igloomedia 13 ani by igloo media

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României Igloo Media : 13 ani / coord.: Andre[oiu Bruno, Buic` Viorica. – Bucure[ti : Igloo, 2014 ISBN 978-606-8026-33-6 I. Andre[oiu, Bruno (coord.) II. Buic`, Viorica (coord.) 02

Albumul a fost tip`rit cu sprijinul:

01_intro.indd 2

3/24/14 5:02 PM

igloomedia13ani

01_intro.indd 3

3/24/14 5:02 PM

01_intro.indd 4

igloohabitat&arhitectur`

Anuala de arhitectur`

Arhitec]ii [i Bucure[tiul

D.Sign

Arhitecturi v`zute prin igloo

igloopatrimoniu

igloopocket

iglooguide

iglooart

Ziarul de arhitectur` igloo

igloobest

iglooproďŹ l

106

igloobooks

114

Opera omnia

124

ARTA

132

Echipa igloo

142

3/24/14 5:02 PM

13 ani de igloo În mod normal, cartea asta ar fi trebuit prefa]at` de altcineva. De cineva care va fi [tiind cam ce s-a petrecut în ultimii 13 ani prin redac]ia noastr` [i totodat` o personalitate cu o statur` moral` [i arhitectural` dincolo de orice contest`ri sau suspiciuni. Din nefericire, cei la care ne-am gândit sunt sau prea ocupa]i cu altele, sau la pu[c`rie, sau complet senili, a[a c` m`g`rea]a a picat din nou pe mine. Dar nu pentru c` a[ avea cumva vreo leg`tur` cu statura cùtat`, ci pentru c` m` aflu pe-aici de la început [i am participat, vrând-nevrând, mai mult vrând bineîn]eles, la toate tribula]iile editoriale ale igloo media. Ca s` nu lungesc vorba cu pove[ti penibile, m` gândesc c` ar fi indicat s` încerc o scurt` rememorare – cronologic` – a faptelor care au dus lumea (noastr`, fire[te) în punctul în care ne afl`m ast`zi. Dac` am mai f`cut-o [i înainte, cei care vor mai fi auzit cele ce urmeaz` sunt ruga]i s` treac` la paragraful urm`tor, sau dac` sunt firi colerice, s` arunce dracu’ cartea cât colo! Ne-am n`scut a[adar în 2001, noiembrie, din spuma nervilor c` la vremea respectiv` nu exista o revist` de arhitectur` cu o prezen]` cât de cât decent` în peisajul românesc. Ne-am numit mai întâi Habitat, apoi, dup` un an am devenit igloo. Habitat [i arhitectur`, ceea ce ni se întâmpl` [i ast`zi s` fim. Revista a ajuns luna aceasta la num`rul 147, asta însemnând, în cifre dragi epocii noastre cantitative, cam 17-18.000 de pagini diferite editate sau în jur de 100.000.000 de pagini tip`rite (cam câte ma[ini produse s`rb`torea Volkswagen acum câ]iva ani). Asta în kg ar face cam 380.000, iar în metri cubi aproximativ 350. {i cu asta am încheiat partea m`surabil` cu metrul a activit`]ii noastre. Dup` o vreme de tip`rit reviste, ne-am dat seama c` am putea ceva mai mult, a[a c` ne-am apucat de editat c`r]i [i albume. Am început în 2003 cu catalogul omonim (adic` din 2003) al Anualei de Arhitectur` Bucure[ti, cu care am continuat netulbura]i pân` în 2010, apoi am lansat prima colec]ie proprie, numit`, onest, Arhitecturi V`zute prin Igloo, întrucât adun` în volum serii de articole ap`rute în decursul timpului în revist`. Vorbind de colec]ii, în 2005 am lansat igloopocket, o serie de c`r]i de, nu-i a[a?, buzunar, ca s` po]i purta arhitectura cu tine oriunde te duci, c` nu se [tie niciodat` când ai nevoie de ea. Apoi, în 2006, a ap`rut igloopatrimoniu care ast`zi a ajuns la al 10-lea titlu, urmat` în 2007 de iglooguide, cu un singur membru, dar bucure[tean, talonat îndeaproape de igloobest, colec]ia care s-a extins cel mai tare [i care are în planul de anul asta nu mai pu]in de 4 titluri. Între lunile mai 2004 [i septembrie 2005, am editat, în colaborare cu Ziarul Financiar, revista de design D.sign (scuza]i repeti]ia), iar printre pic`turi am mai f`cut Ziare de arhitectur`, albumele Opera Omnia (de omagiere a unor arhitec]i seniori) în colaborare cu Ordinul Arhitec]ilor Bucure[ti. Vorbind de

01_intro.indd 5

OAR Bucure[ti, edit`m în colaborare cu ei înc` din octombrie 2005 revista bilunar` Arhitec]ii [i Bucure[tiul, în fapt un buletin informativ destinat tuturor membrilor filialei (peste 3.000). Nu ne-am ferit nici vde art`, în sensul bun al cuvântului, editând o colec]ie numit` iglooart [i, din noiembrie 2010, revista Arta a Uniunii Arti[tilor Plastici din România. În colec]ia igloobooks am publicat deja [apte titluri – lucr`ri ale unor arhitec]i români [i strìni – iar colec]ia iglooprofil s-a îmbog`]it în 2014 (chiar cu ocazia aceleia[i expozi]ii care a prilejuit [i aceast` carte) cu al [aselea titlu [i deci un nou nume, Adrian Spirescu. Sper s` nu fi omis mare lucru. Cred totu[i c` nu pot încheia f`r` s` men]ionez [i alte câteva opera]iuni pe care le-am f`cut în paralel, de tipul expozi]ii [i organiz`ri de Anuale bucure[tene, mai ales c` acestea sunt volatile [i urmele lor vor fi disp`rut deja înghi]ite de ingrata memorie colectiv`. Prima s-a numit Arhitectur` merit` o [ans` [i înso]ea lansarea, la C`rture[ti Verona, a primului album din colec]ia AVPI (arhitecturi v`zute prin igloo) dedicat arhitec]ilor români. A urmat în iunie – august 2008 expozi]ia monografic` “Álvaro Siza. 54 de proiecte” la MNAC, apoi, tot acolo, \ntre aprilie [i iunie 2011, expozi]ia de arhitectur` “Chile. Dincolo de peisaj” organizat` \mpreun` cu Space Syntax România. Au fost înso]ite de expozi]ii [i câteva dintre albumele colec]iei igloo patrimoniu – Cule, Kombinat, Kastello, Stuf, Olane – la C`rture[ti, la Muzeul }`ranului, la Energiea, ba chiar [i la Muzeul Deltei din Tulcea. Iar dac` nu m` în[el ([i nu m` în[el!!), Kastello a p`r`sit ]ara pentru a umple de bucurie inimile oamenilor inteligen]i [i buni din Fran]a (arc en rêve centre d’architecture din Bordeaux) [i Danemarca (Louisiana Museum of Modern Art). Sper s` nu fi uitat prea multe lucruri, sau m`car nu foarte importante. Mi se [opte[te în casc` ceva de proiecte de viitor. Cum îns` prilejul c`r]ii `steia este o expozi]ie retrospectiv`, igloo – 13 ani de arhitectur`, prefer s` nu m` refer deloc la ceea ce vom, negre[it, întreprinde de-acum încolo, l`sându-v` pl`cerea, bucuria [i entuziasmul descoperirii intacte. Nu pot totu[i încheia f`r` a spune c` toate lucrurile acestea sunt rezultatul muncii unei echipe în care s-au perindat, de-a lungul timpului, în toate formele de colaborare posibile, peste 50 de oameni, ale c`ror nume n-am s` le în[ir aici, dar nu de lene, ci numai din teama de a nu omite pe careva. Ei sunt oricum nota]i pe fiecare dintre revistele, c`r]ile sau albumele la care au contribuit [i în egal` m`sur` în memoriile [i inimile noastre. Recuno[tin]a [i mul]umirile mele merg c`tre fiecare dintre ei. BRUNO ANDRE{OIU

3/24/14 5:02 PM

2002

igloohabitat&arhitectur`

habitat 2001

2003

2004

2005

2006

2007

02_revista igloo.indd 6

3/25/14 12:44 PM

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

02_revista igloo.indd 7

3/25/14 12:45 PM

rafica 3D

igloo 2001 „N`scut` din dorin]a recuper`rii valorilor reale într-o zon` sufocat` de diletan]i [i semidoc]i, revista î[i deschide paginile profesioni[tilor habitatului, fie c` ace[tia se numesc arhitec]i, designeri, constructori, arti[ti sau fotografi. Numai ei î[i vor expune aici lucr`rile, pentru a se adresa direct celor ce sunt interesa]i s` se înconjoare de spa]ii, obiecte [i imagini de calitate. Va fi a[adar o revist` în care vor publica [i vor ap`rea lucr`rile celor mai buni profesioni[ti, adresat` oricui are nevoie de o îndrumare sau confirmare a propriilor gusturi [i nevoi. Sper`m, sau mai degrab` ne propunem în mod programatic, îmbog`]irea prin exemple de calitate a în]elegerii fenomenelor arhitecturale, de la utilitarul cel mai m`runt la conceptul cel mai profund."

COMPUTER VS PLAN{ETA despre avantajele proiect`rii asistate de calculator în arhitectur`

A trecut ceva timp de când computerul a devenit unealta de lucru de prim` importan]` în majoritatea activit`]ilor umane. Este interesant de urm`rit cum va evolua acest domeniu al comunic`rii, având în vedere saltul tehnologic din ultimii ani. Dac` în urm` cu ceva ani, tot ce era legat de lumea computerelor p`rea un cli[eu decupat din filmele de science-fiction, ast`zi, realitatea decisiv` stabile[te noile standarde de comunicare. Cuvinte [i obiceiuri noi s-au insinuat în via]a zilnic` a multora dintre noi, reducând, mai mult sau mai pu]in, pa[ii c`tre rezolvarea problemelor cotidiene [i nu numai.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 80 An apari]ie: 2001 48

Proiectarea asistat` de computer în arhitectur`, a f`cut [i ea primii pa[i cu ceva timp în urm`, ast`zi existând din ce în ce mai pu]ini arhitec]i care mai folosesc metodele de lucru tradi]ionale (plan[et`, teu [i echer, rapidograf). Noul suport electronic a înlocuit, destul de rapid, se pare, vechile tehnici de proiectare, urmând în mod firesc cursul dinamic al societ`]ii. Pentru arhitec]i, computerul este instrumentul de lucru ideal, deoarece reu[e[te s` îmbine dou` moduri de reprezentare: cea bidimensional` [i cea tridimensional`).

noiembrie 2001

2001

02_revista igloo.indd 8

3/25/14 12:45 PM

rafica 3D

Putem vorbi ast`zi despre posibilitatea de a vizualiza, de a sim]i spa]iul sau obiectul imaginat de arhitect, înainte ca acesta s` fie realizat efectiv. Realitatea virtual` ne permite accesul [i controlul unei lumi fantastice, cu posibilit`]i nelimitate. Asem`narea pân` aproape de identic a imaginilor randate pe calculator cu realitatea v`zut`, a orientat, oarecum, studiul unei p`r]i a arhitec]ilor [i a designerilor spre partea de prezentare grafic`. Se poate simula, pe computer, comportarea volumetriei, imaginate în cele mai diverse situa]ii: - atribuirea de materiale [i texturi variate, ]intind spre o imagine just` cât mai real` - atribuirea de culori, urmând a o alege pe cea optim`, - atribuirea de lumini [i ambian]`, adecvate realit`]ii (însorire, lumin` [i umbr` în diverse momente ale zilei), - impactul vizual dat de masa constuc]iei, nou creat`, în raport cu mediul înconjur`tor, construit sau natural (acest lucru putând fi realizat, în special, prin anima]ii sugestive). Este interesant faptul c` lucrul pe computer poate controla precis forme [i suprafe]e speciale care înainte erau, de obicei, omise, ele rezultând direct [i de multe ori necontrolat, din execu]ia de [antier.

otografie

Acoperi[ul - cas`. Zidul - acoperi[ - cas`. O lume f`r` linii drepte, f`r` muchii ascu]ite [i cuvinte mari. Case în care c`r`mida p`streaz` \nc` tiparul p`mântului spre care se indreapt`. Gânduri vechi al c`ror înteles l-am pierdut. O lume din case s`se[ti p`r`site, într-un sat uitat la cap`tul unui drum care se infund` în munte.

Împreun`. P`mânt [i lemn [i c`r`mid`. Sprijinindu-se, unite pân` dincolo de vreme. O cas` construit` lâng` alt` cas`. Împreun`. Aceea[i cas`. La fel. Diferite. O poart`-cruce din lemn într-un zid din piatr`. Vechi. Vii.

nterviu

B.A.: Care sunt criteriile pe care le folosi]i / ar trebui s` le foloseasc` un arhitect în proiectarea unei case? D.{.: Con[tiin]a [i criteriile de reciprocitate între to]i partenerii [i actorii implica]i în cea mai grea încercare: casa-locuin]`. B.A.: Cât de important considera]i c` este locul, situl, vecin`t`]ile pentru amplasarea [i construc]ia unei locuin]e? În ce m`sur` considera]i c` se influen]eaz` reciproc situl [i casa? D.{.: Casa ar trebui s` fie un r`spuns la sit. Din spa]iul sitului desprindem o bucat` pe care dorim s-o edific`m pentru nevoile [i dorin]ele unei fiin]e. Un spa]iu în spa]iu în spa]iu. Spa]iul este o c`dere în abis. Casa este o salvare în abis. Tulburarea ar trebui s` fie cât mai mic`. Armonia de dinainte de edificare ar trebui s` se reg`seasc` dup` ce am terminat casa.

B.A.: Cum s-a modificat/se modific` locuirea în anii pee care îi travers`m? D.{.: Democratizarea vie]ii este paradoxul principal al modific`rii m odific`rii locuirii. Arhitectura fiind un gest elitist, a fost fo o st profund marcat` de explozia nediferen]ierilor sp p a]iale introduse de Mi[carea Modern` în conceperea spa]iale blocului bll ocului de locuin]e [i a spa]iului urban func]ionalist. Recuperarea Ree cuperarea post-modernist` (istoricist`) a fost o încercare caa re ratat`. La timpuri noi ar trebui oameni noi. Dar, din p`cate p`` cate pentru adep]ii omului nou, el, omul, este fiin]`. Fiin]a nu poate fi uniformizat`. Ca atare nici locuin]a. Ar trebui din nou, paradoxal, fiec`ruia dup` nevoi, dorin]e, do o rin]e, posibilit`]i. Aici intervine arhitectul. În a-l împ`ca îm m p`ca pe omul fiin]` cu m`sura spa]iului s`u dar [i a timpului tim m pului s`u. În abstract, arhitectul ar lucra doar cu spa]iul, sp p a]iul, în timpi reali lucreaz` în favoarea timpului.

B.A.: Cât de importante considera]i c` sunt tehnicile de construc]ie, materialele, tehnologia în proiectarea [i realizarea unei locuin]e? D.{.: Bineîn]eles c` sunt indispensabile dar complet neimportante din punct de vedere al disponibilit`]ilor de pe pia]a de construc]ii. {tiin]a de a folosi materiale [i tehnici disponibile, de a te adapta la ceea ce-]i ofer` timpul sunt mult mai importante decât oftatul dup` un anume material sau tehnologie. Acela[i efect po]i s`-l ob]ii [i cu lut [i cu beton. Trebuie s` crezi în acel material, s` ]i-l apropii, s` conlucrezi cu el. S`-]i creezi disponibilit`]ile de a lucra cu orice material (chiar cu bej [i cu perdele). B.A.: Exist` (trebuie s` existe) diferen]e de abordare între proiectarea de arhitectur` [i proiectarea de amenajare interioar`? D.{.: Da. Când le abordezi defazat exist` pericolul s` substitui decorul arhitecturii. Cred c` între cele dou` componente ale edific`rii spa]iale trebuie s` existe un consens perfect pentru efect maxim. Dup` p`rerea mea amenajarea interioar` dac` nu creeaz` spa]iu este un parietal. Parietalul are tedin]a s` sufoce spa]iul. B.A.: Prin ce crede]i c` difer` locuirea modern` de cea tradi]ional`? D.{.: Prin timp. Au al]i timpi. Valoarea spa]ial`, arhitectural` dac` exist` este permanent`. Timpul este cel care le diferen]iaz` dar nu le ierarhizeaz`.

B.A.: B A: C elemente Ce l t a]i ]i alege l pentru pentr t u personalizarea li unui spa]iu f`r` interven]ii asupra naturii acestuia (ziduri, goluri, etc)?

Culori [i texturi diverse sunt mai u[or de manevrat cu ajutorul computerului

nterviu

fotografii {erban Bonciocat

noiembrie 2001

D.{.: Personalizarea în arhitectur` vine dinspre spa]iu. Dac` nu, este ca o frec]ie la un picior de lemn. Culoarea genereaz` spa]iu. Prin puterea de atrac]ie vizual` desprinde spa]iul pe care-l ata[eaz` sie. Faciliteaz` o redistribuire pe câmpuri spa]iale, ceea ce ar putea constitui un factor de personalizare. Acela[i efect ar putea s`-l genereze texturile, luminile. Operele de art` în majoritatea cazurilor anuleaz` spa]iul. Se personalizeaz` pe sine. Se abstrag din contextul spa]ial. Tot aici a[ enumera [i perdelele, draperiile, tapiseriile, covoarele, [erve]elele, bibelourile.

Dorin {tefan arhitect

noiembrie 2001

2002

igloo 2002 „Trìm într-un secol în care evenimentele se succed într-un ritm din ce în ce mai alert. Evident, capacitatea de procesare a tuturor informa]iilor care ne-ar putea interesa dep`[e[te din ce în ce mai evident posibilit`]ile tehnice ale creierului nostru neschimbat din vremuri imemoriale. Ne-am gândit, de aceea, s` v` oferim un rezumat al lucrurilor care v` intereseaz`, v-ar putea interesa sau ar trebui s` v` intereseze, dac` le-a]i afla în timp util. Vom opera, astfel, o sortare dup` criterii misterioase a evenimentelor în leg`tur` mai mult sau mai pu]in evident` cu habitatul [i habitusurile noastre cotidiene, pe care vi-o vom servi lunar, împachetat` frumos [i cu instruc]iuni de folosire. C` va fi vorba de lucruri importante este de la sine în]eles. C` nu pot fi capitale decât pentru unii dintre noi, de asemenea; cu siguran]`, îns`, va fi vorba de evenimente habitale pentru toat` lumea."

Format: 210 x 270 Num`r de pagini: 90 An apari]ie: 2002

02_revista igloo.indd 9

3/25/14 12:45 PM

igloo 2003 â&#x20AC;&#x17E;Dintr-un punct de vedere suntem din nou la \nceput, adic` acum doi ani, reu[ind f`r` prea mare efort ceea ce al]ii au c`utat f`r` succes o via]`: ie[irea din timp. O ie[ire relativ`, sus]inut` [i de paradoxala [i antibasmica vĂĽrst` a revistei noastre, care, dup` doi ani de existen]`, \mpline[te unul singur. Nu [tiu dac` nu cumva aceast` specula]ie ne mai poate permite invocarea scuzelor inocen]ei, ale lipsei de experien]` sau ale edenicei purit`]i a unei crea]ii nou nou] e, a[a c`, probabil, m-am chinuit degeaba, dar mi-a f`cut pl`cere. Cred sincer c` nu suntem nici mult mai pro[ti, dar nici mult mai buni, ci doar ceva mai experimenta]i."

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 98 An apari]ie: 2003

2003

02_revista igloo.indd 10

3/25/14 12:46 PM

02_revista igloo.indd 11

3/25/14 12:46 PM

igloo 2004 „Orice \nceput de an pare s` impun` mijloacelor media con[tiente de misiunea lor un anumit gen de adresare, situat undeva \ntre luciditatea retrospectivei [i modestia promisiunii. (…) A[ fi ipocrit s` spun c` noi, adic` igloo, am fi imuni [i nu ne-am fixat niciun target, adic` scop m`surabil. Dimpotriv`. Dar vreau s` cred c` acestea nu vor deveni valori absorbante \n numele c`rora s` trebuiasc` \nc`lcate principii sau abandonate convingeri. {tiu c` ast`zi succesul economic confirm` juste]ea scopului. Cu toate acestea, nu [tiu dac` este bine s` confund`m succesul de pia]` [i valoarea, contul din banc` [i spiritul, cavoul din marmur` [i dreptul la måntuire. (…) Sincer, nu cred c` vom putea progresa realmente pån` cånd nu ne vom dematerializa scopurile [i le vom readuce \n cotidian. Pån` cånd fiecare moment [i ac]iune vor valora cåt finalitatea lor [i m`runtele compromisuri cotidiene nu vor mai putea fi justificate de profitabile ]inte."

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 120 An apari]ie: 2004

2004

02_revista igloo.indd 12

3/25/14 12:46 PM

02_revista igloo.indd 13

3/25/14 12:47 PM

igloo 2005 „Marcak este o ni[`, un ungher din igloo, în care vor fi înghesuite toate acele lucruri despre care, când vrei s` vorbe[ti, sau te pufne[te râsul, sau te apuc` disperarea. Având în vedere c` k vine de la kitsch, iar cacofonia îi este constitutiv` m`rcii, acolo vom reg`si bibelouri, balu[tri, carpete, manele, mitocani, marmur`, mileuri [i a[a mai departe, într-o dezordine demn` de starea na]iunii. Sper`m c` odat` cu apari]ia m`rcii k s` se închid` un ciclu, o perioada istoric` în cultur` român`, în care prostul gust era condamnat la un rol marginal, periferic. Vom încerca, dar`, s` târâm oroarea în derizoriu, s` hìtuim prostul gust prin expunere public`, s` demasc`m securi[tii bunului sim] piti]i printre noi, s` ardem pe rugul normalit`] ii to]i ereticii [i aposta]ii pe care îi vom prinde în ac]iune. {i chiar dac` din întreg poten]ialul de prost gust al poporului român î[i va g`si aici ilustrarea numai o infim` parte, suntem totu[i optimi[ti [i sper`m c` aceast` fraged` ini]iativ` nu va r`mâne f`r` ecou."

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 138 An apari]ie: 2005

2005

02_revista igloo.indd 14

3/25/14 12:47 PM

02_revista igloo.indd 15

3/25/14 12:47 PM

igloo 2006 „Cu cinci ani în urm`, cam pe la sfår[itul lui septembrie, ne apucam de ceea ce acum se nume[te igloo, habitat & arhitectur`. Cu mai mult entuziasm decåt [tiin]`, cu mijloace ce ast`zi ne par derizorii [i foarte multe nop]i albe, am \nceput crezånd c` arhitectura autohton` are mare nevoie [i de un spa]iu tipografic civilizat. Am insistat de-atunci \ncoace \n a selecta normalitatea, decen]a [i calitatea dintr-o mas` de nonvalori \n permanent` [i delirant` expansiune. |n ce m`sur` vom fi reu[it acest lucru nu ]ine de noi s` spunem, ceea ce ne putem \ns` cu siguran]` asuma este consecven]a inten]iilor. Nu vrem, cum nu am vrut niciodat`, s` exhib`m principii, nici s` construim modele sau repere, dar ne place s` credem c` ceea ce facem este, sau poate fi, \n vreun fel, folositor. Am ajuns astfel s` cunoa[tem [i s` pre]uim o mul]ime de oameni interesan]i [i acesta e f`r` \ndoial` cel mai mare cå[tig pe care igloo ni-l va aduce vreodat`."

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 162 An apari]ie: 2006

2006

02_revista igloo.indd 16

3/25/14 12:58 PM

02_revista igloo.indd 17

3/25/14 12:59 PM

igloo 2007 „|n noiembrie, anul acesta am ales, pe lâng` reorganizarea rubricilor tradi]ionale, s` diversific`m [i modul de adresare. Adaosul de format multimedia \n teritoriul tip`riturii nu mai este demult o noutate, a[a c` DVD-ul pe care \l ve]i g`si de-acum \nainte – timp de un an – \n pachetul revistei vrea numai s` \mbog`]easc` modalitatea uzual` de cunoa[tere a arhitecturii. Documentarul de arhitectur` este, f`r` \ndoial`, mai aproape de cunoa[terea nemijlocit` a operei decât fotografia, iar interviul cald, oral, nefiltrat de transcriere, ne ofer` un acces mai bun c`tre inten]iile din spatele marilor proiecte, c`tre modul de gândire al marilor arhitec]i, c`tre mecanismele conceperii [i c`tre ceea ce se afl` \n spatele operei finite. Fotografiile [i textul tradi]ionale vor fi astfel sus]inute cu ajutorul imaginii dinamice, al dialogului [i al regiei de film, deschizând [i \n informarea autohton` de arhitectur` un teritoriu nou, la care pân` acum mul]i nu vor fi avut acces."

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 180 An apari]ie: 2007

2007

02_revista igloo.indd 18

3/25/14 12:59 PM

02_revista igloo.indd 19

3/25/14 12:59 PM

igloo 2008 „Am \mplinit [apte ani. M` bucur mult, pentru c` de acum sunt [i eu mare [i o s` pot s` fac o mul]ime de lucruri pe care nu puteam s` le fac pån` acum. Poate c` o s` m` apuc de fumat, ca b`ie]ii ceilal]i de la bloc. Poate c` o s` pot s` merg singur la mol [i s` stau pe-afar` pån` dup` ora zece. Poate o s` m` apuc s` construiesc [i eu case ca tata, de[i nu-mi plac foarte tare casele f`cute de el. (...) Dac` m` culc \nainte de ziua mea [i m` trezesc numai dup` ce a trecut, oare mai \mplinesc anii? Cred c` nu, c` doar nu sunt acolo. {i-asta \nseamn` c` pot s` cresc [i \n acela[i timp s` r`mån totu[i mic. Adic` s` v`d lucrurile [i a[a [i a[a [i asta mi se pare o mare [mecherie. P`cat c` nu mi-a venit ideea mai devreme, c` nu mai trebuia s` merg niciodat` la [coal`. Dar asta e, mai bine mai tårziu decåt niciodat`, cum zice unchiul meu, arhitectul, care \ntårzie mereu…"

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 212 An apari]ie: 2008

2008

02_revista igloo.indd 20

3/25/14 12:59 PM

02_revista igloo.indd 21

3/25/14 1:00 PM

igloo 2009 „Nu am împlinit decât 8 ani, ceea ce ne pune, deocamdat`, la ad`post de lecturi de cap` [i spad`, romane de dragoste sau istorii cu templieri. R`mânem pentru înc` o vreme la arhitectur` [i habitat, a[a cum ne reaminte[te neobosit co– perta, care, iat`, omagial se [i transform` pu]in, dar elegant, subtil, decisiv, ceea ce nu le ur`m [i du[manilor no[tri. (…) A! Igloo (revista) de noiembrie a r`mas îns`rcinat`. Da, se pare c` unele reviste ating la 8 ani maturitatea editorial – gesta]ional`, [i, iat`, inevitabilul s-a produs. Spun inevitabil pentru c` felul în care ne-am tot jucat neprotejat cu extensiile culturale ale arhitecturii nu putea r`mâne nepedepsit. Nen`scutul sau pui are deja un nume, c` a[a e la reviste, unele caractere sunt deﬁnite clar înc` din via]a intramatern`, se cheam` oogli, unelte[te cultural artistic [i de]ine 16 pagini.”

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 156 An apari]ie: 2009

2009

02_revista igloo.indd 22

3/25/14 1:00 PM

02_revista igloo.indd 23

3/25/14 1:00 PM

igloo 2010 „Am ajuns la num`rul 100 al revistei igloo [i m` gândesc c` o rememorare a lucrurilor [i ac]iunilor derulate pe parcursul perioadei ar fi un soi de raport de activitate [i asta ar fi corporatist [i stupid [i plicticos. M-am uitat peste editorialele scrise de mine de-a lungul vremii [i am constatat c` tonul [i subiectele au fost mai mereu [i mai degrab` acide, polemice. Adic` mai mult am criticat decât am lùdat. Privind în jur, [i ast`zi mi se pare o atitudine corect`, justificat` nu numai subiectiv, de propriile mele st`ri [i umori, ci mai ales de mediul în care suntem obliga]i s` trìm. (…)” La num`rul 100, igloo goes digital [i din aprilie 2010 poate fi cump`rat [i în format digital, de pe www.igloo.ro sau direct de pe www.zinio.com. Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 156 An apari]ie: 2010

2010

02_revista igloo.indd 24

3/25/14 1:11 PM

02_revista igloo.indd 25

3/25/14 1:11 PM

igloo 2011 „Complicat` misiune s` scrii texte aniversare. |ntre modestia simulat` a panegiricului [i optimismul angajant al planurilor de viitor (ambele numite, ipocrit [i disculpant, „pr” \n retorica recent`), pu]ine sunt op]iunile momentului. S` o lu`m cu \nceputul… Acum zece ani, ca urmare a unei irit`ri cauzate de presa de profil de-atunci, ne-am decis s` facem o revist` de arhitectur`. Din fericire, [tiam atât de pu]ine lucruri despre asta, \ncât chiar ne-am apucat. Uitându-m` \napoi, sentimentele pe care mi le trezesc naivit`]ile primelor numere oscileaz` \ntre tandre]e [i jen`. |ns` nu vreau nici s` disimulez mândria c` am scos-o pân` la urm` la cap`t, din nimic. Meritul este egal \mp`r]it \ntre to]i, c`ci am g`sit oameni suficient de du[i cu capul ca s` se bage \n asta. Am \nv`]at din mers Quark, Photoshop, am f`cut cu to]ii poze [i am scris texte. Am devenit, din arhitec]i graficieni, fotografi, textieri, vânz`tori de publicitate, contabili, [oferi.”

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 234 An apari]ie: 2011

2011

02_revista igloo.indd 26

3/25/14 1:12 PM

02_revista igloo.indd 27

3/25/14 1:12 PM

igloo 2012 „Primul editorial al anului este, sau ar trebui s` fie, pentru orice jurnalist care se respect`, o piatr` de hotar, un prim n`scut bìat, o pierdere ciclic` a fecioriei, un sacrificiu [i o celebrare ritual`. (…) Oricât a[ vrea s` m` feresc de cutumele establishmentului, ceva din importan]a simbolic` a gestului întemeietor m` sâcâie [i pe mine, ca o urticarie mic` [i cultural`. A[a c`, nel`sa-m`-voi mai prejos decât cei de mai sus (frumos spus, nu?) [i propune-v`-voi nu un simplu editorial, ci un întemeietor de serie [i un început al continu`rii ce va s`-I urmeze negre[it [i periodic (pentru dislexici: e vorba de o introducere la ce va urma). Prin urmare, v` invit s` g`si]i în numerele viitoare ale igloo o suit` de articole dedicate raport`rii române[ti la arhitectur`, o schi]` de anti-fenomenologie a construirii române[ti dac` vre]i, bazat` pe câ]iva piloni fundamentali, n`scu]i din cele mai profunde straturi ale sufletului nostru.”

Format: 235 x 290 mm Num`r de pagini: 158 An apari]ie: 2012

2012

02_revista igloo.indd 28

3/25/14 1:13 PM

02_revista igloo.indd 29

3/25/14 1:14 PM

igloo 2013 „Anul acesta se împlinesc 12 ani de când tot facem reviste [i c`r]i (adic` un fel de instrumente de comunicare) [i am ajuns inevitabil s` constat tot felul de lucruri legate de felul în care se comunic` arhitectura. În primul rând, pia]a de profil este scindat` în dou` categorii distincte, cea destinat` publicului larg [i cea adresat` profesioni[tilor. (…) Dincolo de alegerea subiectelor, care aici acoper` o plaj` mai larg` de tipuri de cl`diri [i func]iuni, diferen]a major` const` în punerea în pagin` a acestora, care este – regul` de baz` a jargonului fotografic profesionist – lipsit` de prezen]a uman`. (…) Ca atare, îi invit pe arhitec]i – pentru viitoarele subiecte din revista igloo, fire[te – s` includ` în portofoliile de fotografii ale lucr`rilor executate [i câteva imagini în care prezen]a uman`, pe cât posibil spontan`, s` fie parte a compozi]iei. Mi s-ar p`rea un mod important [i onest de a provoca testul realit`]ii unei cl`diri [i o schimbare de atitudine care ar putea însemna o mai corect` raportare la propria meserie.”

Format: 235 x 290 mm Num`r de pagini: 148 An apari]ie: 2013

2013

02_revista igloo.indd 30

3/25/14 1:14 PM

02_revista igloo.indd 31

3/25/14 1:15 PM

igloo 2014 „De obicei, tipul acesta de texte îl abordam la începutul anului, atunci când dup` letargia digestiv` a perioadei celei mai pu]in macre a anului, trebuia s` îmi promit, post festum, c` via]a are sens [i c` merit` efortul. (...) Anul `sta îns`, calendarul nostru tradi]ional va ﬁ fost alterat de evenimentul neobi[nuit ce se desf`[oar` în martie. (…) Vom ﬁ f`cut deci o expozi]ie care s` aniverseze 13 ani de când, sub titulatura ini]ial` de Habitat, ap`rea ulterioara revist` Igloo [i de când, de asemenea sub diverse nume [i echipe, am început s` producem lucruri care se vor numi peste veacuri arhitectur`. Expozi]ia deci, sub inspirata [i generoasa titulatur` de igloo 13 ani, pune laolalt` cele dou` direc]ii din care am frecventat arhitectura în ace[ti ani: editarea [i proiectarea.” Format: 235 x 290 mm Num`r de pagini: 120 An apari]ie: 2014

2014

02_revista igloo.indd 32

3/25/14 1:17 PM

Editorial

Poveste de Cr`ciun

DIRECTOR arh. Bruno ANDRE{OIU DIRECTOR EXECUTIV arh. Adrian CIOC~ZANU REDACTOR-{EF Viorica BUIC~ GRAFIC~ Raluca JIPA SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE Andreea AMZOIU REDACTORI Adelina Adelina CLAPON, Silvia GUGU, Laura Jiga ILIESCU, Catrinel NEGRU, NEGRU, Ioana P~UNESCU, P~UNESCU, Anca ROTAR, ROTAR, Réka k }UGUI COLABORATORI Sabin BOR{, Cristian BR~C~CESCU, Loredana BRUM~, Luiza HANC, Andrei IV~NESCU, Ioanina PAVEL FOTOGRAFIE {erban BONCIOCAT, Cosmin DRAGOMIR, Andrei CREANG~ DTP, PROCESARE IMAGINE Cristian DAVID, {erban BONCIOCAT PR & MARKETING Aniela MACARIN PUBLICITATE Alexandru DAVID - alexandru.david@igloo.ro Petre LIC~ - petre.lica@igloo.ro FINANCIAR & ABONAMENTE Ioana NASTEA, Magnolia BO{TINARU, Raluca P~UN - abonamente@igloo.ro TIPAR Master Print Super Offset CONTACT: Str. Brezoianu nr. 4, cod: 050023, Bucure[ti 5, tel: 0213134118, 0318052010; fax: 0213134118; e-mail: office@igloo.ro, www.igloo.ro Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare la dreptul de autor. Orice reproducere total` sau în detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media. Bucure[ti, © igloomedia, 2013

ISSN 1583-7688

Decembrie, luna cadourilor. Lumini, discounturi [i pachete frumos ambalate. Mo[ Nicolae, Mo[ Cr`ciun, care, în limbajul mai pragmatic al vremurilor [i al oamenilor informa]i, se cheam` investitori. Astfel, ca Poveste de Cr`ciun v` voi spune o poveste cu investitori. A fost odat`… în vremea în care plopul f`cea mere [i zonele rurale române[ti erau o adev`rat` min` de aur. Mai ales dac` se g`seau în apropierea unui ora[ mai mare [i mai ales dac` aveau [ansa unor primari destupa]i. Ce fel de aur?, v` ve]i întreba, c` Ro[ia Montan` nu e peste tot. Ei bine, era vorba de aurul brut al dezvolt`rii localit`]ilor, incluzând aceast` infrastructur`, turism, imobiliare, energie regenerabil` etc. Iar dac` o asemenea zon`/localitate mai beneficia [i de ceva cadru natural valoros, z`c`mântul se multiplica infinit. În cele ce urmeaz`, am s` transcriu experien]a unui prieten implicat într-un proces de consultan]` pentru dezvoltarea unei asemenea localit`]i, a[a cum mi-a fost povestit` de el însu[i. Contextul: Întâlnire cu investitori (Mo[ Cr`ciuni) locali, proprietari de terenuri în localitatea pentru care prietenul meu f`cea studiul. În num`r de trei, reprezentând îns` terenuri de câteva sute de hectare în zon`. Cel pu]in dup` vagile estim`ri personale. Personajele: O domni[oar` cu picioare groase, reprezentanta unor influen]i Mo[ Cr`ciuni – oameni de afaceri, mari proprietari de terenuri preluate de la stat, îmbr`cat` corect, aproape sobru: taior [i tocuri [i o fust` de lânic` despicat` în fa]` care insista s` se desfac` în timpul discu]iilor, f`r` s` stârneasc` interesul nim`nui. Aer în]epat [i u[or deranjat, cum îi [ade bine reprezentantului unor oameni influen]i. De zâmbit, a zâmbit numai spre finalul întâlnirii, semn c` [tie foarte bine cum trebuie s` se comporte ca reprezentant al unor oameni influen]i. M-am repetat oare cumva cu oamenii influen]i [i reprezentantul lor? Apoi, un alt puternic investitor str`in f`r` carte de vizit`, vorbind române[te cu accent, proprietar de zeci de hectare de teren în diverse locuri pe teritoriul comunei. Îmbr`cat în blugi [i bluz` de trening asortat` cu o spectaculoas` cuperoz` (ce sper din tot sufle-

tul [i cu toat` simpatia s` se datoreze vinului cu[er [i nu vreunei afec]iuni biliare). De asemenea reticent [i u[or ofuscat, cum e probabil normal [i îi [ade oricum bine unui investitor str`in în România într-o discu]ie cu autorit`]ile locale [i consultan]ii acestora. {i în sfâr[it, sosit` cu o rezonabil` întârziere, o doamna spectaculoas`, picat` direct de la Bruxelles, de la o comisie cu nume complicat [i misiuni asemenea, a c`rei membr` important` este. Îmbr`cat` într-un, de asemenea, taior, dar de cu totul alt` natur` [i pre] decât cel al domni[oarei de mai sus. Cu multe br`]`ri [i pantofi de lac cu tocuri înalte, doamna afi[a un chip f`r` riduri [i, deci, acea diferen]a de vârst` dintre mâini [i fa]` care face imposibil` justa evaluare a vechimii ansamblului. Altminteri, gleznele sub]iri de la cap`tul unor picioare lungi [i sånii confortabili (posibil ajuta]i) tr`dau f`r` ezitare o fost` glorie, ale c`rei succese în cariera european` misoginii le-ar pune exclusiv pe seama fizicului. Fie pu]in cunosc`toare a uzan]elor locale practicate de ceilal]i, fie considerându-se deasupra oric`ror asemenea subtilit`]i comportamentale, doamna s-a ar`tat de la început deschis` [i jovial`, într-o total` opozi]ie fa]` de circumspec]ia ofensat` a celorlal]i. Proiectele: Dup` prezent`ri [i punere în tem`, doamna european` a început prin a povesti o halucinant` excursie prin azile de b`trâni din Israel, în calitatea sa de membru al bruxellezei comisii. Vizita a debutat în cele mai „nepl`cute locuri”, cu b`trâni în c`rucioare a[teptând seara [i apoi diminea]a (probabil exprimare metaforic` pentru „sfâr[itul”?), ca apoi s` evolueze în crescendo c`tre al [aptelea [i cel din urm` azil vizitat, unde totul era de „7 stele”, numai „marmur` [i granit [i candelabre”, pacien]ii erau extraordinar de elegan]i, doamnele pline de perle [i diamante [i la micul dejun (sau cin`, nu mai ]in minte) serveau [ampanie [i caviar din boluri mari. Atunci [i acolo doamna a avut revela]ia propriei misiuni terestre, [i anume construc]ia unui stabiliment similar în mijlocul p`durii. Care va fi urmat la scurt timp de un alt ansamblu, de dezintoxicare (sau detoxifiere, ca s` folosim mai elegantul neologism recent), pentru persoane importante care au nevoie, pe lâng` tratament, de o total` dis-

cre]ie. {i ce poate fi mai discret decât o p`dure într-o zona rural` din România? P`dure în care, pe cele peste 150 de hectare pe care le de]in, ceilal]i investitori, prin reprezentanta lor, ne-au anun]at c` inten]ioneaz` s` dezvolte, nici mai mult nici mai pu]in decât de toate: turism, afaceri, reziden]ial, comer]. Slav` domnului c` nu inten]ioneaz` s` fac` [i ceva fabrici, g`ri [i aeroporturi, de[i nimeni nu poate fi sigur de nimic. Bineîn]eles, în deplinul respect al regulamentelor de construc]ie în p`dure, care te oblig` ca pentru orice desp`durire s` împ`dure[ti altundeva o suprafa]` variind între de trei [i de cinci ori suprafa]a desp`durit`. Orice minte normal` care se întreab` la ce bun s` tai atunci p`durea ca s` construie[ti în ea, pentru a reîmp`duri altundeva, în loc s`-]i cau]i dracu' un teren f`r` pomi, trebuie s` aib` în vedere c` lucrurile nu sunt niciodat` atât de simple [i de asemenea niciodat` ce par a fi. Investitorul strìn, mai modest sau poate doar mai re]inut în declara]ii dac` nu [i în inten]ii [i terenuri, avea în vedere ceva proiecte reziden]iale, pe mari suprafe]e fost agricole, actualmente pârloag`, situate practic nicìeri în raport cu civiliza]ia. Deci de mare interes, pe termen între lung [i nesfâr[it. Tot dumnealui, lùdându-se cu un proiect abia terminat în Singapore, se afl` la un aviz distan]` de o dezvoltare de tip street mall (?), cuprinzând adic` un supermagazin, ceva de bricolaj, o benzin`rie [i, evident, o structur` hotelier`. Totul în buza unei autostr`zi care va lega ora[e importante, situate la maximum 50 de km unul de altul, [i de pe care oricine abia a[teapt` s` se dea jos pentru un shopping scurt [i o noapte cu vedere la aceea[i autostrad`. Altminteri nec`jit c` PUG-ul nu luase înc` în calcul toate aceste m`re]e proiecte, de[i pl`tise pentru asta. Finalul: În aceast` atmosfer` de profesionalism extrem al marilor investitori ai zonei, consultan]ii s-au sim]it ca ni[te organisme anacronice, desuete, f`r` nicio [ans` în noua ordine evolutiv`. Darwinismul imobiliar îi scosese pe linie moart`.

BRUNO ANDRE{OIU

02_revista igloo.indd 33

3/25/14 1:20 PM

ANUALA DE ARHITECTUR~ 2003

2004

2005

2006

2007

03_anuala de arhitectura.indd 34

3/24/14 6:55 PM

2008

2009

2010

2011

2012

03_anuala de arhitectura.indd 35

3/24/14 6:56 PM

[amenaj`ri interioare] AMENAJARE MANSARD~ - STR. CAIMATEI, BUCURE{TI AUTORI: ARH. BRUNO ANDRE{OIU, ARH. ADRIAN CIOC~ZANU LOCUL I {I PREMIU

Anuala de arhitectur` 2003

Tema de proiectare pe care o prezent`m aici o constituie amenajarea unei mansarde situat` la ultimul nivel al unei cl`diri construite la sfår[itul secolului 19. Propunerea a fost una mai pu]in obi[nuit`, optåndu-se pentru transparen]a total` dintre nou [i vechi, prin valorizarea calit`]ilor [i atmosferei unui spa]iu deja spectaculos. Dominantei vizuale calde a structurii arborescente a lemnului de brad i s-a ad`ugat o ordine spa]ial` tehnic` a elementelor din sticl`, inox [i PAL. Pere]ii de contur [i compartiment`rile \n alveole cu func]iuni diferite au fost realizate din panouri de sticl` mat`. Interesant` este flexibilitatea cu care comunic` spa]iile interioare. Buc`t`ria, limpede indicat` prin desenul barului din sticl` cu arm`tur` de inox, deschide c`tre dinning, care comunic` cu livingul, iar acesta din urm` cu dormitorul. Fiecare element de mobilier – bar, pat, canapea, scar`, accesorii de prindere – a fost proiectat, astfel \ncåt s` sus]in` conceptul designului interior.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 76 An apari]ie: 2003

Anuala de arhitectur` 2003

Poate c` nu \ntåmpl`tor igloo media a ajuns s` se ocupe de editarea catalogului primei edi]ii a Anualei de Arhitectur` a Municipiului Bucure[ti, mai ales c` multe dintre lucr`rile prezente (premiate) \[i g`siser` deja locul \n paginile revistei igloo – habitat & arhitectur`. |n ciuda acestei relative familiarit`]i cu subiectul, editarea catalogului a constituit, \n egal` m`sur`, o onoare [i un mare risc. Onoarea se refer` la [ansa de a ne lega numele de suportul media a unei manifest`ri de prestigiu a breslei arhitec]ilor din Romånia. Pe de alt` parte, orice editare include un procent oarecare de risc, care se refer` \n acest caz la noutatea, cel pu]in pentru noi, a unui astfel de demers. Am \ncercat prin urmare, pe baza unui material extrem de divers pus la dispozi]ia noastr` de c`tre participan]ii Anualei, s` tras`m liniile principale ale unui produs ce deschide o serie.

2003

[restaurare]

REABILITARE MANSARD~ SEDIUL REVISTEI TABU (ACADEMIA CA}AVENCU), BD. ELISABETA 7-9, BUCURE{TI PROIECT: ARH. RALUCA POPP, ARH. FLORIN LAZ~R PREMIU

[arhitectur`]

CONSOLIDARE {I REAMENAJARE SEDIU ADMINISTRATIV, SEM~N~TOAREA, SPLAIUL INDEPENDEN}EI, NR. 319, BUCURE{TI PROIECT: ARH.CRISTINA OLGA GOCIMAN, ARH.OCTAVIA POPEEA, ARH.CLAUDIU HOGEA STRUCTURA: ING. BARBU GOCIMAN, ING. TOMA FLORIN VOICA INSTALA}II: ING.DUMITRU ENACHE, ING.CRISTIAN IONESCU

ANSAMBLU PORSCHE ROMÂNIA, SEDIU ADMINISTRATIV, BUCURE{TI PROIECT: ARH. CONSTANTIN CIUREA MARELE PREMIU AL ANUALEI DE ARHITECTUR~ A MUNICIPIULUI BUCURE{TI

[arhitectur`] Sediul administrativ Sem`n`toarea a fost construit \n anii 1916-1918 pentru Arsenalul armatei, fiind o LOCUIN}~ UNIFAMILIAL~ - TUNARI, PIPERA construc]ie P+1E cu subsol par]ial, executat` din zid`rie portant` de c`r`mid`, plan[eu cu bol]i[oare pe PROIECT: ARH. R~ZVAN LUSCOV, ARH. IOANA LUSCOV grinzi metalice peste subsol, plan[eu de beton armat peste parter [i de lemn peste etaj. Conforma]ia PREMIUL SEC}IUNII ARHITECTUR~ cl`dirii era simetric` cu circula]ia median`, flancat` de dou` ziduri portante de c`r`mid` [i compartiment`ri transversale tot din zid`rie portant`. Imobilul era acoperit cu o [arpant` de lemn “pe scaune’’ cu \nvelitoare de tabl`. Beneficiarul a solicitat consolidarea [i amenajarea cl`dirii ca sediu de birouri [i de banc` prin crearea unui spa]iu interior flexibil, mansardat. Astfel, structura pe zid`rie interioar` portant` a fost \nlocuit` cu cadre de beton legate prin pl`ci dede beton de pere]ii exteriori. Zona corpului cenSpre deosebire toatearmat parafrazele stilistice ale arhitecturii tral, inclusiv peronul [i scara principal` de acces, au aici fostmarea conservate. Decora]ia fa]adeifierbinte, a fost men]inut` pe contemporane, diferen]` st` \n dorin]a corpul central [i reconstituit` pe aripile laterale. asumat` [i declarat`, de a prezenta produsul finit ca o

Sediul Administrativ a fost conceput ca o cl`dire multifunc]ional`. Etajele superioare con]in spa]ii de birouri, concepute [i compartimentate \n func]ie de diferitele departamente. Spa]iul central al nivelelor este fie liber, \n vederea realiz`rii unei comunic`ri clare, fie amenajat pentru s`li de [edin]`. La parter se afl` un showroom pentru marca Porsche, proiectat conform cerin]elor „Corporate Identity”, atåt din punctul de vedere al volumetriei, cåt [i al materialelor folosite. Tot la parter, cu acces din holul principal de primire, se afl` un mic spa]iu de rela]ii cu publicul al Porsche Leasing. La demisol exist` un showroom pentru ma[ini utilitare marca Volkswagen, s`li de conferin]` / [colarizare, inclusiv cursuri practice [i un restaurant pentru personalul cl`dirii.

„prelucrare original` a influen]elor”. R`zvan Luscov afirm` c` aportul beneficiarilor a fost providen]ial pentru cas`, familia manifestånd extrem` \n]elegere fa]` de etapele de test`ri laborioase.

Solu]ia de copy(w)right a fost instinctiv evitat` \nglobånd ecua]ia \ntr-un sistem, a c`rui principal` necunoscut` a devenit crearea unei case care s` evoce puternic modelul ar`tat cu degetul de client, dar care, \n fond, a fost gåndit` ca un exerci]iu de disciplin` a stilului. Casa \[i citeaz` modelul \n jocul accentuat al orizontalelor trase \n alb care au ca [i contrapunct un singur volum vertical pregnant [i \n textura redat` cu placaj din piatr`. Retragerile orizontale ale construc]iei accentueaz` panta terenului. |n fapt, liniaritatea elementelor casei subliniaz` \n general efectul de perspectiv`, oricare ar fi fiind unghiul din care e privit`. Dincolo de intr`ri – marcate de impresionante u[i casetate – locuin]a se dovede[te mult mai confortabil` decåt modelul s`u, \n primul rånd prin generozitatea spa]iului, mai lat, mai lung [i mai ales mai \nalt. Livingul are bucuria unei deschideri vitrate de nou` metri, care confrunt` locatarii cu peluzele t`iate geometric din fa]a casei. Lemn`ria reprezint` unul din aspectele memorabile ale casei, atåt pentru privitor cåt [i pentru arhitec]i [i beneficiar.

[amenaj`ri interioare] AMENAJARE {I DESIGN INTERIOR MANSARD~, STR. {COALA HER~STR~U, BUCURE{TI PROIECT: ARH. BRUNO ANDRE{OIU, ARH. ARTHUR }IN}U – IGLOO DESIGN PREMIU

Anuala de arhitectur` 2004

Start-ul Start ul proiectului proiectului s-a s a f`cut \n buna tradi]ie degaja]io deg degaja]ioaja]ioob]ine nist`,, p pentru c` alt` cale nu exist` exist` pentru p a ob]in ] e un spa]iu coerent acolo acolo unde nu era sortit` sortit` decåt o f`råmi]are destinat` destinat` depozit`rilor [i altor activit`]i activit`]i secundare Mansar secundare. Mansarda da a fost eliberat` eliberat` de comparticomparti ment`ri [i s-a ob]inut spa]iul liber, fluid. Camera de studiu con]ine, pe lång` biroul [i ustensilele aferente, un col] de discu]ii cu perdea – canapea [i fotolii \n piele alb`, strånse \n jurul unei mese simple [i iluminate din plafon [i focalizat [i difuz, [i central [i pe contur, [i totu[i f`r` spoturi! Scara func]ioneaz` ca liant [i ca pretext de ascensiune dinspre o stare \ncordat`, cea de studiu, c`tre una relaxat`, cea de somn, televizion`ri [i alte activit`]i recreative. Rolul neconven]ional al sticlei precum [i iluminatul aferent fac din scar` un element [i-a[a nobil [i plin de semnifica]ii, un spectacol \n sine. Scara te scoate printr-un parapet de sticl` tubular pe

Anuala de arhitectur` 2003

care-l b`nuiesc de inspira]ie star-treckist`. Acest terminal circular al sc`rii se articuleaz` \n vastul spa]iu al mansardei cu dou` pete rectangulare: un pat multifunc]ional [i un covor multifunc]ional, compuse doar aparent la \ntåmplare. Stålpii \mbr`ca]i \n sticl` mat`, \n spatele c`reia se ascund discrete corpuri de iluminat, culorile primare m`sluite cu un ton sau dou`, baia pe care o protejeaz` un simplu perete translucid, r`månånd \n rest complet expus`, dressingul transparent cum cere tendin]a, iluminatul de plafon alc`tuit din corpuri atårnate ca vr`biile pe sårm`, g`selni]ele high-tech, plafoniera din camera de studiu, p`tr`]elele, scara [i terminalul ei, gålma cea ro[ie, viziunea hot`råt excentric` de la ansambu la detaliu, umorul de[tept – toate sugereaz` ceva: fabuloasele interioare domestice imaginate de Kubrick \n „Portocala Mecanic`“.

Anuala de arhitectur` 2004

Amenajat \ntr-un fost depozit, podul unei construc]ii cu valoare arhitectural`, sediul revistei TABU, a fost gåndit s` reprezinte [i s` acomodeze spiritul creativ al acestui tån`r colectiv redac]ional. Conservarea structurii existente din stålpi, grinzi, cle[ti de lemn [i \mbinarea acesteia cu sticl` [i metal, au r`spuns atåt cerin]elor func]ionale cåt [i rigorilor impuse de normele restaur`rii. Constrångerile nu au influen]at decåt pozitiv ideea general` a amenaj`rii, oferind acestui spa]iu anost [i \ntunecos noi valen]e [i posibilit`]i de exploatare prin transferarea luminii naturale din plan vertical \n plan orizontal, cu ajutorul ferestrelor de mansard`.

03_anuala de arhitectura.indd 36

3/24/14 6:56 PM

[arhitectur`] IMOBIL LOCUIN}E - STR. BARBU DELAVRANCEA NR. 12, BUCURE{TI PROIECT: HAX ARHITECTUR~ - CONSTRUC}II - DESIGN AUTORI: ARH. {EF VIOREL HURDUC, ARH. DIANA HURDUC {EF PROIECT: ARH. DANA CHE}EA COLABORATORI: ARH. DELIA JERCA, ARH. BOGDAN DICU, ARH. ANCA POPA, ARH. DRAGO{ CR~CIUN, ARH. ANDREEA B~I}ARU, ARH. CRISTINA COMENENTU LOCUL I - MARELE PREMIU AL ANUALEI DE ARHITECTUR~ A MUNICIPIULUI BUCURE{TI

[arhitectur`] EUROPE HOUSE - BD. LASC~R CATARGIU NR. 51-53 - BUCURE{TI PROIECT: WESTFOURTH ARCHITECTURE PC/SA, PACIC SRL. AUTOR: ARH. VLADIMIR ARSENE LOCUL III {I PREMIU

Ini]ial, imobilul din [oseaua Kisseleff era destinat birourilor, cu excep]ia unei suprafe]e pentru locuin]e de serviciu. Identitatea ini]ial` a construc]iei a fost abandonat` \n favoarea celei de bloc de locuin]e \n regim de \nchiriere. La baza proiectului, ra]iunile sunt legate de raporturile cu situl, de destina]ia – din care a rezultat [i standardul – apartamentelor [i de pl`cerea de a te strecura cu abilitate printre condi]ion`ri. Ceea ce intui]ia [i experien]a au depistat ca fiind un element definitoriu al raport`rii la existent, [i anume abunden]a vegeta]iei, decodific` multe elemente. Ca prim` „condi]ionare” luat` \n calcul, prezen]a vegeta]iei a determinat discre]ia formal` a volumului [i op]iunea pentru jocul de elemente din lemn exprimat \n fa]ade. Dinamica volumului, speculat` prin tratarea diferit` a fa]adelor, este o alt` rezultant` a condi]ion`rilor date de sit. Plastica sobr`, cu elemente situate la jonc]iunea dintre o tradi]ie minimalist` de bun augur [i tendin]e inovatoare de \nc` [i mai bun augur, convinge cu u[urin]`. Apartamentele au fost a[adar gåndite s` corespund` \mbin`rii \ntre idealul de cas` „cu gr`din`” [i apartamentul de hotel. Ample, dotate cu terase generoase, locuin]ele ofer` [i confortul unui c`min dar [i sugestia de ready-made care aminte[te absen]a unei responsabilit`]i vis-à-vis de proprietate.

Anuala de arhitectur` 2003

[arhitectur`]

La \nceputul istoriei proiectului EUROPE HOUSE (momentul acela cu o foaie de hårtie alb` \n fa]`), amplasamentul punea o problem` major`. Pe de o parte, Pia]a Victoriei este unul dintre pu]inele locuri din zona central` unde argumentul sc`rii urbane prevaleaz`, f`cånd posibil` construc]ia unor imobile cu volume importante [i arii desf`[urate de ordinul zecilor de mii de metri p`tra]i. Pe de alt` parte, terenul este situat la cap`tul unui bulevard celebru prin desf`[ur`rile lini[tite de fronturi mai degrab` joase, constituite din cl`diri de \nceput de secol XX.

CAS~ LA MUNTE - MOECIU, BRA{OV AUTORI: ARH. ANDA {TEFAN, ARH. DORIN {TEFAN LOCUL II {I PREMIU

Rezolvarea plaseaz` 18 000 mp de arie util`, respectiv 22 000 mp de arie desf`[urat`, \n spatele celui mai simplu dreptunghi posibil din cea mai transparent` sticl`. Un alt dreptunghi – peretele placat cu terracotta – creeaz` planul secund al compozi]iei.

Un capitol special al acestei amenaj`ri \l constituie cantitatea [i calitatea luminii, de la accentele de traseu, culcate \n pardoseal`, la iluminatul perimetral (sub sticl` [i prin aplice) [i cel de tavan, cu func]ii majore. La final, a fost ad`ugat pu]in ro[u vene]ian, pentru exaltare cromatic`. Rezultatul acestei proiect`ri este dat de tensiunea estetic` n`scut` \ntre cadrul existent, cu caldura [i memoria lui vizual`, [i elementele insolite, prin care spa]iul a fost adaptat unui ritm contemporan.

Spa]iile pentru birouri dispuse \n spatele planului de

sticl` al fa]adei sunt libere de orice element structural pe o deschidere de 10 metri [i pe \ntreaga lungime de 80 de metri. |n spatele peretelui placat cu terra-cotta sunt nucleele de circula]ii verticale, grupurile sanitare, oficiile [i spa]iile tehnice de etaj. Spre Calea Victoriei,

Anuala de arhitectur` 2003

Situl pe care este amplasat` casa de la munte este \n zona Bran (nu departe de Castelul Bran) la poalele muntelui Piatra Craiului. Casa este dispus` perpendicular spre o vale \nconjurat` ca \ntr-o potcoav` de lan]uri muntoase (Piatra Craiului [i Bucegi, 1.700 m altitudine). Din considerente de perspectiv` [i de \nsorire (efect pasiv de ser`) nivelul living room-ului este puternic vitrat. Dormitoarele sunt dispuse \n terase, pe pant`, sub living room. Scara \n linie care deserve[te dormitoarele este extins` spre vale cu o u[`-scar` de avion.

o arip` curb` ad`poste[te tractul secundar de birouri, servit de acela[i nod median de circula]ii [i anexe. Cele dou` subsoluri cuprind spa]ii de parcare [i anexele tehnice. Uzina principal` a fost dispus` la parter, spre curtea interioar`, \ntr-un volum separat din aluminiu.

Anuala de arhitectur` 2003

Nivelele dormitoarelor sunt realizate \n structur` portant` din zid`rie de c`r`mid` [i plan[ee de lemn, iar nivelul parterului (living) este conceput ca o grind`-pod spa]ial` din lemn. Materialele de finisaj sunt o combina]ie de texturi noi (policarbonat, pl`ci aglomerate din a[chii de lemn, sticl`) [i vechi ([indril`, tencuial`, lemn masiv). |ntr-un peisaj dominat de verde, am ales albul pentru vopsirea pere]ilor din c`r`mid`, punctat de culorile vii ale ferestrelor de la dormitoare. Culori care se reg`sesc ca „pete de animare” [i \n interiorul dormitoarelor. Materialele naturale (pardoseli din lemn masiv [i tencuieli albe de var) domin` [i la interior dormitoarele, iar \n living room lemnul se \ntrez`re[te prin cåteva \mpachet`ri \n policarbonat translucid.

2004

Datorit` func]iunilor speciale, cu caracter reprezentativ, \ntreaga cl`dire a fost construit` \ntr-o curte scufundat`, prin intermediul c`reia spa]iile din demisol primesc lumin` [i o extindere vizual`, sub forma unor terase. Volumetria simpl`, cu suprafe]e mari vitrate, este subliniat` de nuan]ele diferite de culoare a sticlei pere]ilor cortin`. O rezolvare special` a structurii de rezisten]` permite ca spa]iul interior al parterului s` fie liber, iar transparen]a total` confer` o imagine de plutire a cilindrului compus din etajele superioare.

Anuala de arhitectur` 2004 Editarea celei de-a doua edi]ii a Catalogului Anualei de Arhitectur` a Municipiului Bucure[ti ne-a pus \n fa]a cåtorva lucruri noi. |n primul rånd, calitatea tehnic` a materialelor puse la dispozi]ia noastr` de c`tre arhitec]ii participan]i la Anuala 2004 a fost sensibil mai bun` decåt cea de anul precedent. Ar mai ﬁ apoi de remarcat o oarecare \mbun`t`]ire general` a produc]iei de arhitectur` propriu-zis`. Chiar dac` nu este de domeniul senza]ionalului, chiar dac` r`månem destul de departe de produc]iile din alte ]`ri, este totu[i \mbucur`tor s` consta]i un parcurs ascendent, ﬁe acesta [i lent. De aceea, Anuala este important` nu atåt ca instan]` de judecat` prin premiile pe care le atribuie, ci mai ales ca mediu de expunere, \n care arhitectura are ocazia s` se manifeste \ntr-un cadru normal, profesionist. Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 72 An apari]ie: 2004 15

03_anuala de arhitectura.indd 37

3/24/14 6:57 PM

CHARLES DE GAULLE BUSINESS CENTRE PIA}A CHARLES DE GAULLE, 15 BUCURE{TI

[arhitectur`]

Anuala de arhitectur` 2005 Acest al treilea catalog p`streaz` linia grafic` general` a predecesoarelor, propunând \ns` [i câteva elemente noi. Acolo unde calitatea tehnic` a materialului fotografic a permis acest lucru, spa]iul acordat prezent`rii proiectelor este mai amplu, expunerea c`p`tând astfel o mai mare expresivitate [i prestan]`. Expresiile grafice specifice domeniului (planuri, sec]iuni, fa]ade) sunt mai prezente decât în ceilal]i ani, atât ca accente grafice, cât [i ca o completare care s` înlesneasc` o mai bun` în]elegere a demersului tehnic din spatele imaginilor. Sunt, sper`m, primii pa[i c`tre transformarea catalogului \ntr-un autentic album de arhitectur` româneasc`.

Proiect: Westfourth Architecture SA, Bucure[ti; arh. Vladimir Arsene, arh. C`lin Negoescu, arh. Raluca Ionescu, arh. Cristiana {tefan Structura: Aedificia MP Instala]ii: Miga Airvent, Roinstar

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 112 An apari]ie: 2005 16

CASA GHERBEA, LOCUIN}~ UNIFAMILIAL~ PIPERA, COMUNA VOLUNTARI P re m i u l s e c ] i u n i i d e a r h i t e c t u r `

[restaurare]

[arhitectur`]

2005

[urbanism]

Proiect: arh. Bruno Andre[oiu, arh. Arthur }in]u, arh. Ivona Enache

PRINCIPII DE INTERVEN}IE ÎN COMUNIT~}ILE AFECTATE DE S~R~CIE EXTREM~ P re m i u l s e c ] i u n i i u r b a n i s m

PUZ PARC HER~STR~U, BUCURE{TI ETAPA PUD-URILOR PE AXE {I CENTRE DE INTERES

RESTAURARE, CONSOLIDARE, EXTINDERE REFUNC}IONALIZARE {I AMENAJARE PENTRU SEDIU FIRM~, STR. FRUMOAS~ Premiul sec]iunii restaurare

Proiect: arh. Cerasella Cr`ciun, arh. Angela Filipeanu

[amenaj`ri inrerioare]

Proiect: arh. C`t`lin Berescu, urbanist Mariana Celac, sociolog Oana Ciobanu, antropolog Cosmin Manolache

Studiul a fost realizat în 2005 în cadrul C.C.P.E.C. - U.A.U.I.M. [i a avut drept beneficiar Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului. Lucrarea a avut drept obiectiv realizarea unui studiu documentar, cu acoperire na]ional`, cu privire la situa]ia locuirii rromilor afecta]i de s`r`cie extrem`. Au fost cercetate un num`r de 36 de comunit`]i, aceast` experien]` furnizând material pentru elaborarea unei tipologii de locuire. Principala preocupare a fost formularea liniilor de orientare [i conduit` pentru foarte necesarele interven]ii în comunit`]ile afectate de s`r`cie extrem` ce sunt sau urmeaz` a fi promovate de administra]iile locale [i de organiza]iile care lucreaz` pentru rromi. Am exprimat acest lucru printr-un capitol care con]ine principii de interven]ie [i prin unul care con]ine scenarii de interven]ie, cu referiri concrete [i specifice la construc]ia de habitate [i locuin]e.

Zona propus` studiului face parte din nucleele verzi existente importante, situate de-a lungul salbei lacurilor de nord, cu un rol deosebit \n men]inerea microclimatului [i a s`n`t`]ii popula]iei capitalei, prezentând o importan]` deosebit` \n contextul ora[ului. Obiectivele necesare a fi rezolvate \n cadrul Planului Urbanistic Zonal decurg din caracterul de unicitate al zonei Parcului Her`strau, ce constituie una dintre zonele verzi cele mai extinse ale municipiului Bucure[ti, \n care sunt concentrate importante dot`ri de odihn`, relaxare, sport, agrement, cultur`, amenaj`ri de spa]ii verzi [i pietonale, constituind un cadru ambiental reprezentativ, intens frecventat atât de locuitorii ora[ului, cât [i de vizitatori sau turi[ti. Obiectivul proiectului Obi i l principal prin i cipal i l all proiec i tului l i a ffost cre[terea calit`]ii cet`]enilor capitalei, [ calit li `]ii ]ii vie]ii i ]ii cet `]enilor ] il capita pi lei, l i, ce vizeaz` reabilitarea reabilitarea [i val valorificarea orificarea spa]iilor plantate publice în concordan]` cu principiile dezvolt`rii durabile, proiectul încadrându-se în strategia de dezvoltare a municipiului Bucure[ti.

Mizând pe o intersec]ie original` de volume, locuin]a profit` atât de pe urma minimalismului prismei orizontale din sticl`, cât [i de pe urma form formei organice, ludice, a p`r]ii p ] din spate, sp pate, care de altfel determin` [[i aspec ectu tul pr aspectul principalelor elemente l de d aarticula]ie rticula]ie i l i al le casei:i scar i i ` [i [emineul. [emineu [emine [em neul. Îmbinarea Îmb mbi ale scaraa interioar` fericit` i a unghiu hi rilor il d f l si inuoase d dovede[te d [te o d deep`[irre inteligent unghiurilor drepte cu formele sinuoase dep`[ire asumat` a lec]iei "deja prea mult folosite" a modernismului modern rnismu i mu ului clasic. clasic.

AMENAJARE LOCUIN}~, STR. AV. NEGEL GHEORGHE, BUCURE{TI P re m i u l s e c ] i u n i i a m e n a j ` r i i n t e r i o a re

Anuala de arhitectur` 2006

Proiect: arh. Vlad Popescu, arh. Melania Dul`mea, arh. Drago[ Constantinescu, arh. Mihaela Pelteacu

Tema de proiectare a constituit-o amenajarea unui imobil Ds+P+E+M din cadrul ansamblului de locuin]e cuplate realizat spre sfâr[itul anilor '30 \n zona Drumul S`rii din Bucure[ti. Proiectul de amenajare a urm`rit conceperea unui spa]iu de locuit care s` corespund` standardelor actuale. S-a avut \n vedere \n primul rând fluidizarea spa]iului. |ntrucât structura de pere]i portan]i nu a permis o eliberare semnificativ` de elementele de compartimentare, fluidizarea s-a realizat prin regândirea \n \ntregime a circula]iei pe vertical` a casei. Podul, greu accesibil \n faza ini]ial`, a fost astfel integrat \n ansamblul locuin]ei, ad`postind la dorin]a beneficiarilor dormitorul matrimonial. Subsolul a fost de asemenea inclus \n aceast` succesiune pe vertical` a spa]iilor de locuit [i va g`zdui un spa]iu pentru home cinema [i audi]ii.

Anuala de arhitectur` 2006

03_anuala de arhitectura.indd 38

3/24/14 6:58 PM

[amenaj`ri inrerioare]

AMENAJARE IO – ESPRESSO BAR, BUCURE{TI

Proiect: Total Design, arh. Dan Marin, arh. Zeno Bogd`nescu Structura: Aedificia MP, ing. Drago[ Marcu, ing. M`d`lin Coman Instala]ii: Albion, H&D Consulting, Rolix Impex

[urbanism]

„Charles de Gaulle” Business Center se afl` la confluen]a unor zone urbane cu texturi diferite: o zon` de afaceri \nspre cl`direa Televiziunii, cu imobile de birouri dezvoltate pe \n`l]ime [i o zon` de locuin]e cu \n`l]imi [i gabarite medii. |n acest punct, cl`direa joac` rolul unui reper vertical, comentând cele dou` solu]ii posibile: turnul, solu]ie modernist`, interna]ionalist`, specific urbanismului intensiv al metropolelor, [i cl`direa de col], reflex al ora[ului premodern. Astfel, de[i „De Gaulle” extrudeaz` o form` mulat` pe lot, solu]ie specific` pentru cl`dirile de col], la interior arhitectura graviteaz` \n jurul unui atrium pe toat` \n`l]imea cl`dirii, respectiv un „turn” virtual. Arhitectura interioar` sus]ine acest concept prin finisaje [i prin sistemele de iluminat.

FAUR, PARC INDUSTRIAL, BUCURE{TI Contrar uzan]elor care cer ca arhitectul s` se plieze exigen]elor clientului, \n cazul “IO Espresso Bar”, lucrurile stau exact invers: clientul a trebuit s` accepte imaginea [i ordinea impuse de o viziune arhitectural` preexistent`, care \mbin` expresia minimal` cu inten]ia de evocare a istoriei locului. Nivelul superior, situat la cota str`zii, este un spa]iu care mizeaz` pe delimitarea clar` a elementelor, pe transparen]a [i pe contrastul dintre calit`]ile diferite ale suprafe]elor [i materialelor. Nivelul inferior este un spa]iu obscur, \n care negrul dominant al solului, pere]ilor [i plafonului pune \n eviden]` banda luminoas` a fotografiilor – documente care fixeaz` memoria unor evenimente datorit` c`rora, printre altele, ast`zi bem espresso \n loc de nechezol.

Proiect: arh. Iulius R`dulescu, arh. Rodica R`dulescu, arh. Cristiana Dâmboianu

Anuala de arhitectur` 2005

Poten]ialul economic al Municipiului Bucure[ti este superior mediei na]ionale, respectiv, a altor unit`]i administrativ teritoriale sau de planificare (regiuni de dezvoltare) din România. Mijloacele folosite pentru implementarea m`surilor cu caracter strategic sunt: neurbanistice, urbanistice cu impact direct, urbanistice cu impact indirect. Pentru Bucure[ti, devine o realitate necesitatea reconversiei func]ionale a marilor platforme industriale [i crearea de parcuri industriale, care s` administreze, cu profit, baza material` (cu tehnologie \nglobat`) existent` \n unit`]i profitabile, aducând un spor tehnologic [i investi]ional.

Anuala de arhitectur` 2005

2006

Anuala de arhitectur` 2006

Casa din str. Frumoas` - mic` locuin]` burghez` de secol XIX cu o expresivitate eclectic` de inspira]ie neoclasic` - este alc`tuit` dintr-un corp principal masiv, cu demisol [i parter, având intrarea din curte [i o anex` cu parter [i etaj, alipit` corpului principal [i desf`[urat` în lungul lotului. Obiectivele principale ale amplei ac]iuni de reabilitare [i reintegrare ale acestui monument de arhitectur` în Bucure[tiul contemporan, au fost, pe de o parte, descoperirea, recuperarea [i punerea în valoare a tuturor elementelor cu semnifica]ie arhitectural`, artistic` [i istoric` real` din configura]ia ultim` a construc]iei [i, pe de alt` parte, de armonizare a interven]iilor necesare - consolidare, repara]ie, refunc]ionalizare, extindere, reformulare spa]ial` a unor zone mai târziu ap`rute în biografia casei - cu obiectul ini]ial [i cu contextul s`u urban. Atitudinea adoptat` în leg`tur` cu aceste obiective a fost aceea de asumare a coexisten]ei vechi-nou într-o manier` explicit`, ceea ce a condus la realizarea unor gesturi tari care vizeaz` în acela[i timp afirmarea [i discre]ia.

Catalogul Anualei, edi]ia 2006, \ncearc` s` cristalizeze [i s` \mbun`t`]easc` formulele editorial` [i grafic` alese \nc` de la prima edi]ie, cu aceea[i ordine a sec]iunilor [i apoi a proiectelor \n cadrul fiec`rei sec]iuni. Salut`m \n acest an apari]ia proiectelor de urbanism, care au lipsit pân` acum [i care ar putea fi citite [i ca un semn (timid, desigur) al normaliz`rii atât de dorite \n conceperea [i produc]ia de arhitectur` serioas` autohton`. Ne bucur`m de asemenea de mai buna prezen]` a publica]iilor de arhitectur` \n cadrul Anualei, convin[i fiind \n continuare de necesitatea vital` a \nso]irii arhitecturii construite de ilustrarea sa civilizat` \n tip`rituri de ]inut`, care s` \i asigure astfel o mai corect` vizibilitate. Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 108 An apari]ie: 2006

Proiect: Architecton, arh. Gabriela Tabacu Structuri: ing. Iulian Docheru Instala]ii: ing. Gic` Pi[talu Construc]ii: Victor Construc]ii, ing. Victor Cornea

Anuala de arhitectur` 2006

03_anuala de arhitectura.indd 39

3/24/14 6:59 PM

[arhitectur`]

Anuala de arhitectur` 2007

CASA FECIORU Proiect: arh. Karoly Neme[, arh. Drago[ Perju, arh. Remus Hâr[an

P re m i u l P re [ e d i n t e l u i O A R B u c u re [ t i

Albumul cuprinde retrospectiva complet` a tuturor lucr`rilor prezentate \n cadrul competi]iei Anualei de Arhitectur` Bucure[ti 2007 (17-30 mai), \n ﬁecare din cele [apte sec]iuni: Arhitectur`, Design de Interior, Restaurare [i Rea– bilitare, Studii [i Proiecte, Carte de Arhitectur`, Fotograﬁe de Arhitectur` [i Proiecte de Diplom`. |n deplin` concordan]` cu misiunea declarat` a Anualei, albumul reprezint` o unealt` indispensabil` \n familiarizarea publicului bucure[tean cu lucr`rile arhitec]ilor responsabili de dezvoltarea arhitectural` [i urbanistic` a ora[ului.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 178 An apari]ie: 2007 22

2007

arhitectur`

IMOBIL CU APARTAMENTE DE VACAN}~ ,,CLUB BOSCO”, NEPTUN PROIECT: ARH. ADRIAN R~ZVAN SOARE, ARH. ELIZA YOKINA COAUTORI: ARH. {TEFAN SIMION, ARH. TUDOR ANTEMIR

RESTAURARE R ESTAURARE {I REABILITARE SEDIUL BNR CLUJ

PROIECT: GRAPHIC STUDIO: ARH. DRAGO{ CONSTANTIN PERJU, ARH. IONU} NEDELCU, ARH. REMUS HÅR{AN, ARH. KAROLY NEME{

PROIECT: P ROIE ECT: PROF. DR. ARH. ADRIAN SPIRESCU, ARH. LUCICA MÎ} C OAUTORI: ARH. ALEXANDRU GOIA, ARH. MARIANA RAICOPOL, ARH. COSMIN MIHAI POPA, COAUTORI: T EH H. C RISTINA PRISECARU TEH. CRISTINA

Pe un teren cu suprafa]a de 860,97 mp, se afl` un corp principal D+P+1E-E2 (par]ial mansard`) [i o construc]ie anex` P+1, ambele cu volume paralelipipedice, generånd un plan \n L. Interven]iile \n cadrul corpului principal constau \n consolidarea la interior a imobilului; consolidarea [i restaurarea \n forma ini]ial` a balconului de la parter; realizarea unei cur]i de lumin` la demisol, fa]ada sud-est; refacerea finisajelor pere]ilor, plafoanelor [i pardoselilor la interior; refacerea [arpantei [i configurarea unei verande-teras` pe latura de sudest a acoperi[ului, p`strånd gabaritul existent. La nivelul construc]iei anexe, au fost remodelate fa]adele, ref`cute finisajele exterioare, iar [arpanta \nlocuit` cu teras` necirculabil`. Structura va fi asigurat` local, \n raport cu problemele specifice.

[arhitectur`]

Cl`direa actualei B`nci Na]ionale a fost construit` la \nceputul secolului XX (1910). Au fost modernizate [i reamenajate toate spa]iile – S+P+E1+E4. O pies` important` a fost holul ghi[eelor de la parter, transformat \n sal` de conferin]e, cu elemente decorative – vitralii, decora]ii mozaicate sau realizate \n ipsos – parietale sau aplicate plafonului, corpuri de iluminat, cu o apartenen]` cert` la stilul Secesion. Tåmpl`ria interioar` a fost \nlocuit` cu tåmpl`rie din lemn stratificat, similar` cu cea original`. original`. SS-au au ref`cut ref`cut finisajele de \nc`lzire, interioare, iar instala]iile ] sanitare [i electrice au fost \nlocuite [i modernizate. modernizate d i t principal`, Fa]ada principal` princip al`, care are o comcom pozi]ie clasicist` de factur` eclectic`, cu influen]e ale artei 1900 de tip vienez, a fost consolidat`, iar elementele decorative au fost cur`]ate, recondi]ionate [i revopsite.

PROIECT: ARH. C~T~LIN BERESCU, ARH. MARIANA CELAC, ARH. ALEXANDRU NAVRU, ARH. MARIAN PETRE, ARH. IOAN MEDRARU

NOMINALIZARE

IMOBIL – ALEEA ALEXANDRU, BUCURE{TI CONSOLIDARE {I RESTAURARE

LOCUIN}~ DE LUT LA CAPUL DOLO{MAN

PREMIUL SEC}IUNII DE ARHITECTUR~

NOMINALIZARE

Terenul este situat pe str. Trandafirilor, \n vecin`tate cu str. G`rii. Construc]ia are form` de ,,U” \n plan cu deschiderea c`tre zona de acces pe teren dinspre str. Trandafirilor. Cl`direa este compus` din trei corpuri, construite printre copaci; accesul este asigurat (atåt pe orizontal`, cåt [i pe vertical`) de un al patrulea corp, constructiv – independent (cursiva). Astfel, accesul la apartamente este un parcurs printre copaci [i stålpi pe cursivele care se deschid spre o diversitate de vederi asupra incintei. Piscina comun` pentru locatari este situat` la etajul I, orientat` spre sud-est [i are vedere printre copaci la intersec]ie. Cl`direa este prezent` \n intersec]ie prin corpul cu piscin`, anun]at` printr-o loggie generoas`.

restaurare [i reabilitare

RESTAURARE {I RESTAURARE {I REABILITARE REABILIT REABIL TARE IMOBIL STR PICTOR STR. PICTOR ARTHUR VERONA, VERO VER VE ON O NA BUCURE{TI Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2008

Imobilul a fost realizat în primul sfert al secolului XX, cu o arhitectur` eclectic`, ini]ial cu func]iunea de imobil de locuit unifamilial, structurat pe demisol, parter, etaj [i mansard`. Între anii 2004–2006, asupra construc]iei a avut loc o interven]ie brutal` care a trunchiat par]ial calit`]ile spa]iale [i decorative interioare. Interven]ia a urm`rit redarea integrit`]ii imobilului, restaurarea elementelor decorative valoroase, iar pentru elementele distruse sau disp`rute, restituirea prin similitudine cu fotografiile din arhiva proprietarului. Scara principal` a fost restaurat` [i consolidat`. Plafonul pe trestie a fost stabilizat prin fixare cu pl`cu]e din material inoxidabil. La final, s-a f`cut reintegrarea cromatic`. Lucr`rile au vizat [i refunc]ionalizarea imobilului pentru alimenta]ie public` (restaurant, cafenea).

78 [restaurare [i reabilitare]

Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2008

[restaurare [i reabilitare]

PROIECT: ARH. IULIA STANCIU, ARH. FLORIAN STANCIU REZISTEN}~: ING. ALEXANDRU BOANGHER, ING. NICOLA GOSPODINOV

PREMIUL SEC}IUNII DE ARHITECTUR~

Casa realizat` \[i dovede[te valoarea \n primul rånd prin modul \n care a ap`rut ca o constrångere a sitului (peisaj, materiale, clim`). Pe funda]ia din bolovani zidi]i cu mortar de var s-au fixat stålpi de lemn care sus]in acoperi[ul [i s-au zidit pere]ii din c`r`mizi de p`månt nears (chirpici). Rezolv`rile \mbin`rilor [i detaliilor s-au dorit simple [i eficiente, fixarea stålpilor pe funda]ia de piatr` s-a f`cut dup` modelul arhaic prezent \n ruinele cet`]ii (\n piatr` scobit`). |nvelitoarea din stuf a fost executat` de me[teri locali \n mod tradi]ional. Ad`postul construit se compune dintr-o \nc`pere \nchis` (accesibil` prin „u[` albastr`” – element de tåmpl`rie recuperat din sat [i folosit) [i un spa]iu acoperit, dar nu complet \nchis cu ziduri, \n care se g`se[te cuptorul cu prici.

Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2008

12 [arhitectur`]

03_anuala de arhitectura.indd 40

3/24/14 6:59 PM

[arhitectur`] [arhitectur`]

BIBLIOTECA MEDICAL~ CENTRAL~ MARBURG

CENTRUL TEHNIC ACADEMIA DE FOTBAL MOGO{OAIA

Proiect: arh. Lucian Pârvulescu

Proiect: Emil Barbu Popescu (Context Design), Remus Hâr[an, Drago[ Perju, Karoly Neme[, Radu Gâdiu]` (Graphic Studio) Colaboratori: Mihaela Bog`teanu, ing. Mircea Neac[u, ing. Tudor Bugnariu

N o m i n a l i z a re

IMOBIL BIROURI STRADA MIHAI EMINESCU Proiect: arh. Pavel Bogdan Babici, arh. Lucian Simion Structura de rezisten]`: ing. Tunsu Ionel, ing. Nicola Gospodinov Instala]ii: ing. Cre]u Florian

P re m i u l s e c ] i u n i i A r h i t e c t u r `

[amenaj`ri inrerioare]

Dup` o serie de proiecte publice care s-au bucurat de un real succes \n Germania, ob]inând mai multe premii, arhitectul Lucian Pârvulescu prezint` acum un proiect foarte bine gândit, echilibrat, ce ]ine cont de toate necesit`]ile unui astfel de spa]iu, f`r` a neglija latura estetic`. Cl`direa bibliotecii dovede[te un dialog expresiv al materialelor, poten]ând transparen]a.

RENOVARE AULA MARE A SPITALULUI CLINIC FUNDENI, BUCURE{TI

Cu o suprafa]` construit` de 1000 mp, cl`direa "Futura" va \ncheia cu certitudine tronsonul viitoarei dezvolt`ri a frontului sudic de pe strada Mihai Eminescu astfel \ncât fa]ada estic` va fi par]ial sau total acoperit`. Cu toate acestea, având \n vedere faptul c` zona este protejat`, s-a luat decizia de a trata calcanul respectiv tot ca pe o fa]ad`. Amplasarea \n aliniament a cl`dirii, nevoia unei servitu]i c`tre spa]iul cl`dirii senza]ia din spatele p cl` dirii [[i dorin]a dorin]]a de a nu crea pietonilor p senz a]ia ] de \ngustare a spa]iului au determinat ca parterul s` r`mân` liber, transparent. Ideea de de a folosi structura structura \n mod arhitectural arhitectural [i decorativ decorativ \n partea superioar` p superioa p r` a cl`dirii l di ii a venit i \n mod d natural naturall [i [i astfel astfe f l a ap`rut p jocul diagonalelor din spatele celor dou` cortine de pe fa]adele nord [i sud. celor d Tratarea T t celor l dou` d ` fa]ade ffa]ad ] de ,,opace'' '' a fost fostt subiectul bi t l unor unor lungi l i dezbateri. economice dezbateri Considerentele Considerentele econ omice conduceau spre solu]ii clasice, clasice, clasice anoste, care ar fi conferit un aspect masiv construc]iei. Considerentele estetice [i etice au condus \ns` spre imaginea actual`. Textura, detaliile de sus]inere a plaselor de inox, suprapunerea celor dou` layere - plas` [i tabl` -, alternan]a [i dimensiunile ferestrelor fac trecerea de la scara mic` a cl`dirilor actuale la cea a unei construc]ii de [ase niveluri.

Proiect: dr. arh. Dan Nicolae Agent Colaboratori: dr. ing. Mariana Stan (acustic`), dr. ing. Floarin Brad`u (iluminat), AVITECH (audio-video)

Pe o suprafa]` de 1025 mp, cl`direa cuprinde o serie de func]iuni necesare unui spa]iu cu profil sportiv: sal` de sport, piscin`, sal` de recuperare, vestiare, hol-atrium, birouri administra]ie [i spa]ii tehnice tehnice la demisol; hol de acces, acces, recep]ie recep]ie, bar, camere restaurant, b restaurant, ar, sal` de ccursuri, ar, ursuri, camer ursuri, e de cazare, cazare, buc`t`ri buc`t`rie la cazare de parter; p t h hol, l zon` `d de cazar e [i [i camer` `d e cursurii la l etajele j 1 [[ii 2. 2 \ntreComplexul este compus din dou` volume simple care se e \\n \nt ntr treepu]ine goluri, taie. Fa]ada dinspre parcare este \ntrerupt` de pu]i ine go olur uri,, câte \ntinde pe având â d lla cele l dou` d ` etaje t j cât âte un b balcon l ce se \nti inde p e ne\ntreaproape \ntreaga lungime a corpului, iar la parter o n e\n ntre eminimalist`, rupt` suprafa]` vitrat`. Plastica arhitectural` este m inima aliist` `, placajele dar nu lipsit` de efect, un contrapunct constituindu-l p laca aje ele multicolore ce separ` balcoanele camerelor.

AMENAJARE SALON DE |NFRUMUSE}ARE AFRODITA

Proiect: arh. Radu Teac`, Artline Anuala de arhitectur` Colaboratori: arh.2007 Liviu19 Fabian, arh. Peter Marx

Anuala de arhitectur` 2007

N o m i n a l i z a re

P re m i u l s e c ] i u n i i A m e n a j ` r i i n t e r i o a re

Pe un teren de 5oo mp \n Pipera, cu l`]imea de 10 metri, cu un calcan pe latura estic` [i o posibil` cas` pe latura vestic`, cei trei arhitec]i au propus aceast` locuin]` pentru trei genera]ii, inedit` prin simplitate: cu parterul "din sticl`", transparent tota, pentru a oferi vizual [i fizic amploare zonei de zi, extins` pân` \n limita (vestic`) a propriet`]ii, gardul din zid`rie, ca un perete al livingului; apoi, cu etajul cuprinzând zona de noapte, "blindat", ca o cutie alb`, opac`, a[ezat` pe cea de sticl`, spart` pe alocuri de goluri orientate \n mod c`utat - ferestre fant`, logii deschise sau umbrite [i luminatoare lungi sau p`trate; \n final, terasa deschis` c`tre cer, oferind lumin` [i intimitate \n miezul casei, ordonând \n jurul ei spa]iile acesteia - sc`ri, holuri, dormitoare [i bibliotec`. Materialele au fost alese pentru a p`stra aerul extrem de natural al casei: tencuial` alb`, sticl` transparent` sau mat`, tâmpl`rie gri [i ro[u, ardezie neagr` [i travertin ocru, lemn de stejar b`i]uit, ]eav` de o]el inox [i de o]el vopsit gri.

Anuala de arhitectur` 2007

Salonul este situat la parterul unui bloc de pe Calea Doroban]i, fiind iluminat natural, \n cea mai mare m`sur` din aceast` direc]ie. Pentru a p`stra intimitatea s-a recurs la filtrarea luminii naturale printr-o succesiune de panouri vitrate transparente [i altele translucide. Prezen]a diafan` a panourilor de sticl` sablat` delimiteaz` spa]iul f`r` s` \l rup`. Ideea general` de acurate]e [i cur`]enie a stat [i ea la temelia acestui proiect, fiind validat` \n primul rând de culoarea alb` a pere]ilor, a plafonului [i a pardoselii.

Cu ocazia anivers`rii a 45 ani de la data inaugur`rii Spitalului Clinic Fundeni, conducerea institu]iei a decis renovarea Aulei Mari din cadrul cl`dirii B, proiectat` \n anii '70 de arhitectul Machedon. Firmei Arhitelier i se comandase \n perioada 1991-1994 consolidarea [i modernizarea cl`dirilor din cadrul platformei Spitalului Clinic Fundeni, f`r` \ns` s` se pun` problema trat`rii Marii Aule ca pe o sal` cu valen]e multifunc]ionale. Renovarea a \nsemnat o refacere complet` a Aulei, spa]iu cu 185 locuri, pe baza unor studii acustice [i de iluminat, inclusiv dotarea cu un sistem audio-video de \nalt nivel [i mobilarea la standarde ridicate. Arhitectura nou` a Aulei este rezultatul exploat`rii la maximum a valen]elor acustice ale unor materiale noi dintre care placajul Topakustik este dominant. S-a urm`rit ob]inerea unei imagini unitare - ca textur`, culoare [i finisaje.

Anuala de arhitectur` 2007

2008

CL~DIRE DE BIROURI STR. DIMITRIE POMPEI, BUCURE{TI

Anuala de arhitectur` 2008

PROIECT: WESTFOURTH ARCHITECTURE, NEW YORK/BUCURE{TI ARH. VLAD ARSENE, ARH. CRISTIANA {TEFAN, ARH. RALUCA {TEFAN, ARH. ZZING LEE, ARH. YUAN LIN, ARH. MIHAELA VASILESCU REZISTEN}~: MULTICONSTRUCT 92

NOMINALIZARE

Aceast` cl`dire de birouri este amplasat` \n zona Pipera din Bucure[ti, una dintre zonele care va cunoa[te o mare dezvoltare imobiliar` \n domeniul construc]iilor cu acest specific. Retragerile impuse de prezen]a liniei de metrou [i de forma terenului au dus la configura]ia triunghiular` a cl`dirii. Proiectul modific` puritatea geometriei \n scopul de a oferi personalitate imaginii cl`dirii. Peretele cortin` ascunde distribu]ia pe [apte etaje [i, disimulånd scara cl`dirii, pune \n eviden]` alc`tuirea volumetric`.

Albumul Anualei de Arhitectur` 2008 cuprinde toate pro– iectele înscrise în concurs [i reflect` îndeaproape sec]iunile expozi]ionale. Toate proiectele sunt generos prezentate, prin planuri, machete [i fotografii. Sunt men]ionate autorii [i tema proiectelor, precum [i specifica]iile tehnice. Un spa]iu mai amplu este acordat lucr`rilor câ[tig`toare.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 164 An apari]ie: 2008 Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2008

03_anuala de arhitectura.indd 41

3/24/14 7:00 PM

arhitectur`

Anuala de arhitectur` 2009

IMOBIL DE LOCUIN}E COLLECTIVE HOUSING STR. C~DEREA BASTILIEI, BUCURE{TI

Autori / Authors: arh. Silvia Costescu, Ruxandra Pais

premiul pre[edintelui OAR Bucure[ti

La \ncheierea celei de-a [aptea edi]ii a Anualei de Arhitectur` Bucure[ti, s-au ridicat cåteva \ntreb`ri, dintre care cele mai serioase se leag` de valoarea real`, \n context larg, a expozi]iei de lucr`ri a arhitec]ilor bucure[teni. |n ce m`sur` proiectele expuse pentru dou` s`pt`mâni pe panourile S`lii Dalles – [i recuperate integral \n acest album – reprezint` o oglind` a crea]iei arhitecturale bucure[tene? Cât de ﬁdel` este aceast` oglindire, inevitabil rezumativ`? Cât de grav`, pentru o analiz` serioas` a st`rii arhitecturii române[ti contemporane, este lipsa din Anual` a unor arhitec]i / proiecte de cert` valoare? F`r` s` ofere vreun r`spuns concret, acest album \[i propune s` constituie un instrument util pentru cei care vor \ncerca s` \n]eleag` ceea ce se \ntâmpl`, arhitectural vorbind, \n Bucure[tii \nceputului de mileniu.

Terenul dificil pe care este construit acest imobil S+P+5+6R a fost o mare provocare: pe de o parte datorit` configura]iei – l`]ime 8.40m/lungime 52m cu dou` inflexiuni pe latura lung` [i calcan spre sud, iar pe de alt` parte, datorit` temei de locuire care presupune anumite propor]ii, reguli de func]ionare confortabil` [i \n general o anumit` grij` pentru detalii care s` asigure pl`cerea de a locui. |n urma PUZ-ului ob]inut [i a studiilor efectuate, s-a decis ca spa]iul de la parter [i din curte s` fie folosit pentru parc`ri, iar \ntr-un subsol restrâns au fost amplasate spa]ii tehnice [i boxe de depozitare. Accesul \n bloc a fost amplasat \n mod firesc \n zona de mijloc pentru o mai bun` repartizare a apartamentelor: acestea au o dubl` orientare pân` la etajul 4, rezultând astfel dou` duplexuri c`tre zona dinspre strad`, dou` duplexuri c`tre zona de curte [i câte un apartament pe nivel la etajele 5 [i 6 retras.

The difficult site this structure was built upon (underground level + ground floor + six floors) was a real challenge: on one side, due to its configuration - 8.40 m width / 52m length, with two inflexions on the length and a blind wall towards the south and, on the other side, due to the habitation theme, that imposes certain proportions, rules of comfortable functioning and, generally, a certain care towards the details, in order to ensure the joy of living there. Following the obtaining of the PUZ (urban area plan) and the carrying out of certain studies, it was decided for the ground floor and courtyard spaces to be used for parking, while the narrow underground level should be used as a technical and storage space. The access to the building was placed, naturally, in the middle area, for a better distribution of the apartments: these have a double orientation, up to the fourth floor, resulting in two duplex apartments facing the street, other two facing the courtyard and one apartment on each level, on the top two floors.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 152 An apari]ie: 2009

nominalizare

amenaj`ri [i design interior

2009

AMENAJARE SHOWROOM JACUZZI INTERIOR DESIGN FOR THE JACUZZI SHOWROOM Autor / Author: arh . Daniel Cioc`zanu / dooistudio.srl {ef de proiect / Project manager: arh. C`lin Nicolae, arh. Vali Bondor, arh. Cosmin Pavel Inginer structuri / Structural engineering: ing. Mihai Viule] ; Instala]ii / Installations: ing. Valeriu Ni]u, Freontrading ; Lumini / Lighting: Demco

Proiectul a constituit o provocare: reconvertirea \n showroom a vechilor hangare germane de repara]ii ale avioanelor din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, un loc ca un citat de istorie, cu arce din beton frumos desenate [i propor]ionate, punctate cu skydom-uri, care genereaz` conuri de lumin` ce inund` \ntreaga hal`. Arhitectul a decis s` p`streze \n via]` acest spa]iu [i s`-l poten]eze, cu toat` patina lui, proiectând un alt fel de “parking”, pentru c`zi de baie [i accesorii. Spa]iul rezultat este unul deschis, \ntr-un limbaj minimalist [i senzual, dar, \n acela[i timp, un ansamblu de sfere intime, de scoici, un “ab utero”, multipolar. Albul domin`, dar nu este folosit \n sensul unui templu aseptic destinat igieniei, ci ca o materie unificatoare, generic`, care te poate scoate din cotidian.

The project faced a challenge: the conversion of the old, World War II German hangars for plane repairs, a history-laden place, with beatifully proportioned concrete arches, accentuated by skydomes generating light cones that flood the entire interior - into a showroom. The architect chose to keep this space alive and offer it a new potential, designing a new kind of “parking” for bath tubs and accessories. The resulting space is an open one, flauting a minimalist, sensual style, an ensemble of intimate spheres, of sea shells, a multipolar ab utero. White is the domineering colour, but it is not used in an aseptic way that emphasizes hygiene, but as a generic, unifying matter that can draw one out of the urban context.

03_anuala de arhitectura.indd 42

3/24/14 7:00 PM

HOLIDAY RESIDENCE

interior design

architecture

LOCUIN}~ DE VACAN}~

CL~DIRE BIROURI OFFICE BUILDING BD. NICOLAE GRIGORESCU NR. 123, SECTOR 3, BUCURE{TI

Autor / Author: arh. Anca Mitrache, arh. Georgic` Mitrache, arh. Vali Bondor Negraru, arh. Liviu Brad

Conceput ca un volum unitar g`zduind func]iuni caracteristice unei zone mixte a Bucure[tilor anilor 2000 - birouri-showroom, spa]ii pentru \ntruniri, dar [i birouri organizate separat, parcaj \n subsolul cl`dirii, anexe -, biroul rezolv` \ntr-o manier` extrem de eficient` complexitatea unui astfel de program. Astfel, \ntr-o zon` perimetral` a capitalei, a fost proiectat [i realizat un imobil de birouri, parter [i dou` etaje. Arhitectura cl`dirii \ncearc` s` \mbine, prin detalii tehnice [i volumetrice, diferen]ele de \n`l]ime ale construc]iilor din zon`. |n ideea unei dezvolt`ri viitoare a acestei zone a ora[ului, au fost respectate impunerile de retragere a imobilului de la artera de circula]ie important`, prev`zându-se, \n acela[i timp, un regim de \n`l]ime adecvat, capabil s` primeasc` func]iuni noi. Ansamblul construit a \ncercat s` orienteze [i s` organizeze \ntr-un mod cât mai propice birouri [i spa]ii de \ntrunire, showroom.

B u c u r e [ t i

2 0 0 9

architecture

A n u a l a

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 0 9

The natural setting chosen for the building of this holiday residence - at the entrance in Talea, near the city of Breaza, on a hilltop determined most of the options related to designing this project. The project theme, established by the architect and client, is a typical one for this sort of programme: the ground floor contains the living area, plus one bedroom, while four more bedrooms are placed on the upper floor. In drawing the spaces, the focus was on the dialogue between the interior and the surroundings, achieved by capturing the landscape in fixed or mobile glass surfaces - a dynamic and interesting option. The insertion in the site is no blatant, the house’s volume being a simple one, covered in traditional materials: wood and stone. One technical singularity resides in the fact that all the installations for draining rain water, situated on the roof, are camouflaged by the wooden plates covering the house.

The building is situated on a 725 sqm site, in the Doroban]i area of Bucharest. The building’s linear structure, with two narrow facades on C`linescu St. and Aricescu St., is determined by the geometry of the site between the two streets. Constituting the western limit of a line of double plots, it is organized around two internal circulation knots, each corresponding to a pair of two-room apartments. In each apartment, the living room has a double orientation, which allows the limitation of the number of windows on each facade and ensures the introverted aspect of the architecture. At the same time, the double orientation facilitates the perception of the transition and transformation of natural light at daytime. The top floor is withdrawn, allowing the two apartments in the attic to open towards the surrounding terrace. The building is finished in terracota slabs and aluminium panels.

A r h i t e c t u r `

Cadrul natural ales pentru realizarea acestei case de vacan]` - la intrarea \n comuna Talea, ora[ Breaza, pe vârful unei coline - a determinat majoritatea op]iunilor legate de conceperea acestui proiect. Tema de proiectare stabilit` cu beneficiarul este una comun` acestui tip de program: la parter este zona de zi, plus un dormitor, iar la etaj sunt amplasate patru dormitoare. La desenarea spa]iilor, s-a pus accentul pe dialogul \ntre interior [i \mprejurimi, \ncercându-se surprinderea peisajelor prin suprafe]e vitrate fixe [i mobile, cåt mai dinamice [i interesante. S-a urm`rit o inser]ie \n sit cåt mai pu]in evident`, casa fiind gåndit` cu o volumetrie simpl`, \mbr`cat` \n materiale autohtone: lemn [i piatr`. O particularitate tehnic` este c` toate instala]iile de scurgere a apelor pluviale de pe acoperi[ sunt camuflate de riflajul de lemn ce placheaz` casa.

A n u a l a

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 0 9

d e

Cl`direa este amplasat` pe un lot de 725 mp, \n zona Doroban]i a capitalei. Configura]ia liniar` a construc]iei, cu dou` fa]ade \nguste la str`zile C`linescu [i Aricescu, este determinat` de geometria lotului cuprins \ntre cele dou` str`zi. Limit` vestic` a unei \n[iruiri de loturi duble, cl`direa este configurat` cu dou` noduri de circula]ie, fiecare deservind dou` apartamente de dou` camere. Camera de zi are dou` orient`ri geografice diferite \n fiecare apartament, fapt care permite limitarea num`rului de ferestre pe o singur` fa]ada [i asigur` caracterul introvertit al arhitecturii. |n acela[i timp, orientarea dubl` faciliteaz` percep]ia tranzi]iei [i transform`rii luminii naturale \n decursul zilei. Ultimul etaj este retras, permi]ând celor dou` apartamente de la mansard` s` se deschid` spre terasa \nconjur`toare. Cl`direa este finisat` la exterior cu pl`ci de terracotta [i panouri de aluminiu.

interior design

A n u a l a

CASA TALEA TALEA HOLIDAY RESIDENCE Autori / Authors: B.I.A , arh. George B`lan Rezisten]` / Structure: AVZ design grup, ing. Andrei Zybaczinsky Instala]ii termice, sanitare, electrice / Thermic, electric and sanitary installations: SMART DESIGN, ing. Mihai Terzi, ing. Cristina Terzi

premiu

Autori / Authors: Westfourth Architecture, arh. Vladimir Arsene, arh. C`lin Negoescu, arh. Zzing Lee, arh. Sânziana Nicolae, arh. Alexandru Cutelecu

men]iune de onoare

CL~DIRE DE APARTAMENTE COLLECTIVE HOUSING STR. GEORGE C~LINESCU

The house is situated in the Poiana M`rului village, in the Bra[ov county, on a hill with a high declivity and a direct view on the Piatra Craiului mountain. The clients - a young family - wanted a cosy mountain house, covering a small surface, respecting the traditional architecture of the region. The concept of the house is, therefore, taken from the architecture of sheds, typical structures in the area, whose aspect is copied through the use of a console on the upper level, surrounding the entire ground floor. In order to emphasize the console, the architects opted for a clear separation between the ground floor and the upper floor, through the use of different materials and textures. Thus, the ground floor is plastered in white and the upper floor is covered in dark brown wooden plates.

Conceived as an unitary volume, hosting typical fuctions for a mixt area of 21st century Bucharest - showroom offices, meeting rooms, separate offices, underground parking, appendages - the office efficiently solves the complexity of such a programme. Thus, this two-floor office bulding was placed in a perimetral area of the Capital. The building’s achitecture attempts to combine, through technical and volume-related details, the height differences of the neighbouring structures. Keeping in mind the future development of this area of the city, the regulations considering the building’s retreat from the main traffic artery were respected, ensuring, at the same time, an adequate height regime, capable of hosting new functions. The built ensemble was meant to orient and organize the offices, meeting spaces and showrooms in the best fashion possible.

arhitectur`

Casa este situat` \n satul Poiana M`rului din jude]ul Brasov pe un deal cu decliva]ie mare [i vedere direct` asupra masivului Piatra Craiului. Beneficiarii - o familie tân`r` – [i-au dorit o c`su]` de munte intim`, cu suprafe]e reduse, care s` reia arhitectura tradi]ional` a zonei. Conceptul locuin]ei porne[te astfel de la arhitectura [urilor, construc]ii specifice zonei, aceast` idee reluându-se prin folosirea unei console la etaj care \nconjoar` \ntreg parterul. Pentru a valorifica consola se opteaz` pentru o diferen]iere a parterului de etaj prin folosirea a dou` materiale [i texturi diferite. Astfel parterul este tencuit \n alb [i etajul este placat \n intregime cu lambriu de lemn vopsit \n maro \nchis.

amenaj`rii [[i d amenaj`r design esign g interior / interior design

Autori / Authors: arh. Marius Berindei, arh. R`zvan Berindei

premiu

POIANA M~RULUI, BRA{OV – 02

POMUL CU VR~BII. ASCUL}I CE VEZI THE SPARROW TREE. LISTEN TO WHAT YOU SEE BUCURE{TI

BUCURE{TI

Autori / Authors: RE-Act Now Studio, arh. Mario Kuibu[, arh. Roxana Dumitriu, arh. Elena Toader, arh. Irina Plesnil`, arh. Anca Pop

Proiectul a urm`rit revitalizarea unui monument istoric din Bucure[ti, din zona Pie]ei de Flori din Rahova, \n scopul construirii unui centru de cultur` alternativ` [i a unor sedii de firme. Contrastul dintre “coaja” exterioar` [i “lumea“ interioar` este conceptul de la care a plecat \ntreaga reabilitare.

This project meant the rehabilitation of a Bucharest historical monument, in the area of the flower market, in the neighbourhood of Rahova, for the building of a headquarters for alternative culture and several company offices. The contrast between the outer shell and the interior atmosphere was the starting point for this rehabilitation.

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 0 9

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 0 9

A n u a l a

d e

restoration

REHABILITATION AND RECONVERSION OF ANTREPOZITE CUSTOMS

The installation was part of the Ars Telefonica project, curated by Alina {erban, Anca Benera, Arnold Esteban and C`t`lin Rulea, which took part between September 23 and 27, 2008 at the Visual Introspection Centre, in Bucharest. Dozens of phone cabins are camouflaged to the brink of transparency inside an urban setting, ornated with a knitting of cables supported by pillars, bent over welded fences, next to colourful panels, boards and metallic trestles, tied with stemming chains. Near Universit`]ii Square, the architects installed a structure similar to a red cloak, covering an invisible telephone cabin, transforming it into a temporary shelter: un urban platform offering a place for sitting, listening and watching the city. Once inside the pavillion, geometrically separated from the urban congestion, passers-by could listen, at the still functioning public telephone, to the history of a name, The Sparrow Tree, that used to refer to the area around the fountain in Universit`]ii Square.

A n u a l a

REABILITARE {I REFUNC}IONALIZARE VAMA ANTREPOZITE

restaurare / restoration

Instala]ia a f`cut parte din proiectul Ars Telefonica, curatori Alina {erban, Anca Benera, Arnold Esteban, C`t`lin Rulea, ce s-a desf`[urat între 23 [i 27 septembrie 2008 la Centrul de Introspec]ie Vizual`. Într-un decor urban ornat cu împletituri de cabluri atârnate de stâlpi, care stau apleca]i peste garduri sudate, pe lâng` panouri colorate, table [i capre metalice legate cu lan]uri de bordur` se camufleaz` pân` la transparen]` zeci de cabine telefonice. Am instalat în zona Pie]ei Universit`]ii o structur` ca o pelerin` ro[ie ce învele[te o cabin` telefonic` invizibil` transformând-o într-un popas temporar: o platform` cu loc de stat, loc de ascultat [i de privit ora[ul. Odat` intrat în pavilionul delimitat geometric din aglomerarea urban`, se putea asculta la telefonul public înc` func]ional, istoria unui nume, Pomul cu Vr`bii, care se referea în trecut la zona din jurul Fântânii de la Universitate.

nominalizare

Autori / Authors: studioBASAR, arh. Alex Axinte, arh. Cristi Borcan Grafic` panou / Panel graphics: Anca Benera, Arnold Esteban Inspira]ie poveste / Story: Dorel Ru[ti, Mariana Celac, Florin Mih`ilescu; Voce telefon: C`t`lin Rulea

03_anuala de arhitectura.indd 43

3/24/14 7:00 PM

arhitectur`

Anuala de arhitectur` 2010

OLYMPIA TOWER OLYMPIA TOWER IMOBIL DE BIROURI 3S+P+13E, BD. DECEBAL 25-29, BUCURE{TI

Autori/Authors: PZP Arhitectura, arh. Liviu Z`g`n, arh. Costin Beekman, arh. Robert Popescu, arh. Marian Mih`iescu Colaboratori/Co-authors: Aukett Fizroy Robinson

Premiu

Anuala de Arhitectur` 2010 a \nsemnat un moment particular în cadrul edi]iilor realizate pân` la acel moment. Particularitatea a fost datorat` contextului interna]ional – crizei economice globale care a afectat în mod direct profesia de arhitect. Cu toate acestea, dup` cum s-a putut observa \n cadrul Anualei [i implicit \n paginile acestui album, arhitec]ii au încercat s` nu se dea b`tu]i sau s` cad` într-un pesimism neproductiv. Din contr`, s-au orientat c`tre acele aspecte ale profesiei care contribuie, al`turi de cele economice, la deﬁnirea unei arhitecturi respectabile [i necesare.

Amplasamentul are o suprafa]` foarte mic` [i a fost dificil de utilizat pentru construc]ie din cauza complexit`]ii re]elelor subterane, a vecin`t`]ii cu sta]ia de carburant sau a re]elei dense de str`zi. O tem` aparent banal`, o solu]ie aparent simpl` – un turn de birouri. PZP a decis s` exploateze chiar acele elemente ale cl`dirii de birouri care sunt atât de bine definite [i s` provoace exact acele atribute ale spa]iului ce sunt atât de fixe. Astfel, fa]ada devine cea care confer` dinamica necesar` volumului, iar alinierile sunt cele care definesc atitudinea fa]` de existent – provoac` [i completeaz` spa]iul pie]ei. |mpreun` \[i propun s` ordoneze spa]iul [i s` determine centrul pie]ei. Spa]iile interioare sunt, \n acest moment, amenajate pentru sedii de firme [i magazine. The building site covers a very small surface and was considered impossbile to build upon, due to the complexity of the underground systems, the neighbouring gas station and the dense street network. A seemingly common theme dictated a seemingly simple sollution – an office tower. PZP decided to make use of the typical features of office buildings, generating a series of welldesigned fixed spatial attributes. Thus, the façade became the dynamic element that the building needed. The alignments, defining the new structure’s attitude towards the existing buildings are meant to both polarise and complete the space inside the square. Both the façade and the alignments are intended to bring order into the square, emphasising its centre. For the time being, the building’s interior spaces are host to a series of firms and stores.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 160 An apari]ie: 2010

arhitectur` - social-culturale Nominalizare architecture - social-cultural

This building was designed based on an existing urban plan. Since the height regime and the shape of the volumes were fixed requirements, the architects sought to embellish the solution through the introduction of a screen, inspired by interwar aesthetics, on the Bati[tei Street façade. The building’s sides,, as well as the back façade, ç , were treated differently, differently, y in order to pprovide the street The groundd flfloor f t with front ith iinteresting nteresting t ti details. details. etails t il Th is ddefined f d bbyy a 1.5 1 5 m retreat, retreat, treat that h makes k room pedestrian f a pedest for d rian ria i passage, passage passa e, double d ble do bl in i width id h compared to what the site would have otherwise allowed. The unique aspect of the hinges was the result of several problems manifesting themselves during the building stage, ATRA DOFTANA BOARDING HOUSE which were eventually used to the project’s COMUNA VALEA DOFTANEI, JUDE}UL PRAHOVA / VALEA DOFTANEI VILLAGE, PRAHOVA COUNTY advantage. Autori/Authors: Tecon, arh. Bogdan Babici, arh. Alexandru Maftei, arh. Bogdan Brandiburg

PENSIUNE TURISTIC~ ATRA DOFTANA

A n u a l a

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 1 1

Situat` pe malul unui lac de munte, cl`direa const` \n dou` volume care profit` de forma terenului, ce prezint` dou` c`deri de nivel majore intercalate cu dou` zone aproximativ plane. Primul volum ad`poste[te unit`]ile de cazare [i recep]ia, iar cel de-al doilea, spa]iile de divertisment, de utilit`]i [i tehnice. Volumul ce con]ine unit`]ile de cazare este amplasat cu un nivel sub zona de acces pe teren, l`sând neatins` imaginea cadrului natural [i generând pe acoperi[ platforma necesar` parc`rii. Al doilea volum, con]inând zona de zi a pensiunii, speculeaz` declivitatea mare a terenului dinspre zona lacului [i este amplasat sub primul, pentru a permite deschiderea spa]iilor de cazare spre exterior. Pentru finisajele exterioare, s-au folosit materiale specifice locului [i func]iunii, nivelul caz`rii fiind \mbr`cat \n lemn, iar zona de zi, finisat` cu piatr` la exterior.

The owner of this interwar building wished for the house to be modernized without any major additional interventions, but the existing attic turned out to be spatially and functionally unsatisfying, which led to a general reevaluation of the project. Thus, the ground floor and the first floor, were turned into two-bedroom apartments, whereas the newly built second floor, also occupied by an apartment, was provided with a different, open layout. The architects’ interventions on the existing structure were minimal, including consolidation, modernization and rehabilitation works. On the other hand, the second floor was treated as a stand-alone volume, a simple container with a metallic structure. This duality was emphasized through the design of a cantilever for this new volume, and through its detachment from the existing attic. All of the external elements redesigned in a contained manner, the architects seeking to keep the marks of interwar modernist architecture.

Acest imobil a fost modelat pe baza unui PUD existent. Deoarece regimul de \n`l]ime [i volumele brute au reprezentat date fixe de tem`, arhitec]ii au \ncercat s` \mbun`t`]easc` solu]ia prin introducerea unui ecran, care mimeaz` arhitectura interbelic`, spre str. Bati[tei. Lateralele cl`dirii, precum [i fa]ada din spate, au fost tratate diferit, cu scopul de a oferi detalii interesante la nivel de profil stradal. La parter, a fost prev`zut` o retragere de 1,5 m, pentru a oferi pietonilor un pasaj de l`]ime dubl` fa]` de ce ar fi permis terenul disponibil. Aspectul unic al articula]iilor a rezultat, \n mod paradoxal, dintr-o serie de probleme ap`rute \n etapa de [antier care, \ntr-un final, au ajuns s` contribuie la specificitatea proiectului.

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 1 1

VISITORS’ AND INTERPRETATION PAVILION HIDROELECTRICA STEJARU

Autori/Authors: ZIP & BDX Studio, arh. Roxana Ro[ca, arh. Marius C`lin, arh. Adriana Comanici, arh. Mariana Nicolae, arh. Laur Lupulescu, arh. Liviu {erban

Construit cu ocazia anivers`rii a 50 de ani de la inaugurarea amenaj`rii hidroenergetice de la Bicaz-Stejaru, pavilionul reprezint` un proiect complex, un punct de acces spre hidrocentrala Stejaru, ce ad`poste[te [i un centru educa]ional. Volumul este placat, \n mare parte, cu ardezie de grosimi diferite, iar una dintre fa]ade, ce se \nvecineaz` cu o livad` de meri, este complet vitrat`. Acoperi[ul structurii este translucid, cu falduri din membran` PVC extensibil`. La interior, lumina natural` este filtrat` printr-o copertin` plan`, proiectat` ascendent [i prev`zut` cu o serie de luminatoare \nguste, care marcheaz` punctul de acces [i ilumineaz` statuia inventatorului Dimitrie Leonida. Imaginea barajului [i a centralei electrice sunt proiectate, \n interiorul Pavilionului, pe un perete video full HD, iar imaginile de arhiv`, supradimensionate [i montate pe panouri fixe de sticl` transparent`, des`vâr[esc aspectul interactiv al structurii. Built on the anniversary of 50 years after the inauguration of the Bicaz-Stejaru hydroelectric facility, the pavilion is an ambitious project, providing the Stejaru hydropower plant with both an access point and an educational centre. The building is largely coated in slate plaques of different sizes and one of its façades, adjoining an apple orchard, is fully glazed. The roof is translucent, featuring folds in extensible PVC. Inside, the natural light is filtered through a plane, vertical canopy, featuring several narrow lighting apertures that mark the entrance and illuminate the statue of Romanian inventor Dimitrie Leonida. Images of the dam and the hydropower plant are shown on a full HD video screen. The archive photographs, enlarged and mounted on fixed transparent glass panels, furthermore contribute to the building’s interactive quality.

Located on the shore of a mountain lake, the building consists in two volumes that make the most of the site’s shape, which is defined by two major level drops, interleaved with two smooth, plane areas. The first volume contains the housing units and the reception area, while the second hosts the leisure, utility and technical areas. The housing volume is placed one level below the access area, leaving the natural background untouched and generating the platform necessary for parking on the roof. The second volume, containing the daytime area, takes advantage of the site’s deep slope, being placed underneath the first one, in order to permit the housing units to open towards the surrounding environment. The external finishing was done using materials specific to the area and the building’s function. Therefore, the housing volume was coated in wood, while the daytime area was finished in stone on the outside.

A n u a l a

PAVILIONUL VIZITATORILOR {I INTERPRET~RII

Proprietarul acestui imobil interbelic a dorit modernizarea casei f`r` interven]ii majore, \ns` podul existent era nesatisf`c`tor din punct de vedere spa]ial [i func]ional, ceea ce a condus la ideea unei reevalu`ri generale a proiectului. Astfel, parterul [i etajul 1 au fost transformate \n apartamente cu câte dou` dormitoare, nou-construitul etaj 2 fiind, la rândul sù, ocupat de un apartament, \ns` cu layout diferit, tip open space. La nivelul existentului au fost operate interven]ii minimale, de consolidare, modernizare [i reabilitare, \n timp ce etajul 2 a fost v`zut ca un obiect strìn, un container simplu, cu structur` metalic`. Aceast` impresie a fost amplificat` prin realizarea unei console a volumului adùgat \n fa]ada principal` [i printr-o deta[are fa]` de aticul existent. Toate elementele exterioare au fost redesenate \ntr-un limbaj re]inut, pentru a p`stra elementele de arhitectur` modernist` interbelic`.

Premiu

STR. BATI{TEI, NR. 34, BUCURE{TI / 34, BATI{TEI STREET, BUCHAREST

Autori/Authors: Urban Office, arh. Lilian Captari, arh. Iana Captari

HOUSING BUILDING

STRADA BARCIANU, NR. 22, BUCURE{TI / 22, BARCIANU STREET, BUCHAREST

Autori/Authors: Graphic Studio, arh. Remus Hår[an, arh. Drago[ Perju, arh. Karoly Neme[, arh. Crina Popescu, arh. Mihaela Bog`]eanu, arh. Vladimir Nicula

architecture - house design

IMOBIL DE LOCUIN}E

HOUSING BUILDING EXTENSION

Premiu Pre[edintelui

EXTINDERE LOCUIN}~

arhitectur` - social-culturale / architecture - social-cultural

Nominalizare

arhitectur` - locuin]e

2010

03_anuala de arhitectura.indd 44

3/24/14 7:02 PM

2 0 1 0

interior design

architecture

CAS~ UNIFAMILIAL~ SINGLE-FAMILY HOUSE

Volumetria locuin]ei este una simpl`: un corp plin alb din care sunt decupate patru col]uri, diametral opuse dou` câte dou`. Consolele albe, precum [i consecven]a cu care este respectat principiul plin-gol induc \ns` o anumit` tensiune psihologic`. Singurele vitraje de mari dimensiuni sunt dispuse pe fa]adele sec]ionate ale volumului, iar nota de inedit vine din utilizarea golurilor rotunde de dimensiuni aleatorii, amplasate \n grupuri, \n diferite zone ale plinului. Interiorul respect` regulile minimalismului, cuprinzând pu]ine materiale [i culori. |n afara albului dominant [i a suprafe]elor de sticl`, singura culoare important` este cea a lemnului folosit pentru pardoselile interioare [i exterioare [i pentru mobilier, repetat` \n cazul pardoselii din piatr` bej [i \nviorat` de câteva accente verde crud – plante naturale [i mobilier.

This project represents the renovation of a penthouse apartment located on the West Side of Manhattan. The apartment belongs to a gourmet couple and the owners enjoy hosting all the family holidays in their home, and on these occasions, the guests usually congregate in the kitchen and the living room. The valuable painting collection is set on a wall that separates the day and night areas of the apartment. This wall, made out of closets, marks the edge of the corridor along the bedrooms are located. The kitchen is open towards the living room which, like the master bedroom, offers panoramic views of the Manhattan skyline.

The volume of this house is a simple one: a full white body with four corners cut out of it, each pair of them diametrically opposed to the other. The white consoles, as well as the consistency proven in respect to the principle of full vs. hollow, provide a source of psychological tension. The few large glazed surfaces are to be found on the sectioned façades, while the original touch resides in the use of circular hollows of random dimensions, grouped in various areas of the full volume. The interior design follows the rules of minimalism, using only a few different materials and colours. Other than the dominating shade of white and the glazed surfaces, the only major colour employed is that of the wood used for the interior and exterior planking and for the furniture. The same colour is resumed in the case of the beige stone flooring, being enlivened through the fresh green acents of the plants and of a few furniture pieces.

restoration

RESTAURARE A FA}ADELOR CONSOLIDARE {I REABILITARE IMOBIL REZIDEN}IAL REINFORCEMENT AND REHABILITATION OF A HOUSING BUILDING

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

Nominalizare

A n u a l a

2 0 Scopul 1 0 principal al interven]iei a fost refacerea cât mai apropiat` de existent a fa]adelor, recuperarea [i restaurarea tuturor elementelor valoroase din interior [i p`strarea atmosferei generale a casei prin folosirea unor finisaje cât mai apropiate de cele ini]iale \n vederea restituirii ora[ului a unui imobil updatat, dar p`strând intacte farmecul [i personalitatea structurii istorice. Solu]ia aleas` pentru consolidare a fost placarea cu beton armat torcretat a tuturor pere]ilor structurali, iar \n cazul celor nestructurali, injectarea, „coaserea” sau rezidirea cu o ]esere corespunz`toare a cr`p`turilor. Pere]ii exteriori s-au torcretat doar \n interior pentru p`strarea propor]iilor [i decora]iilor fa]adei. Plan[eele din lemn au fost \nlocuite cu unele din beton armat monolit. Mansarda a fost supra\n`l]at` pentru a deveni locuibil`, f`r` a se modifica \ns` \n`l]imea existent` la atic pentru a nu afecta fa]ada. Toate finisajele alese sunt \n tonuri naturale, neutre, u[or patinate, urm`rind s` re-creeze lini[tea [i atmosfera lipsit` de striden]e inutile a unei case vechi. 57

STR. UNIRII NR. 5

Autor/Author: Fabrica 0110, arh. Georgia Cristea

STR. GRIGORE ALEXANDRESCU 89-97, BUCURE{TI

Autori/Authors: Artvision Design, arh. Georgeta Gabrea, arh. Ionel Gâtlan, th. arh. Mihai Simionescu, stud. arh. Andrei Voinea

A n u a l a

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 1 0

FAÇADE RESTORATION

Premiu

Autori/Authors: Tecon, arh. Bogdan Babici, arh. Bogdan Brandiburg

The main purpose of the intervention was to restore the façades’ original image. The architect also pursued the recovery and restoration of all valuable interior elements, through the use of finishes as similar to the originals as possible, in view of restoring to the city an updated building, while keeping the charm and personality of the historical structure intact. For reinforcement, the architect chose to coat all the structural walls in concrete. The non-structural walls were “injected”, “sewn-up” or rebuilt in order to cover the cracks. The work on the outside walls was only done on the side facing the interior, in order to keep the original proportions and decorations on the façade. The wooden floors were replaced with concrete ones. The attic was extended in order to become suitable for living, without altering the façade. All of the finishing materials are in natural, neutral tones, in order to recreate the calm, dignified environment typical of an old house.

A n u a l a

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 1 0

B u c u r e [ t i

Acest proiect reprezint` renovarea unui apartament tip penthouse, amplasat \n zona de vest a insulei Manhattan, \n New York. Apartamentul apar]ine unui cuplu gourmand, care organizeaz` toate s`rb`torile de familie \n acest apartament, buc`t`ria [i sufrageria fiind, astfel, folosite din plin. Tablourile de valoare apar]inând proprietarilor sunt dispuse pe un perete ce desparte zonele de zi [i noapte. Acest perete, din dulapuri, m`rgine[te coridorul \n lungul c`ruia sunt dispuse dormitoarele. Buc`t`ria este deschis` spre living room, care, asemenea dormitorului matrimonial, se bucur` de perspective panoramice asupra Manhattanului.

Apartamentul a fost gândit ca un „open space”, care s` dea senza]ia c` func]ioneaz` dup` propriile sale legi – cu totul altele decât cele ale fizicii „clasice”, newtoniene. Primul pas \n acest sens a fost demolarea pere]ilor interiori, urmat` de realizarea unui background \n \ntregime alb. Astfel, grupurile de obiecte mai mult sau mai pu]in colorate apar ca o serie de insule ce plutesc \n marea de alb. Ideea de spa]iu magic este \ntregit` de prezen]a „fulgerului” – aici, un tub luminos, cu form` neregulat`, care str`bate plafonul de la un cap`t la altul. Prezen]a acestuia se leag` de o serie de panouri translucide, ale c`ror culori fluorescente se schimb` \n func]ie de lumin` [i mi[care. Panourile au rolul de a semnala trecerea de la zona de zi la cea de noapte, care se realizeaz` \n mod fluid, organic. Nuan]ele fluorescente ale panourilor se reg`sesc [i \n piesele de mobilier – compacte, pentru a accentua ideea de insul`.

A r h i t e c t u r `

Autori/Authors: Westfourth Architecture, arh. Vladimir Arsene, arh. Zzing Lee, arh. Olgu Aytac

d e

NEW YORK LOFT 500W, 53RD STREET

CONSTAN}A

Autori/Authors: Re-Act Now Studio, arh. Mario Kuibu[, arh. Adela Toma

The apartment was designed as an open space which conveys the illusion of functioning by its own laws – completely different from those of Newtonian physics. The first step in achieving this effect was the demolition of the interior walls, followed by the creation of a completely white background. Thus, the furniture groups resemble islands floating in the sea of white. The “magical space” feel is emphasised by the presence of the “lightning” – that is, a lighting tube of irregular shape, crossing the celining from one end to the other. Its presence is connected to that of several translucid panels, whose fluorescent coulours change according to the light and movement conditions. The panels also have a functional role, that of separating the daytime and night-time areas, ensuring a fluid, organic transition. The fluorescent hues of the panels are echoed by the furniture pieces. The latter are set in compact groups, in order to emphasise the island analogy.

The house was designed as a secondary residence for a family made up of three persons. The main guiding rule of the architecture project was the use of natural materials: wood of various essences and textures, stone and slate for the coating, oxidised copper etc., all applied through state-of-the-art technologies. The purpose shared by the author and clients was to provide the structure with functionality, comfort, a natural aspect, clarity and harmony. On an aesthetic level, the emphasis was placed on creating compositions of several materials in different colours and textures. These are present within the vertical plan of the façade, as well as the horizontal one of the flooring and pavement, from inside to outside and the other way around. The details – designed and built through these combinations of materials – create harmony and add meaning to the interior and exterior spaces.

A n u a l a

NEW YORK LOFT 500W, 53RD STREET

INTERIOR DESIGN OF AN APARTMENT

arhitectur` / architecture

Casa a fost gândit` ca o a doua re[edin]` pentru o familie compus` din trei persoane. Regula principal` care a dictat proiectul a fost folosirea cu predilec]ie a materialelor naturale: lemnul de diferite esen]e [i texturi, piatra de râu, piatra de ardezie pentru placaje, cuprul oxidat etc., finisate prin tehnologii de ultim` genera]ie. Scopul urm`rit de autor [i beneficiari a fost de a conferi structurii func]ionalitate, confort, aspect natural, claritate [i armonie. La nivel estetic, accentul a fost pus pe realizarea unor compozi]ii de materiale având texturi [i culori diferite. Acestea se compun \n planul vertical al fa]adei sau \n cel orizontal al pardoselilor [i pavimentelor, de la exterior spre interior [i invers. Detaliile realizate prin combina]iile de materiale confer` spa]iilor arhitecturale interioare [i exterioare armonie [i semnifica]ie.

Nominalizare

Autori/Authors: M&M Concept 2003, conf. dr. arh. Marian Moiceanu, arh. urb. C`lin Alexandrescu, stud. arh. Mihai Dorcu

AMENAJARE DE INTERIOR APARTAMENT

restaurare

WOODEN HOUSE NEAR SCROVI{TEA FOREST

amenaj`ri [i design interior

architecture

CAS~ DIN LEMN LA P~DUREA SCROVI{TEA

architecture - social-cultural

2011

CASA OLIMPIC~ OLYMPIC HOUSE BUCURE{TI / BUCHAREST

Autori/Authors: Graphic Studio, arh. Emil Barbu Popescu, arh. Drago[ Perju, arh. Remus Hâr[an, arh. Karoly Neme[, arh. Crina Popescu, arh. Elena Saricu, arh. Radu Gådiu]`, arh. Mihaela Bog`]eanu, arh. Dan Enache, arh. Ionu] Nedelcu

Cel de-al nou`lea volum al seriei marcheaz` atât conti– nuarea unei tradi]ii editoriale, cât [i dovada calit`]ii din ce în ce mai ridicate a proiectelor de arhitectur` realizate în Bucure[ti. Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2011 s-a desf`[urat sub tematica Concursului de Arhitectur`, v`zut ca un mod de impunere a calit`]ii în domeniu. Catalogul prezint`, prin imagini [i text, toate proiectele înscrise în competi]ie, într-un format graﬁc de calitate.

Proiectul a urm`rit atât crearea unei structuri cu o identitate puternic`, cât [i personalizarea exteriorului, prin amenajarea unui generos spa]iu public tip agora. Cl`direa ad`poste[te trei func]iuni reprezentative: Muzeul Sportului Românesc, Comitetul Olimpic [i Sportiv Român [i Federa]ia Român` de Rugby. Muzeul este accesibil printr-un hol transparent, ce asigur` conexiunea vizual` \ntre terenurile din zon` [i pia]a public`. Interiorul este structurat pe dou` nivele [i, implicit, pe dou` concepte diferite de expunere. Etajul 1 este interactiv, ermetic, cu lumin` natural` redus`, atent controlat`, asigurând implicarea maxim` a vizitatorului. Etajul 2 reprezint` o adaptare a spa]iului tradi]ional de muzeu la ideea de competi]ie sportiv`, prin crearea unui mediu diurn, optimist, tineresc. The architects sought to create a building with a powerful identity, as well as to customize its exterior, by designing a generous public agora. The building hosts three different functions: The Romanian Sports Museum, the headquarters of the Romanian Olympic Committee and those of the Romanian Rugby Federation. The museum is accessed through a transparent lobby, which maintains the visual connection between the sporting courts in the area and the public square. The interior is laid out on two levels, each with its own theme. Thus, the first floor is interactive, ermetically closed, with low, controlled natural lighting, ensuring the visitor’s full involvement. The second floor adapts the feel of a sporting competition to a museum interior, creating a well-lit, optimistic and youthful space.

d e

A r h i t e c t u r `

B u c u r e [ t i

2 0 1 1

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 140 An apari]ie: 2011 11

A n u a l a

Anuala de arhitectur` 2011

03_anuala de arhitectura.indd 45

3/24/14 7:03 PM

ARHTEC}II {I BUCURE{TIUL 2005

2006

2007

2008

2009

04_boar.indd 46

3/24/14 7:17 PM

2010

2011

2012

2013

2014

04_boar.indd 47

3/24/14 7:18 PM

Arhitec]ii [i Bucure[tiul Venind în întâmpinarea nevoii de informa]ii specializate pentru arhitec]ii din România, din octombrie 2005, igloo media a preluat editarea buletinului informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor. Aceast` publica]ie nu reprezint` doar un intermediar între autorit`]i, factori de decizie [i cei afecta]i direct de hot`rârile acestora, arhitec]ii, ci [i un vehicul de informa]ii de interes general, referitoare la activit`]ile Ordinului Arhitec]ilor din România Filiala Bucure[ti, la evenimente culturale [i concursuri adresate speciali[tilor în domeniul arhitecturii.

Format: 210 x 297 mm

2005 2006

COVORUL DIGITAL "Bouger/parler" sau "Merge]i [i vorbi]i", Bucure[ti , 27-28-29 septembrie

Japan Architect 62/2006

Detail 7-8/2006

Japan Architect 61/2006

Acest num`r al revistei spaniole este dedicat celebrilor Herzog & De Meuron, mai precis proiectelor acestora realizate \ntre 2002 [i 2006. |n textul critic de \nceput, Jean-François Chevrier [i-a propus s` surprind` tr`s`turile care individualizeaz` opera celor doi elve]ieni, f`când tot timpul apel la exemple concrete. |n propria abordare a arhitecturii, Herzog [i De Meuron pun accentul pe studiul formelor [i al materialelor, precum [i pe colaborarea cu profesioni[ti ai spa]iului construit. Dintre proiectele prezentate amintim: Extinderea muzeului de Art` Aarau, Elve]ia, conceput` ca o teras` \n`l]at`, IKMZ Universitatea Tehnic` din Brandemburg Cottbus, Germania, Funda]ia Schaulager Laurenz, Centrul de Art` Walker, Minneapolis, SUA etc.

Num`rul de var` al revistei japoneze continu` seria spa]iilor prezentate \n detaliu. Proiectele selectate sunt: Tokyo Club, reamenajarea unei cl`diri vechi de peste 100 de ani; Mikimoto Ginza 2, cl`direa cu spa]ii comerciale semnat` de Toyo Ito, având o spectaculoas` fa]ad`; Jeju, Three Art Museums „Wind”, „Stone”, „Water”; Ginza Kyubey Annex, un elegant restaurant sushi, realizat pe trei nivele, o interesant` combina]ie de modernitate [i tradi]ie; Cas` \n Kuraken, o impresionant` locuin]` \n alb, cu spa]ii largi [i \mbin`ri inedite de unghiuri; Cas` \n Asagayaminami, o locuin]` gândit` pentru un cuplu \n vârst` care s` reflecte experien]a lor de via]`; Tokyo Small House with the Sun, o re[edin]` dinamic`, vesel`, cu un sistem de \nc`lzire solar.

Frei Otto considera „construc]iile u[oare” (lightweight construction) printre cele mai importante puncte de plecare \n evolu]ia obiectelor. Este [i tema pe care o abordeaz` \n num`rul de var` revista Detail. |n editorialul s`u, Christian Schittich subliniaz` necesitatea folosirii eficiente a materialelor. Cu toate c` arhitec]i precum Walter Gropius, Egon Eiermann, Jean Prouvé, Buckminster Fuller sau Konrad Wachsmann au adoptat de acum zeci de ani aceast` „tactic`” de construire, pân` acum nu s-a \nregistrat o evolu]ie spectaculoas`. Dintre proiectele prezentate \n acest num`r amintim: Pavilionul pliabil al arhitectului german Kalhöfer Korschildgen [i locuin]a prefabricat` din Danemarca, semnat` de studioul ONV.

Num`rul din prim`var` e dedicat proiectelor a doi arhitec]i japonezi: Kazuhiro Kojima [i Kazuko Akamatsu. |nainte de a trece la prezentarea detaliat` a proiectelor (amintim aici spectaculosul Liberal Arts& Science College, Hakuou High School, The Great Egyptian Museum [i Space Block Hanoi Model), arhitec]ii \[i expun principiile de lucru. Pentru Kojima, spa]iul poate fi clasificat \n „negru” [i „alb”: „negru” pentru spa]iile cu o func]iune precis` (buc`t`rie, toalet` etc.), „alb” pentru spa]iile flexibile, \n continu` transformare. Este foarte important s` reu[e[ti s` g`se[ti de fiecare dat` raportul corect [i optim. Pe de alt` parte, Akamatsu subliniaz` importan]a ce trebuie acordat` naturii func]ionale a fiec`rui spa]iu.

Pute]i comanda aceste reviste prin distribuitor de reviste [i c`r]i interna]ionale specializate de arhitectur` • Str. Sfin]ii Voievozi 6, Sector 1, Bucure[ti 010966, www.rospotline.com România; Tel/Fax: +4021 311 70 99/98, office@rospotline.com

Daniel Cioc`zanu - arhitect: "pentru aceast` scenografie urban` am ales o solu]ie inspirat` direct de conceptul urban computing al ora[elor numerice. Este vorba despre o tehnologie hibrid` (cu aplica]ii reale [i virtuale), care "densific` "ora[ul cu dispozitive de acces la distan]`, dar [i cu un câmp de semne, imagini [i sunete care mobilizeaz` capacit`]ile cognitive ale trec`torilor. Nu este vorba numai despre un nou design urban, ci de o nou` poetic`" ([i chiar politic`) - dac` pot spune a[a - a ora[elor de mâine…" iza acestui proiect este pe de o parte s` aduc` \n strad`, \n pasul trec`torilor, noile tehnologii, noi dimensiuni ale mobilit`]ii g , s` induc` induc` mul]imii ] ] [i, [ , pe p de alt` parte, s` "g`zduiasc`" "g`zduias g`zduiasc`" c` gra]ie acestor tehnologii tehnologii o \ntâlnire \ntâlnire virtual` virtual` a anonimilor francofoniei. Instala]ia Covorul digital "bouger/parler" (a te mi[ca [i a vorbi) este un dispozitiv interactiv \n care participan]ii interac]ioneaz` colectiv cu imagini de mul]imi din alte ]`ri francofone, \n acela[i timp producând cuvinte [i sunete \n limba francez` a[a cum sunt cântate, vorbite, accentuate \n aceste ]`ri. Concret, \n timp ce se va deplasa fizic pe covorul digital instalat \n pia]a Universit`]ii, \n fa]a Teatrului Na]ional, trec`torul va interac]iona virtual [i direct pe imaginile proiectate pe un ecran ale altor trec`tori din strada unei alte capitale francofone. |ntregul dispozitiv nu necesit` un echipament special individual pentru fiecare persoan` sau juc`tor, ace[tia fiind liberi \n mi[c`rile lor \n aria covorul numeric. "Covorul digital" se poate juca pe mai multe nivele, urm`toarele situa]ii find posibile: - o singur` echip` joac` cu proiec]ia de pe ecran, pe un singur covor digital, comun tuturor juc`torilor - dou` echipe joac` una contra alteia, fiecare marcând puncte [i interac]ionând pe propriul s`u covor digital

Dana Diminescu - sociolog: "mi-am lucrez \mpreun` cu Daniel o dorit s` lucrez arhitectur` social` (…). ( ) Un sociolog nu este numai un observator sau un calculator de statistici, el poate [i trebuie [i s` experimenteze (…) Pentru mine, covorul digital este un laborator \n care putem experimenta [i anticipa cum vor interac]iona comunit`]i urbane aflate la distan]`, \n cazul nostru francofone. Am vrut de asemenea s` spun c` spa]iul francofoniei nu este numai la [coal`, \n banc`, \n manuale sau \n exemplul unor ilu[tri scriitori de limb` francez`. Ci mai curând disimulat [i r`spândit \ntr-un câmp de semne [i sunete, \n strad` [i \n mul]ime…"

TUB – TransCentral Urban Bucure[ti reprezint` o mi[care non-profit, f`r` implicarea autorit`]ilor locale, care are drept scop revitalizarea [i promovarea zonei centrale a Bucure[tiului. Propunem un plan de revitalizare [i de dezvoltare a centrului, \n acord cu necesit`]ile sociale [i turistice actuale. Dorim s` cre`m un BRAND pentru Bucure[ti, o zon` important` de loisir [i de atrac]ie turistic`.

ARHITERRA grup de lucru pentru arhitectura ecologic`

Propus de Dana Diminescu [i realizat de DanielelCioc`zanu, "Covorul digital" estede membrii acestui grup de mai semnificativ scop profesional declarat La ini]iativa Ordinului un proiect colectiv care regrupeaz` competen]e diferite inginerie, lucru este(cercetare, de a descoperi \mpreun` arhitectehnici uitate, de a \nv`]a [i experimentur`, crea]ie artistic`). Mecanismele de interven]ie \n sit sunt realizate printr-un disArhitec]ilor din ta arhitectura ecologic` [i, \n primul rând, ARHITECTURA DE P~MâNT ca o pozitiv pus la punct \n 2005 de c`tre Emmanuel Maa Berriet pentru Pavilionul Fran]ei alternativ` de gândire [i locuire. Mai mult decât un curent sau un stil, arhitectura România, \n ianuarie cu ocazia Expozi]iei Universale din Japonia, iar \ntregul proiect preia conceptul ecologic` este un mod complex de a gândi [i \n]elege actul de a construi ca expre2006 s-a constituit Upstreem al artistei Isabelle Grosse, creat pentru "Les nuits blanches" la Paris. sie a contextului sub toate manifest`rile lui. Dezbaterile generate cu prilejul \ntâlnirBanca ARHITERRA, sonor` i-a revenit Brunode Guigantti. La acest experiment vor participa de unluigrup ilor Arhiterra au conturat dou` direc]ii diferite de percep]ie [i de lucru propriu-zis: asemenea cercet`torii Christian Licoppe [i Marc Relieu, autorii mai multor studii investigarea [i sprijinirea tehnicilor locale pentru diverse zone ale ]`rii (combinarea interdiscipinar despre lucru ora[ul inteligent.

pentru arhitectura ecologic`, materiale alternative [i dezvoltare durabil`.

vernacularului cu demersul controlat de un arhitect) [i experimentarea unei arhitec-

turi alternative care s` poat` deveni punct de referin]` sau chiar model de urmat. Activit`]ile de pân` acum ale grupului fondat sub egida OAR include, pe lâng` seriile de prezent`ri [i seminarii, preocuparea pentru literatura de specialitate. O serie de c`r]i din diferite limbi sunt \n curs de traducere, constituindu-se \n adev`rate manuale de utilizare a p`mântului \n arhitectur` [i/sau exemple de arhitectur` modern` din p`mânt. Pe lâng` literatura de specialitate, s-a dezb`tut frecvent [i situa]ia legislativ` din România referitoare la acest material de construc]ie.

EVENIMENTE INTERNE

El Croquis 129-130/2006

nilor investind \ntr-o cas` de lut? |n arhitectura contemporan` se utilizeaz` betonul, o]elul, aluminiul [i materialele plastice, \nlesnind astfel cre[terea gigan]ilor industriali \n acela[i timp cu cre[terea consumului de energie [i a polu`rii mediului. Exist` o evenimente

publica]ii

REVISTE

"Covorul digital" este un proiect de scenografie urban` care \ncearc` s` transforme pentru câteva zile Bucure[tiul \n capitala digital` a francofoniei.

presiune pentru sporirea consumului de produse care, de multe ori, creeaz` un mediu nes`n`tos, cauzeaz` alergii [i dependen]a de consum energetic. Mul]i arhitec]i [i ingineri devin sceptici atunci când primesc propunerea de a construi din lut pentru 33 c` nu au studiat aceast` tehnic`. La asta se adaug` [i sistemele de norme \n vigoare: lutul presat sau c`r`mida nears` nu apar pe nici o list` de materiale recunoscute, de[i o treime din popula]ia globului le folose[te. Pe plan politic, se \ntâlne[te paradoxul ]`rilor nedezvoltate care renun]` la tradi]ie \n favoarea betonului "miraculos", trainic [i modern, fa]` \n fa]` cu ]`rile dezvoltate care \[i pun speran]a \n reg`sirea tradi]iilor [i diminuarea r`spândirii materialelor neecologice. Tehnici variate au fost exemplificate [i discutate la mesele rotunde organizate la

Varietatea modurilor de utilizare a argilei \n construc]ii se poate grupa \n 3 categorii mari: material portant, material de umplutur` [i material de finisaj. |n lumea contemporan` gestul de a construi cu lut se love[te de multe prejudec`]i: o arhitectur` a s`racilor [i primitiv`, re]ineri de natur` economic`, cultural`, politic`. Câ]i oare sunt \ns` \n stare s` \nving` prejudec`]ile [i opinia defavorabil` a rudelor [i a priete-

Casa Mincu, sediul na]ional al OAR, \n anul 2006. Discu]iile teoretice au alternat cu prezent`ri de proiecte de idee, realizate sau \n curs de realizare. Pe parcursul verii, membrii grupului Arhiterra au luat parte la diferite activit`]i practice [i experien]e de arhitectur` ecologic` care sunt [i vor fi prezentate \n \ntâlnirile recente. Toate \ntâlnirile [i activit`]ile grupului sunt consemnate [i ilustrate pe pagina de Internet a Ordinului Arhitec]ilor din România la adresa:

DOSAR 19

evenimente

dosar

DOSAR

Dreptul la … complet`ri |n num`rul 5 (iunie - iulie) al Buletinului Informativ al Filialei Teritoriale a Ordinului Arhitec]ilor din România a ap`rut, dup` cum era [i firesc, un material dedicat Anualei de Arhitectur` din anul 2006. |n introducerea acestuia a fost publicat` o prezentare a dezbaterilor prilejuite de Anuala \n cauz`, \ntre care [i cea dedicat` bulevardului Buze[ti - Uranus ca ax` urban` \ntre Pia]a Victoriei [i Catedrala Patriarhal`. Textul respectiv consemneaz` faptul c` a fost necesar un studiu referitor la patrimoniul cultural, coordonat de subsemnata, lucru adev`rat, dar care necesit` o serie de preciz`ri. La data desf`[ur`rii dezbaterilor men]ionate (mijlocul lunii mai) era elaborat numai studiul preliminar, cel final fiind \ncheiat abia \n iunie. Cu toate acestea, deja prin acel studiu preliminar se atr`gea aten]ia asupra riscurilor [i pericolelor pe care le-ar genera execu]ia bulevardului Buze[ti - Uranus \n ceea ce prive[te patrimoniul cultural din aria aferent` acestuia [i finalizarea cercet`rii nu a f`cut decât s` confirme [i s` \nt`reasc` concluziile ini]iale. |n consecin]` [i luând \n considerare faptul c` textul publicat poate fi interpretat [i \n sensul \n care (tocmai) aplicarea studiului dedicat resursei culturale presupune sacrificarea unor monumente istorice, trebuie subliniat c`, dimpotriv`, acesta nu sus]ine \n nici un chip realizarea bulevardului Buze[ti - Uranus. Arh. Hanna Derer august 2006

ANUALA 2007

http://www.oar.org.ro/content.php?page=1234 Arh. Raluca Munteanu

TUB Bucure[ti reprezint` un element de orientare major, dar [i o dezbatere deschis` legat` de spa]iul public, trasee pentru pietoni [i bicicli[ti [i zone de loisir. Încerc`m s` contur`m o strategie de dezvoltare pe termen lung, care s` sus]in` imaginea viitoare a Bucure[tiului. Realiz`m acest lucru printr-un parteneriat \ntre arhitec]i [i birouri de arhitectur` din Bucure[ti [i ne adres`m opiniei publice, speciali[tilor [i autorit`]ilor. Conturarea unui traseu alternativ, complet separat de sistemul carosabil deja existent, reprezint` ac]iunea principal` \n cadrul proiectului TUB Bucure[ti. În acest sens, folosim [i adapt`m infrastructura deja existent` (str`zi, squaruri, pia]ete, elemente constructive de importan]` major`). Identificarea zonelor cu disfunc]ionalit`]i [i transformarea imaginii lor prin mijloace minime, crearea unor puncte noi de interes, implementarea \n cadrul acestui traseu a unui sistem unitar de orientare sunt doar câteva din mijloacele de ac]iune adoptate. Prin acest proiect, se dore[te con[tientizarea unor probleme legate de spa]iul public [i de circula]iile din zona central` a ora[ului. Dorim materializarea unor proiecte care s` sus]in` ideea general` conturat` \ntr-o strategie de dezvoltare pe termen lung prin optimizarea unor solu]ii de proiectare elegante. {i nu \n ultimul rând, dorim sa implic`m \n aceast` ac]iune administra]ia [i agen]ii economici. Arhitec]ii [i birourile de arhitectur` participante sunt: Re-Act NOW Studio, Igloo, DSBA, PZP Arhitectura, AStil, Soare&Yokina, Square One, Macarie O'Looney Architects, Organul de Arhitectur`, Studio Basar, VeloCITY, arh. {erban Sturdza, arh. Viorel Hurduc, arh. Dan Dinoiu, arh. {tefan Simion.

04_boar.indd 48

3/24/14 7:19 PM

{EDIN}ELE COMISIEI TEHNICE DE URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI A PRIM~RIEI BUCURE{TI

Continu`m informarea membrilor OAR asupra [edin]elor de avizare s`pt`mânale ale Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriului. Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse \n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[, caracterul lor problematic [i specificitatea local`.

PUZ Magistrala de Metrou Pia]a Victoriei – Henri Coand` (revenire) Este enun]at, pentru \nceput, traseul viitoarei artere: Pia]a Victoriei – Bd. Ion Mihalache – Parcul Copiilor – Parcul Expozi]iei – Pia]a Presei (cap`t linie de tramvai 42) – B`neasa – Pod – Aeroport B`neasa. Linia se poate extinde c`tre {os. Giurgiului, prin Berzei – Palatul Parlamentului. Sta]iile vor urm`ri, pe cât posibil, nodurile de circula]ie; se mai dore[te ca din ultima sta]ie a Metroului, la Aeroportul B`neasa, s` se poat` ajunge foarte u[or [i direct la peron. |n ceea ce prive[te adâncimile pe care aceast` linie de metrou le va atinge, ele vor fi, la nivelul [inei superioare, pentru o linie, de 15-20 m, uneori putându-se ajunge [i la 25m, iar pentru restul tronsonului va fi asigurat` o adâncime medie de 12 m. Sta]iile vor fi la nivelul 12,5 m. Lucr`rile se vor desf`[ura pe durata a 5 ani. La \ntrebarea dlui. Beldiman referitoare la durata unei c`l`torii pe traseu, se r`spunde, estimativ: aproximativ de 22 minute. Adrian Bold se intereseaz` dac` traseul poate fi prelungit, pentru c` Bucure[tiului \i lipse[te, pentru moment, no]iunea de transport regional, care poate fi luat` \n considerare cu aceast` ocazie: se poate preconiza sau chiar p`stra un culoar care va fi alocat acestui tip de transport [i care va integra tipuri diverse de alte modalit`]i de a c`l`tori. Constantin Enache este de p`rere c` s-au preluat toate sugestiile [i observa]iile Comisiei [i c` ele au fost introduse \n prezentul proiect, a[a \ncât el poate fi avizat favorabil. Rezolu]ie: se avizeaz` favorabil.

PREMIILE ANUALEI DE ARH ITECTUR~ EC CTUR~ BUCURE{TI, 2007 Premiul sec]iunii ARHITECTUR~

Structura de rezisten]`: ing. Tunsu Ionel, ing. Nicola Gospodinov Instala]ii: ing. Cre]u Florian

u o suprafa]` construit` de 1.000 mp, cl`direa „Futura” va \ncheia cu certitudine tronsonul viitoarei dezvolt`ri a frontului sudic de pe str. Mihai Eminescu, astfel \ncât fa]ada estic` va fi par]ial sau total acoperit`. Cu toate acestea, având \n vedere faptul c` zona este protejat`, s-a luat decizia de a trata calcanul respectiv tot ca pe o fa]ad`. Conceptual, arhitec]ii s-au \ndreptat sigur spre varianta simetric` a volumului, ce a fost de altfel [i concretizat`. Amplasarea \n aliniament a cl`dirii, nevoia unei servitu]i c`tre spa]iul din spatele cl`dirii [i dorin]a de a nu crea pietonilor senza]ia de \ngustare a spa]iului au determinat ca parterul s` r`mân` liber, transparent. Ideea de a folosi structura \n mod arhitectural [i decorativ \n partea superioar` a cl`dirii a venit \n continuare firesc, [i astfel a ap`rut jocul diagonalelor din spatele celor dou` cortine de pe fa]adele nord [i sud. Tratarea celor dou` fa]ade „opace” a fost subiectul unor lungi dezbateri. Considerentele economice conduceau spre solu]ii clasice, anoste, care ar fi conferit un aspect masiv construc]iei. Considerentele estetice [i etice au condus \ns` spre imaginea actual`. Textura, detaliile de sus]inere a plaselor de inox, suprapunerea celor dou` layere – plas` [i tabl` –, alternan]a [i dimensiunile ferestrelor fac trecerea de la scara mic` a cl`dirilor actuale la cea a unei construc]ii de [ase niveluri. Ideea de trecere printre cele dou` planuri „semiopace” [i ,,poroase” ale fa]adelor longitudinale este sus]inut` de transparen]a total` a fa]adelor de nord [i de sud [i de cea a compartiment`rilor interioare, realizate tot din sticl`. Dimensiunile spa]iului interior sunt amplificate atât prin deschiderea total` c`tre cele dou` fa]ade amintite mai sus, cât [i prin reflexiile puternice ale pardoselilor albe acoperite cu r`[in` epoxidic` lucioas`.

{edin]ele Comisiei sunt consemnate de domnul Constantin Hostiuc.

AGENDA OAR

Proiect: arh. Pavel Bogdan Babici, arh. Lucian Simion

NOMINALIZ~RI: OM MINALIZ~RI: agenda oar

Imobil birouri strada Mihai Eminescu

1. Biblioteca Bib blio oteca a Medical` Central` Marburg enttral` M a4rburg (Germania) Gerrmania)

up` o serie de proiecte publice care s-au bucurat de un real succes \n Germania, ob]inând mai multe premii, arhitectul Lucian Pârvulescu a participat anul acesta la Anuala de la Bucure[ti cu dou` proiecte, complementare ca func]iune [i stil: Maternitateapediatrie Marburg [i Biblioteca Medical` PUZ Central` Nod intermodal R`zoare (revenire) Marburg. Juriul l-a nominalizat Echipa de lucru prezint` modul \n care s-au introdus sugestiile Comisiei: se men]ioneaz` c` pe cel de-al doilea, un proiect foarte bine adâncimile prev`zute sunt posibile chiar [i pentru tren, dac` va exista o nevoie de acest tip \n gândit, echilibrat, ce ]ine cont de toate zon`. Adrian Bold are dou` propuneri: s` se stabileasc` retrageri (aliniamente) clare pentru necesit`]ile unui astfel de spa]iu, f`r` a viitoarele artere de transport; participan]ii la trafic trebuie s` ias` la suprafa]` \n aceast` zon` neglija latura estetic`. Cl`direa bibliotecii \ntr-o pia]et`. dovede[te un dialog foarte expresiv al Rezolu]ie: se propune spre avizare favorabil`, iar recomand`rile vor fi introduse \n planul de materialelor, reglement`ri; se va poten]ând men]ionatransparen]a. c` Studiul de Fezabilitate respect` PUZ propus spre avizare.

PUZ l`rgire Calea Grivi]ei \n zona Pod Constan]a (intersec]ie Chitila–Bucure[tii Noi) Se precizeaz`, dintru \nceput, c` s-au executat dou` m`sur`tori de trafic pe dou` sec]iuni diferite, \n zon` (rela]iile Chitila–Calea Grivi]ei, respectiv Calea Grivi]ei–Bucure[tii Noi) [i s-a observat c` structura traficului este asem`n`toare, ca [i num`rul de autovehicule care str`bat zonele – cca. 2300 pentru intervalul m`surat (dou` ore). |n zon`, ambuteiajul este cauzat de ma[inile mici. Se propune, ca inten]ie, realizarea unui pasaj subteran cu dou` benzi, paralel cu pasajul pe sub Podul Constan]a, pentru a se evita zona [i a se desc`rca intersec]ia. Constantin Enache adaug` c` nu trebuie uitat c` \n zon` va func]iona supermarketul Colosseum (\nc` neavizat), iar aceast` nou` func]iune va conduce [i ea la sporirea num`rului de autovehicule \n tot cartierul. Dorin {tefan se intereseaz` de timpul \n care aceast` opera]ie (al doilea pasaj) ar putea fi rezolvat`. Se r`spunde c`, \n condi]iile \n care nu ar exista probleme dinspre Administra]ia C`ilor Ferate, \ntr-o jum`tate de an. Alexandru Beldiman apreciaz` ca negativ` calitatea podului Constan]a, \n starea \n care se g`se[te actualmente, [i se intereseaz` dac` nu se pot modifica [i panta podului, dar [i designul acestuia. Viorel Hurduc observ` c`, dup` DN1, Bucure[tii Noi este cel mai important drum din N. ora[ului. |n ce prive[te rela]ia Pia]a Chibrit – Podul Constan]a, este de p`rere c` trebuie m`rit prospectul drumului, ca [i al podului, la cel pu]in 45 de m. Constantin Enache propune s` se prelungeasc` pasajul preconizat pân` spre Pia]a Chibrit. Este exprimat \ns` de c`tre proiectan]i pesimismul \n leg`tur` cu modificarea \n vreun fel a Podului Constan]a, mai ales c` \n prezent pe acest pod se formeaz` triajele. Se recapituleaz`, \n final, parametrii discuta]i: sub pod se vor defini dou` pachete de benzi; tramvaiul va circula [i el tot pe sub pod; se va m`ri prospectul drumului c`tre Pia]a Chibrit; va fi desf`[urat un acces dublu. Rezolu]ie: se avizeaz` Studiul de Fezabilitate, ale c`rui prevederi \n materie de circula]ie vor fi integrate \n aceast` form` \n PUZ. Se va \ncerca [i o definire a Pie]ei care se formeaz` dup` traversarea podului dinspre Bucure[ti.

PUZ Pia]a Revolu]iei (revenire) Proiectul este prezentat de dl. Viorel Hurduc – este vorba despre realizarea unui mare parcaj subteran, despre construirea a trei edificabile [i despre realizarea unui hol urban acoperit. Dan Marin \[i reitereaz` pozi]ia pe care a sintetizat-o [i \ntr-un memoriu scris: trebuie p`strat paralelismul str`zilor cu axele cl`dirilor; \n`l]imea edificabilelor din zona Cina s` nu dep`[easc` corni[a bibliotecii; s` se respecte aliniamentul existent; Gr`dina Ateneului s` nu fie modificat`. Alexandru Beldiman se declar` de acord cu observa]iile lui Dan Marin, iar \n leg`tur` cu cea de a treia propunere de edificabil, de lâng` Palazzo Calcane, nu este de acord ca acest spa]iu s` fie \nchis. Hotelul Magheru, prev`zut a se construi, este considerat excesiv de \nalt. Constantin Enache ar dori s` se p`streze alinierile existente \n zon`; Pia]a Revolu]iei s` fie una deschis`, f`r` constrângeri; dac` se poate, s` nu existe circula]ie auto la suprafa]`. Viorel Hurduc reitereaz` ideea pasajului subteran necesar, care s` fie iluminat [i natural [i a celor dou` edificabile posibile. Adrian Bold consider` c` principala directiv` pentru acest spa]iu este prezervarea: Pia]a Revolu]iei trebuie s` fie o pia]` public` de mare calitate, dedicat` activit`]ilor de zon` central`. |ns`, cum pentru moment sunt preconizate unele lucruri care se cunosc [i care vor modifica unele p`r]i ale pie]ei, dar care \n propunerea ini]ial` au lipsit, este de p`rere c` proiectul nu poate fi discutat

acum. |n final, Adrian Bold propune abordarea acestui proiect \ntr-o etapizare necesar`, iar \n ce prive[te parkingul, acesta s` se realizeze sub Sala Palatului. Alexandru Beldiman se intereseaz` despre devenirea sau relocarea Mallului Cultural, prev`zut ini]ial pentru subteran. Adrian Bold \i anun]` pe cei prezen]i [i Comisia c` \n viitorul foarte apropiat Ministerul de Interne va fi evacuat [i c`, f`r` \ndoial`, \n aceste condi]ii, tot ansamblul trebuie re-evaluat. Constantin Enache propune s` se \ncerce deblocarea spa]iului Ateneu-Scuar-Bibliotec`, sperând c`, procedându-se astfel, se poate ob]ine un efect care s` fie favorabil \ntregii zone. Viorel Hurduc afirm` c` nu crede, \n cele din urm`, \n condi]iile de construire la suprafa]`, dar c` important pentru aceast` zon` este s` fie adus` lume aici. Construc]iile din subteran, oricare ar fi ele, trebuie conduse la suprafa]`; trebuie s` se realizeze asimilarea, pe cât posibil “natural`” a noului spa]iu. Rezolu]ie: se amân` discutarea proiectului [i luarea unor decizii pân` \n momentul \n care vor reveni to]i membrii Comisiei; cu aceast` ocazie, vor fi invita]i la discu]ie to]i autorii care au proiecte \n zon` sau PUZ care afecteaz` direct sau indirect spa]iul \n discu]ie.

12 septembrie 2007 Componen]a Comisiei la aceast` [edin]` a fost: membri – Alexandru Beldiman, Doina Cristea, Constantin Enache, Dan Marin; pre[edinte – Viorel Hurduc. A participat la [edin]` arhitectul-[ef al Capitalei, Adrian Bold. PUZ {oseaua Colentina (Str. Maior B`cil`) Se dore[te construirea unei suprafe]e comerciale de tip supermarket cu un accent destinat spa]iilor pentru birouri. POT preconizat este de 4,2, iar \n`l]imea maxim` atins` este de 40 m. S-a mai dorit, de asemenea, realizarea a dou` pie]e pietonale, care s` asigure “medierea” spa]iului dinspre incinta \nchis` spre zon`; \n acela[i timp, un “pinten” construit ar fi trebuit s` semnalizeze cl`direa dinspre bulevard. Modelul spa]iilor publice deschise a fost

cel olandez, iar ca formul` architectural` s-a optat pentru dispunerea spa]iilor \n amfiteatru. Viorel Hurduc apreciaz` retragerea \ntregului complex de la strad`, pe care o consider` binevenit`, dar nu crede c` un pinten simplu ar rezolva problema semnalului \ntr-o zon` oricum prea dens construit`; poate c` o propunere de art` decorativ` ar servi mai bine scopului numit. Doina Cristea aminte[te c`, \n proiectele de acest gen, unele ]`ri europene prev`d c` o suprafa]` care merge pân` la un sfert din suprafa]a total` afectat` poate fi scuar public, chiar afectat func]iei

AGENDA OAR

Componen]a Comisiei la aceast` [edin]` a fost: membri – Alexandru Beldiman, Constantin Enache, Dan Marin, Dorin {tefan; pre[edinte – Viorel Hurduc. Au participat la [edin]` arhitectul[ef al Capitalei, Adrian Bold, Primarul General, Adriean Videanu [i Gheorghe Udri[te, Director Direc]ia Drumuri, Transporturi [i Siguran]a Circula]iei.

agenda oar

5 septembrie 2007

Proiect: arh. roie ecct: ect t: a rrh. rh h L Lucian i Pârvulescu ârvulescu lescu escu scu 2. Centru Tehnic „Academia de fotbal” Mogo[oaia

evenimente

ANUALA 2007

Proiect: Emil Barbu Popescu (Context Design), Remus Hâr[an, Drago[ Perju, Karoly Neme[, Radu Gâdiu]` (Graphic Studio) Colaboratori: Mihaela Bog`teanu, ing. Mircea Neac[u, ing. Tudor Bugnariu

e o suprafa]` de 1.025 mp, cl`direa cuprinde o serie de func]iuni necesare unui spa]iu cu profil sportiv: sal` de sport, piscin`, sal` de recuperare, vestiare, hol-atrium, birouri administra]ie [i spa]ii tehnice la demisol; hol de acces, recep]ie, restaurant, bar, sal` de cursuri, camere de cazare, buc`t`rie la parter; hol, zon` de cazare [i camer` de cursuri la etajele 1 [i 2. Complexul este compus din dou` volume simple care se \ntretaie. Fa]ada dinspre parcare este \ntrerupt` de pu]ine goluri, având la cele dou` etaje câte un balcon ce se \ntinde pe aproape \ntreaga lungime a corpului, iar la parter o ne\ntrerupt` suprafa]` vitrat`. Plastica arhitectural` este minimal`, dar nu lipsit` de efect, un contrapunct constituindu-l placajele multicolore ce separ` balcoanele camerelor.

2007

CASE CARE PLÂNG

MOARA ASSAN Arhitectura industrial`, ca patrimoniu cultural, reprezint` o preocupare relativ recent` a celor ce gestioneaz` clasarea [i declasarea imobilelor din lista monumentelor istorice din România.

PATRIMONIU patrimoniu

paa]iu. poate schimba fizionomia unui spa]iu. nsfig guraareea WORKSHOP DE LUMIN~: transfigurarea oaare-llum min n`. arhitecturii prin jocul textur`-culoare-lumin`. en n]i, aarti[ti, rtti[ti, CONFERIN}ELE – arhitec]i, studen]i, orr ddezbate ezzbate filosofi, psihologi, sociologi vor eccturr`, pproroprobleme actuale legate de arhitectur`, ces [i altele. EXPOZI}IILE oiect m ulttiPROCESUL {I ARHITECTUL – proiect multiecctul di isecat media care pune fa]` \n fa]` proiectul disecat [i arhitectul. are vvor or eeviviSCHI}E / RAND~RI / MACHETE – ca care n pro ocesul den]ia diferite etape de lucru din procesul riimul unui proiect de arhitectur`. Dee la pprimul ân`` la ccea ea punct f`cut de creion pe hârtie pâ pân` are, to otul mai fotorealistic`/seac` randare, totul expunem. g” ” sau u ca are, e, FOTOGRAFII cu „case care plâng” care, pur [i simplu, ne surâd. ezolva lvate virir {COALA – problemele ora[ului rezolvate ]i. Expunem em tual si non[alant de c`tre studen]i. \n plein-air [i \n noua cl`dire a facult`]ii noastre: fosta central` termic`. STRADA MATEI – pietonala unde se vor desf`[ura atelierele, teatrul, muzica, happening-urile [i orice altceva care denot` cultur` urban`. muZA – muzica [i nop]ile Zilelor Arhitecturii. To]i studen]ii din ]ar` de la facult`]ile de arhitectur` [i nu numai sunt a[tepta]i s` se exprime sau s` participe la eveniment. Noi \ncerc`m s` le facem [ederea la Cluj cât mai pl`cut`, oferindu-le cazare, mas`, transport urban, atmosfer`. /Silviu Mede{an http://atelier9.ath.cx/zilelearhitecturii2007

nul acesta, evenimentul Zilele Arhitecturii, se va desf`[ura \n luna mai, r`spândit \n \ntreg ora[ul, dup` cum s-a obi[nuit, având ca pol de aceast` dat` strada Matei Corvin, prima strad` pietonal` din Cluj. AStA, OAR [i FAU Cluj sunt organizatorii acestui eveniment. ATELIERELE ATELIERUL 3RS – Charles [i Fred sunt doi arhitec]i francezi de la Strasbourg interesa]i de structurile cu e[afodaj (schelele metalice + pânz` impermeabil`). Au realizat pavilionul Fran]ei la Bienala de la Vene]ia propunând alternativa arhitecturii efemere mult mai flexibil` [i accesibil` modului tradi]ional de locuire. Ei vor \ndruma 5 echipe de studen]i s` construiasc` [i s` locuiasc` efemer \n strad`. Studen]ii vor „post-utiliza” materiale ca lemnul, metalul, sticla, tabla, pânza, cartonul etc. ATELIERUL PLANWERK sau cum un gest

selecteaz` o serie de construc]ii [i proiecte suficient de relevante pentru a ilustra crezul celor doi arhitec]i, Carlo Baumschlager [i Dietmar Eberle, [i anume: a crea arhitectur` presupune presupune a ]ine cont atât de de cerin]ele culturale ale ale timpului prezent prezent cât [i [i de durabilitate. costurilor dee produc]ie, d bilit t . ||n titimp ce diminuarea durabilitate di i t il d d ]i compatibilitatea compatibilit tibilitatea t [ii adapd tabilitatea la condi]iile condi]iile de mediu, mediu precum [i semnifica]ia semnifica]ia cultural` cultural` sunt sunt parametrii general valabili valabili \n cazul cazul arhitecturii, arhitecturii, pentru biroul arhitecturii biroul Baumschlager-Eberle, Baumschlager-Eberle Baumschlager Eberle, \nfiin]at \n 1985, 1985 natura loca]iei [i contextul specific sunt aspectele determinante. determinante Probleme legate de tipologie, optimizare a solu]iilor de ordin social, ecologic [i energetic, precum [i o c`utat` rela]ie dintre interior [i exterior, prin parametri de confort [i calitate a locuirii definesc activitatea centrului austriac [i a birourilor regionale recent deschise \n Vaduz, Beijing ori St. Gallen. Mediateca MNAC propune vizitatorului planuri, machete [i fotodocumente, prezentate fiind proiecte [i cl`diri realizate pe parcursul a nou` ani, dintre care men]ion`m aici cel pu]in extensia aeroportului din Viena, zgârie-norii MOMA din Beijing [i cl`direa WHO / UNAIDS din Geneva. F`r` a se dori exhaustiv`, expozi]ia reu[e[te s` fac` vizibil` o metodologie de lucru [i o practic` ce presupune, pe de o parte, aventura tehnologic`, iar pe de alt` parte o manier` cumva tradi]ional` de a abordare a arhitecturii. / Oana T`nase 28 februarie - 6 mai 2007, Mediateca MNAC

vorbesc foarte clar [i sincer despre trecut, sunt o m`rturie vie a identit`]ii noastre. Poate c` nu ar fi r`u s` urm`m exemplul din 1850 al negustorilor George Assan [i Ioan Martinovici [i s` \ncerc`m m`car s` ne aliniem la nivelul celorlalte ]`ri din vest care au \n]eles deja cât de importante sunt aceste cl`diri, atât ca arhitectur`, cât [i ca simbol. |nc` mai avem nevoie de simboluri. Merit` s` le vindem pentru 5000 lei? Text/ Loredana Stasisin Foto/ Cezar N`stase, Marius Moraru www.casecareplang.ro contact@casecareplang.ro

Foto: ©AStA

EVENIMENTE INTERNE evenimente

ANUALA 2007 evenimente

…|n proces… nu c`utam rezultatul, ci mai degrab` o suit` de etape care s` arate progresul, mi[carea. Nu cerem arhitectur` comestibil`, ne intereseaz` mai degrab` ingredientele. Nu ne mi[c` imaginile finale, cât ne entuziasmeaz` axonometriile explodate. Nu vrem premiere, vrem avanpremiere [i repeti]ii, vrem gre[eli pe parcurs, pete de cerneal`, [ters`turi, reveniri, machete urâte, desene de ne\n]eles. Ne \ntreb`m „de ce?”, „cum?” [i nu „când?”, „unde?”. V` vrem \n salopet`, nu la costum.

suprafa]` de teren de 47 000 mp, pe [os. {tefan cel Mare nr. 103 (mai târziu 131 139), situat pe un traseu cu puternic caracter industrial [i comercial, de-a lungul c`ruia existau, potrivit ghidului “C`l`uza Capitalei” [i Expozi]iei din 1906, mai multe situri industriale. Datorit` dezvolt`rii urbane din sec. al XX-lea, situl se g`se[te \ntr-o zon` conflictual`. De[i regimul comunist a adus daune patrimoniului industrial, acestea au fost minime \n compara]ie cu ceea ce s-a \ntâmplat dup` 1989, odat` cu privatizarea [i retrocedarea terenurilor. Pe lista Monumentelor Istorice din Bucure[ti, pe str. Silozului nr. 25, se afl` Moara Assan. |n 2005, Serviciul Monumente Istorice sesiza apari]ia lucr`rilor de demolare la mai multe componente ale cl`dirii. |n urma sesiz`rii, lichidatorul a fost amendat de c`tre Prim`ria Sectorului 2 cu suma de 50 de milioane de lei vechi (5 000 lei). Cu toate acestea, lucr`rile de sl`bire a structurii continu`, discret, [i ast`zi. Dac` ne uit`m peste gard, la vecinii no[tri, putem vedea numeroase astfel de cl`diri transformate \n centre culturale, birouri, apartamente sau ateliere de crea]ie. Din punct de vedere tehnic, aceste imobile beneficiaz` deja de o structur` solid` [i foarte flexibil` [i de deschideri mari \ntre stâlpii de rezisten]`, ce permit compartiment`ri dintre cele mai variate. Din punct de vedere arhitectural [i cultural, aceste imobile

PATRIMONIU

Cluj-Napoca, 9-12 mai

DE LA REGIONAL LA INTERNA}IONAL. BAUMSCHLAGER-EBERLE ARCHITECTS

ermenul de "arheologie industrial`" [i, implicit, cel de "patrimoniu industrial" s-au folosit mai cu seam` \n Anglia anilor '50, ]ar` care la 1851 \[i celebra statutul de "atelier al \ntregii lumi" prin Marea Expozi]ie organizat` \n Hyde Park, \ntr-o construc]ie simbol al puterii industriale, Palatul de Cristal. Cam \n aceea[i perioad`, când popula]ia Bucure[tiului se \nmul]ise semnificativ \n compara]ie cu secolul precedent [i mijloacele tradi]ionale de producere a f`inei nu mai erau suficiente pentru a acoperi necesarul de pâine al popula]iei (mori de vânt, cu ap` sau cai), au \nceput s` se fac` demersuri pentru construirea de mori cu aburi, mult mai eficiente [i deja des folosite \n vestul Europei. Astfel, dup` mai multe \ncerc`ri ale diver[ilor negustori ai vremii, \n 1853, George Assan [i Ioan Martinovici ob]in aprobarea pentru ridicarea primei mori cu aburi la Bucure[ti. Se spune c` transportul ma[inii cu vapori [i al \ntregii instala]ii aferente, cump`rate de la firma Siegel din Viena, a durat dou` s`pt`mâni pe Dun`re, pân` la Giurgiu, [i \nc` patru pân` la Bucure[ti, c` au fost folosite zece perechi de boi [i c` au trebuit consolidate toate podurile [i pode]ele peste care urma s` treac`. "Moara de foc de la Colentina", dup` cum era numit` de locuitorii ora[ului, a devenit \n scurt timp atrac]ia \mprejurimilor. Pornind de la o mic` instala]ie de prese pentru ulei, mi[cate cu for]a oamenilor [i câteva pietre de m`cinat grâne, mi[cate de cai, \n 1853, \ncepe construc]ia morii ac]ionate cu motor termic. |n 1894 se \nfiin]eaz` o nou` sec]ie de lacuri [i culori, iar \n anul 1903, cu ocazia anivers`rii a 50 de ani de la deschidere, s-au mai ad`ugat câteva cl`diri, iar construc]iei principale i-a fost ata[atrezentat` un ceasladespre George Muzeulcare Na]ional de Art` Contemporan`, expozi]ia biroului austriac

patrimoniu

ZILELE ARHITECTURII LA CLUJ: „…ÎN „ „…Î N PROCES…” PROCES… PROC ES…”

Potra spunea, \n volumul "Din Bucure[tii de ieri", c` a fost pentru mult` vreme "ceasul oficial al oamenilor din cartierul Obor-Colentina". Tot atunci se construie[te un nou siloz de grâne, care, la acea vreme, era cea mai \nalt` construc]ie din Bucure[ti (41m). Dup` aceast` dat`, moara este dotat` cu energie electric`, având uzin` proprie, iar \n luna iunie 1930 este transformat` \n Societate Anonim` pe ac]iuni sub denumirea "Fabricele Assan", care cuprindeau patru industrii diferite: m`cinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri [i culori, s`punuri [i chit. |n 1943, se introduc gazele naturale, iar \n 1948, prin na]ionalizarea \ntreprinderilor, Fabricile Assan sunt \mp`r]ite \n dou` : fabrica de mor`rit [i panifica]ie "S.C. Grâul S.A." [i fabrica de ulei "S.C. Solaris S.A.". Complexul s-a dezvoltat \n timp pe o

04_boar.indd 49

3/24/14 7:19 PM

ÁLVARO SIZA. 54 DE PROIECTE

ANUALA DE ARHITECTUR~ TIMI{OARA, 2007 |ntre 3 [i 15 decembrie 2007, Timi[oara a fost gazda unui important eveniment de profil, Anuala de Arhitectur` (a_ta) organizat` de Filiala Teritorial` Timi[ a Ordinului Arhitec]ilor din România \n colaborare cu revista „de arhitectura”. Expozi]ii, conferin]e, dezbateri [i, nu \n ultimul rând, premii. 3

N`scut în 1933 la Matosinhos, un mic ora[ lâng` Porto (Portugalia), Álvaro Joaquim de Meio Siza Vieira a studiat la {coala de Arte Frumoase din Porto [i apoi s-a format profesional în biroul arhitectului Fernando Tavora. M`rturise[te adesea c` [i-ar fi dorit s` fie sculptor, dar tat`l lui nu i-a permis. Ast`zi, dup` mai mult de 50 de ani de activitate, cl`dirile ce-i poart` semn`tura pot fi cu u[urin]` recunoscute în întreaga lume, cu toate c` stilul lui Siza r`mâne extrem de dificil de descris în cuvinte, parcurgerea individual` [i personal` a proiectelor sale fiind cea mai bun` cale de a-l cunoa[te. „A înv`]a s` vezi, nu doar s` prive[ti, s` vezi în detaliu, în profunzime, global este fundamental pentru un arhitect, ca [i pentru orice persoan`”, declara Siza într-un interviu mai vechi. Arhitectura sa urmeaz` acela[i principiu: ne face s` „vedem” [i ne dezv`luie adev`rul locului pe care se afl`. Câ[tig`tor al Premiului Pritzker în 1992 [i a numeroase alte distinc]ii, Álvaro Siza a refuzat cu îndârjire s` intre în „star-system”-ul arhitecturii contemporane [i a continuat s` lucreze cu pasiune la proiectele sale, asumându-[i totodat` [i rolul de profesor

Premiile Sec]iunea arhitectur` City Bussiness Center, Vlad Gaivoronski, co-autor Dan M. Munteanu (Andreescu & Gaivoronski) _

q p

Schon, Trier, Germania. Lucr`rile nominalizate [i cele premiate, precum [i cele selec]ionate de organizatori pentru valoarea lor, vor fi prezentate \n catalogul Anualei, ce va publicat \n prima parte a anului 2008.

Demetrescu

Sec]iunea 2 – Arhitectur` >1.000 mp

Sec]iunea 1 – Arhitectur` < 1.000 mp

Sec]iunea 3 – Urbanism [i amenajarea spa]iilorr urbane Proiectele nominalizate: s Barbieri, PUG Berzeasca (Birou: Capitel Proiect, arh. Marius mian soc. Simona Brani[te, ing. Gabriela Pop, urb. Damian Alexandru, urb. Laura N`sui, arh. Irina B`ncescu); Pia]a rdza, Ioana Bisericii Anglicane (Birou: Prodid, arh. {erban Sturdza, Rusu)

Sec]iunea 4 – Arhitectur` de interior, scenografie [i design de obiect Proiectele nominalizate: Birouri Headvertising (Autor design interior, design mobilier: Corvin Cristian); L’Institut – Librarie Café par C`rturesti, din incinta Institutului Francez din Bucure[ti (Birou: Studio SKBD [i Lundi et Demi, Autori: Attila Kim, Tiberiu Buc[a, Adriana Diaconu, Ciprian }ocu); Expozi]ie pilot – colec]ia armenilor transilv`neni (Birou: Studio SKBD, Autori: Attila Kim, Tiberiu Buc[a, Adriana Diaconu, Elena Stoian, Ruxandra Berinde, Ana Botezatu)

Premiul la Sec]iunea 3 a fost acordat proiectului „PUG Berzeasca” (Birou: Capitel Proiect, arh. Marius Barbieri, soc. Simona Brani[te, ing. Gabriela Pop, urb. Damian Alexandru, urb. Laura N`sui, arh. Irina B`ncescu). Juriul a luat în considerare faptul c` transformarea zonelor rurale reprezint` un subiect important pentru decadele urm`toare. Provocarea nu const` numai în în]elegerea [i p`strarea calit`]ilor inerente ale modului de via]` rural, ci [i în îmblânzirea naturii [i conferirea de noi calit`]i spa]iului de via]` rural. Acest PUG reprezint` un set de documente foarte bine realizate, mult mai mult decât un plan [i un document de planificare/ reglementare. Este în acela[i timp o strategie inteligent`, u[or de în]eles [i utilizat pentru gestionarea mai bun` a dezvolt`rii zonelor rurale, un instrument de comunicare cu cet`]enii.

Premiul la Sec]iunea 4 a fost acordat proiectului „Expozi]ie pilot – colec]ia armenilor transilv`neni” (Birou: Studio SKBD, Autori: Attila Kim, Tiberiu Buc[a, Adriana Diaconu, Elena Stoian, Ruxandra Berinde, Ana Botezatu). Acest proiect a impresionat juriul prin sensibilitatea abord`rii [i prin utilizarea unor mijloace minimale pentru realizarea unor experien]e arhitecturale extrem de intense. Prin spa]iul creat [i prin conceptul curatorial, proiectul ofer` un r`spuns foarte original pentru reprezentarea amintirilor în timp [i spa]iu. Abordarea interdisciplinar` spore[te interac]iunea dintre arhitect, artist [i vizitatori. Este mai mult decât un spa]iu de via]`, sugerând un proces în continu` evolu]ie.

Cel mai important premiu al Anualei, cel al sec]iunii arhitectur`, a revenit cl`dirii de Proiectele nominalizate: Proiectele nominalizate: Sec]iunea proiecte de Media [i Design,Dan MinaM. C. Munteanu Genk, Belgia (Birou: Atelier locuin]` (Birou: Cooplan / Co-operative planning, birouri City Business Centre, autorAcademia Vlad Gaivoronski, co-autor Bogdan & Van Broeck Architects bvba, Autori: Oana Bogdan n Cram` [i Hotel, Claudiu Autor: Gabriel Ro[ca); Casa Dinc`, Bor[a, Maramure[ (Birou: (Andreescu & Gaivoronski), nominalizat` al`turi de Capela multiconfesional` sem& Leo Van Broeck, Colaboratori: Miguel Steel Lebrire, Aaron Studio SKBD, Autori: Tiberiu Buc[a, Ioana Pagu, Adriana nat`sat deFeleac Francisc Konig (Konig Studio). Cl`direa premiat` se afl` pe latura vestic`Liviu a Z`gan, Toma, Parasite Studio Olympia Tower (Birou: PZP, Autori: Sümeghy); (Birou: Studio Diaconu, Kim Attila); Casa Meda,

Premiul la Sec]iunea 1 a fost acordat proiectului „Casa Dinc`, Bor[a, Maramure[” (Birou: Studio SKBD, Autori: Tiberiu Buc[a, Ioana Pagu, Adriana Diaconu, Kim Attila). Juriul a apreciat în mod special organizarea unui program complex [i divers de locuire printr-un proiect clar [i în acela[i timp deosebit din punct de vedere spa]ial. Ideea de a crea trei case într-un singur ansamblu, aducând totodat` la nivelul cl`dirii confortul spa]iilor private, este justificat` deopotriv` prin pozi]ionarea volumetriei în cadrul satului. În ciuda aparen]ei cvasivernaculare, construc]ia reprezint` un nou model de locuire individual` împreun`: persoane apar]inând unor genera]ii diferite [i având diverse ocupa]ii, oameni care tr`iesc local [i global. Este un prototip relevant pentru locuirea în secolul XXI: trei genera]ii care locuiesc în aceea[i cas`.

Premiul la Sec]iunea 2 a fost acordat proiectului „Academia de Media [i Design, Mina C. Genk, Belgia” (Birou: Bogdan & Van Broeck Architects bvba, Autori: Oana Bogdan & Leo Van Broeck, Colaboratori: Miguel Steel Lebrire, Aaron Sümeghy). Juriul a apreciat introducerea unui nou program într-un context industrial vechi. De[i nu reprezint` o nou` dezvoltare în sine, limbajul prin intermediul c`ruia se articuleaz` acest proiect este inovativ [i evit` cli[eele, respectând totu[i caracterul de sit industrial al terenului. Programul este exploatat la maximum, dar este suficient de generic pentru a permite flexibilitatea. Interiorul [colii impresioneaz` prin estetica brutalist` [i prin claritatea sensibil` a materialelor [i detaliilor.

20 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #30

EVENIMENTE INTERNE

Casa Costin Beekman, Popescu, de Marian SKBD, Autori: Tiberiu Buc[a, Ioana Adriana Diaconu, Pie]ei Pagu, 700 din Timi[oara [i constituie prima etap` a Robert unui ansamblu cinci Mih`iescu); cl`diri, Harmonia (Birou: Andreescu & Gaivoronschi, Autor: Vlad Kim Attila); Cas` de vacan]`, C`rpini[ (Birou: Graphic Studio, galerii, atrium-uri ce vor da na[tereGaivoronschi, polului urban City Business Centre. Ansamblul 33Iulia Colaboratori: Ovidiu Mic[a, Mihai Ungur, Autori: Remus Hâr[an, Drago[ Perju, Nemes Karoly, Crina Fr`]il`); Cl`dire de apartamente MCN (Birou: ADNBA – adn Popescu, Dan Enache) birou de arhitectur` arhit ectur`, Autori: Autori: Andrei {erbescu {erbe scu, Adrian Untaru Un taru, arhitectur`, {erbescu, Untaru, Sebastian {erban, {erban, Bogdan Br`d`]eanu) Br`d`]eanu)

Între 5 iunie [i 31 august 2008, igloo media împreun` cu Muzeul Na]ional de Art` Contemporan` prezint` la Bucure[ti expozi]ia monografic` „Álvaro Siza. 54 de proiecte”, m`rturia carierei unui arhitect care [i-a construit proiectele cu pasiune [i discre]ie, revolu]ionând arhitectura contemporan`. Vernisajul expozi]iei a avut loc \n cadrul celei de-a [asea edi]ii a Anualei de Arhitectur` Bucure[ti.

evenimente

Bienalei de Arhitectur` Bucure[ti 2010 [i-a desemnat câ[tig`torii celor [ase sec]iuni de concurs: arhitectur` < 1.000 mp, arhitectur` Sec]iunea amenaj`ri> 1.000 mp, urbanism [i amenajarea spa]iilor urbane, 6 arhitectur` de interior, scenografie [i design de obiect, restaurarea interioare monumentelor [iFacultatea reabilitarea cl`dirilor [i publica]ii de arhitectur`. Cafenea D’Arc, Bogdan de Arhitectur` Timi[oara [i expozi]ia de desene a arhitectului Sebastian

evenimente

ANUALA 2007

1, 2. City Business Centre, arhitect Vlad Gaivoronski, co-autor Dan M. Munteanu, Andreescu & Gaivoronski 3, 5. Casa Q, arhitec]i Cristian Blidariu, Marius Hâr]a [i M`d`lina Hâr]a 4. Casa TG, arhitect Marius Micl`u[, co-autori Beatrice Lucaci [i Zsolt Varday 6. Amenajare Cafenea D’Arc, arhitect Bogdan Demetrescu 7. Proiect Club Nautic, arhitect Ioan Andreescu, Andreescu & Gaivoronski 8. Mode Cafe, arhitect Claudiu Toma, Parasite Studio 9. Hotel Victoria, Sibiu, arhitect Ioan Andreescu 10, 11. Cram` [i Hotel Deva, arhitect Claudiu Toma, co-autori Attila Wenczel [i Maja Baldea

Premii [i nominaliz`ri – Bienala de Arhitectur` Bucure[ti 2010

ANUALA 2007

evenimente interne

Sec]iunea locuin]e individuale Casa_Q, Cristian Blidariu, Marius Hâr]a, M`d`lina Hâr]a TH House, Marius Micl`u[, co-autori Beatrice Lucaci, Zsolt Varday A IX-a edi]ie a

Facultatea de Arhitectur` din Porto

Edi]ia din 2007 a Anualei de la Timi[oara le-a oferit vizitatorilor o gam` extrem de divers` de proiecte [i evenimente. Expozi]ia-concurs propriu-zis`, prezentând cele mai recente realiz`ri ale arhitec]ilor timi[oreni, a fost completat` de workshop-uri, mese rotunde [i dezbateri, prezent`ri de proiecte, prezent`ri de materiale [i tehnologii, conferin]e profesionale [i lans`ri de carte. Ne-au atras aten]ia: expozi]ia „Barcelona in Progress”, care a deschis \n mod oficial Anuala, conferin]a „Project Beograd: Transitionism”, sus]inut` de arhitec]ii Alexandar Yankovich [i Nata[a Draskovic, masa rotund` „arhitectura [i media”, moderat` de arhitectul Adrian-Florin Iona[iu, expozi]ia „Tineri arhitec]i maghiari \n alb [i negru”. Expozi]ia-concurs a avut mai multe sec]iuni: proiecte finalizate cu sub-sec]iunile „arhitectur`”, „locuin]e individuale” [i „interior” [i proiecte cu sub-sec]iunile „proiecte de ofertare”, „proiecte de idee” [i „proiecte de concurs”. Acesteia i s-au ad`ugat expozi]ia arhitec]ilor invita]i din ]ar` [i din str`in`tate, expozi]ia studen]ilor de la Facultatea de Horticultur`, Sec]ia Arhitectura Peisajului, expozi]ia studen]ilor de la

www.oar-bucure[ti.ro I 21

2008 2009

num`rul

eveniment

’’’’’

ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL Buletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

sec]iune

extern

ianuarie februarie 2009

www.oar-bucure[ti.ro

30 l 31

evenimente externe

rubrica

BAU 2009

di]ia din acest an a tårgului de construc]ii BAU din München, cel mai important eveniment european de acest tip \n domeniul arhitecturii [i construc]iilor, a atras un num`r record de 211 000 de vizitatori din \ntreaga lume. Principalele teme ale evenimentului au fost eficien]a energetic` [i tehnicile sustenabile, iar publicul a fost invitat s` ia parte la forumurile „The Future of Building” [i „MacroArchitecture”, \n cadrul c`rora s-a discutat despre modul \n care constructorii pot contribui la protejarea mediului natural. Congresul pe tema „Sustainable and energy-

efficient building for the future” organizat de Ministerul Transporturilor din Germania a atras 1 200 de participan]i [i, \n cadrul s`u, s-au acordat, pentru prima oar`, certificate pentru constructori [i fabrican]i de materiale sustenabile. Expozan]ii au discutat cu vizitatorii despre cele mai noi metode de conservare a energiei, conform noilor regulamente, [i despre contribu]ia la protec]ia mediului. S-a constatat cu aceast` ocazie o cre[tere substan]ial` a cererii de produse eficiente din punct de vedere energetic. Alte teme abordate \n cadrul tårgului BAU au fost designul, reconstruc]ia [i modernizarea. Acestea au fost ilustrate prin produsele prezentate de expozan]i [i expuse la BAU. Discu]iile au avut loc \ntr-o atmosfer` de un profesionalism impecabil [i, \n acela[i timp, pozitiv` [i plin` de \ncredere. Tårgul s-a desf`[urat pe o perioad` de [ase zile, \n spa]iul New Munich Trade Fair Centre, [i a beneficiat de participarea a 1 924 de expozan]i din 42 de ]`ri. Printre vizitatori s-au num`rat arhitec]i, constructori, ingineri, dar [i de

persoane din domeniul comer]ului imobiliar care s-au informat \n leg`tur` cu inova]iile [i descoperirile din domeniul construc]iilor. BAU a g`zduit [i o serie de ceremonii de decernare de premii, printre care s-a num`rat [i acordarea prestigiosului Premiu pentru Estetic` [i Construc]ii, \n colabrare cu revista DETAIL [i a 1:1 Award For The First House, cu sprijinul publica]iei Bauwelt. Unul dintre punctele de interes ale tårgului BAU a fost prezentarea rezultatelor unui workshop desf`[urat \n septembrie 2008 \n Italia, la care au participat [ase renumite birouri de arhitectur` din Europa [i care a avut ca tem` proiectarea unei fa]ade noi, fictive, pentru Colosseum, pe baz` de materiale [i tehnici de ultim` or`. Conceptele propuse [i expuse la târg sunt: “Icon in flux” semnat Robert Erlac – Bothe Richter Teherani, Hamburg; “Reconstruction through subtraction” de Hans Focketyn, Basel; “Kolosseum” de Hannes Pfau – UNStudio, Amsterdam; “Traces and Folds” al lui Andre Santer – J. MAYER

H., Berlin; “Corianosseum” semnat Paul Kath de la Coop Himmelb(l)au, Vienna [i “Kolosskop” de Boris Kunz – Dietz Joppien Architekten, Frankfurt. Elibera]i de constrångeri de natur` financiar` sau referitoare la viabilitate, arhitec]ii au conceput fa]ade inovatoare, folosind materiale de ultim` genera]ie precum DuPontTM Corian®, DuPontTM Alesta®, DuPontTM SentryGlas® Expressions, DuPontTM SentryGlas® sau DuPontTMTyvek®. Rezultatele muncii lor au fost prezentate la BAU \n cadrul workshopului „Changing the face – architectural studies for skin and shelter”. Harta mental` a Romei se identifica cu imaginea Colosseumului. Structura, masivitatea [i patina acestuia sunt un icon cultural european. Fiecare interven]ie de-a de a lungul lungul timpului a suscitat atât interes critici. interes dar [i critici cr itici. Proiectul actual propune construirea, \n partea sudic` a arenei, acum \n mare agenda OAR ’’’’’ parte distrus`, a unei instala]ii tip copertin`, care s` reflecte lumina \n \ntregul spectru de culori. Arhitec]ii au pornit de la ideea c`, de[i structura original` este \nc` vizibil`, fundalul istoric nu mai poate fi decodat. Prin urmare, noul aspect, chiar dac` pur ipotetic, reprezint` o aducere \n prezent a Colosseumului, prin sticl`, o]el [i lumin` artificial`. rubrica

Noua instala]ie interac]ioneaz` cu spa]iul public existent [i creeaz` noi moduri de a percepe un monument cunoscut \n \ntreaga lume, dar, \n acela[i timp, se delimiteaz` de construc]ia antic`, prin form`, material [i structur`. Elipsa, care urm`re[te un traseu imaginar al gladiatorilor, este \n mod inten]ionat deschis` [i are aspectul unei panglici vibrante, de sticl`. Acest aspect curg`tor este ob]inut prin utilizarea de panouri mari de sticl`,

curbate, fabricate din DuPontTM SentryGlas®, fiecare dintre ele punctånd un episod din istoria Colosseumului. Panglica de sticl` este sprijinit` de o structur` de o]el filigranat, cu rolul de a preveni coroziunea, dar [i de a simboliza timpul care „apas`” asupra monumentului. Pe perioada nop]ii, pe suprafa]a noii structuri are loc un joc de lumini, care „aduce la via]`” elipsa de sticl`. / www.bau-muenchen.de

num`rul

ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL Buletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

sec]iune

OMAGIERE ARH. ION MIRCEA ENESCU

Textul a fost ini]ial scris pentru a fi citit la Sala Dalles în ziua de luni 25 iunie, cu ocazia decern`rii de c`tre OAR a Diplomei de excelen]` pentru profesionalismul [i demnitatea activit`]ii de-a lungul întregii vie]i Excelen]ei Sale Dlui. arhitect Ion Mircea Enescu. Din acest motiv pe alocuri textul a fost conceput a fi o adresare direct` s`rb`toritului. Am p`strat pentru versiunea scris` forma original`.

oamnelor, Domnilor, Excelen]`, Am privilegiul s` rostesc cu ocazia decern`rii Diplomei de excelen]` pentru profesionalismul [i demnitatea activit`]ii de-a lungul întregii vie]i câteva cuvinte despre un genteleman – arhitect, pentru a relua formula fericit` a lui Augustin Ioan, l-am numit pe Excelen]a Sa Domnul Ion Mircea Enescu, Ciulli, cum îl [tie lumea îndeob[te. Îmi aduc aminte destul de bine când lam cunoscut. Trebuie s` fi fost în prim`vara anului 1952, când împreun` cu fra]ii mei [i cu Mama, mergeam duminic` de duminic` – sau aproape – lâng` Arcul de Triumf, pe Federa]iei cum era cunoscut Stadionul Tineretului în genera]ia Domnului Enescu [i a p`rin]ilor mei, s` vedem meciuri de rugby. Domnia sa juca - împreun` cu arhitec]ii Bebe Iotzu, Dinu Hariton-tat`l meu [i al]i câ]iva fo[ti juc`tori ai cele-

CONVORBIRE CU DOMINIQUE PERRAULT

brelor echipe în anii 40, ASP [i mai ales Sportul Studen]esc - în echipa „Constructorul”, forma]ie simpatic` compus` mai ales din juc`tori over 30 ies , arhitec]i [i ingineri care mai sim]eau o mare pl`cere s` fac` sport. Pe atunci rugby-ul era înc` un sport al elitelor, mai era înc` [i în anii 1960 – 1970 când de exemplu jucau în echipa na]ional` Viorel Moraru, Mircea Iliescu, Mihai Nicolescu, s.a.m.d. Pe coperta a 4 a a c`r]ii pe care a]i publicat-o, Arhitect sub comunism, scoas` la Editura Paideia, ave]i o fotografie care v` înf`]i[eaz` a[a cum v-am p`strat în memorie din acea epoc`. De[i întâlnirile noastre înanite de Decembrie 1989 erau ocazionale, gra]ie faptului c` lucram în acela[ colectiv cu doi foarte buni prieteni ai Dumneaneavoastr` din tinere]e, Lenu]a Voinescu [i Virgil Ni]ulescu, imaginea pe care fotografia amintit` mi-o evoca, îmi era rechemat` de multe ori în memorie de povestirile lor. C`ci la agapele care se organizau la noi în colectiv cu ocazia diverselor s`rb`toriri, cei doi prieteni v` pomeneau negre[it reluând pove[ti mai ales de pe vremea studen]iei [i a primilor

ani de dup` terminarea studiilor. Era]i evocat al`turi de alte câteva nume – Ghic` [i Violeta Morariu, Solange d’Herbez de la Tour, Bebe Iotzu, Radu Patrulius, Horia Damian devenit un cunoscut artist plastic [i al]ii - dar pove[tile începeau invariabil cu numele Dumneavoastr`, Ciulli, ceeace m-a f`cut întotdeauna s` v` privesc cu deferen]`, c`ci aveam pentru amândoi mai vârstnicii mei colegi mult` considera]ie. De fiecare dat` în astfel de ocazii, îmi revenea în memorie imaginea amintit` – cea de pe copert` – [i prin nu [tiu ce resort interior îmi ap`rea în minte cuvântul fran]uzesc goguenard. Cu ocazia scrierii acestor rânduri nefiind foarte sigur c` adjectivul fran]uzesc acoper` exact ceeace îmi inspira Excelen]a Voastr`, m-am uitat în Larousse, unde am g`sit goguenard = qui fait preuve de moquerie, railleur, adic` ironic la adresa altora, ceeace oricum era]i (ca [i prietenul Dumneavoastr` Virgil Ni]ulescu), dar nu era]i numai atât, era]i în egal` m`sur` [i autoironic – ca [i domnia sa dealtfel ceeace în mod sigur este una din calit`]ile care v` face atât de ata[ant. Nu [tiu îns` ce m` face s` cred c` în epoca în care v-am cunoscut votre ironie était singlante [i c` era]i mai degrab` temut în acele vremuri, autoironia latent` atunci s-a dezvoltat mai ales cu trecerea anilor. Poate m` în[el ins`! La agapele IPB de care am amintit, în pove[tile prietenilor Dumneavoastr` ap`reau [i o bun` parte dintre personajele galeriei de portrete pe care a]i f`cut-o în Arhitect sub comunism – Bubi Georgescu, G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Mac Constantinescu, Duiliu Marcu, Grigore Ionescu, Richard Bordenache. Pe acesta din urm` nu-l

cunoscusem decât ca profesor de istoria arhitecturii [i ca student nu m i-l închipuisem câtu[i de pu]in în ipostaza de profesor de atelier, de[i, precum Grigore Ionescu (cu Sanatoriul Toria) avusese cel pu]in un succes major cu imobilul ASIT de lâng` Pia]a Roman`, o remarcabil` pies` de arhitectur` modern`, în care cultura sa solid construit`, în bun` parte ca bursier al Academiei di Romania din Roma, l-a f`cut s` ne propun` aici un modernism aparte. Prin portretele obiectiv-subiective (comme il se doit unui portret ca s` r`mân`) ne-a]i pus la dispozi]ie o remarcabil` [i vie galerie de personalit`]i care ne lipse[te atât de mult [i care în form` scris` ar trebui s` existe în toate societ`]ile civilizate. Acest exerci]iu trebuie continuat de al]ii, dar [i de Excele]a Voastr`. Pentru a relua un dialog început cu Dumneavoastr` în decembrie ’89, am ales din aceast` galerie antologic`, din ra]iuni personale – pentruc` îi iubesc – dou` figuri ale c`ror destine într-o oarecare m`sur` se aseam`n`, de[i vin din lumi

foarte diferite : G.M. Cantacuzino pe care nu am avut norocul s`-l întâlnesc, de[i ar fi fost posibil, personalitate relativ bine cunoscut` lumii noastre, a arhitec]ilor [i Virgil Ni]ulescu personalitate insuficient cunoscut`, al c`rui portret îl face]i sub semnul Exerci]iului de admira]ie - pentru a relua excelenta formul` a lui Gabriel Liiceanu - la care subscriu în totalitate. De fapt profit de ocazie pentru a aduce la lumin` citându-v` [i comentând pe marginea citatului, destinele a dou` mari identit`]i al c`ror loc în istoria arhitecturii nu este foarte bine definit înc`, chiar dac` primului i s-au publicat c`r]ile [i i s-au dedicat o serie de studii introductive. Pentru cel de al doilea, în afara articolului injurios [i def`im`tor din revista Arhitectura

mai - iunie 2009

www.oar-bucure[ti.ro

din anii 1950 scris de Gustav Gusti [i a comentariilor orale, este adev`rat, mai ales elogioase - abundente în genera]ia Dvs., dar care cu timpul se pierd - nu exist` mai nimic. Excep]ie face portretul pe micile p care i l-a]i l ]i ] dedicat d di t [[ii mic i ile il contribu]ii t ib ]]ii ale [i l lui l i Dorin D i [tefan [tefan t f [i a mea scrise i emo]ionat la moartea moartea sa în vara vara anului 2000. Fa]` de G.M. Cantacuzino, m` aflu întro oarecare divergen]` cu punctul Dumneavoastr` de vedere, mai ales referitor la rolul [i locul revistei Simetria în istoria arhitecturii române[ti. Aceasta nu înseamn` c` portretul pe care i-l face]i nu este corect [i c` nu exist` în ciuda rezervelor – justificate, cel pu]in par]ial, dup` descrierile pe care le face]i – o c`ldur` subiectiv` în textul Dumneavoastr`, care m` face s` cred c` a]i în]eles în profunzime personajul. ”Paseismul lui G.M. a fost unul funciar, autentic, care a refuzat un viitor pe care îl dispre]uia. [i-a trimis so]ia [i fiul în Anglia pentru a-i pune la ad`post de urgia vremurilor. El îns` a refuzat s` plece din România. A suferit sanc]iuni nemeritate din partea unui regim aprig [i neîndur`tor. S-a retras într-o activitate care-i evoca trecutul; a tr`it la Ia[i într-o chilie, aproape monastic; a refuzat contacte [i se spune c` î[i petrecea multe ore de odihn` [i medita]ie în compania unui corb pe care-l hr`nea pe pervazul ferestrei. Mi-ar pl`cea foarte mult ca povestea s` fie adev`rat`. Ar fi fost în spiritul lui G.M. ca un refuz total a

18 l 29

|n timpul unei vizite la Paris, l-am putut întâlni pe Dominique Perrault aproape peste tot: prin lucr`rile sale, dintre care celebra Bibliotec` Na]ional` a Fran]ei, pe malul stâng al Senei, prin interven]iile sale în expozi]iile de arhitectur` despre Turnul european la Pavillon de l’Arsenal, despre Marele Pari(s) [i despre locuirea ecologic` la Cité de l’Architecture et du Patrimoine, în libr`rii, prin c`r]ile care îi sunt consacrate, la Centre Pompidou, unde ecourile expozi]iei care i-au fost dedicate în 2008 persist` înc`… Renumele s`u interna]ional a început odat` cu câ[tigarea concursului de arhitectur` pentru Biblioteca „François Mitterrand”, care, odat` realizat`, i-a adus marele premiu Mies van der Rohe în 1997. Au urmat apoi, în 1992, Velodromul [i Piscina olimpic` din Berlin; în 1996, extinderea Cur]ii de Justi]ie a Comunit`]ilor Europene la Luxemburg; în 2002, Masterplanul pentru Donau City, noul cartier din Viena cu turnurile gemene, Centrul olimpic de tenis [i reamenajarea parcului Manzanares la Madrid; în 2003, noua scen` a Teatrului Marinski din Sankt-Petersburg [i, în 2004, campusul Universit`]ii pentru Femei Ewha din Seul. Alte proiecte de anvergur` sunt în curs de realizare precum hotelul de 3 [i 4 stele din Milano (Italia) sau Palatul sporturilor din Leon (Spania). Agen]ia DPA, Dominique Perrault-Architecture, a câ[tigat în iulie 2008 concursul interna]ional pentru Termele din San Pellegrino din regiunea Bergamo în Italia, iar Bulgaria i-a încredin]at noul s`u Centru de Afaceri din Sofia. Lucian Constantinescu: V` mul]umesc mai întâi pentru disponibilitate… Voi începe cu o întrebare despre Biblioteca Na]ional` a Fran]ei, unde am petrecut ore [i zile întregi, pe care am 24

ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL

Esplanada Bibliotecii Na]ionale a Fran]ei, Paris. Foto: ©Dominique Perrault/Adagp

tr`it-o ca pe un loc magic, ca pe o muzic` maiestuoas` [i înv`luitoare… Modul în care Biblioteca a evoluat a fost previzibil pentru dumneavoastr`? Dominique Perrault: La început, acum dou`zeci de ani – în aceast` toamn` vor fi exact dou`zeci de ani de când concursul de arhitectur` a avut loc – nu era nimic în jurul bibliotecii, era o cl`dire complet izolat`. |n prezent, exist` un cartier întreg în jurul ei [i chiar o pasarel` care leag` esplanada Bibliotecii de o mare gr`din`. Ast`zi este evident c` arhitectura poate lucra cu vidul, c` s-a putut construi un vid, care con]ine esplanada public`, un loc virtual delimitat de patru turnuri pe col].

Aceast` esplanad`, ca loc public, constituie liantul între arhitectur` [i cartier; densitatea construc]iilor din jur, mijloacele de transport în comun, linia de metrou etc. fac ca Biblioteca [i, mai ales, esplanada s` devin` marea pia]` central` a cartierului, utilizat` [i apreciat` de toat` lumea. E un lucru real, în vreme ce cu dou`zeci de ani în urm`… L.C. Mi-a pl`cut lemnul cald al esplanadei, care, în compara]ie cu atâtea lucruri de beton, î]i face bine… D. P. Exact, e un loc pentru plimbare, în care po]i s` întârzii, po]i s` visezi, s` dormi, s` prive[ti… E un loc pentru pietoni, pentru hoinari, nu pentru ma[ini.

#26

04_boar.indd 50

3/24/14 7:20 PM

num`rul rubrica

Cas` \n Piego, Sintra, POrtugalia

(activitate la care nu a renun]at niciodat` de-a lungul timpului). Într-o vreme a filosofiilor arhitecturale exacerbate pân` la a deveni simplu ]esut lingvistic, în epoca virtualului [i a imaginii prelucrate, Siza s-a întors la materialitatea gestului arhitectural, prezentând de fiecare dat` când are ocazia, cu modestie [i simplitate, laboriosul proces de na[tere a unei construc]ii. De un minimalism ce evit` abstractul, inspirând serenitate [i for]`, elegante într-un sens matematic, dar [i sensibile, cl`dirile lui Siza (foarte diverse ca dimensiune [i func]ionalitate) sunt întotdeauna bine ancorate în context. Arhitectul portughez m`rturisea de altfel cât de mult se las` cople[it de rela]ia cu situl, de a[ezarea proiectului în realitate: „...de imaginea prafului [i a trepiedelor fotografilor, de c`derea arborilor de plut` cu aripile deschise, de goliciunea zidurilor dintre acoperi[uri [i gr`dini, de imaginea femeilor în negru, de mesele inginerilor etc. (...) Toate acestea las` urme pe suprafa]a ideilor simple”. (Evora, 1992) În acest al cincizeci [i patrulea an al carierei lui Alvaro Siza, an în care maestrul împline[te 75 de ani, 54 de proiecte sunt prezente în expozi]ia de la Bucure[ti, majoritatea cu machete de mari dimensiuni, pentru a da m`sura operei sale. Curatorul Carlos Castanheira, care cu pasiune s-a îngrijit de toate expozi]iile dedicate arhitectului portughez în ultimii ani, m`rturisea în prefa]a albumului monografic ce înso]e[te [i completeaz` expozi]ia: „Actul de a expune nu este în sine un obiectiv pentru Álvaro Siza. El lucreaz` pentru c` este arhitect, iar arhitectura eman` din fiin]a sa. A expune lucr`rile lui Álvaro Siza înseamn` s`-l expui pe arhitectul însu[i. Nu este u[or s` realizezi o expozi]ie a acestui maestru. Totu[i, sarcina devine mai u[oar` prin cantitatea [i

arhitectur`

’’’’’

sec]iune

ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL Buletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

eveniment

Bienala de Arhitectur` Bucure[ti 2008 S

rubrica

eveniment

’’’’’

sec]iune

Despre pavilionul Romåniei la Bienala de Arhitectur` de la Vene]ia 2008 „Proiectul «BOLT» este un proiect compozit care a pornit de la textul lui Aaron Betsky, curatorul pentru Vene]ia de anul acesta, care pune problema lui «dincolo», o dimensiune care se afl` dincolo de arhitectur`, \n afara ei cumva. |mpreun` cu colegii mei, am hot`råt s` ne prezent`m la concursul pentru tema pavilionului din acest an cu elemente din proiecte pe care le-am avansat de-a lungul timpului, apropiate temei. Erau de fapt acele abateri de la tema de proiectare sau interpret`rile ei care f`ceau ca proiectul s` aib` o anumit` personalitate legat` de personalitatea beneficiarului, dar pe care el nu le sesizeaz`. Pe m`sur` ce avansezi \ntr-o rela]ie nuan]ele, \ncep s` capete importan]` [i atunci cunoa[terea, \n]elegerea beneficiarului \ncep s` fie mai complexe [i descoperi deseori dorin]ele ascunse, poate nem`rturisite, cåteodat` nevoi pe care nu [tie s` [i le formuleze. Elementele exterioare se descoper` pe parcurs [i pot s` devin` la un moment dat foarte importante. Cu timpul, mai ales \n Bucure[ti \n momentul acutiz`rii presiunii imobiliare, am descoperit c` spa]iul exterior care \nconjoar` habitatul beneficiarului devine esen]ial. Din aceast` cauz` ne-am schimbat complet metoda de proiectare, nu dintr-o dat`, ci progresiv, pån` la punctul \n care am ajuns acum: subiectul nu este casa, subiectul este de fapt teritoriul, iar casa este \ntåmplarea sau såmburele care adun` o serie \ntreg` de lucruri, dar nu toate. O mare parte din proiect se petrece undeva \n afara casei, pån` cånd ajungi la ea, \n acel spa]iu intermediar care se desf`[oar` nu numai \n plan orizontal, ci [i pe vertical`, avånd o leg`tur` puternic` cu lumina de sus [i, poate, cu transcenden]a cånd e nevoie. Din aceast` cauz`, BOLT are o tendin]` de a afirma \n[urubarea \n spa]iu. Nu e[ti suficient de stabil decåt dac` faci \n[urub`ri, \n diverse direc]ii, explorezi spa]iul [i \l populezi cu elemente ini]ial neclare, dar care toate satisfac pån` la urm` ni[te a[tept`ri. A[tept`rile deseori sunt cele nem`rturisite [i necunoscute, a[ spune aproape psihanalitic descoperite prin conversa]ie, printr-o leg`tur` mai puternic` cu proprietarul, cåteodat` prin conflicte cu el. Scopul final este ca obiectul care se na[te s` aib` extensii \n zonele necunoscute. Dup` ce am finalizat o lucrare, ideea este s` existe poten]iale \n[urub`ri \n continuare pe care beneficiarul, f`r` s`-[i dea seama, s` le dezvolte \n folosul lui. Este o dimensiune care nu face parte din proiectul desenat, face parte din via]a de proiectare. Proiectul este un efort continuu care nu are leg`tur` cu metodele de lucru, ci este \ns`[i via]a cu preocup`rile ei permanente [i care pot, la un moment dat, s` \]i dezvolte, s`-]i furnizeze prin rico[eu anumite elemente exterioare. Deseori, cånd te gånde[ti la un proiect, se \nfirip` idei [i pentru altele, tot a[a prin rico[eu. Orice arhitect are obsesii. Orice om care creeaz` \[i dore[te ceva pe care nu reu[e[te s`-l ating` [i cu fiecare nou` lucrare \ncearc` s`-l des`vår[easc`. {i proiectele, chiar dac` sunt foarte diferite, au o oarecare continuitate [i gåndurile se transfer`. Astfel, exist` un anumit tip de «\n exterior», «\n afara» proiectului pe care tot timpul \ncerci s`-l pui la punct, s`-l acorzi cu conjunctura nou` \n care te afli. Este o preocupare permanent`. A fost foarte u[or s` g`sim invita]i pentru proiectul BOLT. Fiecare are acest gen de gåndire, chiar dac` exist` diferen]e \ntre persoane. Mai mult decåt atåt, exist` foarte mari asem`n`ri \n acest tip de \n[urubare \n realitate pe care o au [i alte profesii. |n catalogul expozi]iei vor fi mici interviuri cu persoane din diverse domenii care vor comenta din punctul lor de vedere acest «dincolo», aducånd un r`spuns organizatorilor \ntr-o m`sur` suficient de interesant`, mai ales c` acum arhitectura accept` foarte multe infuzii din exterior, de idei sau de contact. Proiectul s-a dezvoltat foarte natural, extrem de pasionant. Am invitat \n expozi]ie [i sculptori: Marian Zidaru, Ciubotaru, Virgil Scripcaru [i, bine\n]eles, puteam invita mai mult` lume, dar timpul a fost scurt. Ideea va continua probabil [i dup` expozi]ie, pentru c` subiectul se dezvolt`.”

evenimente

EVENIMENTE INTERNE

Pavilion Multifunc]ional Gondomar, Portugalia

Marius Marcu Lapadat

tem. Nu este vorba de arhitectur` de proast` calitate, ci de proiecte FOTO: COSMIN DRAGOMIR inter[anjabile, care pot fi amplasate \n aproape orice loc, cu manageri de proiect care c`l`toresc dintr-un loc \ntr-altul. Betsky a c`utat acele excep]ii, arhitectura de dincolo de cl`diri, care se refer` la momentul \n care materia reu[e[te s` se transforme \n spirit. Cum s-a derulat concursul pentru Pavilionul României de la aceast` edi]ie?

Comisar al Pavilionului României la Bienal`

Am fost surprins cât de divers` poate fi interpretarea temei propuse de Betsky. Au existat 7 proiecte \nscrise \n concurs [i cred c` aproape toate ar fi putut reprezenta cu succes România. |n final, a fost ales proiectul BOLT al echipei lui {erban Sturdza, care se refer` literalmente la arhitectura de

Curatorul acestei edi]ii a Bienalei, Aaron Betsky, este un personaj influent al lumii arhitecturii contemporane. Fost director al Institutului de Arhitectur` din Olanda, cu sediul la Rotterdam, Betsky este \n prezent directorul Muzeului de Art` din Cincinnati, a c`rui cl`dire este realizat` de celebra Zaha Hadid. Cum a]i interac]ionat cu conceptul propus de el, având [i experien]a mai multor Bienale \n calitate de comisar a Pavilionului României?

septembrie octombrie 2008

www.oar-bucure[ti.ro

04 l 05

PREMIILE

pre deosebire de edi]iile anterioare |ntre 15 octombrie [i ale Bienalei de Arhitectur` Bucure[ti, cea de anul acesta a 15 noiembrie 2008, se introdus o perspectiv` mai critic`, punând accentul pe problemele condesf`[oar` la Bucure[ti crete ale teritoriului românesc din Bienala de Arhitectur`, perioada de tranzi]ie [i insistând asupra poten]ialului de dezvoltare urban`. un eveniment de amS-a discutat despre importan]a unei gândiri regionale [i despre posibilitatea ploare ce propune o ca Romånia s` ia drept exemplu arhitectura recent` din ]`ri vecine, ca perspectiv` cuprinUngaria, Cehia sau Croa]ia, trecute [i ele prin schimb`ri de natur` socioz`toare asupra politic`. Nu \n ultimul rând, edi]ia din acest an a BAB s-a constituit ca un arhitecturii române[ti eveniment mai accesibil publicului, [i mai deschis fa]` de ideea de colabor`ri contemporane. interdisciplinare. Conferin]e, dezbateri, expozi]ii [i seminarii vor completa expozi]ia-concurs, mobilizându-i pe speciali[ti recunoscu]i recunosc u]i ] ai domedome omeniului. niului iului Mai MARHITEC}II ai multe mult ultte e {I BUCURE{TIUL Buletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti 17 Ordinului Arhitec]ilor din România ww.bab.ro, iinforma]ii: informa]ii f ]aii: ww.b bab.ro, b www.arhitectura1906.ro

interviu

Sec]iunea 1: Arhitectur` < 1000 mp Teatrul Na]ional Ia[i – Sala Atelier. Autor: Angelo Roven]a – premiu Casa Stygár. Autor: Pétterfy Miklós – Câ[tig`tor al Premiului special Gerard din partea Final Distribution, sponsor principal BAB 2008 Vila N. Autori: Adrian Soare, Cristi Borcan, {tefan Aldea (SYAA) Locuin]` unifamilial` str. Marin Dracea. Autori: Radu Teac`, Peter Marx, Liviu Fabian (Artline) – nominalizare Sec]iunea 2: arhitectur` > 1000 mp Pensiune turistic`. Autori: Kim Attila, Tiberiu Buc[a, Adriana Diaconu (SKBD) – premiu Club Bosco Neptun. Autori: Eliza Yokina, Adrian Soare, {tefan Simion, Tudor Antemir (SYAA) – nominalizare Bazin de \not. Autori: Emil Barbu Popescu, Drago[ Perju, Remus Hâr[an, Károly Nemes, Radu G`diu]`, Mihaela Bog`]eanu – nominalizare Cl`dire de apartamente pe Aleea Alexandru. Autori: Vlad Arsene, Onar Gerelioglu, Zzing Lee, Radu Ursoiu, Lucia Stoll, Olgu Aytac (Westfourth) – nominalizare Pia]` agroalimentar`. Autori: Marius C`lin, Roxana Ro[ca (Zip Studio) – nominalizare

Organizat f`r` \ntrerupere \ncepând din 1992, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul arhitecturii din România,, Bienala de Arhitectur` B Bucure[ti Bucure[ti, [ti p remiaz` i ` reali real liz`rile ` il de d vvaloare aloare l premiaz` realiz`rile num`rul ale l arhitec] h ilor l români din d ultimii l doi ani, doi ani arhitec]ilor www.oar-bucure[ti.ro iulie-august d `2008 dup` criteriil it iile unuii juri jjuriu iu interna]i iinterna]ional. t ]i22 onal. l criteriile l 23 E Evenimentul i t l central t l all Bi B ienalei l i a fost f st Bienalei Expozi]ia BAB 2008, deschis` \ntre 15 5 octombrie [i 15 noiembrie la Galeria a 3/4, care a prezentat publicului proiec-tele dintre care s-au ales nominaliz`rilee anul acesta. Juriul a fost prezidat de e arhitec]ii Manuel Bailo (ADD+Arquitecdincolo de ziduri, analizând rela]iile dinspectaculoas`, \n Rusia, \n China, chiar tre locuin]` [i spa]iul care o \nconjoar` [itura, \n România, \n tot Spania) blocul de[iEst. Barcelona, Hrvoje Njiricc [i inspirându-se din elemente ale arhi|ntr-o perioad` \n care arhitectura (njiric+ arhitekti, Zagreb, Croa]ia). tecturii tradi]ionale. construit` a putut s` ofere atât de mult Tot \n cadrul BAB au avut loc o serie de e material, iar expozi]iile din ultimii ani evenimente menitepros` atrag`` s-au concentratconexe, pe acest subiect, Selec]ia realizat` de Betsky pentru aten]ia asupra importan]ei n babil c` Aaron Betsky a sesizat oarhitecturii \n expozi]ia central` de la Vene]ia via]a de ozirepeti]ie cu zi. Expozi]ia mici pen-satura]ie, a solu]iilor„Idei arhitecaduce \n prim-plan proiecte experiturale, [i a ora[ decis orientarea idee, mentale [i nume ale arhitecturii tru un mare” ac`tre prezentat 16 6 c`tre arhitectura de buget plan[et` [i c`tre dar care contemporane care s-au consacrat proiecte mici, cu restrâns, e experiment. Fac o analogie cu momenprin experiment precum Zaha au poten]ialul de a schimba aspectul tul \n care a ap`rut filmul lui Spielberg, Hadid, Coop Himmelb(l)au, Bucure[tiului [i mentalitatea locuitorilorr „E.T.”. Atunci existase o avalan[` de Morphosis etc. Cum privi]i aceast` s`i. cu Arhitectura ]`rilorcu vecine a fostt filme dezastre naturale, accipondere majoritar` a arhitecturii prezentat` ca el exemplu \n expozi]iile e dente, cu animale, a schimbat nerealizate, conceptuale, \n dauna „Avangard` ` registrul, a venit[icu continuitate”, un film delicat, dedicat` construitului imediat? interesant [i acontemporane avut un foarte mare arhitecturii din Croa]ia, [i succes. c` exist` asemenea asupra Cred c` exist` o sinusoid` a intereFF08, Cred care s-a un concentrat a ciclu \n receptarea arhitecturii de c`tre sului arhitec]ilor pentru anumite teme. Ungariei. publicul larg [i cu siguran]` un curator |n prezent, pare s` se \ncheie un ciclu Foto-instala]ia „NU” a reprezentat o me-de valoare precum Betsky [tie exact pe \n care s-a construit foarte mult: \n dita]ie asupra interdic]iilor din spa]iul ce s` pun` accentul. Spania, \n SUA, unde criza este cea mai public bucure[tean, unde oamenii see Dumneavoastr` a]i zi f`cut [i neprie-lovesc \n fiecare de parte inscrip]ii din juriul care a selectat proiectul tenoase, fie ele scrise pe u[ile garajelor, r, pentru Pavilionul pe pl`cu]ele dinRomâniei. parc`ri sau din spa]iilee

Sec]iunea 3: urbanism [i amenajarea spa]iilor urbane Erlebnisraum Altstadt. Autori: Michael Buck, Adrian Borda, Benjamin Kohl, Oana St`ncioiu, Eugen P`nescu (Planwerk) – premiu B-dul Eroilor Cluj. Autori: Michael Buck, Adrian Borda, Benjamin Kohl, Tudor P`nescu, Eugen P`nescu, Cristina Pi[leag, Bogdan Sângeorgean, Tiberiu Ciolacu, Oana St`ncioiu, {erban }ig`na[, Flavia Cozma (Planwerk) – nominalizare Timi[oara 2020 – viziune global`. Autori: Direc]ia de Dezvoltare – Municipiul Timi[oara (Aurelia Junie), Politehnica din Milano, Facultatea de Arhitectur` din Lecco (Massimo Tadi) – nominalizare

verzi, al c`ror mesaj \ncepe mereu cu „nu”. Tot \n cadrul BAB 2008 au fost prezentate fotografiile de arhitectur` contemporan` ale lui {tefan Tuchil` [i Cosmin Caciuc, sub titlul „35 ora[e, mul]i pixeli, ceva cafea”. Bucure[tenii au putut vizita [i o expozi]ie monografic` dedicat` arhitecturii urbane a lui Rudolf Fraenkel. Speciali[tii din domeniu au putut asista la conferin]e sus]inute de arhitec]i de renume mondial, printre care s-au reg`sit membrii juriului BAB de anul acesta sau nume ca Per Olaf Fjeld, Rolf Gerstlauer [i Lisbeth Funck. Anul viitor, expozi]ia-concurs de arhitectur` româneasc` va fi itinerat` \n 8 ora[e din ]ar`, respectiv Cluj, Timi[oara, Bra[ov, Sibiu, Ia[i, Suceava, Craiova [i Constan]a. Expozi]ia va constitui un prilej pentru organizarea, \n parteneriat cu filialele locale ale UAR [i ale OAR, de seminarii, mese rotunde [i alte manifest`ri profesionale.

Sec]iunea 4: arhitectur` de interior, scenografie [i design de obiect KLUDIstudio. Autori: Kim Attila, Tiberiu Buc[a, Adriana Diaconu (SKBD) – premiu Apartamentul alb. Autori: Maja Bâldea, Wenczel Attila, Claudiu Toma (Parasite Studio) – nominalizare Mansarda Gheorghe Laz`r. Autor: Corvin Cristian – medalia pre[edintelui Uniunii Arhitec]ilor din România Sec]iunea 5: restaurarea monumentelor de arhitectur` [i reabilitarea cl`dirilor Restaurare, amenajare restaurant. Autori: Mihai }uc`, Teodora Capot`, Alexandra Popa, Philipp Brand (Arhimus) – premiu Multiple posibilit`]i. Autori: Oana Bogdan, Pieter Meuwissen, Leo Van Broeck (VBM architects), Dirk D'Herde (AR-TE architects) – nominalizare Sec]iunea 6: publica]ie de arhitectur` Álvaro Siza. 54 de proiecte. Autori: Álvaro Siza, Carlos Castanheira, Nuno Higino (Igloo Media – coordonator proiect editorial: Viorica Buic`) – premiu Search and rescue: City. Autori: Cristi Borcan, Alex Axinte (Studiobasar) – nominalizare Eseuri de urbanism [i arhitectur`. Autor: Alexandru M. Sandu (editor Arpad Zachi, Funda]ia Arhitext design) – nominalizare O teorie a criticii de arhitectur` – schi]` de schi]`. Autor: Anca Sandu Toma[evschi (Editura Universitar` Ion Mincu) – nominalizare

Spunea]i c` aproape toate proiectele ar fi fost potrivite pentru a reprezenta ]ara la Vene]ia. Care au fost calit`]ile care v-au determinat s`-l alege]i pe cel coordonat de domnul Sturdza?

Fiecare curator, comisar-general, fixeaz` o tem`-cadru c`reia ]`rile participante \ncearc` s`-i dea un r`spuns. Exist` evident o schimbare de atitudine, de vreo trei edi]ii \ncoace, de când a luat na[tere Funda]ia pentru Bienala de la Vene]ia. Organizatorii [i-au propus ca evenimentele s` aib` un impact mai mare, s` se adreseze nu numai profesioni[tilor, ci [i publicului larg. Au \nceput s` cerceteze impactul acestei expozi]ii [i modul \n care rezultatele discu]iilor sunt diseminate c`tre publicul larg. De exemplu, anul acesta expozi]ia general` “Out There. Architecture Beyond Building” este completat` de o expozi]ie “South There”, cu solu]ii ale arhitec]ilor pentru zonele defavorizate, pentru ]`rile s`race. Tema din acest an se \nscrie \n aceast` tendin]` general`, dar cred c` este mult mai poetic` [i mai polisemantic` decât cele precedente. Am spus asta [i \n prefa]a catalogului: de când am citit tema enun]at` de Aaron Betsky, mi-am dat seama c` el caut` acele excep]ii din produc]ia uria[` de arhitectur` care nu se \ncadreaz` \n masa de proiecte ce r`spund unor oportunit`]i imediate de investi]ii, a[a cum se \ntâmpl` \n Rusia, China, chiar [i \n România, trebuie s` o recunoa[-

Trebuie s` spun c` \n acest an, din mai multe motive, concursul pentru alegerea echipei s-a realizat târziu. |n aceast` alchimie care face ca juriul s` aleag` un proiect sau altul a contat [i garan]ia c` proiectul se poate materializa \n scurtul timp care mai r`m`sese. Pre[edintele juriului a fost domnul Virgil Ni]ulescu, secretarul general al Ministerului Culturii, care ne-a spus c` anul acesta trebuie s` avem \n vedere un buget mai restrâns, lucru pe care a trebuit s` \l lu`m \n calcul. Majoritatea proiectelor erau interesante la nivel conceptual, dar nu erau suficient de detaliate pentru a fi repede concretizate. Trebuia s` excludem riscul de a nu avea pavilionul gata la deschidere. Din juriu au mai f`cut parte arh. {tefan Lungu, arh. Iulia Stanciu, doamna rector de la Universitatea de Arte – Ruxandra Demetrescu. A[ vrea s` subliniez dorin]a noastr` de a avea cât mai multe proiecte \n concurs: a existat un proiect primit din Austria, pe e-mail cu o adres` secret`, pentru c` exact \n ziua pred`rii acolo era o s`rb`toare [i po[ta nu func]iona. Am hot`rât s`-l primim, pentru c` eram dornici s` avem cât mai multe variante.

evenimente externe

2010

Premiile WAF 2010 |ntre 3 [i 5 noiembrie, a avut loc la Barcelona cea de-a treia edi]ie a World Architecture Festival. Expozi]ia tematic` din cadrul evenimentului, intitulat` „Transformations”, a ilustrat modul în care mediul construit poate fi transformat prin creativitatea arhitec]ilor, prin evolu]ia tehnicilor de construc]ie, printr-o bun` colaborare cu beneficiarii [i, nu în ultimul rând, prin munca în echip`. Au fost expuse toate cele 512 proiecte interna]ionale \nscrise \n competi]ie, dintre care au fost alese, odat` cu deschiderea festivalului, premiile pentru cele 42 de categorii. V` prezent`m \n continuare câteva dintre acestea. Mai multe detalii pe www.worldarchitecturefestival.com Premiul pentru sec]iunea World’s Best Private House A Forest for a Moon Dazzler, Costa Rica Proiect: Benjamin Garcia Saxe, Costa Rica

Hotel de 3 [i 4 stele, Milano. Foto: ©Dominique Perrault/Adagp

Casa amplasat` \n p`durile din Costa Rica este proiectat` \n a[a fel \ncåt s` ofere beneficiarului, mai precis mamei arhitectului, perspective directe asupra Lunii, \nainte de a adormi. Pentru a face posibil acest lucru, \n timpul nop]ii, acoperi[ul \n form` de con a casei din bambus se poate deschide.

Hotel de 3 [i 4 stele, Milano, Italia. Detaliu acces. Foto: ©Dominique Perrault/Adagp

L.C. Gândindu-m` la marile dumneavoastr` proiecte din Seul, Moscova, Viena, Sofia, care este pentru dumneavoastr` raportul între arhitectur` [i peisaj? D. P. Ast`zi, peisajul nu mai este în]eles ca alt`dat`, adic`, marea, muntele, florile, copacii, natura etc. A[ putea spune chiar c` ast`zi ora[ul este un peisaj; putem vorbi de un peisaj natural, dar [i de un peisaj artificial, urban… Se pune problema pentru arhitect s` stabileasc` un raport între ceea ce exist` [i ceea ce urmeaz` s` fie creat, exist` o dialectic` a peisajului [i în cel urban arhitectura adaug` la arhitectur`… L.C. Referitor la turnuri, spunea]i c` trebuie construite turnuri acolo unde ele exist` deja. Ce înseamn` mai exact asta? D. P. Este un fapt interesant cu turnurile, cu ele po]i transforma ora[ul. Un ansamblu de turnuri vorbe[te, creeaz` o rela]ie nou` cu ora[ul… Peisajul urban cu turnuri este unul nou.

DC Towers, Viena. Foto: ©Dominique Perrault/Adagp

L. C. Am v`zut Biblioteca [i ca pe o mare instala]ie, ca [i cum arhitectura s-ar juca cu instala]ia [i instala]ia s-ar juca cu arhitectura… D. P. Da, în arta contemporan`, instala]ia creeaz` rela]ii, în cazul nostru între cartier [i ora[… Ideea este c` astfel de cl`diri publice, cu valoare simbolic`, nu trebuie s` fie izolate de ora[. L.C. A]i propune ast`zi acela[i proiect pentru Bibliotec`, [i m` gândesc \n primul rând la imperativele ecologice? D. P. Gr`dina Bibliotecii, care este îngropat`, care se g`se[te în sol, este perfect ecologic`. În schimb, cele patru turnuri nu sunt întru totul ecologice [i ne gândim la modul în care am

L.C. Am v`zut expozi]ia despre Locuirea ecologic` la Cité de l’architecture et du patrimoine. Ast`zi a devenit o chestiune inevitabil`… D. P. Da, ne confrunt`m ast`zi cu o situa]ie nou`; nu mai suntem pe vremea când se descopereau ]inuturi noi, \n prezent nu mai este nimic de descoperit. Este o situa]ie foarte interesant` din punct de vedere cultural, pentru c` acest fapt transform` viziunea noastr` despre lume, care este o lume închis`, limitat`. Trebuie s` lucr`m [i s` respect`m aceast` lume limitat` – în sensul de cunoscut` – [i cred c` avem de-a face aici cu o dimensiune filozofic`. Dezvoltarea durabil` nu este o chestiune economic`, nu este nici o chestiune tehnic`, este o chestiune cultural`. Planeta este cunoscut`, are limite, în vreme ce secole întregi limita p`rea îndep`rtat`. Ast`zi suntem la limit` [i, prin urmare, problemele sunt foarte diferite. Acum se pune problema cum va putea omul s` continue s` tr`iasc` pe p`mânt, cum va reu[i s` gestioneze resursele planetei în a[a fel încât omenirea s` poat` evolua, s` poat` cre[te, produce etc. în condi]ii care s` fie echitabile [i democratice.

L.C. Lucra]i mai degrab` pe calculator sau cu creionul în mân` ? D. P. Oh, e foarte variabil [i de fapt e un pic din toate în acela[i timp, fiindc` pot foarte bine s` lucrez cu creionul, cu computerul, cu machetele. Pot s` încep s` lucrez cu primele imagini, cu desene, [ti]i, de fapt nu este o regul` anume. L.C. Cum lucra]i un proiect cu echipa? D. P. Începem în mod foarte liber. De exemplu, la început este o idee, o ipotez`, f`r` a [ti îns` dac` ea va fi definitiv`. |ncepem s` ne îndoim, s` discut`m, s` critic`m aceast` ipotez` [i apoi se poate ca ea sa fie interesant` doar în propor]ie de dou`zeci la sut` [i se poate s` o schimb`m în propor]ie de optzeci la sut`, se poate s` fim nevoi]i s` degaj`m, s` elabor`m o nou` ipotez` [i, încetul cu încetul, în aceast` dialectic` a diferitelor ipoteze, încep s` apar` unele elemente care permit construirea unui act fondator, care permit definirea caracterului, geografiei proiectului, [i încetul cu încetul, relativ repede uneori, proiectul apare… L.C. Exist` democra]ie în echipa dumneavoastr` sau [eful hot`r`[te? D. P. {ti]i, crea]ia nu este un act democratic. Crea]ia este ceva care la un moment dat î]i cere s` fii singur. Trebuie s` î]i asumi riscul [i s` ai curajul îndoielii. L.C. R`mânând la aceast` frumoas` idee, v` mul]umesc pentru întreaga convorbire.

CONCURS PENTRU PENTR GABROVENI HANUL GABROVE

evenimente interne

putea folosi dinamic aceasta dubl` fa]ad`. Biblioteca are o fa]ad` dubl`, o piele dubl`, una din sticl` [i o alta de lemn, constituit` din obloane. Între cele dou` fa]ade se creeaz` un spa]iu care poate fi folosit mai bine.

tori, mezaninul g`zdu g`zduind cabinele de sunet [i lumin`. Sala este dotat` cu toate acceso accesoriile necesare unei utiliz`ri multifunc]ionale excep]ionale, se poate crea un mare spa]iu eveni[i, \n cazuri excep]ion s`lile din aripa de est a pasajului \n parter [i men]ial ce ar reuni s` subsol, sala polivalent`, foaierul principal [i holul pe dou` nivele. Etajul unu este ocupat \n \ntregime de birourile administra]iei ARCUB, din care o parte se afl` \n noul etaj al pasajului, cu vedere spre curte, iar sala de [edin]e a fost plasat` \n corpul nord al Hanului, al`turi de s`lile de seminar [i conferin]e. Etajul doi este \mp`r]it \ntre trei garsoniere cu vedere [i terase accesibile la sud [i un mare spa]iu de recreere [i de luat masa la nord, cu o teras` spre Lipscani. CIMECUL este accesat din strada Gabroveni, printr-un hol de l`rgimea maxim` a parcelei, ce se deschide la est spre s`lile centrului de informare patrimoniu care au privilegiul s` se afle sub bol]ile Hanului, [i spre sala de expozi]ie pe dou` nivele, cu vedere spre pasaj. Arhivele [i fototeca [i-au g`sit locul la subsolul

|n urma juriz`rii, primele trei birouri clasate au fost:

Premiul pentru sec]iunea World’s Best New and Old Building „DDB Office”, Istanbul, Turcia Proiect: Erginoglu & Calislar Mimarlik Insaat Ticaret ve Turizm Limited Sirketi, Turcia Proiectul cå[tig`tor al sec]iunii ofer` un exemplu extrem de fericit de restaurare [i revitalizare a unei cl`diri cu o vechime de peste 170 de ani. Provocarea a constat \n g`sirea unui echilibru \ntre func]ionalitate [i caracterul original al structurii. Premiul I: Metaconcept Design

Premiul pentru sec]iunea World’s Best Learning Building School of the Arts, Singapore Proiect: WOHA, Singapore

Premiul I: Metaconcept Design

Combinånd spa]ii destinate artelor spectacolului cu zone specifice unei [coli, proiectul cuprinde dou` componente majore, numite Backdrop [i Black Canvas. Cea dintåi cuprinde o sal` de concerte, un teatru [i o serie de spa]ii informale pentru spectacole, \n timp ce a doua constituie un spa]iu securizat, destinat \nv`]`måntului.

Premiul I: Metaconcept Design

Premiul I: Metaconcept Design • Autor principal: arh. Adina Ioni]` • Coautori: arh. Flaviu B`rb`caru (Asco Construc]ii), ing. {tefan Lichwar • Expert monumente: arh. Mihai Opreanu Premiul II: Soare & Yokina Arhitec]i Asocia]i • Autor principal: arh. Adrian Soare • Coautori: arh. Eliza Yokina, arh. Sebastian Lupea, arh. Camelia Oancea, arh. Rodica Dina, arh. Ruxandra Sacalis • Speciali[ti/exper]i monumente: arh. Irina PopescuCriveanu, arh. Aurel Botez, ing. {erban-Marius Median

Juriul a fost format din arh. Doina Bubulete, Irina Cosm`nescu, Nicolae Lascu, Jean-Guy Lecat, {tefan M`nciulescu, Marius MarcuLapadat [i prof. dr. Corina Popa (istoric de art`) – membri titulari [i arh. Drago[ Perju [i Ileana Zbârnea – membri suplean]i. Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu” a g`zduit expozi]ia proiectelor participante la concurs, în perioada 22 decembrie 2009 – 10 ianuarie 2010, urmånd s` organizeze [i festivitatea de premiere. Premiul I: Metaconcept Design • Autor principal: arh. Adina Ioni]` • Coautori: arh. Flaviu B`rb`caru (Asco Construc]ii), ing. {tefan Lichwar • Expert monumente: arh. Mihai Opreanu a. Construc]ia nou` ARCUB este accesat dinspre Str. Lipscani printr-un vast spa]iu vitrat pe mare \n`l]ime, vizibil de la intersec]ia cu bulevardul. Acest spa]iu, ce comport` un mezanin, distribuie birourile administra]iei printr-o scar` monumental`. Foaierul este desp`r]it de pasaj de o larg` vitrin` [i beneficiaz` de o u[` dubl`, care asigur` o leg`tur` facil` cu restaurantul. Sala polivalent` are o capacitate total` de pån` la 250 de specta16

www.oar-bucure[ti.ro

Premiul pentru sec]iunea World’s Best Holiday Building Alila Villas Uluwatu, Bali Proiect: WOHA, Singapore Complexul de cl`diri Alila Villas urm`re[te poten]ialul contopirii dintre arhitectura vernacular` [i designul modern, combinånd farmecul arhitecturii pavilionare din Bali [i peisajul rural cu o abordare dinamic` a spa]iului [i a formei.

La sfâr[itul [ lunii decembrie 2009 au fost desemna]i desem mna cå[tig`torii concursului de solu]ii ] pentru p extiindder e [i remodelarea restaurarea, extinderea func]ional` a Hanului Gabroveni. Organizat de c`tre Ordinul Arhitec]ilor din Romånia, concursul de solu]ii a avut un caracter public [i s-a adresat arhitec]ilor cu drept de semn`tur`, membri ai OAR sau ai unei organiza]ii profesionale similare din ]`rile Uniunii Europene, cu atestat \n domeniul proiect`rii lucr`rilor de restaurare [i consolidare a structurilor istorice. Obiectivul proiectului „Hanul Gabroveni” este de a oferi un exemplu de bun` practic` [i excelen]` profesional` pentru reabilitarea centrului istoric al Bucure[tiului [i, mai ales, de a restitui publicului accesul la un centru cultural cu func]iuni mixte. Proiectul vine \n \ntåmpinarea nevoii de a asigura spa]ii de calitate superioar` pentru activit`]i culturale, dar [i de a revitaliza unele func]iuni tradi]ionale pentru aceast` zon` istoric`: micul comer], atelierele artizanale sau me[te[ug`re[ti, socializarea comunitar`, petrecerea timpului liber. |n competi]ie au fost \nscrise 42 de propuneri.

Premiul III: Atelier FKM • Autor principal: arh. Kozma Zsolt Coautori: arh. Bogdan Fodor, ing. Virag Jacint, ing. Florin Popa • Speciali[ti monumente: arh. Tövissi Zsolt, ing. Makay Dorottya-Lilly

www.perraultarchitecte.com

Premiul pentru sec]iunea World’s Best Culture Building [i Marele Premiu World Building of the Year MAXXI, Muzeul Na]ional al Artelor Secolului XXI din Roma. Proiect: Zaha Hadid Architects Proiectul a fost ales din 15 cl`diri finaliste, de c`tre un prestigios juriu interna]ional, format din Arata Isozaki, Barry Bergdoll, Enrique Norten [i Hanif Kara. MAXXI este „o construc]ie cu un volum ce \[i ocup` locul \n spa]iul ora[ului \ntr-un mod extrem de fericit”, a declarat pre[edintele evenimentului din Barcelona, Paul Finch.

ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL

#26

26 unde I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I lumina #31 Hanului, H anului, pot, totu[i, beneficia de natural`, prin gurile ini]iale ni]iale de ventilare, v , ale c`ror desen [[i boltire vo vorr fi ref`cute conform releveelor.

b Cl`direa b. Cl`di m onumentt istori istor i t ic ic monument istoric pasajul-curte, par]ial P i i l l sspa]iu Principalul pa]iu ]i all Hanului Hanu Hanul H luii Gabroveni G b i este t pasajul j l-curte, curte, t par]i ]iall Dinspre poate acoperit. p Din spre p strada Lipscani, Lipscani, p , poat p e fi accesat restaurantul. O scar` elicoidal` conduce la subsol, unde se g`se[te restaurantul tip tavern`, specific cartierului, care beneficiaz` de decorul arcelor [i bol]ilor ce vor fi p`strate sau restaurate. Leg`tura cu ARCUB se poate face la parter, prin simpla traversare a pasajului, pentru o utilizare cotidian`. |n cazul rezerv`rii restaurantului pentru evenimente patronate de ARCUB, un acces direct, interior, se poate face prin nodul vertical la sala din subsol. Aripa de vest a cur]ii a fost p`strat` ca \n trecut, sub forma unui [ir de magazine. Aripa de est, ref`cut`, g`zduie[te la parter spa]iile de expozi]ie CIMEC [i un foaier ARCUB, ce pot comunica pentru a crea un spa]iu pentru ac]iuni comune. Zona de sud, la strada Gabroveni, prime[te la est Centrul de Informare Patrimoniu, al CIMEC, iar la vest, Centrul de Informare Turistic` [i Cultural`, cu un acces dinspre pasaj. La etaj se ajunge prin nodul de circula]ie vertical`. Holul spa]ios distribuie s`lile de seminar [i reuniuni. Galeria de art` de la etajul aripei de vest a pasajului ocup` un spa]iu adaptat func]iei. O scar` de evacuare une[te cele trei nivele, cu ie[ire \n curte. Partea de sud [i de est a etajului este ocupat` de birourile CIMEC [i ARCUB. Premiul II: Soare & Yokina Arhitec]i Asocia]i • Autor principal: arh. Adrian Soare • Coautori: arh. Eliza Yokina, arh. Sebastian Lupea, arh. Camelia Oancea, arh. Rodica Dina, arh. Ruxandra Sacalis • Speciali[ti/exper]i monumente: arh. Irina PopescuCriveanu, arh. Aurel Botez, ing. {erban-Marius Median a. Construc]ia nou` Conceptul solu]iei se bazeaz` pe „reconstruc]ia” volumetric` a

cl`dirilor existente anterior pe teren, realizat` \n stil contemporan, neutru,, din zzid id plin, p , perf p orat cu g golur perforat golurii ritmate. Peste aceste volume „recuperate” se suprapune un volum complex, contemporan, tehnologic, dar, \n acela[i timp, un artefact fragil. Acest volum l metalic t li prelunge[te p l g [t individual i di id l fi ecare di dintre t cele l 4 corpur p i fiecare corpuri vechi, hi creionâ creion i ând d o siluet` il t` urbanistic` b i ti ` ce \\ncearc` ` s` s` se integreze integrez i t e creionând cât mai bine în contextul construit. Cl`dirile noi p reiau [[i inte rpreiau interpreteaz` în cheie contemporan` tipologii de spa]ii sau elemente arhitecturale de la cl`dirile învecinate Hanului. Spa]iile se organizeaz` în jurul unei cur]i interioare la care se accede printr-un gang, prilej de a crea efecte de lumin` prin practicarea unor extrageri complexe din masa construit` a cl`dirii, interpretându-se astfel un alt termen din vocabularul arhitectural al Hanului: luminatorul. Luminatoarele str`bat etajele 2 [i 1 ale cl`dirii, conducând lumina, atât de la est, cât [i de la vest, în interiorul gangului. Curtea interioar` este prezent` pregnant la nivelul S`lii de spectacole, devenind o prelungire exterioar` atât a foaierului s`lii, cât [i a sc`rii monumentale ce face leg`tura cu parterul. Urmând principiul respect`rii parcelarului existent, cl`dirile noi de pe cele dou` parcele libere, de[i func]ioneaz` împreun` la interior, î[i p`streaz` identitatea la exterior.

www.oar-bucure[ti.ro I 27

b. Cl`direa monument istoric Restaurarea hanului/pasajului comercial urm`re[te crearea unei noi unit`]i pentru ansamblul ruinat; aceast` unitate înglobeaz` p`r]ile conservate ale cl`dirilor. Subsolurile [i corpurile de nord, sud [i vest vor fi consolidate [i tratate diferen]iat. Nivelul parterului este construit din zid. Este p`strat ritmul golurilor, cunoscut din releveele anterioare pr`bu[irii acestui corp. Nu s-a optat pentru o reconstruc]ie fidel` a parterului, preferându-se o imagine neutr`, comun` p`r]ilor noi înglobate ansamblului propus. Interven]ia contemporan` îmbog`]e[te atmosfera cur]ii interioare prin introducerea registrului etajului într-o alc`tuire simpl`, din metal, sugerând etajele hanurilor de secol XVIII-XIX, închise cu geamlâc. Utilizarea închiderilor metalice pentru golurile de la parter ale cur]ii www.oar-bucure[ti.ro

04_boar.indd 51

3/24/14 7:20 PM

agenda OAR VELUX UX X Ro România Româ Rom Români R omân om

Concurs de solu]ii pentru Modernizarea [i Reabilitarea Zonei Centrale a Municipiului Cåmpina

|n perioada 3 septembrie – 30 noiembrie, Prim`ria Municipiului Câmpina împreun` cu Ordinul Arhitec]ilor din România au organizat un concurs de solu]ii pentru Modernizarea [i Reabilitarea Zonei Centrale a Municipiului Cåmpina. Din cele 40 de proiecte admise \n jurizare, niciunul nu a fost ales cå[tig`tor al Premiului I, acordåndu-se dou` Premii II, un Premiu III [i trei Men]iuni.

ARHITECTURI SUSTENABILE Reabilitarea mansardei UAUIM Universitatea de Arhitectur` „Ion Mincu” nccu” din Bucure[ti a trecut de-a lungul xtindere, adaptându-se atât noilor activit`]i timpului prin nenum`rate etape de ex extindere, re[terii continue a num`rului de studen]i. necesare form`rii profesionale, cât [ii ccre[terii co onst`` \n amenajarea mansardei de la ultimul Cea mai recent` astfel de extindere const` ree, m onument de arhitectur` proiectat de nivel al celui mai vechi corp de cl`dire, monument att \\ntre ntrre anii 1916-1927. arhitectul Grigore Cerchez [i executat

PREMIUL II EX-AEQUO AUTOR: ARH. EMANUELA BOZIN Coautori: arh. Ana Catinca Popovici, arh. Szekely Csaba Aprecierile juriului: „Conceptul proiectului este coerent [i bine definit. Zonare func]ional` corect` asigurând spa]ii adecvate func]ional. Fragmentarea func]ional` este bine realizat` articulând zonele de recreere cu cele destinate manifest`rilor publice. Nivelul de reprezentare al pie]ei pentru spa]iul central este bun. Bun` articulare a spa]iul de nord-est cu restul traseelor pietonale. Solu]ia p`streaz` bine scara [i propor]iile spa]iului existent. Exploatare abil` a denivel`rilor terenului.”

PREMIUL II EX-AEQUO AUTOR: ARH. ADRIAN R~ZVAN SOARE {I SC SOARE & YOKINA ARHITEC}I ASOCIA}I SRL Coautori: arh. Eliza Yokina, arh. Elena Dragu, arh. Sebastian Lupea. Colaboratori: arh. Irina Plopeanu, arh. stagiar Irina Sargov Aprecierile juriului: „Conceptul proiectului este bine definit [i coerent. Analiza contextual` [i a fondului construit este competent` [i bine fundamentat`. Solu]ia propus` este fezabil` [i relativ pu]in costisitoare. Func]ionalitatea spa]ial` este bun`, ideea de brand este potrivit`, iar proiectul aduce o doz` important` de inedit spa]iului.”

Proiect: ARH. C~T~LIN BERZA Consultan]i tehnici: PROF. DR. ARH. ANA-MARIA DABIJA, ARH. M~D~LINA PETRESCU Electrice: DRD. ING. SILVIU GHEORGHE Instala]ii: PROF. DR. ING. GEORGE STOICAN Diriginte de [antier: ING. DEMOSTENE R~DUCANU Beneficiar: UAUIM (PRE{EDINTE PROF. DR. ARH. EMIL BARBU POPESCU)

Text: CATRINEL NEGRU Foto: © VELUX

www.oar-bucure[ti.ro I 29

28 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #34

22 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #32

2011 2012

proiecte

Text: Catrinel Negru Fotografii: Cosmin Dragomir n stadion de talie interna]ional` cu 55.000 locuri construit \n mijlocul unei capitale aglomerate este pentru orice proiectant o oportunitate greu de egalat, la care se adaug` o serie inepuizabil` de provoc`ri profesionale. Proiectul a fost demarat de autorii Commerzbank Arena Frankfurt – inaugurat` \n 2005 – preluånd multe dintre sistemele [i solu]iile spa]iale ale acesteia. Transformarea proiectului pentru a se adapta la situa]ia particular` a Bucure[tiului [i a anului 2011 a \nsemnat pentru echipa de proiectare \n primul rånd [ansa de a regåndi designul arhitectural. Eliminarea copertinei pline care marca linia corni[ei a fost, f`r` \ndoial`, cel mai curajos gest arhitectural. |n proiectul românesc, aceasta este desfiin]at` complet, l`sând s` se vad` \nc` de la intrare pânzele elegant curbate care protejeaz` tribunele. V`zute din interiorul arenei, acestea leviteaz` deasupra unei fâ[ii late de cer. Linia pânzelor arcuite vizibile din exterior este clou-ul fa]adelor [i principala deosebire fa]` de varianta ini]ial`. Dezvoltat pe [ase niveluri, dintre care trei subterane mascate de taluz, proiectul stadionului rezolv` toate cerin]ele func]ionale, separând cu abilitate fluxurile de circula]ie ale diferitelor categorii de utilizatori: suporteri, public VIP, pres`, juc`tori, arbitri, personal tehnic, for]e de ordine [i echipaje medicale. Fiecare categorie are propriile accese, circula]ii [i spa]ii, care se intersecteaz` doar \n punctele \n care acest lucru este necesar. Pentru evenimentele de tip concert, unde accesul publicului este permis pe teren, fluxurile se adapteaz` prin

evenimente interne

deschiderea golurilor din parapetul talonului – partea inferioar` a tribunelor. |nvelitoarea arenei cuprinde o parte fix` destinat` acoperirii permanente a tribunelor [i o parte mobil-retractabil` pentru acoperirea suprafe]ei de joc. Finisajele interioare [i exterioare p`streaz` o rigoare deosebit`. |n zonele aferente marilor mase de suporteri, finisajele sunt masive, minimale, urmând o linie de design sobr`, contemporan` [i durabil` Pentru temperarea aspectului brut [i aducerea unei note ludice, scaunele tribunelor sunt compuse \ntr-un mozaic tricolor. De aproape, \ns`, fiecare suprafa]` este alc`tuit` din scaune de mai multe nuan]e, care definesc \mpreun` o imagine pixelat`, vibrant`. Mesajul din spatele acestora este c` fiecare dintre noi este diferit, \ns` \mpreun` trebuie s` fim uni]i – to]i pentru unul [i unul pentru to]i, o galerie solidar` de români \n sprijinul echipei na]ionale. Odat` cu trecerea spre spa]iile destinate oficialilor [i juc`torilor, gama de finisaje se diversific` [i \nglobeaz` din ce \n ce mai multe materiale, toate respectând imaginea high-tech. aten]ia acordat` Prin nivelul superior i all d designului i l i generall [ii at ten]ia ]i acord dat` t` d detalit li ilor, Arena Na]ional` ilor N ]i l` \\[ii merit` it` pe drept d t cuvânt â t privilegiul i il i l – acordat d t \n mod oficial pe baza rezolv`rii tehnice – de a fi primul stadion românesc de categoria I – nivelul interna]ional de competi]ie.

Proiect de arhitectur`: gmp - Architekten von Gerkan, marg und partner Design de concept: Volkwin Marg [i Christian Hoffmann (2007) {ef de proiect: Franz Lensing Echipa de proiectare: Sarah Coenes, Sebastian Möller, Marek Nowak, Christoph Salentin, Michael Haase, Flori Jackowski, Monika Kaesler, Olaf Peters, Tobias Bley, Katja Mezger, Marie Merkelbach Proiect realizat \n colaborare cu: Universitatea de arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu” Bucure[ti – C.C.P.E.C. [i Graphic Studio {efi de proiect: E.B. Popescu, Nemes Károly Echipa de proiectare: Oana P`râu, Vladimir Nicula, Remus Hâr[an, Liviu Neaga Ionescu, Drago[ Perju, Crina Popescu; Drago[ Dordea, Andreea David, Mihai Ciuperc`, Ionu] Nedelcu, Mihaela Bog`]eanu, Dan Enache, Radu Mala[incu; Irina Stinghe, Sorina Schedlinscky, Zofia Katarzyna, Emilia Makaruk, Clarissa Carneiro, Federico Videla Picon, Theodora Albu (studen]i) Concept structuri [i proiect acoperi[: Schlaich Bergermann und Partner – Knut Göppert cu Roman Kemmler \n colaborare cu Iprolam – Helmut Köber Proiect structur`: Krebs und Kiefer \n colaborare cu Consild – Dorin Laz`r Instala]ii: Iproplan \n colaborare Conprex – Sergiu Popescu Amenaj`ri exterioare [i peisagere: Viaproiect – Silviu Br`teanu, Cerasella Cr`ciun Consultan]i: Ioan Voiculescu, Elena Mihalache, Clement Moldoveanu, Aludesign – Lucian Petre Grafic` signaletic`: Kombinat form – Katarina Marg Beneficiar: Prim`ria Bucure[ti Antreprenor general: Max Bögl & Astaldi Consultan]i beneficiar: Louis Berger SAS Perioada de proiectare: 2007–2010 Perioada de construc]ie: 2008–2011

Câ[tig`torii concursului Talent Scouting, BIFE 2012 Pe data de 12 septembrie, \n prima zi a Târgului Interna]ional de Mobil` BIFE 2012, \n cadrul unei conferin]e, au fost anun]a]i câ[tig`torii concursului Talent Scouting organizat de BIFE [i igloo media. Din cele 44 de proiecte \nscrise \n competi]ie, 21 au fost selectate pentru o expozi]ie ce a putut fi vizionat` la Centrul Expozi]ional Romexpo pe toat` perioada tårgului.

24 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Autorii primelor trei proiecte \n ordinea notelor ob]inute \n urma juriz`rii au fost r`spl`ti]i cu excursii la celebre tårguri de specialitate din Italia, Marea Britanie [i Germania precum [i abonamente la revista Igloo habitat & arhitectur`. S-au mai acordat Premiul de Popularitate, proiectului care a stråns cele mai multe voturi [i Premiul Special, unui proiect care a dat dovad` de mare creativitate, de[i nu a respectat \ntru totul cerin]ele competi]iei. Juriul, alc`tuit din arh. {erban }ig`na[, arh. Adrian Cioc`zanu, lect. dr. arh. Cristina {erban, arh. Corvin Cristian [i Camelia {ucu, a remarcat atåt tendin]a participan]ilor de a se inspira din modele tradi]ionale, cåt [i creativitatea [i diversitatea proiectelor. De[i o serie dintre proiecte reinventeaz` ideea de mas` + scaun, juriul a apreciat \n mod deosebit acele variante care r`spund cu adev`rat nevoilor utilizatorilor [i pot fi transpuse cu u[urin]` \n realitate. Detalii suplimentare despre concursul Talent Scouting pute]i g`si pe blog.igloo.ro [i www.bife.ro.

evenimente interne

Arena Na]ional`

Loc II Masa fertil` Autori: Alexandru Fleseriu, Eszter Peter

Loc III O mas` pentru genera]ii Autori: A utori: Matei B`canu, Tudor Alexandru Gherman

u zi. Ast`zi via]a urban` tinde s` duc` lipsa ceremoniei mesei de zi cu veni|ns` omul ora[ului \ncearc` s` p`streze acele mese pentru evenificul mente speciale, unde preg`titul månc`rii face parte din specificul tit`]i acestor ocazii. Folosirea ingredientelor proaspete, cultivate \n cantit`]i mici acas`, se r`spånde[te. Masa [i scaunul \ntruchipeaz` cåte un arhetip de mobilier, greu de regåndit \n designul contemporan. Iar luatul mesei reprezint` folosin]a principal` a acestui mobilier. Prin natura materialor din care e construit, acest set va fi folosit cel mai probabil pe balcon [i pe acoperi[ul teras`, unde se poate savura o mas` \n perioadele temperate ale anului. Gr`tarul metalic, care constituie blatul mesei, este o suprafa]` multifunc]ional`. Prin acesta cresc [i ies la suprafa]` acele mirodenii, care pot fi culese cu cåteva secunde \nainte de mas`. Ghivecele pot fi schimbate dup` dorin]e, ierburile vor cre[te la loc \n cåteva s`pt`måni, \n timp ce aspectul mesei se schimb` continuu.

|ntr-o locuin]`, masa are o simbolistic` special` ce \[i g`se[te r`d`cinile \n timpuri arhaice. Dincolo de func]ionalitatea sa evident`, masa [i ideea de „a lua masa \n familie" reprezint` un catalizator al genera]iilor, un motiv pentru care cei tineri se \ntorc \n casa p`rinteasc`, un mod prin care tradi]iile se perpetueaz` de-a lungul timpului timpului. teasc` Designul propus \ncearc` s` readuc` \ntr-o locuin]` contemporan` valorile familiei, valori pe care societatea actual` tinde s` le uite. Noi am v`zut importante tocmai aceste valori [i am considerat c` ele sunt con]inute ca \ntr-o ]es`tur` de covorul popular, pentru str`mo[ii no[tri acesta fiind un element important al casei: era casa \ns`[i, devenea podea, perete, mas`, loc de rug`ciune. Astfel, am pornit de la interpretarea unor motive arhaice ce se reg`sesc \n ]es`tura acestor covoare [i am creat o mas` cu [ase scaune care s` exprime aceste simboluri. Compozi]ional, masa este format` dintr-un bråu simplu de lemn [i o zon` central` cu un model „]esut" din metal [i lemn. Scaunele preiau materialele mesei \ntr-un design epurat, formånd \mpreun` cu masa un ansamblu cu o estetic` contemporan`. Materialele utilizate sunt buc`]i de lemn de stejar [i nuc, dispuse [i tratate diferit pentru a ob]ine un desen complex. |n completarea acestora, metalul tratat cu vopsea cauciucat` realizeaz` structura pieselor ansamblului [i elementele de decor ale mesei.

Horia Creang`. Crezul simplit`]ii Dup` expozi]ia dedicat` Henrietei Delavrancea, organizat` \n anul 2009, MNAR \mpreun` cu OAR [i UAR \[i continu` demersul de popularizare a reprezentan]ilor modernismului \n arhitectura romåneasc` prin expozi]ia „Horia Creang` – crezul simplit`]ii”, g`zduit` de s`lile Kretzulescu ale Muzeului Na]ional de Art`.

www.oar-bucure[ti.ro I 25

Expozi]ia curatoriat` de arh. Militza Sion \nf`]i[eaz` sugestiv opera lui Horia Creang`, o prezen]` unic` \n arhitectura anilor 1930-1940 \n Romånia, care, al`turi de nume precum G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory [i al]ii, a avut o important` contribu]ie la formarea [colii de arhitectur` modern` romåneasc`. |n ciuda carierei scurte, din 1927 pån` \n 1943, acesta a abordat, cu profesionalism exemplar, programe variate, de la locuin]e [i cl`diri social-culturale pån` la arhitectur` industrial`.

Loc I Moreana Autor: Matei Suciu

Expozi]ia prezint` proiecte de arhitectur`, fotografii de epoc` [i actuale ale cl`dirilor concepute de Horia Creang`, precum [i desene originale. Demersul expozi]ional nu are un caracter analitic, de studiu, ci mai degrab` unul cinematografic. Este un scurtmetraj, o succesiune de imagini ale celor mai importante lucr`ri \n ordine cronologic`, lucr`ri care eviden]iaz` stilul s`u – concizie, puritate, economie de mijloace, frumuse]e – ca expresie a m`surii [i echilibrului.

Proiectul prezentat se inspir` din modelul scaunului tradi]ional sub forma unui taburet cu trei picioare. Forma triunghiular` a [ezutului scaunelor, cu laturile u[or curbate [i neregulate, \ncearc` s` p`streze caracterul rudimentar al procesului de fabrica]ie folosit de me[terii populari, creånd de asemenea unitate vizual` [i constructiv` cu planurile [i proiec]iile descrise de cele trei picioare. Aceast` form` se p`streaz` [i la blatul mesei eviden]iind unitatea vizual` a celor dou` elemente, dar [i func]ionalitatea \n plan social. Dispunerea celor 6 persoane pe laturile mesei este 2/2/2 [i nu 2/1/2/1 cum este pe forma clasic`. |n acest context devine inutil` \ntrebarea: „Cine st` \n capul mesei?” Tehnologia necesar`, dar [i materialele folosite fac posibil` fabricarea acestor produse fie \n serie mic`, fie \n serie mare, p`stråndu-se un raport relativ constant \ntre cost [i beneficiu, \n cazul ambelor variante.

„Creang` a fost un creator autentic, n`scut, nu f`cut, cu r`d`cini adånci \n tradi]iile locului originar [i, \n acela[i timp, cu o mare capacitate de asimilare a nout`]ilor timpului s`u. Aceste calit`]i i-au permis s` exprime \n arhitectur` o rela]ie \ntre particular [i universal proprie adev`ratei arte, fapt ce confer` operei sale o valoare peren`. Horia Creang` ne-a dat o lec]ie pe care pu]ini dintre noi ne-am \nsu[it-o – aceea a exprim`rii esen]ialului; este ceea ce, \n primul rånd, trebuie s` c`ut`m \n opera lui”, afirm` Militza Sion \n prefa]a catalogului ce \nso]e[te expozi]ia. Expozi]ia poate fi vizitat` pån` pe 15 aprilie 2012 la Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei.

20 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #41

www.oar-bucure[ti.ro I 21

22 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

04_boar.indd 52

3/24/14 7:21 PM

Aprecierile juriului: „Este apreciat` solu]ia propus` pentru tratarea fronturilor de blocuri.”

MEN}IUNEA II AUTOR: ARH. CLAUDIU TOMA {I SC PARASITE STUDIO SRL Coautori: arh. Urb Baldea Maja, arh. Wenczel Attila Colaboratori: stud. arh. Ardelean Zeno, stud.arh. Krausz Zsolt, stud. arh. Rusan Raluca, stud. arh. Rupacici Oana

evenimente externe

PREMIUL III AUTOR: ARH. IONEL IONU} CHIRIL~ {I SC HEAD MADE ARCHITECTURE SRL Coautori: arh. Leti]ia B`rbuic`, arh. Irina Ilie, arh. Sorina Simion, cond. arh. R`zvan Mitrea

Aprecierile juriului: „O bun` fundamentare teoretic` a conceptului. Omogenitatea spa]iului propus.”

Trienala de Arhitectur` de la Lisabona |n perioada 14 octombrie 2010 – 16 ianuarie 2011 a avut loc cea de-a doua edi]ie a Trienalei de Arhitectur` de la Lisabona, unul dintre cele mai tinere [i cu toate acestea importante festivaluri de arhitectur` din Peninsula Iberic`. Evenimentul a oferit o platform` de discu]ie pentru diverse probleme legate de arhitectura contemporan`, atåt \n context local, cåt [i la nivelul arhitecturii interna]ionale.

When Art Speaks Architecture - © João Morgado

]`rile nordice (Norvegia, Suedia, Finlanda [i Danemarca) cu inten]ia de a descoperi dezvoltarea recent` a locuin]elor din aceast` zon` [i, nu \n ultimul rånd, Seixas Lopes a oferit o paralel` \ntre ]`ri precum Elve]ia [i Portugalia. Printre celelalte expozi]ii s-a num`rat [i „When Art Speaks Architecture“ care, prin expunerea unor opere semnate de arti[ti precum Dan Graham sau Bruce Nauman, a explorat leg`tura permanent` dintre art` [i arhitectur`. Trienala are desigur [i un Mare Premiu ce se acord` cu prilejul fiec`rei edi]ii unui arhitect portughez sau str`in care s-a remarcat pe scena arhitecturii interna]ionale [i care a adus importante contribu]ii culturii arhitecturale din ultimele decenii. Cå[tig`torul acestei edi]ii a fost renumitul portughez Álvaro Siza. / REKA }UGUI www.trienaldelisboa.com

MEN}IUNEA I AUTOR: ARH. TEODOR BOGDAN {I BETA BIROURI ASOCIATE DE ARHITECTUR~ Coautor: arh. Andreea Enache

MEN}IUNEA III AUTOR: ARH. DIANA EDI}OIU {I SC DICO {I }IG~NA{ BP SRL Coautori: arh. Alexandra Capota, arh. Iustinian Orza

Aprecierile juriului: „Solu]ia este mai pu]in costisitoare, pentru c` scurteaz` traseul pasajului subteran.”

Aprecierile juriului: „Ideea porticului ca liant între vitrine [i pia]` este binevenit`. Propunere interesant` pentru iluminatul nocturn. Propunerile de refacere a fa]adelor blocurilor sunt apreciabile. Inten]ie interesant` de a dezvolta un concept sculptural pornind de la un element reprezentativ pentru ora[ – sonda petrolier`.”

evenimente interne

Álvaro Siza – Cå[tig`torul Marelui Premiu al Trienalei

Proiectul Pro {ura – Construc]ii vechi pentru timpuri noi

ema acestei edi]ii curatoriate de Delfim Sardo [i echipa format` din Sir Peter Cook [i Jose [i Manuel Aires Mateus s-a concentrat asupra arhitecturii reziden]iale. „Let’s Talk About Houses” a avut la baz` ideea c` o cas` dep`[e[te mereu inten]ia arhitectului, trasformåndu-se \n func]ie de cel ce o locuie[te. A[adar, a vorbi despre case \nseamn` a vorbi despre conflictul permanent dintre design/arhitectur` [i via]a de zi cu zi a locuitorilor s`i. Pe parcursul a trei luni, Trienala a prilejuit organizarea unor importante concursuri, expozi]ii [i conferin]e. Cele dou` concursuri interna]ionale, unul pentru arhitec]i, cu tema „A House in Luanda: Patio and Pavilion” [i unul dedicat studen]ilor intitulat „Cova da Moura Project” au atras participan]i din \ntreaga lume. Cel dintåi a c`utat solu]ii pentru locuin]e unifamiliale cu costuri extrem de reduse, solu]ia cea mai conving`toare apar]inånd echipei formate din arhitec]ii portughezi Pedro Sousa, Tiago Ferreira, Tiago Coelho, Barbara Silva [i Madalena

TEXT: SIMINA ANAMARIA PURCARU FOTO: MARIA DARIA OANCEA, RALUCA MUNTEANU, RALUCA MINOIU ASOCIA}IA CÂTE-N LUN~ {I-N MANSARD~

Toate evalu`rile arhitecturii tradi]ionale duc \n aceea[i direc]ie: case vechi, strâmbe, nespus de fruu-moase, unele p`r`site, altele sortate \n gr`mezi de piatr`, lemn, ]igle [i tâmpl`rii, cele mai multe \n n paragin`, a[teptând calea focului, cåteva reparate cum s-a putut [i folosite, iar toate celelalte dublate de case mai noi [i mai bune. Important este \ns`, c` fiecare cas` are o poveste: oamenii ca care are o locuiesc sau au locuit-o, timpul \n care au locuit-o, felul \n care au construit-o [i au \ngrijit-o [i via]a lor de acum. Povestea este motivul pentru care o cas` este a[a cum este.

Gospod`ria Gheorghe P., {urde[ti

Cova da Moura Project

A House in Luanda: Patio and Pavilion – © João Morgado

Let's Talk about 7 houses in Cascais: Casa Sande e Castro – © FG + SG Fotografia de Arquitectura

Madureira. |n ceea ce prive[te concursul pentru studen]i, acesta a fost cå[tigat de echipa format` din studen]ii Alexandre Vicente, Maria Macedo, Nuno Segura [i Tiago Pereira de la Universidade Autónoma de Lisboa, coordona]i de profesorul Pedro Campos Costa. |n zilele de 19 [i 20 noiembrie a fost organizat` conferin]a interna]ional` „architecture in out politics”, evenimentul constituind o oportunitate pentru a discuta despre rolul arhitecturii în catalizarea proceselor democratice. Eveniment central al Trienalei, expozi]ia „Let’s Talk about Houses: Between North and South” de la Museu Colecção Berardo, prin diversele programe curatoriale, [i-a propus o ilustrare a problemelor pe care arhitectura le ridic` \n diferite zone geografice. |n acest sens, Pedro Pacheco [i Luís Santiago Baptista au oferit o incursiune \n situa]ia portughez`, Manuel Graça Dias [i Ana Vaz Milheiro au fost provoca]i s` reflecteze asupra problemelor locuirii din Africa [i Brazilia, Peter Cook a realizat un tur prin

Let's Talk Abouth Houses: Between North and South - © João Morgado

Let's Talk about 7 houses in Cascais: Casa Vale Florido – © FG + SG Fotografia de Arquitectura 34 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #32

Gospod`ria Maria G., {i[e[ti

Gospod`ria Maria P., {i[e[ti

entru a \n]elege cum pot fi aceste case p`strate [i integrate \n locuirea modern`, asocia]ia cultural` Câte-n lun` [i-n mansard` a \nceput proiectul Pro {ura – Construc]ii vechi pentru timpuri noi, finan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional [i derulat \n parteneriat cu Funda]ia Pro Patrimonio, Funda]ia Social-Cultural` pentru Democra]ie „Identitate, Unitate, Generozitate, Ac]iune” din Baia Mare, biroul de arhitectur` Ina Fune]ean, Baia Mare [i Prim`ria {i[e[ti. Prin acest proiect aplicat pe zona comunei {i[e[ti, Maramure[, o echip` de etnologi, sociologi [i arhitec]i \ncearc` s` arate c` vechile case pot fi \nc` bune de ceva. Nu pentru c` sunt frumoase [i

www.oar-bucure[ti.ro I 35

tradi]ionale – din p`cate, aceste argumente nu conving pe nimeni –, ci pentru c` sunt \nc` bune, chiar dac`, uneori, func]iunea a disp`rut, pentru c` sunt de[tept f`cute – vara e r`coare, iarna e bine, laptele nu se stric` \n`untru –, pentru c` toat` gospod`ria (case, [uri, cote]e, umbrar, pomi) are un sens [i o rânduial`. Refolosirea vizeaz` diferite aspecte: \n plan concret, prin construc]ia propriu-zis`, p`r]i componente sau materialele care o alc`tuiesc [i \n plan abstract, prin comportamente [i tipologii spa]iale, metode [i tehnici de construc]ie. Refolosirea trebuie f`cut` \n spiritul locului, cu respect fa]` de obiect, context [i nevoile actuale ale oamenilor. Discursul echipei proiectului se bazeaz` pe o serie de studii de

teren, propuneri de reamenaj`ri, sfaturi de a construi [i a refolosi, materializându-se prin publica]ii [i expozi]ii. Studiile de teren pun laolalt` casa [i povestea [i reprezint` o colec]ie de relevee arhitecturale [i socio-etnologice ale gospod`riilor considerate. Propunerile de refolosire a unora dintre case, care au ca scop s` creeze noi modele pentru locuitori, arhitec]i [i administra]ia local`, fac leg`tura \ntre povestea casei [i nevoile locuitorilor ei. Povestea explic` starea prezent` [i ajut` la g`sirea unei solu]ii de refolosire. Sfaturile-recomand`ri vizeaz` importan]a asocierii corecte de materiale [i tehnici de a construi, precum [i a al`tur`rii de vechi [i nou. Casele \ntruchipeaz` cerin]e ale oamenilor [i pove[ti. Ele sunt mai

mult decât ad`posturi, iar valoarea lor trebuie \n]eleas` [i folosit`. Sunt case pentru oameni, dar [i case pentru case. Pentru c` se poate r`spunde la ce anume au oamenii nevoie acum, f`r` a se renun]a la valorile [i tradi]iile unui loc. Povestea celor 10 gospod`rii studiate din satele {i[e[ti, D`ne[ti [i {urde[ti, \mpreun` cu pove[tile familiilor care le locuiesc, dar [i detalii despre tehnicile [i materialele de construc]ie au fost strânse \ntr-un Ghid de bune practici pentru valorificarea construc]iilor vechi. Acesta este structurat \n patru capitole: specificul locului, propuneri concrete [i studii de teren, studii de reconversie [i utilizare a [urilor [i recomand`ri pentru repara]ii [i reabilitare a construc]iilor vechi. www.oar-bucure[ti.ro I 11

10 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46

www.oar-bucure[ti.ro I 23

2013

evenimente interne

Expozi]ia „Horia Creang` – crezul simplit`]ii” este \nso]it` de un catalog publicat de editura Simetria, sub coordonarea curatorului arh. Militza Sion. Volumul bilingv reune[te panourile expuse \n s`lile Kretzulescu ale MNAR [i, \n plus, unele detalii [i informa]ii pe contrapagini. De asemenea, expozi]ia a prilejuit lansarea unei noi bro[uri din seria Arhitec]ii Bucure[tiului, ini]iat` de Funda]ia Pro Patrimonio,cu scopul de a transmite publicului larg cuno[tin]e despre crea]iile unor personalit`]i marcante ale istoriei arhitecturii romåne[ti. „Arhitectul Horia Creang`. Imobilul din Bd. Schitu M`gureanu nr. 19” prezint` un „arhitect inovator [i vizionar [i un proiect al s`u cu care a \nceput seria imobilelor prin care a configurat imaginea Bucure[tiului interbelic”.

Anuala de Arhitectur` – Ia[i 2013

Locuin]e unifamiliale

Construc]ii social-culturale

Nominaliz`ri: 1. arh. Gelu Tudorache cu proiectul Locuin]a I. 2. arh. Ciprian Hison, arh. Elena Hison cu proiectul Casa de vacan]` Chalet Hovel. 3. arh. Drago[ Epure cu proiectul Casa Giorgiana Bostan.

Nominaliz`ri: 1. arh. Constantin Gorcea, arh. Constantin Stroescu, arh. Ioan Doinel Spineanu, arh. Carmen Mariana Zorin, arh. Viorica Sarghi cu proiectul Centru pentru sus]inerea tradi]iilor bucovinene, Suceava. 2. arh. Constantin Amåiei cu proiectul C`minul de b`tråni Roman. 3. arh. Constantin Medaru [i Drago[ Ciolacu cu proiectul Agen]ia de protec]ie a mediului Bac`u.

Premiu: arh. Drago[ Epure cu proiectul Casa Giorgiana Bostan

Premiu: arh. Constantin Medaru [i Drago[ Ciolacu cu proiectul Agen]ia de protec]ie a mediului Bac`u.

evenimente interne

Evenimentele Bienalei de Arhitectur` Arhitectu Transilvania venimentul cel mai a[teptat din lumea arhitecturii transilv`nene a \nceput joi, 5 decembrie \n Cluj-Napoca, la Casa Tranzit cu vernisajul „Premiile BATRA”. Expozi]ia-concurs cuprinde peste 118 proiecte de arhitectur` finaliste, realizate de c`tre 48 de birouri de arhitectur` \n ultimii hi l i ii doi d i ani.i A urmat vernisajul expozi]iei arhitectului maghiar Kós Károly de la M`n`stirea Franciscan` unde au fost expuse lucr`rile acestuia, \ntr-o suit` cronologic`, menite s` celebreze activitatea sa profesional`. De altfel, \n cadrul Galei Premiilor BATRA, lui Kós Károly i-a fost acordat, post mortem, premiul pentru \ntreaga activitate profesional` – Opera Omnia. La ora 19.00, sediul biroului de arhitectur` Planwerk a devenit ne\nc`p`tor odat` cu vernisajul expozi]iei Recuper`ri, coordonat` de revista Zeppelin, \n cadrul c`reia s-a prezentat o colec]ie de obiecte recuperate din cl`diri vechi [i reutilizate \n forme inedite. „Dup` ce am f`cut o selec]ie am colectat obiecte reprezentative, o colec]ie variat`, de la o cutie de film, o rol` a unui film, buc`]i de tabl`, pån` la pl`cu]e vechi din str`zi. Pove[tile sunt cel pu]in la fel de interesante pe cåt sunt [i obiectele. Este o expozi]ie care vorbe[te despre cenu[`rese: cl`diri valoroase, banale sau chiar proaste de tot care primesc o nou` via]`. Din aproape orice po]i face un lucru bun. Zånele bune care sunt arhitec]ii iau aceste lucruri umile [i fac din ele lucruri cu poten]ial”, a declarat arh. {tefan Ghenciulescu, curatorul expozi]iei. Expozi]ia Forward – |nainte de la Casa Matei, coordonat` de Atelier Mass, urm`re[te s` pun` \n prim-plan tån`rul arhitect la \nceput de drum. „|nainte este direc]ia pe care o urm`m ca tineri arhitec]i. Chiar dac` pare o cale dreapt` [i neclar` la \nceput, \ncet, ea intersecteaz` un cåmp neclar care, la fel ca cea]a, ascunde obstacole ce le z`re[ti doar \n ultima clip` [i pe care nu le b`nuie[ti”, Atelier Mass.

Premiile BATRA Peste 118 proiecte de arhitectur` finaliste realizate \n 48 de birouri de arhitectur` \n ultimii doi ani, s-au \ntrecut \n competi]ia primei Bienale de Arhitectur` Transilvania. Au fost acordate premii pe mai multe sec]iuni: Arhitectura locuin]ei, Arhitectura dot`rilor comunitare [i de produc]ie, Arhitectura patrimoniului cultural, Arhitectura spa]iului interior [i scenografie, Arhitectura spa]iului public, Microarhitectur` – arhitectur` temporar`, Design de obiect, Proiecte culturale, ini]iative, experimente, Studii [i proiecte finalizate [i nerealizate. Juriul a fost alc`tuit din arhitec]ii: Bogdan Babici I Tecon, Bucure[ti; Oana Coarf` I ROA, Bucure[ti; Cristina Constantin I Abrupt Arhitectura, Bucure[ti; Irina Cristea I AZC, Paris; {tefan Ghenciulescu I Zeppelin, Bucure[ti; Marius Micl`u[ I Archaeus, Timi[oara [i Zsolt Tövissi I Harghita.

Amenaj`ri interioare, design

Seara s-a \ncheiat cu vernisajul Boom Room – Noua Arhitectur` Eston`. Expozi]ia Asocia]iei Arhitec]ilor din Estonia se concentreaz` asupra celor mai bune realiz`ri arhitecturale contemporane din Estonia, ce au crescut din confuzia local`. Rezultatele exploziei arhitecturale, dep`[it` deja, nu sunt doar cl`diri anoste de birouri, supermarketuri [i locuin]e de catalog – se g`sesc \ntre ele crea]ii arhitecturale care merit` aten]ie [i care dialogheaz` cu ambientul. Vineri, 6 decembrie, la Liberty Technology Park Cluj, a \nceput prima zi de conferin]e BATRA. Respectånd tema primei edi]ii a Bienalei Generare/Regenerare, au conferen]iat arhitec]i renumi]i din domeniul arhitecturii care [i-au \mp`rt`[it experien]ele celor mai provocatoare proiecte. |ntre vorbitori s-au num`rat {tefan Ghenciulescu (Zeppelin, Bucure[ti), Zsolt Tovissi (Miercurea Ciuc), Cristina Constantin (Abrupt Arhitectura, Bucure[ti), Oana Coarf` (Republic of Architects, Bucure[ti), Marius Micl`u[ (Archaeus, Timi[oara), Bogdan Babici (Tecon, Bucure[ti). Seara s-a \ncheiat la Galeriile Minerva unde au avut loc vernisajele a trei expozi]ii. Re[edin]e Nobiliare din Romånia, coordonat` de Asocia]ia Arché prezint` istoricul [i situa]ia actual` a cåtorva dintre cele mai spectaculoase re[edin]e extraurbane nobiliare sau boiere[ti aflate pe teritoriul Romåniei. Symbio Morpho Genesis, coordonat` de Ioana Calen este o expozi]ie de instala]ii interactive care func]ioneaz` \n simbioz` cu vizitatorii. Instala]ia Protocorda Sapiens, una dintre cele trei instala]ii prezentate reac]ioneaz` la stimulii din mediul ambiental pe care \i interpreteaz` cu ajutorul unui sistem nervos artificial. Expozi]ia Funda]iei Archaeus – Borangic, este un omagiu adus ultimei familii din Romånia care cre[te viermi de m`tase, printr-o instala]ie de art` [i de arhitectur`,” a declarat arh. Marius Micl`u[.

Locuin]e colective

Nominalizare: arh. Bogdan Negoi]` cu proiectul Biserica m`n`stirii Vl`diceni.

Nominalizare: arh. Iulian Nicolau cu proiectul Locuin]e colective P+4 [i penthouse, Elmond Com.

Restaur`ri, reabilit`ri

Proiecte nerealizate

Nominaliz`ri: 1. arh. Daniel Vi[an cu proiectul Reabilitarea casei Bal[, Ia[i. 2. arh. Constantin Gorcea, arh. Constantin Stroescu, arh. Ioan Doinel Spineanu, arh. Carmen Mariana Zorin cu proiectul Dot`ri medicale \n Preute[ti. 3. arh. Constantin Gorcea, arh. Viorica Sarghi, arh. Bogdan Adomni]ei, Sorin Pentilescu, Mircea Curteanu, Narcis Procopov cu proiectul Uzina de ap`, Suceava.

Nominaliz`ri: 1. arh. Ana Maria S`vescu, arh. Sebastian S`vescu cu proiectul Cas` pe strada Italian`. 2. arh. Daniel Eugen Soltuzu cu proiectul Locuin]` \n Ia[i, Valea Adånc`. 3. arh. Cosmin Marius Munteanu cu proiectul Centru multifunc]ional [i punct de informare turistic` la Piatra Neam]. 4. arh. Daniel Tudor Munteanu cu proiectul Moschee în Genova.

Premiu: arh. Constantin Gorcea, arh. Viorica Sarghi, arh. Bogdan Adomni]ei, arh. Sorin Pentilescu, arh. Mircea Curteanu, arh. Narcis Procopov cu proiectul Uzina de ap`, Suceava.

Premiu: arh. Daniel Tudor Munteanu cu proiectul Moschee în Genova.

Prima edi]ie a Anualei de Arhitectur` – Ia[i, organizat` de filialele Ia[i-Vaslui, Bac`u-Neam] [i Nord-Est (jude]ele Suceava [i Boto[ani), a avut loc pe 23 noiembrie, reunind dou` evenimente majore dedicate arhitecturii din estul ]`rii. Este vorba despre conferin]a „Despre arhitectur`… patrimoniu, energie, spa]iu public”, organizat` la Palas Mall [i sus]inut` de arh. {erban }ig`na[, pre[edintele O.A.R., arh. {erban Sturdza, vicepre[edinte O.A.R., arh. Vlad Gaivoronschi, pre[edinte Filiala Timi[ [i arh. Constantin Gorcea, pre[edinte Filiala Nord-Est [i despre vernisajul expozi]iei de proiecte, cuprinzånd peste 120 lucr`ri, realizate \n ultimii cinci ani de c`tre arhitec]ii membri ai filialelor organizatoare. Proiectele participante au fost jurizate de arhitec]ii {erban }ig`nas, {erban Sturdza [i Vlad Gaivoronschi.

Horia Creang`, Vila Ion Miclescu, 1930.

Clujul a devenit pentru trei zi zile capitala arhitecturii transilv`nene

Construc]ii de cult

Casa P este o locuin]` cu func]iuni obi[nuite pentru locuire [i spa]ii pentru timpul liber: piscin`, mediatec`, cram`, construite pe un teren denivelat cu pant` accentuat` spre sud. Geometria pregnant` a amenaj`rii interioare tempereaz` diversitatea materialelor [i dot`rilor.

„Am selectat cele mai valoroase lucr`ri, iar dintre ele au fost alese Premiul sec]iunii Arhitectura dot`rilor comunitare [i de produc]ie, cele premiate. Am nominalizat proiectele de cea mai bun` calitate, a fost acordat pentru proiectul Cazan social,l proiectat de biroul Nominaliz`ri: r`spunzånd unor cerin]e deosebite: arhitectura de bun` calitate din Blipsz, echip` alc`tuit` din arhitec]ii Istvan Pasztor, Istvan Benedek, 1. arh. Drago[ Epure cu proiectul Moo Café. punct de vedere spa]ial, func]ional, valoarea \n sine a demersului, Zsolt Szena[i, al`turi de echipa de ingineri Dan Barb [i Csiki Laszlo. 2. arh. Constantin Hår]an cu proiectul Farmacia Pharma Plus. procesul de crea]ie [i realizare, profunzimea abord`rii. De asemenea Proiectul, reprezentånd o ini]iativ` a administra]iei ora[ului Topli]a, a 3. arh. Constantin Gorcea, arh. Ioan Carmenreactivat o cl`dire industrial` abandonat`, cu mijloace echilibrate ce ne-a interesat [i ceea ce proiectul aduceDoinel \n plus,Spineanu, dincolo dearh. rezolMaria Zorin cu\n proiectul la Mitocu Dragomirnei.]in de buna \n]elegere a arhitec]ilor asupra valorii patrimoniului varea corect` sine a uneiAmenajare teme, carelocuin]` este r`spunsul la contextul 4. arh. Cosmin cu proiectul Club society, Piatra industrial construit. Arhitec]ii au optat pentru o reabilitare care a [i na]ional, valoarea comunitar`, sincronizacultural [i social Marius regional Munteanu Neam]. rea cu fenomenul arhitectural contemporan, caracterul inovativ, ]inut cont de caracteristicile structurale [i de tipul de arhitectur` gradul experimentare proiectelor [i r`spunsul 5. arh. de Drago[ Epure cualproiectul Union Jack. la problematica industrial`, p`strånd estetica specific` acestor cl`diri. Elementele de esen]ial` a gener`rii/ regener`rii”, a afirmat arh. {tefan decor [i materialele sunt discret integrate \n cl`dire [i echipamenGhenciulescu, pre[edintele juriului BATRA. Union Jack. tele sunt coordonate cu structura casei. Premiu: arh. Drago[ Epure cu proiectul La categoria Arhitectura locuin]ei, proiectul cå[tigator a fost Casa P, P proiectul biroului DE3 format din arhitec]ii Oliver [i Laura Neme[, Adrian Ro[ca, Zoltan Szoke [i Radu Rusu.

La categoria Arhitectura spa]iului public, juriul a decis s` acorde premiul Bienalei Transilvania pentru proiectul Amenajare zona Str`zii Duzilor din municipiul Reghin, arh. Nicolae Marcel Mil`[an, atelierul MNM.

Casa P. Proiect: DE3.

Cazan social. Proiect: Blipsz

Amenajare zona Str`zii Duzilor din municipiul Reghin. Proiect: MNM

Reabilitarea par]ial` a Palatului Vulturul Negru din Oradea. Proiect: FKM

16 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #47

www.oar-bucure[ti.ro I 17

Såmb`t`, 7 decembrie a \nsemnat a treia zi de conferin]e BATRA la Liberty Technology Park Cluj. Peste 300 de arhitec]i prezen]i la eveniment au ascultat invita]i speciali precum Leo Van Broeck (Bruxelles), {erban Sturdza (fost pre[edinte al OAR) [i biroul de arhitectur` romåno-francez A-ZC. Pornind de la ipoteza c` orice proiect de arhitectur` poate genera noi rela]ii sau regenera un context dat, ace[tia au prezentat o serie de proiecte cu un impact puternic asupra vecin`t`]ilor, economiei locale sau autorit`]ilor publice. 16 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #48

www.oar-bucure[ti.ro I 17

www.oar-bucure[ti.ro I 23

04_boar.indd 53

3/24/14 7:22 PM

D.Sign 2004

2005

05_dsign.indd 54

3/24/14 7:28 PM

2006

05_dsign.indd 55

3/24/14 7:29 PM

D.Sign Nume importante ale arhitecturii [i designului contemporan, rom책nesc [i interna]ional. Proiecte speciale de arhitectur`, de design interior [i de mobilier. Vile, sedii de birouri, showroomuri [i magazine, restaurante, baruri [i cluburi. Reportaje de la evenimente interna]ionale [i saloane de mobilier. Portofoliile celor mai apreciate nume ale designului. Concepte [i trenduri. Shopping. {tiri. Este ceea ce a oferit din mai 2004 p책n` \n decembrie 2005 revista D.sign cititorilor Ziarului Financiar preocupa]i de calitatea spa]iului locuit.

Format: 210 x 250

2004

05_dsign.indd 56

3/24/14 7:29 PM

05_dsign.indd 57

3/24/14 7:29 PM

2005

05_dsign.indd 58

3/24/14 7:30 PM

05_dsign.indd 59

3/24/14 7:30 PM

Arhitecturi v`zute prin igloo 2005

2006

2007

2008

2009

06_AVPI.indd 60

3/24/14 7:33 PM

2010

2011

2012

2013

06_AVPI.indd 61

3/24/14 7:33 PM

Arhitecturi v`zute prin igloo – 2005 Primul album „Arhitecturi v`zute prin igloo” prezint` câ]iva dintre cei mai importan]i arhitec]i români ai momentului, cu lucr`ri ap`rute \n revista igloo \n perioada 2003-2004. Preeminen]a arhitectului, a autorului [i nu a proiectului realizat \n demersul editorial ]ine de dorin]a expres` de a atribui un chip, de a dezv`lui omul din spatele cl`dirilor pe care le \ntâlnim \n ora[, dar [i de a atrage aten]ia asupra celor care, prin profesia lor, sunt responsabili de starea mediului construit. Au fost selectate [aisprezece proiecte, \n egal` m`sur` de arhitectur` [i amenaj`ri interioare, iar prin inten]ia explicit` de a oferi arhitecturii de calitate un mediu corect de expresie \ntr-un spa]iu care nu \i este propriu, cel al hârtiei tip`rite, cartea este mai mult decât o retrospectiv` a celor mai bune articole publicate de igloo.

I 32

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 144 An apari]ie: 2005

2005

"Construirea unei cl`diri presupune o succesiune simpl` de pa[i: realizarea funda]iei, ridicarea pere]ilor, a plan[eelor… Procesul este inevitabil. Noi \ncerc`m s` descoperim o posibilitate prin care s` ne eliber`m de aceste condi]ion`ri de baz` [i s`-i conferim arhitecturii rolul de a transforma spa]iul" "To build an edifice one simply follows a series of steps: laying the foundation, bringing up the walls, constructing the floors… The sequence is inevitable. We attempt to free ourselves from these prerequisites and approach architecture as a means to transform space."

EPA

EPA \nseamn` Environmental Protection Architectural Institute, o asocia]ie fondat` \n 1991de câ]iva arhitec]i japonezi dintre care \l amintim pe Yukiharu Takematsu (n`scut \n 1963). Numele nu trebuie \ns` luat ad litteram pentru c`, prin "mediu", arhitec]ii din Tokyo \n]eleg s` fac` referire mai mult la mediul artificial decât la cel natural. EPA se concentreaz` doar asupra mediului construit [i \n special asupra mediului construit strict pe criterii func]ionaliste, pe care \ncearc` s`-l individualizeze prin elemente hip, uneori halucinante, alteori doar bizare. Dintre proiectele lor, devenite celebre \n toat` lumea, amintim: magazinul de fashion al companiei Bus Stop, \ntr-un mall din Osaka, magazinele Interstaple [i Grappe Bannister din Tokio, amenajarea Trance Building, o cl`dire de birouri din Tokio etc.

I 34

EPA stands for the Environmental Protection Architectural Institute, an association created in 1991 by a few japanese architects. The most famous is Yukiharu Takematsu, born in 1963. The name can be slightly misguiding, as the Tokyo architects rather deal with artificial environments than with nature. The EPA focuses on built environment, and that on quite functionalist criteria, adding individualizing elements that are hip, hallucinative, or simply bizarre. Some of their projects, very well known in the architectural medium, are: a fashion store for the Bus Stop company, in a mall in Osaka, the Interstaple and Grappe Bannister stores in Tokio, the interior design for Trance Building, an office building in Tokio etc.

35 I

Casa Aldeia da Serra, Sao Paolo, © Nelson Kon

I 48

Denver Art Museum, © Denver Art Museum Memorialul din Padua (pagina al`turat`), © Bitterbredt.de

Daniel Libeskind is one of the most public friendly architects out there. In spite of that, he rarely approaches architecture directly and subjectively. He lets his works speak for him - samples of formal virtuosity masking an almost mystical thinking style. His clear-cut, yet powerful forms, the harrowing acute angles in otherwise quieting spaces have soon become Libeskind's trademark. All of the American architect's projects evince a special, sensitive geometry, with direct references to the deconstructivist rhetoric. Theorists have even spoken of Libeskind's buildings as of "concrete poems". Formal extravagance is not of the essence in his architecture - form is only completed when one discovers its meaning, its abstract content. And this is uniquely demonstrated in the Jewish Museum of Berlin, where Libeskind has employed special forms not as ends in themselves, but rather metaphorically, hiding profound meanings. In a simple stroll through, a visitor relives moments, states, feelings inspired by the Jewish drama, and that through the immediate experience of space. Museums are particularly conceived so as to combine the public and civic dimensions of space with its intimate, profoundly personal aspects (anyone can intellectually assume space and discover its meaning). Libeskind's architecture can truly be understood only when one sees beyond the surface.

Daniel D aniiel Libeskind Lib beskiind este e unul dintre ccei ei m ai d ezinvvol]i arhitec]i \n mai dezinvol]i publicului. Cu fa]a pub blicculu ui. C u toate acestea, ra areo ori discut` disscut`` dire rareori direct [i subiectiv arhitectura. |[i las` a rhittectu ura. |[ [i las s` s` vorbeasc` propriile prop opriilee proiecte, pro oie ectee, exemple de virtuoz ozita ozit tat atee formal`, fo form ma ce ascund virtuozitate un mod m dee a gândi mo gâ ând aproape Formelee sa sale cristaline [i mistic. mistic ic. For totu[i atât de puternice, pute spa]iul angoasant prin as ascu]imile surprinz`toare, dar \n acela[i timp lini[titor au devenit repede un soi de marc` a arhitecturii lui Libeskind. Toate proiectele arhitectului american pun \n prim-plan o geometrie deosebit` [i sensibil`, ce trimite direct la retorica deconstructivist`. Unii teoreticieni au folosit chiar, referindu-se la construc]iile lui Libeskind, sintagma “poezii concrete”. Extravagan]a formal` nu constituie \ns` esen]a arhitecturii lui Libeskind, forma se des`vâr[e[te numai \n momentul \n care descoperi [i sensul, con]inutul abstract al ideilor. Iar acest lucru nu este poate nic`ieri mai evident decât \n cazul Muzeului Evreilor din Berlin, unde Libeskind a utilizat formele speciale nu ca scopuri \n sine, ci ca metafore pentru \n]elesuri ascunse, profunde. Parcurgând interioarele, vizitatorul retr`ie[te momente, st`ri, sentimente din tragedia poporului evreu tocmai prin simpla experien]` a spa]iului. Muzeele, \n special, sunt concepute de arhitect astfel \ncât s` \mbine dimensiunea public` [i civic` a spa]iului cu cea intim`, profund personal` (printr-un efort intelectual, fiecare vizitator \[i poate asuma subiectiv spa]iul [i poate descoperi sensul de dincolo). Arhitectura lui Libeskind poate fi astfel \n]eleas` cu adev`rat numai \n momentul \n care reu[e[ti s` treci de \nveli[.

71 I

Complexul pentru Târgul de la Milano, © Giuseppe Blengini

06_AVPI.indd 62

3/24/14 7:33 PM

I 66

67 I

I 58

I 24

25 I

2006

Arhitecturi v`zute prin igloo – 2006

49 I

Al doilea titlu al seriei aduce \n aten]ia publicului 12 birouri de arhitectur` recunoscute la nivel interna]ional, prezentate fiecare prin intermediul unor proiecte reprezentative, c`rora li se adaug` o scurt` biografie a arhitectului principal. Numele selectate, publicate \n perioada 2003-2006 [i \n revista igloo, sunt: Paul Andreu, Steven Ehrlich, EPA, Massimiliano Fuksas, Giammetta & Giammetta, Daniel Libeskind, Morphosis Architects, MMBB Arquitetos, Fabio Novembre, Jean Nouvel, Peripheriques Architectes, Slade Architecture. Pornind de la premisa c` o arhitectur` de calitate nu se poate na[te decât \ntr-un mediu preg`tit s` o accepte, ne-am propus ca acest album s` nu fie de folos doar arhitec]ilor sau celor ce se preg`tesc s` devin` arhitec]i, ci [i celor de care, \ntr-o m`sur` mai mic` sau mai mare, depinde arhitectura ce urmeaz` a se construi \n România.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 150 An apari]ie: 2006

Centrul de Cercetare [i Multimedia Grappa Nardini, © Maurizio Marcato

06_AVPI.indd 63

3/24/14 7:34 PM

Design Hotels Selec]ia \n jurul c`reia este construit cel de-al treilea titlu al colec]iei Arhitecturi v`zute prin igloo reprezint` distilarea con]inutului unei rubrici tematice, \nceput` \n noiembrie 2005 \n revista igloo, cu aceea[i marc`: design hotels. |n centrul albumului se afl` acum o anumit` func]iune arhitectural`, un program remarcabil [i cu mult succes, care a dus chiar la \nfiin]area unei asocia]ii la care sunt afiliate majoritatea hotelurilor unde preocuparea pentru design contemporan este evident` (de altfel, ne-am bucurat de generoasa colaborare a acestei re]ele pentru publicarea c`r]ii). V`zut ini]ial ca experiment artistic – arhitectural, design hotelul a devenit deja o alternativ` cultural` la ceea ce hotelurile obi[nuiau s` propun` [i [i-a construit o identitate puternic` mizând pe creativitate. Albumul ofer` unui public larg (nu numai arhitec]ilor) accesul la proiecte dovedit valoroase, \ntr-o formul` editorial` clar` [i simplu de urm`rit.

Format: 230 x 245 mm Num`r de pagini: 212 An apari]ie: 2007

2007

SUMAR / CONTENTS

Casa Sorin Budai, Bucure[ti

PREFA}~ / FOREWORD 7 ANDREESCU & GAIVORONSCHI BIROU DE ARHITECTUR~ 10 Andreescu & Gaivoronschi Birou de Arhitectur`

BBM GRUP - Alexandru Beldiman

ARCHITECT SERVICE, CONSTANTIN CIUREA 22

ARCHITECT SERVICE - Constantin Ciurea

I 144

ARTLINE, RADU TEAC~ 34

145 I

Casa Sorin Budai, Bucure[ti

BBM GRUP, ALEXANDRU BELDIMAN 46 DORIN {TEFAN BIROU DE ARHITECTUR~ 56 GRAPHIC STUDIO, REMUS HÅR{AN, KAROLY NEMES, DRAGO{ PERJU, CRINA POPESCU 68 GRAPHIC STUDIO - Károly Nemes, Crina Popescu, Remus Hâr[an, Drago[ Perju Crinna Po

DSBA - Anda [i Dorin {tefan

IGLOO ARCHITECTURE, ARCHITECTURE BRUNO ANDRE{OIU 80 RADU MIH~ILESCU 94 PRODID, {ERBAN STURDZA 104

RE-ACT NOW STUDIO, MARIO KUIBU{ 114

ADRIAN SPIRESCU 126 PRODID - {erban Sturdza

Adrian Spirescu

ARTLINE - Radu Teac`

STARH - Iulia [i Florian Stanciu

STARH, FLORIAN & IULIA STANCIU 138 WESTFOURTH ARCHITECTURE, VLADIMIR ARSENE 150

Propunere pod pietonal peste Dâmbovi]a (Transcentral Urban Bucure[ti)

TRADUCERE / ENGLISH VERSION 163 PARTENERI / PARTNERS 211 Casa C`lin, Bucure[ti (zona de nord) Casa Zlatko, Mogo[oaia IGLOO ARCHITECTURE Bruno Andre[oiu

RE-ACT NOW - Mario Kuibu[

Radu Mih`ilescu

WESTFOURTH ARCHITECTURE - Vladimir Arsene

I 92

I 132

133 I

06_AVPI.indd 64

3/24/14 7:34 PM

I 48

I 166

167 I

2008

13 birouri de arhitectur`

Propunere case modern-tradi]ionale Delta Dun`rii

93 I

Albumul prezint` 13 dintre cele mai importante birouri de arhitectur` din România \ntr-un moment \n care activitatea arhitectural` local` se maturizeaz`, realitate dovedit` [i de faptul c` personalit`]ile puternice au reu[it s` strâng`, \n timp, \n jurul lor nuclee dinamice de lucru. Este [i motivul pentru care i-am provocat pe arhitec]ii principali s` ne povesteasc` \ntr-un interviu despre universul, credin]ele, modul de lucru al ﬁec`rui birou de arhitectur`. Dincolo de cl`dirile, de casele pe lâng` care trecem zilnic, recunoscându-le poate semn`tura, cartea dezv`luie culisele ﬁec`rui studio, fr`mânt`rile [i principiile din care se na[te un proiect de calitate. Nu este vorba de o privire exhaustiv` asupra birourilor ce activeaz` cu succes pe pia]a local`, ci de o selec]ie ce are drept principal criteriu apari]ia \n numerele revistei igloo.

Format: 230 x 245 mm Num`r de pagini: 210 An apari]ie: 2008

06_AVPI.indd 65

3/24/14 7:35 PM

)40. 14 Birouri de Arhitectur` Cele 14 birouri de arhitectur` prezentate \n acest album, prin intermediul interviurilor [i al fotografiilor de proiect, sunt unite nu numai de vârsta asocia]ilor/fondatorilor (sub 40 de ani), ci [i de preocuparea pentru aspecte problematice ale arhitecturii actuale, \n acord cu ceea ce se \ntâmpl` la nivel interna]ional: rezolvarea rela]iei dintre vechi [i nou, adecvarea formei la func]iune, cu aten]ie pentru costuri [i pentru sustenabilitate, recuperarea/valorificarea unor situri [i arhitecturi valoroase, calitatea spa]iilor publice. Premiile ob]inute de tinerii arhitec]i pe care i-am selectat la concursurile locale din 2010 (Anuala de Arhitectur` Bucure[ti, Bienala de Arhitectur` etc.) au confirmat juste]ea demersului editorial [i faptul c`, \ncet, se poate produce o schimbare de atitudine.

Apartament Scenography

I 62

Format: 230 x 245 mm Num`r de pagini: 210 An apari]ie: 2010

2010

15re BASTIONUL POST~VARILOR 112

15re BASTIONUL POST~VARILOR 113

15re VILA DOBRU{A 68

15re VILA DOBRU{A 69

15re BASTIONUL THERESIA 32

06_AVPI.indd 66

3/24/14 7:35 PM

Sediu Papaya Advertising

I 138

igloo

Adrian Soare [i Eliza Yokina [iau confirmat recent pozi]ia \n linia \ntâi a arhitecturii locale prin câ[tigarea marelui premiu al Anualei de Arhitectur` Bucure[ti. XXXXXXX

architecture 63 I

Proiectele pe care le realizeaz` Bruno Andre[oiu, Adrian Cioc`zanu, Dana Tigan [i Ana Diaconu stau de ceva ani sub semnul albului, un alb ce \nseamn` adecvare la context, recuperare a valorilor trecutului, inova]ie \n design [i, de ce nu, culoare.

139 I

La \nceput, biroul igloodesign a ajuns \n aten]ia publicului – specializat [i mai larg – prin amenajarea modern` a unor mansarde [i printr-o locuin]` alb`, atipic` \n zona Pipera, proiecte premiate la concursurile locale de arhitectur`. |ntre timp, igloodesign a devenit iglooarchitecture. Dincolo de aceast` schimbare de nume, care a fost evolu]ia biroului \n ultimii ani? |n ce direc]ie s-au \ndreptat c`ut`rile profesionale? Bruno Andre[oiu: Schimbarea de nume a \nsemnat [i o schim] bare a structurii ac]ionariale a biroului de arhitectur`,, p prin cooptarea a doi noi parteneri dintre membrii mai vechi [i cu experien]` – Dana Tigan [i Ana Maria Diaconu Di aconu. Evolu]ia Evolu]ia biroului Diaconu. nostru cred d c` c` ss-aa \nscris \ i \n \ lilinia i gen eral` l` a dezvolt`rii dezvo dezvol d lt`rii ` ii proiecproiec i general` t`rii de arhitectur` arhitectur` din România România ultimilor ultimilor ani, ani cu nuan]ele nuan]ele [i particularit`]ile particularit` ]ile de rigoare rigoa re. Am crescut crescu adic` odat` odat` cu ]ara, ]ara rigoare. crescut,t, adic`, fiind implica]i \n varii proiecte, de dimensiuni diferite, de la mici pân` la destul de mari – ansambluri reziden]iale, cl`diri de birouri – dintre care unele s-au [i construit, altele sunt \nc` \n curs, iar altele au r`mas desene \n a[teptarea unor vremuri mai bune. C`ut`rile noastre profesionale nu au luat-o \ntr-o singur` direc]ie, \ntrucât modul de lucru al biroului nu se bazeaz` pe direc]ii apriorice, convingeri ferme [i principii fixe, ci \ncearc` s` r`spund`, adaptativ, creativ [i, implicit, divers, la provoc`rile pe care fiecare proiect le aduce. E [i destul de complicat, cred, s` practici un anumit tip de arhitectur` – [i aici m` refer nu numai la aspectul cl`dirilor rezultate, ci la \ntreg procesul de crea]ie, de la concept la forma final` – ca r`spuns la programele enorm de diverse pe care ]i le propune pia]a. Uneori privilegiem contextul [i ne extindem studiul ini]ial \n direc]ia asta, alteori particularit`]ile clientului, ale tipului de program, alteori ne intereseaz` anumite materiale sau forme. A ]i putea defini anumite caracteristici specifice arhiA]i tecturii marca igloo? B.A.: Principiile noastre de lucru se modific` permanent, constante r`mânând chestiunile mai pu]in caracteristice, valabile adic` \n orice alt domeniu [i ]inând de calitatea concret` a lucrului finit, de seriozitate etc. Sigur c` nici astea nu ne ies \\ntotdeauna ntotdeauna cum ne-am dori, dar inten]iile exist`, fondator, mereu… Despre caracteristicile arhitecturii noastre nu mi-e foarte la \ndemân` s` vorbesc, pe de o parte pentru c` nu am gândit niciodat` \n termenii `[tia [i pe de alta pentru c` e complicat s` judeci din interior. Prin urmare, f`r` a [ti dac` lucrurile chiar a[a sunt sau numai \mi doresc s` fie astfel, a[ zice c` igloo face (vrea, \ncearc`, \[i dore[te…) o arhitectur` versatil`, zglobie, lipsit` de prejudec`]ile [i poncifele care bântuie, \n general, breasla. O preocupare constant` a biroului, \nt`rit` prin activitatea igloo media, a fost patrimoniul construit. Cum a]i reu[it s` integra]i dimensiunea cultural`, istoric`

\n proiectele biroului, pe o pia]` \nc` \n formare [i mai degrab` dezinteresat` de acest aspect? B.A.: Foarte adev`rat c`, de[i suntem un birou de oameni tineri, preocuparea pentru patrimoniu, pentru formele [i modurile de a fi ale arhitecturii istorice nu a lipsit niciodat`. E poate [i o op]iune personal` a mea, pe care am \ncercat s` o strecor, când a fost cazul, printre cùt`rile foarte actuale ale biroului. Au rezultat din acest proces câteva lucruri pe care le consider interesante [i care cred c` nu au ajuns \nc` la vreun cap`t de p fi continuate. M` gândesc g p p care drum,, deci pot la proiectele pe le-am f`cut \n continuarea albumului editat de igloomedia Dun`rii [i la casa casa de lâng` despre casele tradi]ionale din Delta Dun`rii B ` ca s`` numesc numaii dou` Buzù d ` proiecte i cunoscute, e c`ci ` i Buzù, maii cunoscute, altele care deocamdat` deocamdat` a[teapt`. a[teapt`. Nu intru a[teapt` intru \n detalii mai sunt [i altele proiecte, dar a[ dori s` punctez proiecte punctez dimensiunea dimensiunea – dac` legate de proiecte, vre]i – etic` a demersului de redescoperire a valorilor arhitecturii tradi]ionale, lucru de a c`rui lips` suferim cel mai tare \n vremurile din urm`. Proiectele care se \ncadreaz` \n aceast` linie au drept particularitate asumarea unei atitudini reveren]ioase, a unei oarecare smerenii \n raport cu formele tradi]ionale, l`sând exprimarea „personalit`]ii demiurgice” a arhitectului undeva \n planul al doilea. Este, cred, o direc]ie [i o atitudine ce ar putea salva multe cl`diri, multe zone, multe obiecte de patrimoniu – ca s` m` \ntorc la formularea din \ntrebare – deci mult din noi \n[ine. |n cazul proiectului de la Buzù, ce a presupus construirea unei astfel de locuin]e? Cum a decurs construirea [i care a fost rela]ia cu clientul? B.A.: La Buzù, totul a \nceput cu \ntrebarea, obligatorie cred pentru orice \nceput onest de proiect, legat` de cum ar trebui s` arate o cas` construit` \n contextul respectiv; contextul \nsemnând un sat de lâng` Buzù, cu o biseric` veche frumoas`, câteva case pl`cute, de asemenea vechi [i multe case noi, \n general urâte, ca s` nu zic de-a dreptul \ngrozitoare. Context \nsemnând \n egal` m`sur` [i clien]ii, un cuplu dr`gu], educat, f`r` preocup`ri sistematice pentru arhitectura contemporan`, cu un buget decent, dar \n niciun caz uria[. Prin urmare, a trebuit s` \mbin`m atmosfera u[or patriarhal` a locului (curte larg`, perpectiv` c`tre dealuri), cu dorin]a proprietarilor de a avea o cas` care s` nu le aminteasc` de blocul \n curs de p`r`sire (recte cu [arpant`, acoperi[) [i cu inerentele cerin]e tehnice ale confortului actual (spa]ii largi, deschise, vitraje mari, garaj, tehnologie etc.). Ne-am convins destul de repede c` melanjul poate fi letal dac` nu \l manevr`m cu grij` [i – hai s-o zic – inteligen]`, [i astfel am optat pentru o salat` fusion care s` combine [i totu[i s` p`streze clare aromele fiec`rui ingredient din compozi]ie. A ie[it ceva neobi[nuit, dar care a convins comanditarii de la prima \nf`]i[are. |ntr-un top al clien]ilor ideali, cu siguran]` familia Atanasiu s-ar plasa pe podium, datorit` grijii

1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14 69 I

2012

15re Albumul adun` \n paginile sale 15 proiecte de restaurare, renovare, recuperare [i/sau reconversie a unor monumente sau cl`diri istorice, publice [i private, care demonstreaz` o \n]elegere complex` a modalit`]ilor prin care trecutul poate ﬁ adus \n prezent, proiecte care au reu[it, prin determinarea unor proprietari educa]i [i prin profesionalismul arhitec– ]ilor, s` devin` modele de interven]ie \n domeniu. Acestea reprezint` pe de o parte un cumul de bune practici locale \n domeniul restaur`rii [i al conserv`rii, iar pe de alt` parte o serie de recomand`ri pentru cei ce doresc s` cunoasc` ([i s` sprijine implicit) locuri valoroase ale ]`rii. Cunoa[terea [i aprecierea istoriei locurilor de lâng` noi poate conduce la o rela]ie mai puternic` [i coerent` \ntre ceea ce a fost [i ceea se construie[te ast`zi, un lucru fundamental pentru evolu]ia corect`, armonioas` a mediului arhitectural autohton.

Format: 230 x 245 mm Num`r de pagini: 192 An apari]ie: 2012

15re BASTIONUL THERESIA 33

06_AVPI.indd 67

3/24/14 7:35 PM

igloopatrimoniu 2006

2007

2008

2009

2010

07_igloopatrimoniu.indd 68

3/24/14 7:39 PM

2011

2012

2013

07_igloopatrimoniu.indd 69

3/24/14 7:40 PM

Cule. Case boiere[ti fortiďŹ cate din RomĂ˘nia Titlul marcheaz` debutul colec]iei igloo patrimoniu, ďŹ ind, \n acela[i timp, [i primul album de pe pia]a de carte autohton` care prezint` \n paginile sale unul dintre cele mai interesante exemple de arhitectur` civil` din RomĂĽnia. Culele sunt case fortiďŹ cate a c`ror denumire provine din cuvĂĽntul turcesc â&#x20AC;&#x17E;kuleâ&#x20AC;?, care \nseamn` turn. Ele au fost construite de boieri [i boierna[i pe mo[iile lor din Oltenia, pentru a se ap`ra de invaziile cetelor de turci proveni]i din raialele de la Dun`re. R`spĂĽndirea lor a fost larg` pe \ntreg teritoriul Olteniei [i \n vestul Munteniei, \ns`, din zecile, poate sutele, de astfel de case \nt`rite, au supravie]uit pĂĽn` ast`zi doar 18. Jum`tate din ele, neavĂĽnd [ansa s` ďŹ e transformate \n muzee, au c`zut \n ruin`. Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 192 An apari]ie: 2006

2006

264)05(;

Having started in ď&#x2122;&#x2030;ď&#x2122;&#x192;â&#x20AC;&#x2122;s and ď&#x2122;&#x160;ď&#x2122;&#x192;â&#x20AC;&#x2122;s, disindustrialization is the process typical of a country or region that changes its industry-based economic system to one based on services and information. During the several periods of world economy liberalization, some production oriented industries such as the textile, car manufacturing or the metallurgical industry had the tendency to transfer their production technology to other countries or regions with low labour costs. Once production was abandoned, the post-industrial sites have been used for cultural purposes, social projects or for diďŹ&#x20AC;erent services. Several Western European studies indicate the fact that the purposes. Such activities are sources of urban revitalization and regeneration, being, at the same time, a structural solution for the problems caused by disindustrialization.

264)05(;

abandoned factories can still be used, this time for cultural or industrial tourism one of the most industrialized cities in the USA turned, after the metallurgical

turned into an impressionist art museum, a project that soon attracted an average

ď&#x2122;&#x2026;.ď&#x2122;&#x2C6; million visitors a year. Thus, through a simple solution, the building was saved

Other sites may be used for social purposes, being turned into low-cost apartments

plants were shut down in the ď&#x2122;&#x201E;ď&#x2122;&#x152;ď&#x2122;&#x2039;ď&#x2122;&#x192;â&#x20AC;&#x2122;s,

from being demolished under the pressure of several real-estate companies. Luckily

for the disadvantaged social groups. Yet other post-industrial sites may be used for

into an important center for contem-

the famous Grand â&#x20AC;&#x201C; Central Railway Station of New York shared the same fate, but

economic activities other than industrial, namely the ones related to the ďŹ eld of

porary art museums, hospitals and

Penn Station wasnâ&#x20AC;&#x2122;t so lucky, it having been demolished due to the value of the land

services; in this respect, these abandoned sites may be used as warehouses, oďŹ&#x192;ces,

other medical services, or IT companies.

under the building. The Tate Galleries for Modern and Contemporary Art in London

commercial centers or shops. In the Western European countries and other post-

The fact that the share holders stopped

are housed in ď&#x2122;&#x201E;ď&#x2122;&#x152;ď&#x2122;&#x2039;ď&#x2122;&#x2026; in a former electric power station that had been built at the

industrial economies as well, such abandoned sites are used for diďŹ&#x20AC;erent alternative

investing in the metallurgical industry

beginning of the ď&#x2122;&#x2026;ď&#x2122;&#x192;th century. Following the end of communism and the disman-

culture projects. In London (New York) for instance, district such as SoHo and

plants encouraged the city managers to

tling of CAER (The Commie Com) the desindustralization was one of the most

Chelsea that, before ď&#x2122;&#x201E;ď&#x2122;&#x152;ď&#x2122;&#x2C6;ď&#x2122;&#x192;, were abundant in industrial units and ware-houses, now

present Pittsburgh as a city being in a

consistent and strongest phenomena

used these buildings for artists, art-galleries and art workshops. Pittsburgh, once

period of transition from the â&#x20AC;&#x153;City of

having aďŹ&#x20AC;ected the Central and Eastern-

MJWJV DIFMDFB t HBCSJFM TJNJPO DESINDUSTRIALIZATION, ITS NEW SIGNIFICANCE AND A NEW TOWN CONVERSION

smokeâ&#x20AC;&#x153; to the â&#x20AC;&#x153;City of the Renaissanceâ&#x20AC;?. Similarly during M. Thatcherâ&#x20AC;&#x2122;s government in the early ď&#x2122;&#x201E;ď&#x2122;&#x152;ď&#x2122;&#x2039;ď&#x2122;&#x192;â&#x20AC;&#x2122;s, when subsidies for public property industries started to dwindle, cities such as London, Glasgow and

European Countries. Many former industrial sites have been turned into shops, ware-houses and oďŹ&#x192;ces. Some of

Newcastle launched new cultural strategies, thus granting arts an important role

these sites are sometimes placed in

within urban policies. All these cultural projects (launched under the umbrella of the

central zones; other are in industrial

creative industries) can only be carried out provided that the â&#x20AC;&#x153;coalitions for urban

zones, surrounded by large residential

developmentâ&#x20AC;? â&#x20AC;&#x201C; to use a phrase for urban sociology â&#x20AC;&#x201C; promote strategies in local

districts. Once the industrial units were

marketing development, in ďŹ nding new investments and in encouraging clean non-

shut down or were privatized (sold to

polluting industries. Many city administrations initiated development projects

private owner), another process was ini-

aimed at opening art-centers, theatres and performance halls in urban areas that

tiated and â&#x20AC;&#x201C; encouraged by the desindus-

were once industrialized. Such an example is Gare Dâ&#x20AC;&#x2122;Orsay in Paris that in ď&#x2122;&#x201E;ď&#x2122;&#x152;ď&#x2122;&#x160;ď&#x2122;&#x2039; was

trialization â&#x20AC;&#x201C; namely the relocation of

07_igloopatrimoniu.indd 70

3/24/14 7:40 PM

2007

264)05(;

Kombinat. Ruine industriale ale Epocii de Aur Kombinat este o metafor` a irecuperabilului, a procentului de irecuperabil pe care mitul industrializ`rii filtrat de ideologia comunist` l-a l`sat \n urm`. Kombinat nu este doar o grafie diferit` a numelui marelor platforme industriale – combinate, ci numele pe care am ales s`-l d`m acelei lumi bizare a ruinelor industriei, a mon[trilor de beton degradat [i fier ruginit, a siturilor interzise ale defunctei economii socialiste. Motiva]ia acestei c`r]i nu o constituie propunerea vreunei solu]ii sau metode \n leg`tur` cu siturile ruinate ale industriei socialiste, ci numai dorin]a de a nu l`sa \ntunericul [i uitarea s` cad` asupra \nc` unei drame pe care aceste locuri au fost obligate s` o trìasc`.

Format: 230 x 300 mm Numar de pagini: 198 An aparitie: 2007

07_igloopatrimoniu.indd 71

3/24/14 7:40 PM

Ha]eg. }ara bisericilor de piatr` Albumul continu` demersul \nceput cu primul volum al seriei, cel dedicat culelor din Oltenia, \n sensul recuper`rii culturale a unor monumente esen]iale ale patrimoniului na]ional prea pu]in cunoscute publicului nespecialist. Bisericile de piatr` din }ara Ha]egului, unele dintre cele mai vechi monumente de arhitectur` din ]ara noastr`, au constituit adesea pretext de dispute istorice, multe nefinalizate pån` ast`zi. Nu \n acest context al dezbaterii [tiin]ifice se plaseaz` \ns` cartea noastr`, ci mai degrab` \n zona albumului de fotografie care \ncearc` s` dezv`luie frumuse]ea unor monumente [i locuri aflate \n dizgra]ie cultural` sau chiar \n pericol.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 192 An apari]ie: 2007

2007

07_igloopatrimoniu.indd 72

3/24/14 7:40 PM

2008

Kastello. Palate ale rromilor din România Albumul abordeaz` un fenomen arhitectural dezvoltat \n ultimele decenii de o cultur` marginal`, cu prec`dere pe teritoriul Romåniei. Este vorba de un fenomen cultural emergent speciﬁc comunit`]ii rrome, privit din mai multe perspective, \n scopul de a ob]ine o imagine cåt mai complet` asupra unui stil surprinz`tor, cu poten]ial de evolu]ie spre arhitectur`. Fotograﬁile sunt \nso]ite de comentariile unor critici de arhitectur`, sociologi-antropologi, dar [i reprezentan]i ai rromilor, imaginile avånd inten]ia de a surprinde aspectele cotidiene ale vie]ii comunit`]ii, oglindite \n expresia arhitectural`.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2008

07_igloopatrimoniu.indd 73

3/24/14 7:40 PM

STUF. CASE TRADI}IONALE DIN DELTA DUN~RII

Stuf. Case tradi]ionale din Delta Dun`rii Construit ca un volum ce \ncearc` s` surprind` ceea ce a mai r`mas din arhitectura curat` a zonei, albumul \[i propune, \n mod explicit, s` (re)trezeasc` interesul pentru casa tradi]ional` din Delta Dun`rii [i, de ce nu?, s` constituie o baz` de imagini pentru viitoare politici de conservare. Fotograﬁa ezit` \ntre documentar [i poetic, cea din urm` op]iune ﬁind, de multe ori, din pricina amplas`rii sau a vegeta]iei, [i singura. Albumul este structurat \n patru capitole – peisajul, casa, gospod`ria [i detaliul – primul dintre ele reprezentånd doar o introducere \n imagini la con]inutul propriu-zis. Trei texte \nso]esc capitolele majore care focalizeaz` diferit casa [i gospod`ria din Delt`, posibile chei de lectur` a imaginilor din carte. Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 208 An apari]ie: 2008 64 STUF

CASA

2008

Calcanele au cicatrici. Pielea calcanelor nu e ve[nic, ca la \nceput, neted`. Ca orice femei de consum, ele \mb`trånesc rapid, se degradeaz` spectaculos. Spre deosebire de corespondentul lor uman, de cele mai multe ori cå[tig` odat` cu avansarea \n vårst`. |n acest caz trebuie s`-mi m`rturisesc f`r` echivoc gerontofilia. A[ da la schimb oricåte calcane noi, zugr`vite chimic [i termosistemic, pe un exemplar de mai multe zeci de ani, cu h`r]i de riduri, oase c`r`mizii ie[ite

BUCURE{TIUL ASCUNS 104

IUBIRE {I CALCANE 105

prin piele [i tatuaje decolorate.

BUCURE{TIUL ASCUNS 18

F` ` \ndoi F`r` \ndoial` \ d ial` l` c`, c` `, d datorit` datorit` i `p pluralului plu l ralului l l i ffeminin, feminin minin, i i , calcanu calcanul l l este, este, arhitecturii, arhite hi cturii cturii, ii, curva pe p care o dezavu`m d dezavu` `m public, publi p blic,, dar d construim construi t im \n \ tain`. tain`. i ` Este prietena de [pri] cu care nu ne-am c`s`tori niciodat`, amanta uråt` de care nu ne putem desp`r]i, dar cu care nici nu ne permitem s` ie[im \n lume. O ]inem ascuns`, dar ne folosim, cel mai adesea ingrat, de calit`]ile [i tehnicile sale aduc`toare de pot [i cut (only pour les connaisseurs...). Curtezana care se respect`, capabil` de gesturi mari, este \ntre]inut` de boga]ii vremii [i iubit` de arti[ti, singurii care, prin aburii psihotropi ai frustr`rilor, v`d \n ea mai mult decåt cu siguran]` merit`. {i,

ca \n orice rela]ie de gen, scandaloas` [i naiv` totodat`, \n[i[i protectorii boga]i sunt cei care, anima]i de inten]ii – cred ei – onorabile, tocmesc arti[ti de

BUCURE{TIUL ASCUNS 136

VREMEA VR R E M EA A IE IEDEREI ED 53

BUCURE{TIUL IU UL ASC A ASCUNS CU U N S 52

måna a doua s` o \nfrumuse]eze, sperånd s`-i cumpere astfel o vag` identitate cultural`. Ace[tia \ns`, prin gesturile lor posesive, nu fac decåt s`-i \nt`reasc` marginalitatea, libertatea lipsei de reguli, evitarea sistemului oficial de valori.

GEOGRAFII TACTILE 137

07_igloopatrimoniu.indd 74

3/24/14 7:41 PM

STUF. CASE TRADI}IONALE DIN DELTA DUN~RII

TRADITIONAL HOUSES FROM THE DANUBE DELTA

STUF. CASE TRADI}IONALE DIN DELTA DUN~RII

TRADITIONAL HOUSES FROM THE DANUBE DELTA

STUF. CASE TRADI}IONALE DIN DELTA DUN~RII

TRADITIONAL HOUSES FROM THE DANUBE DELTA

128 STUF

76 STUF

65 STUF

CASA

77 STUF

186 STUF

THE HOUSE

TRADITIONAL HOUSES FROM THE DANUBE DELTA

GOSPOD~RIA

129 STUF

THE FARMSTEAD

THE HOUSE

DETALII

187 STUF

DETAILS

2011

Bucure[tiul Ascuns. Fi[e pentru o tomograﬁe urban`

BUCURE{TIUL CEL V~ZUT DE SUS 19

F`r` a oferi trasee secrete ale ora[ului [i f`r` a prezenta monumente [i semne ale unui trecut glorificat, albumul surprinde atmosfera unui Bucure[ti actual, divers [i fragmentat, un Bucure[ti al str`zilor laterale [i al zonelor mai pu]in vizitate. |i vizeaz` \n special pe to]i cei interesa]i de ineditul ora[ului, de explorarea curioas` [i dinamic` a lui, sub fascina]ia absurdului, a detaliilor fermec`toare sau provocatoare. „Bucure[tiul ascuns” contureaz` grafic o serie de „geografii imaginare”, modelate prin memorie, prin rela]ii afective [i \ntåmpl`ri fericite (sau nu). Atåt imaginile, cåt [i textele sunt astfel m`rturii ale unei implic`ri subiective \n via]a ora[ului, \n spa]iile sale ascunse privirii obosite de rutin`. Format: 230 x 275 mm Num`r de pagini: 280 An apari]ie: 2011

07_igloopatrimoniu.indd 75

3/24/14 7:42 PM

MINARETE PE CERUL DOBROGEI

Geamii. Minarete pe cerul Dobrogei Cå[tig`tor la categoria „Cea mai frumoas` carte ilustrat`” \n cadrul Galei Bun de Tipar 2013, albumul abordeaz` o zon` a patrimoniului autohton mult prea pu]in cercetat` [i promovat`: l`ca[urile de cult musulmane. Prezente pe teritoriul ]`rii noastre \ntr-un num`r semniﬁcativ, multe ﬁind grupate pe teritoriul Dobrogei, ele reprezint` adev`rate monumente de arhitectur` cu un important poten]ial turistic. Publicarea unei c`r]i dedicate acestui subiect reprezint` un gest necesar, care le acord` totodat` statutul cultural pe care \l merit`.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2012 1 GEAMIA ABDUL MEDGID. MEDGIDIA

2012

MINARETE PE CERUL DOBROGEI

MINARETS IN A DOBROGEA SKY

1 GEAMIA ALI GAZI PA{A. BABADAG

2 GEAMIA ALI GAZI PA{A. BABADAG

MINARETE PE CERUL DOBROGEI

1 GEAMIA HUNCHIAR. CERNAVOD~

07_igloopatrimoniu.indd 76

3/24/14 7:42 PM

MINARETS IN A DOBROGEA SKY MINARETE PE CERUL DOBROGEI

MINARETE PE CERUL DOBROGEI

MINARETS IN A DOBROGEA SKY

GEAMIA HUNCHIAR CONSTAN}A

orabia lui Iason, cel prigonit de oameni, dar ocrotit de zei, t`ia cu mare grab` talazurile Pontului Euxin. Pe lâng` Lâna de Aur, la bord se afla [i Medeea, fiica regelui Aietes, r`pite din Colchida. Palmele vâsla[ilor, zadarnic înf`[ate în cârpe umede, picurau sânge. Flotila regelui p`guba[ se apropia implacabil. Ingenioasa Medeea recurge la o stratagem` criminal`: î[i tran[eaz` fratele mai mic [i îi risipe[te trupul în valuri. Obliga]i de cutum` s`-i asigure funeralii princiare, urm`ritorii z`bovesc, iar nava Argos dispare la orizont. Aceasta e legenda mediatizat` a vechiului Tomis, factorie a negustorilor greci din Milet – secolul al VII-lea \.Hr. Mai întemeiat` documentar e ipoteza fond`rii ora[ului de c`tre Tomiris, regina sci]ilor. Cucerit de romani în anul 71 \.Hr. [i inclus în Imperiu din 106 d.Hr., Tomis devine capitala Scithiei Minor. În timpul marelui împ`rat Constantin (306337) prime[te numele de Constantia, purtat de mama, de o sor` [i de o fiic` a imperatorului. Küstendje [i Köstenge sunt translitera]ii turce[ti care au perpetuat onomastica latin` pân` în vremea de azi: Constan]a. Numeroase confrunt`ri ruso-turce pe care Dobrogea le-a suportat copios au distrus f`r` mil` ora[ul. Dup` r`zboiul [i ciuma din 1828 mai r`m`seser` 60 de case. Singurul monument p`strat din cele cinci secole de st`pânire otoman` e geamia Hunchiar. Zidit` la 1868, în timpul [i pe cheltuiala sultanului Abdul Aziz (1861-1876), s-a numit ini]ial geamia Aziziye. Nici soarta ei nu e lipsit` de vicisitudini. Bombardamentele din anii '40 o aduc în stare de semi-ruin`. Restaurarea f`cut` în anul 1956 de Direc]ia Monumentelor Istorice, proiectul fiind aportul arh. Rodica M`nciulescu, a salvat monumentul. S-au ref`cut zid`ria [i acoperi[ul. Pe baza urmelor din zid s-a reconstituit cafasul, ce urma a fi închis cu un mu[arabieh prin care femeile puteau privi f`r` a fi v`zute. Proiectul nu s-a finalizat, iar geamia nu a fost redat` cultului. Acesta e principalul merit al restaur`rii din 1993, condus` de arh. Kemal Ghenghiomer. În stânga intr`rii pe o marmur` încastrat` în zid, e sculptat` caligrafic monograma sultanului ctitor. Niciun alt ornament nu tulbur` fa]ada calm` a edificiului. Surprinz`tor [i aparent incomod, minaretul nu are ferestre. E îns` de crezut c`, lunecând în sus [i-n jos de cinci ori pe zi pentru a în`l]a chemarea la rug`ciune, pa[ii muezinului s-au deprins cu pietrele sc`rii [i f`r` ajutorul v`zului. În schimb, geamia are ferestre înalte [i dese. Spa]iul interior luminos [i deschis define[te arhitectura geamiilor, care nu cultiv` fiorul mistic [i profuziunea decorativ` asociate de obicei l`ca[elor de cult.

The ship of Jason, he who was cast off by mankind but protected by the Gods, was cutting through the waves of Pontus Euxin. Aside from the Golden Wool, Jason was carrying Medeea on board, daughter of king Aeëtes, kidnapped from Colchis. The palms of the rowers, though wrapped in wet cloth, were dripping blood. The fleet of the cheated king was drawing nearer with the implacability of fate. The ingenious Medeea then reverted to a murderous strategy: she killed and cut up her younger brother, throwing the pieces into the waves. Forced by ancestral law to ensure him a prince's funeral, the chasers lagged behind and the ship of Argos was lost on the horizon. This is the more publicized legend of old Tomi, a trading point for the merchants from Greek Millet in the 7th century B.C. A more documented hypothesis is that of the founding of the city by Tomiris, queen of the Scythians. During the reign of the great Emperor Constantine (306-337), it received the name Constantia, a name borne by the mother, one sister and one daughter of the imperator. Küstendje and Köstenge are Turkish transliterations that have perpetuated the Latin namesake until this day: Constan]a. The many Russian-Turkish confrontations that took place on Dobrogean land left the city in ruins. After the war and the plague, in 1828 only 60 houses were left standing. The only monument preserved through five centuries of Ottoman rule is the Hunchiar mosque. Built in 1868, during the reign and at the expense of Sultan Abdul Aziz (1861-1876), it was initially called the Aziziye mosque. Its fate was no less fraught than that of its town. The bombardments of the 1940s all but destroyed it. A restoration carried out in 1956 by the Direction of Historic Monuments according to a project by arch. Rodica M`nciulescu, saved the monument. The walls and roof were rebuilt. Based on the traces in the wall, the balcony was rebuilt and was about to be closed off with a bay window so that the women would not be seen from the outside. The project was never finalized and the mosque wasn't used for worship until the 1993 restoration, led by arch. Kemal Ghenghiomer. On the left of the entrance, on a marble slab encased in the wall we find a calligraphic rendering of the monogram of the founding Sultan. No other ornament disrupts the smooth facade of the edifice. Surprising and seemingly discomforting, the minaret does not have any windows. One would think, however, that sliding up and down the stone steps five times a day to raise the call to prayer, the muezzin may have become accustomed to them even without the use of his sight. Instead, the mosque itself has many very tall windows. The interior space is filled with light and open, which is characteristic of the architectural program of mosques, buildings that do not cultivate the mystic fervour and decorative profuseness usually associated with houses of worship.

34 GEAMIA HUNCHIAR. CoNSTAN}A

36 GEAMIA HUNCHIAR. CoNSTAN}A

37 GEAMIA HUNCHIAR. CoNSTAN}A

35 GEAMIA HUNCHIAR. CoNSTAN}A

2 GEAMIA ABDUL MEDGID. MEDGIDIA

07_igloopatrimoniu.indd 77

3/24/14 7:42 PM

CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~

Câmpulung Muscel. Schi]e pentru o monografie arhitectural` Albumul dedicat ora[ului Cåmpulung Muscel este primul din seria de monografii ale unor vechi ora[e romåne[ti cu un rol important \n devenirea istoric` autohton`. Demersul asumat este unul de recuperare [i punere \n valoare editorial` a principalelor elemente de patrimoniu arhitectural, albumul urm`rind s` devin` totodat` un instrument de valorificare turistic` a acestor locuri. Sunt prezentate exemple de arhitectur` civil`, precum vestita cas` de Muscel sau frumoasele cl`diri monument istoric care au beneficiat de restaur`ri fericite: Casa Golescu, Vila G. {tef`nescu, Vila Matei Dr`ghiceanu. {i, pentru c` despre Cåmpulung Muscel se spune c` ar fi ora[ul cu cele mai multe biserici, unul dintre capitole este dedicat acestor monumente, zidite \n perioada secolelor XIII – XIX [i aflate \n stadii diferite de degradare. Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2012 22 câmpulung, azi

2012

OLANE. CASE TRADI}IONALE DIN DOBROGEA

este, de fapt, important: în]elegerea spa]iului rural [i a problemelor sale ast`zi, ca unic mod de a putea oferi r`spunsuri pertinente [i cu adev`rat utile – atât locuitorilor, cât [i întreb`rilor asupra consisten]ei [i persisten]ei tradi]iilor.

{armul inconsecven]ei tradi]iei Reconsiderarea tradi]iei [i a mediilor tradi]ionale este ast`zi mai de actualitate decât oricând. Evolu]ia ultimelor decade, în care structurile sociale au suferit schimb`ri profunde, în care mijloacele de comunicare s-au schimbat radical [i în care globalizarea a devenit sinonim` cu uniformizarea, a f`cut ca substan]a [i forma satului românesc s` fie ast`zi într-o pronun]at` deriv`. Acele tr`s`turi (fizice [i spirituale) ale „lumii satului”, privite de-a lungul timpului de mul]i ca un bun cultural imuabil, par s` se evapore în lumina noii societ`]i de consum. De aceea, orice form` de cercetare care poate documenta, carta sau arhiva un patrimoniu construit de cert` valoare arhitectural` [i istoric`, în multe cazuri amenin]at cu dispari]ia, cum este cel vernacular, este necesar`. Ceea ce î[i propune acest text s` spun` este c`, pe lâng` aceast` cunoa[tere, acum este nevoie [i s` privim realitatea obiectiv [i s` renun]`m la convingerile adoptate din obi[nuin]`. În]elegerea proceselor care modeleaz` habitatul uman [i, mai departe, a transform`rii fundamentale prin care trece lumea rural` româneasc` în prezent, nu se poate face decât printr-o privire de ansamblu, abandonând criteriile [i categoriile estetice [i istorice selective [i abordând toate aspectele unei st`ri de fapt reale, actuale. Ast`zi nu se mai poate discuta despre tradi]ie altfel decât în raport direct cu modernizarea, globalizarea [i, implicit, schimbarea. No]iunea tradi]iei, a[a cum este aceasta perceput` [i folosit` în general (adic` acea „transmitere din genera]ie în genera]ie” a unei identit`]i stabile, care nu sufer` fer` [i nu suport` alter`ri în timp), ogat`` [i comb`tut`. c Altfel, atât tradi]ia, trebuie s` fie interogat` cât [i vernacularul, î[ii ppierd orice sens [[i valoare l ca no]iuni în continuare are re viabi viabile abile le [[ii mai ales uti util utile. le. le. ei vizib zibile ilee a peisajului pe co nstruit i rurall În contextul derutei vizibile construit din România, este ppoate tentant oatte ten ent nta tan ant s`` privim Dobrogea Dobrogea ca impu ul ppare are re s`` se fi oprit p pe p alocuri [i [ pe un col] în care ti timpul rh hetippal`` a satu ului rezist`. Acolo unde în care imaginea arhetipal` satului în ntâm mpl``, ss`r`cia `r`ccia llucie ucie este singurul acest lucru înc` se întâmpl`, ratt c` astf fel ni se fel se ofer` o oportunitate motiv. Este adev`rat astfel în plus pentru documentarea umen ntaarea une unei ei ar arhitecturi rhitecturi aproape ettaliu u. Dar Dar un mo od de a privi specifideloc studiate în detaliu. mod tu ura ddobrogean`, obrrogean n`, îîn n care privirea [i cul local [i arhitectura gândurile se pierd în n visare vissarre [ii uitare, în care acel specific (subiectiv selec]ionat) naat) ddevine evvin ne similar sim milar autenticului [i intemarre folos. folos. Roman]area Ro oman]area excesiv` [i grului, nu ne este dee mare n pitoresc pito oreescc ireal ireal nu dau m`sura just` a cufundarea într-un lucrurilor, nu particip` icip` nici niicii activ activ [i nici nici creativ la ceea ce

OLANE. TRADITIONAL HOUSES FROM DOBROGEA

Specific na]ional, specific local: amestec, influen]e, conjuncturi

The charming inconsistency of tradition Reconsidering traditions and traditional mediums is a more topical endeavour today than it ever was in the past. The developments we have witnessed over the past decades, during which social structures have undergone profound changes, the mediums of communication have been radically transformed and globalization has become synonymous with uniformization, have caused both the substance and the form of the Romanian village to drift significantly from their origins. The particular traits (physical and spiritual) of 'village life', considered by many along the ages as an immutable cultural given, seem to evaporate in light of the new consumer society they now inhabit. For this reason, any form of research that documents, maps or archives a built heritage of certain architectural and historic value – in this case a vernacular tradition that often finds itself under threat of extinction – is absolutely necessary. What this text wishes to state is that knowledge of this kind now entails a need to regard reality in an objective manner and renounce convictions born merely out of habit. An understanding of the processes that shape human habitats and, more to the point, of the fundamental changes the Romanian rural universe is experiencing at present, can only be achieved through an overview of the bigger picture, by abandoning any selective aesthetic and historic criteria and categories and approaching every aspect of a real and present state of being. Today, one can no longer discuss tradition outside its relation to modernization, globalization and, implicitly, change. The notion of tradition, as it is generally understood and used (that 'passing down from generation to generation' of a stable identity that does not permit nor suffer any alteration in time) needs to be questioned f lest tradition and the vernacular loose anyy mea meannand confuted lest ingg and value as as viable and essentially essentiallyy useful usefu f l notions. notions In the context off a visible confusion regarding confusion f regardi g ngg the built landland ndscape of rural Romania, Romania it might might be tempting to look at Dobrogea as an oasis where b h now andd again time seems to have h stood still and the archetypal yp image g off the village village g still endures. endures dures. OLANE. TRADI}IONALE It is, however, h important to understand understand d CASE d that h such h occurrences are generated by the most abject poverty. It is true that such conditions offer us an opportunity to document a style of architecture that has not been studied in detail. But an analysis of the place's particulars and Dobrogean architecture in which the gaze and the thoughts of the observer belt away into a dream state or oblivion, where (subjectively selected) particularities are equated to authenticity and integrity, is of little use to us. Excessive romanticizing and falling into an ideal picturesque do not offer the just measure of things, nor do they actively and creatively take part in what is actually important: understanding the rural space and its problems today, as the only way to

10 {ARMUL INCONSECVEN}EI TRADI}IEI

DIN DOBROGEA

Privit` în ansamblul peisajului construit rural din România, Dobrogea poate p`rea a fi regiunea cea mai pu]in „spectaculoas`” din punct de vedere al tradi]iilor vernaculare. Nu are nimic din prezen]a impun`toare a caselor [i bisericilor maramure[ene, nimic din interiorizarea gospod`riilor ardelene[ti sau a celor cu ocol din zona Branului [i nimic din statura [i trìnicia caselor de pe dealurile Gorjului. Dar, paradoxal, este poate zona cu cea mai reprezentativ` arhitectur` din România, din punct de vedere al onestit`]ii cu care las` s` se citeasc` modul de formare [i evolu]ie în timp a formelor vernaculare. Nicìeri nu se poate vedea mai bine esen]a fenomenului vernacular: na[terea specificit`]ii din al`tur`ri diverse [i intersec]ii inedite, a tradi]iei din conflict [i schimbare continu`, a unui mod de a construi (efemer) din ra]iuni istorice [i sociale. Arhitectura vernacular` a Dobrogei este în mod cert una a încruci[`rii. Influen]a sudic`, balcanic`, se amestec` cu cea oriental` [i mediteraneean` aduse în principal de popula]ia musulman`, cu cea nordic`, ruseasc`, adus` de lipoveni [i cu cea central-european`, venit` prin popula]ia stabilit` aici în urma transhuman]ei, sau colonizat` la împropriet`ririle de dup` 1877 [i 1918. Tocmai pentru c` este, în mod vizibil, o manifestare a suprapunerii [i contactului, arhitectura dobrogean` este cea mai potrivit` pentru a demonta mitul vernacularului ca simbol al specificului na]ional (sau chiar regional). Aici avem cele mai la îndemân` exemple pentru a proba, dac` mai este cazul, faptul c` o arhitectur` na]ional` nu exist` dincolo de un mod speculativ de a privi [i a populariza anumite manifest`ri vernaculare, întotdeauna selectate pe criterii subiective [i considerate la un moment dat a fi cele mai reprezentative pentru o punere în valoare a unei identit`]i locale cùtate [i dorite. Definirea arhitecturii vernaculare ca reprezentând tradi]iile constructive ale unei na]ii sau regiuni bine delimitate se bazeaz` în cea mai mare parte pe o idealizare: aceea a unei comunit`]i uniforme, stabile [i, în principiu, neschimb`toare [i a unui set de tehnici [i forme de construc]ie folosite de-a lungul timpului, ce vor putea, eventual, r`spunde [i nevoilor prezentului. Acesta este, de altfel, modul recurent de abordare [i expunere a vernacularului, adic` doar în leg`tur` cu o strict` pozi]ionare regional`. Se ajunge, câteodat`, pân` la suprapunerea complet` a celor dou` no]iuni: o anume tipologie (constructiv`, volumetric`, planimetric` etc.) nu poate exista decât într-un anume loc [i, totodat`, specificul acelui loc nu poate fi schi]at în afara arhitecturii sale vernaculare. De exemplu, probabil c` stuf

offer pertinent and truly useful answers – both to inhabitants as well as to questions regarding the consistency and persistence of traditions.

National specificity, local specificity: blends, influences, circumstances Seen as part of the whole built rural landscape of Romania, Dobrogea might seem like the least 'spectacular' region as far as vernacular traditions are concerned. It has nothing of the imposing houses and churches of Maramure[, nothing of the interiority of the households in the Transylvanian or Bran regions and nothing of the stature and sturdiness of the houses on the hills of Gorj. Paradoxically, however, it is the area with the most representative Romanian architecture in terms of the sincerity with which it allows us to read the patterns of formation and development of vernacular forms. Nowhere can the essence of the vernacular phenomenon be witnessed more acutely: the birth of specificity out of various blends and intersections, of tradition from conflict and perpetual change, of an (ephemeral) style of building out of historic and social circumstances. The vernacular architecture of Dobrogea is certainly one of interbreeding. Southern, Balkan influences mixed in with Oriental and Mediterranean influences, mostly an import of the Muslim population in the area, then with the northern, Russian tradition of the Lipovans, and once more with centralEuropean traditions that can be traced back to the population that settled here after the closing of the transhumance paths and to the colonists that came along with the appropriations of 1877 and 1918. Precisely because it is a visible manifestation of overlapping and contact, Dobrogean architecture is uniquely suited to tear down the myth of the vernacular as symbol of national (or even regional) specificity. Here we have the best examples to test, if a test is still needed, that a national architecture does not exist beyond a speculative approach that seeks to popularize a set of particular vernacular manifestations, always selected based on subjective criteria and considered at one time to be the most representative manifestations of a much sought after and desired local identity. Defining vernacular architecture as a representation of the building traditions of a nation or a well-delineated region is based, for the most part, on an idealization: that of a uniform community, stable and in essence unchanging, as well as of a set of techniques and forms of construction used through the ages, that could also perhaps provide answers for our present needs. This is, as a matter of fact, the recurring approach to and exposition of the vernacular – that is, one that is strictly regional in its positioning. Sometimes a complete overlappingOLANE. of the two notions is achieved: a certain typology (of construction, volume scheme, plane layout etc.) cannot exist except in a single, particular place and at the same time, the specificity of that place cannot be sketched outside of its vernacular architecture. For example, reeds automatically refer to the Delta, while clay, stone masonry or pantiles instantly refer to central and southern Dobrogea although they exist in other parts of the country as well (and the corollary is also valid). As far as typologies are concerned, the house with a porch and two lateral chambers, namely the nucleus of the majority of houses in the region, as well as the covered exterior space in the entrance area (porch,

TRADITIONAL HOUSES FROM DOBROGEA

11 THE CHARMING INCONSISTENCY OF TRADITION

176 IZVOARELE

170 IZVOARELE

177 IZVOARELE

171 IZVOARELE

07_igloopatrimoniu.indd 78

3/24/14 7:43 PM

CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~

CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH

CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~

CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH

Negru Vod` nr. 270 CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURALStrada MONOGRAPH

CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~

137

136

monumente

Strada Traian nr. 18 Turnul B`r`]iei, sec. XVII

Strada Fra]ii Gole[ti nr. 34

185

184

arhitectur` vernacular`

Biserica Sf. Iacob, B`r`]ia, sec. XIII-XVII

Biserica “Intrarea în biseric`”, Scheiu, sec. XVIII

32 arhitectur` religioas`

33 arhitectur` religioas`

2012

OLANE. TRADITIONAL HOUSES FROM DOBROGEA

Olane. Case tradi]ionale din Dobrogea La 4 ani dup` apari]ia albumului „Stuf”, revenim cu „Olane”, cel`lalt material de acoperire care marcheaz` identitar zona dobrogean` pe harta cultural` a arhitecturii populare autohtone. Teritoriul vast [i mai ales incredibila diversitate tipologic` a obiectivelor fotografiate ne-au condus c`tre o punere \n pagin` care s` marcheze \n primul rånd satul \n care se g`se[te fiecare cas`. Pentru textele care \nso]esc imaginile, de ast` dat` grupate \ntr-un capitol de sine st`t`tor, am optat pentru perspective fundamental diferite: de la diversitatea etnic` ce a f`cut posibil` diversitatea arhitectural` a zonei la o analiz` a disolu]iei arhitecturii vernaculare a[a cum o trìm ast`zi, [i de la survolul cultural al colinelor \ntre care se ascund satele pån` la memorii personale legate de satul dobrogean. Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2012 35 CANLIA

07_igloopatrimoniu.indd 79

3/24/14 7:44 PM

Ziarul de arhitectur` igloo

iglooguide 2007

iglooart

igloopocket 2006

2008

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 80

3/24/14 8:46 PM

2009

2010

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 81

3/24/14 8:47 PM

Hot Restaurants Bucharest Albumul ofer` o selec]ie a celor mai bune restaurante bucure[tene, dintr-o perspectiv` combinat`, a amenaj`rii spa]iului interior [i a buc`t`riei propuse. Cele 15 locuri adunate \n acest album – Amsterdam, Arcade, Asami, Balthazar, Bistro Atheneu, Casa di David, Esperanto, La Mandragora, La Taifas, La Villa, Mazagran, Red Bistro, The Harbour, Uptown [I Wine Bar Restaurant – dovedesc c` atmosfera de ansamblu, designul [i buc`t`ria trebuie s` se \ntrep`trund` pentru a crea o poveste de succes.

Format: 140 x 200 mm Num`r de pagini: 128 An apari]ie: 2006 100 //

2006

)DFDGHV QHYHU WHOO WKH ZKROH VWRU\ 7KH IRUP FRQWHQW UHODWLRQVKLS WKH\ SRVH LV

RAINBOW CO COCKTAIL 'DFć DŖL DOHV Vć WUHFHŖL SHVWH FDIHDXD HŖL S

VSDWHOH DFHVWRU IDŖDGH GHYLQ ORFXUL GH

JKHDŖć úL VXF GH SRUWRFDOH URúLL DSRL WRF FD

PDQLIHVWDUH D XQRU GLYHUVH DFWLYLWćŖL 3RDWH

DGćXJDŖL DPHVWHFXO SHVWH PHODQMXO XO SH GH VXF GH DQDQDV VXF GH SRUWRFDOH úL F G GH

FHD PDL SOćFXWć vQWU XQ FRQJORPHUDW GH

sirop de curaçao. Ingredientele se vor red d DúH]D vQ VWUDWXUL DVWIHO Fć YD WUHEXL Vć HO F Fć

ELURXUL úL PDJD]LQH HVWH FDIHQHDXD ORF

DPHVWHFDŖL ELQH vQDLQWH GH VHUYLUH DLQ Q

,I \RX FKRRVH WR VNLS WKH PRUQLQJ FRӽHH and go for a cocktail, we suggest you try this: mix down ice chips and red orange juice, then pour it over a blend of LQ GHWDLO DQG VR LW VHHPV %XW GRQ·W JHW

UH]LGć vQ GHWDOLL úL FX VLJXUDQŖć DX GUHSWDWH 6ć QX QH OćVćP vQVć IXUDŖL GH IRUPXODUH 1X GHWDOLXO FRQŖLQH SHUIHFŖLXQHD úL QLFL PćFDU QX SRDWH VDX QX WUHEXLH Vć ӾH FRQIXQGDW FX DFHDVWD 3HUIHFŖLXQHD HVWH R SURSRUŖLH R MXVWć PćVXUć LDU GHWDOLXO HVWH vQWU R OXFUDUH FH WLQGH VSUH

IRROHG ZLWK ZRUGV ,W LV QRW WKH GHWDLO WKDW FRQWDLQV SHUIHFWLRQ DQG LW FDQQRW RU

syrup. Stir well before you sip, as the GLӽHUHQW LQJUHGLHQWV ZLOO WHQG WR OD\HU XS

WKH NH\VWRQH 7KHUHIRUH WR ZRUN LQ GHWDLO

UHODWLRQ EHWZHHQ SDUWV EHWZHHQ WKH ZKROH DQG WKH GHWDLO 7KHUH LV KRZHYHU D GDUNHU VLGH WR WKLV GHWDLO FDQ EHFRPH DFFHVVRU\ VLPSOH RUQDPHQW XQZDQWHG VXSSOHPHQW

ADDRESS

,I RQH VWHHUV

úL GHWDOLX ([LVWć

FOHDU RI VXFK

vQVć úL R SDUWH

GHUDLOLQJ GHWDLO

vQWXQHFDWć vQ

DGGV WR SHUIHF

WRDWć DIDFHUHD

WLRQ $W &HQWUR

DVWD GHWDOLXO

%5' WKH FOLHQW

SRDWH GHYHQL DFFHVRULX RUQDPHQW DGDRV

LV HVVHQWLDO GHWDLO $Q DUFKLWHFWXUDO VSDFH

SURVW GR]DW (YLWkQG DVWIHO GH DOXQHFćUL

WKDW GRHVQ·W VKDUH LQ WKLV TXDOLW\ FDQ·W EH

GHWDOLXO GHVćYkUúHúWH SHUIHFŖLXQHD QHIH

LQKDELWHG HVSHFLDOO\ ZKHQ LW·V D ORXQJH

ULFLWć IRUPXODUH SHQWUX Fć SHUIHFŖLXQHD

7KH LGHDO SURSRUWLRQ LV VHW E\ HDFK FRV

LPSOLFć GHVćYkUúLUHD /D &HQWUR FOLHQWXO

WXPHU PDNLQJ KLP RU KHU WKH RQH WKDW

HVWH GHWDOLXO HVHQŖLDO 8Q VSDŖLX FDUH QX

HVWDEOLVKHV WKH UHODWLRQ RI GHWDLOV %XW WR JHW WR WKLV WKH UHVW PXVW EH SHUIHFW

PDL SXŖLQ vQ FD]XO XQHL FDIHQHOH 3URSRUŖLD

NLQG ,Q D MXQJOH RI RԀFH DQG FRPPHUFLDO EXLOGLQJV D WXFNHG DZD\ FRӽHH VKRS LV WKH VZHHWHVW VXUSULVH ² D VSDFH RI HVFDS LVW DZDNHQLQJ IRU WKH FURZG ZLWKLQ RU

GH WUH]LUH HYDGDUH úL VDYXUDUH QX GRDU

ZLWKRXW ,I RQH FKRRVHV WR LJQRUH WKH WZR

SHQWUX FHL FDUH PLúXQć vQ PćUXQWDLHOH

EULFN VWRQH SLOODUV WKDW EUDNH WKH H[WUDYD

FDVHL DPHULFDQH

JDQW UK\WKP RI

FL úL SHQWUX FHL

WKH URRP WKH

FDUH FćXWćWRUL

UHVW LV LGHDOO\

GH LQHGLW YLQ

VWkOSL SODFDŖL FX FćUćPLGć FH UXS ULWPXO

LV WR ORRN IRU SURSRUWLRQ IRU WKH LGHDO

SHUIHFŖLXQH FKHLD GH EROWć $úDGDU D

VHOYHV VHFUHW NHHSHUV RI WKH PRVW SOHDVDQW

XQFRQYHQWLRQDOO\ VXLWHG IRU FRI

LJQRUL FHL GRL

WKDW VHHNV SHUIHFWLRQ GHWDLO LV WKH PHUHO\

vQWUH DQVDPEOX

EXLOGLQJV EHKLQG WKHVH IDFDGHV DUH WKHP

GLQDIDUć 'DFć

LV D UDWLR D SURSHU PHDVXUH DQG LQ D ZRUN

JkQGL vQ FHOH PDL PLFL GHWDOLL vQVHDPQć D

DUH DFHVW GDU QX SRDWH Ӿ ORFXLW FX DWkW

grapefruit and orange juice, and curaçao

VKRXOG QRW EH PLVWDNHQ IRU LW 3HUIHFWLRQ

FćXWD SURSRUŖLD UHODŖLD LGHDOć vQWUH SćUŖL

OLWHUDU\ WKHRU\ FRQFHSW 7KH LPSRVLQJ

OLWHUDUć /D UkQGX OH FOćGLULOH PDUL GLQ

DYHP R SURSXQHUH PL[DŖL IXOJL GH H P P

3UREDELO Fć PXOŖL VSXQ Fć SHUIHFŖLXQHD

HYHQ PRUH LQWHUHVWLQJ WKDQ WKH UHODWHG

DSDUHQŖć SH FDUH vO SULOHMXLHVF H FKLDU PDL LQWHUHVDQW GHFkW FHO SURSRYćGXLW GH WHRULD

HJH HŖ GH GLPLQHDŖć úL Vć DOHJHŖL XQ FRFNWDLO

,W LV VDLG WKDW SHUIHFWLRQ LV WR EH IRXQG

)DŖDGHOH DVFXQG PXOWH 5DSRUWXO HVHQŖć

H[WUDYDJDQW DO DOYHROHL UHVWXO SDUH FDGUXO Alba-Iulia Square, no. 7 S3

IHH RI DOO W\SHV &RORU FRQWRXUV DQG VKDSHV WKDW KLJKOLJKW HDFK RWKHU WHOO QR WHUVH XQDGYHQWXURXV

LGHDO DO RULFćUXL WLS GH FDIHD SHQWUX Fć

VWRU\ 3DLQWHG WUHHV VSKHUHV RI OLJKW DQG

RULXQGH WH DL DúH]D GHFXSDMHOH WH VXVWUDJ

GLVFRQWLQXRXV IXUQLWXUH PDNH IRU D SXQF

FRQYHQŖLRQDOLWćŖLL GH FDUH VXIHUć PXOWH

WXDWHG G\QDPLF LQWULJXLQJ HQYLURQPHQW

GLQ FDIHQHOH ORFDOH &XORDUH GHVHQ úL IRUPH FDUH VH VXVŖLQ XQHOH SH DOWHOH úL FDUH QX VSXQ SRYHúWL FXPLQŖL 8Q VSDŖLX UHVWUkQV PRGHODW GH DUERUL SLFWDŖL GH EROXUL OXPLQRDVH úL GH XQ PRELOLHU HFRX DO UD]HORU DOE QHJUX IćUć SUHRFXSDUH SHQWUX

LGHDOć HVWH GLFWDWć GH ӾHFDUH FOLHQW vQ SDUWH HO ӾLQG DOWIHO VSXV DFHOD FDUH

XQLWDWHD OLQLúWLWRDUH 'LQDPLF úL LQWULJDQW

LQVWLWXLH UHODŖLD 'DU FD Vć VH DMXQJć DLFL WUHEXLH FD UHVWXO Vć ӾH SHUIHFW

100

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 82

3/24/14 8:47 PM

Dac` faci scenariul unei zile \n Bucure[ti [i te hot`r`[ti s` fii personajul care ia masa la Bistro Antheneu, atunci trebuie s` [tii c` acest personaj este un tip care vine aici pentru a se relaxa [i a gusta din bun`t`]ile casei \ntr-o atmosfer` deloc formal`. La bistro vii, vorbe[ti, m`nânci, te ui]i pe geam [i vezi cum se mi[c` ora[ul \n diferite momente. Situat \ntr-un loc care acumuleaz` de mul]i ani tensiunile vie]ii urbane [i numeroase conota]ii culturale, Bistro Atheneu se deschide ca o cas`. Mai \ntâi, o \nc`pere de \ntâmpinare, unde pe o tabl` de scris se \n[ir` meniul [i specialitatea zilei, dup` care treci spre miezul casei, mai \ntunecat, unde o mul]ime de ceasuri stau pe perete, dar f`r` ca vreunul s`-]i spun` c` trebuie s` te gr`be[ti. Ajungi \n cea de-a treia \nc`pere, din nou cu vedere spre strad`, dar doar ca decor animat de fundal. M`m`ligu]a cu brânz` nu face nazuri când se \ntâlne[te \n acela[i salon cu rulade burgheze, care p`l`vr`gesc cu garnituri frumos ferchezuite [i nici papana[ii nu sufer` de discriminare \n fa]a unor deserturi savante. Asta tocmai din cauza acelui genius loci, care le-a obi[nuit pe toate s` fac` impresie bun`.

If you make the screen play of a day in Bucharest and you decide to be the character who goes out eating at Bistro Atheneu, then you should know that the is a man who comes here to relax and taste the house specialities, in an environment which is far from formal. At the bistro, you come to talk, eat and get to know the city rhythm. Situated in a place that has been accumulating the tensions of urban life and acquiring a lot of cultural connotations, Bistro Atheneu opens its doors as if it were a house. First, a reception room, with a board on which the menu and the dailly menu is written down. Then you pass to the house core , which is darker, and where you find plenty of clocks hanging on the wall, but none of them tells you to hurry up. You get to the third room, again loking to the street, but only as an animated background. Polenta with cheese feels quite comfortable when it meets bourgeois rolls chattering with smartened up assortments in the same saloon, and the cheese pancakes are not discriminated among studied deserts. This happens due to that genius loci, which has taught them all to make a good impression.

design GIBI ANGHELESCU {I PRIETENII

BISTRO ATHENEU 40 //

2007

Hot Cafes Bucharest Hot Cafes Bucharest adun` la un loc unele dintre cele mai pl`cute cafenele din capital`, cele care pun la dispozi]ia vizitatorilor, pe lâng` arome atr`g`toare, un spa]iu confortabil de petrecere a timpului liber [i o atmosfer` special`, purtând amprenta unui arhitect sau designer. Cartea se concentreaz` asupra a 14 astfel de locuri speciale, dintre care amintim Centro, Elements, Fratelli, Grand Café Galleron, Memento, Zebra sau Studio Café. „C`ci ce \nseamn` oare cafeaua dac` nu evad`ri din lumea m`surabil`, ceasuri furate eﬁcien]ei, clipe f`cute cadou spiritului…” (Bruno Andre[oiu)

Format: 140 x 200 mm Num`r de pagini: 128 An apari]ie: 2007

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 83

3/24/14 8:47 PM

Hot Clubs & Bars Bucharest Hot Clubs & Bars Bucharest propune o abordare editorial` – devenit` marc` a colec]iei igloo pocket – care combin` arhitectura interioar` [i cocktail-urile, avatare p`mânte[ti ale miedului [i vinurilor petrecerilor olimpiene. Acest album de buzunar care adun` 14 locuri diverse din capital`, glamour sau tehno, industriale sau soft, pub-like sau new baroque – Bamboo, Cabaret, Charme, Embryo, Gaia, Green Hours, La Mandragora, Pat Lounge, Planter’s, Posh, Prometheus, Soho, The Ofﬁce [i Twice – este interesant atât pentru împ`timi]ii frumosului, cât [i pentru petrec`re]i.

Format: 140 x 200 mm Num`r de pagini: 128 An apari]ie: 2007

2007

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 84

3/24/14 8:48 PM

POSH ROMANCE 1X SRĹ&#x2013;L Óž posh FX DGHYÄ&#x2021;UDW IÄ&#x2021;UÄ&#x2021; XQ FRFNWDLO URPDQWLF vQ PkQD GUHDSWÄ&#x2021;

RAINBOW

$PHVWHFXO GH -DFN 'DQLHOÂˇV &XDQWUR VZHHW VRXU ĂşL UÄ&#x2021;FRULWRDUHD FDUH WH IDFH VÄ&#x2021; VSXL WRWXO Ă&#x192;SH EXQHÂľ

&D VÄ&#x2021; YÄ&#x2021; ÓžH PLQWHD OLPSHGH VH

QÄ&#x2021;XFHĂşWH SULQ FRQVLVWHQĹ&#x2013;Ä&#x2021;

DPHVWHFÄ&#x2021; VXF GH SRUWRFDOH VXF GH DQDQDV JUHQDGLQH ĂşL EOXH FXUDoDR 6H SRDWH VHUYL FX JKHDĹ&#x2013;Ä&#x2021; VDX IÄ&#x2021;UÄ&#x2021; OD EDU

2QH FDQQRW EH UHDOO\ SR RVK Z ZLWK KR 2QH FDQQRW EH UHDOO\ SRVK ZLWKRXW

VDX OD PDVÄ&#x2021; vQ IXQFĹ&#x2013;LH GH SURSULLOH

D URPDQWLF FRFNWDLO LQ WK KH UULJ JKW K D URPDQWLF FRFNWDLO LQ WKH ULJKW KDQG 7KH PL[ RI -DFN 'DQLHOÂˇV V & &XDQWUR 7KH PL[ RI -DFN 'DQLHOÂˇV &XDQWUR

GXPQHDYRDVWUÄ&#x2021; FDSULFLL

VZHHW VRXU DQG VRIW G GULLQN WWKDW VZHHW VRXU DQG VRIW GULQN WKDW PDNHV \RX VSHDN RXW \R RXU P PLQ QG PDNHV \RX VSHDN RXW \RXU PLQG SX]]OHV E\ LWV FRQVLVWHQ QF\ SX]]OHV E\ LWV FRQVLVWHQF\

)RU \RXU PLQG WR EH FOHDU RUDQJH SLQHDSSOH DQG JUHQDGLQH MXLFH DUH PL[HG ZLWK EOXH FXUDoDR ,W FDQ EH

ADDRESS

VHUYHG ZLWK RU ZLWKRXW LFH DW WKH EDU

19 Orhideea Street

RU DW WKH WDEOH DFFRUGLQJ WR \RXU RZQ FDSULFHV

ADDRESS

6PkUGDQ 6WUHHW

2007

Igloo's Bucharest. Selected Places Ghidul dedicat Bucure[tiului, un reper interesant atĂ˘t pentru cei care care viziteaz` ora[ul, cĂ˘t [i pentru cei ce vor s`-l redescopere, reprezint` o selec]ie din ]esutul urban complex, pe criterii ce ]in (mai ales) de valoarea cultural` a obiectivelor propuse aten]iei. Grupate \n trei categorii majore (cultural â&#x20AC;&#x201C; ArtHistory, utilitar â&#x20AC;&#x201C; Urban Life [i \mprejurimile ora[ului â&#x20AC;&#x201C; Out Wall), asociate unor trei posibile zile de week-end citadin, ele nu recompun imaginea complet` ori esen]a inconfundabil` a ora[ului, ci \ncearc` s` formeze nodurile unei re]ele ale c`rei ochiuri se cer umplute divers. Mai mult sau mai pu]in decĂĽt o carte turistic`, acest mini-ghid \[i dore[te s` ďŹ e un manual de utilizare pl`cut` a timpului petrecut \n Bucure[ti. Format: 110 x 160 mm Num`r de pagini: 100 An apari]ie: 2007

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 85

3/24/14 8:48 PM

Raul Egon Lebel. Un secol de culoare Primul album din seria igloo art este rezultatul expozi]iei retrospective g`zduit` de Palatul {u]u \n octombrie 2007, eveniment care l-a readus pe Raul Egon Lebel \n con[tiin]a artistic` româneasc`. Tablourile sale scot la iveal` un artist matur, care a îndr`znit s` mearg` mai departe decât conven]ionalul epocii sale, cu un interes deosebit pentru elemente de teoria artei [i un sim] special al culorii. Cromatica vibrant` a picturilor sale, structura atent` a compozi]iilor, care, în ultima perioad` a carierei respecta principii matematice riguroase de dispunere a culorilor, dinamismul geometric [i energia transmis` de lucr`rile sale i-au f`cut pe criticii contemporani s`-l aprecieze la adev`rata valoare [i s`-i acorde locul binemeritat în cultura româneasc`. Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2007 Compozitie cu raci, ulei pe carton / Composition aux écrevisses, huile sur carton / 37x54 cm În dreapta/A droite: La mas`, ulei pe carton / À table, huile sur carton / 50x40 cm 58

2007

142

164

165

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 86

3/24/14 8:49 PM

126

Apus de soare, ulei pe mucava / Coucher de soleil, huile sur carton dur / 73x92 cm În dreapta/A droite: Scaie]ii, ulei pe pânz` / Les chardons, huile sur toile / 100x65 cm În dreapta/A droite/A droite: Autoportret Raul Lebel*, ulei pe carton / Autoportrait Raoul Lebel, huile sur carton / 70x50 cm *Not`: Pe tot parcursul perioadei române[ti pentru denumirile lucr`rilor nu s-au folosit variantele originale, alese de pictor, întrucât s-au pierdut referin]ele. Fiecare tablou a fost redenumit de c`tre îngrijitorul edi]iei, în urma unei cercet`ri asupra de subiectului, perioadei [i respectând modalit`]ile ulterioare în care artistul [i-a denumit, el însu[i, lucr`rile. Durant toute la période roumaine, on n’a pas employé les dénominations originales des toiles, choisies par l’artiste parce que on a perdu les références. Chaque toile a reçu un nouvelle dénomination par le superviseur de l’édition.

116

Camargue, ulei pe pânz` / Camargue, huile sur toile / 65x100 cm

2008

SoNoRo. IMAGINING MUSIC Fotograﬁile lui {erban Mestec`neanu, realizate pe durata seminarului SoNoRo Interferen]e care a avut loc La Cetate, lâng` Dun`re, ilustreaz` sloganul proiectului – „Nu avem nevoie de buni instrumenti[ti, ci de buni muzicieni” – \ntr-o poveste frumoas`, alb-negru. Albumul rezultat este asemenea unei partituri, notele sunt date de fotograﬁi – unele complet spontane, altele v`dit regizate, iar ritmul vine de la sine \n momentul \n care starea privitorului este prielnic`. „Au fost dou`zeci de zile doar cu muzic` clasic` [i sper ca imaginile mele s` transmit` m`car o f`râm` din starea de lini[te [i echilibru pe care am c`p`tat-o \n scurta convie– ]uire al`turi de ace[ti muzicieni extraordinari”, m`rturise[te fotograful {erban Mestec`neanu.

Format: 270 x 217 mm Num`r de pagini: 178 An apari]ie: 2008

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 87

3/24/14 8:49 PM

Ziarul de arhitectur` igloo Forma publicistic` pe care o îmbrac` de obicei arhitectura este cea de revist`, catalog sau album - o form` adesea pre]ioas` în con]inut [i aparen]`, un suport care pentru cei mai mul]i pare [i r`mâne inaccesibil. Ziarul de arhitectur` igloo a ap`rut tocmai pentru a schimba aceast` perspectiv` [i pentru a face mai vizibil` locuitorilor capitalei breasla care le construie[te [i le amenajeaz` ora[ul. Publica]ia [i-a f`cut debutul cu ocazia anivers`rii de 5 ani a revistei igloo [i a continuat cu mai multe numere, distribuite \n special \n timpul Anualei de Arhitectur` Bucure[ti. Dintre mesajele importante popularizate de ziar, sus]inute prin editorial, interviuri [i prezent`ri de proiecte, amintim “Arhitectura conteaz`!” [i “Spa]iul public – agent secret deconspirat”. Format: 320 x 440

2008

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 88

3/24/14 8:50 PM

2009

08_igloopocket_guide_art_ziar.indd 89

3/24/14 8:50 PM

igloobest 2007

2008

2009

2010

2011

09_igloobest.indd 90

3/24/14 8:02 PM

2012

2013

2014

09_igloobest.indd 91

3/24/14 8:03 PM

Case din România Primul album din seria igloo best grupeaz` nou`sprezece locuin]e individuale semnate de arhitec]i români recunoscu]i, proiecte care au marcat o evolu]ie clar` în arhitectura reziden]ial` de dup` 1990. În aproape 200 de pagini, sunt eviden]iate solu]ii spa]iale ingenioase, rezolv`ri surprinz`toare, recuper`ri [i transform`ri, perspective curajoase. Volumul \ncearc` s` ofere dac` nu o viziune complet` [i deﬁnitorie a genului, m`car un prim reper al arhitecturii domestice de calitate din România anului 2007.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 160 An apari]ie: 2007

l Alex Adam l Casa OZ, Bucure[ti l interioare din românia l igloo best l 30_39

2007

Casa OZ OZ House

Arhitec]ii au preluat aceast` cas` cu o suprafa]` desf`[urat` generoas`, dar cu spa]ii fragmentate [i cu func]iuni incerte [i [i-au propus s` creeze un ambient unitar [i armonios, prin leg`turi sugerate, prin elemente decorative, prin piese de mobilier [i prin lumin`. Planimetria casei, cu forme simple, dreptunghiulare, a permis o recompartimentare ce p`streaz` totu[i toate func]iunile necesare unei locuiri familiale. |n schimb, volumetria fix` din care au reie[it la interior forme neregulate [i col]uri ascu]ite, a impus o aten]ie sporit` pentru corpurile de iluminat, cu atât mai mult cu cât beneficiarii sunt colec]ionari de art` româneasc` interbelic` [i au dorit s`-[i decoreze locuin]a [i cu propriile achizi]ii. Aceast` pasiune pentru art` a proprietarilor a permis un dialog deschis [i productiv cu arhitec]ii, rezultatul fiind un spa]iu dezinvolt [i distins, de o naturale]e elegant`, \n care obiecte semnate de semnate de designeri celebri ai momentului precum Patricia Urquiola, Jean Nouvel sau Ingo Maurer stau lini[tite al`turi de piese de mobilier de epoc`. Fiecare spa]iu al casei se individualizeaz` prin lumin` [i culoare, adaptate \n mod original func]iunilor. Livingul [i diningul, acesta din urm` u[or supra\n`l]at, con]in piese de mobilier cu un aer minimalist, dar extrem de confortabile, [i comunic` vizual cu buc`taria complet alb`. De altfel, transparen]a a fost cultivat` sistematic, cel mai spectaculos detaliu dovedindu-se peretele de sticl` \n care este \ncastrat` plasma TV. La parter se mai afl` biblioteca, de asemenea mobilat` \n alb, biroul [i sera care se vrea un spa]iu de relaxare. |n dormitorul [i \n baia matrimoniale, forme organice inedite, dintre care se remarc` corpurile de iluminat din apropierea patului, atenueaz` sobrietatea ansamblului decorativ. |n contrast, dormitoarele [i b`ile copiilor tr`iesc din culoare [i ornament, evocând universul magic al basmelor.

The architects took this large house of fragmented and uncertain functional spaces and proposed to create a unitary and harmonious environment with the aid of suggested connections, decorative elements, furniture and light. The simple rectangular forms of the floor plans allowed for a reorganisation of the space, while still retaining the necessary functionality of a family home. That said, the fixed elements that gave rise to irregular interior forms and sharp edges called for a special focus on the lighting, something of added importance given that the beneficiaries are collectors of interwar Romanian art and wanted to decorate their home with their acquisitions. The owners’ passion for art facilitated an open and productive dialogue with the architects, the result being an uninhibited and refined space of a natural elegance in which objects by the most fashionable designers of the day (including Patricia Urquiola, Jean Nouvel and Ingo Maurer) sit comfortably alongside vintage furniture. Every corner of the house is made individual through use of light and colour, adapted creatively to suit the function of each space. The living room and dining room (the latter being slightly raised) contain furniture that is minimalist in style but extremely comfortable. Both communicate visually with the entirely white kitchen. In fact, the transparency has been systematically cultivated, the most spectacular detail of which being the glass wall with built-in plasma TV. At the ground level are also the library (again furnished in white), the office and the conservatory (meant as a relaxation area). In the bedroom and en suite bathroom, the unique organic forms, such as the light fittings near the bed, soften the seriousness of the decorative scheme. By way of contrast, the children’s bedrooms and bathrooms are alive with colour and ornaments, evoking the magical world of fairytales.

PROIECT / PROJECT

arhitec]i/architects Alex Adam, Aylin Medina, Roger Pop FINALIZAT / DELIVERED 2007

09_igloobest.indd 92

3/24/14 8:03 PM

l Mario Kuibu[ l cas` b`neasa, bucure[ti l case din românia l igloo best l 62_71

Cas` B`neasa Baneasa House

Denumit` [i "vila-ou", casa aflat` lâng` liziera p`durii B`neasa oglinde[te dorin]a beneficiarului de a locui \ntr-un spa]iu cu totul deosebit. |n primul rând, construc]ia a valorificat din plin referin]ele naturale [i a crescut parc` din p`mânt, cu dou` volume primare: unul \mbr`cat \n piatr`, iar cel`lalt \n lemn, \nconjurate de o gr`din` generoas` ce amplaseaz` locuirea \n afara mediului urban. Casa se \nchide c`tre strad` cu o \nvelitoare din inox ce-i d` un aer hi-tech [i se deschide c`tre direc]ia principal` de lumin`, oferind perspective asupra p`durii \n puncte-cheie ale interioarelor. Aici, texturile grele cu iz mediteranean se dizolv` sub influen]a luminii, atent [i divers redirec]ionat` de cupola str`lucitoare din metal. Elementul principal al compozi]iei \l constituie scara \n zig-zag, din metal [i sticl`, ce leag` cele dou` volume naturale [i ordoneaz` spa]iul. La demisol, se g`sesc garajul, centrala termic` [i pivni]a, precum [i un dormitor cu grup sanitar. La parter, livingul demi-\ngropat este \nconjurat de o deschidere vitrat` ne\ntrerupt` ce parc` suspend` casa [i \nt`re[te senza]ia de imponderabilitate a dormitorului. I se adaug` un birou cu trofee, o buc`t`rie minimalist` [i o teras`. Scara te conduce apoi c`tre dormitorul matrimonial [i c`tre cele dou` dormitoare ale copiilor, ale c`ror intr`ri stau aliniate \n peretele placat cu piatr` verzuie de N`vodari [i ritmat vertical de tuburi luminoase.

Known as the "Egg-Shaped Villa", the house placed close to the edge of the Baneasa forest, reflects the desire of the owner to live in a very special space. First of all, the construction takes full advantage of its natural surroundings: it seems to have grown there on the spot. This impression is given by its two primary volumes, one covered in stone and the other in wood, both surrounded by a generous garden that places the habitation outside the urban milieu. The house closes in towards the street, through a cover made of stainless steel that lends the building a high-tech look, and opens up towards the main source of light; nice views of the forest are visible from key-points of the interiors. Inside, heavy textures with a Mediterranean aspect seem to dissolve under the influence of the light that is closely and diversely redirected by the shining metal cupola. The zigzag stair, made of metal and glass, constitutes the main element of the composition, and it connects the two natural volumes and orders the space. In the basement there are the garage, the central heating installation, the cellar, and also a sleeping room and a bathroom. On the first floor the living room, only partially above ground level, is surrounded by a continuous glass wall which seems to suspend the house and strengthens the impression of imponderability of the bedroom. On the same floor one can also find a workroom with trophies, a minimalist kitchen and a terrace. The stair leads then towards the matrimonial bedroom and the two bedrooms of the children. The entrances to the latter lay aligned on the wall covered with greenish Navodari stone and given vertical rhythms by light tubes.

PROIECT / PROJECT

arhitec]i/architects Mario Kuibu[, Claudiu Bic` STRUCTURA DE REZISTEN}~ / STRUCTURAL ENGENEERING

ICIPE PERIOAD~ DE EXECU}IE/ BUILT 1999

- 2005 mp mp

SUPRAFA}A TERENULUI / SITE AREA: 2.500

SUPRAFA}A CONSTRUIT~ / BUILT AREA: 736

Interioare din România Construit în jurul celor mai bune proiecte române[ti de amenajare de locuin]e, acest volum reprezint` o privire fragmentar` asupra unui fenomen tot mai activ [i cu un con]inut din ce \n ce mai variat. Albumul prezint` optsprezece amenaj`ri din cele peste optzeci de apartamente [i case vizitate, selectate pentru caracterul inedit [i originalitatea amenaj`rilor; proiectele poart` semn`tura urm`torilor arhitec]i: Adrian Spirescu, Eliza Yokina [i Adrian Soare, Alex Adam, igloo design, Square One, Horia Reit, Dan {erban, Liviu Ion, Anda [i Dorin {tefan, Corvin Cristian, Organul de Arhitectur`, 3T Birou de Arhitectur`, City Project [i 2mtdv.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 184 An apari]ie: 2007

09_igloobest.indd 93

3/24/14 8:04 PM

Birouri din România A treia apari]ie a seriei igloobest continu` ideea selec]iei calitative pe programe de arhitectur` cu o tematic` de maxim interes pentru societatea româneasc`. Dup` case [i interioare de locuin]e, substan]a acestui volum o constituie cl`dirile de birouri, reprezentante ale programului urban cel mai spectaculos din arhitectura româneasc` de dup` 1990. Relativa simplitate func]ional`, miza economic` [i posibilit`]ile expresive remarcabile – datorate \n marea lor majoritate evolu]iilor tehnologice din ultimii ani – fac din cl`dirile de birouri un teritoriu extrem de interesant atât pentru arhitec]i, cât [i pentru comanditarii de arhitectur`. (…) {aptesprezece sunt construc]iile prezente \n acest album, iar selec]ia lor a ]inut cont \n primul rând de calitatea arhitectural`, dar [i de condi]ia obiectiv` a ﬁnaliz`rii lor. Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 180 An apari]ie: 2008

l Radu Teac` l casa de lâng` lac, bucure[ti l case din românia 2 l igloo best l 12_21

2008

Casa de lâng` lac House by the lake

Subliniind prin arhitectur` un cadru natural deosebit, locuin]a, care ar putea fi denumit` „calea spre lac”, este compus` din dou` corpuri alungite, fiecare paralel cu o latur` a parcelei, legate de o mic` ser` care se parcurge obligat \n drumul spre partea mai lini[tit` a casei. |mbinând op]iunea beneficiarului pentru betonul aparent [i pl`cerea arhitectului de a crea spa]ii prin „plierea“ unor benzi, au luat na[tere cele dou` „tuburi” rectangulare deta[ate de sol, prin care este perceput lacul \nc` de la intrare. Prin eliminarea unuia dintre pere]ii tuburilor, acestea se orienteaz` unul spre altul, definind spa]iul liber dintre ele ca o raz` vizual` c`tre lac. La cap`tul primului tub se afl` livingul, cu zona canapelelor coborât`, pentru a percepe linia calm` a apei; spa]iul se termin` cu un bovindou, \ncercând parc` s` se extind` dincolo de limitele construitului – \ns`, pentru a men]ine intimitatea gr`dinii, ie[irea nu se face pe aici. Traseul continu` pe lâng` ser`, trecând \n corpul al doilea, unde se afl` scara, câteva \nc`peri secundare [i diningul inundat de lumina de sud [i deschis spre lac printr-o loggie umbrit`. Deasupra diningului se afl` dormitorul matrimonial al c`rui balcon acoperit este „clou”-ul fa]adei spre gr`din`. Deoarece iluminarea spa]iilor din zona central` se face prin fante \nguste, atât dormitorul din mijloc, cât [i biroul adiacent livingului primesc câte un mic bovindou vitrat care penetreaz` „coaja”, cerându-[i dreptul asupra peisajului.

PROIECT / PROJECT

Artline, arhitec]i/architects: Radu Teac`, Peter Marx, Liviu Fabian

Using architecture to emphasise its unique natural surroundings, this house, which might well be called “The Road to the Lake”, is composed of two rectangular bodies, each one parallel with one side of the land and connected by a small conservatory that must be passed through to reach the quieter side of the house. A combination of the beneficiary’s choice for visible concrete and the architect’s pleasure in creating spaces by “folding” strips, gave rise to the two “tubes”, rectangular and detached from the ground, through which the lake can be seen as soon as you enter the building. The elimination of one of the walls from each of the tubes means each is orientated towards the other and renders the open space between them a visual radius leading onto the lake. At the end of the first tube is the living room with a lowered sofa area that allows you to view the calm surface of the water; the space comes to an end with a bow window that appears to attempt to reach out beyond the built surface – however, to preserve the intimacy of the garden, the exit is located elsewhere. The path continues through the conservatory, passing into the second wing of the house, which contains the stairs, some auxiliary rooms and a dining room bathed in light from the south and overlooking the lake from a shaded loggia. Above the dining room is the master bedroom whose covered balcony forms the main attraction of the façade overlooking the garden. Because the illumination for the spaces in the central area comes from narrow shafts, both the bedroom in the middle and the office adjacent to the living room have been given small glass-paned bow windows that penetrate the “skin” and claim a view of the landscape.

STRUCTURA DE REZISTEN}~ / STRUCTURAL ENGINEERING

ing. Ioan Sora PERIOADA DE EXECU}IE / BUILDING PERIOD 2005-2007 SUPRAFA}A TERENULUI / SITE AREA 1409

mp mp

SUPRAFA}A CONSTRUIT~ / BUILT AREA 427

09_igloobest.indd 94

3/24/14 8:04 PM

Case din România 2 Volumul vine cu o selec]ie cu totul nou` de locuin]e din România, care poart` semn`tura unor arhitec]i mai mult sau mai pu]in cunoscu]i. Albumul reprezint` atât o colec]ie de sugestii pentru cei interesa]i de construc]ia propriei case, cât [i un instrument de lucru pentru cei care doresc s` se informeze în leg`tur` cu starea real` a arhitecturii domestice din România anului 2008. Valoarea spa]iilor prezentate \n aceast` carte ar trebui s` ne conving` c` arhitectura de calitate se poate face oriunde, cu condi]ia, bine\n]eles, ca profesioni[tii s` ﬁe bine ale[i [i apoi l`sa]i s` \[i fac` treaba cum [tiu mai bine.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 172 An apari]ie: 2008

09_igloobest.indd 95

3/24/14 8:04 PM

Hoteluri din România Volumul prezint` o selec]ie a celor mai interesante proiecte române[ti de amenajare de hoteluri. Dezvoltarea rapid` a industriei hoteliere din România [i alinierea ei la standarde europene [i interna]ionale a favorizat apari]ia, dincolo de masa anost` a a[a-ziselor „arhitecturi turistice”, a unor proiecte de arhitectur` hotelier` [i de amenajare inovative, cu o identitate stilistic` puternic`. Chiar dac` la prima vedere selec]ia poate p`rea eterogen` – de la mici boutique hotels la „membre” ale unor prestigioase lan]uri interna]ionale, toate hotelurile se remarc` printr-o not` original` a amenaj`rii [i printr-un discurs stilistic unitar, armonios, prin designul de bun gust [i grija fa]` de calitatea locuirii. Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 152 An apari]ie: 2010

2010

09_igloobest.indd 96

3/24/14 8:06 PM

Cubix Bra[ov l hoteluri din românia l igloo best l 48_57

Cubix Bra[ov Amplasat la intrarea \n ora[ul de la poalele Tåmpei (cum vii dinspre Bucure[ti), hotelul iese \n eviden]` prin cele nou` mici bovindouri de pe fiecare fa]ad` lung`, cu lateralele din plexiglas verde crud. Grupate dou` câte dou`, pe \n`l]ime, spre unul dintre capete, ele revin \ntr-o succesiune aleatorie \n zona dinspre intrare a celor dou` fa]ade, ca [i cum ar evada dintr-un ritm prestabilit. Etajele 1-3, destinate caz`rii, sunt prinse \ntr-o ram` sub]ire de culoare neagr`, care separ` fa]adele albe, \n care domin` plinul, de parter – zona de primire –, \n \ntregime vitrat. |n contrast cu imaginea exterioar` a vitrajelor aparent negre, recep]ia este inundat` de lumin`. Tot interiorul parterului este amenajat minimalist, albul [i liniile drepte fiind temele principale. Direc]ia longitudinal` de parcurgere este dat` de o scaf` \n plafon, de culoare neagr` la recep]ie [i finisat` cu un tapet bej cu modele geometrice odat` ajuns` la restaurant. Un alt detaliu care se reg`se[te \n toat` amenajarea interioar` este cel al fantelor: luminoase sau decupate, \n pere]i, \n plafon sau continuând de pe pere]i pe plafon, ritmate sau aleatorii. |n camerele hotelului se reiau la scar` redus` ideile volumului general: peretele din spatele patului este o band` de culoare \nchis` care se \ndoaie la nivelul acestuia, transformându-se \n noptiere; din acest perete se decupeaz` dou` fante luminoase, asimetrice, iar culorile materialelor r`mân \n gama alb/brun \nchis – negru/verde crud. Scara principal`, care leag` spa]iile comune de nivelurile de cazare, este remarcabil` prin rezolvarea balustradei, alc`tuit` dintr-o singur` foaie de sticl` autoportant`, de care este prins` pe fiecare ramp` mâna curent`.

Situated near the entrance to the city at the foot of Mount Tampa (coming from Bucharest), the hotel stands out through nine small bovindos on each of the elongated facades, with lateralls in a shade of bright green. Grouped ascendingly, two by two, towards one of the edges of the building, they reoccur in a random succession along the entrace sides of the two facades, as if breaking off a preestablished rhythm. The first three floors, where the lodgings are situated, are outlined in a thin black frame sepparating the white facades, full blocks of color, from the ground-floor – the reception area – surrounded in glass walls. In contrast with the exterior image of the apparently black glass panels, the reception is flooded in light. The interior of the ground floor is decorated in a minimalist style, white and straight lines being its main themes. The longitudinal crossing of the floor is indicated by a soffit in the ceiling, colored in black with finishes of bej tapestry that switch to geometric patterns in the restaurant area. Another theme of the interior decoration is that of slots: cut-outs or luminous slots in the walls, ceiling, or the ceiling platform, in patterns or random variations. Inside the rooms, the themes of the general volume reoccur: the wall behind the bed is a dark colored band that curves over the edges of the furniture, molding itself in the shape of nightstands; two asymmetrical light slots are cut out from the wall, and the colors of the materials stay within the same register of white/dark brown – black/bright green. The main staircase, linking the common lodging spaces, offers a truly remarkable solution for the railing, which is attached, on every climb, to a single self-supporting sheet of glass.

PROIECT / PROJECT

arhitec]i/architects: Drago[ Oprea, Johannes Bertleff, George Manea, Anna Manea

Case din România 3 Urmând o direc]ie deja consacrat` de precedentele „Case din România 1 & 2”, albumul prezint` o selec]ie de 16 proiecte reziden]iale noi, care se remarc` prin calitatea arhitecturii [i a locuirii. Casele prezentate în album se g`sesc în diverse regiuni ale ]`rii (majoritatea îns` în Bucure[ti [i în jurul lui) [i pun în eviden]` limbaje formale diferite; ceea ce le une[te este grija pentru coeren]a ansamblului, pentru a crea o anumit` atmosfer`, precum [i o corect` în]elegere a spa]iului [i a nevoilor contemporane de locuire.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 172 An apari]ie: 2010

09_igloobest.indd 97

3/24/14 8:06 PM

Interioare din România 2 Albumul prezint` o serie de „idei bune”, stabilind totodat` un reper pentru cei care vor s` descopere dinamismul designului de interior autohton [i s` aﬂe despre perso– nalitatea versatil` a unei amenaj`ri de calitate. Am ales 14 astfel de proiecte – amenaj`ri ce poart` semn`tura unor arhitec]i sau designeri de succes. Sunt arhitec]i ale c`ror lucr`ri le-a]i putut vedea [i \n primul album dedicat interioarelor, dar [i multe nume noi, dovedind interesul crescând fa]` de acest domeniu. F`r` a ﬁ exhaustiv`, selec]ia propus` este reprezentativ` pentru momentul actual, când fenomenul designului de interior a devenit din ce în ce mai dinamic [i pe plan local.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 164 An apari]ie: 2011

2011

09_igloobest.indd 98

3/24/14 8:07 PM

Locuin]e colective din România Mo[tenire ap`s`toare a programului dezvolt`rii masive, strict func]ionaliste, din perioada comunist`, la care se adaug` cre[terea necontrolat` a suburbiilor dup` anii '90, locuirea la bloc treze[te reac]ii negative atât din partea celor care le locuiesc, cât [i din partea celor responsabili cu proiectarea [i, mai ales, integrarea lor în peisajul urban. 19 proiecte reziden]iale colective selectate pentru noul album din seria igloobest reu[esc s` contrazic` aceast` realitate. Prin proiecte mai ales de dimensiuni mici [i medii, dar cu standarde înalte de calitate, noua perspectiv` a locuirii la bloc propune o mai mare flexibilitate [i orientare c`tre client, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-[i defini individualitatea [i prin spa]iul în care trìe[te. Albumul este un reper pentru cei interesa]i de locuirea urban`, speciali[ti sau nu. Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2011

09_igloobest.indd 99

3/24/14 8:07 PM

Case din România 4 |n album sunt prezentate 15 proiecte de case care confirm` o bun` practic` a arhitecturii domestice, sus]inut` de o bun` comunicare între arhitec]i, beneficiari [i constructori. Proiectele selectate realizeaz` o radiografie par]ial` a arhitecturii de factur` contemporan` practicat` de arhitec]ii autohtoni de prim` mân` [i va deveni, cu siguran]`, un instrument de lucru, dar [i un reper pentru to]i cei interesa]i de aspecte ale arhitecturii domestice locale. Ce aduce nou acest album este num`rul relativ mare de locuin]e care recupereaz` [i transform` structuri vechi, deja existente, oferindu-le o alt` via]`. |ntr-un continuu proces de (re)definire a unei identit`]i arhitecturale locale, credem c` este fundamental` raportarea corect`, inteligent`, la trecutul construit, \n egal` m`sur` \n mediul urban [i \n cel rural.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 156 An apari]ie: 2012

l Westfourth Architecture l City Gate l birouri din romånia 2 l igloo best l 24_31

2012

City Gate City Gate

Dincolo de func]iunea de important centru de afaceri, complexul City Gate de]ine [i un rol simbolic, marcånd intrarea atåt \n partea central` a Bucure[tiului, cåt [i \n ansamblul expozi]ional Romexpo. Cele dou` cl`diri nu sunt atåt turnuri, cåt „lame” sau „bare” de 18 etaje, fiecare avånd \n`l]imea de 75 m, latura lung` de 50 m [i latura scurt` de 25 m. Conceptul arhitectural a pornit de la ideea de dualitate, fiecare din cele dou` cl`diri constituind o „poart`”, un obiect de sine st`t`tor, dar \n a c`rui componen]` intr` dou` volume diferite. La råndul lor, aceste volume s-au conturat ca urmare a deciziei de a amplasa spa]iile de birouri de o parte [i de alta a nucleului central, care constituie articula]ia volumetric` \ntre cele dou` elemente. Fiecare dintre aceste elemente este, la rândul lui, o „poart`”, \n structura lor existând dou` componente diferen]iate prin tratamentul anvelopei exterioare [i separate de un etaj retras la capetele cl`dirii. Retragerea este realizat` prin ie[irea \n consol` cu 8 m a celor dou` registre ale fa]adei, superior [i inferior, creånd astfel un joc volumetric care contribuie la caracterul dinamic al compozi]iei. Tratamentul fa]adei a constituit un element esen]ial \n cadrul definirii conceptului. Diferen]ierea dintre registrele inferioare [i cele superioare, prin alc`tuirea [i aspectul peretelui cortin`, accentueaz` dualitatea urm`rit` \n compozi]ie. Anvelopa volumelor superioare este modulat` pe 4,20 m, la jum`tate de travee, aspectul unitar fiind ob]inut prin introducerea unui panou vertical de sticl` de 1,20 m l`]ime. Acesta creeaz` un L \n cadrul modulului, disimulånd diferen]ierea dintre elementele „vision” [i cele opace.

Besides being a major business centre, the City Gate ensemble also plays a symbolic role, marking both the access to the central area of Bucharest and the entrance to the Romexpo exhibition centre. The two buildings are not as much towers as they are 18-storey “blades” or “poles”, each measuring 75 m in height, 50 m on the long side and 25 m on the short side. The architectural concept started from the idea of duality, each of the two buildings being a “gate”, a freestanding object, in its turn made up of two different volumes. These latter volumes took shape following the decision of placing the office spaces on one side and the other of the central nucleus, which connects the two elements. Each of these elements is in its turn a “gate”, being made up of two compounds, set apart visually by the treatment of their external skin and volumetrically by one level, which retreats from the edges of the building. This retreat was done through the 8 m cantilever beam structure of the two main façade registres – the upper and lower one – thus creating a play on volumes which makes the composition a dynamic one. The treatment of the façades was an essential element of the overall concept. The difference between the upper and lower registres – obvious in the structure and aspect of the curtain wall – emphasizes the duality of the composition. The upper level skin has a modular aspect, the impression of unity being the result of the introduction of a 1,2 wide vertical glass panel. This creates an L shape within the volume, masking the contrast between the transparent and opaque elements.

PROIECT / PROJECT

Westfourth Architecture, arhitec]i/architects: Vladimir Arsene, C`lin Negoescu, Onar Gerelioglu, Raluca Ionescu, Antoniu Craiovan STRUCTURA DE REZISTEN}~ / STRUCTURAL ENGINEERING

Popp [i Asocia]ii SUPRAFA}A CONSTRUIT~ / BUILT AREA 93.000

FINALIZAT/ DELIVERED 2010

100

09_igloobest.indd 100

3/24/14 8:07 PM

l Nuca Studio [i Square One l Casa CM l case din românia 4 l igloo best l 12_23

FA}AD~ NORD

FA}AD~ VEST

Casa CM CM House

Punctul de plecare \n realizarea acestei locuin]e l-a reprezentat chiar stilul de via]` al beneficiarilor: o familie care este \n permanent contact cu rudele, cu prietenii, ceea ce duce la un grad foarte mare de ocupare a casei la sfâr[it de s`pt`mân`, cu diverse activit`]i \n desf`[urare. Construc]ia a fost astfel conceput` ca un volum fracturat, neregulat, care asigur` existen]a mai multor „centre” de interes pe fiecare dintre cele dou` niveluri, dar totodat` [i deschiderea c`tre exterior pentru mai multe tipuri de spa]ii. La interior, de[i au utiliz`ri diferite, exist` o bun` comunicare \ntre spa]ii [i foarte pu]ine zone opace. Zona de zi este un spa]iu liber, luminos [i marcheaz` un maximum de interactivitate \ntre buc`t`rie, locul de luat masa [i living, dar [i \ntre toate acestea [i curte. Pentru includerea cur]ii \n acest cadru, trecerea c`tre terasa acoperit` par]ial de etaj se face prin intermediul unui vitraj foarte mare, cu cea mai \ngust` tâmpl`rie tâmpl`rie disponibil`. disponibil`. La parter, disponibil` parter, se mai g`sesc parter câteva ât spa]ii ]ii tehnice, t h i spa]iul tehnice spa]i spa]iull de d acces, acces, grupurii sanitare, san sanititare, itare prepre cum [i un spa]iu spa]iu de lucru, \n timp ce etajul etajul este rezervat rezervat celor ppatru dormito are,, de dimensiuni dimensiuni diferite,, b`ilor adiacente, adiacente,, dormitoare, inedit decorate, [i unui loc de joac`. Deschiderile mari ob]inute prin folosirea unor pl`ci de beton post-tensionate \n structura locuin]ei, precum [i alegerea unor fa]ade ventilate cu placaj din lemn, foarte mobile, conecteaz` complet \n anumite locuri interiorul [i exteriorul. Prin acest joc studiat \ntre \n`untru [i afar`, casa devine o adev`rat` „insul`” de lini[te [i relaxare \n interiorul unei zone cu controversate valen]e urbane.

It was the owners’ lifestyle that provided the starting point in the design of this house: the family is always surrounded by other relatives and friends, which implies a large degree of house occupation every weekend, as well as many ongoing activities. The building was thus designed as a shifted, irregular volume, ensuring the existence of several “centres of interest” on each of the two levels, and, at the same time, the opening of several areas towards the outside. Inside, despite the varying functions, the spaces openly communicate with each other and there are very few enclosed areas, which contributes to a feeling of fluidity. The daytime area is a well-lit open space, ensuring maximum interaction between kitchen, dining space and living room, as well as between the above and the courtyard. In order to include the courtyard into this structure, the passage to the outside, namely to the terrace, itself partially covered by the upper floor volume, is done through a large surface, glazed surface surfac e, for which the architects architects used the na narrowest rrow t available il bl fra fframe. me The me. Th ground ground floor fl also l contains several several raal te tec echn hnitechnical areas, the the entry access, access, a few bathrooms bathrooms as we ell as a ell well workingg space p , while the uupper pper level ho pp uses the fou ur di ifffeeren iff rent space, houses four different sized bedrooms, their originally decorated adjace ent bbathrooms athhroom ms adjacent and a play area. The large openings obtained through the use ooff po ost--tensedd post-tensed concrete slabs in building the structure and thee ch hoicce off a choice highly mobile timber façade ventilation system se erve to eensure nsure serve a full connection between interior and exterior. Thr rouggh th his Through this carefully controlled game between inside andd ou utsidde, tthe hee outside, house becomes a veritable oasis of quiet and rel laxattionn iinn tthe hee relaxation middle of a controversial urban area.

PROIECT / PROJECT

Nuca Studio [i Square One STRUCTURA DE REZISTEN}~ / STRUCTURAL ENGINEERING

Aeterna PERIOADA DE EXECU}IE/ BUILDING PERIOD 2007-2011 SUPRAFA}A TERENULUI / SITE AREA 990

SUPRAFA}A CONSTRUIT~ / BUILT AREA 585

Birouri din România 2 Cel de-al doilea album din seria igloo best dedicat cl`dirilor de birouri are meritul de a completa \n mod semniﬁcativ perspectiva asupra arhitecturii contemporane locale. Programul de arhitectur` ofﬁce, marcat de numeroase constrângeri func]ionale, dar \n egal` m`sur` deschis inova]iilor, constituie o realitate pregnant` \n mediul urban actual. Urm`rind \n continuare demersul de promovare a solu]iilor valoroase \n arhitectura local`, au fost selectate pentru acest album 15 proiecte de cl`diri de birouri, la scar` mai mic` sau mai mare, care s-au remarcat prin capacitatea de a r`spunde corect, adeseori chiar inovativ, la provoc`rile func]iunii [i contextului urban.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 168 An apari]ie: 2012

101

09_igloobest.indd 101

3/24/14 8:08 PM

Restaurante din România Acest album prezint` o selec]ie de 17 amenaj`ri de interior pentru restaurante, care se remarc` prin calitatea designului [i a detaliilor. Realizate de arhitec]i cunoscu]i, proiectele au reu[it s` revitalizeze zone întregi [i s` devin` repere ale peisajului urban, multe dintre ele reprezentând adev`rate exemple de valoriﬁcare a patrimoniului. O serie de restaurante prezentate în acest album sunt realizate în cl`diri cu valoare istoric`, restaurate [i moder– nizate într-un mod creativ, iar celelalte imagineaz` scenograﬁi de efect în spa]ii moderne.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 168 An apari]ie: 2012

l Lama l Apartament V l interioare din românia 3 l igloo best l 48_57

2012

Apartament V V Apartment

Arhitec]ii au primit tema acestei amenaj`ri \nc` din momentul \n care apartamentul se afla \n lucru, fiind rezultatul supraetaj`rii ultimului nivel al unui bloc nou, fapt ce le-a permis o mai mare libertate \n structurarea interioarelor (care ocup` 412 mp). Astfel, o zon` deschis` pe toat` \n`l]imea celor dou` niveluri ale duplexului subliniaz` unitatea \ntregup g lui ansamblu, iar \n jurul acestui spa]iu central graviteaz` toate celelalte celelalte func]iuni; la parter, se se afl` livingul livingul cu locul de de luat masa, masa buc`t`ria buc`t`ria [[i dormitorul dormitorul matrimonial matrimonial cu dressing dressingg [i [ baie, iar la etajj se g`sesc g`ses g c dou` dormitoare cu baie proprie, p p un birou [i o camer` tehnic`. |n direct` leg`tur` cu accesul \n apartament, dar [i cu zona central` este amplasat` [i scara interioar`, a c`rei siluet` minimalist` constituie o linie de for]` a amenaj`rii. Profitând de lipsa cl`dirilor \nalte \n apropiere, apartamentul se deschide pe cât posibil spre exterior, iar suprafe]ele vitrate generoase [i cele \n alb amplific` spa]iul [i \l aduc \ntr-o zon` perfect contemporan`. Nu avem \ns` de-a face cu o locuire „septic`”, rece: lemnul folosit cu \ncredere [i obiectele retro, accente decorative, contrabalanseaz` sticla [i liniile ei stricte. Armonia amenaj`rii ]ine [i de alegerea finisajelor, care se supun rigorilor geometrice impuse de structura existent`: lemn teak pentru parchet, panouri furniruite pentru pere]i [i plafoane, u[i furniruite, piatr` natural` [i Corian pentru b`i. |n plus, mobilierul, conceput \ntr-un stil esen]ializat, dar cu efect puternic, a fost \n \ntregime personalizat pentru aceast` locuin]` [i comunic` inspirat cu celelalte texturi alese.

When the architects were given the brief for this interior design project, the apartment was still in the works, being the result of the addition of a new level to a recently constructed housing building, which granted them more freedom in designing the layout of the 412 sqm Thus,, an open q space. p p area taking g up p the full height ensemble, all of the duplex emphasizes the unity of tthe he ense around The of the other functions gravitating gravitating aro arou nd this is space. sp dining ground floor contains the living g g room m aand nnd dd dininng area, the kitchen and the master bedroom, with ith h a ccloset lo losett and a bathhouses two bedrooms with room, while the upper level house ses tw wo be edrro technical The adjoining bathroom, an office aand nd a te echniccal space. sp of the prointerior staircase, whose minimalist minimaalistt linee iss one onne o ject’s strong points, is directly cconnected onnnectted to o thee entrance and the central area. Taking advantage of the lack off tall talll buildings bu uildinngs in the area, the apartment opens towards its its surroundings surrroundingss as much as possible, the large glazed surf facees aand nd the th use of surfaces conwhite amplifying the space and d creating creeatiing a flawless flaw w Nevertheless, this temporary image. Nevertheless s, th his iss nnot ot a cold, co “sepuse wood tic” apartment: the generous u se of of w ood and d the retro counterbalance decorative objects counterbal lancce the th he glass glasss and its due severe lines. The harmonious aaspect speect iiss aalso lsso d u to the geometrical rigor dictated by finishes, which obey the geom metrricall ri rig gor d ic for floors, the existing structure: teak wo wood d fo or tthe he flo oo inlaid wood doors, wood panels for the walls and cceiling, eiliing, iinlaid nlaid d wo bathrooms. natural stone and Corian ffor or tthe he b a with Furthermore, the furniture, wi ith its ssimple imple yyet e strong apartment lines, was custom-made for this ap part rtm mentt and thus way with other communicates in an inspired wa ay w ith tthe he o the er textures.

PROIECT / PROJECT

Lama, arhitec]i/architects: C`lin Radu, Dan Enache, Radu Neni]` FINALIZAT / DELIVERED 2011

102

09_igloobest.indd 102

3/24/14 8:10 PM

din ntte d in românia l igloo best l 12_21 l Corvin Cristian l Lacrimi [i sfin]i, Bucure[ti l restaurante

Lacrimi [i Sfin]i Bucure[ti |n peisajul pestri] al centrului vechi al Bucure[tiului, restaurantul Lacrimi [i Sfin]i r`spunde cu o naturale]e dezarmant` temei de a crea un loc autentic românesc, într-un registru modern, dar firesc, ba chiar ludic. Raportându-se \n mod creativ la tradi]ie, arhitectul a adus lemnul \n prim-plan \n amenajare, preponderent sub forma recuper`rii: ferestrele de la buc`t`rie vin dintr-o cas` p`r`sit` din Dolj, u[a de la buc`t`rie a fost preluat` de la un vechi dispensar, u[a de intrare a „plecat” de la o cas` din Sighi[oara, grinzile au fost recuperate dintr-un hambar vechi, dulapurile au fost adunate de prin zona Mure[ului, din locuin]e diferite, iar podeaua a fost finisat` cu scândur` de [ur`. Elementele noi (mese, scaune, lambris`ri, u[i), al c`ror minimalism duce cu gândul la modernismul scandinav, au fost realizate tot din lemn recuperat, cu ajutorul unei echipe pricepute de me[teri din Sighi[oara. Acestora li se adaug` tot soiul de „vechituri” adunate de prin c`l`toriile locale, de la oglinzi [i l`mpi cu gaz la încuietori metalice, ce au drept contrapunct obiectele moderne selectate de la Intro Design – scaunele Tom Dixon, l`mpile de deasupra meselor, precum [i brâul [i decora]iunile inspirate din motive folclorice, dar realizate din 16 000 de piese Lego. Toate aceste detalii se \mbin` cu armonie într-un spa]iu aerisit [i prietenos, stilizat f`r` a epata. Restaurantul este de fapt dispus pe dou` niveluri care se completeaz`: parterul luminos, cu pere]i albi, simplu v`rui]i, are în centru buc`t`ria semi-deschis`, iar la subsol obiectivul-cheie îl constituie barul inspirat de atelierele de tâmpl`rie ale cramelor, unde se reparau butoaiele; în acest context, numeroasele sticle de vin se transform` în inedite decora]iuni.

Within th the he m motley otlle urban tissue of Bucharest’s historical th he Tears Tearrs and Saints restaurant provides an artcentre, the sw wer to to the th architectural brief, which asked for a less answer Romaniaa space, in a modern key and with a typical Romanian natural, even even p playful touch. Creatively reinterpreting cttural tradition, traad architectural the project author used recovered he m a material. Thus, the kitchen windows wood ass tthe main m an an abandoned abaa are from house in Dolj, the kitchen door is from an the entrance door was taken from a an old old d cclinic, li house inn S Sighi[oara, the beams were recovered from an ig ghi[o o old barn, were gathered from several hourn,, tthe he cabinets caab ses in the eM uree[ area, while the floor was finished using Mure[ ed db oards ds The new elements (tables, chairs, wall old shed boards. oorss) b o panels, d doors) borrow the minimalist air of Scandinavian modernity. nitty ty. H However, ow we they, too, were made from recowood, with w vered wood, the help of a talented team of Sighi[oara arra aartisans. rtissa The architect also used several old ffound ound o items hee fou on his local journeys, from mirrors to gas lamps to metallic om etalllli latches, all these contrasting with the modern bought from Intro Design – the Tom Dixon n iitems teems b o chairs, th the he llamps am mps above the tables, as well as the cordon and decorations co oratiionss inspired by folk motifs, but made from 16 000 LLego pieces. ego pie ec These details all come together harmoniously ussly iinside nsid de an airy, friendly space, that is stylish withoutt b being pretentious. ein ng p r The restaurant levels, sta taau urrant an o occupiess two levels occupie level s, that complete complete one another. The well-lit r Th r. he w we ellll lit ground ell-lit d floo flfloor, r, with ith its it whitewashe whitewashed hit h d walls, iss o organized around central, rgan nized i d ar ound d the th ce ntral ntral, t l semi-open semii-open open kitchen. basement, n.. On n n the t baseme basement nt, the main main piece is the bar, bar inspired byy th db thee ccarpen carpentry try workshops workshops found in wine celcel lars, where barrels he ere ba arrrels were traditionally fixed. Within this context, t, tthe he ccountless ountless u wine bottles become innovative decorative elements. tiive ele emeents.

PROIECT / PROJECT

arhitect/architect: Corvin Cristian PRODUC}IE MOBILIER / FURNITURE PRODUCTION

Elek Suto INAUGURAT / OPENED 2012

Interioare din România 3 Albumul aduce în prim-plan o selec]ie a celor mai interesante proiecte române[ti de amenaj`ri realizate în perioada 2010-2012, având drept reper locuirea. Cele 13 proiecte poart` semn`tura unor arhitec]i de succes care reu[esc s` individualizeze spa]iul [i s` î[i lase amprenta asupra designului. Sunt proiecte diverse, de la interven]ii complet personalizate în spa]ii de mici dimensiuni la amenaj`ri de case pe dou` niveluri într-un stil eclectic, imagini calde, cu note retro, dar totodat` [i locuri foarte moderne, cu design provocator.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2012

103

09_igloobest.indd 103

3/24/14 8:11 PM

Conace [i pensiuni din România Într-un format nou, care ilustreaz` prin graﬁc` [i forma ﬁzic` calitatea con]inutului, acest album prezint` 19 pensiuni [i conace din România, locuri deosebite ce se remarc` prin arhitectura de excep]ie [i tipul de locuire pe care o propun. Al`turi de albumul anterior „Hoteluri din România”, noul volum contureaz` o hart` a celor mai interesante [i frumoase locuri de cazare de la noi, constituind un reper atât pentru arhitec]i [i speciali[ti, cât [i pentru turi[tii interesa]i de design sau patrimoniu.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 168 An apari]ie: 2013

A-prim Arhitectura l Casa D., Bucure[ti l Case din România 5 l igloo best l 112_119

2013

Casa D. D. House Amplasat` pe o parcel` de mici dimensiuni în form` de paralelogram, locuin]a negociaz` cu abilitate constrângerile dimensionale [i geometrice ale terenului [i le transform` în surse de inspira]ie pentru arhitectura cl`dirii. Astfel, parterul casei, definit de o suprafa]` liniar` din lemn care unific` împrejmuirea lateral` [i placarea fa]adei, este paralel cu strada, în timp ce etajul se orienteaz` paralel cu strada secundar` [i cu limitele laterale ale parcelei. Rezolvarea compact` [i judicioas` a planimetriei genereaz` spa]ii bine rela]ionate [i propor]ionate: livingul [i diningul de la parter se afl` în leg`tur` direct` cu gr`dina din spatele casei, beneficiind de lumina pl`cut` de vest, în timp ce dormitoarele de la etaj sunt îndreptate spre est [i se bucur` de lumina de diminea]`. Conformarea în sec]iune accentueaz` importan]a fiec`rui spa]iu: planul înclinat care define[te regimul de în`l]ime de P+1 la strad` [i parter înalt c`tre spatele parcelei, cu nivelul superior retras în supant`, creeaz` în`l]imi mari în zona de zi, propor]ii generoase pe vertical` pentru cele trei dormitoare din fa]ada principal` [i în`l]imi normale în zona de dressinguri [i b`i. {arpanta cu structur` de lemn se sprijin` în fa]ad` pe o grind` în z`brele din lemn aparente, vizibil` prin vitrajul clar al p`r]ii superioare a etajului. |n plus, pavilionul de var` amenajat în partea din spate a parcelei continu` în mod firesc sec]iunea oblic` a casei. La interior, mobilierul fix în totalitate încastrat, cu suprafa]a vizibil` alb` [i lis` se cite[te ca o placare de perete, iar scara elicoidal` cu intrados din lemn reprezint` accentul sculptural al amenaj`rii.

Placed on a rather small, parallelogram-shaped lot, this house cleverly uses the dimensional and geometrical restrictions of the site, turning them into sources of inspiration for the architecture of the building. Thus, the ground floor, defined by a linear wooden surface that unifies the lateral fence and the coating of the façade, is parallel to the main street, while the first floor is parallel to the secondary street and the lateral demarcations of the lot. The compact and mindful layout generates cleverly connected and proportioned spaces: the living and dining areas on the ground floor are directly connected to the garden at the back of the house, that enjoys the lovely Western light, while the bedrooms on the upper floor are oriented towards the East and enjoy the morning light. The section plan emphasises the importance of each space: the inclined plane that makes up the first floor towards the street and the high ground floor towards the back of the lot, where the upper level is split, serve to create large heights in the daytime area, generous vertical proportions inside the three bedrooms corresponding to the main façade and normal heights for the closet and bathroom areas. The wooden roof framing is supported inside the façade by an exposed wooden lattice beam, visible through the clear glazing on the upper part of the first floor. Furthermore, the summer pavilion located at the back of the lot organically continues the diagonal section of the house. Inside, the fixed furniture, fully embedded, with sleek white exposed surfaces, doubles as wall coating, while the helical staircase with a wooden intrados constitutes the sculptural element of the interior design project.

PROIECT / PROJECT

A-Prim arhitectura, arhitect/architect: Silviu Mih`ilescu STRUCTURA DE REZISTEN}~ / STRUCTURAL ENGINEERING

Ideea Proiect PERIOADA DE EXECU}IE/ BUILDING PERIOD 2009 SUPRAFA}A TERENULUI / SITE AREA 370

- 2011

SUPRAFA}A CONSTRUIT~ / BUILT AREA 170

104

09_igloobest.indd 104

3/24/14 8:11 PM

Conacul dintre vii l Conace [i pensiuni din România l igloo best l 116_123

Conacul dintre vii The Vineyard Manor La 80 de kilometri de Bucure[ti, \n localitatea prahovean` Urla]i, unde se afl` [i frumosul Conac Bellu, o cas` boiereasc` \n stil neoromânesc, ascuns` \ntre dealurile cu vii [i livezile cu cire[i, a fost restaurat` cu mult` grij` pentru a deveni un loc \n care oaspe]ii pot experimenta tihna [i elegan]a vremurilor de alt`dat`. Ansamblul numit ast`zi Conacul dintre vii are o istorie de aproximativ 75 de ani, iar arhivele na]ionale ne arat` c` pân` \n 1945 a apar]inut familiei Filotti, având rol de re[edin]` particular`, cu spa]ii adiacente pentru producerea vinului. Anii comunismului au l`sat urme puternice \n imaginea [i integritatea construc]iilor, de aceea, \n momentul \n care s-a decis valorificarea ansamblului [i transformarea sa \ntr-un complex special, au fost necesare mai multe interven]ii importante, f`r` a altera \ns` stilul arhitectural al cl`dirii. Stratul vechi de c`r`mid` [i plan[eele de lemn au fost consolidate pentru a ob]ine confortul structural necesar, dar, prin l`sarea la vedere a unor zone de c`r`mid` de origine, s-a ob]inut un interesant efect de palimpsest; totodat`, construc]iile au fost “cur`]ate” de \nchiderile [i modific`rile abuzive, revenindu-se, pe cât posibil, la imaginea interbelic`. Podul ini]ial a fost transformat \n spa]ii de cazare: grinzile au fost \nt`rite [i \ndesite, iar num`rul de lucarne a fost dublat pentru a asigura o bun` iluminare natural` a camerelor; de asemenea, zid`riile co[urilor de fum au fost demontate, iar c`r`mida rezultat` a fost ulterior utilizat` pentru pardoselile interioare. |n pivni]`, vechile butoaie din lemn au fost p`strate [i reutilizate pentru a crea un cadru inedit de servire a mesei. Toate spa]iile de cazare (cu pat baldachin), dar [i restaurantul au pere]ii bulg`ri]i \n alb [i sunt simplu, amenajate j simplu p \ntr-un \ntr un amestec amestec armonios armonios de materiale naturale, mobilier nou [i obiecte decoratradi]ionale, tive i tradi di]ionale, ]i l , aducând d â d \\nn prezen pprezentt parfumu pparfumul f l unor vechi istorii.

80 kilometres outside Bucharest, near the town of Urla]i in the county of Prahova, where the beautiful Bellu Manor is located, a Neo-Romanian style boyar residence, hidden among the vine-covered hills and cherry orchards, was carefully recovered in order to be turned into a place where guests may experiment the ease and elegance of a bygone age. The ensemble known today as The Vineyard Manor is approximately 75 years old, and the national archives reveal that, until 1945, it belonged to the Filotti family, serving as a private residence, with adjacent spaces used for the production of wine. The Communist era left deep marks in the image and integrity of the buildings, which is why, when it was decided to develop and transform the ensemble into a unique complex, major interventions were required. Nevertheless, these did not alter the buildings’ architectural style. The old brick layer and the wooden boards were reinforced in order to obtain the necessary structural comfort but, by leaving a few original brick areas exposed, an interesting palimpsest effect was obtained. At the same time, the buildings were “cleansed” of the abusive enclosures and alterations and the interwar aspect was restored as much as possible. The original attic now contains accommodation units: the beams were reinforced and thickened and the number of dormer windows was doubled in order for the rooms to receive a good amount of natural light. In addition, the chimney masonry was dismantled and the resulting bricks were later used for paving the interior. In the cellar, the old wooden barrels were kept and reused in order to create a unique background for the dining area. All of the accommodation units (with canopy beds), as well as the restaurant have white, limestone-coatthe iinterior edd walls ll andd th nterior t i design design ig iis simple, simple i pl hharmoarmoarmo mixing materials, new niouslyy m ixingg natural natural materials mate rials,, ne w furniture furnitu f re and traditional decorative objects and thus bringing the flavour of the old times into the present day.

PROIECT / PROJECT

arhitect/architect: Niculae Grama

Case din România 5 Volumul cu num`rul 5 dedicat locuin]elor prezint` o serie de noi proiecte reziden]iale remarcabile din punct de vedere al arhitecturii; multe dintre exemplele selectate pot sta al`turi de cl`diri interna]ionale similare, atât în ceea ce prive[te conceptul, cât [i execu]ia sau materialele, lucru ce demonstreaz`, totodat`, o mai bun` comunicare între arhitec]i, beneﬁciari [i constructori. Promovarea lucrurilor f`cute cu angajament [i responsabilitate constituie, credem, un pas important pentru redeﬁnirea arhitecturii drept fapt cultural pe teritoriul mental al României.

Format: 170 x 220 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2013

105

09_igloobest.indd 105

3/24/14 8:11 PM

iglooproďŹ l 2008

2009

2010

2011

106

10_iglooprofil.indd 106

3/24/14 8:20 PM

2012

2013

2014

107

10_iglooprofil.indd 107

3/24/14 8:20 PM

Álvaro Siza. 54 de proiecte Acest album-catalog cuprinde toate lucr`rile din expozi]ia monografic` „Álvaro Siza. 54 de proiecte”, prezentat` la Bucure[ti în perioada iunie-august 2008 de igloo media, împreun` cu MNAC. Cartea urmeaz` conceptul expozi]iei, al c`rei curator este arhitectul Carlos Castanheira: arhitectura este prezentat` în toate formele ei, de la schi]e [i desene de mân`, atât de dragi lui Siza, la planuri elaborate [i, apoi, la construc]ii propriu-zise, surprinse în fotografii reprezentative, f`r` a uita memoriile descriptive [i tehnice. Este surprins` diversitatea proiectelor semnate de Álvaro Siza, atât ca dimensiune, cât [i ca func]ionalitate, precum [i caracterul minimalist [i elegan]a lor matematic`, inspirând serenitate [i for]`. Primul titlu din seria igloo profil – o m`rturie pentru cariera unui arhitect care [i-a construit proiectele cu pasiune [i discre]ie, revolu]ionând arhitectura contemporan` – a fost premiat la Bienala de Arhitectur` Bucure[ti din 2008.

Format: 210 x 270 mm Num`r de pagini: 354 An apari]ie: 2008

2008

Teatrul de Nord Satu Mare

de/by regie/director scenografie/sets

Paul Anghel Marietta Sadova Liviu Ciulei

„Viteazul“ (Michael The Brave)

L. Ciulei: For the play “Michael the Brave” I made my most symbolic set. The backstage was covered with a shiny metal band. The light reflected on it underlined the mood of the scenes. The acting platform, resembling a trough carved out of wood, was surrounded on three thirds with twelve swinging pole shafts. The image was evocative of an archaic matrix inspired from the Romanian folklore. By moving the pole shafts upwards or downwards, the stage configuration was changed, thus investing each scene with its dramatic significance.

L. Ciulei: Poate cel mai simbolic decor al meu l-am realizat pentru piesa „Viteazul“. Fundalul era o band` din metal lucios. Lumina reflectat` pe ea urm`rea starea emo]ional` a scenelor. Platforma de joc, ca o covat` scobit` în lemn, era înconjurat` pe dou` treimi de 12 cumpene, imagine evocånd o matc` arhaic`, inspirat` din folclorul romånesc. Mi[carea bra]elor de cump`n` schimba configura]ia spa]iului [i investea fiecare scen` cu semnifica]ia ei dramatic`.

Fotografia decorului Photo of the set

Schi]a Schi i]a decorului decoru ului pentru „Procesul Horia“ (creion, acuarela, gua[`) / Sketch of the set for “Horia’s Trial” (pencil, watercolor, gouache)

M. Lupu: Pentru „Intrig` [i iubire“ scenografia a revenit la cutia p`trat` ca form` de decor. Zece ferestre – cåte trei pe fiecare perete lateral [i patru pe cel din fund – se puteau acoperi par]ial sau total cu obloane, puteau deveni rafturi de bibliotec`, indicånd locurile ac]iunii. Construc]ia era plasat` pe o platform` de scånduri în`l]at` deasupra podelei scenei, un „tréteau“ care \i accentua teatralitatea. Scena era încadrat` de dou` reproduceri fotografice, reprezentånd proiectele unor fa]ade (desenate de arhitectul vienez Joseph Meisel în 1767). Fotografia machetei decorului Photo of the model of the set

M. Lupu: For “Intrigue and love” the square-box shape was once again resorted to. Ten windows – three on each off tthe he side walls and four f the back on the one – could could be b totally totally lly or ppartially artially i lly shuttered h d or could ld bbe modified difif d as book b k shelves, shelves, sh h l , suggesting helves suggesting gg i g the th h off th the Thee structure l tii locations h action. action. ction tii Th structu t t re was elevated ellevated t d on a plank on top off the a sol k platform l f h stage floor, fl called “tréteau” underscoring the set’s theatricality. The stage was flanked by two photographic reproductions representing facades designed by the Viennese architect Joseph Meisel in 1767.

de/by regie/director scenografie/sets costume/costumes director tehnic/ technical director

Teatrul Bulandra, Bucure[ti „Procesul Horia“ (Horia’s Trial) Alexandru Voitin Liviu Ciulei Ovidiu Bubulac Nae Niculescu

L. Ciulei: Pentru piesa „Procesul Horia“ decorul a fost adaptat pentru sala mare a Teatrului Bulandra. Scena fiind mult mai înalt`, am ad`ugat structura unei [arpante de acoperi[. De[i urm`re[te minu]ios un desen arhitectural, felul prin care aceast` [arpant` completeaz` flancurile decorului, creeaz` o imagine care cap`t` un sens viabil doar pe scen`. Cortina spectacolului este o reproducere fotografic` dup` desenul lui Leonardo da Vinci „Propor]iile corpului omenesc“ din 1492. L. Ciulei: For the play “Horia’s Trial” the set was adapted to fit the main house of the Bulandra Theatre. As the stage was much higher, I added the structure of a roof framework. Although in strict compliance with an architecture design, the way this framework closes the set flats creates an image which can only acquire a viable sense on stage. The curtain for the performance was a photographic reproduction of Leonardo da Vinci’s 1492 drawing “The Proportions of the Human Body”.

108

10_iglooprofil.indd 108

3/24/14 8:21 PM

S-a n`scut \n Matosinhos \n 1933. A devenit arhitect, teectt, nu sculptor, cum \[i dorea, pentru a nu-[i dezam`gi tat`l. A \nceput s` profeseze \nainte de a-[i termina studiile, diiile,, pentru c` nu avea r`bdare doar s` \nve]e. |n paralel, a lucrat cu arhitectul Fernando Távora, al`turi l``tu ur de care [i-a continuat studiile. A fost implicat \ntr-un proiect colectiv al acelor vvremuri: n-a fost rem m tradi]ionalist, tradi]ionalist tradi]ional ist, dar nici nici nu [i-a nesocotit originile ooriginile. riginile. Primele sale considerate sale lucr`ri nu nu au avut succes ssucces, ucces, fiind fiind consid eraate era te ciudate sau prea moderne ce ll-aa surprin surprins). modern d e (ceea ( i s) s). ) A \nceput s` predea la Academia de Arte Frumoa Frumoase din Porto. Frumo ase d ase A lucrat Reziden]ilor, Revolu]ia din 25 aprilie, l t pentru penttru Asocia]ia A i ]ia Reziden]il Asocia]i R id ]ilor, dup` d ` Revolu R lu]ia ]ad ]ia luând parte la un proces participativ intens, creat creativ tivv [i rapid implementat. A acceptat invita]ii din partea altor ]`ri. Primele lucr`ri luccrr`ri din Berlin au fost respinse, fiind considerate necorespunz`toaree (criticate pentru (ccri lipsa detaliului minu]ios [i pentru timiditatea inspira]iei). inspirraa]iei) Totu[i, a primit numeroase premii interna]ionale [[ii ap apoi au urmat invita]ii de a lucra \n Portugalia, urmate de critici [[i cclasific`ri la drept „\nstr`inat”. ste adev`rat. Este adeseori considerat \ncet [i laconic, ceea ce eeste Este invitat s` fac` parte din jurii, s` participe la concursuri, recep]ii, concur conferin]e, expozi]ii [i prime[te oferte de lucru. Când \i sunt acceptate proiectele, munca se transform` \ntr-un transf traseu cu obstacole. Totu[i, \[i p`streaz` intact` pasiunea pentru Arhitectur`. Arhiteecttu Dorin]a sa nu atât de secret` este de a abandonaa aarhitectura rhitectura rh tura pentru a face ceva ce nu [tie \nc`.

Born in Matosinhos in 1933. He became an architect rather than a sculptor, to not disappoint his father. He initiated his professional activity while still in school, for lack of patience to simply study. In parallel he worked with the Architect Fernando Távora, with whom he continued his studies. He was engaged in a collective project of the time: to not be traditionalist and yet not ignore roots. The first works were generally poorly received, as strange, when not overly modern (which surprised him). He initiated activity as professor in the School of Fine Arts of Porto. He worked for Residents Associations, in the post-April 25 Revolution, living an intense participatory process, creative and rapidly impeded. He accepted invitations from other countries. The first works in Berlin were dismissed, for not corresponding to expectations (criticized for the absence of anticipated delicate detail and for timidity of inspiration). He nevertheless received various international awards, and as a result invitations to work in Portugal, followed by criticism and the classification of “estranged”. He is often considered slow and laconic, which remains true. He is invited to juries, competitions, receptions, conferences, exhibitions and offers of work. When these proceed, the work is transformed into a sort of obstacle course. nevertheless Architecture. H neverthel He neverthe th less maintains mainta maintai i t ins intact i t t a passion i for for A Architec Architect hit ture. ture. He has a barely secret desire to abandon it, to do something he does not yet yet know. know

Porto, aprilie 1997 Álvaro Siza

2009

Liviu Ciulei. Cu gândiri [i cu imagini Albumul documenteaz` una dintre cele mai interesante ca– riere din domeniul teatrului [i filmului românesc: activitatea de scenograf [i regizor de teatru [i film a lui Liviu Ciulei, pe parcursul a peste 50 de ani. O jum`tate de veac de teatru se desf`[oar` în peste 300 de pagini, material ilustrativ, în cea mai mare parte color, [i texte-comentarii semnate de Liviu Ciulei [i de colaboratorul sù de o via]`, Mihai Lupu. Volumul prezint` via]a teatrului din România, cu perioadele ei de glorie, de cenzur` stalinist`, de deschidere [i sincronizare cu Occidentul, cu actorii ei intra]i în legend`, cu teatrele [i publicul vremii. Un capitol este dedicat [i activit`]ii de arhitect a lui Liviu Ciulei, cuprinzând schi]ele f`cute pentru modernizarea mai multor s`li de teatru din România anilor ‘60 -‘70.

Format: 250 x 280 mm Num`r de pagini: 335 An apari]ie: 2009

109

10_iglooprofil.indd 109

3/24/14 8:21 PM

Dorin {tefan. Carte de bucate de arhitectur` Albumul aduce în aten]ia publicului biroul de arhitectur` DSBA, înfiin]at în 1990, la Bucure[ti, de c`tre profesorul arhitect Dorin {tefan. Succesul [i faima de care biroul se bucur` în prezent se datoreaz` nu atât num`rului mare de proiecte, cât deschiderii c`tre inova]ie [i experiment. Dovad` [i conceptul inedit al albumului – arhitectura ca art` culinar` [i arhitectul ca buc`tar rafinat – prin care vor fi dezv`luite secretele, procesele complexe [i „condimentele” din spatele fiec`rui proiect de arhitectur`. „Cred mult mai mult în intuit]ie decât în ra]iune, într-un arhitect intuitiv decât într-unul care lucreaz` programatic”, spune Dorin {tefan. Aceast` cùtare intuitiv`, fervent` [i pasional`, este transpus` creativ în paginile albumului, în trei capitole de mari dimensiuni, bogat documentate vizual: Ingrediente, Tehnici de g`tit [i Grefe. |n plus, proiectele sunt „pres`rate” cu m`rturisiri [i gânduri ale arhitectului [i ale unor prieteni sau colegi de breasl`.

Format: 210 x 270 Num`r de pagini: 540 An apari]ie: 2009 dorin [tefan l iglooprofil

70 _ 71

2009

BIOGRAFIE / BIOGRAPHY

Locul [i data na[terii Bucure[ti, 01.05.1961

Place and date of birth: Bucharest, 05/01/1961

Studii 1992-1999 – Doctorat la Institutul de Arhitectur` „Ion Mincu”, Bucure[ti 1987 – Absolvent al Institutului de Arhitectur` „Ion Mincu”, Bucure[ti

Education 1992-1999 – PhD at “Ion Mincu” Institute of Architecture, Bucharest 1987 – Graduate of the “Ion Mincu” Institute of Architecture, Bucharest

Prezen]` profesional` Conferen]iar universitar la catedra Sinteza de Proiectare a Universit`]ii de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu”, Bucure[ti

Teaching Activity Lecturer at the Synthesis of Architectural Design Chair of the University of Architecture and Urbanism “Ion Mincu”, Bucharest

Proiectare de arhitectur` Autor [i co-autor a 10 cl`diri realizate, în principal locuin]e unifamiliale [i, de asemenea, autor [i co-autor a aproximativ 30 de proiecte de amenaj`ri interioare realizate [i a mai multor proiecte, în special locuin]e, spa]ii de comer] [i cl`diri de birouri.

Professional activity Author and co-author of 10 finalized buildings, mainly individual houses, and also author and co-author of about 30 finalized interiors and of several unbuilt projects, mainly houses, stores and office buildings.

2008 – Participant, din partea Romåniei, la expozi]ia-colocviu european de arhitectur` „Parcours d’architectures en Europe”, organizat` la Strasbourg; 2008 – Nominalizare la Bienala de Arhitectur` Bucure[ti cu proiectul Locuin]` unifamilial` pe str. Marin Dracea; 2006 – Nominaliz`ri la Anuala de Arhitectur` Bucure[ti cu Locuin]` pe str. Dobrogeanu Gherea [i cu Amenajare interioar` Pizza Hut; 2006 - Nominalizare la Brick Awards Vienna 2006 cu Locuin]` Tårgu Jiu; 2005 – Invitat \n juriul Concursului Interna]ional „Sustainable Buildings”, Zürich, organizat de Holcim [i Lth; 2004 – Comisar al Expozi]iei care reprezint` Romånia la Bienala de la Vene]ia;

2008 – Participant, representing Romania, at the European exhibition-architecture colloquium „Parcours d’architectures en Europe”, organized in Strasbourg, France, starting date 11/14/2008; 2008 – Nominated at the Bucharest Architecture Biennale for the project Marin Dracea House; 2006 – Nominated at the Bucharest Architecture Annual, for the projects Dobrogeanu Gherea House and Pizza Hut Interior Design; 2006 - Nominated at the Brick Awards Vienna 2006, for Targu Jiu House; 2005 – Invited to be part of the jury at the International “Sustainable Buildings” contest in Zürich, organized by Holcim and Lth; 2004 – Board member of the Exhibition representing Romania at the Venice Biennale;

Din 2004 – Membru al Senatului Uniunii Arhitec]ilor din Romånia; Din 2003 – Conf. dr. arh. la Catedra Bazele Proiect`rii din cadrul Universit`]ii de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu”, Bucure[ti; Din 1999 – Lector universitar ([ef de atelier la anul I), la catedra Bazele Proiect`rii, Institutul de Arhitectur` „Ion Mincu”, Bucure[ti; Din 1996 – Lector universitar la catedra Sinteza de Proiectare, Institutul de Arhitectur` „Ion Mincu”, Bucure[ti; Din 1993 – Director al biroului de arhitectur` „Artline”, Bucure[ti; 1990-1996 – Asistent la catedra Sinteza de Proiectare, IAIM, Bucure[ti; 1988-1989 – Arhitect angajat prin reparti]ie la Institutul de Proiectare Jude]ean` Giurgiu; 1987-1988 – Arhitect colaborator în cadrul Centrului de Cercetare-Proiectare al IAIM. Apartenen]a la organiza]ii profesionale Membru al Ordinului Arhitec]ilor din Romånia (OAR) Membru al Registrului Arhitec]ilor (REGARH) Membru al Senatului Uniunii Arhitec]ilor din Romånia (UAR) Membru al Registrului Urbani[tilor din Romånia (RUR) Proiecte [i studii teoretice Cercet`ri [tiin]ifice „Considera]iuni asupra spa]iului în arhitectura contemporan`”. Lucr`ri publicate „Semantizarea func]iunii” – interviu publicat în Arhitext Design, nr. 4/1995 „Gånduri asupra arhitecturii moderne” – articol publicat în Univers Imobiliar, 1995 „Restitutio?” publicat în Univers Imobiliar, nr. 49/1995 Lucr`ri de arhitectur` publicate în Arhitext Design, revistele Transilvania [i O Cas` pentru Fiecare, nr. 2/1996 „Proiecte pentru Catedrala Neamului” publicat \n Vineri (suplimentul s`pt`månalului Dilema), nr. 28/2000 Locuin]a pe str. Matei Voievod – Arhitext Design Octogon (num`r dedicat biroului de arhitectur` Artline) Arhitectura, aprilie 2004 – Magazin de prezentare Samsung – Genco Electric, str. I.C. Br`tianu nr. 44bis [i Magazin Hi-Life, Calea Doroban]ilor nr. 135-145 Arhitectura, noiembrie 2004 – Locuin]` unifamilial` comuna Voluntari, Locuin]` uni-

From 2004 – Member of the Romanian Architects’ Union Senate; From 2003 – PhD Lecturer Architect at the Synthesis of Architectural Design Chair of the University of Architecture and Urbanism “Ion Mincu”, Bucharest; From 1999 – Lecturer (conducting a workshop for first year students), at the Synthesis of Architectural Design Chair of the University of Architecture and Urbanism “Ion Mincu”, Bucharest; From 1996 – Lecturer at the Synthesis of Architectural Design Chair of the University of Architecture and Urbanism “Ion Mincu”, Bucharest; From 1993 – Director of the architectural firm „Artline”, Bucharest; 1990-1996 – Assistent at the Synthesis of Architectural Design Chair, IAIM, Bucharest; 1988-1989 – Architect hired through repartition at the Giurgiu County Architectural Design Institute; 1987-1988 – Collaborating Architect at the Research-Architectural Design Centre of the IAIM. Affiliation to Professional Organisations Member of the Romanian Architects’ Order (OAR) Member of the Architects’ Registre (REGARH) Member of the Romanian Architects’ Union Senate (UAR) Member of the Romanian Urbanists’ Registre (RUR) Main Projects and Theoretical Studies: Scientific Research “Thoughts on Space in Contemporary Architecture”. Published Works “The Semantics of Function”, interview, published in Arhitext Design, nr. 4/1995 “Thoughts on Modern Architecture”, published in Univers Imobiliar, 1995 “Restitutio?”, published in Univers Imobiliar, nr. 49/1995 Several architecture works published in Arhitext Design, Transilvania and O Cas` pentru Fiecare, nr. 2/1996 „Projects for the National Cathedral” published in Vineri (the supplement of Dilema magazine), nr. 28/2000 Matei Voievod Str. House – Arhitext Design Octogon (issue dedicated to the Artline architecture firm)

110

10_iglooprofil.indd 110

3/24/14 8:22 PM

“O fiin]` ] avangardist` g din construc]ie, practimanifeste provocatoare chiar cian [i [ auto autorr de man manifes ifeste ifes tee p redacteaz` dee doctorat, profesor când â d î[i î i red dacte t az`` teza te a d personaj prin tot dintre cei cu charism`` [[ii p e atipic pentru mediul nostru, ceea ce face, este atip picc p e tocmai pentru c` stare ea ssaa de normalitate este starea pentru ultima tendin]` în arta p entr care tr`ie[te. muchie de cu]it în ceea ce Este totdeauna pe mu uchie d poate, face [i de aceea, poat te, aare ree atâta priz` la studen]ii care îl urmeaz` [[ii îîn n ccele mai riscante aventuri didactice, chiar d ac se dezic ulterior dac` de mesajul s`u. El [i-aa ccreat rea o ni[` în [coala arhitectur`, mai apare de arhit aarhitectur` rhitectu rhit ectur` ectu r`, de unde r` uund nd nde de ma de m aai apar p e din din vreme vreme în vreme vituperând la adresa sistemului de care se folose[te, cerând o [coal` de personalit`]i, conducând tabere underground, dar fiind acceptat de sistem tocmai pentru aerul incomod [i totu[i fermec`tor pe care îl aduce cu sine.”

Slatina

titlu proiect / project title Casa de cultur` pentru tineret Slatina, sal` de spectacole, discotec`, bibliotec`, spa]ii workshop, restaurant, hotel perioada de execu]ie / built 1981- 1985 arhitec]i / architects emil barbuPOPESCU, dorin{TEFAN starea actual` / now jalnic`/pityful

arh. Augustin Ioan fragment din articolul “Casele cele noi ale profesorului Dorin {tefan”, publicat pe site-ul Liternet, 22 aprilie 2005 dorin [tefan l iglooprofil

22 _ 23

dorin [tefan l iglooprofil

122 _ 123

dorin [tefan l iglooprofil

188 _ 189

2010

Radu Teac`. Proiecte 1990-2010 Premiat la Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2010, albumul este dedicat lucr`rilor realizate de Radu Teac` în ultimii 20 de ani, prezentând proiecte de arhitectur` [i design interior caracterizate prin vigilen]`, tensiune, provocare [i complexitate. Preocuparea pentru detaliu [i stil este o tr`s`tur` fundamental` a arhitecturii semnate de Radu Teac`, acesta dovedindu-se unul dintre pu]inii arhitec]i care se implic` puternic în concretizarea proiectelor, tocmai pentru a se asigura de respectarea desenului ini]ial. Nu îi plac compromisurile [i încearc` s` aib` de-a face cu cât mai pu]ine: cum obiectul de arhitectur` este conceput [i abordat principial în termeni estetici, orice modiﬁcare îi poate afecta echilibrul [i coeren]a \n ansamblu. Conduc`tor al unui birou de proiectare cu multe realiz`ri [i premii, Radu Teac` este [i profesor la Universitatea de Arhitectur` „Ion Mincu” din Bucure[ti, unde încearc` s` le dezvolte studen]ilor interesul pentru desen [i schi]`.

Format: 210 x 270 mm Num`r de pagini: 330 An apari]ie: 2010

111

10_iglooprofil.indd 111

3/24/14 8:22 PM

$ + % 3 ' $ %e& '

Karel Zdenek LĂman. Arhitectul ceh al Casei Regale a RomĂ˘niei Albumul monograďŹ c Karel Zdenek LĂman, cu texte semnate de Ruxanda Beldiman, Mircea Hortopan, Narcis Dorin Ion [i Sorin Vasilescu, prezint` principalele opere realizate ĂŽn RomĂ˘nia sub directa conducere a arhitectului ceh. Karel Zdenek LĂman (1855-1929), arhitect ceh cu studii la Praga [i MĂźnchen [i cu o specializare la Viena, a fost, timp de 35 de ani, ĂŽn serviciul Casei Regale a RomĂ˘niei (18941929) [i, din 1904, {ef al Biroului regal de arhitectur`. I s-au ĂŽncredin]at din ordinul Regelui Carol I importante lucr`ri de arhitectur`: reconďŹ gurarea, ampliďŹ carea [i redecorarea castelului Pele[, proiectul [i construc]ia castelului Peli[or, refacerea tuturor cl`dirilor administrative de pe Domeniul regal Pele[; iar ĂŽn perioada RomĂ˘niei Mari, LĂman [i echipa sa au avut ca proiect principal reamenajarea interioarelor castelului Bran ca re[edin]` de locuit pentru Regina Maria, opera]iuni care s-au desf`[urat cu respect fa]` de monumentul istoric.

/h:C8M K8K^C 8I?@K<:KLCL@ 4@ =I86@@ J^@ EKFEpE 4@ $8I<C %pD8E /h:C8M K?< 8I:?@K<:K J =8K?<I

8E; ?@J 9IFK?<IJ EKFEpE 8E; $8I<C %pD8E

8J8 JKI^DF4<8J:^ 8 =8D@C@<@ %pD8E ;< C8 '<DPJCFM@:< -?< 8E:<JKI8C ?FD< F= K?< %pD8E =8D@CP 8K '<DPJCFM@:< $8I<C qE K@DGLC JK8>@LCL@ D@C@K8I : $8I<C ;LI@E> ?@J D@C@K8IP J<IM@:< : fDGI<LE^ :L =8D@C@8 G< K<I8J<C< ;< I^J^I@K 8C< 8JK<CLCL@ )<C<4 : 0@K? ?@J =8D@CP FE K?< <8JK K<II8:<J F= 8JKC< )<C<4 : fE G8I:LCL@ 8JK<CLCL@ )<C<4 : "E K?< G8IB F= 8JKC< )<C<4 : I?@K<:KLC :FE;L:kE; LE >ILG ;< ZG<IJF8E< ;< ;@JK@E:6@LE<[ -?< 8I:?@K<:K :FE;L:K@E> 8 >IFLG F= W@DGFIK8EK G<IJFEJ[ %pD8E G< +@M@<I8 @K8C@8E^ %pD8E FE K?< "K8C@8E I@M@<I8

Format: 235 x 235 Num`r de pagini: 240 An apari]ie: 2013

.' ,-"' +!"- - ! f' +(&c'" $ + % 3 ' $ %e& '

2013

69G>6C HE>G:H8J E6<>C> 9: 6G=>I:8IJGs 69G>6C HE>G:H8J E6<>C> 9: 6G=>I:8IJGs

69G>6C HE>G:H8J E6<>C> 9: 6G=>I:8IJGs

69G>6C HE>G:H8J 6G8=>I:8IJG: E6<:H

69G>6C HE>G:H8J 6G8=>I:8IJG: E6<:H 69G>6C HE>G:H8J 6G8=>I:8IJG: E6<:H

69G>6C HE>G:H8J E6<>C> 9: 6G=>I:8IJGs

69G>6C HE>G:H8J 6G8=>I:8IJG: E6<:H 69G>6C HE>G:H8J 6G8=>I:8IJG: E6<:H

'() 9:H:C: p> 8GD8=>JG>

&*) 7J;:IJA 9: A6 pDH:6

9G6L>C<H 6C9 H@:I8=:H '(*

I=: GD69H>9: 7J;;:I &**

'%' H6A6 ;>A6GBDC>8>> Â¸IG6CH>AK6C>6Âš

I=: IG6CHNAK6C>6 E=>A=6GBDC>8 DG8=:HIG6 =6AA '%(

,- =DI:A p> 8:CIGJ E:CIGJ 8DC;:G>Cr:

112

10_iglooprofil.indd 112

3/24/14 8:23 PM

$ + % 3 ' $ %e& ' $ + % 3 ' $ %f& '

$ + % 3 ' $ %f& '

$ + % 3 ' $ %e& ' $ %e& & '

$ + % 3 ' $ %e& ' %e& '

-! !.'-"' %( ( $"' + "' ' %U).R'

&LQ<LC '86@FE8C I8E

' /c'U-( + + %." + "' ' %U).R'

&LQ<LC '86@FE8C I8E

+<>@E8 &8I@8 5E J8CFELC >8C9<E 8C 8JK<CLCL@ I8E *L<<E &8I@< @E K?< 2<CCFN +FFD 8K 8JKC< I8E

;@EJGI< JL; /@<N KFN8I;J K?< JFLK?

,8CFELC D8I< 8C +<>@E<@ &8I@8 *L<<E &8I@< J %8I>< ,8CFE

(& '".% + % + ' /",.% .' " + "' R" % .'." +!"- -

-! +(2 % ,- - - + ' -! + & ( *. ' ' ! + + !"- -

3 ! + !"- - , ,-"'2 "' +(& '" $ + % 3 ' $ %e& '

69G>6C HE>G:H8J 6G8=>I:8IJG: E6<:H

Adrian Spirescu. Pagini de arhitectur` Adrian Spirescu abordeaz` crea]ia arhitectural` prin conceptul cunoa[terii complexe a tuturor factorilor care o determin` [i o compun: context urbanistic, social [i natural, lumina, expresia plastic`, utilizatori. Astfel, ďŹ ecare proiect, de la locuin]e la ansambluri de birouri, are propria poveste pe care arhitectul adesea o consemneaz` [i ĂŽn frumoase [i inspirate crochiuri. Acest volum monograďŹ c grupeaz` unele dintre cele mai importante lucr`ri ale arhitectului [i profesorului Adrian Spirescu (Muzeul Na]ional de Art` Contemporan`, Casa C`lin, Centrul de conferin]e din Neptun, Hotelul [i Centrul de conferin]e de la Ol`ne[ti sau Imobilul de birouri Crystal Tower) care s-au remarcat de-a lungul timpului, multe dintre ele premiate la competi]iile na]ionale. Format: 210 x 270 Num`r de pagini: 240 An apari]ie: 2013 =DI:A 6C9 8DC;:G:C8: 8:CI:G ,.

113

10_iglooprofil.indd 113

3/24/14 8:23 PM

igloobooks 2009

2010

2011

2012

114

11_igloobooks.indd 114

3/24/14 8:27 PM

2013

2014

115

11_igloobooks.indd 115

3/24/14 8:27 PM

Stuf. Tradi]ional înseamn` modern „Tradi]ional \nseamn` modern” – o colec]ie inedit` de proiecte de arhitectur` gândite pentru zona Deltei Dun`rii – nu ofer` solu]ii salvatoare, ci \ncearc` s` g`seasc` modalit`]i prin care lucruri tradi]ionale valoroase pot fi \nc` salvate [i integrate \n prezent. Forma arhitectural` fiind unul dintre acestea, proiectele grupate \n „Stuf” sunt o prim` ilustrare, o transpunere \n forme [i volume ale acestei metode [i, cu siguran]`, o declara]ie de inten]ie. Totodat`, ele pot fi „citite” \ntr-o cheie dubl`: prima – concret` – de proiecte posibil interesante pentru cei pasiona]i de arhitectura Deltei [i a doua – simbolic` – de \mp`care \ntre dou` lumi, al c`ror conflict actual nu face decât s` s`r`ceasc` fiin]a.

Format: 210 x 210 mm Num`r de pagini: 120 An apari]ie: 2009

2009

BICAZ – BARAJUL. HIDROCENTRALA. ENERGIA THE DAM. THE POWER STATION. THE ENERGY

Alte [antiere, alte centrale Other Working Sites, Other Stations

128

Exploatarea unui sistem complex Exploiting a Complex System

Amenajarea hidroenergetic` a råului Bistri]a. Sectorul Izvoru Muntelui - Bac`u The hydroelectric development on Bistri]a River. Izvoru Muntelui - Bac`u sector

Cl`direa centralei hidroelectrice de la Stejaru The building of the hydroelectric power station at Stejaru

Vedere \n plan Plan view

126

Exploatarea unui sistem complex Exploiting a Complex System

BICAZ – BARAJUL. HIDROCENTRALA. ENERGIA THE DAM. DAM M. T THE HE POWER POWE STATION. THE ENERGY

127

Profil longitudinal Longitudinal profile

Centrala hidroelectric` D. Leonida de la Stejaru Dimitrie Leonida hydroelectric power station at Stejaru

116

11_igloobooks.indd 116

3/24/14 8:27 PM

\mbl nzirea modernit`]ii sau despre curajul de a-]i schimba opiniile odat` cu trecerea timpului

110

111

2010

BICAZ – BARAJUL. HIDROCENTRALA. ENERGIA THE DAM. THE POWER STATION. THE ENERGY

129

Bicaz S-a spus de multe ori c` Bicazul a fost „{coala hidroenergeticii române[ti”. A fost, cu siguran]`, realizarea inginereasc` de cea mai mare anvergur` de pân` atunci din România, un sistem de ecua]ii cu multe necunoscute care, prin complexitatea [i diversitatea problematicilor, a cerut r`spunsuri rapide [i f`r` echivoc, de multe ori unor tineri care abia înv`]au alfabetul tehnicii [i pentru care [antierul a fost [coala. Centrala de la Stejaru a produs, începând cu 01.10.1960, data la care a fost pus \n func]iune primul grup, peste 20 600 000 MWh, energie care pentru zona Bistri]ei a însemnat trecerea dintr-o epoc` istoric` în alta. Albumul realizeaz` o monograﬁe istoric` a acestui proiect unic \n România, la 50 de ani de la realizare, cu fotograﬁi numeroase [i valoroase din [antier, studii de arhitectur` [i tehnice, precum [i m`rturii ale persoanelor implicate \n existen]a complexului de-a lungul timpului.

Format: 210 x 210 mm Num`r de pagini: 144 An apari]ie: 2010

117

11_igloobooks.indd 117

3/24/14 8:28 PM

Vise despre case. Carte de pove[ti pentru copii [i p`rin]i Albumul „Vise despre case”, premiat la prima edi]ie a Galei Bun de Tipar, nu este propriu-zis o carte educativ`, dar prin frumuse]ea desenelor [i prin provoc`ri narative ludice, are puterea creativ` de a-i face pe copii s` priveasc` cu al] i ochi construc]iile din jurul lor [i s`-[i doreasc` s` aﬂe mai multe despre ele. Este vorba de un proiect binevenit [i oportun \n contextul în care se discut` din ce în ce mai mult despre necesitatea unei educa]ii vizuale [i arhitecturale în [coal`. Cele 18 povestioare, pline de metafore [i alegorii haioase, aduc în aten]ia copiilor casele ca pe ni[te personaje vii, cu emo]ii, explicând într-un mod relaxat diverse aspecte ale arhitecturii. Ilustra]iile sunt desene simple de mân`, albnegru, care a[teapt` s` ﬁe colorate [i sunt înso]ite de schi]e [tan]ate, numai bune de îndoit.

Format: 220 x 220 mm Num`r de pagini: 88 An apari]ie: 2011

2011

Trasee pietonale

A sta jos

Locurile care funcţionează bine oferă multiple oportunităţi de stat jos

Locuri optime pentru stat jos

naa, IItalia Piazza del Campo, Siena,

Deasupra: Centrul oraşului Siena, Italia Plan: 1:4000.

Renaşterea – considerente vizuale

Activităţile şi preferinţele pentru stat jos

Actul de de a sta jos impune o serie de cerinţe generale asupra situaţiei, ei, cclimei şi spaţiului în care are loc. Aceste cerinţe sunt examinate natte în detaliu într-o secţiune ulterioară.

Între cerinţele se numără şi pe celebaza legate de amplasae ce e acestespecifice Este important de remarcat că oraşe n-au evoluat ment, ccare arre sunt în mare măsură asemănătoare cu cele impuse de unor planuri, ci printr-un proces lent care adesea s-a întins pe statul în p picioare. sute de ani; [i tocmaiToate aceast` încetineal` a permis continua principii trebuie însă reiterate cu atenţie întrucât te aaceste adaptare şi ajustareacţiunea a mediului la este necesităţile populaţiei. de afizic sta jos considerabil mai exigentă decât forne ea d Oraşul nu reprezenta un tran scop ci o unealtă cizelată de oamenii se mele tranzitorii de oprire în picioare. În general, n \n sine, propria utilitate. aşază nnumai um atunci când condiţiile externe sunt favorabile şi locaţia cu se mult mai multă grijă decât în cazul în care vor ocaţcare Rezultatul acestuialeg proces, bazeaz` pe multiple expesăă iaa o scurtă pauză,care fără aşistaastăzi jos. oferă rien]e colective, s-adoar materializat în spaţii condiţii ideale pentru viaţa urbană. 155 În zilele noastre, multe oraşe medievale şi a[ezări dezvoltate spontan sunt din ce în ce mai populare ca atracţii turistice, obiecte d studiu studi t diu orii zo ne reziden rezid iden nţia tocmai datorită acestor virtuţi. de zone rezidenţiale Prin nat ura evol luţiei lor lo llor, r, aac r, natura evoluţiei aceste oraşe şi spaţii posedă calităţi ă ccaz azz excepţionale în localităţile foncare se regăsesc numaii îîn cazuri e toate to date mai recent. Aproape aşezările medievale sunt reu numai că străzile şi pieţele lor sunt prezentative în acest sens.. Nu construite în aşa fel încât ssăă aacomodeze petrecerea timpului şi ei ccare le-au construit par să fi avut o mi[carea în aer liber, dar ce cei vire e la fundamentele şi detaliile acestui înţelegere profundă cu privire tip de proiectare. stt Piazza del Campo din Siena. Cu Un exemplu edificator e este nttattă în funcţie de soare şi de climă, cu un perimetru închis, orientată ntââ secţiunea concavă şi cu fântânile şi bolarzii plasaţi cu mare grijă, o ideal pentru a funcţiona ca loc de piaţa e configurată într-un m mod întâlnire sau „cameră de zi” pentru cet`]enii de atunci şi de acum.

154

Sublinierea rolului locurilor de stat în orice tip de spaţii publice din oraşe şi zone rezidenţiale este de o importanţă deosebită. Numai atunci când există oportunităţi de a sta jos, oamenii iau în considerare ideea de a zăbovi într-un loc. Dacă acestea sunt puţine sau de proastă calitate, pietonii îşi continuă mersul. Aceasta ta înseamnă seamnă nu nu numai că că timpul petrecut în public este scurt, da potenţialul dar şi că p otenţialul t ţi l l multor lt activităţi ti ităţi interesante i t interes ante t este t pierdut. utt. Existenţa pentru stat jos stimulează stten n conjuncturilor Activităţi favorabile [i preferinţe pentru locurile de stat numeroase ro oas activităţi de prim interes în spaţii publice: luarea mesei, lectura, ctur odihna, tricotatul, jocurile de şah, statul la plajă, privitul oamenilor, conversaţiile etc. ull oa Aceste esste e activităţi sunt vitale pentru calitatea spaţiilor publice, atât în zzone on n rezidenţiale, cât şi centrale, într-o asemenea măsură \ncât e existenţa sau absenţa oportunităţilor de stat jos trebuie xiss considerată de eraa unaspectfundamentalînevaluareacalităţiimediului public. c. Pentru tru a îmbunătăţi prin mijloace simple performanţa unei zone, o idee id de care funcţionează aproape întotdeauna este implementarea arreaa mai multor locuri de stat.

azze planificării urbane s-au schimDin Evul Mediu încoace, b bazele bat radical de două ori. mentalăă a avut loc în timpul Renaşterii Prima schimbare fundamentală ect ctăă cu cu tranz tr tranzi iţia ţi de d la l aşeză aşe ş ările il nep pla la laşi a ap`rut în legătură directă tranziţia aşezările neplae. Un g rup p de d sspecialişti p i liştii şi-a pecialiş şi asumat nificate la cele planificate. grup [ şiid d l ipoteze i i răspunderea de a construi ora[e de a dezvolta teoretice despre cum ar trebui să fie aşezările umane în mod ideal. Oraşul nu mai era o unealtă, ci, în acest context, devenise în mare măsură operă de artă, fiind conceput, perceput şi realizat ca un întreg. Spaţiile dintre clădiri şi funcţiunile lor nu mai erau centrele de interes, atenţia concentrându-se mai degrabă pe efectele spaţiale, pe clădiri şi pe artiştii care le modelaseră. În această perioadă, au trecut \n prim-plan aspectele vizuale ale oraşului şi ale clădirilor sale – altfel spus, considerentele vizuale – care au fost transformate în criterii pentru arhitectură şi pentru designul urban de calitate. În acelaşi timp, au fost examinate şi anumite aspecte funcţionale, în particular problemele 26

În toată lumea, scaunele de cafenea sunt orientate către spectacolul străzii. (Fotografii de Karl Johan, strada principal`, Oslo, Novegia)

Tendinţe similare pot fi observate în alegerea locurilor de stat în spaţii publice: băncile care au o perspectivă amplă asupra activităţilor înconjurătoare sunt preferate celor care nu permit vederea altor persoane. O analiză a grădinei Tivoli din Copenhaga [36], efectuată de către arhitectul John Lyle, arată că cele mai utilizate bănci sunt cele amplasate de-a lungul aleii principale a grădinii, de unde se pot vedea zonele cele mai active, în timp ce băncile cele mai puţin folosite se află în zonele mai liniştite ale parcului. În anumite locuri, băncile sunt orientate în oglindă, astfel încât una dintre ele este cu faţa la o alee, iar cealaltă cu spatele. În aceste situaţii, oamenii se aşază întotdeauna pe băncile cu faţa către alee. Rezultate comparabile au provenit şi din analiza locurilor de stat dintr-o serie de pieţe din centrul ora[ului Copenhaga. Băncile cu vedere spre cele mai active trasee pietonale sunt folosite cel mai mult, în timp ce băncile orientate spre suprafeţele plantate ale scuarurilor sunt utilizate mai puţin frecvent [15, 18, 27]. Şi în cazul cafenelelor cu terasă pe trotuar, activitatea pietonilor din jur e principala atracţie. Aproape fără excepţie, pe tot cuprinsul mapamondului, scaunele sunt orientate către cea mai activă zonă vizibilă. Traficul pietonal este tocmai motivul pentru care cafenelele se extind pe trotuar.

Studiul traseelor pietonale într-un scuar din Copenhaga. Aproape toată lumea urmează rutele cele mai scurte de-a curmezişul pieţei: numai pietonii împingând biciclete sau cărucioare ocolesc zona de depresiune.

Când băncile nu sunt cu faţa către o zonă activă, ori nu sunt folosite, ori sunt folosite în moduri neconvenţionale. 27

Preferinţa pentru unghiuri drepte, des întâlnită la urbanişti, nu este în niciun caz împărtăşită de pietoni. Centru stânga: Zonă reziden]ială în Olanda. Stânga jos: Trasee pietonale într-o zi cu zăpadă în Piaţa Primăriei din Copenhaga, Danemarca.

138

118

11_igloobooks.indd 118

3/24/14 8:28 PM

Hmm… Am să discut cu ceasul despre problema mea. El este întotdeauna atât de deștept, sigur îmi va da un sfat bun! Sau am s-o întreb pe Ușa Portanova, care e mai de lume bună pe-aici, sigur a mai întâlnit aceaﬆă situație prin alte părți. Doamna Portanova e singura ușă în casă, așa că respectul cu care o tratăm e meritat. Dar voi face asta mâine. Acum peticul meu de cer e din ce în ce mai albastru, știu că în curând va ﬁ noapte și multe stele se vor uita la noi cum dormim.

Sfada Cosurilor de Fum

Uite-așa au trecut zile - ani, iar copacul a crescut înalt. Și ce să vezi, căsuța mică era tot acolo, cățărată în copac!

Coșurile mici fac un puf puf puf des și scurt, iar cele mari - puuuf... puuuf - rar și important. Coșul metalic, înalt și zvelt, a spus într-o zi despre coșul strâmb că e strâmb și urât. Coșul strâmb, supărat ﬁind, a vorbit cu coșurile vecine - cele două coșuri albe care trăiau pe un acoperiș mic de piatră și cu coșul gras care stătea un pic mai la dreapta.

Au fost cu toții de acord să-i dea o lecție coșului înalt, căci „oricum nu era de aici”. Li s-a alăturat și o bătrână coșuliță, cu două țigle în vârf, și un mic coșuleț, care nu făcea niciodată fum. În final, i-au cooptat și pe coșul mare de șemineu și pe unchiul lui, cel mai bătrân din sat - coșul vetrei. Nu știm exact ce i-au spus nesăbuitului coș metalic, căci n-am înțeles nimic din puf-puf-puuuf-pppuuuf-pufff-puuufff-ul lor, dar, întâmplător sau nu, coșul înalt n-a mai zis nici puf de-atunci! 73

Combinaţia de trafic auto intens, bariere şi treceri de pietoni dificile are drept rezultat un număr iritant de ocoluri şi de restricţii asupra traficului pietonal. Situaţia din Kongens Nytorv, o piaţă majoră în centrul Copenhagăi, ilustrează această problemă. Pietonii sunt obligaţi să circule numai de-a lungul perimetrului acesteia şi în cadrul unui număr restrâns de zone din interiorul său. În 1970, configuraţia pieţei consta din 48 insule între care pietonii se puteau deplasa. Această realitate este în profund contrast cu imaginea aceluiaşi loc aşa cum este prezentată în fotografii mai vechi, în care se observă că pe vremuri oamenii se plimbau nestingheriţi prin întrega piaţă, în toate direcţiile.

Spaţiu pietonal, Kongens Nytorv, Copenhaga, 1905.

Spaţiu pietonal, Kongens Nytorv, Copenhaga, 1971. Accesul pietonilor este limitat la patruzeci şi opt de „insule pietonale”.

Jan Gehl. Via]a între cl`diri „Via]a \ntre cl`diri” este o lucrare de referin]` \n domeniul arhitecturii [i planific`rii urbane, recunoscut` ca atare de toate organiza]iile de profil. Publicat` pentru prima dat` \n 1971 cu scopul de a eviden]ia neajunsurile curentului formalist care domina arhitectura [i planificarea urban` \n acea period`, cartea a fost completat`, revizuit` [i tradus`, de-a lungul anilor, \n peste 15 limbi, fiind adùgate materiale [i noi ilustra]ii, \n acord cu dezvoltarea curent` a centrelor urbane. Mesajul a r`mas \ns` acela[i: „ave]i grij` de oameni [i de valoroasa via]` urban` care se desf`[oar` \ntre cl`diri”. Acum, la \nceputul secolului XXI, când ora[ele de pe toate continentele sunt afectate de mari schimb`ri, principiile umaniste de planificare urban` pe care le prezint` detaliat aceast` carte sunt mai actuale ca niciodat` [i pot constitui o surs` de inspira]ie pentru procese [i m`suri importante.

Format: 210 x 152 mm Num`r de pagini: 200 An apari]ie: 2011

139

119

11_igloobooks.indd 119

3/24/14 8:28 PM

XVaîViZ jgWVcU P^ hjhiZcVWâîViZ Qc 7d\diV! 8dajbW^V

Jan Gehl. Ora[e pentru oameni „Ora[e pentru oameni”, inspirat` de proiectele realizate de Gehl Architects \n Europa, Australia [i America de Nord, este o lucrare de referin]` pentru to]i cei interesa]i de evolu]ia spa]iului urban contemporan. Un veteran al proiect`rii urbane, Jan Gehl a dovedit o în]elegere profund` a modului în care folosim ora[ul, iar aceast` carte grupeaz` toate cuno[tin]ele dobândite de-a lungul carierei pentru îmbun`t`]irea spa]iilor urbane [i a calit`]ii vie]ii în ora[e. Ca [i proiectele sale, cartea se bazeaz` pe cercetarea direct` a spa]iilor publice [i pe discu]iile cu oamenii despre ce [i-ar dori \n ora[ul lor. Fie c` este vorba de Copenhaga, unde Gehl locuie[te [i ast`zi, de New York sau de Guangzhou, motto-ul este acela[i: „doar arhitectura care ia în calcul scara uman` [i interac]iunile care se produc la nivelul ei este o arhitectur` de succes”.

Jc ZaZbZci ^bedgiVci c ajXgUgâZ YZ gZcdkVgZ jgWVcU c 7d\diV! 8dajbW^V! V [dhi Vh^\jgVgZV jcdg XdcY^R^^ bV^ WjcZ eZcigj e^Zidc^ P^ W^X^Xa^Pi^# IgdijVgZaZ Vj [dhi bWjcUiURîZ eZ bjaiZ higUo^ P^ Vj [dhi gZVaôViZ bjaiZ XU^ e^ZidcVaZ P^ YZ W^X^XaZiZ eg^c XZcijgâZ kZgo^ VaZ dgVPjaj^! egZXjb P^ c cdâZ odcZ

ZgVj YZY^XViZ bWjcUiUR^g^^ igVÃXjaj^ Vjid# qcXZe}cY Xj Vcja &..-! eg^dgîURâZ h"Vj hX]^bWVi XUigZ VbZa^dgVgZV bdWâîUR^^ P^ XdcY^R^âdg YZ igV^ eZcigj gZhija YZ -% Y^c edejaVR^Z# AdXj^ idg^^ [UgU VjidbdWâZ VkZVj cZkd^Z YZ edh^WâîViZV YZ V bZg\Z eZ _dh! Xj W^X^XaZiV P^ YZ V [dadh^ b^_adVXZ ZÃX^ZciZ YZ igVchedgi ejWa^X eZcigj YZeaVhVgZ# 6 [dhi ^beaZbZciVi jc egd\gVb eZcigj bWjcUiUR^gZV XdcY^R^âdg YZ igVÃX e^ZidcVa P^ eZcigj W^X^XaZiZ# 7adXViZ YZ Vjidijg^hbZ eVgXViZ i^be YZ Vc^ YZ oâZ! igdijVgZaZ Vj [dhi YZWadXViZ P^ gZcdkViZ0 h"Vj Xdchigjî YZ VhZbZcZV ((% `b YZ e^hiZ X^XaVWâZ# 7^X^XaZiZaZ Vj [dhi Xdch^YZgViZ jc b^_adX egVXi^X P^ ^Z[i^c YZ igVchedgi! Qc bUhjgU hU Vh^\jgZ d bdWâîViZ hedgîU adXjîdgâdg Y^c XVgi^ZgZaZ bV^ hUgVXZ# qc cdâZ XVgi^ZgZ jgWVcZ! Vj [dhi egZkUojiZ igVhZZ YZ WjcU XVaîViZ! e^ZidcVaZ P^ eZcigj W^X^XaZiZ cV^ciZV Ygjbjgâdg eZcigj igVÃXja Vjid# 8V P^ c 8jgî^WV! jc ZaZbZci X]Z^Z c eaVc^ÃXVgZV \ZcZgVaU Y^c 7d\diV

Format: 190 x 255 mm Num`r de pagini: 272 An apari]ie: 2012 222

ora[e pentru oameni

2012

Memorialul de la Sighet Arhitect: Radu Mih`ilescu Fotografii: Dinu Laz`r

ARHITECTURA MEMORIEI Noua frontier` a spa]iului sacru

II. Ruinan]`

2. Valor – Din vechimea [i din transmiterea ei (presupus) neschimbat`, sau cel pu]in nealterat` \n esen]`, decurge pe cale de consecin]` [i valoarea tradi]iei. Cu alte cuvinte, vechimea [i conformitatea la tradi]ie, co-prezente, garanteaz` calitatea – pentru grupul ata[at respectivei tradi]ii – ritualului, textului sau artefactului respectiv. |n acest sens, participarea la forma veche, tradi]ional`, este o form` de flatare a precedentelor, iar inova]ia \nsemneaz` o cåt mai bun` adecvare a circumstan]elor noi la sensul tradi]ional. Valoarea nu decurge din diferire, de regul` radical`, a[a cum credem, \nc`, de[i modernitatea ne-a p`r`sit, ci din \mp`rt`[ire de la ceea ce a fost deja verificat ca fiind bun.

Tradi]ii. O alternativ` la ruinan]`

AUGUSTIN IOAN

134

Apelul la (arhe)tipuri2, la modele exemplare, la best practices, \n orice tradi]ie cu o vechime suficient` trimite la o r`d`cin` nelumeasc`. |n prezent, tocmai \n]elepciunea celui mai vechi dintre de]in`torii tradi]iei garanteaz` integr(al)itatea ei. Exist` o \n]elegere nu \ntotdeauna explicit formulat` (sau nu deschis) c` tradi]iile sunt informate capilar, din profunzime, de o Tradi]ie primordial`. |n func]ie de literatura citit` sau de gradul de ini]iere, exist` descrieri mai mult sau mai pu]in credibile ale fundamentelor unei asemenea esen]e a tuturor tradi]iilor, care le precede \n timp pe toate, f`r` a \nceta s` subziste, ca o arhe-scriitur`, \n toate fragmentele ei actuale.

Tradi]ia este o federa]ie de nara]iuni cu diferite grade de generalitate [i complexitate (grand narratives, dar [i petits histoires), semnificative pentru un grup (familie, comunitate), care se transmit(e) din genera]ie \n genera]ie. Aceste nara]iuni pot privi (re)Facerea (mituri ale genezei omului [i a zeilor), dar [i (pre)facerea (poiesis [i techné), adic` lumea \n primul caz [i lumea \n sens heideggerian, \n al doilea caz. Astfel, tradi]ia explic` locul [i rolul fiin]ei – individuale [i colective – \ntr-un prezent care pare, altfel, complet lipsit de sens. Cå]iva termeni, pe care deliberat \i voi indica cu numele lor antice, controleaz` orice tradi]ie. |n primul rånd, \n arhitectur`, tradi]ia pare s` fie constituit` din trei ample nara]iuni semnificative: topos, typos [i techné. Prima descrie o [tiin]` a identific`rii locului [i a preg`tirii acestuia \n vederea construirii. A doua prive[te op]iunea pentru unul sau altul dintre tipurile consacrate de cl`dire (best practices) [i, \n fine, a treia prive[te op]iunea pentru un mod, considerat optim, de a transpune pe acel sit acea actualizare a tipului. Le g`sim la to]i cei vechi [i, \n ciuda termenilor utiliza]i, nu voi trimite la grecii antici [i nici la Heidegger sau Norberg-Schulz. Avem o aceea[i structurare [i \ntr-un vechi tratat indian. Un excelent [i foarte detaliat comentariu asupra lui a f`cut Jose Jacob \n capitolul „Opening the Eye: «Seeing» as «Knowing»” in Vastu Sastra (Indian Architectural Theory) according to the Treatise Manasara1. Toate ritualizate [i presupuse ca revelate, opera]iunile sunt urm`toarele: a) identificarea sitului; b) trasarea axelor semnficative ale viitorului edificiu pe sit, orientarea acestuia cum am spune; c) fundarea [i zidirea propriu-zise; d) \mpodobirea [i, \n fine, ceremonialul ultim, echivalentul consacr`rii, presupune aducerea statuii \n camera sacr` destinat` ei [i opera]iunea de deschidere a ochiului, care \nseamn` incizia \n ochii statuii a acelei mici scobituri care face ca ochiul mort, de piatr`, s` \nvie [i statuia s` par` prezent` [i alert`. Aceast` deschidere a ochiului zeiesc este precum cheia de arc/bolt`/cupol` \ntr-un l`ca[ de cult cre[tin: evenimentul culminant, scopul pentru care toate celelalte ceremonii [i ac]iuni edificatorii sunt performate.

Atribute ale tradi]iei 1. Arché – Tradi]ia este (str`)veche [i tocmai \n aceasta const` autoritatea ei. Originea, vechimea [i \ntemeierea ei sunt adeseori securizate de o \ntemeiere nep`måntean`, sacr`.

3. Post-factum – Tradi]ia este observat` \n existen]a [i devenirea ei. Ea nu poate fi anticipat` [i nu poate fi predicat`/proiectat`. De unde [i e[ecul grotesc \n scar` [i delir decorativ al celor mai multe dintre \ntrup`rile a[a-zisei ideologii arhitecturale a specificului na]ional din anii de dup` 1967, cånd semnalul a fost dat prin Casa de Cultur` a Sindicatelor de la Suceava (arh. N. Porumbescu) [i pån` \n 1987 (cånd s-a inaugurat ansamblul aceluia[i autor, de la Satu Mare).

135 4. Id/Alter – Tradi]ia confer` identitate grupului, asigur` adeziunea, coeziunea [i conformitatea la/\n grup prin ata[amentul la o tradi]ie. Tradi]ia poate fi adoptat`, m` pot rata[a (cu un termen guenonian) unei tradi]ii \n care nu m-am n`scut, care nu mi-a fost dat` \n virtutea apartenen]ei la grupul respectiv. M` pot converti la alt` religie, pot adopta valorile civice ale altei culturi urbane, pot schimba maniera de lucru \n care am fost educat de un maestru. Nu rareori, converti]ii sunt mai tradi]ionali[ti decåt cei ce sunt nativi \n tradi]ia respectiv`, fie dintr-o genuin` priz` la aceasta, fie din dorin]a de a dovedi grupului c` rata[area este reu[it` [i c` eu, cel`laltul, le-am devenit identic. 5. (Re)itero – Repeti]ia cu regul` de itera]ie este regula central` a oric`rei tradi]ii, care este, astfel, un proces ciclic, dar asem`n`tor, mai degrab`, atractorilor stranii decåt cercului. Exist` un miez central vestigial, care poate fi constituit dintr-un num`r de mituri, de legende, de mari nara]iuni sau de petits histoires, de reguli transmise ini]iatic [i/sau prin intermediul tratatelor (\n arhitectur`, de pild`), \mprejurul c`ruia graviteaz`, pe traiectorii diferite, toate celelalte componente, noi sau vechi, care se adaug` \n timp prin itera]iile succesive; acestea aduc \n prezent trecutul (sau, mai exact, reprezent`ri contemporane ale acestuia). Tradi]ia are geometrie variabil`. Din norul de nara]iuni semnificative care agreg` o tradi]ie, unele cap`t`, \n timp, valen]e noi, \n vreme ce alte valen]e se pierd \n timp. Tradi]ia este, astfel, \ntr-un perpetuu proces de (re)configurare [i, \ntr-o oarecare m`sur`, din acest proces de re(con)figurare face parte [i o doz` de inven]ie, de noutate, care poate fi ad`ugat` a rebours ca simulacru al principiului sau al istoriei \nse[i de devenire. 6. Pars pro toto – Fiecare dintre p`r]ile [i articula]iile unei tradi]ii d` seama \n chip fractalic despre imaginea \ntregului, i.e. a lumii comunit`]ii imerse \n respectiva tradi]ie, pe care o \mp`rt`[esc membrii respectivei comunit`]i. Tradi]ia construie[te comunit`]i, \nt`rindu-le pe cele existente, dar poate [i inventa un sentiment de apartenen]`. Exemplul la \ndemån` este celebrarea de c`tre arhitec]i a arhitecturii vernaculare rurale, de la care au c`utat s` se revendice (de la neoromånesc la Constantin Joja, Nicolae Goga, Nicolae Gipsy Porumbescu, ace[tia din urm` adoptånd chiar polemic o tradi]ie, cea rural`, care disp`rea, dispare \nc`, chiar sub ochii celor care o adulau). 55

130

120

11_igloobooks.indd 120

3/24/14 8:28 PM

hjhiZcVW^a^iViZ hdX^VaU

V [dhi VYdeiVgZV jcj^ h^hiZb Zmi^ch YZ VjidWjoZ 7GI Xj WZco^ YZY^XViZ# H^hiZbja YZ VjidWjoZ IgVchbâaZc^d! ^cigdYjh c _jgja Vcjaj^ '%%%! V gZ" Yjh gVY^XVa YjgViV cZXZhVgU eZcigj V igVkZghV dgVPja# DW^ZXi^kja \ZcZgVa Va eaVcjaj^ V [dhi heg^_^c^gZV YZokdaiUg^^ ZXdcdb^XZ P^ hdX^VaZ V dgVPjaj^! Vh^\jg}cY XdcY^R^^ bV^ WjcZ YZ bdWâîViZ adXjîdgâdg bV^ ejR^c eg^kâZ" \^VR^# 8j X}i ZhiZ bV^ jPdg YZ bZgh eZ _dh hVj Xj W^X^XaZiV! ^Vg igVchedg" ija ejWa^X bV^ gVe^Y! Xj Vi}i ZhiZ bV^ h^beaj YZ V_jch aV adXja YZ bjcXU dg^jcYZ V^ adXj^ Qc dgVP# 6jidWjoZaZ IgVchbâaZc^d Vj d kîZoU bZY^Z YZ '.!& `b $ dgU igZX}cY eZ a}c\U VbWjiZ^V_Z! ^Vg h^hiZbja ZhiZ jiâôVi oâc^X YZ &!) bâ^dVcZ YZ eVhV\Zg^# Ðc bZY^Z! ÃZXVgZ eVhV\Zg X}Pi^\U (%% YZ dgZ VcjVa! dgZaZ eZ XVgZ aZ eZigZXZVj c igVÃX! XVgZ edi Ã VXjb [dadhîZ eZcigj hXdejg^ egdYjXi^kZ hVj eZigZXZgZV i^bejaj^ VaUijg^ YZ [Vbâ^Z# EaVcja \ZcZgVa cj V cZ\a^_Vi c^X^ deR^jcâZ YZ gZXgZZgZ# Ðc cjbV^ X}R ^kV Vc^! .%% YZ cd^ eVgXjg^ P^ hXjVgjg^ Vj [dhi XdchigjîZ! c heZX^Va c

heVR^ja jgWVc P^ hjhiZcVW^a^iViZV hdX^VaU

HjhiZcVWâîViZV hdX^VaU ZhiZ jc XdcXZei kVhi P^ egdkdXVidg# Jcja Y^cigZ VheZXiZaZ hVaZ R^cZ YZ d[Zg^gZV Y^kZghZadg \gjejg^ hdX^VaZ PVchZ Z\VaZ YZ VXXZh aV heVR^ja Xdbjc Va dgVPjaj^ P^ aV bdYVaîURâZ YZ YZeaVhVgZ# 6XZVhiU Z\VaîViZ ZhiZ hjhR^cjiU hjWhiVcR^Va YZ deR^jcZV bZghjaj^ eZ _dh P^ Xj W^X^XaZiV! c XdbW^cVR^Z Xj igVchedgija ejWa^X# DVbZc^^ XVgZ U V^WU P^ U P^ Z^ Z^ VXXZh aV XZZV VXXZh aV XZZV XZ VgZ dgVPja XZ VgZ dgVPja YZ YZ cj edhZYU bVP^c^ igZWj^Z hU V^WU P^ Z^ VXXZh aV XZZV XZ VgZ dgVPja YZ ZgZ gZhig^XR^dcViU Y XR^dcViU Y dcViU YZ deR^jc^ cZ Z deR^jc^ R^ ^ cZhVi^h[UXUidV hVi^h[UXUidVgZ i^ [U Ui gZ d[Zgî P^ d k^VRU YZ o^ Xj o^ cZgZhig^XR^dcViU YZ deR^jc^ cZhVi^h[UXUidVgZ YZ igVchedgi# „programul locuri Vi^XU demne“ din Cape Town, Africa de Sud gZ Z YZZ V VhZ VhZ hZbZcZV d Y^bZc ZbZcZV d Y^bZch^jcZ h^jcZ YZbdXgVi^XU YZbdXg HjhiZcVWâîViZV hdX^VaU VgZ YZ VhZbZcZV d Y^bZch^jcZ YZbdXgVi^XU ZVVoU U Z\ \VaîVViZV YZ P V YZ PVchZ YZ V Qc Y Q i}ac^ ÈVaR^¹ }a ^ a ^¹ hZbc^ÃXVi^kU! XVgZ eg^dgîôZVoU Z\VaîViZV YZ PVchZ YZ V Qci}ac^ ÈVaR^¹ gZ Zb^hV V Qc Qc VXZhi VXZhhi XVo ZhiZ XdchiîjîU YZ jc hZbZc^ c heVR^ja ejWa^X# EgZb^hV eg^b bîd dg! XVVgZ hZgkZPiZ YgZei XVYgj VigVXi^k heVR^j ejWa^X jPdg VXXZh^Wâ! eg^bîdg! XVgZ hZgkZPiZ YgZei XVYgj VigVXi^k hVj d dg\VcôViZ Z# eZcigj gZjc^jcâZ ^c[dgbVaZ hVj dg\VcôViZ#

cZkdâZ eg^bVgZ ¶ P^ hjhiZcVWâîViZV hdX^VaU

gZ Z cZkd dâZ PP^ d dedgijcîURâZ dgVPZadg Wd\ViZ 9Zh^\jg! Zm^hiU Y^[ZgZcRZ cigZ cZkdâZ P^ dedgijcîURâZ dgVPZadg Wd\ViZ ^ZZ hjWa^c^ViU hjWa^c c^ViU ^YZZV XU Qc RUgâZ YZokdaiViZ YZokdaiViZ hVj hUgVXZ VaZ ajb^^# IgZWj^Z V hdX^VaU hd dX^V VaU U ZhiZ ZhiZZ cZXZhVg! d XdcY^R^Z [jcYV" VXXZcija eZ hjhiZcVWâîViZV j^ d gV VP [[jcXR^dcVa jc cXR^dcVa P^ VigVXi^k eZcigj idViU bZciVaU eZcigj XgZVgZV jcj^ dgVP ajbZV# ^ jg\ZZciZ c hdX^ZiURâZ jgWVcZ Xj kZcîjg^ EgdWaZbZaZ hjci bjai bV^ jg\ZciZ c hdX^ZiURâZ jgWVcZ Xj kZcîjg^ cigZZ Wd\VR R^ P^ hUgVX^ ZhiZ Vi}i YZ kVhi! kVhi! hXUojiZ! YZdVgZXZ YZXVaV_ja a Y^c Y^cigZ Wd\VR^ a^^bîiZVoU PVchZaZ PVchhZaZ \gjejgâdg bVg\^cVaôViZ bVg\^cVaôViZ ^Vg hUgUX^V aVg\ gUhe}cYîU a^bîZVoU gdWaZ ZbZadgg VXZhidg VXXZhidg VaZ edejaVR^Z^# 6WdgYVgZV eg egdWaZbZadg hdX^ZiUR^ cd^ Centrul artisticcZXZhîU Guga S’thebe din Langa, Cape Town. hjghhZad dg! ed daî^^X^ jgWVcZ kô^dcVgZ P^ d Xdc" eg^d gîUR^ eZcigj VadXVgZV gZhjghZadg! edaî^X^ jgWVcZ kô^dcVgZ P^ d Xdc" bdchiigVi 7d d\d diV! 8dajbW^V! c eZg^dVYV Y^c YjXZgZ XVeVWâU ¶ Xjb V YZbdchigVi 7d\diV! 8dajbW^V! c eZg^dVYV Y^c _jgja Vcjaj^ '%%%#

kîVaîViZV jgWVcU P^ hjhiZcVWâîViZV hdX^VaU

hii^bjaU Ug^^ kîVaîUR^^ jgWVcZ heg^_^cU Qc VXZaVP^ Eg^cXê^âZ XVgZ hiVj aV WVoV hi^bjaUg^^ kîVaîUR^^ jgWVcZ heg^_^cU Qc VXZaVP^ Proiectul Lansdowne Corner în Filipi, Cape Town. Porticurile umbr` [i Zc cVW WâaîiViZ hdX^VaU# hdXX^VaU# k^VRU i^be P^ higViZ\^âZ YZ hjhiZcVWâîViZ DgVPZaZ ea^cZ YZ ofer` k^VRU marcheaz` amplasarea vânz`torilor cY^c cR V d dVb bZc câdg YZ V hZ gZigV\Z c Xdbj" cXZVgXU hU XdcigVXVgZoZ iZcY^cRV dVbZcâdg YZ V hZ gZigV\Z c Xdbj" din pia]`. bj jcî^Z Zh P^ egd dbdkZVoU ^YZZV jcj^ dgVP VX" cîUR^ Qc \gUYîZ \ViZY Xdbbjcî^Zh P^ egdbdkZVoU ^YZZV jcj^ dgVP VX" ViiZ \ \gjejgâZ hhdX^VaZ# HeVR^ja jgWVc ZhiZ Qc XZh^Wâ P^ VigVXi^k eZcigj idViZ \gjejgâZ hdX^VaZ# HeVR^ja jgWVc ZhiZ Qc gVVi^XXZ! V Vh^\jg}}cY jc bZY^j c XVgZ dVbZc^^ haj_WV jcZ^ [jcXR^jc^ YZbdXgVi^XZ! Vh^\jg}cY jc bZY^j c XVgZ dVbZc^^ V hdXX^VaUU P^ XVe eUiU d bV^ WjcU QcRZaZ\ZgZ P^ hZ Xdc[gjciU Xj Y^kZghîViZV hdX^VaU P^ XVeUiU d bV^ WjcU QcRZaZ\ZgZ P^ h^^gZV V Qc c XXdb bjc c V VXZaj^VP^ adX# 8dcXZeija YZ idaZgVcRU gZXêgdXU eg^c [dadh^gZV Qc Xdbjc V VXZaj^VP^ adX# 8dcXZeija YZ VhhZb bZc cZV! Xdch^YZgVR^V eZcigj \ZcZgVR^âZ hjhiZcVWâîViZ ^bea^XU! YZ VhZbZcZV! cYja ad dg ajViiZ Qc c XVaXja eZ bUhjgU XZ edejaV" jgbUidVgZ! XVgZ igZWj^Z aV g}cYja adg ajViZ Qc XVaXja eZ bUhjgU XZ edejaV" XZ b bV^ j jgW WVcôViU# qc XdcXajo^Z! ZhiZ cZX" R^V \adWVaU YZk^cZ Y^c XZ Qc XZ bV^ jgWVcôViU# qc XdcXajo^Z! ZhiZ cZX" h P^ hhU [V VXU adXX eZcigj idViU ajbZV# ZhVg XV dgVPja hU ÃZ YZhX]^h P^ hU [VXU adX eZcigj idViU ajbZV# Vijaj^ YZ YZ hjhiZcVWâîViZ hjhiiZcVWâîViZ hdX^VaU hjci cZ" EZcigj Vi^c\ZgZV YZo^YZgVijaj^ cY hhigj jXijggâZ Ão^XZ# EZcigj V [VXZ dgVPZaZ XZhVgZ bUhjg^ XVgZ igVchXZcY higjXijgâZ Ão^XZ# EZcigj V [VXZ dgVPZaZ ZW Wj^Z Z hhU hhZ Xdc cXZcigZoZ eZ idViZ VheZXiZaZ! hU [jcXR ^d cZoZ! Z[dgijgâZ igZWj^Z hU hZ XdcXZcigZoZ eZ idViZ VheZXiZaZ! âZ hhdX^V VaZ aV VVheZXiZaZ bV^ ejR^c Zk^YZciZ! YZ aV bZY^ja Ão^X P^ ^chiîjR^âZ hdX^VaZ aV VheZXiZaZ bV^ ejR^c Zk^YZciZ! cÄ ÄjZZcRZVoU U hZbc^ÃXVi^k hZ Zbc^ÃXVi^k [Zaja Qc XVgZ eZg" YZ cVijgU XjaijgVaU! XVgZ ^cÄjZcRZVoU

68,744 mm

108

ora[e pentru oameni

ora[ul pl plin lin nd de e vvia]`, ia]]`, sigur, durabil [i s`n`tos

egd^ZXiVi heZX^Va eZcigj hîja hUj0 XVgVXiZg^hi^XâZ XdbjcZ ^cXajY jc Wjc bdWâ^Zg! eVkV_Z YZ XVaîViZ! XdeVX^ jbWgdP^ P^ eZg\daZ XVgZ YZÃ" cZhX hiVcYjg^ eZcigj XdbZgX^VcR^^ YZ higVYU# 6aiZ VXi^kîUR^ YZ cZ\dR Vj adX c XdciV^cZgZ XdckZgiîZ! eaVhViZ Vhi[Za Q cX}i hU YZa^bîZoZ heVR^ja# Ðc i^be! VXZhiZ YZa^bîUg^ kdg Qc\adWV hZg" k^X^âZ eaUcjîZ eZcigj cdâZ e^ZRZ#, 9Z"V ajc\ja ^hidg^Z^ VPZoUgâdg jbVcZ! YZokdaiVgZV V cXZeji eg^c Xdch igj^gZV c _jgja adXjgâdg P^ ediZXâdg W^cZ WUijiZ# BV^ i}go^j Vj kZcî iVgVWZaZ Y^c e^VRU eZcigj XdbZgX^VcR^! Ved^ Vj [dhi XdchigjîZ XaUY^g^! ^Vg bV^ i}go^j Vj VeUgji VchVbWajg^ jgWVcZ P^ bV^ XdbeaZmZ# DgVPZaZ Vj edgcî YZ aV VXi^kîUR^ P^ heVR^^ jgWVcZ X]Z^Z! ^Vg 8VeZ Idlc cj ZhiZ d ZmXZeR ^Z# >Vg V^X^! eaVcja ZhiZ YZ V Xdci^cjV bWjcUiUR^gZV XVgi^ZgZ" adg hUgVXZ c Xdc[dgbîViZ Xj VXZhiZ eg^cXê^^# GZVaôVgZV jcdg ¸adXjg^ YZbcZ¹ VXdad jcYZ YZbcîViZV P^ deR^jcâZ YZ Qci}ac^gZ hjci cZXZhVgZ ZhiZ Xj h^\jgVcRU jc ejcXi Wjc YZ edgc^gZ P^ d higViZ\^Z XVgZ bZgîU gZeZiViU P^ Qc VaiZ adXjg^# eforturile modeste – cu profituri mari

109

Noi spa]ii publice în fa]a g`rii din Filipi. Tarabele de-a lungul pie]ei furnizeaz` servicii pentru cartier, precum [i pentru numero[ii c`l`tori cu trenul (Cape Town, Africa de Sud). 226

8gZPiZgZV gVe^YU V XZadg bV^ hUgVXZ P^ bV^ kVhiZ dgVPZ VaZ ajb^^ XgZZ" VoU jc XdbeaZm Zcdgb YZ egdWaZbZ# Hjci cZXZhVgZ adXj^cRZ! adXjg^ YZ bjcXU! gZRZaZ YZ hUcUiViZ! igVchedgi! ZYjXVR^Z P^ gZRZaZ ZYâîVgZ# EdajV" gZV igZWj^Z hU ÃZ XdbWUijiU! \jcd^ja Za^b^cVi P^! c \ZcZgVa! XdcY^R^âZ YZ igV^ bWjcUiURîZ# Ðc [VRV egdkdXUg^^ YZ V Xdc[gjciV Vi}iZV hZXidVgZ cig"jc i^be hXjgi P^ Xj b^_adVXZ a^bîViZ! ZhiZ Vi}i ^bedgiVci! X}i P^ gZodcVWâ hU cZ Vh^\jgUb XU Y^bZch^jcZV jbVcU V eaVc^ÃXUg^^ jgWVcZ ZhiZ ViZci ^ciZ\gViU c YZo" kdaiVgZV dgVPZadg# Ðc i^be XZ Ydg^cRV bjaidg dVbZc^! bdi^kViU YZ XgZPiZgZV ZXdcdb^XU! YZ V VkZV VXXZh aV bVP^c^ hVj bdidX^XaZiZ! ZhiZ YZ cRZaZh P^ YZ gZ" heZXiVi! QbWgUR^PVgZV igVÃXjaj^ bdidgôVi cj igZWj^Z VXXZeiViU Qc YVjcV bdYV aîURâdg igVY^R^dcVaZ YZ igVchedgi/ bZghja eZ _dh P^ Xj W^X^XaZiV# Ðc bjaiZ dgVPZ Y^c odcZaZ YZokdaiViZ VaZ ajb^^! c heZX^Va c 9VcZbVgXV P^ DaVcYV! Zm^hiU ZmZbeaZ WjcZ XVgZ VgViU igVÃXja bdidgôVi P^ XZa YZ eZghdVcZ Xd"Zm^hi}cY# CZXZhîViZV VXZhij^ iê YZ gZaVR^Z gZodcVWâU c" igZ jiâôVidg^^ higUoâdg ZhiZ X]^Vg bV^ cZXZhVgU c dgVPZaZ c Xjgh YZ YZokdaiVgZ# 8dbeVgVi^k Xj idViZ XZaZaVaiZ YdbZc^^ Qc XVgZ hZ ^ckZhiZPiZ! [dcYjgâZ cZ XZhVgZ eZcigj V Vh^\jgV Y^bZch^jcZV jbVcU V dgVPjaj^ hjci Xj VYZkUgVi b^cdgZ# >ckZhi^R^V eg^cXêVaU ZhiZ VXZZV YZ V VgUiV gZheZXi P^ ^ciZgZh Qc ^ciZ\gV" gZV Y^bZch^jc^^ jbVcZ c idViZ iêjgâZ YZ egd^ZXiZ jgWVcZ# ÐbWjcUiUR ^g^ ZhZcR^VaZ VaZ XdcY^R^âdg YZ k^VRU! [Zg^X^gZ P^ YZbcîViZ eZcigj bjaR^ adXjîdg^ edi Ã Vh^\jgViZ Xj b^_adVXZ gZYjhZ# 6iZcR^V! ^ciZgZhja P^ ZbeVi^V hjci XZaZ bV^ ^bedgiVciZ ^c\gZY^ZciZ#

ora[e pentru oameni

ora[e în curs de dezvoltare

227

„8^Xadk^V¹! 7d\diV! 8dajbW^V# Ðc ÃZ" XVgZ Yjb^c^XU! cigZ dgZaZ , Vb P^ ' eb! &'% `b YZ higVYU hjci cX]^P^ eZcigj bVP^c^ P^ YZhX]^P^ X^Xa^Piâdg P^ _dXjgâdg YZ higVYU# 9Z"V ajc\ja Vcâdg! 8^Xadk^V V YZkZ" cî [dVgiZ edejaVgU0 Q cig"d Yjb^c^XU dW^PcjîU! bV^ bjai YZ jc bâ^dc YZ dVbZc^ ^Zh eZ higUo^ eZcigj V bZg\Z eZ _dh! Xj W^X^XaZiV! eZcigj ora[e în curs de dezvoltare

DgVPja ea^c YZ k^VRU! h^\jg! YjgVW^a P^ hUcUidh

223

2013

Arhitectura memoriei. Noua frontier` a spa]iului sacru Volumul semnat de reputatul arhitect [i profesor Augustin Ioan exploreaz` noile dimensiuni ale arhitecturii memoriei, adresându-se celor interesa]i de problematica memoriei colective [i a spa]iului sacru [i acoperind o absen]` \n bibliograﬁa de specialitate \n limba roman`. |n ultimele decenii, construirea de memoriale, monumente, amplasarea de inscrip]ii comemorative a atins un apogeu, la fel [i vizitarea lor. Unii critici cred totodat` c` s-a atins [i un sfår[it al genului, al]ii nu mai sunt insulta]i atunci cånd obiecte de pop art, simpatice oriunde altundeva, sunt amplasate lång` memoriale unde se vorbe[te de patriotism, onoare [i virtute. |n acest moment de torsiune la nivel interna]ional [i \n contextul \n care la nivel local avem \nc` de construit multe memoriale restante, cartea aduce o introducere teoretic` \n tem`, \nso]it` de dezbaterea unor exemple reprezentative.

Format: 190 x 254 mm Num`r de pagini: 136 An apari]ie: 2013

131

121

11_igloobooks.indd 121

3/24/14 8:29 PM

Spa]iu f`r` timp. Arhitectura ortodox` contemporan` Schimb`rile profunde prin care a trecut [i trece societatea noastr`, apari]ia aglomer`rilor urbane, o mobilitate din ce în ce mai mare, dar – poate – cel mai important, explozia tehnologic` digital` au avut repercusiuni atât la nivelul comunit`]ilor restrânse, cât [i la nivelul individului. În ge– neral, muta]iile sociale, culturale, tehnologice [i economice au un ecou direct asupra arhitecturii \n general [i, implicit, asupra celei sacre. Acest album prezint` pe larg trei proiecte de arhitectur` ortodox` concepute de arhitectul [i profesorul Radu Teac` – o capel`, o biseric` [i o catedral`, în încercarea de a oferi o alternativ` la spa]iile sacre lipsite de substan]`, numite tradi]ionale în mod superﬁcial, care domin` de aproape un secol arhitectura religioas` autohton`. Augustin Ioan, Costin Popescu [i autorul – Radu Teac` realizeaz` [i o scurt` introducere teoretic`.

Format: 235 x 235 mm Num`r de pagini: 108 An apari]ie: 2013

2013

Ieud, Maramure[. O cas` nou` ridicat` cu bani câ[tiga]i la munc` în str`in`tate.

48 / Mândrie [i Beton

Ieud, Maramures County. A brand new house built with the money earned abroad.

Moi[eni, }ara Oa[ului. Pentru c` betonul ]ine r`coare, b`trânii Gherman locuiesc pe perioada verii în casa început` de nepotul lor plecat în Fran]a.

Moiseni, Oas County. As it is cooler in the new house built by their grandson who works in France, the senior members of the Gherman family prefer to live here in the summer.

Pride and Concrete / 49

122

11_igloobooks.indd 122

3/24/14 8:29 PM

Mândrie [i Beton „Mândrie [i beton” este un album de fotografie care documenteaz` transform`rile recente petrecute în satul tradi]ional românesc, cu focus pe }ara Oa[ului [i Maramure[. Cum adopt` satul tradi]ional vilele de beton cu patru etaje [i p`streaz`, în aceea[i b`t`tur`, casele b`trâne[ti din lemn? Cum a reu[it diversitatea cultural` din cosmopolitul Paris s` le înt`reasc` identitatea local` (tradi]iile o[ene[ti au cunoscut o spectaculoas` revigorare în ultimii ani) [i în acela[i timp s` le-o transforme (nu exist` nunt` f`r` costume o[ene[ti, iar valoarea lor const` în num`rul de cristale Swarovski cusute pe ele)? Cum coexist` ast`zi tradi]ia o[eneasc` [i influen]ele occidentale cu care se întorc acas` cei pleca]i la munc` în strìn`tate? Acestea sunt numai câteva dintre întreb`rile la care \ncearc` s` r`spund` autorii Petru] C`linescu [i Ioana Hodoiu, \ntr-un complex demers de antropologie vizual`.

Format: 235 x 235 mm Num`r de pagini: 184 An apari]ie: 2013

123

11_igloobooks.indd 123

3/24/14 8:30 PM

Opera Omnia 2005

2006

2007

124

12_opera omnia.indd 124

3/24/14 8:37 PM

2008

2009

2010

125

12_opera omnia.indd 125

3/24/14 8:38 PM

Mihai Enescu La edi]ia din 2005 a Anualei de Arhitectur`, OAR Bucure[ti a acordat Premiul Opera Omnia arhitectului Mihai Enescu, absolvent al Institutului de Arhitectur` Ion Mincu \n 1952. Specializat \n arhitectura spitalelor, a fost implicat \n realizarea multor proiecte ample de acest tip [i [i-a sus]inut \n 1973 doctoratul cu tema â&#x20AC;&#x17E;Aspecte sociale ale spitalului contemporanâ&#x20AC;?. Cartea prezint` cĂ˘teva dintre proiectele sale cele mai importante, cu planuri [i imagini de arhiv`: Clinica de Neuro-Chirurgie Bucure[ti, Spitalul cu 900 de paturi, cuplat cu policlinic`, din Baia-Mare, Spitalul jude]ean-tip cu 700 de paturi, precum [i mai multe studii â&#x20AC;&#x201C; pentru spitale, pentru laboratoarele de cercetare [i pentru locuin]e.

Format: 225 x 225 mm Num`r de pagini: 52 An apari]ie: 2005

2005

Foto Elena RaĹŁiu, 1954

pridvor deschis cu arcade de zidÄ&#x192;rie, brĂ˘ie de cÄ&#x192;rÄ&#x192;midÄ&#x192; specialÄ&#x192; profilatÄ&#x192; etc. AtĂ˘t curĹŁile de serviciu actuale, cĂ˘t Č&#x2122;i zidurile de ĂŽmprejmuire sunt construite ĂŽn secolul al XIX-lea. BazaĹŁi ĂŽnsÄ&#x192; pe datele istorice, cĂ˘t Č&#x2122;i pe analiza tipului de locuinĹŁÄ&#x192; al casei de piatrÄ&#x192; care apare pe de o parte cu caracteristicile unei reČ&#x2122;edinĹŁe de varÄ&#x192;, neavĂ˘nd coČ&#x2122;uri pentru sobe Č&#x2122;i nici posibilitatea de izolare a casei scÄ&#x192;rilor, iar pe de altÄ&#x192; parte este complet lipsitÄ&#x192; de mijloace de apÄ&#x192;rare contra jefuitorilor, ajungem la concluzia existenĹŁei unei case mai vechi, ĂŽn care proprietarii locuiau permanent, precum Č&#x2122;i a unui sistem de curĹŁi cu locuinĹŁe destinate numerosului personal de care dispunea desigur un demnitar de talia lui UdriČ&#x2122;te NÄ&#x192;sturel.(...) Caracteristici

Casa prezintÄ&#x192; douÄ&#x192; trÄ&#x192;sÄ&#x192;turi cu totul neobiČ&#x2122;nuite, care o claseazÄ&#x192; ca un monument unic ĂŽn vechea arhitecturÄ&#x192; civilÄ&#x192; romĂ˘neascÄ&#x192;. t 1SJNB DBSBDUFSJTUJDĆ˘ P DPOTUJUVJF EJTUSJCVÇ JB Ă&#x201D;O QMBO B Ă&#x201D;ODĆ˘QFSJMPS Ă&#x17D;n alcÄ&#x192;tuirea sa iniĹŁialÄ&#x192;, construcĹŁia are o formÄ&#x192; de â&#x20AC;&#x17E;Lâ&#x20AC;? cu laturile orientate spre nord Č&#x2122;i vest, cuprinzĂ˘nd douÄ&#x192; corpuri de locuit aproape identice ca distribuĹŁie interioarÄ&#x192;. Cu posibilitÄ&#x192;ĹŁi de comunicare la parter Č&#x2122;i etaj, cele douÄ&#x192; corpuri apar totuČ&#x2122;i ca unitÄ&#x192;ĹŁi distincte, avĂ˘nd fiecare vestibul cu portal, scarÄ&#x192; la etaj Č&#x2122;i pivniĹŁe proprii, complet separate. p de locuinĹŁÄ&#x192; locuinĹŁÄ&#x192; ĹŁ dublÄ&#x192;, dublÄ&#x192;, fÄ&#x192;cutÄ&#x192; p entru doi p roprietari, p Č&#x2122; Tipul pentru proprietari, se ĂŽntĂ˘lneČ&#x2122;te rhitectura ĹŁÄ&#x192;rÄ&#x192;neascÄ&#x192;, ĂŽnsÄ&#x192; casa din HerÄ&#x192;Č&#x2122;ti este singurul singurul adesea ĂŽn aarhitectura locuinĹŁÄ&#x192; ĹŁ de ace st fel realizat realizat ĂŽn arhitectura arhitectura civilÄ&#x192; civilÄ&#x192; cultÄ&#x192;. cultÄ&#x192; caz de locuinĹŁÄ&#x192; acest t " EPVB DBSBDUFSJTUJD " EPVB DBSBDUFSJTUJDĆ˘Ć˘ P DPOTUJUVJF P DPOTUJUVJF TJTUFNVM TJTUFNVM EF DPOTUSVDÇ JF EF DPOTUSVDÇ JF $BTB $BTB t " EPVB DBSBDUFSJTUJDĆ˘ P DPOTUJUVJF TJTUFNVM EF DPOTUSVDÇ JF $BTB alcÄ&#x192;tuitÄ&#x192; ĂŽn ĂŽntregime ĂŽntregime din ziduri ziduri groase groase cÄ&#x192;ptuČ&#x2122;ite pe ambele este alcÄ&#x192;tuitÄ&#x192; feĹŁe, atĂ˘t la faĹŁade, cĂ˘t Č&#x2122;i la pereĹŁii interiori, cu blocuri de piatrÄ&#x192;

CASA DE PIATRÄ&#x201A; DIN HERÄ&#x201A;Č&#x2DC;TI Studiu arhitectonic

1. FaĹŁada de nord 2. Vedere de ansamblu

rumul de ĹŁarÄ&#x192; care strÄ&#x192;bate satul HerÄ&#x192;Č&#x2122;ti ĂŽndreptĂ˘ndu-se spre comuna Hotarele trece prin faĹŁa bisericii ridicate de doamna Elina Basarab. Pe lĂ˘ngÄ&#x192; zidul ce ĂŽnconjoarÄ&#x192; curtea bisericii se desparte o alee mÄ&#x192;rginitÄ&#x192; cu gard viu, care ĂŽl conduce pe vizitator la poarta principalÄ&#x192; a incintei casei de piatrÄ&#x192;. Prin arcul de cÄ&#x192;rÄ&#x192;midÄ&#x192; al porĹŁii amenajate ĂŽntre construcĹŁiile anexe, apare silueta haoticÄ&#x192; a ruinelor casei lÄ&#x192;sate ĂŽn pÄ&#x192;rÄ&#x192;sire. Cu atĂ˘t mai mare este ĂŽnsÄ&#x192; surpriza celui care se apropie Č&#x2122;i ĂŽncepe sÄ&#x192; distingÄ&#x192; faĹŁadele de piatrÄ&#x192;, cÄ&#x192;rora patina secolelor le-a dat o minunatÄ&#x192; culoare aurie. TrecĂ˘nd spre miazÄ&#x192;zi, prin faĹŁa ferestrelor cu chenar profilat Č&#x2122;i a arcadei joase de intrare la pivniĹŁÄ&#x192; apare ĂŽn toatÄ&#x192; frumuseĹŁea ei priveliČ&#x2122;tea luncii ArgeČ&#x2122;ului, favorizatÄ&#x192; de poziĹŁia dominantÄ&#x192; a casei. Spre rÄ&#x192;sÄ&#x192;rit, singurul zid pÄ&#x192;strat aproape ĂŽn ĂŽntregime ĂŽČ&#x2122;i desfÄ&#x192;Č&#x2122;oarÄ&#x192; eleganĹŁa sobrÄ&#x192; a paramentului de piatrÄ&#x192;. Registrul inferior masiv, strÄ&#x192;puns doar de golurile ĂŽnguste ale pivniĹŁelor, este ĂŽn contrast puternic cu ferestrele etajului, mari Č&#x2122;i bine proporĹŁionate, subliniate de o dublÄ&#x192; retragere a blocurilor ancadramentelor. O corniČ&#x2122;Ä&#x192; cu profile puĹŁin pronunĹŁate, tÄ&#x192;iate ĂŽn blocuri masive de piatrÄ&#x192;, ĂŽmplineČ&#x2122;te ĂŽn mod fericit arhitectura acestui ansamblu. DacÄ&#x192; ruinele casei de piatrÄ&#x192; pÄ&#x192;streazÄ&#x192; destule elemente pentru a ne evoca imaginea construcĹŁiei ĂŽn toatÄ&#x192; strÄ&#x192;lucirea ei aČ&#x2122;a cum a fost vÄ&#x192;zutÄ&#x192; de Paul din Alep, nu avem date suficiente pentru a reconstitui, cel puĹŁin ĂŽn linii mari, ansamblul locuinĹŁelor Č&#x2122;i curĹŁilor care ĂŽnconjurau casa ĂŽn secolul al XVII-lea. Singura construcĹŁie din acea epocÄ&#x192; rÄ&#x192;masÄ&#x192; ĂŽn picioare este biserica, ridicatÄ&#x192; de doamna Elina ĂŽmpreunÄ&#x192; cu fraĹŁii ei, Cazan Č&#x2122;i UdriČ&#x2122;te NÄ&#x192;sturel, Č&#x2122;i care numai la o observare atentÄ&#x192; aratÄ&#x192; cÄ&#x192; a pÄ&#x192;strat sub decoraĹŁia neoclasicÄ&#x192; adÄ&#x192;ugatÄ&#x192; ĂŽn timpul lui MiloČ&#x2122; Obrenovici, elementele caracteristice arhitecturii religioase din vremea lui Matei Basarab:

126

12_opera omnia.indd 126

3/24/14 8:38 PM

2006

Eugenia Greceanu

DR. ARHITECT

Albumul este un omagiu adus senioarei arhitecte Eugenia Greceanu, c`reia i s-a acordat Premiul Opera Omnia \n cadrul Anualei de Arhitectur` Bucure[ti 2006. N`scut` pe 26 martie 1928, \n Bucure[ti, dup` absolvirea studiilor la Facultatea de Arhitectur`, a devenit referent al Direc]iei Monumentelor Istorice din CSCAS pentru regiunile Bra[ov, Mure[ [i Hunedoara, iar apoi [i pentru Sibiu, Covasna [i Harghita. Cartea surprinde activit`]ile sale diverse \n domeniul patrimoniului â&#x20AC;&#x201C; studii istorice, avizarea [i \ndrumarea lucr`rilor de restaurare, ini]ierea unor zone protejate, cercetare, toate sub semnul unui veritabil profesionalism, care a pus-o adeseori \n situa]ii mai pu]in confortabile \n perioada comunismului. Sunt detaliate mai multe proiecte printre care M`n`stirea BrĂ˘ncoveni, M`n`stirea Gura Motrului, Casa Hirscher din Bra[ov sau Casa de piatr` din Here[ti.

Format: 225 x 225 mm Num`r de pagini: 100 An apari]ie: 2006

EUGENIA GRECEANU

127

12_opera omnia.indd 127

3/24/14 8:39 PM

Nicolae Vl`descu |n 2007, chiar \n momentul \n care arhitectul Nicolae Vl`descu a trecut pragul a 80 de ani de via]`, OAR Bucure[ti i-a acordat Premiul Opera Omnia, o recunoa[tere a \ntregii activit`]i profesionale. Albumul ce \i este dedicat adun` la un loc date biograďŹ ce [i amintiri ale colegilor al`turi de proiecte [i studii pe care le-a semnat de-a lungul carierei, prezentate \n detaliu: Casa de cultur` a Sindicatelor din TĂ˘rgovi[te, Casa de Cultur` din Alexandria, Ansamblul de la M`gurele, Restaurarea Palatului Cotroceni, Colegiul Noua Europ`, Restaurarea Muzeului din Posada [i Restaurarea Schitului Darvari. Format: 225 x 225 mm Num`r de pagini: 76 An apari]ie: 2007

2007

128

12_opera omnia.indd 128

3/24/14 8:40 PM

Costandin Rulea Decizia Ordinului Arhitec]ilor din România, ﬁliala Bucure[ti de a-i acorda Premiul Opera Omnia arhitectului Costandin Rulea – post-mortem – la Anuala de Arhitectur` din 2006 este dovada aprecierii de care s-a bucurat acesta [i, totodat`, o \ndatorire fa]` de cei care cl`desc lumea \n care vis`m. Albumul care \nso]e[te premiul realizeaz` un portret succint al arhitectului care s-a n`scut pe 22 ianuarie 1929 la Z`rne[ti, prezentând câteva dintre lucr`rile de amploare pe care le-a semnat de-a lungul carierei: Complexul Leu (fosta Academie {tefan Gheorghiu, Bucure[ti), Circul de Stat din Bucure[ti, Hotelul Cump`tu BNR, Hotelul Sportiv \n Bra[ov, precum [i restaur`rile realizate pentru Cazinoul din Sinaia, Hotelul Palace din Sinaia, Banca Chrissovelloni din Bucure[ti, Biblioteca Central` Universitar` (Corp Dacia).

Format: 225 x 225 mm Num`r de pagini: 64 An apari]ie: 2007

129

12_opera omnia.indd 129

3/24/14 8:41 PM

Elena Voinescu, Dorin Gheorghe, {erban Manolescu |n 2008, Filiala Bucure[ti a OAR a decis s` acorde Premiul Opera Omnia unui „trio” de arhitec]i din dou` genera]ii diferite: arh. Elena Voinescu, cea care a realizat \mpreun` cu arh. George Filipeanu cl`direa nou` a Universit`]ii de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu”, arh. Gheorghe Dorin, a c`rui carier` este legat` de centrele civice urbane [i de programul definit drept „cas` de cultur`”, [i arh. {erban Manolescu, specializat \n arhitectur` hotelier` [i care a semnat complexul Amfiteatru din Olimp, devenit un model de referin]` pentru genera]iile ce au urmat. Albumul schi]eaz` biografiile celor trei arhitec]i [i prezint`, pe larg, proiectele lor cele mai importante, cu documente de arhiv`, imagini [i planuri.

Format: 225 x 225 mm Num`r de pagini: 120 An apari]ie: 2008

2008

School of Business Administration HEC

DANHANGANU

Apartamentele Le Breton, faza 2, Ottawa, Ontario (\nceput \n 2007) – 850 de apartamente Complex multifunc]ional V`c`rescu, Bucure[ti, Romånia (\nceput \n 2006) – birouri, locuin]e, hoteluri, magazine, centru de afaceri Complex de birouri, Chenai, India (\nceput \n 2006) – birouri [i magazine Muzeul Espace 400, Québec City, Canada (\nceput \n 2006) – muzeul care comemoreaz` ce-a de-a 400-a aniversare a ora[ului Québec Sediul central Pharmacon, Anjou, Québec (\nceput \n 2005) – extindere de birouri [i laboratoare Apartamentele LeBreton, Ottawa, Ontario (\nceput \n 2005) – 850 de apartamente

Dan S. Hanganu

an S. Hanganu s-a n`scut pe data de 27 ianuarie 1939, la Ia[i, \n Romånia. Dup` ce [i-a finalizat \n 1961 studiile de arhitectur` la Bucure[ti, a plecat \n Canada, \n 1970. Membru al Ordinului Arhitec]ilor din Quebec, al Asocia]iei Arhitec]ilor din Ontario, al Academiei Regale de Arte din Canada [i membru onorific al Institutului Regal de Arhitectur` din Canada, Dan Hanganu conduce \n prezent un birou dinamic, care se ocup` de proiecte diverse, a c`ror scar` variaz` de la locuin]e individuale la cartiere \ntregi. Lucr`rile finalizate pån` \n momentul de fa]` includ numeroase proiecte de locuin]e colective, diferite ca m`rime [i complexitate, cl`diri de birouri, hoteluri [i sta]iuni, complexe multifunc]ionale, sedii institu]ionale [i teatre.

Experien]a academic` Profesor – Universitateaa din Montréal, ontréal,, Montréal,, Universitatea Universitatea McGill McGill Lector invitat – Universitatea Québec, sitate tea ea din n Québ Qu Québec ec, Montréal • Universitatea Universitatea

Universitatea din Buenos Aires, Argentina • Universitatea din Santiago, Chile • Universitatea din Tennessee, Knoxville • {coala de Arhitectur` din cadrul Universit`]ii Jinan, China • Universitatea din Québec, Montréal • Universitatea din Monterrey, Mexic • Academia de Arhitectur`, Verona, Italia • Universitatea din British Columbia, Vancouver, British Columbia • Universitatea din Buffalo, Buffalo, New York • Universitatea Tehnic` din Nova Scotia, Halifax, Nova Scotia • Alcan Systems, Paris, Fran]a • Societatea pentru studii de arhitectur` [i urbanism Edmonton, Universitatea din Calgary, Canada • Universitatea din Toronto, Ontario • Universitatea Carleton, Ottawa, Ontario • Universitatea din Waterloo, Ontario • Universitatea Columbia, New York, N.Y. • {coala de Arhitectur` Pratt, Brooklyn, New York • Universitatea Anzilor, Bogota, Columbia • Institutul Politehnic Rensselear, Troy, N.Y.

profesional` E p i ] ppr Experien]a ofesional` f i l` Laval, Québec • Universitatea Detroit rsita taateaa din d n Detro Det it Mercy, Mercy Detroit, Det Detroit roit Michigan roit, Michigan • P i t \n Proiecte \ ddesf`[urare esf`[urare f`[ Institutul de Tehnologie ie [i [i Studii Sttud uud diii Superioare, dii Su Supe upe p rioare, i , Santiago Santi S iago g de d Querétaro, Querét Q é aro,, Acvatic N-B \n C Centrul l Acvati Acvat ic [ii Sportiv SSportiv, i , Dieppe, Dieppe i N B (\nceput (\ \ 2007)) – piscin` pisci i in` de d Mexic • {coala de Arhitectur` Fran]a • teectu ur` u r`` din din in Bretania, Breta retania, i R Rennes, F de] Arheologie + piscin` i t i cu [[ase ase coridoare id pi i ` pentru pe p ntru t copii pii etc. ettc. Muzeul [i Istorieinterior

Proiecte [i cl`diri finalizate Falatis Lahore, Lahore, India (2005) – birouri, locuin]e, hoteluri, magazine, centru de afaceri Complex multifunc]ional, Ahmebadad, India (2005) – birouri, locuin]e, hoteluri, magazine, centru de afaceri Ilot St-Denis, Québec City, Québec (2005) – proiect de locuire colectiv` Bas-Richelieu Tourism Development, Sorel, Québec (2004) – studiu referitor la dezvoltarea turismului [i recreere Sala de spectacole din St-Hyacinthe, St-Hyacinthe, Québec (2003 – 2005) – o nou` sal` de concerte \n St-Hyacinthe, 700 de locuri Apartamentele Sax, fazele 1,2,3, Nun’s Island, Québec (2001 – 2006) – cl`dire \nalt` de apartamente Sala de spectacole din Rimouski, Rimouski, Québec (2001 – 2005) – sal` de spectacole \n Rimouski, 840 de locuri Sussex Mackenzie, Ottawa, Ontario (2001 – 2005) – complex multifunc]ional, situat la intersec]ia dintre Sussex Drive [i Rideau Street. Investi]ie realizat` \n colaborare cu IBI Group Hotel Godin, Montréal, Québec (2000 – 2004) – un nou boutique hotel, care \ncorporeaz` o cl`dire istoric` din centrul Montréalului L’Anglicane de Lévis, Lévis, Québec (1999 – 2003) – transformarea unei biserici \ntr-o sal` de spectacole, 200 de locuri Centrul de informa]ii al Poli]iei Canadiene, Ottawa, Ontario (2001 – 2003) – cl`direa nou` a RCMP \n Ottawa Centrul Elgar, Nun’s Island, Québec (2001 - 2002) – extinderea unui centru comunitar existent Institutul de Oceanografie Bedford, Bedford Haifax, Haifax Haifax, fax Nova Scotia Scotia (2000) – studiu ppentru construirea unui centru de de studiere a biologiei g Halifax marine i \\n H Hal Halif lifax recreation/tourism development, St Adele recreation/touri St. rec reation/tourism reation/touri sm development developmen t, St. St Adele, Adele Québec

(2000) – studiu pentru dezvoltarea turismului Panorama sur l’Ile, Ile des Sours, Verdun, Québec (1999) – Proiect reziden]ial sub form` de bloc-turn, 117 apartamente Sediu de corpora]ie [i comercial, Bucure[ti, Romånia (1999) – Cl`dire de birouri [i magazine Centrul arhivelor din Montréal, Montréal, Québec (1997 – 2000) – renovare [i extindere, \n colaborare cu Provencher, Roy & Associates Architects Noua Bibliotec` a Facult`]ii de Drept, Universitatea McGill, Montréal, Québec (1996 – 1998) – cl`dire nou` Enclava Qutab, Gurgaon, India (proiect – 1996) – proiect pentru o zon` reziden]ial` de 400 de acri, \n colaborare cu Arcop, Phase V Théåtre du Nouveau Monde, Montréal, Québec (1994 – 1997) – renovare [i extindere Expo Parc ’98, Lisabona, Portugalia (proiect, 1995-1996) – parc acvatic Cirque du Soleil, Montréal, Québec (1994 – 1997) – Biroul [i studiourile centrale {coala de |nalte Studii Comerciale, Montréal, Québec (1992 – 1996) – un nou complex de 45 kmp pentru o prestigioas` [coal` de afaceri afiliat` Universit`]ii din Montréal, \n colaborare cu Jodoin Lamarre Pratte Architects Pavilion de Design, UQAM, Montréal, Québec (1994 – 1997) – cl`direa facult`]ii de design Muzeul de Arheologie Pointe-a-Calliere, Montréal, Québec (1990 – 1992) – muzeu care \ncorporeaz` ruinele arheologice ale ora[ului Montréal, Pointe-a-Calliere [i Place Royale, construit cu ocazia anivers`rii a 350 de ani de la \nfiin]area ora[ului. Colaborare cu Provencher Roy Architects. Apartamente Ste-Elizabeth, Montréal, Québec (1992) – renovarea a 100 de unit`]i destinate locuirii, \n centrul Montréalului Apartamente Sackville, Montréal, Québec (1990 – 1992) – locuin]e sociale: 36 unit`]i pentru Biroul municipal pentru Locuin]e din Montréal Apartamente Rachel, Montréal, Québec (1990 – 1991) – locuin]e sociale: 15 unit`]i pentru Biroul municipal pentru Locuin]e din Montréal Pointe du Moulin, Ile Perrot, Québec (proiect, 1990) – plan care propune facilit`]i pentru recreere [i 200 de unit`]i pentru locuire Terenul de golf golf Atlantide, Atlantide Ile Perrot, Perrot Québec (proiect, (proiect, (proiect ct 1990). 1990) Club Club Biserica Aba]iei Beno\t-du-Lac, – Aba]iei benedictine, benedictine, benedictine ne St. St Beno\t Beno\ t du Lac Québec t-du-Lac, Québec (1989 ( 1994) – biserica bi biser biseriica uneii aba]ii aba] b ]ii benedictin bbenedictine di ti e din di partea t estic` ti ` a Québecului b l i

DANHANGANU

OPERAOMNIA

130

12_opera omnia.indd 130

3/24/14 8:42 PM

2009

DANHANGANU

Dan S. Hanganu

N`scut pe 27 ianuarie 1939 la Ia[i, arhitectul Dan Hanganu a plecat \n Canada \n 1970, dup` ce [i-a finalizat studiile de specialitate la Bucure[ti. Membru al Arhitec]ilor din Quebec, al Asocia]iei Arhitec]ilor din Ontario, al Academiei Regale de Arte din Canada [i membru onorific al Institutului Regal de Arhitectur` din Canada, conduce \n prezent un birou dinamic, care se ocup` de proiecte diverse, a c`ror scar` variaz` de la locuin]e individuale la cartiere \ntregi. |n 2009, Ordinul Arhitec]ilor Bucure[ti a decis s`-i acorde Premiul Opera Omnia, iar albumul ce-i este dedicat cuprinde lucr`ri finalizate – multe dintre ele premiate [i apreciate la nivel interna]ional – printre care proiecte de locuin]e colective, cl`diri de birouri, hoteluri, complexe multifunc]ionale, sedii institu]ionale [i cl`diri culturale. Exist` de asemenea o introducere scris` de reputatul Kenneth Frampton [i mai multe interven]ii-amintiri ale unor arhitec]i ce \i sunt prieteni sau colegi.

Format: 225 x 225 mm Num`r de pagini: 132 An apari]ie: 2009

OPERAOMNIA

131

12_opera omnia.indd 131

3/24/14 8:43 PM

ARTA 2010

2011

132

13_ARTA.indd 132

3/24/14 6:43 PM

2012

2013

2014

133

13_ARTA.indd 133

3/24/14 6:43 PM

ARTA #0 Publica]ie emblematic` a mediului vizual românesc (înfiin]at` în 1954), ARTA a ap`rut din nou, dup` zece ani de t`cere, într-o formul` editorial` [i grafic` performant`, adus` la zi. Revista î[i propune s` ofere o imagine de ansamblu asupra scenei vizuale române[ti, cu accent pe noile media (foto, video, instala]ie, multimedia), dar [i pe tehnicile tradi]ionale (pictur`, sculptur`, grafic`, arte decorative), în corela]ie cu noile forme de experiment vizual din alte domenii precum filmul, sociologia, dansul, antropologia, arhitectura [i urbanismul. Proiectele inter [i trans-disciplinare sunt privilegiate, [i, prin ele, o în]elegere nou` a vizualului ca un domeniu de vårf al cercet`rii noii sensibilit`]i a epocii noastre, marcate de urbanism, mass-media, tehno[tiin]e [i globalism. Revista este editat` de Uniunea Arti[tilor Plastici din România în limbile român` [i englez`.

Format: 210 x 270 mm Num`r de pagini: 240 An apari]ie: 2011

2010

134

13_ARTA.indd 134

3/24/14 6:44 PM

135

13_ARTA.indd 135

3/24/14 6:45 PM

ARTA #1

Acest num`r al revistei este o sintez` a anului 2010, o versiune concentrat` a ceea ce s-a întåmplat mai inedit [i mai valoros în cåmpul vizual românesc în anul respectiv. Sumarul \nglobeaz` rubrici incitante: bienalele interna]ionale organizate în România, expozi]ii de grup din ]ar` [i din strìn`tate, mari proiecte de cercetare vizual` interdisciplinar`, programe editoriale legate de cartea de art` româneasc`, [i mai ales dosare ale arti[tilor care au avut expozi]ii personale marcante în 2010. Revista mai con]ine [i alte rubrici interesante precum: expozi]ii din ]ar` [i din strìn`tate, eseuri de art`, recenzii de c`r]i [i albume de art`, informa]ii despre expozi]iile galeriilor UAP din ]ar`, ale galeri[tilor priva]i români [i ale ICR-urilor din strìn`tate.

Eseu Essay

Format: 210 x 270 mm Num`r de pagini: 240 An apari]ie: 2013

2011

136

13_ARTA.indd 136

3/24/14 6:46 PM

text, imagini de ANDOR KÖMIVES

Interven]ia grafic` [i formularea eliptic` din titlu sunt menite s` rezume [i s` anun]e cele dou` idei majore pe care le voi dezvolta mai jos. |n ordine invers`, prima dintre ele prive[te sintagma „spa]iul publicului” [i se refer` la ruptura contemporan` dintre spa]iu [i public. A doua idee are \n vedere arta: este posibil ca ea s` fie azi una dintre rarele „strategii” prin care spa]iul [i publicul pot s` fie readuse laolalt`.

` explic pe rånd cele dou` idei. Discursurile actuale despre „spa]iul public” func]ioneaz` \n marea lor majoritate dup` prejudecata c` exist` ceva de genul unei realit`]i spa]iale, topografice, care ar g`zdui [i ar \ng`dui practici publice. Aceast` prejudecat` provine din textele clasice consacrate subiectului, cu deosebire din scrierile lui Jürgen Habermas [i Hannah Arendt, care ofer` amåndoi modele reale (de[i u[or idealizate) ale unui spa]iu public occidental burghez, respectiv specific agorei din Grecia antic`. Sunt texte care descriu apari]ia [i func]ionarea unor locuri anume \n care se produce dezbaterea public`: \n cazul lui Habermas, locuri de rezisten]` la opresiunea statal` [i de tampon \ntre un stat mereu suspect de domina]ie excesiv` [i o sfer` a interesului [i a vie]ii private ce se cuvine protejat`; \n cazul Hannei Arendt, locuri politice prin excelen]`, ale \ntålnirii cet`]enilor care discut` [i construiesc o lume \mpreun`, elibera]i de povara preocup`rilor casnice [i cu totul dedica]i edific`rii spa]iului public [i politic al cet`]ii.

Aceste modele nu mai sunt \ns` de actualitate. Ca paradigme ale unor lumi apuse, ele descriu realit`]i desuete sau epuizate \n zilele noastre, cånd spa]iul public suport` dou` procese divergente [i simultane: pe de o parte, despa]ializarea locurilor \n care ceva de ordinul unei dezbateri publice mai are loc [i, pe de alt` parte, depublicizarea spa]iilor urbane despre care se spera sau se imagina c` vor putea ad`posti astfel de dezbateri. Despa]ializare, \ntrucåt esen]ialul a ceea ce mai este azi o dezbatere public`, se produce \n afara locurilor urbane. Interesul public, sau ceea ce se invoc` mai degrab` \n numele lui, fie se decide \n cabinete de exper]i, fie devine spectacol pe platourile de televiziune, fie se discut`, cel mai adesea inutil, pe platformele virtuale. Depublicizare apoi, pentru c` spa]iul urban pare – \n numele administr`rii performante a fluxurilor tot mai intense de m`rfuri, persoane, capitaluri, informa]ii [i \n numele imperativelor de securizare – acest spa]iu urban pare deci tot mai pu]in apt s` \ng`duie practici ale existen]ei sensibile \n comun. Ora[ul sigur al fluxurilor reduce experien]ele comuniunii la \ntålniri fugare pe traiectorii dinainte stabilite ori la concentr`ri de mase de oameni pe stadioane, \n mall-uri, la evenimente zise „culturale” propuse neobosit de industriile de divertisment. Spa]iul nu mai este public, el este \n cel mai bun caz o sum` de locuri cu public. Transformarea care se produce este aceea a trecerii de la ora[ele \ng`duind, provocånd prezen]e, experien]e [i senza]ii comune, dar diferite, disensuale ori chiar conflictuale – singurele care pot da na[tere unei dimensiuni etice [i politice a spa]iului public – la ora[ele cu spa]ii private protejate [i cu spa]ii de folosin]` comun`, pe care nu le mai putem numi publice decåt \n virtutea unei iner]ii [i nu pentru valen]ele lor creative. Este o transformare care are loc \n acela[i timp cu vidarea politicii de con]inutul s`u plural, creator, cu diminuarea accelerat` a calit`]ii de „cet`]ean” din kitul de calit`]i al locuitorilor ora[elor \n profitul cre[terii exponen]iale a rolului lor monoton de consumatori de produse, informa]ii [i spa]iu, de clien]i ai industriilor de servicii [i de fluxuri, dar [i cu func]ionalizarea arhitecturii [i designului urban. O transformare care produce subiectivit`]i precare, flexibile, asimilabile nu unor comunit`]i cu practici [i reprezent`ri concurente, litigioase, ci unor publicuri-]int`, ca teren predilect pentru exersarea [i rafinarea mecanismelor de manipulare, de disciplinare [i de control.

Prin urmare, sintagma „spa]iu public” nu mai vorbe[te nici despre spa]iu [i nici despre \nsu[irea unei ra]ionalit`]i [i/sau sensibilit`]i de a fi publice [i de a se manifesta public, \n jocul de roluri, \n curajul apari]iei \n fa]a celorlal]i ca diferi]i, parteneri [i rivali \ntr-o competi]ie pentru definirea [i asumarea binelui public. „Arta \n spa]iul public” \nseamn` atunci \n mod precis urm`torul lucru: arta, prin gesturile sale, prin interven]iile sale, prin sensibilitatea pe care poate s` o re-creeze, s` o trezeasc`, s` o surprind` sau s` o stimuleze, mai poate doar s` se propun` ca magnet \ntre „spa]iu” [i „public”. Operele de art`, cu deosebire \n formele lor contemporane (instala]ii, evenimente, happeninguri, performance-uri), pot s` reabiliteze spa]iul public, redånd par]ial, punctual, provizoriu, celui dintåi atributul publicit`]ii (cu totul alta decåt aceea asimilat` s`r`c`cios advertisingului) [i celui de-al doilea o spa]ialitate real`, pe care o \n]eleg aici \n dimensionalitatea sa sensibil`. Spa]iul public nu este doar o chestiune de schimb argumentat de idei [i nici o distribu]ie echitabil` de locuri ale circula]iei [i [ederii, ale preumbl`rii ori odihnei, ale contempl`rii sau trecerii. El este sau, mai degrab`, poate fi un spa]iu al \ntålnirii dintre subiectivit`]i [i sensibilit`]i eterogene [i ireductibile la moduri unice de \ntrebuin]are ale sim]urilor noastre comune, gra]ie unei arte ea \ns`[i capabil` s`-[i reformuleze obiectivele, strategiile, mijloacele de prezentare public` [i locurile de manifestare. Ca exerci]iu de sensibilitate, ea lucreaz` prin disloc`ri repetate ale locurilor atent distribuite de formele actuale de putere. Ea creeaz` spa]ii \n locuri, ea face loc venirii unor idei, gusturi, nara]iuni ori prezen]e corporale multiple, dislocåndu-ne corpurile, prejudec`]ile ori sim]urile amor]ite de confortul promis [i oferit de societatea de consum.

Pove[tile zidurilor – Povestiri urbane Tr`im într-o lume a indiferen]ei, \n care ne pas` prea pu]in de ceea ce se întâmpl` în jurul nostru, de la oameni, cl`diri, pân` la animale de companie. I-am urmat sfatul b`trânului Leonardo de a privi cu aten]ie zidurile. Nu am v`zut mari b`t`lii apuse, de care ochii lui erau plini, ci în triste]ea zidurilor cr`pate [i muceg`ite am putut vedea pove[ti urbane cu tot felul de animale homeless. Cu un c`rbune de desen, am f`cut mici interven]ii discrete pe care le-am documentat fotografic. Acest proiect s-a n`scut ca o reac]ie la indolen]a noastr` de a fi solidari cu ceilal]i, de a-]i iubi aproapele, chiar dac` acesta este un câine vagabond…

www.andorkomives.ro

citit în strad`

l 64

l arta

l arta arrtaa îîn n spa]iul spa]]iul public pu ublic // art in public space

text extras din comunicatul de pres` al INSTITUTULUI FRANCEZ BUCURE{TI foto: R~ZVAN BR~ILEANU

Pe 8 aprilie 2011, Emil Cioran, ar fi \mplinit 100 de ani. Pentru a aduce un omagiu unic acestei personalit`]i ce se revendic` deopotriv` de la spa]iul românesc [i de la cel francez, Ambasada Fran]ei [i Institutul Francez din Bucure[ti propun un proiect artistic \n premier`, prin care opera lui Cioran va deveni parte din spa]iul public bucure[tean: Cioran citit \n strad` de Dan Perjovschi. Dan Perjovschi, cea mai cunoscut` marc` din arta româneasc` vizual`, la nivel interna]ional, este cel care va traduce grafic gândirea [i textele lui Emil Cioran, pentru a le expune \n fa]a marelui public \n spa]ii care sunt folosite \n mod obi[nuit pentru campanile publicitare comerciale. Inaugurarea proiectului a avut loc pe 7 aprilie, la ora 18, când Dan Perjovschi a realizat un desen exclusiv pe peretele din spatele Institutului Francez, desen inspirat dintr-un citat reprezentativ pentru opera [i gândirea lui Emil Cioran.

Discurs [i practic` heterologic`, arta este una dintre ultimele [anse ale heterotopiei de devian]` care se (mai) nume[te spa]iu public de a rezista nenum`ratelor presiuni distopice.

Arta urban` precum o lume de al`turi `tur `t urii

Bienala de aarta rt de la Venetia ,

text de CIPRIAN MIHALI

POVESTIRI URBANE CIORAN

Arta: spa]iul publicului

text, imagini ginni dee DOREL G~IN~

jos: Ion Grigorescu, Hamlet, 1998. Digital Print, 240cmX150cm, Copyright: Ion Grigorescu

Performing History

text de DARIA GHIU

nvaziv`, \n toate sensurile, arta urban` a devenit o prezen]` obsesiv` \n perimetrul ora[elor. Foamea, nevoia de comunicare fac ca

\ndreptat c`tre centrul [i/sau marginile artei urbane, aceasta nu poate fi ocolit` de luarea \n act de c`tre personajele sensibile la teritoriile exers`rii [i contem-

pl`rii imaginii vizuale. \nsemn`rile, inciziile dezvoltate la ILLUMInazioni. Parapavilioane pentru Bienala de art` decaligrafiile, la Vene]ia se deschide lade \nceputul lunii Acum, aici, mi-am propus un traseu investigativ vehicule de energie la scrieri, [i de la candide reprezent`ri iunie semne [i e o edi]ie cu prezen]e importante. Arunc`m o punctual desf`[urat pe parcursul a trei ore, \n ziua vizuale la manifeste vizuale \nscrise \n ermetice [i privire asupra particip`rilor na]ionale, unde te izbesc de 25 aprilie 2011, centrul aClujului, [tiam „Dac` edi]iaprin precedent` Expozi]ieiunde Interna]ionale confiden]iale secven]e ale simbolurilor adresate de anterioare Art`, Fare Mondi, \n lumin` din trecerile c` mà pus voi \ntâlni cucreativitatea ofertele nume curatori [i arti[ti de la care te a[tep]i la câteva ini]ia]ilor, toatede acestea \[i adast` prezen]a \n spa]iile ILLUMInazioni se Nu-i va concentra diverselor constructiv`, secven]e de art` urban`. cunoscasupra proiecte [i, peumane alocuri, controversate. trecerii [iconsistente petrecerii fiin]elor \nc` din vremea Vasif «luminii» generate \ntâlnirea arta, asupra personal pe f`ptuitorii de de caligrafii [i cu model`ri de experien]ei iluminante, asupra derivate din p ] p epifaniei p timpurilor arhaice. Acum, \n contemporaneitatea KKortun Ko ortun – ccurator, or urator, sscriitor crii riitor [[ii fo ffondatorul ondatorul Pla on PPlatform latfo for orm rm G Garanti aransemn titi vizual responsabili de zicerile, prezicerile, reciproc` intelectucomunicarea i reci iproc`` [ii din di \n] \\n]elegerea ]elegerea l iintelect t l tu\nomis CContemporary Con oacut`, ntem temarta poraurban` ry AArt rt s-a CCenter Cen eninstalat ter ddin ter inexplicit IIstanbul Is stanb[iul\ng`duit – eeste est ste ccomisarul isarumanifestele, l dezv`luirile, ce a 54-a al`”,n`dufurile, curatoarea al`” al` , scrie Bice Curiger, Curiger curato\nv`luirile area celei de-a de teritoriul manifest`rilor de semn [i de sens artistic zidurile, pere]ii, u[ile, Bienalei de ferestrele la Vene]ia, argumentul ] a Bienale i de art` Vene]ia ] , ora[ului, \n argu g mentu mentul t l PPavilionului Pa avviililionului Emiratelor EEm mirate telor AArabe, rabe, e, ccunoscutul unoscutul aartist rtitiisst CCh Christian hririisstitadast` ian peedi]ii ia ce-[i revendic` o aflare hibrid` desf`[urat` \ntre per\ntre calitate surogat \ntr-un rafinamentul elitist [iena corpus-ul Bienalei, sù[iIncorporarea sù. Incorporare a lui Tintoretto \n corpus ul Bi Bienale enalei alei, BBoltanski opetua ltan tansrebeliune ki rreprezint` ki epreezz[iinnelini[tita t` Fr t` FFran]a ran]a ]aaspira]ie (([ ([i [i a m mai a\nspre i f` ff`cut-o `cu\ng`duire, `c t-o \n \n 11972 972 72 [[ii considerate apelul [i la poten]ialul poten] ialul latent al genurilor consid er injuria agresiv` mitocan`. Le simt \ns` din urmele 11980), 9o8aflare 0),), Pav 0) PPavilionul aa[ezat` vililionuprin vi l rrus usmanifest eeste est ste curatoriat cur[iator tfapt` oria riat\ntru ddee c`tre czbuciumat `tre tre BBoris oriiss G Groys, rol`sate, yss,, fie ast`zi ys – spune curaclasice vor[isàgresivitatea, arunce lumin`fie p cura ura\nver[unarea timiditatea art` – asupra „importan]ei operelor art t` caa candoarea a-[i investi existen]a [i de identitatea iimportant minterval portan\ntre t teo tteoretician earta oretic tde icia\nalt n aall[iartei acea rtei tei de ssocialiste, ocorizontal`. ialis iste, te, iiar ar G Germania erma rmania [i\l\l aare re toareade/\n vehicule vizuale de energie”, ca vase comunicante, comuunicannte, Teritoriul artei urbane actuale incit` [i ispite[te insinuant exersat` \ntr-o ciudat` aventur` a anonippee CChristoph Chhris ris ist stop toph SSchlingensief, chlingensief ief, aartist rtis tis ist st ex eextrem xtre trem ddee pprovocator, rovoc vocator tor,r, „parapavice se vor afla \ntr-o expunere special`, \n „p parap pavi-prezen]a arti[tilor de cele mai diferite atitudini [i matului exhibat Pân` urm`, graffitiurile, pentru lioane” acut. construite delac`tre patru arti[ti pentr rstenu mort m ort pprematur rematur aanul nul ttrecut. tre recut. grade de mìestrie, propunându-se a fi plac` turcil-urile [i aceast` celelalteedi]ie. repere de repertoriu de concept Cânant` Cât t ddespre es\nprcare esp e cceea eese a cce e va va[ififidin \n Pav \n PPavilionul avi vilise vil onpleac` ul EEl Elve]iei, lve] ve]ie ]dinspre iei, aartistul rtis tis istul [i fapt` ale artei urbane se afl`, aici, acum [i de altvine care varii de celei \n situa]ia de a fiSpre un virulent actEst det. Performing History. un nou Est. TThomas Th h[ioc`tre mas H Hirschhorn irs rscsecven]e hhorn rn toc ttocmai oale cmartei ai a llansat ans\nalt at pe p[ie ale 3311 m martie artie tide ew websiteebsfelitetedintotdeauna, dew.c vestire a \n-lumirii, a bucuriei [i/sau triste]ii exist`rii. uullorizontal`. pproiectului roiectulIndiferent ui ssù, ù, w www.crystalofresistance.com. w wapeten]a .crys ystal talosau fresde fr istan is tarefuzul nce.com. România la Bienala de la Vene]ia este repre reprezentat` ezenttat` anul acesta de dou` proiecte: pe de-o part te, parte, IIar ar eelve]ienii lve] ve]ie ]ienii \n \\nc` nc` ssee m mai ai \n \\ntreab` ntre treab` ccât ât ddee „„na]ional” na]io ]ional” ssau au Romanian Cultural Resolution, platform` dee cer--65 l „„antina]ional” antin tina]io ]ional” va va fifi aartistul rtis tis istul ccare are \n \n tre ttrecut recut a ccriticat ritic rit ticat aatât tât tât cetare [i ampl` documentare a artei contem mporane contemporane române[ti, realizat de c`tre Adrian Bojenoiuu [i vehement ddemocra]ia veh emocra]ia ]ia ]`r ]]`rii `rii rii ssale. ale. de de vehement

ioran citit \n strad` este primul demers de a integra o oper` literar` \ntr-un proiect cultural stradal. Din c`r]i [i de pe rafturile bibliotecilor, proza lui Emil Cioran ajunge \n inima str`zii, chiar \n spa]iul dezumanizat unde se \mbulzesc locuitorii capitalei. 20 de citate selec]ionate din \ntreaga oper` a scriitorului vor putea fi citite \n sta]iile de metrou [i de autobuz, de la Gara de Nord pân` \n Groz`ve[tiul studen]esc, de la Pia]a l Universit`]ii 12 l arta la Biblioteca Central` Universitar`. Trec`torii se vor \ntâlni, prin urmare, \n drumurile lor cotidiene, cu aceste texte puternice, scurte, pline de impact, cu un Cioran esen]ializat, expus \ntr-un soi de „recipiente mici “, de mostre semnificative pentru gândirea acestui scriitor. Centenarul este prilejul ideal pentru a redescoperi vitalitatea extraordinar` a acestui scriitor, care nu merit` s` fie muzeificat, ci dimpotriv` adus \n fa]a cititorilor s`i \ntr-o \ntâlnire autentic`, fie [i pentru un moment de lectur` simplu [i efemer.

Alexandru Niculescu \n sediul Institutului Ro omân de Român Cultur` [i Cercetare Umanistic` de la Vene]ia. P Pee de alt` parte, Performing History. Arti[ti: Ionn Grigorescu [i cuplul Anetta Mona Chisa-Lucia Tkácová, care tr`ie[te [i lucreaz` la Praga. Un proiect curatoriat de c`tre Maria Rus Bojan [i Am mi Ami Barak, \n colaborare cu teoreticianul Bogda an Gh hiu [[ii Bogdan Ghiu revista de art` IDEA Art`+Societate. |ntreba area p |ntrebarea pee care [i-au pus-o mul]i auzind numele arti[til lor cee vo or arti[tilor vor ocupa Pavilionul României a fost legat` tocmai d dee modul \n care pot „func]iona” \mpreun` arti[ [ti nuu arti[ti doar din genera]ii diferite, dar [i cu practici aparent aparrent diferite. R`spunsul st` tocmai \n titlul acestui acestuui proiect prooiect expozi]ional. To]i ace[ti trei arti[ti fac, de fap pt, ac cela[[i fapt, acela[i

l proiecte curatoriale // curatorial projects

lucru: body art [i performance. Dar \n epoci istorice total diferite: \n comunismul est-european [i \n epoca globaliz`rii contemporane. O art` realizat` \n perioada comunist`, \n spa]iul domestic, secret`, ascuns`, pus` „\n dialog direct cu posteritatea”, \n cazul lui Grigorescu, sau o art` total la vedere, supra-expus`, voit transparent`. O art` a corpului, care performeaz` tocmai pentru a-[i apropria istoria. Corpul este mediul, scena [i actorul prin care Istoria este „jucat`”. Dup` 20 de ani, discursul despre Est se reconfigureaz` [i \ncearc` s` se scrie \n sine, f`r` ajutorul instrumentelor venite din Vest. A[a cum propune teoreticianul Piotr Piotrowski \n studiile sale, arta estic` trebuie \n sfâr[it privit` ca model puternic, de sine st`t`tor, nesubordonat unui model mai puternic. |n The Future of Nostalgia, teoreticiana rus` Svetlana Boym vorbe[te tocmai despre de-linearizarea istoriei: scrierea unei istorii a artei \n care Estul este integrat \n nara]iunea vestic` ar trebui \nlocuit` cu o \ncercare perseverent` a cùt`rii rupturilor, a discontinuit`]ilor. Tocmai \ntr-un asemenea dialog teoretic [i \n cùtarea unei asemenea rupturi intervine proiectul propus pentru Pavilionul român la Bienala de la Vene]ia. Acesta se vrea o altfel de privire asupra Europei estice, un Est de esen]` artistic`, vizual, corporal, o imagine care s` dep`[easc` grani]ele perspectivei canonice occidentale de percep]ie a istoriei [i a modernit`]ii. Linia de gândire pe care curatorii o propun este cea care vizeaz` existen]a modernit`]ilor secunde, marginale, ale Estului. Nu vorbim de o unic` modernitate, ci de o pluralitate a acestora; istoria \ntrerupt` din Est – al c`rei \nceput de analiz` l-am reg`sit \n expozi]ia ([i catalogul consistent) Les Promesses du Passé de la Centre Georges Pompidou din 2010 – a dezvoltat de fapt, vor s` demonstreze curatorii, o alt` filosofie a istoriei, o trìre artistic` a istoriei. Tocmai aceast` discontinuitate este privit` acum precum o expresie original` a Estului. Imaginea unei modernit`]i alternative se configureaz` artistic prin Performing History [i, odat` cu acest proiect, se relanseaz` no]iunile de Vest [i Est. Estul, re\ntors \n matca sa dup` o perioad` de resorbire \n Vest, se afirm` \n sine prin art`. „Performarea istoriei” de c`tre dou` genera]ii de arti[ti \nseamn` de fapt propunerea unui dialog \ntre dou` stadii istorice [i raportarea artistic` la istorie. Cu multe discontinuit`]i, lumea de dinainte [i de dup` comunism marcheaz` operele lui Ion Grigorescu [i ale cuplului Anetta Mona Chisa [i Lucia Tkácová. Ion Grigorescu, artistul subteran, a lucrat \ntotdeauna cu corpul, transpunându-[i pe acesta tocmai istoria. Corpul devenea, \n perioada comunist`, singura cale de acces de la istoria colectiv` la istoria personal`, singurul mediu posibil de lucru. Iar Chisa/Tkácová lucreaz` din 2000 cu corpul ca suport pentru sculpturi vivante, jongleaz` cu propriile lor st`ri de introspec]ie, extrovertite prin art`. |ntr-un moment când istoria artei estice se discut` \n termeni de urgen]e, necesit`]i, instrumente, moduri de abordare [i surse credibile, un proiect precum Performing History pare c` \ncearc` o reevaluare a artei \n Est [i o redefinire a sa; o reg`sire a Estului printr-o privire asupra artei sale. Istoria aici s-a trìt corporal. Corpul a fost mediul, instrumentul pe care arta [i l-a „disputat” – a[a cum spun curatorii – cu politica [i istoria. Bienala de la Vene]ia va fi deschis` anul acesta \ntre 4 iunie [i 27 noiembrie. R`mâne de v`zut [i citit istoria pe care o va scrie [i pe care o va genera.

13 l

Ironia percutant` a textelor lui Emil Cioran g`se[te un ecou contemporan viu \n desenele epurate ale lui Dan Perjovschi. Proiectul reprezint` o premier` [i \n crea]ia lui Dan Perjovschi, care \[i integreaz` pentru prima oar` lucr`rile \n spa]iul public bucure[tean. „Le fait que la vie n'ait aucun sens est une raison de vivre, la seule du reste.“ Faptul c` via]a nu are niciun sens este singura ra]iune de a tr`i, singura de altfel. Dan Perjovschi este desenator, ilustrator, scriitor [i jurnalist român. Lucr`rile sale de art` reprezint` o combina]ie \ntre desene, desene animate, graffiti [i se afl` pe pere]ii muzeelor sau ai altor spa]ii contemporane de expunere din lumea \ntreag`. Perjovschi abordeaz` teme sociale de actualitate \n operele sale [i a avut un rol important \n cultura româneasc`, fiind ilustrator [i autor de articole pentru revista 22 din Bucure[ti. A avut expozi]ii \n New York, Portugalia, Spania, Germania, Ungaria, Suedia, Elve]ia, Marea Britanie. |n prezent, locuie[te [i lucreaz` \n Bucure[ti.

67 l l 60

l arta

l arta în spa]iul public // art in public space

61 l

ARTA #2-3 |n format dublu, cu 240 de pagini de text [i numeroase reproduceri color, num`rul acesta din revist` are ca tem` pictura neo figurativ` româneasc` din anii 2000 încoace. Dup` o relativ` absen]` din prim-planul interesului public în anii '90, pictura a revenit în for]` pe scena artistic` româneasc` din ultimul deceniu. Adus` de o nou` genera]ie afirmat` peste tot în ]ar` (neo-popul bucure[tean, [coala de griuri de la Cluj etc.), dar [i cu succese excep]ionale în strìn`tate, aceast` pictur` practic` un neo-figurativism fotografic [i hiperrealist, care vorbe[te ludic, critic [i dezinhibat despre noua realitate care ne înconjoar`. Un alt dosar important al num`rului este dedicat particip`rii României la Bienala de la Vene]ia de anul acesta. Interviuri, eseuri, lu`ri de pozi]ie dezbat rela]ia problematic` dintre arti[ti [i curatori în cadrul marilor bienale interna]ionale.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 240 An apari]ie: 2011

137

13_ARTA.indd 137

3/24/14 6:47 PM

ARTA #4-5 Tema num`rului: optzecismul vizual dup` 20 de ani. Teza num`rului: de[i a ajuns la vârsta consacr`rii, genera]ia 80 din artele plastice nu se bucur` de aceea[i recunoa[tere public` precum cea din literatur`. De[i a vehiculat concepte precum „neo-expresionismul”, „intermedialismul” sau „postmodernismul” [i a produs mul]i arti[ti remarcabili, recunoscu]i interna]ional, optzecismul vizual mai trebuie înc` prezentat marelui public. Este ceea ce urm`re[te acest num`r în care, al`turi de texte teoretice [i istorice, sunt publicate interviuri, portrete [i cronici de expozi]ie ale arti[tilor optzeci[ti, din care rezult` un portret de grup impresionant [i conving`tor. Dosarul dedicat genera]iei optzeci „revisited” dup` 20 de ani a fost co-coordonat de Magda Cârneci [i Adrian Gu]`, ca doi dintre criticii [i teoreticienii ei care au publicat [i c`r]i asupra acestui subiect.

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 224 An apari]ie: 2012

fotografia l 34

l arta

photography in the context of romanian contemporary art

|N CONTEXTUL ARTEI CONTEMPORANE ROMÅNE{TI

2012

erioada 1970-1974 a fost una de mare eferGrupul Sigma a ap`rut \n vescen]` creatoare, din care au rezultat mai multe proiecte [i lucr`ri realizate în comun: 1970 la ini]iativa lui {tefan Turnul informa]ional (proiect [i machet`), Piramida Structur` elastic`, Echiparti]ii ale spa]iului, Bertalan [i a lui Constantin alb`, proiect de fântân`. Din 1974 pân` în 1981 (data este marcat` de expozi]ia „Studiul”2), se poate vorbi Flondor, care au cooptat de o nou` perioad`, în care de fapt în grup r`mân doar Bertalan, Flondor [i Tulcan [i în care cei trei al`turi de ei [i al]i tineri colaboreaz` intens, dar în acela[i timp se întorc la arti[ti – Doru Tulcan, Ion propria lor identitate artistic` [i la propria semn`tur`. Între multele zone comune de cercetare [i de interes Gai]`, Elisei Rusu [i pe vizual, adesea interdisciplinar, investigate de ace[ti arti[ti, fotografia [i filmul au ocupat un loc important matematicianul Lucian [i de aceea ar merita, credem, o privire mai atent`. Experimentele vizuale ale lui {tefan Bertalan, Codreanu. Ideea de grup a Constantin Flondor [i Doru Tulcan s-au amplificat mult în perioada 1972-1978 [i datorit` achizi]ion`rii fost de o mare noutate la unor aparate performante de fotografiat [i de filmat, fapt care le-a dat posibilitatea s` exploreze universul acea vreme, urmând unui plastic cu ajutorul mecanismelor optice. Bertalan [i-a procurat un aparat de fotografiat cu prim grup experimental, „burduf” [i a început s` dezvolte cercet`ri vizuale grupul 111. Grupul Sigma î[i asupra unui univers viu fascinant – lumea plantelor, a animalelor [i a insectelor, fiind tot mai atras de detapropunea s` activeze în liu [i de macrofotografie. Era interesat de detalii capabile s` dezv`luie aspecte imperceptibile cu domeniul experimentelor ochiul liber, cum ar fi de exemplu aripa de libelul`, fotografiat` în transparen]a ei, sau ochii unor insecte. interdisciplinare, cu o larg` Aceste fotografii nu aveau un scop în sine [i nu urm`reau un efect calofil, ci f`ceau parte din ansamtext de ILEANA PINTILIE deschidere c`tre bionic`, blul mijloacelor, mereu înnoite ale artistului, de a fa]a ascuns` a lumii vii, fie ea vegetal` sau c`tre pedagogie, dar [i c`tre descoperi animal`. A studiat aripa libelulei înc` din 1971-72, a început s` fac` [i primele desene despre design – [i prin aceasta spre când evolu]ia mi[c`rii de „elice” a unei astfel de aripi. A fost preocupat de asemenea de cochilia melcului, spa]iul public. Grupul avea de fapt un model de spiral`, de care era constant fascinat [i pe care l-a c`utat pretutindeni în lumea ca obiectiv cercetarea În construc]ie vie, spirala fiind [i modelul de cre[tere al multor plante (floarea-soarelui, conopida). În aceast` vizual` [i lucrul în echip`, perioad` a colaborat cu Institutul de Medicin` din Sigma sugera din aceast` Timi[oara, utilizând aparatura mai performant` cu care acesta era dotat. A supus cochilia de melc unui perspectiv` suma, simbolic fascicul cu radia]ii Roentgen, ob]inând un negativ text de DIANA URSAN cu cel fotografic, dar care m`rit, prezenvorbind, a tuturor membrilor. taasem`n`tor partea ascuns`, nev`zut` de obicei, a acestui subiect. Între timp, cercet`rile lui erau completate cu Conform spuselor lui desene [i studii, înso]ite de nota]ii, revelând numeroase detalii, puse în leg`tur` cu propriile lui Bertalan îns`, ideea de considera]ii. Colaborarea cu Institutul de Medicin` din Timi[oara a Sigma (suma matematic` a culminat cu macrofotografiile dup` ochi de insecte, crea]iei lui Nicu Ilfoveanu sunt Drumuri D rumuri de de ]ar`, ]ar`, g`ri, g`ri, oor`[ele r`[ele de de pprovincie, rovin incie, periferii perife fer erii urbane, urbane, complexe complex eunor xe iindusndentit`]i) usca [i dup` aripi de albin`. Aparatura utilizat` combina ar fi `d`cinile mai împlântate comadânc realitate , în (aceast`) o camer` foto cu un microscop, având posibilitatea ttriale tri riale aabandonate, bandonate, te, târguri târg rguri de de vechituri. vechituri.i. SSubiecte vec ubiecte te iincomode, ncomode, locuri locuri iinconfornconffoordeci un implicit a luminaproteice. e[antionul de fotografiat. Efectul acestor plex reprezentat` de altflotante, demutabile, Organizate în serii fotografice, ttabile, tab abile, reziduurile rezi eziduurile refulate reffuulate ale ale idealului idealului m modern odern progresist. progresi esis ist. Spa]ii Spa]ii Sp ]ii anacronice anacronice cercet`ri a instala]ii fost spectaculos, c`ci se afl` într-o zon` din film sau dec`r]i,margine a unei cercet`ri [tiin]ifice, de la care imaginilemulti-media, ppee ccare are ss-au -au sedimentat sedimentat diferite dife fer erite niveluri nivel veluri ddee temporalitate. temporalitate. te. CContemporane Con ontemconcept, porane [i [i împrumutat rigoarea,dindar, în acela[i timp, fotografiile poveste sunt rezultatul aceleia[iîmprumut` rela]ii reciproce simbiogenez`, au o net` calitate ttotu[i otu[i din din aaltlt ttimp, tim i p, imp p, ppierdut. ierdut. D Dincolo incolo ddee ttendin]a ten endin]a ppostmodernist` ostmo tmodernis ist` de debiologie, a recurecu- celtredeochiul min]ii din spatele obiectivului [i lumeaartistic`, din deoarece utilizeaz` principii ale artelor vizuale în selectarea detaliilor-decupafa]aar sa.defini Realitatea captat` de artist, voluntar sau atât ppera, era, aapropria, propria, rrecompune ecompune fragmente fragmente fr te eexisten]iale exxis isten ten]ia ]iale ignorate, ignorate, falsificate ig fals fa lsifific icno]iune ate sau sau care je [i în recompunerea lor. aleatoriu, în imaginile sale fotografice, atest` atât Expresivitatea plantelor, pe care de altfel a încercat ddemonizate, emonizate, ssubzist` ubzis ist` t` în în realitatea realitatea tea cotidian` cotid tidian` o real` real` nostalgie, nostalg lgie, o perspectiv` pecooperarea rspectiv rs tiv` v` posibilitatea membrilor experiment`rii unui s` moment prezent o surprind` în nenum`rate studii [i desene, l-a cât [i statutul de martorinspirat al operatorului pe Bertalan [i pentru unele fotografii, în care rromantic` omantic tic` asupra asupra a ceea ceea ce ce a ffost foost [i [i (nu (nu mai) (n mai)i) este. este. est te. Iar Iar nostalgia nostalg lgia resim]it` resi esgrupului im]it im] ]it` ddee câtabsolut, [i competi]ia urm`re[te fie structurile vegetale (conopida), fie aparatului de fotografiat. iindivid ndivid vid în în raport raport ccuu realitatea realitatea imediat` imediat` t` [[ii ttotodat` otod todat` t` inaccesibil` inaccesi esibil` eeste est ste ppoate oate te modul deprestabilit, încol]ire [i înmugurire (boabele de fasole). dintre ei. Constituit independent de un scenariu

FOTOGRAFIA EXPERIMENTAL~ A ARTI{TILOR TIMI{ORENI {TEFAN BERTALAN, CONSTANTIN FLONDOR, DORU TULCAN (1970-1980)

varea spa]iului public prin mi[care [i performance (în cadrul unui workshop cu o doctorand` preocupat` de aceste forme de interven]ie, Beatrice Jarvis), au luat parte la workshopul [i întâlnirile de pe parcursul expozi]iei Second Life în Comunism, un proiect pilot ce a avut ca punct de pornire fotografiile din arhiva fostei Securit`]i, realizat în parteneriat de UNAB (departamentul Foto-Video), MNAC [i CNSAS, ori au asistat la prezent`ri f`cute de curatorul general al festivalului interna]ional PHotoEspana, Gerardo Mosquera (despre festival [i scena interna]ional` a fotografiei contemporane), de galeristul Marian Ivan (despre galeriile private de art` contemporan` din România, rolul târgurilor interna]ionale de art` [i rela]ia artist-galerist), de artistul ceh David Mozny (despre propriile proiecte, inclusiv Rahova, filmul produs la Bucure[ti) etc. În ceea ce prive[te explorarea fotografiei, în fiecare an studen]ii au parte de un nou profesor coordonator – Daniel Constantinescu [i Bogdan Bordeianu (anul 1), Alexandra Croitoru (anul 2) [i Nicu Ilfoveanu (anul 3) – fiecare din ace[tia oferindu-le o nou` perspectiv` de abordare a proiectelor de semestru. Vom descrie în continuare, pe scurt, prin câteva exemple [i multe lucr`ri de atelier ale studen]ilor, gândirea pedagogic` a primilor trei ani petrecu]i la Foto-Video.

al`turat: Seria „Steampunk Autochrome” – SPA_Pantelimon03, giclée print, 2005-2006, edi]ie de 5

Nicu Ilfoveanu

jos: Imagini din seria „Gangs of Bucharest”, c-type print, edi]ie de 5

pagina al`turat`: {tefan Bertalan, Studii de insecte, 1973

ccel el m mai ai bine bine evocat` evoc vocat` ddee [i [i uneori uneori chiar chiar vindecat` vindecat` prin vin prin ffotografie. footografifie ie. Antidotul Antid idotul llaa alienare alienare eeste esste administrat adminiisstr trat în în doze doz oze ssuccesive uccesive pe pe teritoriul teritoriul democratic democratitic aall fotografiei, ffo otograffiiei, situat situat la la grani]a grani]a dintre dintr tre interior interior [[ii eexterior. exxterior.r.

l fotografia în contextul artei contemporane romåne[ti // photography in the context of romanian contemporary art

dedesubt: Immediate appeal, silver gelatin print, 1995, edi]ie de 3

l 182 l arta

l dosare de artist // portfolios

discursul fotografic propus de Nicu Ilfoveanu se contureaz` în timpp extrem de coerent. Ritmat de motive-cheie recurente,, precum pr p ecum banalul p peisajj urban cotidian, miticele periferii cotidian în p pandant cu mi ticele p perife rii urbane, urbane c`l`toria corpusul `l`t i sau drumul, d l corp usull sù ` de d llucr`ri ucr`ri ì relateaz` meta-nara]iune m`rturie ceea ce l òm eta nara]iune i ` i despre d a fost v`zut, deci despre ceva ce e posibil s` fi existat undeva, cândva. Dac` la nivel tehnic Nicu Ilfoveanu î[i manifest` deschis preferin]a pentru fotografia analogic`3, eventual alb-negru4, tematic se face vizibil` op]iunea pentru peisaj în sens larg: urban, rural [i in between. În imaginile sale fotografice, peisajul devine un cadru deschis imagina]iei privitorului, în care î[i poate insera propriile pove[ti sau fantezii. Un trademark pentru peisajul fotografic al artistului poate fi binecunoscuta serie Steampunk Autochrome5, care, dincolo de calit`]ile tehnice [i estetice evidente – combina]ia de procedee noi [i vechi6, picturalitate – infuzate de nostalgie [i romantism, exprim` subtil acel moment în care fotograful [i-a ]inut respira]ia înainte s` apese pe declan[ator7. Rezultatul – urme, amprente directe ale realit`]ii, imagini-memorie pe cale s` se evaporeze, dar suficient de înc`p`]ânate pentru a supravie]ui. Aerul romantic specific fotografiilor lui Nicu Ilfoveanu se estompeaz` atunci când imaginea transgreseaz` c`tre alte zone reprezenta]ionale: documentare, înregistrare, interogare. În aceste situa]ii specifice, fotografia se racordeaz` la func]ia sa primar`, primordial` [i totodat` la fascina]ia exercitat` de-a lungul timpului, [i anume calitatea de a atesta [i de a fixa în timp existen]a unui lucru, a unei persoane, sau a unei situa]ii reale. Proiectul ELECTRO+ este reprezentativ în acest sens. N`scut din încruci[area a dou` ini]iative independente – cercet`rile individuale ale lui Nicu Ilfoveanu, fotografie, [i Agnes Birebent, text [i imagine, ELECTRO+ este înc` work-in-progress cu un

35 l

prim avatar materializat în publica]ia aferent`, conceput` ca un ghid turistic al ora[elor române[ti mici [i mijlocii8. Fotografiile inspirate de c`r]ile po[tale ale anilor '50-'60 sunt imagini pe diapozitiv alb-negru gândite special pentru un format de diaproiec]ie în cadrul unei instala]ii multimedia compus` din proiec]ie de text, imagine [i sunet. De[i vederile urbane înregistrate pot fi percepute de c`tre localnici dezolante, uzate, postura deta[at` în care se situeaz` fotograful le transform` în reprezent`ri iconice ale unei lumi concrete, fire[ti, poate chiar dezirabile. Dincolo de suprafa]a familiar`, banal` a blocurilor, pie]elor, sta]iilor de autobuz, r`zbate inefabilul iz al existen]e umane, infuzat de poten]ialitatea latent` a surprizei. Dac` fotografiile din ELECTRO+ nu au fost destinate expres formatului livresc, cele din G`si]i [i pierdu]i9 au fost gândite special pentru aceast` finalitate. Cartea de fotografie reprezint` o variant` propice disemin`rii cantitative a imaginilor, func]ionând totodat` ca o expozi]ie permanent`. Deoarece de obicei peisajele epurate de prezen]e umane au la Nicu Ilfoveanu poten]ialul de a se transforma în serii fotografice, acest proiect a fost în mod inten]ionat focalizat pe prezen]ele umane ce frecventeaz` târgul de vechituri din Valea Cascadelor10. Horror vacui al scenelor suprapoluate, cadrelor burdu[ite de obiecte, îi corespunde o paginare adecvat`, prin care fotografiile devin invizibile între paginile c`r]ii, confundându-se cu ceea ce (re)prezint`11. Aceste proiecte concretizate în 2011 pot fi considerate expresii ale unui veritabil realism fotografic, a c`rui unic` op]iune este de a fotografia în contextul acestei vie]i, f`r` a c`uta un ideal ascuns dincolo de suprafa]a lucrurilor12. Pentru a atinge starea propice de martor, fotograful trebuie s` se imerseze în contextul privit, s` se contopeasc` cu subiectul printr-o uitare voluntar` de sine. În aceste imagini se poate urm`ri anularea opozi]iei dintre cel care prive[te [i obiectul privit, pân` în punctul în care Totul devine subiectul privirii13. Starea ideal` este uneori atins` incon[tient de c`tre fotograful amator, în absen]a unei inten]ii artistice voite sau explicite. Întoarcerea

deasupra, de sus în jos: Marian Dumitru – Portret de Familie, 2012 Grupa 5 – (a se identifica numele student]ilor) pentru tema Apa 183 l

l 10

l arta

Astfel, temele alese pentru anul 1 de studii trebuie s` deschid` posibilitatea a trei tipuri de discurs: plastic, tehnic [i conceptual. Desigur, acestea trebuie s` se încadreze în câteva formule clasice, care îns` sunt administrate cu varia]ii uneori destul de largi. |n ace[ti termeni, în general semestrul I este rezervat pentru studiul naturii moarte [i a peisajului, iar semestrul al doilea este dedicat studiului portretului [i corpului uman. O tem` ca natura moart`, spre exemplu, prilejuie[te exerci]iul de a construi compozi]ii plastice [i de a în]elege modul în care se poate trata interac]iunea luminii cu diverse tipuri de suprafe]e, în timp ce peisajul, fie el arhitectural, urban sau natural, îi face pe studen]i s` descopere natura procesului de producere a imaginilor prin fotografie bazat mai mult pe selec]ie decât pe sintez`. Întâlnirile cu studen]ii alterneaz` prezent`rile teoretice legate de teme, mini-workshopurile tehnice [i discu]iile pe marginea imaginilor furnizate de studen]i ca r`spuns la teme. În anul universitar 2011-2012, temele semestrului 1 au fost: Jurnal fotografic [i APA. Jurnalul fotografic este deja o tem` standard pentru anul 1: pe de o parte se transform` în exerci]iu observa]ional producând dac` nu imagini de valoare m`car un carnet de schi]e [i obi[nuin]a de a lucra l fotografia în contextul [colilor de art` // photography in the context of romanian art schools

138

13_ARTA.indd 138

3/24/14 6:48 PM

pagina al`turat` (de sus \n jos): 1. Daniel Djamo, Routine (3), 2011-2012 2. Decebal Scriba, Failure, 1982

Body World II

sus: Petru Lucaci, Umbra

Victoria Art Center, Bucure[ti 25 aprilie – 15 mai 2012 Curator: Petru Lucaci

jos: Gheorghe Rasovszky, Mireasa

Arti[ti: 2 META, Alex Gâlmeanu, Bogdan Mateia[, Decebal Scriba, Drago[ {tefan, Gheorghe Rasovszky, Irina Ghenu, Lea Rasovszky, Marilena Preda Sânc, Octav Mardale, Petru Lucaci, Roman Tolici, Romana Mateia[, Silvia Tr`istaru, Teodor Graur, Traveling the Distance between Subject and Object, Valeriu Mladin, Victor Velculescu text de MAGDA CÂRNECI

Body World II este cea mai recent` secven]` din seria de expozi]ii dedicate corpului la Victoria Art Center, în cadrul proiectului interdisciplinar „Corpul ca proiect cultural contemporan. Provoc`ri teoretice, replici artistice” coordonat de pictorul [i curatorul Petru Lucaci.

Expozi]ia de fa]` continu` explorarea, prin e[antioane reprezentative din diverse genera]ii creative române[ti, a modalit`]ilor prin care tehnici artistice noi [i vechi – fotografie [i video, instala]ii [i performance foto-filmat, desen [i pictur` – atac` mai mult sau mai pu]in radical felul în care corpul uman poate deveni materie prim` sau secundar`, brut` sau rafinat`, pentru cercet`ri vizuale cu deschidere spre dimensi-

unea antropologic`, sociologic`, ideologic` [i uneori (rareori) chiar metafizic` a actului artistic. De-a lungul simezelor, modalit`]i contradictorii [i complementare de utilizare a corpului ca pretext plastic etern sau ca stereotip al vizualit`]ii contemporane, ca mijloc de subiectivizare a unei exteriorit`]i agresive sau dimpotriv` ca o cale de obiectivizare, de externalizare a unor procesualit`]i psihologice semi-incontrolabile [.a.m.d. se întretaie [i dialogheaz`. O pondere destul de mare în actuala expozi]ie o au arti[ti cunoscu]i ai genera]iei ‘80. Gheorghe l 134 l arta

Rasovszky ocup` o sal` întreag`, o mini expozi]ie dee fapt, cu lucr`ri din perioade diferite, care conmodul cretizeaz` divers din punct de vedere tehnic modu ul lui surprinz`tor de a folosi corpul (uneori propriul trup) truup) ca arc/cheie/masc`/punte între sub, infra, meta [i fotografii supra-realitate. Teodor Graur expune cåteva fotogra afii din anii ‘80, cu sine însu[i ca icon ironic al unei umanit`]i prinse în epoc` de mrejele unei ideologii aparent moderne [i aparent tehnologice, în fapt rigide [i g`unoase. Al`turi, imagini fotografiate ale ac]iunilor grupului Euroartist Bucure[ti, format din Olimpiu Bandalac [i Teodor Graur, care în prima

jum`tate ju um`tate a anilor ‘90 a reu[it s` întrupeze, cu umor [i tålc, atåtea cli[ee mentale [i vizuale ale postccuu tå ålc, atå de început. Marilena Preda-Sânc ccomunismului omunism câteva fotografii intervenite, pe care se pot eexpune xpune câ cciti iti lim mped statement-uri feministe, pe linia cu care limpede aartista rtistta s-a f`cut deja cunoscut` în anii 90-2000. Grupul 2Meta propune o mostr` din realismul tautoG rup pul 2M logic lo ogicc [i la firul f ierbii sociale, cu care concepe [i pictu ura [[ii foto tura fotografia în ultima vreme. Valeriu Mladin eexpune xpune cå cåteva desene mari cu propriu s`u chip luat pretext ccaa p retext expresivi pentru o demonstra]ie de me[te[ug m e[tte[ug [i virtuozitate. Petru Lucaci aduce cåteva

l expozi]ii / intern // exhibitions / in Romania

imagini prin care demonstreaz` c` pasiunea lui din ultimii ani pentru negrul modulat în cele mai subtile feluri pe pânza de pictur` poate fi transpus` f`r` pierdere în body-art [i în fotografie. Din genera]ia 70, Decebal Scriba expune dou` fotografii „istorice” ale unei performan]e cu un trup uman la malul m`rii, reprezentative pentru primele ac]iuni artistice de acest fel din mediul românesc. În schimb Wanda Mihuleac, de[i din aceea[i genera]ie, [i trìtoare [i ea la Paris de mult` vreme, prefer` s` expun` fotografii recente ale unui performance al grupului Anonyme XXI din care face parte, performance care instan]iaz` comic [i critic deopotriv` modul în care atribute ale feminit`]ii sunt folosite kitsch în publicitatea contemporan`. Din genera]iile mai noi, de dup` anul 2000, voi aminti fotografiile Cristinei Ardelean, abordând inteligent rela]ia dintre natural [i artificial prin intermediul unui trup feminin simbiotizat cu structuri tehnologice; foto performance-ul Romanei Mateia[ care ia ca pretext chirurgia estetic` pentru a înscena un „cap uman estetic” de o frumuse]e contradictorie; portretele de familie, pictate hiperrealist, ale Silviei Trìstaru; picturile tot hiperrealiste din seria „Nobody”, cu trupuri umane v`zute din spate, ale lui Roman Tolici; sau desenele cùtat naive, situate între ironie [i stupoare, ale Leei Rasovszky. All in all, o expozi]ie conving`toare pentru tema corpului uman, atåt de frecvent abordat` [i de banalizat` în produc]ia vizual` cotemporan`. Conving`toare prin lucr`rile selectate ([i care se g`sesc reproduse într-un consistent catalog) dar [i prin conceptul curatorial, care subliniaz` rupturile, salturile estetice, dar [i continuit`]ile, complementarit`]ile fertile, dintre genera]ii artistice diferite. Ceea ce provoac` la vizionare un sentiment tonic de solidaritate [i percep]ia pozitiv` a unei cursivit`]i spirituale.

135 l

ARTA #6-7 Num`rul, dedicat fotografiei, î[i propune s` ofere o posibil` imagine sintetic` asupra multiplelor modalit`]i în care este în]eleas` [i folosit` în România aceast` art` dominant` a actualit`]ii, în toate în]elesurile ei artistice, culturale, mediatice. Cei doi coordonatori ai dosarului principal – Iosif Király [i Simona Dumitriu – au propus o sec]iune transversal` printr-un arhipelag de modalit`]i de utilizare a acestui mediu omniprezent: de la istoria pre- [i post- 1989 a acestui gen destul de recent în câmpul vizual românesc, la prezentarea sec]iilor de fotografie de la principalele universit`]i de art` din România; de la proiecte concrete ale unor arti[ti renumi]i, la dosare de prezentare ale unor arti[ti înc` tineri sau debutan]i; de la eseuri [i texte teoretice române[ti [i strìne despre fotografie, la trecerea în revist` a felului în care aceasta este folosit` în cercetarea interdisciplinar`.

deasupra: Mircea Gheorghe – Proiect de fotografie \nscenat` al`turat Mihaela Nazarie, Emil Avasilichioaiei, Dora Hrund Gisladottir – Proiect de fotografie \nscenat`

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 244 An apari]ie: 2012

11 l

139

13_ARTA.indd 139

3/24/14 6:49 PM

ARTA #8-9 Acest num`r al revistei este dedicat sculpturii. De[i atins` [i ea, precum alte genuri artistice, de bulvers`rile estetice din ultimii peste 20 de ani, sculptura pare u[or ie[it` din aten]ia public`, dac` nu e vorba de monumente de un gust discutabil comandate de puterea politic`. Dup` anii 1965-1989, care au dat nume importante ale genului la noi, sculptura româneasc` a cunoscut o transformare constant` [i o evolu]ie expandat` pân` în prezent, cu nume noi [i formule provocatoare, despre care vrea s` dea seama, succint – prin prezent`ri panoramice [i eseuri, prin anchete de art`, cronici de expozi]ie [i de carte semnate de aproximativ 30 de colaboratori – acest num`r dublu de revist`.

EXPOZI}II ÎN ROMÂNIA Exhibitions in Romania

Ciprian Mure[an, „Greut`]i inerte”

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 176 An apari]ie: 2013

2013

Introducere

BIENALA DE LA VENE}IA Venice Biennale

Widely Abstract! care a luat form` expozi]ia sa Il Palazzo Enciclopedico [i mizele cercet`rii sale. Acestui interviu îi urmeaz` textul lui Vladimir Vidmar, curatorul asistent al pavilionului sloven, care Structure & Energy. A Need for Abstraction dezbate câmpul teoretic descris de artista Diet Sayler, Romul Nu]iu, Vincen]iu Grigorescu Jasmina Cibic prin proiectul For Our Economy and Culture, aducând în discu]ie rela]ia dintre curatoare: Liviana Dan & Joana Grevers cunoa[tere, putere [i subiect în constituirea 418 Contemporary Art Gallery, Bucure[ti ierarhiilor ideologice care definesc prezentul. 16 iunie – 31 octombrie 2013 O alt` contribu]ie îi apar]ine curatorului Gerda Paliusyte, care l-a invitat pe artistul Jason Dodge s` explice anumite direc]ii curatorial- 1 text de SIMONA VIL~U artistice reg`site în expozi]ia Oo din Pavilionul Dintre toate bienalele de art` din lume, comun Lituania / Cipru. Francesca Franco, Bienala de la Vene]ia a fost dintotdeauna un istoric de art` preocupat de rela]ia dintre art` caz privilegiat – cea mai veche, cea mai com[i tehnologie, cite[te istoria Bienalei [i edi]ia plex`, cea mai capabil` s` îmbine localul cu atât de individualiza]i, de Ruxandra Demetrescu, în textulcudeo prezentare Triada artistic` de elit` format` din Romul dincelor acesttrei anarti[ti, prin prisma prezen]ei artei a[tept`rile realitate bine surile interna]ionalul, fapt,digitale. pe întreg parcursul carierei lor – „geomeal expozi]iei, circumscrie opera celor treiluni arti[ti Nu]iu (1932-2012), Vincen]iu Grigorescu la moderat`. La Vene]ia, pentru [ase în sfera generoas` abstrac]ionismului post(1923-2012) [i Diet Sayler (n. 1939) a putut fi doi ani,a arta este în carantin`; fiecare chiar [i tria cazual`, memoria da/nostalgia nu, culorile Al doilea procesul plan tematic are ca nucleu particiconclusive, de reduc]ie, vibra]ia belic, pe care îlsunt pune în rela]ie cu primele v`zut` într-o expozi]ie inedit` pentru spa]iul atra[i de pavilioanele care scepticii parea României la Bienala recent o cale de acces unic` în spre sensi- luminii mereu calculate formeaz` unîncheiat`. parcurs forme reprezint` ale abstrac]ionismului ap`rute avanromânesc [i pentru opera arti[tilor la 418 Concentrându-se pe cele dou` reprezent`ri proiec]iile vizuale aleadiferitelor constant pentru Vincen]iu Grigorescu, Romul garda bilit`]ile istoric`.[i„Diferen]a specific` abstracContemporary Art Gallery din Bucure[ti. na]ionale, O retrospectiv` imaterial` Bienalei sau grupuri oameni. na]iunipostbelic Nu]iu [i Diet Sayler. Diferit apare gestula cu un ]ionismului ar fide dimensiunea deducTextele critice acompaniatoare, semnate de de laimpact Vene]iaasupra (Pavilionul Românieicon]inutul din Giardini) anumit materialului, tiv`, spre deosebire de cea inductiv`, proprie Liviana Dan [i Ruxandra Demetrescu, sunt Dosar tematic coordonat de[i creativ` [i Centru reflec]ieGrigorescu, pentru istoriira]ionalisuspendainvita]iei primite practicate din partea revisR`spunzând emo]ional la de Vincen]iu primelor forme de art` abstract`, în dublate de energia antreprenorial` Marincu [i Anca Mihule]de sucte.lui O Diet încercare Galerie a Institutului tei ARTA, noi (Diana Marincu [i cùtat Anca Mihule]) tatea Sayler(Noua [i subiectivitatea care avangard`, iar genul proxim trebuie în a JoaneiDiana Grevers în aceast` ini]iativ` Românlibertate pentru Cultur` [i Cercetare încercat s` preg`tim dosar care dis- înseamn` la Romul Nu]iu.” Umanisprimulam rând în pictur`, mediul un artistic privilegiat ces de a recupera [i de a pune împreun` trei Traduceri realizate de: tic`), Adriana Oprea, Mirela Tanta [i Louise cut`, pe lâng` edi]ia din acest an a Bienalei [i Racordul la arta interna]ional` s-a produs mereu în spa]iul modernit`]ii.” nume importante pentru arta celei de-a doua Mircea Laslo, Carmen Dobre, Laura Balomiri Anne D. Marcelino analizeaz` cele dou` participarea româneasc`, aspecte privind istofiresc, prin faptul c` aceste personalit`]i au Liviana Dan descrie apropierile din demerjum`t`]i a secolului XX. proiecte într-o sfer` critic` larg` de idei [i ria acestei expozi]ii globale, al`turi de câteva Consultant redac]ional: Alexandru Polgár referin]e, care deschide multiple interpret`ri. studii de caz din trecutul recent al reprezentÀceast` sec]iune a dosarului se încheie cu un rii oficiale a României la Bienal`. Materialul vizual din expozi]ia Il Palazzo text al Eleonorei Farina, în care opera Getei Enciclopedico provine din arhiva de fotografie Br`tescu este privit` în rela]ie cu cea a lui Atunci când am conceput acest dosar, ne-am on-line a celei de-a 55-a edi]ii a expozi]iei Gianfranco Baruchello, artist italian din gândit la un grupaj de texte care s` cuprind` interna]ionale de art` la Biennale di Venezia, aceea[i genera]ie, ambii inclu[i de trei planuri tematice dispuse firesc sub forma 2013. Foto credit: Francesco Galli. Courtesy: Masimiliano Gioni în Il Palazzo Enciclopedico. unei re]ele fluide de idei [i de subiecte aduse la Biennale di Venezia în discu]ie de Bienala din acest an. Cele trei A treia sec]iune se concentreaz` pe arhiva sec]iuni formeaz` un corp de imagini [i texte Thematic dossier coordinated by unor momente marcante din istoria particip`rii care încearc` s` contureze profilul acestei Diana Marincu [i Anca Mihule] României la Bienala de la Vene]ia. Interviul luat edi]ii a Bienalei în contextul artistic interna]ioDariei Ghiu de c`tre Valentina Iancu nal. În egal` m`sur`, selec]ia exploreaz` Translations by: y puncteaz` câteva date istorice, urm`rind p laboratorul crea]iei ] [[i reflec]iei ] teoretice din Carmen Laura Mircea Laslo,, C armen Dobre,, La ura Balomiri politic` selec]ia raportul p dintre ideologia g p poli tic` [i [ selec]i ]a importante, miezul invizibil al oric`rei expozi]ii p ] import p ante,, românesc arti[tilor ti til din di pavilionul ili l româ ânesc d de-a llungull strategiile accentuând t â d strat t tegiile iil curatoriale curatori t iale l [ii metodele t d l Consultant of the editorial office: timpului, din 1924 pân` ast`zi. Horea Avram de lucru prin care prezentarea unor opere de Alexandru Polgár scrie la rândul sù despre un moment însemart` câ[tig` substan]`. nat al prezen]ei României la Bienal`, în 1999, The visual material illustrating the exhibition anul în care s-a organizat pentru prima oar` Primul plan urm`re[te practicile vizuale [i disIl Palazzo Enciclopedico origins from the un concurs public de selec]ie a proiectelor [i cursive prin care câ]iva arti[ti [i curatori [i-au on-line picture archive of the 55th edition of în care el a fost curatorul expozi]iei Alberti's articulat proiectele în cadrul Bienalei. În acest the International Art Exhibition of la Biennale Open Window / Windows 98 – Open, de la sens, l-am invitat pe Massimiliano Gioni, curadi Venezia, 2013. Photo credit: Francesco Institutul Român din Vene]ia. Dosarul se torul desemnat pentru aceast` edi]ie a BienaGalli. Courtesy: la Biennale di Venezia încheie cu un text scris de C`lin Man ([i el lei, s` detalieze într-un dialog procesul prin În cartea publicat` în 2012, Thinking Contemporary Curating, criticul de art` australian Terry Smith vorbe[te despre bienale ca fiind „forma]iuni structurale” [i deci fundamentale pentru expunerea artei contemporane. El consider` c` operele de art` prezentate la bienale dep`[esc limit`rile normale ale sistemului de art`, l`sând loc unor posibilit`]i variate de exprimare a ideilor [i de interpretare a unor subiecte neobi[nuite, dincolo de tendin]ele provinciale ale institu]iilor de art`.

INTERVIU Interview

{tefan Bertalan, Maxwell's Demon, black and white cotton threads in wood frame, 1967-68, 7-68, Ill P Palazzo Enciclopedico. Photo credit: Francesco Galli. Courtesy: The Art Museum, Timi[oara Demonul lui Maxwell, fire textile albe [i negre \n cadru de lemn, 1967-68, 967-68 8, Il Palazzo Enciclopedico. Foto credit: Francesco Galli. Courtesy: Muzeul de Art`, Timi[oara

4 l arta

lui Fontana. De[i poart` titluri poetice, descriptive, imaginile sale sunt profund cerebrale, cu o senzualitate re]inut`, con]inut` în rigoarea formelor geometrice care î[i caut` spa]iul în afara suprafe]ei pânzei. Diet Sayler are un discurs conceptual foarte bine delimitat, în care forma este spa]iu, spa]iul este muzic`, muzica este matematic`, matematica e poezie. {i lan]ul no]ional ar putea continua în ace[ti parametri. Preocuparea sa pentru perfec]iunea suprafe]elor, pentru netezimea lor pedant`, care anuleaz` programatic orice urm` de gest, de amprent` artistic`, îl fac recognoscibil în ansamblul operelor sale. Fiecare lucrare o anun]` pe urm`toarea, iar num`rul lor poate fi infinit, deoarece posibilit`]ile cromatice [i formale pe care le anun]` artistul cu fiecare imagine sunt nenum`rate. Pe lâng` pictur` [i desen, Diet Sayler face [i interven]ii în spa]ii arhitectonice consacrate. „Pictura de dimensiuni mari [i interven]iile temporare în spa]ii arhitectonice au ca scop comun expresia geometriei [i construc]ia arhitectural` a acesteia. Picturile de dimensiuni mari, rela]ionate la un stat de om, se concentreaz` în precizia construc]iei geometrice [i în aura emo]ional` a câmpurilor largi de culoare. Interven]iile temporare în spa]iu sunt mai extroverte, fiind con-

frunt`ri dialectice ale limbajului geometriei în via]a cotidian`, istorie [i arhitectur`. Aici, contextul este foarte important pentru arta mea”, afirma artistul într-un recent interviu. Expozi]ia Structure & Energy. A Need for Abstraction a fost o lec]ie deschis` de istoria artei contemporane [i un prilej rar de a vedea lucr`rile acestor arti[ti la Bucure[ti, exemplu care trebuie s` se repete cât mai curând.

LEGEND~ FOTOGRAFII: 1 - Diet Sayler – Giocco 2005, acrilic pe pânz` maruflat`, 99 x 136 x 5,5 cm, courtesy of 418 Contemporary Art Gallery 2 - Imagine din expozi]ie 418 Contemporary Art Gallery – stânga Romul Nu]iu, dreapta Diet Sayler, courtesy of 418 Contemporary Art Gallery 3 - Lucrare ro[ie – Vigevano 1999, acrilic pe pânz` maruflat`, 53 x 71 x 5,5 cm, courtesy of 418 Contemporary Art Gallery 4 - Lucrare albastr` – Lipari 1998, acrilic pe pânz` maruflat` 53 x 71 x 5,5 cm, courtesy of 418 Contemporary Art Gallery 5 - Romul Nu]iu, Vincen]iu Grigorescu, Diet Sayler, courtesy of 418 Contemporary Art Gallery 6 - Imagine din expozi]ie – stânga Diet Sayler – B`nder (1974), dreapta Vincen]iu Grigorescu – Spostamento, courtesy of 418 Contemporary Art Gallery

5 l 3

A Bridge between Romania om mania and Norway.

ARTA: What did you show in this exhibition? C.P.Y.: I presented a new series of works entitled The Light of the dark time. The immateriality of the light, the transition between lightness and darkness fascinates me. The title of the exhibition refers to the time of year in Northern Norway when the sun disappears and one can experience a different kind of light that creates a mysterious mood over the landscape, such as 2 blue days, northern lights, moonlight in December over white fields, etc. The different moods and lighting effects are intended to give the viemental-emotion mental emotional al associations to archetypal wer mental-emotional places l symbols b l or objects bj h connect connect cultucultu l places, that reflect the past in the present. present res together and reflect

Interview with CALINA INA AP PANDELE ANDELE YTTREDAL

Visual artist and art writer, born in Bucharest, Calina Pandele Yttredal lives and works in Oslo, Norway, since 1977. She started her art studies in her hometown from an early age, and she has an extensive classical and academic artistic background, among others, from Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu in Bucharest, Romania and the Norwegian National Academy of Fine Arts in Oslo, Norway. Thematically, Yttredal investigates connections between cycles in nature and the cycle of life, the close and the distant, the microcosm and macrocosm, the relationship between culture and nature, history and mythology. Her artistic production encompasses a wide range of materials and formats and combines traditional techniques in painting and drawing with stateof-the-art technology. She has been exploring the relationship between colour, light and space, which is an area of specialization in her art and books. Her art has been shown in solo and group exhibitions in Norway (Oslo and many other towns), as well as abroad, among others USA (Seattle), France (Paris, Marseille), Italy (Rome), Finland (Helsinki), Romania (Bucharest, Constan]a, Bac`u). Through various events both in Romania and Norway, Yttredal sought to discover commonalities between two realms seemingly distant to each other, and to create a bridge between the two countries. In 2010 she was awarded with the Romanian Cultural Order in the rank of Commander. ARTA: To convey subtle, poetical meanings, you have developed a special, personal visual technique, if I may say so. Could you tell us what it is about? Calina Pandele Yttredal: I am using iridescent and transparent media in my works that change character when they interact with surrounding light and depending of the viewer's movement. This creates a sort of optical dynamics within my images, as they change of tones and shadows during the day and in relation to weather or to the viewer's angle of seeing.

144 l arta

asimilat tendin]ele epocii [i le-au transpus cu naturale]e în opera lor, a c`rei continuitate [i devenire logic` se poate observa pe un parcurs sinuos de câteva decade. Romul Nu]iu este considerat exponentul principal al expresionismului abstract în România, iar cercet`rile sale neîncetate din zona informalului dateaz` înc` din anii 1960, atât în zona picturii, cât [i în zona obiectului [i asamblajului. Spre deosebire de ceilal]i doi, Nu]iu nu a p`r`sit România, devenind unul din profesorii [i arti[tii respecta]i ai Timi[oarei. Opera artistului recent disp`rut dintre noi se afl` în custodia 418 Contemporary Art Gallery, galerie care i-a organizat cele mai importante apari]ii din ultimii cinci ani [i care continu` s` îi promoveze opera prin expozi]ii [i publica]ii. Pe de alt` parte, Vincen]iu Grigorescu [i Diet Sayler au emigrat din România la începutul anilor 1970, primul în Italia iar cel de-al doilea în Germania, în plin` epoc` Fluxus. Opera lui Vincen]iu Grigorescu este fidel` unui reduc]ionism formal înc` de la începuturi. De[i a avut o scurt` perioad` figurativ`, cu preocup`ri fruste în zona obiectului [i a compozi]iilor armonice – natur` static`, muzicalitate, geometrie, miezul preocup`rilor sale graviteaz` în zona suprapunerilor de materii [i t`ieturi programatice, derivate firesc din spa]ialismul

EXPOZI}II INTERNA}IONAL Exhibitions abroad

68 l arta

expozi]ii în România // exhibitions in Romania

5 69 l

ARTA: Several of the paintings show portals, entrances and windows from Norway and elsewhere. How did they stir your inspiration?

1 2

ARTA: At your solo exhibition in Paris in 2008, Flotter dans l’espace (Floating in the space), you spectacularly used this technique of yours. Could you describe how you conceived that show? C.P.Y.: In the gallery's windows facing the street, I installed paintings with iridescent and interference media on frosted acrylic glass, each 300 x 90 cm, representing the trees directly outside. It was blend of painting and nature, as the motifs filled exactly the outline of the real trees that were hidden by the acrylic glass. Viewed from outside, the paintings coincided with mirror images of the same trees in the window glass. In another window and using the same technique I depicted a prehistoric tree from Norway. With this, I wanted to ask: What is reality? What is a picture of reality? What is close, what is distant?

interviu // interview

ARTA: You have completed a number of public art commissions in Norway. Could you tell us a bit about this part of your creation? C.P.Y.: On the occasion of the national commemoration of the centennial of Norwegian cultural personality Bjørnstjerne Bjørnson's death, I was invited to create a permanent public decoration for the Rica Seilet Hotel in Molde, where a new extension was inaugurated on 17 April 2010. Among the 40 works installed, a series of iridescent trees form a path from the old to the new building. These gather to form a "forest" that can be viewed through three floors. In 2009 I received the “Art and business Award” for the permanent public lighting installation A One Year's Light Cycle at Paleet with dynamic

LED-light at Paleet Center, located on Karl Johan, Oslo's main street, and inspired by Nordic nature and light. In 2011 I created a series of lighting sculptures entitled Connections across Time and Space which were unveiled in front of the Hotel Continental in the center of Oslo city. ARTA: You have published several books on art and the relation between light and art. Could you mention your last title? C.P.Y.: In 2012 I published the book LIGHT. Color, design, communication at Fagbokforlaget publishing house, in which I explore how light and color affect us, both in nature and in art. Specific lighting projects are presented, through 241 pages, richly illustrated with full color photos.

ARTA: Recently, you opened an exhibition with a poetic and oxymoronic title, The light of the dark time. What was the starting point of this exhibition? C.P.Y.: My travels to Northern Norway have left me strong impressions, one of them through the special lighting and color phenomena I have experienced here in summer when the" midnight sun" is shining all night if clear weather, and in the winter, when the sun might disappear for months, leaving the stage to both the northern lights and other spectacular lighting effects. Another strong impression I have got through this place's history and culture, and a third because of the fascination it has had upon artists of all time, like the famous Norwegian author Knut Hamsun.

C.P.Y.: The word window originates from the Old Norse vindr and auga ("wind eye"). English 'window' is borrowed from Nordic and replaced the Old English words eagyrl and eagduru, which literally means eye-holes and eye-door. Figuratively, our eyes are like windows to the outside world, and at the same time the world is looking back through our eyes to read our thoughts and feelings. To convey more subtle meanings I use a technique where I mix interfering, iridescent, and transparent media layers. The colors on the work's surface interact with the surrounding light and change their character. They also change according to the viewer's position. A sense of colorful dynamics and changing depth on the work's surface appears over time, which alludes to the idea of transformation and parallel realities. ARTA: Have you used these technique and concept for three-dimensional works? C.P.Y.: I also worked further with this concept through the lighting sculpture entitled Wind – Eye, which will be unveiled outdoors on October 2014, and placed permanently in the "Sculpture Park Tranøy" in Oslo. www.calinayttredal.com

CAPTIONS: 1 - The artist in the studio 2 - Project for Wind Eye lighting sculpture, Tranoey Scupture Park, Northern Norway, 2014 3 - Detail of the project Wind Eye 145 l

140

13_ARTA.indd 140

3/24/14 6:49 PM

Emo]ii reale – transgresiuni subversive Real emotions/ Emo]ii reale Muzeul de Art` Cluj-Napoca 2 noiembrie – 2 decembrie 2012 Curator: Lydia Pribisová

text de DAN BREAZ

Parcursul expozi]iei Emo]ii reale/ Real Emotions restituie un discurs vizual care a eviden]iat capacitatea lucr`rilor de a media acte prin excelen]` hermeneutice. Constituit` din interpret`ri stilistice ale obiectiv`rii sociale a vie]ii, expozi]ia Emo]ii reale caut` s` comunice realit`]i asimilate intelectiv, îns` resim]ite emo]ional, la nivelul subiectivit`]ii individuale. Proiectarea modelului comunic`rii în sfera artei [i includerea în crea]ia artistic` a condi]iilor sociopolitice în care a fost realizat` au fost direc]ionate în sensul unei practici critictransgresive în cazul unor arti[ti precum Ilona Németh, Lucia Dovicáková, Anetta Mona Chisa [i Lucia Tkácová.

Ilona Németh a realizat proiectul celor dou` auditorii din cl`direa cu valoare de monument istoric a prim`riei ora[ului Kosice. Reprezentate sub forma unor imagini luminoase, cele dou` spa]ii publice lipsite de audien]` realizeaz` o integrare în fic]iunea crea]iei artistice a condi]iilor socio-politice în care aceasta a fost creat`, cu scopul de a demasca specificul autoreferen]ial al politicii publice. Atunci când reprezentarea ca mod de existen]` aparent infailibil` este realizat` din perspectiva termenului englezesc gaze, avem de-a face cu o privire masculin` feti[izant`, care înv`luie adesea corpul feminin. În acest sens, transgresând viziunea feminin` asupra propriei corporalit`]i înspre perspectiva masculin`, seria de afi[e Porn a artistelor Anetta Mona Chisa [i Lucia Tkácová pasti[eaz` ipostazele pornografice mediatizate în revistele pentru adolescen]i. Recreând îns` aceste scenografii erotice cu personaje feminine, cele dou` artiste chestioneaz` o atitudine de gen larg împ`rt`[it`. Lucr`rile Don't lick [i Mother and Wifes, ale artistei Lucia Dovicáková, au interogat dintr-o perspectiv` feminist` similar` legitimitatea interdic]iilor care au prescris comportamente de ordin personal sau social în func]ie de principii morale aparent imuabile. Unele dintre cele mai realizate lucr`ri din aceast` expozi]ie se remarc` prin dou` practici complementare: integrarea în metoda crea]iei artistice a obiectului

Arta ar trebui s` ofere o palet` foarte larg` de strategii care pot contribui la percep]ia diverselor realit`]i. Ar trebui s` determine oamenii s` devin` mai sensibili, mai curio[i. Ea poate determina oamenii s` fie ferici]i sau amuza]i, tri[ti sau dezam`gi]i. Important este ca arta s` str`pung` indiferen]a. Arta trebuie s` contribuie cu o anumit` valoare ad`ugat` la via]`, s` permit` oamenilor s` decripteze diverse mesaje pe diverse paliere. Ar putea încerca, de asemenea, s` aib` un impact social [i politic, îns` într-o manier` extrem de sofisticat` [i inteligent`, pentru c`, în caz contrar, va p`trunde într-o fund`tur`, a[a cum s-a putut vedea la Berlin Biennale în 2012. Mai sunt emo]iile de natur` exclusiv feminin`? P`i, cum s` s`-]i]i spun, cred c` emo]iile sunt umane… Din fericire, cultura contemporan` este mult mai deschis` pentru exprimarea exprimarea emo]iilor. emo]iilor. Atât ale fe femeilor cât [i ale b`rba]ilor sau chiar meilor, chiar ale animalelor. animalelor

Interviu de IGOR MOCANU foto: courtesy LYDIA PRIBISOVÁ

Care este locul memoriei memoriei emo]ionale în expozi]ia pe care ai curatoriat-o la Cluj, la Muzeul Na]ional de Art`?

Lydia Pribisová (1980) – este curatoare [i istoric al artei, iar din 2006 activeaz` în calitate de editoare la revista Flash Art, edi]ia ceh` [i slovac`. A curatoriat expozi]ii pentru MACRO Museum of Contemporary Art, Valentina Moncada Gallery, Museo Laboratorio d'arte Contemporanea [i VM21 Arte contemporanea, Studio Stefania Miscetti, Studio Trisorio din Roma [i Neapole, cât [i la SPACE în Bratislava. În 2011, Lydia Pribisová (împreun` cu Katarína Slaninová) a curatoriat Sec]iunea Slovac` de la Prague Bienale 5, intitulat` Whatever we do we cannot connect with you, [i care a avut loc în cl`direa Microna din Praga. În prezent, este doctorand` la Universitatea La Sapienza, cu lucrarea La Quadriennale di Roma dall'Ente autonomo alla Fondazione. Una riflessione sulla trasformazione. Quadriennale of Rome. From Public Body to Foundation. Reflection on transformation (coord. Prof. Univ. Simonetta Lux), pentru care a primit Premiul Funda]iei Lemmermann în 2010. Locuie[te [i activeaz` în Bratislava [i Roma.

În perioada 02.11.2012 - 02.12.2012 a avut loc la Cluj, la Muzeul Na]ional de Art` din Pia]a Unirii, o expozi]ie de art` contemporan` slovac`, u[or atipic` pentru vremurile realpolitice pe care le tr`im: The Real Emotions / Emo]ii Reale, la care au participat Pavlina Fichta Cierna, András Cséfalvay, Anetta Mona Chi[a & Lucia Tkácová, Lucia Dovicáková, Jana Kapelová, Ilona Németh, Viktor Freso, Marek Kvetan, Matej Vakula, Martin Spirec, Tomás Rafa, Jarmila Mitríková [i David Demjanovic. Pe curatoarea expozi]iei, Lydia Pribisová, am cunoscut-o acum doi ani, tot la Cluj, la o alt` expozi]ie, a[a c` am profitat de ocazie pentru a-i adresa câteva întreb`ri legate de tema expozi]iei, o tem` care are toate [ansele s` devin` controversat`. l 138 l arta

Drag` Lydia, nu este prima oar` când vii în România, la Cluj. Ce te face s` revii? Cum ]i se pare contextul artistic contemporan de aici? Am fost prima oar` la Cluj în aprilie 2011, la invita]ia organizatorilor expozi]iei I fought the X and the X won (curator: Raphael Vella) de la Muzeul Na]ional de Art` din Cluj. Dup` aceea, directorul muzeului, C`lin Stegerean, mi-a propus s` preg`tesc o expozi]ie de art` contemporan` slovac`. Am realizat, pentru acest eveniment, o cercetare privind cele mai frecvente subiecte [i teme care preocup` arta contemporan` slovac`. S-a dovedit astfel c` tema emo]iilor apare adesea în foarte multe proiecte artistice, abordat` din cele mai diverse perspective. Exist` câteva teme extrem de actuale în arta contemporan` din Slovacia care genereaz` tensiuni, emo]ii pozitive, dar [i negative, în contextul luptelor politice sau al conflictelor interetnice, sau în contextul diverselor problematici ascunse privind sexualitatea [i percep]ia stereotip` a acesteia. Pe lâng` asta, o cuno[team de ceva vreme pe Daria Dumitrescu, directoarea Galeriei Sabot, cu care am [i men]inut leg`tura, [i am c`zut de acord s` preg`tim o sesiune de proiec]ii a selec]iei mele de lucr`ri video sub titlul generic Some Sabotage Strategies in Central Europe. Titlul încerca s` sul interviu // interview

Pagina al`turat`: Lydia Pribisová

adic` emo]ia corporal` fabricat` de massmedia, [i emo]ia social`, adic` acele impulsuri [i afecte colective care ne ghideaz` via]a în comunitate. Care ar putea fi rolul artei contemporane în aceast` ecua]ie?

Interviu / Interview

Lydia Pribisová: „Arta trebuie s` contribuie cu o anumit` valoare ad` ugat` la via]` ”

Paul Noble, Installation View (Paul's Palace, 1996, Small Three Prone, 2011)

Emo]ii reale transgresiuni subversive

criticii lor (utilizarea tehnicii pirogravurii de c`tre Dávid Demjanovic [i Jarmila Mitríková pentru a satiriza imaginile na]ionaliste ale artei folk) [i reconfigurarea elementelor non-estetice ca artefacte artistice (Jana Kapelová a inclus în instala]ia sa artefacte realizate în timpul muncii de oameni obi[nui]i, iar Martin Spirec le-a redat unor obiecte utilitare calitatea estetic`). Instala]ia realizat` de c`tre Jana Kapelová a demascat conflictul dintre timpul dedicat muncii, din ce în ce mai invaziv, [i timpul liber, dedicat dezvolt`rii creativit`]ii personale, din ce în ce mai evaziv. Din intersec]ia contrastiv` a celor dou` segmente temporale, a rezultat timpul liber de lucru, expresie a necesit`]ii de exprimare a creativit`]ii personale, integrat` într-un timp colectiv destinat eficien]ei sociale. Colajele foto, juc`riile, textele cu caracter literar sau cântecele au devenit o nea[teptat` expresie a unui spirit proletar contemporan, iar instala]ia care le include se remarc` prin demersul recuperator al unor identit`]i artistice furate prin inginerie social`. În acela[i timp, lucrarea realizat` de Jana Kapelová se remarc` prin integrarea la nivelul artei profesioniste a crea]iilor unei inedite forme de marginalitate contemporan`. Revenind la transgresiunile artistice realizate prin reconfigurarea elementelor non-estetice ca artefacte artistice, remarc`m instala]ia On and Off a lui Martin Spirec. Aceast` instala]ie a anulat caracterul utilitar al unei mese cu dou` b`nci, realizate din neoane puse în func]iune prin transformarea lor în obiecte de contempla]ie estetic`. Reconfigurarea elementelor non-estetice ca artefacte artistice poate fi interpretat` [i ca o expresie a autonomiei artei fa]` de resorturile recunoa[terii artistice [i fa]` de contextul recept`rii [i al expunerii. O asemenea autonomie suveran`, manifestat` inclusiv fa]` de suporturile artistice tradi]ionale, a demascat, în multe cazuri, imposibilitatea estetismului de a reface prin semnul iconic o coeziune social` pierdut`, a[a dup` cum las` s` se în]eleag` Marek Kvetan [i Viktor Freso. În acela[i timp, instala]ia lui Marek Kvetan, On this ours II, este reprezentativ` [i pentru integrarea la nivelul metodei de crea]ie a obiectului criticii artistice. Artistul a proiectat la nivelul picturii murale recompunerea estetic` a unui posibil drapel ungaro-slovac, pentru a dezavua tensiunile etnice care au transformat în tabu imaginile figurative privitoare la aceast` problematic`. Un comentariu artistic similar la adresa failibilit`]ii semnului iconic identific`m [i în lucrarea lui Viktor Freso, care surprinde într-o manier` deta[at-ludic` încerc`rile de reconstituire la nivelul imaginii a unui model uman dezirabil. Portretizându-l pe Václav Havel ca într-o icoan`, cu o aureol` aurie în jurul capului, artistul a surprins tendin]a idealizant` de a-l privi pe primul pre[edinte democratic, care a jucat un rol semnificativ în separarea Republicii Cehe de cea Slovac`. Într-un mod implicit, artistul a transfigurat o ipostaz` din istoria recent` a unui lung proces cultural [i istoric prin care, potrivit lui N. Mirzoeff, corpuri istorice sau politice imperfecte devin aparent perfecte într-un discurs al reprezent`rii conceput ca mod de existen]` infailibil`. În ansamblul s`u, expozi]ia Emo]ii reale se impune prin capacitatea critic-transgresiv`, care are ca obiect transferul unor ideologii socio-politice la nivelul construc]iei imaginii. Cu toate acestea, comentariile care structureaz` conceptual sau morfologic lucr`rile nu anuleaz` capacitatea discursului expozi]ional de a facilita asocieri libere, cu deschidere spre realit`]i social-politice dintre cele mai incitante.

În expozi]ia aceasta putem observa faptele socioistorice ([i, în consecin]`, emo]ionale) care influen]eaz` societatea în Europa Central`. Putem reflecta împreun` cu Pavlína Fichta Cierna [i Mark Ther pe marginea situa]iei înc` destul de complicate din regiunea Sudet din Republica Ceh`, cu o istorie

Sus, Jos: András Cséfalvay, Froze, 2012 Anetta Mona Chisa, Lucia Tkácová Pagina urm`toare (sus-jos): Viktor Freso, Ikona ( ), from series Metamorphoses of Václav Havel icon, Type A, 2012, 41,4 x 30,8cm. Pavlína Fichta Cierna, in collaboration with Mark Ther Bei dem, video, 2011

ceho-german` mixt`; sau pe marginea tensiunilor dintre slovaci [i unguri, încorporate metaforic în instala]ia lui Marek Kvetan, On this ours II (2010), care a creat, utilizând un program de calculator, o culoare final` a drapelelor Slovaciei [i Ungariei. Culoarea care reprezint` Ungaria a fost folosit` ca grund pe perete. Dup` care a împodobit peretele cu l il Sl Slova ciei. i i Apoi, A i putem t un ornamentt flflorall îîn culorile Slovaciei. reprezentarea mitologiei mitologiei na]ionale vedea patosul în reprezentarea create de Mitríková [i Demjanovic Demjanovic. în pirogravurile create parte spre exemplu, exemplu András András Csefalvay Pe de alt` parte, lucreaz` cu reprezent`rile emo]iilor brute, cu timiditatea, care se poate sim]i în interac]iunea public`. Lucia Dovicáková [i tandemul Anetta Mona Chisa [i Lucia Tkácová abordeaz` tema genurilor [i a stereotipurilor percep]iei femeii, percep]ie care de cele mai multe ori treze[te reac]ii emo]ionale… În cazul lucr`rilor Janei Kapelová putem sim]i empatie, în]elegere pentru oamenii care î[i exprim` creativitatea, imagina]ia [i personalitatea în diverse moduri,

materializate prin diverse obiecte, poeme, fotografii, cântece etc., pe care le creeaz` în mod privat, ascunse atâta timp cât sunt elaborate… Anul care tocmai a trecut, \n 2012, am avut alegeri generale. Cum ai caracteriza politizarea emo]iilor primare, fenomen care se petrece de regul` în astfel de de contexte? {i care care ar putea fi discursul artistic contraelectoral în în astfel de situa]ii? i ii? A[a este, politicienii încearc` adesea s` manipuleze oamenii f`când apel la emo]iile lor, din nefericire, la emo]iile lor negative, cum sunt ura, invidia, [i mai pu]in sau deloc la cele pozitive, cum sunt empatia [i compasiunea. Arti[tii ar putea, prin lucr`rile lor, s` arate [i s` sublinieze câte ceva din aceste aspecte, contribuind în mod critic la evolu]ia procesului de con[tientizare a anumitor aspecte periculoase. Mul]umesc!

gereze, de asemenea, felul în care arti[tii încearc` s` fac` lumea mai bun`. Contempla]ia, afirm` istoria contemporan` a artei, ca mijloc de consum al operei de art`, a murit, iar receptarea artistic` se datoreaz` unui anume demers performativ al publicului. Care este locul emo]iilor sau, mai bine zis, al emo]iilor reale, în aceast` ecua]ie? Dup` mine, contempla]ia este înc` prezent` în procesul de crea]ie artistic` [i în percep]ia operei de art`… Dar, bineîn]eles, de-a lungul timpului, aceasta î[i schimb` forma, iar uneori chiar [i sensul. Evident, actul performativ are uneori un impact mai mare, dar scopul acestuia este s` determine publicul s` contempleze, pentru a ajunge la un nou tip de con[tiin]` sau catharsis. Iar emo]iile puternice ori emo]iile „reale” ar putea crea unele conexiuni senzitive pentru a-[i comunica sensul. Emo]iile sunt de fapt un bun instrument pentru a interioriza diversele semnifica]ii [i evenimente care se petrec în lumea contemporan`. Ar mai fi, de asemenea, o ecua]ie social`, public`, mediatic`, prin care ne diviz`m ast`zi emo]iile noastre reale: emo]ia individual`,

Turner Prize 2012 Turner Prize 2012 Tate Britain, Londra 2 octombrie 2012 – 6 ianuarie 2013 www.tate.org.uk w www. www w.ta w. tat atte.org g.uk

Anchet`/ Inquiry

139 l

Situa]ia sculpturii azi Situation of sculpture today

text te ext dee C CRISTINA CR RIST STTIN INA NA BOGDAN BOGDAN

Sus: Paul Noble, Public Toilet, 1999

Jos: Spartacus Chetwynd, Odd Man Out, 2011

Dee ccum D um iintri, ntr triri, e[ti e[titi confruntat e[t confr fruntat tat cu cu o lucrare lucrare atåt atåt tåt de de coerent`, coerent`, ddee perfect` perfe fec ect` t` ddin in ppunct unct ddee Redac]ia revistei ARTA a dorit s` afle p`rerea sculptorilor despre via]a [i crea]ia lor în acest vvedere ved edere vizual, vviizuall,, în îîncât ncât îî]î]i]i]i spui spui iimediat mediat iat cc`` aartistul rtis tis ist stul – Paul Paul N Pau Noble oble – tre ttrebuie rebuie ss`` ccå[tige. å[tig tig ige. Face Face Fa moment al artei române[ti. Am avut o list` lung` de sculptori pe care am dorit s`-i invit`m s` ddesene esene (([ ese ([i [i ssculpturi, culp lpturi, ddar ar`spund`. r nnuu pprea rea sse e v`d) v`d) v`d d) aalb/negru, lb/ b/n b/n /negru, îînn ccare are eu eu aam m v`z vv`zut `zut o conexiune `zu conex exiu xiune ccuu Unii nu au vrut, al]ii au promis [i n-au mai r`spuns, al]ii au fost imposibil de contacîntrebarea ntre trebarea eesen]ial` sen]ia ]ial` a eepocii potelefonic cii nnoastre: oastre tsau re: sstructurile true-mail. tru cturileCredem ssunt unt ssolide oîns` lide ssau fflfluide? luide? AAdic`: diconsemnate c`: tat pe c`aur`spunsurile mai jos sunt suficient de cunoa[terea unoa[te terea [[tiin]ific` tiin]if tii ]ifific ic` revelatoare. e pposibil`, osibil`, ssau au 12 ppentru ensculptori tru ccaa ss``responden]i tru ffie fiie ie pposibil`, osibil`au, eea a ttrebuie tre rea[eza]i buie alterat` alînter tepagin` rat` t` în în în ordine alfabetic`. Cei fost ppermanen]` ermanen]` ]` – fiffie ie ddin ie in ex eexterior xResponsabilitatea terio ter rior (p ((prin prin eemo]ii), mo]ii ]pentru ii)i),), ffie fiie ie ddin in interior inafirmate terio ter rior (p ((prin plerin riapar]ine n ddezvoltarea eezzvol volîn tartotalitate. ea eeii ppån` ån(ARTA) ` în în cele ppunctul unctul îînn ccare are ddevine evin vine ffluid`)? luid`) `)? {{ii m mai ai cclar: lar:r: ccare are est eeste ste ffacultatea faacultatea tea uuman` man` ccare are duce duce llaa cunoa[tere unoa[te tere în în ccontextul ontex tex e tul ccontemporan? ontem temporan? întreb`ri de ADRIANA OPREA [i SIMONA VIL~U

l 42

l arta

l anchet` // inquiry

43 l

Expozi]ii interna]ional/ Exhibitions abroad

113 l

73 l

R`zvan Boar – The Seams of Storytelling

ARTA #10

Cameo R`zvan Boar Ana Cristea Gallery, New York September 5 – October 12, 2013

Acest num`r prezint` Bienala de la Vene]ia din 2013, cel mai important eveniment al artelor vizuale din lume. Tema Bienalei, „Palatul enciclopedic”, a avut în vedere acele opere [i acei arti[ti care se focalizeaz` cu prec`dere asupra imagina]iei [i vizionarismului, a rela]iei sinelui cu lumea [i a psihismului profund cu universul: cu alte cuvinte, acele discursuri vizuale obsedate mai ales de imaginea interioar`, atât de important` pentru buna noastr` evolu]ie lùntric` [i atât de cople[it` de diluviul de imagini exterioare în care trìm. În dosarul coordonat de dou` tinere curatoare, Diana Marincu [i Anca Mihule], au semnat articole Massimiliano Gioni, curatorul Bienalei, [i al]i critici [i teoreticieni occidentali [i români. Revista mai con]ine prezent`ri de arti[ti români contemporani, cronici de expozi]ii din România [i din strìn`tate, interviuri de art`, eseuri [i cronici de carte de art`.

text de KENDALL PFEFFER

With a trio of solo exhibitions, Cameo currently showing at Ana Cristea Gallery in New York, Inanimate Objects Obey My Thought at Galeria Nicodim in Bucharest in June, and a solo in May at Mihai Nicodim Gallery in Los Angeles, 2013 has been a busy year for Bucharestbased artist Razvan Boar. Early in his career, Boar became known for his sensitively painted, lifelike renderings of the human form in the dark palette of the Eastern European figurative tradition. These recent exhibitions usher in a new body of work featuring brightly colored worlds that introduce new mediums, more heavily textured canvases and a dramatic incorporation of his drawing practice into the realm of painting. This last addition has provoked the most noise. With complaints like “They look like drawings on canvas” and the occasional objection to dif-

ficulty, Boar has come to expect the now common mistake. He retorts, “It's not a phrase written casually on a notecard. You must allow it time to develop in front of you.” His work joins growing protestations against the reductive impulse within contemporary painting to sort, order and classify. Sidled into his playful vignettes and fantastical wonderlands, there is a subtle tone of mockery. As if taunting us, “You think these works are drawings. Fine, I will show you how much further I can push the line between drawing and painting.” And he has the technical skill and vision to push that line very far indeed, and succeeds in doing so. The latest works witness a maturation of his voice resulting from an increasingly fluid, uninhibited relationship between the artist and his art. Boar's recurring characters, who mask

themselves as symbols in their cameo roles, evolved as glue holding together this new body of work. Certain portraits sprung forth, demanding expression and forcing themselves upon multiple canvases. For example, a cluster of upturned faces that first appeared in Inanimate Objects Obey My Thought makes a cameo in the work The green line (Where is your title to it?) at Ana Cristea Gallery. The evolution of these characters points to a prominent dichotomy in his practice: between creation and production, between artist as conduit of forces beyond his control and as maker, between intuition and more manual concerns of planning and execution. During our conversation, Boar often referred to himself as a builder. He entered his art education with a background in biology and chemistry. As a

Format: 230 x 300 mm Num`r de pagini: 180 An apari]ie: 2013

2 107 l

141

13_ARTA.indd 141

3/24/14 6:49 PM

14_echipa.indd 142

ANCA ROTAR

IOANA NASTEA

SILVIA GUGU

LOREDANA BRUM~

COSMIN DRAGOMIR

IOANINA PAVEL

CATRINEL NEGRU

RALUCA P~UN

C~T~LIN ARTENIE

ANDREI CREANG~

ADRIAN VELEA

LAURA JIGA

ARTHUR }IN}U

DANA DUMITRU

SMARANDA NICOLAU

IOANA P~UNESCU

ECHIPA IGLOOMEDIA 2001-2014

3/24/14 8:35 PM

ALEXANDRU DAVID

MAGNOLIA BO{TINARU

RÉKA }UGUI

ANIELA MACARIN

CRISTIAN DAVID

ANDREEA AMZOIU

PETRE LIC~

RALUCA JIPA

{ERBAN BONCIOCAT

VIORICA BUIC~

ADRIAN CIOC~ZANU

BRUNO ANDRE{OIU

14_echipa.indd 143 3/24/14 8:35 PM

LAURA LI}CANU

LUIZA ZAMORA

OLIVIA SAFER

RALUCA R~DULESCU

DARIA GHIU

IULIA PREFIT

RELI MOCANU

MIRUNA ANTONESCU

DANA CEU{ESCU

M~D~LINA ANDRONIC

C~T~LINA IONI}~

LUIZA HANC

ROXANA EVANGHELIE

VALENTINA BÅCU

SABIN BOR{

CRISTIAN BR~C~CESCU

DANIEL NICOLESCU

ROBERT DUMITRU

MIHAI ENE

CIPRIAN ISAC

ANDREI IV~NESCU

EMILIA GRECU

ADELINA CLAPON

CORINA DUMA

OANA T~NASE

14_echipa.indd 144

3/24/14 8:35 PM