|1
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
2|
Spații în așteptare III. un proiect al Asociației Simultan în cadrul a_ta 2014 cu tema ‘prezent!’
|1
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
11-14 septembrie 2014, Timișoara
RO
2|
SPAȚII ÎN AȘTEPTARE III. Intervenții în spațiul public
SPAȚII ÎN AȘTEPTARE III a funcționat ca o platformă pentru diferite proiecte interdisciplinare, legând arta, arhitectura și cultura urbană printr-o serie de intervenții artistice în spații publice. Spațiile publice sunt punctele de legătură într-un oraș. De multe ori insuficient percepute sau chiar neglijate, ele sunt cele care oferă informații despre oraș și cultura sa în contextul socio-politic actual. Spațiul public al unui oraș se poate defini și prin modul în care persoanele percep și experimentează orașul, ceea ce determină interacțiunea socială a locuitorilor. Spațiile publice sunt destinații multi-dimensionale, care oferă locuitorilor o varietate de experiențe. Timișoara anului 2014 este un Oraș-șantier, străzile și piețele centrului vechi sunt în re-construcție, noul aspect al orașului promite un centru pietonal descongestionat de trafic și un aspect nou. Rezultatele acestor transformări vor fi vizibile în anii care vin, urmând ca istoria să dovedească cât va fi de funcțională această transformare. Aceste schimbări vor aduce implicit o percepție nouă asupra orașului și a spațiului public. Astfel, Spații în așteptare III pune în discuție transformările relației dintre individ și spațiul public, limitele spațiului și influența acestuia asupra vieții cotidiene.
Intervențiile artistice din cadrul Spații în așteptare III propun generarea unui proces reflexiv asupra spațiului public, creând o nouă percepție asupra contextului. Scurt istoric — Spaţii în aşteptare II (2013) a funcţionat ca o platformă pentru diferite proiecte care aduc în discuţie spaţiul public şi transformările sale în istoria recentă, posibilităţile de subvertire a discursurilor rasiste şi sexiste, revendicarea spaţiului public ca spaţiu comun şi imaginarea unor moduri de folosire a spaţiului public într-un mod democratic, incluziv şi responsabil. Spaţii în aşteptare I s-a desfăşurat în 2012 și a constat în vizitarea și documentarea unor locaţii post-industriale din Timişoara, locaţii care au funcţionat ca fundal pentru realizarea unor filme video, ca sugestii, ca un context istoric, ca metafore pentru reflecţii asupra prezentului. În urma acestui proiect, care a constat mai ales în observarea şi analizarea unor situaţii asupra cărora intervenţia e deja imposibilă, a unor spaţii care au fost deja pierdute din ceea ce e comun, întrebările care au rămas s-au referit la limitările şi potenţialul pe care îl are arta, la responsabilităţile pe care le avem noi ca artişti/te.
Proiectul Spaţii în aşteptare este o inițiativă a Asociației Simultan și a Grupului h.arta.
|3
Spații în așteptare III. un proiect al Asociației Simultan în cadrul a_ta 2014 cu tema ‘prezent!’
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
11-14 September 2014, Timişoara
EN
4|
WAITING SPACES III. Interventions in Public Space
Waiting Spaces III functions as a platform for various interdisciplinary projects, linking art, architecture and urban culture through a series of artistic interventions in public spaces. Public spaces are the connection points in a city. Often insufficiently perceived or neglected, they are the ones that provide information about the city and its culture in the current socio-political context. The public space of a city can also be defined through how people perceive and experience the city, resulting in the social interaction of the residents. Public spaces are multi-dimensional destinations that offer residents a variety of experiences. Timisoara of the year 2014 is a “CITY-SITE”, the streets and markets of the old town are in re-construction, the new plan promises a pedestrian city center decongested by traffic and a new look. The results of these changes will be visible in the coming years, following that history will prove how functional this transformation will be. These changes will bring implicitly a new perception of the city and its public space. Thus, Waiting Spaces III discusses the transformations of the relationship between the individual and public space, the limits of this space and its influence on daily life.
The artistic interventions in the frame of Waiting Spaces III propose the generation of a reflective process on the public space, creating a new perception upon the context. Short history — Waiting Spaces II (2013) served as a platform for various projects that discuss public space and its transformations in recent history, the possibilities to subvert racist and sexist discourses, claiming the public space as common space and imagining ways to use the public space in a democratic, inclusive and accountable way. Waiting Spaces I was held in 2012 and consisted of visiting and documenting post-industrial locations in Timisoara, locations that worked as a background for making videos, as suggestions, as a historical context, as metaphors for reflecting on the present. Following this project, which consisted mainly in observing and analyzing situations on which the intervention is already impossible, spaces already lost from what is seen as common, the questions that remained referred to the limitations and the potential that art has, the responsibilities that we have as artists.
The Waiting Spaces project is an initiative of the Simultan Association and h.arta Group.
Waiting Spaces III. a project by Simultan Association in the frame of a_ta 2014 under the theme ‘present!’
|5
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
6|
ARTIȘTI PARTICIPANȚI Participating Artists
Anca Benera & Arnold Estefán / p. 8—11
Vlad Gheorghe Cadar / p. 12—13
Vlad Gherghiceanu / p. 14—17
Ciprian Homorodean / p. 18—21
Szilárd Miklós / p. 22—25
Monotremu / p. 26—27
Nava Spațială / NEURO / p. 28—31
Newclearfairy / p. 33—35
Dan Perjovschi / p. 36—39
Sergiu Sas / p. 40—43
Botond Vajna & Alin Rotariu / p. 44—45
|7
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
Anca Benera & Arnold Estefán
DEMEȘVAR
8|
instalație de sunet (mp3 player, amplificator, boxe) 2 min. 30 sec., 2014 Piața Unirii, Piața Sf. Gheorghe
Timișoara (Demeșvar) a fost, timp de peste o sută șaizeci și doi de ani, unul dintre cele mai importante puncte strategice ale expansiunii Imperiului Otoman în Europa. Recentele descoperiri arheologice evidențiază prezența amprentei otomane, dar și agresivitatea Imperiului Habsburgic, prin refacerea orașului după noi criterii urbanistice și arhitecturale, anulând orice urmă a moștenirii otomane. Renovările recente ale orașului nu fac decât să perpetueaze acest tip de practică. Fostele moschee, descoperite în urma săpăturilor arheologice, odată cu „modernizarea” infrastructurii orașului, sunt astăzi ruine în pragul de a fi reacoperite. Istoria a fost întotdeauna un instrument de putere, iar legitimarea prezentului este în strânsă legătură cu arheologia, folosită ca mijloc pentru a reitera constructe imagologice. Artiștii reflectă asupra unei arheologii prospective, nu a artefactelor, ci a patrimoniului imaterial. Lucrarea artiștilor Anca Benera și Arnold Estefan este o intervenție site-responsive, amplasată pe locurile fostelor moschee și constă într-o instalație de sunet: reproducerea ritualului specific musulman al chemării la rugăciune, amplificat și repetat de 5 ori pe zi, conform orarului comunității musulmane. Artiștii investighează ce moștenire ne-a lăsat cultura otomană și ce reacții poate produce astăzi, ținând cont și de isteria islamofobă răspândită în toată lumea.
Anca Benera (1977) și Arnold Estefán (1978) lucrează împreună din 2011. Practica lor reflectă asupra societății ca fiind un țesut de convenții care poate și trebuie să fie permanent re-imaginat. Ei sunt co-fondatori ai Centrului de Introspecție Vizuală din București, unde au generat o serie de workshop-uri, proiecte de artă publică și publicații, între 2008-2012.Lucrările lor au fost expuse în: 2015- Viena Biennale, MAK, Viena (în viitor), Off-Biennale, Budapesta (în viitor), Private Nationalism, Open Gallery, Bratislava. 2014- Der Brancusi-Effekt, Kunsthalle Wien; Art Under a Dangerous Star, tranzit.hu și Galeria Studio, Budapesta; Ways of Working, According to an Office Desk, Upominki, Rotterdam; Sights and Sounds, Muzeul Evreiesc, New York; A Few Grams of Red, Yellow, Blue, CCA Castelul Ujazdowski, Varșovia. 2013- Mom, am I barbarian?, Bienala din Istanbul 13; Like a Bird. Avian Ecologies in Contemporary Art, Galeria Trafo, Budapesta; œconomy, an already tumultuous landscape where phantasms cross, Oberwelt, Stuttgart; Compensation for the lack of resources, Galeria Ivan, București (expoziție personală); Am fost atât de puțini și atât de mulți dintre noi au mai rămas/ We were so few and so many of us are left, tranzit.hu/Budapest, tranzit.ro/ Bucharest (expoziție personală); Measures of saving the world, <rotor>, Graz. 2012- Intense Proximity, La Triennale, Palais de Tokyo, Paris; Winning Hearts and Minds, performance- prelegere în cadrul proiectului realizat de Critical Art Ensemble la Documenta (13), Kassel; Global fără globalizare. De la matematică până în China, Salonul de Proiecte, București.
http://ancabenera.ro http://arnoldestefan.ro
|9
Timişoara Otomană în 1650 cu două moschee minarete. Autor necunoscut sursa: Dr Dušan J. Popović, Srbi u Vojvodini, knjiga I, Novi Sad, 1990.
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
10 |
Anca Benera & Arnold Estefán DEMEȘVAR foto: Levente Kozma
| 11
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
12 |
VLAD GHEORGHE CADAR
HALL OF FAME
intervenție / stencil diferite spații industriale din oraş
Proiectul se raportează la suprafața orașului Timișoara. Prin sigle realizate sub formă de stencil, artistul a căutat să marcheze diferite spații urbane abandonate și să creeze o hartă, un traseu de vizitare a acestora. Aceste sigle creează un tur fals al celor mai mari târguri și show-uri de artă din lume. Savoarea intervenției se naște din legăturile paradoxale care reies din situația creată dintre aceste spații şi logo-urile acestor târguri, bienale, trienale, cuatrienale sau cincinale.
Vlad Gheorghe Cadar A fost un nou hipnotizator în oraș în timpul circului călător turbo-capitalist. El a fost o figură cunoscută, el a fost agentul comercial, vânzător aparent telepatic. El ar apărea magic la teleshoppingul de la ore târzii, la întâlnirile multi-level-marketing și în fața ușii dumneavoastră, cerându-vă să contribuiţi la propria apariţie în următoarea mare Enciclopedie. Proiecte şi participări: prezentare Toate.org, Centrul OY OY OY, Sapporo Japonia, 2012; Biserika, Noaptea Galeriilor, București, 2012; Life, expoziție, Timişoara, 2012; BAZA expoziție, Brașov, 2012; Bibliodyssey Vol. I Monştri Jponezi, prezentare de carte Timişoara, 2012; Toate.org, KF Arad, 2012; WONDER HUNTERS 2012 lansare blog; Concert BAND THE MONTA, Braşov, 2012; Artist în rezidenţă Alexander Silvermountain, Brasov, 2012; Fondator și director al proiectului TamTam; 24/7 House360 ONG și CarbonBased Production (casa de producţie micro DIY), 2013; 2014 începe să producă bere de casă.
Textul de la care a pornit toată ideea este eseul lui Simon Critchley, Absolutely-too-Much.
www.facebook.com/SpatiulTamTam
| 13
Vlad Gheorghe Cadar HALL OF FAME foto: Vlad Gheorghe Cadar
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
14 |
VLAD GHERGHICEANU
ÎN SFÂRȘIT
video (11min, 23sec., 2012-2014) + discuții pe tema subiectului, Spațiul TamTam
Am aflat încă de la o vârstă fragedă că deasupra capului meu de locuitor atârnă o mare cantitate de fontă, fier şi oţel; că oameni mulţi, în uzine mari, muncesc necontenit să o crească an după an. Imaginile cu oamenii care, felul în care, şi locul unde făceau toate astea m-au impresionat puternic şi am hotărât că odată şi odată va trebui să le văd cu ochii mei. Să merg acolo. Când în sfârşit am ajuns la Hunedoara, frumuseţea clasică, antică, de for roman în ruină, m-a lăsat cu gura căscată. Timp de doi ani am ajuns, cât de des am putut, să văd cum construcţiile în ruină ale combinatului siderurgic dispar una câte una, până la ultima. Am fotografiat şi filmat acest proces cu oameni puţini, în spaţii din ce în ce mai mari, demolând obiecte făcute să fie eterne şi mă aşteptam ca, în sfârşit, apăsarea fierului de deasupra capului meu de locuitor să slăbească. Dimpotrivă.
Vlad Gherghiceanu M-am născut la Cluj, în cartierul Mănăştur, în anul 1965. Acum trăiesc şi lucrez în Bucureşti. Am studiat bijuterie şi sculptură la Bucureşti şi Dusseldorf. Materialul în care lucrez este metalul. Produc forme simple şi destul de aspre. Încerc ca aceste forme să aibă istorii coerente, iar existenţa lor sa fie mai ales consecinţa unor procese aplicate fără menajamente. Îmi fac lucrările singur la mine în atelier sau supraveghez altundeva o prelucrare pe care nu o pot face eu. Mă străduiesc să fiu tehnic şi eficient la nivelul unui muncitor calificat bun de atelier sau uzină. Interesul pentru fotografie şi film îl am de câţiva ani. Fotografiez şi filmez peisaje industriale şi oameni care au legătură cu ele. Fac asta din motive estetice şi documentare. În toate lucrările mele adâncesc conflictul logică-poezie şi urmăresc un adevăr surprinzător care apare uneori.
ÎN SFÂRŞIT Autor: Vlad Gherghiceanu Montaj: George Stroie Muzica: Arvo Part /Tabula Rasa /Ludus Durata: 11 min. 23 sec. Anul: 2012-2014
| 15
Vlad Gherghiceanu ÎN SFÂRȘIT foto: Vlad Gherghiceanu
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
16 |
| 17
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
CIPRIAN HOMORODEAN
ARCUL DE NONTRIUMF
instalație Str. Mărășești
Arcul de Triumf marca evenimente importante sau eroice. Arcada a apărut ca inovație arhitecturală în perioada Romei antice, fiind o piesă de rezistență/susținere și devine un simbol folosit pentru a marca „triumful”.
18 |
În cazul meu, „Arcul de Triumf” este doar un schelet fără valorile amintite mai sus, o structură perisabilă care ironizează tot ceea ce ar însemna „triumful” zilelor noastre și o comemorare a absenței. Făcut doar din profile de aluminiu, care de obicei sunt folosite pentru a crea structura pereților sau tavanelor false, marchează lipsa de consistență, de sens și lucrurile făcute doar de fațadă, acestea fiind suficiente pentru a ne satisface. Suntem în situația de a construi în permanență dar nu există o fundație a felului în care acționăm, o conștiință și un sens puternic structurat. Lucrarea critică lipsa unei pietre de temelie a societății și eșecul celor mai importante proiecte ale zilelor noastre.
Ciprian Homorodean (1982, Timişoara), trăieşte şi lucrează la Barcelona. Deși a studiat sculptura, foloseşte diferite medii pentru a da formă observațiilor care îl definesc ca artist. Consideră că arta este doar un alt limbaj, al cărui vocabular se bazează pe istorie personală și pe nevoile expresiei. Abordează o varietate de subiecte, sociale, economice și politice, însă tema care leagă toate fațetele activității sale este experiența umană. Căutarea noastră de identitate, stereotipurile care de multe ori definesc modul în care sunt percepute sau pe care le întrupăm voluntar, rolul nostru ca indivizi care sunt, de asemenea, parte a țesutului social colectiv, acestea sunt unele dintre problematicile la care reflectează. Prin proiectele sale, îşi propune să studieze modelele și anti-modelele societății noastre, pentru a examina cele două feţe ale fiecărei poveşti. Folosind subversiune, umor și o doză de auto-critică, încearcă să intervină cu observații ironice pe subiecte controversate social. A fost expus la Fundació Antoni Tàpies, Bucharest Biennale, Dublin Contemporary, CAC Riga, Artissima 18 Torino, Art Brussels, González y González Gallery Santiago de Chile, BPS22 Charleroi, Pavilion Bucureşti şi multe alte spaţii şi galerii.
www.ciprianhomorodean.eu
| 19
Ciprian Homorodean ARCUL DE NONTRIUMF foto: Mihai Sﾄネﾄニan
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
20 |
| 21
Ciprian Homorodean ARCUL DE NONTRIUMF foto: Alin Rotariu
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
SZILÁRD MIKLÓS
PERFORMANCE LA ZONA 8
cercetare
22 |
Festivalul Zona din Timișoara a fost unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artei performance din România. Un capitol istoric pare să se termine odată cu încheierea ultimei ediții a festivalului trienal, Zona 4 în 2002. Seninătatea cu care a fost văzută această formă de exprimare în mediul artistic din primii ani după 1989 îşi cedează locul unei temperări și unei atitudini mai pragmatice. Unele practici folosesc pur şi simplu cadrul organizatoric gol al festivalului (Dan Perjovschi, AnnART 7), iar altele se dedică performance-ului de servicii (Matei Bejenaru, Zona 4). Propunerea lui Szilárd Miklos face parte din cercetarea sa asupra fenomenului de artă performance din România, cu accentul pe istoriile de instituționalizare ale acesteia. Dacă ar fi continuat, festivalul Zona ar fi ajuns în 2014 la ediția a 8-a. În prezent, este doar unul dintre spațiile (publice) în așteptare.
Szilárd Miklós a studiat grafică la Universitea de Artă și Design din Cluj (2000-2004) şi a lucrat ca asistent la Catedra de Arte Vizuale a Universităţii PKE din Oradea (2005-2007). S-a numărat printre membrii fondatori a Proiect-Protokoll (www.protokoll.ro) și a fost coordonator al Școlii Populare de Artă Contemporană (ȘPAC, 2009-2011). În prezent, este doctorand la Universitatea de Artă din Budapesta. Lucrează ca și consultant artistic la Casa Tranzit din Cluj, unde a contribuit la prelucrarea arhivei instituţiei pe cincisprezece ani de activitate; a inițiat un program de atelier colaborativ, interdisciplinar numit Conset (www.conset.ro). Din 2004 colaborează cu Dénes Miklósi pe diverse proiecte, cum ar fi o intervenție artistică la Spitalul de Psihiatrie Infantilă din Cluj (2009). A avut diverse intervenții în spaţiul public, precum şi expoziții de grup și personale (Cluj, New York, Brussel, Huesca, etc.). În 2007, a publicat în secţiunea „galerie” a revistei IDEA artă+societate.
www.conset.ro
Aceste fragmente de texte sunt selectate din jurnalul festivalului Zona, scrise și publicate de Ileana Pintilie, curatoarea festivalului, în cataloagele celor patru ediții ale acesteia. Fragmentele sunt selectate în așa fel, încât să surprindă descrierea topologică și de durată a acțiunilor, precum relația între public și performer sau sunt referințe la mediile de exprimare ori revizuirea termenilor specifici ai acestora. Ele reprezintă notițele mele citind liber aceste texte, trasând o linie de interes pe care încerc să o surprind survolând acest material. Notițele și desenele publicate în acest catalog fac parte din cercetările mele performative ale fenomenului de performance, prin istoriile instituționalizării artei contemporane din România.
ZONA 1 Timişoara. Mai 1993 • Prima zi a festivalului s-a deschis cu acţiunea grupului …….… care a avut loc pe palierul principal al scării de onoare a palatului (baroc). • Video performance • Instalaţia …………. a fost plasată în curtea mică a Muzeului (de Artă). …………. paşapoarte pentru “Gipsy Promised Land” • Acţiunea …………. intitulată România, a avut loc într-o sală (din muzeu). ……….. • În acţiunea sa …………….. după care atîrnă scaunul de tavan şi dă foc pensulelor. • Acţiunea lui ………… a avut loc pe palierul scării de onoare a muzeului. • Acţiunea grupului ………… s-a desfăşurat în Piaţa Unirii, în apropierea muzeului. • Acţiunea …………. a avut loc într-o curte interioară din Cetate. • Acţiunea grupului …………… s-a desfăşurat în curtea mare a muzeului. • ………….. și-a organizat spațiul pentru acțiune pe palierul scării de onoare. • Acţiunea lui ………….. a avut loc în curtea mică a muzeului. • ………….. care a avut loc într-o sală avînd un colţ obturat de un ecran alb de hîrtie. • Acţiunea grupului ………… a avut loc în Piaţa Unirii, seara la lumina reflectoarelor. • În piaţă, în faţa Muzeului (de Artă), seara a fost amplasată cușca din acțiunea lui ……………. • ………… şi-a început acţiunea pe palierul scării de onoare ………………. Acţiunea are loc pe scări în jos, urmată de public, pînă ce ajunge în curte, unde se termină. • Desfăşurată în interiorul muzeului, într-un spaţiu de recepţie, acţiunea ……….. • Acţiunea lui …………. are loc într-o sală ……….. • Acțiunea ………….. a avut loc tot pe palierul scării de onoare …………….. astfel încât conținutul final este „Est-Vest”. • Acțiunea lui …………… și a lui ……………. a avut loc într-o sală a muzeului • Acţiunea lui ………. a avut loc într-o sală a muzeului, unde într-un colţ se află montată o instalaţie: ……………. • Acţiunea lui …………. a avut loc pe palierul scării de onoare, la lumina reflectoarelor. ………….. Deodată reflectorul se stinge închizînd acţiunea.
| 23
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
ZONA 2 Timişoara. Octombrie 1996 PRIMA ZI • Festivalul ………….. a fost deschisă ………….. cu acţiunea lui ……………… cuprinzînd trei acţiuni însumînd mai mult de 45 de minute în total. • În performanța acţiunea lui …………… propune o interacţiune cu publicul. • Acţiunea grupului …….. a fost gîndită scenografic: …………. • Extrem de scurtă ca durată, performanța acţiunea lui ……………
24 |
A DOUA ZI • Începe cu singura acţiune desfăşurată afară, într-un parc, în imediata apropiere a unei movile de pămînt. • ……….… a pus în evidenţă în acţiunea lui înclinaţiile sale • Amintind de atmosfera Zonei, un spaţiu vid invadat de o irevocabilă tristeţe, acţiunea ……………… a integrat experimentul plastic şi imaginea video …………… • ………….. - ţigla -………….. • Acţiunea lui ………… a relatat despre ………… sub ochii spectatorilor. • …………. s-a prezentat pe sine ca un …………. „Academiei de Performanţă” …………….. • Oscilînd între comunicare şi ermetism, acţiunea ……………. încearcă să prezinte publicului ceva din domeniul de cercetare …………. ZIUA A TREIA • A început ………….. în care artistul a încercat să integreze şi un al treilea element: strada. • Video-performanța Acţiunea-video ……………… constă ………….. • Performanța muzicală Performance-ul musical …………… • Festivalul s-a încheiat cu acţiunea grupului ………..
ZONA 3 Sala Studio a Teatrului Maghiar „Csiky Gergely”, Timişoara, strada Alba-Iulia, în faţa teatrului, parc din centrul oraşului. 1999 PRIMA ZI • Festivalul ………….. a început simultan cu două acţiuni ……………. pe stradă. • În timp ce acţiunea de pe stradă se adresa unui public întîmplător ………………. a început în spaţiul teatrului chiar fără nici un spectator. Acţiunea, concepută ca o durată, s-a desfăşurat în paralel cu festivalul din sala Studio ……………. pînă în momentul performanţei • Prima acţiune care a avut loc în sală a fost a grupului ………………. • Prima zi s-a încheiat într-un vag al acţiunilor: video-performanţa …………………. • Ultima „acţiune” a zilei a avut un caracter conceptual şi s-a desfăşurat în absenţa autorului ……………
A DOUA ZI • ………… a deschis această a doua zi cu performanţa ………… • La aniversarea a zece ani de la revoluţia din 1989 ………. a prezentat video-performanţa …………….. punerea în evidenţă a tehnicilor de manipulare folosite în mass-media • Ziua s-a încheiat cu performanţa minimalistă …………. ZIUA A TREIA • ………… a început cea de-a treia zi a festivalului cu Brainstorming Exercise, o performanţă cu aspect de instalaţie: într-un cadru fix amintind mai mult de o scenă, care îl separă pe actant de public ………….. • Acţiunea ………….. a propus un joc lipsit de constrîngeri • Surpriza serii a constituit-o acţiunea invitatului de onoare al festivalului ……………. • Cu o puternică componentă vizuală a fost acţiunea ……………… compusă şi ea din trei părţi ……………… În final artistul se plimbă în faţa publicului de-a lungul scenei …………. • Ultima acţiune în sală …………… • Ultima seară s-a încheiat afară, într-un parc nu departe de centru, cu acţiunea artistelor ……………….
ZONA 4 Memorialul Revoluţiei din 1989, Timişoara. 2002 • În acţiunea şi video instalaţia lui ……...…… relaţia corp - proiecţie ……. al unui spaţiu muzeal • Aceeaşi relaţie se transformă în observarea propriului corp ………..…. Cu spatele la public artista stă în faţa camerei de filmat ………………… este proiectată pe un întreg perete • Aceeaşi relaţie dintre realitatea corporală şi proiecţie ……………….. amestecul dintre real şi virtual produce parcă o predeterminare …………….. Interferarea dintre acţiune …………… şi proiecţie • proiectînd pe perete imaginea publicului surprins în timpul unei conferinţe …...…… cerînd unul cîte unul scaunele pe care privitorii erau aşezaţi • Dacă majoritatea artiştilor din Zonă au căutat relaţia dintre corporal şi proiecţie, cîţiva au fost atraşi de refacerea legăturilor sociale într-un sit urban ………….. o piaţă publică, animată de spectatori dar şi de privitori întîmplători • a reface şi folosi spaţiul public ca pe o agora ……………… • Încheind festivalul acţiunea ……………………. publicul, pasiv spectator, să participe la discuţii şi să dezbată cele văzute timp de trei zile. • Proiectul artistic ………………… atipic pentru un festival de performance: să acţioneze ca un asistent al curatorului făcînd orice muncă ar fi necesară ………………….. post-performance ………………… îl desemnează pe artist ca pe un mediator social.
| 25
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
MONOTREMU
ÎN CĂUTAREA UNEI FIINŢE ONESTE
instalație Bastion (lângă muzeul de Etnografie)
26 |
Lucrarea este o reactualizare a gestului făcut de filozoful cinic Diogenes, când la lumina zilei şi cu ajutorul unui felinar, pornise pe străzi în căutarea unui om onest. Interpretăm acest gest ca pe unul dintre primele performance-uri venite din lumea antică, însă din motive raţionale, precum consumul eficient de resurse şi automatizarea multor aspecte din viaţa umană, felinarul lui Diogenes şi prezenţa unui performer au fost înlocuite cu un dublu halogen cu senzor de proximitate. Este o invitaţie la introspecţie şi încearcă să aducă în discuţie etica şi rolul ei social, un concept ce este reformulat şi suferă mutaţii odată cu trecerea timpului, se manifestă diferit în funcţie de contextele sale culturale, absenţa sau prezenţa eticii influenţând, la final, acţiunile umane într-o direcţie sau alta.
„Duo-ul artistic Monotremu se remarcă prin practici artistice ironico – critice la adresa apatiei şi neajunsurilor societăţii, contextului şi civilizaţiei româneşti, care, precum categoria zoologică a monotremelor – termen ce a inspirat pseudonimul sub care lucrează cei doi – se situează într-o zonă de clasificare şi statut incerte: undeva între mamifere şi păsări, în cazul monotremelor, undeva între Est şi Vest în cazul României, o clasă aparte, primitivă dupa anumite criterii, dar mai bine zis, de neclasificat şi de neintegrat în structuri prestabilite” - Diana Ursan Participări recente: Few Were Happy with Their Condition, Kunsthalle Winterthur, Zurich /CH; Motorenhalle, Dresden /DE; Gallery 400, Chicago /USA; Redemption Day, Tranzit, Bucharest /RO; Good Guys Win Only in Movies, Salon Video showcase, HAU, Berlin /DE
http://monotremu.blogspot.ro
Monotremu ÎN CĂUTAREA UNEI FIINŢE ONESTE foto: Alin Rotariu
| 27
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
NAVA SPAȚIALĂ / NEURO
ATERIZARE FORȚATĂ
live performance sonor / instalație Parcul Botanic
Câteodată ne mai amintim că nu suntem doar simple jucării ale unui destin inert, câteodată ne mai amintim și că nu suntem doar simple mecanisme ale unui progam cotidian, reduse la funcția de producție şi consum, și câteodată ne mai amintim că orașul în care locuim e într-o țară de pe un continent care la rându-i e pe o planetă dintr-un sistem solar al unei galaxii din univers.
28 |
Aterizarea se face în condiţii de urgență și puțin forțat, poate nu atât de mult din cauza micilor fisuri cauzate de corpuri cerești aleatorii, cât mai degrabă, din cauza unui semnal de alarmă, emis dintr-un pământ, care pare că s-a săturat de o atmosferă sufocată de atâta informație scăpată de sub controlul unei acurateți cosmice.
Duo specializat pe zgomotonautică, Nava Spațială practică un noise/drone/ambient în care primează neintenționalitatea, improvizația și perspectiva aparent haotică asupra spectrului sonor. Ținându-te atent în fiecare moment prin abordarea dadaistă și deconstrucția aplicată, intervențiile lor invită la exorcizarea continuă a prezentului, peisajele sonore funcționând și ca pretext meditativ. Nava Spațială există din 2010 și se bazează atat pe field-recording cât și pe sunete sintetice.
http://soundcloud.com/nava_spatiala
NEURO - e o entitate încarnată pe Pământ în anul 1980 al calendarului Gregorian, venită din afara universului cunoscut accesând superclusterul Virgo prin centrul clusterului Virgo de unde şi-a continuat drumul aterizând în centrul Milky Way-ului, apoi pe Sirius, Sol şi înainte de Pamânt pe Lună. ...de atunci, duce o viaţă normală, ca toţi oamenii...
www.neurotrip.ro
| 29
Nava Spaţială / NEURO ATERIZARE FORŢATĂ foto: Mihai Salajan, Alin Rotariu
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
30 |
| 31
Nava Spaţială / NEURO ATERIZARE FORŢATĂ foto: Alin Rotariu
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
32 |
NEWCLEARFAIRY
ȘANTIER ÎN MEDITAȚIE
flash mob, ritual, arhitectură în imaginar - 30 min. Piața Unirii
Întotdeauna, în cazul oricărei construcții fizice, cu cât mai bine este aceasta articulată în planul mental, cu atât mai repede și mai bine reușește materializarea acesteia în plan fizic. De exemplu, dacă un scaun este proiectat complet fără greșeli în plan mental, nu vor apărea greșeli în timpul construcției fizice și nu va mai fi nevoie de repararea lui în timp. Dar și acest plan mental are la bază energia spirituală, pasiunea. Cu cât impulsul e mai mare, cu atât resursele energetice, emoționale, vor creea o fundație solidă, generatorul energetic sau sufletul construcției mentale și materiale. Astfel, performance-ul „Șantier în Meditație” e un act magic care iși propune să uneasca planul fizic cu cel mental și sufletesc formând o infrastructură energetică printr-o acțiune publică de meditație asupra legăturii publicului timișorean cu spațiul pieței, înainte de reconstruirea spațiului fizic. Acțiunea încearcă atât conștientizarea planului emoțional al cimitirului vechi care se află sub piață cât și recalibrarea energiei cu conștiința spirituală contemporană printr-o infrastructură mentală interactivă creată din imaginația publicului prezent la meditație. Timp de jumătate de oră, fiecare a meditat individual la cum și-ar dori să arate piața utopică, creând arhitectura în imaginar a pieței printr-o acțiune de tip Flash Mob sau intervenție în spațiul energetic al pieței.
Linda Barkasz (n. 1985, Arad) aka Newclearfairy este street artist, pictor și ilustrator. A studiat arte vizuale la Timişoara. Acum locuiește în Arad și face parte din grupul artistic eclectic Biserika. Linda Barkasz este autorul controversatului object-trouvé care a crescut până la infamie în mass-media din România sub numele de Poneiul Roz. Indignarea presei manipulate a portretizat-o ca fiind un artist cu ideologii extremiste. Barkasz este departe de a fi un distopic de dreapta, dimpotrivă, viața ei și iniţiativele artistice urmează armonie și iluminare umană. Reprezentările ei aparent naive ascund o multitudine de mesaje spirituale și filosofice. Simbolismul fiind în centrul operelor sale, ea schimbă energia unui element prin combinarea cu altul, ca o chimistă a simbolurilor. Este interesată de poveşti, basme și folclor, precum și importanța socială pe care o au în explicarea sensului vieții. Pare ca şi cum ar construi o lume a fanteziei copilăriei, în timp ce mesajele ei se referă la o sferă profundă în care energiile sexuale, spiritualitatea, echilibrul cosmic, moartea și reînvierea sunt discutate. Mie îmi place să o numesc un postmodernist ezoteric, dar ei îi place să se numească o zână nucleară.
http://blogululinda.blogspot.ro
| 33
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
34 |
| 35
Newclearfairy ȘANTIER ÎN MEDITAȚIE foto: Levente Kozma
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
DAN PERJOVSCHI
CE ORA(Ș) E?
publicație/ziar (A3, 8pg.) stăzi, intersecții, chioșcuri, cafenele …
O publicație despre Timișoara (orașul) de astăzi. Despre cetățean, gropi, mașini și ambiții locale, despre trafic, decizii fără consultare publică, palmieri și capitale culturale. Dacă o imagine înseamnă o mie de cuvinte, atunci ziarul ăsta e o bibliotecă intreagă.
36 |
Ziarul este un spațiu public tipărit. Gratuit și popular. Alb și negru. La chioșc și prin librării. Pe „ici pe colo”, prin oraș.
Dan Perjovschi (n. 1961 Sibiu, România) este un desenator, ilustrator, scriitor, jurnalist și autor de performance român. Lucrările sale de artă reprezintă o combinație între desene, desene animate, artă brută și graffiti și se află temporar pe pereții muzeelor sau altor spații contemporane din lume. Perjovschi abordează teme sociale de actualitate în operele sale și a avut un rol important în cultura românească, fiind ilustrator și autor de articole pentru Revista 22 din București. Dan Perjovschi a avut expoziții personale la muzeele de artă modernă și contemporană Ludwig Koln și Aachen, Tate Londra, MoMa New York, Kiasma Helsinki, Macro Roma, MAC Rejkjavik, Nasher Duke University, Vanabbe Eindhoven, Moderna Museet Stockholm, Total Museum din Seul, Royal Ontario Museum Toronto și a participat la bienalele/trienalele de artă de la Veneția, Paris, Istanbul, Sao Paulo, Lyon, Moscova, Sevilla, Aichi, Odessa, Iaşi sau Satu Mare.
http://perjovschi.ro
| 37
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
38 |
Dan Perjovschi CE ORA(Ş) E? foto: Mihai Sălăjan
| 39
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
40 |
SERGIU SAS
ADăNe bani
intervenție / paste-up print diverse locații în oraș
Îmbrăcând diverse forme, de la scoica inscripţionată la cardul bancar, de la moneda de aur la bitcoin, din timpuri străvechi, banii au jucat un rol important în viaţa oamenilor. Dragostea de bani s-a înrădăcinat atât de adânc încât se transmite genetic. Şantierele româneşti orbitează în jurul aceluiaşi lucru: banii. Autostrăzile, clădirile, spaţiile publice etc. se fac cu un singur scop, profitul. Cât mai mare şi cât mai rapid, fără a se consulta cu beneficiarii direcţi ai acestor lucrări - locuitorii oraşului - şi de cele mai multe ori sacrificându-se calitatea rezultatului final. Lucrarea ADăNe bani va fi amplasată în diverse locuri publice din oraş, neavând rolul unei critici, ci a unei constatări de fapt, care în cel mai fericit caz poate juca rolul de oglindă pentru conştiinţa trecătorilor.
Sergiu Sas este un inginer/artist multimedia naiv care activează în Timişoara şi Arad. A participat la expoziţii personale şi de grup: Kinema Ikon retrospect, MNAC Bucureşti 2005; Biserika, NAG6 Bucureşti 2012; Craciunikon, Muzeul de Artă Arad 2013, The Garden of Freaky Delights, Muzeul de Artă Arad 2014, Feroviara Transdimensională, Galeria Pygmalion, Timisoara 2014; Spaţii în aşteptare, Timişoara 2012/2013/2014. Lucrările lui au fost publicate în reviste precum: Intermedia, Omagiu, Tataia, Vice.
http://alkmy.net
| 41
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
42 |
Sergiu Sas ADăNe bani foto: Sergiu Sas
| 43
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
BOTOND VAJNA & ALIN ROTARIU
FEREASTRĂ DESCHISĂ CĂTRE ȘANTIER
instalație Str. Alba Iulia / Pța. Libertății
44 |
| 45
Botond Vajna & Alin Rotariu FEREASTRĂ DESCHISĂ CĂTRE ȘANTIER foto: Alin Rotariu
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
A_TA 2014
anuala timişoareană de arhitectură
Conceptul ediţiei 2014 a a_ta este “prezent!”. Dublul sens al acestui cuvânt vine în contrast cu o stare de fapt definită de absenţa acută a dialogului, a implicării, în ultimă instanţă absenţa profesiei din mediul în care activează.
46 |
În prezent, cariera de arhitect nu mai reprezintă un vector liniar, ascendent, sigur şi uşor de urmărit. Abilitatea de a reinventa profesia şi capacitatea de a profesa într-o manieră creativă, care să corespundă cu nevoile societăţii contemporane, sunt calităţi încurajate tot mai mult în mediile profesionale din exterior. Arhitectura devine, prin diversificarea instrumentarului de operaţii posibile, un demers tot mai complex. Ca urmare, arhitecţii încep să devină şi un fel de curatori de procese prin maniera în care aleg instrumentele de operare. În aceste condiţii, “prezent!” apare ca o posibilă abordare a contextului intern, în perpetuă tranziţie, în care absenţa a devenit cea mai lizibilă formă a prezenţei/prezentului, un prezent dezechilibrat de o lipsă de sensibilitate faţă de trecut şi viitor. Curatorierea unor locuri, atât în medii formale cât şi informale, prin intermediul unor acţiuni şi intervenţii culturale, dispuse pe o linie temporală de 6 luni, are ca scop principal consolidarea prezenţei ca fapt materializat. Astfel, ne propunem să materializăm propria noastră prezenţă ca organizatori, breaslă şi organizaţie, alături de partenerii noştri.
Anuala Timișoreană de Arhitectură – a_ta - este cel mai important eveniment profesional organizat de către Filiala Teritorială Timiș a Ordinului Arhitecților din România, cu sprijinul financiar al OAR. Dedicat membrilor, şi nu numai, este conceput ca o interfaţă de relaţionare atât în cadrul profesiei, cât şi între profesie şi mediul – social, cultural, civic etc. – în care aceasta activează. Obiectivul principal al Anualei este recunoaşterea şi promovarea excelenţei în arhitectură şi, implicit prin aceasta, reliefarea unor modele de practică profesională demne de urmat. În acest sens, cel mai important eveniment al anualei este gala de premiere a proiectelor înscrise în concurs. De asemenea, acest demers oferă prin expoziţia-concurs o privire de ansamblu asupra producţiei de arhitectură din anul curent.
http://anualadearhitectura.ro
| 47
Lansarea a_ta 2014 locaĹŁie: Casa Artelor foto: Ciprian Costache
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. este un proiect al ASOCIAŢIEI SIMULTAN organizat în cadrul a_ta 2014 cu tema ‘prezent!’ co-finanțat de OAR din timbrul arhitecturii realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Timișoara Parteneri/ OAR Timiş, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş
48 |
Echipa de proiect/ Levente Kozma, Rareş Moldovan, Florin Fâra, Alin Rotariu, Radu Sărbulescu, Radu Cosma Mulţumiri/ Oana Simionescu, Alex Cozma, Robert Jianu, Bogdan Isopescu, Sergiu I. Sabau, Crista Milici, h.arta, Oana Nedelcu, Andrada Beşliu
Catalog editat de/ Asociaţia Simultan, Timişoara 2014 Design & layout/ Levente Kozma Traducere în engleză şi corectură/ Maria-Luiza Alecsandru (c) 2014, Asociaţia Simultan şi artiştii participanţi http://waiting-spaces.simultan.org Tiraj/ 200 exemplare
Spaţii în aşteptare III. ISBN 978-973-108-613-2
| 49
SPAŢII ÎN AŞTEPTARE III. / waiting spaces 3.
http://waiting-spaces.simultan.org
50 |