ZI DE ZI
Arquus' week
#1202
NEWS CONNECTIONS & SIGNIFICANCES
3 Mai: Ziua
competitiveintelligence.ro
Pentru spa contacta For advertising space in the newsletter, contact Pour l'espace publicitaire dans le bulletin, contactez
heraldcons@gmail.com
RO.A&D = S.E.T. (MI * EMT * ME) S.E.T. = SIMPLU MI = MAI INFORMAT
Trimite comentariile, propunerile
ME = MAI EFICIENT Page 2 of 121
MBDA SYSTEMS
Page 3 of 121
#we-rock-on-the-same-ROAD #suntem-pe-același-drum MBDA SYSTEMS ................................................................................................ 3 . INTERVIURILE RO.A&D
... ...................................................... 8
TOP5 interviuri RO.A&D ......................................................................................... 8 . COMPETITIVENESS .ro
... .................................................... 9
TOP COMPETITIVITATE (6) .................................................................................. 9 . AERONAUTICĂ
... .................................................... 10
AEROTEH: SVP ................................................................................................... 10 Programul Avion multirol al Forţelor Aeriene Române, F-16 ................................. 11 Programul: modernizare IAR-99 ........................................................................... 11 Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99, M.Ap.N. ............................ 11 AEROTEH S.A. - 448560 ...................................................................................... 11 . CYBER & ITC
... .................................................... 12
Program: Sistem de război electronic mobil .......................................................... 12 Program: Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR .................................... 12 Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa I ........................................................ 12 Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa II ....................................................... 12 Program: Sistem de securitate și apărare cibernetică ........................................... 12 Program: TPS-77 .................................................................................................. 12 Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil ........................... 12 Directoratul Național de Securitate Cibernetică .................................................... 13 European Union Agency for Cybersecurity (ENISA) ............................................. 13 STS a blocat ”mii de atacuri” cibernetice în weekend, .......................................... 14 Ce impact ar avea asupra concurenței și consumatorilor respingerea Nokia din rețelele 5G din România ....................................................................................... 14 - răspunsurile Consiliului Concurenței ............................................................... 14 . VEHICULE PENTRU LUPTĂ
... ............................................... 16
Program: Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile ................................................. 16 Program: PIRANHA IIIC ........................................................................................ 16 Transportor blindat pentru trupe 8 x 8 ............................................................... 16 Program: Platforme transport auto, multifuncţionale pe roţi .................................. 16 Program: Transportor blindat pentru trupe 8x8 Piranha V .................................... 16 Program: Autovehicule tactice blindate de tip ușor ............................................... 16 Greece received 130 M1117 ASVs: 260 hp, 40mm Mk 19, 50mm Browning........ 17 Insights.................................................................................................................. 17 . DEFENCE TRADE & RESOURCES Page 4 of 121
... ............................................... 18
Fundamentarea legislativă a programului de înzestrare ....................................... 18 Autovehicule tactice blindate de tip uşor/ATBTU ............................................... 18 Hotărârea nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului ......................... 18 PROGRAM DE GUVERNARE 2021-2024 ........................................................ 18 Proiecte de acte normative aflate în procedură de transparență decizională .... 30 SUA vs. România ................................................................................................. 60 . DEFENCE INDUSTRY NETWORKING . NATO
... .............................................. 84 ... ...................................................... 87
. UNIUNEA EUROPEANĂ
... .................................................... 88
Fondului European de Apărare - regulament ........................................................ 90 EU Annual Reports on export of conventional arms ............................................. 91 How can data management improve the circularity of defence capabilities? ........ 93 Insights.................................................................................................................. 94 Ursula von der Leyen – news now! Click on photos! ......................................... 94 . DECIZIONAL
... ...................................................... 96
Sebastian-Ioan Burduja, eliberare functie ............................................................. 97 Cine sunt Sebastian Burduja și Marcel Boloș, ...................................................... 97 Ministrul Economiei, despre taxa pe care companiile ar trebui să o plătească pentru promovare: ............................................................................................................ 97 . MacroE
... ....................................................... 98
Rezervele internaţionale – aprilie 2022 ................................................................. 98 . RO ... A&D ... Stock Exchange ... Fin
... .................................................... 99
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur ................................................ 99 BVB - industria aeronautică ................................................................................ 100 Raport preț aur/argint – 5 ani .............................................................................. 101 Natural Gas Futures Overview (USA) ................................................................. 101 Aluminum Futures Overview (UK) ....................................................................... 102 Brent Oil Futures Overview (UK) ......................................................................... 102 . RESURSE, chiar și de idei
... ................................................ 103
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ........................................... 103 Tranzacție de peste 1,06 miliarde de dolari: ....................................................... 104 Is It Fair To Blame Oil Companies For High Prices? ........................................... 104 Insights................................................................................................................ 105 . EVENIMENTE
...................................................... 107
EXPO & CONFERINȚE ...................................................................................... 107 Aprilie 2022 ..................................................................................................... 107 Mai 2022.......................................................................................................... 107 Iunie 2022........................................................................................................ 108 Iulie 2022 ......................................................................................................... 108 Page 5 of 121
August 2022 .................................................................................................... 108 Septembrie 2022 ............................................................................................. 108 Octombrie 2022 ............................................................................................... 108 Noiembrie 2022 ............................................................................................... 108 Decembrie 2022 .............................................................................................. 108 Februarie 2023 ................................................................................................ 109 Martie 2023 ..................................................................................................... 109 Mai 2023.......................................................................................................... 109 . OPINII/ANALIZE
... ..................................................... 110
Nicoleta Pauliuc: ................................................................................................. 110 Estimez că până în 2030 România va avea o armată foarte bine dotată ........ 110 . OSINT
... .................................................... 110
INFORADAR ....................................................................................................... 110 . SONDAJE ... POLLS
... ................................................... 111
ROMANIA: national parliament voting intention, 29.03.2022 .............................. 111 . SINDICATE
... .................................................. 112
. TOP SKILLs
... .................................................. 113
ARQUUS
......................................................................................................... 113
Joins us ........................................................................................................... 113 Bienvenue sur la page officiel d'ARQUUS ....................................................... 113 . COMPETITIVE INTELLIGENCE
... ............................................ 114
HERALD INSIGHTS: SVP .................................................................................. 114 Participă la prezentarea entitățile A&D ale județului ........................................... 116 Alege județul cu un click .................................................................................. 116 Precizează entitățile A&D ale județului ............................................................ 116 . RESPONSABILITATE ORGANIZAȚIONALĂ ... ............................................... 118 Decizia … și culoarele tribunalelor ...................................................................... 118 . TIMPUL: Aliat sau Neprieten?
... ................................................. 119
informații .......................................................................................................... 119 COVID-19 - Romanian Economic Impact Monitor ............................................... 119 Coronavirus - Covid-19 - Pandemie .................................................................... 120 . DIVERSE
... .................................................... 120
RO.A&D remember last week ............................................................................. 120
Page 6 of 121
DISCLAIMER: THE NEWS & INTERVIEWS REFLECT ONLY THE VIEWS OF THE AUTHOR & INTERVIEWEES, NOT OF HERALD INSIGHTS FIECARE ȘTIRE ȘI INTERVIU REPREZINTĂ DOAR PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORULUI ACESTEIA ȘI A INTERVIEVATULUI, IAR LINK-UL CONDUCE LA SURSA ORIGINALĂ ȘI LA FORMA INTEGRALĂ A ARTICOLULUI. Conținutul acestui newsletter este destinat să ofere un ghid asupra subiectelor de interes pentru domeniul de activitate A&D. Pentru căutarea și identificarea circumstanțelor specifice se recomandă consultanța de specialitate asigurată de Herald Insights.
The contents of this newsletter is intended to provide a guidance on topics of interest to the A&D industry. For the searching and the identifying specific circumstances it is recommended the expert advice provided by Herald Insights.
În newsletter sunt folosite traducerile electronice oferite de Google Translate. Pentru claritate deplină, consultați textul original al articolului. Materialele publicitare sunt puse la dispoziție de partea contractantă și nu reprezintă punctul de vedere al editorului acestui newsletter. Ideile și opiniile autorilor articolelor și materialelor video semnalate în acest newsletter nu reprezintă punctul de vedere al RO.A&D Project. Dorim doar să fiți cât mai bine informați despre diversitatea de idei, interese și evenimente care ar putea să influențeze activitatea Dvs.
Page 7 of 121
TOP5 interviuri RO.A&D După numărul de vizionări CLICK pe foto pentru vizualizare:
646 527 518 454
RO.A&D #727
Neculai Banea: IAR SA - mereu pregătită pentru performanță, 2020
RO.A&D #891
Cristian Spulbăr: o retrospectivă 2020 a S. AVIOANE Craiova SA
RO.A&D #880
Cătălin Nae: o retrospectivă 2020 a activității I.N.C.A.S. București
RO.A&D #1000
Interviu Ioana Țigănescu, fondator MEDIAUNO, cu ocazia apariției #1000 al RO.A&D Project
398
RO.A&D #897
Mircea Mihai Obreja: ''Juristul Business Partner al Anului 2020'' Gala ACJSFB Toate interviurile pot fi vizionate AICI. Sunteți invitați să participați la interviurile RO.A&D și să vă prezentați punctele de vedere referitoare la cele mai importante subiecte A&D. Contactați-ne la heraldcons@gmail.com
Page 8 of 121
TOP COMPETITIVITATE (6) https://www.youtube.com/channel/UC38x6s-bLWCR8JNH9rhmKAg
top competitiveness TOP20 DEFENSE MANUFACTURERS by Defense Revenue 2000 - 2020
TOP ROMÂNIA Decision Makers for RO.A&D Industry January 1st, 1990 - October 31st, 2021
TOP ROMÂNIA National parliament voting intention January 1st - October 26th, 2021
TOP15 producători de energie electrică • •
criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați
Ministerul Economiei: Industria de apărare TOP25 • •
criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați
INDUSTRIA AERONAUTICĂ TOP24 • •
criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați
Sursa datelor economice românești: datele publice ale Ministerului Finanțelor. Aprecierea Dvs este importantă. Abonează-te la TOP competitiveness (RO.A&D Project .ro) pentru a afla de noul videoclip sau interviu. Page 9 of 121
AEROTEH: SVP
Page 10 of 121
Programul Avion multirol al Forţelor Aeriene Române, F-16 Contract G2G: Portugalia, SUA
1
direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/f16 https://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-weapons-equipment-and-support-f-16-block-15-mlu-aircraft
Programul: modernizare IAR-99 Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99, M.Ap.N.
direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/modernizare-iar-99
AEROTEH S.A. - 448560 Vă pune la dispoziție facilitățile moderne ale unui Laborator de încercări pentru echipamentele motoarelor de aviație. Vezi detaliile la AEROTEH SVR prezentate într-un clip video.
1
Program prioritar cu contract de achiziție în derulare
Page 11 of 121
Program: Sistem de război electronic mobil ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sisteme-c4i https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa I ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa II direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sistem-uas
romtehnica .com http://www.romtehnica.com.ro/site/import/
Program: Sistem de securitate și apărare cibernetică ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: TPS-77 direcția generală pentru armamente .ro Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/tps-77 Page 12 of 121
Directoratul Național de Securitate Cibernetică https://dnsc.ro/
IMPORTANT! Directoratul Național de Securitate Cibernetică recomandă implementarea măsurilor de securitate cibernetică necesare asigurării funcționării normale a paginilor web, a rețelelor și sistemelor informatice, atât pentru cele personale, cât și pentru cele care aparțin entităților de stat sau private. Mai multe materiale referitoare la diferite situații privind evoluția amenințărilor cibernetice, precum și ghiduri sau recomandări despre modalitatea de reacție la diverse tipuri de incidente cibernetice sunt disponibile aici.
https://dnsc.ro/vezi/document/ghid-nis-ose-implementarea-masurilor-minime-deasigurare-a-securitatii-retelelor-si-sistemelor-informatice
European Union Agency for Cybersecurity (ENISA) https://www.enisa.europa.eu/news
Page 13 of 121
STS a blocat ”mii de atacuri” cibernetice în weekend, anunță instituția: ”Au fost îndreptate asupra site-urilor unora dintre cele mai importante instituții din România” https://www.g4media.ro/sts-a-blocat-mii-de-atacuri-cibernetice-in-weekend-anuntainstitutia-au-fost-indreptate-asupra-site-urilor-unora-dintre-cele-mai-importanteinstitutii-din-romania.html
g4media .ro 1 MAI 2022 • ANA POPESCU • 1.515 VIZUALIZĂRI • 6 COMENTARII
STS a blocat ”mii de atacuri” cibernetice în weekend, anunță instituția duminică: ”Au fost îndreptate asupra site-urilor unora dintre cele mai importante instituții din România”, mai arată Serviciul de Telecomunicații Speciale. Specialiștii arată că în cazul unui atac cibernetic deciziile și măsurile luate într-un timp extrem de scurt sunt esențiale, ”iar atunci când echipele de administrare tehnică și cele de securitate cibernetică sunt comune, lanțul de decizie este extrem de scurt și cu impact imediat”. • ”Este o creștere semnificativă, pe anumite pagini web depășindu-se procentul de 100% a acestor tipuri de atacuri în comparație cu alte perioade”, mai arată STS. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Ce impact ar avea asupra concurenței și consumatorilor respingerea Nokia din rețelele 5G din România - răspunsurile Consiliului Concurenței https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-25530695-impact-avea-asupraconcurentei-consumatorilor-respingerea-nokia-din-retelele-5g-din-romaniaraspunsurile-consiliului-concurentei.htm/amp
hotnews .ro Luni, 02 Mai 2022, 13:31 Adrian Vasilache • HotNews.ro
Este greu de apreciat cum vor fi afectați consumatorii de faptul că Nokia nu a primit avizul CSAT pentru a furniza echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor IT de interes național, precum și în rețelele 5G din România, având în vedere că mai multe companii au primit acest aviz, susține președintele Consiliului Concurenței. Dacă statul român crede că o anumită companie reprezintă un risc de securitate, atunci trebuie să ne adaptăm, spune acesta. Grupul finlandez Nokia, unul dintre liderii globali în industria 5G, solicită clarificări urgente autorităților române și a inițiat proceduri judiciare după ce i-a fost refuzată autorizația de a furniza echipamente de infrastructură 5G în România. Incertitudini sunt legate și de chinezii de la Huawei și ZTE, principalii vizați de legea securității rețelelor 5G care transpune Memorandumul 5G semnat de România cu SUA. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Page 14 of 121
Page 15 of 121
Program: Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: PIRANHA IIIC direcția generală pentru armamente .ro Transportor blindat pentru trupe 8 x 8 https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/piranha-iiic
Program: Platforme transport auto, multifuncţionale pe roţi direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/platforme-de-transport
Program: Transportor blindat pentru trupe 8x8 Piranha V direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/piranha-5
2
Program: Autovehicule tactice blindate de tip ușor ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program prioritar cu contract de achiziție în derulare 227 transportoare Piranha V - circa 900 milioane USD Octombrie 2017: semnarea Memorandumului de înțelegere și a Acordului de colaborare între Ministerul Economiei și Romarm, prin Uzina Mecanică București, și compania americană General Dynamics, care deține uzina producătorului elvețian de transportoare blindate Mowag, Comunicat de presă MApN nr. 350 10.10.2017 • Ianuarie 2018: semnarea contractului de achiziție a transportoarelor PIRANHA V, Comunicat de presă MApN nr. 8 12.01.2018 • Decembrie 2019: sunt livrate din Elveția primele 3 transportatoare către UM București; • Octombrie 2020: sunt recepționate primele 36 transportatoare de către armată; 2
• •
Page 16 of 121
Greece received 130 M1117 ASVs: 260 hp, 40mm Mk 19, 50mm Browning https://bulgarianmilitary.com/2022/05/02/greece-received-130-m1117-asvs-260-hp40mm-mk-19-50mm-browning/
bulgarian military .com On May 2, 2022 By Boyko Nikolov
ATHENS, ($1=0.95 Euros) — At the end of April, the Greek Armed Forces received 130 M1117 Guardian armored security vehicles [ASV], according to a statement from the General Staff of the Army [GS] on its official Facebook profile. BulgarianMilitary.com reminds us that at the end of 2021 Greece received 44 M1117 vehicles. Thus, with the new delivery, the Greek Armed Forces have 174 units of M1117 ASV, and deliveries will continue until the full implementation of the agreement.
Photo: Facebook
... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Insights Javelin – NLAW Operator In Ukraine Killed 6 Russian Armored Vehicles in 1 Day 19FortyFive02:45
Spain supplies Ukraine with 20 URO VAMTAC 4x4 light armored vehicles Army Recognition19:28 Mon, 02 May
US troops train Ukrainians on radar systems and armored vehicles in Germany Army Recognition11:00 Mon, 02 May
Ukraine’s Drones compilation)
Destroy
russian
Occupiers
and Armored Vehicles (video Defense Express18:50 Sun, 01 May
Denmark sending armored personnel vehicles and heavy mortars to Ukraine UAWire23:04 Sat, 30 Apr
Analysis: Armored and combat vehicles displayed at Russia Victory Day Military Parade 2022 Army Recognition20:52 Sat, 30 Apr
Denmark plans to donate its Piranha III wheeled armored vehicles to Ukraine Army Recognition17:08 Sat, 30 Apr
Army receives another 130 M1117 armored security vehicles Ekathimerini15:45 Sat, 30 Apr
The war in data: 2,000 Russian armored vehicles destroyed Grid News14:31 Sat, 30 Apr
Page 17 of 121
Fundamentarea legislativă a programului de înzestrare Autovehicule tactice blindate de tip uşor/ATBTU
Hotărârea nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului Parlamentul României În vigoare de la 25 noiembrie 2021 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1122 din 25 noiembrie 2021.
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 25 noiembrie 2021 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 25 noiembrie 2021, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. (1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 25 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION-MARCEL CIOLACU p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU Bucureşti, 25 noiembrie 2021. Nr. 42. … ANEXA Nr. 2
PROGRAM DE GUVERNARE 2021-2024 Coaliţia pentru rezilienţă, dezvoltare şi prosperitate Partidul Naţional Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România Obiectivele Programului de guvernare 2021-2024 …
MINISTERUL ECONOMIEI Precum întreaga ţară şi întreaga societate, economia traversează o perioadă complicată. Traversăm un reviriment economic după anul 2020, atunci când motoarele Page 18 of 121
economiei globale au mers la ralanti. Asistăm şi la o creştere a preţurilor, existând un apetit crescând pentru investiţii, dar încrederea consumatorilor fluctuează. Cu alte cuvinte, există şanse şi oportunităţi majore, dar şi ameninţări semnificative. Fiecare dintre acestea trebuie adresate în parte. Nu ne mai permitem luxul să generalizăm lucrurile. Trebuie să acţionăm ferm, hotărât, pentru că sănătatea unei ţări se măsoară şi după sănătatea economiei sale. Un guvern responsabil este un guvern care acţionează echilibrat, intervenind acolo unde este cazul, fără să cadă pradă unor sloganuri ideologice. Trebuie să facem ceea ce este necesar, pentru că, la finalul zilei, nu ideologia plăteşte salariile angajaţilor. România are o bază industrială încă relevantă. Acest lucru trebuie dezvoltat şi încurajat. Industria creează plus valoare pe orizontală economiei şi implică numere mari de angajaţi. Contrar percepţiei generate, industria României nu este un morman de fiare vechi şi nici nu trebuie tratată astfel. Acolo unde activitatea se poate dezvolta, trebuie să sprijinim producţia prin investiţii şi să sprijinim activitatea comercială facilitând accesul la noi pieţe de desfacere. Acolo unde nu sunt mari şanse de reviriment, trebuie să găsim soluţiile pentru a salva activele şi oamenii care lucrează în acele societăţi. Industria naţională de apărare poate să producă şi să lucreze pentru acoperirea necesarului MApN, în strânsă colaborare cu acesta, dar şi pentru pieţe externe. Este necesară doar o viziune şi doar bună-credinţă şi interes onest. Industria de minerit nonenergetic are încă valoare, prin resursele utile aflate în haldele şi iazurile companiilor. Pentru a transforma un munte de steril în venituri reale la buget şi în prosperitate pentru români sunt necesare o viziune corectă, o abordare onestă şi curajoasă. Industria uşoară românească, cu capital privat, are nevoie de susţinere pentru a ajunge în faţa viitorilor parteneri străini. Toate aceste lucruri se pot face, dacă ne dăm cu adevărat interesul. Este o realitate evidentă că avem nevoie de o politică industrială şi o politică de reindustrializare naţională, completă şi complexă. Vorbim aici şi de clustere industriale, dar şi de industrii creative, vorbim şi de producţie, dar şi de inovaţie, acolo unde putem să avem un cuvânt de spus. În companiile cu capital de stat trebuie să recuperăm, pe cât posibil, timpul pierdut. Trebuie să le alocăm banii de care au nevoie să opereze, să le ajutăm să intre pe noi pieţe sau să recupereze pieţe tradiţionale, să le ajutăm să se retehnologizeze. Îndeplinirea condiţiilor şi obiectivelor impuse de guvernanţa corporativă este un aspect pe care îl vom urmări, iar Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) reprezintă instrumentul prin care putem să realizăm acest deziderat. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului este una dintre cele mai importante instituţii aflate în coordonarea Ministerului Economiei. Obiective: • Auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele şi iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunităţi de valorificare ale acestora • Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanţă cu dezvoltarea industriei auto pentru a micşora importurile de produse similare din alte ţări • Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul ţării a bateriilor
Page 19 of 121
• Investiţii importante în industria naţională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN • Realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse şi servicii, atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării şi în industria naţională • Construirea a cel puţin unei noi fabrici de producţie în cadrul industriei naţionale de apărare şi mărirea portofoliului de produse vandabile pe plan extern cu cel puţin 5 produse care pot să fie construite în parteneriat cu societăţi din profil din ţări aliate • Implementarea prevederilor legislaţiei privind guvernanţa corporativă la toate societăţile din portofoliul ministerului Măsuri: • Elaborarea unei strategii naţionale de descentralizare a deciziilor limitative impuse întreprinderilor publice în vederea dezvoltării companiilor de stat profitabile, pentru a oferi servicii de bună calitate, la un preţ competitiv, concomitent cu modernizarea serviciilor ofertate pe o piaţă concurenţială. Trebuie să prioritizăm descentralizarea deciziei de stabilire a cheltuielilor pentru companiile cu capital de stat profitabile, prin mutarea deciziei la ministerul de resort, în vederea evitării birocraţiei şi pentru dezvoltarea acestora în mod sustenabil şi accelerat în concordanţă cu societăţile private, aceasta având impact în dezvoltarea organizatorică, economică şi juridică a companiilor • Eliminarea limitărilor impuse de legislaţie companiilor cu capital de stat profitabile privind întocmirea bugetului anual de venituri şi cheltuieli în vederea evitării situaţiilor în care acestea să îşi modifice strategia de dezvoltare în funcţie de legea anuală a bugetului de stat. Acolo unde societăţile sunt în domenii esenţiale pentru economia ţării, siguranţa naţională şi interesul strategic pentru posturile unde specialiştii necesită un timp îndelungat de pregătire specializată şi autorizare să se poată angaja personal, înainte de vacantarea posturilor, costurile cu aceştia să fie introduse în calculul productivităţii muncii după perioada de formare. Dacă în domeniul privat orice companie poate să elaboreze şi să pună în aplicare orice fel de politici de personal, cât timp acestea sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare, în domeniul administraţiei publice şi al companiilor cu capital de stat această libertate este mai restrânsă. Există legi, reguli şi regulamente care mai degrabă pun accentul pe uniformizare decât pe flexibilitate. Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială şi locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiţii semnificative în noile domenii-cheie ce se prefigurează. Ambiţiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum şi previziunile de creştere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creştere de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor. Obiective: Ne propunem reindustrializarea României şi atragerea proactivă de investiţii strategice în domeniile-cheie ale viitorului şi crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi de inovare în următoarele domenii: • tehnologii noi de producţie şi stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.); • industria producătoare de componente şi subansamble pentru maşini electrice; • noi tehnologii digitale şi de comunicaţii; Page 20 of 121
• materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare. Sprijinul public va proveni din fonduri europene şi va viza susţinerea iniţiativelor şi investiţiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât şi prin consolidarea lanţurilor valorice preponderent formate din IMM şi încurajarea dezvoltării de start-up-uri inovative. Abordarea va fi integrată vizând: • capacităţi de cercetare-dezvoltare; • infrastructura pentru producţie de componente şi asamblare de produs finit; • dezvoltarea de aplicaţii software şi de comunicaţii aferente; • servicii de instalare şi întreţinere; • activităţi de export; • capacităţi de reciclare. Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei şi activităţilor economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural existent. Pentru aceasta vom sprijini ecoturismul şi managementul adecvat al destinaţiilor de turism şi industriile culturale şi creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală. Ecosisteme industriale vizate: Dezvoltarea sectorului dedicat producţiei de tehnologii verzi (bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor) Obiective: • Dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor; • Dezvoltarea producţiei de echipamente pentru producţia de energie curată şi echipamente de gestiune inteligentă: panouri fotovoltaice, capacităţi de stocare (exemplu: baterii litiu-ion), contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc.; • Creşterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi "Made in Romania"; • Absorbţia unui volum de finanţări de 2 mld. euro (500 mil. euro/an) în perioada 20212024 dedicate R&D, producţiei şi distribuţiei de tehnologii verzi; • Exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 mld. euro/an începând cu 2025; Direcţii de acţiune: • Crearea parteneriatelor strategice cu membrii UE care deţin abilităţi şi cunoştinţe în dezvoltarea tehnologiei ecologice, de exemplu: Austria, Germania; • Susţinerea platformelor digitale de brokeraj pentru a facilita prezentarea ofertei şi cererii de tehnologii ecologice, alături de instituţiile de cercetare şi dezvoltare (universităţi şi institute de cercetare); • Lansarea unor programe de finanţare dedicate start-up-urilor din principalele sectoare producătoare de tehnologii verzi: mediu şi ape curate, energie şi transport curat, tehnologii pentru construcţii de infrastructură şi clădiri, tehnologii medicale, IT&C subordonat economiei circulare, alimentaţie organică. Dezvoltarea sectorului digital Obiective: • Trecerea de la outsourcing la produse şi servicii proprii şi integrarea cu restul sectoarelor economice; • Dublarea nivelului de competenţe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%). Direcţii de acţiune: • Susţinerea creării şi dezvoltării de hub-uri digitale de inovare în conformitate cu Agenda UE 2016-2020 de digitalizare paneuropeană; • Încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educaţional pentru introducerea competenţelor digitale în toate ciclurile de educaţie iniţială (începând de la grădiniţă), precum şi ca parte a formării profesionale continue; Page 21 of 121
• Dezvoltarea infrastructurii ICT pentru a asigura pe tot teritoriul României accesul la internet de mare viteză din fonduri europene. Dezvoltarea industriei auto Obiective: • Consolidarea poziţiei României în producţia de componente pe lanţul valoric al industriei auto; • Adaptarea la tranziţia către un transport curat şi electromobilitate. Direcţii de acţiune: • Atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu; • Dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezenţă semnificativă a industriei auto şi stimularea cooperării interclustere de tip reţea; • Fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii şi furnizorii din clusterele auto cu universităţi şi alte instituţii de cercetare pentru a dezvolta noi inovaţii care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector. Dezvoltarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă, inclusiv a celor care folosesc gazul natural ca resursă Obiective: • Susţinerea investiţiilor şi dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă; • Valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore şi offshore. Direcţii de acţiune: • Implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să îşi sporească competitivitatea şi atractivitatea investiţională în ceea ce priveşte valorificarea superioară a gazelor naturale; • Dezvoltarea unor industrii precum: petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice; • Identificarea şi promovarea activităţilor cu o valoare adăugată mare şi avansarea în lanţul valoric, mai ales prin integrarea IMM-urilor locale din industrie. Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare Obiective: • Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare şi crearea de noi locuri de muncă în domeniu (inclusiv prin formalizarea activităţilor la gri şi la negru de colectare); • Reducerea amprentei de carbon a economiei; • Creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi a costului acestora. Direcţii de acţiune: • Stimularea investiţiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie şi cercetare şi dezvoltare; • Rezolvarea deficienţelor structurale legate de deşeuri, colectare selectivă, reciclare şi reutilizare (Ordonanţa nr. 74/2018); • Transpunerea în totalitate a legislaţiei UE pentru economia circulară şi valorificarea deşeurilor; • Implementarea unui cadru legislativ şi de politică publică pentru un sector dedicat economiei circulare şi valorificării deşeurilor; • Analiză şi suport pentru transpunerea în practică a modelelor de economie circulară (conform OCDE) Dezvoltarea industriei alimentare Obiective: • Încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susţinerea dezvoltării şi creării de capacităţi de procesare autohtone în industria alimentară şi conexă (exemplu: ambalaje); Page 22 of 121
• Dezvoltarea lanţurilor valorice în domeniul plantelor tehnice şi al altor tipuri de materiale naturale rezultate din activităţi agricole (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea oportunităţilor în industrii-ţintă (mobilă, textile, construcţii, auto, aeronautică etc.); • Încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată şi promovarea produselor tradiţionale şi a lanţurilor scurte la nivel local. Direcţii de acţiune: • Menţinerea şi îmbunătăţirea mecanismelor de stimulare a investiţiilor integrate în producţie agricolă - procesare - distribuţie; • Asigurarea unor mecanisme previzibile şi clare de finanţare a activităţilor de producţie agroalimentară. Susţinerea industriilor creative Obiective: • Valorificarea creativităţii, a proprietăţii intelectuale şi a patrimoniului cultural ca factorcheie de dezvoltare economică a României. Direcţii de acţiune: • Dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software şi jocuri pe calculator, arhitectură, design şi modă, muzică, artă şi cultură, film şi televiziune, meşteşuguri, industria de carte şi editură) în vederea creşterii valorii adăugate în economia românească; • Stimularea industriilor creative ca factor-cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor rămase în urmă. În vederea elaborării şi susţinerii politicilor industriale în scopul creşterii competitivităţii sectoarelor industriale, se va urmări atingerea următoarelor obiective: • Elaborarea Strategiei Naţionale privind Economia Circulară. În elaborarea Strategiei Naţionale privind Economia Circulară se va ţine cont de noul plan de acţiune privind economia circulară publicat de CE la 11 martie 2020, care asigură o agendă orientată spre viitor pentru realizarea unei Europe mai curate şi mai competitive, creată în comun cu actorii economici, consumatorii, cetăţenii şi organizaţii ale societăţii civile; • Definitivarea şi implementarea Strategiei Naţionale de Competitivitate 2021-2027 cu o componentă privind managementul tranziţiei industriale; • Elaborarea cadrului legislativ şi relansarea Programului Creşterea Competitivităţii Produselor Industriale cu acţiuni de susţinere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiţii de proiecte finanţate prin schema de ajutor de stat aferentă. Program pentru dezvoltarea lanţurilor de producţie locale Schema de ajutor de stat cu un punctaj prioritar pentru acoperirea segmentelor lipsă din lanţul de producţie; substituirea importurilor de bunuri intermediare; angrenarea de companii locale; crearea/menţinerea locurilor de muncă. Domenii prioritare: activitate de producţie în industria de medicamente şi de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; maşini, unelte şi utilaje agricole; îngrăşăminte; construcţia de nave; piese auto; IT; energie. Program de industrializare pe bază de licenţă Fond de investiţii care va contribui total sau parţial la cumpărarea de licenţe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licenţelor. Domeniile prioritare: sectoarele de producţie cu intensitate tehnologică medie şi înaltă + sectoarele "verzi" (green) - tranziţia către o producţie prietenoasă cu mediul. Program pentru incubatoare şi parcuri industriale Construirea/Funcţionalizarea a câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare judeţ, cu implicarea autorităţilor locale pentru asigurarea utilităţilor şi Page 23 of 121
infrastructurii. Cel puţin unul pentru start-up-uri în fiecare judeţ. Creşterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali. …
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Viziunea pe termen mediu Pe baza orientărilor formulate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, a concluziilor rezultate în urma desfăşurării "Analizei strategice a apărării 2020" şi a Cartei Albe a Apărării 2021, de a concepe şi realiza proiectele de securitate şi apărare ca un tot unitar, Guvernul va avea în vedere consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euroatlantic al statelor din acest areal. Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: • capabilităţi de înaltă tehnologie, • resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, • restartarea industriei de apărare autohtonă, • dezvoltarea unei culturi instituţionale centrate pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, • rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare. Pentru ca toate acestea să nu rămână doar simple deziderate, prin programul de guvernare au fost alocate resursele necesare, existând premise temeinice pentru alocarea nivelului stabilit prin Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare pentru perioada 2017-2027 şi în perspectiva următorilor ani. Obiective pe termen mediu I. Dezvoltarea cadrului politic şi juridic din domeniul apărării şi securităţii naţionale Apărarea naţională are nevoie de un cadru legal care să asigure modernizarea, operaţionalizarea şi gestionarea eficientă a priorităţilor. Analiza actualului cadru legislativ va viza armonizarea prevederilor legale şi normative care reglementează domeniul apărării naţionale. Vom susţine o abordare care să ţină seama de bunele practici la nivel european, în special a celor care vizează controlul democratic al forţelor armate, respectarea valorilor statului de drept şi o abordare profesionistă a mecanismelor interministeriale. Dezvoltarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare va cuprinde definirea angajamentelor şi a responsabilităţilor structurilor cu rol legislativ şi executiv în probleme de securitate/apărare naţională. Apreciem că numai în acest mod se va realiza o continuitate în domeniul securităţii şi apărării naţionale în situaţia alternanţei la guvernare şi, astfel, se va obţine consensul politic necesar derulării programelor de dezvoltare/modernizare. De asemenea, aprobarea bugetelor pentru apărare şi pentru structurile de securitate nu ar mai avea caracter formal, ci ar reflecta o voinţă politică majoritară, multipartită, asigurând şi transpunerea în practică a principiului controlului parlamentar asupra forţelor de securitate/apărare. Acest proces va include actuala procedură de planificare a apărării, asigurându-i un caracter multianual, precum şi un grad sporit de asumare şi control la nivel politic. II. Creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE Page 24 of 121
În cadrul Alianţei, rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării (minimum 2% din PIB din sursele buget de stat şi activităţi finanţate integral din venituri proprii, din care cel puţin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare); dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie; asigurarea ofertei naţionale relevante pentru implementarea iniţiativelor NATO în planul dezvoltării capacităţii colective de reacţie a Alianţei; participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO; contribuţia la implementarea prezenţei aliate înaintate pe teritoriul altor aliaţi estici şi gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO, din ce în ce mai complexe şi diverse, adăugând, pe lângă ameninţările convenţionale, ameninţări cibernetice şi hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendinţa exponenţială a evoluţiei tehnologice (inteligenţa artificială, megadate, tehnologia cuantică, drone etc.), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate. Pe acest fond, principalele linii de efort, care vor asigura un accent superior profilului strategic al României în cadrul NATO, vor urmări implementarea programelor şi proiectelor în planul modernizării, înzestrării şi operaţionalizării structurilor de forţe, care vor determina un nivel calitativ superior şi semnificativ al contribuţiei naţionale la arhitectura colectivă de securitate şi apărare NATO. În paralel, eforturile naţionale vor avea în vedere continuarea promovării profilului României ca pilon de securitate şi stabilitate în regiune, monitorizarea, stimularea şi asigurarea progreselor determinante în ceea ce priveşte consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare în Sud-Estul Europei şi regiunea Mării Negre pe toate cele cinci componente operaţionale (terestru, aerian, maritim, cibernetic şi spaţial) şi, în context, operaţionalizarea şi maturizarea proiectelor multinaţionale NATO de pe teritoriul României (de exemplu, Unitatea de integrare a forţelor NATO/NFIU, Brigada Multinaţională Sud-Est/MNBDE-SE, Comandamentul Diviziei Multinaţionale SudEst/MND-SE HQ, Comandamentul Multinaţional de nivel Corp Sud-Est/MNC-SE HQ). O atenţie aparte va fi acordată definirii şi implementării parametrilor optimi, măsurilor şi proceselor specifice în planul asigurării rezilienţei, atât la nivel naţional, cât şi în cadrul integrat aliat, prin derularea unor programe de perfecţionare continuă pe linia asigurării securităţii cibernetice, a sistemelor de comunicaţii şi a combaterii ameninţărilor de tip hibrid, în vederea creşterii rezilienţei în faţa noilor provocări. În acest context este necesară creşterea rezilienţei bazate pe comunicaţii civile, inclusiv 5G, deoarece comunicaţiile de generaţii viitoare vor afecta societăţile de la transport, asistenţă medicală şi educaţie, dar şi operaţiunile militare. România va participa alături de cele 30 de state membre ale NATO la elaborarea unui plan de răspuns la pandemii, pe baza lecţiilor desprinse şi a celor mai bune practici existente la nivelul statelor aliate în contextul actualei crizei de COVID-19. Astfel, vor fi luate măsuri în domeniul rezilienţei şi al pregătirii civile, al utilizării mecanismelor şi capabilităţilor NATO în caz de criză. De asemenea, planul de răspuns naţional la pandemii va viza protejarea industriilor critice, îmbunătăţirea planificării continuităţii activităţilor Alianţei, cooperarea strânsă cu partenerii internaţionali, precum Uniunea Europeană. Ştirile false şi acţiunile informative ostile reprezintă o provocare cu incidenţă asupra domeniului politico-militar, deoarece sunt derulate atât în scopul influenţării percepţiei sociale şi afectării încrederii populaţiei în instituţiile statului, cât şi pentru obţinerea de informaţii necesare pentru influenţarea procesului decizional. Gestionarea riscurilor şi ameninţărilor din mediul virtual ne impune, cu necesitate, crearea şi dezvoltarea de capabilităţi specializate la nivelul forţelor armate, pentru contracararea acţiunilor informaţionale, a propagandei cu scop destabilizator şi a campaniilor de tip hibrid. Vor Page 25 of 121
fi înglobate, pe lângă noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluţii semnificative (apărare şi descurajare, rezilienţă, cooperare interinstituţională, tehnologii emergente şi disruptive, digitalizare), şi lecţiile învăţate din recenta pandemie de COVID-19, în special în domeniul contribuţiei forţelor armate la sprijinirea autorităţilor civile, precum şi în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau ştirile false. La nivel naţional se vor avea în vedere implementarea pachetului de ţinte de capabilităţi aferent anului 2021 şi implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2040, în cadrul căruia se cuvine a menţiona accentul pe operaţionalizarea noilor capabilităţi şi planificarea multianuală a numărului de posturi finanţate de la bugetul de stat. Pe fondul acestor eforturi aplicate, se va acorda o atenţie aparte asigurării unei abordări aliate echilibrate, unitare şi coerente în ce priveşte politicile, măsurile şi iniţiativele vizând asigurarea posturii aliate înaintate pe flancul de est al Alianţei. România va rămâne pe mai departe un promotor al unei relaţii transatlantice consolidate şi substanţiale, ca reper esenţial pentru securitatea europeană. Pentru România, NATO este instrumentul primordial şi central al apărării colective fundamentate pe indivizibilitatea securităţii aliaţilor. Ţara noastră va continua susţinerea consistentă a maximizării cooperării şi coordonării NATO-UE, în special pe palierul dezvoltării capabilităţilor şi gestionării riscurilor şi ameninţărilor de securitate, cu asigurarea complementarităţii şi sinergiei între acţiunile celor două organizaţii, în vederea evitării duplicării eforturilor sau a competiţiei. La nivelul UE, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, se va urmări dezvoltarea unui profil activ al României, atât prin participarea la procesul de luare a deciziilor în cadrul Politicii de securitate şi apărare comună (P.S.A.C.) şi la iniţiativele şi procesele de dezvoltare a capabilităţilor în formatele de cooperare multinaţională oferite de Agenţia Europeană de Apărare, cât şi prin contribuţia la operaţiile şi misiunile desfăşurate sub egida UE. Totodată, vor fi dezvoltate mecanismele necesare pentru o mai bună conectare la procesele derulate de Comisia Europeană în domeniul rezilienţei, sprijinului pentru cercetare şi dezvoltare, inclusiv în domeniul capabilităţilor pentru apărare şi al dezvoltării industriale. Va fi urmărită creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene puse la dispoziţia sectorului apărării. Măsurile propuse au în vedere: - consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în operaţiile şi misiunile militare şi civile ale Uniunii Europene, prin participarea la misiuni de monitorizare şi gestionare a crizelor din zonele de interes pentru România, în funcţie şi de alte angajamente asumate în plan internaţional; - participarea la consolidarea industriei europene de apărare şi a cercetării-dezvoltării în domeniul apărării prin susţinerea participării industriei naţionale de apărare la proiectele care vizează capabilităţi prioritare pentru România, inclusiv cyber, CBRN, comandă-control, UAV, inteligenţă artificială; - optimizarea nivelului de implicare în cadrul programelor şi proiectelor de dezvoltare a capabilităţilor militare derulate la nivelul Agenţiei Europene de Apărare (E.D.A.); - participarea la iniţiativele şi procesele UE dedicate dezvoltării de capabilităţi militare (PESCO - inclusiv mobilitate militară, CARD, EDF, EDIDP)3, în coerenţă cu angajamentele asumate în cadrul NATO şi respectând principiul setului unic de forţe;
PESCO - Procesul de revizuire a Cooperării Structurate Permanente CARD - Procesul de revizuire anuală coordonată a apărării EDF - Fondul European de Apărare EDIDP - Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării 3
Page 26 of 121
- promovarea consolidării legăturii transatlantice cu relevanţă accentuată în actualul context strategic, prin susţinerea implementării declaraţiilor comune privind cooperarea UE-NATO; - asigurarea sprijinului şi asistenţei statelor membre UE care fac obiectul unor agresiuni armate pe teritoriul lor, conform clauzei de asistenţă mutuală (art. 42/7 din Tratatul UE). III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA În ideea continuităţii şi coerenţei, precum şi în contextul direcţionărilor prevăzute de Carta Albă a Apărării 2021, pe linia politicii de apărare se va urmări intensificarea dialogului politicomilitar în cadrul parteneriatului strategic cu SUA, în perspectiva consolidării palierului strategic. Sprijinul şi asistenţa oferite de partea americană rămân esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare. Astfel, într-un context de securitate instabil şi provocator, este mai mult decât oricând oportună aprofundarea mecanismelor bilaterale permanente de consultare/cooperare, de coordonare şi armonizare a abordărilor şi punctelor de vedere la nivel politico-militar în vederea adoptării unor poziţii comune pe subiectele, politicile şi proiectele de interes vizând securitatea europeană şi regională. România va continua să îşi dovedească calitatea de aliat statornic şi durabil al SUA, în paralel cu aprofundarea dimensiunii de apărare a parteneriatului strategic. În acest context, implementarea iniţiativelor de cooperare bilaterală în domeniul apărării se va derula în cadrul asigurat de Foaia de parcurs (Roadmap) a Parteneriatului strategic în domeniul apărării 2020-2030. IV. Intensificarea cooperării bilaterale şi regionale în domeniul apărării În contextul evoluţiilor politice şi de securitate relevante, subliniem importanţa unei abordări echilibrate, în funcţie de obiectivele politicii de cooperare, care să contribuie la conturarea rolului de pol regional de stabilitate şi securitate prin menţinerea unor contribuţii substanţiale în regiunile de interes prioritar pentru România (regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică a NATO şi UE) şi, în acelaşi timp, să asigure o prezenţă relevantă în cadrul eforturilor aliate şi comunitare din vecinătatea sudică. O astfel de abordare este cu atât mai relevantă cu cât se constată o globalizare a ameninţării şi o sporire a atenţiei acordate de NATO şi UE evoluţiilor de securitate din Africa şi Orientul Mijlociu, estul Mediteranei, Caucazul de Sud şi estul Ucrainei, inclusiv pe palier operaţional. Cooperarea internaţională în domeniul apărării, atât în plan bilateral, cât şi în format multinaţional, în cadrul organizaţiilor internaţionale din care facem parte este o precondiţie şi un factor important în atingerea obiectivelor asumate de România. Priorităţile de cooperare internaţională în domeniul apărării pentru perioada următoare vizează implementarea politicilor de cooperare internaţională, contribuind la menţinerea unui sistem optim de relaţii militare pentru asigurarea nivelului ridicat de instruire şi pregătire a Armatei României, conform standardelor şi pentru îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin în conformitate cu angajamentele asumate la nivelul NATO, UE, ONU, OSCE şi în cadrul iniţiativelor regionale, precum şi sprijinirea promovării intereselor strategice ale statului român. În scopul consolidării profilului strategic al României şi conturării rolului stabilit, politicile de cooperare internaţională în domeniul apărării vizează cooperarea: - bilaterală, cu statele membre NATO şi/sau UE; - cu partenerii strategici, în primul rând cu SUA; - cu statele partenere, cu care sunt încheiate acorduri de cooperare în domeniul apărării şi/sau industriilor de apărare şi cu care au fost identificate domenii de interes comun, precum şi cu state din regiunile de interes cu care există potenţial pentru dezvoltarea unor programe de cooperare, în special în domeniul tehnico-militar şi cercetare-dezvoltare-inovare; Page 27 of 121
- în cadrul iniţiativelor regionale şi a organizaţiilor/organismelor internaţionale cu vocaţie în domeniul păcii şi securităţii la care România este parte (ONU, OSCE). Cadrul de desfăşurare a relaţiilor bilaterale şi regionale va urmări promovarea imaginii şi rolului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice cu accent pe intensificarea eforturilor de creştere a vizibilităţii şi credibilităţii posturii de descurajare şi apărare pe întregul Flanc Estic, dezvoltarea profilului strategic al României în cadrul Uniunii Europene şi consolidarea României ca pol de stabilitate şi furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre şi în Balcani. În acest sens, întrevederile bilaterale vor promova importanţa acordată aprofundării Parteneriatului Strategic cu SUA, ca pilon al arhitecturii de politică externă şi de apărare, extinderea şi consolidarea altor parteneriate strategice şi a cooperării cu aliaţii şi partenerii relevanţi cu care România a dezvoltat relaţii de cooperare bilaterală în domeniul apărării. Va continua, de asemenea, efortul de promovare a intereselor naţionale în formate multilaterale precum Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ca parte a acţiunii mai largi de susţinere şi consolidare a unei ordini internaţionale bazate pe reguli. Din perspectiva cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite, vor continua demersurile în vederea menţinerii profilului de ţară la un nivel ridicat, prin participarea la misiunile de menţinere a păcii şi implicarea activă în proiectele relevante dezvoltate la nivelul organizaţiei mondiale, cum ar fi iniţiativa Action for Peacekeeping a Secretarului General ONU. La nivelul OSCE va fi susţinută, în continuare, menţinerea viabilităţii acquis-ului OSCE format din cei trei piloni (Tratatul Cer Deschis, Tratatul CFE şi Documentul de la Viena - 2011) pe care se sprijină arhitectura de securitate europeană, aflată într-un moment criză. De asemenea, va fi acordată o atenţie deosebită gestionării aspectelor politico-militare şi implementării obligaţiilor asumate prin documentele internaţionale privind regimurile în domeniul controlului armamentelor convenţionale şi al neproliferării armelor de distrugere în masă. Totodată, va fi dezvoltată cooperarea regională în domeniul apărării prin continuarea participării active la iniţiativele din Europa de Sud-Est şi Regiunea Extinsă a Mării Negre, la alte formate regionale (Bucureşti 9, Iniţiativa celor Trei Mări), precum şi la formatele destinate combaterii fenomenului terorist şi fundamentalismului islamic. În acest sens continuarea şi consolidarea cooperării în formatul trilateral RomâniaPolonia-Turcia, dar şi promovarea unei abordări unitare a apărării pe întregul flanc estic, Marea Baltică-Marea Neagră, vor contribui la stabilitatea regională şi euroatlantică. În ceea ce priveşte cadrul juridic al cooperării internaţionale în domeniul apărării, va fi continuat efortul de dezvoltare şi modernizare a acestuia prin încheierea de acorduri care să contribuie la întărirea cooperării cu partenerii strategici, statele membre ale NATO şi UE, la dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu statele vecine şi partenerii regionali, precum şi cu partenerii din alte zone de interes pentru România. V. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităţilor prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind: - elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune subsecvente şi identificarea, împreună cu Guvernul României, de soluţii focalizate în special pe cooptarea industriei româneşti în implementarea planului multianual de înzestrare şi retehnologizare a acesteia pentru asigurarea unei rezilienţe militare industriale pragmatice; - demararea contractului "Corvete multifuncţionale" şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin; - iniţierea programelor de înzestrare cu valoare de peste 100 milioane de euro pentru care s-a obţinut aprobarea Parlamentului României: Page 28 of 121
• Autovehicule tactice blindate de tip uşor/ATBTU; • Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR; • Maşina de luptă a infanteriei, pe şenile - MLI; • Sistem de securitate şi apărare cibernetică; • Sistem UAS tactic clasa I; • Sistem de război electronic mobil SREM; • Sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/cu rază foarte scurtă de acţiune, portabil MANPAD; • Sistem integrat de arme SHORAD/VSHORAD; • Sistem de armament individual tip NATO; • Aparatură optică şi optoelectronică - etapa I; • Echipamente şi sisteme de detecţie, avertizare, decontaminare şi protecţie (individuală şi colectivă) CBRN; • modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul de sistem de artilerie antiaeriană cu capacităţi CRAM; - alocarea resurselor financiare necesare participării ACTTM/MApN, alături de operatori economici din industria naţională de apărare, la proiecte NATO şi UE în domeniul cyber, CBRN, UAV, în concordanţă cu priorităţile prevăzute în Carta Albă a Apărării 2021; - iniţierea altor programe de achiziţii necesare îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării; - în funcţie de alocările bugetare şi de derularea programelor deja iniţiate, vor fi efectuate demersuri pentru pregătirea iniţierii şi/sau derulării altor programe de înzestrare în vederea asigurării de noi capabilităţi structurii de forţe ale Armatei Române. VI. Elaborarea şi îmbunătăţirea cadrului normativ specific domeniului apărării şi calităţii vieţii personalului Se va avea în vedere continuarea activităţilor de elaborare/armonizare a legislaţiei naţionale care reglementează activitatea diverselor instituţii din sistemul de securitate naţională în domenii cu valenţe interinstituţionale (managementul crizelor, securitate cibernetică, rezilienţă etc.) în scopul eficientizării mecanismelor instituţionale. Avem în vedere continuarea dezvoltării sistemului informatic şi de comunicaţii militar, concomitent cu extinderea măsurilor de securitate informaţională şi implementarea celor de apărare cibernetică. Vom urmări cu prioritate reducerea cheltuielilor operaţionale (mai ales a consumului de energie) prin adoptarea de tehnologii noi, nepoluante, atât în privinţa echipamentelor militare, cât şi a lucrărilor de infrastructură militară. Ne propunem negocierea unor componente importante de transfer tehnologic cu ocazia tuturor achiziţiilor importante în domeniul militar, pentru întreprinderile viabile deja existente, dar mai ales pentru firme noi dedicate tehnologiilor moderne şi facilitarea şi dezvoltarea accesului firmelor private la aceste tehnologii şi deschiderea accesului acestora la comenzile de stat. Ne propunem să dezvoltăm o abordare strategică, interinstituţională şi funcţională întrun sistem integrat al problematicii protecţiei infrastructurilor critice naţionale. Vom dezvolta un proces de management al riscului, prin care să se evidenţieze ameninţările şi vulnerabilităţile infrastructurii critice definite şi modalităţile de diminuare a acestora, pentru fiecare structură responsabilă/implicată în parte, şi un standard de evaluare a protecţiei infrastructurii critice. Acest standard va fi dedicat unei anumite Page 29 of 121
infrastructuri, în funcţie de opţiunile de back-up şi de nivelul de rezilienţă al domeniului/sistemului din care face parte infrastructura. Vom aborda sistemul medical militar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ca un domeniu integrat, ce necesită noi evaluări conceptuale şi legislative, în contextul transformării NATO/UE şi al combaterii pandemiilor. Dezvoltarea rezervei operaţionale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară şi serviciul militar în termen voluntar, precum şi a unui sistem naţional de pregătire şi instruire, elaborarea unei noi strategii care să conecteze sistemul de forţe active cu grupul de rezervişti şi să asigure mobilizarea şi regenerarea forţelor în parametri optimi de cantitate, calitate şi viteză, o condiţie esenţială pentru realizarea acestui obiectiv reprezentând-o revizuirea cadrului legislativ. Concomitent, o atenţie deosebită va fi acordată revizuirii cadrului normativ aplicabil la nivel naţional sau intern al Ministerului Apărării Naţionale pe linia soluţionării problemelor sociale ale personalului armatei, veteranilor, invalizilor, văduvelor de război şi văduvelor veteranilor de război, cadrelor militare în rezervă/retragere, veteranilor, răniţilor şi invalizilor care au participat la acţiuni militare, precum şi urmaşilor celor decedaţi în acţiuni militare. Ne vom concentra pe reducerea birocraţiei şi realizarea unei structuri organizatorice moderne, flexibile, conform nivelului de ambiţie adoptat pe baza rezultatelor din procesul de revizuire strategică a apărării, a experienţei acumulate în teatrele de operaţii, a lecţiilor învăţate şi a bunelor practici din sfera euroatlantică. Ne propunem dezvoltarea unui program pentru retenţia, motivarea şi recompensarea personalului militar şi civil în conformitate cu legislaţia naţională şi bunele practici în cadrul NATO şi îmbunătăţirea programului dedicat protejării drepturilor veteranilor de război, veteranilor din teatrele de operaţii, răniţilor, familiilor şi rudelor acestora prin înfiinţarea unui centru naţional în acest sens. Vom urmări aplicarea prevederilor constituţionale, a normelor internaţionale şi UE la care România a aderat privind protejarea drepturilor omului pentru personalul militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Vom dezvolta strategii de comunicare internă şi externă cu scopul îmbunătăţirii prestigiului şi imaginii Armatei Române, precum şi iniţierea unui program dedicat ofiţerilor în rezervă şi în retragere în vederea implicării acestora în diferite acţiuni privind domeniul apărării.
Proiecte de acte normative aflate în procedură de transparență decizională https://sg.mapn.ro/projects?page=3
ministerul apărării naţionale .ro Autovehicule tactice blindate de tip ușor - ATBTU DATA AFISĂRII: 09-12-20214 Hotărâre a Guvernului privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente fazei I din cadrul etapei I a programului de înzestrare „Autovehicule tactice blindate de tip ușor”- ATBTU FISIERE DISPONIBILE: BLINDATE ATBTU.pdf https://sg.mapn.ro/proiecte/BLINDATE%20ATBTU.pdf RO.A&D: nu deținem date din care să rezulte că proiectul legislativ a devenit hotărâre de guvern aprobată. 4
Page 30 of 121
Page 31 of 121
Page 32 of 121
Page 33 of 121
Page 34 of 121
Page 35 of 121
Page 36 of 121
Page 37 of 121
Page 38 of 121
Page 39 of 121
Page 40 of 121
Page 41 of 121
Page 42 of 121
Page 43 of 121
Page 44 of 121
Page 45 of 121
Page 46 of 121
Page 47 of 121
Page 48 of 121
Page 49 of 121
Page 50 of 121
Page 51 of 121
Page 52 of 121
Page 53 of 121
Page 54 of 121
Page 55 of 121
Page 56 of 121
Page 57 of 121
Page 58 of 121
Page 59 of 121
SUA vs. România https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/united-states/ https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/
cia: the world factbook .gov Competitive background Coloniile americane ale Marii Britanii sau rupt de țara mamă în 1776 și au fost recunoscute ca noua națiune a Statelor Unite ale Americii în urma Tratatului de la Paris din 1783. În timpul secolelor XIX și XX, 37 de noi state au fost adăugate celor 13 inițiale ca națiune. s-a extins pe continentul nord-american și a dobândit o serie de posesiuni de peste mări. Cele mai traumatizante două experiențe din istoria națiunii au fost Războiul Civil (1861-65), în care o Uniune de state din nord a învins o Confederație secesionistă din 11 state sclaviste din sud și Marea Depresiune din anii 1930, o recesiune economică în timpul căreia aproximativ un sfert din forța de muncă și-a pierdut locurile de muncă. Susținute de victoriile din Primul și al Doilea Război Mondial și de sfârșitul Războiului Rece în 1991, SUA rămâne cel mai puternic stat național din lume. De la sfârșitul celui deal Doilea Război Mondial,
Pretenții maritime mare teritorială: 12 nm zonă învecinată: 24 nm zonă economică exclusivă: 200 nm platou continental: nespecificat
Principatele Țării Românești și Moldovei - timp de secole sub suzeranitatea Imperiului Otoman Turc - și-au asigurat autonomia în 1856; au fost legați de facto în 1859 și uniți oficial în 1862 sub noua denumire de România. Țara și-a câștigat recunoașterea independenței în 1878. Sa alăturat Puterilor Aliate în Primul Război Mondial și a dobândit noi teritorii - în special Transilvania - în urma conflictului. În 1940, România s-a aliat cu puterile Axei și a participat la invazia germană a URSS din 1941. Trei ani mai târziu, depășită de sovietici, România a semnat un armistițiu. Ocupația sovietică de după război a dus la formarea unei „republici populare” comuniste în 1947 și la abdicarea regelui. Guvernarea de zeci de ani a dictatorului Nicolae CEAUSESCU, care a preluat puterea in 1965, iar statul său polițienesc de Securitate a devenit din ce în ce mai opresiv și draconic prin anii 1980. CEAUSESCU a fost rasturnat si executat la sfarsitul anului 1989. Fostii comunisti au dominat guvernul pana in 1996 cand au fost scosi de la putere. România a aderat la NATO în 2004 și la UE în 2007. mare teritorială: 12 nm zonă învecinată: 24 nm zonă economică exclusivă: 200 nm platou continental: 200 m adâncime sau până la adâncimea de exploatare
Resurse naturale cărbune, cupru, plumb, molibden, petrol (rezerve în scădere), cherestea, fosfați, elemente din pământuri rare, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, bauxită, aur, fier, mercur, fier, sare, teren arabil, hidroenergie nichel, potasiu, argint, wolfram, zinc, petrol, gaze naturale, cherestea, teren arabil; nota 1: SUA dețin cele mai mari rezerve de cărbune din lume, cu 491 de miliarde Page 60 of 121
de tone, reprezentând 27% din totalul mondial . Spat fluor, Galiu, Grafit, Indiu, Mangan, Niobiu, Pământuri rare, Rubidiu, Scandiu, Tantal, Ytriu; vezi Anexa H: Materiale strategice pentru mai multe detalii Populația 337.341.954 (est. 2022) 18.519.899 (est. 2022) comparație între țară și lume: 3 comparație între țară și lume: 65 21.230.362 (est. Iulie 2021) Rata de crestere a populatiei Rata de crestere a populatiei 0,69% (est. 2022) -1,09% (est. 2022) comparație între țară și lume: 130 comparație între țară și lume: 231 Rata de nastere -0,38% (estimare în 2021) 12,28 nașteri/1.000 populație (est. Rata de nastere 2022) 8,76 nașteri/1.000 de locuitori (est. 2022) comparație între țară și lume: 151 comparație între țară și lume: 207 Rata mortalității 8,39 nașteri / 1.000 populație (est. 2021) 8,38 decese/1.000 de locuitori (est. Rata mortalității 2022) 15,26 decese/1.000 de locuitori (est. comparație între țară și lume: 78 2022) comparație între țară și lume: 2 11,99 decese / 1.000 populație (est. 2021) Grupuri etnice Alb 72,4%, negru 12,6%, asiatic 4,8%, români 83,4%, maghiari 6,1%, romi amerindian și nativ din Alaska 0,9%, 3,1%, ucraineni 0,3%, germani 0,2%, alți nativ hawaian și alți locuitori din Pacificul 0,7%, nespecificat 6,1% (2011 estim.) 0,2%, alți 6,2%, două sau mai multe rase Notă: populațiile de romi sunt de obicei 2,9% (est. 2010) subestimate în statisticile oficiale și pot reprezenta 5-11% din Populația României Rata migrației nete 3,02 migranți/1.000 de locuitori (est. -4,36 migranți/1.000 de locuitori (est. 2022) 2022) comparație între țară și lume: 39 comparație între țară și lume: 195 -0,2 migranți / 1.000 populație (est. 2021) Sănătate Cheltuieli curente de sănătate Cheltuieli curente de sănătate 16,8% (2019) 5,7% (2019) Densitatea medicilor 5,6% (2018) 2,61 medici/1.000 populație (2017) Densitatea medicilor Densitatea patului de spital 2,98 medici / 1.000 populație (2017) 2,9 paturi/1.000 de locuitori (2017) Densitatea patului de spital 6,9 paturi / 1.000 populație (2017) Cheltuieli cu educația 5% din PIB (2014) 3,3% din PIB (2018) comparație între țară și lume: 66 comparație între țară și lume: 137 3,1% din PIB (2017) Economie Privire de ansamblu economică Page 61 of 121
SUA are cea mai puternică economie din lume din punct de vedere tehnologic, cu un PIB pe cap de locuitor de 59.500 USD. Firmele americane sunt în fruntea progreselor tehnologice, în special în computere, produse farmaceutice și echipamente medicale, aerospațiale și militare; cu toate acestea, avantajul lor s-a redus de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe baza unei comparații a PIB-ului măsurat la ratele de conversie a parității puterii de cumpărare, economia SUA în 2014, fiind cea mai mare din lume timp de mai bine de un secol, a alunecat pe locul doi în urma Chinei, care a triplat rata de creștere a SUA. pentru fiecare an din ultimele patru decenii. În SUA, persoanele private și firmele de afaceri iau majoritatea deciziilor, iar guvernele federale și de stat cumpără bunurile și serviciile necesare în principal pe piața privată. Firmele de afaceri din SUA se bucură de o flexibilitate mai mare decât omologii lor din Europa de Vest și Japonia în deciziile de extindere a fabricii de capital, de a concedia surplusul de muncitori și de a dezvolta noi produse. În același timp, întreprinderile se confruntă cu bariere mai mari pentru a intra pe piețele interne ale rivalilor lor decât se confruntă firmele străine la intrarea pe piețele americane. Problemele pe termen lung pentru SUA includ stagnarea salariilor pentru familiile cu venituri mai mici, investiții inadecvate în infrastructura deteriorată, creșterea rapidă a costurilor medicale și de pensii ale unei populații care îmbătrânește, lipsa de energie și deficite mari de cont curent și bugetare. Apariția tehnologiei a fost un factor determinant în dezvoltarea treptată a unei piețe a muncii „pe două niveluri”, în care celor de jos le lipsește educația și abilitățile profesionale/tehnice ale celor de la vârf și, din ce în ce mai mult, nu reușesc să reușească. obțineți creșteri salariale comparabile, asigurare de sănătate și alte beneficii. Dar globalizarea comerțului, și în special
România, care a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, a început tranziția de la comunism în 1989 cu o bază industrială în mare parte învechită și un model de producție nepotrivit nevoilor țării. Câștigurile macroeconomice ale României au început abia recent să stimuleze crearea unei clase de mijloc și să abordeze sărăcia larg răspândită din România. Corupția și birocrația continuă să pătrundă în mediul de afaceri. În urma crizei financiare globale, România a semnat un pachet de asistență de urgență de 26 de miliarde de dolari de la FMI, UE și alți creditori internaționali, dar PIB-ul sa contractat până în 2011. În martie 2011, România și FMI/UE/Banca Mondială au semnat un Acord preventiv de 24 de luni, în valoare de 6,6 miliarde USD, pentru a promova disciplina fiscală, pentru a încuraja progresul în reformele structurale și pentru a consolida stabilitatea sectorului financiar; nu au fost extrase fonduri. În septembrie 2013, autoritățile române și FMI/UE au convenit asupra unui acord standby de continuare, în valoare de 5,4 miliarde de dolari, pentru a continua reformele. Acest acord a expirat în septembrie 2015 și nu au fost extrase fonduri. Progresul în reformele structurale a fost inegal, iar economia este încă vulnerabilă la șocurile externe. Creșterea economică a revenit în perioada 2013-17, determinată de exporturile industriale puternice, de recolte agricole excelente și, mai recent, de politicile fiscale expansioniste în 2016-2017 care aproape au dublat de patru ori deficitul fiscal anual al Bucureștiului, de la +0,8% din PIB în 2015 la - 3% din PIB în 2016 și aproximativ -3,4% în 2017. Industria a depășit alte sectoare ale economiei în 2017. Exporturile au rămas un motor al creșterii economice, condus de comerțul cu UE, care reprezintă aproximativ 70% din comerțul României. Cererea internă a fost principalul motor, datorită reducerilor de taxe și creșterilor mari ale
Page 62 of 121
creșterea producătorilor cu salarii mici, cum ar fi China, a pus o presiune suplimentară în scădere asupra salariilor și presiune în sus asupra revenirii capitalului. Din 1975, practic toate câștigurile din veniturile gospodăriilor au ajuns la primele 20% din gospodării. Din 1996, dividendele și câștigurile de capital au crescut mai repede decât salariile sau orice altă categorie de venit după impozitare. Petrolul importat reprezintă mai mult de 50% din consumul SUA, iar petrolul are un impact major asupra sănătății generale a economiei. Prețurile țițeiului s-au dublat între 2001 și 2006, anul în care prețurile locuințelor au atins vârful; prețurile mai mari la benzină au afectat bugetele consumatorilor și multe persoane au rămas în urmă în plățile ipotecare. Prețurile petrolului au crescut cu încă 50% între 2006 și 2008, iar executările silite ale băncilor s-au dublat în aceeași perioadă. Pe lângă atenuarea pieței imobiliare, creșterea prețurilor petrolului a provocat o scădere a valorii dolarului și o deteriorare a deficitului comercial de mărfuri din SUA, care a atins un vârf la 840 de miliarde de dolari în 2008. Deoarece economia SUA este consumatoare de energie, prețurile petrolului au scăzut din 2013. au atenuat multe dintre problemele pe care le-au creat creșterile anterioare. Criza creditelor ipotecare subprime, scăderea prețurilor la locuințe, falimentele băncilor de investiții, creditul strâns și recesiunea economică globală au împins SUA într-o recesiune până la jumătatea anului 2008. PIB-ul sa contractat până în al treilea trimestru al anului 2009, cea mai profundă și mai lungă scădere de la Marea Depresiune. Pentru a ajuta la stabilizarea piețelor financiare, Congresul SUA a stabilit un Program de reducere a activelor în dificultate de 700 de miliarde de dolari în octombrie 2008. Guvernul a folosit unele dintre aceste fonduri pentru a cumpăra acțiuni în bănci și corporații industriale din SUA, dintre care o mare parte fuseseră
salariilor care au început anul trecut și urmează să continue în 2018. O populație îmbătrânită, emigrarea forței de muncă calificate, evaziunea fiscală semnificativă, asistența medicală insuficientă și o slăbire agresivă a pachetului fiscal compromit creșterea pe termen lung și stabilitatea economică a României și reprezintă principalele vulnerabilități ale economiei.
Page 63 of 121
returnate guvernului până la începutul anului 2011. În ianuarie 2009, Congresul a adoptat și fostul președinte Barack OBAMA a semnat un proiect de lege care prevedea un stimulent fiscal suplimentar de 787 de miliarde de dolari care va fi utilizat pe o perioadă de 10 ani - două treimi pentru cheltuieli suplimentare și o treime pentru reduceri de taxe - pentru a crea locuri de muncă și pentru a ajuta redresarea economiei. În 2010 și 2011, deficitul bugetar federal a atins aproape 9% din PIB. În 2012, guvernul federal a redus creșterea cheltuielilor, iar deficitul s-a redus la 7,6% din PIB. Veniturile SUA din impozite și alte surse sunt mai mici, ca procent din PIB, decât cele ale majorității altor țări. Războaiele din Irak și Afganistan au necesitat schimbări majore ale resurselor naționale de la scopuri civile la cele militare și au contribuit la creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice. Până în anul fiscal 2018, costurile directe ale războaielor vor fi însumat peste 1,9 trilioane de dolari, potrivit cifrelor guvernului SUA. În martie 2010, fostul președinte OBAMA a semnat Legea privind protecția pacienților și îngrijirea la prețuri accesibile (ACA), o reformă a asigurărilor de sănătate care a fost concepută pentru a extinde acoperirea la încă 32 de milioane de americani până în 2016, prin asigurări private de sănătate pentru populația generală și Medicaid. pentru cei săraci. Cheltuielile totale pentru sănătate - public și privat au crescut de la 9,0% din PIB în 1980 la 17,9% în 2010. În iulie 2010, fostul președinte a semnat Actul DODD-FRANK Wall Street Reform and Consumer Protection Act, o lege menită să promoveze stabilitatea financiară prin protejarea consumatorilor de abuzurile financiare, punând capăt salvarilor de către contribuabili ai firmelor financiare, ocupându-se de bănci cu probleme care sunt „prea mari. a eșua” și îmbunătățirea responsabilității și a transparenței în sistemul financiar Page 64 of 121
în special, prin solicitarea ca anumite instrumente financiare derivate să fie tranzacționate pe piețele care sunt supuse reglementărilor și supravegherii guvernamentale. Consiliul Rezervei Federale (Fed) a anunțat planuri în decembrie 2012 de a cumpăra 85 de miliarde de dolari pe lună de titluri garantate cu ipoteci și titluri de trezorerie, în efortul de a menține ratele dobânzilor pe termen lung și de a menține ratele pe termen scurt aproape de zero până când șomajul va scădea sub nivelul 6,5% sau inflația a crescut peste 2,5%. Fed și-a încheiat achizițiile în vara lui 2014, după ce rata șomajului a scăzut la 6,2%, inflația s-a situat la 1,7%, iar datoria publică a scăzut sub 74% din PIB. În decembrie 2015, Fed și-a majorat ținta pentru rata de referință a fondurilor federale cu 0,25%, prima creștere de la începutul recesiunii. Cu o creștere scăzută continuă, Fed a optat pentru creșterea ratelor de mai multe ori de atunci, iar în decembrie 2017, rata țintă a fost de 1,5%. În decembrie 2017, Congresul a adoptat și fostul președinte Donald TRUMP a semnat Tax Cuts and Jobs Act, care, printre diferitele sale prevederi, reduce cota impozitului pe profit de la 35% la 21%; scade cota de impozitare individuală pentru cei cu cele mai mari venituri de la 39,6% la 37% și cu procente mai mici pentru cei cu niveluri de venit mai mici; modifică multe deduceri și credite utilizate pentru calcularea venitului impozabil; și elimină în 2019 pedeapsa aplicată contribuabililor care nu obțin cuantumul minim de asigurare de sănătate impus de ACA. Noile taxe au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018; reducerea impozitelor pentru corporații este permanentă, dar cele pentru persoane fizice sunt programate să expire după 2025. Comitetul mixt pentru impozitare (JCT) din cadrul Biroului de buget al Congresului estimează că noua lege va reduce veniturile din impozite și va crește deficitul federal cu aproximativ Page 65 of 121
1,45 trilioane de dolari în perioada 20182027. Această sumă ar scădea dacă creșterea economică ar depăși estimarea JCT.
PIB real (paritatea puterii de cumpărare) 19.846.720.000.000 USD (est. 2020) 20.563.590.000.000 USD (estimat 2019) 20.128.580.000.000 USD (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2017
comparație între țară și lume: 17 PIB (cursul de schimb oficial) 21.433.228.000.000 USD (est. 2019)
PIB real (paritatea puterii de cumpărare) 556,07 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) notă 578,39 miliarde dolari: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) 555,47 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 37 Rata de creștere reală a PIB-ului 4,2% (est. 2019) 4,54% (est. 2018) 7,11% (est. 2017) comparație între țară și lume: 71 PIB real pe cap de locuitor Notă de 28.800 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) Notă de 29.900 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) Notă de 28.500 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 67 PIB (cursul de schimb oficial) 249,543 miliarde USD (est. 2019)
Rata inflației (prețuri de consum) 1,8% (est. 2019) 2,4% (est. 2018) 2,1% (est. 2017) comparație între țară și lume: 104
Rata inflației (prețuri de consum) 3,8% (est. 2019) 4,6% (est. 2018) 1,3% (est. 2017) comparație între țară și lume: 163
Evaluări de credit Evaluare Fitch: AAA (1994) Evaluare Moody's: Aaa (1949) Evaluare Standard & Poors: AA+ (2011)
Evaluări de credit Evaluare Fitch: BBB- (2011) Evaluare Moody's: Baa3 (2006) Evaluare Standard & Poors: BBB(2014)
PIB - compoziție, pe sector de origine agricultură: 0,9% (est. 2017) industrie: 19,1% (est. 2017) servicii: 80% (est. 2017) PIB - compoziția, după utilizare finală consumul gospodăriilor: 68,4% (est. 2017)
PIB - compoziție, pe sector de origine agricultură: 4,2% (est. 2017) industrie: 33,2% (est. 2017) servicii: 62,6% (est. 2017) PIB - compoziția, după utilizare finală consumul gospodăriilor: 70% (est. 2017)
comparație între țară și lume: 2 Rata de creștere reală a PIB-ului 2,16% (est. 2019) 3% (est. 2018) 2,33% (est. 2017) comparație între țară și lume: 129 PIB real pe cap de locuitor 60.200 USD (est. 2020) 62.600 USD (est. 2019) 61.600 USD (est. 2018) Notă: datele sunt în dolari din 2017
Page 66 of 121
consum guvernamental: 17,3% (est. 2017) investiții în capital fix: 17,2% (est. 2017) investiții în stocuri: 0,1% (est. 2017) exporturi de bunuri și servicii: 12,1 % (est. 2017) importuri de bunuri și servicii: -15% (est. 2017)
consum guvernamental: 7,7% (est. 2017) investiții în capital fix: 22,6% (est. 2017) investiții în stocuri: 1,9% (est. 2017) exporturi de bunuri și servicii: 41,4 % (est. 2017) importuri de bunuri și servicii: -43,6% (est. 2017)
Produse agricole porumb, lapte, boabe de soia, grau, trestie de zahar, sfecla de zahar, pasare, cartofi, bumbac, carne de porc
Produse agricole porumb, grâu, lapte, semințe de floarea soarelui, cartofi, orz, struguri, sfeclă de zahăr, rapiță, prune/solduri
Industrii foarte diversificat, lider mondial, inovator de înaltă tehnologie, a doua cea mai mare producție industrială din lume; petrol, oțel, autovehicule, aerospațial, telecomunicații, produse chimice, electronice, procesare alimente, bunuri de larg consum, cherestea, minerit Rata de creștere a producției industriale 2,3% (est. 2017) comparație între țară și lume: 122
Industrii mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, mașini ușoare, metalurgie, produse chimice, procesare alimentară, rafinare a petrolului, minerit, cherestea, materiale de construcție Rata de creștere a producției industriale 5,5% (est. 2017) comparație între țară și lume: 50
Forță de muncă 146,128 milioane (est. 2020) notă: include șomeri comparație între țară și lume: 3
Forță de muncă 4,889 milioane (est. 2020)
Forta de munca - dupa ocupatie agricultură: 0,7% (2009) industrie: 20,3% (2009) servicii: 37,3% (2009) industrie și servicii: 24,2% (2009) producție: 17,6% (2009) agricultură, silvicultură și pescuit: 0,7% (2009) producție , extracție, transport și meșteșuguri: 20,3% (2009) manageriale, profesionale și tehnice: 37,3% (2009) vânzări și birouri: 24,2% (2009) alte servicii: 17,6% (2009) notă: cifrele exclud șomerii
Forta de munca - dupa ocupatie agricultură: 28,3% industrie: 28,9% servicii: 42,8% (2014)
Rată de șomaj
Rată de șomaj
comparație între țară și lume: 80
Page 67 of 121
3,89% (est. 2018) 4,4% (est. 2017) comparație între țară și lume: 57 Șomaj, tineri 15-24 de ani total: 14,9% bărbați: 15% femei: 14,8% (est. 2020) comparație între țară și lume: 110
3,06% (est. 2019) 3,56% (est. 2018) comparație între țară și lume: 41 Șomaj, tineri 15-24 de ani total: 17,3% bărbați: 17,9% femei: 16,5% (est. 2020) comparație între țară și lume: 94
Populația sub pragul sărăciei 15,1% (est. 2010) Coeficientul indicelui Gini distribuția venitului familiei 41,1 (est. 2016) 40,8 (1997) comparație între țară și lume: 54 Venitul sau consumul gospodăriei în procente cel mai mic 10%: 2% cel mai mare 10%: 30% (est. 2007)
Populația sub pragul sărăciei 23,8% (est. 2018) Coeficientul indicelui Gini distribuția venitului familiei 36 (2017 estim.) 28.2 (2010) comparație între țară și lume: 95 Venitul sau consumul gospodăriei în procente cel mai mic 10%: 15,3% cel mai mare 10%: 7,6% (est. 2014)
Buget venituri: 3,315 trilioane (2017 estim.) cheltuieli: 3,981 trilioane (2017 estim.) Notă: veniturile exclud contribuțiile sociale de aproximativ 1,0 trilioane USD; cheltuielile exclud beneficiile sociale de aproximativ 2,3 trilioane de dolari Excedent bugetar (+) sau deficit (-) -3,4% (din PIB) (est. 2017) comparație între țară și lume: 145 Datorie publica 78,8% din PIB (2017 estim.) 81,2% din PIB (2016 estim.) notă: datele acoperă doar ceea ce Trezoreria Statelor Unite denotă ca „Datorie deținută de public”, care include toate instrumentele de datorie emise de Trezorerie care sunt deținute de către entități din afara Statelor Unite ale Americii; datele includ datoria de trezorerie deținută de entități străine; datele exclud datoria emisă de statele individuale ale SUA, precum și datoria intraguvernamentală; datoria intraguvernamentală constă în împrumuturi ale Trezoreriei din surplusul trusturilor pentru securitatea socială federală, angajații federali, asigurarea medicală suplimentară și spitalicească (Medicare), invaliditatea și șomajul și
venituri: 62,14 miliarde (estimare 2017) cheltuieli: 68,13 miliarde (estimare 2017)
Excedent bugetar (+) sau deficit (-) -2,8% (din PIB) (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 125 Datorie publica 36,8% din PIB (estimare 2017) 38,8% din PIB (estimare 2016) notă: definită de Tratatul de la Maastricht al UE ca datorie publică generală brută consolidată la valoarea nominală, aflată la sfârșitul anului în următoarele categorii de datorii publice : valută și depozite, valori mobiliare, altele decât acțiunile, cu excepția instrumentelor financiare derivate și împrumuturi; sectorul administrației publice cuprinde subsectoarele: guvernul central, guvernul de stat, administrația locală și fondurile de securitate socială
Page 68 of 121
alte câteva trusturi mai mici; dacă s-ar adăuga datele pentru datoria intraguvernamentală, „datoria brută” ar crește cu aproximativ o treime din PIB comparație între țară și lume: 36 Impozite și alte venituri 17% (din PIB) (est. 2017) notă: exclude contribuțiile pentru asigurările sociale și alte programe; dacă s-ar adăuga contribuțiile sociale, impozitele și alte venituri s-ar ridica la aproximativ 22% din PIB comparație între țară și lume: 172 An fiscal 1 octombrie - 30 septembrie Soldul contului curent -480,225 miliarde USD (estimat 2019) -449,694 miliarde USD (estimat 2018) comparație între țară și lume: 206 Exporturi 2.127.250.000.000 USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 2.528.270.000.000 USD notă: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2019) 2.539.380.000.000 USD notă: datele sunt în dolari din anul curent (2018) comparație între țară și lume: 2 Exporturi - parteneri Canada 17%, Mexic 16%, China 7%, Japonia 5% (2019) Exporturi - mărfuri petrol rafinat, petrol brut, mașini și piese de vehicule, circuite integrate, avioane (2019) Importurile 2.808.960.000.000 USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 3.105.130.000.000 USD notă: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2019) 3.119.320.000.000 USD notă: datele sunt în dolari din anul curent (2018) comparație între țară și lume: 1 Importuri - parteneri China 18%, Mexic 15%, Canada 13%, Japonia 6%, Germania 5% (2019) Importuri - mărfuri
comparație de țară cu lumea: 145 Impozite și alte venituri 29,3% (din PIB) (estimare 2017)
comparație de țară cu lumea: 84 An fiscal an calendaristic Soldul contului curent - 11.389 miliarde USD (estimare 2019) - 10,78 miliarde USD (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 194
93,01 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (est. 2020) 114,311 miliarde USD (estimare 2019) 110,685 miliarde USD (estimare 2018) 105,188 miliarde USD (estimare 2017)
comparație de țară cu lumea: 41 Exporturi - parteneri Germania 22%, Italia 10%, Franța 7% (2019) Exporturi - mărfuri mașini și piese de vehicule, cabluri izolate, petrol rafinat, tablouri electrice de control, scaune (2019)
104,16 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 136,091 miliarde USD (estimare 2019) 127,553 miliarde USD (estimare 2018) 117,292 miliarde USD (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 39 Importuri - parteneri Germania 19%, Italia 9%, Ungaria 7%, Polonia 6%, China 5%, Franța 5% (2019) Importuri - mărfuri
Page 69 of 121
mașini, țiței, calculatoare, echipamente de difuzare, medicamente ambalate (2019)
mașini și piese de vehicule, petrol brut, medicamente ambalate, cabluri izolate, echipamente de difuzare (2019)
Rezerve de schimb valutar și aur 123,3 miliarde USD (31 decembrie 2017 estimat) 117,6 miliarde USD (31 decembrie 2015 estimat) comparație între țară și lume: 21 Datorii - externe 20.275.951.000.000 USD (est. 2019) 19.452.478.000.000 USD (est. 2018) notă: aproximativ 4/5 din datoria externă a SUA este exprimată în dolari SUA; Creditorii străini au fost dispuși să dețină instrumente de datorie denominate în dolari SUA, deoarece consideră dolarul ca monedă de rezervă a lumii comparație între țară și lume: 1 Rate de schimb Lire sterline pe dolar american: 0,7836 (est. 2017), 0,738 (est. 2016), 0,738 (est. 2015), 0,607 (est. 2014), 0,6391 (est. 2013) dolari canadieni per dolar american: 1, 1,308 (2017) estimat), 1,3256 (est. 2016), 1,3256 (est. 2015), 1,2788 (est. 2014), 1,0298 (est. 2013) Yuan chinezesc per dolar american: 1, 6,7588 (est. 2017), 6,6445 (est. 2017) .), 6,2275 (est. 2015), 6,1434 (est. 2014), 6,1958 (est. 2013) euro per dolar american: 0,885 (est. 2017), 0,903 (est. 2016), 0,9214 (est. 2015), 0,9214 (est. 2015), (est. 2014), 0,7634 (est. 2013) yen japonez per dolar american: 111,10 (est. 2017), 108,76 (est. 2016), 108,76 (est. 2015), 121,02 (est. 2014), 97,34 (est. 2014), .) nota 1:următoarele țări și teritorii folosesc oficial dolarul american ca mijloc legal: Insulele Virgine Britanice, Ecuador, El Salvador, Insulele Marshall, Micronezia, Palau, Timor Leste, Turks și Caicos și insulele din Caraibe Țările de Jos (Bonaire, Sint Eustatius, și Saba) nota 2: următoarele țări și teritorii folosesc dolarul american ca mijloc legal oficial de plată alături de moneda locală:
44,43 miliarde USD (estimare la 31 decembrie 2017) 40 miliarde USD (estimare la 31 decembrie 2016) comparație de țară cu lumea: 43 117,829 miliarde USD (estimare 2019) 115,803 miliarde USD (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 50
lei (RON) per dolar american 4,02835 (est. 2020) 4,31655 (est. 2019) 4,0782 (est. 2018) 4,0057 (est. 2014) 3,3492 (est. 2013)
Page 70 of 121
Bahamas, Barbados, Belize, Costa Rica și Panama nota 3: următoarele țări și teritorii acceptă pe scară largă dolarul american ca dominantă monedă, dar încă nu au declarat-o ca mijloc legal: Bermuda, Birmania, Cambodgia, Insulele Cayman, Honduras, Nicaragua și Somalia Comunicații Telefoane - linii fixe total abonamente: 103,052 milioane (2020)
Telefoane - linii fixe abonamente totale: 3,025 milioane (2020) abonamente totale: 3,38 milioane abonamente la 100 de locuitori: 31,13 abonamente la 100 de locuitori: 15,72 (2020 est.) (est. 2020) abonamente la 100 de locuitori: 15,8 (estimare 2019) comparație între țară și lume: 2 comparație de țară cu lumea: 43 Telefoane - mobil celular Telefoane - celulare mobile total abonamente: 442,457 milioane abonamente totale: 22,592 milioane (2019) (2020) abonamente totale: 22.671 milioane abonamente la 100 de locuitori: 134,5 abonamente la 100 de locuitori: 117,4 (2020 est.) (est. 2020) abonamente la 100 de locuitori: 106 (estimare 2019) comparație între țară și lume: 3 comparație de țară cu lumea: 54 Sisteme de telecomunicații Sisteme de telecomunicații evaluare generala:un sistem de evaluare generală: sectorul comunicații mare, avansat din punct de telecomunicațiilor din România vedere tehnologic, beneficiază de concurența bazată pe multifuncțional; Internet de încredere infrastructură; îmbunătățirea rapidă a disponibil pentru majoritatea populației, serviciilor interne și internaționale, în deși provocările rămân în zonele rurale special a serviciilor mobileși ținuturile tribale; concentrarea între celulare; sectorul fibrelor este unul operatorii din industrie; rata de dintre cele mai puternice din penetrare a abonaților de telefonie Europa; Guvernul a asigurat finanțare mobilă saturată; servicii naționale LTEUE pentru extinderea conexiunii în M cu reatribuire a spectrului 2G pentru bandă largă în zonele rurale; operatorii 5G, centrate în zonele urbane; operatorii investesc în îmbunătățirea capacității au semnat o alianță pentru a dezvolta rețelelor; testarea operatorilor 6G în conformitate cu standardele IoT; importator de echipamente de tehnologice și cu politicile radiodifuziune din vecinii UE (2020) guvernamentale; aproape toți cetățenii au acces atât la servicii de linie fixă, cât și la servicii mobile de bandă largă; fond guvernamental pentru conectarea a 5,3 milioane de locuințe și afaceri din zonele rurale; în pandemie, finanțare de urgență pentru internet și dispozitive legate de educație; abordare Page 71 of 121
cooperantă a comerțului electronic, sănătate, educație și energie cu tehnologia orașului inteligent în mai multe domenii; subvenții federale pentru constelația privată a internetului prin satelit, cu obiective pentru conexiuni rapide, la nivel mondial; politica guvernamentală a desemnat companiile chineze Huawei și ZTE drept amenințări la securitate națională și parteneriat restrâns; importator de echipamente de radiodifuziune din China cu exportul acestora în Hong Kong (2020) domestic: un sistem mare de cablu cu fibră optică, releu radio cu microunde, cablu coaxial și sateliți domestici transportă orice formă de trafic telefonic; un sistem celular în creștere rapidă transportă trafic de telefonie mobilă în toată țara; linie fixă puțin peste 31 la 100 și mobilă celulară peste 134 la 100 (2020) internațional:codul țării - 1; puncte de aterizare pentru Quintillion Subsea Cable Network, TERRA SW, AUAleutian, KKFL, AKORN, Alaska United -West, & -East & -Southeast, North Star, Lynn Canal Fiber, KetchCar 1, PC-1, SCCN, Tat TGN -Pacific și -Atlantic, Jupiter, Hawaiki, NCP, FASTER, HKA, JUS, AAG, BtoBE, Currie, Southern Cross NEXT, SxS, PLCN, Utility EACPacific, SEA-US, Paniolo Cable Network, HICS, HIFN, ASH , Telstra Endeavour, Honotua, AURORA, ARCOS, AMX-1, Americas -I & -II, Columbus IIb & -III, Maya-1, MAC, GTMO-1, BICS, CFX-1, GlobeNet, Monet, SAm-1 , Bahamas 2, PCCS, BRUSA, Dunant, MAREA, SAE x1, TAT 14, Apollo, Gemini Bermuda, Havfrue/AEC-2, Seabras-1, WALL-LI, NYNJ-1, FLAG Atalantic-1, Galben, Atlantic Crossing -1, AE Connect -1, sea2shore, Challenger Bermuda-1, și sistemele de cablu submarin GTT Atlantic care oferă conectivitate internațională către Europa, Africa, Orientul Mijlociu, Asia, Asia de Sud-Est, Australia, Noua Zeelandă, Pacific și Atlantic și Insulele Oceanului Indian, America Centrală și de Sud, Caraibe,
intern: teledensitatea la linie fixă este de aproximativ 16 telefoane la 100 de persoane; piața de telefonie mobilă deservită de patru operatori de rețele mobile; teledensitate mobil-celular peste 117 telefoane la 100 de persoane (2020) internațional: codul țării - 40; punct de aterizare pentru cablul submarin Diamond Link Global care leagă România de Georgia; stații terestre prin satelit - 10; schimburile digitale, internaționale, cu apelare directă funcționează în București (2019) notează:pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra lanțurilor de producție și aprovizionare la nivel global; din 2020, unele aspecte ale sectorului telecomunicațiilor au cunoscut o scădere, în special în producția de dispozitive mobile; mulți operatori de rețea au amânat upgrade-urile infrastructurii; progresul către implementarea 5G a fost amânat sau încetinit în unele țări; cheltuielile consumatorilor pentru servicii și dispozitive de telecomunicații au fost afectate de pierderile de locuri de muncă pe scară largă și de restricția corespunzătoare a veniturilor disponibile; natura crucială a serviciilor de telecomunicații ca instrument pentru muncă și școală de acasă a devenit evidentă și a primit sprijin din partea guvernelor
Page 72 of 121
Canada și SUA; stații terestre prin satelit - 61 Intelsat (45 Oceanul Atlantic și 16 Oceanul Pacific), 5 Intersputnik (regiunea Oceanului Atlantic) și 4 Inmarsat (regiunile Pacificului și Oceanului Atlantic) (2020) notă: pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra lanțurilor de producție și aprovizionare la nivel global; din 2020, unele aspecte ale sectorului telecomunicațiilor au cunoscut o scădere, în special în producția de dispozitive mobile; mulți operatori de rețea au amânat upgrade-urile infrastructurii; progresul către implementarea 5G a fost amânat sau încetinit în unele țări; cheltuielile consumatorilor pentru servicii și dispozitive de telecomunicații au fost afectate de pierderile de locuri de muncă pe scară largă și de restricția corespunzătoare a veniturilor disponibile; natura crucială a serviciilor de telecomunicații ca instrument pentru muncă și școală de acasă a devenit evidentă și a primit sprijin din partea guvernelor Mass-media de difuzare 4 rețele terestre majore de televiziune cu posturi afiliate în toată țara, plus rețele de cablu și satelit, posturi independente și un sector limitat de difuzare publică, susținut în mare parte prin granturi private; per total, mii de posturi TV care difuzează; mai multe rețele naționale de radio cu multe posturi afiliate; în timp ce majoritatea posturilor sunt comerciale, National Public Radio (NPR) are o rețea de aproximativ 900 de posturi membre; radio prin satelit disponibil; în total, peste 15.000 de posturi de radio funcționează (2018)
Codul de țară pe internet .us Utilizatori de internet
Mass-media difuzată un amestec de posturi TV publice și private; există 7 posturi de televiziune publică (2 naționale, 5 regionale) care utilizează transmisie terestră și 187 posturi TV private (dintre care 171 oferă acoperire locală) care utilizează difuzare terestră, plus 11 posturi publice de televiziune care utilizează transmisie prin satelit și 86 posturi TV private care utilizează transmisie prin satelit. ; Radiodifuzor public de stat operează 4 rețele naționale și posturi regionale și locale, având în total 20 posturi de radio publice prin difuzare terestră plus 4 posturi publice de radio prin satelit; există 502 posturi de radio private operaționale care utilizează transmisie terestră și 26 de posturi de radio private care utilizează transmisie prin satelit Codul țării internetului .ro Utilizatori de internet total: 15,49 milioane (2021)
Page 73 of 121
total: 298,8 milioane (est. 2021) procente din populație: 87,27% (est. 2019) comparație între țară și lume: 3
Broadband - abonamente fixe total: 120,531 milioane (2020) abonamente la 100 de locuitori: 36,41 (est. 2020) comparație între țară și lume: 2 Comunicații - notă nota 1: Biblioteca Congresului, Washington DC, SUA, pretinde a fi cea mai mare bibliotecă din lume, cu peste 167 de milioane de articole (din 2018); colecțiile sale sunt universale, nu sunt limitate de subiect, format sau graniță națională și includ materiale din toate părțile lumii și în peste 450 de limbi; colecțiile includ: cărți, ziare, reviste, partituri, înregistrări audio și video, imagini fotografice, lucrări de artă, desene de arhitectură și date privind drepturile de autor nota 2: Cape Canaveral, Florida, SUA, găzduiește una dintre cele patru antene de sol dedicate care ajută la operare a sistemului de navigație Global Positioning System (GPS) (celelalte sunt pe Ascension (Sfânta Elena, Ascension și Tistan da Cunha), Diego Garcia (British Indian Ocean Territory) și la Kwajalein (Insulele Marshall) Transporturi Sistemul național de transport aerian număr de transportatori aerieni înregistrați: 99 (2020) inventar de aeronave înmatriculate operate de transportatori aerieni: 7.249 trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni înregistrați: 889,022 milioane (2018) trafic anual de marfă pe transportatori aerieni înregistrați: 42.985.300.000 mt-km) (2018) Prefixul codului de țară pentru înmatricularea aeronavelor civile N
procente din populație: 78,46% (est. 2020) comparație între țară și lume: 47 total: 15.165.890 la sută din populație: 70,68% (estimare iulie 2018) Abonament fix în bandă largă total: 5,685 milioane (2020) abonamente la 100 de locuitori: 29,55 (est. 2020) comparație între țară și lume: 31 total: 5.277.700 abonamente la 100 de locuitori: 24,68 (estimare 2019)
Sistemul național de transport aerian număr de transportatori aerieni înregistrați: 8 (2020) inventar al aeronavelor înregistrate operate de transportatori aerieni: 60 trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni înregistrați: 4.908.235 (2018) trafic anual de marfă pe transportatorii aerieni înregistrați: 2,71 milioane mt-km (2018) Prefixul codului de țară pentru înregistrarea aeronavelor civile YR
Page 74 of 121
Aeroporturi total: 13.513 (2021) comparație între țară și lume: 1 Aeroporturi - cu piste asfaltate total: 5.054 peste 3.047 m: 189 2.438 până la 3.047 m: 235 1.524 până la 2.437 m: 1.478 914 până la 1.523 m: 2.249 sub 914 m: 903 (2021) Aeroporturi - cu piste neasfaltate total: 8.459 peste 3.047 m: 1 2.438 până la 3.047 m: 6 1.524 până la 2.437 m: 140 914 până la 1.523 m: 1.552 sub 914 m: 6.760 (2021) Heliporturi 5.287 (2013) Conducte 1.984.321 km gaze naturale, 240.711 km produse petroliere (2013) Căile ferate total: 293.564 km (2014) ecartament standard: 293.564,2 km ecartament 1,435 m (2014)
comparație între țară și lume: 1 Drumuri total: 6.586.610 km (2012) asfaltat: 4.304.715 km (include 76.334 km de drumuri expres) (2012) neasfaltat: 2.281.895 km (2012) comparație între țară și lume: 1 Căi navigabile 41.009 km (19.312 km folosiți pentru comerț; Calea maritimă Saint Lawrence de 3.769 km, inclusiv fluviul Saint Lawrence de 3.058 km, este împărțită cu Canada) (2012) comparație între țară și lume: 5 Marina comercială total: 3.627 după tip: vrachier 4, container 60, marfă generală 103, petrolier 69, altele 3.391 (2021) comparație între țară și lume: 7
Aeroporturi total: 45 (2013) comparație de țară cu lumea: 95 Aeroporturi - cu piste pavate total: 26 peste 3.047 m: 4 2.438 până la 3.047 m: 10 1.524 până la 2.437 m: 11 sub 914 m: 1 (2017) Aeroporturi - cu piste neasfaltate total: 19 914 - 1,523 m: 5 sub 914 m: 14 (2013)
Heliporturi 2 (2013) Conducte 3726 km gaz, 2451 km petrol (2013) Căile ferate total: 11.268 km (2014) gabarit standard: 10.781 km gabarit 1.435-m (3.292 km electrificat) (2014) gabarit îngust: 427 km gabarit 0.760-m (2014) gabarit larg: 60 km gabarit 1.524-m (2014) comparație de țară cu lumea: 23 Drumuri total: 84.185 km (2012) asfaltat: 49.873 km (include 337 km de autostrăzi) (2012) neasfaltat: 34.312 km (2012) comparație de țară cu lumea: 59 Căi navigabile 1.731 km (include 1.075 km pe Dunăre, 524 km pe ramuri secundare și 132 km pe canale) (2010) comparație de țară cu lumea: 45 Marina comercială total: 121 după tip: marfă generală 11, petrolier 6, altele 104 (2021) comparație între țară și lume: 81
Page 75 of 121
Porturi și terminale Port(e) maritim principal(e): Oceanul Atlantic: Charleston, Hampton Roads, New York/New Jersey, Savannah Oceanul Pacific: Long Beach, Los Angeles, Oakland, Seattle/Tacoma Golful Mexic: terminal petrolier Houston : terminal LOOP, Haymark Porturi terminale pentru containere (TEU): Charleston (2.436.185), Hampton Roads (2.937.962), Houston (2.987.291), Long Beach (7.632.032), Los Angeles (9.337.632), New York/New Jersey (7.471.131), Oakland (421,5), Oakland, 421,5 ), Savannah (4.599.177), Seattle/Tacoma (3.775.303) (2019) Terminal(e) GNL (export): Cameron (LA), Corpus Christi (TX), Cove Point (MD), Insula Elba (GA), Freeport ( TX), Sabine Pass (LA) notă - două facilități suplimentare de export sunt în construcție și se așteaptă să înceapă operațiunile comerciale în 2023-2024 terminal(e) GNL (import): Cove Point (MD), Elba Island (GA), Everett (MA), Freeport (TX), Golden Pass (TX), Hackberry (LA), Lake Charles (LA), Neptune (offshore), Northeast Gateway (offshore), Pascagoula (MS), Sabine Pass (TX) porturi fluviale: Baton Rouge, Plaquemines, New Porturi de marfă din Orleans (râul Mississippi) : Baton Rouge, Corpus Christi, Hampton Roads, Houston, Long Beach, Los Angeles, New Orleans, New York, Plaquemines (LA), Tampa, Texas City porturi de plecare pentru croazieră (pasageri): Miami, Port Everglades, Port Canaveral, Seattle, Long Beach Energie Acces la curent electric electrificare - populație totală: 100% (2020) Electricitate - producție 4,095 trilioane kWh (2016 estim.)
total: 120 după tip: marfă generală 11, petrolier 7, alte 102 (2020) Porturi și terminale port (e) principal (e): Constanta, port (uri) fluvial Midia : Braila, Galati (Galați), Mancanului (Giurgiu), Tulcea (Dunarea)
Acces la electricitate electrificare - populație totală: 100% (2020) Electricitate - producție 61,78 miliarde kWh (estimare 2016)
Page 76 of 121
comparație între țară și lume: 2 Electricitate - consum 3,902 trilioane kWh (2016 estimat) comparație între țară și lume: 2 Electricitate - exporturi 9,695 miliarde kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 22 Electricitate - importuri 72,72 miliarde kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 1 Electricitate - capacitate de generare instalată 1,087 miliarde kW (est. 2016) comparație între țară și lume: 2 Electricitate - din combustibili fosili 70% din capacitatea totală instalată (est. 2016) comparație între țară și lume: 111 Electricitate - din combustibili nucleari 9% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 18 Electricitate - din hidrocentrale 7% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 128 Electricitate - din alte surse regenerabile 14% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 64 Țiței - producție 10,962 milioane bbl/zi (est. 2018) comparație între țară și lume: 1 Țiței - exporturi 1,158 milioane bbl/zi (est. 2017) comparație între țară și lume: 12 Țiței - importuri 7,969 milioane bbl/zi (est. 2017) comparație între țară și lume: 1 Țiței – rezerve dovedite NA bbl (1 ianuarie 2018 est.) Produse petroliere rafinate productie 20,3 milioane bbl/zi (2017 estim.) comparație între țară și lume: 1 Produse petroliere rafinate - consum 19,96 milioane bbl/zi (est. 2017) comparație între țară și lume: 1 Produse petroliere rafinate - exporturi 5,218 milioane bbl/zi (est. 2017)
comparație de țară cu lumea: 47 Electricitate - consum 49,64 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 49 Electricitate - exporturi 11,22 miliarde kWh (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 18 Electricitate - importuri 4,177 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 45 Electricitate - capacitate de producție instalată 23,94 milioane kW (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 38 Electricitate - din combustibili fosili 47% din capacitatea totală instalată (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 156 Electricitate - din combustibili nucleari 6% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 20 Electricitate - de la hidrocentrale 29% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 70 Electricitate - din alte surse regenerabile 19% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 44 Țiței - producție 70.000 bbl / zi (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 46 Țiței - exporturi 2.076 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 70 Țiței - importuri 145.300 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 38 Țiței - rezerve dovedite 600 milioane bbl (estimare 1 ianuarie 2018) comparație de țară cu lumea: 42 Produse petroliere rafinate producție 232.600 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 47 Produse petroliere rafinate - consum 198.000 bbl / zi (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 58
Page 77 of 121
comparație între țară și lume: 1 Produse petroliere rafinate importuri 2,175 milioane bbl/zi (est. 2017) comparație între țară și lume: 2 Gaze naturale - producție 772,8 miliarde cu m (est. 2017) comparație între țară și lume: 1 Gaze naturale - consum 767,6 miliarde cu m (2017 estim.) comparație între țară și lume: 1 Gaze naturale - exporturi 89,7 miliarde cu m (2017 estim.) comparație între țară și lume: 4 Gaze naturale - importuri 86,15 miliarde cu m (2017 estim.) comparație între țară și lume: 4 Gaze naturale - rezerve dovedite 0 cu m (1 ianuarie 2017 est.) comparație între țară și lume: 203
Militar și Securitate Forțele militare și de securitate Forțele armate ale Statelor Unite: Armata SUA, Marina SUA (include Corpul Marin), Forțele Aeriene ale SUA, Forțele Spațiale ale SUA; Paza de Coastă a SUA (administrată în timp de pace de Departamentul pentru Securitate Internă, dar în rapoartele de război către Departamentul Marinei); Garda Națională (Garda Națională a Armatei și Garda Națională Aeriană) (2021) notă - Garda Națională a Armatei și Garda Națională Aeriană sunt componente de rezervă ale serviciilor lor și funcționează parțial sub autoritatea statului Cheltuieli militare 3,6% din PIB (est. 2021) 3,7% din PIB (2020) 3,4% din PIB (aproximativ 730 miliarde USD) (2019) 3,3% din PIB (aproximativ 685 miliarde USD) (2018) 3,3% din PIB (aproximativ 671 miliarde
Produse petroliere rafinate - exporturi 103.000 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 44 Produse petroliere rafinate importuri 49.420 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 81 Gaz natural - producție 10,87 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 40 Gaz natural - consum 11,58 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 45 Gaz natural - exporturi 22,65 milioane m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 53 Gaz natural - importuri 1,218 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 59 Gaz natural - rezerve dovedite 105,5 miliarde m3 (estimat la 1 ianuarie 2018) comparație de țară cu lumea: 50 Emisiile de dioxid de carbon din consumul de energie 72,07 milioane Mt (estimare 2017) Forțele Armate ale României: Forțele Terestre, Forțele Navale, Forțele Aeriene; Ministerul Afacerilor Interne: Jandarmeria Română (2021)
2% din PIB (2021 est.) 2,1% din PIB (estimare 2020) 1,8% din PIB (2019) 1,8% din PIB (2018) 1,7% din PIB (2017) 1,41% din PIB (2016)
Page 78 of 121
USD) (aproximativ 671 miliarde USD) 2017) comparație între țară și lume: 23 comparație de țară cu lumea: 60 Punctele forte ale personalului militar și al serviciilor de securitate Forțele Armate ale SUA au aproximativ Armata României are aproximativ 67.000 1,4 milioane de personal în serviciu activ de personal în serviciu activ (50.000 de (480.000 de Armate; 350.000 de Marine; forțe terestre; 7.000 de forțe navale; 335.000 de Forțele Aeriene/Spațiale; 10.000 de forțe aeriene) (2021) 180.000 de Corpuri Marini; 40.000 de Garda de Coastă); 335.000 Garda Naţională a Armatei; 105.000 Garda Națională Aeriană (2021) Inventare și achiziții de echipamente militare inventarul armatei americane este inventarul Forțelor Armate Române este compus aproape în întregime din alcătuit în mare parte din sisteme de sisteme de arme produse pe plan armament din epoca sovietică și mai intern (unele asamblate cu componente vechi produse pe plan intern; există, de străine) împreună cu un amestec mai mic asemenea, un amestec mai mic de de echipamente importate dintr-o echipamente de origine occidentală varietate de țări occidentale; din 2010, primite în ultimii ani din țările europene și Germania și Marea Britanie sunt din SUA (2021) principalii furnizori de hardware militar; industria de apărare din SUA este capabilă să proiecteze, să dezvolte, să întrețină și să producă întregul spectru de sisteme de arme; SUA este cel mai mare exportator de arme din lume (2021) Desfăşurări militare 5.000 Africa (majoritatea în Djibouti, cu până la 120 Polonia (NATO) (2021) aproximativ 700-1.000 în alte țări din Africa de Est și aproximativ 700 în Africa de Vest); 1.700 Australia; 250 Diego Garcia; 150 Canada; 650 Cuba (Guatanamo Bay); 290 Egipt (MFO); 65.000 Europa (Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Marea Britanie); 150 Groenlanda; 6.200 Guam; 370 Honduras; 56.000 Japonia; aproximativ 15.000 alocați (Bahrain, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Siria, Emiratele Arabe Unite); 125 Filipine; 26.500 Coreea de Sud; 200 Singapore; 100 Thailanda (2021) notă - Politicile militare americane de rotație afectează numărul de desfășurare; de exemplu, SUA desfășoară unități terestre și aeriene în anumite țări pentru misiuni de rotație de Page 79 of 121
6-12 luni în mod continuu; în Coreea de Sud, de exemplu, SUA rotesc continuu brigăzile de luptă (aproximativ 3.000 de personal) timp de 9 luni o dată; contingențele afectează și desfășurarea trupelor americane; în 2019-2020, SUA au dislocat peste 15.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu pentru o perioadă lungă de timp, iar la începutul lui 2022, au trimis întăriri în Europa ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei; în plus, unele baze navale americane de peste mări, cum ar fi cartierul general al Comandamentului Central al Forțelor Navale SUA (USNAVCENT) din Manama, Bahrain, sunt frecventate de echipajele navelor americane cu desfășurare de 6-9 luni; Vârsta și obligația serviciului militar 18 ani (17 ani cu acordul părinților) pentru serviciu voluntar masculin și feminin; nicio conscripție (în prezent inactivă, dar bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani trebuie să se înregistreze la Serviciul selectiv în cazul în care recrutarea este restabilită în viitor); vârsta maximă de înrolare 34 (Armată), 39 (Forțele Aeriene), 39 (Marină), 28 (Marine), 31 (Garda de Coastă); Obligație de serviciu de 8 ani, inclusiv 2-5 ani serviciu activ (Armata), 2 ani activ (Marină), 4 ani activ (Forțele Aeriene, Marinei, Garda de Coastă); toate ocupațiile și pozițiile militare deschise femeilor (2021) notă - în 2019, femeile reprezentau aproximativ 18% din totalul armatei americane Militară - notă SUA este membră a NATO și a fost una dintre primele 12 țări care au semnat Tratatul Atlanticului de Nord (cunoscut și sub denumirea de Tratatul de la Washington) în 1949. Congresul a creat oficial armata SUA în septembrie 1789; armata SUA a fost înființată în iunie 1775 ca Armata Continentală; după declararea independenței în iulie 1776, armata continentală și miliția aflată în serviciul Congresului au devenit cunoscute
conscripția încheiată în 2006; 18 ani pentru serviciu voluntar pentru bărbați și femei; toți membrii încadrați ai militarilor (inclusiv femeile) contractează pentru un termen inițial de serviciu de 5 ani, cu termene ulterioare succesive de 3 ani până la vârsta de 36 de ani (2021)
România a devenit oficial membră a NATO în 2004 România își desfășoară propria misiune de poliție aeriană, dar din cauza agresiunii ruse în regiunea Mării Negre, aliații NATO au trimis detașamente de luptători pentru a spori Forțele Aeriene Române din 2014. România găzduiește o diviziune multinațională NATO (Divizia Multinațională Sud-Est; a devenit operațională în 2017) și un cartier general de dimensiunea unei brigăzi, ca
Page 80 of 121
colectiv ca Armata Statelor Unite; când Congresul a ordonat desființarea Armatei Continentale în 1784, a păstrat un număr mic de personal care va forma nucleul Regimentului 1 american pentru serviciul național format mai târziu în acel an; atât Marina SUA, cât și Marinei americani au fost, de asemenea, înființate în 1775, dar Marina a căzut în nefolosire după Războiul Revoluționar și a fost restabilită de Congres în 1794; Forțele Aeriene ale SUA au fost înființate în 1947, dar prima unitate militară a armatei SUA dedicată exclusiv aviației a început operațiunile în 1913 Terorism Corpul Gărzii Revoluționare Islamice/Forța Qods; Statul Islamic al Irakului și ash-Sham (ISIS); Notă al-Qaeda: detalii despre istoria, obiectivele, conducerea, organizarea, zonele de operare, tactici, ținte, arme, dimensiunea și sursele de sprijin ale grupului (grupurilor) apar în Anexa-T Probleme transnaționale Litigii - internaţionale SUA au intensificat măsurile de securitate internă și colaborează îndeaproape cu vecinii săi, Canada și Mexic, pentru a monitoriza și controla personalul legal și ilegal, transportul și mărfurile peste granițele internaționale; precipitațiile abundente din ultimii ani de-a lungul unei mari părți a regiunii de frontieră Mexic-SUA au ameliorat aranjamentele de partajare a apei tensionate periodic; Acordul de frontieră maritimă din 1990 în Marea Bering încă așteaptă ratificarea Dumei Ruse; Canada și Statele Unite se dispută cum să împartă Marea Beaufort și statutul Pasajului de Nord-Vest, dar continuă să coopereze pentru a supraveghea platforma continentală arctică; Bahamas și SUA nu au reușit să cadă de acord asupra unei granițe maritime; Baza navală americană de la Guantanamo Bay este închiriată din Cuba și numai acordul reciproc sau abandonarea zonei de către SUA poate rezilia contractul de închiriere; Haiti revendică insula Navassa administrată
parte a prezenței avansate adaptate a NATO în partea de sud-est a Alianței.
Grupuri teroriste Notă Statul Islamic al Irakului și ashSham (ISIS): apar detalii despre istoria, obiectivele, conducerea, organizarea, zonele de operare, tactici, ținte, arme, dimensiunea și sursele de sprijin ale grupului (grupurilor) în Anexa-T Litigii - internaţionale CIJ a decis în mare măsură în favoarea României în disputa sa înaintată în 2004 cu privire la delimitarea frontierei maritime a Insulei Zmiyinyy/Serpilor (Șerpilor) și a Mării Negre, administrată de Ucraina; România se opune redeschiderii de către Ucraina a unui canal de navigație de la granița cu Dunăre prin Ucraina până la Marea Neagră
Page 81 of 121
de SUA; SUA nu a făcut nicio revendicare teritorială în Antarctica (dar și-au rezervat dreptul de a face acest lucru) și nu recunosc pretențiile altor state; Insulele Marshall revendică Insula Wake; Tokelau a inclus insula Swains din Samoa Americană printre insulele enumerate în proiectul său de constituție din 2006 Refugiați și persoane strămutate în interior refugiați (țara de origine): SUA au admis 11.411 refugiați în cursul exercițiului financiar 2021, inclusiv: 4.891 (Republica Democratică Congo), 1.246 (Siria), 872 (Afganistan), 803 (Ucraina), 772 (Birmania), 513 (Sudan) apatrizi persoane: 47 (la jumătatea anului 2021) notă: 72.722 de venezueleni au cerut azil din 2014 din cauza crizei economice și politice (2018)
Refugiați și persoane strămutate în interior refugiați (țara de origine): 654.825 (Ucraina) (din 5 aprilie 2022) apatrizi: 314 (la jumătatea anului 2021) notă: 9.519 sosiri estimate de refugiați și migranți (ianuarie 2015-februarie 2022)
Traficul de persoane situația actuală: traficanții de persoane exploatează victime interne și străine din România și români din străinătate; România rămâne o țară sursă primară pentru victimele traficului sexual și prin muncă în Europa; Bărbații, femeile și copiii români sunt supuși muncii forțate în agricultură, construcții, hoteluri, producție, servicii casnice, sex comercial, cerșetorie și furt forțat; România este o țară de destinație pentru un număr limitat de victime ale traficului de persoane străine, inclusiv migranți din Africa, Europa și Asia de Sud și de Sud-Est, exploatate în industria construcțiilor, hotelurilor și procesării alimentare :Lista de supraveghere de nivel 2 — România nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului, dar depune eforturi semnificative în acest sens; guvernul a identificat mai multe victime ale traficului în perioada de raportare, a participat la mai multe investigații internaționale și a desfășurat campanii de conștientizare; cu toate acestea, autoritățile au investigat, au urmărit penal și au condamnat mai puțini Page 82 of 121
traficanți; funcționarii complici la infracțiunile de trafic, în special cu minori din casele guvernamentale sau centrele de plasament, nu au fost urmăriți penal; Finanțarea guvernamentală a serviciilor pentru victimele traficului de copii a rămas inadecvată (2020) Droguri ilegale Droguri ilegale cel mai mare consumator de cocaină din o țară sursă pentru canabis lume (mai ales din Columbia prin Mexic și Caraibe), heroină mexicană și marijuana; mare consumator de ecstasy și metamfetamina mexicană; consumator major de fentanil și alte opioide sintetice provenite din Mexic și China, adesea amestecate cu alte droguri; producător ilicit de canabis, marijuana, depresive, stimulente, halucinogene și metamfetamină; centru de spălare a banilor
Page 83 of 121
Austrian Aeronautics Industries Group AAI RO.A&D #838
Austrian Defence Industry Association ADIG RO.A&D #838
Austrian Defence & Security Industry ASW RO.A&D #837
AGORIA Aeronautics, Space, Security & Defence Industries ASSDI RO.A&D #840
Belgian Security and Defence Industry BSDI RO.A&D #839
Bulgarian Defence Industries Association BDIA RO.A&D #842
Association of the Aerospace Manufacturers ALV
Defence and Security Industry Association of the Czech Republic DSIA RO.A&D #850
RO.A&D #843
Croatian Defense Industry Competitiveness cluster CDICC RO.A&D #843
Cyprus Chamber of Commerce and Industry CCCI
Danish Defence and Security Industries Association FAD
Arab Organization for Industrialization AOI RO.A&D #844
Estonian Chamber of Commerce and Industry EESTI
Estonian Defence Industry Association EDIA
AeroSpace and Defence Industries Association of Europe ASD RO.A&D #836
Association of Finnish Defence & Aerospace Industries AFDA
Groupement des Industries de Construction et Activités Navales GICAN
Groupement des Industries Françaises Aéronautiques et Spatiales GIFAS
Groupement des Industries Françaises de Défense Terrestre GICAT
German Aerospace Industries Association BDLI
German Electrical and Electronic Manufacturers' Association ZVEI
Federation of German Security and Defence Industries BDSV
Hellenic Manufacturers of Defence Material Association SEKPY
HASDIG - Hellenic Aerospace & Defence Industries Group HASDIG
Defence Industry Association of Hungary MVS
Federation of Aerospace Enterprises in Ireland FAEI
Italian Industries Federation for Aerospace, Defence and Security AIAD
Canadian Association of Defence and Security Industries CADSI
Croatian Chamber of Economy HGK
Page 84 of 121
European Network of EURODEFENSE RO.A&D #848
Association of Italian Space Companies AIPAS
Federation of Security and Defence Industries of Latvia FSDI
Lithuanian Defence and Security Industries Association LDSIA
Nacionalinė Gynybos Pramonės Asociacija NGPA
Malta Enterprise
The Netherlands Defence Manufacturers Association NIDV
Norwegian Defence and Security Industries Association FSI
Polish Chamber of National Defence Manufacturers PIPROK
Association of Polish Aviation Industry APAI
Association of Defense Business, Weaponry and New Technologies DANOTEC
Portuguese Association of Space Industries PROESPAÇO
Portuguese Platform for Defence Industries idD
Romanian Business Association of the Military Technique Manufacturers
Romanian "Defence Industry" Employers' Organization
Romanian Helicopter Industry Association ARIE RO.A&D #841
Romanian Shipbuilders Association RO.A&D #1104
Association of Romanian Aeronautical Companies OPIAR
Association of Defence Industry of the Slovak Republic ADISR
Chamber of Commerce and Industry of Slovenia CCIS
Spanish Association of Defence, Aeronautics, Security and Space Technology Companies - TEDAE
Association of Defence Suppliers Companies AESMIDE
Swedish Security and Defence Industry Association SOFF
Turkish Defense and Aerospace Industry Manufacturers Association - SASAD RO.A&D #883
National Defense Industrial Association NDIA
Aerospace Industries Association AIA
American-Central European Business Association ACEBA RO.A&D #932
American-Czech Business Council ACBC RO.A&D #932
US-Hungary Business Council USHBC RO.A&D #932
American-Lithuanian Business Council ALBC RO.A&D #932
US-Poland Business Council USPBC RO.A&D #932
American-Romanian Business Council AMRO RO.A&D #932
Page 85 of 121
Page 86 of 121
NATO MEMBER COUNTRIES LINKS ALBANIA (2009) DENMARK (1949) ICELAND (1949) NETHERLANDS (1949) SLOVAKIA (2004)
BELGIUM (1949) ESTONIA (2004) ITALY (1949) NORTH MACEDONIA5 SLOVENIA (2004)
CANADA (1949) GERMANY (1955) LITHUANIA (2004) POLAND (1999) TURKEY (1952)
CROATIA (2009) GREECE (1952) LUXEMBOURG (1949) PORTUGAL (1949) UK (1949)
CZECH Rep (1999) HUNGARY (1999) MONTENEGRO (2017) ROMANIA (2004) USA (1949)
NATO
NATO NOW
NEWSROOM
NATO Secretary General Jens Stoltenberg
Deputy Secretary General Mircea Geoană NEWS / twitter
NATO Spokesperson Oana Lungescu
NEWS / twitter
5
BULGARIA (2004) FRANCE (1949) LATVIA (2004) NORWAY (1949) SPAIN (1982)
2020
Page 87 of 121
European Commission
The Commissioners
Press corner
PRESIDENT(2019-2024)
High Representative/ Vice-President
Executive Vice-President Digital Age
Ursula von der Leyen NEWS / twitter
Josep Borrell Fontelles NEWS / twitter
Margrethe Vestager NEWS / twitter
COMMISSIONER Economy
COMMISSIONER Energy
COMMISSIONER Transport
Paolo Gentiloni NEWS / twitter
Kadri Simson NEWS / twitter
Adina Vălean NEWS / twitter
COMMISSIONER Internal Market Thierry Breton NEWS / twitter
COMMISSIONER Health and Food Safety Stella Kyriakides NEWS / twitter
COMMISSIONER Crisis Management Janez Lenarčič NEWS / twitter
European Parliament
SEDE
ITRE
President European Parliament Roberta METSOLA NEWS / twitter
President SEDE Nathalie LOISEAU NEWS / twitter
President
Page 88 of 121
ITRE Cristian-Silviu BUŞOI NEWS / twitter
President European Council Charles Michel NEWS / twitter
Chief Executive European Defence Agency
Jiří Šedivý NEWS / twitter
Chairman EUMC Gl. Claudio Graziano NEWS / twitter
FIREARMS DIRECTIVE
COORDINATED ANNUAL REVIEW ON DEFENCE (CARD)
PERMANENT STRUCTURED COOPERATION (PESCO)
EUROPEAN DEFENCE FUND (EDF)
Page 89 of 121
Capability Development Plan (CDP)
RESEARCH & TECHNOLOGY
INDUSTRY ENGAGEMENT
ACCESS TO EU FUNDING
PERMANENT STRUCTURED COOPERATION (PESCO)
DEFENCE INDUSTRY AND SPACE
Fondului European de Apărare - regulament
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R0697&from=EN
Page 90 of 121
EU Annual Reports on export of conventional arms https://webgate.ec.europa.eu/eeasqap/sense/app/75fd8e6e-68ac-42dd-a078f616633118bb/sheet/c46723c7-59ed-4fb1-8359-df628f626d9a/state/analysis
europa .eu
Page 91 of 121
Page 92 of 121
How can data management improve the circularity of defence capabilities? https://eda.europa.eu/news-and-events/news/2022/05/02/how-can-datamanagement-improve-the-circularity-of-defence-capabilities
european defence agency .eu 02 MAY 2022
Under the EDA-managed Incubation Forum for Circular Economy in European Defence (IF CEED), more than 30 experts from 13 countries across Europe met on 26 April 2022 to prioritise the way forward on the role of data for circular economy in European Defence. Experts from EDA’s participating Member States, defence-related industry and Research-and-Technology Organisations (RTOs) gathered in two sessions of IF CEED working groups (so-called ‘Project Circles’). The core of the discussion covered how to improve circularity by information sharing across the defence-related value chain, while protecting classified or business-sensitive data. The Project Circle ‘WFD’ discussed the implementation of the article 9(1)(i) of the Waste Framework Directive regarding the reporting of substances of very high concern. It focused on the associated ‘SCIP’ (Substances of Concern In Product) database, its use within the defence supply chain, the implementation of the Directive’s provisions across Member States and issues related to compliance with defencespecific requirements, such as rules on export of military systems. Then, the Project Circle ‘Circular Data’ started its work on the broader use of data as an enabler for circularity in Defence. Presentations explored the potential uses of data and the concept of ‘Digital Product Passport’, by building on recent initiatives in civilian applications able to cross-fertilise and transfer innovative technologies to the defence sector. Participants shared experiences and views on the needs, benefits and barriers of the implementation of a data-sharing scheme in the military context. They discussed topics such as higher standards of data protection needed for classified information and the relevant scope of data to be shared across supply chains. Both Project Circles established first priorities, aiming at making the most of data management to develop circularity principles in the defence sector. The Incubation Forum for Circular Economy in European Defence (IF CEED) is cofunded by the European Union (under the LIFE programme) and the Luxembourg’s Ministry of Foreign and European Affairs - Directorate of Defence. More info: • IF CEED website
În cadrul Forumului de incubație pentru economia circulară în apărarea europeană (IF CEED), gestionat de EDA, peste 30 de experți din 13 țări din Europa s-au întâlnit la 26 aprilie 2022 pentru a stabili calea de urmat în ceea ce privește rolul datelor pentru economia circulară în apărarea europeană. Experții din statele membre participante la EDA, din industria de apărare și din organizațiile de cercetare și tehnologie (RTO) s-au reunit în două sesiuni ale grupurilor de lucru IF CEED (așanumitele „Cercuri de proiect”). Miezul discuției a vizat cum să îmbunătățim circularitatea prin schimbul de informații de-a lungul lanțului valoric legat de apărare, protejând în același timp datele clasificate sau sensibile pentru afaceri. Cercul de proiect „WFD” a discutat despre punerea în aplicare a articolului 9(1)(i) din Directivacadru privind deșeurile în ceea ce privește raportarea substanțelor de mare îngrijorare. Acesta sa concentrat pe baza de date asociată „SCIP” (Substanțe preocupante în produs), utilizarea acesteia în cadrul lanțului de aprovizionare pentru apărare, punerea în aplicare a dispozițiilor Page 93 of 121
directivei în statele membre și aspecte legate de conformitatea cu cerințele specifice apărării, cum ar fi normele privind exportul. a sistemelor militare. Apoi, Cercul Proiectului „Date circulare” și-a început activitatea privind utilizarea mai largă a datelor ca un factor de sprijin pentru circularitatea în Apărare. Prezentările au explorat potențialele utilizări ale datelor și conceptul de „Pașaport pentru produse digitale”, bazându-se pe inițiative recente în aplicații civile capabile să fertilizeze și să transfere tehnologii inovatoare în sectorul apărării. Participanții au împărtășit experiențe și opinii cu privire la nevoile, beneficiile și barierele implementării unei scheme de partajare a datelor în context militar. Ei au discutat subiecte precum standardele mai înalte de protecție a datelor necesare pentru informațiile clasificate și domeniul relevant al datelor care urmează să fie partajate de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. Ambele Cercuri de Proiect au stabilit primele priorități, urmărind să profite la maximum de managementul datelor pentru a dezvolta principii de circularitate în sectorul apărării.
Insights Ursula von der Leyen – news now! Click on photos! https://www.newsnow.co.uk/h/?search=Leyen&lang=a&searchheadlines=1
Page 94 of 121
Page 95 of 121
România știri A&D
Klaus IOHANNIS
Florin CÎȚU
Ion Marcel CIOLACU
Nicolae-Ionel CIUCĂ
Președinte România
Președinte Senat
Președinte Camera Deputaților
Prim Ministru
NEWS / twitter
NEWS / twitter
NEWS / twitter
NEWS / twitter
Florin SPĂTARU Ministru economie
Vasile DÎNCU Ministrul apărării
Adrian CÂCIU Ministrul finanțelor
Sorin GRINDEANU Ministrul T&I
NEWS / twitter
NEWS / twitter
NEWS /
NEWS / twitter
Marcel-Ioan BOLOŞ iMinistrul I&PE
Marcel-Ioan BOLOŞ Ministrul C&I&D
Marius BUDĂI Ministrul muncii
Mugur ISĂRESCU Guvernatorul BNR
NEWS / twitter
NEWS / twitter
NEWS / twitter
NEWS /
Declaratii de avere si interese la încetarea mandatului Întâlnire de lucru între miniștrii Apărării și Economiei6 Strategie, Apărare, Industrie. De la strategia de apărare la industria națională7 Promoting competitiveness is essential in Romania. Let's do it!
10.03.2022: În câteva cuvinte, totul despre starea și viitorul industriei de apărare cu capital de stat. RO.A&D: foarte interesant, din perspectiva celor anilor trecuți de la eveniment. Un eveniment de excepție organizat de NSC 09.09.2015. 6 7
Page 96 of 121
Sebastian-Ioan Burduja, eliberare functie Primul-Ministru Decizie privind încetarea calității de consilier onorific al prim-ministrului acordate domnului Sebastian-Ioan Burduja Nr. 297 din 02-Mai-2022 M. Of. Partea I nr. 425 din 02 Mai 2022
Cine sunt Sebastian Burduja și Marcel Boloș, noii miniștri propuși de premierul Ciucă la Cercetare și Fonduri UE https://www.g4media.ro/premierul-ciuca-i-a-propus-pe-marcel-bolos-ca-ministru-plinal-fondurilor-europene-si-pe-sebastian-burduja-ca-ministru-al-cercetarii.html
g4media .ro 2 MAI 2022 • ALEXANDRU MIHĂESCU
Premierul Nicolae Ciucă a transmis luni președintelui Klaus Iohannis propunerile de nominalizare pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Boloș, și ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Sebastian Burduja, potrivit unui comunicat al executivului. Marcel Boloș ocupă acum funcția de ministru al Cercetării, dar și pe cel de interimar la ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Ministrul Economiei, despre taxa pe care companiile ar trebui să o plătească pentru promovare: Trebuie să analizăm foarte clar care sunt serviciile pe care Camerele de comerţ le oferă. Trebuie făcut cu acordul acelor companii, nu obligatoriu https://www.news.ro/politic-intern/ministrul-economiei-taxa-companiile-ar-trebuiplateasca-promovare-analizam-foarte-clar-serviciile-camerele-comert-le-ofera-facutacordul-acelor-companii-obligatoriu-1922403602002022052020692900
news .ro Scris de Valentina Postelnicu | ieri, 20:36
Ministrul Economiei, Florin Spătaru a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre taxa pe care companiile ar trebui să o plătească camerelor de comerţ judeţene, că trebuie să analizăm foarte clar care sunt serviciile pe care Camera de comerţ le oferă, pentru că în acest moment companiile au destule probleme. În plus, spune ministrul, un astfel de demers trebuie făcut cu acordul acelor companii, nu are cum să fie obligatoriu. ”Eu consider căfiecare cetăţean şi fiecare ocmpanie, prin asocierea în diverse grupuri de lucru sau organizaţii, plăteşte o anumită taxă sau contribuţie, în baza unui serviciu ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Page 97 of 121
Rezervele internaţionale – aprilie 2022 https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=20917
banca națională .ro 02.05.2022
La 30 aprilie 2022, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 40.501 milioane euro, față de 40.143 milioane euro la 31 martie 2022. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: • Intrări de 3.562 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; alimentarea contului Comisiei Europene și altele; • Ieşiri de 3.204 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6.032 milioane euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2022 au fost de 46.533 milioane euro, faţă de 45.915 milioane euro la 31 martie 2022. Plăţile scadente în luna mai 2022 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 213 milioane euro.
Page 98 of 121
220,00
LEI/gr
AUR Y21
Page 99 of 121
31.12.2022
17.12.2022
03.12.2022
USD Y21
31.12.2022
17.12.2022
03.12.2022
19.11.2022
05.11.2022
22.10.2022
08.10.2022
24.09.2022
29.04.22 4,9480 5,8793 4,6774 287,9962
19.11.2022
05.11.2022
22.10.2022
08.10.2022
GBP Y22
24.09.2022
10.09.2022
27.08.2022
13.08.2022
30.07.2022
16.07.2022
28.04.22 4,9475 5,8871 4,7005 285,7402
10.09.2022
27.08.2022
13.08.2022
GBP Y21
30.07.2022
16.07.2022
02.07.2022
18.06.2022
04.06.2022
21.05.2022
27.04.22 4,9474 5,8688 4,6601 284,3458
02.07.2022
18.06.2022
04.06.2022
EURO Y22
21.05.2022
07.05.2022
23.04.2022
09.04.2022
26.04.22 4,9457 5,8863 4,6265 283,2758
07.05.2022
23.04.2022
09.04.2022
EURO Y21 26.03.2022
4,8500
26.03.2022
Aur gr.
12.03.2022
US Dollar
12.03.2022
Lira sterlină
26.02.2022
Euro
26.02.2022
5,3500
12.02.2022
29.01.2022
15.01.2022
6,3500
12.02.2022
29.01.2022
300,00
15.01.2022
LEI 01.01.2022
3,8500
01.01.2022
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur 02.05.22 4,9476 5,9101 4,7010 284,2468
http://www.bnro.ro/default.htm
6,0112
5,8500
4,9492 4,7010
4,3500
USD Y22
290,00 293,9846
280,00
270,00
260,00
250,00
240,00
230,00
AUR Y22
grafice HERALD INSIGHTS în baza datelor istorice BNR
0,00
Page 100 of 121
250,00
200,00
150,00
100,00
50,00 03.12.2022
19.11.2022
05.11.2022
22.10.2022
08.10.2022
24.09.2022
10.09.2022
27.08.2022
13.08.2022
30.07.2022
16.07.2022
02.07.2022
18.06.2022
04.06.2022
21.05.2022
07.05.2022
23.04.2022
09.04.2022
26.03.2022
31.12.2022
300,00
31.12.2022
350,00 17.12.2022
TBM
17.12.2022
03.12.2022
RORX
19.11.2022
05.11.2022
22.10.2022
08.10.2022
24.09.2022
IARV
10.09.2022
27.08.2022
13.08.2022
30.07.2022
16.07.2022
AVIO
02.07.2022
18.06.2022
04.06.2022
21.05.2022
ARS
07.05.2022
23.04.2022
09.04.2022
12.03.2022
26.02.2022
Y2021
26.03.2022
12.03.2022
mil. euro
26.02.2022
12.02.2022
29.01.2022
15.01.2022
01.01.2022
MIL EUR0
12.02.2022
29.01.2022
15.01.2022
250,00
01.01.2022
BVB - industria aeronautică herald insights .ro
AEROSTAR Bacău (ARS), AVIOANE Craiova (AVIO), IAR Ghimbav (IARV), Romaero (RORX), Turbomecanica (TBM):
Valoare totală de piaţă: 375,46 milioane euro Valoarea totală de piață BVB ind aviație
430,00
410,00
390,00
370,00
350,00
330,00
310,00
290,00
270,00
Raport preț aur/argint – 5 ani https://goldprice.org/gold-silver-ratio.html 8
gold price .org
Natural Gas Futures Overview (USA) https://www.investing.com/commodities/natural-gas
investing .com
8
RO.A&D: Raport preț aur/argint = un indicator al stabilității internaționale
Page 101 of 121
Aluminum Futures Overview (UK) https://www.investing.com/commodities/aluminum
investing .com
Brent Oil Futures Overview (UK) https://www.investing.com/commodities/brent-oil
investing .com
Page 102 of 121
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) PNRR ȘTIRI LA MINUT https://mfe.gov.ro/pnrr/
9
20.04.2021 RO.A&D: ar fi util dacă un oficial MApN ar explica corelația dintre aceste 10 noi Programe de înzestrare și deja existentele Programe de înzestrare promovate de Direcția Generală pentru Armamente, de mulți ani, pe website-ul oficial: https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare# Și care sunt prezentate pe larg în capitolele RO.A&D cu trimitere directă la datele furnizate de Direcția Generală pentru Armamente. 06.05.2021:: https://www.youtube.com/watch?v=IpGggG_LmGk 9
Page 103 of 121
Tranzacție de peste 1,06 miliarde de dolari: Romgaz semnează marți, la Palatul Victoria, achiziția acțiunilor Exxon în proiectul Neptun Deep https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-25531338-tranzactie-peste-1-06-miliarde-dolariromgaz-semneaza-marti-palatul-victoria-achizitia-actiunilor-exxon-proiectul-neptun-deep.htm
hotnews .ro Adrian Vasilache • HotNews.ro
Contractul prin care Romgaz va prelua participația americanilor de la Exxon în proiectul Neptun Deep se va semna marți, 2 mai, eveniment la care va participa și premierul Nicolae Ciucă. Tranzacția a fost aprobată în decembrie 2021 de către acționarii producătorului de gaze naturale Romgaz pentru un preț de achiziție de 1,06 miliarde de dolari. Semnarea acestui contract, anunțată anterior de ministrul Energiei Virgil Popescu, apare în agenda de marți, 3 mai, a premierului Nicolae Ciucă. Evenimentul va avea loc la ora 16:00 la Palatul Victoria. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Is It Fair To Blame Oil Companies For High Prices? https://oilprice.com/Energy/Oil-Prices/Is-It-Fair-To-Blame-Oil-Companies-For-HighPrices.html
oil price .com By Robert Rapier - May 02, 2022, 11:00 AM CDT •
There are some misconceptions about the connection between oil prices and oil companies. • Politicians will often call out oil companies for high profits when prices are high, and even threaten firms with windfall taxes. • While some oil companies do benefit from high prices, they have little control over the price of crude. With oil prices still over $100 a barrel, one thing is certain. Oil companies are going to make big profits. But misconceptions abound about the connection between high oil prices and high profits. After years of observing the reactions of both the public and our political leaders, it seems like they believe something like the following fictional narrative. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Cu prețurile petrolului încă peste 100 de dolari pe baril, un lucru este sigur. Companiile petroliere vor face profituri mari. Dar concepțiile greșite abundă cu privire la legătura dintre prețul ridicat al petrolului și profiturile mari. După ani de observare a reacțiilor atât ale publicului, cât și ale liderilor noștri politici, se pare că aceștia cred ceva de genul următoarei narațiuni ficționale. Ei pot vedea directorii ExxonMobil stând în jurul unei săli de consiliu pline de fum, spunând „Ei bine, avem publicul exact acolo unde vrem. Este timpul să creștem prețul benzinei și să le scăpăm cât putem. Trimiteți un buletin la toate benzinăriile noastre și anunțați-le. A, și sună la Chevron și Shell și asigură-te că sunt la bord.” Știu că oamenii cred asta, pentru că i-am pus să îmi repete fiecare element al acestei povești la un moment dat. Așa că se înfurie asupra companiilor petroliere. Ei cer să fie trași la răspundere. Politicienii îi cheamă la Washington și îi pedepsesc pentru răul pe care îl fac consumatorilor. Page 104 of 121
Insights Enough nickel, lithium for 14 million EVs in 2023 - European climate group By Reuters - 1 hour ago 1
By Nick Carey (Reuters) - Data shows there is enough nickel and lithium to produce up to 14 million electric vehicles (EVs) globally in 2023, so Europe should secure more raw... U.S. shale companies top Wall Street estimates, focus on returns By Reuters - 1 hour ago
By Liz Hampton and Arunima Kumar (Reuters) -U.S. shale producers Devon Energy (NYSE:DVN), Diamondback (NASDAQ:FANG) Energy and Coterra Energy on Monday reported sharp increases... Italy unveils new stimulus plan as economic outlook darkens By Reuters - 2 hours ago 3
By Giuseppe Fonte and Gavin Jones ROME (Reuters) -Italy unveiled a hefty package of measures on Monday aimed at shielding firms and families from surging energy costs as the war... Oil Ends in Just-Positive Territory, Awaiting Fed and OPEC By Investing.com - 3 hours ago 7
By Barani Krishnan Investing.com -- Crude prices rebounded from $100-lows to settle in just-positive territory on Monday as investors awaited direction from meetings due later in... Oil settles up on distillate strength, supply concerns By Reuters - 3 hours ago 19
By Laura Sanicola NEW YORK (Reuters) - Oil prices reversed course to settle in positive territory on Monday on a rally in the diesel market and fears that supply might be crimped... Gold Hits February Lows on Tremors Over Fed’s Likely 50 bps Hike By Investing.com - 3 hours ago 3
By Barani Krishnan Investing.com - The Federal Reserve is determined to break the back of the U.S. inflation. Whether it gets to do that or not, it’s certainly breaking the back... EU prepares Russian oil sanctions, warns against rouble gas payments By Reuters - 4 hours ago 7
By Kate Abnett BRUSSELS (Reuters) -The European Union was preparing sanctions on Russian oil on Monday, with possible exemptions for wary countries, and warned that complying in... Iran Moves Ahead With $500 Million South Pars Oil Development Deal By Oilprice.com - 13 minutes ago
Iran is moving ahead with a US$500-million contract for the production development and enhanced oil recovery from its strategically vital South Pars Oil Layer signed between the... U.S. to spend more than $3 billion on EV battery manufacturing -White House By Reuters - 5 hours ago 5
By Trevor Hunnicutt WASHINGTON (Reuters) - The Biden administration will allocate more than $3 billion in infrastructure funding to finance electric vehicle (EV) battery... U.S. EPA sends biofuel blending mandate rule to White House for final review By Reuters - 5 hours ago 6
By Stephanie Kelly NEW YORK (Reuters) - The U.S. Environmental Protection Agency has sent a rule on U.S. biofuel blending mandates to the White House for final review, according... Page 105 of 121
Falling Inventories Could Stifle U.S. Plans To Help Europe Replace Russian Oil By Oilprice.com - 2 hours ago
The U.S. energy industry has taken its role of savior of Europe seriously. After boosting LNG exports to a record because of Europe’s thirst for energy, oil exports from the U.S.... Finland Cancels Nuclear Deal With Russia Ahead Of NATO Decision By Oilprice.com - 2 hours ago
Finland has canceled its contract with Russian state-owned power giant Rosatom for a new nuclear power plant over the war in Ukraine. Fennovoima, a Finnish-led consortium, said on... Crude Oil Prices Fall as China PMIs Flag Collapsing Demand By Investing.com - 8 hours ago 5
By Geoffrey Smith Investing.com -- Crude oil prices fell sharply on Monday in response to fresh data detailing the Chinese economy’s struggles with Covid-19. By 10:25 AM ET (1425... WTI crude oil futures settle at $105.17 By Forexlive - 4 hours ago
The price of WTI crude oil futures retraced the earlier losses and is settling at $105.17. That's up $0.48 or 0.46%. The low price was down at $100.28. While the high price... Production Declines in Libya And Nigeria Are Hindered OPEC’s April Oil Output By Oilprice.com - 4 hours ago
Force majeure in Libya and under-production in Nigeria have led to a much shorter increase in OPEC production for the month of April than was called for by the cartel’s supply... Hungary will not approve EU measures that endanger its oil or gas supply foreign minister By FXEmpire - 5 hours ago
BUDAPEST (Reuters) – Hungary will not vote for any measures prepared by the European Union that could endanger the security of its oil or gas supply, Foreign Minister Peter... EU Consider Exemptions As Hungary Threatens To Veto Russian Oil Ban By Oilprice.com - 5 hours ago
As Hungary threatens to veto a European Union-wide ban on Russian energy products, the bloc is now considering exemptions for Hungary and Slovakia, or a longer timeframe for the... API Opposed To U.S. Bill Allowing Antitrust Lawsuits Against OPEC By Oilprice.com - 6 hours ago
A bill that would pave the way for the U.S. to sue OPEC members and its allies under antitrust laws could have an unintended negative impact on America’s oil and gas industry, the... Crude oil snaps back higher. Price moves back above 200/100 hour MAs By Forexlive - 6 hours ago
Crude oil has nearly retraced its earlier decline The price of WTI crude oil futures has quickly snapped back to the upside and has nearly retraced back up to the Asian session...
Page 106 of 121
EXPO & CONFERINȚE Aprilie 2022 25.04.-27.04.2022 25.04.-27.04.2022 25.04.-29.04.2022 26.04.-29.04.2022
27.04.-29.04.2022 27.04.-29.04.2022 27.04.-30.04.2022 29.04.-01.05.2022
April 2022 April 2022 April 2022
IMDEX Asia Singapore Rotorcraft Asia & Unmanned Systems Asia Singapore HANNOVER MESSE, The biggest transformation since industrialization, Germany C2ISR Week Conference The Global Airborne Intelligence and C2 Community's Annual General Meeting, London, United Kingdom Smart Manufacturing & Monitech Taiwan, Taipei, Taiwan ADAS 2022, Manila, Philippines AERO Friedrichshafen - International Trade Show for General Aviation, Friedrichshafen, Germany Camp Villmark (formerly VILLMARKSMESSEN) - The Scandinavian Game Fair presenting Hunting, Shooting, Fishing and Outdoor Life, Lillestrom, Norway ISNR, Abu Dhabi, United Arab Emirates AEROMART CHINA, Shenzhen, China, People's Republic DSA - Defence Services Asia Exhibition and Conference, Kuala Lumpur, Malaysia
Mai 2022 03.05.-05.05.2022 10.05.-12.05.2022 10.05.-12.05.2022 11.05.-15.05.2022 17.05.-18.05.2022 17.05.-19.05.2022 17.05.-19.05.2022 18.05.-20.05.2022 18.05.-20.05.2022 23.05.-25.05.2022 25.05.-26.05.2022 25.05.-28.05.2022 26.05.-29.05.2022 31.05.-02.06.2022 May 2022
INTERPOLITEX TASHKENT, Tashkent, Uzbekistan IDEB 2022, Bratislava, Slovakia INDO PACIFIC International Maritime Exposition, Sydney, Australia International Aerospace & Defense Exhibition IADE 2022, Djerba-Zarzis, Tunisia ASEC22, Nairobi, Kenya Airportshow - Airport Build & Supply Exhibition, Dubai, United Arab Emirates IFSEC, London, United Kingdom Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA) Romania KIHE 2022, Almaty, Kazakhstan EBACE - European Business Aviation Convention & Exhibition, Geneva, Switzerland 8th International Workshop on Numerical Modelling in Aerospace Sciences, “NMAS 2022” Bucharest, at INCAS KADEX - International exhibition of Arms and Technologies, Nur-Sultan, Kazakhstan PFERD Wels, Wels, Austria SIL Barcelona Congress, Logistics, Transport, Intralogistics and Supply Chain in Southern Europe China Sport Show - China International Sporting Goods Show, Shanghai, China, People's Republic Page 107 of 121
May 2022 May 2022 May 2022
CIDEX - China International Defense Electronics Exhibition, Beijing, China, People's Republic Space Tech Expo USA, Pasadena, United States of America IDEB - International Defence Exhibition Bratislava, Bratislava, Slovakia
Iunie 2022 01.06.-02.06.2022 13.06.-17.06.2022 13.06.-17.06.2022 15.06.-16.06.2022 20.06.-25.06.2022 22.06.-25.06.2022
CANSEC 2022, Ottawa, Canada EUROSATORY 2022, Paris, France BIEMH 2022, Bilbao, Spain Competitive Europe 2022, Politico, online, Brussels Interschutz, Hannover, Germany Innovation and Leadership in Aerospace (ILA) Germany
Iulie 2022 18.07.-22.07.2022
Farnborough UK
August 2022 29.08.-01.09.2022
Defence & Security 2022, Bangkok, Thailand
Septembrie 2022 01.09.-03.09.2022 04.09.-07.09.2022 06.09.-08.09.2022 06.09.-08.09.2022 06.09.-09.09.2022 14.09.-15.09.2022 21.09.-25.09.2022 27.09.-30.09.2022
ArmSecurity 2022, Yerevan, Armenia ATSO IRAQ 2022, Baghdad, Iraq ADEX 2022, Baku, Azerbaijan SECUREX 2022, Baku, Azerbaijan International Defense Industry Exhibition (MSPO) Poland AMRO Business Mission to Romania Africa Aerospace & Defense (AAD) City of Tswane, South Africa Arms and Security XVIIIș Kyiv, Ukraine
Octombrie 2022 05.10.-08.10.2022 10.10.-12.10.2022 18.10.-11.10.2022 19.10.-21.10.2022 25.10.-28.10.2022
DEFINDEX, Bishkek, Kyrgyzstan ISNR 2022, Abu Dhabi, United Arab Emirates NBAA-BACE Orlando, FL, USA Future Forces Forum, Prague, Czechia SAHA EXPO 2022, Istanbul, Turkey
Noiembrie 2022 02.11.-05.11.2022 15.11.-18.11.2022
Indo Defence 2022, Jakarta, Indonesia MATELEC - International Exhibition of Electrical and Electronic Equipment, Madrid, Spain
Decembrie 2022 06.12.-08.12.2022
GDA 2022, Mishref, Kuwait City, Kuwait
Page 108 of 121
Februarie 2023 20.02.-24.02.2023
IDEX & NAVDEX 2023, Abu Dhabi, United Arab Emirates
Martie 2023 02.03.-05.03.2022 09.05.-11.05.2023
IWA OutdoorClassics - High performance in target sports, nature activities, protecting people, Nuremberg, Germany DEFEA 2023, Athens, Greece
Mai 2023 09.05.-11.05.2023
DEFEA 2023, Athens, Greece
Page 109 of 121
Nicoleta Pauliuc: Estimez că până în 2030 România va avea o armată foarte bine dotată Încă avem tancuri fabricate prin anii 1950. https://m.defenseromania.ro/nicoleta-pauliuc-inca-avem-tancuri-fabricate-prin-anii1950-estimez-ca-pana-in-2030-romania-va-avea-o-armata-foarte-binedotata_616248.html
defense romania .ro 02 mai, 15:43
Preşedintele Comisiei pentru Apărare a Senatului, Nicoleta Pauliuc (PNL), în cadrul unui interviu acordat, a discutat despre modernizarea Armatei României în contextul agresiunii neprovocate a Federației Ruse împotriva Ucrainei., scris de DefenseRomania Team
În cadrul unui interviu publicat pe blogurile Adevărul, Nicoleta Pauliuc a subliniat importanța modernizării Armatei, în contextul alocării 2.5% din PIB pentru Apărare, dar și ca acest proces să țină cont de industria de apărare din România. Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru Apărare din Senat, a amintit în acest sens de noua lege a offsetului, proiect legislativ la care lucrează de mai mult timp. Programele de înzestrare care trebuie accelerate și noua lege a offsetului. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
OSINT = Open Source Intelligence Sau în limba română: Informații din Surse Deschise (ISD).
INFORADAR
https://inforadar.mapn.ro/index.php
Page 110 of 121
ROMANIA: national parliament voting intention, 29.03.2022 https://www.politico.eu/europe-poll-of-polls/romania/
politico .eu
PSD
PNL
AUR
USR
UDMR
Minorități
Ion ILIESCU 1990-1992 1997-2000
Ion C. BRĂTIANU 1875-1891
Claudiu TÂRZIU George SIMION
2019 - present
Dacian CIOLOȘ & Dan BARNA 2020-2021
Markó BÉLA 1993-2011
Varujan VOSGANIAN 1992-1995
Marcel CIOLACU NEWS - twitter
Nicolae Ionel CIUCĂ NEWS - twitter
George SIMION NEWS - twitter
Cătălin DRULĂ NEWS - twitter
Hunor KELEMEN NEWS - twitter
Varujan PAMBUCCIAN NEWS - twitter
Parliamentary parties: • PSD: Partidul Social Democrat (Social Democratic Party) • PNL: Partidul Național Liberal (National Liberal Party) • AUR: Alianța pentru Unirea Românilor (Alliance for the Unity of Romanians) • USR: Uniunea Salvați România (Save Romania Union) • UDMR: Uniunea Democrată Maghiară din România (Democratic Alliance of Hungarians in Romania) • Minorități: parliamentarians representing national minorities
Page 111 of 121
Știri: SINDICATE
News: UNION
Bogdan Hossu preşedinte Confederaţia Sindicală "Cartel Alfa"
Dumitru Costin preşedinte Blocul Naţional Sindical (BNS)
NEWS - twitter
NEWS - twitter
Doru PUIU preşedinte Federația Națională Sindicală Solidaritatea Metal (FNSSM) NEWS - twitter
Constantin Bucuroiu preşedinte Alianţa Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA) NEWS - twitter
European Trade Union Federations
Sorin Leonard Bărăscu preşedinte Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR Frăţia) NEWS - twitter
Dumitru Pârvulescu preşedinte Federaţia Naţională Mine Energie (FNME) NEWS - twitter
International Association of Machinists and Aerospace Workers NEWS - twitter
NEWS - twitter
Page 112 of 121
ARQUUS
10
Joins us https://www.arquus-defense.com/careers
arquus-defense .com
Bienvenue sur la page officiel d'ARQUUS https://www.youtube.com/channel/UChUxcgA-b-y5mhv7CR1lMbA/videos
arquus 2,36 K de abonați
10
ARQUUS is a French Defense company, European leader of land mobility solutions. Historical partner of the armies, ARQUUS has more than 25,000 vehicles of all types currently in service in the French Army, 20,000 of which are supported by the company. Expert of support solutions, with more than 20,000 vehicles serviced daily, Arquus presents complete support offers, built on the company’s historical knowledge. These solutions rely on a global logistics network, supported by the Volvo Group, Arquus’ parent company. Building on innovation, Arquus invests in major fields such as vehicle architecture, survivability, mobility, energy, robotization, weaponization, and support. Systems conceptor and integrator, Arquus also offers remote-controlled weapon stations (the Hornet range, developed as part of the SCORPION program), vetronics solutions (Battlenet) and mobility capabilities (4x4, 6x6, 8x8 drivelines). Arquus is present in more than 60 countries worldwide.
Page 113 of 121
HERALD INSIGHTS: SVP
Page 114 of 121
Înscrie-te (following) pe listele twitter ale RO.A&D și vei descoperi o lume dinamică în care ești în contact direct cu cei care contează!
Page 115 of 121
CLICK PE JUDEȚ APOI COMPLETEAZĂ SOCIETĂȚILE A&D DE PE RAZA ACELUI JUDEȚ
Participă la prezentarea entitățile A&D ale județului Alege județul cu un click Precizează entitățile A&D ale județului
ALEGE ALT JUDEȚ ȘI REIA PROCEDURA CU CÂT MAI MULTE EXEMPLE, CU ATÂT MAI MULTE ȘANSE DE A BENEFICIA DE DISCOUNTUL DE 75%
Page 116 of 121
Page 117 of 121
Decizia … și culoarele tribunalelor NEWS ÎCCJ DAMEN SCHELDE NAVAL
MApN
Ministerul Economiei
NAVAL Group
Romarm
Romtehnica
NEWS alte instanțe AIRBUS HELICOPTERS
DAMEN SCHELDE NAVAL
MApN
Ministerul Economiei
NAVAL Group
Romarm
Romtehnica
https://twitter.com/incdfp
Page 118 of 121
informații TELVERDE - 0800.800.358 românii aflați în străinătate: +4021.320.20.20
COVID-19 - Romanian Economic Impact Monitor https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/
ubb-fsega .ro TOATE DATELE DE INTERES – LA MINUT
Page 119 of 121
Coronavirus - Covid-19 - Pandemie https://coronavirus.jhu.edu/map.html
johns hopkins university .edu hartă interactivă, click pe link să aveți datele cele mai recente: news coronavirus
RO.A&D remember last week UN PROIECT INDEPENDENT Click to open one by one
https://issuu.com/heraldcons distribuitor HERALD INSIGHTS www.competitiveintelligence.ro
PROMOTE YOUR INTERESTS! Consultanță S.E.T. prin Competitive Intelligence.
Te rog gândește-te la mediul în care vor trăi copiii și nepoții noștri.
Tipărește acest document sau oricare altul doar dacă este chiar necesar! Mulțumesc!
Page 120 of 121
Page 121 of 121
