ÄäÖöŠšÐ
VALENTINA IORDAN
BULGARIA GHIDUL MENIURILOR
Autor: Valentina Iordan Bazå de date restaurante: Oana Bicå Corector: Daniel Voicea Art director: Daniela Nae Tehnoredactori: Bogdan Coscaru
Materialele folosite pentru realizarea capitolului „Mic dic¡ionar gastronomic“ ne-au fost furnizate de cåtre conf. univ. dr. Mariana Mangiulea de la Catedra de limbi ¿i literaturi slave a Universitå¡ii din Bucure¿ti, cåreia îi mul¡umim pentru amabilitate.
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.
©2009, House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României IORDAN, VALENTINA Bulgaria – Ghidul Meniurilor/Valentina Iordan Bucure¿ti: House of Guides, 2010 ISBN 978-606-513-134-7
Tipãrit la C.N.I. „CORESI“ S.A.
Cuprins INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI . . .5 · Mesele în Bulgaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 · Sårbåtori ¿i tradi¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
Capitolul 1. PRODUSE NAºIONALE RENUMITE . . . . . . . .15 · · · · · ·
Vinuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Alte båuturi alcoolice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 Bere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Produse din lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Preparate din carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 Alte produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Capitolul 2. CE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 · Oriunde în ¡arå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 · În regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 · Re¡ete care meritå încercate . . . . . . . . . . . . . . .33
Capitolul 3. UNDE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 Capitolul 4. MIC DICºIONAR GASTRONOMIC . . . . . . . . .67 · · · ·
Bulgar-Român . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68 Român-Bulgar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77 Expresii uzuale la restaurant . . . . . . . . . . . . . . .85 Alfabet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88
Capitolul 5. INFORMAºII UTILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .89
SERBIA ª I M U N TENEG RU MACEDONIA
GRECIA ROMÂNIA
IA RC U T
MAREA NEAG RÅ
Situa¡ia geograficå ¿i clima Bulgariei au determinat varietatea bucåtåriei sale na¡ionale, aceasta fiind eviden¡iatå de materiile prime folosite, de abunden¡a legumelor, cerealelor, fructelor, produselor lactate, precum ¿i a diferitelor feluri de carne. Bucåtåria bulgarå se caracterizeazå prin folosirea ingredientelor proaspete. Încå de la începutul primåverii sunt întrebuin¡ate ingrediente de sezon (spanac, måcri¿, miel, pui), apoi preparatele devin tot mai variate, în raport direct cu abunden¡a legumelor ¿i fructelor, a cårnii, påsårilor ¿i a pe¿telui din timpul verii ¿i al toamnei. Prepararea felurilor de mâncare respectå anumite reguli, diferitele feluri de carne fiind înso¡ite doar de anumite legume, considerate ca fiind cele mai potrivite, dupå cum ¿i folosirea unui anumit tip de gråsimi respectå acelea¿i criterii. La origini, în bucåtåria bulgarå se foloseau foarte mult rânta¿urile, înså, în prezent, acestora le-au luat locul metode mai sånåtoase de preparare, precum fierberea la foc mic ori înåbu¿irea cu foarte pu¡inå apå, savoarea ¿i aroma mâncårurilor gåtite astfel fiind amplificate. Diversitatea ingredientelor, inclusiv a celor pentru asezonare, sunt bogate în vitamine, minerale ¿i anumite substan¡e care u¿ureazå digestia. Poetul Petko R. Slaveikov a fost primul din istoria culinarå a Bulgariei care a grupat o serie de re¡ete tradi¡ionale în cartea sa intitulatå Carte de bucåtårie sau instruc¡iuni de preparare a diverse mâncåruri ca la Constantinopol ¿i diverse sfaturi de menaj, apårutå în 1874. Titlul acestei prime cår¡i de bucåtårie bulgare indicå influen¡a orientalå asupra sa, în mod
5
INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI
Introducere în bucåtåria Bulgariei
GHIDUL MENIURILOR
particular a Turciei, fapt explicabil prin cele cinci secole de domina¡ie otomanå. Înså, cu mult timp înaintea turcilor, teritoriul Bulgariei de aståzi a fost populat de cåtre traci, apoi de slavi – instala¡i aici începând din secolul al VI-lea, urma¡i de protobulgari – a doua jumåtate a secolului al VII-lea. În realitate, datoritå a¿ezårii sale geografice, peste teritoriul Bulgariei au trecut numeroase popula¡ii, care ¿i-au låsat amprenta asupra practicilor culinare locale. De asemenea, acestea au fost influen¡ate ¿i de religie, anumite mâncåruri fiind pregåtite doar pentru sårbåtori: colacul ¿i ouåle vopsite pentru Pa¿ti, mielul fript pentru celebrarea Sfântului Gheorghe, crapul umplut de Sfântul Nicolae sau cele specifice de Cråciun (iahnia de fasole, ardeii umplu¡i, sarmalele cu orez ¿.a.). În privin¡a metodelor de preparare, bulgarii preferå mâncårurile gåtite la foc mic, fierte ori coapte, precum ¿i frigerea pe gråtar. Mâncårurile cu multe legume ¿i carne sunt preparate adesea în vase de lut, printre acestea aflându-se ¿i faimosul ghiveci bulgåresc. Multe mâncåruri î¿i påstreazå denumirea turcå (ori o formå bulgarizatå a acesteia), lucru explicabil prin deja amintita domina¡ie otomanå, aspectul ¿i gustul preparatelor împrumutând o notå orientalå. Fiecare regiune are cel pu¡in o specialitate culinarå de care î¿i leagå numele. Ora¿ul Bansko este cunoscut pentru preparatele din carne (kapama de Bansko, katino meze, cârna¡ii usca¡i Stare¡), ora¿ul Elena pentru jambonul cu acela¿i nume, ora¿ul Smoljan pentru fasolea sa (varietatea numitå chiar fasole Smoljan are boabele foarte mari), ora¿ul Karlovo pentru cârna¡ii usca¡i (lukanka), ora¿ul Nesebår cu supa sa de pe¿te, regiunea Rodopilor pentru patatnik (un preparat pe bazå de cartofi) ori klin (o plåcintå de foi, cu diverse umpluturi). Dar cele douå specialitå¡i tipic bulgåre¿ti, care fac parte din via¡a cotidianå a locuitorilor încå din timpuri stråvechi ¿i care sunt mândria bucåtåriei na¡ionale, sunt iaurtul bulgåresc ¿i brânza în saramurå (telemeaua).
6
O altå tråsåturå a bucåtåriei bulgare este caracterul ei sezonier: toamna ¿i iarna se consumå multe legume conservate ¿i cereale, în timp ce primåvara ¿i vara sunt folosite legumele ¿i zarzavaturile proaspete. Acestea sunt, în cea mai mare parte, produse ecologice, fapt ce då preparatelor un gust deosebit. Asocierea produselor lactate (îndeosebi lapte ¿i iaurt) cu celelalte alimente este, de asemenea, caracteristicå Bulgariei, prin acest amestec conferindu-se mâncårurilor o mai mare valoare nutritivå. Alt aspect specific este prepararea multor mâncåruri cu sos, consumate cu multå pâine.
7
INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI
Dacå ne întoarcem în timp, putem observa cå vechea bucåtårie era strâns legatå de modul de via¡å al bulgarilor ¿i de principala lor îndeletnicire, agricultura. Hrana zilnicå era formatå din mâncåruri simple, carnea fiind consumatå aproape exclusiv de sårbåtori. Familia se hrånea cu supe ¿i ciorbe de verde¡uri (dragavei, måcri¿, lobodå, spanac, urzici), de fasole boabe, de linte sau de ciuperci ¿i cu mâncåruri preparate cu rânta¿. Dintre mâncårurile cu carne, erau apreciate cele cu carne tocatå, ghiveciul cu carne de oaie, varza cu carne, diverse påsåri umplute, sarmalele (cu varzå sau cu foi de vi¡å, umplute cu orez sau cu carne) ori mezelurile preparate în caså. Se pregåteau, de asemenea, numeroase preparate din ouå, pe¿te ori aluat (cele mai multe având semnifica¡ie ritualå). Chiar ¿i în prezent, de¿i obiceiurile lor culinare s-au modificat, bulgarii månâncå tot soiul de copturi, mai ales pâine, aceasta fiind prezentå alåturi de aproape orice fel de preparat. Via¡a de zi cu zi i-a fåcut pe bulgari så gåteascå mâncåruri u¿or de preparat, dar hrånitoare (tocanå, ghiveci, carne cu diverse sosuri), asezonate cu påtrunjel, salvie, mentå ¿i mårar, înso¡ite de salate diverse (din napi, låptuci, ro¿ii, varzå, ardei gras, morcovi, usturoi), bogate în vitamine. Folosirea din bel¿ug a legumelor, condimentelor ¿i plantelor aromatice este una din particularitå¡ile de bazå ale bucåtåriei bulgare.
GHIDUL MENIURILOR
Conservarea domesticå a alimentelor (carne, legume, fructe) este extrem de råspânditå în gospodåriile bulgåre¿ti (amintim aici doar vesti¡ii castraveciori mura¡i bulgåre¿ti), mai ales în cele tradi¡ionale, acestea fiind consumate mai ales iarna ¿i la începutul primåverii. Absen¡a legumelor proaspete în timpul iernii este compensatå prin consumul de muråturi. Alåturi de felurile tradi¡ionale de mâncare, bulgarii au împrumutat numeroase specialitå¡i de la vecinii lor balcanici. Influen¡ele orientale ¿i grece¿ti sunt de netågåduit, dar acestora li se adaugå ¿i cele austroungare sau mediteraneene. Influen¡a europeanå, mai exact cea austro-ungarå, se face sim¡itå mai ales în localitå¡ile situate de-a lungul Dunårii. Astfel, aceasta se regåse¿te la Vidin în modul de preparare ¿i de prezentare a pe¿telui, adaptate înså preferin¡elor locale. Pe¿tele este aici asezonat cu påtrunjel, ardei iute ¿i usturoi, ingrediente care lipsesc din re¡etele ce au servit ca surså de inspira¡ie.
Mesele în Bulgaria Principalele mese ale bulgarilor sunt, la fel ca în restul Europei, micul dejun, masa de prânz ¿i cina. çàêóñêà [zakùska]). În mod obi¿nuit, MICUL D EJU N (ç este o maså u¿oarå, compuså din brânzeturi, plåcinte, uneori mezeluri ¿i, aproape nelipsit, iaurt. îáÿä [obyàt]). Este servitå între MASA DE PRÂNZ (î orele 12:00 ¿i 14:00, în general fiind compuså dintr-un antreu (diverse minuturi, salate ori supå/ciorbå), un fel principal pe bazå de carne, carne cu legume sau doar legume ¿i, eventual, desert. Meritå men¡ionat faptul cå bulgarii nu sunt mari amatori de dulciuri, acestea fiind preparate mai frecvent de sårbåtori. âå÷åðÿ [vecèrya]). Se månâncå în jurul orelor CINA (â 19:00-20:00. Este o maså destul de consistentå, cu un singur fel principal (asemånåtor celor de la masa de prânz, dar în cantitate mai mare).
8
Sårbåtori ¿i tradi¡ii 1 ianuarie – Survakar (Sfântul Vasile). În zorii zilei, întreaga familie se a¿azå în jurul unei mese pline cu mâncåruri cât mai diverse, pentru a avea bel¿ug în tot anul care a început. Femeia cea mai în vârstå rote¿te de trei ori tava cu plåcintå, în care au fost ascunse boabe de fasole ¿i boabe de porumb, corespunzând câte unei dorin¡e, precum ¿i un ban. Fiecare rupe din ea, iar cel care va nimeri banul, va avea cel mai mare noroc dintre ei în anul abia început.
23 aprilie – Gherghiovden (Sfântul Gheorghe). Sårbåtoarea î¿i are originea într-o festivitate pågânå, legatå de transhuman¡a oilor ¿i a caprelor. Obiceiurile legate de aceasta sunt foarte bine conservate mai ales în Bulgaria orientalå. În aceastå zi, se pregåtesc pâini de forme diferite, cele mai multe în formå de cruce ¿i o turtå specialå, numitå a Sfântului Gheorghe, rotundå, decoratå în mijloc cu o cruce din aluat cu marginile curbate, înconjuratå de o coroanå. Gospodarii sacrificå un miel, din el preparându-se atât supa ritualå (kurban), cât ¿i fripturå. Dupå maså, oasele sunt îngropate într-un furnicar, acest gest având semnifica¡ia ca turmele så se înmul¡eascå precum furnicile.
Lazarovden. Se celebreazå cu 8 zile înaintea Pa¿tilor, sâmbåta. Lazarki sunt tinerele fete care, înainte de a se mårita, trebuie så participe la aceastå sårbåtoare ini¡iaticå. Este, de fapt, ultima etapå de socializare, intrarea lor în categoria adul¡ilor. Acest lucru este realizat printr-un ansamblu de ritualuri, costume, cântece ¿i dansuri specifice. Fetele, conduse de cea mai
9
INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI
14 februarie – Trifon Zarezan. În tradi¡ia popularå, ziua Sfântului Trifon este prima sårbåtoare de primåvarå, a viticultorilor, a grådinarilor ¿i a cârciumarilor. Originea sa este foarte veche, în sårbåtorile dedicate lui Dionysos, zeul vinului ¿i al veseliei.
GHIDUL MENIURILOR
respectatå dintre ele, danseazå ¿i cântå în cur¡ile oamenilor. „ªefa” se apropie de ståpâna casei, îi pune un ¿ervet pe umår ¿i a¿teaptå så i se ofere daruri (ouå, brânzå, fåinå, nuci, fructe uscate ¿i bani).
Joia Mare. În aceastå zi se vopsesc ouåle pentru Pa¿ti. Primele douå ouå care se vopsesc sunt cele mai proaspete, ele fiind ultimele adunate din cuib. Acestea se påstreazå pânå în anul urmåtor. Primul este pus la icoanå ¿i este îngropat sub brazdå în timpul aratului din primåvara urmåtoare. Al doilea ou este trecut peste fa¡a copiilor pentru sånåtatea lor ¿i este påstrat în caså ca garan¡ie a sånåtå¡ii familiei ¿i a animalelor. Vinerea mare. În aceastå zi, femeile coc pâinea ¿i cozonacii pentru Pa¿te. În trecut, exista credin¡a cå o caså råmaså fårå drojdia necesarå copturilor rituale va suferi de såråcie ¿i nicio femeie din familie nu va putea råmâne însårcinatå. Pâinea ritualå are diferite forme (rotundå, ovalå, colac) ¿i este preparatå de cåtre femeile måritate din fåinå cernutå de trei ori. În timpul dospirii, i se adaugå aluatului o crengu¡å de salcie, de mu¿catå sau de busuioc proaspåt cules. Sâmbåta mare (Sâmbåta mor¡ilor) . Femeile merg la cimitir, tåmâiazå mormintele, aprind lumânåri ¿i varså vin împrejurul locurilor de veci. Pentru mor¡i, se dau de pomanå ouå ro¿ii, colivå ¿i pâine. Velikden (Pa¿ti). La întoarcerea de la bisericå, se ciocnesc ouå ro¿ii care se månâncå cu cozonac ¿i se bea vin ro¿u. De pe masa de a doua zi nu trebuie så lipseascå preparatele din carne de miel ¿i pe¿te. 1 mai – Sfântul Ieremia (Ziua ªerpilor) . Existå credin¡a cå acela ce va lucra la câmp în aceastå zi, va fi mu¿cat de ¿arpe. În unele pår¡i ale Rodopilor, sfântul Ieremia mai este considerat ¿i ca protector împotriva lupilor. În aceastå zi, flåcåii mai curajo¿i cautå pui de lup, îi
10
Capitolul 2
ce m창nc책m
GHIDUL MENIURILOR
Oriunde în ¡arå • Àãíåøêà ÷îðáà [àgne¿ka ciorbà]. Felul întâi. Ciorbå de miel, deseori îngro¿atå cu rânta¿ ¿i cu bulion, aromatå cu usturoi ¿i chimen. • Áàêëàâà [baklavà]. Desert. Baclava. • Áàíèöà/áàíè÷êà [bàni¡a/bànicika]. Antreu. Plåcintå din foi sub¡iri, cu diverse umpluturi. Bani¡a cu telemea este preparatå mai ales de Cråciun. • Áîá ÷îðáà [bop ciorbà]. Felul întâi. Ciorbå de fasole cu bob mare. • Áúðêàíè ÿéöà [bårkani iay¡à]. Antreu sau fel principal. Ouå jumåri, cu brânzå ¿i verde¡uri. • Âàðåíè êàðòîôè [varèni kartòfi]. Garniturå. Cartofi fier¡i. • Âåëèêäåíñêà ñàëàòà [velìkdenska salàta]. Garniturå. Salatå de Pa¿ti, din salatå verde, spanac, ridichi, ceapå verde, påtrunjel, brânzå, ardei. • Ãúáåíà ÷îðáà [gåbena ciorbà]. Felul întâi. Ciorbå de ciuperci, fie albå, îngro¿atå cu fåinå cu lapte, fie mai consistentå, cu legume ¿i pastå de ro¿ii. Cea cu ro¿ii este numitå Scufi¡a ro¿ie, în unele restaurante. • Ãúáè ñ ìàñëî [gåbi s maslò]. Antreu sau garniturå. Ciuperci cu unt, gratinate. • Ãþâå÷ [ghiuvèci]. Fel principal. Ghiveci (din legume, cu sau fårå carne). • Äðîá-ñàðìà [drop-sårmà]. Fel principal. Måruntaie de miel cu orez ¿i mirodenii la cuptor, deseori condimentatå cu piper ¿i mentå, acoperitå cu strat rumen de ouå båtute cu iaurt.
26
• Äðóñàí êåáàï [drùsan kebàp]. Fel principal. Chebab – carne de porc înåbu¿itå cu ceapå ¿i mirodenii. • Çåëåâè/Ëîçîâè ñàðìè [zèlevi/lòzovi sårmì]. Fel principal. Sårmålu¡e – orez ¿i carne tocatå cu mirodenii, învelite în foi de varzå sau de vi¡å. • Çåëåíà ñàëàòà [zelèna salàta]. Garniturå. Salatå din salatå verde/låptucå, castrave¡i, ceapå verde, ouå ¿i ridichi. • Ç å ëå í ÷óê îâ à ñóï à [zelenciùkova sùpa]. Felul întâi. Ciorbå de legume. • Êàâúðìà [kavårmà]. Fel principal. Kavarma – mâncare tradi¡ionalå, din carne de porc, ficat de vi¡el, ciuperci, ardei, ceapå ¿i ro¿ii. • Êàðòîôåíà ñàëàòà [kartòfena salàta]. Garniturå. Salatå de cartofi, din cartofi fier¡i cu ceapå ¿i mårar. • Êàðòîôåíà ñóïà [kartòfena sùpa]. Felul întâi. Supå de cartofi. • Êàðòîôåíî ïþðå [kartòfeno piurè]. Garniturå. Piure de cartofi.
• Êàøêàâàë ïàíå [ka¿kavàl panè]. Antreu sau fel principal. Ca¿caval pane. • Êåáàï÷å/Êåáàï÷åòà [chebàpce/ chebàpceta]. Fel principal. Mic/Mici. • Êèñåëî çåëå [chìselo zèle]. Garniturå. Salatå de varzå acrå. • Êðåì êàðàìåë [krèm karamèl]. Desert. Cremå de zahår ars.
27
CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå
• Êàðòîôè ñ ìàéîíåçà [kartòfi s maionèza]. Garniturå. Cartofi fier¡i cu maionezå.
GHIDUL MENIURILOR
• Êüîïîîëó [chiòpolu]. Antreu sau garniturå. Salatå Chiopolu – din vinete, ardei cop¡i, usturoi ¿i påtrunjel. • Êþôòå/Êþôòåòà [ ch i u ft è /ch i u ft èt a ] . Antreu sau fel principal. Chiftea/ Chiftelu¡e. • Ëþòåíèöà [liùteni¡a]. Garniturå. Liuteni¡å – pasta dulce-picantå preparatå din ro¿ii, ardei, ceapå. • Ìåêèöà [mechì¡a]. Antreu. Un sortiment mai aparte de gogoa¿å. • Ìåøàíà ñêàðà [mè¿ana skàra]. Fel principal. Amestec la gråtar – chiftea, mici, frigårui, fripturå. • Ìèø-ìàø [mi¿-ma¿]. Antreu sau fel principal. Mâncare din ardei, ro¿ii, ceapå, ouå, brânzå ¿i mirodenii. • Ìóñàêà [musakà]. Fel principal. Musaca – cu vinete sau cartofi, carne tocatå ¿i mirodenii, pregåtitå la cuptor. • Íóãà [nugà]. Desert. Nuga – cremå rece cu arahide, fructe, zahår ars. • Îâ÷àðñêà ñàëàòà [ofciàrska salàta]. Antreu. Salatå din ro¿ii, castrave¡i, ceapå, ardei capia, måsline, ciuperci, ouå fierte ¿i brânzå. • Oãðåòåí îò êàðòîôè [ogretèn ot kartòfi]. Antreu sau fel principal. Gratin de cartofi – cartofi la cuptor, cu ca¿caval, ceapå, smântânå, mirodenii. • Îìëåò [omlèt]. Antreu sau fel principal. Omletå (simplå sau cu diverse adaosuri). • Ïàëà÷èíêà [palacìnka]. Desert. Clåtitå (cu diverse umpluturi: dulcea¡å, marmeladå, miere, ciocolatå). • Ï å ÷ å í à ò è ê â à ñ ì å ä è î ð å õ è [pècena tìkva s met i òrehi]. Desert. Dovleac copt cu miere ¿i nuci.
28
• Ïèëåøêà ñóïà [pìle¿ka sùpa]. Felul întâi. Supå de pui. • Ïèëåøêà/ñâèíñêà/òåëåøêà ïúðæîëà [pìle¿ka/svìnska/tèle¿ka pårjòla]. Fel principal. Fripturå de pui, porc sau vitå. • Ïðåäÿñòèÿ è àëàìèíóòè [prediàstiya i alam inùti]. Antreu. Guståri ¿i minuturi. • Ïúëíåíè ÷óøêè [pålneni ciù¿ki]. Fel principal. Ardei umplu¡i cu carne ¿i orez, pregåti¡i la cuptor. • Ïúðæåíè êàðòîôè (ñúñ ñèðåíå) [pårjeni kartòfi (sås sìrene)]. Garniturå. Cartofi pråji¡i (cu brânzå). • Ïúðæåíè òèêâè÷êè [pårjeni tìkviciki]. Garniturå. Rondele de dovlecel pråjite, cu iaurt, mårar ¿i usturoi. • Ïúðëåíêa [pårlenka]. Garniturå. Turtå coaptå pe plitå. • Ðèáåíà ÷îðáà [rìbena ciorbà]. Felul întâi. Ciorbå de pe¿te.
• Ñàëàòà îò çåëå è ìîðêîâè [salàta ot zèle i mòrkovi]. Garniturå. Salatå de varzå cu morcovi. • Ñâèíñêè ðåáúðöà [svìnski rebår¡à]. Fel principal. Coaste de porc fripte. • Ñèðåíå ïàíå [sìrene panè]. Antreu sau fel principal. Brânzå pane. • Ñèðåíå ïî øîïñêè [sìrene po ¿òpski]. Fel principal. Brânzå à la ¿opski – brânzå cu ouå, ro¿ii, mirodenii, preparatå la cuptor, în vas de lut.
29
CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå
• Ðóëî Ñòåôàíè [rulò stefàni]. Fel principal. Ruladå Stefani – ruladå de carne tocatå, ouå ¿i castraveciori mura¡i, la cuptor.
Capitolul 3
unde m창nc책m
GHIDUL MENIURILOR
Albena Albena Playa-Moura Hotel Moura
Caliakra Hotel Kaliakra
Caliopa pe plaj책
Dobrudja Hotel Dobrudja, et. 1
Laguna Beach Hotel Laguna Beach
Laguna Garden Hotel Laguna Garden
Panorama Hotel Panorama
Sinyo Nebe-Blue Heaven Hotel Dobrudja, etaj 17
Slavianka Hotel Slavianka
Asenovgrad Atrium Str. 6 Januari 23
Avalon Cerven, satul
History Cerven, satul
Balcic Akroza Ploshtad 21 Septemvri 8
Biala Kashta Str. Geo Milev 18
52
Bankya Bankya palace Bd. Varna 70
Saloon Bd. Stefan Stambolov 187
Bansko 0 – zero degrees Complex Royal Towers
Bunare Str. Prin 44
Chevermeto Pl. Vap¡arov
Dedo pene inn Str. Al. Buinov 1
Die malern-molerite Str. Glazne 41
Famil Str. Panayot Hitov 1
Ikonomov spa Str. Hristo Matov 10
Kukeri Str. ºar Simeon 73
Lovna sreshta Str. Pirin 29
Matsurev han Str. Otec Paisii 15
Obetsanova kashta Pia¡a Vazrajdane
Park hotel gardenia Staro bansko Hotel Florimont
Tavern Mehana Ceardaka Str. Pirin 16
53
UNDE MÂNCÅM
Str. ºar Simeon 72
GHIDUL MENIURILOR
Veselo selo Str. Pirin 109
Vihren Str. Pirin 51
Blagoevgrad Casa adria Str. ºar Boris I 27
Ezerets Bd. P. Yavorov 2
Havana Str. Osvobojdenie 6
Santa Cruz Str. ªtefan Stambolov 54
Shamrock Str. Todor Alexandrov 21
Sveti Georgi Str. Ilinden 5A
Borove¡ Balkany Lângå hotel Rila
Elit Lângå Godola
Fishbone Hotel Aisberg
Golden horn Vizavi de hotel Rila
Happy duck ªoseaua principalå
Hrima ªoseaua principalå
The blue Lângå hotel Rila
Venice-la bomba Vizavi de hotel Rila
54
Burgas Amstel Str. Alexandrovska 49
Bansko Pia¡a Kiril i Metodii
Bar & Dinner W Str. Adam Mitskevich 3
Bohem Str. Alexandrovska 46
California Str. Luben Karavelov 36
Grazia Str. Vastanicheska 15
Grolsch Primorski Park
Incanto Pia¡a Baba Ganka 4
Izvora Str. Slavianska 65
Kehlibar Park Izgrev
Luxor Str. Bulair 27
Marakas Str. Bogoridi 19
Murphi Complex Lazur
Na Keia-On the Pier Str. ºar Simeon I 3
Biala Koshari Str. Silistra 33
55
UNDE MÂNCÅM
Ocean Str. Mara Gidik 17
GHIDUL MENIURILOR
Cernomore¡ Fantastico Str. A. Stra¿imirov 1
Modeva Str. Georgi Kondolov 19
Sv.nikola Str. Vazrajdane 6
Dobrici Dalboka Sat Balgarevo
Dan Str. Dame Gruev 2
Gerana Str. Raiko Daskalov 2
The lucky man La teatru
Elenite Zornitza sands spa Holiday Village Elenite
Gorna Oryahovi¡a Enigma Str. Ote¡ Paisii 61
Romantica Str. Ilarion Makariopolski 15
Maymunkata Str. Vasil Aprilov 26
Kiten Dodo beach Plaja de sud
Lotos Str. Atliman 38
Sigma Kv. Atliman
56
Sunny paradise Str. Iglika 3
Kranevo Fiesta Plaja centralå
Kiustendil Bordo-bordeaux Bd. Bulgaria 28
Manevi Str. Han Asparuh 25
Sekvoia Str. Gladston 35
Montana Ezeroto Str. ºar Samuil 12
Nashenci Str.Treti Mart 15
Nesebår „Captains meeting“ Str. Mena 22
Alexander Str. Sv. Kiril i Metodii 26
Andromeda Ora¿ul Vechi, Str. Ivan Alexander 19
Aquagrill Ora¿ul Vechi, în port
Bilyana beach Cevermeto Plaja de sud
Corona Ora¿ul Vechi, în port
57
UNDE MÂNCÅM
Plaja de sud