hog_Ghidul gastronomic al romaniei bucatariile comunitatilor etnice 175 de retete by Florin Curavale

PREFAºÅ

Ghidul Gastronomic al României - Bucåtåriile comunitå¡ilor etnice 175 de re¡ete

Autor: Desene: Corecturå:

Valentina Iordan Valentina Iordan; www.dreamstime.com Daniel Voicea

Art director: Tehnoredactare:

Daniela Nae Florin Curåvale

Referen¡i: Iaroslava Colotelo – vicepre¿edinte al Uniunii Ucrainenilor din România, Svetlana Cråciun, Vasile Dolghin, Tatiana Lazarov, Irina Radion, Vasilica Evsei, Vasa Luchian, Tatiana Miftode, Ustinia Moroi – Comunitatea Ru¿ilor Lipoveni din România

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate.

©Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

ISBN 978-606-513-160-6

CUPRINS INTRODUCERE .......................................................................................................... 5 ALBANEZI ................................................................................................................ 7 ARMENI................................................................................................................. 15 BULGARI................................................................................................................ 23 CEHI ªI SLOVACI..................................................................................................... 31 CROAºI ªI SÂRBI..................................................................................................... 41 EVREI.................................................................................................................... 51 GERMANI............................................................................................................... 59 GRECI ................................................................................................................... 69 MAGHIARI.............................................................................................................. 79 POLONEZI .............................................................................................................. 89 RROMI .................................................................................................................. 97 RUªI LIPOVENI ..................................................................................................... 101 TURCI ................................................................................................................. 111 UCRAINENI .......................................................................................................... 121 INDEX DE REºETE .................................................................................................. 129

Bulgari

BUCÅTÅRIILE COMUNITÅºILOR ETNICE

Scurt istoric Majoritatea etnicilor bulgari din România sunt urma¿i ai diasporei bulgare, care s-a format prin emigrarea popula¡iei din ¡inuturile bulgare la nord de Dunåre, în timpul ståpânirii otomane. Acestora li s-au alåturat ¿i acei bulgari din Dobrogea care nu au plecat în 1940, când a fost reglementat statutul Cadrilaterului, precum ¿i cetå¡enii bulgari care au fost naturaliza¡i. Marea dramå din a doua jumåtate a secolului al XIV-lea a popoarelor din Balcani, provocatå de extinderea ocupa¡iei otomane pânå la Dunåre, a generat mari emigråri. Izvoarele istorice scrise confirmå acest exod la nord de Dunåre, în principal în ºara Româneascå ¿i Moldova. O primå emigrare masivå consemnatå este cea din 1396. O jumåtate de veac mai târziu (1444), dupå expedi¡ia nereu¿itå a regelui Vladislav III, din Bulgaria de nord s-au refugiat în ºara Româneascå ¿i Moldova mai bine de 12.000 de bulgari cu familiile lor. Alte emigråri consemnate sunt cele din timpul lui Vlad Dracul ¿i Radu cel Mare. Sfâr¿itul secolului al XVI-lea aduce o altå emigrare masivå când, încurajatå de succesele militare ale lui Mihai Viteazul, întreaga popula¡ie din Bulgaria de nord se råscoalå. Apoi, 60.000 de bulgari au luat drumul pribegiei dupå ce oastea lui Sinan Pa¿a a trecut prin foc ¿i sabie aceastå parte a ¡årii. Valuri de refugia¡i vor mai veni în ºara Româneascå în vremea lui Matei Basarab (16321654), a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), precum ¿i în toatå perioada cuprinså între sfâr¿itul secolului al XVIII-lea ¿i prima jumåtate a secolului al XIX-lea. Astfel, dupå råscoala din Ciprove¡ (NV Bulgariei) din 1688, alte valuri de bulgari (mul¡i dintre ei romano-catolici) emigreazå în ºara Româneascå, Banat ¿i Apusul Europei. Deosebit de mari au fost cele de dupå 1792, cele din timpul ¿i de dupå råzboiul ruso-turc (1806-1812), când au emigrat în ºara Româneascå ¿i Moldova 86.000, iar în urma råzboiului din 1828-1830 s-au refugiat al¡i 140.000 de bulgari. Emigrårile au continuat ¿i în timpul råzboiului din Crimeea (1854-1861). Etnicii bulgari din România au jucat un rol foarte important în via¡a social-politicå, economicå ¿i culturalå a ¡årii. Deosebitå este participarea lor la dezvoltarea comer¡ului, fåcând legåtura între Orientul Apropiat, Balcani, Europa de Råsårit ¿i Centralå. Acela¿i lucru se poate spune în ceea ce prive¿te dezvoltarea agriculturii ¿i în special a grådinåritului. Aproape cå nu existå pia¡å în marile ora¿e ale ¡årii fårå ca prezen¡a lor så nu se facå sim¡itå. Remarcabilå este ¿i participarea lor la via¡a social-politicå a ¡årii. În acest sens este suficient så amintim cå au fåcut parte din armatele române incå din vremea lui Mihai Viteazul. Impresionantå este ¿i contribu¡ia etnicilor bulgari din România la rena¿terea ¿i mi¿carea de eliberare a Bulgariei. Este necesar så amintim cå aici, în România, au apårut primele tipårituri în limba bulgarå modernå (Râmnicu Vâlcea, 1806 – Culegerea lui Sofronie Vraceanski), în România iau fiin¡å primele ¿coli bulgåre¿ti, la Bra¿ov (1824) se tipåre¿te primul abecedar bulgar RIBEN, la Bucure¿ti (1848) se redacteazå primul proiect al Constitu¡iei Bulgariei ¿i se constituie primul Comitet Central Revolu¡ionar Bulgar. Tot la Bucure¿ti (1876) ia fiin¡å primul Parlament neoficial bulgar, iar la Bråila (1869) se pun bazele Academiei Bulgare. Anii de dupå Råzboiul balcanic din 1913, dupå Primul Råzboi Mondial, de dupå 1940 (Tratatul de la Craiova, de cedare a Cadrilaterului) ¿i cei ai totalitarismului au însemnat o adevåratå strangulare a spiritualitå¡ii etniei bulgare. Au fost închise ¿i demolate ¿coli, biserici, låca¿e

BULGARI

de culturå ¿i artå. Dupå evenimentele din decembrie 1989 lucrurile au început så intre în normalitate, luând fiin¡å diferite organiza¡ii ale comunitå¡ilor bulgåre¿ti. Prima organiza¡ie a bulgarilor înregistratå în 1990 (ca succesoare ¿i påstråtoare de drepturi ¿i obliga¡ii a Societå¡ii de culturå ¿i binefacere Bratstvo, înfiin¡atå în 1892) a fost Asocia¡ia Culturalå Bulgarå din România, iar în 1992, la Prima conferin¡å a reprezentan¡ilor organiza¡iilor bulgåre¿ti din România, s-a hotårât constituirea unei structuri sociale a cetå¡enilor români de etnie bulgarå, cu denumirea simbolicå BRATSVO. Scopul fundamental al acesteia este apårarea drepturilor privind påstrarea, dezvoltarea ¿i exprimarea identitå¡ii etnice, culturale, lingvistice ¿i religioase a membrilor såi în conformitate cu prevederile în vigoare ale României.

Tradi¡ii ¿i sårbåtori 1 februarie – Sfântul Trifon Zarezanul. El este patronul insectelor, al viermilor ¿i låcustelor, ocrote¿te viile bulgarilor din Izvoarele (jude¡ul Teleorman). Martie – una din sårbåtorile cele mai cunoscute în comunitå¡ile bulgåre¿ti este Mår¡i¿orul, asemånåtor de altfel cu tradi¡ia româneascå. Bulgarii poartå mår¡i¿oarele întreaga lunå martie. Sårbåtoarea cea mai spectaculoaså din calendarul popular bulgåresc este Baba Marta, care, ca ¿i Baba Dochia, personificå primåvara. La sfâr¿itul lui februarie, bulgarii fac curå¡enie generalå în case, deoarece Baba Marta nu viziteazå decât casele îngrijite!

A¿ezare ¿i numår Potrivit rezultatelor recensåmântului din 2002, numårul cetå¡enilor români de origine bulgarå era de 8.025 (sub 0,10%), fa¡å de 9.851 (tot sub 0,10%) înregistra¡i la recensåmântul din 1992. Principalele localitå¡i cu popula¡ie de etnie bulgarå: Banat – Dude¿tii Vechi, Bre¿tea, Vinga; Oltenia – Bråile¿ti, Brebeni-Sârbi, Coteana Sârbi, Corlå¡e¿ti-Sârbi, Caraula, Dâlga-Sârbi, Desa, Ciutura, Deveselu, Mârza, Måråcini, Poiana Mare, Stoiene¿ti-Sârbi, Seli¿tioara, Urzicu¡a; Muntenia – Atârna¡i, Butcule¿ti, Båleni-Sârbi, Izvoarele, Calomfire¿ti, Licurici, Corabia, Crângeni, Spåtårei, Udeni-Sârbi, Puntea de Greci, Târgovi¿te, Afuma¡i, Bila, Copaciu, Iepure¿ti, Vårå¿ti, Valea Dragului, Herå¿ti, Chisele¡u, Span¡ov, Ceacu, Ciocåne¿ti, Plåtåre¿ti, Månåstirea, Hotarele, Dude¿ti-Cioplea, Pope¿ti-Leordeni, Dobroie¿ti, Bråne¿ti, Chiajna, Novi-Sliven, Gala¡i, Bråila; Dobrogea – Caucagia, Pietrele, Babadag, Dunåvå¡, Vi¿ina, Ciamurlia de Jos, Cerchezu, Enisala, Mila 23, Patagianca, Ostrov, Cerna, Nålban¡, Måcin, Hâr¿ova, Casimcea, Frecå¡ei, Zebel; Moldova – Buzåu, Foc¿ani, Râmnicu-Sårat, Hu¿i, Bârlad, Tecuci, Vaslui; Etnici bulgari tråiesc ¿i în nordul ¡årii, la Sighetu Marma¡iei, încadrându-se în contingentul de 0,55% al minoritå¡ilor din ora¿.

BUCÅTÅRIILE COMUNITÅºILOR ETNICE

Ardei pane 4 ardei gra¿i verzi, 2 ouå, sare, fåinå, ulei pentru pråjit

Ardeii se coc pe tablå încinså, întorcându-i pe toate pår¡ile, apoi se pun într-o oalå cu capac pentru 10-15 minute, se curå¡å de pieli¡å, cotoare semin¡e ¿i se taie în douå (pe lung). Se pune uleiul la încins într-o tigaie. Ouåle se bat cu pu¡inå sare. Se trec bucå¡ile de ardei copt prin fåinå, apoi prin ou ¿i se pråjesc în ulei încins, pe ambele pår¡i, pânå când capåtå o culoare aurie. Se a¿azå la scurs pe hârtie absorbantå ¿i se servesc atât calzi, cât ¿i reci.

Bani¡a 1 pachet foi de plåcintå (sub¡iri), 3 ouå, 200 g iaurt, 150 g telemea de vacå, 10 linguri ulei de floareasoarelui, unt pentru uns tava

Se bat ouåle într-un castron ¿i se amestecå cu iaurtul. Se unge o tavå cu unt. Se a¿azå pe fundul tåvii 4 foi de plåcintå, ungându-le pe fiecare în parte cu ulei. Pe suprafa¡a celei de-a patra foi se întind 2-3 linguri din compozi¡ia de ouå cu iaurt, se mai pune încå o foaie deasupra, unså ¿i ea cu ulei ¿i se acoperå uniform cu telemea zdrobitå cu furculi¡a. Se dispun straturile de foi ¿i de umpluturå în continuare pânå când se terminå ingredientele, ultimul strat trebuind så fie din amestecul de ouå cu iaurt. Se pune tava în cuptorul preîncålzit ¿i se coace plåcinta la foc mediu, timp de 30-35 de minute.

Ciorbå de miel 500 g carne ¿i måruntaie de miel (ficat, inimå), 1 legåturå ceapå verde, 2 morcovi, 2-3 frunze de ¡elinå, 2 ro¿ii, 1 ardei gras verde, 1 lingurå orez, 2 linguri ulei, 1 lingurå fåinå, 2 ouå, 2 linguri påtrunjel verde tocat

Carnea ¿i måruntaiele se taie în bucå¡i mici ¿i se fierb într-o oalå cu 1,5 l de apå cu sare timp de 1 orå. Se opåresc ro¿iile ¿i se curå¡å de pieli¡å, apoi se taie în bucå¡i ¿i se zdrobesc cu furculi¡a. Se toacå mårunt ceapa, morcovii ¿i ardeiul ¿i se cålesc 5 minute în ulei încins. Se adaugå ro¿iile, frunzele de ¡elinå tocate ¿i se pune fåina în ploaie, amestecând bine, ca så nu se formeze cocoloa¿e. Se toarnå un polonic din zeama în care a fiert carnea, se amestecå ¿i se råstoarnå în oala cu ciorbå. Se laså så fiarbå cca 30 de minute, la foc mediu. Separat, se bat ouåle într-un castron ¿i se toarnå în fir sub¡ire în ciorbå, amestecând cu un tel, ca så nu se coaguleze. Se opre¿te focul ¿i se presarå påtrunjel ¿i leu¿tean tocat.

BULGARI

Ghiveci cu carne de vi¡el 600 g pulpå de vi¡el, 3-4 cartofi, 1 vânåtå mare, 200 g fasole verde (latå), 100 g mazåre boabe, 1 lingurå bulion, 4 linguri ulei, 1 lingurå unt, 2 morcovi, 1 ceapå, 1 ardei gras verde, 1 ardei gras ro¿u, 2 foi de dafin, 2 cå¡ei de usturoi, 1 lingurå fåinå, 4-5 boabe de piper, sare, påtrunjel verde tocat

Vânåta se taie în cuburi mai mari, se cåle¿te câteva minute în 3 linguri de ulei încins, se scoate ¿i se då deoparte. Carnea se taie în cuburi ¿i se pråje¿te pu¡in, în untul topit amestecat cu 1 lingurå de ulei, apoi se såreazå. Se toarnå peste carne 250 ml de apå ¿i se laså så fiarbå, la foc foarte mic, 30 de minute. Între timp, se curå¡å ¿i se taie în bucå¡i usturoiul, ceapa, morcovii, fasolea verde, ardeii ¿i cartofii. Pe fundul unui vas termorezistent se pun foile de dafin ¿i piperul. Se amestecå fåina cu bulionul ¿i cu pu¡inå apå ¿i se toarnå peste condimente. Se pune în vas carnea (inclusiv zeama în care a fiert) ¿i legumele (mai pu¡in vânåta ¿i mazårea, dacå este din conservå). Se acoperå ¿i se pune în cuptorul încins. Se laså, la foc mediu, 1 orå, apoi se adaugå bucå¡ile de vânåtå ¿i, dacå este cazul, mazårea. Se mai laså la cuptor încå 20 de minute. Se scoate vasul din cuptor ¿i se presarå cu påtrunjel tocat.

Iahnie de pui 1 pui (1,5 1,5 kg), kg 1 kg ceapå, 2 morcovi, 2 ro¿ii, 1 lingurå pastå de tomate, 50 ml ulei de floarea-soarelui, 1 foaie de dafin, 5-6 boabe de piper, 1 lingurå fåinå, 1 linguri¡å boia dulce, sare

Ceapa se taie mare, morcovii în rondele, iar ro¿iile se toacå. Se taie puiul în bucå¡i ¿i se pråje¿te în ulei încins; se scoate ¿i se pune într-o crati¡å. În gråsimea råmaså de la pråjit se pun ceapa ¿i morcovii care se cålesc 5 minute, apoi se adaugå ro¿iile. Se laså pe foc încå 5 minute, amestecând permanent. Se pun pasta de tomate, foaia de dafin ¿i boabele de piper, se amestecå, apoi se toarnå compozi¡ia peste bucå¡ile de pui. Se såreazå, se toarnå apå cât så acopere carnea ¿i se pune la fiert, la foc foarte mic, pentru 1 orå, dupå care se råstoarnå preparatul într-o tavå. Se desfac fåina ¿i boiaua în 100 ml de apå rece ¿i se toarnå peste iahnie. Se coace în cuptor, la foc mare timp de 15 minute.

BUCÅTÅRIILE COMUNITÅºILOR ETNICE

Milinka 500 g fåinå, 250 ml lapte cåldu¡, 1 ou, 1 lingurå zahår, ½ linguri¡å sare, 1 lingurå ulei, 1 plic drojdie uscatå, zahår pudrå Glazurå: 50 g unt, 2 linguri fåinå, 1 praf de sare

Se pun fåina, sarea ¿i drojdia uscatå într-un castron ¿i se amestecå. Se face o adânciturå în mijloc ¿i se pune în ea oul båtut. Se adaugå laptele, pu¡in câte pu¡in ¿i se amestecå, apoi se fråmântå pânå când se ob¡ine un aluat omogen ¿i neted care se laså så se odihneascå 30 de minute. Se unge o tavå rotundå (diametrul 25x28 cm) cu unt. Din aluat se rup bucå¡i cât mai egale care se modeleazå în formå de bile, se pun în tavå, apoi se laså la crescut cca 30-40 de minute, la temperatura camerei. Între timp, se tope¿te untul, se pune fåina ¿i praful de sare ¿i se amestecå bine. Cu acest amestec se ung bilele de aluat dupå ce au crescut. Se introduce tava în cuptorul preîncålzit ¿i se laså la copt 30-35 de minute, la foc mediu spre mare. Este gata atunci când bilele încep så se desprindå unele de altele. Preparatul se serve¿te cald, pudrat cu zahår.

Mi¿-ma¿ 2 ardei gra¿i verzi, 2 ardei gra¿i ro¿ii, 2 ro¿ii, 8 ouå, 100 g telemea de vacå, 4 linguri ulei de floarea-soarelui

Ardeii se coc, se curå¡å de pieli¡å, cotoare ¿i semin¡e ¿i se taie în bucå¡i. Ro¿iile se opåresc, se curå¡å de pieli¡å ¿i se taie mårunt. Se pun ardeii într-o tigaie cu ulei încins ¿i se cålesc, se adaugå ro¿iile ¿i se laså så fiarbå, la foc mic, câteva minute. Separat, se bat ouåle ¿i se toarnå peste legumele din tigaie, se adaugå brânza sfårâmatå cu furculi¡a ¿i se mai laså pe foc încå 3-4 minute, amestecând permanent.

Plåcintå cu dovleac (Tikvenik) 1 pachet foi de plåcintå, 1 kg dovleac, 150 g nuci måcinate, 125 g zahår pudrå, 10 linguri ulei, 3 plicuri zahår vanilat, 1 linguri¡å scor¡i¿oarå måcinatå

Se rade dovleacul ¿i se cåle¿te în 5 linguri de ulei încins, amestecând permanent. Se pune dovleacul într-un castron, se adaugå nuca måcinatå, zahårul, zahårul vanilat ¿i scor¡i¿oara ¿i se amestecå bine. Se ia o foaie de plåcintå ¿i se unge cu ulei, apoi se pune deasupra altå foaie. Se ia cu lingura din compozi¡ia cu dovleac ¿i se întinde pe jumåtate din suprafa¡å, apoi se ruleazå, având grijå ca la interior så fie partea cu umpluturå. Se procedeazå la fel pânå când se terminå umplutura. Se aranjeazå rulourile circular într-o tavå rotundå unså bine cu unt. Se pune tava în cuptorul preîncålzit ¿i se coace cca 30 de minute, la foc mediu.

BULGARI

Salata ciobanului (Salatå bulgåreascå) 1 castravete mediu, 3 ro¿ii mari, 1 ardei gras verde, 1 ceapå micå, 2-3 ciuperci spålate, tåiate în lamele ¿i cålite pu¡in (sau 1,5 kg ciuperci conservate), 4-6 ouå fierte tari, 100 g telemea de oaie (sau amestec oaie ¿i vacå), câteva måsline negre, 1 legåturå påtrunjel, 3-4 linguri ulei, sare

Castravetele, ro¿iile ¿i ardeiul se taie în bucå¡i mici ¿i se pun într-o salatierå. Se adaugå ciupercile, måslinele ¿i påtrunjelul tocat. Se såreazå, se toarnå uleiul ¿i se amestecå. Se rade brânzå pe deasupra ¿i se orneazå cu sferturi de ou.

Salatå de ardei cop¡i 5-6 ardei gra¿i, de culori diferite, 3 cå¡ei de usturoi, 3 linguri ulei de floareasoarelui, 2 linguri o¡et, sare, påtrunjel tocat

Se coc ardeii pe o tablå încinså, întorcându-i pe toate pår¡ile, apoi se pun într-o oalå cu capac ¿i se laså 10-15 minute. Dupå acest timp, se curå¡å de pieli¡e, de cotoare ¿i de semin¡e ¿i se taie în fâ¿ii late care se pun într-un castron. Se såreazå, se toarnå o¡etul ¿i uleiul. Se adaugå usturoiul tåiat mårunt ¿i påtrunjelul tocat, apoi se amestecå. Se serve¿te dupå cel pu¡in 30 de minute, pentru ca aromele så aibå timp så se întrepåtrundå.

Salatå verde cu ouå 1 salatå verde, 1 castravete mediu (10 10 cm), frunzele de la 1 legåturå ceapå verde, 1 legåturå ridichi, 4 ouå, 2-3 linguri o¡et, 2-3 linguri ulei, sare

Ouåle se fierb tari (7-8 minute), se pun sub jet de apå rece ¿i se curå¡å de coajå. Salata verde se spalå foaie cu foaie, se usucå ¿i se taie în fâ¿ii. Frunzele de la ceapå se toacå mårunt, ridichile se taie în rondele iar castravetele în cuburi mici. Se pune totul într-un castron ¿i se toarnå, în ordine, o¡etul ¿i uleiul. Se potrive¿te de sare ¿i se amestecå bine. Se serve¿te ornatå cu ouå, tåiate în jumåtå¡i ori în sferturi.

BUCÅTÅRIILE COMUNITÅºILOR ETNICE

Supå de spanac 400 g spanac, 2-3 morcovi, 1 legåturå ceapå verde, 4 linguri ulei de floareasoarelui, 1,5 l supå clarå de legume (sau 1 cub de concentrat de legume), 3 linguri orez, 1 ou, 100 g telemea de vacå, 200 g iaurt, 1 lingurå påtrunjel tocat, sare, piper proaspåt râ¿nit

Tarator 2 castrave¡i, 400 g iaurt, 1 cå¡el de usturoi, 2 linguri mårar tocat mårunt, 4 linguri ulei de floarea-soarelui, 1 linguri¡å sare, 5 nuci tåiate în lamele foarte sub¡iri (op¡ional)

Spanacul se spalå ¿i se taie în fâ¿ii. Ceapa se toacå mårunt, iar morcovii se taie în rondele sub¡iri. Se cåle¿te ceapa 2-3 minute în uleiul fierbinte, se adaugå morcovii ¿i spanacul ¿i se cålesc împreunå încå 3 minute. Se adaugå supa de legume, se acoperå; când clocote¿te, se då focul mic ¿i se fierbe 10 minute. Orezul se spalå, se adaugå în supå ¿i se fierbe 15 minute; se ia de pe foc ¿i se potrive¿te de sare ¿i piper. Separat, se bate bine oul cu iaurtul. Se drege supa cu acest amestec. La sfâr¿it, se adaugå brânza sfårâmatå bine cu furculi¡a.

Castravetele se spalå ¿i se curå¡å de coajå ¿i de semin¡e. Ce råmâne se taie în cubule¡e mici, se såreazå, se amestecå ¿i se pune într-un castron pentru 10 minute. Se amestecå bine iaurtul cu usturoiul tåiat fin, mårarul ¿i uleiul. Se toarnå aceastå compozi¡ie peste castravetele tåiat, se mai toarnå 250 ml de apå, se amestecå bine ¿i se acoperå, apoi se då la rece pentru cel pu¡in 1 orå. Se serve¿te foarte rece, eventual cu câteva bucå¡ele de nucå.

Varzå cu orez la cuptor 1 varzå albå (cca 800 g), g 100 g orez, 1 ceapå micå, 4-5 linguri ulei, câteva boabe de piper, 1 vârf de cu¡it piper proaspåt râ¿nit, 1 linguri¡å boia iute, 1-2 foi de dafin, sare Sos: 200 ml lapte, 3 ouå, 100 g ca¿caval ras

Varza se taie fidelu¡å, iar ceapa se toacå mårunt. Orezul se spalå bine, în mai multe ape. Se pun toate într-o oalå, se adaugå boabele de piper, foile de dafin, sare (dupå gust), jumåtate din cantitatea de boia ¿i de piper râ¿nit ¿i se toarnå cca 1 l de apå ¿i uleiul. Se pune la fiert pentru cca 1 orå, amestecând ¿i completând lichidul, dacå este necesar. Pentru sos se bat ouåle, se adaugå laptele ¿i ca¿cavalul ras ¿i se amestecå bine, så se omogenizeze. Se transferå varza fiartå într-un vas termorezistent, se taseazå bine în vas ¿i se toarnå sosul uniform pe toatå suprafa¡a. Se scuturå pu¡in vasul ¿i se då la cuptor pânå când se rumene¿te frumos pe deasupra.