Nr 2 noiembrie2012

nuRom6nagii

de Rogiori"

au deschis

"Porlile Dorului" gi au luat trofeul

Sumar

Pag.3

Jaranul Romin, un Zeu al pimAntului

Pag.4-5

Comuna Gropeni - cea mai veche agezare pescireascd de pe malul Dunirii

Pag.7

Haiducii au descins cilare la Festivalul CArnalilor de Pegcoi din Buziu

Pag. 8-9

Dupi datina strabuni in cbmuna Cumpina, jud Constanta, folclorul gi tradiliile formeazi o matrice perfecti

Pag. 10-11

lstorie si civilizatie modernf, in comuna casimcea, jud rulcea

Pag. 16-17

soveia, perla vrancei, o stafiune care trebuie readusd la viati

,"s,N,nfoZone i'j;;"

Media

Agentia Regionala de Stiri Europene

rssN 2285 - 6943

Editati la Brdila Colectivul de redactie:

Mihai

vintili,

Gabriela Popa - Director virgil Andronescu, Frimu Ghinea, Alexandrina lordache Coperta realizata de Mihai Vintila

Abonamente si informatii : agentia_stiri@yahoo.com, Tel 0T 32.299.332

T,A^/.r'*L rw44^A4^, ,t& Z% al, 9i pldpdnd sau, poate, verde gi puternic, alspiculuide pdine. Romdnulde la !ard, ldranul indumnezeit de suferinta

ieculbrd, vorbegte gi gdndegte ,,pe gleau", cinstit gi pe limba lui, cdteodatd

doinindu-gi starea de neputinld; in acelagi timp e ambifios, hotdrdt, perseverent gi puternic. De ceva vreme am devenit de-al locului, de-al Brdilei lui Fdnug Neagu, gi am cutreierat o bund parte din jude!: am vdzut cum V:"*;,1 A2A^"t

t4r*

Vin dintr-o familie de muncitori care trdiesc la [ard gi care, de cdnd se gtiu, se ocupd cu agricultura gi cu cregterea animalelor in propria gospoddrie, undeva Tn sudul Romdniei, pe malul Dundrii eterne. A vorbi despre lSranul romdn, a-i rosti numele, inseamnd a-i simli mirosul de brazdd reavdnd gi de pdine fierbinte scoasd din cuptorul de

lut ars. Numele lui e aidoma florii de cireg sfinlite de Dumnezeu in rdsdritul de soare al lunii mai. Dar, acum, Tn contemporaneitate, ldranul romdn poate fi simlit gi vdzut gi pdn prisma innoitelor vremuri. ldranul romdn, de-a lungul istoriei a fost un Zeu a-toate indurdtor, slulit uneori de timpuri, biciuit de vremuri, permanent sub zodia suferintei. lstoria confirmd pe deplin: revoltble

gi rdscoalele au fdcut din el o zei-

tate a pdmdntului infrdlit cu cerul, un martir al brazdei insdmdnlate inrudit cu pdm6ntul. Lupta lui, a ldranutui,

deseori a indoliat cerul sfdnt 9i glia strdmogescS. Niciodatd nu s-a ldsat biruit, degi i s-au luat biruri in vremi

de vicisitudine. A stropit cu sdnge glia sfdntd, mamd indestuldtoare pentru copiiisdi, in urmd-i rdsdrind firul t6ndr V:'na"ra,

h;

locuitorii comunei brdilene Zdvoaia au

cinstit memoria strdmogilor lor, a celor care in urmd cu 369 de ani au pus bazele acestei agezdri; am fost martor la cum elevii din comuna Dudegti au inaugurat, cu cdntece gi poezii, gcoala cea noud; am fost aldturi de locuitorii comunei Mdxineni din judelul Brdila cAnd s-au adunat cu mic cu mare la fostul stadion pentru a sdrbdtori cea de-a doua edilie a zilelor comunei; m-am bucurat impreund cu locuitorii comunei brdilene Mircea Vodd atunci

cdnd au sdrbdtorit ziua comunei cu mare fast; am fost prezent, pentru a doua oard consecutiv, in comuna Gemenele la festivalul national al mu-

zicii gi portului popular. Toate acestea au fost 9i vor fi prilej de mare bucurie 9i de respect pentru ldranul romdn gdsit in deplindtatea minunatelor sale trdiri. Totdeauna gi-a limpezit gAndurile gi sentimentele prin of-ul nemdsurat agezat cu smerenie in doine, balade, iar marile bucurii prin tradilionalele chiuituri ce insolesc cdntecele gijocurile pline de via!5. Totdeauna gi-a exte-

riorizat profundele-i sentimente de

bucurie, arareori de fericire, prin cdntec, joc Ai voie bund. Armele lui din-

totdeauna au fost dragostea pentru

pnaA*,1^^"

semeni gi pentru pdmdnt; coasa, toporul i-au fost unelte de incredere gi paznici de seamd, sapa gi plugul tras de boi- aducdtoare de bundstare.

Dumne-zeu l-a inzestrat cu rabdare in fafa privafiunilor timpului- vai, gi cAte a induratgi cdte continud sd pdtimeascd!

Sufletu-i inmiresmat de lumina ciregilorinflorili s-a indlfat mereu cdtre Divinitatea binevoitoare, prin credinla nestrdmutatd nici macar in fala morlii, prin cdntec Ai lacrimd. Jdranul romdn

din Dumnezeire igi trage seva, gi-gi poartd crucea existenlei prin noiane

de vise gi/sau dezamagirifiregti viefii.

Oriunde il gdsegti, plecat in lumede voie sau de nevoie, nu gi-a uitat

ob6rgia, intorcdndu-se la matcd, cu aceeagi sfinlenie, ca la o icoand vie

a

nemuririi neamului. Dintotdeauna

fdranul Romdn, un zeu al pdmdntului, a fost rdstignit pe crucea timpurilor...

Se-i cinstim cutezanfa, ribdarea,

ambilia gi perseverenfa- sd nu abuzdm niciodata de sufletul sdu! Coasa gi toporul ii sunt la indemdnd! Sd-l cinstim pe mdria sa, Jdranul RomAn! Un bun prieten imi spunea cdndva: ,,Dintre toli oamenii acestui pdmdnt, fdranul romdn meritd a fi apoteozat ca Zeu. ln Grecia anticd, zeilor li se ridicau sta-

tui. Fdrd o statuie, fdranul romdn nu poate fi zeu. Lui, ldranului romdn, nu i se va ridica niciodatd vreo statuie gi prin urmare nu va fi niciodatd apoteozatca zeu. EI va rdmdne in eternitatea

romdneascd ,,talpa lirii", cum l-au numit- in modul cel mai cinic- cei din preajma rdzboiului balcanic. Dar, el nu are nevoie sd fie apoteozatcazeu. ln modestia lui, !dranul se va mullumi cu cinica sintagmS- ,,talpa fdrii".

q@,# €N4"* Ia u^* in data de 24 si 25 octombrie. locuitorii satului Bdhdoiu din comund Mdraqu gi ai satului Latinu din co-

munaMdxineni, iudetul Brdila au avut ocazia de a asculta live sunetul corzilor viorii lui Georqe Enescu. Acest

lucru

a fost

posibil oratie turneului

"Vioara lui Georqe Eies'cu la sate". la initiativa RadidRomiinia Cultural si Accehdo.Protaqonistii au fost Gabri6l Croitoru, violonistulbare a avut orivile-

:*

coNcEtiTFrNAL

'":'

giul de a c6nta pe vioara Guarrieri del Gesu pe care a cdntat Georqe Enescu (instrument pus la disoozitie si afldndu-se in patiimoniul MLzeuilui hationat "George'Enescu") si pe Horia Mihail si unul dintre pian'ele lui cdldtoare.

Turneul a incebut chiar in comuna in care s-a nd'scut Enescu si care astdzi ii poartd numele si a" continuat in blte sapte sate' din tara.

Concerlul final'a' avut loc de Ziua Radioului, 1 noiembrie, la Sala Radio.

text: Gabriela POPA

foto: Radio Romania Gultural

.,:lnfoZone Media rA '.

Ag{ntia Rogionata d€ Sriri Europ€nr

\|/

Comuna Gropeni -cea mai veche agezare pescd reascd de pe malul Dundrii

Localitatea Gropeni este una din cele mai vechi agezdri pescdresfi de pe malul Dundrii din judelul Brdila. Cele mai vechi informalii despre Gropeni le gdsim in lucrarea lui N. Manolescu "lgiena ldranului" din 1BgS. cercetdrile in aceastd zond conduc spre ipoteza cd intre sec. X-Xlv, safe/e de pescari de pe malul Dundrii brdilene au fdcut parte dintr-un sisfem politico-organizatoric, impus gi practicat de stdpanitorii nomazi turanieni, documentar realizat de Georgeta Moraru - Popa in lucrarea "strdvechi norme de organizare sociald in satele pescdregfi de pe malul Bd$ii Brdilei". $i C.C. Giurdscu consemneazd cartografic satut Gropeni pe Ia 1600 in lucrarea "lstoria pescuitului gi pisciculturii in Romania" apdrutd in 1g64. Dar, prima atestare documentard certd este cea din 1777, intr-o hartd pubticatd ta Venelia. $i intr-o hartd austriacd din 1879 referitoare la raiaua Brditei apare satul Gropeni, fdcdnd pafte, in acea perioadd, din teritoriut fostei raiate.

Tradilia caslelar Tradilia locald orald aratd cd in timpul stdpdnirii turcegti, aproximativ pe locul actualului sat, existau doud "casle" (agezdri cu caracter pastoral de ldrani romdni bdgtinagi, stdp6nite de turci care incasau gi haraciul de la acegtia ). in nord era casla lui Cara Molau Paga gi in sud casla lui Suliman Paga. Cele doui casle erau despd(ite prin Vadul Soarelui sau Vadul Oddii, odaia fiind conacul lui Suliman Paga ( conform "Monografia comunei Gropeni" de l. Bogoni).

Pe ldngd conacul acestui turc

obignuiau

sd se ageze romdni

bdjenari venili din alte pdrli, cdutdnd protecfia unui conducator turc deoarece, altfel, riscau sd fie jefuili

de ceilalli turci. Cele doud pd(i ale satului figurau separat in plasa Balta. lnainte de 1840 se pare cd vatra satului Gropeni era maiin vale, la distan!5 de 10 km de locul unde se aflS astdzi.

in

1828 tradilia locald menlioneazd cd satul Gropeni e ars in intregime.

@

lflnfoZogp*Mggp

lsprdvnicia Brdilei a luptat mult pentru intoarcerea familiilor fugite. Astfel, in 1930, ispravnicul jude[ului Brdila ingtiinla visteria cd din Gropeni au fugit 58 de familii din care au fost aduse inapoi doar27. ( N.l.Perianu, "Raiaua Brdilei" - 1945 ). Alte documente vorbesc despre 100 de familii din Gropeni care s-au strdmutat in Moldova.

Comparativ cu restul satelor din fosta raia, Gropeni era un sat mare,

in trecut doar de Odaia Vizirului.

in cuprinsul satului avem consemnatd

9i o descoperire arheologicd

intdmpldtoare a unui mormdnt cu inventar funerar atribuit culturii Sdn-

din

Mureg-Cerneahov din sec. lV. Localnicii se ocupau cu agricultura, cregterea vitelor, pescuitul gi albindritul. Meseria de pescar se mogtenea din tatd in fiu, organiza\iin cete, fiecare era formatd din zece pescari gi era condusd de un vdtaf. in ceea ce privegte cregterea animalelor, se practica sistemul arhaic de cregtere liberd in Balta Brdilei, adicd li se dddea drumul primdvara gi erau adunate toamna tdrziu.

Agricultura se efectua, in principal, pe terasa Dundrii gi, in mai micd mdsurd, pe grindurile balfli.

Balta le oferea condilii excelente gi pentru cregterea albinelor. Pdnd in anul 1917, principalul proprietar al pdmdntului a fost domeniul statului. Locuitorii satului luau

pdm6nt in dijmd de la arendagi.

Dupd anul 1921, terenul agricol, cu excepfia bdlfii, a fost impd(it ldranitor prin Tmproprietdrire cu despdgubire.

W.'iffi7'

Unitnfi de invi!5mdnt ln satut Gropeni a funclionat gi o gcoald, incepdnd din anul 1830, iarin anul 1873

( Dundrea Veche sau Braful Micin

gi

Dundrea Noud sau Bralul Cremenea ).

se Tnfiinfeazd gi o gcoald de fete, ambele fuziondnd in 1893 gi devenind

piere mai existd doud clddiri: corp B cu 2

sili

de clasd, construit in 1925 9i

reabilitat in vara anului 2006 gi corp C cu trei sdli de clasd gi grup sanitar modern. Din anul 2009 au fost alocati

bani pentru reabilitarea Grddinifei. ln anul 1893 se infiinleazd gi o bibliotecd ce avea 126 volume iar in anul 1903 lua fiinla in Gropeni gi

o

bancd popularS. Dupd revolulia

din decembrie 1989 s-au

petrecut schimbdri esenfiale in viafa locuitorilor comunei. Au avut loc primele alegeri libere prin care au fost alese organele administrafiei publice locale. lncepdnd cu apari[ia legii fondului funciar au fost desfi in[ate fostele CAP-uri, terenurile gi celelalte bunuri de[inute trecdnd in proprietatea fogtilor detindtori.

pdstrate

cu sflnfenie de locuitorii comunei.

Ansamblul de dansuri populare

Floricica este recunoscut de ani de zile atAt in interiorul judelului cdt gi dincolo de granilele lui, prin participarea la diverse concursuri de gen.

institulie de invdldmdnt mixtd. Primut local a fost construit in 1869, iar in 1908 se construiegte altul cu banii sdtenilor. Din 1963 s-a datin folosintd un local de gcoald: o clddire mare iu etaj, dotatd cu mobilier gcolar nou,cu materiale didactice noi. [n respectivul local gcoala funcfioneazd gi astdzi, cu localia bazd. ln imediata apro-

Tradiliile populare sunt

Releaua hidrografici Principalul curs de apd din zond este fluviul Dundrea.

Valea este largd, prezentdnd feno-

menul despletirii cursului Tn cele doud brale principale (Bralul Mdcin gi Braful Cremenea) care inchid Tntre ele Balta Brdilei. Din Cremenea se desprind o serie de brate mai mici, care, dupd cdliva kilometri, se unesc din nou cu bralul principal, cum sunt bralul Mdnugoara, bralul Pasca, bra{ul Calia gi bratul Arapu.

Un alt bra! important este Vdlciul, care se unegte cu Cremenea la Gropeni. Pe partea stdnga, Dundrea primegte ca afluent 16ul Cdlmatui.

Pentru navigalie este folosit,

in

spe-

cial, Bralul Cremenea. Pe suprafala Bdllii Brdilei, se intdlnesc numeroare lacuri de meandru gi brafe pdrdsite, dintre care amintim: Lacul Lupoiu, Lacul Noroaiele, Lacul Lungulelul,etc.

Activitati economice

Terito-

Sedrul primdriei comunei Gropeni modernizat la standarde europene Locuitorii se pot mdndricd au unuldintre cele mai moderne sediide Primdrie

din jude!. Noua localie

inauguratd

anul acesta este dotatd la standarde europene, gra[ie eforturilor primarului Stan Malinche. Valoarea investitiei a fost de 484,21 RON fdrd TVA. boncret, lucrdrile au constatin extindere gi modernizare, consolidarea structurii de rezisten[d a clddirii, repara[ii generale.

Clddirea are doud nivele, la parter se afld birourile principale, inclusiv cele ale primarului giviceprimarului iar la etajul 1 se afld birourile contabilitdtii, sala de consiliu unde se lin gedinlele de Consiliu Local, cdteva birouri de protocol.

riul administrativ al comunei Gro- "Nu am mai trecut pe la primdrie de peni dispune de o ofertd naturald anul trecut din toamnd gi acum am deosebit de favorabild pentru dez- venit sd-mi pldtesc taxele gi impozivoltarea agriculturii ca funcliune tele. Mi-a spus un vecin cd s-a dat economicd de bazd, cu un profil in folosinld noul sediu al Primdriei complex, dominat de produclia de 9i am venit gi eu sd ?l vdd. imi place cereale, plante tehnice, legume qi foarte mult, multumesc domnului cregterea animalelor. Drept urmare,

in Caracteristicile reliefului

Terito-

riul administrativ al comunei Gropeni

se incadreazd, din punct de vedere geomorfologic, in unitatea Cdmpia Brdilei, subunitatea Terasa Brdilei, precum gi in Lunca Dundrii. Cdmpia Brdilei se dezvoltd intre rdul Buzdu la

localitatea Gropeni activitatea economicd de bazd este agricultura.

Pe teritoriul comunei Tgi desfdgoard

activitatea asociafii familiale, societdli comerciale cu profi I agricol gi zootehnic gi, in micd mdsurd, cu profil industrial.

primar ci ne-a fdcut aga primdrie gi ce sd vd mai spun...sunt mdndru cd locuiesc in Gropeni", ne-a spus un bdtr6n care venise la primdrie.

text gi foto Gabrieta POpA

nord gi pdrdul Cdlmdfui ta sud, pdnd ta

Lunca Dundrii spre est.Terasa Brdilei

se extinde la vest de Valea

lanca,

caracterizatd, in general, de un relief neted, accidentat de dune numai in partea nordicd. Pe intinsul luncii, se intdlnesc numeroase brale pdrdsite,

privaluri, be[i gi zone mldgtinoase.

Balta Brdilei, denumitd lnsula Micd a Brdilei, reprezintd suprafafa cuprinsd

intre cele doud brate ale

Dundrii

Cdminul Cultural

Primdria comunei Gropeni

, lnfoZone Media rar Agoniia Rogionata do Sriri Europone

V/

$COALA MEA Elevii gcolilor din euROcomuna Tufesti, urmagii marelui junimist Petre

Am putea spune cd elevii care

lstoria gcolii incepe in 1895...

$coal5 modemd fn Tufegti

1l

Ca urmare, gcoala a fost datd in

iJ'irscoala gi gridinila din satul Jibdnegti

folosinfd in anul 1895, dupd cum scrie gi pe frontiscpiciul gcolii vechi. lmobilul gcolii, inaugurat in noiembrie 1 895,

ln anul 1895 lua nagtere, la inifiativa unui mare om politic al vremii, Petre P. Carp, un sat nou numit Jibdnegti.

Denumirea satului vine de la numele mogiei gi localitdlii lui Petre P. Carp, pe vremea aceea ministru al Cultelor 9i Domeniilor Statului, mogie aflatd ldngd lagi. Localitatea Jibdnegti existd

gi astdzi. Aici, au fost atragi (cdci

pe aceste meleaguri era mult teren agricol mdnos gi necultivat) oameni din familii mai sdrace din satele vecine iar in 1893 incepe construirea in Cdmpia Bdrdganului, domeniul Brdilei, a doud localitdli: libdnegti gi Goldgei. Aga s-au construit 400 de case formate din doud camere gi o tindd iar in anul 1895 au venit familii

era format din doud sdli de clasd 9i o sald de sport. in anii 1912-1913, gcoala pe extinde cu alte doud Sdlide clasd. ln anul 1937 este inauguratd clddirea unei noi gcoli in "Satul Nou" gare este o prelungire a Tibdnegtiului.

condilii de muncd decente ca in majoritatea gcolilor din municipiul Brdila.

ln acest local, construit doar

contribufia sdtenilor,

prin funclioneaz^d

gi astdzi doud grupe de grridinild. ln anul 1965 gcoala capdtd propo(ii prin inaugurarea unui nou imobil format din opt sdli de clasd care in 1972 este completat cu incd doud gi, un an mai tdrziu, cu un atelier-gcoald. Tot in anul 1973, imobilul vechi al gcolii este supus unor reparalii capitale iarin 1985 este datd in folosinld, ldngd gcoali, o grddinild noud. Pe parcursul anilor, numdrul populaliei gcolare gi al cadrelor didactice a crescut constant, ajungdnd Tn anii '80 la aproximativ 900 de elevi gi 160 de copii de grddinitd.

tinere din satele vecine gi s-au aqezat pe ulili astfel: pe o ulild 70 de familii din Ceacaru, 111 familii din Gropeni,

70 de familii din Tichilegti, 50 de familii din Chiscani, 12 familii din PArlita, celelalte familii venind din Viziru gi Stdncula. Fiecare familie a fost improprietdritd cu cdte 4,5 ha teren extravilan gi 0,40 ha de teren intravilan. Astfel, la infiin[are, vatra satului definea o suprafald de 160 ha gi un teren extravilan de 1.800 ha. S-au mai ldsat gase vetre in centrul satului, trei dintre ele pentru bisericd gitrei pentru gcoald. $coala gi biserica au primit in extravilan cdte 5 ha de teren arabil.

(o) v

ilnfazone Media Agentia Regronala de Sllri Europene

Carp

Petre P. Carp (n. 28 iunie 1837, Iagi - d. 19 iunie 1919, libdnegti, judelul lagi), om politic, -diplomat, fondator al SocielSfi7 Junimea gi lider politic aI ac6sleia. Dupd fuziunea din 3 aprilie 1907, Carp dâ‚Źvine gi' pregedinte .al Partidului Conseruator, Cu o carierd paliticd impresionanti, ce s-a desfdg u rat pe parcursul a 50 de dni, a fost martorul renagterii nalionale a Romflniei.

Unul dintre cei mai mari oameni de stat ai ldrii, Petre P. Carp s-a numdrat printre cele mai avizate voci din viala politicd romdneascd, luptilnd cu vehemen{ipentru crezurile sale, politice. Inzestrat ,cu mari califdti oratorice, istoricii il eonsiderd'j,t doilea mare potitician conseruailor dupd Barbu'Catargiu.

Istoricul $colrI din comuna Tufegti,

jude,tul Brdila se leagd de numele marelui junimist Petre P. Carp.

invald carte in gcolile din Tufegti gi libdnegti, satele componente ale comunei, sunt urmagii marelui om politic Ai literat. Tocmai de aceea, au toate motivele de mindrie iar rezultatele de exceplie oblinute an de an Ia diverse coni:ursuii gcolare se datoreazi atit bunei pregdtiri a cadrelor didactice cit gi silinlei elevilor. Contributia tuturor fictorilor locati este 'cef se poafe de vizibild in rezultatele gcotii Ia nivet judelean gi nalionai prin implicare in diverse tipuri de proiecte educationale menite sd formeze elevii'dupd standarde europene.

P.

De pe bdncile gcolilor din comuna Tufegti au iegit, de-a lungul anilor, cei mai mul{i intelectuali comparativ cu alte comune din judeful Brdila.

$coala, astdzi...

Condiliile excelente din gcoald se datoreazd, azi,in primul r6nd, relaliei

dintre conducerea gcolii gi edilul comunei, Moise $tefan.

Astdzi, gcoala are 16 sdli de clas5, extraordinare

doud laboratoare,

o

salS de sport

noud gi o bibliotecd. Toate aceste sdli sunt dotate cu mobilier nou, cu ma-

$coala din Jibdnegti a funcfionat, la un moment dat, cu 16 clase la invdldm6ntul primal 20 clase la invdfdmAntul gimnazial 9i treapta de liceu 9i gapte grupe de grddinifd.

I

ln prezent, localul gcolii noi a fost supus unei reparaliicapitale, fiind create

terial didactic necear preddrii tuturor obiectelor. Acum, in gcoala din Tufegti invald 300 de elevi gi 90 de pregcolari care sunt indrumali de patru educatoare, opt invdldtori gi 16 profesori. An de an gcoala din Tufegti a dat elevi la cele mai bune licee ale Brdilei dar gi la Liceele Militar, Pedagogic Ai Teologic. text gi foto Gabriela POPA

TURISM RURAL

Haiducii au descins cdlare Ia Festivalut Cdrnalilor de ptegcoi din Buzdu Primele mente

xtel

d? t

+

atilt 'fn perioada 01-02.09 a avut loc la Pogoanele, in judelul Buzdu, Festivalul Pepenilor gi primul T619 at GAL Ecout Cilmfiiei Buzdutui de la Pogoanele, unde s-au expus produse tradilionale cum ar fl pepeni, ardei gras, struguri, sau ceapa dar gi produse de tip agro - alimentar ca

Releta cdrnalilor de plescoi este legatd de o legendd locald. Se spune cd haiducii de pdn pdrlile locului prindeau oile boga{ilor munteni c6nd acegtia veneau la tdrg

la Buzdu 9i, ca sd nu-i prindd potera, carnea o fdceau pastramd gi c6rna!i. ReTnvi-

pdine produsd de brutdria din Rugelu,

brdnzd sau traditionala zacuiia. lneditul acestui eveniment a constat in faptul cd a fost organizat de Gru-

ind strdvechea legendd, Festivalul a fost deschis de haiducii sositi cdlare printre participantii la eveniment.

Voia bund a fost intrelinutd de grdtarele pe care sfdrdiau picantii

pul_de Acfiune Locatd Ecoul Cdmpi-

ei Buzdului in cadrul activitdtilor

de

cdrnali de Plegcoi, udali din belgug

animare a teritoriului si de promovare a strategiei de dezvoltare locald.

Acesta a fost 9i un prim pas in rea-

cu traditionalul vin de

pietroas6le-.

De men{ionat este faptul cd produsul local ,,cdrnalii de plegcoi,, este marcd inregistratd la OSIM si, aldturi de salamul de Sibiu, sunt iingurele preparate romdnegti din carne ad_ mise la comercializare in spa{iul UE.

lizarea demersurilor de a inregistra ca marcd pepenii de pogoanele, pe care localnicii ii compard, ca savoare gi aspect, cu pepenii de Ddbuleni,,, ne-a spus directorul Biroului Re_ gional al RNDR, Silvia Gdnescu.

Evenimentul

a fost organizat

de

Primdria Sdpoca si Consiliul Judetean

Buzdu. La final, fiecare gospodar a primit cdte o diplomd, din partea Primdriei Sdpoca, penltu recompensarea efortului depus in anul agricol care s-a incheiat, iar din partea Biroului Regional Sud-Est al RNDR, a primit revista Romdnia Rurald 9i materiale promofionale. participant

Un alt eveniment desfdgurat in Buzdu

a fost la finele lunii septembrie,

in

data de 23.09 gi anume parada Gos-

podarilor de la Sdpoca pe stadi_ onuldin comund unde 13 producdtori locali de legume si fructe si-au etalat produsele, adicd lbgumele'produse in bazinul legumicolde la Mdtegti (ardei, rggt! gogonele, celebra cedpd' rogie de Buzdu, funii de usturoi, conopida)

Un alt eveniment deosebit a 9i fructele de sezon produse i; fost organizat in perioada 6-T livezile proprii (struguri gi mere), octombrie gi anume- Festivatut flumos araniate in cosuri' impletite plegcoi.

din rdchit6. ln cadrul evenimentului s-a organizat 9i un concurs culinar de ardei umpluli: 20 de gospodine organizate in 5 echipe au pregdtit

ardei umpluli, care s-au fiert tradilional,

in ceaune uriage la foc de

l6mne.

CArna{ilor

de

Acesta

a

avut ca principal obiectiv promovarea

turisticd

a zonei VAii Buzdului.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judelean Buzdu, in parteneriat cu ANTREC Buzdu, primdria Berca 9i Pensiunea Casa Matei.

La aceste evenimente au fost promovate toate produsele tradilionale buzoiene, devenite, formal sau nu, adevirate brand-uri cunoscute in toatd !ara, cum arfi ceapa rosie, varza de Buzdu, covrigii de Buzdd, cdrnalii de Plegcoi sau vinul de pietroasele, care au atras vizitatori din judelele

Buzdu, Brdila, Gatali

9i

Bra$ov.

text: Gabriela POpA

".lnfoZone Media ' Europone Agentis Regionata de Strri

dr \:_/

Dupd datina strdbund, in comuna Cumpdna, folclorul gi tradiliile formeazd o matrice pertectd ,,$esurile rominegti sunt pline de nostalgia plaiului. $1, de vreme Concursul este deschis artigtilor amade omul de la $et nu poate avea in preajmd acest plai, sufle- tori, soligti vocali gi instrumentigti din tul igi creazd pe altd cale atmosfera acestuia: cflntecul ii line !ard, interpreli ai cdntecului popular Ioc de plaiu, scria marele Lucian Blaga in "Spaliul mioritic". romdnesc, cu vdrste cuprinse intre

6 gi 18 ani. ln afara concursului propriu - zis, a recitalurilor extraordinare oferite de artigti consacrali din !ard, cAt gi de orchestre, grupuri gi soligti, festivalul - concurs nalional de folclor pentru tineri interpreli " Dor de cdnt romdnesc", mai cuprinde transmisii speciale radio gi TV, conferinfe de presd, intdlniri - dezbateri cu mem-

brii juriului gi cu alte

personalitSli

prezente la festival, conferinfe, mese

rotunde, colocviu al realizatorilor de emisiuni de folclor, radio gi TV.

Astfel, Casa de Culturd gdzduiegte festivaluri jude[ene gi nalionale de muzicd ugoard gi populard: Festivalul-Concurs Nafional de FolCdnd spui comuna Cumpdna, spui clor pentru Tineri lnterpreli - "Dor primar Mariana Gdju. Un om gospo- de cdnt romdnesc", Festivalul de dar care a gtiut de fiecare datd, prin Datini gi Obiceiuri de larnd "Dupd acliunile sprijinite ca gi edil, sd ducd datina strdbund", Festivalul Nalional faima gi dincolo de granifele ldrii. Cdnd de Muzicd Ugoard pentru Copii 9i spui comuna Cumpdna, spui tradifie, Tineret "Delfinul de mare"; aniversiri folclor gi cdnt. Toate trei sunt reunite ale Zilei Nalionale a Romdniei, Ziua in doud nume: Ansamblul de dansuri Eroilor , Ziua lnternalionald a Famifolclorice,,Romdncula" gi,,Muguragii liei, Ziua lnterna[ionald a Copilului, Cumpenei". Tot ceea ce inseamnd Ziua lnternafionald a Femeii. De activitate culturald la nivelul comunei asemenea, tot la Casa de Culturd se are loc in incinta Casei de Culturd, o organizeazd, anual, Campionate de institulie modernd, dotatd cu echipa- Fotbal, Handbal, Baschet, Scrimd, mente de sonorizare gi iluminat de cea Campionat de table, $ah, Go dar gi mai bund calitate (computer, stalie, programe privind integrarea rromimicrofoane, boxe). La buna calitate lor in societate, in vederea oblinerii a actului cultural de aici contribuie actelor de stare civild ale acestora; mai mulli factori educa[ionali din cursuri de educalie parentald gi a comund - profesori de muzicd,balet, primilor 3 ani de viald in colaboinvdldtori, instructori de dansuri rare cu Fundalia Holt Romdnia. Nici populare, dansuri sportive, dansuri activitdfile caritabile organizate turcegti gi ansambluri corale gcolare. aici nu sunt lipsite de importanld, ln fiecare an, se elaboreazd un plan acestea fiind realizate cu sprijinul de activitate care se reaclualizeazd Fundaliei Tom Lennox gi Fundafiei pe parcursul anului, in func[ie de Principesa Margareta a Romdniei". activitdlile ce se vor desfdgura. Un prim festival Festivalul Na[ionalde Folclor pentru tineri interpreli "Dor de in comuna Cumpdna, am putea Cdnt Romdnesc" care se desfdgoard spune cd folclorul este la el acasd. in luna mai gi in acest an a ajuns Aici, anual se organizeazd festivaluri deja la cea de-a Vll-a edifie. Fiecare nalionale de folclor, de cdntec, joc edifie igi propune sd se contureze 9i voie buni dar gi pentru cinstirea ca o reuniune artisticd de excep[ie, datinilor gi obiceiurilor strdbune. o sdrbdtoare prin cdntec Ai pentru cdntec, a romdnilor de pretutindeni.

"Viala unei naliuni esfe cultura ei proprie"

Media ,s,l.nfoZone '.*.

Agâ‚Źnria Regionala dâ‚Ź Stiri Europ6fi6

Un alt festival deosebit de important

este Festivalul Nalional de datini gi obiceiuri de iarnd "Dupd datina strdbunS". Aldturi de religie, tradiliile strdmogegti, sunt coloana vertebrald a poporului romdn. ln cultura populari

tradilionald, obiceiurile formeazd un capitol important, flindca intreaga via[d a omului, munca lui din timpul anului gi diferitele lui ocupalii, relaliile cu semenii gi cu intruchipdrile mitologice erau intrelesute cu obiceiuri.

Festivalul a ajuns la cea de-a lX-a edilie gi igi propune, de fiecare datd, sd pund in lumind tradilia, cultura gifolclorul romdnesc. Sdrbdtorile de iarnd sunt celebrate la Cumpdna la acest festival printr-o paradd a datinilor gi obiceiurilor de iarnd prezentate de ansambluri folclorice din toate zonele etno - folclorice din !ard, urmate de recitaluri ale soligtilor consacrali. in fiecare an, participd un numdrde 400-500 reprezentanli din 14-17 judele ale ldrii.

*

Tot in comuna

Cumpdna

se

uragii Cu m penein' infloresc pe zi ce trece

,,M ug

organizeazd, anual, gi un Festival Judelean de Muzicd Ugoard ,,Delfi-

nul de Mare". Casa de

Cel de-al doilea ansamblu este "Mugurasii Cumpenei"care a fost

Culturd

Cumpdna, a incercat de-a lungul anilor sd dezvolte gi sd incurajeze gi tinerele talente din domeniul muzicii ugoare, in acest sens, organizdnd acest festival care a ajuns in acest an la ce-a de-a X- a edilie. Festivalul este deschis copiilor gi tinerilor cu vdrste cuprinse intre 6 gi 1B ani gi se desfdgoard pe trei secliuni.

infiinlat in anul 2004 gi este compus copiii cu vdrste intre 7 gi 13 ani. Carie-

ra artisticd a

incepdtori gi avansali. De-a lungul timpului, ansamblul a participat mul cultural de muzicd gi dansuri in Germania la Bonn, in cadrul programului lansat de Ministerul Afacerilor Externe "Promovarea comunitdlilor locale din RomAnia in spa[iul Uniunii Europene", misiune diplomaticd desfdguratd pe trei paliere: administrativ, economic Ai cultural- academic. in martie 2007, ansamblul "Romdncu!a" a participat la festivalul internalional de la Manisa - Turcia unde au avut loc schimburi de experienld admi-

nistrative gi culturale intre Turcia gi

"Romdncula" dobrogeand face cinste folclorului romdnesc

Unul dintre cele mai

cunoscute

ansambluri folclorice din zond gi nu

numai este ,,Romdncu!a". Acesta a

fost inflinlat in anul 2004 gi este format din tinerii comunei (12 perechi), cu vdrste intre '13 gi 18 ani care, igi desfdgoard activitatea sub indrumarea instructorului de specialitate, Con-

stantin Olteanu, fiind acompaniafi de Orchestra Casei de Culturd, condusd de maestrul Nicolae Spdtaru. Cariera artisticd a ansamblului este in

curs de dezvoltare prin participdri la festivaluri comunale, judefene,

nalionale gi internalionale. Ansamblul a participat la festivalurile anuale de gen organizate de comuna Cumpana cum sunt festivalul national "Dor de Cdnt Romdnesc" gi festivalul internalional "Dupd Datina Strdbund", Ziua Recoltei (Ziua Comunei), diferite

manifestdri, vizite oficiale, invitalii la diferite posturi de televiziune la emisiunifolclorice. ln perioada 15 august - septembrie 2005, atdt,,RomAncula" cdt gi ,,Muguragii Cumpenei" au participat la manifestirile organizate la Brest - Fran(a ?n cadrul proiectului

"Unitate gi diversitate in cultura gi civilizafia !Srilor Europei"- Danserien Ar Gelmeur, manifestdri care au avut ca scop schimburi culturale Tntre Bretania gi Dobrogea, pornind de la infrdfirea celor doud capitale - Constanfa gi Brest. ln perioada 08 -11 octombrie 2006, ansamblul "Romdncula" a participat la progra-

ansamblului este la

inceput, fiind alcdtuit din doud grupe:

Romdnia. A urmat participarea la festivalul de folclor de la DobrichBulgaria, localitate infrdliti cu comuna Cumpdna, unde ansamblul a suslinut spectacole cu ocazia zilelor oragului Dobrich impreund cu alte ensambluri din farile vecine Bulgariei. ln 2007 cele doud ansambluri au participat la Festivalul de folclor "Pentru mdndra din Botiza", la Festivalul "Calatis" din Mangalia, in 2008 gi 2009 participdnd gi la Festivalul de folclor "Dobroge, mdndrd grddind" din Eforie Nord dar gi la Festivalul internalional de folclor "Dan Moisescu" de la

Topalu, Constanla.

Programele prezentate sunt variate, con[indnd dansuri cu teme din toate zonele etno - folclorice ale ldrii. Astfel, din zona Dobrogei au fost prezentate urmdtoarele dansuri: Caddneasca, Ofilereasca, Hora de la Babadag, Sdrba de la 33, Hora de mAnd; din Muntenia-Fedelegul, Ciuleandra,

Breaza, Brdul pe

6, Oltenia-

aldturi de "Romdncufa" la manifestdri organizate la Brest, in Franla in cadrul

proiectului "Unitate 9i diversitate in cultura gi civilizalia ldrilor Europei".

De asemenea, copiii au mai participat

la Festivalul internalional de

folclor

din Staliunea Burgas, Bulgaria, aldturi de alte 20 de ansambluri din alte ldri.

dar prezintd programe artistice

la

toate activitdfile culturale desfdgurate la nivelul comunei Cumpdna. Activitatea ansamblului se desfdgoard sub indrumarea instructorului de specialitate Constantin Olteanu si este acompaniat de orchestra profesionistd a Casei de Culturd Cumpdna. Programele prezentate sunt variate, conlindnd dansuri cu teme din toate zonele etno - folclorice ale ldrii: din Dobrogea- Hora gi Caddneasca; din Moldova- Horoina, Ardelenegete (Asau), Corogheasca de Asau, Cazarma, SArba Moldova, Balca Moldova, Ciobdnesc - nordul Moldovei.

Aceste ansambluri sunt susfinute de cdtre Casa de Culturd Cumpdna, Consiliul Local Cumpdna, Primdria

Cumpdna gi alfi sponsori locali gi nu numai. Atdt ansamblurile, cdt 9i soligtii

de muzicd populard: Bogdan Cristian lonu!, Mdddlina Vasile, Chebuld Ana Maria gi Andrei Alexandra Mihaela dar

giceide muzicd ugoard precum giCorul $colii Generale Cumpdna participd

la diferite schimburi culturale organizate de Filiala Judelului Constanla a Asocialiei Comunelor din Romdnia.

text: Gabriela

Trei

POPA

pdzegte, Galaonul, Boereasca, Sdrba

Oltenia, Cdlugul; din Moldova- Hora,

Floricica, Hang, Cazarma, Ruseasca, Sdrbi Moldova, Datini 9i obiceiuri de iarnd din Moldova de Centru.

noarAncur.a

Media :r.lnfoZone Europene -. '

Agonlia Regionala d6 Stiri

ar \fl/

ATRACTI iN DELTA DUNARil

Istorie gi civilizatie

in sudul judelului Tulcea, comuna Casimcea este compusd din gase localitdfi: Casimcea, care este gi regedinla comunei, Rdzboieni, Corugea, Haidar, Rahman gi Cigmeaua Noud.

Agezatd

Numele localitdfii Casimcea il intdlnim documen-

in mai multe menliondri Se poate spune cd, din punct

de

vedere geomorfologic, s-a stabilit o singurd unitate gi anume: Podigul Casimcea gi subunitd{ile sale: cdmpie inaltd, slab ondulatd,

vdi addnci gi inguste - valea Casimcei,

valea Corugei, valea Haidarului cu ramificafiile lorscurte gi maluri abrupte.

Teritoriul este cuprins intr-o regiune caracteristicd unui regim eolian foarte activ, in sens de manifestare a Grivdfului care iarna coboard temperatura, spulberd zdpada, dezvelind culturile de toamnd, iar vara mdregte considerabil evaporarea apei din sol.

Din punct de vedere al retelei hidrografice, comuna este strdbdtutd de la nord la sud de pdrdul Casim-

cea, care se varsd in lacul Tagaul judelul Constanla, 9i Sfluen9il tul acestuia, Dulbencea. ln comuna Casimcea existd Rezervatia

Naturald "Valea

Mahomence'a" intinsd pe o suprafafd de 1029.08 ha.

tare, gi anume in defterul din 1543, sub formd de doud sate apropiate, cu toponimele turcegti: Kara-Kasim (pdmdntul lui Kasim) 9i Abdul-Kasim, care mentioneazd localitdlile dobrogene cu sarcinile militare ce reveneau popula[iei colonizate de lmperiul Otoman. lntr-un alt defter otoman din 1584, intdlnim iardgiCasimcea ca doud sate distincte foarte apropiate.

La sfdrgitul secolului alXVlll-lea, harta austriacd din 1790 trece satul sub denumirea de Kusimga, iar harta m itard rusd d n 1 828 note azdagezarea Kasumota Noud gi Kasumota Veche.

La mijlocul secolului al XIX-lea, lon lonescu de la Brad, in cdldtoria sa prin Dobrogea, gdsegte satul iI

i

gub denumirea de Kqasimlcha. in fine, Fondul Tapiurilor otomane amintegte agezarea

Casimcea.

XX-lea populalia localitdlii era de 1.088 su-

La inceputul secolului al

ffete din care 810 romani, 245 bul

gari, 15 gagduli (turci

cregtinati), 11 ligani cregtini, 1 grec, 5 armeni, 1 german, toli acegtia locuind in 439 de case gi 26 bordeie.

$coala din Casimcea a fost fondatd

in

1886, iar biserica cu hramul "Sf. Dumitru" s-a ridicat in 1900.

Primul invaldtor a fost Radu Moroianu, absolvent al $colii normale din Bragov in anul 1880.

,,"lnfoZone Media ..: :

Agentla Rogionala de Stiri Europene

Din anul 1927, in cadrul gcotii funcliona gi un cerc cultural condus de lon Cdrnu. in 1939 se va infiinla Cdminul Cultural "Sculptorul lon Jalea". Mica industrie a fost reprezentatd de moara cu darac a lui loan Nistor care, dupd nafionalizare, a devenit moara de stat "11 lunie".

Mai exista moara lui Liviu Teodoru, alte doud mori de vdnt, doud mori de

itpe gi sifondria lui Mircea Oprigan. ln rdzboiul intregirii neamului, 19161918, s-au jertfit 53 eroi, iar in al lllea rdzboi mondial, 23 eroi. Numele acestora sunt incrustate pe Monumentul Eroilor ridicat in 1995 prin contribufia medicului Rdgnoveanu Nicolae gi a primarului CdpSldnd lon.

Dupd reunirea Dobrogei cu RomAnia, in 1878, Casimcea devine comund cu satul Ali-Fakih (Ali Evtaviosut) astdzi Rdzboieni, in compunerea cdruia a intrat mai tdrziu gi cdtunul Ciaus-chioi (satul sergentului).

La inceputul secolului al XX-lea,

satul Rdzboieni avea o populalie de 241 persoane, din care: 125 bulgari, 78 turci, 21 gdgduzi gi 17 romani, iar Ciauschioiul avea 242 llftari, 6 turci 9i 2 armeni. Satul Corugea este amintit pentru prima datd in defterul otoman din 1573 sub denumirea de Koruca-Kasim, iar harta austriacd din

1790, noteazd satul sub denumirea

de Karanga. Fondul Tapiurilor otomane in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea amintegte de Koruca. in anul 1899, la Coiugea se ridicd prima gcoald romdneascd, iar in sat locuiau numai 579 de romdni.

Satul este situat pe malul stdng al rdului Topolog, denumirea fiind de origine fdrdneasca, gi se trage de la secarea

rdului, fiind tradusd "sec,

fird apd".

ATRACTII IN DELTA DUNARII t S?tut Rahman se lradu,e'il din tirnba titari prin "Dumnezeu". Acesta este ag€zattf n,ap.r'6piierea'rsl4luiTorpo,log, gi fl gdsim men[ionat pentru prima datd la sidrgitul secolului al XVI-lea, intr-un registru otoman, sub denumirea de Rahman-Bey. nstfet denumit il mai intAlnim in harta austriacd din 1790 gi Tn harta militard rusd din 1828. La inceputul secolului al XXlea; :,satillr era intr$::.stare jal6icd, in localitate trdind 666 de locuitori de'oiiginti roillenei iai.prima gcoald

roTineasce dii{B fondate in J885;

Destinele locuitorilor sunt conduse din anul 2004 de primarul comunei Tilincd Gheorghe. "VA mullumesc pentru cd ali fost aldturi de mine in amplele procese de transformare gi modernizare a comunei noastre din anul 2004 pdnd Tn prezent. Fdrd Tncrederea gi hdrnicia dumneavoastrd de a md sprijini gi in(elege, nu a9 fi putut demara, continua gi finaliza o parte din proiectele propuse la inceputul mandatului meu. Anul 2007 a fost cel mai rodnic, mdrturie fiind urmdtoarele realizdri: modernizarea gcolilor Rahman 9i Rdzboieni; modernizarea Cdminului Cultural "lon Jalea" 9i a CaseiTineretului; reabilitarea bisericii din satul Cigmeaua-Noud; repararea drumului judelean 222 Casimcea-Sarighiolul de Deal; repararea drumului Casimcea-Rdzboieni;

amenajarea parcurilor de joacd in satele comunei;alimentarea cu apd in satul Rahman; alimentare cu apd in satul Rdzboieni. $tiu cd sunt multe de fdcut pentru a ajunge acolo unde ne-am propus, dar este nevoie de timp 9i incredere", spune edilul comunei in mesajul postat pe site-ul primdriei.

Satul Cigmeua Noud este intdlnit pentru prima datd sub de-

numirea de

Ramazan-Kioi,

tradus din limba turcd "Satul Postului" (Ramazan-post, Kioi-sat).

Satul a suferit mari distrugeri dupd invaziile cercheze din secolul al XIXlea. Dupd 1878 populalia de origine musulmand va pirdsi localitatea, in sat trdind la inceputul secolului a XX-lea doar 208 locuitori de origine romdnd.

Situri arheologice din comuna Casimcea

-

epoca romand - sat Casimcea, comuna Casimcea, la 2.5 km S de sat, pe terasa de pe malul drept al p6rdului Casimcea, la S de DJ Casimcea-Sarghiolul de Deal; Villa rustica - epoca romand - sat Casimcea, comuna Casimcea; Necropola - epoca romand - sat Casimcea, comuna Casimcea, la N de sat, Dealul "Collunii Dulbencii"; Agezare - sec. XVlll gi epoca romani - sat Casimcea, comuna Casimcea, la N de sat, Dealul "Coltunii Dulbencii"; Agezare sec l-lll p. bfrr.

Epoca romand - sat Casimcea,

Villa rustica

comuna Casimcea, "Dealul Lexanului".

Tumului- epoca anticd - sat Casimcea, comuna Casimcea, pe intreg teritoriul

comunei. Agezare geticd - latene - sat

Rahmanu, comuna Casimcea, la 1 km NE de satul Rahmanu; Agezare

romand - epoca romand tirzie - sat Rahmanu, comuna Casimcea, la 2 km de satul Rahmanu.

Agezarea de la "Baba Ceair"

ln martie 2012,|a initiativa ediluluigef a fost fnfiintat Ansamblul "Doina Ca!imcei".

epoca romand tdrzie - sat Rdzboieni,

::r:1"

Casimcea, la 200m NE de sat.

informalii preluate de pe site-ul Primdriei Gasmicea fotografii preluate de la Rezervatia Rdzboieni

INFODELTA

,':lnfoZone Media @) Europan€ \/ Ag€nta Rogioneta de stirr

Zilele Zivoenilor- comuna Zivoaia, judelul Brfiila -369 ani atestare documentari Lacuitorii comunei brdilene Zdvoaia au cinstit in data de 6 octombrie memoria strdmogilor lor, a celor care in urmd cu 369 de ani au pus bazele acestei a5ezdri. Cu oeazia acesf{ri mare eveniment de atestare documentard, Frimdria gi Consiliul Local a organizat prima edidie a Zilei Zdvoienilor.

Atmosfera de sdrbdtoare i-a atras gi pe localnicii din alte comune. "Am venit de ta DudeSti deoarece am auzit cd fac bdlci Si mi-am luat prietenii. O sd

s&*x*zr;*F,*e*@*tt

Ktu'â‚Ź*&g&

stdm pflnd diseard sd ascultdm gi muzicd", ne-a spus Nelu, un tdndr de 25 de ani venit cu amicii lui la billciul din Zdvoaia. in spatele Primdriei, pe un teren destul de mare, a fost amenajat un loc special pentru "magini zburdtoare" iar cdtiva comercianti gi-au amenajat tarabele pentru a-gi tntdmpina oaspelii Desciiderea Zilei Zdvoienilor a fost fdcutd de noul primar al comunei, Stdn;id Drugdu care l*a urat cetdfenilor "La Mulli Ani" gi a dat startul petrecerii.

Profesorul de istorie Radu Tilihoi a fdcut o scurtd trecere prin istorie a localitSlii gi apoi a urmat o intdlnire cu fiii satului. "Cercetdnd ,,Catalogul documentar al larii Romdnegti din Arhivele Statului Bucuregti, "din documentul nr.1138 afldm cd la 1643(7152), octombrie 8-Cdrstea vdtaf gijupdneasa saAna vAnd lui Eremia din Paditi 6 pogoane de vie, cu 50 de unghibanigata, cu gtirea cumnalilor Craia, Necula gi Marco, fiind martori Dumitragcu Rogul din Buzdu,Vdlcul, fiul lui Cernat gi Mdrzea din Soregti, Dumitragcu ce aprod din Rdmnic,

fiul sotrarului Sava, Dima nepot lui lane Topliceanul, unghegul Neagoe Rogca gi altii din Pdrlifi gi Zdvoiu.

document se referd intr-adevdr la localitatea noastrd gi, in acest caz, putem afirma cd data de atestare documnetard B octombrie 1643", a spus profesorulde istorie Radu Tilihoi.

dans modern givoia bund, cei prezen[i in sald aplauddnd la scend deschisd.

Revelafia spectacolului a fost formalia de dansuria $coliidin comuna Rogiori"RomAnagii", o clasd externd a $colii

Slujba religioasd a avut un deosebit de important deoarece

in

rol au fost comemorali eroii comunei. Tot cu

aceastd ocazie a fost deschis oficial gi Muzeul de Etnografie iar profesorul Radu Tilihoi a fost la dispozilia

tuturor celor care au vrut sd vadd vechi obiecte ale zdvoienilor adunate de domnia sa de la diverse persoane sau, chiar din propria familie luate. Acum, muzeul a fost extins gi cu alte doud incdperi, spaliul a fost aerisit gi vdruit dar au mai fost aduse gi alte obiecte tradi(ionale.

1,.

Populare de Arte. Copiii, imbrdca[i

frumoase costume populare tradifionale, au demonstrat, fie cd erau clasa I sau mai mari, cd au dansul in sdnge gi gtiu sd ridice o sald in picioaare, fdcdnd un spectacol de exceplie.

Dupd aceastd reprezentafie, afard, in fala Cdminului Cultural oamenii au dansat pe muzica formaliei "Cromatic" din Braila 9i au incins o hord cu Tudorila Voineag 9i Mihai Costandache.

Prima edilie a Zilei Zdvoenilor a fost un real succes atAt pentru primarul nou ales Stdnicd Drugdu cAt gi pentru cetdfenii comunei dar gi cei care au venit din alte pdrli sd asiste la eveniment. Felicitdri organizatorilor 9i, la anul, cdnd se vor implini 370 de ani sd fie o sdrbdtoare

mai frumoasd decdt text Si fota Docurnentul de atestare a carnunei Zdvoaia

Considerdm cd,,Zdvoaiul"din acest document este unul gi acelagi sat cu Zdvoaele noastre din urmdtoarele considerente: satul Zdvoaele p6nd la 1828 nu a fdcut parte dia raiaua Brdilei ci a fost component aljudelului Slan Rdmnci, apa(indnd din punct de vedere ecleziastic de Episcopia Buzdului; in secolul al XVll lea, in apropierea Buzdului nu exista decat un Zdvoaiu, dupd cum se menlioneazi in lndexul de localitS(i

Dupd-amiazd, la Cdminul Culll; satul Padi! nu este tural a avut loc un spectacol altul dec6t Pdrlita din secolul al XIX artistic muzical-coregrafic sus{inut lea gi inceputul secolului al Xl lea de elevii $colii Populare de Arte (astdzi Cuza-Vodd) gi care se afld la "Vespasian Lungu" din Brdila.

Volumul

o distanfd de cca 25 Km de Zdvoaia.

Agadar, considerdm cd

@ ..

I

nf"oZong*

acest

$#S..gj.a

Din spectacol au fdcut parte mini-recitaluri de muzicd populard gi ugoard,

in

acest

: Gabriela

an.

POPA

Biblioteca din comuna

"Cdnd mi-am inceput

eu

briileani Rogiori

atrage ca un magnet copiii gi virstnicii la aceeagi masd A fi bibliotecar in mediul rural este o provocare deosebifd pentru cei care se ineumetd sd o practcice. De cele mai multe ori, bibliotecarut trehuie sd fie.,intr-o pefiectd rela{ie de coordanare cu gcoata 9i cu brberica pentru cd, in acest mod, coitribuie la o bund educalie pehtru copiii.

Dar, bibliotecarul trebuie sd gfie, mai nou, gi sd foloseisc-a un calculator, ba chiar sd navigheze Fl inlernet gigd ii invele gi pe atlii care vor gi tainele spaliutui virtuat. in comuia Ftogiori'din judelul 1d-ggnoascd Brdila, Moldoveanu Rodicd este bibtiotecar de 20 d; ani. spune'cd ii place lumea cdrlilor Ei fiecare zi de muncd esfe o noud provocare.

activi-

tatea, a trebuit sd preiau totul de la fosta bibliotecarS. Atunci trebuia sd funcliondm intr-o locatie precard, in trei cdmdrule foarte vechi unde nu era nici lumind nici cdldurd. Apoi, dupd Revolutie, m-am mutatin sediul fostul ui CAP dar nici acolo nu aveam cdldurd.

De trei ani suntem aici in noul sediu al Cdminului Cultural unde, prin grija domnului primar, avem toate conditiile necesare desfdgurdrii activitdlii", ne-a povestit bibliotecara din comuna Rogiori, Moldoveanu Rodica.

Tot de la domnia sa am aflat cd Biblioteca dispune de un fond de carte de 10 mii de volume iar anul acesta au mai fost alocali bani de la bugetul local pentru a se achiziliona gi alte noutdli editoriale utile cititorilor.

Cei mai fldeli clienli ai bibliotecii sunt

copiii care vin atdt in timpul anului gcolar cdt gi in vacante. "ln biblioteca noastrd vin atdt copiii de la gcoald iar pe timpul vacanlelor vin gi liceenii dar gi studenlii care se intorc acasd.

Avem o bund rela[ie de colaborare cu Sc9?19 astfelincdtgtim din timp ce cdrli existd in bibliografie 9i le pregdtim'i.

De asemenea, la bibliotecd vin

.:

in ceea ce privegte

activitdtile derulate de Biblioteca'din Rogiori, in acest

an a avut un parteneriat cu APIA prin care ii ajuta in acliunile lor. Apoi a fost programul "$coala altfel" gi au venit copiii atdt de la gcoald cAt gi grddinild cu jocuri, povesti. Au fost diverse activitd(i cum e Ziua Mamei, Ziua Copilului dar existd implicare gi in activitdlile organizate de gcoald. "lmi place ceea ce fac, lumea cd(ilor e fascinantd, gi nu md vdd fdcdnd o altd meserie decdt cea de bibliotecar". text gi foto: Gabriela POPA

gi

femei casnice dar gi pensionare care

solicitd c5(i cu refete sau diverse publica[ii", a precizat sursa citatd

Centrul Biblionet- punte de Iegdturd intre Rogiori gi Europa Tot

in incinta Bibliotecii

functioneazd

gi centrul Biblionet. Acesia este dotat cu patru calculatoare, imprimantd scaner gi videoproiector.

"Aici, la biblionet, lumea vine pentru cd mulfi nu au calculator acasd gi au invdlat sa navigheze pe net. $i activitatea ne-o promovam tot prin intermediul internetului, un mijloc modern de comunicare gi util ca sd ne cunoagtem mai bine gi in afard. Am avut chiar gi cazuri de bunici cu nepoti care au venit sd vorbeascd prin intermediul internetului cu copiii plecali in strdindtate", a mai spus bibliotecara din Rogiori.

, lnfoZone Media rfir ' Europene \_7 Agâ‚Źntia Regronala de Stiri

CASE MEMORIALE reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare,

Costache Negri poate fi socotit primul

al

diplomat

Principatelor Romdne. gi parcul Marelui Vornic Costache Negri Casa Memoriald

S

n

€*i*t

t*:a

lfr

lm ir Pte

,:

laa

a

. e4satta L1!{ i r€1rt &avt ata:41 ?*.'11At x : &*i*tf l\ r,.1rt i.ri ir!

-td 'tAt ffi;*t4l tl1ol r:l,i: !L Ll &11 lFF nti S&$ 4lX6aA*n l!:t:Jllii !1t :ttl r: 9s*: pat::: i ta51 asrt.lrn isl:ri .lt ritrrs :tmliotlrl .t!$1i.: ilt r{r! F#;.-_r;;!ot

t4)

aas?!tl€' tin 5a*a&!t$13 tn

**t*

le*dtn

&eir [Ml*l

Pldcutele de la

t*:4xs**#!

Casa Memoriald

ti*tdss3!

Faptul

cd

patriolii

igi

doreau

cu

ardoare sd se intdmple Unirea, este atestat gi de acliunile organizate in perioada 1856-1857 cdnd au semnat "Actul declarisitoriu voinfei obgtegti".

Agadar, de aceastd comund se leagd numele unuia dintre patriolii unionigti - Costache Negri. S-a ndscut in anul 1812 la lagi gi a murit in 1876 la Tdrgu Ocna, morm6ntul sdu fiind

la

Cosfache Negri

Mdndstirea Rdducanu din Tdr-

gu Ocna, construitd de cdtre Radu Racovi{d in 1664. A fost fiul unui boier instdrit. Educalia gcolard gi-a fdcut-o in casa pdrinteascd gi la curtea domnitorului lonitd Sandu Sturdza, a cdrui sofie era mdtuga mamei lui, gi apoi la Chigindu gi Odessa. [n 1834, a fost trimis pentru studii in Franfa gi ltalia. S-a intors in Moldova la sfdrgitul anului 1841. Aldturi de al{i exilali romAni, in 1849 Costache

Negri gi-a dedicat eforturile cauzei unioniste, dar, in curdnd, a avut posibilitatea sd se intoarcd in Moldova, unde fusese ales un nou domnitor, Grigore Alexandru Ghica, care l-a

in anul 1943, s-a infiinlat la Galali Societatea CulturalS "Costache

Negri" care a avut rolul de a scoate la lumind documentele gi mdrturiile

referitoare

la

activitatea marelui

patriot moldovean gi a prietenilor sdi pentru Unirea Principatelor Romdne precum gi salvarea casei de la Mdn-

jina. La 23 august 1943, prin decretul 2336 maregalul Antonescu

"De-a Iungul timpului, locuitorii comunei aldturi de mu$i fii ai zonei gi ldrii s-au implicatin eveni-

mentele majoredin Moldova gi, mai t6rziu, din Rom6nia. Din pdcate, cei care s-au sacrificat pentru a-gi intregi lara gi a-gi apdra pdmdntul, au rdmas oanonomi". Locuitorii acestor meleaguri aldturi de maiori-

tatea moldovenilor gi muntenilor au contribuit cu o impoftantd for{d sociald la pregdtirea ideologicd a Unirii. Voinla de Unire manifestatd de locuitorii acesfor meleaguri a fost puternic inriuriti de ideile unioniste care se discutau in casa

patriotului Cosfache Negri din comuna Minjina. in aceastd casi se intilneau patrio{ii maldoveni

gi munteni ca Nicolae Bilcescu,

L Ghica, Mihail Kogdlniceanu, AIexandru loan Cuza, Vasile Alecsandri, etc. La MAnjina, dupd spusele poetului din Mircegti (Alecsandri) se fdceau " proiectele mdre{e pentru

renagterea patriei comune", scrie Ion Lucian MehedinJiin Monografia comunei Cosfache Negri din Galali.

claseazd ca monument istoric "casa

gi parcul Marelui Vornic

Costache

Negri din comuna Costache Negri (fostd Mdnjina), judeful Covurlui".

La intrarea in casa lui Costache Negri se gdsegte o placd comemorativd cu urmdtorul text: "ln aceastd casd a locuit Costache Negri, pdrcdlab de Gala{i, militant pentru ideile Revoluliei

de la 1848 gi ale luptei pentru unire".

numit in diverse funcliijudecdtoregti gi administrative. Ca om politic qi patriot s-a remarcat maicu seamd dupd 1851, c6nd a ocupat prima funclie publicd

-

pArcdlab de Covurlui. Din 1855,

Negri a inceput o carierd diplomaticd, care a fdcut din el cel mai de seamd diplomat rom6n al urmdtorului dece-

niu. A fost trimis ca delegat al domnitorului Grigore Alexandru Ghica la Constantinopol gi la Viena pentru a sus[ine Unirea Principatelor Romdne. ln 1856 a fdcut parte din Comitetul Unirii, la lagi, iar in 1857 a fost ales deputat gi vicepregedinte al Adundrii

Ad-hoc, convocate prin hotdrdrea Congresului de Pace de la Paris, din 1856. Prieten bun cu Alexandru

loan Cuza, a sprijinit toate acfiunile gi

6A \_-7

i lnfoZone Media Ag€ntia Regionala de Stiri Europen€

Casa Memoriald a fost deschisd la 2 iunie 1968 gi este construitd in stilul unei case tdrdnesti de tip evoluat, cu doud cerdace pe stdlpi de lemn. in fafa casei memoriale, la 19 mai 1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat in piatrd de Boris Leonovici. De asemenea, la 17 iunie 1912 a fost agezatd in Galali in Piala Regald a fost agezatd statuia lui Negri realizald de sculptorul lon lorddnescu din Bucuregti. ferf 9i foto: Gabriela POPA

FESTIVAL

l: I

"in numele tuturor locuitorilor comu-

nei Gemenele, al Consiliului Local gi al meu personal vd adresez un bun venit. Astdzi, pe scena Cdminului Cultural din localitatea noastrd se desfdgoard cea de-a Vl-a editie a festivalului-concurs de obiceiuri gi tradifii populare romdnegti "La po(ile dorului". An de an, festivalul nostru a crescut cantitativ gi calitativ datoritd instructorilor, profeso-

"Romdnagii de Rogiori,, au deschis ,,portile dorului,, gi au luat trofeul cdminul cultural din comuna Gemenele, judelul Brdila, a gdzduit pentru al gaselea an Festivatul interjudeleai "ti porlite doritui". Dis de diyinelfd, cu mic cu mare, copii, pdringi, ins*uciori gi tocatnici s-au adunat in sala de festiuitddi pentru a fi firegdtili atuna c6nd se va da skrtul evenimentului. c-a de obicei, primaril c'omunei Gemenele, calu Petricd s-a dovedit fr o gazdd d6osehitd, fiind preocupat ca toatd lumea sd se simtd Ibine pe parcursul celor citeva ore de concurs.

Vrancea),^ gi ursut (Ansamblul din Nereju). ln timpul deliberdrii juriului, pe scena Cdminului Cultural a urcat formatia "Valurile Dundrii" care a oferit un spectacol cu totuldeosebit.

"Multe dintre forma{iile care au dansat

astdzi pot evolua cu succes la orice televiziune din fard sau la orice concurs national. Mullumim tuturor participantilor din Brdila gi din cetelalte jude[e cdt gi Primdriei Gemenele care a fdcut posibil organizarea acestui eveniment giin acest an. Afost greu sd departajdm ansamblurile dar juriul a

rilor indrumdtori, copiilor care depun eforturi deosebite pentru a mentine

vie tradilia poputird

romdneascd.

decis intr-un final. Cu tolii sunt valorogi dar speranfa se pune in cei mai mici

De asemenea, mulfumim S.C. GDF SUEZ Energy Romdnia care ne-a

care vor duce tradilia mai departe',, a spus directorul $colii din comuna Gemenele, care a fost gi pregedintele juriului, prof. Stoica Eremia Gdscd, inainte de festivitatea de premiere.

asigurat sponsorizare pentru a organiza festivalut gi gcolii popu-

lare de Artd "Vespasian Lungu" din Brdila care ne asigurd sonorizarea.

Doresc tuturor mult succes!", a spus edilul comunei, Calu Petricd, in discursul de deschidere a Festivalului.

9" Si anul trecut, ansamblurile gi formaliile prezente in concurs air trebuit sd treacd mai multe probe de foc: cea de grup folcloric, dans popular, solist vocal sau instrumental clasele ^ l-tV gi V-Vilt gi obicei tradilional. in atenlia juriutui au stat urmitoarele elemente: originalitatea dansului, autenticitatea portului pop-

ular, a obiceiului tradilional prezenIgt gi,peevident, prezenla scenicd.

Rdnd rdnd au urcat pe scend {' I

{

urmdtoarele forma{ii:

Ansamblul

"Cununila satului" din comuna Liegti, judelul Galali; Ansamblul "Constantin Condruz" din comuna Gemenele, judelul Brdila; Formalia "Dumbrava" din comuna Bdrsegti, judelul Vrancea; Ansamblul "Romdnagii" din

comuna Rogiori, judelul

Brdila;

Ansamblul "Romanita" din comuna Romanu, judelul 'Briila; Ansam-

blul gcolii din comuna

pdunegti,

Juriul a decis, in final, ca premiile sd se impartd astfel: premiul sindicatului- Ansamblul

"Constantin Condruz" din comuna Gemenele; cea mai bund solistd a fost Andreea Raluca Enache de la Nereju (Vrancea); premiul special- formalia de dansuri a $colii din comuna Chiscani, judelul Brdila; premiul pentru autenticitate- Ansamblul "Dumbrava" din comuna BArsegti, Vrancea; mentiunea a ll-a- Ansamblul "Pdunegti"- Vrancea; men!iunea l-

jude{ul Vrancea; Formalia de dansuri a gcolii din comuna Chiscani, jude{ul Brdita gi Ansambtul din comuna Nereju, judelul Vrancea.

Copiiiau cdntat, au dansat, au prezen-

tat obiceiurile traditionale din

zona

lor gi, la final, au igteptat premiile.

Printre obiceiurile tradilionale alese pentru a fi prezentate in concurs au fost: "Paparudele", (Ansamblul "Cuninita satului"-Liegti, Ansamblul "Romani{a"- Romanu gi gcoala din comuna Chiscani), fiecare cu coregrafie deosebitd. Alte obiceiuri prezentate au fost: tdierea molului (Ansamblul din comuna Gemen6le;, obiceiuri de nunta (Ansamblul din Rogiori

gi "Dumbrava" din

Ansamblul "Nereju"- Vrancea; premiul al lll-lea- Ansamblului "Romanita" din comuna Romanu, jud. Brriila; pi-emiul al ll-lea-Ansamblul "Cununila satului" din comuna Liegti, jud. Galali; premiul

l- Ansamblul "Constantin'Condruz" din comuna Gemenele gi trofeul festivalului - Ansamblul "Rom6nagii" din comuna Rogiori, judelul Brdila. in

acordarea acestei distinclii, juriul

a linut cont de autenticitatea cos-

tumului popular, originalitatea obiceiului prezentat in concordantd cu zona de provenienfd, autenticitatea dansurilor prezentate c6t 9i a melodiilor cdntate de soligti. text:

W rg i I ANDROTVESCU

Bdrsegti,

,f.lfifoZone Media 'E Agentit Regionala de Etiri Europene

lubesc Sove,pa Ei revin, de c&te ari pat, eu drag Ia ea" Dr4gostea tnea pentru Sove,ga esfe vecfte. Am descoperit Soveiatncd de capit cdnd aici funcfioia a tabdrd pentru elevi iar mai t1rziu, f n anii tinerelii, arn cumpdrit bilet prin Eirbut de turism pentru tineret Ei mi'am pelrecut aici prirnul cancediu, Era iarn& gizdpada agternutd din belEug crea o afmosferd depcvesfe. Atanci, numete de Soveja reprezenta ceva in turisrnul rominesc gf sfafiu nea balneo'climatericd era plini de viatd, de muzicd. de aarieni veni[i la odihnd sau tratament; iiunit'itatiunii era iotdeauna arhiplii gf oferea multe pasibititdli de petrecdre a tirnpului liber iar ta"restaurantul din stefiune, care acum esfe o ruin&, agteptai minute bune pentru a acupa un loc.

Am revenit in Soveja dupd mulli ani, in 2009 gi, de atunci, anual, prin bundvoinla unui prieten, petrec cdteva luni aici. Peisajul este acelagi, de o frumusele aparte, numai cd, acum,

totul este lipsit de viald.

Despre staliunea Soveja se vorbegte la timpul trecut gi cu regret. A mai rdmas incd, cu urme vizibile de trecere a timpului 9i timpurilor, construclia - frumoasd cdndva - care ne indicd faPtul cd intrdm in stafiunea Soveja. Stai gi te intrebi: care stafiune? Totul este o ruind incepdnd cu drumurile gi termindnd cu construcfiile. Sunt incercdri timide, nu gtiu ale cui, de a renova unele clddiri. A apdrut gi un nou restaurant cochet dar, care, la ora 10 dimineafa, era inchis. Doar atdt. Pdcat de peisajul gi aerul extraordinar al zonei gi de potenlialul turistic de care dispune.

Dacd statiunea deceplioneazd, localitatea Soveja a inflorit. Drumul de

la Focgani pdnd aici este foarte bun, asfaltat dupd 1989. Peisajul este superb. Agezatd intre dealul Rdchitagul

confortul de la orag dar au pdstrat o camerd a cdror pereli sunt imbrdcafi Tn zdvezi,

un fel de scoa(e lesute,

de obicei negre cu trandafiri rogii. De

asemenea, pdstreazd portul PoPular. Vara trecutd am intdlnit pe dealul Biserici o localnicd maiin vdrstd, care aduna cimbrigor, imbrdcatd in costum popular 9i, foarte bucuroasd de intere-

Sovejenii au multe animale gi principala lor grijd este sd le asigure hrana

pentru iarnd. Atunci cdnd treburile poartd in afara gospoddriei, au mersul tdcut gi mdsurat al oamenilor de la munte dupd care greu poli sd te lii. Nu-i auzi certdnduse peste gardul casei gi nici nu-i vezi adunali pe la colluri la o bdrfd.

ii

sul meu, mi-a dat explicafii in detaliu referitoare la componentele acestuia.

Obignuili de mici cu stihiile naturii,

$i, totugi, suntla curentcu totgicu toate.

ugurinld peste

cauza secetei, sau iarna din cauza temperaturilor scdzute, furnizarea

conecteazd cu lara dar gtirile din localitate circuld aga de repede de parcd un telefon fdrd fir le-ar transmite.

Si, cdnd te gdndesti cd in Soveja nici mdcar un ziar local nu ajunge, ce sd mai vorbim de cele la nivel nalional!

Duminica, imbrdcali frumos, de obi-

apei potabile este intreruptd iar oamenii sunt nevoifi sd-gi asigure necesarul

respectd cu sfinfenie sdrbdtorile dar

sovejenii trec

cu

greutdlile viefii de zi cu zi. $i, totugi,

existd

o

problemd majord pen-

tru ei pe care numai autoritdlile o pot rezolva: lipsa apei potabile. Vara, din

de apd, pentru ei qi animale, de la fdntdni. $i, degi au indoieli asupra calitdfii apei din fdntdni, o consumd pentru cd este singura sursd.

gi

muntele Zboina, Soveja este compusd din doud sate, Dragosloveni si Rucdreni, care se intind pe doud vdi, de o parte gi de alta a dealu-

E adevdrat cd telefonul mobil, televiziunea prin cablu gi internetul ii

cei

in negru,

merg

la

bisericd

gi

gi datinele transmise din strdmogi De altfel, oameni credinciogi, sovejenii contribuie financiar la

intrefinerea ldcagelor de cult. Bisericile sunt ingrijite, la fel gi cimitirele

-=

lui Bisericii, avdnd forma literei Y. Legdtura dintre cele doud sate se face prin drumuri care traverseazd dealul, destul de accesibil, de altfel.

De pe platforma dealului Bisericii, cdndva loc de desfigurare a unor evenimente culturale, ai o panoramd extraordinard asupra celor doud vdi, dar gi a munlilor, dealurilor gi poienilor

inconjurdtoare. Este un peisaj superb ce !i se dezvdluie in fala ochilor gi ai sta

orein girsd-ladmiri. Natura, in ddrnicia

ei, a oferit Sovejei aceastd frumusefe. valorifice? ln localitate, dupa 1989 maiales, s-au stabilit multi gdldleni gi brdileni care gi-au ridicat vile cochete. Sovejenii, oameni mAndri, nu s-au ldsat mai pre-

$tiu oare oamenii s-o

jos. $i-au renovat casele sau ridicat altele noi

gi-au

in care au adus

tot

,c,lnfaZone Media 1i:ri ::,:

Agenti8 Regioaala dâ‚Ź Stiri Europene

Locuitorii Sovejei sunt oameni har-

nici, cu gospodirii frumoase

gi

bogate. Femeile sunt gen Vitoria Lipan, par fragile dar igi conduc cu mdnd forte bdrbalii gi gospoddriile.

Obignuitd cu forfota oragului, am fost

surprinsd

ci

nu prea vezi oameni pe

strdzile Sovejei. Mulli sunt plecali la lucru in strdindtate. Cei rdmagi

muncesc in gospoddrie sau pe cdmp.

$i, degi are un aer de prosperitate, Soo localitate imbdtrdnitd. Rar uezi copii, nu leauzi glasurilezglobii.

Jn schimb, foarte des, auzi clo-

veja este

potul bisericii batdnd a mort. ln Soveja este o linigte de iti vine uneori sd liPi. Rareori mugetul unei vaci sau lStratul unui cdine

gi, mai des,

netul clopotului, o mai

susparge.

Obosili de treburile zilnice, sovejenii

Cu greu am reugit sd observ

se culcd devreme 9i numai

if

lumina celor cdteva becuri stradale rdmdne sd lumineze pagii vreunui localnic intdrziat. Dar, oricdt de obositi ati fi, nu ratali rdsdritul soarelui.

Este un spectacol pe care il oferd soarele la fel de frumos ca gi atun-

generald iar iernile sunt geroase gi cu multd zdpadd. larna, Soveja, privitd de sus, pare un paradis alzdpezii.Oamenii Sovejei sunt obignuifi cu turigtii, ii salutd pe stradd gisuntfoarte primitori.

Sunt Tncd mulli turigti care vin in Soveja gi se cazeazd fie la localnici fie la cele cdteva pensiuni particulare

iar cu mdncarea se descurcd cum pot. Datoritd peisajutui gi imaginii superbe pe care ti-o oferd, ag menfiona o pensiune la care se ajunge din drumul care strdbate Dragoslovenii, parcurgdnd circa 600

de metri pe un drum pietruit care

urci.

Se numegte "Perla Vrancei" gi are pe frontispiciu cinci stele, o construclie

frumoasd, cu piscind in aer liber, gazon artificial 9i locuri amenajate pentru plajd, cu un mic lac artificial in care un firicel de apd ajunge dupd ce mAna omului i-a construit cdteva mici cascade. Aici se servegte gi mdncare.

Peisajul este superb dar nu la fel a fost gi cafeaua pe care am servit-o.

Dacd nu sunteli adeptul plimbdrilor peste munligidealuri, in Soveja puteli vizita Mausoleul indltat in memorii eroilor cdzuli in luptele din 19161918 conform inscripliei de pe frontispiciu (acum in renovare). in spatele mausoleului se afld gi un muzeu.

L

I

interiorul ar trebui sd facd obiectul unei renovdri. Dacd nu se intervine

ci cdnd

,,r6de in apus". Sunt nigte imagini extraordinare. Tot aici am admirat cel mai instelat cer posibil.

Temperatura este pldcutd vara, excep[ie fac perioadele de caniculd

din

viteza maginii casa. Exteriorul dar si

Tot aici se afld o bisericd, fostd mdndstire, care dateazd din anul

1645, declaratd monument istoric.

Fosta mdndstire a fost construitd de cdtre Matei Basarab intre '1640-1645

ca semn al impdcdrii dintre acesta gi Vasile Lupu. gi in prezent se mai

vdd ruinele fostelor chilii gi ale zidului inconjurdtor. Biserica are forma arhitectonicd iniliald. O alee strdjuitd de pomi bdtrdni te conduce la poarta de acces pe care sunt incrustate stemele celor doud Tdri Romdne. Dupd ce ai trecut pe sub arcada ce poartd povara istoriei, te trezegti in fa[a unei bisericule austere, zugrdvitd in alb. lnteriorul, la fel de modest, are pictura realizatd de cdtre o pictorild din Buzdu. Chiar la intrarea in bisericd sunt pictate portretele celor doi domnitori Vasile Lupu gi Matei Basarab.

Ce m-a surprins este faptul cd una din picturi reprezintd o femeie in costum popular local. Eroii locului igi au, de asemenea, numele trecute atdt in bisericd cdt gi pe stdtpii porlii de la intrare. Chiar la intrare in Soveja se afld Schitul Soveja, acum mdnistire, agezat la poalele dealului Rdchitag, pe malul pdrdului Sugita care strdbate gi Soveja. Este un loc ideal pentru reculegere. Atitudinea calmd, senini, plind de bldndete a mdicufelor gi linigtea oferitd de naturd se imbind armonios, parcd pentru a oferi momentul de uitare, de abandon de care ai nevoie pentru ca apoi sd revii la tumultul vielii de zi cu zi.

Acum, schitul este in reconstruc{ie, urmare a unui devastator incendiu ce a avut loc la inceputul lunii martie.

Pe locul chiliilor care au ars se ridicd acum un foigor din lemn inconjurat de un covor de flori multicolore. Undeva, in lateral, se construiesc noile chilii, din cdte am observat, din cdrdmidd.

La circa 10 km de Soveja, in comuna C_dmpuri, chiar pe drumul nalional, se afld Casa memoriald Mog lon Roatd, monument istoric. Aici se afld expuse obiecte casnice, costume populare gi fotografii care au aparlinut lui Mog lon Roatd dar gi mdrturii documentare privind activitatea sa ca deputat in Divanul ad-hoc al Moldovei.

urgent, nu cred cd va rezista prea mult.

Poate cd ar avea mai multi vizitatori dacd ar fi semnalizatd corespunzdtor prin panouri mai dese gi vizibile, unele chiar pe partea drumului unde este amplasatd casa fiindcd singurul existent abia dacd poli sd-l vezi.

Peste munte, la numai 15 km, se poate ajunge in Lepga unde, in afard

de peisajul superb, puteli admira tumultoasa cascadi Putna, pdstrdvdria, mdndstirea gi putefi face un popas la unul din restaurantele din zond. peisajul este superb iar localitatea este infloritoare, plind de turigti. Pdcat cd drumul Soveja-Lepga este inchis circulaliei din cauza craterelor imense

care s-au format in carosabil. Acest drum gerpuiegte prin nigte locuri de o sdlbdticie gi frumusele ddruite de naturd parcd anume sd-[i incdnte ochii gi s5-!i vindece sufletul. Linigtea gi frumuselea peisajului, bucuria de a fi in mijlocul naturii sunt lucruri care te incdntS, te fac sd doregti ca aceste momente sd dureze la nesfArgit.

Din pdcate, momentele de visare nu dureazd prea mult. Egti trezit la realitate de craterele din drum, de zgomotul magindriilor care taie gi card copacii din pddure sau de locurile de parcare pentru tractoare sau alte

utilaje forestiere care

ili

amintesc

cd aici cregteau, cdndva,

copaci.

Din Soveja se poate ajunge la Lepga in condilii civilizate, cu un ocol de circa 50 km, prin localitatea Vizantea.

Drumul este bun, gerpuiegte prin locuri extraordinar de frumoase gi

trece prin Vidra. Vd garantez cd meritd.

Nu gtiu dacd aceste rdnduri v-au trezit interesul pentru Soveja. Eu sper ca autoritd{ile centrale sd rupd din

banii care se cheltuiesc aiurea prin alte pd(i gi sd aloce fondurile necesare pentru repararea drumului dintre Soveja gi Lepga. Sunt datoare nu numai locuitorilor din zond dar gi turigtilor care se incdpdldneaza sa vind la Soveja gi sd-gi rupd maginile pe drumulspre Lepga, chiardacd este inchis, numai pentru a admira extraordinara priveligte a zonei. Sper si nu

se adevereascd prezicerea unei localnice cum cd drumul pdnd la Lepga va fi redat circula[iei numai dupd ce se vor termina de taiattoficopacii din pddure. lubesc Soveja gi sper ca aceastd oazd de linigte gi frumusele sd redevind ceea ce a fost cdndva: perla Vrancei.

Tert gi foto Alexandrina lordache

,'.lnfoZone Media riv ':

.

Agenlia Rcgroflala de Stiri Europene

\_/

Festivalul lnternafional alViei 9i Vinului- Bachus 2A12 de la FocAani a fost un succes gi la a XX-a edilie

La finalul lunii octombrie, Piala llnirii din Facgani a f99t gazda celei ae-a )Of-a edilii a Festivalutui"lnternalional al Vei gi,Wnului 'Bachus 2012. Din "Caravana lui Bachus" care b deschis manifxtdrile, au fdcut parte artigti cu picioroange, mascote. uriaqe, . fachiri, ry.iyti, maioretgt 'i$teri

pbputari, producdlori de vinuri. Cu tgfi! au poposit-in.Pia!1 Urlirii din' FoiSani, unde Pregedintete Consiliului Judelean, Marian Oprigan iipreun'i c'u ministruf Agriculturii, Daniel Constantin a dat cep Ia Unirli din Focgani, sub iii"iit cu vin produs tn IO|Z. ,,Astizi, in Piala cu. ministrul Agri' impreu^nd face, piei{agie de iurimilnt, vd spun cA yoi 'culturii, cu fiuvernut Victoi Ponta, tot ceea ce sfd in puterile noastre ca iiagi iticultorilor sd devind una mai bund", a declarat Marian Aprigan'

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a fost impresionat de manifestdrile

organizate

in cadrul Festivalului 9i

i-a felicitat pe organizatori. Domnia sa a amintit cd Vrancea define

cea mai mare suprafald cu vie din RomAnia. "Vd felicit in mod public pentru modalitatea in care, de 20 de ani, organizali acest Festival. Md bucur cd am ocazia sd fiu aldturi de dumneavoastrd gi sd ne bucurdm de

recolta din acest an. Chiar dacd a fost un an secetos, Produclia de vin nu a fost la nivelul anului trecut, a fost ceva

mai micd, dar calitatea este mult mai mare. Sdrbdtoarea din aceastd seard vorbegte 9i despre dezvoltarea sectorului de vin gi unde a ajuns in Romdnia in ultimii ani. Foarte multe fonduri europene au venit in Romdnia, iar noi,

Karaoke. Prima seard s-a incheiat cu un program artistic suslinut de Laura Lavric, Gheorghe Gheorghiu 9i Paula

Seling. in incheierea zilei inaugurale a

Festivalului, pe scena din Piala Unirii a urcat, pentru un recitalextraordinar, Mahala Rai Banda. Cea de-a doua zi a continuat cu debutul celei de-a treia edilii a Concursului Nafional de Vinuri

"Bachus 2012" care a avut loc

la

Ateneul Popular"Maior Gh. Pastia", din Focqani, apoi cu cea de-a lll-a edilie a

Concursului Nafional Folcloric,,Cdntece de vifd veche" gi recitalurideose-

la MinisterulAgriculturii, gtim cum si atragem aceste fonduri", a afirmat mi-

bite: Mioara Velicu, Sore (Lala Band), Show One Beat, Lavinia 9i Hl-Q. Petrecerea a continuat sdmbdtd, 20

nistrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Dupd deschiderea oficialS a Festivalului a urmat o vizitd la standurile producdtorilor^de vinuri care au

cia apoi au urmat demonstrafii de gitit cu Master Chef gi leclii de degustare

venit la Focgani. lnsolili de somelieri,

pregedintele Consiliului Judelean, Marian Oprigan, gi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, au vizitat casele de vinuri de la Casa Panciu, Vincon, Viticom Panciu, VinexPort Trade Mark, Apcovin, Vingex, Jidvei,

Vinexport. Au fost vizitate 9i standurile megterilor populari care vin la fiecare edilie a Festivalului. Unul dintre acegtia i-a oferit ministrului Agriculturii o mascd tradilionald de la Nereju. Manifestdrile din acest an au fost destul de bogate: concursul "Viticultorii ndzdrdvani" la care au participat tineri din tot judelul; Concert tinere talente;Concurs de

/-{a\ \:y

lnfoZone Media

".: ..

A96^tia Rogionala de Stiri Europcnâ‚Ź

octombrie iar ziua a incePut cu un moment tradilional cu invitali din Gre-

a vinului cu somelieri de renume

9i

concursul de gastronomie pentru restaurantele din Focgani "Bucdtarul de aur al Municipiului Focaani". Seara a avut loc gala concursului "Cdntece de vifi veche" iar recitalurile

au fost suslinute de Constantin Enceanu, Anda Adam, Andreea Bdlan 9i Smiley. Un Show deosebit a fost suslinut de Wilmark care a fost 9i prezentatorul serii 9i a oficiat decernarea premiilor din cadrul Concursului Nalional de Vinuri ,,Bachus 2012" Ultima zi, duminicd 21 octom-

brie, a fost la fel de Plind 9i a debutat cu un recital "Jara Vrancei" urmat de Aurora si Sandel Mihai, Andra, Connect-R 9i Corina.

lnvitatul de onoare al serii a fost Lou Bega care a incins atmosfera printre participanlii din Piala Unirii.

Seara s-a incheiat cu un suPerb spectacol de lasere gi foc de artificii.

Tdmdioasa Romilneascd 9i Fetasca Neagrd, reginele vinurilor

la "Bachus 2012'

in cadrul acestei edifii a

Festivalului concursul nalional de vinuri. Marea Medalie de Aur pentru vin alb a fost cdgtigatd, la cea

Vinului, a avut loc

Ai

de-a lll-a edilie, de cdtre Staliunea de Cercetare Dezvoltare Pentru Viticulturd gi Vinificalie (SCDW) Pietroasa, judelul Buzdu cu o Tdmdioasd Romdneacd din 2003, iar Marea Medalie de Aur pentru vin rogu a fost cdgtigatd de cdtre Senator Prodimpex SRL Focgani cu o Feteascd Neagrd

din 2009. Vincon Vrancea SA a oblinut Marea Medalie de Aur pentru

Jad, un vin ars vechi de 28 de ani.

in concurs s-au inscris probe de vin alb, vin rogu, gampanie gi cognac

din podgoriile Vrancei, dar gi din restul regiunilor viticole din Romdnia.

Concursul Nalional de Vinuri organizal la FocAani, in Perioada 20-21 octombrie 2012, in cadrul Festivalului lnternalional al Viei 9i Vinului a devenit deja o tradifie, cu fiecare edi[ie inregistrdndu-se un numdr din ce'in ce mai mare de ParticiPanli. text: Gahriela POPA

;â‚Ź{nfoZane Media i

";i

Agentia Regionala de Stiri Europene

A

i

Din numarul viitor

ts

:

Festivalul de cdntece gi dansuri populare "Cununita satului", edi{ia a lV-a, comuna Liegti, judelul Galali Romanii au pus piatra de temelie a comunei Greci din judelulrulcea Muzeul Chihlimbarului, comuna Colli, judelul Buzdu

La75 de ani, Nicolae Ciuplea din comuna Gropeni, judelul Brdila, pdstrezi vie tradi{ia colindatului cetatea Histria, prima coronie greaci de ra Marea Neagrd

casa memorialS lon Roati din comuna cdmpuri, jud Vrancea

hfoESl ''-''

"* " "

)

Ai un anunt? {Q,?un?#;lxi' * I

*G^

't.=.t,

lmediat

i,,,iii[i I

3 t': it9 :;.t

4

?Lt

lnternetul este util la orice vdrsti -comuna Rogiori, judelul Briila-

Expozifie de goblenclasela l-Vlll comuna Rogiori, jud-*ul Briila