Newsletter nr 5
Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conținutul informației.
IN ACEST NUMĂR: ÎN ACEST
1.Autoeducația. Autoperfecționarea. Ce înseamnă? Ce este necesar să studiezi singur? p. 1 2. Regulile de aur ale autoeducației. p.5
3. Muzica mă activează. p. 9
Autoeducația, autoperfecționarea Autor: Georgeta Chiurtu "Un secol trăiești, un secol înveți." " Nimeni nu se naște învățat." "Nimeni nu este prea tânăr sau prea bătrân pentru a învăța." "Atunci când o persoană pierde totul, cunoștințele sale rămân."
Autoeducarea este acţiunea de a deveni mai bun prin efort propriu. Este o combinaţie care presupune : voinţă, ambiţie, autodisciplină şi energie. Autoeducaţia se defineşte ca fiind activitatea conştientă şi complexă a omului desfăşurată în scopul dezvoltării propriei personalităţi.
1
Fiecare treaptă urcată pe scara autoperfecţionării presupune trei etape: 1. Observi, te autoanalizezi, ceri părerea celor apropiaţi. 2. Înţelegi ce şi cum trebuie să faci. 3. Ieși din zona de confort şi treci la fapte.
Self-managementul învățării înseamnă planificarea, monitorizarea si evaluarea propriului proces de învățare. În societatea actuală individul însuşi se mişcă mai repede, mai profund, decât la sfârşitul secolului trecut. Provocările actuale au dus la impunerea unor sintagme cum ar fi: învăţarea de-a lungul întregii vieţi, educaţia permanentă, autoînvăţarea,autoinstruirea, autoeducaţia, autoformarea educativă. Educaţia dată de şcoală nu mai este suficientă pentru întreaga viaţă a omului. A învăţa să înveţi şi a te perfecţiona continuu sunt condiţii de educaţie permanentă. Omul care doreşte să se autoeduce permanent îşi formează personalitatea echilibrat, poate identifica şi folosi sursele de informaţie, participă la dezvoltarea societăţii şi la educarea celorlalţi membri ai colectivităţii din care face parte.
2
Se consideră că autodirijarea învățării exprimă cel mai bine libertatea individului cu privire la: - deciziile privind propriile nevoi de învățare; - prioritățile în domeniul nevoilor și al interesului de a învăța; - motivația obiectivelor învățării; - alegerea unor stiluri și strategii de învățare; - evaluarea rezultatelor învățării.
Învăţarea autodirijată (autoinstruirea) implică (următoarele competenţe): - de a şti unde poţi găsi cunoştinţele necesare; - de a şti ce cunoştinţe îţi trebuie pentru a rezolva anumite probleme; - de a putea distinge ceea ce este important, de ceea ce este mai puţin important; - de a putea distinge formele cunoaşterii (empirică/teoretică, bazată pe experienţă/pe revelaţie); - de a şti cum s-a născut, cum a apărut o anumită cunoaştere; - de a realiza conexiunile necesare şi de a considera diferenţele; - de a putea recunoaşte limitele cognoscibilului.
3
Acumularea de cunoştinţe şi abilităţi este cea mai sigură investiţie cu mult peste acumulările materiale şi financiare. Fiecare lucru nou şi de folos pe care îl aflăm şi îl punem în practică ne va face viaţa mai bună. Poţi urca pe scara autoperfecţionării cu două condiţii: 1.Să fii convins, permanent, că mai ai multe de învăţat. 2. Să nu dai vina pe cauze externe pentru nerealizările personale; cu alte cuvinte să fii pro-activ.
4
Obținerea de cunoștințe. Un copac imens nu crește într-o zi. Reguli de aur ale autoînvățării. Autor: Agata Walter
LA ȘCOALĂ... Fii concentrat în timpul lecției. Completează-ți notițele când lipsești. Cere cuiva să-ți explice lecția pe care nu o înțelegi. Crede în tine.... Încearcă să fii calm – dacă ești stresat nu poți învăța...
ACASĂ... Înainte de a începe.... 1. Spațiu prietenos Ai grijă de spațiul de lucru: curățenie în cameră, aer curat, liniște sau o muzică liniștită, lumină bună. Fără telefon, fără TV, fără Facebook etc. Numai tu și cărțile/notițele /materialele tale.
5
2. Fii binedispus Ai grijă de TINE INSUȚI: nu învăța cu stomacul gol. Pregătește-ți ceva de băut (așa nu vei mai avea o scuză sa te oprești din ceea ce faci...). Fii odihnit! "Puterea somnului”: 20 de minute de somn după-amiaza (nu mai mult!) te vor ajuta să îți amintești mai ușor. Știați că, în Japonia inemuri puterea somnului este garantată prin Constituție? 3.Buna organizare – cheia succesului Un minut de organizare vă scutește de 1 oră de muncă. Știm că e greu să studiezi sistematic - dar 30 de minute în fiecare zi sunt mai eficiente decât 3,5 h o dată pe săptămână! Faceți lista cu lucruri pe care trebuie să le învățați. Începeți cu subiectele "grele"(dificile sau plictisitoare). Împărțiți materialul în părți mai mici. Planificați-vă recapitulările!
6
Sunt gata. CUM ÎNVĂȚ? 1. Repetă, te rog! Repetă materia cel puțin de 3-4 ori. Fă-o adesea și cu voce tare. Ultima dată repetă seara sau dimineața înaintea testului. Privește graficele. Este mult mai eficient pentru memoria ta să repeți materialul:
http://www.criticaltosuccess.com/how-to-build-super-memory-business/
Cum să repet? Prima dată repetă uitându-te în notițe. Mai târziu, încercă să te întrebi fără notițe. Fă o scurtă pauză și apoi retetă din nou. Nu mai repeta dacă îți amintești totul fără erori. Repetă materialul din nou după o lună. Și vei vedea progresul :) 2. Am ințeles!
Memorarea fără înțelegere nu are nici un sens. Încearcă să înțelegeți lecția. Nu îți fie frică să ceri ajutor, dacă ceva pare dificil pentru tine. Roagă-ți părinții, profesorii, prietenii sau găsește răspunsul pe Internet ... Utilizează dicționare, atlase. Încearcă să găsești logica și ordinea materialului pe care trebuie să îl memorezi.Ne amintim mai bine atunci când înțelegem. Fii activ! Nu renunța! Creierul tău este fantastic!
7
3. Gasește-mă și marchează-mă! Întâi citește toate notițele sau un paragraf din carte. Apoi decide ce este cel mai important și trebuie reținut. Marchează-l! Fii creativ – Fă notițele „grafice”: subliniază, desenează, fă grafice, folosește culori, săgeți, cadre,tabele, imagini, hărți. Descoperă ce ajută CREIERUL tău să-și amintească. 4. Pauză Când obosești, ia o scurtă pauză (5-10 minute). Fă o plimbare. Fă niște exerciții. Deschide fereastra. Bea un pahar cu apă. Mănâncă nuci, fructe, semințe. 5. Pot vedea, pot auzi, pot atinge Folosește diferite simțuri: vederea, auzul, atingerea. Când înveți, desenează ceva, repetă cu voce tare. Dacă te ajută, mergi în timp ce înveți. Cu cât folosim mai multe simțuri, cu atât mai bine ne vom aminti. 6. Tehnici de memorare Învăță tehnici de memorare (de ex. povești amuzante) și folosește-le!În următorul Newsletter vom scrie despre MEMORIE.
FIIACTIV! GĂSEȘTE CEL MAI BUN MOD DE ÎNVĂȚARE PENTRU TINE!
8
MUZICA MĂ ACTIVEAZĂ Albert Einstein este recunoscut ca cel mai deștept om care a trăit vreodată.Un fapt mai puțin cunoscut despre Einstein este că, atunci când era tânăr a avut rezultate extrem de proaste în școală. Profesorii le-au spus părinților săi să-l ia de la școală pentru că el era "prea prost pentru a învăța" și ar fi o risipă de resurse pentru școală să investească timp și energie în educația lui. Școala a sugerat ca părinții lui Albert să-i găsească un loc de muncă manuală ușoară de îndată ce se va putea. Mama lui nu a crezut că Albert era "prost". În loc să urmeze sfatul școlii, părinții lui Albert i-au cumpărat o vioară. Albert a devenit bun la vioară. Muzica a fost cheia care l-a ajutat pe Albert Einstein să devină unul dintre cei mai deștepți oameni care au trăit vreodată. Einstein însuși a spus că motivul pentru care el a fost atât de deștept a fost pentru că el a cântat la vioară.
Oamenii de știință s-au întrebat mult timp dacă creierul uman conține mecanisme neuronale specifice percepției muzicii. Acum, pentru prima dată, neurologii au identificat o populație neuronală din cortexul auditiv uman, care răspunde în mod selectiv la sunete pe care oamenii de obicei,le consideră muzică, dar nu la vorbire sau la alte sunete din mediu. Constatarea a fost activată printr-o nouă metodă proiectată pentru a identifica populațiile neuronale de imagistică prin rezonanța magnetică funcțională de date (fMRI). Folosind această metodă, cercetatorii au identificat sase populatii neuronale cu diferite funcții, inclusiv populația-muzică selectivă și un alt set de neuroni care raspunde selectiv la vorbire.
9
În general, răspunsurile la muzică pot fi observate. S-a dovedit că muzica influențează oamenii, atât în moduri bune cât și rele. Aceste efecte sunt instantanee și de lungă durată. Muzica este gândită pentru a lega toate elementele emoționale, spirituale și fizice ale universului. Muzica poate fi de asemenea folosită pentru a schimba starea de spirit a unei persoane, și s-a observat că poate provoca răspunsuri fizice la mai multe persoane simultan. Muzica are, de asemenea, capacitatea de a întări sau slăbi emoțiile de la un anumit eveniment, cum ar fi o înmormântare.
Conform unui studiu american există un grup de neuroni care răspund atunci când sunt ascultate note.In cortexul auditiv exista un "set" de neuroni care se activează și transmit impulsurile lor numai atunci când se ascultă muzică.Oamenii de știință au studiat activitatea creierului și datorită folosirii rezonanței magnetice funcționale, au găsit un fel de creier "cutie muzicală": o zonă care a evoluat în mod specific pentru a aprecia o melodie sau un ritm. Deci, nu poți asculta muzica doar cu urechile, dar, și cu creierul.
10
Producția de muzică și percepția muzicală reprezintă o caracteristică aparte a creierului uman.Muzica nu este numai o activitate artistică, ci și un limbaj de comunicare, ea evocă emoții și le face mai puternice. Muzica ne schimbă! Ea ne face mai buni, mai sensibili, mai atenți ... dar acum știm că aceasta dezvoltă, de asemenea, creierul nostru!
Puterea muzicii de a afecta memoria este destul de interesantă. Muzica lui Mozart și muzica barocă, cu un model de 60 de bătăi pe minut, activează și partea stângă și partea dreaptă a creierului. Acțiunea simultană asupra părții stânga și dreapta a creierului maximizează învățarea și păstrarea informațiilor. Informațiile ce sunt studiate activează creierul stâng, în timp ce muzica activează creierul drept.De asemenea, activități care activează ambele părți ale creierului, în același timp, cum ar fi cântatul sau cântatul la un instrument, determină creierul să fie mai capabil de prelucrarea informațiilor.
11