˘ altii, plini de o tandra compasiu¸ ˆ ˘ ˘ ne, iertandu-va cu marinimie unii pe altii, asa ¸ ¸ cum si ¸ Dumnezeu, ˘ prin Cristos, v-a iertat cu mari-

ˆ nimie“ (Ef. 4:31, 32). Indemnul ˘ ˘ „fiti ¸ buni“ sugereaza ca au existat, ˆ poate, situatii ¸ cand nu am dat do˘ ˘ ˘ ˘ vada de bunatate si ¸ ca trebuie sa ˆ ˘ ˘ ˆ facem ımbunatatiri.

Aceasta ın¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ seamna sa ınvat¸ am sa punem sentimentele altora mai presus de ˘ ale noastre (Filip. 2:4). Poate ca ˆ ˘ uneori ne gandim sa spunem ceva ˘ hazliu sau ceva ce ar putea sa araˆ te cat suntem de inteligenti. ¸ Dar ˘ ˘ ˘ daca ceea ce vrem sa spunem tra˘ ˘ ˘ deaza lipsa de bunatate, este in˘ ˘ dicat sa ne abtinem.

Daca vom ¸ ˆ ˆ gandi ınainte de a vorbi, vom ‘fi buni cu altii’. w12 15/7 4:13, 14 ¸ ˆ ˘ ˘ Sambata, 8 februarie ˘ Noi iubim pentru ca el ne-a iubit primul.

(1 Ioan 4:19) ˆ ˘ In timp ce majoritatea cartilor ¸ ˘ religioase dezvaluie putine infor¸ matii ¸ despre Dumnezeu, Biblia ne ˘ ˘ ajuta sa cunoastem fatetele per¸ ¸ ˘ sonalitatii ¸ lui Iehova, precum si ¸ ˘ faptele sale. Ea ni-l prezinta nu numai ca pe un Dumnezeu atotˆ puternic, ıntelept si ¸ ¸ drept, ci si ¸ ca pe un Dumnezeu al iubirii (Ioan 3:16). Biblia mai spune despre Ie˘ hova: „Dumnezeu nu este partiˆ nitor, ci, ın orice natiune, omul ¸ ˘ care se teme de el si ¸ practica dreptatea este primit de el“ (Fap. ˆ 10:34, 35). Intr-un anumit sens, ˘ ˆ numarul mare de limbi ın care ˘ ˘ este tradusa Biblia confirma acest ˘ adevar. Potrivit lingvistilor, din¸ tre cele aproximativ 6 700 de limbi de pe glob, circa 100 sunt vorbite de 90% din populatia ¸ lumii. Biblia ˘ a fost tradusa partial sau integral ¸ ˆ ın peste 2 400 de limbi. Aproape oricine are acces la cel putin o ¸ parte din ea. w12 15/6 4:9

˘ Duminica, 9 februarie ˆ ˆ Cand se vor sfarsi ¸ cei o mie de ani, Satan va fi dezlegat din ˆ ınchisoarea lui. (Rev. 20:7) ˆ ˘ ˆ Pana la sfarsitul Domniei de O ¸ ˘ ˆ Mie de Ani, supusii ¸ pamantesti ¸ ai Regatului vor fi fost adusi ¸ la starea de perfectiune.

Ei vor urma exem¸ plul lui Isus si cu ¸ vor recunoaste ¸ ˘ ˘ umilint¸ a si ¸ de bunavoie suveranitatea lui Iehova. Vor avea posibilita˘ ˘ ˆ tea sa demonstreze ca ısi ¸ doresc ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa faca aceasta ramanand fideli ın timpul testului final (Rev. 20:8–10). ˘ ˘ Apoi, toti oameni sau ¸ razvratitii, ¸ fiinte ¸ spirituale, vor fi distrusi ¸ pentru totdeauna. Va fi un timp de ˘ mare bucurie! Familia universala a ˆ lui Iehova ıi va aduce laude, iar el va fi „totul pentru toti“ ¸ (1 Cor. 15:28; Ps. 99:1–3). Te vor determina ˘ realitatile uimitoare ale Regatului ¸ ˘ sa-ti ¸ concentrezi eforturile si ¸ aten˘ ˆ ˘ tia ¸ divina? ¸ pentru a ınfaptui vointa Vei respinge influenta ¸ lumii lui Sa˘ tan care te poate amagi prin sperante si fals sen¸ desarte ¸ ¸ printr-un ˆ ˘ ˆ ˘ timent de sigurant¸ a? Iti ¸ vei ıntari ˘ ˆ hotararea de a sustine suveranita¸ tea lui Iehova? w12 15/9 2:19, 20

Luni, 10 februarie ˘ Prostituata este o groapa ˆ ˘ adanca. (Prov. 23:27) ˘ ˘ O relatie romantica nepotrivita ¸ s-ar putea naste la locul de mun¸ ˘ ca. Potrivit unui studiu, peste 50 ˘ la suta dintre femeile adultere si ¸ ˘ ˘ aproximativ 75 la suta dintre barˆ batii ınselat parte¸ adulteri si-au ¸ ¸ ˘ nerul de viat¸ a cu un coleg de ser˘ viciu. Presupune munca ta sa colaborezi cu persoane de sex opus? ˘ Daca da, ce fel de relatie ¸ ai cu ele?

Impui anumite limite pentru ca re˘ ˘ ˆ ˘ latia dintre voi sa ramana strict ¸ ˘ ˘ profesionala? De exemplu, o sora ar

˘ putea ajunge sa-l considere pe un ˘ ˆ coleg de munca confidentul ei, ım˘ ˘ partasindu-i chiar problemele con¸ ˆ jugale. Sau, poate, un frate se ım˘ prieteneste cu o colega de serviciu ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ si ¸ ıncepe sa gandeasca astfel: „Ea ˘ ˘ tine cont de parerea mea si ¸ ¸ ma as˘ ˆ ˆ ˘ ˘ culta cand ıi vorbesc. Simt ca ma ˘ ˘ apreciaza cu adevarat. Ce bine ar fi ˘ ˘ daca si ¸ acasa as¸ fi tratat la fel!“. ˆ ˘ Este lesne de ınteles ca un crestin ¸ ¸ ˆ aflat ın situatii ¸ de acest gen ar pu˘ ˆ tea cadea foarte usor ın capcana ¸ adulterului. w12 15/8 4:11, 12

Marti, ¸ 11 februarie ˘ Constiin ¸ ¸ta mea este curata ˆ ın toate privin ¸tele. Totusi, ¸ nu prin aceasta sunt dovedit drept, ˘ ˘ ˘ fiindca cel ce ma judeca este Iehova. (1 Cor. 4:4) Fiecare membru al congregatiei ¸ ˘ ˘ trebuie sa depuna eforturi pentru a ˆ ˆ ˆ avea un spirit bun, astfel ıncat ın˘ ˘ ˆ treaga congregatie ¸ sa aiba de casti¸ ˘ ˘ gat. Probabil ca, dupa ce ne ana˘ ˘ lizam sub rugaciune, vom constata ˘ ˘ ˆ ˘ ca trebuie sa facem si ¸ noi ımbuna˘ tatiri pentru a promova un spirit zi¸ ˘ ˘ ditor. Daca asa ¸ stau lucrurile, sa-i ˆ permitem Cuvantului lui Dumne˘ ˘ zeu sa ne dezvaluie cum putem face ˘ schimbari (Evr. 4:12). Asa ¸ cum se ˘ ˆ arata ın textul de azi, Pavel dorea ˘ sa fie un bun exemplu. Vom contribui la spiritul bun al congregatiei ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ daca ne straduim sa action am ın ¸ ˆ armonie cu ıntelepciunea de sus si ¸ ¸ ˘ daca nu suntem exagerat de preo˘ cupati ¸ de propria persoana si ¸ de ˘ ˘ pozitia noastra. Fiind dispusi ¸ ¸ sa ˘ ˆ iertam si ¸ concentrandu-ne asupra ˘ ˆ calitatilor celorlalti, ¸ ¸ vom fi ın relatii (Fi¸ bune cu colaboratorii nostri ¸ lip. 4:8). Dar cel mai important este ˘ ca Iehova si ti ¸ Isus vor fi multumi ¸ ¸ de ˘ ‘spiritul pe care-l manifestam’ (Filim. 25). w12 15/10 2:16, 17

Miercuri, 12 februarie ˘ ˘ Fiecare sa dovedeasca ce este lucrarea lui si ¸ atunci va avea motiv de exultare numai cu priˆ vire la sine, nu comparandu-se cu al ¸tii. (Gal. 6:4)

ˆ ˘ ˘ In loc sa comparam ceea ce facem noi cu ceea ce fac altii, ¸ ar fi mult mai ˘ ˘ bine sa ne concentram asupra lu˘ crurilor pe care putem sa le facem.

O astfel de atitudine ne va ajuta ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa evitam atat mandria, cat si ¸ des˘ curajarea. De asemenea, trebuie sa ˆ ˘ ˘ avem ın vedere ca situatia noastra ¸ se poate schimba la un moment dat. ˘ ˘ ˘ ˆ Probabil ca sanatatea, varsta sau di˘ ˆ ˘ ferite responsabilitati ¸ ne ımpiedica ˘ sa facem la fel de mult ca-n trecut. ˘ ˆ Putem si ¸ sa ne gandim la responsa˘ bilitatile pe care le avem sau pe care ¸ ni le dorim. Din motive pe care, poaˆ te, nu le ıntelegem imediat, unele ¸ privilegii le-am putea primi ˆ mult ˆ ˆ ˘ mai tarziu decat ne astept am. In loc ¸ ˘ sa-i invidiem pe altii ¸ pentru privile˘ ˘ giile lor, sa ne concentram asupra ˘ ˘ responsabilitatilor noastre si ¸ ¸ sˆ a ne ˘ ˆ achitam cat mai bine de ele. In lu˘ ˆ mea noua, Dumnezeu va ındeplini toate dorintele corecte ale slujitori¸ ˘ lor sai. w12 15/12 2:18–20

Joi, 13 februarie ˆ ˘ Eu sunt bland si ¸ am o inima ˘ umila. (Mat. 11:29) Diferiti ¸ oameni s-au bucurat de ˆ ˘ ˘ ajutorul lui Isus, de ınvat¸ aturile si ¸ ˆ ˘ de ıncurajarile sale. De fapt, toti ¸ oa˘ menii ascultatori vor avea parte de ˆ ˘ ˘ binecuvantari vesnice datorita jert¸ ˘ ˘ fei de rascumparare a lui Cristos.

Dar ce foloase a avut Isus pentru ˘ ca a fost umil? El le-a explicat disci˘ polilor sai: „Cine se umileste va fi ¸ ˆ ˘ ınaltat“ (Mat. 23:12). Aceste cuvin¸ ˘ ˆ te s-au dovedit adevarate si ¸ ın cazul ˘ lui Isus. Iata ce a scris Pavel: „Dum-

ˆ nezeu l-a ridicat [pe Isus] ıntr-o poˆ ˘ ˘ ˘ zitie ¸ ınaltat ¸ a si ¸ i-a dat cu bunavoin˘ t¸ a numele care este mai presus de ˆ orice alt nume, pentru ca ın nume˘ le lui Isus sa se plece orice genunchi: ˘ al celor din cer, al celor de pe paˆ ˘ ˆ mant si ¸ al celor de sub pamant, si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ orice limba sa recunoasca deschis ca Isus Cristos este Domn spre glo˘ ria lui Dumnezeu, Tatal“. Deoarece ˆ Isus a fost umil si ¸ fidel ın timpul vie˘ ˆ ˆ ˘ tii Iehova l-a ınal¸ sale pamantesti, ¸ ˆ tat, dandu-i autoritate peste toate ¸ ˘ ˆ creaturile din cer si ¸ de pe pamant (Filip. 2:9–11). w12 15/11 2:12, 14, 15

Vineri, 14 februarie ˆ Iehova este martor ıntre tine ˘ si ¸ so ¸tia tinere ¸tii tale, fa ¸ta de ˘ ˘ care te por ¸ti ca un tradator.

(Mal. 2:14) ˆ ˘ La fel ca Iehova, Isus i-a ınvatat ¸ ˘ pe altii nu ¸ ca un sot¸ sau o sotie ¸ ˘ poate sa renunte ¸ pur si ¸ simplu la ˘ ˘ partenerul sau si ¸ sa se poarte ca ˆ ˆ si ¸ cum nimic nu s-ar fi ıntamplat ˘ ˘ (Mat. 19:3–6, 9). Cum pot cei casato˘ ˘ ˆ ˘ riti ¸ sa-i ramana loiali parteneruˆ ˘ lui? Cuvantul lui Dumnezeu le da ˘ ˆ sotilor urmatorul ındemn: „Bucu¸ ˘ ra-te cu sotia ¸ tineretii ¸ tale!“ si, ¸ din ˘ ˘ nou, „Bucura-te de viat¸ a cu sotia ¸ pe ˆ care o iubesti“.

Bineınteles, princi¸ ¸ piul din spatele acestor cuvinte este valabil si ¸ pentru sotii ¸ (Prov. 5:18; ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Ecl. 9:9). Pe masura ce ınainteaza ın ˆ ˘ ˘ varsta, cei doi trebuie ‘sa se implice ˆ ˆ total’ ın relatia ¸ lor, atat din punct de ˆ vedere fizic, cat si ¸ afectiv. Aceasta ˆ ˘ ˘ ınseamna sa fie atenti ¸ unul cu altul, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa petreaca timp ımpreuna si ¸ sa se ˘ apropie unul de celalalt. Ei trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa se straduiasca din rasputeri sa-si ¸ ˘ consolideze casnicia si ¸ prietenia cu ˆ Iehova. In acest sens, e important ˘ ˆ ˘ ˘ sa studieze Biblia ımpreuna, sa preˆ ˘ ˘ dice cu regularitate ımpreuna si ¸ sa ˆ ˘ se roage ımpreuna. w12 15/4 2:13–15

ˆ ˘ ˘ Sambata, 15 februarie ˆ ˘ Persevera ¸ti ın rugaciune.

(Rom. 12:12) ˘ Este vital sa studiem temeinic ˘ ˘ si ¸ sa meditam asupra Scripturilor ˆ ˘ ˘ ˆ pentru a ne ıntari hotararea de a ˘ ˘ evita pacate grave si ¸ de a-i placea lui Iehova (Ps. 119:11, 47, 48). De ˘ asemenea, este esential ‘sa perse¸ ˘ ˆ ˘ ˘ veram ın rugaciune’. Trebuie sa-l ˘ ˘ ˘ rugam pe Iehova sa ne ajute s a-i ˆ slujim asa el. In acest ¸ cum doreste ¸ ˆ ˆ sens, ıi putem cere spirit sfant, ˘ ˘ mai multa credint¸ a si ¸ puterea de-a rezista tentatiilor.

Avem nevoie de ¸ ajutorul lui Iehova si ¸ pentru ‘a ˆ ˆ ˘ manui corect cuvantul adevarului’ (2 Tim. 2:15; Mat. 6:13; Luca 11:13; ˘ 17:5). Asa ¸ cum un copil se bazeaza ˘ ˘ pe tatal sau, si ¸ noi ne bizuim pe Ta˘ ˘ ˘ tal nostru ceresc. Daca apelam la ˘ ˘ el, suntem siguri ca ne va ajuta sa-i ˘ slujim si ¸ mai bine. Sa nu conside˘ ˘ ˘ ram ca rugaciunile noastre l-ar pu˘ ˘ tea deranja. Dimpotriva, sa-i adre˘ ˘ ˘ ˘ sam laude si si ¸ multumiri ¸ ¸ sa cautam ˆ ˆ ındrumarea sa mai ales cand treˆ ˘ ˆ cem prin ıncercari. Si, ¸ nu ın ultiˆ ˘ ˘ ˘ mul rand, sa-l rugam sa ne binecuˆ ˘ vanteze straduinta ¸ de a-i aduce glorie (Ps. 86:12; Iac. 1:5–7). w12 15/5 4:9, 10

˘ Duminica, 16 februarie ˘ A sosit ora judeca ¸tii [lui Dumnezeu]! (Rev. 14:7) ˘ Dupa distrugerea religiei false, ˘ fiara, adica sistemul politic al lui ˘ ˘ Satan, va fi instigataˆ sa atace Re˘ ˆ gatul lui Dumnezeu. Insa, neavand ˆ ˘ ˆ acces ın ceruri, regii pamantului ˆ ˘ ısi ¸ vor varsa furia asupra oamenilor care sustin acest Regat. Dez¸ ˘ ˆ nodamantul va fi inevitabil (Rev. 16:13–16; 17:12–14). Daniel face re˘ ˘ ferire la un aspect al bataliei finale (Dan. 2:44). Fiara din Revelatia ¸

13:1, imaginea ei, precum si ¸ fiara ˘ cu doua coarne vor fi distruse. Pu˘ terea anglo-americana va domina ˆ ˘ lumea cand religia falsa va fi dis˘ ˆ ˘ ˆ trusa. Pana ın prezent, profetiile ¸ ˘ ˆ facute de Daniel si ¸ de Ioan s-au ımˆ plinit ın cele mai mici detalii. Pu˘ ˆ tem fi deci siguri ca sfarsitul re¸ ligiei false si ¸ Armaghedonul sunt ˘ foarte aproape. Iehova ne-a dezvaˆ luit toate acestea cu mult timp ınaˆ inte. Vom da noi ascultare ‘cuvantului profetic’? (2 Pet. 1:19) Acum, ˆ ˘ ˘ mai mult ca oricand, sa fim hotaˆ ˘ ˘ rati ¸ sa stam de partea lui Iehova ˘ si ¸ a Regatului sau! (Rev. 14:6, 7) w12 15/6 2:18, 19

Luni, 17 februarie Totul este gol si ¸ descoperit ˆ ınaintea ochilor [lui Dumnezeu].

(Evr. 4:13) ˘ Cei care ignora avertismentele ˆ ˘ sclavului fidel ısi ¸ fac inevitabil rau ˘ ˘ si ¸ le provoaca suferint¸ a celor dragi.

Unii au devenit dependenti ¸ de pornografie sau au comis imoralitate, ˘ ˆ iar apoi s-au amagit spunandu-si ¸ ˘ ca Iehova nu-i vede. Este o nebu˘ ˘ nie sa crezi ca te poti ¸ ascunde de ˘ el! (Prov. 15:3) Dumnezeu vrea sa-i ˘ ˆ ajute pe toti ¸ cei care au cazut ın ˆ ˆ ˘ aceste capcane si ¸ ıi ındeamna pe ˘ fratii sa ¸ „calificati ¸ spiritualiceste“ ¸ ˆ ˘ ıncerce sa-i redreseze (Gal. 6:1).

Totusi, ¸ asa ¸ cum guvernele anulea˘ ˘ za cetatenia persoanelor care comit ¸ ˘ anumite ilegalitati, ¸ Iehova le re˘ ˆ ˆ trage cetatenia celor care ıi ıncal¸ ˘ ˘ ca normele si ¸ nu se caiesc (1 Cor. ˆ ˘ 5:11–13). Dar el este si ¸ ındurator. ˘ ˘ Cei care se caiesc si ¸ renunt¸ a la con˘ ˘ ˆ duita lor gresit ¸ a pot sa redoban˘ ˘ ˘ ˘ deasca favoarea divina si ¸ sa-si ¸ pas˘ treze statutul de cetateni ai Rega¸ tului (2 Cor. 2:5–8). Ne simtim ono¸ ˘ ˆ rati ¸ sa-i slujim unui Rege atat de iubitor! w12 15/8 2:12

Marti, ¸ 18 februarie ˘ ˘ Daca a comis pacate, ˆ ıi vor fi iertate. (Iac. 5:15) ˘ ˘ Nu uita niciodata ca Dumnezeu ˆ ˘ ˆ este ındurator. El te-a adus ın con˘ ˘ gregatie ¸ pentru ca a vazut ceva bun la tine (Ps. 103:8, 9). Poti ¸ fi convins ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ca, atata vreme cat ıti ¸ pastrezi iniˆ ˘ ˘ ma ıntreaga fat¸ a de el, Iehova nu ˆ ˘ ˘ te va parasi (1 Cron. 28:9). In ultima ˘ ˘ noapte petrecuta cu apostolii sai ˆ fideli, Isus s-a rugat pentru ei. Ca˘ ˘ ˘ ta iubire reflecta rugamintea adre˘ ˘ ˘ ˘ sata Tatalui sau: „Sa veghezi asu˘ pra lor din cauza celui rau“! (Ioan ˘ 17:15) Asa ¸ cum le-a purtat de grija ˘ ˘ apostolilor, Isus le poarta de grija ˘ si ¸ continuatorilor sai de azi. Putem ˘ ˆ ˆ fi convinsi ¸ ca Iehova ıi va ındeplini ˘ rugamintea veghind asupra noas˘ ˆ tra ın aceste timpuri critice. „El ˘ ˆ este un scut pentru cei ce umbla ın integritate . . . si ¸ va ocroti calea ce˘ lor loiali lui.“ (Prov. 2:7, 8) E adeva˘ ˆ ˆ rat, pe calea integritatii ¸ ıntalnim uneori si ¸ obstacole, dar ea este sin˘ ˘ gura care duce la viat¸ a vesnic a si ¸ ¸ la ˘ libertate autentica (Rom. 8:21). Nu ˘ ˘ ˘ permite nimanui sa te abata de la ˘ aceasta cale! w12 15/7 2:17, 18

Miercuri, 19 februarie Nu voi renun ¸ta la integritatea mea! (Iov 27:5) Iov a trecut prin suferinte ¸ cum˘ ˘ plite. Totul parea sa-i fie potrivnic ˆ ˘ (Iov 3:3, 11). Si, ¸ ca si ¸ cum ıncercari˘ le n-ar fi fost de ajuns, Iov nici maˆ car nu ıntelegea pe deplin cauza ¸ problemelor sale. Dar nu a cedat, ˘ ci si-a p astrat integritatea si ¸ ¸ credinta. ¸ Ce exemplu remarcabil este ˘ ˆ Iov! Sa ne gandim acum la apostoˆ ˆ lul Pavel. El s-a aflat ‘ın pericole ın ˆ orase, ¸ ın locuri pustii si ¸ pe mare’. A ˘ ˆ trecut prin multe greutati, ¸ „ın foa-

ˆ ˆ me si ¸ sete, . . . ın frig si ¸ ın goliciu˘ ne“. Pavel a spus ca ‘o noapte si ¸ o zi ˆ ˆ ˘ ˆ le-a petrecut ın adanc’, facand aluzie probabil la un naufragiu (2 Cor. 11:23–27). Desi ¸ s-a aflat la un pas ˘ de moarte pentru ca-i slujea lui Ieˆ ˘ ˆ hova, Pavel avea ıncredere ca el ıl ˘ va scapa (2 Cor. 1:8–10). Putini oa¸ ˆ ˆ meni au trecut atatea ıncerˆ prin ˘ ˘ cari ca Pavel. Insa multi ¸ dintre noi au avut sentimente ca ale lui si ¸ au ˆ ˘ ˘ ınvatat din exemplul sau de curaj. ¸ w12 15/10 1:6, 7

Joi, 20 februarie Ziua lui Iehova vine ˆ ıntocmai ca un ho ¸t noaptea.

(1 Tes. 5:2) Expresia „ziua lui Iehova“ se re˘ ˆ fera aici la perioada care va ıncepe cu distrugerea religiei false si ¸ ˘ va culmina cu razboiul Armagheˆ donului. Totusi, chiar ınainte ca ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ aceasta zi a lui Iehova sa ınceapa, ˘ conducatorii lumii vor spune „Pace si ¸ securitate!“ (1 Tes. 5:3). De˘ claratia lor ar putea sa reprezinte ¸ un singur eveniment sau o serie de evenimente. Indiferent cine va spune „Pace si ¸ securitate!“, aceas˘ ˘ ˘ ta declaratie ¸ va arata ca ziua lui Ieˆ hova este pe punctul de a ıncepe. ˘ Iata de ce Pavel a afirmat: „Frati¸ ˆ ˆ lor, nu sunteti ¸ ın ıntuneric, pen˘ ˘ ˘ tru ca ziua aceea sa va surprinda asa ¸ cum i-ar surprinde pe hoti, ¸ fi˘ indca toti ¸ sunteti ¸ fii ai luminii“ (1 Tes. 5:4, 5). Spre deosebire de ˆ majoritatea oamenilor, noi ıntele¸ ˘ gem semnificatia biblica a eveni¸ mentelor actuale. Totusi, ¸ deocam˘ data nu stim cu exactitate cum ¸ ˆ se va ımplini profetia referitoare ¸ la declaratia „Pace si ¸ ¸ securitate!“. ˘ ˘ ˆ ˘ Prin urmare, sa fim hotarati ¸ „sa ˘ ˘ ˘ ˆ stam treji si ¸ sa ramanem lucizi“ (1 Tes. 5:6; Tef. ¸ 3:8). w12 15/9 1:3, 4

Vineri, 21 februarie ˆ ˆ In aceste lucruri ımi ˘ ˘ gasesc placerea. (Ier. 9:24) ˆ ˘ Esti ¸ si ¸ tu mandru ca Iehova este ˘ Dumnezeul tau? Cum reactionezi ¸ ˆ ˘ cand unii vecini, colegi de scoal a ¸ ˆ ori de serviciu sau unele rude ıl ˘ denigreaza pe Iehova si-i batjoco¸ ˘ resc pe Martorii sai? Iei pozitie ¸ de ˆ partea lui Dumnezeu cand nume˘ ˘ ˘ le sau este defaimat, fiind sigur ca ˘ ˘ el te va ajuta? E adevarat, exista ˘ ˘ „un timp pentru a tacea“. Dar sa ˘ nu ne fie rusine ca suntem Martori ¸ ai lui Iehova si ¸ continuatori ai lui Isus (Ecl. 3:1, 7; Mar. 8:38). Chiar ˘ ˘ ˘ ˘ daca trebuie sa dam dovada de ˘ tact si ¸ de consideratie ¸ fat¸ a de oa˘ menii care nu-l respecta pe Ieho˘ va, sa nu fim ca israelitii ¸ care ‘s-au ˆ ıngrozit si ¸ au fost cuprinsi ¸ de o ˘ mare frica’ la auzirea cuvintelor ˘ sfidatoare ale lui Goliat (1 Sam. ˘ ˘ ˆ ˘ 17:11). Sa fim hotarati ¸ sa facem totul pentru a sfinti ¸ numele lui ˘ ˘ Dumnezeu. Noi dorim sa-i ajutam ˘ ˘ pe oameni sa-l cunoasca pe Iehoˆ ˆ va asa ¸ cum este el ın realitate. In ˘ ˘ aceasta privint¸ a, ne folosim de Bi˘ ˆ ˆ blie, aratandu-le cat este de im˘ portant sa se apropie de Dumnezeu (Iac. 4:8). w12 15/11 1:5 ˆ ˘ ˘ Sambata, 22 februarie Greutatea aurului care sosea ˆ la Solomon ıntr-un an era de sase sute saizeci si de ¸ ¸ ¸ sase ¸ talan ¸ti de aur. (2 Cron. 9:13) ˆ Numai venitul anual ın aur al lui Solomon era de aproximativ 25 de tone! Totusi, ¸ din cuvintele ˆ consemnate de Solomon ın cartea ˘ ˘ Eclesiastul, reiese ca el nu a facut ˘ ˆ greseala de-a crede ca ımplinirile ¸ si ¸ bucuriile le sunt rezervate doar celor bogati ¸ sau influenti. ¸ Dimpo-

˘ ˆ triva, Solomon a scris: „Am ınteles ¸ ˘ ca nimic nu este mai bun pentru ˆ ˘ ˘ ˘ ei decat sa fie veseli si ¸ sa faca biˆ ˘ ˘ nele ın viat¸ a si ¸ ca orice om sa ˘ ˆ ˘ ˘ manance, sa bea si ¸ sa se bucure de truda lui. Acesta este darul ˆ lui Dumnezeu“ (Ecl. 3:12, 13). In ˘ plus, Solomon a realizat ca ast˘ fel de placeri le aduc bucurie au˘ tentica doar celor care au aprobarea lui Dumnezeu. El a spus: ˘ „Iata concluzia a tot ce-ai auzit: ˘ Teme-te de adevaratul Dumne˘ zeu si ¸ respecta poruncile lui, fi˘ indca aceasta este datoria omului“ (Ecl. 12:13). w12 15/12 1:4, 5 ˘ Duminica, 23 februarie ˆ ˘ ˘ ˘ A provocat ınvalmaseal a ¸ ˆ ˘ ın tabara egiptenilor. A scos ro ¸tile de la carele lor, astfel ˘ ca ei le conduceau cu greu.

(Ex. 14:24, 25) Egiptenii i-au urmat pe israeliti ¸ ˆ ˘ ˆ si, ¸ avand care de razboi, au ınaintat foarte repede. Desi ¸ israelitii ¸ se ˆ deplasau mult mai ıncet, armata ˘ ˘ egipteana n-avea cum sa-i ajun˘ ˆ ga. Iehova ınsusi ¸ lupta pentru is˘ raeliti! ¸ Dupa ce poporul Israel a ˆ ˘ ˘ ˘ ajuns ın sigurant¸ a pe celalalt t¸ arm ˘ al Marii Roˆ sii, Iehova i-a spus ¸ ˆ lui Moise: „Intinde-ti ¸ mana peste ˘ ˆ mare, pentru ca apele sa se ın˘ toarca peste egipteni, peste care˘ ˘ ˘ le lor de razboi si ¸ peste calaretii ¸ ˆ ˘ lor“. Cand au vazut zidurile uriase ¸ ˘ ˘ de apa prabusindu-se, ¸ ˆ egiptenii ˆ ˘ ˘ ˘ au ıncercat sa fuga. Insa Iehoˆ ˆ ˆ va i-a ımpiedicat ‘aruncandu-i ın ˘ mijlocul marii’. Pentru egipteni, ˘ nu mai era scapare. Au pierit cu totii ¸ (Ex. 14:26–28). Iehova a de˘ monstrat astfel ca are puterea de a-si ¸ salva poporul din orice situatie. w12 15/4 4:11, 12 ¸

Luni, 24 februarie Eu sunt doar un sofran ¸ ˆ ˘ din campie, un crin din vai. ˆ (Cant. 2:1) La aceste cuvinte ale Sulamitei, ˘ ˘ pastorul a raspuns: „Ca un crin printre spini, asa ¸ este iubita mea ˆ ˘ ˘ ˆ printre fiice“ (Cant. 2:2). Fara ın˘ ˆ doiala, ıntre cei doi exista o iubi˘ ˘ ˘ re curata. Legatura lor conjugala ˘ ˆ ˘ avea sa fie, ın mod sigur, trainica deoarece, mai presus de toate, cei ˆ ˆ ˘ doi ıl iubeau pe Dumnezeu. Tana˘ ra i-a spus iubitului ei: „Pune-ma ca o pecete pe inima ta, ca o pece˘ ˘ te pe bratul tau! Caci iubirea este ¸ ˆ tare ca moartea, este neındupleca˘ ta ca Seolul si ex¸ ¸ cere devotiune ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ clusiva. Vapaile ei sunt ca vapaile ˘ focului, flacara lui Iah. Apele cele multe nu pot stinge iubirea, nici ˆ chiar raurile n-o pot duce cu ele. ˘ Chiar daca omul ar da pentru iubire toate lucrurile de valoare din ˘ casa lui, cu sigurant¸ a ele ar fi disˆ pretuite“ (Cant. 8:6, 7). Oare un ¸ ˘ slujitor al lui Iehova n-ar trebui sa ˘ ˘ aiba aceleasi ari de la un po¸ astept ¸ ˘ ˘ tential tovaras¸ de viat¸ a? w12 15/5 ¸ 1:4, 5

Marti, ¸ 25 februarie ˘ ˆ Voi pune dusm ¸ anie ıntre ˆ ˘ ˆ tine si ¸ femeie, ıntre saman ¸ta ˘ ˆ ta si ¸ saman ¸ta ei.

(Gen. 3:15) ˘ ˘ ˘ Imediat dup a r azvr atirea din ˘ Eden, Iehova a promis ca ‘o femeˆ ˘ ˘ ie’ va aduce ın existent¸ a ‘o saˆ ˘ ˘ ˆ mant¸ a’. Samanta ¸ femeii ‘va zdrobi capul sarpelui’, Satan Diavolul. Ul¸ ˘ ˘ ˘ terior, Iehova a dezvaluit ca saˆ manta ¸ va descinde din Avraam, va fi un membru al natiunii Israel, se ¸ ˆ va naste ın tribul lui Iuda si ¸ ¸ va face ˘ parte din linia genealogica a rege-

lui David (Gen. 22:15–18; 49:10; Ps. 89:3, 4; Luca 1:30–33). Partea prin˘ cipala a semintei este Isus Cris¸ ˘ tos, iar partea secundara este al˘ ˘ catuita din membrii unsi ¸ cu spirit ai congregatiei crestine (Gal. ¸ ¸ 3:16, 26–29). Isus si unsi ¸ crestinii ¸ ¸ ˘ formeaza Regatul lui Dumnezeu, ˘ ˆ prin intermediul caruia Iehova ıl va zdrobi pe ˆ Satan (Luca 12:32; ˘ Rom. 16:20). In prima profetie, fa¸ ˘ ˆ cuta ın Eden, se vorbeste si ¸ ¸ despre ˘ ˆ ˘ ‘o samant¸ a’ a sarpelui care va ma¸ ˘ ˘ ˘ nifesta dusm ¸ anie, sau ura, fat¸ a de ˘ ˆ samanta ¸ femeii. w12 15/6 1:4, 5

Miercuri, 26 februarie ˆ ˆ [Adanceste¸ ¸ti] privirea ın legea ˘ ˘ perfecta a liberta ¸tii.

(Iac. 1:25) ˘ ˘ „Legea perfecta a libertatii“ nu ¸ ˘ ˆ ˆ este Legea mozaica, ıntrucat aceasˆ ˘ ˘ ˘ ta ‘a scos ın evident¸ a faradelegiˆ ˘ le’ israelitilor si ¸ ¸ a fost ımplinita de Cristos (Mat. 5:17; Gal. 3:19). Atunci la ce lege s-a referit Iacov? La „legea ˘ lui Cristos“, numita si ¸ „legea credintei“ sau „legea unui popor liber“ ¸ (Gal. 6:2; Rom. 3:27; Iac. 2:12). Prin ˘ urmare, „legea perfecta“ cuprinde toate cerintele stabilite de Iehova ¸ ˆ ˆ pentru noi. Atat crestinii unsi, ¸ ¸ cat si ¸ „alte oi“ au parte de multe binecuˆ ˘ ˘ ˘ vantari pentru ca o respecta (Ioan 10:16). Spre deosebire de legile mul˘ ˘ ˘ tor t¸ ari, „legea perfecta a libertatii“ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ nu este complicata sau ımpovara˘ ˆ toare. Ea consta ın porunci si ¸ prinˆ de ınteles si cipii usor ¸ ¸ de respectat ¸ ˘ (1 Ioan 5:3). „Jugul meu este pla˘ cut si a“, a spus ¸ sarcina mea, usoar ¸ˆ Isus (Mat. 11:29, 30). In plus, „legea ˘ ˘ ˘ perfecta“ nu contine o lista lunga ¸ ˘ de sanctiuni, sau pedepse. Aceasta ¸ ˘ lege are la baza iubirea si ¸ este scri˘ ˆ ˆ ˘ sa ın mintea si ¸ ın inima noastra (Evr. 8:6, 10). w12 15/7 1:4, 5

Joi, 27 februarie ˘ ˘ Adevarata cunostin ¸ ¸ta va creste. ¸ (Dan. 12:4) Asa apostazia, ¸ cum a fost profetit, ¸ ˆ ˘ ˘ sau ındepartarea de la adevaratul ˘ ˘ crestinism, a aparut dupa moartea ¸ ˘ ˆ apostolilor si ¸ s-a raspandit cu repeziciune (Fap. 20:28–30; 2 Tes. 2:1–3). ˆ ˘ ˘ In secolele urmatoare, „adevarata ˘ cuno stin t a“ nu a crescut prea mult. ¸ ¸ ˆ In anii ’70 ai secolului al XIX-lea, un mic grup de crestini din Pennsylva¸ ˆ nia (SUA) s-a ıntrunit pentru a stu˘ ˘ dia Biblia si ¸ pentru a cauta „adeva˘ rata cunostin t¸ a“. Acesti sin¸ ¸ crestini ¸ ˆ ˆ ceri ısi ¸ spuneau Studenti ¸ ın Biblie. ˆ ˆ ˘ Ei nu erau ‘ıntelep tii de ¸ ¸ si ¸ ınvata ¸ tii’ ¸ ˘ care, asa ¸ cum a zis Isus, aceasta cu˘ ˘ ˘ nostin t¸ a avea sa fie ascunsa (Mat. ¸ 11:25). Erau oameni cu o atitudine ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ umila, dornici sa ınfaptuiasca vointa ¸ lui Dumnezeu. Citeau cu atentie ¸ Scripturile, discutau pe marginea lor, meditau la cele citite si ¸ se rugau ˆ pentru ındrumarea lui Dumnezeu. ˆ De asemenea, Studentii ¸ ın Biblie analizau prin comparatie anumite ¸ versete si ¸ examinau ce au scris si ¸ altii ¸ cu privire la subiectele respecti˘ ˆ ve. Treptat, ei au ajuns sa ıntelea¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 1 martie Fi ¸ti . . . imitatori ai lui Dumnezeu. (Ef. 5:1) ˆ ˘ A-l imita pe Iehova ınseamna, ˆ ˘ printre altele, a ne ınsusi ¸ modul sau ˆ ˆ ˘ de gandire. Noi uram pacatul pen˘ ˆ ˘ tru ca Iehova ıl uraste.

De aceea, ¸ ˆ vom sta cat mai departe de tot ce ˘ ˘ ne-ar putea face sa adoptam o con˘ ˘ ˆ ˘ duita gresit ¸ a. Nu vom ıncerca sa veˆ ˘ ˘ ˘ dem pana unde putem merge fara ˘ ˘ sa comitem un pacat. De exemplu, ne vom feri de apostazie deoarece, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ daca am cadea ın aceasta capcana, ˘ ˘ n-am mai fi demni sa-l glorificam pe

˘ ˘ ˘ ga adevaruri care fusesera ascunse ˆ veacuri la rand. w12 15/8 1:3, 4

Vineri, 28 februarie ˘ Zilele lui vor fi de o suta ˘ douazeci de ani.

(Gen. 6:3) ˘ Iehova nu a asteptat ca arca sa fie ¸ gata pentru a fixa data Potopului. El ˘ ˘ nu avea nevoie sa-si ¸ ia o marja de si˘ ˆ ˘ ˘ gurant¸ a ın eventualitatea ca lucraˆ rile n-ar fi fost ıncheiate la timp. De ˆ fapt, Dumnezeu stabilise cand va ˆ ˆ ˘ ıncepe Potopul cu mult ınainte sa-i dea lui Noe instructiuni cu privire la ¸ ˘ arca. De unde stim acest lucru? Din ¸ ˆ cuvintele lui Iehova mentionate ın ¸ textul de azi. Prin aceste cuvinte, Iehova nu se referea la durata medie ˘ ˆ de viat¸ a a oamenilor, ci anunta ¸ cand ˘ ˘ ˆ ˘ urma sa curete ¸ pamantul de rautaˆ ˆ te. Potopul a avut loc ın 2370 ı.e.n. ˘ ˘ Deducem, asadar, ca Iehova a facut ¸ ˘ ˆ declaratia consemnata ın Geneza ¸ ˆ ˆ 6:3 ın 2490 ı.e.n. Pe atunci, Noe avea ˘ ˘ 480 de ani (Gen. 7:6). Dupa douazeci ˆ ˆ ˘ de ani, ın 2470 ı.e.n., s-a nascut pri˘ ˘ mul fiu al lui Noe (Gen. 5:32). Rama˘ ˆ ˘ sesera aproximativ 100 de ani pana la Potop. w12 15/4 4:4, 5 ˘ Dumnezeu (Deut. 13:6–9). Sa evi˘ ˘ ˘ tam deci orice legatura cu apostatii ¸ ˘ sau cu cei care pretind ca sunt frati, ¸ ˆ ˘ dar care ıl dezonoreaza pe Dumne˘ zeu. Trebuie sa avem aceeasi ¸ atituˆ dine chiar si ¸ atunci cand este vorba despre un membru al familiei ˘ ˆ ˘ (1 Cor. 5:11). Daca am ıncerca sa le aducem contraargumente apostati¸ ˘ lor sau celor care critica organizatia ¸ lui Iehova, ne-am expune unui pericol de ordin spiritual. De fapt, nici ˘ ˘ macar n-ar trebui sa fim curiosi ¸ cu ˆ privire la ce au ei de spus ın publicatiile lor sau pe internet (Is. 5:20; ¸ Mat. 7:6). w12 15/5 4:12, 13

˘ Duminica, 2 martie ˆ ˘ Eram langa el ca mester iscusit ¸ ˆ ˘ si ¸ zi de zi ımi arata afec ¸tiune.

(Prov. 8:30) ˆ ˆ ˘ Lucrand ımpreuna cu Iehova ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ si ¸ ınvat¸ and sa-i imite calitatile, ¸ Fiul s-a apropiat si ¸ mai mult de ˘ el (Prov. 8:22, 23, 31). Dupa ce au fost create celelalte fiinte ¸ in˘ teligente, Fiul a putut sa observe cum se purta Dumnezeu cu ˆ ˘ fiecare dintre ele, ajungand sa-l ˆ aprecieze tot mai mult. Cand Saˆ ˘ tan a pus la ındoiala legitimita˘ tea suveranitatii ¸ lui Iehova, Fiul ˘ a avut ocazia sa observe cum a ˘ ˘ manifestat Tatal calitati ¸ precum ˆ iubirea, dreptatea, ıntelepciunea ¸ ˆ ˘ si dificila. ¸ puterea ıntr-o situatie ¸ ˘ Aceasta l-a pregatit pentru greu˘ ˘ tatile cu care avea sa se confrun¸ ˘ ˆ te pe pamant (Ioan 5:19). Datori˘ ta relatiei lor apropiate, Fiul a ¸ ˘ putut da detalii cu privire la Tatal ˘ pe care nimeni nu avea cum sa le ˘ cunoasca. w12 15/4 1:6–8 Luni, 3 martie ˘ Sunt sapte regi: cinci au cazut, ¸ ˘ unul este, celalalt n-a venit ˆ ˘ ınca. (Rev. 17:10) Primul cap al fiarei despre care ˆ se vorbeste ın Revelatia 17:3 re¸ ¸ ˘ prezinta Egiptul. De unde deducem acest lucru? Egiptul a fost ˆ cea dintai putere care a manifes˘ ˘ tat ura fat¸ a de poporul lui Dumnezeu. Urmasii ¸ lui Avraam, prin ˘ ˘ ˘ ˆ care avea sa vina samanta fe¸ meii, au devenit foarte numerosi ¸ ˆ ˘ ın Egipt si ¸ au ajuns sa fie asuˆ priti ¸ de egipteni. Satan a ıncercat ˘ ˘ sa distruga poporul lui Dumnezeu ˆ ınainte de venirea semintei ¸ deterˆ ˘ minandu-l pe faraon sa porun˘ ceasca uciderea tuturor copilasi¸

˘ ˘ lor israeliti ¸ de sex barbatesc. Ie˘ ˘ hova a zadarnicit planul lui Satan ˆ ˘ si, ¸ ın cele din urma, i-a eliberat pe israeliti ¸ din sclavia egiptea˘ na (Ex. 1:15–20; 14:13). Al doilea ˘ cap al fiarei simbolizeaza Asiria. ˘ ˘ ˆ Si ¸ aceasta putere a ıncercat sa extermine poporul lui Dumnezeu ˆ ˘ atacand Ierusalimul. Probabil ca ˘ ˘ ˘ Satan dorea sa puna capat liniei de succesiune a regelui David prin ˘ ˘ care avea sa apara Cristos. Dar Ieˆ hova si-a eliberat ın mod mira¸ culos slujitorii, nimicindu-i pe cotropitori (2 Regi 19:32–35; Is. 10:5, 6, 12–15). w12 15/6 1:6–8

Marti, ¸ 4 martie ˆ ˘ Ura ¸ti raul si ¸ iubi ¸ti binele!

(Am. 5:15) Limitele stabilite de Iehova creaturilor sale inteligente sunt numai spre binele lor, ocrotindu-le. ˘ ˆ Sa ne gandim la legile fizice ca˘ re guverneaza energia si ¸ materia. ˆ ˘ Oamenii nu se simt ıngraditi ¸ din ˘ cauza lor. Dimpotriva, recunosc ˘ ca de respectarea acestora depinˆ ˆ ˘ de ınsasi ¸ viata ¸ lor. In mod similar, ˆ normele divine, reflectate ın „le˘ gea perfecta“ a lui Cristos, sunt spre binele omului (Iac. 1:25). Le˘ ˘ gea libertatii ¸ ne ofera posibilita˘ tea de-a ne satisface orice dorint¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ legitima fara sa ne facem rau si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fara sa ıncalcam drepturile semenilor. Prin urmare, putem fi cu ˘ ˘ ˘ adevarat liberi — adica putem sa ˘ facem ceea ce vrem — doar daca dorintele noastre sunt corecte si ¸ ¸ ˆ ın armonie cu personalitatea si ¸ cu normele lui Iehova. Trebuie deci ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ınvat¸ am sa iubim ce iubeste Ie¸ ˘ ˆ ˘ ˆ hova si el; ın ¸ sa uram ce uraste ¸ ˘ acest sens, legea libertatii ¸ ne este de mare folos. w12 15/7 1:6, 7

Miercuri, 5 martie Aceste cuvinte sunt ¸tinute ˆ ˘ ascunse si ¸ sigilate pana la ˆ timpul sfarsitului.

(Dan. 12:9) ¸

ˆ ˆ In prezent putem ıntelege sem¸ nificatia unor profetii ¸ ¸ care au fost ˆ „ascunse“ mii de ani, dar care se ımˆ ˆ plinesc ın timpul sfarsitului.

Prin¸ ˘ ˘ tre aceste profetii ¸ se numara cele din evanghelii si ¸ din cartea Revela˘ ˆ tia.

Iehova ne-a ajutat sa ıntelegem ¸ ¸ chiar si ¸ evenimente pe care nu le ˆ putem vedea, cum ar fi ıntronarea ˘ lui Isus, razboiul din cer si ¸ arun˘ ˆ carea lui Satan pe pamant (Rev. ˘ 12:7–12). Totodata, el ne-a dat perspicacitate pentru a discerne semnificatia unor lucruri pe care ¸ ˆ le putem vedea. Astfel, ıntelegem ¸ ˘ ˘ de ce exista razboaie, cutremure, epidemii, lipsuri de alimente, preˆ ˘ ˘ cum si ¸ atata rautate, din cauza ca˘ reia traim „timpuri critice“ (2 Tim. ˆ 3:1–5; Luca 21:10, 11). Cat de recu˘ ˆ noscatori ıi suntem lui Iehova pen˘ tru ca ne-a dat „ajutorul“, sau spiriˆ ˘ ˘ ˆ tul sfant, care ‘ne calauzeste ın tot ¸ ˘ ˘ adevarul’ (Ioan 16:7, 13). Sa pre˘ ˘ ˘ tuim „adevarata cunostin t¸ a“ si ¸ ¸ ¸ sa ˆ ˘ ˘ le-o ımpartasim semenilor nostri! ¸ ¸ (Dan. 12:4) w12 15/8 1:7, 8

Joi, 6 martie ˆ Cand vor zice: „Pace si ¸ securitate!“, atunci o distrugere ˘ neasteptat a va veni brusc ¸ peste ei. (1 Tes. 5:3) ˘ Prima faza a acestei ‘distrugeri ˆ neasteptate’ este atacul ımpotri¸ va ‘Babilonului cel Mare’, imperiul mondial al religiei false, nuˆ mit ın Biblie si ¸ „prostituata“ (Rev. ˆ 17:5, 6, 15). Acest atac ındrepˆ tat ımpotriva tuturor religiilor falˆ ˘ ˘ se, inclusiv ımpotriva crestin ata¸ ˆ tii, constituie ınceputul ‘marelui ¸

necaz’ (Mat. 24:21; 2 Tes. 2:8). ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu dezvaluie ˘ ˘ ca prostituata va fi atacata de ‘o ˘ fiara cu zece coarne’. Din studiul ˘ ˆ ˘ cartii ca fiara ¸ Revelatia ¸ ıntelegem ¸ ˘ reprezinta Organizatia Natiunilor ¸ ¸ Unite (ONU). „Cele zece coarne“ ˘ simbolizeaza toate puterile politi˘ ce actuale care sustin ¸ aceasta ‘fia˘ ra de culoare stacojie’ (Rev. 17:3, 5, 11, 12). Ce consecinte ¸ va avea atacul asupra prostituatei? Statele membre ale ONU o vor jefui, vor ˘ ˆ dezvalui cine este ea ın realitate, o vor devora si ¸ „o vor arde complet“. Distrugerea ei va fi definiti˘ va (Rev. 17:16). w12 15/9 1:3, 5, 6

Vineri, 7 martie ˆ Te-ai descurajat ın ziua ˘ ˆ necazului? Mica ı ¸ti va fi puterea. (Prov. 24:10) ˘ ˆ ˘ Suferinta ¸ pe care o lasa ın urma ˆ dezastrele si ¸ alte necazuri ıi coplese pe multi ¸ ste ¸ ¸ oameni, inclusiv pe unii crestini.

Lani, care slujea cu ¸ ˆ ˘ timp integral ın Australia, martu˘ ˘ riseste ca universul ei s-a prabusit ¸ ¸ ˆ ˘ cand a aflat ca are cancer mamar. „Pe parcursul tratamentului m-am ˘ ˘ simtit ¸ foarte rau. Am ajuns sa cred ˘ ca nu mai am nicio valoare“, spune ˆ ˘ ˆ ea. In plus, a trebuit sa-l ıngrijeas˘ ca pe sotul ei, care suferise o ope¸ ˘ ratie ¸ pe coloana vertebrala. Ce-am ˘ ˆ face daca am fi ıntr-o asemenea ˘ situatie?

Trebuie sa ne aducem ¸ ˘ ˘ aminte ca Satan profita de neca˘ zurile care se abat asupra noastra ˘ ˘ ˘ ˘ ca sa ne slabeasca credinta ¸ si ¸ sa ne ˘ ˘ ˘ rapeasca bucuria. Sa nu-i permi˘ ˘ ˘ tem sa faca aceasta! Daca vom medita la exemplul slujitorilor lui Ie˘ ˆ hova din trecut, vom reusi ¸ sa ın˘ fruntam cu mult curaj toate greu˘ tatile. w12 15/10 1:8, 9 ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 8 martie ˆ Judecand din punctul de vedere al lui Iehova, departe de mine ˆ ˘ gandul sa-i fac asa ¸ ceva domnului meu, unsul lui Iehova.

(1 Sam. 24:6) ˘ Dupa ce David a fugit de Saul, regele a luat din tot Israelul 3 000 ˘ ˆ ˘ de b arbati ¸ alesi ¸ si ¸ a plecat ın cauˆ tarea lui David ın pustiu (1 Sam. ˆ ˘ ˘ 24:2). Intr-o zi, Saul a intrat fara ˘ ˆ sa-si ¸ dea seama chiar ın pestera ¸ ˘ unde se aflau David si ¸ oamenii sai.

David ar fi putut profita de ocazie pentru a-l ucide ˆ pe rege, care-i doˆ rea moartea. In fond, Dumnezeu ıi ˘ ˘ ˘ spusese ca el urma sa-i succeada lui Saul la tronul Israelului (1 Sam. ˆ ˘ ˘ 16:1, 13). Intr-adevar, daca David ˆ ar fi dat ascultare ındemnului pri˘ mit de la oamenii sai, regele ar fi ˆ fost ucis (1 Sam. 24:4–7). Dar, ınˆ trucat Saul era regele uns, iar Ieˆ ˘ ˆ ˘ hova nu-l ınlaturase ınca, David ˘ ˘ nu a vrut sa uzurpe tronul. Taind poala mantiei lui Saul, el a dovedit ˘ ˘ ˘ ca nu intentiona sa-i faca vreun ¸ ˘ rau (1 Sam. 24:11). w12 15/11 1:8 ˘ Duminica, 9 martie ˘ Daca ve ¸ti suferi pentru dreptate, ve ¸ti fi ferici ¸ti.

(1 Pet. 3:14) ˘ ˘ ˆ ˘ Ca sa facem fat¸ a ıncercarilor, ˘ avem nevoie de credint¸ a si ¸ de curaj. Dar ce este credinta?

Apos¸ tolul Pavel a scris: „Credinta ¸ este actul de proprietate asupra lucru˘ ˆ rilor la care speram. Credinta ¸ ın˘ seamna a fi siguri de lucrurile pe care nu le putem vedea“ (Evr. 11:1, ˘ The Simple English Bible). Sa pre˘ ˘ supunem ca avem o casa. Suntem ˘ siguri ca aceasta ne apartine pen¸ ˘ tru c a avem actul de proprietate. ˆ ˘ ˘ In mod asemanator, convingerea

˘ ˆ de nezdruncinat ca Dumnezeu ısi ¸ ˆ ˆ ˆ ımplineste ıntotdeauna cuvantul ¸ este un „act de proprietate“ deo˘ sebit de pretios.

Datorita credin¸ ˘ tei, suntem convinsi ¸ ¸ ca vom veˆ dea ımplinirea promisiunilor Bibliei si ¸ suntem siguri cu privire la ˘ realitatile spirituale, desi ¸ ¸ nu le putem vedea. Curajul a fost definit ˘ drept „forta ¸ spirituala, emotiona¸ ˘ ˘ ˘ la si ¸ morala care motiveaza pe ci˘ ˘ ˘ neva sa vorbeasca si ¸ sa actioneze ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ fara teama ın fata ¸ obstacolelor si ¸ a pericolelor“ (The New Interpreter’s Dictionary of the Bible). A avea cuˆ ˘ raj ınseamna a fi puternic, cute˘ ˆ zator sau chiar neınfricat (Mar. 6:49, 50; 2 Tim. 1:7). w13 15/1 1:1–3

Luni, 10 martie ˆ ˘ ˘ Solomon a ınceput sa faca ce ˘ ˆ este rau ın ochii lui Iehova.

(1 Regi 11:6) ˆ ˆ ˘ ˆ Cand a ımb atranit, Solomon nu ˘ a mai dat dovada de ascultare. ˘ Biblia consemneaza: „Sotiile i-au ¸ ˘ ˘ ab atut inima ca sa urmeze alti ¸ ˆ dumnezei, iar inima lui n-a fost ın˘ treaga pentru Iehova, Dumnezeul ˘ ˘ ˘ sau, ca inima tatalui sau, David“ (1 Regi 11:4). Dumnezeu a fost ˆ mahnit din cauza conduitei lui So˘ lomon si ¸ i-a spus: „Pentru ca . . . ˘ ˆ n-ai respectat legamantul meu si ¸ legile pe care ti ¸ le-am poruncit, voi smulge regatul de la tine si ¸ i-l voi ˘ da slujitorului tau“ (1 Regi 11:11).

Ce trist! Desi ¸ s-a bucurat de succes ˆ ın multe privinte, ¸ Solomon a ajuns ˘ ˘ ˘ sa-l dezamageasca pe Iehova. El a ˆ dat gres¸ ın cel mai important as˘ pect al vietii: fidelitatea fat¸ a de ¸ Dumnezeu. Prin urmare, ar tre˘ ˆ ˘ ˘ bui sa ne ıntreb am: Sunt hotaˆ ˘ ˆ ˘ rat sa ınvat¸ din greselile lui Solo¸ ˆ ˘ mon pentru a avea succes ın viat¸ a? w12 15/12 1:7, 8

Marti, ¸ 11 martie ˘ Mustra-i cu asprime, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ca sa fie sanatosi ¸ ın credin ¸ta.

(Tit 1:13) Din cauza conduitei lor, unii din˘ tre cei care au comis pacate grave ˘ au trebuit sa fie exclusi. ¸ Dar cei ˘ care s-au lasat ‘instruiti ¸ prin disciplinare’ s-au restabilit pe plan spi˘ ritual (Evr. 12:11). Ai o ruda sau un prieten apropiat care nu mai fa˘ ce parte din congregatia crestin a? ¸ ¸ ˆ ˘ Loialitatea ıti ¸ este pusa acum la ˆ ˆ ˘ ˘ ıncercare, ınsa nu loialitatea fat¸ a ˘ ˘ de o persoana, ci fat¸ a de Dumne˘ ˘ zeu. Iehova vede daca noi ascultam porunca sa de a evita contactul ˘ ˘ cu orice persoana exclusa (1 Cor. ˘ ˆ ˆ 5:11–13). Traim ıntr-o lume ın care ˘ tradarea este la ordinea zilei. Cu ˆ toate acestea, ın congregatie ¸ avem ˘ nenumarate exemple de loialitate. ˘ Prin modul lor de viat¸ a, acesti ¸ frati ¸ si ¸ surori ne spun indirect: „Voi sunteti ¸ martori, si ¸ Dumnezeu de aseˆ menea, cat de loiali, de drepti ¸ de ¸ si ˘ ireprosabili ne-am dovedit fat¸ a de ¸ ˘ voi, credinciosii“ (1 Tes. 2:10). Sa ¸ ˘ ˘ ˆ facem deci tot posibilul sa le ramanem loiali lui Iehova si ¸ semenilor nostri! w12 15/4 2:16, 18 ¸

Miercuri, 12 martie ˘ El schimba timpurile ˆ ˘ ˆ si ¸ perioadele, ındepartand ˆ regi si pun and regi. ¸ (Dan. 2:21) ˘ ˘ ˘ Iehova a facut posibila masurarea ˆ ˘ timpuluiˆ cu mult ınainte sa-l creeze pe om. In cea de-a patra zi de crea˘ re, Dumnezeu a spus: „Sa fie lumi˘ ˆ ˘ natori pe ıntinderea cerurilor ca sa ˘ ˘ separe ziua de noapte, sa serveasca ˘ drept semne si ¸ sa arate anotimpurile, zilele si ¸ anii!“ (Gen. 1:14, 19, 26). ˆ ˆ Si ¸ asa ¸ s-a ıntamplat. Oamenii de sti¸ ˘ int¸ a au emis diferite ipoteze cu pri-

vire la natura timpului. De exemˆ ˘ plu, ıntr-o enciclopedie se afirma: „Timpul este unul dintre cele mai mari mistere. Nimeni nu-l poate deˆ fini ın mod exact“. Nimeni,ˆ cu exceptia lui Iehova, fireste.

In fond, ¸ ¸ el este „Creatorul cerurilor, . . . Cel ˆ ˘ ˆ ˘ ce a ıntocmit pamantul, Fauritorul lui“. Tot Iehova este „Cel ce spune ˆ ˆ de la ınceput sfarsitul si ¸ ¸ din tim˘ puri stravechi lucrurile care n-au ˆ ˘ ˘ fost ınca facute“ (Is. 45:18; 46:10). w12 15/5 3:1, 2

Joi, 13 martie ˆ ˘ N-au dat aten ¸tie pana a venit ˘ potopul si ¸ i-a maturat pe to ¸ti.

(Mat. 24:39) Majoritatea oamenilor din pre˘ zent ignora avertismentele proclamate de slujitorii lui Iehova. La fel ˆ ˆ ca ın vremea lui Noe, multi ¸ iau ın ˆ ˘ deradere ideea ca Dumnezeu va inˆ terveni ın treburile omenirii (2 Pet. 3:3–7). Dar cum si-a folosit Noe ¸ ˆ timpul ın mijlocul acelei lumi os˘ tile? Dupa ce i-a spus lui Noe ce ˘ ˆ ˆ ˆ urma sa se ıntample, Iehova i-a ıncredintat misiunea de a construi o ¸ ˘ ˘ arca pentru a salva specia umana si ¸ regnul animal (Gen. 6:13, 14, 22). ˆ ˘ Pana la venirea Potopului, Noe a ˘ proclamat ziua de judecata a lui Ieˆ hova. Apostolul Petru ıl numeste ¸ ˘ ˘ „un predicator al dreptatii“, ara¸ ˆ ˘ ˘ ˘ tand ca acest barbat fidel s-a stra˘ ˘ ˆ duit sa-si ¸ ajute semenii sa ıntelea¸ ˘ ga gravitatea situatiei lor (2 Pet. ¸ 2:5). Noe si fi pu¸ familia lui si-ar ¸ ˆ tut folosi timpul pentru a ıncepe o ˆ afacere, pentru a castiga o pozitie ¸ ¸ ˘ ˘ sociala buna sau pentru a-si ¸ face ˆ traiul cat mai confortabil. Dar arˆ fi ˘ ˆ dat ei dovada de ıntelepciune?

In¸ ˆ ˘ ˆ ˆ trucat stiau ce urma sa se ıntam¸ ple, Noe si ¸ membrii familiei lui au evitat distragerile. w12 15/6 3:3, 4

Vineri, 14 martie ˘ ˘ Chiar daca un razboi ar izbucni ˆ ımpotriva mea, tot plin de ˆ ıncredere as¸ fi. (Ps. 27:3) De ce ia amploare lucrarea de ˘ predicare cu toate ca situatia ¸ mon˘ ˆ ˘ ˘ diala se ınrautate De ce sun¸ ste? ¸ ˘ ˘ tem dispusi ¸ sa daruim din timpul ˘ ˆ si ¸ din energia noastra ın pofida problemelor economice cu care se ˘ ˘ ˘ confrunta lumea? Ce ne ajuta sa ˘ fim curajosi ¸ chiar daca majoritatea oamenilor privesc viitorul cu tea˘ ma? Psalmul 27, compus de regele ˘ ˆ David, raspunde la aceste ıntre˘ ˆ ˆ bari. David ısi ¸ ıncepe psalmul astfel: „Iehova este lumina si ¸ salvarea ˘ mea. De cine ma voi teme? Iehova ˘ este fortareata ¸ vietii ¸ mele. De cine ˘ ˘ sa-mi fie frica?“ (Ps. 27:1). Teama, ˆ sau frica, pe oaˆ ıi˘ poate paraliza ˆ ˆ meni. Insa cei care se ıncred ın ˆ Dumnezeu sunt neınfricati ¸ (1 Pet. ˘ ˆ 3:14). Daca ıl facem pe Iehova for˘ ˘ ˆ tareata ¸ noastra, ‘vom locui ın sigu˘ rant¸ a si ¸ fricade nenorocire nu ne va tulbura’ (Prov. 1:33; 3:25). w12 15/7 3:1, 2 ˆ ˘ ˘ Sambata, 15 martie ˘ Duce ¸ti-va deci si ¸ face ¸ti discipoli din oamenii tuturor na ¸tiunilor.

(Mat. 28:19) ˘ Multi iau parte la cam¸ cetateni ¸ panii de promovare a unui partid ˆ ˘ ˆ politic, chiar mergand din casa ın ˘ ˆ casa. Slujitorii lui Iehova din ıntreaga lume sustin Regatul pre¸ ˆ ˘ dicandu-le oamenilor pe strada si ¸ ˘ ˆ ˘ din casa ın casa. De fapt, Turnul ˘ de veghe, care anunt¸ a Regatul lui ˘ ˆ ˘ Iehova, este cea mai raspandita ˘ revista din lume. E o mare onoa˘ re sa le vorbim altora despre Regat! Participi si ¸ tu cu zel la lucra-

ˆ ˆ rea de predicare? In curand, Regatul lui Dumnezeu va fi singurul guvern care va conduce omenirea. Legile Regatului vor reglementa toate aspectele vietii, nu ¸ doar cele spirituale. Vei fi un bun ˘ cetatean al Regatului? Acum este ¸ ˘ ˘ timpul sa arati ¸ acest lucru. Prin ˆ deciziile pe care le iei ın fiecare zi, ˘ fa totul spre gloria lui Iehova si ¸ ˘ ˘ dovedeste ca esti un bun ceta¸ ¸ tean al Regatului lui Dumnezeu! ¸ (1 Cor. 10:31) w12 15/8 2:15, 16 ˘ Duminica, 16 martie ˘ Iata! Eu fac toate lucrurile noi!

(Rev. 21:5) ˘ ˘ Ne dorim cu ardoare sa vina ˆ ziua cand Dumnezeu va face toaˆ ˘ ˆ te lucrurile noi, ınlaturand pro˘ blemele cu care ne confruntam ˆ ˆ ın prezent. Desi ¸ avem motive ın˘ ˘ ˆ temeiate sa credem ca sfarsitul ¸ sistemului lui Satan este foarte ˘ aproape, poate ca ne este greu ˘ ˘ ˘ sa-l astept am cu rabdare. Biblia ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ arata ca trebuie sa avem rabdare.

Asemenea slujitorilor lui Dumˆ nezeu din trecut, vom vedea ım˘ plinirea promisiunilor sale daca ˘ ˘ ˘ avem o credint¸ a puternica si ¸ daca ˘ ˘ ˆ astept am cu rabdare timpul cand ¸ acestea vor deveni realitate (Evr. ˆ ˘ 6:11, 12). Iehova ınsusi ¸ are rabda˘ ˘ re. El ar fi putut pune capat rau˘ ˘ tatii a mo¸ de mult, dar asteapt ¸ mentul potrivit (Rom. 9:20–24). ˘ ˘ Iehova manifesta rabdare deoa˘ rece stie ca este nevoie de timp ¸ ˘ ˆ pentru a se raspunde la ıntre˘ ˘ ˘ barile ridicate de razvratirea lui ˆ Adam si ¸ a Evei. Cunoscand fapteˆ le si ¸ gandurile creaturilor sale din ˘ ˆ cer si ¸ de pe pamant, el actionea¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ za, fara ındoiala, ın folosul nostru (Evr. 4:13). w12 15/9 3:1–3

Luni, 17 martie Dovedi ¸ti mereu ce sunte ¸ti ˆ ˘ voi ınsiv ¸ a. (2 Cor. 13:5) ˘ Indiferent ca esti recent bote¸ ˘ ˆ zat sau ca ıi slujesti lui Dumne¸ ˘ zeu de zeci de ani, trebuie sa te autoexaminezi periodic. Pentru a ˘ ˘ ˘ ˆ dovedi ca respectam juramantul ˘ ˆ facut lui Dumnezeu cand ne-am ˘ ˆ dedicat, trebuie sa fim loiali ın toate aspectele vietii.

De exemplu: ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Esti ¸ casatorit? Continua sa-ti ¸ res˘ ˆ pecti ¸ juramantul de a-ti ¸ iubi si ¸ de ˘ ˘ a-ti ¸ onora partenerul de casatorie. Ai semnat un contract de afaceri sau ai completat o cerere pentru un privilegiu teocratic? Res˘ ˘ pecta-ti ¸ angajamentul luat si ¸ fa ce ai promis. Ai acceptat o invitatie ¸ la ˘ masa din partea unei persoane cu ˘ ˆ mijloace modeste? Nu te razgandi ˘ ˆ doar fiindca altcineva ıti ¸ face o invitatie care ti ¸ ¸ se pare mai atracti˘ ˆ va. Sau ai promis unei persoane ın ˘ ˆ ˘ ˘ lucrarea din casa ın casa ca vei reveni pentru a-i oferi ajutor spiri˘ ˘ tual? Fa tot posibilul ca ‘Da-ul tau ˘ ˆ ˆ sa ınsemne Da’, iar Iehova ıti va ¸ ˆ binecuvanta serviciul (Mat. 5:37; Luca 16:10). w12 15/10 4:14, 15

Marti, ¸ 18 martie ˘ ˆ Va ındemn ca pe niste ¸ ˘ straini si ¸ locuitori temporari.

(1 Pet. 2:11) Petru a vorbit despre crestinii ca¸ ˘ re, asemenea lui, fusesera unsi ¸ cu ˆ ˘ spirit sfant si ¸ ‘nascuti ¸ din nou la o ˘ sperant¸ a vie’ pentru a domni cu ˆ Cristos ın ceruri (1 Pet. 1:3, 4).

Expresia „locuitori temporari“ era ˘ potrivita pentru crestinii unsi ¸ ¸ din ˆ ˆ ˆ ˘ secolul ıntai. La fel ca ın cazul ra˘ ˘ ˆ masi ¸ tei ¸ de azi, existenta ¸ pe pamant a celor unsi ¸ de atunci nu a fost per˘ ˆ manenta. Apostolul Pavel, el ınsusi ¸ membru al ‘turmei mici’, a ex-

ˆ ˘ plicat: „Cat despre noi, cetatenia ¸ ˘ ˆ noastra este ın ceruri, de unde si ¸ ˘ ˘ astept am cu nerabdare un salva¸ tor, pe Domnul Isus Cristos“ (Luca ˆ ˆ 12:32; Filip. 3:20). Avand ın vedere ˘ ˘ ˆ ca ‘cetatenia lor este ın ceruri’, ¸ ˘ ˘ cei unsi ¸ parasesc la moarte scena ˘ ˆ ˘ pamanteasca pentru a primi ceva ˘ mult mai valoros: viat¸ a nemuritoaˆ ˆ re ın cer (Filip. 1:21–23). Astfel, ın sens literal, ei pot fi numiti ¸ „locui˘ ˆ tori temporari“ ai pamantului aflat sub controlul lui Satan. w12 15/12 3:1, 2

Miercuri, 19 martie ˘ Cel ce se poarta ca unul mic printre voi to ¸ti, acela este mare.

(Luca 9:48) Era anul 32 e.n. Isus si ¸ apostolii ˆ se aflau ın tinutul Galileii. Aposto¸ ˆ ˘ lii au ınceput sa se certe cu privire la cine era cel mai mare dintre ei ˘ (Luca 9:46–48). Cu rabdare, dar si ¸ cu fermitate, Isus si-a ajutat apos¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tolii sa ınteleag a cat de impor¸ ˘ ˘ tant era ca ei sa cultive umilint¸ a. ˆ Cuvantul grecesc tradus prin „unul ˘ ˘ mic“ se refera la o persoana modes˘ ˘ ˆ ˘ ta, umila, neınsemnata sau care nu ˘ se bucura de mult respect din par˘ tea celorlalti ¸ si ¸ a influenˆ¸ are puˆ tin ˘ t¸ a asupra lor. Indreptandu-le atenˆ tia ¸ asupra unui copilas, ¸ Isus i-a ın˘ ˘ vatat ¸ pe apostoli sa fie umili si ¸ modesti.

Sfatul lui este la fel de util si ¸ ¸ ˘ pentruˆ crestinii adevarati ¸ ¸ din prezent. In unele situatii, ne-ar putea ¸ ˘ ˘ fi greu sa ne purtam ca unii mici.

Din cauza imperfectiunii, oamenii ¸ ˘ ˆ ˘ tind sa fie mandri si ¸ sa-si ¸ doreas˘ ˆ ca pozitii ¸ ınalte. Mediul competiˆ ˘ tiv ın care traim si ¸ spiritul lumii ˘ ne-ar putea determina sa devenim ˘ ˘ ˆ ˘ egoisti ¸ si ¸ certareti ¸ sau sa ıncercam ˘ ˘ sa-i manipulam pe altii. w12 15/11 ¸ 3:1, 3

Joi, 20 martie ˆ Binecuvantarea lui Iehova ˆ ˘ ˘ ımboga ¸teste si ¸ ¸ el nu-i adauga nicio durere. (Prov. 10:22) ˆ ˘ ˆ ˘ Esti ¸ tanar si ¸ te gandesti ¸ sa-ti ¸ alegi o profesie sau o meserie? ˘ Cum poti ¸ lua o decizie corecta?

Te vor ajuta instruirea si ¸ locul de ˘ ˘ munca sa te concentrezi asupra ˆ serviciului sacru sau te vor ındeˆ ˘ parta de Iehova? (2 Tim. 4:10) Iti ¸ ˘ ˘ doresti sa ai stilul de viat¸ a al ¸ oamenilor pentru care fericirea depinde de contul bancar sau ˘ de actiunile la bursa? Sau vei ¸ ˆ ˆ avea ıncredere ın Iehova la fel ca ˆ ˘ David? El a spus: „Am fost tanar ˆ ˘ ˆ si ¸ am ımbatranit, dar nu l-am ˘ ˘ ˘ vazut pe cel drept parasit, nici ˆ pe urmasii si ¸ lui cersindu¸ ¸ painea“ (Ps. 37:25). Nu uita: o cale te va apropia de Iehova si ¸ te va ˘ ˘ duce spre cea mai buna viat¸ a, ˆ ˘ ˘ dar cealalta te va ındeparta de el (Mal. 3:10). Pe care o vei alege? w13 15/1 2:10 Vineri, 21 martie ˆ Cand ve ¸ti vedea lucrul ˘ ˘ dezgustator care cauzeaza ˘ pustiire, . . . sa [fugi ¸ti] la mun ¸ti.

(Mat. 24:15, 16) ˘ Crestinii care fugisera la munti, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ urmand ındemnul lui Isus, au sca˘ ˘ pat cu viat¸ a. Ei au vazut cu ochii ˘ ˘ lor ca Iehova stie sa-si ¸ ¸ elibereze ˆ ˘ ˘ ˘ poporul. Ce ˆ ınvat¸ am din aceasta relatare? In timpul marelui ne˘ caz, crestinii vor trebui sa ascul¸ te instructiunile pe care le vor ¸ ˆ primi din Cuvantul lui Dumnezeu si sa. De exem¸ de la organizatia ¸ plu, porunca lui Isus ‘de-a fugi la munti’ ¸ are o aplicare moder˘ na. Nu stim ce va presupune fuga ¸

˘ ˆ ˘ ˘ noastra. Insa putem fi siguri ca, la momentul potrivit, Iehova ne va ˘ ˆ ajuta sa ıntelegem ¸ ˆ mai ˆbine instructiunile sale. Intrucat salva¸ rea va depinde de ascultare, fie˘ ˆ care dintre noi trebuie sa se ıntrebe: Urmez instructiunile pe care ¸ ˘ ˘ ˆ Iehova le da poporului sau ın preˆ zent? Le pun ın aplicare imediat sau ezit? (Iac. 3:17) w12 15/4 4:13, 15, 16 ˆ ˘ ˘ Sambata, 22 martie ˘ ˘ Ea este libera sa se ˘ ˘ ˘ casatoreasca cu cine vrea, ˆ ˘ ˆ ınsa numai ın Domnul.

(1 Cor. 7:39) ˆ ˘ Pe Iehova ıl intereseaza ce par˘ ˘ ˆ tener de casatorie ıti ¸ alegi. Referitor la natiunile canaanite, el ¸ ˘ le-a poruncit israelitilor: „Sa nu ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınchei casatorii cu ele. Sa n-o dai ˘ pe fiica ta fiului lor si ¸ sa n-o iei ˘ ˘ ˆ pe fiica lor pentru fiul tau. Caci ıl ˘ ˘ ˘ vor face pe fiul tau sa nu ma mai urmeze si ¸ el va sluji altor dumnezei, iar Iehova se va aprinde de ˆ ˆ ˘ ˘ manie ımpotriva voastra si ¸ va va nimici repede“ (Deut. 7:3, 4). Seˆ cole mai tarziu, preotul Ezra a declarat: „Ati ¸ fost infideli, fiind˘ vostru ca ati ¸ luat sub acoperisul ¸ ˘ ˘ ˘ sotii ¸ straine si ¸ ati ¸ marit vinova˘ tia lui Israel“ (Ezra 10:10). Daca ¸ ˘ un slujitor al lui Iehova s-ar ca˘ ˘ satori cu o persoana care nu este ˘ ˘ Martora, s-ar dovedi neascult aˆ ˘ tor fat¸ a de Dumnezeu. In plus, ˘ n-ar avea niciun rost sa astepte ¸ ˆ ˘ binecuvantari din partea lui Ie˘ hova si ¸ sa se roage astfel: „Iehova, ti-am nesocotit porunca cu ¸ ˘ ˘ ˆ buna stiin t¸ a. Totusi, ¸ ¸ binecuvan˘ ˘ teaza-ma, te rog“. w12 15/5 1:6, 7

˘ Duminica, 23 martie ˆ Gandurile oamenilor . . . sunt ca un abur. (Ps. 94:11) ˆ ˘ Intelepciunea profunda a lui ¸ ˘ ˆ Dumnezeu, reflectata ın Scrip˘ ˘ turi, confirma ca Autorul lor este mult superior omului. Apostoˆ lul Pavel a ıntrebat: „Cine a ajuns ˘ ˘ sa cunoasca mintea lui Iehova, ca ˆ ˘ ˆ sa-l ınvete?“ (1 Cor. 2:16). Intre¸ ˘ ˘ barea sa are la baza urmatoarele cuvinte ale lui Isaia: „Cine a ˘ masurat spiritul lui Iehova? Cine ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ poate sa-l sfatuiasca si ¸ sa-l ınve˘ te ¸ ceva?“ (Is. 40:13). Evident, rasˆ ˘ punsul la ambele ıntrebari este ˘ „nimeni“. Iata de ce, vom avea ˆ ˘ ˆ doar de castigat daca vom pune ın ¸ aplicare sfaturile biblice privitoa˘ ˘ re la casatorie, cresterea copiilor, ¸ ˘ divertismente, prietenie, harnicie, cinste si ¸ moralitate. Biblia nu ˘ ˘ ˆ ˘ da niciodata gres. ¸ Oamenii ınsa ˆ ˆ nu sunt ındeajuns de ıntelep ti ¸ ¸ ca ˘ ˆ sa dea ıntotdeauna sfaturi viabile ˆ ˘ ˘ (Ier. 10:23). Cand realizeaza ca au gresit, ei revin asupra recoman¸ ˘ ˘ darilor facute. w12 15/6 4:11 Luni, 24 martie ˘ ˘ Fiecare dintre voi sa-si ¸ iubeasca ˆ so ¸tia ca pe sine ınsusi, ¸ iar so ¸tia, ˆ ˘ ˘ la randul ei, sa aiba respect ˘ profund fa ¸ta de so ¸tul ei.

(Ef. 5:33) ˘ ˘ Biblia compara legatura dintre Cristos si cu relatia ¸ congregatie ¸ ¸ dintre sot¸ si Din exemplul ¸ sotie. ¸ ˆ ˘ lui Isus, sotul ıntelege ca trebuie ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ sa-si s-o iubeasca ¸ ındrume sotia, ¸ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa-i poarte de grija. La randul ˆ ˘ ˘ ˘ ei, sotia ¸ ınvat¸ a ca trebuie sa fie su˘ pusa sotului (Ef. 5:22–32). Pavel a ¸ ˘ scris: „Tot asa, sotii ¸ ¸ trebuie sa-si ¸ ˘ iubeasca sotiile ca pe corpul lor“. ¸

La ce s-a referit el prin cuvintele „tot asa“?

(Ef. 5:28) Contextul ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ne ajuta sa gasim raspunsul. Referitor la Cristos si ¸ la congregatie, ¸ Pavel a spus: „Cristos a iubit congregatia si ¸ ¸ s-a dat pe sine pentru ˘ ˘ ea, . . . curatind-o cu baia de apa ¸ ˆ prin cuvant“. Asadar, pentru a ac¸ ˆ tiona ın armonie cu scopul lui Ie¸ hova de a uni din nou toate lucruˆ ˘ rile ın Cristos, sotul trebuie sa ¸ se achite de responsabilitatea de ˘ a-si ¸ hrani familia din punct de vedere spiritual. w12 15/7 4:15

Marti, ¸ 25 martie ˆ Ce a pus Dumnezeu ın acelasi ¸ ˘ ˘ jug omul sa nu desparta.

(Mat. 19:6) ˘ ˆ Pentru a nu cadea ın capcana ˘ adulterului, mediteaza la semni˘ ficatia angajamentului luat fat¸ a ¸ de partenerul conjugal. Nu consi˘ ˘ dera niciodata ca privilegiile teocratice sunt mai importante deˆ ˆ ˘ ˘ cat tovarasul de viat¸ a. In plus, ¸ ˘ ˆ daca te implici deseori ın activi˘ ˘ ˆ tati ¸ neimportante lasandu-ti ¸ parˆ ˘ ˘ ˘ tenerul singur ınseamna ca lega˘ ˘ ˘ tura voastra conjugala a slabit si ¸ ˘ ˘ ca va expuneti ¸ pericolului de a co˘ ˘ ˘ mite un pacat grav. Daca esti ¸ baˆ ˘ tran de congregatie, trebuie sa ai ¸ ˘ ˘ grija de turma. Apostolul Petru a ˘ spus: „Pastoriti ¸ turma lui Dumneˆ ˘ zeu, care este ın grija voastra, nu ˆ ˘ din constrangere, ci de bunavoie; ˆ nici din iubire de castig necinstit, ¸ ˆ ˘ ˘ ci cu ınflacarare“ (1 Pet. 5:2). Desi ¸ ˘ congregatia nu trebuie neglijata, ¸ ˆ ˘ ˆ nu este deloc ıntelept sa-ti ¸ ¸ ınde˘ ˆ plinesti rolul de pastor ın detri¸ mentul celui de sot. ¸ Ar fi lipsit de ˘ ˘ sens, ba chiar periculos, sa te stra˘ ˘ ˆ duiesti ¸ sa hranesti ¸ congregatia ¸ ın ˘ timp ce acasa sotia ta „moare de ¸ foame“. w12 15/8 4:14, 15

Miercuri, 26 martie ˆ ˘ ˘ ˘ [Spiritul sfant] va va calauzi ˆ ˘ ın tot adevarul. (Ioan 16:13) Dumnezeu a ales sclavul fidel si ¸ ˘ ˘ ˘ prevazator pentru a le furniza hrana ˘ ˘ spirituala slujitorilor sai. Asemenea crestinilor unsi, ¸ ¸ membrii vigilenti ¸ ai ˘ marii multimi asculta de acest sclav, ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ lasandu-se ındrumati ¸ de Cuvantul ˆ lui Dumnezeu si ¸ de spiritul sfant (Ps. 119:130). Prin urmare, si ¸ ei sunt ˆ gata pentru timpul cand Cristos se ˆ ˘ ˆ ˆ va ıntoarce, ramanand fideli chiar ˆ si ¸ ın situatii ¸ extrem de dificile. De ˆ ˘ exemplu, ıntr-un lagar de concen˘ trare nazist, fratii ¸ aveau o singura ˘ Biblie. De aceea, ei s-au rugat sa pri˘ ˘ ˘ ˘ measc a mai multa hrana spirituala. ˆ ˆ In scurt timp, un frate care a sosit ın ˘ ˆ lagar a adus cateva numere noi ale ˆ revistei Turnul de veghe, ascunzanˆ ˘ du-le ın piciorul sau de lemn. Unul dintre supravietuitori, fratele Ernst ¸ ˘ Wauer, care facea parte dintre cei unsi, ¸ a spus ulterior: „Iehova ne-a ˆ ˘ ajutat ıntr-un mod uimitor sa reti¸ ˆ nem ideile ıncurajatoare din aces˘ ˘ te articole“. Apoi a adaugat: „Astazi ˘ ˘ este foarte usor sa obtinem hrana ¸ ¸ ˘ ˆ spirituala, dar o apreciem ıntotdeauna?“. w12 15/9 4:14

Joi, 27 martie To ¸ti ne poticnim de multe ori.

(Iac. 3:2) ˘ ˆ ˘ Ce ar trebui sa facem cand ne dam ˘ ˘ seama ca am comis un p acat asemeˆ nea celui mentionat ın Leviticul 5:4? ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Daca ıi marturisim lui Iehova ın mod ˘ concret p acatul, el ne va ierta plin de ˆ ındurare prin Isus Cristos, care mijloceste pentru ˆ noi ca Mare Preot ¸ ˘ ˘ ˆ (1 Ioan 2:1, 2). Insa, pentru a ramaˆ ne ın favoarea lui Dumnezeu, trebu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ie sa aratam ca ne caim cu adevarat. ˆ ˘ ˘ Aceasta ınseamna sa nu facem un ˆ ˘ obicei din a ne ıncalca promisiunile ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si ¸ sa ne straduim sa ındreptam orice

˘ rau pricinuit prin nerespectarea cuˆ vantului dat (Prov. 6:2, 3). Desigur, ˆ ınainte de a face o promisiune, tre˘ ˆ ˘ buie sa ne gandim bine daca o putem ˆ ˘ respecta (Ecl. 5:2). Cei ce vor ramaˆ ˆ ne fideli ın testul final de la sfarsi¸ tul Domniei Milenare a lui Isus nu ˘ ˘ vor mai avea niciodata motive sa se ˆ ˘ ˆ ındoiasca de cuvantul altora (Rev. ˆ 20:7–10). Orice ‘Da va ınsemna Da si ¸ orice Nu, Nu’, si ¸ aceasta deoarece ˘ ˆ toti ¸ cei care vor trai atunci ıl vor imiˆ ˘ ta ın mod perfect pe Tatal nostru ce˘ resc, Iehova, „Dumnezeul adevarului“ (Mat. 5:37; Ps. 31:5). w12 15/10 4:16, 18

Vineri, 28 martie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Iata! Casa va este parasita ˘ ˘ ˘ si ¸ lasata voua. (Mat. 23:38) ˘ ˘ Dupa ce si-a trimis Fiul pe pa¸ ˆ ˘ mant pentru a oferi jertfa perfecta ˘ ˘ de rascumparare, Iehova nu a mai acceptat jertfele de animale pe care ˘ ˘ trebuiau sa le aduca israelitii ¸ (1 Ioan ˘ 4:9, 10). Urmatoarele cuvinte ale lui ˘ Isus dovedesc ca el privea lucrurile ˘ ˘ la fel ca Tatal sau: „Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeti ¸ si-i ¸ ucizi cu pietre pe cei trimisi ¸ la tine, ˆ ˘ de cate ori am vrut sa-i adun pe co˘ ˆ ˘ piii tai, cum ısi puii ¸ aduna closca ¸ sub aripi! Dar voi n-ati ¸ vrut!“ (Mat. ˘ 23:37). Astfel, aceasta natiune care ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ a pacatuit si ¸ nu s-a cait a fost ın˘ locuita de Israelul spiritual (Mat. 21:43; Gal. 6:16). Dar ce putem spune despre membrii natiunii Israel, ¸ ˘ luati ¸ individual? Iehova le acorda si ¸ ˆ ˘ lor iertare si ¸ ındurare daca exerci˘ ˘ ˆ ˆ ta credint¸ a ın el si ¸ ın jertfa lui Isus Cristos. Printre cei care vor avea ˘ ˘ aceasta posibilitate se vor numara si ¸ ˘ ˘ ˘ oameni care au murit fara sa se ˘ ˘ ˘ ˆ caiasca de pacate, dar care vor fi ın˘ ˆ ˘ viati ¸ pe un pamant curatat ¸ de tot ce ˘ este rau (Ioan 5:28, 29; Fap. 24:15). w12 15/11 4:16

ˆ ˘ ˘ Sambata, 29 martie ˘ [Moise] a ramas neclintit, ca si ¸ ˘ ˘ cum l-ar fi vazut pe Cel nevazut.

(Evr. 11:27) ˘ Munca laica si ¸ banii ne pot ajuta ˘ ˘ sa ne satisfacem necesitatile mate¸ riale. Destinderea ne poate revigo˘ ra ¸ tehnologia ne poate fi utila. ˆ si ˘ ˘ Insa, daca ne-am concentra asupra ˘ oricaruia dintre aceste aspecte la ˆ ˘ momentul nepotrivit, ıntr-o masu˘ ˘ ˆ ra exagerata si ¸ ıntr-un mod gresit, ¸ ˆ ˘ ne-am putea ındeparta de Iehova.

Si ¸ chiar asta vrea Satan! Totusi, ¸ ˘ ˘ aceasta ‘nenorocire’ nu trebuie sa ˘ ˘ se abata asupra voastra sau asupra familiei voastre (Prov. 22:3). Apro˘ ˘ ˆ ˆ piati-v a de Iehova si ¸ ¸ ramaneti ¸ lan˘ ga el! Biblia contine multe exem¸ ˘ ple de oameni care au facut acest lucru. Enoh si ¸ Noe ‘au umblat cu ˘ adevaratul Dumnezeu’ (Gen. 5:22; ˘ ˆ 6:9). Isus a facut ıntotdeauna vointa ¸ lui Iehova, iar el l-a binecuˆ exemvantat (Ioan 8:29). Imitati-le ¸ ˘ ˆ plul! „Bucurati-v a ıntotdeauna! Ru¸ ˘ ˆ gati-v a neıncetat! Aduceti ¸ ¸ multu¸ miri pentru orice lucru!“ (1 Tes. ˘ ˘ 5:16–18) Si a ca nimic nu ¸ asigurati-v ¸ ˘ ˆ ˘ va va ındeparta de Iehova! w13 15/1 3:19, 20

˘ Duminica, 30 martie ˘ ˘ Dumnezeu a vazut tot ce facuse ˘ ˘ si ¸ iata ca totul era foarte bun.

(Gen. 1:31) ˆ Iehova a anuntat ınceputul unei ¸ a saptea zile. Aceasta nu este o zi ¸ ˘ ˘ de 24 de ore, ci o perioada lunga de ˘ timp, pe parcursul careia Dumnezeu se odihneste cu privire la crea¸ ˘ ˆ rea altor lucruri pe pamant (Gen. ˘ 2:2). Ziua de odihna a lui Dumnezeu ˆ ˆ ˘ nu s-a sfarsit ¸ ınca (Evr. 4:9, 10). Biˆ ˆ blia nu spune exact cand a ınceput ˘ ˘ ˆ aceasta zi. Dar stim ca a ınceput la ¸ ˘ un anumit timp dupa ce a fost crea-

˘ ˆ ta Eva,ˆ cu circa 6 000 de ani ın ˘ ˘ ˘ urma. In fat¸ a ne sta Domnia de O ˆ Mie de Ani a lui Isus Cristos, cand ˆ se va ımplini scopul lui Dumnezeu ˘ ˆ cu privire la pamant, si ¸ anume ca ˘ ˆ ˘ pamantul sa fie un paradis locuit de oameni perfecti ¸ (Gen. 1:27, 28; ˘ Rev. 20:6). N-avem niciun motiv sa ˆ ˘ ne ındoim ca vom avea un asemeˆ ˆ nea viitor fericit, ıntrucat „Dumˆ nezeu a binecuvantat ziua a sap¸ tea si Sfintirea zilei a ¸ a sfintit-o“. ¸ ¸ ˘ saptea este o garantie ca, indife¸ ¸ ˆ ˘ ˘ rent ce probleme ar aparea, pana la ˆ ˘ sfarsitul zilei de odihna scopul lui ¸ ˆ Dumnezeu se va ımplini (Gen. 2:3). w12 15/10 3:1, 2

Luni, 31 martie Suntem colaboratori spre ˘ bucuria voastra. (2 Cor. 1:24) ˘ Prin aceste cuvinte, Pavel facea referire la el si ¸ la colaboratorii ˘ sai apropia ti. acest ¸ De unde stim ¸ ˆ lucru? In aceeasi ¸ scrisoare, el i-a amintit pe doi dintre acesti frati: ¸ ¸ ˆ „Isus . . . a fost predicat ın mij˘ locul vostru prin noi, adica prin mine, prin Silvan si ¸ prin Timotei“ (2 Cor. 1:19). De asemenea, ori de ˆ cate ori folosea termenul „colaboraˆ tori“ ın scrisorile sale, Pavel se reˆ ferea la cei cu care colabora strans, de exemplu la Apolo, Aquila, Prisca, Timotei si ¸ Tit (Rom. 16:3, 21; 1 Cor. 3:6–9; 2 Cor. 8:23). Astfel, prin cuvintele „suntem colaboratori ˘ spre bucuria voastra“, Pavel i-a asi˘ ˆ gurat pe corinteni ca el si ¸ ınsotitorii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sai doreau sa faca tot ce le statea ın ˘ putint¸ a pentru a-i ajuta pe membrii ˘ ˘ congregatiei sa-si ¸ ¸ pastreze bucu˘ ˘ ˆ ria. Aceeasi ¸ dorint¸ a o au si ¸ batranii ˘ ˘ din prezent. Ei vor sa faca tot ce pot ˘ pentru a-si ¸ ajuta fratii ¸ ‘sa-i slujeas˘ ca lui Iehova cu bucurie’ (Ps. 100:2; Filip. 1:25). w13 15/1 5:4

Marti, ¸ 1 aprilie ˘ ˆ Faceam ın iudaism progrese mai ˆ mari decat mul ¸ti dintre cei de o ˆ ˘ varsta cu mine. (Gal. 1:14) Saul vorbea fluent ebraica si ¸ grea˘ ˘ ˘ ca si romana, datorita ¸ avea cetatenie ¸ ˘ careia beneficia de privilegii si ¸ drepˆ ˘ turi ravnite de multi. ¸ Daca ar fi con˘ ˘ ˘ ˘ tinuat sa urmareasca o cariera de ˘ ˘ succes, probabil ca ar fi ajuns sa ob˘ ˘ ˘ tin a si materiala ¸ a faim ¸ o situatie ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ buna. Insa el a ales un mod de viat¸ a ˆ care, ın ochii altora, poate chiar al ˘ unor rude, era o nebunie. De ce a fa˘ ˆ cut el aceasta alegere? Pavel ıl iubea pe Iehova si ¸ considera aprobarea sa ˘ ˆ ˘ mai importanta decat faima si ¸ bogaˆ ˘ tiile.

Dobandind o cunostin t¸ a exac¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ta a adevarului, el a ajuns sa pre˘ ˘ ˘ tuiasc a jertfa de rascumparare, pre¸ dicarea vestii bune si ¸ ¸ speranta ¸ vietii ¸ ˘ ceresti ¸ — lucruri carora majoritatea oamenilor nu le dau atentie.

Indife¸ ˆ ˘ rent de ıncercarile prin care a tre˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cut, Pavel a fost hotarat sa-i ramana ˘ ˆ ˘ fidel lui Iehova, sa persevereze pana ˘ ˘ la capat. Acest obiectiv nu se regaˆ seste printre „ingredientele“ care, ın ¸ ˘ viziunea lumii, alcatuiesc reteta suc¸ ˘ ˆ cesului. Ai si ¸ tu aceeasi ¸ hotarare ca Pavel? w12 15/12 1:10–12

Miercuri, 2 aprilie Fiul meu . . . , cunoaste-l ¸ ˘ ˘ pe Dumnezeul tatalui tau si ¸ ˘ ˆ ˘ slujeste-i cu o inima ıntreaga. ¸ (1 Cron. 28:9)

ˆ ˆ In Cuvantul lui Dumnezeu, denu˘ mirile unor parti ¸ ale corpului uman sunt folosite deseori cu sensul figurat. Deˆ exemplu, patriarhul Iov a ˘ ˆ spus: „In mainile mele nu exista vio˘ ˘ lent¸ a“. Regele Solomon a facut ur˘ ˘ ˘ ˆ matoarea remarca: „O veste buna ın˘ gras¸ a oasele“. Iehova i-a dat lui Eze˘ chiel asigurarea: „Ti-am ¸ facut frunˆ tea . . . mai tare decat cremenea“. ˘ Iar unii barbati ¸ din Atena i-au spus

apostolului Pavel: „Tu vii cu niste lu¸ cruri ciudate pentru urechile noastre“ (Iov 16:17; 15:30; Ezec. 3:9; ˆ Prov. ˘ Fap. 17:20). Insa o parte a corpului ˘ ˆ este mentionat a ın Scripturi cu sen¸ ˆ sul figurat mult mai des decat alte˘ le. Este vorba despre inima. Ana, o ˘ femeie fidela din vechime, a spus ˆ ˘ ˘ ıntr-o rugaciune: „Inima mea exulta ˆ ın Iehova“ (1 Sam. 2:1). De fapt, scriiˆ torii Bibliei folosesc cuvantul „ini˘ ma“ de aproximativ o mie de ori, cu ˘ ˆ precadere ın sens figurat. Este foar˘ ˆ te important sa ıntelegem semni¸ ˘ ˆ ficatia simbolica a acestui cuvant ¸ ˘ ˘ deoarece Biblia spune ca trebuie sa ˘ ne pazim inima (Prov. 4:23). w12 15/4 3:1, 2

Joi, 3 aprilie Cine a creat aceste lucruri?

(Is. 40:26) ˘ Factorul timp joaca un rol esenˆ ˆ ˆ tial ın universul fizic, atat ın cel ¸ ˆ ˆ microscopic, cat si ¸ ın cel macroscoˆ ˆ pic. De exemplu, ıntrucat atomii vi˘ ˘ ˘ breaza cu o frecvent¸ a constanta, ceasurile atomice au o eroare de nu˘ mai o secunda la 80 de milioane de ani. De asemenea, miscarea planete¸ ˘ lor si ¸ a stelelor poate fi anticipata cu o precizie uluitoare. Pozitia ¸ acestor corpuri ceresti ¸ i-a ajutat mereu ˆ ˘ ˘ ˆ pe oameni ın calatoriile lor si ¸ ın delimitarea anotimpurilor. Iehova, Cel care a creat aceste „instrumente“ ˘ foarte precise de masurare a timpu˘ ˘ lui, are ‘o putere nemarginita’. El ˘ ˘ ˘ merita toata lauda noastra! Timpul ˆ are un rol fundamental si ¸ ın lumea ˘ vie. Ciclul de viat¸ a al multor plan˘ ˘ te si a dupa un ¸ animale functioneaz ¸ ˘ ˘ asa-numit ceas intern. Multe pasari ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ stiu din instinct cand sa-si ¸ ¸ ınceapa migratia ¸ (Ier. 8:7). Si ¸ oamenii au cea˘ suri interne, care functioneaz a pe ¸ baza unui ciclu zi-noapte de 24 de ˆ ˘ ore (Ps. 104:24). Intr-adevar, Marele ˘ ˆ ˆ Stapan al Timpului este atotıntelept ¸ si ¸ atotputernic. w12 15/5 3:3, 4

Vineri, 4 aprilie Regele Babilonului a venit la Ierusalim si ¸ a pornit asediul ˆ ımpotriva lui. (Dan. 1:1) Iehova le-a permis babilonienilor ˘ ˘ ˘ sa cucereasca Ierusalimul si ¸ sa-i ˘ ˆ duca pe iudei ın captivitate (2 Regi ˘ 20:16–18). Iehova a prezis ca, la un ˘ moment dat, pe ‘tronul sau’ din Ie˘ rusalim nu avea sa mai stea niciun rege uman (1 Cron. 29:23). Totusi, ¸ ˘ el a promis ca un descendent al regelui David, care avea „dreptul le˘ ˘ ˘ gal“ la tron, urma sa vina si ¸ ˆ sa-l revendice (Ezec. 21:25–27). Intr-o ˘ ˘ ˘ alta profetie ¸ se arata ca, la venirea ˘ promisului Mesia, evreii aveau sa ˆ se ınchine tot la templul din Ierusalim (Dan. 9:24–27). O profetie ¸ ˘ ˘ ˆ anterioara, consemnata ınainte ca ˘ ˆ Israelul sa fie dus captiv ın Babilon, ˘ ˘ mentiona ca Mesia urma sa se nas¸ ˘ ˆ ca ın Betleem (Mica 5:2). Pentru ca ˘ ˆ ˘ profetiile sa se ımplineasca, evreii ¸ ˘ trebuiau sa fie eliberati ¸ din captiviˆ ˘ ˆ ˘ ˘ natala si tate, sa se ıntoarca ın tara ¸ ¸ ˘ ˘ sa reconstruiasca templul. w12 15/6 1:9–11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 5 aprilie ˆ Cel care-si privirea ¸ adanceste ¸ ˆ ˘ ˘ ın legea perfecta a liberta ¸tii ˘ ˆ si ¸ staruie ın ea . . . va fi fericit ˆ ˘ ınfaptuind-o. (Iac. 1:25) Termenul din original tradus „a-ti ¸ ˆ ˆ ˘ adanci privirea“ ınseamna „a te ˆ apleca pentru a privi ındeaproape“. ˘ ˆ Aceasta actiune pretinde, bineın¸ ˘ teles, efort si ¸ ¸ concentrare. Daca ˘ ˘ vrem deci ca legea libertatii ¸ sa ne ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ patrunda ın minte si ¸ ın inima, tre˘ ˆ buie sa studiem Biblia cu sarguin˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a si ¸ sa meditam sub rugaciune la cele studiate (1 Tim. 4:15). De ase˘ ˘ ˆ menea, e nevoie ‘sa staruim’ ın le˘ ˆ ˘ ˘ gea libertatii.

Aceasta ınseamna sa ¸ ˆ punem ın aplicare principiile din

ˆ ˘ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu, facand din ˘ ˘ adevar un mod de viat¸ a. Isus le-a ˆ ˘ spus celor care credeau ın el: „Daca ˆ ˆ ˘ ˆ ramane ¸ti ın cuvantul meu, sunteti ¸ ˆ ˘ ıntr-adevar discipolii mei. Veti ¸ cu˘ ˘ ˘ noaste adevarul si ¸ ¸ adevarul va va elibera“ (Ioan 8:31, 32). ‘Cunoastem’ ¸ ˘ ˆ adevarul cand facem din el modul ˘ nostru de viat¸ a. Abia atunci putem ˘ ˆ ˘ ˆ spune ca ‘ın noi lucreaza cuvantul ˘ lui Dumnezeu’ si ¸ ne modeleaza personalitatea pentru a reflecta mai ˘ ˘ bine calitatile Tatalui nostru ceresc ¸ (1 Tes. 2:13). w12 15/7 1:10, 11

˘ Duminica, 6 aprilie ˘ Ferici ¸ti sunt ochii care vad lucrurile pe care le vede ¸ti voi!

(Luca 10:23)

ˆ ˘ In numarul din aprilie 1881 al revistei Turnul de veghe, s-a anuntat ¸ ˘ ca era nevoie de 1 000 de proclamaˆ tori. Studentii ¸ ın Biblie au lansat ˆ acea invitatie deoarece au ınteles ¸ ¸ ˘ ca predicarea vestii bune este o ac¸ ˘ ˘ tivitate specifica adevaratilor cres¸ ¸ ˆ tini. Dar ei au fost prea optimisti ¸ ın ˆ privinta ¸ obiectivului propus, ıntruˆ ˆ cat la ıntrunirile lor participau doar ˆ cateva sute de persoane. Totusi, ¸ ˘ dupa ce au citit un pliant sau o re˘ ˆ vista publicate de Studentii ¸ ın Biblie, multi dat sea¸ oameni si-au ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ma ca gasisera adevarul si ¸ au dat ˆ curs acelei invitatii. ¸ De exemplu, ın ˘ 1882, un barbat din Londra, care a ˘ citit un numar al Turnului de veghe ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ o brosur ¸ a, a scris: „Va rog sa ma ˆ ˘ ˘ ınvata ¸ ti ¸ cum si ¸ ce sa predic pentru a putea lua parte la lucrarea pe care ˆ ˆ ˘ Dumnezeu vrea s-o ınfaptuim“. In 1885, aproximativ 300 de Studenti ¸ ˆ ın Biblie erau colportori, sau slujitori cu timp integral. Ei aveau ace˘ lasi ¸ obiectiv ca noi: sa-i ajute pe al˘ ˘ tii ¸ sa devina discipoli ai lui Isus Cristos. w12 15/8 1:8–11

Luni, 7 aprilie ˆ ˆ Vei urca ın mod sigur ımpotriva poporului meu. (Ezec. 38:16) ˘ Desi ti ¸ suntem constien ¸ ¸ ca poporul lui Dumnezeu va fi atacat, ˆ ˘ ˘ ˘ noi nu ne ıngrijoram peste masura. ˘ ˆ ˆ Ceea ce ne preocupa ın primul rand este sfintirea numelui lui Dumne¸ ˘ zeu si ¸ justificarea suveranitatii ¸ sale, ˆ nu propria salvare. De fapt, ın car˘ tea Ezechiel este consemnata de ˘ peste 60 de ori urmatoarea declaratie ¸ a lui Dumnezeu: „Veti ¸ sti ¸ cu sigu˘ ˘ rant¸ a ca eu sunt Iehova“ (Ezec. 6:7; ˘ vezi nota de subsol). Astept am cu ¸ ˆ viu interes ımplinirea acestui aspect extraordinar al profetiei lui ¸ ˆ ˆ ˘ Ezechiel, avand ıncredere ca „Ieho˘ ˆ va stie sa-i elibereze din ıncerca¸ ˆ ˘ re pe oamenii ˆ cu devotiune sfanta“ ¸ ˘ (2 Pet. 2:9). Intre timp, vrem sa ne folosim de orice ocazie pentru a ˆ ˘ ne ıntari credinta.

Doar asa ¸ ¸ ne pu˘ ˆ tem pastra integritatea cand treˆ ˘ ˘ cem prin ıncercari. Asadar, sa ne ru¸ ˘ ˘ ˆ gam, sa studiem Cuvantul lui Dum˘ ˘ ˘ nezeu, sa meditam la cele citite si ¸ sa ˆ ˘ ˘ le ımpartasim altora mesajul despre ¸ Regat. Astfel, speranta ¸ vietii ¸ vesni¸ ˘ ce va fi „ca o ancora pentru suflet, ˘ ˘ sigura si ¸ totodata de neclintit“ (Evr. 6:19; Ps. 25:21). w12 15/9 1:8, 9

Marti, ¸ 8 aprilie ˆ Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si ¸ ¸ a sfin ¸tit-o, pentru ˘ ˆ ˘ ca ın ea se odihneste de toata ¸ lucrarea sa. Dumnezeu a creat toate lucrurile pe care si-a ¸ ˘ ˘ propus sa le faca. (Gen. 2:3) ˘ ˆ ˘ Dup a ınceperea zilei de odihna a ˆ ˆ lui Iehova s-a ıntamplat un lucru ˆ dezastruos. Satan, care era un ınger ˆ ˆ ın cer, s-a ridicat ımpotriva lui Iehova ca dumnezeu rival. El a spus pri˘ ˘ ma minciuna si ¸ a amagit-o pe Eva, ˘ astfel ca ea n-a mai ascultat de Ieho-

ˆ va (1 Tim. 2:14). La randul ei, Eva l-a ˘ ˘ ˘ ˘ convins pe Adam sa se razvrateasca ˆ (Gen. 3:1–6). Nici chiar ın acest moment dramatic din istoria universuˆ ˆ ˘ lui, cand cuvantul sau a fost pus la ˆ ˘ ındoiala, Iehova nu a considerat ne˘ ˘ ˘ ˆ cesar sa faca un juramant pentru a ˘ ˆ garanta ca scopul lui se va ımplini. ˘ ˆ Prin cuvinte ce aveau sa fie ıntelese ¸ la timpul stabilit de el, Dumnezeu a ˘ ˘ ˘ ˘ aratat cum va pune cap at razvratirii: ˘ ˆ „Voi pune dusm ¸ anie ıntre tine [Saˆ ˘ ˆ ˘ tan] si ¸ femeie, ıntre samanta ¸ ta si ¸ saˆ ˆ manta ¸ ei. El ıti ¸ va zdrobi capul si ¸ tu ˆ ˘ ˆ ıi vei zdrobi calcaiul“ (Gen. 3:15; Rev. 12:9). w12 15/10 3:2, 3

Miercuri, 9 aprilie ˘ ˘ ˘ Fa-ma sa cunosc calea pe care ˘ trebuie sa umblu. (Ps. 143:8)

ˆ ˘ Intr-o anumita situatie, unii ar ¸ ˆ ˘ ˘ putea ıncerca sa ne determine sa ˘ ˘ facem ceea ce considera ei ca este ˆ ˘ ˆ ˘ bine, ın loc sa ne ıncurajeze sa ˆ ˘ ınfaptuim vointa ¸ lui Iehova. Altii ¸ ˆ ˘ ˘ chiar ne-ar putea ındemna sa luam ˆ o decizie ınainte de a analiza cum ˘ priveste Iehova situatia respectiva ¸ ¸ (1 Sam. 26:8–11). Pentru a nu ceda ˘ unor astfel de influente, ¸ trebuie sa ˆ avem clar ın minte punctul de vede˘ ˘ ˆ re al lui Iehova si ¸ sa fim hotarati ¸ ˘ sa facem ceea ce doreste el. David ¸ ˆ ˘ i-a spus lui Iehova ıntr-o rugaciuˆ ˘ ˘ ˘ a sa fac voia ta“ (Ps. ne: „Invat¸ a-m ˆ ˘ 143:5, 10). In loc sa se bazeze pe pro˘ ˆ priile idei sau sa urmeze ındemnuri˘ le altora, David a fost dispus sa se ˆ ˘ lase ınvatat de Dumnezeu. „M-am ¸ ˆ gandit la toate faptele tale, am meˆ ditat profund la lucrarea mainilor ˆ tale“, a zis el. Si ¸ noi vom ıntelege ¸ ˘ vointa ¸ lui Dumnezeu daca ne vom ˆ ˆ adanci ın studiul Scripturilor si ¸ vom ˘ medita la numeroasele relatari biˆ blice din care reiese cum i-a ındruˆ mat Iehova pe oameni ın trecut. w12 15/11 1:10, 11

Joi, 10 aprilie

˘ Nimeni nu stie cine este Tatal ¸ ˆ ˘ decat Fiul si ¸ cel caruia Fiul vrea ˘ ˘ sa i-l dezvaluie. (Luca 10:22) ˘ Isus l-a dezvaluit pe Iehova prin ˘ ˆ ˘ conduita. Cand Filip i-a cerut ‘sa i-l ˘ arate pe Tatal’, Isus a spus pe drept ˆ ˘ cuvant: „Cine m-a vazut pe mine l-a ˘ ˘ vazut si ¸ pe Tatal“ (Ioan 14:8, 9). ˆ ˘ Cand „un om plin de lepra“ l-a im˘ plorat sa-l vindece, Isus l-a atins si ¸ ˘ ˘ ˘ i-a spus: „Vreau. Fii curatat!“.

Fara ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ındoiala, dupa ınsanatosire, omul ¸ ˆ ˘ respectiv a ınteles ca Dumnezeu era ¸ ˆ ˘ cel care ıi daduse lui Isus puterea de ˘ a face vindecari (Luca 5:12, 13). La ˘ moartea lui Lazar, discipolii trebu˘ ˘ ie sa fi simtit ¸ compasiunea Tatalui ˆ ˆ cand „Isus a gemut ın spirit si ¸ s-a ˆ tulburat“ si ¸ cand „i-au dat lacrimi˘ ˘ ˆ le“. Cu toate ca urma sa-l ınvieze pe ˘ ˆ ˘ Lazar, Isus a suferit ımpreuna cu familia si ¸ cu prietenii acestuia (Ioan 11:32–35, 40–43). w12 15/4 1:10 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 9 nisan) Ioan 12:12–19; Marcu 11:1–11

Vineri, 11 aprilie ˘ ˘ Sa va iubi ¸ti . . . unii pe al ¸tii.

(Ioan 13:34) ˘ ˘ Iubirea ne impulsioneaza sa facem lucruri bune pentru altii ¸ (Rom. ˘ 13:8–10). De exemplu, daca ne iubim ˘ ˘ ˆ partenerul de viat¸ a vom p astra neıntinat patul conjugal. Iubirea pentru ˘ ˆ batranii de congregatie si ¸ ¸ respec˘ ˆ ˘ ˘ tul fat¸ a de munca lor ne ındeamna sa ˘ ˘ fim ascultatori si ¸ sa ne supunem ˆ ˘ ındrumarii lor. Tot din iubire, copiii ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ısi ıi respecta si ¸ asculta p arintii, ¸ ¸ ˘ vorbesc frumos despre ei. Daca ne ˘ iubim semenii, nu-i consideram inˆ feriori si ¸ nu le vorbim ıntr-un mod lipsit de respect (Iac. 3:9). De ase˘ ˆ menea, batranii de congregatie iu¸ besc turma lui Dumnezeu si ¸ o tra-

˘ teaza cu tandrete ¸ (Fap. 20:28, 29). ˘ ˘ Iubirea noastra trebuie sa fie eviˆ ˘ ˆ denta si ¸ ın lucrarea de predicare. In pofida indiferentei sau a reactiilor ¸ ¸ negative ale unor oameni, noi con˘ ˘ ˘ ˘ tinuam sa predicam vestea buna. ˘ ˆ Daca ıi iubim pe Dumnezeu si ¸ pe semeni, vom considera lucrarea de predicare un mare privilegiu si ¸ o ˆ vom ındeplini cu bucurie (Mat. 10:7). w12 15/5 4:14 –16 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 10 nisan) Ioan 12:20–50

ˆ ˘ ˘ Sambata, 12 aprilie ˘ ˘ Aceasta veste buna despre regat ˘ va fi predicata. (Mat. 24:14) Scopul lui Iehova a fost ca urmasii ¸ ˘ ˘ lui Adam si ¸ ai Evei sa populeze p aˆ mantul. El nu a renuntat la scopul ¸ ˘ ˆ ˘ sau cand Satan a amagit-o pe Eva, ˘ iar Adam a ales calea neascultarii. ˆ ˘ Dumnezeu nu a intrat ın panica, nu a luat decizii pripite si ¸ nici nu a reacˆ ˆ tionat ın mod exagerat, consideran¸ ˘ ˘ du-i pe oameni o cauza pierduta. El ˘ a gasit modalitatea de a realiza ceea ce si-a propus privitor la om si ¸ ¸ la pla˘ ˆ neta Pamant (Is. 55:11). Dumnezeu a ˘ ˘ ˆ dovedit multa stap anire de sine si ¸ ˘ ˆ rabdare, chiar astept and mii de ani ¸ ˘ ˘ ca unele aspecte ale scopului sau sa ˆ se realizeze ın cel mai bun mod. De ˘ ˘ asemenea, Iehova asteapt a cu rab¸ ˘ dare fiindca doreste ca tot mai multi ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ a. oameni sa primeasca viat¸ a vesnic ¸ ˆ ˘ In prezent, el face pregatiri pentru a salva „o mare multime“ (Rev. 7:9, 14; ¸ ˘ 14:6). Prin lucrarea noastra de preˆ ˘ ˆ dicare, Iehova ıi ajuta pe cat mai multi ¸ oameni. Mesajul despre Regat ˘ este o „veste buna“ pentru oameni, ˘ da, cea mai buna veste! w12 15/9 3:4, 5 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 11 nisan) Luca 21:1–36

˘ Duminica, 13 aprilie

ˆ Niciun om care a pus mana pe plug si la lucrurile ¸ priveste ¸ ˘ din urma nu este potrivit pentru regatul lui Dumnezeu.

(Luca 9:62) Ne apropiem cu pasi ¸ repezi de ziua ˘ de judecata a lui Dumnezeu. Niciu˘ ˘ nul dintre noi nu vrea sa-l dezama˘ geasca pe Iehova sau pe Isus. Ei ˆ ne-au ıncredintat un serviciu pretios ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ın aceste zile din urma. Cat de recu˘ ˆ noscatori suntem pentru ıncrederea ˘ pe care ne-au aratat-o! (1 Tim. 1:12) ˘ ˘ Indiferent ca avem speranta ¸ de a trai ˆ ˘ ˆ ın cer sau pe pamant, vom continua ˘ ˘ sa dam ascultare poruncii lui Dumnezeu de a predica si ¸ de a face disciˆ poli. Nu stim ziua sau ora cand va ¸ ˆ ˆ veni sfarsitul si, ¸ ¸ ın realitate, nici nu ˘ avem nevoie de aceasta informatie. ¸ Putem fi gata pentru ziua lui Iehova ˘ si ¸ cu sigurant¸ a vom fi! (Mat. 24:36, 44) ˆ ˆ ˆ ˆ Atat timp cat ne vom ıncrede ın Iehova si ¸ vom pune Regatul pe primul ˘ plan, nu vom fi dezamagiti ¸ (Rom. 10:11). w12 15/9 4:17–19 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 12 nisan) Matei 26:1–5, 14–16; Luca 22:1–6 ˘ Data ˘ Comemorarii, dupa apusul soarelui

Luni, 14 aprilie ˘ ˘ ˘ To ¸ti cei care doresc sa traiasca ˆ ˘ ˆ cu devo ¸tiune sfanta ın Cristos Isus vor fi si ¸ ei persecuta ¸ti.

(2 Tim. 3:12) ˘ ˆ ˘ Este important sa ıntelegem ca nu ¸ ˆ ˘ putem ınlatura toateˆ problemele cu ˘ care ne confrunt am. In Faptele 14:22 ˆ ˘ se afirma: „In regatul lui Dumnezeu ˘ ˘ trebuieˆ sa intram prin multe neca˘ ˘ zuri“. In loc sa ne descurajam peste ˘ ˘ ˘ masura, sa privim situatiile dificile ¸ ˆ drept ocazii de-a ne demonstra ıncreˆ derea ın capacitatea lui Dumnezeu ˆ de-a ne ajuta. Chiar si ¸ cand asupra

˘ noastra se abat nenorociri, Iehova ne ˘ ofera un ajutor real prin intermediul ˆ Bibliei, al fratilor si ¸ ¸ al spiritului sfant. ˆ Concentrandu-ne asupra acestor exˆ presii ale iubirii sale, ne vom simti ¸ ın˘ ˘ curajati. sa nu insistam asu¸ Asadar, ¸ ˘ pra situatiilor negative. Sa facem tot ¸ ˘ ce tine de noi pentru a depasi ¸ ¸ fiecare ˘ ˘ ˘ problema si ¸ sa ne concentram asupra ˘ aspectelor pozitive din viata ¸ noastra (Prov. 17:22). w12 15/10 1:10, 11 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 13 nisan) Matei 26:17–19; Marcu 14:12–16; Luca 22:7–13 ˘ (Evenimente de dupa apusul soarelui: 14 nisan) Ioan 13:1–5; 14:1–3

Marti, ¸ 15 aprilie ˆ ˘ Cel care va persevera pana ˆ la sfarsit, acela va fi salvat. ¸ (Mat. 24:13) Vom supravietui distrugerii lumii ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ lui Satan doar daca ıi ramanem inˆ ˘ ˘ tegri lui Iehova pana la capat. Dar ˆ ˘ ˘ aceasta nu ınseamna ca Iehova se as¸ ˘ ˘ ˘ teapta sa perseveram bizuindu-ne pe ˆ ıntelepciunea sau pe puterea noas¸ ˘ ˘ ˘ tra. Biblia ne da urmatoarea asigura˘ re: „Dumnezeu este fidel si ¸ nu va lasa ˘ ˆ sa fiti ¸ ispititi ¸ peste ceea ce puteti ¸ ınˆ ˘ dura, ci, ımpreuna cu ispita, va pre˘ gati si ca s-o puteti ¸ calea de iesire, ¸ ¸ ˆ suporta“ (1 Cor. 10:13). Ce ıntelegem ¸ ˘ de aici? Pentru a nu permite sa fim ˆ ispititi ¸ peste ceea ce putem ındura, ˘ ˘ ˆ Iehova trebuie sa ne cunoasca ındea˘ ˘ proape: sa stie cu ce greutati ¸ ne con¸ ˘ fruntam, ce fel de persoane suntem ˆ si ¸ cat putem suporta. Dar ne cuˆ noaste el atat de bine? Cu siguran¸ ˘ ˘ ˘ t¸ a. Scripturile dezvaluie ca Iehova stie totul despre noi (Ps. 139:1–6). ¸ w12 15/4 5:1, 2 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 14 nisan) Ioan 19:1–42

Miercuri, 16 aprilie ˘ ˘ ˘ Stim ca toata crea ¸tia continua ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa geama ımpreuna si ¸ sa sufere ˆ ˘ ˆ ˘ ımpreuna, pana acum.

(Rom. 8:22)

ˆ ˆ Incepand din 1914, milioane de ˘ ˘ oameni au ales sa devina supusi ¸ ai ˆ Regelui ıntronat de Dumnezeu, Isus ˘ ˘ ˘ Cristos. Ei refuz a sa sustin ¸ a lumea ˆ ˆ lui Satan. In schimb, ısi ¸ folosesc viata, aptitudinile si ¸ ¸ bunurile pentru a promova interesele Regatului ˆ ˆ (Rom. 14:7, 8). In curand, Cristos va distruge sistemul lui Satan. Guvernul perfect al lui Cristos va elimina ˘ pacatul si va distruge ¸ suferinta ¸ si-i ¸ ˘ ˘ ˆ pe toti ¸ cei care se razvratesc ımpo˘ triva suveranitatii ¸ lui Iehova. Slujitorii loiali ai lui Dumnezeu vor pu˘ ˘ tea sa devina atunci locuitori per˘ ˆ manen ¸ti ai Paradisului pamantesc ˘ (Rev. 21:1–5). Creatia ¸ va fi eliberata ˆ ˘ ın mod deplin „din sclavia stricaciunii si ¸ va avea glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu“ (Rom. 8:21). w12 15/12 3:4, 5, 7 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 15 nisan) Matei 27:62–66 ˘ (Evenimente de dupa apusul soarelui: 16 nisan) Ioan 20:1

Joi, 17 aprilie ˘ ˘ ˘ El judeca si ¸ poarta razboi cu dreptate. (Rev. 19:11)

ˆ ˆ In curand, toate natiunile se vor ¸ ˆ ˘ ridica ımpotriva guvernarii lui Dumnezeu. Ele vor lupta cu Isus Cristos ˆ ˘ ˘ si ¸ cu armatele sale ceresti ¸ ın bata˘ ˆ ˘ lia finala, „care ın ebraica se numes¸ te Har-Maghedon“ (Rev. 16:14, 16; ˆ 19:12–16). Cu peste 2 500 de ani ın ˘ ˘ ˘ urma, Daniel a fost inspirat sa faca o ˆ profetie despre sfarsitul ¸ ¸ ˆ guvernelor omenesti.

El a scris: „In zilele aces¸ tor regi, Dumnezeul cerului va ridica

un regat care nu va fi nimicit nicio˘ ˆ data. Regatul acesta nu va trece ın ˘ ˆ stap anirea altui popor. El va zdrobi ˘ si ¸ va pune cap at tuturor acestor reˆ ˘ gate si ¸ el ınsusi ¸ va dainui pe timp indefinit“ (Dan. 2:44). Barierele nationale nu vor mai exista. O perspec¸ ˘ ˆ ˘ ˘ tiva atat de frumoasa ar trebui sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ motiveze sa-l onoram si s a-l l aud am ¸ ˘ din toata inima pe Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu. w12 15/12 4:16, 17 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 16 nisan) Ioan 20:2–18

Vineri, 18 aprilie ˆ Fii curajos si ¸ tare, . . . tu ıi vei ˆ ˘ duce pe fiii lui Israel ın [ ¸tara].

(Deut. 31:23) Israelitii ¸ erau pe punctul de a lua ˆ ˘ ˆ ın stapanire Canaanul. Pentru a fi ˘ un bun conducator, Iosua avea neˆ voie de ıntelepciunea pe care nu¸ ˘ mai Dumnezeu putea sa i-o dea. De ˘ asemenea, el trebuia sa manifeste ˘ ˘ credin t a si s a fie curajos si ¸ ¸ ¸ tare. ˆ Intelepciunea, curajul si ¸ ¸ credinta ¸ ˆ ˆ manifestate de Iosua ın timpul ındelungatei campanii de cucerire a ˘ ˆ ˘ Canaanului trebuie sa-i fi ıntarit ˆ ˘ mult pe israeliti. ¸ Totusi, ¸ pe langa vitejie, ei aveau nevoie de un alt fel de ˘ ˆ curaj ca sa urmeze ındemnul lui Ioˆ ˘ ˘ sua. Chiar ınainte sa moara, el le-a ˘ spus: „Fiti ¸ foarte curajosi ¸ ca sa res˘ pectati ¸ si ¸ sa faceti ¸ tot ce este scris ˆ ˘ ın cartea legii lui Moise si ¸ sa nu ˘ ˘ va abateti ¸ niciodata de la ea“ (Ios. 23:6). Si ¸ noi avem nevoie de curaj pentru a asculta de Iehova, chiar si ¸ ˆ ˘ atunci cand oamenii ne cer sa facem ceva ce contravine normelor divine ˘ (Fap. 4:18–20; 5:29). Daca ne bizuim ˆ ˆ pe Iehova si ¸ ıi cerem ajutorul ın ru˘ gaciune, el ne va da curajul de care avem nevoie. w13 15/1 1:5, 6

ˆ ˘ ˘ Sambata, 19 aprilie Priceperea lui [Iehova] ˘ ˘ nu poate fi patrunsa.

(Is. 40:28) ˘ O modalitate prin care putem sa ˘ ˘ cultivam umilint¸ a este aceea de ˘ a medita la maretia lui Iehova. ¸ Vorbind despre grandoarea lui Iehova, apostolul Pavel a scris: „O, ˆ ˘ ˆ adancul bogatiei, ıntelepciunii si ¸ ¸ ¸ ˆ cunostin tei lui Dumnezeu! Cat de ¸ ¸ ˘ ˘ nepatrunse sunt judecatile sale si ¸ ¸ ˆ ˘ cat de necuprinse caile sale!“ (Rom. 11:33). Desi te ¸ oamenii au cunostin ¸ ¸ ˆ ˆ mult mai vaste ın prezent decat pe timpul lui Pavel, cuvintele sale ˘ sunt la fel de adevarate si ¸ acum. ˆ Indiferent cate lucruri am cunoas¸ ˘ ˘ ˆ te, avem toate motivele sa ramaˆ ˆ ˘ nem umili cand ne gandim ca puˆ ˘ ˆ tem ınvata ¸ la nesfarsit ¸ despre Ie˘ ˘ hova, lucrarile si ¸ caile sale. Demn ˘ ˆ de remarcat este ca ˆ Iehova ınsusi ¸ ˘ ˘ manifesta umilint¸ a. In 1 Corinteni 3:9 se spune: „Noi suntem colaboratori ai lui Dumnezeu“. Imagi˘ ˘ ˘ neaza-ti: ¸ Iehova, a carui maretie ¸ ˘ ˆ nu are egal, ne onoreaza dandu-ne ˆ posibilitatea de-a folosi Cuvantul ˘ ˘ ˘ sau, Biblia, ca sa predicam vestea ˘ buna. w12 15/11 3:4, 6

˘ Duminica, 20 aprilie Iehova este lumina si ¸ salvarea mea. (Ps. 27:1) Metafora ‘Iehova este lumina mea’ ˘ ˘ ne reaminteste ca Tatal nostru ce¸ ˘ ˆ resc ne elibereaza din ıntunericul ˘ ˘ spiritual, dezvaluindu-ne adevarul. ˘ ˘ Lumina ne ajuta sa vedem un posibil ˆ pericol sau un obstacol aflat ın calea ˘ ˆ ˘ ˘ noastra, dar nu-l ınlatura. Noi sunˆ ˘ tem cei care trebuie sa-l evite. In ˘ ˘ ˘ ˘ mod asemanator, Iehova ne ajuta sa ˆ ıntelegem semnificatia evenimen¸ ¸ telor mondiale si ¸ ne atrage atentia ¸ asupra pericolelor din acest sistem.

˘ El ne ofera principii biblice universal ˆ ˘ ˘ valabile, ınsa noi trebuie sa le apli˘ ˆ ˆ cam. Astfel, vom dobandi ıntelep¸ ciune, asemenea psalmistului care a ˆ ˆ devenit ‘mai ıntelept decat dusma¸ ¸ ˘ nii lui si ¸ a avut mai multa perspicaˆ ˆ ˘ ˘ citate decat toti ¸ ınvat¸ atorii lui’ (Ps. 119:98, 99, 130). Cuvintele lui David ˘ din Psalmul 27:1 dovedesc ca el si-a ¸ ˆ ˆ amintit cum ıl salvase Iehova ın anumite situatii ¸ (1 Sam. 17:37, 49, 50; ˆ 18:11, 12; 19:10). Dumnezeu ıi va sal˘ va si ¸ pe slujitorii sai de azi. Cum? ˘ ˆ Scapandu-i din „necazul cel mare“, ˆ care este atat de aproape (Rev. 7:14; 2 Pet. 2:9). w12 15/7 3:3, 4

Luni, 21 aprilie ˆ ˘ Moise a fost instruit ın toata ˆ ın ¸telepciunea egiptenilor.

(Fap. 7:22) Moise ar fi putut avea o carie˘ ˘ ˘ ra stralucita la curtea faraonului.

Ar fi putut face parte din elita ˘ ˘ politica a celei mai puternice t¸ ari ˘ ˆ din epoca sa. Ar fi putut trai ın ˆ ˘ lux, bucurandu-se de nenumarate privilegii. Dar era aceasta viata ¸ ˘ pe care si-o dorea Moise? Datorita ¸ ˆ ˘ educatiei primite ın copilarie de ¸ ˘ ˘ la parintii ¸ sai naturali, Moise cu˘ ˘ nostea promisiunea facuta de Ieho¸ ˘ ˘ va stramosilor sai, Avraam, Isaac si ¸ ¸ ˘ Iacob. Moise era convins ca acele ˘ ˆ promisiuni aveau sa se ımplineas˘ ˘ ca. El trebuie sa fi meditat cu toa˘ ˘ ta seriozitatea la viitorul sau si ¸ la ˆ ˘ ce ınsemna s a-i fie loial lui Iehova. ˆ ˘ ˘ ˘ In cele din urma a trebuit sa faca o ˆ ˘ alegere: sa fie print¸ ın Egipt sau ˘ ˘ sa devina sclav, asemenea celorlalti ¸ ˘ israeliti. ¸ Moise a preferat „sa fie maltratat cu poporul lui Dumneˆ ˘ ˘ zeu decat sa se bucure de place˘ ˘ rea trecatoare a pacatului“ (Evr. 11:24–26). El a urmat de fiecare da˘ ˆ ta ındrumarea lui Iehova (Ex. 3:2, 6–10). w12 15/6 3:5, 6

Marti, ¸ 22 aprilie ˘ Sa iesim din cursa Diavolului. ¸ (2 Tim. 2:26) ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Diavolul ıncearca sa-i atraga ın ˘ cursa pe slujitorii lui Iehova. Spre ˆ ˘ ˆ deosebire de un vanator care ısi ¸ ucide prada, Satan nu vrea nea˘ ˘ ˘ ˘ parat sa-i distruga. El urmareste ¸ ˘ ˘ ˘ sa-i prinda de vii si ¸ sa-i determi˘ ˘ ne apoi sa faca ce vrea el (2 Tim. ˘ 2:24–26). Cei care captureaza ani˘ male salbatice folosesc diverse tipuri de capcane. De exemplu, ˆ uneori atrag animalul ıntr-un spatiu deschis si-l prind cu un lat. ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Alteori camufleaza o capcana, ın ˘ ˘ ˘ ˘ care animalul intra fara sa-si ¸ dea seama. Diavolul foloseste curse ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ asemanatoare ca sa-i prinda pe slujitorii lui Dumnezeu. Pentru a ˘ ˆ nu cadea ın capcanele lui Satan, ˘ cont de „indicatrebuie sa tinem ¸ toarele“ care ne atrag atentia ¸ asupra lor. Trei dintre capcanele folosite de Diavol sunt: vorbirea ne˘ cugetata, frica de oameni si ¸ sen˘ timentul exagerat de vinovatie. ¸ w12 15/8 3:1, 2 Miercuri, 23 aprilie Exerci ¸tiul fizic este de pu ¸tin folos. (1 Tim. 4:8) ˘ Biblia nu condamna distractia ¸ si ¸ ˘ ˘ ˘ nici nu afirma ca activitatile re¸ creative sau divertismentele ar fi o ˘ pierdere de timp. Ea chiar afirma ˘ ˘ ˆ ca exista „un timp pentru a rade“ ˆ si ¸ „un timp pentru a juca“ si ¸ ne ın˘ ˘ curajeaza sa neˆ odihnim suficient ˘ ˘ (Ecl. 3:4; 4:6). Insa, daca nu suntem atenti, ¸ destinderea si ¸ diverˆ ˘ tismentele ne-ar putea ındeparta de Iehova. Asadar, ce tip de dis¸ ˆ tractii ¸ ˆ alegem si ¸ cat timp le acor˘ dam? In general, industria diver˘ tismentelor promoveaza lucruri pe

˘ care Dumnezeu le uraste, precum ¸ violenta, se¸ spiritismul si ¸ relatiile ¸ xuale imorale. Prin urmare, trebu˘ ˘ ie sa fii atent la activitatile re¸ creative si ¸ la divertismentele pe care le alegi, precum si ¸ la efectul ˆ ˆ pe care ıl au asupra ta. Gandes¸ ˆ te-te, de asemenea, cat timp dedici destinderii si ¸ divertismenteˆ ˘ ˆ lor. Intreab a-te: „Petrec atat de ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ mult timp distrandu-ma, ıncat ımi ˘ ˆ ramane foarte putin ¸ pentru activi˘ tatile spirituale?“ (Filip. 1:10, 11). ¸ w13 15/1 2:11–13

Joi, 24 aprilie ˘ ˘ ˆ ˘ Nu este bine ca omul sa ramana ˘ singur. Am sa-i fac un ajutor ˘ ˘ care sa i se potriveasca.

(Gen. 2:18) Iehova stie totul despre oameni ¸ ˘ ˘ si ¸ despre casatorie. Pentru ca oa˘ ˘ ˆ menii ‘sa fie roditori si ¸ sa se ınmul˘ ˘ teasc a’, el i-a creat cu necesitati ¸ ¸ ˆ sexuale (Gen. 1:28). Dumnezeu ın˘ telege sentimentele de singurata¸ ˆ te, deoarece, ınainte s-o creeze pe Eva, a spus cuvintele din textul de azi. De asemenea, Iehova ˘ ˘ ˘ stie ca un cuplu casatorit poate ¸ avea parte de multe bucurii (Prov. ˘ 5:15–18). Din cauza pacatului si ¸ a ˘ imperfectiunii, nicio casnicie nu ¸ ˘ ˆ este perfecta. Totusi, ¸ ın poporul lui Iehova, cuplurile pot fi fericite ˘ ˘ ˆ daca urmeaza ındrumarea Bibliei. ˘ ˆ Sa ne gandim, de exemplu, la sfatul lui Pavel cu privire la relatiile ¸ intime (1 Cor. 7:1–5). Scripturile ˘ ˘ nu sugereaza ca relatiile sexua¸ le au drept scop doar procrearea; ˘ ele satisfac si ¸ anumite necesitati ¸ ˘ emotionale si ¸ ¸ fizice. Pe de alta parte, practicile perverse nu sunt nicidecum aprobate de Dumnezeu si ¸ trebuie evitate. w12 15/5 1:9, 10

Vineri, 25 aprilie ˆ ˘ ˘ Cuvantul tau este o lampa ˘ pentru piciorul meu si ¸ o lumina pe calea mea. (Ps. 119:105) Biblia este un dar minunat pe care Iehova ni l-a oferit prin intermediul ˆ ˘ spiritului sfant. Daca o vei citi cu ˘ ˆ placere ın fiecare zi, aprecierea ta ˘ ˘ ˘ fat¸ a de aceasta carte si ¸ fat¸ aˆ de Autorul ei va creste (Ps. 1:1, 2). Inainte de ¸ ˆ a te cufunda ın studiul Bibliei, ceˆ ˘ re-i lui Iehova spirit sfant ca sa poti ¸ ˆ ıntelege cele citite (Luca 11:13). Bi¸ ˆ blia contine gandurile lui Dumne¸ ˆ zeu. Cand meditezi la ceea ce spuˆ ne ea, dobandesti, de fapt, modul ¸ ˆ ˘ ˘ de gandire al lui Iehova. Pe masura ˆ ˘ ce-ti tele bibli¸ vei ımbogati ¸ cunostin ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ce, va trebui sa traiesti ¸ la ınaltimea ¸ ˆ ˘ ˆ principiilor ınvatate.

Cand citesti ¸ ¸ Biˆ blia este ca si ¸ cum te-ai privi ın ˘ ˘ ˘ ˘ oglinda. Daca observi ca trebuie sa ˘ faci schimbari, treci la actiune (Iac. ¸ ˆ 1:23–25). Foloseste-te de Cuvantul ¸ lui Dumnezeu ca de o sabie pentru ˘ a-ti ¸ apara convingerile si ¸ pentru a ˆ ˘ ˘ smulge ınvat¸ aturile false din inimile ˆ celor umili (Ef. 6:17). Cat de recunos˘ ˆ ˘ catori ıi suntem lui Iehova ca profe˘ tii ¸ si ¸ barbatii ¸ care au contribuit la scrierea Bibliei au fost „purtati ¸ de ˆ spiritul sfant“! (2 Pet. 1:21) w12 15/6 4:17, 18

ˆ ˘ ˘ Sambata, 26 aprilie Nu-i irita ¸ti pe copiii vostri, ¸ ˆ ˆ ci creste ¸ ¸ti-i ın disciplina si ¸ ın ˆ modul de gandire al lui Iehova.

(Ef. 6:4) ˘ ˘ ˘ ˆ Parintii ¸ ar trebui sa aiba ın vedere ˘ ca Iehova este cel care le-a dat resˆ ponsabilitatea de a se ıngriji de copii. Din nefericire, numerosi ¸ oameni ˘ nu au „afectiune naturala“ (2 Tim. ¸ ˘ 3:1, 3). Multi ¸ tati ¸ nu se achita de obligatiile lor. Rezultatul? Copiii su¸ ˘ ˘ ˆ fera si ¸ nu se mai dezvolta ın mod ar˘ monios. Familia trebuie sa fie cadrul

ˆ ˆ ˘ ın care copiii ınvat¸ a pentru prima ˘ ˆ ˘ data ce ınseamna iubirea si ¸ autorita˘ ˘ tea. Parintii ¸ care le asigura copiilor un astfel de mediu contribuie la realizarea scopului lui Iehova de a uni toate creaturile inteligente. ˆ ˘ ˘ Cand fac din caminul lor o oaza de ˆ ˘ ˆ ˘ pace, ındep artand manifestarile de ˆ ˘ manie si ¸ vorbirea jignitoare, p arintii ¸ le dau copiilor lectii ¸ foarte importante despre iubire si ¸ despre respec˘ ˆ tul fat¸ a de autoritate. Astfel, ei ısi ¸ ˘ ˆ pregatesc copiii pentru viata ¸ ın lu˘ mea noua a lui Dumnezeu. Trebuie, ˘ ˘ totusi, ti ¸ sa fim constien ¸ ¸ ca Diavolul, ˘ cel care a tulburat pacea universala, ˆ se va opune cu ınversunare eforturi¸ ˆ lor noastre de a ındeplini vointa ¸ lui Dumnezeu. w12 15/7 4:16, 17

˘ Duminica, 27 aprilie Cei ce iubesc legea [lui Dumnezeu] au belsug de ¸ ˘ pace si ¸ pentru ei nu este piatra de poticnire. (Ps. 119:165) ˘ ˘ ˆ Daca esti tentat sa te implici ın¸ ˘ ˘ tr-o relatie romantica nepotrivita, ¸ ˆ gandeste-te la consecintele dureroa¸ ¸ se ale fornicatiei si ¸ ¸ ale adulterului (Prov. 7:22, 23; Gal. 6:7). Cei care coˆ ˘ ˘ mit imoralitate ıl supara pe Iehova, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıi provoaca multa suferint¸ a tovarasu¸ ˘ ˆ ˘ ˆ lui de viat¸ a, dar ısi ¸ fac rau si ¸ lor ınsi ¸ si ¸ (Mal. 2:13, 14). De asemenea, medi˘ ˆ ˘ teaza la binecuvantarile de care au ˆ ˘ ˘ parte cei ce ısi ¸ pastreaza castitatea. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Ei spera sa traiasca vesnic, iar ın pre¸ ˘ ˘ zent au o viat¸ a plina de satisfactii ¸ si ¸ o ˘ ˘ constiin t¸ a curata (Prov. 3:1, 2). Asa¸ ¸ ˆ ˘ dar, ın aceste timpuri rele, sa pre˘ ˘ tuim adevarul si ¸ ¸ ‘sa veghem cu aten˘ tie cum umblam: nu ca niste ne¸ ¸ ˆ ˆ ıntelep ti, ıntelep ti’ ¸ ¸ ci ca niste ¸ ¸ ¸ (Ef. ˆ ˘ 5:15, 16). Satan pune ın calea noastra ˆ ˘ multe capcane. Insa Iehova ne-a dat ˘ ˘ ˆ tot ce avem nevoie ‘ca sa ramanem ˘ neclintiti’ ¸ si ¸ ‘ca sa putem stinge toa˘ ˘ te sagetile aprinse ale celui rau’ (Ef. ¸ 6:11, 16). w12 15/8 4:18, 19

Luni, 28 aprilie ˘ ˆ ˘ „Veni ¸ti sa ındreptam lucrurile ˆ ıntre noi“, spune Iehova.

(Is. 1:18) ˘ ˘ Este bine sa recunoastem ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ suntem pacatosi, ¸ sa ne caim, sa-l ˘ ˘ imploram pe Iehova sa ne ierte si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-l rugam sa creeze ın noi o inima ˘ curata (Ps. 51:10). De asemenea, ˘ ˘ ˘ daca am comis un pacat grav, sa le ˘ ˆ cerem b atranilor ajutor spiritual (Iac. 5:14, 15). Indiferent de gravi˘ tatea pacatelor noastre, ne simˆ ˘ tim ıncurajati ca Iehova este ¸ ¸ stiind ¸ ˆ asa ¸ cum s-a descris el ınsusi: ¸ „Un ˆ ˘ Dumnezeu ındurator si ¸ binevoitor, ˆ ˆ ˆ ˘ ıncet la manie si ¸ bogat ın bunata˘ ˘ te iubitoare si ¸ adevar, care pas˘ ˘ treaza bunatatea iubitoare pentru ˘ ˘ ˘ mii, care iarta nelegiuirea, farade˘ legile si ¸ pacatul“. Iehova nu s-a schimbat! (Ex. 34:6, 7) Folosind o ˘ comparatie ¸ sugestiva, Iehova le-a ˘ ˘ promis israelitilor care se caiau ca ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ urma sa ınlature complet pata la˘ ˘ ˘ ˆ sata de pacatele lor, facandu-le ˘ ˘ „albe ca zapada“, chiar daca au fost „ca stacojiul“. Asadar, cum ne iar¸ ˘ ta Iehova? El ne sterge complet ¸ ˘ ˘ pacatele si daca apreciem ¸ greselile ¸ ˘ dispozitia sa de a ne ierta si ¸ ¸ daca ˘ ne caim. w12 15/11 4:17, 18 Marti, ¸ 29 aprilie Regatul [lui Dumnezeu] . . . va ˘ zdrobi si ¸ va pune capat tuturor ˆ acestor regate si ¸ el ınsusi ¸ va ˘ dainui pe timp indefinit.

(Dan. 2:44) ˘ ˆ Imagineaza-ti ¸ ce va ınsemna ˆ pentru tine ımplinirea acestei profetii.

Barierele nationale, care, ¸ ¸ ˆ ıntr-un anumit sens, fac din fieca˘ re om un strain, nu vor mai exista.

Pentru Martorii lui Iehova, natio¸ ˘ nalitatea fratilor lor de credint¸ a ¸

˘ ˘ ˆ nu este importanta. De pilda, ın ˆ ultima vreme, cateva dintre filialele mai mici s-au unit pentru ca ˘ activitatea de supraveghere sa se simplifice, iar lucrarea de predica˘ ˘ re sa se desfaˆsoare mai eficient ¸ ˘ ˆ (Mat. 24:14). In masura ın care au permis-o legile locale, nu s-a tinut cont de barierele nationale ¸ ¸ ˆ ˘ cand s-au facut astfel de schim˘ ˘ ˆ b ari. Aceasta este o dovada ın plus ˘ ˆ ca Isus Cristos, ın calitate de Rege ˆ ˆ ˘ ˘ ıntronat de Iehova, ınlatura barieˆ ˆ rele dintre oameni. Da, ın curand, ˆ ˘ ˆ va des av el ‘ısi ar si victoria’ (Rev. ¸ ¸ 6:2). w12 15/12 4:16–18

Miercuri, 30 aprilie ˘ Pacatul meu este tot timpul ˆ ınaintea mea. (Ps. 51:3) ˘ „Niciodata n-au iesit din gura ¸ omului sau de sub condeiul lui cuˆ vinte mai triste decat acestea: «Ce ˘ ˆ ar fi fost daca. . .».“ Afirmatia ıi ¸ apartine poetului John Greenleaf ¸ Whittier. El se referea la lucruri˘ le pe care le regretam, pe care ˘ le-am face altfel daca am putea da ˆ ˆ ˘ timpul ınapoi. A regreta ınseamna ˘ ˘ a fi cuprins de parere de rau din ˘ cauza a ceea ce am facut sau, poa˘ te, nu am facut. Cu totii ¸ am avut astfel de sentimente la un moment dat. Tu ce regrete ai? De-a lungul vietii, unii au comis mari greseli ¸ ¸ ˘ sau chiar pacate grave. Altii se ¸ ˆ ˘ ˘ ıntreab a daca anumite decizii pe ˆ ˘ care le-au luat au fost, ıntr-adevar, ˘ cele mai bune. Unii oameni pot sa ˘ ˘ ˆ uite trecutul si ¸ sa mearga ınainte. ˆ ˘ ˆ Altii si ¸ ınsa nu reusesc ¸ ¸ ısi ¸ spun me˘ ˘ reu „ce bine ar fi fost daca nu faceam asta“. Tu din ce categorie ˘ ˘ faci parte? Ti-ar ¸ placea sa-i slu˘ ˘ jesti lui Iehova fara regrete, cel ¸ ˆ putin de acum ınainte? w13 15/1 ¸ 4:1, 2

Joi, 1 mai Lua ¸ti de aici lucrurile acestea!

Si ¸ nu mai face ¸ti din casa ˘ ˘ Tatalui meu o casa de nego ¸t!

(Ioan 2:16) ˘ Sa ne aducem aminte de episodul ˆ ˘ ın care Isus a curatat templul. Ima¸ ˘ gineaza-ti ¸ scena: Isus face un bici ˆ din franghii si-i izgoneste din tem¸ ¸ ˆ ˆ plu pe cei care vand oi si ¸ vite. Im˘ ˘ prastie monedele schimbatorilor de ¸ ˘ ˘ bani si ¸ le rastoarna mesele (Ioan ˘ ˆ ˘ 2:13–15, 17). Actiunea lui hotarata ¸ le aminteste ¸ discipolilor de cuvintele profetice ale regelui David: „Zelul pentru casa ta m-a mistuit“ (Ps. 69:9). Prin atitudinea sa, Isus a de˘ ˘ ˆ monstrat ca voia sa apere ınchina˘ ˘ rea adevarata. Recunosti ¸ personali˘ ˆ tatea Tatalui ın actiunile lui Isus? ¸ ˘ ˘ ˘ Aceasta relatare subliniaza ca Dumnezeu are nu numai puterea, ci si ¸ ˘ dorinta raul de pe fata ¸ de a sterge ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ pamantului. Daca Isus a respins cu ˆ ˘ atata vehement¸ a nelegiuirea, ima˘ ˘ ˘ ˘ ginati-v a ce trebuie sa simta Tatal ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ vazand rautatea din lume! Cat de ˆ ˆ ˘ mangaietor este sa stim acest lucru ¸ ˆ ˘ ˆ cand ne confruntam noi ınsine cu ¸ ˘ nedreptati! ¸ w12 15/4 1:11

Vineri, 2 mai ˘ ˘ So ¸tia . . . sa aiba respect ˘ profund fa ¸ta de so ¸tul ei.

(Ef. 5:33) ˘ ˘ ˘ ˘ O sotie care se lasa calauzita de ¸ ˆ Cuvantul lui Iehova si ¸ de spiritul ˆ ˆ ˘ sfant ısi ¸ poate transforma caminul ˆ ˘ ıntr-o oaza de liniste si ¸ ¸ de fericire. ˘ ˆ Un sot¸ temator de Dumnezeu ısi ¸ iubeste sotia din punct ¸ ¸ si ¸ o ocroteste ¸ de vedere fizic si ¸ spiritual. Iar so˘ ˘ tia, dorind sa pastreze iubirea so¸ ˘ ˘ tului ei, cultiva calitati ¸ ¸ care o fac ˘ ˘ ˆ si ¸ mai placuta ın ochii lui. „Femeia ˘ ˆ ˘ ˆ cu adevarat ınteleapt a ısi ¸ ¸ zideste ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ casa, dar cea nebuna o darama cu

ˆ ˆ se spune ın Propropriile ei maini“, ˆ ˘ verbele 14:1. Intr-adevar, o sotie ¸ ˆ ˘ ınteleapt a si ¸ ¸ iubitoare contribuie ˘ mult la fericirea casniciei si ¸ dove˘ ˘ ˘ deste ¸ ca apreciaza darul divin al ca˘ ˆ satoriei. Sotul si ısi ¸ ¸ sotia ¸ ¸ demon˘ ˘ streaza recunostin ta ¸ ¸ fat¸ a de darul ˘ ˘ ˆ ˆ casatoriei imitand modul ın care s-a purtat Isus cu congregatia (Ef. ¸ ˘ ˘ 5:22–25). Daca se iubesc cu adevarat, ei nu vor permite ca maria˘ ˆ jul lor sa fie tulburat de mandrie sau de alte sentimente negative si ¸ nici nu vor recurge la tratamentul ˘ ˘ ˘ tacerii, care tradeaza imaturitate. ˆ Procedand astfel, vor avea parte de ˆ ˘ multe binecuvantari. w12 15/5 1:12, 14, 15

ˆ ˘ ˘ Sambata, 3 mai ˘ ˘ ˆ ˘ Ridica-te si ¸ mananca ˘ multa carne! (Dan. 7:5) ˆ Cu peste un secol ınainte de ˆ ˘ timpul ın care a trait Daniel, Iehova a oferit prin profetul Isaia deta˘ lii privitoare la puterea mondiala ˘ ˆ ˆ ˘ care avea sa ınfranga Babilonul. Ie˘ hova a dezvaluit nu numai modul ˆ ˘ ın care urma sa fie cucerit orasul ¸ Babilon, ci si ¸ numele cuceritorului: Cirus, persanul (Is. 44:28—45:2).

Referitor la Medo-Persia, Daniel a ˆ ˘ primit doua viziuni. In una dintre ˘ ˘ ˘ ele, aceasta dubla putere mondiala ˘ este reprezentata printr-un urs caˆ ˘ re s-a ridicat pe o parte. In cealalta viziune, Medo-Persia este simboli˘ ˘ zata de un berbec cu doua coarne ˆ (Dan. 8:3, 20). In armonie cu profetia ¸ sa, Iehova s-a folosit de Imperiul ˘ Medo-Persan pentru a pune capat dominatiei Babilonului si ¸ ¸ pentru a-i ˆ ˆ aduce ınapoi pe israeli ti lor ¸ ın tara ¸ ˆ ˘ ˆ (2 Cron. 36:22, 23). Insa mai tarziu, Medo-Persia a fost la un pas de a nimici poporul lui Dumnezeu (Est. 1:1–3; 3:8, 9; 8:3, 9–14). w12 15/6 1:12, 13

˘ Duminica, 4 mai Unde este spiritul lui Iehova, acolo este libertate. (2 Cor. 3:17) ˘ ˆ ˘ Cum ne ajuta spiritul sfant sa devenim liberi? De exemplu, el proˆ ˘ duce ın noi calitati ¸ precum „iubirea, ˆ ˘ bucuria, pacea, ındelunga rabda˘ ˘ re, bunavointa, bunatatea, credin¸ ˆ ˘ ˆ ta, blandetea, stapanirea de sine“ ¸ ¸ ˘ ˘ (Gal. 5:22, 23). Fara aceste cali˘ ˆ ˘ ˘ tati, ¸ ındeosebi fara iubire, societa˘ tea umana nu se poate bucura de o ˘ ˆ libertate autentica, fapt evident ın zilele noastre. Este interesant ce a ˘ afirmat apostolul Pavel dupaˆ ce a mentionat rodul spiritului: „Impo¸ ˘ triva acestor lucruri nu exista le˘ ˘ ge“. Ce a vrut el sa spuna? Nu exis˘ ˘ ta si ¸ nici nu va exista vreodata o ˘ lege care sa restrictioneze cultiva¸ ˆ rea rodului spiritului sfant (Gal. 5:18). O asemenea lege n-ar avea ˘ ˘ niciun rost. Iehova vrea sa cultivam ˘ pentru eternitate calitati ¸ ca ale lui ˘ ˘ ˆ Cristos si ¸ sa le manifestam ıntr-o ˘ ˘ masura tot mai mare. Cei care se ˘ ˘ ˆ ˆ lasa stapaniti ¸ de spiritul lumii si ¸ ısi ¸ ˘ satisfac dorintele carnii au impre¸ ˘ sia ca sunt liberi (2 Pet. 2:18, 19). ˆ ˘ Insa realitatea e cu totul alta. w12 15/7 1:13, 14

Luni, 5 mai Fii curajos si ¸ tare! . . . Iehova, ˘ Dumnezeul tau, va fi cu tine.

(Ios. 1:9) ˆ Pentru a avea curajul de a ın˘ faptui vointa ¸ lui Dumnezeu, tre˘ ˆ ˘ buie sa studiem Cuvantul sau si ¸ ˘ ˆ sa-l punem ın aplicare. Acelasi ¸ luˆ cru l-a ındemnat Iehova pe Iosua ˆ cand l-a numit succesorul lui Moise: „Fii curajos si ¸ foarte tare si ¸ ai ˘ ˘ ˆ grija sa faci potrivit ıntregii legi pe care ti-a poruncit-o Moise, slujito¸ rul meu! . . . Cartea aceasta a legii

˘ ˘ ˘ sa nu se departeze de gura ta; sa ciˆ ˘ testi a zi si ¸ din ea ın soapt ¸ ¸ noapte si ¸ ˘ ˘ ˘ sa ai grija sa faci potrivit cu tot ce ˆ ˘ este scris ın ea, caci atunci vei proˆ ˘ spera ın caile tale si ¸ atunci vei acˆ tiona cu ıntelepciune“ (Ios. 1:7, 8). ¸ ¸ Iosua a urmat acest sfat si ¸ ‘a proˆ ˘ ˘ sperat ın caile sale’. Daca vom imi˘ ta exemplul sau, vom dovedi mai ˆ mult curaj si ¸ vom avea succes ın ˘ serviciul lui Iehova. Cu sigurant¸ a, ˆ Iosua s-a simtit foarte ıncurajat ¸ ˆ cand a auzit cuvintele lui Iehova, ˆ consemnate ın textul de azi. Ieho˘ va este si ¸ cu noi. Prin urmare, ‘sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ nu ne ınspaimantam si ¸ sa nu ne ınˆ ˘ grozim’, indiferent de ıncercarile prin care trecem. w13 15/1 1:7, 8

Marti, ¸ 6 mai ˘ ˘ Aceasta veste buna despre regat ˘ ˘ ˆ va fi predicata pe tot pamantul locuit. (Mat. 24:14)

ˆ ˆ In prezent, pe ıntregul glob exis˘ ta aproximativ 109 400 de congregatii, ¸ iar circa 895 800 de frati ¸ si ¸ surori slujesc ca pionieri. Aproape opt mi˘ lioane de oameni detin „adevarata ¸ ˘ ˘ ˆ cunostin t¸ a“ si ¸ ¸ o aplica ın viata ¸ lor ˘ (Dan. 12:4; Is. 60:22). Aceasta cres¸ ˆ ˆ tere este uimitoare avand ın vedere profetia lui Isus. El a prezis ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca discipolii sai ‘aveau sa fie urati ¸ de toti ¸ oamenii din cauza nume˘ lui sau’, fiind persecutati, ¸ aruncati ¸ ˆ ˆ ın ınchisoare sau chiar ucisi ¸ (Luca 21:12–17). Slujitorii lui Iehova au ˆ un succes extraordinar ın lucrarea de facere de discipoli, desi ¸ Satan, ˆ demonii si ¸ multi ¸ oameni li se ımpo˘ ˘ ˆ trivesc. Ei predica „pe tot pamanˆ ˘ tul locuit“: ın jungla tropicala si ¸ ˆ ˆ ˆ ın tundra rece, ın munti ¸ si ¸ ın deˆ ˆ ˆ serturi, ın orase ¸ ¸ si ¸ ın cele mai ınde˘ partate zone rurale. O astfel de lu˘ ˘ ˘ crare nu ar putea fi realizata fara ajutor divin. w12 15/8 1:13

Miercuri, 7 mai ˆ „Voi chema sabia ımpotriva ˆ ˘ lui [Gog] ın toata regiunea ˘ mea muntoasa“, zice Domnul ˘ Suveran Iehova. „Sabia fiecaˆ ˘ ˆ ruia va fi ındreptata ımpotriva ˘ fratelui sau.“ (Ezec. 38:21) Cei care vor fi de partea lui Satan ˆ vor ajunge ıntr-o stare de confuzie ˘ ˆ ˆ si ¸ de panica, luptand unii ımpotriˆ va altora. De fapt, ıntreg sistemul ˆ lui Satan se va cufunda ın haos. ˘ ˘ Iehova spune: „Voi face sa cada o ˘ ˘ ˘ ploaie naprasnica, grindina, foc si ¸ sulf peste el [Gog], peste trupele lui si ¸ peste popoarele cele multe care vor fi cu el“ (Ezec. 38:22). Care va fi rezultatul interventiei divine? ¸ ˘ Natiunile vor fi nevoite sa accepte ¸ ˘ ˘ ca distrugerea lor a fost poruncita ˆ ˘ de ınsusi ¸ Iehova. Sustin ¸ atorii lui Satan vor striga, probabil, la fel ca ˘ egiptenii care i-au urmarit pe israeliti „Iehova lup¸ la Marea Rosie: ¸ ˘ ta pentru ei!“ (Ex. 14:25). Da, natiu¸ nile vor sti ¸ atunci cine este Iehova (Ezec. 38:23). w12 15/9 1:11, 12

Joi, 8 mai ˆ ˘ ˆ Strange ¸ti-va comori ın cer, unde nici molia, nici rugina nu rod si ¸ unde ho ¸tii nu sparg ˘ si ¸ nu fura. (Mat. 6:20)

ˆ ˘ In ultimii ani, unele t¸ ari au fost lovite de mari dezastre. Multi ¸ frati ¸ ˘ din aceste locuri au dat dovada de ˘ ˘ perseverent¸ a, chiar daca nu le-a ˆ fost usor.

Totusi, ¸ ¸ ın fiecare situa˘ ˆ tie, ei nu s-au lasat doborati ¸ ¸ din cauza dezastrului, ci au continuat ˘ ˘ sˆ a-i slujeasca lui Iehova cu zel.

In septembrie 2009, ploile toren˘ tiale au inundat peste 80 la suta ¸ din suprafata Manila (Fi¸ orasului ¸ ˘ lipine). Un barbat bogat, care si-a ¸ ˘ pierdut o buna parte din avere, a

afirmat: „Inundatia ¸ a echilibrat baˆ lanta, ¸ aducandu-le suferinte ¸ si ¸ ne˘ cazuri bogatilor si ¸ ¸ saracilor deo˘ ˘ potriva“. Daca lucrurile materiale, ˘ ˆ ˘ care pot disparea ıntr-o clipa, sunt cele mai importante pentru noi, ˆ ˘ vom fi deseori dezamagiti. ¸ Intelept ¸ ˘ ˘ este sa ne concentram asupra relatiei cu Iehova, care nu poate fi afec¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ tata de ceea ce se ıntampla ın jurul nostru (Evr. 13:5, 6). w12 15/10 1:12, 13

Vineri, 9 mai ˘ ˘ ˘ Lui Iehova i-a parut rau ca-i ˘ ˘ ˆ facuse pe oameni pe pamant ˆ ˆ si ¸ s-a mahnit ın inima lui.

(Gen. 6:6) ˘ „A fost o grea lovitura pentru mi˘ ˘ ˘ ne“, spune o sora a carei fiica a fost ˘ exclusa. Cei care n-au trecut prin ˘ ˘ ˆ aceasta experient¸ a nu pot ıntelege ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ cat de dureroasa poate fi ea. Insa ˆ ˘ ˆ ˘ n-ar fi deloc ıntelept sa te ındepar¸ ˘ ˘ tezi de Iehova pentru ca o ruda ˘ de-a ta a adoptat o conduita gresi¸ ˘ ˘ ta si ¸ a fost exclusa. Totusi, ¸ cum ˘ ˘ poti ¸ sa faci fat¸ a durerii cumplite pe ˆ care o simti ¸ cand un membru al ˆ ˘ ˘ familiei ıl paraseste pe Iehova? Nu ¸ ˆ ˘ ˆ te ınvinovati ¸ pentru ceea ce s-a ınˆ tamplat. Iehova le-a dat oamenilor libertatea de a alege. Fiecare membru dedicat si ¸ botezat al fa˘ miliei trebuie ‘sa-si ¸ poarte propria ˘ ˆ ˘ ˆ sarcina’, alegand daca ıi va sluji sau nu lui Iehova (Gal. 6:5). La urˆ ma urmei, Dumnezeu ıi cere so˘ ˘ ˘ coteala celui care a pacatuit, nu ˘ tie, pentru alegerile facute (Ezec. ¸ ˘ 18:20). De asemenea, nu trebuie sa ˘ ˘ dai vina pe altii.

Respecta masuri¸ ˆ le stabilite deˆ Iehova ın vederea ˘ disciplinarii. Impotriveste-te Dia¸ ˘ volului, nu p astorilor crestini care ¸ au rolul de a ocroti congregatia ¸ (1 Pet. 5:8, 9). w13 15/1 2:16–18

ˆ ˘ ˘ Sambata, 10 mai ˘ ˘ ˘ Adevarat va spun ca unul ˘ ˘ dintre voi ma va trada.

(Mat. 26:21)

ˆ ˆ In noaptea ın care a celebrat ul˘ ˆ tima oara Pastele, cand se afla ¸ ˆ ˘ ımpreuna cu Petru, Iacov si ¸ Ioan ˆ ˘ ın gradina Ghetsimani, Isus le-a ˘ ˘ ˘ ˘ spus: „Iata ca tradatorul meu s-a ˆ apropiat!“. Imediat, Iuda a intrat ın ˘ ˘ ˆ gradina ınsotit ¸ de ceilalti ¸ conspiraˆ tori si, ¸ „ducandu-se direct la Isus, ˘ a spus: «Salutare, Rabi!» si ¸ l-a sarutat foarte tandru“ (Mat. 26:46–50; ˘ Luca 22:47, 52). Iuda ‘a tradat un ˆ ˆ ˆ om drept’ dandu-l ın mainile dus¸ ˘ ˘ manilor. Care a fost pretul trada¸ rii? Acest om avid a primit doar 30 ˘ de arginti, ¸ o suma derizorie (Mat. 27:3–5). De atunci, numele „Iuda“ ˘ ˘ este sinonim cu „tradator“, referindu-se mai ales la cineva care ˆ ˘ ˘ ısi ¸ tradeaza prietenul. Iuda a avut ˆ ˘ un sfarsit deoarece l-a tra¸ rusinos ¸ dat pe un uns al lui Iehova (Fap. ˘ ˘ 1:18–20). Asadar, sa evitam orice ¸ ˆ ˘ ınclinatie ¸ spre ambitie ¸ sau spre la˘ ˘ comie ca sa nu ajungem sa pierdem aprobarea lui Iehova! w12 15/4 2:6, 7

˘ Duminica, 11 mai ˆ ˆ ˘ Increde-te ın Iehova din toata inima ta si ¸ nu te bizui pe priceˆ perea ta. Tine ¸ seama de el ın ˘ ˆ toate caile tale, si ¸ el ı ¸ti va ˘ ˘ netezi cararile. (Prov. 3:5, 6) ˘ Multe casnicii care erau pe puncˆ tul de-a esua s-au consolidat ın ¸ timp. Deseori, crestinii care nu ce¸ ˘ ˆ deaza usor ın fata ¸ ¸ problemelor conˆ ˘ jugale au parte de binecuvantari. ˘ ˆ Sa ne gandim, de exemplu, ce se ˆ ˆ ˆ ˘ poate ıntampla ıntr-un camin divizat pe plan religios. Apostolul Petru a spus: „Sotiilor, fiti ¸ ¸ supuse so-

˘ tilor vostri, pentru ca, daca unii nu ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ asculta de cuvant, sa fie castiga ti ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ fara cuvant, prin purtarea sotiilor ¸ ˘ ˘ lor, fiindca vor fi martori ai purtarii voastre caste, pline de un respect profund“ (1 Pet. 3:1, 2). Purta˘ ˆ rea frumoasa a celui care este ın ˘ ˆ adevar ıl poate atrage pe partene˘ ˆ ˘ rul sau la ınchinarea curata. Cres¸ ˆ ˘ ˘ ˆ tinii care ısi ¸ salveaza casnicia ıi aduc onoare lui Dumnezeu, iar familia lor va avea parte de mari biˆ ˘ necuvantari. w12 15/5 2:8, 9

Luni, 12 mai A zdrobit fierul, arama, argila ˘ modelata, argintul si ¸ aurul.

(Dan. 2:45) ˘ Puterea anglo-americana nu va ˘ ˘ fi succedata de nicio alta putere ˘ ˘ mondiala. Chiar daca este mai sla˘ ˆ ˘ ba decat cea reprezentata de pi˘ ˘ cioarele de fier, aceasta ultima pu˘ tere nu se va prabusi ¸ din cauza unor factori interni (Dan. 2:33, 34). ˆ ˘ ˘ Ce putem spune ınsa despre numarul degetelor de la picioare?

Are el ˆ vreo semnificatie?

In alte viziuni, ¸ ˘ Daniel mentioneaz a anumite nu¸ ˘ mere, de exemplu, numarul coarnelor de pe capetele unora dintre ˆ ˘ fiare. Acele numere au ıntr-adevar ˆ o semnificatie.

Dar, cand descrie ¸ ˘ chipul urias, ¸ Daniel nu specifica ˘ numarul degetelor de la picioare. ˘ ˆ Asadar, acesta nu pare sa ınsemne ¸ ˘ ceva special, asa ¸ cum nici numarul ˆ bratelor, al degetelor de la maini ¸ ˆ ˘ sau al picioarelor nu are o ınsemn aˆ ˘ ˘ tate aparte. Insa Daniel precizeaza ˘ materialul din care sunt facute: ˘ fier amestecat cu argila. Din cuˆ ˘ vintele lui ıntelegem ca puterea ¸ ˘ anglo-americana va domina lumea ˆ ˆ cand ‘piatra’, reprezentand Regatul lui Dumnezeu, va lovi labele picioarelor. w12 15/6 2:10, 11

Marti, ¸ 13 mai ˆ ˘ I ¸ti voi da o inima ˆ ˘ ˘ ın ¸teleapta si ¸ priceputa.

(1 Regi 3:12)

ˆ In tinerete, Solomon s-a rugat ¸ ˘ ˆ plin de umilint¸ a: „Eu nu sunt decat ˘ ˘ un copil. Nu stiu sa ies si ¸ ¸ sa intru“. ˘ Apoi i-a cerut lui Iehova o inima ˆ ˘ ˘ ınteleapt a si ¸ ¸ ascultatoare (1 Regi ˆ 3:7–9). Iehova i-a ındeplinit aceas˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ta rugaminte sincera. El ıti ¸ va ras˘ punde si ¸ tie ¸ la rugaciuni, indiferent ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ca esti tanar sau batran. Evident, ¸ ˆ Iehova nu-ti ¸ va da ın mod miraculos ˆ perspicacitate si Dar ¸ ıntelepciune. ¸ ˘ ˆ ˘ te va ajuta sa devii ıntelept daca vei ¸ ˆ ˆ ˘ studia sarguincios Cuvantul sau, te ˆ vei ruga pentru spirit sfant si ¸ vei ˆ respecta ındrumarea pe care ti-o ¸ ˘ ofera prin intermediul congregatiei ¸ ˆ ˘ crestine (Iac. 1:5). Intr-adevar, Ie¸ ˆ ˆ ˘ ˘ hova ıi face pana si ¸ pe slujitorii sai ˆ ˆ tineri mai ıntelep ti ¸ ¸ decat cei care ˘ ˆ nu asculta de el; nici chiar ‘ıntelep¸ ˆ ˘ tii ¸ si ¸ ınvata ¸ tii’ ¸ lumii nu au mai mul˘ ta perspicacitate (Luca 10:21; Ps. 119:98–100). w12 15/7 2:10

Miercuri, 14 mai ˘ Iehova este Judecatorul nostru, Iehova este Legislatorul nostru, Iehova este Regele nostru.

(Is. 33:22) ˘ ˆ ˘ Pentru a ramane cetateni ai Re¸ ˘ gatului, nu e suficient sa cunoas¸ ˘ tem normele divine, trebuie sa le ˘ ˘ si ¸ iubim. Multi ¸ oameni afirma ca ˘ ˆ sunt de acord cu legile t¸ arii ın care ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ traiesc. Insa, cand o anumita lege li ˆ se pare greu de respectat si ¸ cand ˘ ˆ ˘ cred ca nu-i vede nimeni, o ıncalca. ˘ Deseori, ei respecta legile doar ‘ca ˆ ˘ ˘ sa le placa oamenilor’ (Col. 3:22). In ˘ calitate de cetateni ai Regatului, ¸ noi ne supunem legilor divine chiar ˆ ˘ si ¸ cand nu suntem vazuti ¸ deoareˆ ce ıl iubim pe Iehova, Legislatorul

nostru (Luca 10:27). Conform unei legi fundamentale a Regatului, toti ¸ ˘ ˘ cetatenii acestuia trebuie sa-l imi¸ te pe Cristos (1 Pet. 2:21). Apostolul Pavel a scris referitor la exemplul lui Isus: „Fiecare dintre noi ˘ ˘ ˘ ˆ sa-i placa aproapelui sau ın ceea ce este bine pentru zidirea acestuia. ˘ ˘ Caci nici Cristos nu si-a placut lui ¸ ˆ ˘ ınsusi“ ¸ (Rom. 15:2, 3). Pentru a pasˆ tra pacea ın congregatie, un crestin ¸ ¸ ˘ matur va face tot posibilul sa nu lezeze constiin ta ¸ ¸ altora prin faptele sale (Rom. 14:19–21). w12 15/8 2:7, 8

Joi, 15 mai Ultimul dusman care va fi redus ¸ la nimic este moartea.

(1 Cor. 15:26) ˘ ˆ De aceasta binecuvantare vor ˘ avea parte doua categorii de oameni. Membrii ‘marii multimi’ care ¸ ˘ ˆ ˆ traiesc ın prezent vor putea intra ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lumea noua fara sa cunoasca moartea (Rev. 7:9). Iar miliarde de oaˆ ˆ meni care zac ın ınchisoarea rece a mortii vor fi eliberati, ¸ ¸ revenind ˘ ˆ ˘ ˘ la viat¸ a. Iti ¸ imaginezi fericirea fara margini pe care o vor simti ¸ supraˆ ˆ vietuitorii marelui necaz cand ıi vor ¸ ˆ ˆ ˆ ıntampina pe cei ınviati? ¸ Citind cu atentie pasajele biblice care des¸ ˆ ˆ criu anumite ınvieri, putem ınte¸ ˆ ˘ ˘ lege, ıntr-o oarecare masura, ce va ˆ ınsemna acel eveniment emotio¸ nant (Mar. 5:38–42; Luca 7:11–17). ˆ ˆ Cand ıi vom vedea revenind la via˘ ˆ t¸ a pe cei dragi, vom ıncerca un sentiment unic de fericire. Isus a spus: ˆ „Vine ceasul cand toti ¸ cei din mormintele de amintire vor auzi glasul ˘ ˘ sau si ¸ vor iesi ¸ afara“ (Ioan 5:28, 29).

Niciunul dintre noi nu aˆ asistat la un astfel de eveniment. Invierea va ˘ fi, cu sigurant¸ a, unul dintre cele mai ˆ ˘ uluitoare lucruri care ınca „nu se ˘ vad“ (2 Cor. 4:18). w12 15/9 2:14, 15

Vineri, 16 mai ˆ ˘ ˘ In a va arata onoare unii altora, fi ¸ti primii.

(Rom. 12:10) ˘ ˘ Nu este gresit ¸ sa ne spunem pa˘ ˘ rerea daca observam ceva ce con˘ ˘ ˆ sideram ca trebuie schimbat ın ˆ congregatie.

In primul secol s-a ¸ ˘ ivit o problema care a generat mul˘ te discutii ¸ aprinse. Fratii ¸ au hotaˆ ˆ rat ca „Pavel, Barnaba si ¸ alti ¸ cati¸ ˘ va dintre ei sa urce la apostolii si ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ b atranii din Ierusalim, ın legatu˘ ˘ ˘ ra cu aceasta disputa“ (Fap. 15:2).

˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, fiecare frate avea o ˘ parere cu privire la acea chestiune ˘ si Dar, odata ce si-au ex¸ o solutie. ¸ ¸ primat punctul de vedere si ¸ a fost ˘ ˆ luata o decizie sub ındrumarea spiˆ ritului sfant, fratii ¸ nu au mai in˘ ˘ sistat asupra propriei p areri. Dupa ce scrisoarea referitoare la decizia ˘ luata a ajuns la congregatii, fratii ¸ ¸ ˘ ˆ „s-au bucurat de aceasta ıncuraˆ ˘ ˆ ˘ jare“ si ¸ „se ıntareau ın credint¸ a“ ˘ ˘ (Fap. 15:31; 16:4, 5). Si ¸ astazi, dupa ˘ ˆ ce aducem o problema ın atentia ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ fratilor cu raspundere, sa-i lasam ¸ ˘ pe ei s-o analizeze sub rugaciune. w12 15/10 2:12, 13

ˆ ˘ ˘ Sambata, 17 mai ˘ ˆ Sa beau eu sangele acestor ˘ barba ¸ti, care si-au pus sufletul ¸ ˆ ın pericol? (1 Cron. 11:19) ˘ ˘ Odata, David si-a dorit ‘sa bea ¸ ˘ apa din rezervorul care era la poarta Betleemului’. Trei dintre ˆ ˘ oamenii lui si-au croit drum pana ¸ ˆ ın oras, filiste¸ aflat sub ocupatia ¸ ˘ nilor, si ¸ i-au adus apa. „Dar Da˘ vid n-a vrut s-o bea, ci a varˆ sat-o ınaintea lui Iehova.“ (1 Cron.

11:15–18) David cunostea din Lege ¸ ˘ ˆ ˆ ca sangele nu trebuia mancat, ci ˘ ˆ ˆ varsat ınaintea lui Iehova. El a ın-

teles si ¸ ¸ motivul pentru care a fost ˘ ˘ ˘ data aceasta lege. David stia ca ¸ ˘ ˆ ˆ „sufletul carnii este ın sange“. Toˆ ˘ tusi, ¸ ın situatia ¸ de fat¸ a nu era vorˆ ˘ ba despre sange, ci despre apa.

Atunci de ce a refuzat David s-o ˆ bea? El a ınteles principiul care se ¸ ˘ ˘ desprindea din aceasta cerint¸ a a Legii. Pentru David, apa respecti˘ ˘ ˆ va era la fel de pretioas a ca sange¸ ˘ le celor trei b arbati si era de ne¸ ¸ conceput s-o bea. Prin urmare, a ˘ ˘ ˆ varsat-o pe pamant (Lev. 17:11; Deut. 12:23, 24). w12 15/11 1:12, 13 ˘ Duminica, 18 mai

Unde este comoara ta, acolo va fi si ¸ inima ta.

(Mat. 6:21) ˆ Comoara pe care si-o strange un ¸ ˘ ˆ om pe pamant ar putea include succesul, faima sau puterea. Isus a ˘ ˘ evidentiat o idee asemanatoare cu ¸ ˘ ˆ cea prezentata de Solomon ın car˘ tea Eclesiastul, si ¸ anume ca toate comorile lumesti ¸ sunt efemere si Profesorul ¸ pot fi pierdute usor. ¸ Dale Bruner a scris cu privire la astfel de comori: „Faima este tre˘ ˘ ˘ ˆ catoare. Astazi esti ¸ vedeta, maine

˘ ˆ esti ¸ dat uitarii. Anul acesta esti ¸ ın topul oamenilor de afaceri, anul viˆ itor dai faliment. . . . [Isus] ıi iuˆ ˆ ˘ ˘ beste pe oameni. El ıi ındeamna sa ¸ ˘ faca tot posibilul pentru a nu simti ¸ disperarea pe care o aduce inevi˘ tabil faima efemera. . . . Isus nu ˘ doreste ca discipolii lui sa fie deza¸ ˆ ˘ ˆ magiti. ¸ In fiecare zi, lumea ıntoarˆ ˘ ce spatele cuiva care, pana nu de ˆ mult, era ın culmea gloriei“. Majoritatea oamenilor arˆ fi de acord ˘ ˆ cu aceste cuvinte. Insa cati ¸ dinˆ tre ei tin seama de ındemnul lui ¸ Isus? Dar tu? Permiti ¸ ca sfatul lui ˘ sa-ti viata? w12 15/12 ¸ influenteze ¸ ¸ 1:13, 14

Luni, 19 mai ˆ ˘ Uitand lucrurile din urma ˆ ˆ ˘ si ¸ ıntinzandu-ma spre cele dinainte. (Filip. 3:13)

ˆ ˆ In tinerete, cand era cunoscut ¸ sub numele Saul, Pavel a fost fari˘ seu. El a facut lucruri pe care, mai ˆ tarziu, le-a regretat. De exemplu, i-a persecutat crunt pe discipolii ˘ lui Cristos. Relatarea biblica men˘ ˘ ˘ tioneaz a ca, imediat dup a uciderea ¸ ˆ ˘ ˘ lui Stefan, „Saul a ınceput sa faca ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ prapad ın congregatie si, ¸ ¸ intrand ˘ ˆ ˆ cu forta ¸ dintr-o casa ın alta si ¸ taˆ ˘ ˘ ˆ rand afara barbati ¸ si ¸ femei, ıi arunˆ ˆ ca ın ınchisoare“ (Fap. 8:3). Fiind un adept zelos al iudaismului, el ˘ ˘ considera ca avea fat¸ a de Dumnezeu datoria de a sterge din existen¸ ˘ ˘ t¸ a congregatia crestin a. De aceea, ¸ ¸ plin de cruzime, ‘a suflat ameninˆ tare si ¸ ¸ ucidere ımpotriva discipoˆ ˘ ˆ lilor Domnului, atat barbati, cat ¸ si ¸ femei’ (Fap. 9:1, 2; 22:4). Valorile lui Pavel s-au schimbat radi˘ ˘ cal dupa ce a devenit crestin.

Daca ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ınainte ıi persecuta cu ındarjire pe continuatorii lui Cristos, acum el ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ era un aparator ınflacarat al cres¸ tinismului (Fap. 9:3–22). w13 15/1 4:4–6

Marti, ¸ 20 mai ˘ Pazeste¸ ¸ti inima mai mult ˆ ˘ decat orice trebuie pazit.

(Prov. 4:23) ˆ Scriitorii Bibliei folosesc cuvan˘ tul „inima“ cu referire la persoana ˘ ˘ launtrica. Aceasta include dorinˆ tele, gandurile, caracterul, atitu¸ ˘ dinile, capacitatile, motivatiile si ¸ ¸ ¸ obiectivele cuiva (Deut. 15:7; Prov.

16:9; Fap. 2:26). Potrivit unei lu˘ ˘ ˆ crari de referint¸ a, inima este „ın˘ ˆ sasi ¸ esenta ¸ eului“. Uneori, cuvan˘ tul „inima“ are un sens mai res-

ˆ trans. De exemplu, Isus a spus: ˘ „Sa-l iubesti pe Iehova, Dumne¸ ˘ ˘ zeul tau, cu toata inima ta, cu tot ˘ ˘ sufletul tau si ¸ ˆ cu toata mintea ta“ (Mat. 22:37). In acest context, „ini˘ ma“ se refera la emotiile, dorinte¸ ¸ le si ¸ sentimentele unui om. Menˆ tion and separat inima, sufletul si ¸ ¸ ˘ mintea, Isus a subliniat ca iubirea ˘ pentru Dumnezeu trebuie sa se reˆ ˆ flecte ın sentimentele noastre, ın ˆ ˘ felul ın care ne traim viata, pre¸ ˆ ˆ cum si ¸ ın modul ın care ne folosim ratiunea (Ioan 17:3; Ef. 6:6). ¸ ˆ ˘ ˆ Insa, cand apare singur, termenul ˘ ˘ ˘ „inima“ se refera la persoana laun˘ ˘ ˆ trica luata ın ansamblu. w12 15/4 3:2, 4

Miercuri, 21 mai ˘ ˘ Calita ¸tile sale nevazute . . . ˘ se vad clar de la crearea lumii, deoarece sunt percepute prin ˘ lucrurile facute. (Rom. 1:20) ˘ „Cartea“ creatiei ne dezvaluie ¸ ˘ multe despre calitatile lui Iehova, ¸ dar nu ne spune nimic despre viitor. Pentru a afla ce perspecti˘ ve are omenirea, trebuie sa ne ˆ ˘ ˆ ındreptam atentia spre Cuvantul ¸ ˘ lui Dumnezeu, Biblia. Aici gasim ˆ multe profetii ¸ care s-au ımplinit ˆ exact la momentul stabilit. Intruˆ cat cunoaste viitorul, Iehova ne ¸ ˘ poate dezvalui evenimente care ˆ ˘ n-au avut ınca loc. Profetiile Bi¸ ˆ ˆ bliei se ımplinesc ıntotdeauna la timp deoarece Dumnezeu poate ˆ dirija evenimentele ın functie de ¸ ˘ scopul si ¸ de calendarul sau. Ieho˘ ˆ va doreste ca slujitorii lui sa ınte¸ ¸ ˘ leaga profetiile Bibliei. Desi ¸ ¸ noi percepem timpul diferit de El, puˆ tem ıntelege usor termenii pe care ¸ ¸ ˆ ˆ ıi foloseste ın profetii ¸ ¸ (Ps. 90:4). w12 15/5 3:5, 6

Joi, 22 mai ˘ Tu continui sa cau ¸ti lucruri mari pentru tine. ˘ Nu mai cauta! (Ier. 45:5) Nu stim cu exactitate ce „lucruri ¸ ˘ ˘ mari“ cauta Baruc. Stim doar ca ¸ ele n-aveau niciun viitor deoarece ˘ Ierusalimul urma sa fie cucerit de ˆ ˆ ˆ ˘ babilonieni ın 607 ı.e.n. Ce ınva˘ ˘ t¸ am de aici? Evident, trebuie sa ne facem planuri pentru a ne asigura cele necesare vietii ¸ (Prov. 6:6–11). ˆ ˘ ˆ ˘ Insa ar fi oare ıntelept sa investim ¸ mult timp si ¸ energie pentru a obtine lucruri efemere? Organizatia ¸ ¸ ˆ lui Iehova are ın continuare multe proiecte teocratice, precum con˘ struirea de sali ale Regatului sau ˘ ˘ cladiri de filiala. Aceste initiative ¸ ˆ ˆ nu sunt inutile ıntrucat au drept scop promovarea intereselor Reˆ ˆ gatului. Prin urmare, cand ısi ¸ fac planuri, slujitorii lui Iehova trebu˘ ˘ ˆ ie sa-si ¸ stabileasca ın mod corect ˘ prioritatile.

Dar ce poti ¸ ¸ spune deˆ ˆ spre tine? ‘Cauti ¸ mai ıntai Regatul si ¸ dreptatea lui Iehova?’ (Mat. 6:33) w12 15/6 3:8, 9

Vineri, 23 mai ˆ ˘ ˘ ˘ Cand raufacatorii s-au apropiat de mine . . . , ˘ s-au poticnit si ¸ au cazut.

(Ps. 27:2) Ai simtit ajutorul lui Iehova ¸ ˆ ˆ cand te-ai aflat ın situatii ¸ dificile? ˆ ˆ De exemplu, ti ¸ s-a ıntamplat vreo˘ ˘ data sa-l implori cu privire la o ˘ ˘ ˘ ˘ problema grava si ¸ sa simti ¸ ca ti-a ¸ ˆ dat ıntelepciune sau putere pen¸ ˘ ˆ ˆ tru a-i face fat¸ a? Iti ¸ vin ın minte ˆ ˆ ˘ situatii ¸ ın care Iehova a ınlaturat ˘ obstacolele din calea ta ca sa con˘ tinui sa-i slujesti ¸ cu bucurie? Sau ˆ ıti cum ti ¸ amintesti ¸ ¸ „s-a deschis ˘ ˘ o us¸ a larga care duce la activita-

ˆ te“? (1 Cor. 16:9) Ce simti ¸ cand te ˆ gandesti ¸ la astfel de episoade din ˆ ˘ viata ¸ ta? Probabil, ti ¸ se ıntareste ¸ ˘ convingerea ca Iehova te poate ˘ ˘ ajuta sa depase ¸ sti ¸ obstacole si ¸ mai ˘ mari sau sa suporti ¸ situatii ¸ si ¸ mai grele (Rom. 5:3–5). Dar cum am ˘ reactiona daca unul dintre statele ¸ ˆ ˘ puternice ale lumii ar ıncerca sa-i ˘ distruga pe Martorii lui Iehova?

Multi ¸ lideri din timpurile moderne ˘ ˘ ˆ ˘ au vrut sa faca aceasta, ınsa n-au ˘ reusit.

Daca ne vom aminti cum ¸ ˆ si-a ajutat Iehova poporul ın tre¸ ˆ cut, vom privi cu ıncredere viitorul (Dan. 3:28). w12 15/7 3:5, 6 ˆ ˘ ˘ Sambata, 24 mai

Limba este . . . un foc.

(Iac. 3:6)

ˆ In sens figurat, Diavolul vrea ˘ ˘ ˆ sa aprinda un foc ın congregatie. ¸ ˘ Daca ar reusi, i-ar scoate pe mem¸ ˘ ˘ ˆ brii ei din acest adapost, facandu-i victimele sale. Cum am pu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tea, fara sa ne dam seama, sa-l ˘ ˘ ˘ ajutam sa-si ¸ atinga scopul? Disci˘ polul Iacov a asemanat limba cu ˘ un foc (Iac. 3:6–8). Daca nu reusim ¸ ˘ ˆ ˆ sa ne tinem ın frau limba, am pu¸ ˆ tea provoca „un incendiu“ ın con˘ ˘ ˘ gregatie.

Sa ne imaginam urma¸ ˆ toarea situatie: La o ıntrunire se ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ anunt¸ a ca o sora a fost numita pi˘ ˘ ˘ ˆ oniera regulara. Dupa ıncheierea ˘ programului, doua vestitoare vorbesc despre acest anunt. ¸ Una din˘ tre ele se bucura pentru sora res˘ ˘ ˘ pectiva si ¸ spera ca va avea succes. ˘ ˆ ˘ Cealalta pune la ındoiala motivaˆ ˘ tia ¸ pionierei, insinuand ca aceasta ˆ ˘ ˘ ˘ nu vrea decat sa fie bine vazuta ˆ ˆ ın congregatie.

E lesne de ınteles ¸ ¸ ˆ cine ar putea aprinde un foc ın congregatie ¸ prin vorbirea ei. w12 15/8 3:3, 4

˘ Duminica, 25 mai ˆ Strange poporul.

(Deut. 31:12) Congresele de district si ¸ interna˘ tionale sunt o caracteristica a isto¸ riei moderne a Martorilor lui Ieˆ ˘ hova. Si ¸ cu mii de ani ın urma po˘ porul lui Dumnezeu tinea adunari ¸ ˆ sfinte. Prima mare ıntrunire con˘ ˆ semnata ın Biblie, la care poporul lui Dumnezeu a primit instruire ˘ spirituala, a fost cea de la poalele ˆ muntelui Sinai. La acea ıntrunire, ˆ pe care cei prezenti ¸ acolo ın mod ˘ sigur n-au uitat-o niciodata, Ieho˘ va a facut o demonstratie ¸ de putere si Legea (Ex. ¸ le-a dat israelitilor ¸ 19:2–9, 16–19; 20:18; Deut. 4:9, 10).

Evenimentul a marcat un punct de ˘ ˆ cotitura ın relatiile lui Dumnezeu ¸ ˘ cu Israelul. La scurt timp dupa aceea, Iehova a stabilit o modali˘ tate prin care sa fie convocat po˘ porul. El i-a poruncit lui Moise sa ˘ ˘ faca doua trompete de argint, cu ˘ ˆ care sa cheme „ıntreaga adunaˆ ˆ re . . . la intrarea cortului ıntalniˆ rii“ (Num. 10:1–4). Cat de entu˘ ziasmat trebuie sa fi fost poporul ˆ ˆ cand era chemat la aceste ıntruniri! w12 15/9 5:1–3

Luni, 26 mai ˆ ˆ ˘ Imi ridic mana catre Iehova.

(Gen. 14:22) ˆ Creaturile perfecte care ıl iubesc ˆ ˘ pe Iehova si ¸ ıi urmeaza exemplul ˘ n-au niciun motiv sa jure; ele spun ˆ ˘ ˆ ıntotdeauna adevarul si ¸ au ıncreˆ ˘ ˆ ˘ dere deplina unele ın altele. Insa ˘ lucrurile s-au schimbat odata cu ˘ aparitia ¸ pacatului si ¸ a imperfectiu¸ ˆ ˘ nii umane. Minciuna si ¸ ınsel ¸ atoria ˆ ˘ au ajuns ın cele din urma practici ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ atat de raspandite, ıncat oamenii ˘ au considerat necesar sa jure pen-

˘ ˆ tru a confirma adevarul ın ches˘ tiuni importante. Cu timpul, juraˆ ˘ mantul a devenit o procedura juri˘ dica, de care s-a folosit si ¸ patriarˆ hul Avraam ın cel putin trei oca¸ zii (Gen. 21:22–24; 24:2–4, 9). De ˘ ˆ exemplu, dupa ce Avraam ia ınˆ frant pe regele Elamului si ¸ pe alia˘ tii ¸ lui, regele Sodomei a vrut sa-l ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ rasplateasca pentru ca ıi salvase poporul de armatele invadatoare ˆ ˘ (Gen. 14:17–20). Insa Avraam a ju˘ rat: „Nu voi lua nici macar un fir de ˘ ˘ at¸ a si ¸ nici macar o curea de sanda ˘ ˘ din ce este al tau, ca sa nu zici: «Eu ˆ ˘ l-am ımbogatit ¸ pe Avram»“ (Gen. 14:21–23). w12 15/10 3:4, 5

Marti, ¸ 27 mai ˘ ˘ ˘ Dumnezeu a facut sa creasca.

(1 Cor. 3:6) ˘ Desi ¸ Iehova este cel care face sa ˘ creasca semintele plantate si ¸ ¸ udate ˘ de noi, el ne acorda privilegiul de-a ˘ fi colaboratorii sai (1 Cor. 3:9). Nu ˘ ˘ este aceasta o dovada remarcabila ˘ de umilint¸ a din partea lui Dumne˘ ˘ zeu? Cu sigurant¸ a, exemplul sau ne ˆ ˘ ˘ ˘ ıncurajeaza sa ne purtam ca unii mici. Umilinta ¸ lui Iehova a avut un impact puternic asupra psalmistului David. El i-a spus lui Dumne˘ zeu: „Umilinta ¸ ta ma face mare“ (2 Sam. 22:36). David a recunoscut ˘ ca privilegiile mari de care se bucuˆ ra ın Israel se datorau umilintei ¸ ˘ lui Iehova, adica dispozitiei lui de ¸ ˆ a se coborı la nivelul slujitorului ˘ sau pentru a-i acorda atentie (Ps. ¸ ˆ 113:5–7). La fel stau lucrurile si ¸ ın ˘ cazul nostru. Ce calitati, ¸ talente ˘ sau privilegii avem ‘pe care sa nu le fi primit’ de la Iehova? (1 Cor. 4:7) ˘ Cel ce se poarta ca unul mic este ˆ ˘ „mare“ ın sensul ca devine un slujitor mai valoros al lui Dumnezeu (Luca 9:48). w12 15/11 3:6, 7

Miercuri, 28 mai ˘ ˘ Sa va ab ¸tine ¸ti de la dorin ¸tele carnale. (1 Pet. 2:11) ˘ Unele dorinte daca ¸ nu sunt gresite ¸ ˘ ˆ sunt satisfacute ın limitele stabilite de Creator. De exemplu, orice om ˘ ˆ doreste sa savureze o mancare gus¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ toasa ori o bautura aleasa, sa parti˘ ˘ cipe la activitati ¸ recreative sau sa se bucure de compania prietenilor.

Chiar si ¸ dorinta ¸ de a avea relatii ¸ sexuale cu partenerul conjugal este ˘ normala (1 Cor. 7:3–5). Cu toate ˆ acestea, cand a vorbit despre „dorintele carnale“, Petru s-a referit la ¸ ˘ ˆ acele dorinte ¸ care „lupta ımpotriva sufletului“. Unele traduceri ale ˘ Bibliei redau expresia folosita de Petru prin „poftele trupului“ (Noul Testament, Pascal) sau prin „poftele ˘ ˘ carnale“ (Traducere literala noua). ˆ ˘ Bineınteles, trebuie sa ne tinem sub ¸ ¸ ˘ control orice dorint¸ a care contravine scopului lui Dumnezeu si ¸ care ne-ar putea periclita prietenia cu el. ˘ Altminteri, am putea ajunge sa ne pierdem viata. ¸ w12 15/12 3:8, 9

Joi, 29 mai ˆ ˆ Cat de bun este un cuvant spus la momentul potrivit! (Prov. 15:23) ˘ ˆ ˆ ˘ Batranii din prezent ınteleg ca ¸ ˘ este important sa-si ¸ exprime apre˘ cierea fat¸ a de fratii ¸ si ¸ de surorile ˆ ˘ ˆ ˆ lor (Prov. 3:27). Cand un batran ıl ˘ ˘ lauda pe un frate de credint¸ a, este ˘ ca si ¸ cum i-ar spune: „Am vazut lu˘ crurile bune pe care le-ai facut si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ vreau sa stii ca te apreciez“. Fara ¸ ˆ ˘ ındoiala, membrii congregatiei au ¸ ˆ ˘ nevoie de ıncurajare din partea baˆ ˘ ˆ tranilor. O sora care are ın jur de 55 de ani a afirmat: „La serviciu, primesc foarte rar laude. Lucrez ˆ ıntr-un mediu competitiv si ¸ dur. ˆ ˘ ˆ ˘ De aceea, cand un batran ma lau˘ ˘ ˆ da pentru ceva ce am facut ın folo-

˘ ˆ ˘ sul congregatiei, ma simt ınviorata ¸ ˘ si ¸ gasesc forta ¸ de-a merge mai de˘ ˘ ˘ parte! Simt ca Tatal meu ceresc ma ˘ iubeste“.

Un frate care a fost laudat ¸ pentru eforturile si ¸ sacrificiile sale ˘ a spus: „Cuvintele de lauda ale ace˘ ˆ ˆ lui batran au fost exact ıncurajarea de care spune fraˆ aveam nevoie“, ˘ ˘ ˆ tele. Intr-adevar, laudandu-i din ˘ ˘ inima pe frati ¸ si ¸ pe surori, un baˆ ˆ ˆ tran ıi poate ıncuraja si le poate ri¸ ˆ ˆ dica moralul. In felul acesta, el ıi ˘ ˘ ˘ ˘ ajuta sa-si ¸ pastreze bucuria si ¸ ‘sa ˘ ˆ ˘ nu oboseasca’ ın timp ce continua ˘ sa umble pe calea care duce la via˘ t¸ a (Is. 40:31). w13 15/1 5:9

Vineri, 30 mai Nimeni nu poate veni la mine ˘ ˘ daca nu-l atrage Tatal, care m-a trimis. (Ioan 6:44) ˆ Toti ¸ cei pe care Iehova ıi atrage la el devin membri ai unei congrega˘ tii ¸ mondiale alcatuite din prieteni ˘ adevarati, ¸ care iubesc ceea ce este ˆ drept. Dumnezeul nostru iubitor ıi ˘ ˘ ˘ ajuta sa obtin ¸ a favoarea sa. Totoda˘ ta, el alege dintre oameni persoane ˘ ˘ ˘ care sa faca parte din guvernul sau ceresc. Acesti slujitori devotati ¸ ¸ ai ˆ ˆ lui Iehova, care se vor afla ın cer, ıi ˘ ˘ vor ajuta pe oamenii ascultatori sa ˘ ˘ ˘ devina perfecti ¸ si ¸ sa primeasca via˘ ˘ t¸ a vesnic a. Evident, chiar si ¸ ¸ acum, ˆ ˘ ˘ cand asteapt a cu rabdare, Iehova ¸ ˆ face totul pentru a-si ¸ ımplini promisiunile, iar aceasta spre binele nos˘ ˘ ˘ tru. Nu este usor sa ne pastram ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ aceasta optica ın timp ce ımbatraˆ nim si ¸ suferim ın sistemul lui Satan.

Ne-am putea simti ¸ descurajati ¸ sau ˘ ˆ am putea crede ca Dumnezeu ınˆ ˘ ˆ ˘ tarzie sa-si ¸ ımplineasca promisiu˘ ˘ ˘ nile (Evr. 10:36). Sa nu uitam ca el ˆ ˘ are motive ıntemeiate sa manifeste ˘ ˘ ˘ rabdare si timpul ra¸ ca foloseste ¸ ˘ mas spre binele slujitorilor sai loiali (2 Pet. 2:3; 3:9). w12 15/9 3:5, 7

ˆ ˘ ˘ Sambata, 31 mai

˘ Ce este omul muritor ca sa- ¸ti amintesti ¸ de el? (Ps. 8:4) ˘ ˘ Este oare nerealist sa credem ca Dumnezeul Atotputernic se intere˘ ˆ seaza ındeaproape de noi, niste sim¸ ˘ ˆ pli oameni? Dupa ındelungi medi˘ tari, psalmistul David i-a spus lui Iehova cuvintele din textul de azi. ˘ ˘ ˆ Probabil ca David si-a pus aceasta ın¸ ˆ trebare gandindu-se la grija pe care ˘ i-o aratase Iehova. El, cel mai mic dintre fiii lui Iese, a fost considerat ˘ de Iehova „un om dup a inima lui“. ‘A

˘ Duminica, 1 iunie ˘ Prin credin ¸ta, prostituata Rahav n-a pierit. (Evr. 11:31) ˆ Cand Ierihonul a fost cucerit de is˘ ˆ raeliti, ¸ Rahav a fost salvata ımpreu˘ ˘ na cu cei din casa ei datorita credintei ¸ si ¸ curajului pe care le-a manifestat (Iac. 2:25). Evident, Rahav a re˘ nuntat la modul ei de viat¸ a imoral ¸ ˘ ˘ pentru a-i fi placuta lui Iehova. Si ¸ unii oameni din prezent care au deˆ ˘ venit ınchinatori ai lui Dumnezeu au ˘ ˘ ˘ dat dovada de credint¸ a, curaj si ¸ tarie ˘ morala pentru a-si ¸ schimba viata ¸ si ¸ ˘ ˘ pentru a-i fi placuti ¸ Lui. Dupa moartea lui Iosua, moabita Rut a luat poˆ ˘ ˘ zitie ¸ de partea ınchinarii adevarate. ˆ Cand soacra ei, Naomi, care era si ¸ ea ˘ ˘ ˆ ˘ vaduva, a ındemnat-o pe Rut sa se ˆ ˘ ıntoarca la poporul ei, aceasta i-a ˘ ˘ ˘ ˘ raspuns: „Nu insista sa te parasesc, ˘ ˘ ˆ ˘ sa ma ıntorc si ¸ sa nu mai merg cu ˘ tine . . . Poporul tau va fi poporul ˘ meu si ¸ Dumnezeul tau va fi Dumneˆ zeul meu“ (Rut 1:16). Si, ıntr-ade¸ ˘ ˆ ˘ var, Rut a devenit o ınchinatoare a ˘ lui Iehova. Dupa un timp, Boaz, o ru˘ ˆ ˘ ˘ da de-a lui Naomi, a luat-o ın casato˘ rie pe Rut, care i-a nascut un fiu. ˘ Astfel, ea a devenit o ascendenta a lui David si ¸ a lui Isus. Da, Iehova ˆ ˆ ˘ ıi binecuvanteaza pe cei care ma˘ ˘ nifesta credint¸ a si ¸ curaj (Rut 2:12; 4:17–22; Mat. 1:1–6). w13 15/1 1:9, 10

˘ ˆ ˆ fost luat de la pasune, pe cand mana ¸ ˘ ˘ oile, ca sa fie conducatorul Israelu˘ lui.’ (1 Sam. 13:14; 2 Sam. 7:8) Sa ne ˘ ˘ imaginam ce trebuie sa fi simtit ¸ Daˆ ˆ ˘ vid cand a ınteles ca, desi ¸ ¸ fusese doar ˘ ˆ un pastor, ınsusi ¸ Creatorul universuˆ ˆ lui ıi acordase atentie, cercetandu-i ¸ ˆ gandurile cele mai profunde. Si ¸ noi ˆ suntem cuprinsi cand ¸ de veneratie ¸ ˆ ne gandim la interesul pe care ni-l ˘ ˘ ˆ arata Iehova. El aduna la ınchinarea ˘ curata „comorile pretioase ale tutu¸ ˆ ˘ ˘ ror natiunilor“ si ¸ ¸ ısi ¸ ajuta slujitorii sa ˘ ˆ ˘ ramana integri (Hag. 2:7). w12 15/4 5:3, 4

Luni, 2 iunie ˆ Solomon . . . nu l-a urmat ıntru ˘ ˘ totul pe Iehova, ca tatal sau, David. (1 Regi 11:6) ˆ Iehova l-a binecuvantat mult pe ˘ Solomon, fiul lui David. Totusi, ¸ dupa un timp, Solomon nu a mai respectat Legea lui Dumnezeu. Nu a ascultat ˘ ˘ porunca divina potrivit careia regele ˘ ˆ ˘ nu trebuia ‘sa-si a sotii¸ ınmulteasc ¸ ¸ le’ (Deut. 17:17). De fapt, el si-a luat ¸ ˘ ˆ multe sotii ¸ straine. „Cand Solomon a ˆ ˘ ˆ ˘ ımbatranit, sotiile i-au abatut inima ¸ ˘ ca sa urmeze alti ¸ dumnezei.“ (1 Regi ˆ ˘ 11:1–5) Un domeniu ın care trebuie sa ˘ respectam legile si ¸ principiile divine este alegerea partenerului conjugal. ˘ ˘ Cum vei reactiona daca o persoana ¸ ˘ ˘ ˆ care nu este Martora doreste sa ın¸ ˘ ˘ ceapa o relatie romantica cu tine? ¸ ˘ ˆ ˆ Vei demonstra ca ti-ai ınsusit gan¸ ¸ direa lui David sau a lui Solomon? ˆ ˘ Biblia le spune ınchinatorilor ade˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ varati ¸ sa se casatoreasca „numai ın Domnul“ (1 Cor. 7:39). Astfel, cresti¸ ˘ ˘ ˘ nul care doreste sa se casatoreas¸ ˘ ˘ ˘ ca trebuie sa-si ¸ aleaga drept parte˘ ˘ ner de viat¸ a un frate sau o sora de ˘ ˘ ˆ credint¸ a. Iar, daca ıntelege spiritul ¸ ˘ acestei porunci, nici macar nu-i va permite unei persoane care nu este ˘ ˘ ˘ Martora sa-i faca avansuri. w12 15/11 1:15, 16

Marti, ¸ 3 iunie ˆ ˘ S-a iscat ıntre ei . . . o cearta ˘ aprinsa cu privire la care dintre ˘ ei parea a fi cel mai mare.

(Luca 22:24) Discipolii lui Isus aveau o proble˘ ma. Ei s-au certat de mai multe ori ‘cu privire la cine era mai mare’ (Marcu 9:33–35; 10:43; Luca 9:46). ˆ ˆ Intrucat petrecuse mult timp cu ˘ ˘ ˘ Tatal sau, Isus stia cum considera ¸ ˆ Iehova mandria (2 Sam. 22:28; Ps. ˘ ˆ ˆ 138:6). Mai mult, el vazuse ıngamfarea lui Satan Diavolul, o creatu˘ ˘ ˆ ra egoista care ısi ¸ dorea o pozitie ¸ ˘ ˘ superioara. Isus trebuie sa fi fost ˆ ˆ ˘ foarte mahnit cand a observat ca ˆ discipolii pe care ıi instruise conti˘ ˆ nuau sa manifeste o atitudine man˘ ˘ dra si ¸ sa se lase condusi ¸ de ambitie. ¸ ˆ Chiar cei pe care ıi alesese apostoli ˘ ˘ aveau aceasta tendint¸ a! Ei au dat ˘ ˆ ˘ ˆ dovada de ambitie pana ın ultima ¸ ˘ ˘ ˆ zi petrecuta de Isus pe pamant. Totusi, ¸ Isus i-a mustrat de fiecare da˘ ˆ ta cu blandete.

El nu si-a pierdut ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ niciodata speranta ¸ ca, ıntr-o zi, vor ˘ avea si ¸ ei o atitudine umila (Luca 22:25–27; Filip. 2:5–8). w12 15/4 1:12

Miercuri, 4 iunie Labele picioarelor erau parte ˘ de fier si ¸ parte de argila ˘ modelata. (Dan. 2:33) O profetie ¸ din cartea Daniel desˆ crie un chip urias¸ reprezentand un ˘ om. Acesta simbolizeaza anumite puteri mondiale care s-au succedat pe scena lumii. Ultima putere este ˘ reprezentata de labele si ¸ degetele ˘ ˘ picioarelor. Deducem ca nicio alta ˘ ˘ putere mondiala nu va mai ap area ˆ pe scena lumii. In timpul Primu˘ ˆ lui Razboi Mondial, ıntre Marea Britanie si ¸ Statele ˆ Unite s-a creat ˘ ˘ o relatie ¸ speciala. Intr-adevar, cea de-a cincea parte a chipului este

˘ puterea anglo-americana. Ameste˘ cul de fier si ¸ argila din labele si ¸ de˘ getele picioarelor sugereaza lipsa ˘ de tarie a puterii anglo-americaˆ ne. Din aceeasi ıntelegem ¸ profetie ¸ ¸ ˘ ca Regatul lui Dumnezeu, repre˘ zentat de o piatra mare, s-a des˘ prins din muntele suveranitatii ¸ lui ˆ ˆ ˘ Iehova ın 1914. Piatra se ındreapta cu repeziciune spre labele picioarelor, care vor fi zdrobite la Armaˆ ˘ ghedon ımpreuna cu restul chipului ˆ (Dan. 2:44, 45). Astfel, cand va izbucni Armaghedonul, puterea mon˘ ˘ diala dominanta va fi tot alianta ¸ an˘ glo-americana. Ce emotionant va fi ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa asistam la ımplinirea completa a acestei profetii! ¸ w12 15/9 1:13, 14

Joi, 5 iunie Tu, o, Iehova, esti ¸ bun ˘ si ¸ gata sa ier ¸ti.

(Ps. 86:5) ˘ ˆ ˆ Este firesc sa fim ındurerati ¸ cand ˆ ˘ ˘ un membru al familiei ıl ˆparaseste ¸ ˘ ˘ pe Iehova si ¸ este exclus. Insa, daca ˘ ai alege sa te superi pe Iehova penˆ ˆ tru ceea ce i s-a ıntamplat copilului ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tau, nu ai face decat sa te ındepartezi de El. Fiul sau fiica ta trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa vada ca esti ¸ hotarat sa-l pui pe Iehova mai presus de orice, chiar ˘ mai presus de legaturile familiale. ˘ Prin urmare, nu te lasa coplesit ¸ de ˘ ˘ ˘ tristete, sa-ti ¸ ci straduieste-te ¸ ¸ pas˘ trezi spiritualitatea puternica. Nu ˘ te izola de fratii ¸ de credint¸ a (Prov. ˘ ˆ 18:1). Varsa-ti ¸ inima ınaintea lui ˘ Iehova (Ps. 62:7, 8). Nu cauta scuze ˘ ˘ pentru a pastra legatura, de exemplu, prin e-mail, cu un membru al familiei care a fost exclus (1 Cor. ˘ ˆ ˆ 5:11). Implica-te cat mai mult ın ac˘ tivitati ¸ spirituale (1 Cor. 15:58). To˘ ˘ ˆ tusi, ¸ nu este gresit ¸ sa speri ca, ınˆ tr-o zi, cel drag tie ¸ ısi ¸ va reveni pe plan spiritual. w13 15/1 2:16, 19, 20

Vineri, 6 iunie El este . . . umil.

(Zah. 9:9) ˘ Dovada suprema a umilintei ¸ si ¸ a ˘ ascultarii lui Isus Cristos a fost ˆ ˘ moartea sa pe un stalp de tortura. ˘ ˆ Prin aceasta, el a aratat ın mod ˘ ˆ ˘ ˆ perfect ca oamenii ıi pot ramane ˆ loiali lui Iehova chiar si ¸ ın cele ˆ ˘ mai cumplite ıncercari. De ase˘ menea, Isus a demonstrat ca Saˆ tan n-a avut dreptate cand a afir˘ ˆ mat ca oamenii ıi slujesc lui Iehova din motive egoiste (Iov 1:9–11; ˘ ˆ ˆ 2:4). Ramanand integru, el a sus˘ tinut legitimitatea suveranitatii ¸ ¸ universale a lui Iehova si ¸ caracte˘ rul drept ˆ al guvernarii Sale (Prov.

27:11). In plus, prin moartea sa pe ˆ ˘ ˘ un stalp de tortura, Isus a pla˘ ˘ tit pretul ¸ de rascumparare pentru ˘ ˘ ˘ omenirea pacatoasa (Mat. 20:28).

Astfel, oamenii au primit perspec˘ tiva de-a trai vesnic, iar normele ¸ de dreptate ale lui Iehova au fost ˘ respectate (Rom. 5:18). Datorita mortii unsi ¸ lui Isus, crestinii ¸ ¸ cu spirit au posibilitatea de-a primi ˘ ˆ viat¸ a nemuritoare ın cer, iar „alte ˘ ˘ ˘ ˆ oi“, viat¸ a vesnic a pe pamant (Ioan ¸ 10:16; Rom. 8:16, 17). w12 15/11 2:9–11 ˆ ˘ ˘ Sambata, 7 iunie ˆ ˘ ˘ M-am ıntors sa vad toate asupririle care se fac ˘ ˘ sub soare si ¸ iata ca cei asupri ¸ti ˆ ˘ plangeau, dar nu era cine sa-i ˆ ˆ mangaie. (Ecl. 4:1) ˆ In prezent, lucrurile stau la fel ˘ sau chiar mai rau. Cine dintre noi ˆ nu a plans dintr-un motiv sau al˘ ˘ ˘ tul? E adevarat, uneori varsam lacrimi de bucurie, dar, de cele mai

multe ori, lacrimile noastre expri˘ ˆ ma durerea pe care o avem ın ini˘ ma. Din cauza tragediilor care se abat asupra lor,ˆ oamenii au nevoie ˆ de ıncurajare. In timpul Domniei de O Mie de Ani, Dumnezeu „va ˘ sterge orice lacrima din ochii lor ¸ si moartea nu va mai fi. Nici jale, ¸ ˘ nici strigat, nici durere nu vor mai fi“ (Rev. 21:4). Ce minunat va fi ˆ ˘ cand jalea, strigatul si ¸ durerea vor ˘ disparea! Dar si ¸ mai impresionant ˘ va fi ca Dumnezeu va distruge ultimul dusman al omului: moartea. ¸ w12 15/9 2:10, 12 ˘ Duminica, 8 iunie

Persecutam congrega ¸tia lui Dumnezeu si ¸ o pustiam ˘ ˘ peste masura. (Gal. 1:13) ˆ Pavel nu era mandru de trecutul ˘ ˘ sau, dar nici nu s-a purtat de parca ˆ ˆ nu s-ar fi ıntamplat nimic (1 Cor. 15:9; Filip. 3:6; 1 Tim. 1:13). El era ˘ ˘ constient ca facuse greseli grave ¸ ¸ (Fap. 26:9–11). Din exemplul lui ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Pavel ınvat¸ am ca, daca ne mar˘ ˘ turisim pacatele si ¸ ne schimbam ˘ conduita, Iehova este dispus sa ˘ ne ierte chiar si ¸ pacatele grave ˆ ˘ ˘ ın baza jertfei de rascumparare. ˆ ˆ Cat de ıncurajator este acest lucru mai ales pentru cei care accep˘ ˘ ta greu ideea ca jertfa lui Cris˘ tos poate acoperi si ¸ pacatele lor!

(1 Tim. 1:15, 16) Desi ¸ Pavel a fost ˆ un persecutor ınversunat al lui ¸ Cristos, el a scris: „Fiul lui Dumnezeu . . . m-a iubit si ¸ s-a dat pe sine pentru mine“ (Gal. 2:20; Fap. ˆ ˘ ˘ 9:5). Da, Pavel a ınvatat ¸ sa dea toˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tul ın serviciul sacru fara sa-si ¸ ım˘ povareze sufletul si ¸ cu alte regreˆ ˘ te. Ai ınvatat si ¸ ¸ tu acest lucru? w13 15/1 4:6, 8

Luni, 9 iunie Slujeste-i [lui Iehova] cu o ini¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ma ıntreaga . . . ; caci Iehova ˘ cerceteaza toate inimile.

(1 Cron. 28:9) ˘ Iehova este Cel care cerceteaza ˘ toate inimile, inclusiv inima noastra ˘ (Prov. 17:3; 21:2). Iar ceea ce gases¸ ˆ ˘ ˆ te ın ea se rasfrange asupra relati¸ ei noastre cu el si ¸ asupra viitorului nostru. Prin urmare, avem motive ˆ ˘ ˘ ıntemeiate sa urmam sfatul inspirat ˘ ˘ al lui David si ¸ sa facem tot ce ne sta ˆ ˘ ın putint¸ a pentru a-i sluji lui Iehova ˘ ˆ ˘ cu o inima ıntreaga. Prin zelul nosˆ ˘ tru ın serviciul crestin, dovedim ca ¸ ˘ vrem sa-i slujim lui Dumnezeu cu ˘ ˆ ˘ o inima ıntreaga. Pentru a verifica ˘ ˘ ˆ ˘ daca hotararea noastra de a-i sluji ˘ ˘ lui Iehova din toata inima nu a sla˘ ˘ bit, trebuie sa ne examinam cu regularitate inima. Cum putem face lucrul acesta? Evident, nimeni nu ˆ ˘ poate vedea ınauntrul nostru, asa ¸ cum nimeni nu poate vedea interiorul, sau inima, unui pom. Cu toate ˆ acestea, Isus a spus ın Predica de pe ˘ ˘ munte ca, la fel cum fructele arata ˘ ˘ ˘ daca interiorul pomului este sana˘ ˘ tos, activitatile noastre dezvaluie ce ¸ ˘ ˆ ˘ avem cu adevarat ın inima (Mat. 7:17–20). w12 15/4 3:5–7

Marti, ¸ 10 iunie Din na ¸tiunea lui se vor ridica patru regate, dar nu cu puterea lui. (Dan. 8:22)

ˆ Intr-o viziune, Grecia este re˘ prezentata de un leopard cu patru ˘ ˘ aripi, ceea ce sugereaza ca impe˘ ˘ ˘ riul avea saˆ se extinda fulgerator ˘ (Dan. 7:6). In alta viziune, Daniel ˘ a vazut un tap cu un corn mare ¸ care ucide cu repeziciune un ber˘ bec cu doua coarne. Iehova i-a spus ˘ lui Daniel ca berbecul simbolizea˘ za Medo-Persia, iar tapul, Grecia. ¸

ˆ ˘ Cornul tapului ıl reprezinta pe unul ¸ dintre regii Greciei. Daniel mentio¸ ˘ ˘ ˘ ˘ neaza ca acest corn avea sa se rupa ˘ ˆ ˘ si ¸ ca ın locul lui urmau sa creas˘ ca patru coarne mai mici. Chiar ˘ ˘ daca profetia ¸ a fost consemnata cu ˆ sute de ani ınainte de ascensiunea ˆ ˆ Greciei, ea s-a ımplinit ın detaliu. Alexandru cel Mare, cel mai ˘ de seama rege al Greciei, a pornit ˆ o campanie ımpotriva Imperiului ˆ ˘ Medo-Persan si ¸ l-a cucerit. Insa, ˘ nu dupa mult timp, acest corn s-a ˆ rupt. La numai 32 de ani, ın culmea gloriei, Alexandru cel Mare a murit ˆ ˘ ˆ subit. Imperiul a fost ımpartit ¸ ın˘ tre cei patru generali ai sai (Dan. 8:20–22). w12 15/6 1:15

Miercuri, 11 iunie ˘ Nu mai sunt doi, ci o singura carne. Deci ce a pus Dumnezeu ˆ ˘ ın acelasi ¸ jug omul sa nu ˘ desparta. (Mat. 19:6) ˘ Indiferent ca suntem celibatari ˘ ˘ ˘ ˘ sau casatoriti, ¸ toti ¸ trebuie sa luam aminte la cuvintele lui Isus. A do˘ ri partenerul altuia este un p acat ˘ ˘ (Deut. 5:21). Daca o sora sau un fraˆ ˘ te ıncepe sa dezvolte o astfel de do˘ ˘ ˘ rint¸ a lacoma si ¸ necurata, trebuie ˘ sa actioneze prompt. Trebuie s-o ¸ ˘ ˘ ˘ smulga din inima, chiar daca va suferi (Mat. 5:27–30). Este extrem de ˘ important sa-si ¸ corecteze modul de ˆ ˘ gandire si ¸ sa suprime din inima sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tradatoare aceasta dorint¸ a gresit ¸ a (Ier. 17:9). Multi ¸ oameni nu stiu ¸ aproape nimic despre Iehova si ¸ de˘ ˘ spre darul extraordinar al casato˘ riei. Totusi, ¸ ei manifesta un oareca˘ ˘ re respect fat¸ a de legatura conjugaˆ ˘ la. Ce putem spune despre noi? In calitate de slujitori ai „fericitului ˘ Dumnezeu“, ne bucuram de tot ce ˘ ne ofera el si ¸ dovedim apreciere ˘ ˘ ˘ fat¸ a de darul divin al casatoriei (1 Tim. 1:11). w12 15/5 1:17, 18

Joi, 12 iunie Ferici ¸ti sunt cei constien ¸ ¸ti ˘ de necesita ¸tile lor spirituale.

(Mat. 5:3) ˘ ˘ ˆ Daca esti parinte, gandeste-te ¸ ¸ ˘ ce exemplu le dai copiilor tai. Ce ˘ ˘ ˆ observa ei ca are prioritate ın viata ¸ ta — cariera sau prietenia cu Ie˘ hova? Daca pentru tine cel mai ˘ ˘ mult conteaza pozitia ¸ sociala, faima sau averea, nu crezi c-o vor lua si ¸ ei pe acelasi ¸ drum? Ar putea ˘ oare ajunge sa nu te mai respecte? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Iata ce spune o tanara: „Tatal meu ˘ ˘ ˘ lucreaza mult, iar apoi cumpara tot felul de lucruri scumpe, de care ˆ nu avem ın realitate nevoie. Drept ˘ urmare, familia noastra este cu˘ ˘ noscuta pentru ca are multi ¸ bani, ˘ ˆ ˘ nu pentru ca-i ıncurajeaza pe altii ¸ ˘ ˆ ˘ sa se implice ın activitati ¸ spiritua˘ ˘ le. As¸ fi mult mai fericita daca ta˘ ˘ ta s-ar stradui ca familia noastra ˘ ˘ ˘ sa aib a o spiritualitate puternica, ˘ ˘ ˘ nu o gramada de bani“. Parinti, ¸ nu ˘ ˆ ˘ ˆ va ındepartati ¸ de Iehova punand serviciul laic pe primul loc. Prin ˘ exemplul vostru, aratati-le copii¸ ˘ lor ca, pentru voi, lucrurile spiriˆ tuale sunt mai de pret¸ decat cele materiale. w13 15/1 2:8, 9 Vineri, 13 iunie Nimeni nu poate veni la mine ˘ ˘ daca nu-l atrage Tatal, care m-a trimis. (Ioan 6:44) ˆ ˆ Cand ai venit ın congregatia ¸ ˘ crestin a nu ai completat un formu¸ ˆ lar de ınscriere cum fac cei care ˘ ˘ vor sa devina membri ai unui club. ˆ Esti ¸ ın poporul lui Iehova pentru ˘ ˘ ca el te-a atras. Dar de ce a facut ˘ ˆ Iehova acest lucru? A vazut el ın ˘ tine un om drept, cu teama de Dumnezeu? Nici pe departe, ai pu-

˘ tea spune. Atunci ce a vazut la ˘ ˘ tine? O inima receptiva la legea ˘ ˆ sa, gata sa accepte ındrumarea sa ˆ ˘ plina de iubire. In congregatie, Ie¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ hova ıti ¸ poarta de grija ınvat¸ anˆ ˘ du-te din Cuvantul sau. El te-a eliberat de minciunile si ¸ de superstitiile religiei false si ¸ ¸ te-a ajutat ˘ ˘ sa imiti lui Cristos (Ef. ¸ calitatile ¸ 4:22–24). Drept urmare, ai privilegiul de a face parte din unicul popor care poate fi numit un „popor liber“ (Iac. 2:12). Libertatea de caˆ re te bucuri ın poporul lui Iehova ˘ este doar o prefigurare a libertatii ¸ din viitor. w12 15/7 1:15, 16 ˆ ˘ ˘ Sambata, 14 iunie ˘ Le-am facut cunoscut numele ˘ tau. (Ioan 17:26) ˆ ˘ ˘ Inca din copilarie, Isus a fost un ˘ ˘ exemplu de umilint¸ a. Desi ¸ parintii ¸ ˘ sai, Iosif si Maria, erau imperfec ti, ¸ ¸ Isus „le era supus“ (Luca 2:51). Ca ˘ adult, Isus a manifestat umilint¸ a ˆ ˆ ˘ punand ınfaptuirea vointei ¸ lui Iehova mai presus de orice (Ioan ˆ ˘ ˘ 4:34). In timpul serviciului sau paˆ mantesc, el a folosit numele lui Dumnezeu si ¸ i-a ajutat pe cei sin˘ ˘ ceri sa cunoasca scopul lui Iehova cu privire la omenire, precum si ¸ ˘ calitatile sale. De asemenea, Isus ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ a trait ın armonie cu ceea ceˆ ıi ın˘ vata ¸ pe altii ¸ despre Iehova. In ru˘ ˘ gaciunea-model, de pilda, primul lucru pe care l-a mentionat a fost: ¸ ˘ ˆ ˘ „Tatal nostru care esti ¸ ın ceruri, sa ˘ fie sfintit ¸ numele tau“ (Mat. 6:9). ˆ ˘ Astfel, Isus si-a ınvatat continua¸ ¸ ˘ ˆ torii sa fie preocupati ¸ ın primul ˆ ˆ rand de sfintirea numelui divin. In ¸ plus, Isus i-a atribuit lui Iehova ˆ meritul pentru tot ce a realizat ın ˘ ˆ timp ce era pe pamant (Ioan 5:19). w12 15/11 2:7, 8

˘ Duminica, 15 iunie [Isus] s-a asezat la dreapta lui ¸ ˆ Dumnezeu, astept and de atunci ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ pana cand dusmanii sai vor fi ¸ ˘ pusi ¸ ca scaunel pentru picioarele sale. (Evr. 10:12, 13) ˘ ˆ Dupa ınviere, Isus a primit auˆ ˘ ˆ toritate ın cer si ¸ pe pamant (Mat. ˆ 28:18). El ısi autorita¸ foloseste ¸ ˆ tea pentru a ımplini scopul divin ˆ ın functie de orarul lui Dumnezeu. ¸ ˘ ˘ Isus a asteptat rabdator la dreapta ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ lui Iehova pana ın 1914, cand ‘dus¸ ˘ ˘ manii sai au fost pusi ¸ ca scaunel pentru picioarele sale’ (Ps. 110:1, 2). ˆ ˆ In curand, el va trece la actiune si ¸ ¸ ˆ ˘ va distruge sistemul lui Satan. Pana ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ atunci ınsa, ıi ajuta pe oameni sa ob˘ tin ¸ a aprobarea lui Dumnezeu si-i ¸ conduce ‘la apele vietii’ (Rev. 7:17). ¸ ˆ Intelegi din exemplul lui Isus cum ¸ ˘ ar trebui sa consideri orarul lui Ie˘ ˘ ˆ ˘ hova? Desi ¸ Fiul a fost, fara ındoiala, ˘ ˘ dornic sa faca tot ce i-a cerut Ta˘ tal, el a asteptat timpul stabilit de ¸ Dumnezeu. Cu totii ¸ avem nevoie de ˘ ˆ ˘ ˆ rabdare ın timp ce astept am sfar¸ situl sistemului. Aceasta presupu¸ ˘ ˘ ne sa nu action am independent de ¸ ˆ ˘ ˘ ındrumarea divina si ¸ sa perseve˘ ˆ ˘ ram, ın pofida descurajarii. w12 15/9 3:9, 10

Luni, 16 iunie ˘ ˘ ˘ Fara plata a ¸ti primit, ˘ ˘ ˘ ˘ fara plata sa da ¸ti. (Mat. 10:8) Publicatiile noastre au dus la ¸ ˘ ‘cresterea adev aratei cunostin te’ ¸ ¸ ¸ ˆ (Dan. 12:4). In prezent, Turnul de ˘ ˆ veghe se publica ın 195 de limbi si ¸ este revista cu cel mai mare tiraj din lume: 42182 000 de exemplare ˘ ˘ pe numar. Pe locul al doilea se afla ˘ ˘ ˆ ˘ revista Trezi ¸ti-va!, tiparita ın 84 de limbi, cu unˆ tiraj de 41 042 000 de exemplare. In plus, aproximativ ˘ 100 de milioane de carti ¸ si ¸ de Biblii

˘ ˆ sunt tiparite ın fiecare an. Acti˘ ˘ vitatea impresionanta de tiparire ˘ este finantat Cei din ¸ a prin donatii. ¸ ˘ industria tipografica sunt uluiti ¸ de ˘ ˆ aceasta realizare deoarece stiu cat ¸ ˘ de mult costa presele si ¸ materiaˆ lele tipografice, precum hartia si ¸ cerneala. Unul dintre fratii ¸ care se ˘ ocupa de aprovizionarea tipografiilor noastre a spus: „Oamenii de ˘ afaceri care viziteaza tipografiile ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ raman uimiti c and afl a ca o pro¸ ˆ ˘ ductie atat de mare, bazata pe o ¸ ˆ ˘ tehnologie atat de avansata, este ˘ finantat ¸ a doar prin donatii. ¸ Ei sunt ˘ ˘ ˘ ˆ surprinsi, ¸ totodata, sa vada cat de tineri si ¸ de fericiti ¸ sunt cei care muncesc aici“. w12 15/8 1:14, 15

Marti, ¸ 17 iunie Te cunosc pe nume. (Ex. 33:17) ˘ Multi ¸ frati ¸ si ¸ surori spun ca se ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ bucura cand batranii se intereseaza ˘ ˆ de ei. O modalitate prin care batra˘ nii pot face acest lucru este sa ur˘ meze exemplul lasat de David, Elihu si ¸ Isus (2 Sam. 9:6; Iov 33:1; Luca 19:5). Fiecare dintre acesti ¸ slujitori ˘ ˘ ai lui Iehova au aratat interes fat¸ a ˆ de colaboratorii lor adresandu-li-se ˆ pe nume. Pavel stia si ¸ ¸ el cat era de ˘ ˘ important sa-si ¸ aminteasca nume˘ ˘ ˆ ˆ le fratilor si ¸ ¸ sa le foloseasca. In ıncheierea uneia dintre scrisorile sale, ˘ el le-a transmis salutari la peste 25 ˆ de frati andu-i pe ¸ si ¸ surori, mention ¸ ˘ ˆ nume (Rom. 16:3–15). Unor batrani ˘ ˘ le este foarte greu sa retin ¸ a numele ˆ ˘ ˘ altora. Dar, cand se straduiesc sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ faca ımbunatatiri ın acest sens, este ¸ ca si si ¸ cum le-ar spune fratilor ¸ ¸ su˘ rorilor de credint¸ a: „Sunteti ¸ importanti ¸ pentru mine“. Membrii con˘ ˘ ˘ ˆ gregatiei se bucura daca batranii li ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ se adreseaza pe nume cand ıi invita ˘ ˘ ˘ sa raspunda la studiul Turnului de ˆ veghe sau la alte ıntruniri. (Compa˘ ra cu Ioan 10:3.) w13 15/1 5:6, 7

Miercuri, 18 iunie ˘ Cel ce se poarta ca unul mic . . . acela este mare. (Luca 9:48) ˘ ˘ O persoana umila este recunos˘ ˘ catoare pentru masurile luate de ˆ Iehova ın folosul nostru, inclusiv ˘ pentru hrana spirituala. Ea studi˘ ˆ ˘ aza cu sarguint¸ a Biblia si cu ¸ citeste ¸ viu interes revistele Turnul de ve˘ ˘ ghe si ¸ Trezi ¸ti-va!. Daca manifes˘ ˘ tam umilint¸ a citind si ¸ studiind cu apreciere publicatiile bazate pe Bi¸ blie, vom face progrese spirituale, iar Iehova ne va folosi si ¸ mai mult ˆ ˘ ın serviciul sau (Evr. 5:13, 14). Cel ˘ ce se poarta ca unul mic devine ˘ ˆ „mare“, adica valoros ın ochii lui Ieˆ ˆ hova, si ¸ ıntr-un alt mod. In fiecare ˘ ˘ congregatie exista barbati ¸ ¸ califiˆ cati, ¸ numiti ¸ de spiritul sfant pen˘ ˆ tru a sluji ca batrani. Ei organi˘ ˘ zeaza activitati ¸ spirituale, precum ˆ ıntrunirile congregatiei, serviciul ¸ ˘ ˆ de teren si ¸ pastorirea. Cand ma˘ ˘ ˆ ˘ nifestam umilint¸ a sustin ¸ and ma˘ ˆ surile luate de batrani, contribuim la bucuria, pacea si ¸ unitatea congregatiei (Evr. 13:7, 17). w12 15/11 ¸ 3:9, 10

Joi, 19 iunie Nu sunt singur, pentru ˘ ˘ ca Tatal este cu mine.

(Ioan 16:32) ˘ ˆ Isus a spus ca, ın timpul prezen˘ tei ¸ sale, lumea avea sa se confrunte ˘ ˘ cu probleme, dupa care a adaugat: ˘ ˆ „Nu va ıngroziti“ ¸ (Luca 21:9). Avem ˘ ˆ toate motivele sa privim cu ıncredere viitorul deoarece suntem sustinu ti ¸ ¸ de Isus, Regele nostru, si ¸ de ˘ Iehova, Creatorul universului. Sa ˘ observam cum si-au exprimat unii ¸ ˆ slujitori ai lui Dumnezeu ıncrede˘ ˆ rea deplina ın el. David a afirmat:

„Iehova este puterea si ¸ scutul meu. ˆ ˆ In el mi s-a ıncrezut inima si ¸ am fost ajutat, de aceea inima mea ˘ exulta“ (Ps. 28:7). Pavel a spus: „Din toate aceste lucruri iesim pe ¸ deplin victoriosi ¸ prin cel ce ne-a iubit“ (Rom. 8:37). Asadar, toti ¸ ¸ acesti ¸ slujitori ai lui Iehova au demonˆ ˆ strat o ıncredere de neclintit ın el. ˘ Daca le vom urma exemplul, vom ˆ avea curajul de-a ınfrunta toate ˘ greutatile (Ps. 46:1–3). w12 15/10 ¸ 1:14, 15

Vineri, 20 iunie ˘ ˆ Nu va mai strange ¸ti ˘ ˆ comori pe pamant.

(Mat. 6:19) ˘ Unii conducatori religiosi ¸ sustin ¸ ˘ ˘ ca este gresit ¸ sa te lupti ¸ pentru a ˘ avea succes si ¸ ca orice efort de a-l ˆ ˘ ˘ obtine trebuie ınabusit.

Totusi, ¸ ¸ ¸ sa ˘ ˘ remarcam ca Isus nu a condamnat ˘ astfel de eforturi. Dimpotriva, el ˆ ˘ si-a ındemnat discipolii sa le ca¸ ˆ ˘ ˘ nalizeze ın directia corecta, adica ¸ ˘ ˆ ˘ sa-si ¸ stranga comori nepieritoare ˆ ın cer (Mat. 6:20). Ceea ce ne do˘ rim cel mai mult este sa avem succes din punctul de vedere al lui Iehova. Cuvintele lui Isus ne rea˘ mintesc ca avem libertatea de a ne stabili obiectivele. De fapt, obiec˘ ˘ tivele pe care le urmarim dezvaˆ ˘ luie ce avem ın inima, ce pretuim ¸ ˘ ˘ cu adevarat. Daca ne dorim din ˘ ˘ ˘ toata inima sa-i placem lui Ieho˘ ˆ va, suntem siguri ca el se va ın˘ griji sa avem strictul necesar. Re˘ ferindu-se la necesitatile noastre ¸ ˘ materiale, Isus ne-a dat urmatoa˘ ˘ rea asigurare: „Continuati ¸ sa cauˆ ˆ tati ¸ mai ıntai regatul si ¸ drepta˘ tea Sa si ¸ toate aceste lucruri va ˘ vor fi adaugate“ (Mat. 6:31–33). w12 15/12 1:13, 15, 16

ˆ ˘ ˘ Sambata, 21 iunie Nimeni nu poate veni ˘ la mine daca nu-l atrage ˘ Tatal, care m-a trimis.

(Ioan 6:44) ˆ Cum ıi atrage Iehova la Fiul pe ˘ ˘ cei asemanatori oilor? Prin lucrarea de predicare a vestii bune ¸ ˆ si spiritului sfant. ¸ prin actiunea ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca te-ai dedicat, ınseamna ca si ¸ ˆ tu ai fost atras de Dumnezeu la ın˘ ˘ chinarea curata. La fel cum Tatal ˘ nostru ceresc a vazut ceva de pret¸ ˆ ˘ ın inima Lidiei, el a vazut ceva ˆ ˆ ˘ bun si ¸ la tine. Cand ai ınceput sa acorzi atentie vestii bune, Iehova ¸ ¸ ˆ te-a ajutat s-o ıntelegi oferindu-ti ¸ ¸ ˆ spirit sfant (Fap. 16:13–15; 1 Cor. ˆ ˘ 2:11, 12). Apoi, cand te-ai straduit ˘ ˆ ˘ ˆ sa ınfaptuiesti ¸ vointa ¸ lui aplicand ˆ ˘ ˆ cele ınvatate, el ti-a binecuvantat ¸ ¸ ˆ eforturile. Iar cand te-ai dedicat lui, inima i s-a umplut de bucurie. ˆ ˘ ˆ Intr-adevar, din momentul ın care ˘ ai facut primul pas pe drumul vie˘ tii, alaturi de tine cli¸ Iehova a fost ˘ ˘ ˆ ˆ pa de clipa. Intrucat ne-a ajutat ˘ ˆ ˘ ˘ sa devenim ınchinatorii sai, Iehova ˘ ˆ ˘ nu ne lasa singuri ın lupta noastra ˘ ˆ ˘ de a-i ramane fideli. El stie ca nu ¸ ˘ ˘ am venit la adevar datorita merite˘ ˘ lor proprii si ¸ ca nu vom putea raˆ ˘ mane slujitorii sai prin forte ¸ proprii (1 Pet. 1:4, 5). w12 15/4 5:5–7

˘ Duminica, 22 iunie ˆ ˆ Cand se vor ımplini cei saptezeci de ani, . . . voi trage la ¸ ˘ raspundere pentru nelegiuirea lor pe regele Babilonului si ¸ na ¸tiunea aceea. (Ier. 25:12) Iehova i-a vorbit lui Ieremia deˆ spre poporul lui Iuda „ın al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda“ (Ier. 25:1). Iehova a profetit ¸ distrugerea Ierusalimului

ˆ si ¸ deportarea iudeilor ın Babilon. ˘ ˘ Acolo, ei urmau „sa-i slujeasca regelui Babilonului saptezeci de ani“. ¸ ˆ ˆ In 607 ı.e.n., armatele babiloniene au distrus Ierusalimul si ¸ i-au dus ˆ pe evrei ın Babilon, asa ¸ cum fuse˘ ˆ ˆ se prezis. Dar ce urma sa se ıntamˆ ˘ ple la sfarsitul celor 70 de ani? „Iata ¸ ˆ ˆ ce a spus Iehova: «Cand se vor ımˆ plini cei saptezeci de ani ın Babi¸ ˆ lon, ımi voi aduce aminte de voi si ¸ ˆ ˆ voi ımplini cuvantul meu bun penˆ ˘ ˆ ˆ tru voi, aducandu-va ınapoi ın locul acesta».“ (Ier. 25:11; 29:10) Proˆ fetia s-a ımplinit la momentul fi¸ ˆ ˆ xat: ın 537 ı.e.n. w12 15/5 3:7

Luni, 23 iunie ˘ ˆ Faceam ın iudaism progrese ˆ mai mari decat mul ¸ti dintre ˆ ˘ cei de o varsta cu mine.

(Gal. 1:14)

ˆ ˘ ˘ Inainte sa devina crestin, Pavel ¸ ˘ avea un viitor promit¸ ator. Fusese ˆ ˘ instruit ın Legea mozaica de unul ˆ ˘ ˘ dintre cei mai respectati ¸ ınvat¸ atori ai vremii. Primise autoritate chiar de la marele preot (Fap. 9:1, 2; ˆ 22:3; 26:10). Dar, cand Pavel si-a ¸ ˘ dat seama ca Iehova nu mai bineˆ cuvanta natiunea Israel, viata ¸ ¸ lui ˆ s-a schimbat radical. Pavel a ınte¸ ˘ ˘ ˆ les ca o cariera ın sistemul iudaic ˆ n-ar fi avut nicio valoare ın ochii lui Iehova, n-ar fi avut niciun viitor (Mat. 24:2). Acest fost fariseu chiar ˘ a afirmat ca lucrurile pe care le ˆ considera ınainte importante erau ˆ „niste gunoaie“ ın comparatie cu ¸ ¸ ˆ ˆ modul ın care ıntelegea acum sco¸ purile divine si ¸ cu privilegiul de a lua parte la predicare. Pavel a re˘ ˆ nuntat la religia mozaica, dedican¸ ˘ ˆ du-si lu¸ restul vietii ¸ pamantesti ¸ ˘ crarii de predicare (Filip. 3:4–8, 15; Fap. 9:15). w12 15/6 3:10, 11

Marti, ¸ 24 iunie Un lucru am cerut ˘ de la Iehova . . . : sa locuiesc ˆ ˆ ın casa lui Iehova ın toate zilele vie ¸tii mele. (Ps. 27:4) ˘ ˘ ˘ Isus a explicat ca urma sa vina ˆ timpul cand oamenii nu mai trebu˘ ˘ iau sa mearga la templu pentru a i ˆ se ˆ ınchina lui Iehova (Ioan 4:21–23).

In Evrei capitolele 8 la 10, Pavel vorbeste despre un mare templu spi¸ ˆ ˘ ˆ ritual care a venit ın existent¸ a ın ˆ 29 e.n., cand Isus s-a botezat, preˆ ˆ ˘ zentandu-se pentru a ınfaptui vointa ¸ lui Dumnezeu (Evr. 10:10). Acest ˘ templu spiritual reprezinta totalita˘ tea masurilor luate de Iehova penˆ tru ca noi, pe baza credintei ¸ ın jert˘ ˘ ˘ ˆ fa de rascumparare, sa-i aducem ınˆ chinare ın modul aprobat de el. Dar ˆ ˘ ˆ cum ne ınchinam lui Iehova ın maˆ rele templu spiritual? Rugandu-ne ˘ ˘ ˆ ‘cu inima sincera si ¸ cu toata ıncre˘ derea pe care o da credinta’, de¸ ˆ ˘ ˘ ˘ clarandu-ne public speranta ¸ fara sa ˘ ˆ ˆ ˆ sov ¸ aim, ıncurajandu-i pe frati ¸ la ınˆ ˆ ˆ truniri si ¸ tin ¸ and ınchinarea ın familie (Evr. 10:22–25). Iubirea pentru ˆ ˘ ˘ ˘ ınchinarea adevarata ne da forta ¸ de ˆ a persevera ın aceste timpuri grele. w12 15/7 3:7

Miercuri, 25 iunie Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? (Iov 1:9) ˆ ˘ ˘ ˘ Cand aflam ca un frate se stra˘ duieste sa se califice pentru un pri¸ ˘ vilegiu de serviciu, credem ca e sin˘ ˘ cer sau consideram ca are motive ˘ egoiste? Daca avem tendinta ¸ de a ˆ ˘ pune la ındoiala motivatiile altora, ¸ ˘ ˘ ˘ sa ne amintim ca la fel a facut si ¸ Saˆ ˆ tan cand l-a acuzat ın mod nedrept pe Iov (Iov 1:10, 11). De asemenea, ˘ ˆ ˘ ar fi bine sa ne ıntrebam de ce avem ˘ ˘ o atitudine critica fat¸ a de fratele respectiv. Oare chiar este justifica-

˘ ta o astfel de atitudine? Sau a fost ˘ ˘ ˘ inima noastra otravita de spiritul lipsit de iubire, caracteristic zilelor ˘ din urma? (2 Tim. 3:1–4) Un alt motiv pentru care am putea deveni critici este dorinta ¸ de a ne scoate ˆ ˘ ˘ ın evident¸ a propriile realizari. Vorˆ ˘ bind negativ despre altii, ¸ ıncercam, ˘ ˆ de fapt, sa ne punem pe noi ınsi¸ ˆ ˘ ˘ ne ıntr-o lumina favorabila. Sau, ˘ ˘ ˘ ˘ poate, cautam sa ne scuzam pentru ˘ ˘ ca nu am facut ceva ce ar fi trebuit ˘ sa facem. Oricare ar fi motivele ˆ — mandria, invidia, lipsa respectu˘ lui de sine —, atitudinea noastra ˘ ˘ critica va face mult rau. w12 15/8 3:5, 6

Joi, 26 iunie ˘ Cararea celor drep ¸ti este ca ˘ ˘ lumina zorilor a carei stralucire ˆ ˘ creste pana la miezul zilei. ¸ (Prov. 4:18)

ˆ ˘ In istoria moderna a poporului lui Iehova au fost congrese memorabile — evenimente ce au reprezen˘ ˆ ˘ tat puncte de cotitura ın activitati¸ ˆ ˆ le teocratice si Scrip¸ ın ıntelegerea ¸ turilor. Primul mare congres tinut ¸ ˆ ˘ de Studentii ¸ ın Biblie dupa Primul ˘ ˆ Razboi Mondial a avut loc ın 1919, la Cedar Point, Ohio (SUA). La acel congres, la care au participat circa 7 000 de persoane, s-a anuntat ¸ ˆo ˘ campanie mondiala de predicare. In ˘ 1922, la un congres de noua zile, ti¸ ˆ nut ın acelasi ¸ loc, s-a dat un pu˘ ternic impuls lucrarii de predicare.

Atunci Joseph Rutherford le-a spus celor din auditoriu: „Lumea trebuie ˘ ˘ sa stie ca Iehova este Dumnezeu si ¸ ¸ ˘ ca Isus Cristos este Regele regilor si ¸ Domnul domnilor. . . . Asadar, ves¸ ti ¸ti, vesti ¸ti, vesti ¸ti Regele si ¸ regatul ˘ sau!“. Cei prezenti ¸ si, ¸ de fapt, slujitorii lui Dumnezeu de pretutindeni, ˘ ˆ ˘ ˘ au raspuns plini de ınflacarare acesˆ tui ındemn. w12 15/9 5:6

Vineri, 27 iunie ˆ ˆ ˘ Mania omului nu ınfaptuieste ¸ dreptatea lui Dumnezeu.

(Iac. 1:20) ˆ ˘ ˘ Cand esti furios, daca lasi ¸ ¸ sa ˘ ˘ treaca un timp ca sa te calmezi si ¸ ˘ sa analizezi problema la rece, pro˘ babil ca nu vei reactiona dur si ¸ ¸ ˘ nu vei fi neiertator, atitudine pe ˆ care o vei regreta mai tarziu (Ps. 4:4; Prov. 14:29; Iac. 1:19). Dar ce ˘ poti nega¸ face daca sentimentele ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tive persista? Incearca sa ınte¸ ˘ legi de ce esti ¸ suparat. Oare pen˘ ˆ tru ca ai fost tratat ın mod ne˘ ˘ drept, poate, fara respect? Con˘ ˘ sideri ca persoana care te-a ranit ˘ a facut-o intentionat?

Esteˆ chiar ¸ ˆ ˘ atat de grava fapta sa? Intele¸ ˆ ˆ gand motivele reactiei tale, ıti ¸ ¸ vei da seama cum ar fi cel mai bine ˘ sa procedezi, de fapt, cum spune ˘ Biblia sˆ a procedezi (Prov. 15:28; ˆ 17:27). In plus, abordand situatia ¸ ˆ ˘ ın acest fel, chiar daca, probabil, ˆ nu ti-e usor, vei permite Cuvan¸ ¸ ˘ tului lui Dumnezeu sa-ti ¸ cerceteˆ ze „gandurile si inimii“ ¸ intentiile ¸ ˘ ˘ si ¸ sa te ajute sa-l imiti ¸ pe Iehova, ˘ ˘ Tatal nostru iertator (Evr. 4:12). w12 15/11 5:7, 8 ˆ ˘ ˘ Sambata, 28 iunie ˘ ˆ Prin saman ¸ta ta se vor ˆ binecuvanta toate na ¸tiunile ˘ ˆ pamantului. (Gen. 22:18) ˘ Biblia consemneaza peste 40 de ˆ ocazii ın care Iehova a jurat. Pro˘ ˘ babil ca cel mai cunoscut juraˆ ˘ mant este cel facut lui Avraam. Pe parcursul mai multor ani, Iehova ˆ ˘ ˆ ıi facuse lui Avraam cateva promiˆ ˘ ˘ siuni care, ımpreuna, dezvaluiau ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca Samanta ¸ avea sa vina pe linia ˘ sa genealogica, prin Isaac (Gen. 12:1–3, 7; 13:14–17; 15:5, 18; 21:12).

Apoi Iehova l-a supus pe Avraam ˆ ˘ unei ıncercari grele, poruncindu-i ˘ ˘ sa-l ofere ca jertfa pe fiul lui iubit. Avraam s-a conformat imeˆ diat poruncii, dar, chiar cand era pe punctul de a-l jertfi pe Isaac, ˆ un ınger l-a oprit. Atunci Dumneˆ zeu a spus: „Pe mine ınsumi jur . . . ˘ ˆ ˆ ˘ ca, ıntrucat ai facut lucrul acesta ˘ ˘ si ¸ n-ai ezitat sa mi-l dai pe fiul tau, ˘ pe singurul tau fiu, te voi binecuˆ ˆ ˆ ˘ ˆ vanta si ¸ ıti ¸ voi ınmulti ¸ samanta ¸ ca stelele cerurilor si ¸ ca firele de ˘ ˘ nisip de pe t¸ armul marii“ (Gen. 22:1–3, 9–12, 15–17). w12 15/10 3:6 ˘ Duminica, 29 iunie ˘ ˘ Sa ave ¸ti o purtare excelenta printre na ¸tiuni.

(1 Pet. 2:12) ˘ ˘ Strainii, adica locuitorii tempoˆ ˘ ˘ rari ıntr-o alta tar ¸ a, ajung uneori tinta criticilor. Ei chiar pot fi con¸ ˘ ˘ ˘ siderati ¸ raufacatori pentru sim˘ plul motiv ca sunt diferiti ¸ de ve˘ cinii lor. Probabil ca se disting ˘ de restul comunitatii ¸ prin vorbire, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ fapte, ımbracaminte si ¸ ınfati ¸ sa¸ ˆ ˘ ˘ re. Dar, cand au o conduita buna, ˘ ˘ adica o purtare excelenta, comentariile negative la adresa lor se dovedesc nefondate. Tot asa, ¸ ade˘ ˆ varatii crestini se deosebesc ın ¸ ¸ anumite privinte ¸ de multi ¸ dintre semenii lor. De exemplu, modul ˆ ın care vorbesc si ¸ se destind ar putea fi diferit de al celorlalti ¸ oa˘ meni. Ei se remarca deseori prin tinuta lor. Din cauza acestor di¸ ferente, ¸ unele persoane dezinforˆ ˘ ˆ mate ıi vorbesc de rau. Altii, ın ¸ ˆ ˘ schimb, ıi laud a pentru conduiˆ ˘ ta lor. Intr-adevar, purtarea noas˘ ˘ ˘ tra excelenta poate demonstra ca acuzatiile ce ni se aduc sunt false. ¸ w12 15/12 3:11–13

Luni, 30 iunie ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Tanjesc sa va vad, ca sa va fac parte de vreun dar spiritual penˆ ˘ ˘ tru ıntarirea voastra. (Rom. 1:11) Care este o modalitate prin care ˘ ˆ ˆ ˘ batranii ısi ¸ manifesta iubirea penˆ ˘ ˘ ˆ tru frati ¸ si ¸ ıi ajuta sa fie bucurosi ¸ ın ˘ ˆ serviciul sacru? Batranii iau initia¸ ˆ ˆ tiva de a-i ıncuraja (Fap. 20:28). In ˘ ˘ ˘ ˘ aceasta privint¸ a, ei se aseamana cu ˘ ˘ pastorii spirituali din vechime. Sa ˘ ˘ ˘ remarcam, de pilda, ce a facut Ne-

Marti, ¸ 1 iulie ˘ ˘ Trimite lumina si ¸ adevarul tau! ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Ele sa ma conduca! Sa ma ˘ ˘ ˆ aduca la muntele tau sfant.

(Ps. 43:3) ˆ ˆ ˘ ˘ In Cuvantul sau, Dumnezeu a pastrat numele pe care si ¸ l-a ales, astˆ ˆ ˘ ˘ ˘ fel ıncat slujitorii sai sa-l poata fo˘ losi. Scripturile mentioneaz a prima ¸ ˘ ˆ oara numele „Iehova“ cand prezin˘ ˘ ˆ ta „istoria cerurilor si ¸ a pamantului“ ˆ (Gen. 2:4). Dumnezeu si-a scris ın ¸ mod miraculos numele de mai multe ˘ ori pe tablele de piatra cu Cele zece porunci. De exemplu, prima porun˘ ˆ ca ıncepe astfel: „Eu sunt Iehova, ˘ Dumnezeul tau“ (Ex. 20:1–17). Nu˘ mele lui Dumnezeu dainuie deoarece Domnul Suveran Iehova si-a ¸ ˆ ˆ ocrotit Cuvantul si ¸ numele, ın pofida tuturor eforturilor luiˆ Satan de a ˆ le elimina (Ps. 73:28). In Cuvantul ˘ ˘ ˘ sau, Iehova a pastrat si ¸ adevarul. ˘ ˆ ˘ ˘ Desi ¸ lumea este plina de ınvat¸ aturi ˆ religioase false, noi ıi suntem recu˘ ˘ noscatori lui Dumnezeu pentru ca ˘ ˘ ne-a dat adev arul s au si lumina sa ¸ ˘ ˆ spirituala! In timp ce majoritatea ˘ ˆ ˆ oamenilor umbla ın ıntuneric, noi ˘ ˘ ˘ ˆ continuam sa umblam cu bucurie ın ˘ lumina spirituala pe care ne-a dat-o Dumnezeu (1 Ioan 1:6, 7). w13 15/2 1:2, 3

ˆ ˘ emia cand a constatat ca unii din˘ tre conationalii sai erau demorali¸ ˘ zati. ¸ Relatarea spune ca el ‘s-a ridiˆ cat’ imediat si ¸ i-a ıncurajat (Neem. ˆ ˘ ˆ 4:14). In prezent, batranii actio¸ ˘ ˘ neaza la fel. ‘Se ridica’, altfel spus, ˆ ˘ ˘ ˘ iau initiativa, ca sa-i ıntareasca pe ¸ frati ¸ din punct de vedere spiritual. ˘ Daca situatia ¸ permite, ei le fac vi˘ ˆ ˘ zite de pastorire pentru a le ımpar˘ ˘ tasi ¸ un „dar spiritual“, adica pentru ˘ ˆ ˘ ˘ a-i ajuta sa-si ¸ ıntareasca credinta. ¸ w13 15/1 5:10

Miercuri, 2 iulie ˆ ˆ ˆ ˘ Alerga ¸ti ın asa ¸ fel ıncat sa ob ¸tine ¸ti [premiul]. (1 Cor. 9:24)

ˆ In calitate de crestini, si ¸ ¸ noi aler˘ ˆ ˘ ˘ ˘ gam ıntr-o cursa, o cursa simbolica. ˘ Obiectivul nostru trebuie sa fie acela ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ de a alerga ın asa ¸ fel, ıncat sa casti¸ ˘ ˘ gam cursa. Cursa noastra nu este un ˆ ˆ sprint, ın care factorul decisiv ıl con˘ stituie viteza. Si, cu sigurant¸ a, nu ¸ ˘ ˆ este nici o alergare usoar a, ın care ne ¸ putem permite momente de repaus. ˘ ˘ ˘ Cursa noastra poate fi asemanata ˘ ˆ mai degraba cu un maraton, ın care ˘ este nevoie de rezistent¸ a pentru a ˆ ˘ obtine victoria. Biblia ne ındeamna ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa alergam ın aceasta cursa simboli˘ ca (1 Cor. 9:25–27). Premiul este via˘ ˆ a, fie ın cer pentru crestinii ta ¸ ¸ vesnic ¸ ˘ ˆ unsi, ¸ fie pe p amant pentru ceilalti ¸ ˘ alergatori. Spre deosebire de majoritatea competitiilor de atletism, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ unde exista un singur castig ator, ın ¸ ˘ ˘ ˆ aceasta cursa premiul este castigat ¸ de toti ¸ participantii ¸ care perseve˘ ˆ ˘ ˆ reaza p ana la sfarsit (Mat. 24:13). ¸ ˘ ˘ Alergatorii pierd cursa numai daca ˘ nu alearga potrivit regulilor sau da˘ ca nu trec linia de sosire. De ase˘ menea, aceasta este singura cursa ˆ ˘ ın care premiul este viata a. ¸ vesnic ¸ Totusi, ¸ pentru a trece linia de so˘ ˆ sire, avem nevoie de disciplina; ın ˘ ˘ ˘ ˆ plus, trebuie sa urmarim cu hotarare acest obiectiv. w13 15/3 1:2–4

Joi, 3 iulie ˆ ˘ Binecuvantat sa fie Iehova, Dumnezeul lui Israel, care ˘ ˆ te-a trimis astazi ınaintea mea! ˆ ˘ ˘ Binecuvantata sa fie chibzuin ¸ta ˆ ˘ ˘ ta si ¸ binecuvantata sa fii tu, ˘ ˘ care m-ai oprit astazi sa-mi ˘ ˆ atrag vina de sange.

(1 Sam. 25:32, 33) Ce lectie desprindem din relata¸ rea despre David si ¸ Nabal? (1 Sam. 25:9–13, 21, 22) Iehova s-a folosit de ˘ Abigail pentru a-l opri pe David sa ˘ ˘ ˆ faca un pas gresit.

El procedeaz a ın ¸ ˘ ˘ ˆ mod asemanator si ¸ ın prezent. De˘ sigur, nu ne astept am ca Dumnezeu ¸ ˘ ˘ ˘ sa trimita de fiecare data pe cine˘ ˆ ˘ va ca sa ne ımpiedice sa comitem o ˘ greseal a. Nici nu putem sti ¸ ¸ cu exacˆ titate cum va actiona El ıntr-o anu¸ ˘ ˘ mita situatie sau ce va permite sa ¸ ˆ ˆ ˆ se ıntample pentru a-si ¸ ındeplini scopul (Ecl. 11:5). Totusi, ¸ putem fi ˘ ˆ siguri ca Iehova cunoaste bine ım¸ ˘ ˆ ˘ ˘ prejurarile ın care ne aflam si ¸ ca ne ˆ ˘ ˘ fideli. Iava ajuta sa-i ramanem ˆ ˘ ta ce ne promite el: „Iti ¸ voi da perˆ ˘ spicacitate si ¸ te voi ınvata ¸ calea pe ˘ ˘ care trebuie sa mergi. Te voi sfatui cu ochiul asupra ta“ (Ps. 32:8). w12 15/4 5:9, 10

Vineri, 4 iulie ˆ Mul ¸ti vor umbla ıncoace si ¸ ˆ ˘ ˘ ıncolo si adev arata cunostin ¸ ¸ ¸ta va creste.

(Dan. 12:4) ¸ ˘ ˘ ˆ Profetiile biblice ne ajuta sa ınte¸ ¸ ˘ legem ca ‘timpurile fixate ale natiu¸ ˆ ˆ ˆ nilor’ s-au sfarsit ¸ ın 1914, cand Crisˆ tos a devenit rege ın ceruri (Luca ˘ 21:24; Dan. 4:10–17). Ce ar trebui sa ˘ facem stiind ca domnia lui Cristos a ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınceput si ¸ ca traim ın „timpul sfarsi¸ ˘ ˘ tului“? Multi ¸ oameni vad ca situatia ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ mondiala se ınrautate dar nu ın¸ ste, ¸ ˘ ˘ ˆ teleg ca aceste schimbari ımplinesc ¸

˘ profetia biblica referitoare la zile¸ ˘ ˘ le din urma. Unii cred ca omenirea ˘ este pe marginea prapastiei. Altii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ spera ca, ıntr-o buna zi, societatea ˘ umana se va bucura de „pace si ¸ securitate“ (1 Tes. 5:3). Ce putem spu˘ ne despre noi? Daca suntem con˘ ˆ stien ti ¸ ¸ ca ne apropiem de sfarsitul ¸ ˘ ˘ ˆ zilelor din urma, sa ne folosim cu ıntelepciune timpul pentru a-i sluji ¸ lui Iehova si ¸ pentru a-i ajuta pe altii ¸ ˘ ˘ sˆ a-l cunoasca (Dan. 2:21; 2 Tim. 3:1). ˘ ˘ In acest sens, trebuie sa ‘rascum˘ ˘ param orice moment prielnic’ (Ef. 5:15–17). w12 15/5 3:9, 11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 5 iulie ˘ ˘ Iata! Casa va este ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ parasita si ¸ lasata voua.

(Mat. 23:38) ˆ ˆ Roma a jucat un rol-cheie ın ımplinirea profetiei din Geneza 3:15. ¸ ˘ Satan s-a folosit de autoritatile ro¸ ˘ ˆ mane pentru ‘a zdrobi calcaiul semintei ¸ femeii’. Romanii l-au acuzat ˆ ın mod fals pe Isus de seditiune si ¸ ¸ ˆ ˘ l-au omorat (Mat. 27:26). Dar ‘calˆ caiul’ s-a vindecat repede deoarece ˆ ˘ Iehova l-a ınviat pe Isus. Conducatorii religiosi ¸ ai Israelului au insti˘ ˆ gat autoritatile romane ımpotriva ¸ lui Isus. De fapt, majoritatea evreilor l-au respins pe Fiul lui Dumnezeu, motiv pentru care Iehova nu i-a ˘ mai considerat pe evrei poporul sau ˘ (Fap. 2:22, 23). El si-a ales o noua na¸ tiune, „Israelul lui Dumnezeu“ (Gal. ¸ 3:26–29; 6:16). Aceasta era congre˘ ˘ ˆ gatia unsi, ¸ crestinilor ¸ ¸ alcatuita atat ˆ din evrei, cat si ¸ din oameni ai natiu¸ ˘ ˆ nilor (Ef. 2:11–18). Dupa ınvierea lui ˘ ˆ Isus, samanta a continuat ¸ sarpelui ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa urasca samanta ¸ femeii si ¸ sa lupte ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ımpotriva ei, ıncercand sa stearg a ¸ ˘ ˘ din existent¸ a partea secundara a semintei, congregatia unsi. ¸ ¸ crestinilor ¸ ¸ w12 15/6 1:17, 18

˘ Duminica, 6 iulie ˘ Crea ¸tia va fi eliberata din scla˘ via stricaciunii si va avea glo¸ rioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu. (Rom. 8:21) ˘ „Creatia“ se refera la oamenii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ care au sperant¸ a pamanteasca si ¸ ˆ care vor trage foloase ın urma ‘re˘ velarii fiilor lui Dumnezeu’ unsi ¸ cu ˆ ˆ spirit. Revelarea va ıncepe cand ˆ ˆ acesti fii, ınvia ti ın domeniul spi¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ritual, vor ınlatura ımpreuna cu ˘ ˘ ˆ Cristos rautatea de pe pamant si ¸ ˆ vor conduce ‘marea multime’ ın ¸ noul sistem (Rom. 8:19; Rev. 7:9, 14). Omenirea se va bucura atunci ˘ de o libertate unica, iesind de sub ¸ ˘ influenta ¸ nefasta a lui Satan si ¸ a demonilor (Rev. 20:1–3). Apoi, cei 144 000 de regi si ¸ preoti ¸ vor aplica ˘ ˘ foloasele jertfei de rascumparare ˆ ˘ ˆ ˘ pana cand omenirea va fi eliberata ˘ complet din sclavia p acatului si a ¸ imperfectiunii (Rev. 5:9, 10). Oa¸ ˆ menii care se vor dovedi fideli ın ˆ timpul testului final vor dobandi li˘ bertatea perfecta pe care Iehova a ˆ avut-o ın vedere pentru ei. w12 15/7 1:17, 18

Luni, 7 iulie ˘ ˘ ˆ Sa-i cheme la el pe batranii ˘ congrega ¸tiei, iar ei sa se roage pentru el. (Iac. 5:14) Dorinta ¸ de a primi glorie de la oameni i-ar putea afecta chiar si ¸ pe slujitorii dedicati ¸ ai lui Dumnezeu. ˆ ˘ De exemplu, un tanar ar putea fi ˘ ˆ ˘ ˆ repartizat sa predice ıntr-o zona ın ˆ care oamenii ıl cunosc, dar nu stiu ¸ ˘ ca este Martor al lui Iehova. Ce va ˆ face? Va da ınapoi din cauza fricii? ˘ Sau poate ca cineva este ridiculizat ˘ ˘ ˘ ˘ pentru ca vrea sa urmareasca unele obiective spirituale. Va permite ˘ el ca deciziile sale sa fie influenta¸

˘ te de parerea celor care nu pretuiesc serviciul lui Iehova asa ¸ ¸ cum ˘ ar trebui? Ori poate ca un crestin ¸ ˆ ˘ a comis un pacat grav. Isi ¸ va as˘ ˘ ˘ cunde el pacatul de teama ca-si ¸ ˘ ˆ va pierde responsabilitatile ın con¸ ˘ ˆ ˘ gregatie sau ca ıi va dezamagi pe ¸ ˘ cei dragi? Daca prietenia cu Iehova este cel mai important lucru penˆ tru el, atunci ‘ıi va chema la el pe ˘ ˆ batranii congregatiei’ si ¸ ¸ le va cere ajutorul (Iac. 5:15, 16). w13 15/2 4:9

Marti, ¸ 8 iulie [Dumnezeu] vrea ca orice fel ˘ ˘ de oameni sa fie salva ¸ti si ¸ sa ˘ ˘ ajunga la cunostin ¸ ¸ta exacta ˘ a adevarului. (1 Tim. 2:4) ˘ Iehova doreste ca oamenii sa cu¸ ˘ ˘ ˆ noasca adevarul pentru a i se ınˆ china ın modul aprobat de el si ¸ penˆ tru a primi binecuvantarea sa. Prin lucrarea de predicare, Dumnezeu a ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ strans o ramasi ¸ t¸ a fidela de cres¸ tini unsi ¸ (Dan. 12:4). De aseme˘ nea, el aduna „o mare multime ... ¸ din toate natiunile, triburile, po¸ poarele si ¸ limbile“, care are spe˘ ˘ ˆ ranta pe pamant ¸ de a trai vesnic ¸ ˘ (Rev. 7:9). Numarul slujitorilor lui ˆ ˘ ˆ Iehova de pe ıntregul pamant a ˆ crescut considerabil ın ultimii 130 ˘ de ani. Aceasta crestere dovedeste ¸ ¸ ˘ ca Dumnezeu si ¸ Isus Cristos, Regele numit de el, au fost mereu ˘ ˆ ˆ cu crestinii adevarati, ¸ ¸ ındrumanˆ du-i, ocrotindu-i, organizandu-i si ¸ instruindu-i. Iehova si-a tinut pro¸ ¸ ˘ misiunea de a face ca „adevarata ˘ ˘ ˘ cunostin t¸ a“ sa creasca. Avem deci ¸ ˘ convingerea ca toate promisiunile ˆ ˘ ˆ sale se vor ımplini. „Pamantul va fi plin de cunostin ta ¸ ¸ lui Iehova asa ¸ ˘ cum fundul marii este acoperit de ˆ ˆ ˘ ape.“ (Is. 11:9) Cate binecuvantari ˘ se vor revarsa atunci asupra omenirii! w12 15/8 1:16, 17

Miercuri, 9 iulie ˆ Noi ıi numim ferici ¸ti pe cei care au perseverat.

(Iac. 5:11) Ce putem face pentru a avea o ˘ ˘ credint¸ a mai puternica si, ¸ implicit, ˘ ˘ mai multa rabdare? Este esential ¸ ˘ ˘ sa aplicam sfaturile lui Dumnezeu. ˘ ˆ De pilda, gandeste-te de ce trebuie ¸ ˘ ˆ sa pui Regatul pe primul loc ın via˘ ˘ ˆ ˘ t¸ a. Te-ai putea stradui ıntr-o ma˘ ˘ ˆ sura mai mare sa aplici ındemnul din Matei 6:33? Aceasta ar presu˘ pune, printre altele, sa petreci mai ˆ mult timp ın lucrarea de predica˘ re sau sa-ti ¸ simplifici modul de via˘ ˆ t¸ a. Iehova ti-a binecuvantat deja ¸ ˆ eforturile de a respecta ındruma˘ ˘ rea sa. Poate ca te-a ajutat sa ini˘ tiezi si ¸ ¸ sa conduci un studiu biblic ˆ sau ti-a dat ‘pacea sa care ıntrece ¸ ˆ ˘ orice gandire’ (Filip. 4:7). Daca meˆ ˘ ditezi la binecuvantarile de care ai ˘ avut parte pentru ca ai tinut cont ¸ ˆ ˆ de ındrumarea lui Iehova, ıti ¸ vei da ˆ ˘ seama cat de important este sa ai ˘ ˘ ˘ rabdare (Ps. 34:8). Pe masura ce ˆ ˘ ˆ credinta ¸ si ¸ ıncrederea noastra ın ˘ Iehova se consolideaza, ne va fi ˘ ˘ ˘ ˘ mai usor sa cultivam rabdare si ¸ ¸ sa ˘ ˆ ˘ astept am binecuvantarile promise ¸ (Iac. 5:7, 8). w12 15/9 3:11–13

Joi, 10 iulie Pacea lui Dumnezeu, care ˆ ˆ ˘ ˘ ıntrece orice gandire, va va pazi inima si ¸ mintea prin Cristos Isus. (Filip. 4:7) ˆ ˘ Curajul unui crestin nu ınseamna ¸ ˆ ˆ ıncredere ın fortele proprii, ci izvo¸ ˘ raste din cunoasterea lui Dumne¸ ¸ ˆ ˆ ˆ zeu si ¸ din ıncrederea ın el. In acest ˘ sens, este important sa studiem ˆ ˘ Cuvantul sau scris, Biblia. De ase˘ menea, rugaciunea ˆ ne poate ˘ ajuta ˆ ın orice situatie.

Ii ceri cu staruin¸

˘ ˆ t¸ a lui Iehova ajutor cand treci prin ˆ ˘ ıncercari? Alte ajutoare vitale sunt ˆ ˘ ıntrunirile si ¸ participarea activa la lucrarea de predicare a Regatului (1 Tim. 4:16). Multi dat ¸ frati ¸ si-au ¸ ˘ ˆ ˘ seama ca, ajutandu-i pe altii ¸ sa ma˘ ˆ ˆ ˆ nifeste credint¸ a ın Iehova, ısi ¸ ın˘ ˘ ˆ taresc de fapt propria credint¸ a. In ˆ felul acesta, nu se mai gandesc la ˘ problemele lor, ci se concentreaza asupra lucrurilor mai importante (Filip. 1:10, 11). Iehova ne-a pus la dispozitie ¸ tot ce avem nevoie pen˘ ˆ ˆ tru a da dovada de curaj ın fata ¸ ın˘ ˘ ˘ cercarilor. Daca ne vom lasa ajutati ¸ ˘ ˆ ˘ de el, vom reusi ¸ sa ınfruntam plini ˘ de curaj greutatile (2 Cor. 4:17, 18). ¸ w12 15/10 1:16–21

Vineri, 11 iulie ˆ ˘ Omora ¸ti deci madularele corpului vostru care sunt pe ˘ ˆ ˆ pamant ın ce priveste ¸ fornica ¸tia, ˘ ˘ necura ¸tia, pofta sexuala, dorin˘ ¸tele rele si ¸ lacomia, care este idolatrie. (Col. 3:5) ˆ Desi ¸ a fost exemplar ın multe pri˘ vinte, David a comis pacate grave ¸ (2 Sam. 11:2–4, 14, 15, 22–27; 1 Cron. ˆ ˘ ˘ 21:1, 7). Insa el s-a cait de fiecare ˘ ˆ data. David a umblat ınaintea lui ˆ Dumnezeu „ın integritatea inimii“ (1 Regi 9:4). De ce putem spune ˘ ˘ acest lucru? Pentru ca s-a stradu˘ ˆ it sa actioneze ın armonie cu vointa ¸ ¸ lui Iehova. Asadar, ne putem bucu¸ ra de favoarea lui Iehova, chiar daˆ ˘ ca suntem imperfecti. ¸ In acest sens, ˘ ˘ ˘ ˆ sa continuam sa studiem Cuvantul ˘ ˘ lui Dumnezeu, sa meditam la cele ˘ ˆ citite si ¸ sa fim prompti ¸ ın a aplica ˆ principiile divine, pe care le avem ın ˘ inima. Astfel, ne vom face ecoul cuvintelor psalmistului, care a spus cu ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ umilint¸ a: „Invat¸ a-ma sa fac voia ta, ˘ caci tu esti Dumnezeul meu!“ (Ps. ¸ 143:10). w12 15/11 1:17–19

ˆ ˘ ˘ Sambata, 12 iulie ˆ Balaurul s-a maniat pe femeie ˘ ˘ ˘ si ¸ s-a dus sa faca razboi cu cei ˘ ˘ ˆ ramasi ¸ din saman ¸ta ei, care ˘ respecta poruncile lui Dumnezeu. (Rev. 12:17) ˘ ˘ Imagineaza-ti ¸ ca participi la un ˘ ˆ proces si ¸ depui marturie ımpotriva liderului unei organizatii ¸ crimina˘ le care actioneaz a la nivel global. ¸ El este un om foarte inteligent si ¸ puternic, un mincinos si ¸ un ucigas¸ plin de cruzime. Cum te-ai simti ¸ la ˆ ˆ ˘ ˘ sfarsitul zilei, cand trebuie sa pa¸ ˘ ˘ rasesti ¸ sala de judecata? Te-ai simˆ ˘ ti probabil. Ai ¸ ın sigurant¸ a? Putin ¸ ˆ ˘ avea motive ıntemeiate sa soliciti ¸ protectie.

Slujitorii lui Iehova din ¸ ˘ ˆ prezent se afla ıntr-o situatie ¸ simi˘ ˘ ˆ lara. Ei depun marturie ın favoarea ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lui Iehova si ¸ ıl demasca fara teama ˘ pe dusmanul sau plin de cruzime, ¸ ˘ ˘ Satan. A reusit ¸ Satan sa reduca la ˘ tacere poporul lui Dumnezeu? Nici˘ ˘ ˘ decum! Noi continuam sa predicam ˘ ˘ si ¸ sa ne bucuram de prosperitate ˘ spirituala. Iar acest lucru nu are ˆ ˘ decat o singura explicatie: Iehova ¸ ˆ este si ¸ ın prezent refugiul nostru. El ˘ ˘ ˘ este „o adevarata locuint¸ a“ pentru ˆ ˘ noi, mai ales ın aceste zile urma ˆ din ˘ (Ps. 90:1; Is. 54:14, 17). Insa Iehova ˆ se va dovedi ın continuare „o ade˘ ˘ ˘ varata locuint¸ a“ pentru noi numai ˘ ˘ ˘ ˆ daca nu ne lasam ınsela ti ¸ ¸ de Satan, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ care ıncearca sa ne ındeparteze de ˘ „locuinta“ ¸ noastra. w13 15/3 4:10

˘ Duminica, 13 iulie ˘ Ceea ce se cauta la un ˘ administrator este sa fie ˘ gasit fidel. (1 Cor. 4:2) ˘ Adevaratul succes nu depinde de ˘ statutul sau de realizarile pe care le ˆ ˘ avem ın aceasta lume. Nu depinde ˘ ˆ nici de responsabilitatile primite ın ¸ organizatia ¸ lui Iehova. Totusi, ¸ aces-

˘ tea din urma pot fi rezultatul ascul˘ ˘ tarii de Dumnezeu si ¸ al fidelitaˆ ˘ tii trebuie sa ¸ noastre. Bineınteles, ¸ ˘ ˘ continuam sa fim fideli. Isus a spus: ˆ ˘ ˆ „Cine va persevera pana la sfarsit, ¸ ˘ ˘ acela va fi salvat“ (Mat. 10:22). Fara ˆ ˘ ındoiala, despre cei care vor fi sal˘ vati ¸ se va putea spune ca au avut cu ˘ ˘ ˘ adevarat succes! Straduieste-te sa ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ramai fidel ın orice situatie!

Merita ¸ ˘ efortul. Fii convins ca Iehova te va ˆ ˘ binecuvanta din abundent¸ a, acum si ¸ pentru eternitate! Nu uita nicio˘ ˆ data ındemnul pe care Isus li l-a dat celor unsi: fidel ¸ „Dovedeste-te ¸ ˆ ˘ ˆ pana la moarte si ¸ ıti ¸ voi da coroana ˘ vietii!“ (Rev. 2:10). Da, adevaratul ¸ ˆ ˘ ˘ succes ınseamna a primi viat¸ a ves¸ ˘ nica! w12 15/12 1:17, 19

Luni, 14 iulie ˆ ˆ [Iehoiada] a fost ınmormantat ˆ ˘ ın Cetatea lui David, alaturi de ˘ ˘ ˆ regi, fiindca facuse mult bine ın ˘ ˘ Israel si ¸ fa ¸ta de adevaratul Dumnezeu si ¸ casa Lui. (2 Cron. 24:16) ˆ ˘ Curajul si ¸ credinta ¸ ne sunt ıntariˆ ˘ te cand vedem ca Iehova este cu cei care pun pe primul loc vointa ¸ sa si ¸ ˘ ˆ binele fratilor.

Sa ne gandim, de ¸ exemplu, la marele preot Iehoiada ˘ si Dupa moartea ¸ la sotia ¸ sa, Ioseba. ¸ regelui Ahazia, Atalia, mama sa, i-a ucis pe toti ¸ urmasii ¸ lui, cu excepˆ ˘ tia lui Ioas, si ¸ ¸ a urcat ea ınsasi ¸ pe ˆ ˆ tron. Punandu-si ¸ viata ¸ ın pericol, Iehoiada si ascuns ¸ Ioseba ¸ ¸ ˆ l-au tinut sase ani pe Ioas. In al saptelea an, ¸ ¸ Iehoiada l-a proclamat rege si ¸ a po˘ ˘ runcit ca Atalia sa fie ucisa (2 Regi ˆ 11:1–16). Mai tarziu, el a sustinut ¸ eforturile regelui Ioas de a repara ˆ templul. Iehoiada a murit la varsta ˆ ˆ de 130 de ani si ¸ a fost ınmormantat ˘ alaturi de regi. Prin curajul lor, Iehoiada si ¸ sa au ocrotit linia re¸ sotia ˘ ˘ ˘ gala pe care urma sa vina Mesia. w13 15/1 1:11

Marti, ¸ 15 iulie ˆ ˘ Ca Nimrod, un vanator ˆ puternic ın opozi ¸tie cu Iehova.

(Gen. 10:9) ˘ ˆ Nimrod stapanea peste Babel si ¸ ˆ peste alte orase ¸ situate ıntre Tigru ˘ si ¸ Eufrat (Gen. 10:10). Se pare ca el a fost cel care a initiat construirea ¸ ˘ ˆ Babelului si ¸ a turnului sau ın jurul ˆ anului 2269 ı.e.n. Contrar vointei ¸ lui ˘ ˘ ˆ Iehova ca oamenii sa se raspan˘ ˘ ˆ deasca pe tot pamantul, acei con˘ structori au zis: „Hai sa ne conˆ struim un oras¸ si ¸ un turn cu varful ˆ ˘ ˘ pana la cer si ¸ sa ne facem un nume, ˘ ˆ ˘ ˘ ca sa nu fim ımprastia ti ¸ ¸ pe toata ˘ ˆ fata ¸ pamantului“. Dar acest plan a ˘ ˆ trebuit sa fie abandonat cand Dumˆ ˆ nezeu ‘a ıncurcat limba ıntregului ˘ ˆ ˆ ˘ pamant’ si pe con¸ i-a ımprastiat ¸ structori (Gen. 11:1–4, 8, 9). Asadar, ¸ ˘ ˘ ˘ daca Satan planuise sa instituie o ˘ ˆ singura religie ın care toti ¸ oamenii ˘ ˆ ˘ sa i se ınchine lui, planul sau a esuat ¸ ˆ ın mod lamentabil. De-a lungul isˆ toriei, ınchinarea la Iehova a triumˆ ˆ fat si, ¸ ın prezent, ea este ın plin ˆ avant. w13 15/2 1:19, 20

Miercuri, 16 iulie ˆ ˘ ˘ Am alergat cursa pana la capat.

(2 Tim. 4:7) ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Esti ¸ hotarat sa alergi „cursa pana ˘ ˘ la capat“? Atunci trebuie sa acorzi timp studiului personal. Foloses¸ te Biblia si biblice ca ¸ publicatiile ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa faci cercetari, sa meditezi si ¸ sa identifici lucrurile care ar putea deveni pietre de poticnire. Implo˘ ˘ ˆ ra-l pe Iehova sa-ti ¸ dea spirit sfant ˘ ˘ ˘ pentru a capata forta ¸ spirituala de care ai nevoie. Nu uita: Niciun aler˘ gator nu iese definitiv din cursa ˘ ˘ ˆ pentru viat¸ a doar pentru ca se ınˆ ˘ ˘ ˘ tampla ca uneori sa se poticneasca ˘ ˘ ˘ sau sa cada. El poate sa se ridice si ¸

˘ ˘ ˆ ˘ sa revina ın cursa. El chiar ar putea ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca dintr-o posibila piatra de ˘ ˆ ˘ ˆ poticnire o treapta, ınvat¸ and lectii ¸ ˆ ˘ valoroase din ıncercarile prin care ˘ ˘ trece. Biblia arata ca participarea ˆ ˘ ın cursa pentru viata a este ¸ vesnic ¸ ˘ ˘ activa, nu pasiva. Nu este ca si ¸ cum ˆ ne-am urca ıntr-un autobuz care ne ˘ duce la linia de sosire. Trebuie sa ˆ ˆ ˘ alergam noi ın sine ın cursa pen¸ ˘ ˆ tru viat¸ a. In timp ce facem lucrul ˘ acesta, putem fi siguri ca Iehova va ˘ ˆ ˘ continua sa ne binecuvanteze si ¸ ca ˆ ˆ el ıi va binecuvanta vesnic pe toti ¸ ¸ ˘ cei care termina cursa (Iac. 1:12). w13 15/3 1:20, 21

Joi, 17 iulie ˘ ˘ Continua ¸ti sa cauta ¸ti mai ˆ ˆ ıntai regatul si ¸ dreptatea Sa. (Mat. 6:33) ˘ ˘ Isus le-a spus ascultatorilor sai ce ˘ ˘ trebuiau sa faca pentru a dovedi ˘ ˘ ˘ ca vor sa-i slujeasc a lui Iehova din ˆ ˘ ˘ toata inima. Intr-adevar, prin ceea ˆ ˘ ce punem pe primul loc ın viat¸ a, de˘ ˆ ˆ monstram ce avem ın adancul iniˆ mii, care sunt dorintele, gandurile ¸ si ¸ planurile noastre. Prin urmare, ˘ ˆ pentru a vedea daca ıi slujim lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu cu o inima ıntreaga, tre˘ ˘ ˘ buie sa ne examinam prioritatile ¸ (1 Cron. 28:9). Noi am acceptat invitatia ¸ lui Isus de a-l urma. Slujindu-i lui Iehova zi de zi, ne demonˆ ˘ ˘ ˘ stram sentimentele fat¸ a de el. Insa, ˘ ˆ chiar daca suntem activi ın congre˘ gatie, trebuie sa fim atenti ¸ ¸ la un ˘ pericol care ar putea ameninta ¸ sa˘ natatea inimii noastre. Despre ce pericol este vorba? Isus a evidentiat acest pericol printr-o ilustrare: ¸ ˆ „Niciun om care a pus mana pe plug ˘ si la lucrurile din urma ¸ priveste ¸ nu este potrivit pentru regatul lui Dumnezeu“ (Luca 9:62). w12 15/4 3:8, 10

Vineri, 18 iulie ˘ ˘ Celor casatori ¸ti le dau ˆ ˘ instruc ¸tiuni, ınsa nu eu, ci Domnul. (1 Cor. 7:10) ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Casatoria este un legamant ınˆ cheiat ınaintea lui Dumnezeu si ¸ ˘ ˘ trebuie privita cu toata ˆ seriozitatea (Ecl. 5:4–6). Iehova, Intemeietorul familiei, i-a pus pe sot¸ si ¸ pe ˆ sotie „ın acelasi ¸ ¸ jug“ (Mar. 10:9). ˘ Chiar daca legile umane referitoa˘ ˘ ˘ re la casatorie difera de legile Bi˘ ˘ bliei, crestinii trebuie sa priveasca ¸ ˘ ˆ acest legamant la fel ca Iehova. Ei ˘ ˘ ˘ trebuie sa considere casatoria un ˘ angajament solemn, indiferent ca ˘ ˘ ˆ ˘ s-au casatorit ınainte sau dupa ce ˆ ˆ au devenit Martori. Cand ın familie domneste armonia, cei doi sunt fe¸ ˘ riciti onoreaza pe Iehova. Dar, ¸ si-l ¸ ˆ ˘ cand casnicia este un esec, ei au ¸ ˘ ˘ parte de multa suferint¸ a. Crestinii ¸ ˘ ˘ ˘ celibatari care vor sa se casatoreas˘ ˘ ca pot pune bazele unei casnicii ˘ ˘ ˆ fericite doar daca respect a ındruˆ ˘ marea lui Iehova. In schimb, daca ˆ nu-si partene¸ aleg cu ıntelepciune ¸ rul, ar putea deveni nemultumi ti ¸ ¸ si ¸ nefericiti. ¸ w12 15/5 2:1, 3

ˆ ˘ ˘ Sambata, 19 iulie ˘ ˆ Calca ¸ti cat mai exact pe urmele lui. (1 Pet. 2:21) Dintre toti ¸ slujitorii dedicati ¸ ai lui Iehova, Isus este exemplul su˘ prem. Dupa botez, el si-a folosit ¸ ˘ ˆ ˘ restul vietii ¸ pamantesti ¸ ca sa pre˘ ˘ dice vestea buna si ¸ ca sa-l onoreze pe Iehova. Asadar, orice crestin ¸ ¸ ˆ care ıl recunoaste pe Iehova drept ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Stapan trebuie sa puna pe primul loc serviciul sacru. Este si ¸ pentru tine serviciul crestin o prioritate? ¸ (Psalmii 71:15; 145:2) De-a lungul ˆ anilor, organizatia ¸ lui Iehova i-a ın˘ demnat pe crestini sa-si ¸ ¸ analizeze

˘ sub rugaciune situatia ¸ pentru a ve˘ dea daca pot face pionierat. Din ˆ ˘ cauza ımprejurarilor, unii slujitori ˘ ˘ ai lui Iehova nu pot sa dedice lucra˘ rii de predicare 70 de ore pe luna. ˆ ˘ Bineınteles, ei nu trebuie sa se sim¸ ˘ ta vinovati ¸ din acest motiv (1 Tim. ˆ 5:8). Dar cum stau lucrurile ın ca˘ ˆ zul tau? Ai luat ın calcul posibilitaˆ tea de a ıncepe pionieratul regular? ˘ ˘ O cariera teocratica presupune staˆ bilirea unor obiective care ıti ¸ vor aduce foloase pe termen lung. Astfel, vei imita exemplul perfect al lui Isus. w12 15/6 3:12, 13, 15

˘ Duminica, 20 iulie ˘ ˘ Daca tatal meu si ¸ mama mea ˘ ˘ ˆ m-ar parasi, Iehova ınsusi ¸ m-ar primi. (Ps. 27:10)

ˆ ˆ ˘ Intrucat Iehova este alaturi de ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ slujitorii sai cand cei din jur ıi para˘ ˆ sesc, putem fi siguri ca el ıi va susˆ tine si ¸ ¸ cand se vor confrunta cu alte ˆ probleme. Esti ¸ ıngrijorat, de exem˘ plu, pentru ca ti-e tot mai greu ¸ ˘ ˆ ˘ sa-ti ¸ ıntretii ¸ familia? Fii convins ca Iehova te va ajuta (Evr. 13:5, 6). El ˘ cunoaste ¸ foarte bine situatia ¸ fiecaruia dintre noi si de ce avem ¸ stie ¸ nevoie. Iehova le-a promis slujito˘ ˘ ˆ ˆ rilor sai ca ıi va ajuta, ıi va ocroti si ¸ ˆ ˆ ıi va salva ca grup, atat din punct de ˆ vedere fizic, cat si ¸ spiritual. Sun˘ ˆ ˘ tem convinsi ¸ ca el ısi ¸ respecta mereu promisiunile (Ps. 37:28; 91:1–3). ˘ Biblia spune ca o mare multime de ¸ ‘necazului oameni va supravietui ¸ ˆ celui mare’ (Rev. 7:9, 14). Intele¸ ˘ ˆ gem deci ca, ın timpul care a mai ˘ ˆ ˘ ˆ ramas pana la ıncheierea acestui sistem, Dumnezeu va ocroti marea ˆ ˘ multime, nepermit¸ and sa fie dis¸ ˆ ˘ trusa. In plus, el le va oferi slujito˘ rilor sai ajutorul de care au nevoie ˘ ˆ ˘ pentru a face fat¸ a ıncercarilor si ¸ ˘ ˆ pentru a-i ramane loiali. w12 15/7 3:9, 10, 14

Luni, 21 iulie ˆ ˘ Frica de oameni ıntinde o cursa.

(Prov. 29:25) Guvernatorul roman Pontiu ¸ Pilat ˘ a stiut ca Isus era nevinovat si ¸ ¸ nu a ˘ ˘ ˘ vrut sa-i faca niciun rau. De fapt, ˘ ˘ Pilat a recunoscut ca Isus nu facu˘ se „nimic care sa merite moartea“.

Cu toate acestea, l-a condamnat la moarte. Care a fost motivul? El a cedat la presiunile multimii (Luca ¸ ˘ 23:15, 21–25). „Daca-l eliberezi pe omul acesta, nu esti ¸ prieten al Ceˆ zarului“, au strigat iudeii, fort¸ and ˆ mana lui Pilat (Ioan 19:12). Proba˘ bil, el s-a temut ca si-ar fi putut ¸ ˘ pierde functia ¸ sau chiar viata ¸ daca ˘ i-ar fi luat ap ararea lui Cristos. Ceˆ ˘ dand presiunilor, Pilat a ajuns sa ˘ faca voia Diavolului. El cunostea ¸ foarte putine despre Cristos. To¸ ˘ ˘ tusi, ca Isus nu se facea vino¸ stia ¸ ˘ vat de nimic si ¸ ca nu era un om ˆ ˘ ˆ obisnuit.

Lui Pilat ınsa ıi lipseau ¸ ˘ umilinta ¸ si ¸ iubirea pentru adevaratul Dumnezeu. De aceea, Diavolul ˆ ˘ l-a prins foarte usor ın capcana. ¸ w12 15/8 3:8, 9, 12

Marti, ¸ 22 iulie ˆ El ı ¸ti va zdrobi capul.

(Gen. 3:15) ˘ ˆ Apostolul Ioan arata ce se va ınˆ ˆ tampla cu Satan. Isus Cristos, ‘ınˆ gerul cu cheia abisului’, ıi va prinde ˆ pe Satan si ¸ pe demoni, ıi va arunˆ ca ın abis si-i va tine acolo o mie ¸ ¸ de ani (Rev. 20:1–3; Luca 8:30, 31; ˘ 1 Ioan 3:8). Aceasta actiune va con¸ ˘ stitui prima etapa a zdrobirii caˆ pului sarpelui.

Ce este „abisul“ ın ¸ care vor fi aruncati ¸ Satan si ¸ demo´ nii? Termenul grecesc abyssos, foˆ ˘ ˆ losit aici, ınseamna „foarte adanc ˆ ˆ sau extrem de adanc“. El poate ın-

semna si ¸ „insondabil, incomensurabil“ sau „vidul infinit“. Prin urmaˆ re, abisul este un loc ın care nimeni nu are acces, cu exceptia ¸ lui Iehoˆ va si „cheia ¸ a ıngerului care tine ¸ abisului“. Acolo, Satan va fi tinut ¸ ˆ ˘ ıntr-o stare de inactivitate asema˘ natoare mortii ¸ pentru ‘a nu mai inˆ duce ın eroare natiunile’.

Da, acest ¸ ˘ ˘ „leu care racneste“ va fi redus la ta¸ cere (1 Pet. 5:8). w12 15/9 1:15, 16

Miercuri, 23 iulie ˆ Niciun cuvant dintre toate cuvintele bune pe care vi le-a spus Iehova, Dumnezeul vostru, ˘ ˆ n-a ramas neımplinit. Toate ˆ vi s-au ımplinit. (Ios. 23:14) ˘ ˘ Iosua a vazut lucrarile de putere ˘ ˆ pe care Iehova le-a facut ın Egipt ˆ ˆ si ¸ ın pustiu. De aceea, spre sfarsi¸ tul vietii ¸ sale, el le-a putut spune ˘ ˆ cu toata ıncrederea israelitilor cu¸ ˘ ˆ vintele care se regasesc ın textul ˆ ˘ ˘ de azi. In mod asemanator, Iehoˆ ˘ ˆ va ısi ¸ respecta promisiunile si ¸ ın prezent. Prin intermediul Fiului ˘ ˘ ˆ sau, el a prezis ca, ın zilele din ˘ urma, mesajul despre Regat avea ˘ ˘ ˆ sa fie predicat „pe tot pamantul locuit“ (Mat. 24:14). Numai Dumne˘ ˘ zeul Atotputernic putea sa prezica ˘ ˘ ˘ o astfel de lucrare, sa aib a grija ca ˘ ˘ ˆ ea sa fie efectuata si ¸ s-o ındepli˘ neasca prin intermediul unor oameni obisnui ti ¸ ¸ (Fap. 4:13). Asadar, ¸ ˆ ˘ ˘ cand participam la aceasta lucraˆ re, noi contribuim la ımplinirea ˆ ˘ unei profetii ¸ biblice. Noi ıl onoram ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pe Tatal nostru si ¸ aratam ca luam ˆ ˆ ın serios ceea ce spunem cand ne ˘ ˘ ˘ rugam: „Sa fie sfintit ¸ numele tau. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Sa vina regatul tau. Sa se faca ˆ vointa ¸ ta, precum ın cer, asa ¸ si ¸ pe ˘ ˆ pamant“ (Mat. 6:9, 10). w13 15/3 5:7, 8

Joi, 24 iulie ˆ Pe mine ınsumi jur.

(Gen. 22:16) De ce i-a jurat Dumnezeu lui ˘ Avraam ca promisiunile Sale se vor ˆ ˆ ˆ ımplini? Pentru ıncurajarea si ¸ ın˘ ˘ tarirea credintei ¸ celor ce aveau sa ˘ devina comostenitori cu Cristos, ¸ ˘ ˘ alcatuind partea secundara a „semintei“ promise (Gal. 3:29). Asa ¸ ¸ cum a explicat apostolul Pavel, Ie˘ ˆ hova „a intervenit cu un juramant, ˘ pentru ca, prin doua lucruri care nu se pot schimba [promisiunea si ¸ ˘ ˆ ˆ juramantul], ın care este imposi˘ ˘ bil ca Dumnezeu sa minta, noi . . . ˘ ˘ ˆ sa primim o puternica ıncurajare, ˘ ˘ ca sa apucam speranta ¸ ce ne este ˘ ˆ pusa ınainte“ (Evr. 6:13–18). Cres¸ tinii unsi ¸ nu sunt singurii care au ˆ ˘ ˆ ˘ foloase ın urma juramantului facut de Dumnezeu lui Avraam. Iehova a ˘ jurat ca, prin intermediul „semin˘ tei“ lui Avraam, ‘aveau sa se bine¸ ˆ cuvanteze [oameni din] toate na˘ ˆ tiunile pamantului’ (Gen. 22:18). ¸ ˘ ˘ Printre acestia se numara si ¸ ¸ oame˘ ˘ nii ascultatori care alcatuiesc cla˘ sa ‘altor oi’ si ¸ au speranta ¸ de a trai ˆ ˘ ˆ vesnic ın Paradis pe pamant (Ioan ¸ 10:16). w12 15/10 3:6–8

Vineri, 25 iulie ˘ Cel ce se poarta ca unul mic . . . acela este mare. (Luca 9:48) ˘ Cel ce se poarta ca unul mic este ˘ ˆ „mare“, adica mai valoros ın organizatia ¸ lui Iehova, deoarece se dovedeste un bun colaborator. Isus a ¸ ˘ ˆ trebuit sa-i ındemne pe discipoli ˘ ˘ sa fie umili pentru ca unii dintre ei ˘ ˘ se lasasera influenta ¸ ti ¸ de atitudi˘ nea dominanta a vremii. Asa ¸ cum ˘ ˆ am vazut, „s-a iscat o discutie ¸ ıntre ˘ ei: care avea sa fie cel mai mare ˆ dintre ei“ (Luca 9:46). Si ¸ ın mintea

˘ ˆ ˘ noastra ar putea ıncolti ¸ ideea ca ˆ suntem mai buni decat fratii ¸ nostri ¸ ˘ sau ca le suntem superiori oameˆ ˆ nilor ın general. In lumea de as˘ tazi, tot mai multi ¸ oameni sunt ˆ ˘ mandri si Sa nu fim ca ei! ¸ egoisti. ¸ ˘ ˘ Daca ne dovedim umili si ¸ daca punem vointa ¸ lui Dumnezeu pe pri˘ ˆ mulˆ loc, vom fi o sursa de ınviora˘ re. Intr-adevar, sfatul lui Isus de a ˆ ˘ ne purta ca unii mici ne ındeamna ˘ ˘ ˘ ˆ sa manifestam umilint¸ a ın orice aspect al vietii. w12 15/11 3:11, 12 ¸ ˆ ˘ ˘ Sambata, 26 iulie ˘ Oamenii zic: „Iata un om ˆ ˘ ˘ mancacios si ¸ bautor de vin, ˆ un prieten al ıncasatorilor de ˘ ˘ impozite si ¸ al pacatosilor!“. ¸ (Mat. 11:19) Isus Cristos a fost unicul om care ˆ a ascultat ın mod perfect de Dumnezeu. Dar chiar si ¸ el a fost acuzat ˆ ˆ ˘ pe nedrept. In realitate ınsa, prin ˆ conduita sa, care reflecta ıntelep¸ ˆ ciune, el a dezmin ım¸ acuzatiile ¸ ˆ tit potrivitorilor. „Intelepciunea este ¸ ˘ ˘ ˘ dovedita dreapta de lucrarile ei“, a ˘ spus Isus. Acest adevar este valaˆ bil si ¸ ın zilele noastre. De exemplu, unii dintre vecinii celor care slujesc la Betelul din Selters ˆ ˘ (Germania) ıi considera persoane ˘ ciudate. Totusi, ¸ primarul localita˘ tii ¸ respective le-a luat apararea: ˘ „Martorii care lucreaza acolo au un ˘ ˆ ˘ mod de viat¸ a diferit, care ınsa nu-i ˘ ˆ deranjeaza ın niciun fel pe ceilalti ¸ din comunitate“. Recent, si ¸ despre Martorii lui Iehova din Moscova ˆ s-a vorbit ın termeni apreciativi. Ei ˆ ˆ au fost acuzati ¸ ın repetate randuri ˆ de presupuse fapte rele. Apoi, ın ˘ iunie 2010, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg (Franta) a dezmintit ¸ acuza¸ tiile. w12 15/12 3:13, 14 ¸

˘ Duminica, 27 iulie ˘ ˘ ˆ ˘ Asadar, cai ¸ti-va si ¸ ¸ ıntoarce ¸ti-va.

(Fap. 3:19) ˘ Ai facut lucruri pe care acum le regreti? ¸ folosit timpul si ¸ Ti-ai ¸ energia ˘ ˘ urmarind obiective gresite?

I-ai fa¸ ˘ cut pe altii ¸ sa sufere prin faptele ˘ ori prin cuvintele tale? Multi ¸ se fraˆ ˘ manta tot timpul din cauza aces˘ ˆ tor lucruri. Ei se lasa doborati ¸ de ˘ ˘ tristete si am ar aciune deoarece nu ¸ ¸ ˘ ˘ reusesc sa treaca peste ele. Dar pot ¸ ˘ ˘ ˆ ei sa rezolve vreo problema ıngrijoˆ ˘ randu-se? Nu, nici macar una! Ima˘ ˘ ˆ gineaza-ti ¸ ca stai ıntr-un balansoar ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ si ¸ ıncerci sa ınaintezi leganandu-te ˆ ˘ ore ıntregi. Cu tot efortul t au, nu vei ˆ ˘ ˘ ˘ ajunge nicaieri. In mod asemanator, ˘ ˘ ˆ nu are niciun rost sa te framanti ¸ ˆ la ˆ nesfarsit In¸ din cauza unei greseli. ¸ ˘ ˘ ˘ cearca, mai degraba, sa faci tot ce ˘ poti ¸ pentru a o repara. De pilda, ce˘ re-ti ¸ scuze de la cel caruia i-ai gresit ¸ ˘ ˘ ˆ si sa te ımpaci cu el. ¸ straduieste-te ¸ ˆ ˘ Gandeste-te ce te-a determinat sa ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ comiti a si ¸ acea greseal ¸ ¸ ıncearca sa ˆ ˘ n-o mai repeti. ¸ Sunt ınsa si ¸ situaˆ tii ¸ ın care va trebui pur si ¸ simplu ˘ sa suporti greselii tale. ¸ consecintele ¸ ¸ Oricum ar sta lucrurile, regretele si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ framantarile ar putea ajunge sa te ˘ ˆ paralizeze, ca sa spunem asa, ¸ ımpieˆ ˘ dicandu-te sa-i slujesti ¸ lui Iehova cu tot ce ai mai bun. w13 15/1 4:9–11

Luni, 28 iulie Veghea ¸ti . . . cu aten ¸tie cum ˆ umbla ¸ti: nu ca niste neın ¸telep ¸ti, ¸ ˆ ci ca niste ın ¸telep ¸ti. (Ef. 5:15) ¸ Aparatele electronice sunt tot mai ˘ ˆ ˆ rasp andite ın lumea de azi. Folosi˘ ˆ te cu discernamant, ele pot fi foar˘ ˘ ˘ ˆ te utile. Folosite fara discernamant, ˆ ˘ ˘ ne pot ındep arta de Tatal nostru ceresc. Computerele, de exemplu, ne sunt de mare ajutor. Cu ajuto˘ ˘ rul lor putem sa facem cercetari, ˘ ˘ ˘ sa comunicam si ¸ chiar sa ne des-

ˆ ˘ tindem. Ele ınsa ar putea deveni o obsesie. Campaniile publicitare ur˘ ˘ ˘ ˘ maresc sa-i convinga pe oameni ca ˘ ˘ trebuie sa aiba tot ce e mai nou pe ˘ ˆ ˘ ˆ piat¸ a. Un tanar si-a dorit atat de ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ mult o tableta, ıncat si-a vandut ın ¸ secret un rinichi pentru a face rost de bani ca cumpere. Ce sacrificiu ˆ s-o ˘ ˘ absurd! Insa mult mai grav ar fi sa-ti ¸ sacrifici prietenia cu Iehova din ca˘ ˘ ˆ uza ca folosesti tehnologia ın mod ¸ nepotrivit sau excesiv. Pentru a-si ¸ ˆ ˘ ınvinge obiceiul rau de a naviga pe ˆ ˘ internet pana la miezul noptii, un ¸ ˘ ˆ frate si-a setat computerul sa se ın¸ ˘ ˆ ˘ chida automat la ora cand trebuia sa ˘ mearga la culcare. w13 15/1 3:3, 4

Marti, ¸ 29 iulie Moartea s-a extins la to ¸ti ˘ oamenii, fiindca to ¸ti au ˘ ˘ pacatuit. (Rom. 5:12) ˘ ˘ Suntem recunoscatori ca Dumne˘ ˘ zeu ne-a dezvaluit adevarul despre ˆ ˘ modul ın care ne-a eliberat din pacat si ¸ din moarte, pe care le-am ˆ mostenit de la Adam. Noi am ınteles ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ca Isus „n-a venit ca sa i se slujeasca, ˘ ˘ ˘ ci sa slujeasca si ¸ sa-si ¸ dea sufletul ca ˘ ˘ rascumparare pentru multi“ ¸ (Mar. ˘ 10:45). Ce bine este ca stim despre ¸ ˘ ˘ ˘ ‘eliberarea prin rascumpararea pla˘ tit a de Cristos Isus’!

(Rom. 3:22–24) ˆ In secolul I, iudeii si ¸ oamenii din na˘ ˘ ˘ ˘ tiuni trebuiau sa se caiasca de paca¸ ˘ ˘ ˆ tele lor si ¸ sa manifeste credint¸ a ın ˘ ˘ jertfa de rascumparare a lui Isus.

Altminteri, nu puteau fi iertati. ¸ Luˆ crurile stau la fel si ¸ ın prezent (Ioan ˘ ˘ ˘ 3:16, 36). Daca o persoana continua ˘ ˘ ˆ sa creada ın doctrine false, precum Trinitatea sau nemurirea sufletului, ˘ ˘ ea nu poate beneficia de rascumpaˆ ˘ rare. Noi ınsa putem. Noi cunoas¸ ˘ tem adevarul despre ‘Fiul iubirii [lui Dumnezeu]. Prin el avem eliberarea ˘ ˘ ˘ prin rascumparare, iertarea pacatelor’ (Col. 1:13, 14). w13 15/2 2:15, 16

Miercuri, 30 iulie ˘ ˆ Din inima ies gandurile rele.

(Mat. 15:19) ˆ „Gandurile rele“ despre care a vorbit Isus sunt rationamente sau ati¸ tudini care pot afecta multe aspecte ale vietii. ¸ De exemplu, cineva ar pu˘ tea manifesta o loialitate exagerata ˘ ˆ fat¸ a de rude. Bineınteles, crestinii ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie sa aiba „afectiune naturala“ ¸ ˘ ˘ fat¸ a de rude si ¸ sa nu fie asemenea oamenilor lipsiti ¸ de afectiune ¸ ˘ din aceste ‘zile din urma’ (2 Tim. ˆ ˘ ˘ 3:1, 3). Insa, uneori, s-ar putea sa ˘ ˘ ˆ aratam afectiune ıntr-un mod exa¸ ˆ ˘ gerat. Unii spun: „Sangele apa nu se ˘ face“. Astfel, s-ar putea ca ei sa ia ˘ ˘ ˘ apararea sau sa tin ¸ a cu orice pret¸ ˘ ˘ partea unor rude ori sa se simta ei ˆ ˆ ˆ ınsi ¸ si ¸ jigniti ¸ cand cineva ıl jignes¸ ˘ te pe un membru al familiei. Sa ˘ ne amintim ce au facut fratii ¸ Dinei din cauza unor astfel de sentimente ˘ (Gen. 34:13, 25–30). Sa ne imagi˘ ˘ nam si ¸ sentimentele care l-au facut ˘ ˘ pe Absalom sa-l ucida pe Amnon, ˘ fratele sau vitreg (2 Sam. 13:1–30). ˆ Oare nu „gandurile rele“ au stat la baza actiunilor lor? w13 15/3 2:13, 15 ¸

Joi, 31 iulie ˆ Cand va veni spiritul ˘ ˘ ˘ ˘ adevarului, el va va calauzi ˆ ˘ ın tot adevarul.

(Ioan 16:13) ˘ ˘ Isus a vrut sa-i ajute pe altii ¸ sa-l ˘ ˘ ˘ cunoasca pe Tatal si ¸ le-a dezvaluit ˘ tot ce trebuiau despre El ¸ ˆ sa stie (Mat. 11:27). In plus, Isus le-a dat ˘ ˘ discipolilor ‘pricepere ca sa ajunga ˘ ˘ ˘ sa-l cunoasca pe Cel adevarat’, pe Iehova Dumnezeu (1 Ioan 5:20). El ˘ ˆ ˘ le-a deschis mintea ca sa ınteleag a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınvat¸ aturile despre Tatal. Isus nu ˆ ˘ ˆ l-a ınvaluit pe Dumnezeu ın misˆ ˘ ˘ ter sustin ¸ and ca Tatal face parte ˆ dintr-o trinitate ce nu poate fi ın˘ ˆ teleas a. Dar, plin de ıntelepciune, ¸ ¸ ˘ Isus nu le-a dezvaluit discipolilor ˘ ˘ tot ce cunostea despre Tatal sau ¸ (Ioan 16:12). De ce? La momentul ˆ respectiv, ei ‘nu puteau purta’ ata˘ ˆ ˘ ta cunostin t¸ a. Isus a asteptat pana ¸ ¸ ˆ cand discipolii au devenit maturi si ¸ ˘ ˆ ˘ capabili sa ınteleag a anumite de¸ ˘ talii despre Tatal. Isus a fost bun cu ei si cont de limitele lor. ¸ a tinut ¸ w12 15/4 1:14, 15

Vineri, 1 august ˘ ˘ ˆ Nu te grabi sa te manii ˆ ˘ ˘ ˆ ın spiritul tau, caci mania ˆ ˆ se odihneste ın sanul ¸ ˘ ˘ celor fara minte.

(Ecl. 7:9) ˆ ˘ In multe situatii din viat¸ a nu ¸ ˘ ˘ reaction am asa ¸ ¸ cum ar trebui. Sa ˘ presupunem ca esti ¸ la volan si, ¸ din cauza manevrei altui sofer, esti ¸ ¸ pe punctul de-a face un accident. Re˘ ˆ use ¸ sti ¸ totusi ¸ sa eviti ¸ coliziunea ın ˘ ultima clipa. Cum vei reactiona? ¸ ˘ ˆ Poate ca ai citit despre situatii ¸ ın ˘ care un sofer furios ˆ a ajuns sa agre¸ ˘ ˘ seze un alt sofer.

Insa, pentru ca ¸

˘ ˘ esti cu sigurant¸ a ca nu ai ¸ crestin, ¸ ˘ vrea sa faci asa ¸ ceva. Ar fi mai bine ˘ ˘ sa stai putin si ¸ ¸ sa analizezi situatia.

Probabil c-ai avut si ¸ ¸ tu o par˘ ˘ te din vina fiindca ai fost distras ˘ ˘ de ceva. Sau poate ca celalalt so¸ ˘ ˘ fer a avut o problema tehnica la ˘ ˘ ˘ masin ¸ a. Aceasta situatie ¸ ipotetica ˆ ˘ ˘ scoate ın evident¸ a un adevar im˘ ˘ portant: putem sa atenuam sentiˆ mentele negative, precum mania ˘ ˘ ˆ si ¸ dezamagirea, daca suntem ınte¸ ˘ ˘ legatori, daca vedem lucrurile si ¸ din punctul de vedere al celuilalt ˘ ˘ ˘ si ¸ daca suntem dispusi ¸ sa iertam. ˘ Asadar, sa nu punem totul la ini¸ ˘ ma. w12 15/11 5:9, 10

ˆ ˘ ˘ Sambata, 2 august ˘ Vor sti ¸ ca numele meu este Iehova. (Ier. 16:21)

ˆ In 1931, la congresul de la Coˆ lumbus (Ohio), Studentii ¸ ın Biblie au primit cu mult entuziasm numele „Martorii lui Iehova“. Apoi, ˆ ın 1935, la congresul de la Washington, D.C., fratele Rutherford a identificat ‘marea multime’ din ¸ ˘ ˆ ˆ Revelatia, descrisa ca „stand ın pi¸ ˆ ˆ cioare ınaintea tronului si ¸ ˆ ınaintea Mielului“ (Rev. 7:9–17). In 1942, ˆ ˘ cand cel de-al Doilea Razboi Monˆ ˘ ˘ dial era ın plina desfasurare, Na¸ ˆ than Knorr a tinut ınsufletitorul ¸ ¸ discurs „Pace — Putea-va ea dura?“. El a explicat pe cine reprezenta ‘fiara de culoare stacojie’ din Re˘ ˘ velatia, capitolul 17, si ¸ ¸ a aratat ca ˘ ˘ ˘ dupa razboi avea sa urmeze o pe˘ rioada de predicare si ¸ mai inten˘ sa. La congresul international din ¸ ˆ 1950, tinut ın orasul New York, au¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ditoriul a primit cu multa ıncantare Scripturile grecesti — Tra¸ crestine ¸ ducerea lumii noi. Aceasta a fost prima parte a unei traduceri a Biˆ ˘ bliei ın engleza moderna, ce a redat numelui divin locul care i se cuvine ˆ ın Sfintele Scripturi. w12 15/9 5:7, 8

˘ Duminica, 3 august ˆ Ve ¸ti fi ura ¸ti de toate na ¸tiunile din cauza numelui meu.

(Mat. 24:9) ˆ ˆ Din 1914, cand au ınceput zile˘ le din urma ale actualului sis˘ ˘ tem, aceasta ura a devenit tot mai ˘ intensa. De-a lungul anilor, multe guverne au interzis publicatiile ¸ ˆ Martorilor lui Iehova si ¸ au ıncercat ˘ ˘ sa opreasca lucrarea de predicaˆ ˆ ˘ ˆ re. Acest lucru se ıntampl a si ¸ ın ˆ ˆ ˘ ˘ prezent ın unele t¸ ari. Insa, indife-

rent ce ar face, natiunile nu vor ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ reusi ¸ niciodata sa distruga ınchi˘ ˘ narea adevarata! Iehova va conti˘ ˘ nua sa-si ¸ foloseasca puterea pentru a-si ¸ ocroti poporul (Deut. 11:2). ˘ ˘ ˆ Daca ramanem aproape de Iehova ˘ ˆ ˘ si ¸ stam fermi ın adevar, Iehova si ¸ ˘ ˆ Fiul sau, Isus Cristos, ısi ¸ vor face partea. Dumnezeu nu va permite niciunei persoane si ¸ niciunui lucru ˘ ˘ ˆ ‘sa ne smulga din mana Sa’ (Ioan ˘ 10:28, 29). Iehova este gata sa ne ofere orice ajutor de care avem ne˘ ˆ voie pentru a ramane supusi ¸ conducerii sale suverane si ¸ Regatului mesianic. w13 15/2 3:11–13

Luni, 4 august ˘ Sa fie prompt la ascultare, ˆ ıncet la vorbire.

(Iac. 1:19)

ˆ ˘ ˘ Inainte de-a face o vizita de pas˘ ˆ ˘ torire, un batran trebuie sa-si ¸ reˆ zerve timp pentru a se gandi la acea ˘ persoana. Astfel, discutia ¸ nu se va ˘ ˆ rezuma la generalitati ¸ si ¸ ıi va fi cu ˘ adevarat de folos fratelui sau suroˆ rii respective. In timpul vizitelor de ˘ ˘ ˆ ˘ pastorire, batranul le da posibilita˘ tea fratilor si ¸ ¸ surorilor sa se expri˘ ˆ me si-i asculta cu atentie. „E atat de ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ınviorator cand un batran asculta ˘ cu inima“, a spus o sora (Luca 8:18). ˆ ˘ ˆ Pavel i-a ındemnat pe batranii de ˘ congregatie ‘sa fie aten ti la toa¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ta turma’ (Fap. 20:28). Intr-adevar, to ¸ti membrii congregatiei au ne¸ ˆ voie de ıncurajare, inclusiv vestitorii sau pionierii care slujesc cu fidelitate de multi ¸ ani. Dar de ce au ei ˘ ˆ nevoie de ajutor din partea batranilor? Desi ¸ sunt puternici pe plan spiritual, si ¸ ei se simt uneori coplesi ¸ ti ¸ de problemele si ¸ de presiu˘ nile acestui sistem rau. w13 15/1 5:10–12

Marti, ¸ 5 august ˘ ˘ Sa ne interesam unii de al ¸tii ca ˘ ˆ ˘ sa ne ındemnam la iubire si ¸ la ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fapte bune, fara sa neglijam ın˘ trunirea noastra, cum au unii ˘ ˆ ˘ obiceiul, ci sa ne ıncurajam unii ˆ pe al ¸tii, si ¸ aceasta cu atat mai ˆ ˘ mult cu cat vede ¸ti ca ziua se apropie! (Evr. 10:24, 25) ˆ ˘ ˘ ˆ Iehova ısi ¸ gaseste ¸ placerea ın toti ¸ ˘ cei ce „cauta refugiu la el“. De ace˘ ˘ ea, chiar si ¸ dup a ce am ajuns sa-l cunoastem pe Dumnezeu, trebuie ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa cautam ın continuare compania ˆ ˆ celor care ıl cunosc (Naum 1:7). In ˘ lume exista multe motive de desˆ curajare. Prin urmare, este ınte¸ ˘ ˆ lept sa petrecem timp ın compania ˆ ıncurajatoare a fratilor si ¸ ¸ a surorilor noastre.

Ce foloase decurg de ˆ ˘ aici? In congregatie gasim persoa¸ ˆ ˘ ne care ne ındeamna „la iubire si ¸ la ˘ fapte bune“. Iubirea reciproca despre care le-a scris Pavel evreilor presupune o comunitate de frati, ¸ o ˆ ˘ familie de ınchinatori ai lui Iehoˆ va care au acelasi ¸ mod de gandire, deci o congregatie.

Nu putem ¸ ˘ ˆ ˆ manifesta aceasta iubire decat ın compania fratilor nostri de credin¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ t¸ a, pe care ıi ıntalnim daca suntem ˆ prezenti ¸ cu regularitate la ıntruniri ˘ si ¸ particip am la ele. w13 15/3 3:13

Miercuri, 6 august ˘ ˘ Cerceteaza-ma, o, Dumnezeule, ˘ . . . si ¸ condu-ma pe calea vesni¸ ciei! (Ps. 139:23, 24) ˆ O modalitate prin care ıi per˘ ˆ mitem lui Iehova sa ne ındrume este studiul personal. Prin intermediul publicatiilor sclavului fidel ¸ ˘ ˘ si ¸ prevazator, Iehova ne pune la dispozitie ¸ o multitudine de sfaturi ˘ (Mat. 24:45). Dar, ca ele sa ne fie ˘ de folos, trebuie sa ne facem timp

˘ ˘ pentru studiu si ¸ sa aplicam ceea ˆ ˘ ˘ ce ınvat¸ am. Studiul personal este ˘ doar una dintre activitatile prin ¸ ˘ care Iehova ‘ne pazeste de poticni¸ ˘ re’ (Iuda 24). Ai studiat vreodata ˆ ceva ın publicatiile noastre care, ¸ ˘ parca, a fost scris pentru tine? Priveste sfaturile, sau corectarea, ca ¸ venind de la Iehova. Un prieten ˘ ˆ bun te atentioneaz a cand trebu¸ ˘ ˘ ˆ ie sa faci schimbari ın comportaˆ ˆ ment sau ın personalitate. In mod ˘ ˘ ˆ asemanator, Iehova ısi ¸ poate folosi ˘ ˘ spiritul ca sa te ajute sa te corec˘ ˆ tezi. Daca suntem receptivi la ınˆ drumarea spiritului, ıi permitem ˘ ˘ ˘ ˘ lui Iehova sa ne calauzeasca pasii. ¸ w12 15/4 5:12

Joi, 7 august Veghea ¸ti . . . cu aten ¸tie cum ˆ umbla ¸ti: nu ca niste neın ¸telep ¸ti, ¸ ˆ ˘ ˘ ci ca niste ın ¸telep ¸ti, rascumpa¸ ˆ rand orice moment prielnic.

(Ef. 5:15, 16)

ˆ ˘ ˘ In aceasta lume plina de distra˘ ˘ ˘ ˘ geri este dificil ‘sa rascumparam orice moment prielnic’. „Asa ¸ cum au fost zilele lui Noe, asa ¸ va fi si ¸ prezenta ¸ Fiului omului“, a avertizat Isus. Dar cum au fost acele zile? ˘ Dumnezeu i-a spus lui Noe ca lu˘ ˘ mea din vremea sa urma sa piara ˆ ıntr-un potop. Fiind un „predicator ˘ al dreptatii“, Noe a proclamat cu fi¸ delitate mesajul divin (Mat. 24:37; ˆ ˘ ˘ ˆ 2 Pet. 2:5). Insa oamenii rai „man˘ ˘ ˘ cau si ¸ beau, barbatii ¸ se casatoreau ˆ ˘ ˘ si ¸ femeile erau date ın casatorie, . . . si [mesajului] ¸ n-au dat atentie ¸ ˆ ˘ ˘ pana a venit potopul si ¸ i-a maturat pe toti“.

Isus si-a avertizat conti¸ ¸ ˘ nuatorii: „Fiti ¸ si ¸ voi gata, pentru ca ˘ Fiul omului vine la o ora la care nu ˘ ˆ va ganditi“ ¸ (Mat. 24:38, 39, 44). Asa¸ ˘ dar, ‘sa fim si ¸ noi gata’, asemenea lui Noe! w12 15/5 3:11, 12

Vineri, 8 august ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Stau plin de cain ¸ta ın ¸tarana ˆ ˘ si ¸ ın cenus¸ a. (Iov 42:6) ˘ ˘ Pentru ca se lasa coplesi ¸ ti ¸ de gre˘ selile din trecut, unii ajung sa crea¸ ˘ ˘ ˘ ˆ da ca nu merita ındurarea lui Dum˘ ˘ nezeu. Ei considera ca Iehova nu are ˘ cum sa-i ierte deoareceˆ au gresit ¸ prea grav sau prea des. In realitate ˆ ˘ ˘ ˘ ınsa, indiferent ce au facut, ei pot sa ˘ ˘ ˘ se caiasca, sa-si ¸ schimbe conduita ˘ ˘ si ¸ sa-i ceara iertare lui Dumnezeu ˘ ˆ (Fap. 3:19). Iar el le poate arata ındu˘ rare si ¸ bunatate iubitoare, asa ¸ cum ˘ ˆ ˆ a facut ın cazul atator oameni. Penˆ ˘ ˘ tru a ne redobandi pacea launtrica ˆ ˘ cand suntem macinati ¸ de sentimen˘ te exagerate de vinovatie, nu trebu¸ ˘ ˆ ˘ ie decat sa acceptam solutia ¸ perfec˘ ˘ ˆ ta pe care ne-o recomanda ınsusi ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu: „Cine ısi ¸ acopera faradelegile nu va prospera, dar celui ce le ˘ ˘ marturiseste si ¸ ¸ se lasa de ele i se ˘ ˆ va arata ındurare“ (Prov. 28:13; Iac. ˘ ˘ 5:14–16). Asadar, trebuie sa-i martu¸ ˘ ˘ risim lui Iehova p acatele, sa-i cerem ˘ ˘ iertare si ¸ sa ne dovedim cainta ¸ prin ˘ fapte (2 Cor. 7:10, 11). Daca vom face ˘ acesti ¸ pasi, ¸ Iehova, Cel care ‘iarta cu ˘ ˆ larghete’, ne va arata ındurare (Is. ¸ 55:7). w13 15/1 4:11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 9 august Puterea lui va deveni mare.

(Dan. 8:24) Putem identifica al saptelea cap ¸ al fiarei din Revelatia, capitolul 13, ¸ ˆ comparand viziunea lui Ioan cu viziunea lui Daniel referitoare la fiara ˆ ˘ ınfricos¸ atoare cu zece coarne (Dan. ˘ 7:7, 8, 23, 24). Fiara pe care a vazut-o ˘ Daniel reprezinta Imperiul Roman. ˆ In secolul al V-lea e.n., Imperiul Roˆ ˘ man a ınceput sa se destrame. Cele zece coarne de pe capul fiarei sim˘ bolizeaza regatele care s-au dezvoltat din acest imperiu. La mijlocul secolului al XVIII-lea, Marea Britanie era foarte aproape de a deveni

˘ ˘ puterea politica dominanta. Desi ¸ Marea Britanie s-a impus pe scena lumii, ˆ coloniile pe care le avea ın America de ˆ ˆ Nord si-au castigat independenta. ¸ ¸ ¸ In ˆ ˆ 1914, cand a ınceput ziua Domnului, ˆ Marea Britanie era cel mai ıntins imperiu din toate timpurile, iar Statele Unite, cea mai mare putere industri˘ ala de pe glob. Statele Unite si ¸ Maˆ ˘ rea Britanie s-au aliat ın Primul Raz˘ boi Mondial. Aparuse deci al saptelea ¸ cap al fiarei: puterea anglo-america˘ na. w12 15/6 2:3–5

˘ Duminica, 10 august ˆ ˘ O, Dumnezeule, tu m-ai ınva ¸tat din tinere ¸tea mea si ¸ vestesc si ¸ ˘ acum lucrarile tale minunate.

(Ps. 71:17) ˘ ˘ ˘ ˘ Suntem recunoscatori ca nu rataˆ ˆ cim ın ıntuneric spiritual, ci ne bucu˘ ram de lumina care vine de la Ieho˘ va (Prov. 4:18, 19). Asadar, sa studiem ¸ ˆ cu atentie Cuvantul lui Dumnezeu ¸ ˘ si ¸ sa le vorbim altora cu zel despre ˘ adevar. Ca popor dedicat al lui Iehoˆ ˘ ˘ ˘ va, noi ıntelegem ca exista o lega¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tura stransa ıntre suveranitatea lui Dumnezeu si ¸ integritatea oamenilor. ˆ ˘ ˘ ˘ Intr-adevar, noi proclamam adeva˘ rul incontestabil ca Iehova este Su˘ veranul universului si ¸ ca el este demn ˘ ˘ de toat a devo tiunea noastr a (Rev. ¸ ˆ ˆ ˆ 4:11). In plus, ıntrucat avem spiritul ˘ lui Iehova, noi le predicam vestea ˘ ˆ ˘ buna celor smeriti, ¸ ıi pansam pe cei ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ cu inima franta si ¸ ıi mangaiem pe cei cuprinsi ¸ de jale (Is. 61:1, 2). Desi ¸ Saˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tan ıncearca sa stapaneasca peste ˆ poporul lui Dumnezeu si ¸ peste ıntreaga omenire, eforturile sale sunt ˘ sortite esecului.

Noi manifestam o ¸ ˘ profunda apreciere pentru mosteni¸ ˘ ˘ rea noastra spirituala si ¸ suntem ho˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tarati ¸ sa ne pastram integritatea fat¸ a ˘ ˘ ˘ de Dumnezeu si ¸ sa-l laudam pe Domnul Suveran Iehova acum si ¸ pentru totdeauna (Ps. 26:11; 86:12). w13 15/2 2:19, 20

Luni, 11 august ˆ ˘ Nu vor mai ınva ¸ta fiecare ˘ pe semenul sau si ¸ fiecare pe ˘ ˆ fratele sau, zicand: „Cunoas¸ ˘ te ¸ti-l pe Iehova!“, fiindca to ¸ti ˘ ma vor cunoaste, de la cel mai ¸ ˆ ˘ mic dintre ei pana la cel mai mare dintre ei. (Ier. 31:34) ˘ ˘ Cu sigurant¸ a, este important sa ˘ dorim sa-l cunoastem pe Iehova si ¸ ¸ ˘ ˘ sa facem parte din poporul sau. O ˘ cerint¸ a pentru a primi aceste bineˆ ˘ ˘ ˘ cuvantari este sa fim iertati ¸ de pa˘ ˘ cate pe baza jertfeiˆ de rascumpa˘ rare a lui Cristos. Insusi ¸ faptul ca ˘ putem primi iertare ar trebui sa ne ˆ ˘ ˘ ındemne sa-i iertam si ¸ noi pe altii, ¸ ˘ chiar si ¸ pe cei fat¸ a de care s-ar pu˘ tea sa avem resentimente. Dispoˆ ˘ zitia de a ınlatura orice sentiment ¸ negativ va avea un efect bun asupra ˘ ˘ inimii noastre. Astfel, vom arata ca ˘ dorim sa-i slujim lui Iehova, dar si ¸ ˘ ˆ ˆ ca ıl cunoa stem din ce ın ce mai ¸ ˆ bine. In plus, vom fi asemenea celor despre care Iehova a spus prin ˘ ˘ ˘ Ieremia: „Ma veti ¸ cauta si ¸ ma veti ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ gasi, fiindca ma veti ¸ cauta din toata ˘ ˘ ˘ ˘ inima voastra. Si ¸ eu ma voi lasa gasit de voi“ (Ier. 29:13, 14). w13 15/3 2:18, 19

Marti, ¸ 12 august Poruncile sale nu sunt grele.

(1 Ioan 5:3) Adam si ¸ Eva nu i-au fost recu˘ noscatori Creatorului lor pentru li˘ bertatea primita, ci au ales libertatea pe care le-o oferea Satan, dar la care nu aveau dreptul: independen ta ¸ din punct de vedere moral. ˆ ˘ ˆ ˘ In loc sa castige mai multa liberta¸ ˘ te, primii nostri parinti, ¸ ¸ si ¸ implicit ˘ urmasii ¸ lor, au devenit sclavi ai pa˘ catului, ceea ce le-a adus suferint¸ a si ¸ moarte (Rom. 5:12). Din moment

˘ ce Satan a putut sa determine doi oameni perfecti, ¸ precum si ¸ multe ˘ ˘ creaturi spirituale, sa respinga suveranitatea lui Dumnezeu, el ne ˆ poate ınsela si ¸ ¸ pe noi. Strategia lui ˆ ˘ este, ın esent¸ a, aceeasi. ¸ Satan vrea ˘ ˘ sa credem ca normele lui Iehova ˆ ˘ ˘ sunt ımpovaratoare si ¸ ne fac via˘ ˘ ta ¸ monotona. Daca petrecem mult ˆ ˆ timp cu persoane care gandesc ın ˘ acest fel, am putea ajunge sa ne ˆ ˆ ınsusim modul lor de gandire. O so¸ ˘ ra de 24 de ani care a comis imo˘ ralitate marturiseste: „Prietenii au ¸ ˘ avut o influent¸ a rea asupra mea, ˘ ˆ ˘ mai ales pentru ca nu ındrazneam ˘ ˘ ˘ sa am o parere diferita de a lor“. w12 15/7 2:2, 3

Miercuri, 13 august ˘ ˆ Purta ¸ti-va ıntr-un mod ˘ demn de vestea buna.

(Filip. 1:27) ˘ Termenul din limba greaca folo˘ sit de Pavel si a“ ¸ tradus „purtati-v ¸ ˘ ˘ este redat si a ceta¸ prin „dovediti-v ¸ ˆ teni“.

Acest cuvant avea o semni¸ ficatie aparte pentru crestinii din ¸ ¸ ˘ Filipi. Se pare ca Filipi era unul dintre putinele orase ¸ ¸ privilegiate ˘ ˘ ˘ ai caror locuitori primisera cetate¸ ˘ ˘ nia romana. Cetatenii romani din ¸ Filipi si ¸ de pe tot cuprinsul impeˆ riului erau mandri de statutul lor, ˆ ˆ ˘ ıntrucat legea romana le oferea o ˘ protectie speciala. Membrii con¸ gregatiei din Filipi aveau un motiv ¸ ˘ ˆ mult mai bun sa fie mandri. Pavel le-a amintit acestor crestini unsi: ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ „Cat despre noi, cetatenia noastra ¸ ˆ este ın ceruri“ (Filip. 3:20). Ei erau ˘ cetateni ai Regatului lui Dumne¸ ˘ zeu, un regat superior oric ˆ arui im-˘ ˘ ˆ periu de pe pamant. In aceasta calitate, se bucurau de protectie ¸ si ¸ de avantaje unice (Ef. 2:19–22). w12 15/8 2:1, 2

Joi, 14 august ˘ ˆ Un om stapaneste peste ¸ alt om spre paguba lui.

(Ecl. 8:9) Pe parcursul celor sase mii de ¸ ˘ ˆ ˘ ani de istorie umana, ıncercarile oamenilor de a se conduce singuri le-au provocat suferinte ¸ de ˆ nedescris. Cum stau lucrurile ın ˆ ˘ ˘ prezent? Pe langa razboaie si ¸ re˘ volte, omenirea se confrunta cu ˘ ˘ probleme grave precum saracia, ˆ bolile, distrugerea mediului ın˘ ˘ conjurator si ¸ schimbarile climaterice. Unii oficiali guvernamentali ˘ au afirmat ca doar o schimbare ˘ ˆ majora ın atitudinea oamenilor ar putea preveni dezastrul. Regatul lui Dumnezeu, condus de Isus Cristos, regele mesianic, si ¸ de cei ˘ 144 000 de coregenti ¸ ai sai, va re˘ para tot raul suferit de oameni si ¸ ˘ ˆ va readuce pamantul la starea iniˆ ˘ tial a. In timpul Domniei de O Mie ¸ de Ani, emotionanta promisiune a ¸ lui Dumnezeu va deveni realitate: ˘ ˆ „Eu creez ceruri noi si ¸ un pamant ˘ nou si ¸ nimanui nu-i vor mai veni ˆ ˆ ın minte lucrurile de mai ınainte, ˆ ˘ nici nu-i vor mai urca ın inima“ (Is. 65:17). w12 15/9 2:2, 3

Vineri, 15 august ˘ ˘ Bunatatea nemeritata a Domnului Isus Cristos ˘ ˆ sa fie cu spiritul pe care ıl manifesta ¸ti! (Filim. 25) ˆ ˘ Cand le-a scris fratilor sai de ¸ ˘ credint¸ a, apostolul Pavel si-a ex¸ primat de mai multe ori speranta ¸ ˘ ca Iehova si ¸ Isus vor aproba spiritul manifestat de congregatii.

Fo¸ losind expresii de genul „Domnul ˘ sa fie cu spiritul pe care-l maniˆ ˆ festati“, Pavel ısi ¸ ¸ ıncuraja colabo-

˘ ˘ ˘ ratorii sa aiba un spirit care sa ˘ oglindeasca vointa ¸ lui Dumnezeu ˘ si a (2 Tim. ¸ personalitatea crestin ¸ 4:22; Gal. 6:18; Col. 3:9–12). Asa¸ ˘ ˆ ˘ dar, ar fi bine sa ne ıntrebam: Ce fel de spirit am? Cum as¸ putea maˆ ˘ ˘ nifesta ıntr-o masura si ¸ mai mare ˘ un spirit placut lui Dumnezeu? Ce pot face pentru a contribui si ¸ mai mult la spiritul pozitiv al congre˘ ˆ gatiei?

Pentru a ilustra, sa ne gan¸ ˆ dim la un camp de floarea-soarelui. Prin culoarea si ¸ prospetimea ¸ ei, fiecare floare aduceˆ un plus de frumusete ¸ peisajului. In mod ase˘ ˘ manator, fiecare dintre noi ar tre˘ bui sa contribuie la frumusetea ¸ congregatiei. w12 15/10 2:1, 3 ¸ ˆ ˘ ˘ Sambata, 16 august

V-am dat un exemplu, ˘ pentru ca, asa ¸ cum v-am facut ˘ eu, asa ¸ sa face ¸ti si ¸ voi.

(Ioan 13:15) Este ultima noapte din viata ¸ lui ˘ ˆ Isus ca om. El se afla cu apostolii ın camera deˆ sus a unei case din Ierusalim. In timpul cinei, se ridi˘ ˆ ˆ ca, ısi ¸ scoate mantia si ¸ se ıncinge ˘ ˆ cu un prosop. Pune apa ıntr-un liˆ ˘ ghean si ¸ ıncepe sa spele picioarele ˘ apostolilor, dupa care le sterge cu ¸ ˆ prosopul. Apoi ısi ¸ ia din nou manˆ tia. De ce a ındeplinit Isus o sar˘ ˆ ˘ cina atat de umila? (Ioan 13:3–5) ˆ ˘ ˘ El ınsusi ¸ ˆ explica: „Daca eu, desi ¸ ˘ ˘ ˘ Domn si Inv a t ator, v-am spalat pi¸ ¸ ˘ ˘ ˘ cioarele, si ¸ voi trebuie sa va spalati ¸ picioarele unii altora“ (Ioan 13:12–14). Prin acest gest, Isus ˆ ˘ i-a ınvatat ¸ pe apostoli o lectie ¸ im˘ ˘ ˘ ˆ ˘ portanta, care avea sa le ramana ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ adanc ıntiparita ın minte si ¸ sa-i ˘ ˘ ajute sa cultive umilint¸ a. w1215/11 2:1, 2

˘ Duminica, 17 august Voi nu sunte ¸ti ai vostri. ¸ (1 Cor. 6:19) ˆ ˘ Cuvantul „sclavie“ le evoca multor persoane imagini ale unor oameni asupriti, ¸ tratati ¸ cu cruzime si ¸ obli˘ ˘ ˘ ˆ gati ¸ sa trudeasca pentru niste ¸ stapani nemilosi. ¸ Cu toate acestea, din cu˘ ˘ vintele lui Isus reiese ca discipolii sai ˘ aveau s a fie sclavi, sau servitori umili. ˆ ˘ ˘ ˆ Insa ei nu urmau sa fie nici ınjositi, ¸ ˘ nici oprimati, ¸ ci aveau sa se bucure ˘ ˆ de o pozitie ¸ onorabila, de ıncredere si ¸ ˘ ˘ de respect. Sa ne amintim, de pilda, ˆ ce a spus Isus, cu putin timp ınain¸ te de moartea sa, despre un anumit ˘ ˘ ˆ sclav. El a prezis ca avea sa-i ıncre˘ dinteze acestui ‘sclav fidel si ¸ ¸ preva˘ ˘ zator’ anumite responsabilit a ti (Mat. ¸ ˆ ˘ 24:45–47). Intr-o relatare paralela, sclavul respectiv este numit ‘administrator’ (Luca 12:42–44). Majoritatea ˘ crestinilor adevarati ¸ din prezent nu ¸ ˘ ˘ ˘ se numara printre cei care atuiesc ˆ alc ˘ „administratorul fidel“. Insa, potrivit Scripturilor, toti ¸ slujitorii lui Dumneˆ zeu sunt administratori ıntr-un anumit sens. w12 15/12 2:1–3

Luni, 18 august ˘ ˆ N-au vrut . . . sa se ınchine ˆ ˘ niciunui alt dumnezeu ın afara de Dumnezeul lor! (Dan. 3:28)

ˆ ˆ In secolul al VII-lea ı.e.n., trei evrei ˆ ˘ ˘ au ınteles din proprie experient¸ a ca ¸ ˘ ˘ Iehova rasplateste credinta ¸ ¸ si ¸ curajul ˆ ˘ ˘ ınchinatorilor sai. Nebucadnetar, re¸ gele Babilonului, i-a convocat pe toti ¸ ˘ ˆ demnitarii si ¸ le-a poruncit sa se ınchiˆ ne ınaintea unui chip de aur foarte ˆ ınalt. Toti ¸ cei care nu se supuneau po˘ runcii regelui urmau sa fie aruncati ¸ ˆ ˆ ıntr-un cuptor ıncins. Atunci cei trei evrei i-au spus cu respect lui Nebu˘ cadnetar: „Dumnezeul nostru, caruia ¸ ˆ ˘ ıi slujim, va putea sa ne scape. El ne ˘ ˘ va scapa din cuptorul cu foc arzator si ¸ ˆ ˘ din mana ta, o, rege. Si, ¸ chiar daca nu ˘ ˘ ˘ ne va scapa, sa stii, o, rege, ca tot nu ¸

˘ le vom sluji dumnezeilor tai si ¸ nu ne ˆ vom ınchina chipului de aurˆ pe care l-ai ridicat“ (Dan. 3:16–18). In Daniel 3:19–30 este descris modul impresioˆ nant ın care au fost salvati ¸ acesti ¸ slu˘ jitori ai lui Iehova. Probabil ca noi nu ˘ ˆ ne vom afla niciodata ın pericolul de ˆ ˆ a fi aruncati ¸ ıntr-un cuptor ıncins. Cu toate acestea, si ¸ integritatea noas˘ ˘ tra este testata uneori. Suntem siguri ˆ ˘ ˘ ˆ ınsa ca Dumnezeu ne va binecuvanta pentru credinta ¸ si ¸ curajul nostru. w13 15/1 1:13

Marti, ¸ 19 august „Voi sunte ¸ti . . . martorii mei“, zice Iehova. (Is. 43:12) ˘ ˘ Mostenirea noastra spirituala in¸ ˘ ˆ clude cunostin ta ¸ ¸ exacta din Cuvanˆ tul lui Dumnezeu si cla¸ ıntelegerea ¸ ˘ ˘ ra a adevarului despre el si ¸ despre scopurile sale. Ea include si ¸ un privilegiu cu totul special. Acest privilegiu a devenit o parte a mostenirii ¸ ˆ noastre spirituale ın 1931, cu ocazia congresului de la Columbus (Ohio, ˘ ˘ SUA). Pe programul tiparit apareau ˘ literele „JW“. O sora a spus: „S-au ˘ facut multe speculatii ¸ cu privire la semnificatia acestor litere. Unii au ¸ ˘ ˆ ˘ crezut ca ınsemnau «Continuati ¸ sa astepta ti» «Conti¸ ¸ (Just Wait), altii, ¸ ˘ nuati ¸ sa vegheati» ¸ (Just Watch), iar ˆ ˘ unii s-au gandit la varianta corecta: Martorii lui ˆ Iehova (Jehovah’s Witnesses)“. Inainte ne numeam „Stuˆ ˆ ˘ denti ¸ ın Biblie“, ınsa, prin rezolutia ¸ ˘ ˘ ˘ facuta duminica, 26 iulie 1931, am adoptat numele „Martorii lui Ieho˘ va“. Ce bucurie a fost sa primim acest ˘ nume biblic! „Nu voi uita niciodata ˘ strigatul si ¸ aplauzele puternice care ˘ ˘ au facut ca locul de congres sa vibreze“, a spus un frate. Niciun alt grup religios n-a dorit acest nume, dar ˆ Dumnezeu ne-a binecuvantat, astfel ˘ ˆ ˘ ca ıl purtam de peste opt decenii.

Este un privilegiu cu totul special ˘ sa fim Martorii lui Iehova! w13 15/2 1:4, 5

Miercuri, 20 august To ¸ti ne poticnim de multe ori.

(Iac. 3:2) ˆ ˘ ˆ Modul ın care reaction am cand ¸ ˘ ˘ ne poticnim sau cadem arata ce fel ˆ de persoane suntem ın realitate. ˘ ˘ ˘ Unii se caiesc si ¸ continuaˆ sa-i slu˘ ˘ jeasca lui Dumnezeu.

Insa altii ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ aleg sa nu se caiasca. In Proverbele 24:16 se spune: „Cel drept, chiar ˘ ˘ daca ar cadea de sapte ori, se va ri¸ ˘ ˆ dica, dar pe cei rai nenorocirea ıi ˘ ˘ va face sa se poticneasca“. Iehova nu va permite ca oamenii care se ˆ ˆ ˘ ˘ ıncred ın el sa se poticneasca sau ˘ ˘ ˘ ˘ sa cada — adica sa se confrunte cu o situatie grea sau cu o piedi¸ ˘ ˆ ca ın calea progresului lor spiri˘ ˘ tual — si ¸ sa nu-si ¸ poata reveni. Ie˘ ˘ ˘ hova ne asigura ca ne va ajuta ‘sa ˘ ˆ ˆ ˘ ne ridicam’, astfel ıncat sa pu˘ ˘ tem continua sa-i slujim cu toata ˆ ˆ devotiunea.

Cat de ıncurajatoare ¸ ˘ este aceasta idee pentru toti ¸ cei ˆ ˘ care ıl iubesc din inima pe Iehova!

Pentru cei care ‘iubesc legea lui ˘ ˘ Iehova’ nu exista nicio piatra de ˘ ˘ poticnire care sa-i poata scoate ˘ definitiv din cursa pentru viat¸ a (Ps. 119:165). w13 15/3 1:4–6 Joi, 21 august ˆ Niciun om care a pus mana pe plug si la lucrurile ¸ priveste ¸ ˘ din urma nu este potrivit pentru regatul lui Dumnezeu.

(Luca 9:62) ˘ ˆ A-i sluji lui Iehova cu o inima ın˘ treaga presupune mai mult deˆ cat a participa cu regularitate la ˆ ıntrunirile congregatiei si ¸ ¸ la lucrarea de predicare (2 Cron. 25:1, ˘ ˆ ˘ 2, 27). Daca ın strafundul inimii ˘ ˘ ˘ un crestin continua sa iubeasca ¸ ˘ ˘ „lucrurile din urma“, adica anumi˘ te aspecte ale modului de viat¸ a al

˘ ˆ lumii, el se afla ın pericolul de a-si ¸ pierde prietenia cu Iehova ˘ (Luca 17:32). Doar daca ‘vom avea ˘ oroare de rau si ¸ ne vom alipi de ce este bine’ vom fi ‘potriviti ¸ pentru regatul lui Dumnezeu’ (Rom. ˘ 12:9). Prin urmare, sa ne asigu˘ ˘ ram ca niciun lucru din lumea lui ˆ ˘ Satan, oricat de util sau de placut ˘ ˆ ni s-ar parea, nu ne va ımpiedica ˘ ˘ sa-i slujim lui Iehova din toata inima! (2 Cor. 11:14; Filip. 3:13, 14) w12 15/4 3:10, 13

Vineri, 22 august ˆ Din adancuri te chem, o, ˘ Iehova! O, Iehova, asculta-mi ˘ glasul! Urechile tale sa fie ˘ atente la glasul implorarilor mele. (Ps. 130:1, 2) ˆ ˘ Unii tineri ıncep o perioada de ˘ ˘ ˘ cunoastere fara a fi pregatiti ¸ ¸ pen˘ tru responsabilitatile pe care le ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ presupune casatoria. Altii ¸ ısi ¸ gasesc partenerul conjugal pe inter˘ ˘ ˆ ˘ ˆ net si ¸ se casatoresc ın graba, dan˘ ˘ du-si ¸ seama ulterior ca au facut o ˘ mare greseal a. Iar altii ¸ ¸ comit un ˘ ˆ pacat grav ın perioada de cunoas¸ ˆ ˆ tere si ¸ ısi ¸ ıncep viata ¸ de familie ˆ avand foarte putin respect unul ¸ ˘ ˘ fat¸ a de celalalt. Unii crestini nu ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ se casatoresc „ın Domnul“ si ¸ sufera ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ din cauza ca traiesc ıntr-un camin dezbinat pe plan religios (1 Cor. ˘ ˆ 7:39). Daca te afli ıntr-o asemenea ˘ ˘ situatie, roaga-l pe Iehova sa te ¸ ˘ ˘ ierte si ¸ sa te ajute. E adevarat, el ˆ ˘ nu va ınlatura consecintele grese¸ ¸ ˘ ˘ lilor tale, dar, daca te caiesti, poti ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ fi sigur ca te va ajuta sa depaˆ ˘ ˘ ˘ se sa ¸ sti ¸ ıncercarile. Straduieste-te ¸ faci tot timpul vointa ¸ lui Iehova, ˘ iar ‘bucuria lui va fi fortareata ¸ ta’ (Neem. 8:10). w12 15/5 2:3, 4

ˆ ˘ ˘ Sambata, 23 august ˆ Eu voi cheltui cat se poate ˘ de bucuros si chiar ma voi ¸ ˆ cheltui ıntru totul pentru sufletele voastre. (2 Cor. 12:15) ˘ ˆ ˆ Batranii fac multe eforturi ın foloˆ sul congregatiei.

Uneori, sunt atat de ¸ ˆ ıngrijorati ¸ pentru fratii ¸ si ¸ surorile lor, ˆ ˆ ˘ ıncat efectiv nu pot dormi. Ei se roaga ˘ ˆ sau le ofera ajutor spiritual chiar si ¸ ın ˆ orele tarzii ale noptii ¸ (2 Cor. 11:27, 28). ˘ Totusi, ¸ se achita cu constiinciozitate ¸ si ¸ cu bucurie de responsabilitatea lor, la fel ca Pavel. Iubirea pentru fratii ¸ ˘ de credint¸ a l-a impulsionat pe Pavel ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa se cheltuiasca, adica sa faca mari ˆ ˘ sacrificii pentru a-i ıntari (2 Cor. 2:4; Filip. 2:17; 1 Tes. 2:8). Nu e de mirare ˘ ˆ ca fratii ¸ l-au iubit atat de mult! (Fap. ˆ ˘ ˆ 20:31–38) Si ¸ noi ıi iubim pe batranii de ˆ congregatie lui Iehova ¸ si ¸ ıi multumim ¸ ˆ ˆ ˘ pentru ei ın rugaciune. Cand vedem ˘ interesul lor sincer fat¸ a de noi, simtim ¸ ˘ si ¸ mai multa bucurie. Vizitele lor de ˘ ˆ ˘ pastorire ne ımbogatesc pe plan spiri¸ ˘ ˘ ˘ ˆ tual. Suntem recunoscatori ca batra˘ ˘ ˆ nii sunt gata sa ne vina ın ajutor ori de ˆ ˘ cate ori presiunile acestei lumi par sa ˘ ˆ ne doboare. Da, batranii ‘sunt colabo˘ ratori spre bucuria noastra’! w13 15/1 5:15, 16

˘ Duminica, 24 august Cei ucisi ¸ de Iehova vor fi ˆ ˘ ın ziua aceea de la un capat al ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ pamantului pana la celalalt.

(Ier. 25:33) ˘ ˘ ˆ Pe masura ce ne apropiem de sfarsi¸ ˆ tul acestui sistem, Satan ısi ¸ va intenˆ sifica atacurile ımpotriva slujitorilor ˘ lui Iehova. Atunci va sosi „ziua razˆ boiului“ lui Dumnezeu ımpotriva dus¸ ˘ manilor sai (Zah. 14:3–5). Toti ¸ „regii ˘ ˆ pamantului si vor lup¸ armatele lor“ ˆ ˘ ta de partea lui Satan. Insa, oriunde s-ar afla, ei vor fi distrusi ¸ (Rev. ˘ ˆ 19:19–21). Razboiul aduce ıntotdeau˘ ˆ na suferint¸ a, chiar si ¸ celor care ies ın-

˘ ˘ vingatori. Si ¸ noi s-ar putea sa suferim ˆ cand va veni necazul cel mare. S-ar ˘ putea sa avem putine alimente, s-ar ¸ ˘ putea sa pierdem majoritatea lucruri˘ lor pe care le avem si ¸ s-ar putea sa nu ˘ ne mai bucuram de anumite drepturi. ˘ Cum vom reactiona daca vom ajunge ¸ ˆ ˘ ˆ ın aceasta situatie?

Vom intra ın pani¸ ˘ ca? Ne vom pierde speranta ¸ si ¸ ne vom ˘ ˘ ˘ lasa prada disperarii? Vom renunta ˆ¸ ˘ la credint¸ a din cauza presiunilor? In ˘ ˘ timpul marelui necaz, va fi vital sa raˆ ˆ ˘ manem ın valea unde Iehova ofera ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ocrotire! Aceasta ınseamna sa-i rama˘ ˘ nem fideli lui Dumnezeu si ¸ sa ne pas˘ ˆ tram credinta ¸ ın puterea lui salvatoare! (Hab. 3:17, 18) w13 15/2 3:14 –16

Luni, 25 august ˘ ˘ ˘ Pacatul sa nu mai domneasca ˆ . . . ın corpurile voastre muri˘ toare ca sa asculta ¸ti de dorin ¸te˘ le lor. Si ¸ sa nu mai prezenta ¸ti ˘ ˘ madularele voastre pacatului ˘ ca arme ale nedrepta ¸tii.

(Rom. 6:12, 13) ˘ ˘ Ca sa devenim crestini adevarati, ¸ ¸ a ˘ ˘ ˘ ˆ trebuit sa ne caim si ¸ sa ne ıntoarcem, ˘ ˘ ˘ sau sa renunt¸ am la pacatele noastre. ˆ ˘ ˘ Ins ta ¸ este un proces continuu. ˆ a cain ˆ ˘ Intrucat suntem imperfecti, ¸ pacatul ˆ ˘ ˆ este ınca ın noi, asemenea unui sarpe ¸ ˘ ascuns, gata sa atace (Rom. 3:9, 10). ˘ ˘ ˆ De aceea, trebuie sa ramanem vigi˘ ˘ lenti ¸ si ¸ sa nu ne ignoram defecte˘ ˘ le. Din fericire, Iehova este rabdator ˆ ˘ ˘ cu noi ın timp ce luptam din raspuˆ ˘ teri pentru a ne ımpotrivi slabiciuni˘ lor si ¸ pentru a face schimbarile necesare (Filip. 2:12; 2 Pet. 3:9). Este ˘ ˆ foarte important sa ne folosim cu ıntelepciune timpul si ¸ ¸ resursele, renunˆ t¸ and la obiectivele egoiste. De aseme˘ nea, mediteaza la dedicarea ta. Cel ˆ mai pretios lucru pe care ıl avem este ¸ ˆ relatia cu Iehova. El ıi cunoaste pe ¸ ¸ ˆ cei care ıi apartin (Is. 44:5). Anali¸ ˘ ˘ zeaza sub rugaciune calitatea si ¸ profunzimea relatiei tale cu Dumnezeu. ¸ w13 15/3 3:14, 16

Marti, ¸ 26 august ˆ ˘ ˘ ˆ Avand hrana si ¸ acoperamant, vom fi mul ¸tumi ¸ti cu acestea.

(1 Tim. 6:8) ˆ ˘ Societatea de consum ıncearca ˘ ˘ ˘ ˘ sa ne convinga ca nu putem trai ˘ ˘ fara lucrurile pe care le produce si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca trebuie sa cumparam de fiecare ˘ ˘ dat ˆ a˘ ultimul model˘ de pe piat¸ a.

Insa crestinii adevarati ¸ ¸ nu permit ˘ ˘ lumii lui Satan sa le stabileasca ˘ prioritatile (1 Ioan 2:15–17). Dar ce ¸ se poate spune despre cei care au ˘ iesit ¸ la pensie? Oare exista un mod mai bun de a-si ¸ folosi timpul deˆ cat acela de a face pionierat si ¸ de a pune serviciul sacru pe primul loc? Fiecare slujitor al lui Iehova ar ˘ ˆ trebui sa se ıntrebe: Care este cel mai important lucru din viata ¸ mea?

Pun interesele Regatului pe primul plan? Am spirit de sacrificiu aseˆ menea lui Isus? Tin ¸ seama de ın˘ ˆ demnul sau de a-l urma neıncetat? ˘ As¸ putea sa-mi modific programul ˆ ˆ ˘ ˆ ın asa ¸ fel, ıncat sa aloc mai mult ˘ timp lucrarii de predicare si ¸ altor ˘ activitati ¸ teocratice? Sunt dispus ˘ ˘ sa fac sacrificii, chiar daca situatia ¸ ˘ ˘ nu-mi permite deocamdata sa dedic mai mult timp serviciului cres¸ tin? w12 15/6 3:16, 17

Miercuri, 27 august ˆ ˘ ˘ Inva ¸ta-ma, o, Iehova, calea ta ˘ ˘ ˘ si ¸ condu-ma pe cararea drepta˘ mei! ¸tii din cauza vrajmasilor ¸ (Ps. 27:11) ˘ ˆ ˘ ˆ A ne lasa ınvata ¸ ti ¸ de Iehova ın˘ seamna a aplica imediat sfaturile pe care le primim prin intermediul ˆ ˘ Cuvantului sau si ¸ al organizatiei ¸ ˘ ˆ ˆ sale. De pilda, urmand ındemnul de a-si ¸ simplifica viata, ¸ multi ¸ frati ¸ ˘ si platit datoriile si ¸ surori si-au ¸ ¸ au ˆ vandut lucrurile de care nu aveau ˘ ˆ ˆ cu adevarat nevoie. Cand a ınceput

˘ ˘ criza economica, si-au dat seama ca ¸ ˆ ˘ decizia lor ınteleapt a i-a scutit de ¸ ˘ ˆ ˘ nenumarate ıngrijorari si ¸ le-a per˘ ˘ ˆ mis sa faca mai mult ın serviciul crestin.

Fiecare dintre noi ar tre¸ ˘ ˆ bui, asadar, sa se ıntrebe: Pun ime¸ ˆ ˆ diat ın aplicare ceea ce citesc ın Biˆ blie si sclavului fidel, ¸ ın publicatiile ¸ ˘ ˘ chiar daca trebuie sa fac sacrificii? ˆ (Mat. 24:45) Permit¸ andu-i lui Ieho˘ ˆ ˘ ˘ va sa ne ınvete ¸ si ¸ sa ne conduca pe ˘ calea dreptatii, ¸ nu avem niciun mo˘ tiv de teama. w12 15/7 3:15, 16

Joi, 28 august ˘ Ne rugam lui Dumnezeu ˘ ˘ sa nu face ¸ti nimic rau, ci . . . ˘ sa face ¸ti ce este bine, chiar ˘ ˘ daca noi am putea parea dezaproba ¸ti. (2 Cor. 13:7) Pentru a rezista presiunilor, tre˘ ˘ ˘ buie sa avem cunostin t¸ a, umilint¸ a, ¸ ˘ modestie, iubire fat¸ a de Dumne˘ zeu si ¸ teama de el, nu de oameni. ˘ ˘ Daca la baza credintei sta cunos¸ ¸ ˘ tinta ¸ exacta din Biblie, vom vorbi cu mult curaj despre convingerile ˘ noastre. Aceasta ne va ajuta sa nu ˘ ˆ cadem ın cursa fricii de oameni. ˘ Desigur, nu trebuie sa ne credem ˆ mai puternici decat suntem, ci tre˘ ˘ ˘ buie sa recunoastem cu umilint¸ a ca ¸ avem nevoie de putere de la Dumˆ nezeu pentru a ne ımpotrivi preˆ siunilor. In acest sens, este necesar ˘ ˘ sˆ a-i cerem lui Iehova spiritul sau. ˆ ˆ Intrucat ıl iubim pe Dumnezeu, ne ˘ ˘ vom simti ¸ motivati ¸ sa respectam ˘ normele sale si ¸ sa nu facem nimic ˘ ˆ ce i-ar putea pata numele sfant. De ˘ ˘ asemenea, trebuie sa ne pregatim ˆ ˘ pentru presiuni ınainte sa ne con˘ ˘ fruntam cu ele. Parintii, de exem¸ ˆ plu, se pot ruga cu copiii lor si ¸ ıi pot ˘ ˆ pregati pentru situatiile ın care co¸ ˆ ˘ ˘ legii i-ar ındemna sa faca ceva gresit. w12 15/8 3:13 ¸

Vineri, 29 august Cine are un spirit umil primeste glorie. (Prov. 29:23) ¸ ˘ ˘ Sa presupunem ca facem progrese ˘ pe calea crestin a, iar un frate de ¸ ˘ ˘ credint¸ a ne da unele sfaturi. Sfaturile sale sincere ne-ar putea fi de ˘ folos daca nu avem o atitudine de˘ ˆ ˘ fensiva din cauza mandriei, daca nu suntem prea preocupati ¸ de propria ˘ ˆ ˘ ˘ imagine si ¸ daca nu ıncercam sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ cautam scuze. Sau poate ca lucram ˘ alaturi de alti ¸ frati ¸ la realizarea unui ˆ proiect teocratic. Ne vom ıntreba mereu cine va primi laude pentru ideile noastre bune si ¸ pentru mun˘ ˆ ˘ ca noastra sarguincioasa? Vom per˘ mite ca acest lucru sa ne influenteze ¸ colaborarea? Supraveghetorii cres¸ ˘ tini si ¸ fratii ¸ care aspira la aceas˘ ˘ ˘ ˘ ta sarcina trebuie sa fie atenti ¸ sa nu caute „glorie de la oameni“ (1 Tim. ˘ 3:1; 1 Tes. 2:6). Cum ar trebui sa ˆ ˘ reactioneze un frate cand este lau¸ ˘ dat pentru un lucru bine facut? Re˘ ˘ ˘ cunoaste el ca a reusit ¸ ¸ sa faca acel ˘ lucru numai pentru ca Iehova l-a ˘ ˆ ajutat si ¸ ca va avea succes si ¸ ın vii˘ tor numai daca Dumnezeu va conti˘ ˘ ˆ nua sa-l ajute si ¸ sa-l binecuvanteze?

(1 Pet. 4:11) w13 15/2 4:10, 11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 30 august ˆ Se va ımplini negresit. ¸ ˆ ˆ Nu va ıntarzia. (Hab. 2:3) ˘ O atitudine de genul „Vom trai si ¸ ˆ vom vedea“ ne-ar putea ımpiedica ˘ ˘ ˘ sa manifestam o rabdare ca a lui ˆ Dumnezeu. Cel care gandeste asa ¸ ¸ ˘ ˆ nu crede ca sfarsitul este aproape si ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ıncepe sa-si ¸ faca un plan de rezer˘ ˆ ˘ va, ın eventualitatea ca lucrurile nu vor decurge cum a spus Iehova. O ˘ astfel de persoana si-ar putea spu¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ne: Am sa astept si ¸ ¸ am sa vad daca ˘ Iehova se va tine cu adevarat de cu¸ ˆ ˆ vant. Drept urmare, ar putea ıncer-

˘ ˘ ˆ ca sa-si ¸ faca un renume ın acest ˘ ˘ sistem ori sa caute sigurant¸ a fi˘ ˆ ˘ ˘ nanciara ın loc sa puna Regatul pe primul plan. Sau, din dorinta ¸ de ˆ a-si ¸ asigura un trai cat mai confor˘ tabil, ar putea decide sa urmeze ˘ o instruire superioara. Ar demon˘ ˘ ˘ stra aceasta persoana ca are cre˘ ˆ ˘ dint¸ a? Pavel ne-a ındemnat sa imi˘ tam exemplul slujitorilor fideli care ˘ ˆ au vazut ımplinirea promisiunilor ˘ ˘ lui Iehova pentru ca au dat dovada ˘ ˘ de „credint¸ a si ¸ rabdare“ (Evr. 6:12).

Iehova nu va permite ca actualul ˘ sistem nelegiuit sa existe mai mult ˆ decat este necesar pentru a-si ¸ realiza scopul. w12 15/9 3:16

˘ Duminica, 31 august Dumnezeul acestui sistem le-a orbit mintea [celor necredinciosi].

(2 Cor. 4:4) ¸ Din nefericire, unii membri ai ˆ congregatiei, cel putin ın anumite ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ privinte, par sa se simta bine ın ¸ ˘ lumea lui Satan. Daca si ¸ tu simti ¸ ˆ ˘ ˘ acest lucru, chiar si ¸ ıntr-o mica ma˘ ˘ sura, roaga-te lui Iehova. Nu uita: ˆ lumea aceasta ıi apartine lui Satan ¸ ˘ si ¸ reflecta egoismul si ¸ lipsa de iubi˘ ˆ re a stapanului ei (Ef. 2:1, 2). Pen˘ ˘ tru a nu cadea victima masina tiilor ¸ ¸ ˘ ˘ lui Satan, trebuie sa profitam din ˘ plin de ajutorul pe care-l ofera Ie˘ hova slujitorilor sai. De exemplu, ˘ el ne ofera ajutor prin intermediul ˆ ˆ ˘ ˆ ıntrunirilor, al ınchinarii ın familie ˘ ˆ si ¸ al batranilor, „oameni ca daruri“, ˘ numiti ¸ de Iehova ca sa ne dea spriˆ ˘ ˆ jin si ¸ mangaiere pentru a face fat¸ a problemelor vietii ¸ (Ef. 4:8–12). Fratele George Gangas, care a slujit ˆ multi ¸ ani ın Corpul de Guvernare, ˆ ˆ a scris: „Cand sunt ın mijlocul lor [al slujitorilor lui Dumnezeu], simt ˘ ˘ ˆ ca sunt acasa, cu familia, ıntr-un paradis spiritual“. Simti ¸ si ¸ tu la fel? w13 15/3 4:11, 12

Luni, 1 septembrie ˆ ˘ Orice . . . furie, manie, strigat ˘ si ¸ vorbire jignitoare sa fie ˆ ˘ ınlaturate de la voi.

(Ef. 4:31) ˆ Suntem bucurosi ¸ cand oamenii ˘ reactioneaz a favorabil la lucrarea ¸ ˘ noastra deoarece mesajul despre Regat le poate aduce mari foloaˆ ˘ se. Insa unii nu sunt deloc amabili. ˘ Ce vom face atunci? Isus a spus ca pacea pe care le-am dorit-o trebu˘ ˆ ˘ ie sa se ıntoarca la noi (Luca 10:1, 5, 6). Indiferent de situatie, ar tre¸ ˘ ˘ ˘ bui sa plecam de la fiecare us¸ a ˘ calmi, netulburati. ¸ Daca am reac˘ ˘ tiona la provocari si ¸ ¸ ne-am supara, ˘ ne-am putea pierde pacea. Stra˘ ˘ ˆ duieste-te sa-ti ¸ ¸ pastrezi pacea ın ˆ toate situatiile, nu doar ın lucrarea ¸ de predicare. Fireste, a fi dispusi ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa-i iertam pe altii ¸ nu ınseamna ca ˘ ˘ trebuie sa aprob am conduita lor ˘ ˘ ˘ gresit ¸ a sau sa minimalizam conˆ ˘ secintele ei. A ierta ınseamna a ¸ ˆ nu acumula ın suflet resentimente din cauza unei astfel de conduite si ¸ ˘ a ne pastra pacea. Prin urmare, ˘ fii iertator! (Ef. 4:32) w12 15/11 5:11, 12 Marti, ¸ 2 septembrie Ve ¸ti fi un regat de preo ¸ti si ¸ ˆ ˘ o na ¸tiune sfanta pentru mine.

(Ex. 19:6) Iehova a trecut la actiune pen¸ ˆ tru a ındeplini partea ce-i reve˘ ˆ nea potrivit legamantului Legii. El ˆ a dispus construirea unui cort ın ˆ ˘ vederea ınchinarii si ¸ a instituit o ˘ preotie ¸ prin intermediul careia oamenii imperfecti ¸ se puteau apropia de el. Dar israelitii ¸ au uitat repede ˘ ˘ ca erau o natiune dedicata lui Dum¸ ˆ ˆ nezeu si ¸ „l-au ındurerat ˆ pe Sfantul lui Israel“ (Ps. 78:41). In timp ce

Moise era pe muntele Sinai pentru a primi alte instructiuni, is¸ ˘ ˘ raelitii ¸ au devenit nerabdatori si ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ au ınceput sa-si ¸ piarda credinta ¸ ın ˆ ˘ Dumnezeu. Gandindu-se ca Moise ˆ ˘ ıi abandonase, ei si-au facut un vi¸ tel de aur si ¸ ¸ au zis: „O, Israele, ˘ acesta este Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului“ (Ex. ¸ ˆ 32:1, 4). S-au plecat ın fata ¸ vitelu¸ ˆ ˘ lui si ¸ i-au adus jertfe, pretinzand ca ˘ ˘ tin „o sarbatoare pentru Iehova“. ¸ ˆ ˘ Cand a vazut aceste lucruri, Iehova ˘ i-a zis lui Moise: „S-au abatut repede de la calea pe care le-am po˘ ˘ runcit sa mearga“ (Ex. 32:5, 6, 8). w12 15/10 3:10, 12

Miercuri, 3 septembrie De dragul Domnului, ˘ ˘ supune ¸ti-va oricarei crea ¸tii omenesti: fie regelui ca superior, ¸ fie guvernatorilor.

(1 Pet. 2:13, 14) Martorii lui Iehova de pretutin˘ ˘ ˘ deni respecta aceasta cerint¸ a men˘ tionat a de Petru. Desi ¸ ¸ nu fac parte ˘ din acest sistem, adevaratii ¸ cres¸ ˘ tini se supun de bunavoie autori˘ ˆ tatilor aflate „ın pozitiile lor relati¸ ¸ ˘ ve“, asa ¸ cum i-a sfatuit Pavel (Rom. 13:1, 5–7). Statutul Martorilor lui ˆ Iehova de „locuitori temporari“ ın ˘ acest sistem nu reprezinta un pro˘ ˆ ˘ test civil desfasurat ın tacere. Ei ¸ ˘ respecta dreptul altora de a avea ˆ o opinie ın chestiuni sociale sau politice (1 Pet. 2:11). Spre deosebi˘ re de alte grupari religioase, Mar˘ ˆ ˘ torii nu se implica ın politica si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ nu ıncearca sa le impuna auto˘ ritatilor strategii politice. Pentru ¸ ˘ ei este de neconceput sa tulbure ˘ ˘ ordinea publica sau sa submineze autoritatea statului. w12 15/12 3:15, 16

Joi, 4 septembrie ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi! (Iac. 4:8) ˘ ˘ Parinti, ¸ nu trebuie sa controlati ¸ fieˆ ˘ care miscare a copiilor vostri, ınsa tre¸ ¸ ˘ ˆ buie sa fiti ¸ atenti ¸ la modul ın care fo˘ losesc computerul. Nu le permiteti ¸ sa acceseze site-uri cu continut imoral ¸ ˘ sau spiritist, sa joace jocuri video vio˘ ˘ lente sau sa-si ¸ faca prieteni nepotri˘ ˘ viti ¸ pe internet doar ca sa aiba o ocu˘ ˘ ˘ patie ¸ si ¸ sa nu va deranjeze pe voi. Daca ˆ ˆ ˆ s-ar ıntampla asa, ¸ ei s-ar putea gandi: ˘ Pentru ca mami si ¸ tati nu-mi zic niˆ ˘ ˘ ˘ mic, ınseamna ca nu-i nicio problema. ˘ ˘ ˘ ˘ Datoria voastra de p arinti este s a v a ¸ ocrotiti ¸ copiii, inclusiv pe cei aflati ¸ la ˆ varsta adolescentei, de tot ce i-ar pu¸ ˆ ˘ tea ındep arta de Iehova. Chiar si ¸ aniˆ ˘ malele ısi ¸ protejeaza puii de pericole. ˘ ˘ ˘ Imaginati-v a ce ar face o ursoaica daca ¸ ˘ cineva i-ar ameninta ¸ puii! (Compara ˘ ˘ cu Osea 13:8.) Ajutati-v a copiii sa lege ¸ prietenii cu persoane spirituale din ˆ congregatie, tineri si ¸ ¸ varstnici deopo˘ ˘ triva. Si ¸ nu uitati: ¸ copiii au nevoie sa petreceti ¸ timp cu ei. Prin urmare, fa˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ceti-v a timp sa radeti, ¸ ¸ sa va jucati, ¸ sa ˘ ˘ munciti ¸ si ¸ ‘sa va apropiati ¸ de Dumneˆ ˘ zeu’ ımpreuna. w13 15/1 3:5, 6

Vineri, 5 septembrie ˆ Dumnezeu si-a ındreptat aten ¸tia ¸ ˘ ˘ spre na ¸tiuni ca sa scoata din ele ˘ un popor pentru numele sau.

(Fap. 15:14) ˆ ˆ ˆ In anul 49 e.n., ın timpul unei ıntruniri memorabile a corpului de guvernare tinute la Ierusalim, discipolul Ia¸ ˘ cov a spus: „Este scris: «Dup a aceste ˘ ˆ lucruri ma voi ıntoarce si ¸ voi rezidi co˘ ˘ liba cazuta a lui David . . . pentru ca ˘ ˆ ˘ aceia care raman dintre oameni sa-l ˘ ˆ ˘ caute staruitor pe Iehova, ımpreuna cu oameni din toate natiunile, oameni ¸ numiti ¸ cu numele meu, spune Iehova»“ (Fap. 15:13–18). ‘Coliba [casa re˘ ˘ ˆ gala a] lui David’ a cazut cand regele Zedechia a fost detronat (Am. 9:11).

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa aceasta ‘coliba’ urma sa fie rezi˘ ˘ dita odata cu venirea lui Isus, descendentul lui David, ca Rege pe timp indefinit (Ezec. 21:27; Fap. 2:29–36). ˘ ˘ ˆ Dup a cum a aratat Iacov la acea ıntru˘ ˘ nire istorica, aceasta profetie a lui ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Amos ıncepea sa se ımplineasca ın ˘ sensul ca mostenitorii Regatului erau ¸ ˆ ˆ cat si alesi ¸ dintre oa¸ atat dintre iudei, ˆ ˘ ˘ menii din natiuni.

In prezent, o rama¸ ˘ si unsi ¸ t¸ a a crestinilor ¸ ¸ si ¸ milioane de ˘ ˆ „alte oi“ ale lui Isus predica ın unitate ˘ adevarul biblic ca slujitori ai lui Iehova (Ioan 10:16). w13 15/2 2:1, 2

ˆ ˘ ˘ Sambata, 6 septembrie ˘ ˘ ˘ Iehova mi-a aratat: si ¸ iata doua cosuri cu smochine. (Ier. 24:1) ¸ ˆ ˆ ˆ In 617 ı.e.n., natiunea Iuda era ın¸ ˘ ˘ tr-o stare spirituala deplorabila. Dumnezeu i-a dat lui Ieremia o viziune des˘ ˆ ˆ ˘ ˆ pre ce urma sa se ıntample, aratandu-i ˘ doua feluri de smochine: unele „foarte bune“ si ¸ altele „foarte rele“ (Ier. ˆ 24:1–3). Smochinele rele ıi reprezentau pe regele Zedechia si ¸ pe alti ¸ oameni ca ˘ el, care aveau sa fie tratati ¸ cu asprime de regele Nebucadnetar si ¸ ¸ de armata ˆ ˘ sa. Insa existau si ¸ oameni asemenea smochinelor bune. Printre acestia se ¸ ˘ numarau Ezechiel, Daniel si ¸ cei trei ˆ prieteni ai lui care se aflau deja ın Babilon, precum si ¸ unii iudei care urmau ˘ ˘ ˘ ˘ sa fie dusi ¸ acolo. O ramasi ¸ t¸ a a acesto˘ ˆ ˘ ˆ ra urma sa se ıntoarca ın Ierusalim ˘ ˘ lucru care si ¸ sa reconstruiasca orasul, ¸ ˆ ˆ s-a si ¸ ıntamplat (Ier. 24:8–10; 25:11, 12; 29:10). Iehova a spus despre cei reprezentati ¸ de smochinele bune: „Le voi da ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ o inima ca sa ma cunoasca, sa stie ca eu ¸ sunt Iehova. Si ¸ ei vor fi poporul meu“ (Ier. 24:7). Acest verset este deosebit ˆ de ıncurajator. Dumnezeu este dispus ˘ ˘ ˘ sa le dea oamenilor ‘o inima ca sa-l ˘ ˘ ˘ cunoasca’. Termenul „inima“ se refera ˆ aici la ınclinatia, sau dispozitia, unei ¸ ¸ persoane. Asadar, a avea o astfel de ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ inima ınseamna a dori sa-l cunoastem ¸ ˘ pe Dumnezeu si ¸ sa facem parte din po˘ porul sau. w13 15/3 2:3, 4

˘ Duminica, 7 septembrie Cel mic va deveni o mie ˆ si ¸ cel neınsemnat, o na ¸tiune ˘ puternica. (Is. 60:22) ˆ Congresele la care Iehova i-a strans ˘ ˘ pe Martorii sai fideli dup a unele perioade de persecutie ¸ sau de interdictie ¸ au fost foarte emotionante.

Un exem¸ ˆ plu este congresul tinut ın 1955 la ¸ ¨ ˘ Nurnberg. Adolf Hitler jurase sa-i dis˘ truga pe Martorii lui Iehova din Gerˆ mania, dar chiar ın locul unde mai ˆ ˘ ınainte se desfasurau paradele lui mi¸ litare s-au adunat 107 000 de Martori!

Multi ¸ dintre cei prezenti ¸ cu ocazia aceˆ lui congres au plans de bucurie! Un alt exemplu sunt cele trei congrese „Deˆ ˘ ˆ ˆ votiunea sfanta“ tinute ın Polonia ın ¸ ¸ 1989. Printre cei 166 518 delegati ¸ au fost si ¸ multi ¸ Martori din Uniunea So˘ vietica si ¸ din Cehoslovacia, precum si ¸ ˘ din alte t¸ ari din Europa de Est. Unii ˘ ˆ participau pentru prima oara la o ıntrunire la care erau prezente mai mult de 15–20 de persoane. Si ¸ ce bucurie au simtit cei prezen ti ¸ ¸ la Congresul Inˆ ˘ ˘ ˘ ternational „Invat¸ atura divina“ tinut ¸ ¸ ˆ ın 1993 la Kiev (Ucraina), unde s-au botezat 7 402 persoane! Acesta a fost ˘ cel mai mare numar de persoane care s-au botezat ca Martori ai lui Iehova ˆ ˘ ıntr-o singura ocazie (Hag. 2:7). w12 15/9 5:9

Luni, 8 septembrie Fi ¸ti imitatorii mei, asa ¸ cum si ¸ eu sunt imitatorul lui Cristos.

(1 Cor. 11:1) ˆ ˘ ˘ Cat de recunoscatori suntem ca, ˆ ˘ ˘ prin ınvat¸ aturile si ¸ faptele sale, Isus ˘ ˘ ˘ ni l-a dezvaluit pe Tatal! Trebuie sa-l ˘ ˘ ˘ imitam pe Isus dezvaluindu-l pe Tatal ˘ prin faptele si ¸ cuvintele noastre. Sa nu ˘ ˘ ˆ ˆ uitam ca multi ¸ dintre cei pe care ıi ınˆ ˆ talnim ın lucrarea de predicare nu stiu ¸ cine este Dumnezeu. Conceptia lor ¸ ˘ ˆ despre El ar putea fi deformata de ın˘ ˘ ˘ vat¸ aturile false. Prin urmare, sa le ex˘ plicam ce spune Biblia despre numele ˘ lui Dumnezeu, scopul sau cu privire la

ˆ oameni si ¸ personalitatea sa. In plus, putem discuta cu fratii ¸ si ¸ cu surorile ˘ noastre despre unele relatari biblice ˆ ın care am descoperit fatete noi ale ¸ ˘ personalitatii ¸ lui Iehova. Astfel de disˆ ˆ cutii ¸ pot fi ıncurajatoare atat pentru ˆ ˆ ˘ noi, cat si ¸ pentru ei. Noi ıl dezvaluim ˘ ˘ ˆ ˘ pe Tatal si ¸ prin conduita. Cand vad ˘ ˘ ca faptele noastre reflecta iubirea lui ˘ Cristos, oamenii vor dori, poate, sa se ˘ apropie de Tatal si ¸ de Fiul (Ef. 5:1, 2). ˘ ˘ Este o onoare sa-i ajutam pe oameni ˘ ˘ sa-l cunoasca pe Iehova prin conduita ˘ noastra! w12 15/4 1:17–19

Marti, ¸ 9 septembrie Iehova [este] un Dumnezeu ˆ ˘ ˆ ındurator si ¸ binevoitor, ıncet ˆ la manie. (Ex. 34:6) ˘ ˘ Rabdarea lui Iehova a avut o limita, ˘ ˘ ˆ iar acea limita a fost atinsa cand iudeii, ca natiune, l-au respins si ¸ ¸ l-au ˘ ucis pe Fiul sau (Mat. 23:37, 38). Astfel, ei n-au mai putut fi poporul care purta numele lui Dumnezeu, deoarece Iehova i-a considerat morti ¸ din punct de vedere spiritual, asemenea unui pom uscat (Luca 23:31). Cum a influ˘ entat ¸ acest lucru atitudinea lor fat¸ a de ˘ numele lui Dumnezeu? Istoria arata ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ca, ın timp, evreii au ınceput sa aiba unele idei superstitioase despre nu¸ ˘ mele lui Dumnezeu. Ei au ajuns sa ˘ ˘ ˆ creada ca numele lui Iehova era atat ˆ ˆ ˆ de sfant, ıncat n-ar mai trebui pronuntat ¸ (Ex. 20:7). Astfel, numele lui Dum˘ nezeu a disp arut treptat din iudaism. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, Iehova s-a mahnit vaˆ ˘ ˘ ˆ zand ca numele sau era tratat cu atata ˘ lipsa de respect (Ps. 78:40, 41). Pentru ˘ ˆ ˘ Dumnezeu ınsa, numele sau este foarte important. De fapt, Biblia spune ˘ ca Iehova este gelos pentru numele ˆ ˘ ˆ sau. Intrucat israelitii ¸ l-au respins pe Dumnezeu si ¸ i-au dezonorat numele, si ¸ el i-a respins pe israeliti ¸ si ¸ a consi˘ derat ca acestia nu mai erau demni ¸ ˘ sa-i poarte numele (Ex. 34:14). De aici ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınvat¸ am ca este foarte important sa ˘ tratam numele Creatorului nostru cu mult respect. w13 15/3 5:10, 11

Miercuri, 10 septembrie ˘ ˘ Sa urmarim deci lucrurile care duc la pace si ¸ lucrurile ˘ care duc la zidire reciproca.

(Rom. 14:19) ˘ Cel ce se poarta ca unul mic do˘ ˆ reste sa fie ın pace cu toti, ¸ ¸ dar ˘ ˘ mai ales cu partenerul de casaˆ torie (Luca 9:48). De exemplu, ın privinta si ¸ destinderii, sotul ¸ ¸ sotia pot avea preferinte ¸ ¸ foarte diˆ ferite. Probabil, sotului ıi place ¸ ˘ ˘ ˘ sa-si ¸ petreaca timpul liber acasa ˆ ˆ citind ın liniste o carte. Sotia, ın ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ schimb, prefera sa ia masa ın oras¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sau sa mearga ın vizita la prie˘ ˘ ˆ ˘ ˆ teni. Fara ındoiala, unei sotii ¸ ıi ˘ este mult mai usor sa-si ¸ ¸ respecte ˆ ˘ sotul ¸ cand vede ca acesta manifes˘ ˘ ta umilint¸ a si ¸ este preocupat nu doar de preferintele lui, ci si ¸ ¸ de ale ˆ ˆ ei. Iar sotul ısi si ¸ ¸ iubeste ¸ ¸ ısi ¸ apre˘ ˆ ˘ ciaza mai mult sotia ¸ cand observa ˘ ˘ ˘ ˘ ca nu insista ca lucrurile sa se faca doar asa cont ¸ cum vrea ea, ci tine ¸ ˘ si lui. Legatura conju¸ de dorintele ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ gala se ıntareste dac a ambii parte¸ ˘ ˘ neri dau dovada de umilint¸ a (Filip.

2:1–4). w12 15/11 3:13, 14 Joi, 11 septembrie ˘ El schimba timpurile ˆ ˘ ˆ si ¸ perioadele, ındepartand ˆ regi si ¸ punand regi.

(Dan. 2:21) ˘ ˘ ˆ Pentru a continua sa predicam ın ˘ ˘ aceste zile din urma, trebuie sa fim ˘ ˆ ˆ convinsi ¸ ca Iehova ısi ¸ ındeplines¸ te scopul exact la momentul staˆ ˆ bilit. Intrucat lumea aceasta este ˆ ˘ ıntr-o permanenta schimbare, moˆ ˘ dul ın care este efectuata lucrarea trebuie si ¸ el schimbat uneori. Din ˆ ˆ ˆ cand ın cand, organizatia ¸ lui Ieho˘ ˘ ˘ va ia masuri care ne ajuta sa predi˘ ˘ ˘ ˘ cam cu mai multa eficient¸ a. Daca

˘ ˘ ˘ le acceptam si ¸ ne lasam condusi ¸ de Cristos, „capul congregatiei“, dove¸ ˘ ˆ dim credint¸ a ın Dumnezeul ‘timpurilor si ¸ al perioadelor’ (Ef. 5:23). ˘ ˘ Iehova vrea sa ne simtim liberi sa ¸ ˘ ˘ ˆ ne rugam lui si ¸ sa avem ıncredere ˘ ca ne va da „ajutor la momentul potrivit“ (Evr. 4:16). El ne iubes¸ ˘ te mult si ¸ se intereseaza de fiecare dintre noi (Mat. 6:8; 10:29–31). ˘ ˘ ˘ ˘ Cum putem sa-i aratam ca avem o ˘ ˆ credint¸ a de neclintit? Rugandu-ne ˆ ˆ mereu pentru ajutor, action and ın ¸ armonie cu cererile noastre si ¸ cu ˆ ˆ ındrumarea sa si ¸ amintindu-i ın ru˘ gaciune pe fratii w12 15/5 ¸ nostri. ¸ 3:15, 16

Vineri, 12 septembrie Tot ce a fost scris ˆ mai ınainte a fost scris ˘ pentru instruirea noastra.

(Rom. 15:4) Absalom, unul dintre fiii regelui ˘ David, era un barbat foarte fru˘ mos. Cu timpul, el s-a lasat domi˘ nat de lacomie si ¸ de ambitie ¸ la fel ˆ ˘ ˘ ca Satan si ¸ a ravnit sa ajunga suc˘ ˘ ˘ cesorul tatalui sau, chiar daca nu avea acest drept. Pentru a uzurpa ˘ tronul, Absalom s-a aratat foarte preocupat de binele israelitilor ¸ ˆ ˘ insinuand ca regele nu era interesat de ei. El a folosit tactica la caˆ ˆ re a recurs Satan ın Eden, dan˘ ˘ du-se drept binefacator si ¸ ticluind ˘ ˘ ˘ o minciuna cu privire la tatal sau (2 Sam. 15:1–5). A avut succes inˆ ˘ triga lui Absalom? Intr-o anumita ˘ ˘ masura, da. Biblia spune: „Absa˘ lom fura inima b arbatilor lui Isra¸ ˆ ˘ ˘ ˆ el“ (2 Sam. 15:6). Pana la urma ın˘ sa, aroganta ¸ lui Absalom a dus la moartea lui si ¸ a miilor de israeˆ ˆ (2 Sam. 18:7, liti ¸ pe care ıi ınselase ¸ 14–17). w12 15/7 2:4–6

ˆ ˘ ˘ Sambata, 13 septembrie ˘ ˘ Am vazut . . . o fiara cu zece coarne si capete. (Rev. 13:1) ¸ sapte ¸ ˆ La scurt timp de la ınceperea zilei Domnului, al saptelea cap a atacat ¸ ˘ poporul lui Dumnezeu, adica pe fraˆ ˘ tii ¸ lui Cristos care se aflau ınca pe ˘ ˆ ˘ ˘ p amant (Mat. 25:40). Isus a aratat ca, ˆ ˘ ˘ ˘ ın timpul prezentei ¸ sale, o ramasi ¸ t¸ a ˘ ˘ a semintei femeii avea sa desfasoa¸ ¸ ˆ re lucrarea pe care el i-o ıncredintase (Mat. 24:45–47; Gal. 3:26–29). ¸ ˘ ˘ Puterea mondiala anglo-americana ˘ ˘ ‘a facut razboi cu ace sti sfin ti’ (Rev. ¸ ¸ ˆ ˘ 13:3, 7). In Primul Razboi Mondial, i-a persecutat pe slujitorii lui Dumˆ nezeu, a interzis cateva dintre publiˆ ˆ catiile lor si ¸ ¸ i-a aruncat ın ınchisoare pe unii reprezentanti ¸ ai organizati¸ ei lui Iehova. Astfel, al saptelea cap ¸ ˘ al fiarei aproape ca a oprit lucrarea ˆ ˘ de predicare. Iehova ıi dezvaluise lui ˘ ˘ ˆ Ioan ıntr-o viziune ca asa ¸ ˆ aveau sa ˘ se deruleze evenimentele. Insa el i-a ˘ ˘ mai spus ca partea secundara a se˘ ˘ mintei urma sa primeasca din nou ¸ ˘ ˘ „spirit de viat¸ a“ si ¸ sa-si ¸ reia activita˘ tea spirituala cu si ¸ mai mult zel (Rev. ˘ 11:3, 7–11). Istoria moderna a poporu˘ ˘ lui lui Iehova confirma ca aceste proˆ fetii ¸ s-au ımplinit. w12 15/6 2:2, 6

˘ Duminica, 14 septembrie ˘ ˘ Voi da popoarelor o limba pura.

(Tef. ¸ 3:9)

ˆ ˘ In unele state, celor care doresc sa ˘ ˘ ˘ obtin a cet a tenia t arilor respective li ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ se cere sa cunoasca limba oficiala. ˘ ˘ Chiar si ¸ dupa ce primesc cetatenia, ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ unii se straduiesc ani ıntregi pana ˘ ˘ ajung sa vorbeasca fluent limba res˘ ˘ ˆ ˘ pectiva. Poate ca ınvat¸ a repede regulile gramaticale, dar au nevoie de ˘ ˆ ˘ mai mult timp ca sa-ˆ si ao ¸ ınsuseasc ¸ ˘ ˘ pronuntie corecta. In mod asema¸ ˘ nator, Regatul lui Dumnezeu le pre˘ ˘ ˆ tinde cetatenilor sa ınvete ¸ ¸ ceea ce ˘ Biblia numeste ‘limba pura’. Dar ce ¸

˘ este ea? Adevarul despre Dumnezeu si ¸ despre scopurile sale. „Vorbim“ ˘ ˆ ˘ ˆ limba pura cand traim ın armonie cu ˆ legile si ¸ principiile divine. In gene˘ ˘ ˘ ral, cei care doresc sa devina cetaˆ ˘ teni ai Regatului ınvat¸ a repede ade¸ ˘ vˆ arurile fundamentale ale Bibliei. ˘ ˘ Insa, chiar si ¸ dupa botez, ei trebu˘ ˘ ˘ ie sa-si ¸ dea silinta ¸ „sa vorbeasca“ tot ˘ mai bine limba pura. Aceasta presu˘ ˆ ˘ ˘ pune sa aplice ıntr-o masura si ¸ mai ˆ ˘ mare ceea ce ınvat¸ a din Scripturi. w12 15/8 2:4

Luni, 15 septembrie ˆ [Isus] mergea din oras¸ ın ˆ ˆ oras¸ . . . predicand si ¸ anun ¸tand ˘ vestea buna despre regatul lui Dumnezeu. (Luca 8:1)

ˆ ˘ In calitate de crestini adevarati, ¸ ¸ avem privilegiul de a lua parte la ˘ ˆ cea mai importanta lucrare ıncre˘ ˘ dintat ¸ a de Dumnezeu slujitorilor sai: predicarea mesajului despre Regat si ¸ facerea de discipoli (Mat. 24:14; ˆ ˘ 28:19, 20). Cat de recunoscatori sun˘ tem pentru exemplul perfect lasat de Isus! Asemenea lui Isus, avem ne˘ ˘ voie de credint¸ a si ¸ de curaj ca sa ˘ ˘ predicam vestea buna. Cu ajutorul lui Iehova, putem fi la fel de curajosi ¸ ca Noe. El a fost „un predica˘ ˆ tor al dreptatii“ ıntr-o „lume de oa¸ meni lipsiti ¸ de pietate“, care urmau ˘ ˆ sa fie distrusi ¸ ın Potop (2 Pet. 2:4, 5). ˘ ˘ ˘ ˘ Rugaciunea ne ajuta sa continuam ˘ ˘ ˘ ˘ sa predicam vestea buna. De pilda, unii discipoli ai lui Cristos care erau ˘ persecutati ¸ s-au rugat sa primeas˘ ˘ ˘ ˆ ca putere ‘ca sa spuna cuvantul lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu cu toata ındrazneala’, iar ˘ ˘ rugaciunea le-a fost ascultata (Fap. ˘ ˆ 4:29–31). Daca esti ¸ timid si ¸ ıti ¸ este ˘ ˘ ˘ greu sa predici din casa-n casa, roa˘ ˆ ga-te lui Iehova. El ıti ¸ va da mai ˘ mult curaj si ¸ te va ajuta sa ai o cre˘ ˘ dint¸ a mai puternica (Ps. 66:19, 20). w13 15/1 1:18, 19

Marti, ¸ 16 septembrie Voi rezidi coliba . . . lui David.

(Fap. 15:16) ˆ Cand iudeii au fost luati ¸ captivi ˆ ˘ ın Babilon, a fost clar ca profetia ¸ ˘ despre caderea ‘colibei lui David’ ˆ s-a ımplinit. Cum a supravietuit ¸ din punct de vedere spiritual poˆ porul lui Dumnezeu ın cei 70 de ani ˆ ˘ ˆ ˆ de exil, din 607 pana ın 537 ı.e.n., ˆ ˆ ˘ ˆ avand ın vedere ca ın Babilon re˘ ˘ ˆ ˘ ligia falsa era foarte raspandita? ˆ In acelasi s¸ fel cum supravietuie ¸ ¸ ˆ ˘ te poporul lui Iehova ın aceasta ˘ lume aflata sub controlul lui Satan (1 Ioan 5:19). Mostenirea spiritua¸ ˘ ˘ la bogata a poporului lui Dumne˘ ˘ ˘ zeu a facut si ¸ face posibila aceasta ˆ supravietuire.

Iudeii exilati ¸ ¸ ın Baˆ bilon nu aveau ıntreaga Biblie. To˘ tusi, Legea mozaica ¸ ei cunosteau ¸ si ¸ ¸ Cele zece porunci din ea. Ei stiˆ ˘ au si ¸ „cantarile Sionului“ si ¸ multe proverbe. De asemenea, ei cunos¸ teau faptele slujitorilor lui Iehova ˆ din trecut. Acei exilati ¸ plangeau ˆ ˆ cand ısi ¸ aminteau de Sion; ei nu-l ˘ uitasera pe Iehova (Ps. 137:1–6). ˘ Mostenirea lor spirituala i-a tinut ¸ ¸ treji din punct de vedere spiritual, ˘ ˘ ˆ chiar daca traiau ın Babilon, unde existau o multime de practici si ¸ ¸ de doctrine false. w13 15/2 2:1, 3, 4 Miercuri, 17 septembrie ˘ ˘ Inima este mai tradatoare ˆ ˘ decat orice si ¸ primejdioasa. ˘ Cine poate s-o cunoasca?

(Ier. 17:9) Medicii din zilele noastre pot folosi tehnologii avansate pentru a ˘ ˘ verifica starea de sanatate a inimii. ˆ ˘ Iehova ınsa poate face mult mai ˘ ˆ mult, asa ¸ cum a facut si ¸ ın timpul ˘ lui Ieremia. Iata ce spune el: „Eu,

˘ Iehova, cercetez inima . . . ca sa-i ˘ ˘ ˘ ˘ dau fiecaruia dupa caile lui, dup a faptele lui“ (Ier. 17:10). ‘Cercetarea inimii’ nu presupune examinarea ˆ ˘ inimii fizice, care ıntr-o viat¸ a de 70 sau 80 de ani bate de aproximativ trei miliarde de ori. Iehovaˆ vorbea ˘ despre inima simbolica. In acest ˘ context, termenul „inima“ se refe˘ ˘ ˘ ˘ ra la persoana launtrica, adica la ˆ ˆ toate dorintele, g andurile, ınclina¸ tiile, atitudinile si ¸ ¸ obiectivele cuiva. Cu totii ¸ avem o astfel de ini˘ ma. Dumnezeu o poate examina si, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-o anumita masura, si ¸ noi putem. w13 15/3 2:6

Joi, 18 septembrie ˘ De trei ori pe an, to ¸ti barba ¸tii ˘ ˘ ˆ tai sa se prezinte ınaintea fe ¸tei ˘ adevaratului Domn, Iehova.

(Ex. 23:17) ˘ Iehova le-a cerut israelitilor sa ¸ ˆ se adune la Ierusalim ın fieca˘ ˘ re an cu ocazia a trei sarb atori: ˘ ˘ Sarb atoarea Turtelor Nedospite, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Sarb atoarea Saptamanilor (numi˘ ˆ ˘ ta mai tarziu Penticosta) si ¸ Sar˘ b atoarea Colibelor. Constien ti ¸ ¸ de ˘ ˘ valoarea spirituala a acestor sar˘ b atori, multi ¸ capi de familie par˘ ticipau la ele cu toata familia ˘ (1 Sam. 1:1–7; Luca 2:41, 42). Sa ne ˘ ˆ imaginam ce ınsemna pentru o fa˘ ˘ ˘ milie israelita o asemenea calatorie. De exemplu, Iosif si ¸ Maria aveau de parcurs circa 100 km de ˘ ˘ ˆ la Nazaret la Ierusalim. Fara ın˘ ˘ ˘ ˘ doiala, nu era deloc usor sa calato¸ ˆ ˘ ˘ resti ın grup, sa pregatesti masa ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ pentru atatea persoane si ¸ sa gasesti ¸ locuri de dormit pentru fieca˘ ˘ ˆ re. Totusi, ¸ se calatorea ın siguran˘ t¸ a, de vreme ce unui copil de 12 ani, cum era Isus, i s-a dat o oarecare libertate (Luca 2:44–46). w12 15/9 5:11, 12

Vineri, 19 septembrie Noi nu am primit spiritul lumii, ci spiritul care vine de la Dumnezeu. (1 Cor. 2:12) Ce este „spiritul lumii“? Despre ˆ el se vorbeste ¸ ın Efeseni 2:2: „[Voi] ˘ umblati ¸ odinioara potrivit sistemului acestei lumi, potrivit con˘ ˘ ducatorului autoritatii aerului, ¸ ˘ ˆ spiritul care lucreaza acum ın fiii ˘ ˘ neascultarii“. „Aerul“ reprezinta spiritul lumii lui Satan, sau ati˘ tudinea ei dominanta. Asemenea aerului, acest spirit este pretutinˆ deni si ¸ poate fi observat ın atitu˘ ˘ dini precum: „Mie sa nu-mi spuna ˘ ˘ nimeni ce sa fac!“ sau „Lupta pentru drepturile tale!“. Oamenii care ˆ au o astfel de gandire sunt „fiii ne˘ ˆ ascultarii“. Si ¸ ın trecut au ˆ existat atitudini de acest gen. In timpul lui Moise, Core a contestat autoriˆ tatea celor care se aflau ın fruntea Israelului (Num. 16:3, 12–14). ˘ Lui Iehova nu i-a placut atitudi˘ ˘ nea acestor razvratiti ¸ si ¸ i-a distrus (Num. 16:28–35). w12 15/10 2:4, 5 ˆ ˘ ˘ Sambata, 20 septembrie ˆ ˘ ˘ ˘ Daca eu, desi ¸ Domn si ¸ Inva ¸tator, ˘ v-am spalat picioarele, si ¸ voi ˘ ˘ ˘ trebuie sa va spala ¸ti picioarele ˘ unii altora. Fiindca v-am dat un exemplu, pentru ca, asa ¸ cum ˘ ˘ v-am facut eu, asa ¸ sa face ¸ti si ¸ voi. (Ioan 13:14, 15) Isus a subliniat importanta ¸ umiˆ ˘ lintei ¸ nu doar cand a spalat picioaˆ rele apostolilor, ci si ¸ ın alte ocazii. ˆ ˘ ˆ ˆ Cu ceva timp ın urma, cand ın˘ tre apostoli a aparut un spirit de competitie, Isus a luat un copilas, ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ l-a pus langa el si ¸ le-a zis: „Cine ıl ˆ primeste ¸ pe acest copilas¸ ın nume˘ le meu ma primeste si ¸ ¸ pe mine si ¸

˘ ˆ cine ma primeste pe mine ıl pri¸ meste si ¸ ¸ pe cel care m-a trimis pe ˘ ˘ mine. Fiindca cel ce se poarta ca unul mic printre voi toti, ¸ acela este mare“ (Luca 9:46–48). La un mo˘ ˘ ment dat, stiind ca fariseii cautau ¸ ˆ pozitii ¸ ınalte, Isus a spus: „Cine se ˆ ˘ ınalt¸ a va fi umilit si ¸ cine se umiles¸ ˆ ˘ (Luca 14:11). Evite va fi ınaltat“ ¸ dent, el doreste ca toti ¸ ¸ continua˘ ˆ torii lui sa fie umili, nu mandri si ¸ aroganti. ¸ w12 15/11 2:2, 3 ˘ Duminica, 21 septembrie

Cine este administratorul fidel?

(Luca 12:42) ˆ In vechime, administratorul era ˆ ˘ deseori un sclav de ıncredere ca˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ruia stapanul ıi daduse ın grija casa ori afacerile sale. El avea o mare autoritate, administra bunurile si ¸ ˘ ˆ banii stapanului si-i supraveghea ¸ ˆ pe ceilalti ¸ sclavi. Un exemplu ın acest sens este Eliezer, administratorul averii lui Avraam. Proba˘ bil ca el a fost cel pe care Avraam ˆ ˘ l-a trimis ın Mesopotamia sa cau˘ te o sotie pentru fiul sau Isaac. ¸ ˘ Aceasta responsabilitate a fost, cu ˘ ˘ sigurant¸ a, foarte importanta si ¸ a avut implicatii profunde (Gen. ¸ ˘ 13:2; 15:2; 24:2–4). Iosif, stranepotul lui Avraam, a fost administratorul casei lui Potifar (Gen. ˆ ˘ 39:1, 2). La randul sau, Iosif a ajuns ˘ ˘ sa aiba propriul administrator, un ˆ om de ıncredere „numit peste casa lui“, care i-a primit cu ospitalitate pe fratii ¸ lui Iosif si ¸ s-a ocupat ˘ ˆ de ei. Apoi, la porunca stapanu˘ lui sau, a regizat ˆ asa-zisul furt al ¸ ˘ ˘ cupei de argint. Intr-adevar, staˆ ˆ ˆ panii aveau mare ıncredere ın administratorii lor (Gen. 43:19–25; 44:1–12). w12 15/12 2:3–5

Luni, 22 septembrie ˆ ˘ Nu mor ¸tii ıl lauda pe Iah. (Ps. 115:17) ˘ ˆ „Cum te simti?“ Aceasta ıntreba¸ ˘ ˘ ˘ ˘ re simpla tradeaza o realitate cruda. ˘ Deoarece primii nostri parinti ¸ ¸ i-au ˘ ˆ ˘ permis lui Satan sa-i ındeparteze ˆ ˘ de Iehova, toti ¸ oamenii se ımbolna˘ ˆ vesc. Satan se bucura cand suntem bolnavi, deoarece atunci ne este mai ˘ greu sa-i slujim lui Iehova. Si, ¸ evi˘ dent, daca murim, nu-i mai putem ˘ sluji deloc. Este normal, asadar, sa ¸ ˘ facem tot ce putem pentru a ne pas˘ ˘ ˘ tra o buna sanatate. De asemenea, ˘ ˘ ˘ ˘ ar trebui sa ne interesam si a¸ de ˆ san ˘ tatea colaboratorilor nostri.

Insa nu ¸ ˘ ˘ este potrivit sa promovam produˆ se sau tratamente de ınfrumusetare ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ori de mentinere a sanatatii ¸ ¸ nici ına˘ ˆ inte, nici dupa ıntrunirile de la sala Regatului si ¸ nici cu ocazia congrese˘ lor. Daca am oferi produse sau sfaˆ turi medicale ın astfel de ocazii, din ˘ ˘ proprie initiativ a sau la rugamintea ¸ ˘ ˘ ˆ altora, am putea sa ratam scopul ın˘ ˘ trunirii si ¸ chiar sa le rapim fratilor ¸ bucuria (Rom. 14:17). Fiecare deci˘ de personal cum sa-si ¸ ˆ trateze pro˘ ˘ blemele de sanatate. In plus, niciun om nu cunoaste ¸ tratamentul tuturor afectiunilor. w13 15/1 3:7–9 ¸

Marti, ¸ 23 septembrie ˆ Iehova . . . va lupta ımpotriva acestor na ¸tiuni. (Zah. 14:3)

ˆ In 30 octombrie 1938, milioane de oameni din Statele Unite ascultau o ˆ ˘ emisiune de radio ın cadrul careia se difuzau piese de teatru. Spectaco˘ lul din acea seara era o adaptare a ˘ romanului stiin tifico-fantastic Raz¸ ¸ boiul lumilor. Actorii care jucau rolul unor prezentatori de stiri au anuntat ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca martienii aterizasera pe Pamant ¸ ˘ ˘ ˘ si ¸ ca invazia lor avea sa produca pagube considerabile. Desi ¸ la radio se

˘ ˘ anuntase ca urma o piesa de teatru, ¸ ˘ ˘ multi ¸ ascultatori au crezut ca atacul ˆ ˘ ˆ era real si ¸ s-au ınsp aimantat. Unii ˘ ˘ chiar au luat masuri pentru a se ˆ ap ara de presupusii ¸ invadatori. In pre˘ zent, un razboi real se apropie cu ˆ ˘ pasi ¸ repezi. Insa oamenii nu sunt ˘ ˘ pregatiti ¸ pentru acest razboi. Desˆ pre el nu se vorbeste ıntr-un roman, ¸ ˆ ˆ ci ın Cuvantul inspirat al lui Dum˘ nezeu, Biblia. Este vorba despre raz˘ boiul Armaghedonului, razboiul lui ˆ Dumnezeu ımpotriva acestei lumi rele (Rev. 16:14–16). w13 15/2 3:1, 2

Miercuri, 24 septembrie ˘ ˘ ˆ Cine crede ca sta ın picioare ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa aiba grija sa nu cada.

(1 Cor. 10:12) ˘ Pilotii ¸ care zboara cu unele dintre cele mai performante avioane au o ˘ lista cu peste 30 de elemente pe ˘ ˆ care trebuie sa le verifice ınainte ˘ de decolare. Daca ei nu parcurg cu ˆ atentie ¸ lista de verificare ınainte de fiecare zbor, riscul producerii unui accident creste considerabil. Sti ¸ ¸ ti ¸ ˘ ˘ ˆ caror piloti ¸ li se recomanda ın mod ˘ ˘ deosebit sa parcurga de fiecare da˘ ˘ ta lista de verificare? Celor cu multa ˘ experient¸ a. Acestia ar putea cu usu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ rint¸ a sa devina prea siguri de sine si ¸ ˘ sa nu mai verifice fiecare element ˘ de pe lista. La fel ca un pilot preocupat de siguranta ¸ zborului, si ¸ noi pu˘ ˘ tem sa folosim o lista de verificare ˘ pentru a ne asigura ca vom avea o ˘ ˘ ˆ credint¸ a puternica atunci cand vom ˆ ˘ ˘ trece prin ıncercari. Indiferent ca ˆ ˘ ˆ suntem botezati ¸ de curand sau ca ıi slujim lui Dumnezeu de multi ¸ ani, ˘ ˘ este vital sa ne verificam cu regularitate profunzimea credintei ¸ si ¸ a de˘ votiunii fat¸ a de Iehova Dumnezeu. ¸ ˘ ˘ Daca nu facem aceasta verificare cu atentie ¸ si ¸ cu regularitate, ne putem pierde prietenia cu Iehova. w13 15/3 3:1, 2

Joi, 25 septembrie Veghea ¸ti deci cu aten ¸tie cum ˆ umbla ¸ti: nu ca niste neın ¸telep ¸ti, ¸ ˆ ˘ ˘ ci ca niste ın ¸telep ¸ti, rascumpa¸ ˆ rand orice moment prielnic.

(Ef. 5:15, 16) ˆ Dedicand prea mult timp diver˘ ˆ tismentelor, ne va ramane prea putin ¸ timp pentru un studiu apro˘ fundat al Bibliei. Un frate a fa˘ ˘ cut urmatoarea remarca: „Studiul ˆ ˘ personal ıti ¸ scapa foarte usor ¸ printre degete. Divertismentele sunt acum mai accesibile ca-n trecut, ˆ nefiind atat de costisitoare. Le ˘ poti ¸ urmari la televizor, pe calcu˘ lator si la ¸ pe telefon. Le gasesti ¸ ˘ tot pasul“. Daca nu suntem atenti, ¸ am putea reduce treptat timpul rezervat studiului personal, ajunˆ ˘ ˘ gand sa nu mai studiem deloc. Sa ˆ ˘ ˆ ˆ ne ıntrebam: Cat de des ımi fac ˘ ˆ ˆ timp sa sap ın Cuvantul lui Dumˆ ˘ nezeu? Doar cand am de pregaˆ ˘ ˆ tit o tema sau o cuvantare? In ˘ acest caz, ar fi bine sa folosim mai ˆ ˘ eficient timpul dedicat ınchinarii ˆ ın familie sau studiului personal. ˆ ˘ ˘ ˘ lui Da, sa cautam ıntelepciunea ¸ ˘ Iehova ca pe o comoara deoarece ˘ ea ne poate pazi pentru salvare!

(Prov. 2:1–5) w12 15/4 5:13 Vineri, 26 septembrie ˘ Cine divor ¸teaza de so ¸tia lui ˆ din alt motiv decat fornica ¸tia ˘ ˘ si cu alta comite ¸ se casatoreste ¸ adulter. (Mat. 19:9) Cei care au probleme conjugale ˘ ˘ grave ar putea sa-si ¸ spuna: Chiar ˘ ˘ ˘ merita sa lupt pentru casnicia mea ˆ din moment ce sunt atat de ne˘ fericit? Ce bine ar fi daca as¸ putea ˘ ˘ ˘ ˘ s-o iau de la capat si ¸ sa ma ca˘ satoresc cu altcineva! Sau poate

˘ ca-si ¸ zic: Viata ¸ mea ar fi cu to˘ tul altfel daca as¸ divorta. ¸ Ce n-as¸ ˘ da sa fiu liber! N-am motive bi˘ blice de divort, ¸ dar as¸ putea sa ˘ ˘ ˘ ma separ si ¸ ˆ sa ma bucur din ˘ ˘ ˆ ˘ nou de viat¸ a. In loc sa gandeasca ˘ ˆ asa, trebuie sa urmeze ın¸ crestinii ¸ ˘ ˘ ˘ drumarea divina si ¸ sa faca tot ce ˘ ˆ ˘ le sta ın putint¸ a pentru a-si ¸ sal˘ va casnicia. Potrivit Scripturilor, ˘ un crestin care divorteaz a ar pu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tea sa nu fie liber sa se recasato˘ ˆ reasca. Prin urmare, cand niciunul dintre parteneri nu comite forni˘ catie, crestinul care intentioneaz a ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ sa divorteze trebuie s a se roage si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ sa-i ceara lui Iehova ındrumare. w12 15/5 2:5, 6 ˆ ˘ ˘ Sambata, 27 septembrie ˘ Dumnezeu este cel care, dupa ˘ ˘ ˆ buna sa placere, lucreaza ın voi ˘ ˘ ˘ ca sa vre ¸ti si, ¸ totodata, sa ˆ ˘ ınfaptui ¸ti. (Filip. 2:13) ˘ ˘ Poate ca unii nu doresc sa fa˘ ca pionierat sau nu se conside˘ ˘ ˘ ˆ ra capabili sa slujeasca ın acest ˘ mod, chiar daca situatia ¸ le permi˘ te (Ex. 4:10; Ier. 1:6). Daca simti ¸ si ¸ ˘ ˘ tu la fel, roaga-l pe Iehova sa-ti ¸ ˆ ˆ dea atat dorinta, ¸ cat si ¸ capacitatea de-a face mai mult (2 Pet. 3:9, 11).

Noe, Moise, Ieremia, Pavel si ¸ Isus ˘ au fost barbati ¸ loiali care si-au ¸ folosit timpul si ¸ energia pentru a proclama avertismentele divine. ˘ Ei nu s-auˆ lasat distrasi ¸ de la serviˆ ˆ ciul lor. Intrucat sfarsitul acestui ¸ sistem este iminent, si ¸ noi trebuie ˘ ˘ ˘ sa ne asiguram ca facem tot ce ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ne sta ın putint¸ a ca sa le imitam exemplul (Mat. 24:42; 2 Tim. 2:15).

Astfel, vom bucura inima lui Iehova si ¸ vom avea parte de mari biˆ ˘ necuvantari (Mal. 3:10). w12 15/6 3:18, 19

˘ Duminica, 28 septembrie ˘ [Dumnezeu] va va face neclin˘ ˆ ˘ ti ¸ti, va va ıntari. (1 Pet. 5:10) ˘ Indiferent ca am devenit slujitori ˆ ˘ ˆ ai lui Iehova ın urma cu cateva luni ˆ ˘ sau ın urma cu zeci de ani, cu totii ¸ ˘ dorim sa-i slujim pentru eternitate. ˘ ˘ Rabdarea ne va ajuta sa perseve˘ ˘ ˆ ram, chiar daca nu stim cat a mai ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ramas pana la sfarsitul sistemu¸ ˘ ˘ lui. Iehova ne da acum ocazia sa ˘ ˆ ˘ dovedim ca avem ıncredere deplina ˆ ˘ ın deciziile lui si ¸ ca suntem dispusi ¸ ˘ ˘ sa suferim de dragul numelui sau, ˘ daca va fi nevoie (1 Pet. 4:13, 14). ˘ ˘ Totodata, el ne formeaza, sau ne in˘ struieste, pentru a cultiva rabdare ¸ si ¸ pentru a fi salvati. ¸ Isus are toa˘ ˆ ˘ ˆ ta autoritatea ın cer si ¸ pe pamant.

Prin urmare, nimeni si ¸ nimic ‘nu te ˆ poate smulge din mana sa’ ocroti˘ ˆ toare, cu o singura exceptie: tu ın¸ suti ¸ (Ioan 10:28, 29). N-avem niciun ˘ ˘ motiv sa privim viitorul cu teama si ¸ ˘ nu ne e frica de moarte. Suntem ˘ convinsi ¸ ca toti ¸ cei care vor perseveˆ ˘ ˆ ra pana la sfarsit ¸ vor fi salvati. ¸ Asa¸ ˘ ˘ dar, sa nu permitem lumii sa ne mo˘ ˘ deleze mintea si ¸ sa ne determine sa ˆ ˆ ne pierdem ıncrederea ın Iehova. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Dimpotriva, sa fim hotarati ¸ sa ne ˆ ˘ ˘ ˆ ıntarim credinta ¸ si ¸ sa folosim cu ınˆ telepciune acest timp ın care Ieho¸ ˘ ˘ va manifesta rabdare (Mat. 24:13; 2 Pet. 3:17, 18). w12 15/9 3:17, 18

Luni, 29 septembrie ˘ ˘ ˘ Sa ave ¸ti o constiin ¸ ¸ta buna, pentru ca aceia care vorbesc dispre ¸tuitor despre purtarea ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ voastra buna . . . sa ramana ˆ de rusine tocmai ın ceea ce se ¸ ˆ ˘ vorbeste ımpotriva voastra. ¸ (1 Pet. 3:16) Uneori l-ai putea ajuta pe cel care ˘ ti-a gresit ¸ ¸ sa aprecieze normele divi˘ ne. Apostolul Pavel a scris: „«Daca

˘ ˆ ˘ ˘ dusmanului tau ıi este foame, da-i sa ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ manance, daca-i este sete, da-i sa ˘ ˘ bea, fiindca, daca vei face asa, vei ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıngramadi carbuni aprinsi ¸ pe capul ˘ ˆ ˘ ˆ lui.» Nu te lasa ınvins de rau, ci ınvin˘ ge raul prin bine“ (Rom. 12:20, 21). ˆ Fiind amabil cand esti ¸ provocat, poti ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ sa-i faci pana si ¸ pe cei mai ınver˘ suna ti ¸ ¸ oameni sa-si ¸ schimbe atitu˘ ˘ dinea si ¸ sa scoti ¸ la iveala ce este ˘ ˘ ˆ ˘ mai bun ın ei. Daca arati ¸ bunavoin˘ ˘ t¸ a, empatie si ¸ chiar compasiune fat¸ a ˘ de cel care te-a jignit, ai putea sa-l ˘ ˆ ˘ ajuti ¸ sa ınvete ¸ adevarurile biblice. ˘ ˆ ˆ ˘ Un raspuns bland ıi da ocazia acelei ˘ persoane sa reflecteze la conduita ta ˘ exemplara (1 Pet. 2:12). w12 15/11 5:13

Marti, ¸ 30 septembrie Cine are un spirit umil primeste glorie. (Prov. 29:23) ¸ ˘ ˆ ˆ La ce va ganditi ¸ cand auziti ¸ cuˆ vantul „glorie“? La splendorile creatiei lui Dumnezeu? (Ps. 19:1) La ¸ ˘ cuvintele de lauda pe care le pri˘ mesc unii oameni pentru bogatia, ¸ ˆ ˆ ˘ ıntelepciunea sau realizarile lor? In ¸ Biblie, termenul ebraic redat prin „glorie“ transmite ideea de „greutaˆ ˆ ˘ te“. In vechime, cand banii erau faˆ cuti cu cat o ¸ din metale pretioase, ¸ ˘ ˆ moneda era mai grea, cu atat avea o ˆ valoare mai mare. De aceea, cuvantul folosit pentru a transmite ideea ˘ ˆ de greutate a ajuns sa se refere ın ˘ sens figurat la ceva pretuit, maret¸ ¸ sau impresionant. De obicei, oameˆ ˘ nii ıi onoreaza pe altii ¸ pentru ˆ pu˘ terea, pozitia ¸ sau reputatia ¸ lor. Insa ˘ ˆ ˘ la ce se uita Dumnezeu cand vrea sa ˘ le acorde glorie oamenilor? Iata ce ˆ se spune ın Proverbele 22:4: „Umilinta ¸ si ¸ teama de Iehova aduc bo˘ ˘ gatie, glorie si ¸ ¸ viat¸ a“. Iar discipolul ˘ ˆ Iacov a scris: „Umiliti-v a ınaintea ¸ ˘ ˆ ˘ lui Iehova, iar el va va ınalta!“ (Iac. ¸ 4:10). w13 15/2 4:1, 2

Miercuri, 1 octombrie ˘ ˘ ˘ Sa nu renun ¸tam . . . sa facem ce este bine. (Gal. 6:9) ˘ Perseverenta ¸ este esential ¸ a pen˘ tru crestinii din prezent. E adevarat, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ne vom confrunta cu ıncercari, ınsa ˘ Iehova ne va ajuta. De aceea, sa ne ˘ ˆ ˆ rugam neıncetat pentru spirit sfant. ˘ ˆ Vom simti vazand ¸ o mare usurare ¸ ˘ ˆ ˆ cum Iehova transforma mahnirea ın ˆ bucurie si ın pace (Mat. ¸ nelinistea ¸ ˘ 7:7–11). Indiferent de greutatile cu ¸ ˆ care te vei confrunta, nu te ıntoar˘ ˆ ce niciodata ınapoi si ¸ nu renunta! ¸ ˆ ˆ Amintesteti ¸ ¸ mereu cate binecuvan˘ ˘ tari avem pentru ca suntem cunos˘ cuti daca l-ai cu¸ de Iehova! Asadar, ¸ ˆ noscut de curand pe Dumnezeu si ¸ ˆ te-ai botezat, ce vei face ın continua˘ ˘ re? Continua sa-l cunosti ¸ pe Iehova ˆ ˘ din ce ın ce mai bine si ¸ sa progresezi ˘ ˘ spre maturitate spirituala. Iar daca esti ¸ botezat de multi ¸ ani, ce vei face ˆ ˘ ın continuare? Si ¸ tu trebuie sa conti˘ ˆ ˘ nui sa-ti ¸ adancesti ¸ si ¸ sa-ti ¸ sporesti ¸ ˘ cunostin ta ¸ ¸ despre Iehova. Sa nu cre˘ ˘ dem niciodata ca nu mai avem nimic ˘ de facut pentru a ne apropia si ¸ mai ˘ mult de Dumnezeu. Dimpotriva, ar ˘ ˘ trebui sa ne verificam cu regularita˘ te propria persoana pentru a ne asi˘ gura ca ne apropiem tot mai mult de ˘ Tatal, Prietenul si ¸ Dumnezeul nostru iubitor, Iehova (2 Cor. 13:5, 6). w13 15/3 3:17, 18

Joi, 2 octombrie ˆ Avem de luptat . . . ımpotriva for ¸telor spirituale rele din locurile ceresti.

(Ef. 6:12) ¸ Iubirea pentru Iehova ne-a impul˘ ˘ sionat sa ne dedicam lui. Din acel moment, multi ¸ dintre noi am doˆ ˘ ˘ vedit ani la rand ca suntem hotaˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ rati ¸ sa ne pastram inima ıntreaga ˘ ˘ fat¸ a de el. Totusi, ¸ Satan nu renunt¸ a ˘ ˆ usor; inima noastra este ın continua¸

˘ re tinta lui. Desigur, el stie ca nu-l ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ vom p arasi pe Iehova dintr-odata.

De aceea, plin de viclenie, se folo˘ ˘ seste de ‘acest sistem’ ca sa ne sla¸ ˘ beasca treptat zelul pentru Dumneˆ zeu (Mar. 4:18, 19). De ce este atat de ˘ eficienta metoda lui? Deoarece noi ˘ ˆ nu ne dam seama cand Satan face ˆ ˘ acest lucru. Intr-adevar, influenta ¸ ˘ lumii sale ne poate slabi zelul putin ¸ ˆ ˆ cate putin.

Si, ¸ ¸ ın realitate, nu aces˘ ta este obiectivul lui Satan? Daca nu suntem vigilenti, ¸ s-ar putea nici ˘ ˘ ˘ sa nu observam aceasta schimba˘ re treptata (Mat. 24:42; 1 Pet. 5:8). w12 15/4 3:14, 15

Vineri, 3 octombrie ˘ ˘ Cel drept, chiar daca ar cadea . . . , se va ridica. (Prov. 24:16) Unii sunt chinuiti ¸ de sentimente ˘ de vinovatie cu privire la anumite ¸ ˘ pacate pe care le-au comis, chiar si ¸ ˘ dupa ce acestea le-au fost iertate. ˘ ˆ ˘ Daca te afli si ¸ tu ın aceasta situatie, ¸ ˘ amintesteti ¸ ¸ ca Iehova i-a iertat pe Petru si ¸ pe ceilalti ¸ apostoli, desi ¸ l-au ˘ ˘ ˘ ˆ parasit pe Fiul Sau iubit ın cele mai grele momente. Iehova l-a iertat si ¸ pe acel crestin din Corint care a fost ¸ exclus pentru fapte socante de imo¸ ˘ ˆ ralitate, dar care s-a cait mai ˆ tarziu (1 Cor. 5:1–5; 2 Cor. 2:6–8). In Biblie sunt mentionate mai multe persoa¸ ˘ ˘ ne ale caror pacate grave au fost ˘ ˘ iertate datorita caintei lor sincere ¸ (2 Cron. 33:2, 10–13; 1 Cor. 6:9–11). ˆ ˘ Iehova ıti ¸ va ierta si ¸ tie ¸ pacatele si ¸ ˘ nu-si ¸ va aduce aminte de ele daca te ˘ ˆ caiesti ¸ si ¸ accepti ¸ ındurarea sa. Jert˘ ˘ ˘ fa de rascumparare poate sa aco˘ pere pacatele tuturor celor care se ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ caiesc. Credinta ¸ ın rascumparare ıti ¸ ˘ va lua de pe umeri povara vinovati¸ ˆ ei si ¸ ıti ¸ va da puterea de a-i sluji lui ˘ Dumnezeu cu toata inima, cu toa˘ ta mintea si ¸ cu tot sufletul (Mat. 22:37). w12 15/8 3:16, 17

ˆ ˘ ˘ Sambata, 4 octombrie ˆ ˆ Imi plec genunchii ınaintea ˘ ˘ Tatalui, caruia orice familie din ˘ ˆ ˆ ˘ cer si ¸ de pe pamant ıi datoreaza numele. (Ef. 3:14, 15) ˘ Familie. Ce-ti ¸ sugereaza acest cuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ vant? O atmosfera plina de caldura? ˘ Fericire? Urmarirea unor obiective ˆ ˘ comune? Locul ideal ın care sa te ˘ ˆ ˘ dezvolti, ¸ sa ınveti ¸ si ¸ sa vorbesti ¸ de˘ spre aspiratiile tale? Probabil ca si ¸ ¸ ˆ ˆ tie ıti ¸ ¸ vin ın minte toate acestea ˘ daca faci parte dintr-o familie iubiˆ toare. Iehova ınsusi ¸ este Fondatorul ˘ familiei. Scopul sau a fost ca toate ˘ ˆ ˘ creaturile din cer si ¸ de pe pamant sa ˘ ˆ ˘ formeze o familie unita, ın care sa ˘ domneasca sentimentul de siguran˘ ˆ ˘ t¸ a si ¸ de ıncredere. Dupa ce Adam si ¸ ˘ ˘ Eva au pacatuit, oamenii n-au mai ˘ ˘ facut parte din familia universala a lui Dumnezeu. Totusi, ¸ Iehova nu a ˘ renuntat la scopul sau: urmasii ¸ ¸ lui ˆ Adam si ¸ ai Evei vor umple ın cele ˘ ˘ ˆ ˆ din urma pamantul transformat ın paradis (Gen. 1:28; Is. 45:18). El a ˘ luat toate masurile necesare pentru ˆ a-si ¸ duce la ındeplinire scopul. Unele dintre acestea ne sunt prezentate ˆ ˆ ˘ ˆ ın cartea biblica Efeseni. Inteleg and ¸ ˘ de ce au fost luate aceste masuri, vom putea sustine scopul lui Iehova ¸ ˘ de a uni toata creatia. w12 15/7 4:1, 2 ¸

˘ Duminica, 5 octombrie Fiecare va sta sub vi ¸ta lui si ¸ sub smochinul lui si ¸ nimeni nu-i ˘ va face sa tremure. (Mica 4:4)

ˆ In lumea de azi, lipsa locuintelor ¸ ˘ ˘ adecvate este o problema serioasa. ˘ ˆ Oamenii traiesc ın orase ¸ aglomera˘ ˆ te. Multi ¸ sunt nevoiti ¸ sa stea ın conˆ ditii ¸ mizere, ın cocioabe din cartie˘ re sarace. Pentru ei, a avea propria ˘ casa e doar un vis. Sub Regatul lui ˘ Dumnezeu, dorinta ¸ fiecarui om de a ˘ ˆ ˘ avea o casa se va ındeplini. Iata ce a

profetit ¸ Isaia: „Vor construi case si ¸ ˘ ˆ le vor locui, vor sadi vii si ¸ le vor manca rodul“ (Is. 65:21). Dar aceasta nu este singura promisiune care se va ˆ ˆ ımplini. In fond, unii oameni au de˘ ja casa lor, poate chiar o vila sau o ˘ proprietate luxoasa. Totusi, ¸ multi ¸ se ˆ ˘ ˘ ˆ ıngrijoreaza ca ısi ¸ vor pierde casa din cauza unor probleme financiare. ˘ ˘ Sau traiesc cu teama ca hotii ¸ ori indivizi cu intentii ¸ si ¸ mai rele ar putea ˘ ˆ patrunde ın locuinta ¸ lor. Astfel de ˆ ˘ ˘ ıngrijorari vor disparea sub Regatul lui Dumnezeu. w12 15/9 2:4, 5

Luni, 6 octombrie [Avraam] astepta orasul ¸ ¸ ˘ cu temelii adevarate, oras¸ al ˘ ˘ carui constructor si ¸ fauritor este Dumnezeu. (Evr. 11:10) ˘ ˆ ˘ Esti ¸ hotarat sa fii diferit de oa˘ menii din aceasta lume rea? E ade˘ varat, acest lucru poate fi dificil uneori. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu si de credin¸ cu sprijinul fratilor ¸ ˘ ˘ t¸ a, vei reusi. ¸ Nu uita ca nu esti ¸ sin˘ ˘ gur! To ¸ti cei care vor sa-i slujeasca ˘ ˆ lui Iehova au de dus o lupta ımpotriva lui Satan si ¸ a lumii conduse de ˆ el (Ef. 6:12). Putem castiga aceas¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ta lupta daca ne ıncredem ın Ieho˘ va si ¸ facem din el locuinta ¸ noastra. ˘ La fel ca Avraam, si ¸ noi trebuie sa ˘ ne tinem privirea a tintit a asupra ¸ ¸ premiului (2 Cor. 4:18). „Orasul“ pe ¸ ˆ care ıl astepta Avraam este Rega¸ ˆ tul lui Dumnezeu. Intr-un anumit ˘ ˘ sens, noi nu trebuie sa-l astept am, ¸ ˘ deoarece Regatul guverneaz a deja ˆ ˆ ˘ ˆ ın cer. In plus, dovezile arata cat se ˘ poate de clar ca acest Regat va preˆ ˆ ˘ lua ın curand controlul asupra paˆ ˘ mantului. Dovedeste modul tau de ¸ ˘ ˘ viat¸ a ca Regatul este real pentru tine? Pui Regatul pe primul plan ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ın viat¸ a si sa ramai ¸ te straduiesti ¸ separat de lume? (2 Pet. 3:11, 12) w13 15/3 4:13, 14

Marti, ¸ 7 octombrie Tu esti ¸ preot pe timp indefinit ˆ ın felul lui Melchisedec!

(Ps. 110:4) ˆ In timpul domniei regelui Da˘ ˘ ˘ vid, Iehova a facut doua juraminte ˆ ˘ ın ascultatori. ˆ folosul oamenilor ˆ In primul rand, el i-a jurat lui Da˘ ˘ ˘ vid ca tronul sau avea sa fie ¸ ˆ vesnic (Ps. 89:35, 36; 132:11, 12). In al doiˆ ˘ lea rand, Iehova i-a dezvaluit lui ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ David ca Samanta ¸ avea sa fie atat ˆ Rege, cat si ¸ Mare Preot pentru ˆ omenire. Acest lucru era ıntr-adeˆ ˘ var remarcabil. In Israel, preotii ¸ erau din tribul lui Levi, iar regii, din tribul lui Iuda; nimeni nu putea fi si ¸ rege, si ¸ preot. Dar, re˘ feritor la gloriosul sau mosteni¸ ˘ ˆ tor, David a prezis ca el va fi atat ˆ ˆ rege, cat si ¸ preot. Ca ımplinire a ˘ acestei profetii, Isus Cristos, Sa¸ ˆ ˘ ˘ manta ¸ promisa, guverneaza acum din cer. De asemenea, el slujeste ¸ ˆ ca Mare Preot ın folosul oameniˆ ˘ lor, ajutandu-i pe cei ce se caiesc ˘ ˆ sa fie ın relatii ¸ bune cu Dumnezeu (Evr. 7:21, 25, 26). w12 15/10 3:13, 14 Miercuri, 8 octombrie Umileste-te.

(Prov. 6:3) ¸ ˘ Multora le este greu sa-si ¸ cea˘ ra scuze. Slujitorii lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˘ ınsa manifesta umilint¸ a recunosˆ ˆ candu-si si ¸ greselile ¸ ¸ cerandu-si ¸ iertare. De asemenea, ei sunt ga˘ ˆ ta altii ¸ le gresesc. ¸ ˆ sa ierte cand ˆ ˘ In timp ce mandria favorizeaza ˘ dezbinarile si ¸ disputele, iertarea ˘ ˆ promoveaza pacea ıntre fratii ¸ de ˘ ˘ credint¸ a. Trebuie ‘sa ne umilim’ ˆ cerandu-ne scuze cu sinceritate ˆ ˘ ˘ si sa respectam ¸ cand nu reusim ¸

ˆ un angajament din cauza unor ım˘ prejurari independente de vointa ¸ ˘ ˘ noastra. Chiar daca nu este, proˆ ˘ ˘ babil, ın totalitate raspunzator ˘ pentru situatia ¸ creata, un crestin ¸ ˘ umil se concentreaza asupra pro˘ priilor greseli si ¸ ¸ este dispus sa le ˘ ˆ recunoasca (Prov. 6:1–5). Cat de ˘ ˘ recunoscatori suntem pentru ca ˆ ˘ ˘ ˘ Biblia ne ındeamna sa cultivam ˘ umilint¸ a! (Luca 9:48) w12 15/11 3:17–19 Joi, 9 octombrie ˆ Iubi ¸ti ıntreaga comunitate ˘ a fra ¸tilor, teme ¸ti-va de Dumnezeu. (1 Pet. 2:17) ˘ Martorii lui Iehova au o teama ˘ ˘ ˘ sanatoasa de Dumnezeu si ¸ do˘ ˘ resc sa faca vointa ¸ sa. Ei sunt fe˘ ˘ ˘ riciti ¸ sa-i slujeasca alaturi de fra˘ tii ¸ si ¸ de surorile lor de credint¸ a ˆ din ıntreaga lume, care sunt ani˘ mati ¸ de aceeasi ¸ dorint¸ a. Pentru ˘ ˘ Martori este firesc ‘sa iubeasca ˆ ıntreaga comunitate a fratilor’. ¸ ˆ Iubirea dintre ei este atat de ne˘ ˆ ˘ obisnuit a ın lumea egoista de azi, ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ıncat cei care ıi observa raman ˘ uimiti. ¸ De exemplu, o ghida care colabora cu o agentie de turism ¸ din Statele Unite a fost impresio˘ nata de afectiunea si ¸ ¸ grija pe care Martorii din Germania li le-au ˘ ˘ aratat delegatilor straini veniti ¸ ¸ ˆ ın 2009 la un congres interna˘ ˘ tional din aceasta tar ¸ a. Doam¸ ˘ ˘ ˘ na respectiva a marturisit ca, de ˆ ˘ cand lucra ca ghid, nu vazuse ni˘ ˘ ˘ ciodata ceva asemanator. Ai au˘ zit afirmatii ¸ de genul acesta facute de unele persoane care i-au observat pe Martori la un congres la care ai fost prezent si ¸ tu? w12 15/12 3:18

Vineri, 10 octombrie Tu, o, Iehova, esti ¸ bun si ¸ gata ˘ ˘ sa ier ¸ti si ¸ mare este bunatatea ˘ iubitoare fa ¸ta de to ¸ti cei ce ˘ te cheama. (Ps. 86:5) ˘ Rugaciunea are mare putere. Prin intermediul ei, Iehova ne poate oferi ajutor. David si-a exprimat cre¸ dinta ¸ si ¸ sentimentele cele mai proˆ ˘ ˘ funde ıntr-o rugaciune emotionant a, ¸ ˘ ˆ consemnata ın cartea Psalmii (Ps. ˘ ˆ 32:1–5). El a recunoscut ca ıncerˆ ˘ carea de-a ınabusi ¸ glasul unei constiin te ¸ ¸ vinovate ne poate slei de ˘ ˘ puteri. Fiindca nu si-a marturisit ¸ ˘ pacatul, David si-a pierdut bucuria, ¸ ˘ ˆ a fost daramat pe plan emotional ¸ ˘ ˘ ˘ si ¸ chiar i-a fost afectata sanata˘ tea. Ce a facut el pentru a fi iertat ˘ ˘ ˘ si ¸ pentru a-si ¸ recapata pacea laun˘ ˘ ˘ trica? David si-a marturisit pacatul ¸ ˆ ınaintea lui Dumnezeu. Iehova i-a ˘ ˘ raspuns la rugaciuni si ¸ i-a dat pu˘ ˆ ˘ ˘ tere sa lase ın urm a trecutul si ¸ sa ˆ ˘ ˘ ˘ faca ce era drept. In mod asemana˘ ˘ tor, daca te rogi din inima, poti ¸ avea ˘ ˆ ˘ toata ıncrederea ca Iehova te va as˘ culta. Iar daca unele greseli conti¸ ˘ ˘ ˘ nua sa te tulbure, straduieste-te din ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ rasputeri sa ındrepti ¸ raul facut. ˘ Apoi fii sigur ca Iehova te-a iertat. w13 15/1 4:12

ˆ ˘ ˘ Sambata, 11 octombrie Ele . . . nu cunosc glasul ˘ strainilor. (Ioan 10:5) ˘ ˘ ˘ Cercetarile arata ca este mult ˘ ˘ mai greu sa ne concentram atunci ˆ cand auzim simultan mai multe ˆ persoane vorbind. Aceasta ınseam˘ ˘ ˘ ˘ na ca, daca doua persoane vorbesc ˆ ˘ ın acelasi ¸ timp, trebuie sa alegem ˆ cui ıi vom acorda atentie.

Asadar, ¸ ¸ ˘ ˘ depinde pe cine vrem sa ascultam. ˘ ˆ ˘ Iudeii care voiau sa ımplineasca do˘ rintele tatalui lor, Diavolul, nu l-au ¸ ˘ ˘ ascultat pe Isus. Biblia arata ca,

ˆ ˆ ˆ ıntr-un anumit sens, atat ‘ıntelep¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ciunea’, cat si ¸ ‘prostia’ ıncearca sa ˘ ˘ ˘ ne faca sa le ascultam (Prov. 9:1–5, ˘ 13–17). De aceea, trebuie sa alegem: Pe cine vom asculta? Depin˘ ˘ de pe cine vrem sa ascultam, sau ˘ ˘ cui vrem sa-i fim placuti. ¸ Oile lui ˘ ˘ ˆ ˘ Isus asculta glasul sau si ¸ ıl urmeaza (Ioan 10:16, 27). Ele sunt „de partea ˘ ˆ adevarului“ (Ioan 18:37). Cei care ıl ˘ ˘ urmeaza cu umilint¸ a pe Isus ‘vor primi glorie’ de la Dumnezeu (Prov.

3:13, 16; 8:1, 18; 29:23). w13 15/2 4:13, 14

˘ Duminica, 12 octombrie ˘ Pentru prima oara, Dumnezeu ˆ si-a ındreptat aten ¸tia spre ¸ ˘ ˘ na ¸tiuni ca sa scoata din ele ˘ un popor pentru numele sau.

(Fap. 15:14) Ca „oameni numiti ¸ cu numele [lui Dumnezeu]“, membrii acestei noi natiuni, Israelul spiritual, au folosit ¸ numele divin. De exemplu, ei l-au ˆ folosit cand au citat din Scripturile ˆ ebraice (Fap. 15:17). Cand apostolul Petru a vorbit unui grup mare de evrei si ¸ de prozeliti ¸ la Penticosta din 33 e.n., el a folosit numele lui Dumnezeu de mai multe ori (Fap. ˆ ˆ 2:14, 20, 21, 25, 34). Intrucat primii crestini l-au onorat pe Iehova, ¸ ˆ ˆ el le-a binecuvantat eforturile ın ˆ lucrarea de predicare. Si ¸ ın preˆ ˘ zent, Iehova binecuvanteaza lucra˘ rea prin care le proclamam oame˘ ˘ ˘ ˆ nilor numele sau si ¸ li-l aratam ın ˆ Biblie, poate chiar ın Biblia lor. ˆ ˘ ˘ ˘ Astfel, noi ıi ajutam sa-l cunoasca ˘ pe adevaratul Dumnezeu. Ce mare ˆ ˆ privilegiu, atat pentru ei, cat si ¸ pentru noi! Iar pentru cei care ajung ˘ ˘ sa-l cunoasca pe Dumnezeu, acesta ˆ poate fi ınceputul unei minunate prietenii, care va deveni tot mai ˆ ˘ stransa si w13 15/3 ¸ va dura vesnic. ¸ 5:12, 13

Luni, 13 octombrie ˆ Cat de loiali, de drep ¸ti si ¸ de ireprosabili ne-am dovedit. ¸ (1 Tes. 2:10) ˆ Ce au ın comun Dalila, Absalom si ¸ ˘ Iuda Iscariot? Toti ¸ au dovedit lipsa ˘ ˘ de loialitate: Dalila, fat¸ a de barba˘ tul care o iubea, judecatorul Sam˘ ˘ ˘ son; Absalom, fat¸ a de tatal sau, rege˘ le David; iar Iuda Iscariot, fat¸ a de ˘ ˆ ˘ Stap anul sau, Isus Cristos. Actiunile ¸ ˘ ˘ lor josnice le-au facut mult rau alto˘ ra. Dar ce relevant¸ a au ele pentru noi? Un autor contemporan plasea˘ ˘ ˘ ˆ za tradarea printre cele mai rasp andite fapte reprobabile din prezent. ˘ Acestˆ lucru nu e deloc surprinzator. In profetia referitoare la sem¸ ˆ nul „ıncheierii acestui sistem“, Isus a ˘ spus: „Multi ¸ se vor . . . trada unii pe ˘ ˆ altii“ (Mat. 24:3, 10). „A trada“ ın¸ ˘ ˆ ˆ seamna „a ınsela ın mod voit si ¸ ¸ perˆ ˘ ˆ acte fid ıncrederea cuiva, savarsind ¸ ˆ ˆ care ıi sunt potrivnice, pactizand cu dusmanul“ (DEX, 2009). Lipsa loia¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ litatii ¸ confirma ca traim „ın zilele ˘ ˆ din urma“, ın care, asa ¸ cum a prezis apostolul Pavel, oamenii sunt „ne˘ ˘ loiali, . . . tradatori“ (2 Tim. 3:1, 2, 4). ˘ ˘ ˘ Lipsa loialitatii ¸ provoaca multa du˘ ˘ rere si ¸ suferint¸ a. Da, actele de trada˘ re sunt un semn al zilelor din urma. w12 15/4 2:1, 2

Marti, ¸ 14 octombrie ˆ ˘ ˘ Inchinatorii adevara ¸ti i se vor ˆ ˘ ınchina Tatalui cu spirit si ¸ cu ˘ ˘ ˆ ˘ adevar, caci astfel de ınchina˘ ˘ tori cauta Tatal. (Ioan 4:23) ˘ ˘ Mostenirea noastra spirituala in¸ clude o multime de informatii ¸ ¸ valoroase si ¸ exacte despre trecut. De ˘ ˆ exemplu, sa ne gandim la Avraam, la Isaac si patriarhi ¸ la Iacob. Acesti ¸ au discutat probabil cu familiile lor ˆ ˘ despre modul ın care puteau sa-i ˘ fie placuti ¸ lui Iehova. De aceea, nu ˘ ˘ este deloc surprinzator ca Iosif, un

˘ barbat integru, a respins imorali˘ ˘ ˘ ˘ tatea sexuala ca ‘sa nu p acatuias˘ ˆ ca ımpotriva lui Dumnezeu’ (Gen. 39:7–9). Si au ¸ unele traditii ¸ crestine ¸ ˘ fost transmise pe cale orala sau prin exemplul anumitor persoane. Prin˘ tre aceste traditii ¸ s-au numarat si ¸ unele informatii ¸ referitoare la Cina Domnului, pe care apostolul Pavel le-a transmis congrega tiilor crestine ¸ ¸ ˆ (1 Cor. 11:2, 23). In prezent, ceea ce ˘ ˘ ˆ ˘ trebuie sa facem ca sa ne ınchinam ˘ lui Dumnezeu „cu spirit si ¸ cu adevar“ ˆ ˘ ˆ se afla ın Cuvantul scris al lui Dum˘ nezeu (Ioan 4:24). Biblia ofera lumi˘ ˘ na spirituala pentru toti ¸ oamenii, dar noi, slujitorii lui Iehova, o apreˆ ciem ın mod deosebit. w13 15/2 1:6

Miercuri, 15 octombrie ˆ Domnul s-a ıntors si ¸ l-a privit pe Petru, iar Petru si-a amintit ¸ ˆ de cuvintele Domnului, care ıi ˆ ˘ ˆ ˘ zisese: „Inainte sa cante astazi ˘ cocosul, ma vei renega de ¸ trei ori“. (Luca 22:61) Din cauza fricii de oameni, Petru ˆ ˆ ˘ s-a poticnit grav de cateva ori. Insa ˘ el le-a ramas loial lui Isus si ¸ lui Iehoˆ va. De exemplu, el l-a renegat ın pu˘ ˆ ˘ ˘ blic pe Stap anul sau, si ¸ nu o data, ci ˆ de trei ori (Luca 22:54–60). Mai tarˆ ziu, Petru n-a actionat ın armonie cu ¸ ˆ normele crestine, tratandu-i pe fra¸ tii ca si ¸ din natiuni ¸ ¸ cum le-ar fi fost inferiori creˆ stinilor evrei, care erau ¸ ˘ circumcisi. ¸ Insa apostolul Pavel a juˆ ˘ decat corect situatia; el a ınteles ca ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ın congregatia a nu trebuie sa ¸ crestin ¸ ˘ existe deosebiri de clasa. Atitudinea ˘ ˆ lui Petru era gresit ¸ a. De aceea, ına˘ inte ca actiunile lui Petru sa tulbure ¸ pacea si Pavel i-a ¸ unitatea fratilor, ¸ dat un sfat direct (Gal. 2:11–14). S-a ˆ ˘ ˆ ˆ simtit ¸ Petru atat de ofensat, ıncat sa ˘ abandoneze cursa pentru viat¸ a? Nu. El a privit cu seriozitate sfatul lui Pavel, l-a aplicat si ¸ a continuat cursa. w13 15/3 1:12

Joi, 16 octombrie ˆ ˘ Iehova este langa cei cu ˆ ˘ ˆ ˘ inima franta si ıi salveaz a ¸ pe cei cu spiritul zdrobit.

(Ps. 34:18) David a trecut prin multe situatii ¸ stresante (1 Sam. 30:3–6). Cuvinte˘ ˘ le sale inspirate dezvaluie ca Iehoˆ va ıi cunostea sentimentele (Ps. ¸ 56:8). Iehova cunoaste ¸ si ¸ sentimenˆ tele noastre. Cand avem „inima ˆ ˘ franta“ sau „spiritul zdrobit“, el se apropie de noi. Chiar si ¸ numai acest ˆ ˆ ˆ gand ne mangaie, la fel ca pe Da˘ ˆ vid, care a spus: „Ma voi ınveseli ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ ma voi bucura datorita bunata˘ ˘ tii ¸ tale iubitoare, pentru ca ai vazut necazul meu, ai stiut despre ¸ ˆ ˘ stramtorarile sufletului meu“ (Ps. ˘ ˘ 31:7). Iehova nu doar ca observa necazurile prin care trecem, dar ne ˘ ˆ ˆ ˆ si ¸ ofera mangaiere si ¸ ıncurajare. O ˘ ˘ modalitate prin care ne ajuta sa ˘ ˆ perseveram sunt ıntrunirile cresti¸ ˘ ne. Nedreptatile din lumea lui Sa¸ ˘ tan ne provoaca uneori mult stres ˘ ˆ si ¸ ne epuizeaza. Dar la ıntruniri, ˆ ˆ ın compania fratilor nostri, ne ın¸ ¸ ˘ vioram si ¸ primim puterea de a-i sluji lui Iehova cu bucurie. w12 15/4 5:14, 15

Vineri, 17 octombrie ˘ Iehova sa te mustre!

(Iuda 9)

ˆ In calitate de arhanghel, Isus nu ˘ ˆ si-a depasit atributiile cand ‘s-a ¸ ¸ ¸ ˆ ımpotrivit Diavolului si ¸ l-a contrazis cu privire la corpul lui Moise’, ci ˘ a dovedit umilint¸ a si ¸ modestie. Fiul ˘ ˆ lui Dumnezeu a lasat problema ın ˆ ˘ mainile lui Iehova, Judecatorul Suprem al universului, pentru ca El ˆ s-o rezolve cand si ¸ cum considera ˘ de cuviint¸ a. Printre lucrurile pe caˆ ˘ re Isus le-a aflat ın cer se numarau,

˘ ˘ ˆ ˘ fara ındoiala, si despre ¸ profetiile ¸ ˘ ˆ ˆ viata ¸ sa pe pamant ın calitate de ˘ Mesia. Prin urmare, el trebuie sa ˘ ˘ ˘ fi stiut dinainte ca avea sa treaca ¸ ˘ prin situatii neplacute. Cu toate ¸ ˘ ˘ ˘ acestea, a acceptat sa traiasca pe ˘ ˆ ˘ ˘ pamant, sa devina promisul Mesia ˘ ˆ si ¸ sa-si ¸ dea viata ¸ ın folosul oameˆ ˆ ˘ nilor. De ce? Scot¸ and ın evident¸ a ˘ umilinta ¸ Fiului unic-nascut al lui Dumnezeu, apostolul Pavel a scris: „Desi ¸ avea chip de Dumnezeu, nu ˆ ˘ ˘ s-a gandit la uzurpare, adica sa fie egal cu Dumnezeu. Nu, ci s-a golit pe sine, a luat chip de sclav, ˆ ajungand la fel ca oamenii“ (Filip.

2:6, 7). w12 15/11 2:5, 6

ˆ ˘ ˘ Sambata, 18 octombrie ˘ ˘ ˆ ˘ Ei sa stapaneasca . . . peste toate celelalte creaturi ˘ ˘ ˆ care se misc ¸ a pe pamant.

(Gen. 1:26) ˘ Dintre toate lucrarile de creatie ¸ ˘ ˆ de pe pamant, omul este capodopeˆ ra lui Dumnezeu. Adam si ¸ Eva si, ¸ ın ˘ cele din urma, toti ¸ descendentii ¸ lor ˘ ˆ ˘ trebuiau sa se ıngrijeasca de ani˘ ˘ ˆ ˘ ˘ male, sa stapaneasca peste ele si ¸ sa ˆ fie ın pace cu ele. Asadar, n-ar tre¸ ˘ ˆ ˆ bui sa fim surprinsi ¸ cand citim ın ˘ ˆ Biblie ca ıntre oameni si ¸ animale ˘ va fi pace (Is. 11:6–9; 65:25). Dupa ˆ Potop, cand Noe si ¸ familia lui au ie˘ ˘ sit ¸ din arca, Iehova le-a spus: „Sa ˘ ˘ ˘ ˆ continue sa se teama si ¸ sa se ın˘ grozeasca de voi toate creaturile ˘ ˆ vii de pe pamant“ (Gen. 9:2, 3). Si, ¸ ˆ ˘ ıntr-adevar, animalele se feresc de ˆ ˘ oameni pentru a fi ın sigurant¸ a. ˘ Dar Iehova poate atenua aceasta ˘ ˆ ˆ teama, astfel ıncat relatia dintre ¸ ˘ om si ¸ animal sa fie exact asa ¸ cum a ˘ ˆ prevazut-o el la ınceput (Os. 2:18). ˆ ˘ Ce timpuri frumoase ıi asteapt a pe ¸ ˘ ˘ ˆ cei care vor trai atunci pe pamant! w12 15/9 2:7, 9

˘ Duminica, 19 octombrie ˘ Alege ¸ti astazi cui vre ¸ti ˘ sa-i sluji ¸ti. (Ios. 24:15) Alegerile pe care le facem ne in˘ ˘ fluenteaz a cursul vietii.

Sa ilus¸ ¸ ˘ tram. Un om merge pe un drum si, ¸ ˘ la un moment dat, ajunge la o rascruce. Ce cale va alege? Biblia vorbeste despre multe persoane care ¸ au avut de luat decizii importante ˆ ˘ ın viat¸ a. De exemplu, Cain a tre˘ ˘ ˘ ˆ ˆ buit sa aleaga sa dea frau liber ma˘ niei sau s-o tin ¸ a sub control (Gen. ˆ ˆ 4:6, 7). Iosua a avut de ales ıntre ın˘ chinarea la adevaratul Dumnezeu ˆ si ¸ ınchinarea la zei falsi. ¸ Pentru ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ca obiectivul sau era sa ramana aproape de Iehova, el a ales drumul ˘ ˘ care l-a ajutat sa ajunga la „destiˆ natie“.

Cain, ın schimb, nu a avut ¸ un astfel de obiectiv si ¸ a ales druˆ ˘ mul care l-a ındepartat de Iehova. ˘ Si ¸ noi ajungem uneori la o rascruˆ ce. Cand avem de luat o decizie ma˘ ˘ ˘ jora, sa nu uitam care este „destinatia“, sau obiectivul nostru: noi ¸ ˘ vrem sa-i aducem glorie lui Iehova ˘ ˘ prin tot ce facem si ¸ sa evitam orice ˆ ˘ ne-ar putea ındeparta de el (Evr. 3:12). w13 15/1 2:1–3

Luni, 20 octombrie Aceasta este mostenirea ¸ slujitorilor lui Iehova. (Is. 54 :17) ˘ Din mostenirea noastra spiritua¸ ˘ ˘ ˘ la fac parte unele relatari aparute ˆ recent ın publicatiile noastre, care ¸ ˘ dovedesc ca ‘Iehova este de par˘ tea noastra’ (Ps. 118:7). Acest lucru ˘ ˘ ˆ ˘ ne ajuta sa ne simtim ın sigurant¸ a ¸ ˆ chiar si ¸ cand suntem persecutati. ¸ ˘ ˘ Din mostenirea noastra spirituala ¸ ˘ tot mai bogata face parte si ¸ ur˘ ˆ matoarea promisiune ıncurajatoa˘ ˘ ˘ ˆ re: „«Nicio arma pregatita ımpotri˘ va ta nu va reusi ¸ si ¸ orice limba care

ˆ se va ridica ımpotriva ta la jude˘ cata o vei condamna. Aceasta este mostenirea slujitorilor lui Iehova, ¸ iar dreptatea lor vine de la mine», ˘ zice Iehova“ (Is. 54:17). Nicio arma a lui Satan nu ne poate provoca un prejudiciu iremediabil. Satan a ˆ ˘ ˘ ˆ ıncercat sa distruga Cuvantul lui ˘ ˘ Dumnezeu, sa elimine numele sau ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si a r asp andirea adev a¸ sa opreasc ˆ ˘ rului. Insa Iehova, care este mult ˘ ˘ mai puternic, i-a zadarnicit toate eforturile. w13 15/2 1:7, 8

Marti, ¸ 21 octombrie ˘ Toata casa lui Israel are inima ˘ necircumcisa. (Ier. 9:26) ˆ ˆ Putem ıntelege mai bine ce ın¸ ˘ semna „inima necircumcisa“ anaˆ ˆ lizand ındemnul dat de Dumnezeu ˘ iudeilor: „Circumcideti-v a inima ¸ ˆ ˘ pentru Iehova si pre¸ ınlaturati-i ¸ ˘ putul, barbati ¸ ¸ ai lui Iuda si ¸ locuitori ai Ierusalimului, pentru ca nu ˘ ˘ cumva, din cauza rauta ¸tii faptelor ˘ ˘ voastre, furia mea sa se aprinda“.

Dar de unde veneau faptele lor rele?

Din interior, sau din inima lor (Mar. ˘ ˆ ˘ ˘ 7:20–23). Ei aveau o inima ıncapaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ t¸ anata si si ¸ razvratita. Motivatiile ¸ ¸ ˆ gandurile lor erau contrare vointei ¸ lui Iehova (Ier. 5:23, 24; 7:24–26). ˆ De aceea, Dumnezeu i-a ındemnat: ˘ „Circumcideti-v a inima pentru Ie¸ ˆ ˘ hova si preputul“ (Ier. ¸ ınlaturati-i ¸ ¸ 4:4; 18:11, 12). Asadar, inima simbo¸ ˘ lica a iudeilor din timpul lui Ieremia avea nevoie de operatie, sau de ¸ ˆ ‘o circumcizie’, la fel ca ın vremea lui Moise (Deut. 10:16; 30:6). Cum ˘ ˆ ˘ puteau iudeii ‘sa ınlature preputul’ ¸ ˘ inimii lor? Ei trebuiau sa renunte ¸ la ˆ ˘ ˘ ˘ lucrurile care ıi faceau sa aiba o ini˘ ˘ ˘ ˆ ma nereceptiva, adica la gandurile, dorintele si care nu erau ¸ ¸ motivatiile ¸ ˆ ın armonie cu vointa ¸ lui Dumnezeu (Fap. 7:51). w13 15/3 2:7–9

Miercuri, 22 octombrie ˆ ˘ Nu suntem ın nestiin ¸ ¸ta despre planurile lui. (2 Cor. 2:11) ˘ Cum putem sa ne ferim de stra˘ ˘ tagemele lui Satan si ¸ sa ne pas˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tram o inima ıntreaga fat¸ a de Ie˘ ˘ hova? Este esential sa ne rugam. ¸ ˆ Apostolul Pavel si-a ındemnat co¸ ˘ ˘ ˆ ˘ laboratorii ‘sa ramana neclintiti ¸ ˆ ımpotriva masina tiilor Diavolului’. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Apoi i-a sfatuit ‘sa se roage oricand ˆ ˘ ın spirit, cu orice fel de rugaciune si ¸ implorare’ (Ef. 6:11, 18; 1 Pet. ˘ 4:7). Ce efect vor avea rugaciunile ˘ noastre st aruitoare?

Pavel a spus: ˆ ˘ „In orice lucru, prin rugaciuni si ¸ ˘ ˆ ˘ implorari ımpreuna cu multumiri, ¸ faceti-i cunoscute lui Dumnezeu ¸ cererile voastre, iar pacea lui Dumˆ ˆ nezeu, care ıntrece orice gandire, ˘ ˘ va va pazi inima“ (Filip. 4:6, 7). Da, ˘ ˆ ˘ pentru a ne pastra inima ıntreaga ˘ ˘ ˘ fat¸ a de Iehova, trebuie sa ne rugam ˆ cu fervoare si ¸ cat mai des (Luca ˆ ˘ ˆ 6:12). Prin urmare, ıntreaba-te: Cat ˘ ˆ ˘ de staruitor si ¸ cat de des ma rog? ˘ (Mat. 7:7; Rom. 12:12) Raspunsul ˘ ˘ ˘ ˆ tau dezvaluie daca ıti din ¸ doresti ¸ ˘ ˘ inima sa-i slujesti lui Dumnezeu. ¸ w12 15/4 3:16, 18

Joi, 23 octombrie ˘ ˘ El n-a sov ¸ ait prin necredin ¸ta.

(Rom. 4:20) ˘ ˘ Nu ne putem permite ‘sa sov ¸ aim ˘ prin necredint¸ a’. Acum, mai mult ˆ ˘ ca oricand, trebuie sa fim puternici din punct de vedere spiritual. Dus¸ manii lui Dumnezeu — Diavolul si ¸ ˆ cei aflati ¸ sub influenta ¸ sa — ın˘ ˘ ˘ cearca sa opreasca activitatea pe ˆ care ne-a ıncredin tat-o Isus (Mat. ¸ ˆ 28:19, 20). In pofida atacurilor lui ˘ Satan, suntem convinsi ¸ ca Iehova este ‘un Dumnezeu viu si ¸ Salvatoˆ rul oamenilor de orice fel, ındeo-

˘ sebi al celor fideli’. El „stie sa-i eli¸ ˆ bereze din ıncercare pe oamenii ˆ ˘ cu devotiune (1 Tim. 4:10; ¸ ˆ sfanta“ ˆ 2 Pet. 2:9). In curand, Dumnezeu ˘ va pune capat acestui sistem nelegiuit. Desi toate de¸ nu cunoastem ¸ taliile referitoare la momentul si ¸ la ˆ modul ın care va actiona El, stim ¸ ¸ ˘ sigur ca, la timpul stabilit, Cristos ˆ ıi va elimina pe dusmani, contri¸ ˘ buind la justificarea suveranitatii ¸ ˘ ˘ ˆ lui Iehova. Sa nu cadem ın capca˘ na de a crede ca „toate lucrurile ˘ ˆ continua exact ca de la ınceputul creatiei“!

(2 Pet. 3:3, 4; 1 Tes. 5:1) ¸ w12 15/5 3:17, 18

Vineri, 24 octombrie ˘ Absalom fura inima barba ¸tilor lui Israel. (2 Sam. 15:6)

ˆ In prezent, Satan se foloseste ¸ de „Absalomi“ pentru a fura inima slujitorilor lui Dumnezeu. „Cerintele lui Iehova sunt prea restric¸ ˘ tive, spun acestia.

Uitati-v a la oa¸ ¸ menii care nu-i slujesc. Ce bine ˘ ˘ se distreaza ei!“ Esti constient ca ¸ ¸ astfel de tii ¸ sunt doar minˆ afirma ˘ ˆ ciuni? Ii ramai loial lui Dumnezeu? ˘ ˘ Realizezi ca numai „legea perfecta“ ˘ a lui Iehova, adica legea lui Crisˆ ˘ tos, ıti ¸ poate aduce adevarata li˘ ˘ bertate? (Iac. 1:25) Daca raspun˘ sul tau este afirmativ, pretuie ste ¸ ¸ ˘ aceasta lege si ti ¸ foloseste¸ ¸ liberˆ tatea asa ¸ cum ıi place lui Ieho˘ va (1 Pet. 2:16). Ce trist este ca ˆ ˘ multi ¸ tineri, si ¸ nu numai, au ınva˘ ˘ tat ¸ din proprie experient¸ a ca neas˘ cultarea de Dumnezeu se plateste ¸ scump (Gal. 6:7, 8). Prin urmare, ˆ ˘ ıntreaba-te: Recunosc eu stratagemele lui Satan? Este Iehova cel mai apropiat prieten al meu, cel care ˆ ˆ ˘ ımi spune ıntotdeauna adevarul si ¸ ˆ care ımi doreste numai binele? (Is. ¸ 48:17, 18) w12 15/7 2:6, 7, 9

ˆ ˘ ˘ Sambata, 25 octombrie ˆ Regatul va fi ın parte tare ˆ si ¸ ın parte fragil. (Dan. 2:42)

ˆ ˘ In Daniel 2:41 se spune ca labele picioarelor chipului pe care Neˆ ˆ bucadnetar ıl vede ın vis sunt un ¸ ˘ amestec de fier si ¸ argila ce reprezin˘ ta un singur regat, nu mai multe. ˘ Asadar, argila simbolizeaza elemen¸ ˘ tele din sfera de influent¸ a a puterii anglo-americane care o fac mai sla˘ ˆ ba decat picioarele de fier, Imperiul ˘ Roman. Profetul Daniel identifica argila cu „urmasii ¸ oamenilor“, altˆ fel spus, cu oamenii de rand (Dan. 2:43). Acestia au limitat capacitatea ¸ ˘ de actiune a celor doua superpu¸ teri prin campanii de promovare a ˘ drepturilor cetatene sti ¸ ¸ si ¸ prin mis¸ ˘ ˘ cari sindicale si ¸ de independent¸ a.

De asemenea, din cauza rezultatelor ˆ stranse obtinute la alegerile elec¸ torale si ¸ a ideologiilor antagoniste, ˘ nici chiar cei mai populari conduca˘ tori n-au suficienta autoritate pentru a-si ¸ implementa strategiile. Ast˘ fel, puterea anglo-americana este ˘ ˆ mai slaba decat fierul (2 Tim. 3:1–3). w12 15/6 2:9

˘ Duminica, 26 octombrie ˘ Asculta, o, Israele: Iehova, Dumnezeul nostru, este un singur Iehova. (Deut. 6:4) Isus a citat cuvintele mentionate ¸ ˆ ın textul de azi. Niciun crestin ade¸ ˘ ˆ ˘ varat n-ar pune la ındoiala cuvintele sale, nu-i asa? ¸ (Mar. 12:29) Doctri˘ na Trinitatii ¸ contravine misiunii pe care le-a dat-o Isus continuatorilor ˘ sai de a ‘face discipoli din oamenii ˆ ˆ tuturor natiunilor, botezandu-i ın ¸ ˘ numele Tatalui, al Fiului si ¸ al spiriˆ tului sfant’ (Mat. 28:19). Pentru a se ˘ boteza si adevarat si ¸ a fi un crestin ¸ ¸ ˘ un Martor al lui Iehova, o persoana ˘ ˘ trebuie sa recunoasca suprematia ¸

˘ Tatalui, Iehova, precum si ¸ pozitia ¸ si ¸ autoritatea Fiului lui Dumnezeu, Isus. De asemenea, un candidat la ˘ ˘ ˘ botez trebuie sa creada ca spiritul ˆ ˘ sfant este forta ¸ activa a lui Dumne˘ zeu, nu o parte a unei Trinitati ¸ (Gen. ˘ ˘ ˘ 1:2). O persoana care continua sa ˘ ˆ creada ın Trinitate nu poate fi bote˘ ˘ zata ca simbol al dedicarii ei la Iehoˆ ˘ va Dumnezeu. Cat de recunoscatori ˘ ˘ suntem ca mostenirea noastra spiri¸ ˘ ˘ tuala ne-a ocrotit ca sa nu credem ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ aceasta ınvat¸ atura care ıl dezono˘ reaza pe Dumnezeu! w13 15/2 2:6, 7

Luni, 27 octombrie ˘ ˆ ˘ Cum de va ıntoarce ¸ti iarasi ¸ . . .?

(Gal. 4:9) ˘ Crestinii din Galatia trebuiau sa-si ¸ ¸ verifice profunzimea credintei si ¸ ¸ ˘ sa arate apreciere pentru libertatea ˘ spirituala de care aveau parte. Prin ˘ intermediul jertfei sale, Isus facuse posibil ca oamenii care exercitau ˘ ˆ ˘ ˘ credint¸ a ın el sa-l cunoasca pe Dumˆ nezeu ıntr-un mod cu totul aparte: ei ˘ ˘ puteau sa devina fii ai lui Dumne˘ ˆ ˆ ˘ zeu! Pentru a ramane ın aceasta re˘ latie speciala cu Iehova, galatenii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ trebuiau sa respinga ınvat¸ aturile iu˘ daizantilor, care insistau ca Legea ¸ ˘ ˘ ˘ mozaica trebuia s a fie respectat a si ¸ ˆ ˘ de crestini.

Insa crestinii necircum¸ ¸ ˘ cisi nu fusesera nicioda¸ din natiuni ¸ ˘ ˆ ˆ ta sub Lege. Avand ın vedere aceas˘ ˆ ˆ ta situatie, atat crestinii evrei, cat si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ cei neevrei trebuiau sa faca progrese pe plan spiritual. Printre altele, era ˘ ˆ ˘ ˘ necesar sa ınteleag a ca nu puteau fi ¸ declarati ¸ drepti ¸ pe baza Legii mozaice. Sfatul dat de apostolul Pavel gaˆ ˆ latenilor a fost consemnat ın Cuvantul lui Dumnezeu cu un scop: acela ˆ ˘ de a-i ındemna pe crestinii adeva¸ ˘ rati ¸ din toate timpurile sa nu renun˘ ˘ te ¸ la comorile adevarului biblic si ¸ sa ˆ ˘ ˘ nu se ıntoarca la lucrurile din urma. w13 15/3 3:3, 4

Marti, ¸ 28 octombrie ˘ Sa ne suim la muntele lui Iehova, la casa Dumnezeului ˆ ˘ lui Iacob, si ¸ el ne va ınva ¸ta ˘ caile sale, iar noi vom umbla ˘ ˘ pe cararile sale.

(Is. 2:3) ˆ ˘ In general, cei care doresc sa ob˘ ˘ ˘ ˘ tin unei t¸ ari trebuie sa ¸ a cetatenia ¸ ˘ ˘ cunoasca istoria t¸ arii respective. ˘ ˘ ˘ Tot asa, ¸ cei care vor sa devina ceta˘ ˆ teni ai Regatului trebuie sa ınvete ¸ ¸ ˆ cat mai multe despre Regatul lui Dumnezeu. De asemenea, statul ˘ ˘ le pretinde cetatenilor sa cunoas¸ ˘ ˘ ca si e ¸ sa respecte legile. Asadar, ¸ ˘ ˘ firesc ca Iehova sa le ceara supusi¸ ˘ ˆ ˘ lor Regatului sa ınvete ¸ si ¸ sa aplice legile si ¸ principiile sale (Ioan 15:10; 1 Ioan 5:3). Legile omenesti ¸ suntˆ imperfecte si ¸ pot fi nedrepte. In schimb, „legea lui Iehova ˆ ˘ ˘ este perfecta“ (Ps. 19:7). ‘Iti ¸ ga˘ ˆ sesti ¸ placerea ın legea lui Iehova’ ˆ si ¸ citesti ¸ ın fiecare zi din ea? (Ps. ˆ ˘ 1:1, 2) Singurul mod de a ınvata ¸ legea lui Dumnezeu este s-o studiezi personal; nimeni nu poaˆ ˘ te face acest lucru ın locul tau. w12 15/8 2:5, 6 Miercuri, 29 octombrie Oamenii acestia ... ¸ ˆ nesocotesc domnia si ¸ ıi vorbesc ˘ de rau pe cei gloriosi. ¸ (Iuda 8) Un astfel de spirit nu-si ¸ are locul ˆ ˘ ˘ ˆ ın congregatia crestin a. Batranii ¸ ¸ de congregatie nu sunt perfecti, ¸ ¸ asa ¸ cum nu erau nici cei cu autoritate din zilele apostolilor. Ei pot ˘ face greseli care sa ne afecteze ¸ ˘ ˆ ˆ direct. Daca s-ar ıntampla acest lucru, ar fi total nepotrivit ca un ˘ membru al congregatiei sa adopte ¸

ˆ ˘ ˘ spiritul lumii, insistand sa i se faca ˘ ˘ ˆ dreptate sau sa se ia masuri ımpo˘ ˆ triva b atranului respectiv. Iehova ˘ ˘ alege uneori sa treaca cu vederea anumite greseli minore. N-am pu¸ tea face si ¸ noi la fel? Din cauza ˘ ˆ unor defecte ale batranilor, reale sau presupuse, unii crestini care ¸ ˘ au comis un pacat grav au refuzat ˘ ˆ sa se prezinte ınaintea unui comi˘ ˆ ˘ tet de b atrani desemnat sa-i ajute. ˘ ˘ Ei se aseamana cu un pacient care ˆ ˘ refuza un tratament ce-l poate ın˘ ˘ ˘ sanatosi ¸ doar pentru ca-l deran˘ jeaza ceva din personalitatea medicului. w12 15/10 2:6, 7

Joi, 30 octombrie Veghea ¸ti. (Mat. 25:13) ˘ ˘ Imagineaza-ti ¸ ca un oficial de ˆ ˆ ˘ rang ınalt ıti ¸ cere sa-l duci cu ˆ ˆ ˘ masina la o ıntalnire importanta. ¸ ˆ ˘ ˆ Chiar ınainte de a merge sa te ınˆ ˘ talnesti ¸ cu el, observi ca nu ai sufiˆ ˘ cient combustibil ¸ pleci ın graba ˆ si ˘ sa alimentezi. Intre timp, el so˘ seste la locul stabilit, se uita du¸ ˘ ˘ pa tine, dar nu te gaseste.

Pentru ¸ ˘ ˘ ˘ ca nu poate sa astepte, apeleaza ¸ ˘ la altcineva. Nu dupa mult timp ˆ ajungi si ¸ tu acolo, dar ıti ¸ dai seama ˘ ˘ ˘ ca oficialul respectiv a plecat fara ˆ tine. Cum te-ai simti? ¸ In parabola despre fecioare, Isus a descris ˘ ˘ o situatie asemanatoare pentru a ¸ ˆ ˆ explica de ce, ın timpul sfarsitului, ¸ ˘ unii crestini unsi ¸ ¸ aveau sa se do˘ ˘ ˘ ˆ vedeasca fideli si ¸ prevazatori, ın timp ce altii, nu (Mat. 25:1–12). ¸ ˆ ˘ El a scos ın evident¸ a lectia care ¸ se desprinde din aceste paraboˆ le spunand: „Vegheati ¸ deci, pen˘ tru ca nu sti ¸ ti ¸ nici ziua, nici ora“, ˘ ˆ adica timpul exact cand Isus va ˘ executa judecata divina asupra lumii lui Satan. w12 15/9 4:1, 3

˘ S-ar putea ca unii crestini sa co¸ ˘ ˘ ˆ mita un pacat minor, chiar ın mod ˘ repetat, din cauza unei slabiciuni. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Insa ei raman drepti ¸ ın ochii lui Ie˘ ˘ hova daca ‘se ridica’, cu alte cuvin˘ ˘ ˘ te, daca se caiesc sincer si ¸ se stra˘ ˘ ˘ duiesc sa continue sa-i slujeasca lui Iehova cu loialitate. Putem obserˆ ˆ va aceasta ın modul ın care a ac˘ tionat Dumnezeu fat¸ a de Israelul ¸ antic (Is. 41:9, 10). Cuvintele din ˆ ˘ Proverbele 24:16 scot ın evident¸ a aspectul pozitiv, ‘ridicarea’ cu ajuto-

ˆ ˘ rul Dumnezeului nostru ındurator ˘ ˆ ˘ ˆ (Is. 55:7). Aratand ca au ıncredeˆ re ın noi, Iehova Dumnezeu si ¸ Isus ˆ ˘ ˘ Cristos ne ındeamna cu bunatate ˘ ˘ ‘sa ne ridicam’ (Ps. 86:5; Ioan 5:19). ˘ ˆ Chiar daca se poticneste sau cade ın ¸ ˘ timpul unui maraton, un alergator ˘ ˘ ˘ ar putea avea timp sa-si ¸ revina si ¸ sa ˘ ˘ termine cursa dac a ac tioneaz a cu ¸ ˆ promptitudine. In cursa pentru via˘ ta a, noi nu stim „ziua si ¸ vesnic ¸ ¸ ¸ ora“ ˆ ˘ ˆ cand alergareaˆ noastra se va ıncheia ˘ ˆ (Mat. 24:36). Insa, cu cat ne poticˆ nim mai putin, cu atat este mai pro¸ ˘ ˘ ˘ ˘ babil ca vom reusi ¸ sa pastram un ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ritm constant, sa ramanem ın cursa ˆ si ¸ s-o ıncheiem cu succes. w13 15/3 1:7, 8

ˆ ˘ ˘ Sambata, 1 noiembrie

˘ Duminica, 2 noiembrie

Vine o zi — ziua lui Iehova.

(Zah. 14:1)

O, Iehova, tu ai fost pentru noi ˘ ˘ ˘ o adevarata locuin ¸ta. (Ps. 90:1)

˘ Ce este aceasta zi? Este „ziua ˆ ˆ Domnului“, care a ınceput cand „regatul lumii a devenit regatul Domnului nostru si ¸ al Cristosu˘ lui sau“ (Rev. 1:10; 11:15). Lucrul ˆ ˆ ˆ ˆ acesta s-a ıntamplat ın 1914, cand Isus a devenit Rege al Regatuˆ lui lui Dumnezeu ın cer. Cu deceˆ ˆ ˘ nii ınainte de anul 1914, ınchinatorii lui Iehova au anuntat cu zel ¸ ˘ ca „timpurile fixate ale natiunilor“ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ aveau sa se sfarseasc a ın acest an ¸ ˘ ˘ si ¸ ca lumea avea sa se confrunte ˘ ˘ cu necazuri fara precedent (Luca 21:24).

Cum au reactionat natiuni¸ ¸ ˆ ˘ le? In loc sa dea ascultare acestui ˘ avertisment oportun, conducatorii politici si ¸ religiosi ¸ i-au dispretuit ¸ si unsi. ¸ i-au persecutat pe crestinii ¸ ¸ ˘ Astfel, acesti ¸ conducatori l-au batˆ jocorit pe ınsusi ¸ Dumnezeul Atotˆ ˆ puternic, ıntrucat crestinii unsi ¸ ¸ re˘ prezinta „Ierusalimul ceresc“, sau Regatul mesianic (Evr. 12:22, 28). w13 15/2 3:4

ˆ ˘ Cum te simti ¸ ın aceasta lume? Te ˆ ˘ ˘ ˘ simti ¸ ın sigurant¸ a, ca acasa? Daca nu, te asemeni cu ceilalti ¸ slujitori ai lui Iehova. De-a lungul timpului, toti ¸ cei ce l-au iubit pe Ieho˘ ˆ va s-au simtit ca niste straini ın ¸ ¸ ˘ aceasta lume. De exemplu, slujitorii fideli ai lui Dumnezeu care s-au ˆ ˆ mutat dintr-un loc ın altul ın tara ¸ ˘ Canaan „au declarat public ca erau ˘ straini si ¸ ˆ locuitori temporari“ (Evr. ˘ ˘ 11:13). In mod asemanator, disci˘ polii unsi ¸ ai lui Cristos, a caror ‘ce˘ ˆ tatenie este ın ceruri’, se conside¸ ˘ ˘ ˆ ra „straini si ¸ locuitori temporari“ ın prezentul sistem (Filip. 3:20; 1 Pet. 2:11). Acelasi ¸ lucru se poate spune si ¸ despre membrii clasei „alte oi“. Ei „nu fac parte din lume“, asa ¸ cum nici ˘ Isus n-a facut parte din lume (Ioan 10:16; 17:16). Cu toate acestea, po˘ porul lui Dumnezeu are o „locuint¸ a“, ˆ ˘ ˘ ın care g ase ste siguran t a si iubire. ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa aceasta locuint¸ a poate fi vazu˘ ta numai cu ochii credintei. w13 15/3 ¸ 4:1, 2

Vineri, 31 octombrie ˘ Cel drept, chiar daca ˘ ar cadea . . . , se va ridica.

(Prov. 24:16)

Luni, 3 noiembrie Ochii lui Iehova sunt ˆ ın orice loc. (Prov. 15:3) ˘ Desi ¸ era un om cu teama de Dum˘ nezeu, David a comis p acate gra˘ ve. Doua dintre ele i-au implicat pe ˘ Urie si un cuplu ca¸ pe Bat-Seba, ¸ ˘ ˘ satorit. Dup a ce a comis adulter ˘ ˆ cu Bat-Seba, David n-a facut decat ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sa-si a situatia punand ¸ ınrautateasc ¸ ¸ la cale uciderea lui Urie, un om nevi˘ novat. Consecintele acestor p acate ¸ au fost dezastruoase pentru toti ¸ trei. ˆ Din modul ın care l-a corectat Iehoˆ ˘ va pe David putem ınvata ¸ multe despre dispozitia Sa de-a ierta. Ieho¸ va l-a trimis la el pe profetul Natan. ˘ Fiind iertator, Iehova a dorit, proba˘ ˘ ˘ ˘ bil, sa vada daca existau motive sa-i ˆ ˆ ˆ arate ındurare lui David. Cat de ınˆ curajator este felul ın care a procedat Iehova! El nu l-a fortat pe David ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-si ¸ marturiseasca p acatele, ci l-a ˘ ˘ trimis pe Natan sa-i spuna o ilustraˆ ˘ re ce scotea ın evident¸ a gravitatea ˘ ˘ ˆ faptelor sale (2 Sam. 12:1–4). Fara ın˘ ˆ doiala, modul ın care a actionat Ie¸ hova a fost foarte eficient. Regele ˆ ˆ a ınteles cat de grave erau faptele ¸ ˘ ˘ sale si, ¸ plin de caint¸ a, a recunoscut: ˘ ˘ ˆ „Am p acatuit ımpotriva lui Iehova“ (2 Sam. 12:5–14). w12 15/11 4:3, 5–7

Marti, ¸ 4 noiembrie ˘ Supraveghetorul trebuie sa fie liber de acuza ¸tie ca administrator al lui Dumnezeu. (Tit 1:7) ˘ ˘ ˘ Fiind numiti ¸ sa p astoreasca „tur˘ ˆ ˘ ˆ ma lui Dumnezeu“, batranii ofera ınˆ drumare si ¸ sunt ın fruntea congregaˆ tiei (1 Pet. 5:1, 2). Bineınteles, ei au ¸ ¸ ˘ diferite responsabilitati. ¸ Toti ¸ supraˆ ˘ ˘ veghetorii ınsa trebuie sa se achite cu constiinciozitate de sarcinile pri¸ ˘ mite si ¸ toti ¸ trebuie ‘sa-i dea socotea˘ la’ lui Dumnezeu (Evr. 13:17). Dar ce se poate spune despre cei care nu ˆ ˘ ˆ slujesc ca batrani? Intr-o scrisoare

˘ adresata tuturor cre aposto¸ ˆ stinilor, ˘ ˆ lul Petru a spus: „In masura ın care fiecare a primit un dar, folositi-l, ¸ ˘ slujindu-va unii altora ca buni admi˘ ˘ nistratori ai bunatatii ¸ nemeritate a ˘ ˆ lui Dumnezeu, manifestata ın diferite moduri“ (1 Pet. 1:1; 4:10). Da, ˆ ˘ ˘ ın bunatatea sa nemeritata, Iehova ˘ ne-a dat fiecaruia daruri — talente, ˘ calitati ¸ sau aptitudini — pe care pu˘ tem sa le folosim spre binele colaboratorilor crestini.

Prin urmare, toti ¸ ¸ slujitorii lui Dumnezeu sunt admiˆ ˆ nistratori. El are ıncredere ın noi, ne ˘ ˘ ˘ ˆ respecta si a sa folosim ın ¸ se asteapt ¸ ˆ ˆ mod ıntelept ceea ce ne-a ıncredin¸ tat. w12 15/12 2:6, 7 ¸

Miercuri, 5 noiembrie ˘ ˘ ˘ Parul carunt este o coroana ˆ ˘ de frumuse ¸te cand se gaseste ¸ ˘ pe calea drepta ¸tii. (Prov. 16:31) ˘ Este potrivit saˆ ne preocupe felul ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın care aratam. Insa nu are rost sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ne straduim peste masura sa ınde˘ ˘ ˆ ˘ ˆ p artam orice semn al ımbatranirii.

Aceste semne pot fi dovada matu˘ ˘ ritatii, a demnitatii ¸ ¸ si ¸ a frumusetii ¸ ˘ ˘ interioare. Sa remarcam cuvintele din textul de azi. Asa Ie¸ ne priveste ¸ ˘ hova si ¸ asa ¸ ar trebui sa ne privim si ¸ noi (1 Pet. 3:3, 4). Prin urmare, ˆ ˘ ar fi oare ıntelept sa recurgem la ¸ anumite proceduri chirurgicale sau la tratamente medicale inutile, ba chiar periculoase, doar pentru a fi ˘ ˘ mai atragatori? „Bucuria lui Ieho˘ va“ este sursa adevaratei frumuseti, ¸ care vine din interior, indiferent de ˆ ˘ ˘ ˘ varsta sau de starea sanatatii ¸ noas˘ ˆ tre (Neem. 8:10). Doar ın lumea noua ˘ ˘ vom fi perfect sanatosi ¸ si ¸ ne vom ˆ redobandi frumuse tineretii ¸ ¸ (Iov ˆ tea ˘ ˆ ˘ ˘ 33:25; Is. 33:24). Insa p ana atunci, sa ˘ ˘ ˆ dam dovada de ıntelepciune si ¸ ¸ de ˘ ˘ credint¸ a. Astfel, ne va fi mai usor sa ¸ ˘ ˆ ˘ ramanem aproape de Iehova si ¸ sa faˆ ˘ cem tot ce putem ın situatia ¸ noastra (1 Tim. 4:8). w13 15/1 3:10

Joi, 6 noiembrie ˘ O, Iehova, schimba, te rog, ˆ sfatul lui Ahitofel ın nebunie!

(2 Sam. 15:31) Devorat de ambitie, Absalom a ¸ ˘ ˘ ˘ vrut sa uzurpe tronul tatalui sau, ˆ ˆ David. Mai ıntai, el ‘a furat inima ˘ barbatilor lui Israel’ cu gesturi ¸ ˘ ˆ ˘ prefacute, promisiuni ınsel ¸ atoare ˘ si de afectiu¸ exprim ¸ ˆ ˆ ari˘ nesincere ˆ ˘ ne. Ii ımbrati ¸ sa ¸ si ¸ ıi saruta ca si ¸ ˆ ˘ cand i-ar fi pasat de ei (2 Sam. 15:2–6). Absalom l-a atras de partea lui chiar si ¸ pe Ahitofel, unul ˘ ˆ dintre sfatuitorii lui David. Luand parte la complot,ˆ Ahitofel a deve˘ ˘ nit un tradator. In Psalmii 3 si ¸ 55, David descrie cum l-au afectat actiunile acestor oameni neloiali ¸ (Ps. 3:1–8; 55:12–14). Absalom a ˘ ˘ dovedit o lipsa crasa de respect ˘ fat¸ a de suveranitatea lui Iehova ˆ ˆ urzind intrigi si ¸ conspirand ımpotriva regelui numitˆ de Dumnezeu (1 Cron. 28:5). In cele din ˘ ˆ ˘ ˘ urma, revolta a fost ınabusit ¸ a, iar ˘ ˘ David a continuat sa domneasca ˆ ın calitate de uns al lui Iehova. w12 15/4 2:5

Vineri, 7 noiembrie ˆ ˆ Tu, care ıl ınve ¸ti pe altul, ˆ ˆ pe tine ınsu ¸ti nu te ınve ¸ti?

(Rom. 2:21) ˆ ˘ Cand casnicia unui crestin se ¸ ˘ destrama, spiritualitatea acestuia ˘ ˆ ar putea fi pusa sub semnul ıntre˘ ˘ ˘ barii. „Daca cineva nu stie sa-si ¸ ¸ ˘ conduca propria familie, cum se ˆ va ıngriji de congregatia ¸ lui Dumˆ nezeu?“, a ıntrebat apostolul Pavel (1 Tim. 3:5). Doi parteneri care ˘ pretind ca sunt crestini, dar care ¸ ˘ ˘ nu reusesc sa-si ¸ ¸ salveze casnicia ˘ ˘ lasa impresia ca spun una si ¸ fac

alta (Rom. 2:22–24). Un sot¸ si ¸ o soˆ tie ¸ care se gandesc la separare sau ˘ ˘ ˘ ˘ la divort¸ fara sa aiba motive bibli˘ ˆ ce nu se bucura de o relatie ¸ stran˘ sa cu Iehova. Probabil, cel putin ¸ ˆ unul dintre ei nu pune ın aplicare ˘ ˆ principiile biblice. Daca ‘s-ar ın˘ ˆ crede cu adevarat ın Iehova din ˘ ˘ toata inima lor’, ar trebui sa-si ¸ ˘ ˘ poata salva casnicia (Prov. 3:5, 6). w12 15/5 2:7, 8 ˆ ˘ ˘ Sambata, 8 noiembrie

Oamenii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purta ¸ti de ˆ spiritul sfant. (2 Pet. 1:21) ˘ De unde venim? De ce ne aflam ˆ ˆ ˘ aici? Incotro ne ındreptam? De ce a ajuns lumea asa ¸ cum este? Ce ˆ ˆ ˘ ˘ se ıntampla cu noi dupa moarte? ˆ ˆ Acestea sunt doar cateva ıntre˘ bari pe care si ¸ le pun oamenii de pretutindeni. Am putea oare afla ˘ ˆ ˘ raspunsul la astfel de ıntrebari ˘ ˆ daca nu am avea Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu? Dar cum a ˆ folosit Dumnezeu spiritul sfant pentru a le comunica scriitorilor ˘ Bibliei mesajul sau? Le-a trans˘ mis el o formulare exacta sau doar ˘ idei pe care puteau sa le expri˘ me cu propriile cuvinte? Sa ne ˆ ˆ gandim la modul ın care un om ˘ de afaceri redacteaza o scrisoare. ˆ ˘ ˘ ˘ Cand considera ca este necesara o formulare anume, scrie personal ˘ scrisoarea sau i-o dicteaza secre˘ ˘ tarei. Ea o dactilografiaza, dup a ˘ care omul de afaceri o semneaza. ˆ ˘ ˆ Alteori ınsa, el ıi spune doar ideile principale, iar ea ˆ compune sin˘ gura scrisoarea. In unele cazuri, ˘ omul de afaceri o verifica. Apoi, destinatarul o primeste ca venind ¸ din partea acelui om de afaceri. w12 15/6 4:1, 4

˘ Duminica, 9 noiembrie ˆ ˘ M-ai apucat de mana dreapta. ˘ . . . Ma vei duce la glorie.

(Ps. 73:23, 24) ˘ Cum le acorda Iehova glorie oa˘ ˆ menilor ascultatori? Iehova ‘ıi duce ˘ la glorie’ pe slujitorii sai umili onoˆ ˆ randu-i ın multe feluri. De exemˆ ˘ ˘ ˆ ˘ plu, el ıi ajuta sa ınteleag a vointa ¸ ¸ sa (1 Cor. 2:7). De asemenea, el le acor˘ da onoarea de a avea o prietenie ˆ ˘ stransa cu el (Iac. 4:8). Mai mult, Ieˆ ˘ ˘ ˆ hova ıi onoreaza pe slujitorii sai ınˆ credint¸ andu-le misiunea de a predi˘ ca vestea buna (2 Cor. 4:1, 7). Iar ˆ ındeplinirea acestei misiuni „duce la ˆ ˘ glorie“. Iehova ıi onoreaza pe cei ˘ ˆ care predica dandu-le un nume bun, ˆ sau aprobarea sa. In plus, alti ¸ slujitori ai lui Dumnezeu se vor simˆ ˘ ˘ ti ¸ probabil ındemnati ¸ sa vorbeasca frumos despre ei (1 Sam. 2:30; Prov.

11:16; 22:1). Ce putem spune despre ˘ ˆ viitorul celor care „spera ın Iehova ˘ [si] ¸ respecta calea sa“? Biblia promiˆ ˘ ˘ te: „El [Iehova] te va ınalta ¸ ca sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ iei ın stapanire pamantul. Vei veˆ ˘ dea cand cei rai vor fi nimiciti“ ¸ (Ps. 37:34). Slujitorii lui Dumnezeu as¸ ˘ ˘ ˘ ˘ teapta cu nerabdare sa aiba deose˘ ˘ bita onoare de a primi viat¸ a vesnic a ¸ (Ps. 37:29). w13 15/2 4:3–5

Luni, 10 noiembrie El nu este un Dumnezeu al celor mor ¸ti, ci al celor vii.

(Luca 20:38) ˘ ˘ ˆ Pe masura ce sfarsitul se apropie, ¸ ˘ situatia ¸ acestei lumi va continua sˆ a ˆ ˘ ˘ ˘ se ınrautateasc a (Mat. 24:7, 8). In ¸ timpul marelui necaz, viata ¸ va fi, cu ˘ ˘ ˆ sigurant¸ a, si ¸ mai grea. Pe pamant va ˆ domni haosul, iar oamenii vor fi ınˆ groziti ¸ (Hab. 3:16, 17). Ajunsi ¸ ın pra˘ ˘ gul disperarii, ei vor cauta refugiu ˆ ˆ „ın pesteri si ¸ ¸ printre stancile munti¸ lor“ (Rev. 6:15–17). Dar atunci nici

pesterile propriu-zise, nici organiza¸ ˘ tiile comerciale sau politice, asema¸ ˘ natoare muntilor, nu vor putea oferi ¸ ˆ ˘ niciun fel de ocrotire. Insa membrii ˘ poporului lui Iehova vor continua sa se bucure de siguranta ¸ pe care le-o ˘ ˘ ˘ ofera ‘adevarata lor locuint¸ a’, Iehova Dumnezeu (Ps. 90:1). Iehova va ˘ ˘ ˘ continua sa fie „o adevarata locuin˘ ˘ t¸ a“ chiar si ¸ pentru slujitorii sai fiˆ deli care mor ınainte de necazul cel ˘ mare, ¸ sunt ˆ „fiindca˘ pentru el toti vii“. Intr-adevar, pentru Iehova, slu˘ jitorii sai care au murit fideli sunt vii; ˆ ˘ ınvierea lor este sigura (Ecl. 7:1). w13 15/3 4:15–17

Marti, ¸ 11 noiembrie ˘ ˆ A hotarat . . . o administrare . . . ˘ ca sa adune din nou toate luˆ crurile ın Cristos. (Ef. 1:9, 10) ˘ ˆ Aceasta administrare ısi ¸ vaˆ atinˆ ˘ ge obiectivul ın doua etape. In pri˘ ˆ ˘ ma etapa, Dumnezeu ıi pregates¸ te pe crestinii unsi ¸ ¸ pentru viata ¸ ˆ ˘ ın cer, unde vor continua sa lucreze sub autoritatea lui Isus Cristos. ˘ Odata cu Penticosta din 33 e.n., Ieˆ ˘ hova a ınceput sa-i adune pe cres¸ ˘ ˘ ˆ tinii care aveau sa domneasca ın cer ˆ ˘ alaturi de Cristos (Fap. 2:1–4). Inˆ ˆ trucat au fost declarati ¸ drepti ¸ ın ˘ ˘ virtutea jertfei de rascumparare a lui Cristos, cei unsi ¸ au convinge˘ rea ca au fost adoptati ¸ de Dum˘ nezeu, devenind ‘copiii ˆ sai’ (Rom. 3:23, 24; 5:1; 8:15–17). In a doua eta˘ ˆ ˘ pa, Dumnezeu ıi pregateste pe cei ¸ ˘ ˆ care vor locui pe pamant. Membrii vor fi primii locui‘marii multimi’ ¸ tori ai Paradisului (Rev. 7:9, 13–17; 21:1–5). Apoi, pe parcursul Domniei ˘ Milenare, li se vor adauga milioane ˆ de oameni ınviati (Rev. 20:12, 13). ¸ Cei care se vor dovedi fideli vor fi adoptati ¸ de Dumnezeu, devenind ˘ ˘ ˆ ‘copiii sai’ pamantesti ¸ (Rom. 8:21; Rev. 20:7, 8). w12 15/7 4:3, 4

Miercuri, 12 noiembrie ˆ ˘ Nu suntem ın nestiin ¸ ¸ta despre planurile lui [Satan]. (2 Cor. 2:11) ˆ Ne putem ımpotrivi Diavolului, ˆ ˆ ˆ ˘ ıntrucat „nu suntem ın nestiin t¸ a de¸ ˆ spre planurile lui“. Rugandu-l pe ˘ ˆ ˆ Iehova sa ne dea ıntelepciune cand ¸ ˆ ˘ ˘ trecem prin ıncercari, nu vom caˆ dea ın capcanele lui Satan (Iac. ˘ ˘ ˆ 1:5). Apoi trebuie sa action am ın ar¸ ˘ monie cu rugaciunile noastre stuˆ diind cu regularitate Cuvantul lui ˆ Dumnezeu si ¸ aplicandu-l. Publica˘ ˘ tiile sclavului fidel si ¸ ¸ prevazator ne ˘ avertizeaza cu privire la capcanele ˘ ˘ Diavolului si ¸ ne arata cum sa le evi˘ ˘ tam. Rugaciunea si ¸ studierea Bi˘ ˘ ˘ bliei ne ajuta sa cultivam iubire pentru ceea ce este bine. Dar la fel ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de important este sa ınvat¸ am sa ˆ ˘ ˆ uram raul (Ps. 97:10). Cand medi˘ ˘ tam la consecinte, ¸ vom evita sa ne satisfacem dorintele egoiste (Iac. ¸ ˘ ˆ ˘ 1:14, 15). Daca uram raul si ¸ iubim binele, vom privi cu dezgust mome˘ lile lui Satan si ¸ nu ne vom lasa atrasi ¸ ˆ ˘ ˆ de ele. Cat de recunoscatori ıi sun˘ ˘ tem lui Iehova pentru ca ne ajuta ˘ sa ne ferim de capcanele lui Satan!

(Mat. 6:13) w12 15/8 3:18–20

Joi, 13 noiembrie ˘ ˘ Iubi ¸tii mei fra ¸ti, nu va razbuna ¸ti ˆ singuri, ci face ¸ti loc maniei, ˘ ˘ caci este scris: „Razbunarea ˘ ˘ este a mea, eu voi rasplati, zice Iehova“. (Rom. 12:19) ˘ Biblia ne spune ca nu avem drep˘ ˘ tul sa-i judecam pe altii ¸ (Mat. 7:1, 2). ˘ Numai Dumnezeu poate sa judece ˘ ˘ cu dreptate. Daca crezi ca ai fost ˘ ˆ victima unei nedreptati ¸ si ¸ ıti ¸ este ˘ ˘ ˘ greu sa-l ierti ¸ pe cel care a pacatuit, ˘ ˘ ˆ dar s-a cait, ar fi bine sa te gandesti ¸ ˘ ˘ ca si ¸ el este o victima. Cel care ˘ ˘ te-a ranit trebuie sa suporte ca si ¸ tine efectele imperfectiunii (Rom. ¸

˘ 3:23). Iehova are compasiune fat¸ a de toti ¸ oamenii imperfecti. ¸ Prin ur˘ mare, ar fi bine sa te rogi pentru cel care ti-a gresit.

Este putin ¸ ¸ ¸ probabil ˘ ˘ ˘ ca vei continua sa fii suparat pe cel ˘ ˆ pentru care te rogi. O dovada ın plus ˘ ˘ ca nu trebuie sa ai resentimente nici ˘ ˆ ˘ chiar fat¸ a de cei care ıti ¸ fac rau sunt ˘ urmatoarele cuvinte ale lui Isus: ˘ „Continuati ¸ sa-i iubiti ¸ pe dusmanii ¸ ˘ ˘ vostri si ¸ ¸ sa va rugati ¸ pentru cei care ˘ ˘ va persecuta“ (Mat. 5:44). w12 15/11 5:14, 15

Vineri, 14 noiembrie ˘ ˆ Ma bucuram cand mi se spunea: ˘ „Sa mergem la casa lui Iehova“.

(Ps. 122:1) Congresele din prezent se asea˘ ˘ ˆ ˘ mana ın multe privinte ¸ cu adunarile sfinte ce se tineau la Ierusalim. ¸ La fel ca slujitorii lui Dumnezeu din trecut, multi ¸ dintre noi fac sacrificii pentru a fi prezenti ¸ la congrese. To˘ ˘ tusi, ¸ merita efortul. Aceste adunari au fost si ¸ sunt evenimente spirituale deosebit de importante. La ˆ congrese primim cunostin ta ¸ ¸ si ¸ ıntelegerea de care avem nevoie ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa pastram o prietenie stransa cu Dumnezeu. Congresele ne motivea˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ za sa aplicam ceea ce ınvat¸ am, ne ˘ ˘ ˘ ˆ ajuta sa evitam problemele si ¸ ne ın˘ ˘ ˘ ˆ curajeaza sa ramanem concentrati ¸ ˆ ˘ asupra lucrurilor care ne ınvioreaza, ˆ ˘ nu asupra celor care ne ımpovarea˘ ˆ za (Ps. 122:2–4). Cu timpul, ın modul de organizare a congreselor au sur˘ venit unele schimbari. Unele congrese durau opt zile! Se tineau se¸ ˘ ˘ ˘ siuni de diminea t¸ a, de dupa-amiaza ˘ ˆ si era inclus si ¸ de seara. In program ¸ ˆ serviciul de teren. In plus, voluntarii lucrau din greu si ¸ aveau nevoie de ˘ ˘ ˘ mult timp ca sa pregateasca micul ˆ dejun, pranzul si ¸ cina pentru delegati. ¸ w12 15/9 5:15, 17

ˆ ˘ ˘ Sambata, 15 noiembrie Nu jura ¸ti deloc.

(Mat. 5:34) Prin cuvintele din textul de azi, Isus condamna obiceiul multora de a jura cu privire la orice lucru, ˘ ˘ ˘ fara a avea macar intentia de a ¸ ˆ ˘ ˆ se tine de cuvant. Dar sa ıntele¸ ¸ ˘ ˆ ˘ gem ca este ıntotdeauna gresit ¸ sa ˘ juram? Nu. Iehova Dumnezeu si ¸ ˘ ˆ slujitorul sau, Avraam, au jurat ın unele ocazii importante. De asemenea, Legea lui Dumnezeu pre˘ ˘ ˆ tindea ca o persoana sa jure cand ˘ ˘ trebuia lamurita o situatie con¸ ˘ troversata (Ex. 22:10, 11; Num. 5:21, 22). Astfel, ar putea fi nece˘ ˘ sar ca un crestin sa jure ca spune ¸ ˘ ˆ ˘ adevarul cand depune marturie ˘ ˆ ˆ ın instant¸ a. Sau, ın cazuri exceptionale, un crestin ar putea consi¸ ¸ ˘ dera necesar sa jure pentru a-i asigura pe altii lui ¸ de intentiile ¸ ˘ ˘ sau de adevarul spuselor lui. Sa ˘ luam chiar exemplul lui Isus. El ˆ nu a obiectat cand a fost pus sub ˘ ˆ ˆ juramant de marele preot ın fata ¸ ˘ ˆ Sanhedrinului, ci a raspuns la ın˘ ˆ ˘ trebarea pusa, spunand adevarul (Mat. 26:63, 64). w12 15/10 4:1, 2 ˘ Duminica, 16 noiembrie ˆ ˆ I ¸ti deschizi mana si ¸ satisfaci dorin ¸ta a tot ce este viu.

(Ps. 145:16) ˘ Ai facut si ¸ tu sacrificii pentru a-i sluji lui Iehova cu timp integral? ˘ ˘ Poate ca ai renuntat la o cariera ¸ ˘ promit¸ atoare sau la o afacere pros˘ ˘ pera ca sa pui pe primul plan in˘ teresele Regatului. Ori poate ca ˘ ˘ ˘ ai ales sa nu te casatoresti sau ¸ ˘ ˘ ˆ sa nu ai copii ca sa slujesti ¸ ıntr-o ˘ forma a serviciului cu timp integral la care altfel nu ai fi putut

lua parte. Deciziile pe care le-ai ˘ luat reflecta iubirea ta pentru Iehova si ¸ dorinta ¸ de a-i ajuta si ¸ pe ˘ ˘ ˘ altii ¸ sa-i slujeasca. Nu trebuie sa ˆ ˘ te gandesti ca ti-ar fi mers mai ¸ ¸ ˘ ˘ bine daca ti-ai fi trait viata ¸ ¸ altfel. ˘ Dimpotriva, te poti ¸ simti ¸ cu ade˘ ˆ ˘ varat ımplinit stiind ca serviciul ¸ ˆ ˘ cu timp integral a fost ın cazul tau ˘ ˘ cea mai buna alegere si ¸ ca i-ai slujit lui Iehova cu tot ce ai avut mai bun. Iar el nu va uita sacrificiile ˆ ˘ ˘ tale! Cand vei trai „adevarata via˘ ˘ t¸ a“, viata a, Iehova te va bi¸ vesnic ¸ ˆ ˆ necuvanta mai mult decat ti-ai pu¸ tea imagina! (1 Tim. 6:19) w13 15/1 4:15, 16

Luni, 17 noiembrie Eu nu pot suporta ˘ puterea magica. (Is. 1:13)

ˆ In secolul al XIX-lea, spiritisˆ ˘ ˆ mul era foarte raspandit. In Turnul de veghere al Sionului din mai ˘ 1885 se spunea: „Credinta ¸ ca mor˘ ˆ tii ¸ traiesc ıntr-un alt domeniu sau ˆ ˘ ˘ ıntr-o alta stare nu este noua. Ea ˘ facea parte din religia oameni˘ ˘ lor din Antichitate, fiind radacina tuturor mitologiilor“. Artico˘ ˘ lul mai spunea ca ideea nebiblica ˘ ˘ potrivit careia mortii comunica ¸ cu cei vii „le-a permis demonilor ˘ ˆ sa-i ınsele si ¸ ¸ mai mult pe oameni, ˆ ˘ pretinzand ca sunt spiritele celor morti. ¸ Ei au profitat de acest mod de a-si ¸ ascunde identitatea, conˆ ˘ ˘ ˘ tinuand astfel sa aiba o influent¸ a ˘ puternica asupra min tii ¸ si ¸ a vietii ¸ ˆ multor oameni“. In aceeasi ¸ pe˘ rioada, brosura Ce spun Scripturi¸ ˘ le despre spiritism? dadea aver˘ ˘ tismente asemanatoare, la fel ca publicatiile noastre mai recente. ¸ w13 15/2 2:11

Marti, ¸ 18 noiembrie Iesi ¸ din ¸tara ta, dintre rudele ˆ tale . . . si ¸ du-te ın ¸tara pe care ˘ ¸ti-o voi arata. (Gen. 12:1) ˘ ˘ Sa ne imaginam cum s-a simtit ¸ ˆ Avraam cand Iehova i-a spus aces˘ te cuvinte. Daca Avraam a avut ˆ unele motive de ıngrijorare, cu si˘ ˘ ˘ gurant¸ a ca acestea au disparut ˆ cand Iehova i-a spus: „Voi face din tine o natiune mare, te voi binecu¸ ˆ ˆ vanta . . . si ¸ ıl voi blestema pe cel ˘ ce te blestema“ (Gen. 12:2, 3). Ie˘ ˆ ˆ hova a promis ca ıi va binecuvanˆ ta si ¸ ıi va ocroti pe Avraam si ¸ pe ˘ descendentii ¸ sai (Gen. 26:1–6). Iar el si-a respectat promisiunea. De ¸ ˆ exemplu, Iehova i-a ımpiedicat pe faraonul Egiptului si ¸ pe Abime˘ lec, regele Gherarului, sa se atin˘ ˘ ˘ ga de Sara si ¸ sa-l ucida pe Avraam.

El i-a ocrotit pe Isaac si ¸ pe Rebeˆ ˘ ˘ ca ıntr-un mod asemanator (Gen. 12:14–20; 20:1–14; 26:6–11). Biblia ˘ ˘ arata ca Iehova „nu i-a permis ni˘ ˘ ciunui om sa-i jefuiasca, ci a musˆ trat regi pentru ei, spunand: «Nu ˘ va atingeti ¸ de unsii ¸ mei si ¸ nu le fa˘ ceti mei»“ (Ps. ¸ niciun rau profetilor ¸ 105:14, 15). w13 15/3 4:4, 5 Miercuri, 19 noiembrie ˆ ˘ M-ai apucat de mana dreapta. ˘ ˘ Tu ma vei conduce cu sfatul tau.

(Ps. 73:23, 24) ˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, avem toate mo˘ ˘ ˘ tivele sa imitam exemplul lasat ˆ ˆ de Ana ın ce priveste ınchinarea ¸ ˘ adusa lui Iehova cu regularitate ˘ (1 Sam. 1:4–8). Si ¸ noi trebuie sa ne ˆ dovedim fideli participand cu reˆ gularitate la ıntruniri. Aici primim ˆ ˆ ıncurajarea de care avem atata nevoie (Evr. 10:24, 25). Iubirea fratilor ¸ ˘ ˆ ˆ nostri ne aduce multa mangaie¸ ˘ ˆ re. Poate ca o idee dintr-o cuvan-

tare sau dintr-un comentariu ne ˘ ˘ merge la inima. Ori poate ca un ˘ frate cu care discutam ne ascul˘ ˆ ˘ ˆ ta ıngrijorarile sau ne ıncurajea˘ za prin ˆ cuvintele sale (Prov. 15:23; 17:17). In plus, ne simtim revigorati ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ cand glasurile noastre se ınalt¸ a caˆ ˆ ˆ tre Iehova ın cant. Iar cand suntem ˘ ˆ abatuti ¸ din cauza ‘unor ganduri tul˘ buratoare’, avem si ¸ mai mare neˆ voie de ıncurajarea pe care o priˆ mim la ıntruniri. Astfel, Iehova ‘ne ˘ ˘ ˘ alina sufletul’ si ¸ ne ajuta sa per˘ ˆ severam (Ps. 94:18, 19). Cat de re˘ ˘ cunoscatori suntem ca Iehova ne ˘ pazeste pentru salvare! w12 15/4 ¸ 5:16–18

Joi, 20 noiembrie ˘ Noi . . . reflectam ca niste ¸ oglinzi gloria lui Iehova.

(2 Cor. 3:18) ˘ ˘ ˆ Toti ¸ semanam ıntr-o oarecare ˘ ˘ ˘ masura cu parintii Expresii ¸ nostri. ¸ ˘ ˘ de genul „Esti leit tatal tau“ sau ¸ „Ce mult semeni cu mamaˆ ta“ ne sunt, probabil, cunoscute. In plus, ˘ ˘ copiii imita deseori ceea ce vad ˘ la parinti.

Dar ce putem spune ¸ ˘ despre noi si ¸ despre Tatal nostru ˘ ˘ ceresc? Putem sa-l imitam? Desi ¸ ˆ ˘ nu-l vedem, ıi descoperim calitati¸ ˆ le contempland creatia, studiind ¸ ˆ Biblia si ¸ meditand la cele citiˆ te, ındeosebi la cuvintele si ¸ faptele ˘ Fiului sau (Ioan 1:18; Rom. 1:20). ˆ ˘ In timp ce demonstram devotiune ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ sfanta, trebuie sa manifestam ca˘ litatile Creatorului nostru. Cresti¸ ¸ nii unsi ¸ si ¸ membrii clasei alte oi ˘ ˆ reflecta gloria lui Iehova ın viata ¸ ˆ lor si (2 Cor. ¸ ın serviciul crestin ¸ 4:1). Oglindesti ¸ si ¸ tu gloria lui Ieˆ ˘ ˘ hova avand o conduita exemplara ˆ si ¸ participand cu regularitate la lucrarea de predicare? w12 15/5 4:1–3

Vineri, 21 noiembrie ˘ Legea lui Iehova este perfecta ˆ . . . si-l [face] ın ¸telept pe cel ¸ ˘ ˘ ˘ fara experien ¸ta. (Ps. 19:7) ˘ ˘ Fara Biblie, ne-am bizui doar ˘ pe experienta ¸ noastra si ¸ n-am putea avea aceleasi ¸ sentimente fa˘ t¸ a de „legea lui Iehova“ ca psal˘ mistul David. Din pacate, unii nu ˆ ˘ ˘ mai pretuiesc ınvat¸ aturile Bibliei ¸ ˆ ca la ınceput (Rev. 2:4). Ei nu mai ˘ ˆ traiesc asa ¸ cum ıi place lui Iehoˆ ˘ va (Is. 30:21). Noi ınsa putem si ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie sa ne pastram aprecierea ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fat¸ a de Biblie si ¸ fat¸ a de ınvat¸ aturile ei. Sfintele Scripturi sunt un dar pretios de la Creatorul nostru ¸ iubitor (Iac. 1:17). Ce ne va ajuta ˘ ˆ sa apreciem si ¸ mai mult „cuvantul lui Dumnezeu“? Ne-ar putea fi util ˘ ˘ ˆ sa meditam la modul ın care a ˘ ˘ ˘ fost scrisa Biblia si ¸ sa analizam ˆ cateva dintre numeroasele dovezi ˘ ˘ care confirma originea ei divina. ˘ ˘ Aceasta analiza ne va impulsio˘ ˆ na sa citim Biblia ın fiecare zi si ¸ ˘ ˘ sa aplicam sfaturile ei (Evr. 4:12). w12 15/6 4:1, 2 ˆ ˘ ˘ Sambata, 22 noiembrie Nu sti ¸ ¸ti nici ziua, nici ora.

(Mat. 25:13) ˆ ˆ Nestiind cand va veni sfarsitul, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ avem ocazia sa aratam ce este ın ˘ inima noastra. De fapt, Iehova ne ˘ ˆ acorda demnitate, permit¸ andu-ne ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa alegem daca ıi vom ramane sau ˘ nu loiali. Desi am cu ne¸ astept ¸ ˘ ˘ ˆ rabdare sa supravietuim sfarsi¸ ¸ ˆ tului acestui sistem, ıi slujim lui ˘ Dumnezeu pentru ca-l iubim, nu ˘ ˘ doar pentru a obtine viat¸ a vesnic a ¸ ¸ ˘ ˘ (Ps. 37:4). Gasim multa bucurie ˆ ˆ ˘ ın ınfaptuirea vointei sale si ¸ ¸ sun˘ ˆ tem convinsi ¸ ca tot ce ne ınva˘ t¸ a el este spre binele nostru (Is.

48:17). De asemenea, avem posibi˘ ˘ litatea sa-i bucuram inima lui Ieˆ ˆ hova. Cand ıi slujim din iubire si ¸ ˘ nu din dorinta ¸ de a primi o ras˘ ˘ plata, contribuim la raspunsul pe ˆ ˘ care Iehova ıl da la acuzatiile false ¸ ˘ ale dusmanului sau, Diavolul (Iov ¸ ˆ ˆ 2:4, 5; Prov. 27:11). Avand ın vedeˆ ˘ ˘ re cat de multa suferint¸ a a cauzat Satan, noi respingem conducerea sa si cu bucurie suverani¸ sustinem ¸ tatea lui Iehova. w12 15/9 4:5, 6 ˘ Duminica, 23 noiembrie ˆ Asculta ¸ti de cei care sunt ın ˘ fruntea voastra si ¸ fi ¸ti-le supusi, ¸ ˘ ˘ ˆ caci ei vegheaza neıncetat asupra sufletelor voastre.

(Evr. 13:17) ˆ ˆ ˆ Cand e disciplinat sau cand ısi ¸ ˆ pierde anumite privilegii ın congregatie, un crestin poate demon¸ ¸ stra ce fel de spirit are. De exemˆ ˘ ˘ plu, un frate tanar care obisnuia sa ¸ joace jocuri video violente a fost ˘ ˘ ˆ ˘ sfatuit cu tact de b atrani. Din pacate, el nu a fost receptiv la sfaturi si ¸ nu a mai putut fi slujitor auxiliar ˆ deoarece nu mai ıntrunea cerinte¸ le biblice (Ps. 11:5; 1 Tim. 3:8–10). ˆ ˘ ˆ ˘ Apoi ınsa, fratele a ınceput sa vor˘ beasca cu ceilalti ¸ despre decizia ˘ ˆ ˆ b atranilor, exprimandu-si ¸ nemultumirea.

El chiar a trimis la filia¸ ˘ la mai multe scrisori denigratoare ˘ ˆ ˆ la adresa b atranilor si ¸ a ıncercat ˘ ˘ sa-i convinga si ¸ pe alti ¸ membri ai ˘ ˘ ˆ congregatiei sa faca la fel. Cat de ¸ ˘ ˆ grav ar fi sa punem ın pericol paˆ cea ıntregii congregatii ¸ doar pentru a ne justifica actiunile!

Ar fi ¸ ˆ ˘ mult mai ıntelept sa privim dis¸ ciplinarea drept o ocazie de a ne ˘ constientiza slabiciunile si ¸ ¸ s-o ac˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ceptam fara sa murmuram (Plang.

3:28, 29). w12 15/10 2:8, 9

Luni, 24 noiembrie ˘ Daca le ierta ¸ti oamenilor ˘ greselile, si ¸ ¸ Tatal vostru ceresc ˘ va va ierta. (Mat. 6:14) ˘ ˘ ˆ Daca dorim sa fim ın relatii ¸ bune cu membrii familiei, cu prietenii, cu semenii si ¸ cu Iehova, este esen˘ ˘ tial sa-i iertam pe cei care ne gre¸ ˘ ˘ sesc, fie ca sunt, fie ca nu sunt fratii ¸ ¸ ˘ nostri de credint¸ a. Potrivit Scrip¸ turilor, dispozitia ¸ de a-i ierta pe alˆ tii, indiferent cat de des ne ofen¸ ˘ ˘ ˘ seaza, este o cerint¸ a crestin a. Isus ¸ ˘ a facut o ilustrare despre un sclav ˘ ˘ ˆ caruia stapanul i-a anulat o datorie ˆ ˘ mare. Cand sclavul acesta nu a araˆ ˘ ˘ tat ındurare fat¸ a de un tovaras¸ de ˆ ˘ ˘ sclavie care ıi datora o suma mica, ˘ ˆ ˘ ˆ stapanul lui a pus sa fie aruncat ın ˆ ˆ ınchisoare (Mat. 18:21–34). In con˘ cluzie, Isus a spus: „Tot asa ¸ va va ˘ ˘ face si ¸ Tatal meu ceresc daca nu ˘ veti ¸ ierta fiecare, din toata inima, ˘ pe fratele sau“ (Mat. 18:35). Asadar, ¸ ˘ oricine vrea sa fie prieten cu Iehova are obligatia ¸ de a-si ¸ ierta semenii. w12 15/11 5:3–5

Marti, ¸ 25 noiembrie ˘ Iehova stie sa-i elibereze ¸ ˆ din ıncercare pe oamenii cu ˆ ˘ devo ¸tiune sfanta. (2 Pet. 2:9) ˘ ˘ ˆ Sa presupunem ca ıti ¸ cauti ¸ un loc ˘ ˘ ˘ ˆ de munca. Daca traiesti ¸ ıntr-o ta¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ra ın care este greu sa-ti ¸ gasesti ¸ o ˘ ˘ slujba, ai putea fi tentat sa accepti ¸ ˘ prima oferta,ˆ de fapt, orice ofer˘ ˘ ta de lucru. Insa ce decizie vei lua ˘ daca, prin natura muncii pe care va trebui s-o prestezi, vei fi nevoit ˘ ˆ sa ıncalci principiile Bibliei? Sau ˆ ˆ ce vei face ın cazul ın care progra˘ ˘ ˆ mul de lucru ori calatoriile ın interes de serviciu nu-ti ¸ vor permite ˘ ˆ ˘ sa te implici suficient ın activitaˆ tile crestine sau ın viata ¸ ¸ ¸ de fami-

˘ lie? Ar trebui sa accepti ¸ orice ofer˘ ˆ ˘ ˘ ta, gandindu-te ca e mai bine sa ˘ ai un loc de munca nepotrivit deˆ ˘ ˘ cat sa nu ai niciunul? Nu uita, daca ˆ alegi drumul gresit, te-ai putea ın¸ ˘ departa de Iehova! (Evr. 2:1) Decizia pe care o vei lua depinde de ceea ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ce urmaresti ¸ ın viat¸ a. Intreaba-te: ˆ ˘ Ce ınseamna pentru mine locul de ˘ ˘ munca? Un mijloc prin care sa-mi ˘ ˆ ating obiectivul de a ma ıntretine ¸ ˆ pe mineˆ si ¸ familia mea ın serviciul ˘ sacru? In acest caz, fii sigur ca Ieˆ ˆ hova ıti ¸ va binecuvanta eforturile ˘ ˆ ˘ ˘ (Mat. 6:33). El nu ramane fara soluˆ ˆ tii ıti ¸ cand, pe neasteptate, ¸ ¸ pierzi ˘ ˆ locul de munca sau ajungi ın impas din cauza unei crize economice (Is. 59:1). w13 15/1 2:5, 6

Miercuri, 26 noiembrie ˘ Pastra ¸ti unitatea spiritului ˆ ˘ ˘ ın legatura pacii. (Ef. 4:3) ˘ ˘ Vom fi cu adevarat uniti ¸ daca vom aplica instructiunile lui Ieho¸ ˘ ˘ va si ¸ daca ne vom ¸ ˆ lasa modelati ˆ de spiritul sfant. In baza credintei ¸ ˆ ˘ ˘ noastre ın jertfa de rascumparare a lui Cristos, Iehova ne-a declarat ˆ drepti, ¸ pe cei unsi ¸ considerandu-i fii, iar pe alte oi, prieteni. Totusi, ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ atata vreme cat vom trai ın acest ˆ sistem, vom avea uneori neıntele¸ geri cu fratii (Rom. 5:9; Iac. ¸ nostri ¸ ˆ 2:23). Tocmai de aceea Biblia ne ın˘ ˘ ˘ deamna ‘sa ne suportam unii pe al˘ tii’.

Ce putem face pentru a pastra ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ unitatea? Trebuie sa ınvat¸ am sa ˘ ˘ ˆ cultivam „toata umilinta ¸ si ¸ blandeˆ ˘ tea“ (Ef. 4:1, 2). Aceasta ınseamna ¸ ˘ ˘ ˘ sa ne lasam modelati ¸ de spiritul lui ˘ ˘ Dumnezeu si ¸ sa-i permitem sa pro˘ ˆ duca ın noi rodul lui. Spre deosebi˘ ˘ re de lucrarile carnii, care au efect ˘ dezbinator, rodul spiritului contriˆ ˘ buie la unitate ajutandu-ne sa re˘ zolvam divergentele. w12 15/7 4:6, 7 ¸

Joi, 27 noiembrie ˘ ˆ ˆ [Ramane ¸ti] neclinti ¸ti ımpotriva masina ¸ ¸tiilor Diavolului.

(Ef. 6:11) ˆ ˘ Satan Diavolul ıi uraste pe oa¸ ˆ ˆ meni, ındeosebi pe cei care ıi slu˘ jesc lui Iehova. De fapt, el poarta ˘ ˘ ˘ razboi cu ramasi unsi ¸ ta ¸ crestinilor ¸ ¸ ˆ (Rev. 12:17). Acestia sunt ın fruntea ¸ ˘ lucrarii de predicare a Regatului si ¸ ˘ ˘ dezvaluie plini de curaj ca Satan ˘ ˆ este conducatorul lumii. Diavolul ıi ˘ uraste si din clasa „alte ¸ ¸ pe crestinii ¸ ˆ oi“, care ıi sustin pe cei unsi ¸ ¸ si ¸ spe˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ra sa traiasca vesnic, o perspectiva ¸ pe care el a pierdut-o (Ioan 10:16). ˘ Nu ne surprinde deci ca Satan este ˆ ˘ atat de furios! Indiferent ca avem ˘ ˆ ˘ speranta ¸ de a trai ın cer sau pe pa˘ ˆ mant, cert e ca Diavolul nu ne vrea ˘ ˘ ˘ ˆ binele. El urmareste ¸ sa ne prinda ın ghearele lui (1 Pet. 5:8). Pentru a-si ¸ ˆ atinge scopul, Satan ıntinde diferite capcane, sau curse. ‘El orbeste ¸ mintea celor necredinciosi’ ¸ pentru ˘ ˘ ˘ ca ei sa nu accepte vesteaˆ buna si ¸ sa ˘ ˘ nu vada capcanele sale. Insa Diavoˆ ˆ ˘ lul ıi prinde ın cursa si ¸ pe unii dintre cei care au acceptat mesajul despre Regat (2 Cor. 4:3, 4). w12 15/8 4:1, 2

Vineri, 28 noiembrie Ferici ¸ti sunt cei constien ¸ ¸ti ˘ de necesita ¸tile lor spirituale.

(Mat. 5:3) ˘ ˘ Unele parti ¸ ce exista de mult timp ˆ ın programul congreselor sunt as¸ ˘ teptate cu mare nerabdare. ‘Hrana ˘ spirituala la timpul potrivit’, care ˘ ˘ ˆ ne ajuta sa ıntelegem mai bine ¸ ˆ ˘ ˘ profetiile si ¸ ¸ ınvat¸ aturile biblice, ne ˘ ˆ ˘ este oferita nu doar prin cuvantari, ci si ¸ prin noile publicatii ¸ lansate (Mat. 24:45). Multe dintre acestea ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıi ajuta pe cei sinceri sa ınteleag a ¸ ˘ adevarurile biblice. Dramele baza-

ˆ ˘ te pe Biblie ne ıncurajeaza pe toti, ¸ ˆ ˘ ˘ tineri si ¸ varstnici deopotriva, sa ne ˘ ˘ ˘ analizam motivatiile si ¸ ¸ sa ne pazim ˆ de modul de gandire al lumii. Cuˆ ˘ vantarea de botez ne ajuta pe fie˘ ˘ ˘ care sa ne reexaminam prioritatile ¸ ˆ ˘ ˘ ın viat¸ a. Cu aceasta ocazie, ne bu˘ ˘ curam sa-i vedem pe cei ce-si ¸ sim˘ bolizeazˆ a dedicarea la Iehova prin ˘ botez. Intr-adevar, congresele fac ˆ parte de mii de ani din ınchinarea ˘ ˘ ˘ curata. Ele ne ajuta sa-i slujim lui ˘ ˘ ˆ Iehova cu bucurie si ¸ sa-i ramanem ˆ fideli ın timpuri dificile. w12 15/9 5:14, 18, 19

ˆ ˘ ˘ Sambata, 29 noiembrie Orasul [Ierusalimul] ¸ va fi cucerit. (Zah. 14:2) ˘ „Orasul“ simbolizeaza Regatul me¸ sianic al lui Dumnezeu. Acesta este ˘ ˆ ˘ reprezentat pe pamant de ‘cetatenii’ ¸ ˘ ˘ ˘ lui, adica ramasi unsi ¸ ta ¸ crestinilor ¸ ¸ ˆ (Filip. 3:20). Desi, ¸ ın timpul Primu˘ lui Razboi Mondial, au fost mai nuˆ merosi ¸ decat slujitorii lui Iehova, au spus minciuni despre ei si ¸ i-au per˘ secutat, dusmanii n-au pututˆ sa dis¸ ˘ ˆ ˘ ˘ truga ınchinarea adevarata. In pofidaatacurilor,au existatcrestini unsi ¸ ¸ ˘ care au ramas fideli. Asa ¸ cum a spus ˘ ˘ ˘ Zaharia, acestia au alcatuit „ramasi¸ ¸ ˘ ˘ ta ¸ poporului“, care a ramas loiala si ¸ ˘ n-a putut fi „nimicita din oras“. ¸ Per˘ secutia ¸ prezisa de Zaharia a conti˘ ˆ nuat (Rev. 12:17). O dovada ın acest sens sunt persecutiile la care au fost ¸ ˆ supusi ın timpul celui ¸ fratii ¸ nostri ¸ ˘ de-al Doilea Razboi Mondial. Exemplul de integritate si ¸ de fidelitate ˘ ˘ ˆ al crestinilor unsi ¸ ¸ ne ıncurajeaza sa ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rezistam ın fata ¸ oricaror ıncercari. ˘ Printre acestea s-ar putea numara ˆ ımpotrivirea din partea rudelor si ¸ ˘ ˘ a colegilor de munca sau de scoal a ¸ ˘ care ne ridiculizeaza din cauza credintei ¸ noastre (1 Pet. 1:6, 7). w1315/2 3:4–7

˘ Duminica, 30 noiembrie ˘ ˘ ˘ Pastreaza modelul cuvintelor sa˘ natoase. (2 Tim. 1:13) ˘ ˘ ˘ Aceste ‘cuvinte sanatoase’ se gaˆ ˆ sesc ın Cuvantul lui Dumnezeu (1 Tim. 6:3). Asa ¸ cum schita ¸ unui ar˘ tist ne ofera o imagine de ansam˘ blu asupra viitoarei opere de arta, ˘ tot asa ¸ ‘modelul adevarului’ ne aju˘ ˘ ˆ ˆ ta sa ıntelegem ın linii mari ce¸ ˘ rintele lui Iehova si ¸ ¸ sa le respec˘ ˘ ˘ ˘ tam. Dupa ce asimilam cunostin t¸ a, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cultivam credint¸ a. Insa trebuie sa ˘ ˘ ˘ continuam sa crestem, sau sa pro¸ ˘ ˆ gresam, ın ambele privinte ¸ (2 Tes.

Luni, 1 decembrie ˘ ˘ Iata! Am venit . . . sa fac voin ¸ta ta, o, Dumnezeule! (Evr. 10:7) Prin aceste cuvinte, Isus i-a pro˘ ˆ mis lui Dumnezeu ca va ındeplini ˘ tot ce fusese prezis cu privire la Saˆ ˘ manta ¸ promisa. Niciun alt om nu ˘ ˘ s-a oferit vreodata sa-si ¸ asume o resˆ ponsabilitate atat de grea. Aceasta presupunea din partea lui Isus in˘ ˘ clusiv sa accepte ‘sa-i fie zdrobit ˘ ˆ ˘ calcaiul’ de catre Satan (Gen. 3:15). ˆ Din cer, Iehova si-a exprimat ın¸ ˘ ˆ ˘ crederea deplina ın Fiul sau (Luca ˆ 3:21, 22). Da-ul lui Isus a ınsemnat ˆ ıntotdeauna Da (Mat. 5:37). El n-a ˘ ˘ permis niciunui lucru sa-l distraga ˘ ˘ ˘ de la misiunea data de Tatal sau, ˘ aceea de a predica vestea buna despre Regat si ¸ de a face discipoli din˘ ˘ ˘ tre cei pe care Tatal avea sa-i atraga ˘ ˆ ˘ (Ioan 6:44). Aratand masura depli˘ ˆ na ın care Isus s-a achitat de promi˘ ˘ siunea facuta lui Dumnezeu, Biblia ˆ spune: „Oricat de multe sunt promisiunile lui Dumnezeu, prin el au ˆ devenit Da“ (2 Cor. 1:20). Intr-ade˘ ˆ var, Isus este exemplul perfect ın ce priveste respectarea promisiunilor ¸ ˘ fat¸ a de Dumnezeu. w12 15/10 4:3, 4

1:3). Cresterea presupune schim¸ ˘ ˆ bari progresive. „A creste“ ınseam¸ ˘ ˘ na a se mari, a se dezvolta. Asadar, ¸ ˘ ˘ ˘ dupa botez, ar trebui sa continuam ˘ ˆ sa crestem pe plan spiritual. Cand ¸ ˆ ˘ ıncepem sa studiem Biblia, s-ar pu˘ ˘ tea sa progresam repede pe ˆ plan ˘ ˘ ˘ ˆ spiritual si ¸ sa ne botezam. Insa, ın ˘ anii ce urmeaza, este posibil ca pro˘ gresul nostru spiritual sa nu mai ˆ fie atat de evident. Cu toate acesˆ ˘ tea, este ın continuare necesar sa ˆ ˘ ˆ ˘ crestem ın credint¸ a si t¸ a ¸ ¸ ın cunostin ¸ pentru a ajunge „la starea de om ˘ ˘ ˘ matur, la masura staturii plinatatii ¸ lui Cristos“ (Ef. 4:13). w13 15/3 3:7–9

Marti, ¸ 2 decembrie ˆ ˆ Increde-te ın Iehova ˘ din toata inima ta si ¸ nu te bizui pe priceperea ta.

(Prov. 3:5) ˆ ˘ ˆ Iehova le-a ıncredintat batrani¸ lor de congregatie responsabilita¸ ˆ tea de a se ocupa de situatiile ın ¸ ˘ ˘ ˘ care un frate sau o sora pacatuies¸ te. Acesti ¸ frati ¸ nu au capacitatea de ˆ ıntelegere a lui Dumnezeu, dar se ¸ ˘ ˘ ˆ straduiesc sa ia decizii ıntelepte ¸ cu ajutorul Bibliei si ¸ al spiritului ˆ sfant. Asadar, deciziile pe care le ¸ ˘ ˘ ˘ iau dupa ce-l roaga pe Iehova sa-i ˆ ˘ ındrume vor reflecta punctul s au ˆ de vedere (Mat. 18:18). In astfel ˘ de situatii ¸ ai ocazia sa-ti ¸ dovedesti ¸ ˘ ˘ ˆ loialitatea. Poate ca batranii con˘ ˘ ˘ ˘ sidera ca o anumita persoana s-a ˘ ˘ ˘ cait. O vei ierta si-i vei arata ca o iu¸ (2 Cor. 2:5–8) Probabil, nu-ti besti? ¸ ¸ ˘ va fi usor sa faci acest lucru, mai ¸ ˘ ales daca ti-a gresit tie sau unei ¸ ¸ ¸ ˆ rude de-ale tale. Totusi, ¸ este ınte¸ ˘ ˆ ˆ lept sa ai ıncredere ın Iehova si ¸ ˆ ˘ ın modul sau de a rezolva problemele din congregatie.

Astfel, vei ¸ ˘ ˘ demonstra ca ierti ¸ cu marinimie. w12 15/11 5:16, 17

Miercuri, 3 decembrie Este el numai Dumnezeul iudeilor? Nu este si ¸ al oamenilor din na ¸tiuni? (Rom. 3:29) ˘ Desi ¸ strainii din Israelul antic aveau drepturi oarecum limitate, ˘ israelitii ¸ trebuiau sa-i trateze cu ˆ ˘ respect si ¸ ın mod drept. Strainii din anticul Israel au avut multe foloa˘ ˘ se traind alaturi de israeliti. ¸ Aceasˆ ˆ ta reflecta modul ın care ıi prives¸ ˘ te Iehova pe straini, aspect ce este ˆ ın armonie cu cuvintele apostolului ˆ Pavel, consemnate ın textul de azi. ˘ ˆ Dupa ce Iehova a ıncheiat noul le˘ ˆ gamant cu congregatia crestinilor ¸ ¸ unsi, ¸ Israelul literal nu a mai fost ˘ poporul sau ales. Cei unsi ¸ au devenit „Israelul lui Dumnezeu“ (Gal. 6:16). Asa ¸ cum a explicat Pavel, ˆ ˘ ˘ ˘ ın aceasta noua natiune „nu exista ¸ nici grec, nici iudeu, nici circumci˘ zie, nici necircumcizie, nici strain, nici scit, nici sclav, nici om liber, ci ˆ Cristos este totul si ¸ ın toti“ ¸ (Col. ˆ 3:11). Prin urmare, ın congregatia ¸ ˘ crestin a nimeni nu trebuia consi¸ ˘ derat strain. w12 15/12 4:2–4

Joi, 4 decembrie Nu pute ¸ti fi sclavi ai ˘ lui Dumnezeu si ¸ ai Boga ¸tiei.

(Mat. 6:24) ˘ Nu este gresit ¸ sa ai bani sau propria afacere (Ecl. 7:12; Luca 19:12, 13). Totusi, ¸ „iubirea de bani“ ne va ˆ ˘ ındeparta de Iehova (1 Tim. 6:9, ˆ ˘ 10). „Ingrijorarile acestui sistem“, ˘ ˘ adica preocuparea exagerata de-a ne asigura cele necesare vietii, ne ¸ ˆ ˘ ˆ pot ‘ınabusi’.

Acelasi ¸ ¸ efect ıl are si ¸ ˘ ˘ „puterea amagitoare a bogatiilor“, ¸ ˘ sau conceptia ca ele ne aduc bu¸ ˘ curie si ¸ sigurant¸ a pe termen lung (Mat. 13:22). Un punct de vedere gresit referitor la bani te poa¸

˘ ˆ te face sa iei decizii neıntelepte ¸ ˆ (Prov. 28:20). Perspectiva de a cas¸ ˆ tiga multi ¸ bani ıntr-un timp scurt si ¸ cu eforturi minime i-a determinat ˘ pe unii sa cumpere bilete de lo˘ ˆ ˆ terie sau sa se ınscrie ın sisteme de ˆ ˘ vanzari de tip piramidal si ¸ chiar ˘ ˘ sa-i convinga si ¸ pe alti ¸ membri ˘ ˘ ai congregatiei sa li se alature. Al¸ tii ¸ au acceptat oferte de investitii ¸ ˘ ˘ care trebuiau sa le aduca profituri ˘ nerealist de mari. Ai grija: din cau˘ za lacomiei, ai putea ajunge victiˆ ˘ ma ınsel ti ¸ aciunii! Foloseste¸ ¸ dis˘ ˆ ˘ ˘ cernamantul! Daca o oferta pare ˘ ˘ ˘ ˘ prea buna ca sa fie adevarata, pro˘ babil ca asa ¸ si ¸ este. w13 15/1 3:11, 12

Vineri, 5 decembrie ˘ Dintre conducatori, mul ¸ti au ˆ crezut ın el [Isus], dar din cau˘ za fariseilor nu-l marturiseau.

(Ioan 12:42) ˘ Ce bine ar fi fost daca acei con˘ ducatori n-ar fi acordat o impor˘ ˆ ˘ tant¸ a atat de mare parerii fariseiˆ ˘ lor! La ınceputul serviciului sau ˘ ˆ pamantesc, Isus a explicat clar de ˘ ce multi ¸ oameni nu aveau sa crea˘ ˘ da ca el era Mesia (Ioan 5:39–44).

Natiunea Israel astepta de seco¸ ¸ ˆ le venirea lui Mesia. Cand Isus a ˆ ˘ ˆ ınceput sa predice, unii au ınteles ¸ ˘ probabil din profetia ¸ lui Daniel ca ˘ ˘ sosise timpul ca Mesia sa apara. ˆ ˆ ˆ Cu cateva luni mai ınainte, cand ˘ ˆ ˘ Ioan Botezatorul ıncepuse sa preˆ ˘ dice, multi ¸ oameni se ıntrebau:ˆ „Sa ˘ fie el Cristosul?“ (Luca 3:15). Insa cei care cunosteau bine Scripturi¸ ˘ le n-au crezut ca Isus este Mesia. ˘ ˆ De ce? Isus a aratat motivul, ıntreˆ ˘ b andu-i: „Cum puteti ¸ voi sa creˆ ˘ deti, ¸ cand vreti ¸ sa primiti ¸ glorie ˘ unii de la altii ¸ si ¸ nu cautati ¸ gloria care vine de la singurul Dumnezeu?“. w13 15/2 4:6, 7

ˆ ˘ ˘ Sambata, 6 decembrie ˆ Noi vom umbla ın numele lui Iehova, Dumnezeul nostru, pe timp indefinit, da, pentru totdeauna. (Mica 4:5) ˆ Pentru a umbla ın numele lui Dum˘ nezeu, trebuie s a facem cel putin ¸ trei ˆ ˆ ˘ lucruri. In primul rand, trebuie sa le vorbim si ¸ altora despre numele di˘ vin, fiind convinsi ¸ ca numai cine „va chema numele lui ˆ Iehova va fi salˆ vat“ (Rom. 10:13). In al doilea rand, ˘ ˘ ˘ trebuie sa imitam calitatile lui Ie¸ ˆ hova, ın special iubirea sa (1 Ioan ˆ ˆ 4:8). Si, ¸ ın al treilea rand, trebuie ˘ ˘ sa ne supunem de bunavoie normelor drepte ale lui Iehova pentru a ˆ ˘ nu dezonora numele sfant al Tatalui ˘ ˆ ˘ nostru (1 Ioan 5:3). Esti hot ar at ‘sa ¸ ˆ umbli ın numele lui Iehova, Dumnezeul nostru, pe timp indefinit’? ˘ Noi am ales sa-l cunoastem pe Ieho¸ ˘ ˘ va si ¸ sa fim prietenii sai. Suntem ˆ ˘ ˘ ˘ mandri sa-i purtam numele si ¸ sa as˘ cultam de el. De aceea, noi privim ˆ cu optimism spre viitor si ¸ avem ınˆ credere ın promisiunea consemna˘ ˆ ta ın Psalmul 9:10: „Cei care cunosc ˆ ˆ ˘ numele tau se vor ıncrede ın tine, ˘ ˆ ˘ ˘ caci tu nu ıi vei parasi nicidecum pe ˘ cei ce te cauta, o, Iehova!“. w13 15/3 5:16–18

˘ Duminica, 7 decembrie ˘ Dumnezeu nu este partinitor, ˆ ci, ın orice na ¸tiune, omul care se ˘ teme de el si ¸ practica dreptatea este primit de el. (Fap. 10:34, 35) ˘ Unii oameni au impresia ca le sunt ˘ superiori celor de alta nationali¸ ˆ ˘ tate si ¸ nu-i trateaza cu respect. In˘ sa printr-o astfel de atitudine, ei nu ˆ ˘ fac decat sa ignore realitatea. Ia˘ ˆ ta ce se spune ın publicatia Rase¸ le umane: „Persoanele din alte rase ˘ sunt exact ceea ce spune Biblia ca sunt, si Deseori, fratii ¸ anume frati“. ¸ ¸

sunt foarte diferiti, ¸ dar asta nu anuˆ ˘ ˘ ˆ leaza legatura de sange dintre ei. In ˘ ˘ ˘ orice tar a exist a si str aini.

Poporul ¸ ¸ Israel din vechime, care avea o re˘ latie ¸ speciala cu Dumnezeu datori˘ ˘ ˆ ˘ ta legamantului Legii, nu facea ex˘ ceptie.

Desi ¸ ¸ strainii din Israel aveau drepturi oarecum limitate, israeli˘ tii ¸ trebuiau sa-i trateze cu respect ˆ ˘ si adeva¸ ın mod drept. Si ¸ crestinii ¸ rati ¸ din prezent au aceeasi ¸ obliga˘ ˘ tie.

Ei nu trebuie sa fie partinitori ¸ ˘ ˘ ˘ sau sa aiba prejudecati. ¸ w12 15/12 4:1, 2

Luni, 8 decembrie ˘ ˘ Sa faci tot posibilul sa te ˆ prezin ¸ti aprobat ınaintea lui ˘ Dumnezeu, ca un lucrator care ˘ n-are de ce sa-i fie rusine. ¸ (2 Tim. 2:15) ˘ ˆ Se spune ca viata ¸ poate fi ıntelea¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa privind ın urma, dar trebuie trai˘ ˆ ta privind ınainte. Prin urmare, nu ˆ te mai gandi cu neliniste la grese¸ ¸ ˘ lile din trecut, ci concentreaza-te asupra prezentului si ¸ a viitorului. ˘ ˘ Pe masura ce marele necaz se apropie, niciunul dintre noi nu ar vrea ˘ ˆ ˘ sa fie chinuit de ıntrebari precum: ˘ N-as¸ fi putut sa fac mai mult penˆ tru Iehova? De ce nu am ınceput ˆ pionieratul cand am avut posibiliˆ ˘ tatea? Ce m-a ımpiedicat sa aspir la privilegiul de slujitor auxiliar? ˘ ˘ ˘ ˆ M-am straduit cu adevarat sa ımbrac noua personalitate? Sunt eu ˘ genul de persoana pe care Dumneˆ ˘ zeu o vrea ın lumea sa noua? Astfel ˆ ˘ ˘ ˘ de ıntrebari nu trebuie sa ne ra˘ ˘ peasca linistea, ci sa ne determine ¸ ˘ ˘ ˘ sa ne autoexaminam si ¸ sa ne asigu˘ ˘ ˆ ram ca facem tot ce putem ın serviciul adus lui Iehova. Prin urmare, ˘ ˘ ˆ sa luam ın prezent decizii pe care ˆ nu le vom regreta ın viitor. w13 15/1 4:13, 14

Marti, ¸ 9 decembrie ˆ ˘ ˘ Cuvantul tau este adevarul.

(Ioan 17:17)

ˆ ˘ In ebraica biblica, termenul tra˘ ˘ dus adesea prin „adevar“ se refera la ˘ ˆ ceva adevarat, demn de ıncredere, ˆ fidel sau real. Cuvantul grecesc re˘ dat prin „adevar“ defineste un lucru ¸ ˘ care corespunde realitatii ¸ sau care ˘ este corect si ¸ drept. Iehova a pastrat ˘ adevarul spiritual si i-a ajutat pe oa¸ ˘ ˘ ˆ meni sa-l cunoasca ˆ din ce ın ce mai bine (2 Ioan 1, 2). Intelegerea ade¸ ˘ ˘ varului devine tot mai clara deoare˘ ce „cararea celor drepti ¸ este ca lumi˘ ˘ na zorilor a carei stralucire creste ¸ ˆ ˘ pana la miezul zilei“ (Prov. 4:18). Noi ˆ suntem ıntru totul de acord cu Isus, ˆ ˘ care i-a spus lui Dumnezeu ın ruga˘ ciune cuvintele care se gasesc conˆ ˘ ˆ semnate ın textul de astazi. Cuvantul scris al lui Dumnezeu contine ¸ ˘ „adevarul vestii bune“, care repre¸ ˘ ˆ ˘ ˘ zinta ansamblul ınvat¸ aturilor cres¸ tine (Gal. 2:14). Unele dintre acesˆ ˘ ˘ ˘ te ınvat¸ aturi se refera la numele lui Iehova, la suveranitatea sa, la jertfa ˘ ˘ ˆ de rascumparare a lui Isus, la ınviere si ¸ la Regat. w13 15/2 1:17, 18

Miercuri, 10 decembrie Face ¸ti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre. (Filip. 4:6) ˆ ˘ ˆ Atunci cand ne confruntam cu ın˘ ˘ ˘ ˘ cercari, sa ne straduim sa medi˘ ˘ tam sub rugaciune la lucruri demne ˘ de lauda (Filip. 4:6–9). Cu puterea ˘ ˘ primita de la Iehova, vom reusi ¸ sa ˘ ˆ ˘ facem fat¸ a ıncercarilor si ¸ nu vom ˘ ˘ permite situatiilor dificile sa devina ¸ pietre de poticnire. Din nefericire, de-a lungul anilor, unii au permis ˘ ˘ ca imperfectiunile altora sa-i scoata ¸ ˘ din cursa pentru viat¸ a. Diferentele ¸ ˆ ˘ de opinie ın chestiuni de constiin t¸ a ¸ au devenit pentru ei pietre de potic˘ nire (1 Cor. 8:12, 13). Daca cineva ne jigneste, vom permite ca acest lucru ¸

˘ ˘ ˘ ˘ sa devina o problema majora? Biblia ˆ ˆ ˘ ˘ ıi ındeamna pe crestini sa nu-i mai ¸ ˘ ˘ ˘ judece pe altii, sa fie iertatori si ¸ ¸ sa nu insiste asupra propriilor drepˆ turi (Luca 6:37). De aceea, cand te confrunti care ar pu¸ cu o situatie ¸ ˘ ˆ tea deveni oˆ piatra de poticnire, ın˘ treaba-te: Ii judec pe altii ¸ pe baza ˆ ˆ propriilor preferinte?

Avand ın ve¸ ˘ dere ca fratii ¸ mei sunt imperfecti, ¸ voi permite ca imperfectiunile cui¸ ˘ ˘ ˘ ˘ va sa ma scoata din cursa? Iubirea ˘ pentru Iehova ne poate ajuta sa fim ˘ ˆ ˘ hotarati ¸ sa nu permitem ca actiuni¸ ˘ ˆ ˘ le altora sa ne ımpiedice sa trecem linia de sosire. w13 15/3 1:18, 19

Joi, 11 decembrie ˘ Prin aceasta vor sti ¸ to ¸ti ca ˘ sunte ¸ti discipolii mei: daca ave ¸ti ˆ iubire ıntre voi. (Ioan 13:35) Ca discipoli ai lui Cristos si ¸ Mar˘ tori ai lui Iehova, trebuie sa res˘ pectam porunca de a ne iubi fratii ¸ ˘ ˘ de credint¸ a. Isus a spus ca iubirea este semnul de identificare al ade˘ ˆ ˘ varatilor crestini.

Noi ınsa nu-i iu¸ ¸ ˘ bim doar pe fratii no stri, ci ne stra¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ duim sa aratam iubire si ¸ fat¸ a de ˆ ˘ ˘ cei care nu ne ımpartasesc convin¸ gerile religioase. Aceasta este nu˘ mai una dintre responsabilitatile de ¸ ˘ care toti ¸ putem si ¸ trebuie sa ne achi˘ ˘ tam. De asemenea, noi avem de facut o lucrare. Toti ¸ am primit un dar pretios: cunostin ta ¸ ¸ ¸ din Biblie. Ieho˘ ˘ ˆ ˘ va asteapt a de la noi sa le ımpar¸ ˘ ˘ ˘ tasim aceasta cunostin t¸ a si ¸ ¸ ¸ altora ˆ ˘ ˘ (Mat. 28:19, 20). A le ımpartasi ¸ alto˘ ˆ ˘ ra adevarul este, ın fond, o dovada ˘ de iubire. Evident, situatia ¸ fiecaruia ˘ ˆ ˘ este diferita. Iehova ıntelege ca nu ¸ ˆ putem face toti ¸ la fel de mult ın ˘ serviciul sacru. Ceea ce conteaza ˘ ˆ este sa facem tot ce putem ın situa˘ ˘ ˘ tia noastra. Astfel, aratam iubire ¸ ˘ ˘ fat¸ a de Dumnezeu si ¸ fat¸ a de semeni. w12 15/12 2:11, 13, 14

Vineri, 12 decembrie Cei mor ¸ti nu sunt constien ¸ ¸ti de nimic. (Ecl. 9:5) ˘ Iudeii cunosteau adev de¸ ˆ arul ˘ ˆ spre starea mortilor.

Insa, cand ¸ ˆ ˘ ˆ Imperiul Grec a fost ımpartit ¸ ıntre generalii lui Alexandru cel Ma˘ re, s-au depus eforturi ca Iuda sa ˘ fie unita cu Siria prin intermediul unor mijloace cum ar fi reli˘ gia si ¸ cultura elena. Drept urmare, ˆ ˘ ˘ iudeii au acceptat ınvat¸ aturile fal˘ se care spuneau ca sufletul omului ˘ ˘ este nemuritor si ¸ ca exista un loc ˆ ın care acesta este chinuit. Desi ¸ dreptul Iov nu avea Scripturile, el ˘ cunostea adevarul despre moarte. ¸ ˆ ˘ De asemenea, el a ınteles ca Ieho¸ ˘ va este un Dumnezeu iubitor si ¸ ca ˘ ˆ era dornic sa-l ınvie (Iov 14:13–15). ˆ ˆ Si ¸ Avraam aˆ crezut ın ınviere (Evr. ˆ 11:17–19). Intrucat este imposibil ˘ ˆ ˘ sa ınvii pe cineva care nu poate sa ˘ ˘ moara, acei oameni tematori de ˆ Dumnezeu n-au crezut ın nemuri˘ ˘ ˆ ˘ rea sufletului. Fara ındoiala, spiritul lui Dumnezeu i-a ajutat pe Iov ˘ ˆ ˘ si a care este ¸ pe Avraam sa ınteleag ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ starea mortilor si ¸ ¸ sa creada ın ınviere. w13 15/2 2:12–14 ˆ ˘ ˘ Sambata, 13 decembrie ˘ ˘ ˆ Sa zicem ca . . . ei ımi zic: „Care este numele lui?“ ˘ Eu ce sa le spun? (Ex. 3:13) ˘ ˆ De ce a pus Moise aceasta ınˆ ˆ ˘ trebare, avand ın vedere ca slujitorii lui Dumnezeu cunosteau de ¸ ˘ mult timp numele sau? Moise a ˘ vrut sa stie mai multe despre per¸ soana care purta acest nume, cu ˘ alte cuvinte, detalii care aveau sa-i ˘ ˘ convinga pe israeliti ¸ ca Dumnezeu ˆ ˘ chiar ıi va salva. Moise dorea sa afle aceste detalii deoarece israelitii ¸ erau sclavi de mult timp si, ¸

ˆ ˘ probabil, se ıntrebau daca Dumne˘ ˆ zeul stramosilor lor ıi putea salva. ¸ ˆ De fapt, unii israeliti ¸ chiar ıncepu˘ ˘ ˆ sera sa se ınchine la zeii egipteni! ˘ (Ezec. 20:7, 8) Cum a raspuns Ieˆ hova la ıntrebarea lui Moise? Prin˘ ˘ tre altele, el a zis: „Iata ce sa le spui fiilor lui Israel: «EU VOI DEVENI m-a trimis la voi»“. Moise ˘ ˘ trebuia sa le mai spuna israeliti¸ ˘ lor: „Iehova, Dumnezeul stramosi¸ lor vostri, . . . m-a trimis la voi“. ¸ ˘ ˘ Astfel, Dumnezeu a dezvaluit ca va ˘ ˘ deveni orice alege sa devina, sau va face orice este necesar, pentru ˆ ˘ ˆ a-si ¸ ındeplini scopul si ¸ ca el ısi ¸ ˘ ˆ respecta ıntotdeauna promisiunile (Ex. 3:14, 15). w13 15/3 5:4, 5 ˘ Duminica, 14 decembrie ˆ ˘ ˘ Ionatan a ınceput sa-l iubeasca [pe David] la fel ca pe sufletul lui. (1 Sam. 18:1)

Ionatan a fost fiul cel mai mare ˆ al regelui Saul si, ¸ ın mod normal, ˘ ˘ i-ar fi succedat la tron tatalui sau ˘ daca Iehova nu l-ar fi ales rege pe David. Ionatan a respectat decizia ˘ lui Dumnezeu si ¸ a facut tot ce a putut pentru a-l sustine, chiar ris¸ ˆ ˘ ˘ candu-si ¸ viata ¸ ca sa-l fereasca de ˆ mania lui Saul. Ionatan i-a spus lui David: „Tu vei fi rege peste Israel, ˘ iar eu voi fi al doilea dupa tine“ ˘ (1 Sam. 20:30–34; 23:16, 17). Iata de ce, la moartea lui Ionatan, David si-a exprimat durerea si ¸ ¸ iubiˆ ˆ rea pentru el ıntr-un cantec de jale (2 Sam. 1:17, 26). Ionatan s-a suˆ pus ıntru totul Suveranului universului si pe David, un¸ l-a sustinut ¸ sul lui Iehova. La fel si ¸ noi, trebuie ˘ ˘ sa-i sprijinim de bunavoie pe cei ˆ ˘ care sunt ın fruntea noastra (1 Tes. 5:12, 13; Evr. 13:17, 24). w12 15/4 2:8, 9

Luni, 15 decembrie ˘ ˘ Daca cineva suporta lucruri ˘ dureroase si ¸ sufera pe nedrept ˘ ˘ ˘ deoarece cauta sa aiba o con˘ ˘ ˆ stiin ¸ ¸ta curata ınaintea lui Dumˆ nezeu, lucrul acesta ıi este ˘ placut Lui. (1 Pet. 2:19) ˘ Din dorinta ¸ de a-i placea lui Iehoˆ va, majoritatea celibatarilor ısi ¸ aleg ˘ ˘ partenerul de casatorie dintre cres¸ tinii botezati. ¸ Dar chiar si ¸ asa ¸ pot ˘ aparea situatii De pil¸ neasteptate. ¸ ˘ ˆ da, unul dintre cei doi ar putea ın˘ ˘ ˘ cepe sa aiba grave tulburari emotionale sau ar putea fi exclus. Prin ¸ ˘ ˘ urmare, ce-ar trebui sa faca un Mar˘ tor care simte ca nu-si ¸ poate salva ˘ ˘ ˆ casnicia? Daca te afli ıntr-o astfel de ˘ ˆ situatie, probabil ca te ıntrebi: Ar ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ trebui sa ıncerc sa-mi salvez casnicia cu orice pret? ¸ Nimeni nu poate si ¸ ˘ ˘ ˆ nu trebuie sa ia aceasta decizie ın ˘ locul tau. Totusi, ¸ ai motive serioase ˘ ˘ ˆ sa lupti ¸ pentru casnicia ta. Iehova ıi ˘ ˘ apreciaza pe cei care suporta „luˆ cruri dureroase“ ın familie pentru ˘ ˘ ˆ a avea „o constiin t¸ a curata ınain¸ tea lui“ (1 Pet. 2:20). Prin intermeˆ ˘ diul Cuvantului sau si ¸ al spiritului ˆ ˆ sfant, el le vine ın ajutor celor care ˘ ˘ ˘ se straduiesc sa-si ¸ salveze casnicia. w12 15/5 2:10, 11

Marti, ¸ 16 decembrie ˘ ˘ ˘ Am vazut . . . o alta fiara.

(Rev. 13:11) ˘ ˘ ˘ Ioan a vazut o fiara ciudata cu do˘ ua coarne care vorbea ca un balaur. ˘ ˘ ˘ Cele doua coarne sugereaza ca este ˘ vorba despre o dubla putere. Aceas˘ ˘ ˘ ta fiara reprezinta puterea anglo˘ ˆ ˘ ˘ americana ıntr-o ipostaza deosebita ˘ (Rev. 13:11–15). Fiara cu doua coarˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ne ıi ındeamna pe locuitorii paman˘ ˘ tului sa faca o imagine a fiarei cu ˘ sapte capete. Ioan a scris ca imagi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ nea fiarei avea sa apara, sa dispara

˘ si ¸ sa se ridice din nou. Exact asa ¸ s-a ˆ ˆ ıntamplat cu o organizatie sustinu¸ ¸ ˘ ta de Marea Britanie si ¸ de Statele Unite care avea rolul de a promova unitatea si ¸ de a reprezenta natiuni¸ ˘ ˘ le lumii. Aceasta organizatie ¸ a apa˘ ˘ rut dupa Primul Razboi Mondial si ¸ ˆ s-a numit Liga Natiunilor.

Cand a iz¸ ˘ bucnit al Doileaˆ Razboi Mondial, ˘ ˘ Liga a disparut. In timpul razboiului, poporul lui Dumnezeu a afirmat ˘ ˆ ca, ın armonie cu profetia din Re¸ ˘ velatia, imaginea fiarei avea sa se ¸ ˆ ˘ ridice din nou. Si, ıntr-adevar, ea ¸ s-a ridicat, dar sub alt nume: Organizatia Unite (Rev. 17:8). ¸ Natiunilor ¸ w12 15/6 2:12, 13

Miercuri, 17 decembrie ˘ ˘ ˆ ˘ De la rasaritul soarelui pana la apusul soarelui numele meu va fi mare printre na ¸tiuni.

(Mal. 1:11) ˘ ˆ Dup a moartea apostolilor, ın con˘ ˆ ˘ gregatia crestin a a ınceput sa se ¸ ¸ infiltreze apostazia (2 Tes. 2:3–7). ˆ ˘ ˘ Invat¸ atorii falsi ¸ au adoptat tradi˘ tia ¸ iudaica de a nu folosi numele lui ˘ Dumnezeu. Avea Iehova sa permi˘ ˘ ˘ ta ca numele lui sa dispara? Nici˘ ˆ decum! Chiar daca ın prezent nu se stie cu exactitate cum era pronun¸ ˆ tat numele lui Dumnezeu ın trecut, ¸ De-a lunacest nume a supravietuit. ¸ ˘ gul timpului, numele divin a ap arut ˆ ın diferite traduceri ale Bibliei, preˆ cum si Anul ¸ ın scrierile unor biblisti. ¸ 1931 a fost un an important pentru ˆ ˘ slujitorii lui Dumnezeu. Pana atunci, ˘ ˆ ei purtaser a numele „Studenti ¸ ın Biˆ ˘ ˆ blie“. Insa, ın acel an, ei au adoptat numele biblic „Martorii lui Iehova“ (Is. 43:10–12). Astfel, ei au proclamat ˆ ˘ ˆ ˘ ıntregii lumi ca erau mandri sa fie slujitorii singurului Dumnezeu ade˘ ˘ varat, sa fie „un popor pentru nu˘ ˘ mele sau“ si ¸ sa-i laude numele (Fap. 15:14). w13 15/3 5:14, 15

Joi, 18 decembrie ˆ ˆ ˘ Cine se ıncrede ın boga ¸tiile ˘ lui va cadea. (Prov. 11:28) ˆ Cand punem pe primul plan „regatul si ¸ dreptatea Sa“, Iehova ne ˆ ˘ binecuvanteaza eforturile de a ne procura cele necesare vietii ¸ (Mat. ˘ 6:33; Ef. 4:28). El nu vrea sa atipim ¸ ˆ ˘ ˘ la ıntruniri din cauza ca muncim ˘ prea mult si ¸ nici sa venim la sala ˘ ˆ Regatului doar ca sa ne gandim cu ˆ ıngrijorare la bani. Multi ¸ oameni ˘ din lume cred ca unica modalitate de a avea un viitor sigur si ¸ o via˘ ˘ ˘ t¸ a mai usoar a este sa-si ¸ ¸ canalizeze ˘ ˆ ˆ toata energia pentru a castiga cat ¸ ˆ ˆ mai multi ¸ bani. Unii chiar ısi ¸ ın˘ ˘ ˘ ˘ deamna copiii sa urmareasca si ¸ ei ˘ obiective materialiste. Isus a aratat ˘ ˆ ca acest mod de gandire este ne˘ sabuit (Luca 12:15–21). Ghehazi, de ˘ ˆ exemplu, a crezut ca ısi ¸ va putea sa˘ ˆ tisface dorintele lacome pastrand ¸ ˘ ˘ totodata o relatie buna cu Iehova ¸ ˆ (2 Regi 5:20–27). Cand ne punem ˆ ˆ speranta ın economii ¸ ın investitii, ¸ ˆ ˘ ˆ sau ın capacitatea noastra de a cas¸ ˆ ˆ tiga bani ın acest sistem, ne ıncreˆ dem, de fapt, ın Satan, „dumnezeul acestui sistem“ (2 Cor. 4:4; 1 Tim. 6:17). w13 15/1 3:13, 15

Vineri, 19 decembrie Ochii lui Iehova sunt peste cei drep ¸ti, iar urechile lui spre implorarea lor. (1 Pet. 3:12) ˆ ˘ Prietenia stransa cu Iehova nu apare peste noapte. Este nevoie de ˘ ˘ timp ca sa ajungem sa-l cunoastem ¸ ˘ si ¸ sa-l iubim pe Dumnezeu. Asadar, ¸ ˘ pentru a ajunge sa-l cunosti mai ¸ ˘ ˆ ˘ bine pe Iehova, fii hotarat sa-ti ¸ re˘ zervi timp ca sa citesti ¸ zilnic Cuˆ ˘ vantul sau. Prietenii lui Dumnezeu ˘ progreseaza pe plan spiritual ruˆ ˘ ˆ gandu-se cu sinceritate si ¸ cautand ˘ compania fratilor de credint¸ a (Mal. ¸

˘ 3:16). Asemenea unui parinte iu˘ bitor, Iehova este atent la strigatele noastre de ajutor. De aceea, este ˘ ˘ ˆ ˘ necesar ‘sa perseveram ın rugaciu˘ ˆ ne’ (Rom. 12:12). Nu putem rama˘ ˘ ne crestini maturi fara ajutorul lui ¸ Dumnezeu. Problemele din acest ˘ ˆ sistem sunt prea mari ca sa le ın˘ ˘ ˘ fruntam si singuri. ¸ sa le dep asim ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Daca nu perseveram ın rugaciune, ˘ ne privam de puterea pe care Dum˘ nezeu doreste si ¸ ¸ poate sa ne-o ofere. Esti de calitatea ru¸ multumit ¸ ˘ ˘ gaciunilor tale sau ai constatat ca ˘ ˆ ˘ ˘ este nevoie sa faci unele ımbunataˆ tiri ın acest domeniu? (Ier. 16:19) ¸ w13 15/3 3:11, 12

ˆ ˘ ˘ Sambata, 20 decembrie ˘ Muntele cu maslini se va despica la mijloc. (Zah. 14:4) ˘ Ce reprezinta acest munte? Cum ˘ avea el sa fie ‘despicat la mijloc’ si ¸ ˘ ˘ sa devina doi munti? ¸ Si ¸ de ce spune ˘ Iehova despre cei doi munˆ ti ¸ ca sunt ˘ ‘muntii ¸ sai’? (Zah. 14:5) In Biblie, muntii ¸ pot reprezenta regate, sau guverne. De asemenea, muntele lui Dumnezeu este asociat uneori cu ˆ binecuvantarea si ¸ cu ocrotirea (Ps. 72:3; Is. 25:6, 7). Asadar, muntele ¸ ˘ ˘ cu maslini reprezinta suveranita˘ tea universala a lui Iehova, condu˘ cerea pe care o exercita Dumnezeu ˆ asupra ıntregii sale creatii. ¸ La ce se ˘ ˘ refera despicarea muntelui cu mas˘ lini? Muntele, care se afla la est de ˘ ˆ ˘ Ierusalim, se despica ın sensul ca ˆ ˘ Iehova aduce ın existent¸ a o condu˘ cere secundara pentru un scop spe˘ cial. Aceasta se refera la Regatul mesianic, condus de Isus Cristos. ˆ Intelegem, asadar, de ce spune Ie¸ ¸ ˘ ˘ hova ca cei doi munti ¸ care au apaˆ ˘ rut ın urma despicarii ‘Muntelui ˘ ˘ Maslinilor’ sunt ‘muntii ¸ sai’ (Zah. 14:4, nota de subsol). w13 15/2 3:8, 9

˘ Duminica, 21 decembrie ˘ ˘ ˘ Tovarasiile rele strica ¸ obiceiurile folositoare.

(1 Cor. 15:33) ˘ ˘ ˆ Sa remarcam ce se spune ın Psalmul 26:4: „Nu stau cu oamenii ˘ ˆ mincinosi cu cei ¸ si ¸ nu ma ınsotesc ¸ ˆ care ascund ceea ce sunt“. Iar ın Proverbele 13:20 citim: „Cine um˘ ˆ ˆ bla cu ıntelep tii ¸ ¸ devine ıntelept, ¸ ˆ ˘ ˘ dar cine se ıntovarase cu cei ¸ ste ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fara minte o duce rau“.

Ce ınvat¸ am ˆ ˆ din aceste versete? In primul rand, ˘ Iehova vrea sa ne alegem cu aten˘ tie ¸ prietenii. El doreste ¸ sa ne ocro˘ teasca din punct de vedere moral ˆ ˆ si ¸ spiritual. In al doilea rand, prieˆ ˆ tenii ne pot influenta ¸ ın bine sau ın ˘ ˘ rau. Acest adevar este incontestaˆ bil. Din modul ın care sunt formu˘ ˆ late versetele, reiese ca Iehova ın˘ ˘ cearca sa ne sensibilizeze inima.

Ele nu sunt scrise sub forma unor ˘ reguli de genul „nu trebuie sa faci ˘ ˘ asta“, ci exprima adevaruri simple.

De fapt, este ca si ¸ cum Iehova ˆ ne-ar spune: Asa ¸ stau lucrurile ın ˆ realitate. Ce vei face? Ce e ın inima ta? w12 15/7 2:11, 12 Luni, 22 decembrie ˘ ˘ ˆ Inima este mai tradatoare decat ˘ orice si ¸ primejdioasa. Cine poate ˘ s-o cunoasca? (Ier. 17:9) ˆ Gandeste-te la atitudinea pe ca¸ ˘ re o ai fat¸ a de relatiile sexuale si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ fat¸ a de casatorie. Multi ¸ dintre cei ˘ care nu sunt cetateni ai Regatului ¸ ˘ lui Dumnezeu tolereaza homose˘ xualitatea, considera pornografia ˘ ˘ o distractie inofensiva si ¸ ¸ cred ca adulterul si ¸ divortul ¸ sunt chestiuni pur personale. O astfel de atitudi˘ ˘ ne egoista si ¸ iresponsabila nu-i ca˘ ˘ racterizeaza pe cetatenii Regatu¸ ˆ lui. Desi au ¸ ın trecut multi ¸ crestini ¸

˘ avut un stil de viat¸ a imoral, acum ˘ ˘ ei considera relatiile sexuale si ¸ ¸ ca˘ satoria daruri de la Dumnezeu. Ei ˆ pretuiesc normele ınalte ale lui Ie¸ ˘ hova si ti ¸ sunt constien ¸ ¸ ca oriciˆ ˘ ne ıncalca legile divine cu privi˘ re la sexualitate nu este demn sa ˘ fie cetatean al Regatului (1 Cor. ¸ ˘ ˘ 6:9–11). Totodata, ei stiu ca inima ¸ ˘ ˘ este tradatoare. Prin urmare, sunt ˘ recunoscatori pentru avertismentele clare pe care le primesc si ¸ care ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ıi ajuta sa traiasca dupa normele divine. w12 15/8 2:9

Marti, ¸ 23 decembrie ˆ ˘ In zilele din urma vor fi timpuri ˘ critice, carora cu greu li se va ˘ face fa ¸ta. (2 Tim. 3:1) ˘ ˘ ˆ Unii oameni considera ca sfarsitul lumii este aproape, desi ¸ ¸ nu-l cunosc pe Dumnezeu. Deoarece se tem de un dezastru iminent, ei ˘ ˘ ˘ adopta urmatoarea atitudine: „Sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ mancam si ¸ sa bem, caci maine vom muri“ (1 Cor. 15:32). Spre deosebire de ei, noi nu suntem cuprinsi ¸ ˘ ˆ de teama si ¸ nici nu ne gandim ˘ ˘ ˆ doar la propria persoana, cautand ˘ ˘ ˘ sa ne satisfacem ‘placerea egoista’ ˘ (Prov. 18:1). Dimpotriva, ne rene˘ gam si ¸ ne folosim timpul, energia si ¸ ˆ lucrurile de valoare pentru a le ım˘ ˘ ˘ partasi ¸ semenilor vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu (Mat. ˘ 16:24). Serviciul sacru ne ofera ˆ ˆ ˆ multe satisfactii, ¸ ındeosebi cand ıi ˘ ˘ ˘ ajutam pe altii ¸ sa-l cunoasca pe Iehova. Multi ¸ oameni din lumea lui ˘ Satan ne urasc si ¸ ne-ar putea persecuta din cauza credintei ¸ noastre (Ioan 15:19; 16:2). Totusi, ¸ nu vom ˘ renunta ¸ sa-i slujim lui Iehova, ci ne ˆ vom apropia de el mai mult decat ne putem imagina (Iac. 1:2–4; 4:8). w12 15/9 4:7, 9

Miercuri, 24 decembrie Ia- ¸ti so ¸tie . . . dintre fiicele lui Laban. (Gen. 28:2) ˘ ˆ Iacob a facut ıntocmai cum i-a ˘ ˘ spus tatal sau, Isaac. El a plecat din ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Canaan, lasand ın urma casa pa˘ ˆ rinteasca, si ¸ s-a ındreptat spre Ha˘ ˘ ran, calatorind probabil singur sute ˘ de kilometri (Gen. 28:10). Poate ca ˆ ˆ s-a ıntrebat: Oare cat timp voi fi de˘ parte de casa? Se va bucura un˘ ˘ ˘ ˘ chiul meu sa ma vada? Voi gasi o ˆ sotie pe Iehova? Da¸ care ıl iubeste ¸ ˘ ca aceste lucruri au fost pentru Iaˆ cob motive de ıngrijorare, cu si˘ ˘ ˘ ˆ gurant¸ a ca ele au disparut cand ˘ ˆ Iehova i-a aparut lui Iacob ıntr-un ˘ ˘ vis si ¸ i-a spus: „Iata ca eu sunt cu ˘ tine si ¸ te voi pazi pe tot drumul pe ˆ care mergi si ¸ te voi aduce ınapoi pe ˘ ˆ ˘ ˘ p amantul acesta, caci nu te voi paˆ ˘ ˘ rasi pana nu voi face ce ti-am spus“ ¸ ˆ (Gen. 28:15). Cat de mult trebuie ˘ ˆ ˘ sa-l fi ıncurajat acele cuvinte! Sa ˘ ˘ ˘ ni-l imaginam pe Iacob nerabdator ˘ ˘ ˘ sa vada cum avea Dumnezeu sa-si ¸ ˘ respecte promisiunea. Daca si tu ai ¸ ˘ plecat departe de casa, poate penˆ ˘ ˘ ˘ tru a sluji ıntr-o tar ¸ a straina, pro˘ babil ca ai avut unele motive de ˆ ıngrijorare, la fel ca Iacob. Dar cu ˘ ˘ sigurant¸ a ca ai simtit ¸ cum Iehova ˘ ti-a purtat de grija. w13 15/3 4:6, 7 ¸

Joi, 25 decembrie ˘ Ce sa fac, Doamne? (Fap. 22:10) Astfel i s-a adresat Saul lui Isus ˆ ˘ ˆ cand acesta i-a aparut ıntr-o viziu˘ ne si ¸ i-a poruncit sa nu-i mai persecute pe crestini.

Saul, numit ulte¸ ˘ ˘ rior Pavel, s-a cait plin de umilint¸ a de faptele lui, s-a botezat si ¸ a accep˘ tat misiunea speciala de a le depu˘ ne marturie despre Isus oamenilor din natiuni.

Plin de zel, Pavel a pre¸ ˆ ˘ dicat mesajul despre Regat ın toata

˘ ˆ ˆ ˆ Asia Mica si ¸ ın Europa, ınfiint¸ and ˆ ˆ ˘ si Pana ¸ vizitand multe congregatii. ¸ ˆ ˘ ˆ la sfarsitul vietii ¸ ¸ sale pe pamant, Pavel l-a numit pe Isus „Domnul“ ˘ sau si ¸ a ascultat de el (Fap. 22:6–16; 2 Cor. 4:5; 2 Tim. 4:8). Pavel nu a fost ca aceia despre care Isus a ˘ spus: „De ce ma chemati: ¸ «Doamne! Doamne!», dar nu faceti ¸ ce spun eu?“ (Luca 6:46). Asadar, Isus as¸ ¸ ˘ teapta din partea tuturor celor ce ˘ ˘ ˘ ˘ declara ca-l accepta ca Domn sa-si ¸ ˆ ˘ respecte cuvantul, asa ¸ cum a facut Pavel. w12 15/10 4:5, 6

Vineri, 26 decembrie ˘ [Bat-Seba] a trimis sa-l ¸ ˆ ınstiin pe David si a zis: ¸ ¸teze ¸ ˆ ˘ ˘ „Sunt ınsarcinata“.

(2 Sam. 11:5) Iehova n-a permis ca David si ¸ ˘ Bat-Seba sa fie condamnati ¸ ¸ la moar˘ te de judecatori umani, asa ¸ cum pre˘ ˆ vedea Legea mozaica, ci, plin de ınˆ durare, a judecat el ınsusi ¸ acest caz (Lev. 20:10). Un factor care l-a deter˘ minat pe Iehova sa-l ierte pe David ˆ a fost, probabil, ındurarea pe care ˘ acesta i-a aratat-o lui Saul (1 Sam. 24:4–7; 2 Sam. 12:13). Potrivit cuvin˘ telor lui Isus, Iehova ne trateaza asa ¸ ˆ ˘ cum ıi tratam noi pe altii. „Nu mai ¸ ˘ ˘ judecati, ¸ ca sa nu fiti ¸ judecati, ¸ caci cu judecata cu care judecati ¸ veti ¸ fi ˘ ˘ judecati ¸ si ¸ cu masura cu care ma˘ surati ¸ vi se va masura“, ne-a averˆ ˘ tizat Isus (Mat. 7:1, 2). Cata usu¸ ˆ ˘ rare ne aduce gandul ca Iehova este ˘ ˘ dispus sa ne ierte pacatele, chiar si ¸ ˘ pacatele grave, precum adulterul si ¸ ˘ crima! Conditia este sa fim si ¸ ¸ noi ˘ ˘ ˘ ˘ iertatori, sa-i marturisim pacatele ˆ ˘ ˘ si ¸ sa ne schimbam atitudinea. Cand ˘ ˘ ˆ ne caim ın mod sincer, Iehova ne da ˆ ˘ „timpuri de ınviorare“, adica ne aju˘ ˘ ˘ ˘ ta sa avem o constiin t¸ a curata (Fap. ¸ 3:19). w12 15/11 4:9, 10

ˆ ˘ ˘ Sambata, 27 decembrie ˘ [Avraam] a ajuns sa fie numit „prietenul lui Iehova“.

(Iac. 2:23) ˘ Dumnezeu a promis ca, prin Avra˘ ˘ am si sai, aveau sa ¸ prin urmasii ¸ ˆ fie binecuvantate toate familiile de ˘ ˆ ˘ pe pamant, nu doar o singura nati¸ ˘ une (Gen. 22:15–18). Desi ¸ aceasta ˘ ˘ promisiune urma sa devina realiˆ ˆ ˘ tate ın viitorul ındepartat, Avraam ˆ era sigur de ımplinirea ei. El si-a ¸ ˘ petrecut mai bine de jumatate din ˘ ˆ ˆ ˘ viat¸ a mutandu-se ımpreuna cu ˆ faˆ milia dintr-un loc ın altul. In tot ˘ acest timp, Avraam a continuat sa ˘ fie prieten cu Iehova. Cu toate ca ˆ ˘ nu a stiut cat trebuia sa astepte ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ pana sa-si ¸ vada speranta ¸ ımplini˘ ˘ ta, Avraam si-a p astrat iubirea si ¸ ¸ ˘ devotiunea fat¸ a de Iehova. El s-a ¸ concentrat asupra sperantei sale ¸ ˆ ˘ si ¸ nu s-a stabilit ıntr-o tar ¸ a anume pentru a deveni locuitor permaˆ nent al ei (Evr. 11:14, 15). Cat de ˆ ˘ ˘ ıntelept este sa imitam exemplul ¸ ˘ lui Avraam! Sa ducem si ¸ noi o via˘ ˘ ˘ t¸ a simpla si ¸ sa nu fim exagerat de preocupati ¸ de lucrurile materiale, ˘ ˘ ˆ de pozitia ¸ sociala sau de cariera. In ˘ ˘ ˘ fat¸ a ne sta o lume mult mai buna. w12 15/12 4:7–9

˘ Duminica, 28 decembrie ˘ Voi glorifica numele tau pe vesnicie.

(Ps. 86:12) ¸

ˆ ˘ In general, Bisericile crestin a¸ ˘ ˘ ˘ tatii au evitat si ¸ ¸ evita sa folo˘ seasca numele lui Dumnezeu. De ˆ exemplu, ın prefata ¸ unei traduceri a Bibliei se spune: „Folosirea unui nume propriu pentru singurul si ¸ unicul Dumnezeu . . . este total ne˘ potrivita pentru credinta ¸ univer˘ sala a Bisericii Crestine“ (Revised ¸ ˆ ˘ Standard Version). Insa Martorii

ˆ ˘ lui Iehova sunt mandri sa poarte ˘ numele lui Dumnezeu si ¸ sa-l glorifice (Is. 43:10). Mai mult, noi consi˘ ˘ ˘ ˆ deram ca este un privilegiu sa ınte¸ legem semnificatia numelui divin, ¸ ˘ precum si ¸ controversa universala ˘ ˘ care are legatura cu sfintirea lui ¸ (Mat. 6:9). A cunoaste numele lui ¸ ˆ ˘ Dumnezeu ınseamna mai mult deˆ ˘ ˆ ˘ cat a sti ¸ cˆ a pe Dumnezeu ıl cheama ˘ Iehova. Inseamna a sti ce fel de ¸ Dumnezeu este Iehova, a cunoaste ¸ ˘ ˘ calitatile sale, scopul sau, precum ¸ ˘ ˆ si ın spe¸ modul sau de a actiona, ¸ ˆ ˆ ˘ cial modul ın care ıi trateaza pe ˘ ˘ ˘ slujitorii sai. Iehova ne ajuta sa ˆ cunoastem aceste lucruri ın mod ¸ ˘ ˘ ˆ treptat, pe masura ce-si ¸ ımplineste ¸ scopul (Prov. 4:18). w13 15/3 5:1–3

Luni, 29 decembrie ˘ ˘ ˆ Nu ca suntem stapani ˘ pe credin ¸ta voastra, . . . ˘ fiindca voi sta ¸ti neclinti ¸ti ˘ prin credin ¸ta voastra.

(2 Cor. 1:24) ˘ Pavel stia ca fratii ¸ ¸ din Corint erau ˘ loiali nu datorita lui sau vreunui ˆ ˘ alt om, ci datorita credintei ¸ lor. In ˘ ˆ plus, era convins ca ei ıl iubeau cu ˘ toata sinceritatea pe Dumnezeu si ¸ ˘ ˘ doreau sa faca ce este drept. Asa¸ ˘ dar, Pavel n-avea niciun motiv sa exercite control asupra credintei ¸ ˘ ˘ fratilor sai si ¸ ¸ nici nu dorea sa fa˘ ˘ ˆ ca acest lucru (2 Cor. 2:3). Batranii ˘ de congregatie din prezent imita ¸ ˘ exemplul lui Pavel fiind convinsi ¸ ca ˘ ˘ ˆ fratii ¸ lor au credint¸ a si ¸ ca ıi slujesc lui Dumnezeu cu o motivatie ¸ corec˘ ta (2 Tes. 3:4). Ei nu fac reguli rigiˆ ˘ de ın congregatie, ci se bazeaza pe ¸ ˆ principiile Bibliei si ¸ pe ındrumarea ˘ primit tia lui Ieho¸ ˆ a de la organiza ˘ ˆ ˘ va. In fond, batranii nu sunt staˆ pani pe credinta lor (1 Pet. ¸ fratilor ¸ 5:2, 3). w13 15/1 5:3

Marti, ¸ 30 decembrie Au iubit gloria oamenilor mai ˆ mult decat gloria lui Dumnezeu.

(Ioan 12:43) ˆ ˆ Putem ıntelege mai bine ın ce fel ¸ gloria de la oameni poate deveni ˘ ˆ mai importanta decat gloria de la ˆ Dumnezeu comparand gloria cu lu˘ mina. Universul este plin de lumina. ˘ ˆ V-amintiti ¸ ultima oara cand ati ¸ priˆ ˘ vit cerul ıntr-o noapte senina si ¸ ati ¸ putut vedea mii de stele? Cu sigu˘ ˘ rant¸ a ca ati ¸ fost cuprinsi ¸ de admi˘ ˆ ratie stelelor“ (1 Cor. ¸ vazand ˆ „gloria ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ 15:40, 41). Insa ce se ıntampla daca ˆ privim cerul ınstelat dintr-un oras¸ cu multe lumini? Din cauza acesto˘ ra, aproape ca nu mai putem vedea ˆ ˆ ˘ lumina stelelor. Se ıntampla acest ˘ ˘ lucru pentru ca lumina de pe strazi, ˘ stadioane si ¸ cladiri este mai puter˘ ˘ ˆ nica si ¸ mai frumoasa decat lumina stelelor? Nicidecum! Acest lucru ˆ ˆ ˘ ˘ se ıntampla pentru ca luminile orasului sunt mai aproape de noi si ¸ ¸ ne ˆ ˆ ˘ ˘ ımpiedica sa vedem bine stelele. In ˘ ˘ ˘ mod asemanator, daca pretuim prea ¸ mult gloria din partea oamenilor, ˘ aceasta ne-ar putea face sa nu apre˘ ˘ ˘ ˘ ciem si ¸ sa nu cautam gloria durabila din partea lui Dumnezeu. w13 15/2 4:6, 8, 9

Miercuri, 31 decembrie ˘ ˆ Din inima ies gandurile rele, omorurile, adulterele, fornica ¸tii˘ le, furturile, marturiile mincinoase, blasfemiile.

(Mat. 15:19) ˘ Daca, din cauza unei inimi nereceptive, un frate ar comite adulter ˘ sau fornicatie ¸ si ¸ nu s-ar cai, el ar putea pierde definitiv aprobarea lui Iehova. Totusi, ¸ chiar si ¸ cineva care n-a ˘ comis un astfel de pacat ar putea ˆ ˘ permite ca ın inima lui sa se dezvol˘ ˘ te o dorin t a gre sit a (Mat. 5:27, 28). ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ In aceasta situatie, o analiza perso¸ ˘ nala a inimii ne poate fi de folos. Da˘ ˘ ˆ ca ne-am examina inima, am gasi ın ˘ ea un sentiment nepotrivit fat¸ a de o ˘ persoana de sex opus sau dorinte ¸ ascunse pe care Dumnezeu le de˘ ˆ ˘ zaproba si ¸ care trebuie deci ınlatu˘ ˆ rate? Sa ne mai gandim la o situatie.

Un crestin care n-a comis efectiv ¸ ¸ ‘omoruri’ ar putea permite ca ran˘ ˘ ˘ ˘ ˆ chiuna sa prinda radacini ın ini˘ ˘ ˘ ˘ ma lui si ¸ sa ajunga sa-l urasca pe ˘ un frate de credint¸ a (Lev. 19:17). Se ˘ ˘ ˆ ˘ va stradui el sa ınlature aceste sentimente care ar putea face ca ini˘ ˘ ˘ ma lui sa devina nereceptiva? (Mat. 5:21, 22) w13 15/3 2:13, 14