hog_Ghidul pesterilor din Romania by Florin Curavale

Cristian Lascu

Ghidul Pe¿terilor din România ROMANIAN CAVES GUIDE

Ghid realizat cu sprijinul Federa¡ei Române de Speologie This touristic guide has been edited with the assistance of the Romanian Spelaeologic Federation

Traducere în limba englezå: Redactor carte: Corector:

Pia-Maria Luttman Mådålin Foc¿a Daniel Voicea

Art director: Tehnoredactor: Credit foto:

Daniela Nae Bogdan Coscaru Cristian Lascu

Foto coperta I – Pe¿tera Polovragi Front cover photo – Polovragi Cave

Editurå specializatå în ghiduri tematice ¿i autoeducative, într-o ¡inutå graficå deosebitå.Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate. Colec¡ii reprezentative: Ghidul României, Familia, Gastronomica, Starea de bine, Casa ¿i grådina, Interven¡ii.

© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României LASCU, CRISTIAN Ghidul pe¿terilor din România Bucure¿ti: House of Guides, 2008 Edi¡ia a II-a ISBN 978-606-513-048-7

Cuprins/Summary Modul de folosire a ghidului/How to use the guide . . . . . . . . . .

Introducere/Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pe¿teri turistice în Mun¡ii Apuseni/ Touristic Caves in Apuseni Mountains . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Harta/Map . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Unitå¡i de cazare/Accomodations . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pe¿teri turistice în Banat ¿i Oltenia/ Touristic Caves in Banat and Oltenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Harta/Map . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Unitå¡i de cazare/Accomodations . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pe¿teri turistice în Carpa¡ii Orientali ¿i Dobrogea/ Touristic Caves in the Eastern Carpathians and Dobrudja . . . .

Harta/Map . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Unitå¡i de cazare/Accomodations . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Rezerva¡ii speologice/Spelaeologic Reservations . . . . . . . . . . . 122 Sfaturi practice pentru vizitatorii pe¿terilor/ Practical Advice for Cave Visitors . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Adrese utile/Useful addresses . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 Lista pe¿terilor protejate/Protected caves in Romania . . . 128

MODUL DE FOLOSIRE A GHIDULUI HOW TO USE THE GUIDE SHORTCUTS

ABREVIERI Hotel

Hotel

Hostel

Vilå

Villa

Motel

Pensiune

Guest House

Cabanå

Chalet

Bungalow

Restaurant

Teraså sezonierå

Summer Restaurant

Pizzerie

Pizzeria

Braserie

Brasserie

Bistro

Pub

Bar

Bar de zi

Bar

Bar de noapte

Night Club

Club

Casino

Cabaret

Discotecå

Disco

Cafenea

Coffee Bar

Cofetårie

Sweet-Shop

Cramå

Wine Cellar

Centru wellness

SPA

Wellness center

Comunå

com.

Commune

Ora¿ Municipiu

or. mun. 4

Town City

H – Palace 3 **** (+R, T, BZ, BN, D) Str. Octavian Goga 4; ; 0244-31 20 51 www.palacero.com 1 – Tip unitate / Accomodation type 2 – Nume unitate / Accomodation name 3 – Clådire monument istoric / Historical building 4 – Clasifica¡ie / Classification 5 – Dotåri / Facilities

Abrevieri de unitå¡i în sec¡iunea Hoteluri/Units abbreviations in Hotels section Cabanå/Chalet Hotel/Hotel Motel/Motel Pensiune/Board and lodging Vilå/Villa Hostel/ Hostel

C H M P V Hs

Legenda hår¡ilor/Map symbols

Introducere Introduction Cristale de pe¿terå/Cave crystals

România, ¡ara pe¿terilor ¿i a speologiei

Romania, the country of caves and spelaeology

Din crestele cele mai înalte ale Fågåra¿ului ¿i pânå la malul Mårii Negre, pe¿terile stau ascunse, tåcute ¿i miraculoase, adåugând peisajului nostru o componentå verticalå secretå. Cadastrul completat anual de Institutul de Speologie Emil Racovi¡å consemneazå mii de numere de înregistrare, tot atâtea cavitå¡i mai mari sau mai mici, unele abia depå¿ind 5 m lungime, altele, de zeci de kilometri. Dar aceste cifre, de¿i impunåtoare, nu spun nimic în compara¡ie cu ce ne spun pe¿terile însele. Cåci ele alcåtuiesc o adevåratå geografie subpåmânteanå complexå ¿i originalå: canioane, såli uria¿e, labirinturi complicate, lacuri ¿i râuri subterane, grådini de stalagmite ¿i cristale. Pe¿terile noastre au fost înså ¿i arhive care au påstrat vestigiile preistoriei ¿i istoriei. Såpând în sedimentul lor, cercetåtorii pot citi ca într-o carte, filå cu filå, evolu¡ia climei, a faunei, a civiliza¡iilor care s-au perindat pe la noi.

From the highest peaks of the Fågåra¿ Mountains to the Black Sea shores, caves lie hidden, silent and fabulous, adding a secret vertical component to the Romanian landscape. The yearly reviewed survey produced by the Emil Racovi¡å Spelaeology Institute records several thousand caves and holes large or small, some of them hardly longer than 5 m, other ones dozens of kilometers long. But the figures, although quite impressing, are insignificant when compared to the stories told by the very caves. Because, in fact, they make up a parallel underground geography, complex and uncommon: canyons, huge rooms, entangled mazes, underground lakes and rivers, gradens of stalagmites and crystals. Our caves also acted as relic preservers, from prehistoric and historic times. Digging in such sediments, scientists can read the tale of the climate, of the evolution of animal life.

Aparent sterile din pricina beznei ¿i a frigului, pe¿terile adåpostesc, în realitate, comunitå¡i uneori destul de bogate de vie¡uitoare. ªi pot fi întâlni¡i nu numai vampirii cei cumsecade, liliecii, ci foarte mul¡i dintre reprezentan¡ii zoologiei nevertebratelor. Fiin¡e oarbe, depigmentate, tråind ritmuri biologice dictate de alte legi decât cele de la lumina soarelui. Primul savant din lume care a intuit importan¡a studiului acestor adevårate fosile vii a fost Emil Racovi¡å, care a pus bazele unei noi discipline ¿tiin¡ifice, biospeologia, ¿i a fondat la Cluj, în 1920, primul institut din lume dedicat exclusiv cercetårii pe¿terilor. Urma¿ii lui Racovi¡å au purtat mai departe fåclia cunoa¿terii prin bezna subteranelor. Numårul pe¿terilor a crescut spectaculos: 980 erau în 1967, 10.000 în 1990, peste 12.500 în prezent. În ultimii ani, pe¿terile au devenit ¿i un bun ambasador al României. Faima unor descoperiri ¿tiin¡ifice, cum ar fi cele din Pe¿tera Movile, Piatra Altarului, Pe¿tera cu Oase au fost larg mediatizate în presa interna¡ionalå ¿i au devenit subiectul unor documentare difuzate pe National Geographic, Discovery Channel, ZDF, BBC.

Pe¿tera Limanu/Limanu Cave

Seemingly barren because of darkness and cold, the caves actually harbour sometimes quite big communities of living creatures. Among them there are not only the nice vampires – the bats, but also very many members of the invertebrate family; blind, discoloured, they live following biological cycles imposed by other laws than those reigning in the sunlight. Emil Racovi¡å was the first scientist in the world who was aware of the importance of investigating these living relics, and he set the foundation of a new science branch, the biospeleology; in 1920, in Cluj, he established the first world institute dedicated to the investigation of caves. The disciples of Racovi¡å carried further on the flame of knowledge through the underground darkness. The number of recorded caves has grown impressively: in 1967 their number had reached 980, then 10,000 in 1990, and more than 12,500 nowadays. In the more recent years, our caves have become a good ambassador for Romania. The reputation of certain scientific discoveries, such as the ones made in Pe¿tera Movile, Piatra Altarului, or Pe¿tera cu Oase enjoyed extensive

Introducere Introduction Farmecul adâncurilor

worldwide media coverage and have made up topics of documentaries broadcast on TV by channels such as National Geographic, Discovery Channel, ZDF or BBC.

Peisajul subpåmântean poate pårea unora ostil ¿i monoton. Ni¿te stânci acolo, argilå ro¿ie, frig, umezealå, beznå. Dar privind cu aten¡ie, într-o luminå potrivitå, peisajul subteran î¿i dezvåluie atrac¡iile. Ce putem admira, a¿adar, într-o pe¿terå? Existå în primul rînd o arhitecturå specificå spa¡iului subteran. Straturile orizontale sau oblice ¿i fracturile verticale despicå roca dupå direc¡ii precise. Apele modeleazå apoi golul carstic urmårind planul trasat de structura geologicå ini¡ialå. Dacå straturile de calcar sunt orizontale, vom avea bol¡i de temple egiptene, grinzi masive, tavane plate. Asemenea construc¡ii se pot vedea la pe¿tera Limanu de lângå Mangalia sau în pe¿tera Huda lui Paparå de pe Valea Arie¿ului, în Mun¡ii Apuseni. Dacå straturile de rocå sunt oblice, tavanul va avea forma acoperi¿ului ¡uguiat al unei case de mo¡i. Diedrul bol¡ii preia bine greutatea tonelor de rocå de deasupra, iar galeria rezistå sute de mii de ani. Pe¿tera Ialomi¡ei, la Sala Ur¿ilor, sau marele portal al Cetå¡ilor Ponorului sunt exemple elocvente în acest sens. Când apa ¿i timpul î¿i unesc for¡ele, bol¡ile pot evolua spre forma maturå, în

The spell of the deep

Some people may fiind the underground view hostile and tedious: some rocks, red clay, cold, dampness, deep darkness. But, at a closer look, this underground scenery reveals its attractive features. Well, what can we behold in a cave? First of all, an architecture typical for this subterranean space. The horizontal or slanted strata and the vertical cracks split the rock along precise lines. Then, water comes to mould the karstic hollow, following the outlines sketched by the original geological structure. When the limestone strata are horizontal, we will see vaults as in Egyptian temples, bulky beams, flat ceilings. Such constructions can be seen in the cave Limanu near Mangalia or in the cave Huda lui Paparå on the Arie¿ River Valley in the Apuseni Mountains. When the strata run along slanted lines, the cave ceiling will take the shape of a tapering roof of a typical house from the Apuseni Mountains. The dihedron of the vault supports easily the towering weight of the many tons of rock from above, and the gallery will keep on existing for hundreds of thousands of years. The cave Pe¿tera Ialomi¡ei, Sala Ur¿ilor (Room of Bears), or the huge portal of Cetå¡ile Ponorului are graphic examples in this respect. When water and time join forces, the vaults can evolve in mature forms, as archs or a domes. They are the most majestic and lasting and also the most elegant solutions. From its very entrance, the cave Pe¿tera Meziad receives us with its portal that seems to have been plotted by an arhitect. The entrance to the cave Pe¿tera Zgurå¿ti or the Sala Biserica (Church Room) in the Scåri¿oara cave are equalPe¿tera Meziad/Meziad Cave ly impressive.

Pe¿tera Zgurå¿ti/ Zgurå¿ti Cave

This subterranean architecture, which proved able to withstand earthquakes, great floods, changes of climate or tectonic shocks, over thousands of millennia, demonstrate Nature’s unaware genius, which produced as good projects as offered by the later discoveries of engineers and architects. Let us now descend from the vaults to the floor of the caves, to admire their jewelry made of stalagmites. In certain caves, calcite icicles, known as stalactites, and towers rising above the cave floor, known as stalagmites, have been created drop by drop. The walls may be covered with winding draperies, on the floor there may be scattered small lakes, surrounded by „Chinese Walls“. Although formed according to simple physical and chemical laws, the conditions differ from one cave to another, and nature let its imagination run free. However, the tour guides through caves with a planned arrangement showed much poorer ingenuity: the Organ, the Palm Tree, Buciumul lui Avram Iancu (Avram Iancu’s Bugle), and the list may go on. Sometimes, we can see on the walls unusual graphical signs either carved in stone, or written in red clay. They are named „hieroglyphics“ and „leopard skin“. The underground museums in the caves conceal more other mineral ornaments.

arc de cerc sau cupolå. Sunt cele mai maiestuoase ¿i durabile rezolvåri ¿i cele mai elegante. Pe¿tera Meziad, încå de la intrare, ne prime¿te cu portalul ei tras parcå din compas. Dar nici intrarea în pe¿tera Zgurå¿ti sau Sala Biserica din Scåri¿oara nu sunt mai prejos. Arhitectura subteranå, care a înfruntat cutremure, mari viituri, schimbåri de climå, ¿ocuri tectonice, ¿i asta timp de sute sau mii de milenii, ne aratå geniul incon¿tient al naturii, care a proiectat la fel de bine ceea ce inginerii ¿i arhitec¡ii au descoperit mai târziu. Dar så coborâm la sol, så admiråm podoabele stalgmitice. Picåturå cu picåturå, în unele pe¿teri s-au format ¡ur¡urii de calcit, denumi¡i stalactite, ¿i turnurile de pe sol, numite stalagmite. Pe pere¡i pot ¿erpui draperii, la sol pot fi mici lacuri înconjurate de ziduri chineze¿ti din piatrå. De¿i formate dupå legi fizico-chimice simple, condi¡iile diferå de la o pe¿terå la alta ¿i natura ¿i-a dat frâu liber fanteziei. Ghizii pe¿terilor amenajate au avut ceva mai pu¡inå: Orga, Palmierul, Buciumul lui Avram Iancu ¿i lista poate continua. Pe pere¡i putem vedea uneori elemente grafice neobi¿nuite, fie såpate în stâncå, fie „scrise“ cu argilå ro¿ie, numite hieroglife ¿i piei de leopard.

Introducere Introduction Excursii în pe¿teri

Tours through Caves

(Unde, când, cum se pot realiza)

(Where, when, how we can make them)

De¿i nu foarte întinse ca suprafa¡å, ocupând sub 2% din suprafa¡a teritoriului, rocile carstificabile (care gåzduiesc pe¿teri) din România sunt distribuite aproape în toate regiunile muntoase. Cele mai multe dintre miile de pe¿teri despre care am amintit, sunt rispite pe coclauri greu accesibile, ascunse prin påduri dese, sau inaccesibile turi¿tilor, din cauza dificultå¡ilor extreme – pu¡uri verticale, toren¡i vijelio¿i, sifoane, stânci instabile. Din fericire, unele dintre cele mai mari ¿i mai atractive se aflå în preajma unor magistrale turistice, multe au fost deja amenajate, iar altele, chiar dacå nu au amenajåri speciale, pot fi vizitate cu un ghid local. Cele mai multe se aflå în Mun¡ii Apuseni, care reprezintå leagånul speologiei române¿ti ¿i de¡in cele mai mari, mai adânci ¿i mai frumoase pe¿teri. Marile platouri carstice din Mun¡ii Pådurea Craiului ¿i Bihor, crestele ¡uguiate ale Trascåului, plaiurile moi din Codru-Moma reprezintå cea mai ofertantå destina¡ie pentru speo-turism. Dar nici Oltenia nu e mai prejos. Porni¡i pe magistrala turisticå Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu, ¿i apoi, continuând drumul spre Mehedin¡i, întâlnim mai multe pe¿teri vizitabile. Alte câteva obiective speoturistice sunt grupate în Banat, în zona carsticå a Cheilor Cara¿ului ¿i în apropiere de Anina. Dar ¿i alte regiuni muntoase frecventate de turi¿ti au ceva pus deoparte pentru vi-

Although they cover less than 2% of the territory, the karst rocks (which harbour caverns and caves) in Romania are dispersed in almost every mountain region. Most of the thousands aforementioned caves are hidden in the most difficult to access wilderness, way deep in dense forests, or else the traveler can hardly reach them because of extreme obstacles – vertical shaftswild rapids, siphons, loose rocks. Fortunately, some of the largest and most spectacular caves are situated near important travel routes. Many caverns have already been adapted to be visited, while others, although not specially equipped, can be toured under professional guidance. Most of the Romanian caves lie in the Mun¡ii Apuseni (the Western Mountains), which are the cradle of Romanian speleology and harbour the vastest, deepest and most beatiful caverns. The wide karst tablelands in the Pådurea Craiului Mountains and Bihor, the pointed peaks of the Trascåu Mountains, the gentle slopes in the Codru-Moma represent the most appealing destination for speo-tourism. The county of Oltenia is not less interesting. When we take the main touristic road from Râmnicu Vâlcea to Târgu Jiu, following it further on to Mehedin¡i, we encounter several caves that can be visited. Several other speotouristical places are to be found in the Banat county, in the karst area of the Cheile Cara¿ului (Cara¿ Gorges) and in the vicinity of Anina town. However, other mountain regions visited by travelers store surprises for the visitors of the darkness: Bucegi, Piatra Craiului, Håghima¿, Rodnei, Per¿ani. The underground tourism benefits from the advantage of not being hardly dependent on the season. Irrespective of rain, snow, hot or freezing weather, the caverns await us with the same cool and pleasant temperature, around 8-10°C. Nevertheless, it is much Pe¿terile ne a¿teaptå în orice anotimp/ colder in the caves of eterThe caves are awaiting us every season

Turi¿ti în Pe¿tera Ur¿ilor/Tourists in Ur¿ilor Cave

zitatorii întunericului: Bucegi, Piatra Craiului, Håghima¿, Rodnei, Per¿ani. Turismul subteran are avantajul cå nu depinde prea mult de sezon. Plouå, ninge, e caniculå sau ger, pe¿terile ne a¿teaptå cu aceea¿i temperaturå råcoroaså, dar plåcutå, în medie de 8-10°C. Va fi mult mai frig în pe¿terile cu ghea¡å ve¿nicå, cum este ghe¡arul Focul Viu, vom muri de cald dacå ne aventuråm în pe¿terile termale de la Herculane. Dar niciodatå nu vom porni spre pe¿terile cu râuri subterane, atunci când Sfântu Ilie î¿i adunå armatele de nori ¿i existå pericolul unor viituri. Exceptând pe¿terile electrificate ¿i cu poteci betonate, unde tot ce vå trebuie sunt banii pentru biletul de intrare ¿i pentru suveniruri, în celelalte vom intra numai cu surse individuale de luminå, cu o cascå de protec¡ie, ¿i mai ales cu un ghid de nådejde, care ¿tie ce se cade ¿i ce nu så facem într-o pe¿terå pentru ca vizita så se termine bine ¿i pentru dumneavoastrå ¿i pentru ea. Întâlnirea cu pe¿tera este o experien¡å specialå, care meritå tråitå într-o atmosferå pe måsurå. Nu mergem så vizitåm o pe¿terå a¿a cum mergem la un meci de fotbal sau la un concert hard-rock. Pentru a sim¡i acea inefabilå comunicare cu påmântul, care, crede¡i-må, face to¡i banii, e bine så fi¡i în grupuri mici, cu coechipieri dispu¿i så tacå uneori pentru vå låsa så auzi¡i ¿oaptele påmântului, murmurul apei, metronomul picåturilor, fâlfâitul liliecilor, sau pur ¿i simplu lini¿tea deplinå, care aståzi a devenit o marfå foarte rarå.

nal ice, such as the glacier Focul Viu (the Living Fire), or it can be stifling hot in the thermal caves at Herculane. But we are never going to start on a trip to caves with subterranean rivers at a time when Saint Elias, the guardian of rain and tempest is gathering his armies of clouds and there is the risk of high floods. Except the caves equipped with electrical lighting systems and concrete alleys, where the only thing you need is the money for the acces ticket and souvenirs, in any other cavern we may enter only if we are equipped with individual lighting means, with a safety helmet and, above all, with a reliable tour guide, who knows exactly what we are and what we aren’t supposed and allowed to do in a cave, so that our trip may have a happy ending for both visitor and visited cave. Our meeting with a cavern is a completely special experience, worth living it in a proper surrounding. A visit to a cavern has nothing to do with our going to a soccer game or a hard-rock event. In order to get that feeling of a subtle communication with the earth – which, take my word on it, is worth every penny – it is advisable that you go in small groups of people, with travel mates willing to keep quiet so as to allow you just listening to the whispers of the earth, to the murmur of water, to the rhythm of water drops, to the fluttering of bat wings, or simply to the perfect silence that nowadays has got ever scarcer.

Pe¿teri turistice în Mun¡ii Apuseni

Touristic Caves in Apuseni Mountains

Pe¿teri amenajate

Show Caves

Pe¿tera Ur¿ilor

Dacå ar fi så notåm cu stele pe¿terile turistice de la noi, Pe¿tera Ur¿ilor ar trebui så primeascå numårul maxim. Pentru cå este un obiectiv generos ca peisaj subteran ¿i cu o amenajare modernå, care cuprinde atât o electrificare inspiratå, un traseu simplu ¿i comod, cât ¿i facilitå¡i turistice de suprafa¡å fårå cusur. Pe¿tera Ur¿ilor se aflå în comuna Chi¿cåu, a¿ezare chivernisitå, care î¿i trage prosperitatea ¿i de la vestita pe¿terå. Se ajunge aici foarte u¿or, venind dinspre Oradea sau Deva. Din ¿oseaua ce leagå aceste ora¿e, în dreptul localitå¡ii Sudrigiu se desprinde spre est, cåtre munte, drumul asfaltat ce duce în inima Apusenilor, spre Padi¿, trecând prin comuna Pietroasa. Indicatoarele ne conduc fårå gre¿ cåtre ¡inta expedi¡iei noastre. Se poate ajunge la Sudrigiu venind ¿i pe ruta plinå de pitoresc, Câmpeni-Albac-Gârda-Arie¿eni. Pe¿tera Ur¿ilor a fost descoperitå în anul 1975, în frontul unei cariere de calcar. Minerul Curta Traian, devenit le-

If we were asked to classify by different numbers of stars the touristic caverns of Romania, we should place the Pe¿tera Ur¿ilor, at the very top of the list, with 7 stars. Since it is an outstanding point of interest for travelers, offering a magnificent underground scenery, organized according to up-to-date plans, comprising both a creative electric lighting system, an easy and convenient round route for visitors and flawless touristic facilities above ground. Pe¿tera Ur¿ilor is located in the village Chi¿cåu, a settlement, whose prosperity comes also from this famous cave. The cave is very easily to be reached on the road from either Oradea or Deva. From the highway that connects these two towns, right next to the town of Sudrigiu, running eastwards to the mountains, a tar road begins that leads far into the very heart of the Apuseni Mountains, towards Padi¿, crossing the village of Pietroasa. Sudrigiu may be also reached along the picturesque road from Câmpeni to Albac, Gârda and Arie¿eni.

Muzeul Etnografic de la Pe¿tera Ur¿ilor/ Ur¿ilor Cave Etnographic Museum

Pe¿tera Ur¿ilor was discovered in 1975, at the bottom of a limestone quarry. An inquisitive miner, Curta Traian, (turned into a legend since that moment) wanted to find out what was hidden beyond the hole opened by the dynamite blast. He entered a gallery full of rock formations and bear skulls. Immediately, this cave caught the attention of speleologists, who undertook the most severe protection measures. After having visited the cave, the officials of the Bihor county and of the tourism authorities decided promptly to start its planned systematization. The General Designer chosen for this project was the Speleology Institute Emil Racovi¡å; this choice helped to prevent the unfortunately too frequent mistake of a sloppy, amateurish systematization plan. In 1980, the first tourists were surprised to see a splendid cavern, well preserved and organized according to top European standards. The cave evolves on two levels. The more difficult to reach lower level is a science reservation, subject to a very tough system of protection rules. The upper level, with a total length of 850 m, is entirely electrified. First we pass through the Galeria Oaselor (the Gallery of Bones), in less spectacular appearance, but offering the visitor the sight of many cave-bear skeletons. Their huge skulls are embedded in the white calcite, but the enamel of their strong teeth shines brightly. These bone relics belong to bears that came to the cavern to hibernate but who, either because of unusually harsh winters or of the collapse of the cave entrance, remained forever prisoners in the deep underground. After some 150 m we come to a vast room, opened into two galleries. If we take the left branch, called the Racovi¡å Gallery, we enter a true underground palace. It is quite generous in size, namely 10-15 m wide and high. It is extremely rich in calcite formations with most varied shapes – pagodas, chandeliers, cataracts frozen in stone, all of them shining in pure white. The light flickers, mirrored by little lakes; extremely fine stalactiteles, not thicker than a pencil, vibrate at every louder sound. In the amphitheatre-shaped room at the far end of the cave we will walk round the intact skeleton of the huge bear which, dozens of thousands of years ago, made his way down here by himself, in full darkness and with no help from any tour guide. Once returned to

gendar, a avut curiozitatea de a vedea ce se aflå dincolo de golul deschis de dinamitare. A påtruns într-o galerie plinå de forma¡iuni ¿i de cranii de urs. Îndatå pe¿tera a intrat în aten¡ia speologilor care au luat måsuri drastice de protec¡ie. Dupå ce mai marii jude¡ului Bihor ¿i ai turismului au vizitat-o, au decis prompt amenajarea. Proiectantul general a fost Institutul de speologie Emil Racovi¡å, evitându-se astfel gre¿eala, frecventå, din påcate, a unor amenajåri de mântuialå, fåcute dupå ureche. În 1980, când s-a tåiat panglica, turi¿tii au avut surpriza de a vedea o pe¿terå superbå, bine conservatå ¿i amenajatå la nivel european. Pe¿tera este dispuså pe douå nivele. Nivelul inferior, greu accesibil, este rezerva¡ie ¿tiin¡ificå cu regim strict de protec¡ie. Nivelul superior, în lungime toalå de 850 m, este integral electrificat. Dupå intrare, se parcuge mai întâi Galeria Oaselor, mai modestå ca înfå¡i¿are, dar unde ne întâmpinå numeroase schelete de urs de cavernå. Craniile de mari dimensiuni sunt cimentate în calcitul alb, dar smal¡ul col¡ilor puternici luce¿te viu. Osemintele apar¡in exemplarelor care au venit în pe¿terå pentru hibernare, dar, fie din cauza unor ierni neobi¿nuit de aspre, fie din cauza pråbu¿irii intrårii, au fost nevoi¡i så råmânå în subteran pentru totdeauna. Dupå circa 150 de metri, ajungem la o mare salå, din care se desprind douå galerii. Urmând ramura din stânga, denumitå Galeria Racovi¡å, påtrundem într-un adevårat palat subpåmântean. Dimensiunile sunt generoase, de 1015 m lå¡ime ¿i înål¡ime. Abundå forma¡iuni de calcit de forma unor pagode, candelabre, cascade împietrite, toate de un alb imaculat. Lumina joacå în oglinda micilor lacuri, stalactitele fistulare, sub¡iri cât un creion, vibreazå la sunetele mai intense. În amfiteatrul din capåt, dåm roatå scheletului complet al marelui urs care, cu zeci de mii de ani în urmå, a ajuns aici fårå ghid ¿i fårå luminå. Reîntor¿i la sala de la råspântie, parcurgem Galeria Lumânårilor, pe drept cuvânt denumitå astfel, pentru cå aici abundå forma¡iunile de tip lumânare, sub¡iri ¿i perfect cilindrice, care alcåtuiesc o adevåratå pådure. O vizitå dureazå cam 30-45 de minute. Nu este prea mult, dar meritå så ave¡i un jerseu mai grosu¡ pentru a vå sim¡i confortabil la temperatura de 10°C a pe¿terii.

Pe¿teri turistice în Mun¡ii Apuseni Touristic Caves in Apuseni Mountains the crossroads room, we walk along the Galeria Lumânårilor (Candle Gallery), truly entitled to such a name, as it is very rich in thin and perfectly cylindrical candle-shaped structures. The tour takes some 30-45 minutes. It isn’t too long, but it is worth wearing a somewhat warmer sweater, to make you feel comfortable at the 10°C temperature. For an additional fee you are allowed to take images on camera. To this purpose, you should select your colour temperature.

Biserici din Gârda/Churches from Gârda

Contra unor taxe suplimentare, se ¿i poate fotografia sau filma. În acest caz, ne vom selecta temperatura de culoare, astfel încât så avem culori plåcute la lumina reflectoarelor cu incandescen¡å din pe¿terå.

Poarta lui Ionel It is a cave spectacular due to its size, very instructive with its little speleologic museum and, moreover, quite accessible for visitors, as it is situated only 1.5 km far from the village of Gârda, on the valley of Ordâncu¿a River. We will climb the Ordâncu¿a gorges and notice at left a roomy grotto, organized as a resting place. 50 m above there is a wooden foot bridge that leads over a cataract of yellowish travertine, washed by a small creek. We step through a 15 m high portal, with gothic architecture due to its ceiling shaped as a pointed arch. We descend then into a large room, filled with water when a flood comes. Further on we climb into an upper gallery, which reveals an overall view of the Sala Mare (the Large Room) and the Portal. The route accessible for visitors is 250 m long. In the cave Poarta lui Ionel (Ionel’s Gate), the physician of the village of Gârda, a great speleology fan, has arranged an exhibition showing pictures and posters with images form other caves, too, with scenes depicting exploration moments and the history of speleology. The Gârda Cityhall, provides the tour guide and collects the entrance fee.

Poarta lui Ionel O pe¿terå spectaculoaså prin dimensiuni, instructivå prin micul muzeu speologic amenajat în ea, ¿i foarte u¿or de vizitat, se aflå la numai 1,5 km de comuna Gârda, pe Valea Ordâncu¿ii, afluent al Våii Gârda Seacå. Urcând prin cheile Ordâncu¿ei, zårim pe stânga o grotå spa¡ioaså, amenajatå ca loc de popas. 50 m mai sus se aflå o punte de lemn ce ne conduce peste o cascadå de travertin gålbui, spålat de apele unui pârâu. Påtrundem printr-un portal de 15 m înål¡ime, cu arhitecturå goticå, datoritå tavanului în formå de ogivå. Coborâm într-o salå spa¡ioaså, care se inundå la viituri. Apoi urcåm într-o galerie superioarå care ne oferå o priveli¿te de ansamblu asupra Sålii Mari ¿i a Portalului. Traseul vizitabil are 250 m lungime. Doctorul din Gârda, un mare pasionat al speologiei, a amenajat în Poarta lui Ionel o expozi¡ie de fotografii ¿i postere cu imagini din alte pe¿teri, cu scene de explorare ¿i cu istoricul speologiei. Administrarea obiectivului se face de cåtre Primåria din Gârda, care asigurå ghid ¿i percepe o taxå de intrare.

The Gârda Medical Center isn’t the only speleologic centre in the area. At the joining point of the Ordâncu¿a and the Gârda Valley there is the House of Speleologists, under the administration of the Romanian Speleology Federation. Visitors can find here housing, facilities and guides for various kinds of speleo-tourist, canoes for rafting journeys down the clear waters of the Arie¿ River.

Dispensarul Gârda nu este singurul centru speologic din zonå. Chiar la confluen¡a dintre Valea Ordâncu¿a ¿i Valea Gârda se aflå Casa Speologilor, adminstratå de Federa¡ia Românå de Speologie. Aici existå posibilitå¡i de cazare, facilitå¡i ¿i ghizi pentru diferite categorii de speoturi¿ti, canoe pentru amatorii de rafting pe apele limpezi ale Arie¿ului.

Ghe¡arul Scåri¿oara

Scåri¿oara Ice Cave

În toiul caniculei, ave¡i ocazia så vå råcori¡i vizitând bârlogul unde doarme iarna. Ca fenomen, pe¿tera Scåri¿oara este remarcabilå. O cavitate cu morfologie complexå, care cuprinde un aven adânc de 50 m ¿i larg de 50, sub care se deschide o salå imenså ce continuå cu o galerie bogat concre¡ionatå. Sala gåzduie¿te cea mai mare acumulare de ghea¡å permanentå din Romania, un ghe¡ar de 75.000 mc, cu grosime de 25 m. Impresionat de ea, Emil Racovi¡å a efectuat primele observa¡ii ¿tiin¡ifice, iar în anul 1938 a declarat-o rezerva¡ie speologicå, prima de acest fel din ¡arå. De atunci, ea a fost permanent în aten¡ia speologilor clujeni care au reu¿it, în parte, så citeascå în alternan¡a de straturi din blocul de ghea¡å istoricul climei în ultimii 3000 de ani ¿i så studieze dinamica forma¡iunilor de ghea¡å. Ca obiectiv turistic – trebuie så fim corec¡i cu cititorii ghidului – Scåri¿oara are o ofertå mai modestå. Din Gârda, urmând firul Ordâncu¿ei, putem ajunge motoriza¡i în Platoul Ocoale (dar ma¿ina va ofta ¿i mai tare). Recomandåm cålduros ¿i accesul pe jos, pe poteca marcatå, care ne prilejuie¿te vizitarea unui peisaj tipic de Mun¡ii Apuseni, cu plaiuri ciuruite de

In the stifling summer dog-days you will have the opportunity to cool off in a visit to the den where winter sleeps. The Scåri¿oara Glacier Cave is a remarkable natural phenomenon. A cavity with a complex structure, that includes a 50 m deep and 50 m wide hollow, below which a huge room opens, that is continued by a gallery with very abundant concretions. This room accomodates the largest permanent ice accumulation in Romania, in the form of a 75,000 cm glacier, 25 m thick. Impressed by this ice mass, Emil Racovi¡å declared this cave a speleological rezervation, the first one of its kind in Romania. Since then, the group of speleologists in the town of Cluj have permanently focused their attention on this cave; in the alternating layers within this huge ice block they have succeeded to decrypt the climate history over the last 3,000 years and to study the dynamics of the ice formations. As touristic place – and here we must be honest – the Scåri¿oara Cave has a slightly less spectacular offer. Further on, starting from Gârda and driving along the Ordâncu¿a River, we can reach the Platoul Ocoale (your car is going to squeal and screech a lot more!). It is highly advisable to prefer to

Pe¿tera Scåri¿oara/The Scåri¿oara Glacier Cave

Pe¿teri turistice în Mun¡ii Apuseni Touristic Caves in Apuseni Mountains

Drumul spre Pe¿tera Scåri¿oara/ The road to Scåri¿oara Glacier Cave

walk up to the destination, along the marked path, so much the more it gives us the opportunity to perceive a scenery typical for the Apuseni Mountains, with long, soft slopes, pierced by karst funnels and sprinkled with the small cottages of the „Mo¡i“ – the inhabitants of the Western Mountains. In a leisurely stroll, we might need some 3 hours for this walk. In winter, when the surroundings are particularly beautiful, we can climb the slope in a sleigh drawn by horses with jingling bells on their harness – actually, sleighs have been the common vehicle for centuries. In the small village of Ghe¡ar there is a tiny country shop, that houses also a touristic information point. The travel guide is waiting for you at the cave entrance. We descend quickly down the metal stairs, looking to the abyss beneath us. At the bottom of the great shaft, a large room opens before our eyes, so big that you could go iceskating! As we come nearer to the end of the Sala Mare (the Big Room), the daylight begins to fade more and more. We are stopped in our daring progress by a barrier railing. The lighting in the cave consists in a single spotlight that lights up a group of ice stalagmites,

doline (pâlnii carstice) ¿i cåsu¡e de mo¡i risipite. Mergând agale, drumul ne va lua vreo trei ore. Iarna, când aici este foarte frumos, putem ajunge cu o sanie traså de cai cu zurgålåi, acesta fiind de veacuri mijlocul de locomo¡ie al mo¡ilor. La micul magazin din cåtunul Ghe¡ar se aflå ¿i un punct de informare turisticå. Ghidul vå a¿teaptå la intrarea în pe¿terå. Coborâm vertiginos pe scara cu trepte metalice de pe care privim înfiora¡i în abisul de dedesubt. La baza marelui pu¡ ne întâmpinå o salå vastå, unde am putea patina, dacå am avea patinele la noi ¿i dacå balustradele nu ne-ar men¡ine în potecå. Spre capåtul Sålii Mari, lumina zilei påle¿te. O balustradå-barierå ne opre¿te avântul. Electrificarea pe¿terii constå într-un singur reflector care luminezå un grup de stalagmite mari de câ¡iva metri, din ghea¡å, din Sala Biserica. O denumire plasticå, datå se pare chiar de Racovi¡å, atât pentru cå bolta are forma unei cupole de bazilicå, cât ¿i pentru cå stalagmitele de ghea¡å seamånå cu madone ¿i sfin¡i. Pentru a lungi vizita, ghidul vå va spune despre frumuse¡ile nevizitabile ale ghe¡arului, accesibile în prezent nu-

mai cu aprobåri speciale ¿i cu tehnicå alpinå. O solu¡ie mai ingenioaså de amenajare ar putea crea un circuit de vizitare ¿i transforma Scåri¿oara într-un obiectiv speoturistic de nivel european, fårå ca acest lucru så afecteze marele frigider natural.

several metres high, in the Sala Biserica (the Church Room). It seems that this colourful name was given because the vault has the shape of a church dome, and the ice stalagmites resemble to images of the Madonna and the Saints. To extend the time of the tour, your guide will tell you about the beauties of the cave that are now accessible for visitors only based on special permits and approvals, and if the tourists have the appropriate equipment for alpine climbing. With a somewhat more ingenious organizing solution, a tour circuit could be created that would transform the Scåri¿oara Glacier Cave into a speleotouristic place at European standards, without affecting this huge natural refrigerator.

Pe¿tera Meziad Una dintre atrac¡iile turistice clasice ale Apusenilor, Pe¿tera Meziad, este vizitatå de mai bine de un secol. Amplasamentul pitoresc, portalul impunåtor ¿i mai ales cavernamentul gigantic, ne determinå så v-o recomandåm cu cåldurå, în ciuda faptului cå nu este electrificatå, iar amenajårile nu sunt mult peste nivelul celor realizate de Czaran Gyula, un promotor al speoturismului din Mun¡ii Apuseni, pe la 1900. Din ora¿ul Beiu¿ ajungem aici, trecând mai întâi prin comune cri¿ene înfloritoare, Ro¿ia ¿i Meziad. Pe un drum forestier ajungem fårå probleme la Cabana Meziad. Este locul unde se poate låsa fårå grijå ma¿ina ¿i unde se aflå, în sezonul turistic, un ghid. De aici, în 20 de minute de urcu¿ pe firul våii ajungem la destina¡ia noastrå. Dincolo de poarta masivå, ne întâmpinå o

The Meziad Cave One the traditional sightseeing destinations on the travel routes through the Apuseni Mountains, the Meziad Cave has been open for visitors for more than a century. Its picturesque location, its imposing portal and especially the huge inner space, make it one of our top suggestions, despite the fact that it does

Portalul Pe¿terii Meziad/Meziad Cave’s gigantic entrance

Pe¿teri turistice în Mun¡ii Apuseni Touristic Caves in Apuseni Mountains galerie spa¡ioaså, cu sec¡iuni elegante, în formå elipticå. Ici-colo, din beznå mijesc fantomatice domuri de calcit. O scarå metalicå ne conduce, dupå o ascensiune de 20 m, într-un etaj superior. Trecem pe lângå mari forma¡iuni, care, dupå unghiul din care sunt privite, inspirå compara¡ii cu tot felul animale sau personaje. Dupå numai 200 m, påtrundem într-o salå foarte largå. De departe ajunge pânå la noi mirosul de guano ¿i freamåtul nelini¿titor al unei mari colonii de lilieci. (Vom ocoli de la distan¡å colonia, pentru a nu deranja liliecii, animale sever protejate, dar pentru a ne proteja ¿i pe noi de eventualii lor parazi¡i). Poteca ne scoate la un fel de balcon natural, de unde, cu un proiector puternic, putem avea o imagine de ansamblu asupra spa¡iului generos. Coborând, poteca face legåtura cu nivelul inferior, astfel cå putem vizita acest sector fåcând un circuit, a cårui duratå este de circa o orå. Pe¿tera este cu mult mai mare ¿i ghidul vå poate conduce ¿i în alte galerii, de dimensiuni mai modeste, dar destul de bogat împodobite.

not have yet an electric lighting system and its equipment is rudimental. We can reach the site starting from Beiu¿, and passing through Ro¿ia and Meziad, a couple of flourishing villages of the Cri¿ana county. On a forest road we get without difficulty to the Meziad Lodge. Here we can safely park our car and it’s here, too, that we can find a tour guide during the touristic season. From the lodge we have to climb 20 min uphill along the valley in order to reach our destination. Beyond the gigantic gate we are step into a vast gallery, with graceful, elliptical sections. Here and there, ghostlike calcite domes appear out of the dark. An iron ladder leads us 20 m higher, to a top level of the cave. We pass by great formations which, depending on the angle we look at them, can resamble all kinds of animals or characters. After no more than 200 m we enter a very wide room. From far we are hit by the smell of guano and the unsettling rustle of a large bat colony. (We will go in a large circle around the colony, so as not to disturb the bats, which are strictly protected animals, but also to keep us safe from any possible parasites.) The path leads us to some kind of a natural balcony, where a powerful searchlight opens us the view on an overall perspective of the gene-

Pe¿tera Vadu Cri¿ului Poate fi consideratå pe drept cuvânt o pe¿terå cu „vad“, pentru cå se aflå pe

Turi¿ti la foc/Tourists by the fire

un traseu turistic frecventat, pentru cå se ajunge u¿or aici, fie pe o ¿osea asfaltatå, din comuna Vadu Cri¿ului, fie cu trenul, coborând la halta Vadu Cri¿ului, care se aflå la numai 300 m distan¡å. Decorul e foarte pitoresc. Apele ce tâ¿nesc din pe¿terå se pråvålesc în Cri¿ printr-o frumoaså cascadå, iar pere¡ii calcaro¿i oferå alpini¿tilor începåtori trasee foarte bune pentru antrenament. Se poate campa în micile poieni din vecinåtate, dar existå ¿i o cabanå, chiar la intrarea în pe¿terå. Pe¿tera Vadu Cri¿ului reprezintå tronsonul aval al unui drenaj subteran mult mai lung, care începe sub portalul de templu egiptean al pe¿terii Båtrânului, din platoul ciuruit de doline de la Zece Hotare. Aici, apele Pe¿tireului se pierd într-un ponor impenetrabil ¿i parcurg galerii de mai mul¡i kilometri, numai de ele ¿tiute. Noi ne vom mul¡umi så vedem doar un kilometru, cât reprezintå galeria emerså dintre intrare ¿i sifonul terminal. Pe acest parcurs pe¿tera prezintå douå nivele distincte. De la intrare înaintåm mai întâi în lungul pârâului subteran, pe nivelul inferior, pânå la un sifon, care ne obligå så urcåm în nivelul superior, fosil. Aspectul general e auster, calcarul are o culoare închiså, iar podoabele calcitice sunt pu¡ine ¿i degradate de peste un secol de trafic turistic. Coborâm la galeria activå, unde ne întâlnim cu un nou sifon. Este locul unde un tânår speolog orådean s-a avântat imprudent cu scafandrul autonom ¿i s-a råtåcit în apa tulbure pânå la epuizarea aerului din butelii. Apa care ia în ståpânire toatå sec¡iunea galeriei ne obligå så mergem când pe o parte, când pe alta a malurilor, pânå la sifonul terminal.

rous space. The path descends to the lower level, so that we can visit this sector making a tour that will take approximately one hour. The cave is by far larger than that, and your guide can show you more galleries, smaller but quite well decorated.

The Vadu Cri¿ului Cave This cave situated on a frequently trodden touristic route, and it is easily accessible, either on a tar road from the village Vadu Cri¿ului or by train, getting out in the small station located only 300 m away from Vadu Cri¿ului. The scenery is impressively picturesque. The stream spouting from the cave tumbles in a charming cascade into the Cri¿ River, and the limestone walls offer to alpine climbing rookies some routes very adequate for training. Tourists may camp in the nearby clearings, but there is also a lodge. The Vadu Cri¿ului Cave is the downstream leg of a much longer underground drainage channel that starts just below the portal resembling the entrance to an Egyptian temple of the Pe¿tera Båtrânului (the Old Man’s Cave), on the Zece Hotare tableland. Here, the water of the Pe¿tireu Stream vanishes in an impenetrable steep slope and flow through many kilometres long galleries unknown to anyone else but the stream. The emerged gallery is only 1 km long at the end of the cave. Along this stretch, the cavern is divided into two quite distinct levels. From the entrance on we advance first along the subterranean brook, at the lower level, down to a siphon which forces us to climb to the upper fossil level. The secenery has a generally severe appearance, with dark coloured limestone and few calcite ornaments, worn out by more than a century of passing tourists. Then, we descend to the active gallery, where we meet a second siphon. It is the place from where a young speleology scientist from Oradea started out recklessly with his diving gear and fund this death in the dark waters.

Pe¿tera Ungurului Între localitå¡ile ªuncuiu¿ ¿i Vadu Cri¿ului, Defileul Cri¿ului e plin de peisaje spectaculoase. Printre atrac¡iile locurilor se numårå ¿i Pe¿tera Ungurului, amenajatå recent ¿i electrificatå de Federa¡ia Românå de Speologie. Pe¿tera este accesibilå de pe DN1 (E 60) pe ruta dintre Oradea ¿i Cluj. Pentru a påtrunde prin portalul impunåtor al pe¿terii, care se deschide într-un perete ce dominå valea, trebuie så trecem peste un pod suspendat pe cabluri, o experien¡å ineditå pentru turi¿ti. De¿i are doar câteva sute de metri în lungime, pe¿tera este de dimensiuni generoase. Dupå amenajare,

The Pe¿tera Ungurului Cave (the Cave of the Hungarian) Between two places along the stream – ªuncuiu¿ and Vadu Cri¿ului, the entire Cri¿ Straits are a spectacular scenery location. This cave, the Pe¿tera Ungurului, is one of the main local attractions. It has been recently equip-

Pe¿teri turistice în Mun¡ii Apuseni Touristic Caves in Apuseni Mountains

Curiozitå¡i subterane/Underground curiosities

pe¿tera a devenit un muzeu subteran, pentru cå de-a lungul traseului se pot vedea numeroase artefacte arheologice ¿i fosile, descoperite în timpul unor såpåturi fåcute în pe¿terå. Impresioneazå obiectele de ceramicå, silex, bronz, unele din neolitic, altele din epoca bronzului. În aceastå pe¿terå a fost descoperit un mineral nou, crisit, descris aici pentru prima datå în lume.

ped with electric lighting by the Romanian Speleology Federation. The cave can be reached from the national road DN1 (E 60), on the way from Oradea to Cluj. To be able to step through the imposing portal of the cave, which opens in a wall overhanging the valley, one has to cross a over a suspended bridge, hanging on cables, which is quite a novel experience for tourists. Although but some hundreds of metres long, the cave is of generous size. After having been organized, the cave has been turned into a genuine underground museum, since along the arranged visiting route one can see a great number of archeological artifacts and fossils, that were discovered during digging works in the cave. Visitors will be impressed by all those objects in ceramics, flint, bronze from the Neolithic and the bronze era. A new mineral, the „crisit“, has been also found in this same cave for the first time in the world.

Ghe¡arul Focul Viu Un sejur speologic în Padi¿, centrul carstului bihorean, presupune parcurgerea unor trasee care ne poartå pe la câteva pe¿teri renumite. Una dintre ele este Focul Viu. Ea se aflå pe circuitul numit al Våii Galbene, care ne poartå pe la Cetå¡ile Ponorului, prin Groapa de la Bârsa, pânå la Poiana Florilor. Dar, dacå pornim de la cantonul din Valea Cetå¡ilor, avem de urmat marcajul cu punct galben cam 1,5 km pânå la intrarea în ghe¡arul Focul Viu. Dupå ce coborâm un pasaj abrupt ¿i alunecos, ne pomenim într-o salå spa¡ioaså, lungå de 80 m ¿i latå de 40 m. På¿im pe un plan¿eu în întregime din ghea¡å. Deasupra noastrå, bolta este larg despicatå de o mare fereastrå. Pe acolo vin iarna avalan¿e de zåpadå, purtând cu ele trunchiuri de brad, ¿i care alimentreazå în mod constant marele frigider. ªi tot de sus vine lumina. Nu vom avea nevoie de o lampå. Dar mai ales în zilele însorite, la amiazå, razele cad perpendicular, însufle¡ind podeaua de cle¿tar, facând stalagmitele så stråluceascå printre aburii

Focul Viu Ice Cave A speleological tour in the Padi¿ tableland, the centre of the karst formation in the Bihor county, implies walking several routes that lead us to some famous caverns. One of them is the Focul Viu Cave. It is located on the Valea Galbenå round tour, which leads to the karst area called Cetå¡ile Ponorului, through the Groapa de la Bârsa, up to the Poiana Florilor. On the other hand, if we start aut from the forest

degaja¡i de cåldura efemerå. Pe¿tera parcå se aprinde, de aceea î¿i meritå numele. De¿i de numai 150 m lungime, pe¿tera Focul Viu oferå un popas de încântare ¿i råcoare în zilele fierbin¡i ale verii.

range in the Valea Cetå¡ilor, we will have to follow the yellow dot markings for some 1.5 km until we come to the entrance to the Focul Viu Glacier. After having descended a very steep and slippery passage, we step almost unexpectedly into a very wide room, 80 m long and 40 m wide. We walk on a floor made entirely of ice. Above our heads, the vault is widely split open by a large window, through which snow avalanches break in, carrying along pine logs, and permanently feeding the huge refrigerator. Light comes also from above. No lamp is needed. Especially on sunny days, at noon, the sunlight falls in, and liven up the glossy crystal floor, making the stalgmites glow through the steam released by the fleeting heat. The cave seems to catch fire, and this explains how it got its name.

Huda lui Paparå Huda lui Paparå este o pe¿terå de mårime XXL, unde este bine så mergem cu låmpi puternice ¿i cu ni¿te cizme pescåre¿ti. Este situatå pe un afluent al Våii Arie¿ului, plinå de pitoresc, pe care cu ani în urmå circula faimoasa mocåni¡å. Venind fie dinspre Alba Iulia, fie dinspre Câmpeni, ajungem la comuna Sålciua de Jos. De aici pornim spre înål¡imile Mun¡ilor Trascåu, pe un drum mai modest, care urcå pe Valea Morilor cam 4 km. Un moment de popas la månåstirea de maici Sålciua, aflatå în imediata vecinåtate a pe¿terii, ne va fortifica moral înainte de aventura subteranå. Huda lui Paparå ne întâmpinå cu un portal înalt de 37 m, unul dintre cele mai înalte din ¡arå. Galeria care continuå este croitå pe aceea¿i måsurå. Ea se prezintå ca un canion, par¡ial inundat. Pun¡ile ¿i pode¡ele se pun din când în când, dar tot din când în când sunt luate de viituri. Deci, cum vå va fi norocul! Avem de trecut peste mari stânci, peste o cascadå, stråbatem terase de pietri¿, cu ochii la dorne ¿i bulboane. Dar meritå

Huda lui Paparå Huda lui Paparå is a XXL sized cavern, where it is advisable to go equipped with powerful lamps and solid fisher’s boots. It is located on a tributary of the particularly charming Arie¿ Valley, along which the renowned and popular „mocåni¡a“ – the small and slow narrow-rail local train – once used to roll. We will reach the village of Sålciua de Jos from two possible directions, either from Alba Iulia or from Câmpeni. This will be our starting point towards the peaks of the Trascåu Mountains, following a rather plain road

Pe¿tera Huda lui Paparå/Huda lui Paparå Cave

Pe¿teri turistice în Mun¡ii Apuseni Touristic Caves in Apuseni Mountains

Pe¿tera Huda lui Paparå/Huda lui Paparå Cave

that ascends about 4 km up the Valea Morilor (the Valley of Mills). A short stop at the Sålciua nunnery, which is situated close to the cavern, will invigorate our spirit prior to our underground adventure. The cavern Huda lui Paparå welcomes us with its 37 m high portal, one of the highest in Romania. The gallery that follows is similar in size. It looks like a partially flooded canyon. Now and then, footbridges are installed, but sometimes they are torn away by flood water. So that you must rely on chance! We must climb over great rocks, over a waterfall, we will cross gravel terraces, keeping our eyes on vortexes and eddies. However, it is worth stopping occasionally to take a look at the monumental vault. After struggling with the troubled water for about 350 m, we step into a huge room, which rightfully is called Sala Minunilor (the Miracle Room). The Sala Minunilor is more than 120 m long and 75 m wide at its upper end. From the river bed we will first climb over a large cone of broken rock. Without a really strong torch light, it will be difficult to see both walls at the same time. When we run the spotlight along the dome, we notice the image of a wide arch on the cave ceiling. From the upper part of the ceiling heavy, 2-3 m long stalactites are hanging down, resembling the tentacles of an octopus. Speleologists call such sta-

så ne oprim de câteva ori pentru a privi monumentala boltå. Dupå ce ne råfuim cu apa cam 350 m, ajungem într-o imenså salå, pe drept cuvânt denumitå Sala Minunilor. Sala Minunilor are peste 120 m lungime, iar în capåtul de sus are o lå¡ime de 75 m. De la albia pârâului urcåm mai întâi peste un mare con de pråbu¿iri. Dacå nu avem o lanternå puternicå, va fi greu så-i zårim ambii pere¡i deodatå. Dacå plimbåm spotul lanternei pe boltå vom remarca aspectul de amplu arc de cerc al tavanului, configura¡ie stabilå, care preia foarte bine presiunile muntelui de deasupra. În partea superioarå a sålii din tavan atârnå stalactite masive, lungi de 2-3 m, cu forme contorsionate, asemenea unor tentacule de caracati¡å. Speologii numesc asemenea stalactite anemolite (anemos – vânt ¿i lithos – piatrå). Se presupune cå axa lor ar fi fost deviatå de la direc¡ia gravita¡ionalå de slabi curen¡i de aer, care au favorizat depunerea asimetricå a calcitului. ªi, pentru a încheia cu superlativele Hudei Lui Paparå, trebuie så spunem cå, dupå pårerea biologilor clujeni, în bol¡ile înalte ale Hudei hiberneazå cea mai mare colonie de lilieci din Europa, un stol de peste 50.000 de exemplare. Galeria activå merge încå foarte mult (pe¿tera are peste 2 kilometri lungime) ¿i se încheie cu un sifon, nerecomandabil de vizitat.

lactites anemoliths. The assumption goes that their axes were blown out of their gravitational direction by weak air currents. And now, to top the records of the Huda lui Paparå cave, we must say that – in the opinion of the biologists in Cluj – the greatest bat colony in Europe, a swarm of more than 50,000 bats, hibernate right there, in the tall vaults of the Huda lui Paparå Cave. The active gallery continues for quite long (the cave measures over 2 km in length) and it ends in a siphon, not advisable to visit.

Reîntor¿i la lumina zilei, cam uzi dar fermeca¡i de cele våzute în Sala Minunilor, meritå så urcåm pe poteca ce porne¿te din dreptul pe¿terii spre pere¡ii impunåtori de calcar de deasupra. Dupå o orå ajungem într-un platou carstic, unde se aflå ici-colo ¿uri ¿i cåsu¡e rudimentare din lemn, acoperite cu paie. Un peisaj de muzeul satului, plin de farmec ¿i tipic pentru Mun¡ii Apuseni, din påcate, pe cale de dispari¡ie.

Pe¿teri neamenajate

Back in broad daylight, quite wet, it is worthwhile to climb the path begining from the cave and going on upwards to the limestone walls hanging above it. One hour later we reach a karst plateau, with plain sheds and little wooden houses covered with straw scattered around. The scenery reminds of the Village Museum, extremely charming and typical for the Apuseni Mountains but, unfortunately, near to extinction.

Coiba Mare Mergând spre izvoarele våii Gârda, påråsim, în comuna cu acela¿i nume, ¿oseaua asfaltatå Arie¿eni-Câmpeni ¿i ne avântåm cam 17 km pe un drum forestier care face ma¿ina noastrå så ofteze pu¡in. Dar la capåtul drumului se aflå råsplata, pitorescul cåtun izolat de mo¡i, numit Casa de Piatrå. La Casa de Piatrå toate casele sunt bineîn¡eles fåcute tot din lemn, ca în toatå ºara Mo¡ilor. Numele vine de la o imenså intrare de pe¿terå care se aflå lângå cåtun. Este Coiba Mare (coibå înseamnå aici colibå). Dar ce colibå! Portalul de peste 20 m lå¡ime ¿i înål¡ime este unul dintre cele mai mari din Romania. Numai pentru el, ¿i meritå deranjul pânå aici. Dupå ce påtrundem

No Show Caves Coiba Mare On our way to the springs of the Gârda Valley we make our start from the village with the same name, we leave Coiba Mare