Acte calde într-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea

Dan Stanciu Acte calde \ntr-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea

© 2011 Dan Stanciu

© 2011 Herg Benet Publishers, pentru prezenta edi]ie

Este interzis` reproducerea total` sau par]ial` a textelor, pe orice suport de \nregistrare, \n orice format fizic sau electronic, f`r` acordul de]in`torului de drepturi de autor.

Herg Benet Publishers Str. Dr. Burghelea 22, sector 2, Bucure[ti, Romånia www.hergbenet.ro editor@hergbenet.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romåniei STANCIU, Dan Acte calde \ntr-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea / Dan Stanciu. - Bucure[ti: Herg Benet, 2011 ISBN 978-606-92893-9-6

821.135.1-1

Tip`rit \n Romånia

Dan Stanciu

Acte calde \ntr-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea

Enormul simulacru se desface [i se recompune.

Victor Hugo, Promontorium somnii

…\ncepeau timpurile nou`, timpuri de cheltueal` [i \mpr`[tiere, de cl`dire [i d`r\mare repede.

Tudor Pamfile, Industria casnic` la romåni

Avem de-a face mai degrab` cu o criz` a rezonan]ei dec\t cu o retragere a instrumentelor.

André Breton, Convorbiri

Precizare: acest volum se poate deschide oriunde [i poate ďŹ citit \n orice direc]ie, ignor\nd ordinea cifrelor. Ele s\nt puse acolo pentru cei care merg pe ďŹ r. Celorlal]i bunul plac ďŹ e-le ghid.

1) Trebuirea pornirii de-a \ncetul Un uliu vede trei scaune st\nd agale pe un drum care se umfla. Primul (pe nume Odobescu) tocmai [i-a scos flinta din stomac, s-o m`soare [i apoi s`-i cure]e unghiile. Al doilea (pe nume Antitot) duce \n spinare o lupt` cu sine [i s-a oprit pentru a-i fixa reguli. Iar al treilea (pe nume Acela[i) caut` num`rul de aur \ntr-o troac`. Toate trei [i-au \mpletit p`rul \n cozi verzi, dar asta nu le va fi de nici un folos: uliul se repede alene la ele [i le \nal]`.

2) Marele valid Abrupt la obraz (f`r` piele pe os, doar cu o re]ea de vene fine ca ten), un scrie-praf se prive[te \n lama unei l`mpi care trage spre ea aburul degajat de viet`]ile incerte.

3) Condensarea apei de respirat \ntr-un singur nisip Un grup de balerini militari \ncearc` s` \ncarce un lac \n plasa unui camion. Fiind prea \ntins, lacul nu \ncape acolo, de[i balerinii \l \ndeas` c\t pot [i-l \mping cu bocancii s` intre. Marginile sale dau pe-afar`, ba chiar ating pe alocuri traseul. Atente la acest detaliu, ni[te stele pribege se aga]` \n cute, unde plesc`ie [i piuie.

7

Acte calde \ntr-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea

4) Gr`birea [ederii deoparte Numit de unii Puturosul (fiindc` miroase a putere) [i cunoscut \n anumite cercuri tari sub numele de Tace M\lc (fiindc` spune prune sau pere c\nd i se cere p`rerea), un locatar discret al f\[iei lui de timp s-a a[ezat pe 24 de ore-pietre ca s` depene o retragere [i s`-[i fumeze clipa.

5) |ng\ndureala organelor perechi (ochi, rinichi, genunchi) Ca aspect, omul non-anatomic seam`n` cu un copac pe ale c`rui crengi ra]iunea excretoare [i-a desf`[urat rufele. C\nd bate v\ntul dinspre Kant, vezi cum se-nfoaie m\necile unei teorii de bumbac sau cum devin active gulerele unor bluze cauzale. Ori, dac` taica Hegel trimite raze groase de g\ndire la arat, vezi cum pe cracul pantalonilor \n care meditai absent c\ndva \ncepe s` coboare (cu un clipocit discursiv) un pipi. Fire[te, dialectic (\ntruc\t a fost rostit de un preaplin golindu-se [i reumplut \ntruna).

6) Destulul ciop\r]it Sub un pod tras de un crab la mal [i rezemat de mare, miopii-[efi \mpart amieze: una mie, una ]ie, una lui. C\nd mai r`m\ne doar una, o pl\ng.

7) Venirea \nd`r`t pe propriile d\re |nt\i, cu un t`ciune preparat dintr-un binoclu f`r` din]i (edentat la moale), se face o p\lnie \n perete, pe unde va ie[i roata acului. Apoi se leag` mendrele, ca s` nu ude litoralul care s-a format \ntre suflu [i grilaj.

Se scutur` bine umbrele [i se [terg urmele de sclipire de la poli cu buc`]i de vat` \nmuiate \n beton. Se bat c\teva cuie printre frunze, c\t s` nu cad` mumia nimfei din leag`n [i s` sparg` vreun ceas. Pernele de conversa]ie care n-au ars complet se sting, \nlocuindu-se cu p\nze mecanice nurlii.

Pentru punerea \n mi[care, se recurge la orice.

8

Acte calde \ntr-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea

8) Proslambanomenos S-au a[ezat \n [iruri [i vorbesc sorbind fibre. Cele \nalte au arme pentru \mpuns, cele joase – numai teci.

9) Ad\ncirea [i abaterea ca bra]e egale Printre cre[teri degeaba, o glorie incognito scade cu un scr\[net larg.

Seduc]iile (care de obicei \[i fac treaba nel`s\nd zone goale) n-au apucat s-o \mbrace dec\t p\n` la br\u. |n sus aproape nimic, un singur cle[te smulge ceva dintr-un mu[chi, \ns` respectivul nu are o reac]ie, e inert.

Baloane de m`rimi diferite (unele c\t casa ori [i mai imense), diferit colorate (dar croite la fel, din aceea[i iluzie), sf\r\ie undeva \n fundal, pe alte gresii. Trec\nd prin cadru cu o ramur` de mucava \n m\n` [i cu un 4 galben pe cap, un copil par]ial fraged salut` zborul unui stol.

10) Furtuna \n plic Cum por]i, a[a men]ii.

11) Re\nnoirea atrac]iei perimate Alese pentru a veghea la tors, doamnele sumbre din suita frigului nu \n]eleg cum de se mai \nv\rte fusul, c\nd l\na sa a \ncetat de mult s` exclame. O fi vreo floare \n`untru care-l \nvolbur`?

12) Nu-i povesti pompei ce inunzi Unui cuget masiv \i pleac` o idee: n-am putea produce energie din c\l]i? (C\l]ii fiind obligatoriu descul]i, \ntruc\t dac` au ghete se tuflesc.)

13) Evitarea evidentului Pe farfurie, un polen. Sub polen, un steag. Pe steag, un bec \n gheara unui vultur. |n vultur, o familie de oameni cumsecade citind pe \ntuneric 9

Acte calde \ntr-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea

un ziar. Pe bec, trei aripi. Sub fiecare arip`, un ou. |n oul 1, un calendar, un evantai [i o secure. |n oul 2, o p`l`rie, un butuc [i un c`p`stru. |n oul 3, un zar, o eprubet` [i un robinet. Sub fiecare ou, un foc. |n foc, o lance care tocmai na[te. Deasupra aripilor, o cetate. |n cetate, un popor de nori.

Pe fiecare nor, o farfurie.

14) Contra-gre[eli din rezerva dulce Spuma de cremene, aplicat` cu mi[c`ri u[oare de balans ale plugului cosmetic pe obrazul drept [i pe un sfert din cel st\ng, combate luminozitatea fe]ei, red\ndu-i chipului apatia. Iar crema din tulpini de ghea]` macerate \n granit confer` o prospe]ime aparte vidului de expresie, care devine astfel uimitor de fad.

15) Pe aia da, pe asta mai t\rziu Departe, la marginea unui om plin, arde o minge. Aici, unde se-ntind pe mese oase, fratele copt deschide palma.

16) Consumul de fr\nghie pe g\t de locuitor 23 de metri sorb ultimii stropi de av\nt dintr-un Vasile, 5 metri fr\ng fereastra [i \n rama ei vor fixa o lespede pe care scrie V`zut, 8 metri \nghesuie restul de aer \n camere de \nec pentru a-l termina, 11 metri au stricat pacea ad`ug\ndu-i o scurgere, 16 metri coboar` m`sura de la un etaj liber la un subsol aglomerat, 20 de metri se \mpr`[tie pe sc`ri (unde trompetele se aud mai slab), 3 metri bråncovenesc de zor printre ruine.

17) Buclarea mersului (vezi 21 – Confruntarea dintre sprinten [i rigid)

18) Brusc, broasca Adelbert von Chamisso scrie \n a sa C`l`torie \n jurul lumii: „Pe Insu10

Acte calde \ntr-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea

lele Aleutine nu se afl` amfibii, a[a c` istoria natural` a Unalask`i nu cuprinde broa[tele. Totu[i, s-a g`sit odat`, \ntr-un borcan cu sirop adus din China, o broasc` frumoas`, bine conservat`. Asta s-a \nt\mplat acum mul]i ani, dar \nc` se mai discuta ce s` fi fost acea creatur`: poate un omule] s`lbatic ori un demon p`dure]“. Studiind rarele documente ale priceperii mele, spun: era un tigru gelatinos.

19) Reducerea la lung (prima pereche de eschive dintr-o inser]ie t\rzie) E[ti \n sala unde s-a tr`it din truda buzei [i din sudoarea corzilor vocale. |]i sco]i mirarea [i o a[terni pe jos, peste un vraf de tinichele tinere ce par (privindu-le din carne) ginga[e. Ele dau s` alerge spre un burete fioros (\n care s-ar rostogoli total), dar le supui cu asprime. (Vor altfel? N-au dec\t s`-[i reteze labele pe vechea melodie.) Apoi p`trunzi.

19 bis) Continuarea reducerii la lung P`trunderea te \nchide \ntr-o oprire. Nu lux, nu stil, nu calitate.

Numai gratii lichide [i – dincolo de vrerea lor – un cer \ncercuit.

20) Pierdere de tempo Furtuna trecuse, dar mai ploua tare. C\nd [i-a revenit \n sim]iri, unul dintre cei arunca]i de valuri pe ]`rm a \ntrebat: „Unde s\ntem?“. Drept r`spuns, din nisip s-a dezvoltat un cire[ \nflorit.

21) Confruntarea dintre sprinten [i rigid Strategii luptei calme recomand`, \n cazurile de conflict cu un munte, folosirea u[ii. Se iese, c\t se poate de clar, din arena disputei [i adversarul r`m\ne s` se bat` cu propria glorie, pe un teren aparent sigur. La ie[ire, pasul trebuie s` fie elegant, vioi ([i totodat` re]inut), rotund.

11

www.hergbenet.ro www.libraria.hergbenet.ro Herg Benet Publishers Bun de tipar: septembrie 2011. Ap`rut: 2011.

Editura Herg Benet, Str. Dr. Burghelea 22, sector 2, Bucure[ti, Rom책nia.

E-mail: editor@hergbenet.ro Tip`rit \n Rom책nia.