infoFERMA 13, April 2015 - October 2015 by infoFERMA

editorial Ilie Stoian

Înainte, cu scandal! Noul PNDR a debutat cu scandal. Nu a fost de ajuns că MADR-ul s-a ținut de cuvânt, deschizând primele Măsuri de finanțare. Fermierii au fost și încă sunt nemulțumiți și au motive destule. Drept pentru care, chiar în ziua în care se așteptau primii bani pe subvențiile la ovine, sute de fermieri au ieșit să protesteze la București, în fața clădirii Guvernului, dar și la Cluj. Însă, problemele nu sunt doar pe zona subvențiilor, fie ele pentru ovine, fie pentru bovinele care, iată, deja au primit primii bani. Așa cum a fost el întocmit, și pentru care oficialii de la Bruxelles și-au dat, măcar în parte, acordul, are destule neajunsuri, destule disfuncționalități. Unii reprezentanți ai fermierilor afirmă că, din neștiință, nepăsare sau din greșeală, textul cu pricina ascunde destule capcane pentru viitor. Oare așa e? Păi, cam așa e, atâta vreme cât acordul de la Bruxelles nu a fost dat decât așa, de principiu, finanțările care s-au făcut recent și care se vor mai face, fiind făcute de la bugetul României, nu din fondurile europene care ne stau la îndemână dar, cam degeaba! Programe nu sunt, metodologii coerente, nu. Iar, ca ilustrare succintã a problemelor, iatã: cei din cultura mare au ajuns ºi ei, in fine, la concluzia cã trebuie sã se retehnologizeze, au aflat și ei ca recoltele bune din ultimii doi ani ascund păcatul lipsei grave de productivitate. Legumiculturii se văd nedreptățiți că pomicultorii au măsură de sprijin consistentă, iar ei au cam fost lăsați de izbeliște. Iar zotehniștii se uită, când amărâți, la fermele de animale care stau să dea faliment: aceia care, de exemplu, cresc porci, înjură printre dinți, pentru că guvernanții nu au luat nicio măsură pentru a contracara efectele negative ale embargoului rusesc. Iar, fermierii producători de lapte, cam din vina lor, și-au adus aminte că de anul ăsta nu mai sunt cote de lapte, în Uniunea Europeană, și dau mărunt din buze. În timpul ăsta, ultimele analize arată că piața României este invadată de produse din import. Dar, nu e nevoie de cine știe ce analize, pentru că realitatea o poate constata oricine. Așa că, zicem noi, scandalurile sunt de abia la început. Dar, n-avem ce face, mergem înainte, cu tot cu scandal!

catalogul infoFERMA este un produs al

Bucure]ti, sector 1 - Bd. Nicolae Titulescu 143 tel/fax: 021-223.25.21 - e-mail: office@infogroup.ro

Aceast` lucrare este marc` [nregistrat` la O.S.I.M. Toate drepturile rezervate. Aceast` lucrare nu va fi reprodus` [n [ntregime sau par\ial f`r` acordul editorului. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced without written permission from the publisher.

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

CuPRInS eDIþIa nR. 13

138

NUtRIȚIA PLANDELOR

Ce produse pot fi utilizate pentru tratamente fitosanitare aplicate culturilor bio

EChIPAMENtE DE GhIDARE

Europa mizează pe agricultura de precizie

76 Soluţii smart pentru irigarea culturilor din sere

178

ADItIVI FURAJERI

Legislația europeană cu privire la aditivii utilizați în hrana animalelor de fermă

SEMINȚE

Studiu APPRS: Ce hibrizi de porumb boabe alegem în 2015?

124

POMICULtURĂ

Principalii competitori ai României pe piața fructelor

198

EChIPAMENtE

microcentrala proprie poate asigura necesarul de energie în fermă 4

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

capitole

capitolul 01............................................................................................... 17 Ma[ini [i utilaje agricole, unelte, piese de schimb, laboratoare, echipamente [i aparatur` de laborator, echipamente de ghidare GPS pentru utilaje

capitolul 02............................................................................................... 67

Sere, solarii, folii solar [i sisteme de iriga]ii

capitolul 03............................................................................................... 77 Semin]e, material s`ditor, pepiniere

capitolul 04............................................................................................. 101 Culturi de cĂ˘mp, plante furajere, tehnice [i energetice, agricultur` ecologic` [i bio, prest`ri servicii ĂŽn agricultur`, depozitare, ambalare

capitolul 05............................................................................................. 121 Pomicultur`, legumicultur`, floricultur`, viticultur`, plante medicinale, ambalare, amenaj`ri peisagistice

capitolul 06............................................................................................135.

Protec]ia [i nutri]ia plantelor, produse pentru culturi ecologice [i bio

capitolul 07............................................................................................. 151 Cre[terea animalelor, avicultur`, apicultur`, piscicultur`, nutri]ie, ameliorare, reproduc]ie

capitolul 08............................................................................................. 177 Furaje [i nutre]uri combinate, subproduse, aditivi furajeri, premix-uri, sisteme de procesare [i preparare a furajelor

capitolul 09............................................................................................193 .

Echipamente [i tehnologii pentru zootehnie, igiena sanitar-veterinar`, reciclare de[euri, medicamente de uz veterinar, dezinsec]ie, deratizare, deparazitare

capitolul 10............................................................................................. 211 Construc]ii agrozootehnice, transport specializat, sisteme de cĂ˘ntarire

capitolul 11............................................................................................. 219 Consultan]`, finan]are, inputuri, solu]ii informatice, asocia]ii profesionale infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

I nD e X C O mPanII

A.P.A. tRANSILVANIA ....................................................224 ABPLUS DIRECt MARKEtING/ EVENtS ............... 106, 184 AGRIChIM ......................................................................111 AGRIDOR ........................................................................111 AGRIMAtCO....................................................................149 AGRINVESt ....................................................................120 AGRO BRAtU ZOO COM .................................................112 AGRO BRAVA ..................................................................132 AGRO ChIRNOGI SA .......................................................110 AGRO INPUt DIStRIBUtION .........................................148 AGRO OIL SERVICE ........................................................112 AGRO PARtS ....................................................................62 AGRO RADU ...................................................................107 AGRO SUD ......................................................................172 AGRO tRItICUM .............................................................113 AGRO ZOO tRUEtSCh ...................................................112 AGROChIM .......................................................................96 AGROCOM AD COP.........................................................112 AGROENERGY tRADING ..................................................74 AGROFARM EXPERt ......................................................133 AGROIL ...........................................................................113 AGROIND CAUACEU ......................................................142 AGROLINE MECANICS .....................................................21 AGROMAXMAN .................................................................96 AGROMEC ChERESIG ....................................................113 AGROMEC CRANGURI ...................................................114 AGROMEC FELDIOARA SA ...............................................62 AGROMEC PUtINEIU .....................................................114 AGROMEC VLAD tEPES .................................................114 AGROMIXt PROD tOP ....................................................172 AGRORENt .....................................................................148 AGROSAS .......................................................................173 AGROSEL..........................................................................78 AGROSEM IMPEX .............................................................86 AGROSEM IMPEX SRL .....................................................97 AGROSEM INtERNAtIONAL ............................................97 AGROtEL ........................................................................217 AGROtERAPIA................................................................113 AGROUtILAJ SERVICE .....................................................53 AGROZOOtEhNICA SA ...................................................110 AICBAC SA .....................................................................153 AKhERON SERV ...............................................................32 ALBAtROS GOLD ................................................... 173, 189 ALDOMINI ABSOLUt......................................................224 ANDAGRO.........................................................................97 ANthEIA GARDEN .........................................................133 APh GROUP .....................................................................63 ARDEALUL ....................................................... 87, 108, 144 ARYStA LIFESCIENCE SAS REPREZ. ROMANIA ...........143 ASOCIAtIA NAtIONALA A PRODUCAtORILOR DIN PESCARIE ...............................................................173 ASOCIAtIA POMICOLA ItEStI........................................129 AVIAtIA UtILItARA 2002 ................................................114 AVIROM ..........................................................................174 BANGKOK 84 IMPEX ......................................................120 BENEtI ...........................................................................189

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

BERAG ..............................................................................53 BIAGEN SELECt ............................................................173 BIOChEM ANIMAL hEALth ...........................................185 BIOtERM ........................................................................134 BIOtREND PLUS ............................................................205 BRINKMAN hUNGARY KFt..............................................72 BRONI IMPEX .................................................................206 C GEANGU CONSULtING.................................................63 CANtAR tEChNIK ...........................................................63 CARINAG ........................................................................105 CARtOF AGRICO ...................................................... 99, 131 CCIA SUCEAVA ...............................................................210 CCINA CONStANtA .......................................................100 CERAMEX .........................................................................54 CERAVIS .........................................................................134 CERES UNION ..................................................................95 CIMBRIA hEID..................................................................54 CIUMBRUD PLANt ..........................................................98 CLASS GLOBAL SALES GMBh hARSEWINKEL SUCURSALA ILFOV ....................................................22, 23 CM MEtAL tRADING .......................................................33 COMBAVIPOR .................................................................191 COMPEtItIV ...................................................................146 COMPPIL ........................................................................192 CONVEX ............................................................................55 COOPERAtIVA AGRICOLA VLADEASA ...........................168 CRIBER NEt ...................................................................174 DAIRY MAX ............................................................. 200, 205 DALEtA ..........................................................................168 DANBRED ARGES ..........................................................169 DANCA INtERNAtIONAL .................................................34 DARI tEhNOLOGIES ........................................................55 DEALER ItALIA ................................................................35 DERIK 98 IMPEX...............................................................56 DIAMANt ALFA ................................................................36 DUOtRAC .........................................................................37 DUtCh tRADING INtERNAtIONAL...............................160 ECOCERES .....................................................................115 ECOINSPECt ..................................................................115 ECOMAR-tRANS............................................................134 ECOtEC ..........................................................................206 EDY IMPEX 2003 ...........................................................3, 38 ELSIt ..............................................................................115 EMI BISMARK PUF.........................................................174 EMY DIStRIB ..................................................................174 EUROFENCE ..................................................................201 EXPO ARAD INtERNAtIONAL .......................................224 FABY CONCEPt................................................................31 FARM tECh ......................................................................39 FAVIS SRL.......................................................................175 FC SERVIZI .................................................................24, 25 FERMA DE GUtUI PAUN MIhAIL ...................................134 FERMSUIN .....................................................................169 FLAMICOM GIURGIU ........................................................64 FLORDYA MFh ...............................................................161 FNC AGRICOLA INtERNAtIONAL S.A. .............COPERtA 4 FOtOMEtRIC INStRUMENtS................................ 186, 207 FRENOCAR PARtS...........................................................56 FRUCtEX ........................................................................133 G-A NUtRItIE ANIMALA ................................................188 GALCO ...................................................................... 75, 170 GARANtI CREDItE DE CONSUM ...................................223 GARDENtRAC ..................................................................37 GARDOIU ........................................................................115

InDeXul FIRmelOR DIn CatalOG GBt IMPEX .....................................................................216 GEA FARM tEChNOLOGIES ROMANIA..........................208 GEORGESCU I.GEORGE VALENtIN I.I. ..........................148 GERI tRADING ...............................................................109 GOLD StRELItA .............................................................128 GOLDEN StAR................................................................150 GRAMINIS ......................................................................116 GRAN ROM .....................................................................116 GREEN GARDEN ..............................................................75 GRUP INDUStRY M & G PARtNER..................................57 GRUPUL DE FIRME FItOFARM ARGES .........................148 GUYOMARCh ..................................................................188 hEtEXEN........................................................................127 hIBRIDUL SA .................................................................116 hOLLAND FARMING AGRO ...................................... 95, 149 hORAtIU ........................................................................175 hUNROM AGROtEhNICS ................................................57 IASEN GARDEN ................................................................64 IES BIOGAS ....................................................................218 ILIADA ..............................................................................98 IMPACt ...........................................................................117 INGARDENA EXROIt ........................................................64 INtER CARGO GRUP ........................................................40 INtERFRIG PLOIEStI .....................................................202 IStRAtE SERVPROD ......................................................117 JAVIER CAMARA ESt EUROPE ......................................203 JPR PREFABRICAtE ......................................................199 KWS SEMINtE .................................................................79 LA ZIGRINAtA ................................................................175 LAPMOR IMPEX .............................................................117 LARA AGRICOM..............................................................103 LEBOSOL ROMANIA.......................................................150 LIVINGJUMBO INDUStRY SA ........................................117 LORGER............................................................................41 LUNCA ............................................................................118 MAC ARGO........................................................................42 MANOS AGRO........................................................... 99, 131 MARAChIM.....................................................................170 MARCOSER ......................................................................99 MARSAt SA ....................................................................118 MASChIO GASPARDO ROMANIA ..............1, 12, 13, 43, 145 MELSPRING ROMANIA ..................................................189 MEtItEX AGRO FOOD ....................................................186 MG tRADE ENGINEERING ............................... 20, 111, 191 MIAGhI IMPEX SRL ....................................................18, 19 MINEAR LABORAtOARE ................................................118 MIOFAN AGROtRANS ....................................................162 MOIRA BOtOSANI ............................................................58 MONDO tRADE ................................................................58 NAtURAL INVESt ............................................................88 NAtUREVO .....................................................................147 NECOPROFAM .................................................................64 NUtRIENtUL .................................................................171 NUtRIStAR ROMANIA ........................................... 176, 192 NUtU ..............................................................................118 OEhLER MECANICA ........................................................45 PANAGROtEh SERVICE ...................................................44 PANEtONE SRL .............................................................150 PEPINIERELE hIDA ...................................................46, 89 PFA ROMAN MARIUS VIOREL ..........................................99 POWER GROUP INtERNAtIONAL ...................................47 PREFABRICAtE PARMA & PAVER .................................207 PREMIUM PORC ............................................................163 PRO FEED ......................................................................187

PROFItUL AGRICOL.......................................................176 PROINVESt ......................................................................59 RACMAN.........................................................................119 RAFICON tRADE ............................................................119 RAMISA IMPEX ...............................................................164 RCR BUSINESS & EQUIPMENt .....................................205 RIELA ROMANIA ..............................................................59 ROALDAVID tRANS SPEDItION ....................................218 ROLLING ..........................................................................48 ROMCARBON SA ............................................................119 ROMION AGRI & CO .........................................................90 ROtA GUIDO ...................................................................209 ROtAKt ............................................................................60 ROYAL PROD ACtIV .........................................................74 SALt COM.......................................................................214 SARtOROM IMPEX ...........................................................65 SELENIt .........................................................................150 SEMBRAZ SA....................................................................49 SEMtESt-BVN SA..........................................................171 SERE tRANSILVANIA .......................................................73 SIAMOND PROD .............................................................165 SILOS CORDOBA ............................................................109 SILVA PERILAND ..............................................................91 SIt AGRO ........................................................................116 SMARt AFAIRE PIt COM................................................192 SMARt SYStEMS CONCEPt SRL ....................................65 SOCIEtAtEA AGRICOLA FLORES CRUCEA ...................119 SOLANA ROMANIA.........................................................132 SOLFARM .......................................................................127 SSAB AG .........................................................................215 StRAWBERRYPLANtS ....................................................92 tEChNO tOP INDUStRY .................................................65 tEhNO AGRO ...................................................................66 tEhNODIESEL .................................................................50 tEREX...............................................................................65 tOP NUtRItION .............................................................190 tOPO tRADE ....................................................................60 tOSKANA GARtEN ..........................................................97 tOUR IMPEX GROUP........................................................63 tRADING tRUSt ..............................................................61 tRANSAPICOLA .............................................................141 UNIC GARDEN StYLE ....................................................133 UNILIFt SERV ..................................................................51 UNISEM SA ......................................................................93 UNIVERSAL GROUP .........................................................94 UNIVERSAL SPEDItION.................................................217 VAEX GROUP ..................................................................172 VALtEC .............................................................................62 VECtRA EXIM ...................................................................61 VERBA tRANS................................................................166 VEt EXPAND ..................................................................167 VEtOREX ........................................................................204 VIAND JSC S.B.R. ...........................................................190 VICOSt ...........................................................................120 VIORELO INtERNAtIONAL COM....................................175 VItFOSS ROMANIA.........................................................191 VItIPOMICOLA VItISERV................................................130 VLASCA 2008 COOPERAtIVA AGRICOLA .......................120 VOLANPACK SA..............................................................141 ZAGROS INtERNAtIONAL ...............................................52 ZKI SEMINtE ....................................................................85 ZOO INtENS ...................................................................176

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maªini, utilaje, UNELTE ªTIRI

Meat & Milk 2015

Discuții directe, rezultate concrete! A patra ediție a EXPO-Conferinței Internaționale Meat &Milk se va desfășura în zilele de 3 și 4 iunie 2015 la Hotel Alpin din Poiana Brașov. Într-un mediu de business dificil, dar care poate fi modificat substanțial în bine, prin fructificarea trecerii la un TVA de 9 % la produsele alimentare, prin aplicarea corectă și coerentă a politicilor de sprijin, prin retehnologizarea care va determina creșterea performanțelor, Meat&Milk 2015 este locul de întâlnire al fermierilor, procesatorilor, furnizorilor de materii prime, tehnologii, servicii, reprezentanți ai autorităților române și europene, ai marilor rețele de retail, oferind posibilitatea de a analiza în profunzime ultimele evenimente interne și internaționale, încercând să identifice soluții pentru Òieșirea din impasÓ, facilitând schimbul de opinii și idei, stabilirea de noi contacte de afaceri, deschiderea de noi oportunități de dezvoltare. Invitați ca speakeri sunt președinți ai principalelor asociații profesionale ale fermierilor și procesatorilor români (ARC, APRIL, APCPR, FCBR, UNCPR etc.), oficiali ai MADR, Consiliul Concurenței, ANSVSA, APIA, AFIR, ANPC, reprezentanți ai companiilor de top. Vor susține comunicări invitați speciali, membri ai Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, ai unor asociații profesionale internaționale, inclusiv din domeniul retail-ului, asociații de fermieri din țări ale Uniunii Europene. Tematica a fost aleasă punând un accent deosebit pe prezentarea celor mai noi tehnologii destinate fermierilor și procesatorilor, a celor mai noi informații din domeniul finanțării, a inovațiilor, a celor mai noi soluții de sustenabilitate și energii neconventionale.

Concomitent, în ziua de 3 iunie se vor desfășura: WORKSHOP CARNE - Procesatori: Noi resurse, noi tehnologii, noi piețe și WORKSHOP LAPTE - Procesatori: Performanță într-un mediu economic instabil.

WORKSHOP FERMA Ferma viitorului=Retehnologizare și Performanță Tilul workshop-ului dedicat fermierilor pornește de la constatarea că agrozootehnia modernă nu poate fi concepută fără utilizarea celor mai noi tehnologii și a celor mai noi soluții de nutriție a animalelor, a asigurării sănătății acestora, a unui management eficient, toate acestea determinând performanțe superioare. În condițiile în care România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, din punct de vedere al dotării tehnologice, este clar că retehnologizarea trebuie să fie o țintă obligatorie pentru toți fermierii. Temele provizorii ale workshop-ului vor fi: Asigurarea desfacerii producției, prioritatea de zi cu zi a fermierului român În condițiile în care prețul cărnii și al laptelui, la poarta fermei, este mult sub cel de producție, pentru fermieri a devenit mai mult decât necesară găsirea de soluții care să le asigure comercializarea producției la prețuri avantajoase. Modelul polonez, modelul succesului european Fie că vorbim despre productția de lapte sau carne, modelul polonez al unei ferme s-a dovedit a fi de succes, Polonia fiind acum în Top-ul Uniunii Europene. Poate fi urmat acest model și de fermierii români? Pentru a afla răspunsul, un inivitat special din Polonia va prezenta activitatea fermierilor din fosta țară comunistă. Tehnologia de ultima generatie, determinantã pentru o fermã de mare performanþã Cele mai noi tehnologii destinate fermierilor producători de carne și lapte vor fi prezentate sub titlul acestei teme, companii de prestigiu urmând să își detalieze ofertele. Micro FNC-ul, soluție pentru diminuarea costurilor în fermă Asigurarea prin forțe proprii a hranei animalelor poate conduce la realizarea de economii importante în activitatea fermelor de carne sau lapte. Ferma sustenabilã trebuie sã devinã realitatea viitorului Exploatarea judicioasă a resurselor unei ferme, grija pentru mediu și adoptarea unor soluții energetice regenerabile, nu doar că vor diminua costurile fermierilor, dar vor transforma ferma clasică, într-o fermă sustenabilă, având garanția longevității unei exploatații agrozootehnice în condiții de profitabilitate constantă. Dezbatere: Condiția fermierului român în UE: Rol principal, sau figurație? Fermierii români se află la coada clasamentelor Uniunii Europene. În continuare, necesarul de carne pentru procesare se obține apelându-se la importuri; pe de altă parte, atât timp cât a funcționat sistemul cotelor de lapte, România nu și-a realizat niciodată nivelul acordat. Ce rol vor juca în viitor fermierii români, în peisajul comunitar, un rol de top, sau marginal?

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

ªTIRI

Dorin Cojocaru:

WORKSHOP COMUN

Fermierii vor avea de câștigat din reducerea TVA-ului

Ziua 2: 4 iunie 2015

Inovarea și retehnologizarea-Trend sau necesitate? Tendințele din piață sunt conturate de consumatori. De aceea, fermierii și companiile sunt nevoite să răspunda imediat cerințelor acestora, prin retehnologizare continuă. Totodată, în cadrul workshop-ului comun, invitați speciali de la Parlamentul European vor pune AGROindustriile de carne și lapte ale României în context european, evaluând performanțele fermierilor și procesatorilor români și făcând prognoze pentru perioadele urmatoare.

MASA ROTUNDĂ Politici de sprijin-Teoria e sublimă, practica ne omoară! România excelează în privința Òpoliticilor de sprijinÓ. Însă, de la vorbe, la fapte, ajungem mereu la concluzia că Òpractica ne omoarăÓ. Ce se poate întreprinde pentru ca fermierii și procesatorii români de carne și lapte să beneficieze cu adevărat de politicile de sprijin naționale și europene? Câteva răspunsuri vor fi găsite la Masa rotundă din după-amiaza zilei de 4 iunie, la care vor participa reprezentanți ai MADR, APIA, AFIR, ai Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, precum și ai principalelor asociații profesionale ale fermierilor și procesatorilor din cele două industrii.

Networking Pentru facilitarea dialogului, EXPO - Conferința Meat&Milk 2015 reprezintă un bun prilej de networking, fiind o platformă potrivită pentru a dezbate teme legate de afaceri într-un cadru relaxat, în timpul pauzelor, în timpul cinei festive sau în timpul vizitelor de documentare.

infoTRIP Participantii la infoTRIP vor putea avea ocazia efectuării de vizite de documentare în ferme și unități de procesare a cărnii și laptelui, luând contact direct cu modelul de dezvoltare a unei afaceri.

Secțiunea EXPO La standurile secțiunii EXPO, companii furnizoare de tehnologii pentru ferme și fabrici de procesare, soluții de gestionare a sănătății animalelor, a igienei în fermă și a siguranței alimentare, energii regenerabile, precum și companii din sistemul bancar, își vor expune și vor detalia oferta care va conține cele mai noi produse, pe toată durata manifestării. În aceeași secțiune, companii de Top din zona procesării vor organiza acțiuni de sampling, oferind spre degustare cele mai noi produse și preparate din carne și lapte. Pentru a vã putea înscrie, dar și pentru a fi la curent cu toate detaliile legate de organizarea evenimentului, vă invitam sa accesati constant site-ul www.meat-milk.ro.

Dragi fermieri, vă invităm să participați!

Dorin Cojocaru, președintele APRIL, consideră că fermierii vor avea de câștigat din reducerea TVAului la lapte. Astfel, într-o declarație acordată agenției HotNews, Dorin Cojocaru a declarat: ÒMenţinerea TVA la 24% la alimente ar fi avut efecte dezastruoase asupra fermierilor, pentru că procesatorii ar fi fost obligaţi să cumpere mai mult lapte crud din import. ÒDacă nu reduceam TVA-ul, exista riscul ca procesatorii să înceapă să cumpere lapte de la fermierii români mici, pe borderoul de achiziţie, sau lapte spor, de import, care nu e purtător de TVA. Este mult mai atractiv acum să cumpărăm din România decât din spaţiul intracomunitar. La ora actuală, decât să-mi blochez cash-flow-ul şi să cumpăr de la o fermă cu 24% TVA, preferăm să cumpărăm din spaţiul intracomunitar care nu este purtător de TVA şi plus că piaţa este foarte fluctuantă, volatilă. În Săptămâna Mare, s-au dublat comenzile la hypermarket. De unde iau eu diferenţa de lapte crud ca să-mi produc brânzeturi, iaurturi pentru perioada asta? Din lapte spot, iar România nu are lapte spot. Laptele-spot este excesul de lapte. De exemplu, eu am o fabrică de 50 t de lapte pe zi: fac contract cu fermierii din România pe un an pentru 40 t, pentru că în unele perioade produc 50 t iar în altele, 40 tone. În Postul Paştelui şi al Crăciunului, produc pe stoc sau îmi ţin fabrica la 80% din capacitate. În perioadele de vârf, cum e Săptămâna Mare, ca acum, încep să aprovizionez magazinele, eu am nevoie de suplimentarea producţiei. De unde iau laptele ăla, pentru că, în România, toţi fermierii au contract şi atunci apelez la Ungaria, Polonia, Slovenia, care au surplus de lapte - spot, adică prin telefon, comandă directă supracontractatăÓ, a explicat liderul procesatorilor de lapte. Cojocaru a subliniat că este în interesul procesatorilor români să susţină fermele româneşti. ÒReducerea TVA va mai compensa din diferenţa de ofertă dintre laptele venit din spaţiul intracomunitar şi producţia internă, pentru că noi suntem conştienţi că, dacă nu ţinem în viaţă fermele româneşti, peste un un an, nu vom mai avea de unde să luăm lapte. Deci, pe noi ne interesează ca aceste ferme în România să se dezvolte, pentru că, dacă noi le distrugem, peste un an furnizorii din spaţiul intracomunitar vor deveni monopol, cartel pe piaţa românească şi vor impune preţurile. Noi trebuie să fim maturi, conştienţi că, dacă nu facem parteneriate cu fermele româneşti şi nu ne ajutăm unii pe alţii, în momente grele, rău ne va fi tot nouă, va fi efectul de bumerangÓ.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

ªTIRI

A fost lansat PNDR 2014-2020 În sfârșit, a fost lansat noul PNDR 2014-2020, iar fermierii și companiile din agricultură pot depune proiecte pentru investiţii finanțate din fonduri europene în valoare de aproape 320 milioane de euro prin intermediul primelor linii de finanţare deschise în programul care va trimite în economie 9,4 miliarde de euro în următorii şase ani. Din această sumă, fermierii au acces la 206 milioane de euro pentru investiţii în echipamente şi utilaje pentru ferme, iar alte 111 milioane de euro sunt disponibile pentru proiectele depuse de fermierii tineri ce vor să înceapă afaceri în mediul rural. ÒLansăm Programul de Dezvoltare Rurală (PNDR) chiar dacă avem doar două măsuri. Sunt cele mai aşteptate două măsuri. Există acord de principiu din partea Comisiei Europene şi vom avea şi aprobarea în scris la sfârşitul lunii aprilieÓ, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii. Potrivit noilor prevederi, proiectele se pot depune online, fiind redus numărul de documente pe care beneficiarii trebuie să le prezinte. Beneficiarul fondurilor va primi un avans de 50% din valoarea eligibilă a cofinanțării nerambursabile. De asemenea, pentru decontarea TVA nu mai e nevoie de documente de plată și nici extrase de cont care să justifice plata TVA încă de la prima cerere de plată și nu doar la ultima cerere de plată. AFIR deține o bază de date pentru achizițiile simple, dar nu se vor mai face vizite pe teren pentru validarea fiecărei cereri de plată. În schimb, proiectele care conțin achiziții simple vor fi verificate exclusiv la nivelul Oficiilor județene ale AFIR, iar cele care presupun achiziții complexe vor fi verificate exclusiv la nivelul Oficiilor Regionale. Au fost eliminate și riscurile de creare a condițiilor artificiale și vor fi organizate sesiuni anuale continue cu evaluare lunară. ÒNu vreau să vă promit nimic, dar vă pot spune că termenul de evaluare a proiectelor este de 37 de zile lucrătoare de la sfârșitul lunii în care s-au depusÓ, a precizat Daniel Constantin. La rândul său, Victor Ponta a spus că ”urmează să fie absorbite 19 miliarde de euro prin noul PNDR. Este aproape jumătate din bugetul anual României. 19 miliarde de euro care trebuie să meargă la fermieri, la agricultori, la cei care au nevoie de acești bani. ÒSuplimentar, vor fi acordate plăți directe aproximativ 11 miliarde de euro și aproximativ 8,1 miliarde de euro pentru PNDR. Premierul a mai spus că procesele de depunere a proiectelor și cel de primire a cererilor unice de plată se vor desfășura în bune condiții pentru că angajații instituțiilor implicate au fost impulsionați. Salariile celor 7.000 de angajați ai APIA și AFIR s-au dublat. Era absolut necesar pentru că unui angajat care are salariu mic nu poți să-i pretinzi profesionalism. Asta înseamnă că vor fi mai puține cazuri de incompetență, de corupție. Doar așa se poate progresa.Ó Victor Ponta a adăugat că și-ar dori să nu mai găsească pe rafturile magazinelor produse alimentare importate din Polonia, Ungaria sau alte țări. ÒEste de preferat ca fermierii și procesatorii români să-și comercializeze propriile produse, iar balanța comercială să fie favorabilă: mai puține importuri și mai multe exporturi.Ó

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

2 milioane de euro, pe subMăsura 4.1, pentru fermele integrate 2 milioane de euro, sprijin pentru fermele integrate și care dețin unități de procesare, atât este prevăzut, potrivit Ghidului publicat de AFIR, referitor la subMăsura 4.1-Dezvoltarea exploatațiilor agricole. Astfel, potrivit anunțului oficial făcut de MADR și AFIR, scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub- măsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Obiectivele subMăsurii 4.1: - Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități produselor obținute; - R estructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale; - R espectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții; - C reșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate. Beneficiari: - F ermierii, cu excepția persoanelor fizice neautorizate; - C ooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor; prijinul nerambursabil se va acorda după S cum urmează: În cazul fermelor având dimensiunea economică până la 500.000 SO (valoare producție standard) sprijinul public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși:

ªTIRI

Pentru proiectele care prevăd achiziții simple: - maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici; Pentru proiectele care prevăd construcții-montaj: - maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal; - maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic; Pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate: - maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici; În cazul fermelor având dimensiunea economică peste 500.000 SO sprijinul public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăși: Pentru proiectele care prevăd achiziții simple: - maximum 500.000 euro; Pentru proiectele care prevăd construcții- montaj: - maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic; Pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate: - maximum 2.000.000 euro; În cazul cooperativelor și a grupurilor de producători sprijinul va fi 50% fără a depăși maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investiției.

Legea clasificării fermelor și a exploatațiilor agricole a fost modificată Ca urmare a schimbării realităților socio-economice din agrozootehnia românească, și, la propunerea principalelor asociații profesionale, în concordanță cu evaluările specialiștilor din cadrul MADR, Legea privind clasificarea fermelor și a exploatațiilor agricole a fost modificată, ea fiind adoptată de Parlamentul României. Principalul scop al acestui demers a fost realizarea unei mai bune corelări a realităților din teren cu programele de finanțare a activităților din zootehnie și agricultură, cu scopul de a crește gradul absorbției de fonduri europene, potrivit noului PNDR 2014-2020. Un cadru unitar Noua lege reglementează realizarea unui cadru unitar pentru implementarea programelor cu finanțare din bugetul național și din fonduri comunitare. Drept urmare, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificatie: a) Fermă agricolă: Unitatea economică de bază pentru producția agricolă formată din terenul agricol și/sau incinta în care se află construcțiile, spațiile de depozitare, utilajele și echipamentele agricole, alte anexe, animale și păsări, precum și utilitățile aferente care concură la desfășurarea activităților agricole; b) Fermier: Persoană fizică sau juridică ori un grup de persoane fizice sau juridice care au în proprietate sau în folosință o fermă agricolă în care realizează, singur sau împreună cu membrii familiei sale ori alți membri asociați, producția agricolă; c) Exploatație agricolă: Formă de organizare alcãtuită din ansamblul unităților utilizate pentru activitățile agricole și gestionate de un fermier, situate pe teritoriul aceluiași stat membru al Uniunii Europene; d) Dimensiune Economică: Se determină pe baza producției standard totale a exploatației agricole, exprimată în euro, stabilită în conformitate cu prevederile Regulamentului 1242 al Comisiei Europene de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații agricole; e) Producția standard totală: Reprezintă valoarea standard a producției brute, determinată în conformitate cu prevederile Regulamentului C.E. nr. 1242.

Forme de proprietate Fermele și exploatațiile agricole pot avea unul sau mai mulți proprietari și pot fi proprietate privată sau asociativă, iar forma lor juridică este în conformitate cu prevederile din legislația în vigoare. În funcþie de tipul general de activitate agricolă, exploatațiile se clasifică astfel: A. Exploatații specializate - Culturi 1) E xploatații specializate în culturi de câmp; 2) Exploatații specializate în horticultură; 3) E xploatații specializate în culturi permanente. B. Exploatații specializate - Producþie animală 1) E xploatații specializate în creșterea animalelor erbivore; 2) E xploatații specializate în creșterea animalelor granivore. C. Exploatatii mixte 1) Exploatații de culturi mixte; 2) E xploatații mixte de creștere a animalelor; 3) E xploatații mixte de culturi și creșterea animalelor; 4) Exploatații neclasificate. În funcție de dimensiunea economică, fermele și exploatațiile agricole se clasifică și se definesc după cum urmează: a) S ub 1.999 euro: Ferme de subzistență care produc în totalitate pentru consumul propriu; b) 2.000 - 7.999 euro: Ferme de semisubzistență care își asigură consumul propriu și o mică parte din producția agricolã pe care o comercializează; c) 8.000 - 49.999 euro: Ferme comerciale mici care comercializează mai mult de 50% din producția agricolă pe care o realizează; d) 50.000 - 999.999 euro: Ferme comerciale/exploatații agricole mijlocii care își comercializează întreaga producție agricolă pe care o realizează; e) p este 1.000.000 euro: Ferme comerciale/exploatații agricole mari care își comercializează întreaga producție agricolă pe care o realizează.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

eVenIment

noutati maschio Gaspardo in 2015 Maschio Gaspardo Romania vine in intampinarea fermierilor din Romania, in acest an, cu o serie de noutati in domeniul prelucrarii solului si al combaterii bolilor si daunatorilor din culturile agricole.

Scarificatorul attIla HYDRO

Acestea sunt realizate la standarde inalte de calitate, tehnologiile folosite de catre Maschio Gaspardo fiind de top in lumea masinilor agricole. Pentru lucrarea de baza a solului vom prezenta noile scarificatoare cu sistem de siguranta pe fiecare cu organ activ, de tip Òcu cilindru hidraulicÓ, AttILA hYDRO si ARtIGLIO hYDRO, pentru pregatirea patului germinativ, combinatoarele SANDOKAN si GRAtOR, iar pentru combaterea bolilor si daunatorilor, masinile de stropit tractate, CAMPO, SIRIO si POMPEO.

Acesta poate lucra pana la max. 45 cm adancime de lucru, este dotat cu varf inversabil cu atasare rapida, trecerea din poziţia de lucru în poziţia de transport se face cu ajutorul cilindrilor hidraulici, are sistem de siguranta de tip Òcu cilindru hidraulicÓ, dispune de picioare de sprijin, set de lumini pentru versiunile 300 si 400, aripi spargatoare de brazda si protectie antiuzura pentru ancora. Organele active (ancorele) au grosimea de 30 mm. Scarificatorul Attila hidropneumatic este realizat in 3 variante, si anume: Attila hidropneumatic 250 (numarul de organe active 5, latimea de lucru 2,5 m, puterea tractorului 110 - 150 CP), Attila hidropneumatic 300 (7, 3 m, 150 - 200 CP) şi Attila hidropneumatic 400 (9, 4 m, 190 240 CP). Scarificatorul Attila hidropneumatic este dotat si cu un circuit hidropneumatic

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

autoreset cu acumulator dublu de azot si cu supapa de siguranta. Acesta lucreaza in agregat cu un tavalug dublu de tip Ócu pinteniÓ. La cerere, se pot monta pe scarificator varfuri realizate din tungsten (wolfram), aripioare laterale imbracate in tungsten, roti de adancime din fier si un set de limitatoare de brazda..

Scarificatorul aRtIGlIO HYDRO Acesta poate lucra până la max. 55 cm adâncime de lucru, trecerea din poziţia de lucru în poziţia de transport se face cu ajutorul cilindrilor hidraulici, lucrează în combinaţie cu un tăvălug dublu cu pinteni, are 3 categorii standard pentru cuplarea la tractor, are sistem de siguranta de tip Òcu cilindru hidraulicÓ si sunt dotate cu un acumulator cu azot de capacitate mare si cu supapa de siguranta, pentru anumite reglaje hidraulice. Varful este inversabil cu atasare rapida, iar ancorele au protectii antiuzura. Sunt ideale pentru fermele mari, în special. Scarificatorul Artiglio hidropneumatic este realizat in 3 variante, si anume: Artiglio 250 (numarul de organe active 5, latimea de lucru 2,5 m, puterea tractorului 150 - 250 CP), Artiglio 300 (7, 3 m, 180 - 280 CP) si Artiglio 400 (9, 4 m, 250 - 350 CP). Pentru versiunile 300 si 400 se monteaza si un set de lumini. Scarificatoarele Artiglio hidropneumatic sunt dotate cu organe active (ancore) care au grosimea de 35 mm.

Combinatorul SanDOKan Este realizat special pentru pregatirea patului germinativ in vederea semanatului, acţionand succesiv asupra stratului superior al solului efectuând mărunţirea, afânarea şi netezirea acestuia. Acesta se construieste in variantele de 4, 5 si 6 m, adica peste latimea de transport obligatorie pe drumurile publice, specificata si in legislatia internationala. Din aceasta cauza el este realizat in sistem modulat (pliabil). trecerea din pozitia de lucru in pozitia de transport si invers se face prin intermediul cilindrilor hidraulici actionati de la instalatia hidraulica a tractorului. Instalatia hidraulica a combinatorului este de tip hidro-pneumatica, cu acumulator cu azot. Acesta este dotat cu doua randuri de organe active de tip ÒsageataÓ, varianta cu varf ÒDeltaÓ 250 mm, sustinute de cadru prin intermediul unor suporti de tip elastic. Organul activ are o actiune usoara de intoarcere si aerisire a solului, utila pentru controlul buruienilor si ingroparea partiala a resturilor vegetale la lucrarile de toamna. La varianta de 4 m numarul organelor active este de 16, la varianta de 5 m, 20, iar la varianta de 6 m, 24. In fata acesta este dotat cu un nivelator, dupa care se monteaza un tavalug de tip Òcu bareÓ (colivie) cu 400, urmeaza cele 2 randuri de organe active, tavalug dublu posterior ÒCrosskillÓ cu 350 si in partea posterioara o bara de finisare. Acesta

eVenIment

poate sa lucreze in agregat cu tractoare cuprinse intre 120 CP si 190 CP, functie de varianta folosita. Adancimea de lucru max. la care lucreaza acesta este de 10 cm, iar reglajul se face mecanic, manual. In lateral sunt montate, in zona organelor active, doua aparatori de retinere a solului, a bulgarilor de pamant, pentru a nu fi aruncat in zona nelucrata.

Combinatorul GRatOR Este folosit pentru pregatirea patului germinativ in vederea semanatului si poate sa fie dotat cu organe de lucru de tip ÒdaltaÓ (GAMMA) sau ÒsageataÓ (DELtA), sustinute de cadru prin intermediul unui suport de tip elastic. Cadrul este usor, dar extrem de robust. Este dotat cu 4 randuri de organe active. Numarul organelor active este de 25 la varianta 250, 29 la varianta 300, 46 la varianta 450, 61 la varianta 600, 91 la varianta 900 si 121 la varianta 1200. Acesta este realizat pentru latimi de lucru de 2,5, 3, 4,5, 6, 9, si 12 m. Lucreaza in agregat cu tractoare avand puterea cuprinsa intre 70 si 340 CP, functie de tipul cultivatorului si de tipul de sol pe care urmeaza sa lucreze. Adancimea maxima de lucru la care poate lucra este de 10 cm. In fata combinatorul este

dotat cu o bara de nivelare reglabila in inaltime. Pentru versiunile 900 si 1200 se pune la dispozitia fermierului si un carucior pentru transport. tot in cazul acestor variante apar si rotile de adancime. La variantele care depasesc 3 m, cadrul este pliabil, realizat din module (variantele de 4,5, 6, 9 si 12 m). Lucreaza in agregat cu un tavalug dublu cu bare, tip ÒColivieÓ, cu diametrul de 300 mm pentru variantele de 2,5, 3, 4,5 si 6 m si de 400 mm pentru variantele de 9 si 12 m.

masina de stropit in plan orizontal CamPO Este de tip tractata, realizata in mai multe variante (CAMPO C, S, P si 44 - 65), si este destinata pentru agricultorii care detin atat suprafete mici cat si suprafete mari si foarte mari. Aceasta este dotata cu o pompa COMEt, duze de la renumita firma teeJet din material plastic cu insertie de ceramica, rezervor pentru spalarea instalatiei de 215 l, mixer GreenMIX pentru prepararea solutiei in vederea obţinerii unei suspensii uniforme într-un timp foarte scurt si cu un circuit de spalare DevioKIt. Reglarea presiunii se face electronic. Varianta CAMPO C este realizata pentru fermele mici, si cu precadere pentru

fermele horticole, acolo unde cultivatorii sunt mereu atenti la sanatatea solului. Seria C se realizeaza in 4 variante si anume: CAMPO C 15 (latimea rampei 12 - 18 m, capacitatea rezervorului 1700 l, 5 module, debit pompa 160 sau 220 l/ min., presiunea 20 bar, inaltimea de ridicare a rampei 1 m), C 20 (12 - 18 m, 2100 l, 5 module, 160 sau 220 l/min., 20 bar, 1 m), C 22 (18 - 24 m, 2400 l, 5 module, 250 l/min., 20 bar, 1,4 m) si C 32 ( 18 - 24 m, 3200 l, 5 module, 250 l/min., 20 bar, 1,4 m). Seria S este realizata in 2 variante si anume: S 22 (18 - 28 m, 2200 l, 5-7-9 module, 250 l/min., 20 bar) si S 32(18 - 28 m, 3200 l, 5-7-9 module, 250 l/min., 20 bar). Seria P este realizata in 2 variante si anume: P 22 (2400 l) si P 32 (3200 l). In acest caz celelalte caracteristici sunt identice cu cele de la variantele CAMPO S. Inaltimea de ridicare a rampei la variantele S si P este de pana la 1,5 m. Seria 44 - 65 este realizata in 2 variante, si anume: 44 - 44AS (24 - 32 m, 4450 l, 7 - 9 module, 300-560 l/min., 20 bar, 1,5 m) si 65 - 65AS (24 - 32 m, 6500 l, 7 - 9 module, 300-560 l/min., 20 bar, 1,5 m). Aceasta ultima serie este recomandata pentru fermele mari si foarte mari.

masina de stropit in plan orizontal Sirio Este ideala pentru fermierii cu suprafete mici, avand un design compact de ridicare pe verticala a rampei utilizand

sistemul hidraulic. Maşina Sirio se distribuie în variantele: Sirio 1500 (capacitatea rezervorului 1700 l, lăţimea rampei 12 - 18 m, debitul pompei 160 l/min. la presiunea de 20 bar sau 220 l/min. la presiunea de 20 bar, ecartamentul 1400 - 2100 mm, ridicarea rampei max. 1 m), Sirio 2000 (2100 l, 12 - 18 m, 160 l/ min. la 20 bar sau 220 l/min. la 20 bar, 1400 - 2100 mm, 1 m), Sirio 2200 (2400 l, 18 - 22 m, 250 l/min. la 20 bar, ecartamentul 1450 - 2100 mm, 1,4 m) si Sirio 3200 (3200 l, 18 - 22 m, 250 l/min. la 20 bar, l 1450 - 2100 mm, 1,4 m).

masina de stropit in plan orizontal Pompeo Se distribuie în variantele: Pompeo 3200 (capacitatea rezervorului 3200 l, lăţimea rampei 18 - 36 m, debitul pompei 250 l/min. la presiunea de 20 bar, ecartamentul 1600 - 2300 mm, ridicarea rampei max. 1,5 m) si Pompeo 2200 (capacitatea rezervorului 2400 l, lăţimea rampei 18 - 36 m, debitul 250 l/min. la presiunea de 20 bar, ecartamentul 1600 - 2300 mm, ridicarea rampei max. 1,5 m ). Maşina Pompeo Plus se distribuie în variantele: Pompeo Plus 4500 (capacitatea rezervorului 4500 l, lăţimea rampei 24, 28, 32 şi 36 m, debitul pompei 300 l/min.) si Pompeo Plus 5500 (capacitatea rezervorului 5500 l, lăţimea rampei 24, 28, 32 i 36 m, debitul pompei 300 l/ min).

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

analIZa aura alexa Ioan

Anchetă structurală: Cum arată faţa agriculturii româneşti Recent, INSSE a efectuat Ancheta Structurală în Agricultură (cu an de referinţă 2013), un document de bază, care redă imaginea clară a agriculturii româneşti. Ancheta structurală a costat 2 milioane euro şi a fost realizată din fonduri europene. Reamintim că, legislaţia europeană, referitoare la statistica structurilor agricole, prevede organizarea şi efectuarea anchetelor statistice comunitare cu privire la structura exploataţiilor agricole, respectiv recensăminte generale agricole, o dată la 10 ani şi anchetele structurale în agricultură în perioada intercensitară (cercetări statistice, realizate prin sondaj). Agricultura României, luată la puricat Potrivit Regulamentului (CE) nr. 1166/2008 al Parlamentului European, privind organizarea anchetelor structurale în agricultură şi ancheta privind metodele de producţie agricolă, în perioada ianuarie - februarie 2014 a fost efectuată Ancheta Structurală în Agricultură 2013 (ASA 2013) din România. Această cercetare statistică, realizată prin sondaj, s-a bazat pe un eşantion reprezentativ, format din toate exploataţiile agricole cu personalitate juridică (circa 31 de mii) şi circa 313 mii de exploataţii agricole fără personalitate juridică, extrase din totalul de 3828 mii de exploataţii agricole fără personalitate juridică, înregistrate la Recensământul General Agricol 2010 şi cuprinse în Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole.

Ancheta strcuturală şi-a propus drept obiectiv principal obţinerea de informaţii privind structura exploataţiilor agricole: numărul exploataţiilor agricole, mărimea medie a unei exploataţii agricole, suprafaţa agricolă utilizată, efectivele de animale, irigaţiile, agricultura ecologică, maşinile şi echipamentele agricole, persoanele care desfăşoară activităţi agricole, dezvoltarea rurală etc.

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Ancheta a vizat atât exploataţiile agricole fără personalitate juridică cuprinse în eşantion, cât şi toate exploataţiile agricole cu personalitate juridică, care au desfăşurat activităţi agricole, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară, indiferent de mărimea şi aportul lor la producţia agricolă, de pe întreg teri-

analiza toriul ţării, atât din mediul rural, cât şi din cel urban. Acest demers al specialiştilor de la INS nu a fost lesne de realizat, întrucât, la nivelul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică, oamenii sunt destul de reticenţi în a oferi date şi cifre exacte despre terenurile lor, chiar şi în condiţiile de protecţie a datelor confidenţiale! A crescut dimensiunea medie a exploataţiilor agricole! O primă concluzie pozitivă ar fi aceea că, în ultimii 10 ani, În România s-a înregistrat o creştere a dimensiunii medii a exploataţiilor agricole de 3,6 ha, dar creşterea este totuşi nesemnificativă faţă de ţările europene precum Cehia (unde media pe o exploataţie este de 152 ha), Marea Britanie (90ha), Italia (79). Totuşi, din 3630 exploataţii agricole, la nivelul întregii ţări, doar 28 au personalitate juridică! Suprafaţa agricolă utilizată care revine în medie pe o exploataţie agricolă nu s-a modificat semnificativ. Astfel, suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2013, pe o exploataţie agricolă a fost de 3,60 ha, comparativ cu 3,45 ha în anul 2010. Pe categorii de exploataţii agricole situaţia se prezintă astfel: - suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,02 ha, comparativ cu 1,95 ha în anul 2010 - suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 207,49 ha, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010. Numărul exploataţiilor agricole cu suprafaţă agricolă utilizată mai mică de 1 ha este

în scădere, iar numărul celor de mari dimensiuni este în creştere. Numărul exploataţiilor agricole de mici dimensiuni, care au utilizat o suprafaţă agricolă de până la 1 hectar, s-a diminuat în anul 2013 faţă de anul 2010 cu circa 76 de mii de exploataţii agricole, respectiv 3,8%, ele deţinând, în continuare, o pondere foarte importantă de 54,5% din totalul acestora. La scăderea numărului de exploataţii agricole de mici dimensiuni a contribuit numărul celor care au utilizat o suprafaţă agricolă mai mică de 0,1 ha, acestea deţinând o pondere de circa 11% din totalul exploataţiilor cu suprafaţă agricolă. Pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate, în anul 2013, structura exploataţiilor agricole a fost diferită atât ca număr cât şi din punct de vedere a suprafeţei agricole utilizate astfel: - exploataţiile agricole sub 1 ha deşi au reprezentat 54,5% din numărul total, au utilizat numai 5% din suprafaţa agricolă utilizată - exploataţiile agricole cu dimensiuni între 1 şi 5 ha au

avut ponderi mai apropiate atât ca număr, cât şi ca suprafaţă (37,5% din numărul total şi 23,5% din suprafaţa agricolă utilizată) - exploataţiile agricole de dimensiuni mari, peste 50 ha, deşi cu o pondere mică (0,6%) în ceea ce priveşte numărul, au deţinut peste 52,1% din suprafaţa agricolă utilizată.

Un aspect interesant îl reprezintă Ògrădinile familialeÓ, care în România au scăzut la 159 grădini,în 2013, faţă de anul 2005, când atunci se înregistrau 171 grădini familiale. Explicaţia acestui fenomen însă, ar trebui dată de specialişti!

61% din suprafaţa agricolă este în proprietatea fermierilor În anul 2013, din punct de vedere al modului de deţinere a suprafeţei agricole utilizate, ponderile cele mai importante le-au înregistrat suprafeţele aflate în proprietate (61,4%) şi cele luate în arendă (27,4%), fără schimbări semnificative faţă de anul 2010. În anul 2013, suprafaţa agricolă utilizată aflată în proprietatea exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a reprezentat 42,2% din întreaga suprafaţă agricolă utilizată, în timp ce la exploataţiile agricole cu personalitate juridică aceasta a reprezentat 19,2%. Din datele prezentate, reiese faptul că, atât numărul de exploataţii agricole cu

suprafaţă agricolă utilizată, cât şi suprafaţa agricolă utilizată sunt distribuite în conformitate cu specificul fiecărei zone. Se menţionează că macroregiunea doi a deţinut cele mai mari ponderi atât la numărul total al exploataţiilor agricole (32,7%), cât şi la suprafaţa agricolă utilizată (30,9%), iar ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punct de vedere al numărului exploataţiilor agricole, s-au situat regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Sud Muntenia, cu câte 20,8%, iar din punct de vedere al suprafeţei agricole utilizate, regiunile de dezvoltare Sud Muntenia (17,2%) şi Sud-Est (16%).

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

analiza Efectivele de caprine s-au dublat! În anul 2013 efectivele de bovine şi porcine au scăzut cu 2,7%, respectiv cu 20,8%, iar cele de ovine şi caprine au crescut cu 6,3%, respectiv cu 6,8% faţă de cele înregistrate la Recensământul General Agricol 2010. În anul 2013, referitor la efectivele de bovine, porcine şi ovine în profil teritorial, pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, situaţia se prezintă astfel: - bovinele au scăzut de la 2871mii capete (în 2002), la 1936 mii capete (în 2013). - porcinele au înregistrat o scădere dramatic, de la 8260 mii capete (în 2002), la 4235 mii capete (în 2013). - ovinele au înregistrat o uşoară creştere, de la 7238 mii capete (în 2002), la 8944 mii capete (în 2013). - caprinele au înregistrat o creştere spectaculoasă, de la 744 mii capete (în 2002), la 1325 mii capete (în 2013). În ceea ce priveşte evoluţia efectivelor de animale pe regiuni de dezvoltare se semnalează următoarele aspecte: - s-a constatat o concentrare a efectivelor de bovine în regiunile de dezvoltare Nord-Est (26,3%), Nord-Vest (17,1%) şi Centru (16,9%). - referitor la efectivele de porcine, s-au evidenţiat regiunile de dezvoltare Vest (19,5%), Sud-Est (17,7%) şi Sud Muntenia (17,7%) cu cele mai mari efective de porcine. - efectivele de ovine au fost preponderente în regiunile de dezvoltare Centru (22%), Nord-Vest (17,4%), respectiv Sud-Est şi Vest (15%). Volumul de muncă în ferme, în scădere! Volumul de muncă în exploataţiile agricole, exprimat în unităţi anuale de muncă (UAM= 245), a înregistrat o scădere faţă de cel înregistrat la Recensământul General Agricol 2010. În anul 2013, volumul de muncă înregistrat la exploataţiile agricole fără personalitate juridică a fost de 1387 de mii de UAM, iar în cadrul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de 64 de mii de UAM. Comparativ cu datele Recensământului General Agricol 2010, volumul de muncă înregistrat la ASA 2013 a scăzut cu 7,5 % în cazul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică şi cu aproape 35% în cazul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică. Din informaţiile existente, până în momentul de faţă rezultă trei mari concluzii, în ceea ce priveşte statistica agricolă din domeniul vegetal: 1. c ca o treime din numărul total al exploataţiilor agricole din UE sunt înregistrate în România; 2. R omânia este cel mai mare cultivator de porumb boabe şi floarea soarelui din UE,având mai mult de o pătrime din suprafaţa totală înregistrată în cadrul UE, pentru fiecare din cele două culturi; 3. D in punct de vedere al suprafeţei cultivate cu grâu, România ocupă locul 5, după Franţa, Germania, Polonia şi Spania. În ceea ce priveşte alte cercetări privind statistica agricolă din domeniul animal, cele mai importante concluzii ar fi: a efectivele de ovine şi caprine, România ocupă locul 4 în rândul 1. L UE, după Marea Britanie, Spania şi Grecia; 2. L a efectivele de porcine, România se situează pe locul 9 în UE, după Germania, Spania, Franţa, DAnemarca, Olanda, Polonia, Italia şi Belgia; 3. L a efectivele de bovine, România se află printre primele zece ţări ale UE, după Franţa, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

analiza Cu toate acestea... ...din punct de vedere al preþurilor de vânzare, anul 2013 n-a fost tocmai norocos, spun, pe bunã dreptate, unii agricultori. Considerentul vine în urma bilanþului fãcut la final de an. Dupã ce au tras linie, fermierii au vãzut cã profitul rãmas este cam „subþirel”. Viorel Vãrzaru, fermier din judeþul Giurgiu, declara pentru Agroinfo, cã dupã îndelungi socoteli, multe înmulþiri ºi împãrþiri, adunãri ºi mai ales scãderi, „comparativ cu anul trecut, am ieºit mai prost, în 2013. Financiar vorbind, pe plus, dar un plus mai mic”, spune acesta. Pentru 2014 agricultorul îºi doreºte stabilitate pe piaþa agricolã, consecvenþã în acordarea subvenþiilor ºi simplificarea birocraþiei. “Investiþiile din viitor vor fi bazate pe credite, pânã la venirea subvenþiilor. Deja, pentru inputurile din aceastã toamnã am apelat la creditare. Sperãm ca în anul 2014 sã avem preþuri mai bune la cereale, mai aproape de realitate. Nu ne aºteptãm sã fie ca ºi cele din 2012, dar o medie între ultimii doi ani ar fi perfectã”, a mai spus Viorel Vãrzaru. La rândul sãu, Nicolae Bãdiþa, fermier din Ialomiþa, care lucreazã circa 200 hectare, s-a arãtat mulþumit de felul în care încheie anul 2013. „În 2013 pot sã spun cã am ieºit pe plus, m-au ajutat temperaturile, ploile ºi îngrãºãmintele folosite. În ceea ce priveºte tehnologia nu fac economii, folosesc ce e mai bun, pentru cã nu vreau sã risc. Cu privire la inputurile pentru primãvarã, încã nu mi-am fãcut un stoc, marea bãtaie se dã acum pe sãmânþa de porumb, iar la floarea-soarelui eu voi merge pe hibrizii Clearfield. Investesc din rulajul banilor, pur ºi simplu. Din puþinul profit obþinut nu ne luãm maºini sau altele, ci îi reinvestim în viitoarele culturi ºi poate mai reuºim sã achiziþionãm teren, pentru cã acum suntem mici fermieri, dar vrem sã ne extindem”, a declarat acesta pentru sursa citatã. Iar, Traian Ghinoiu, preºedintele Asociaþiei Producãtorilor Agricoli Gorj, opina, la începutul acestui an: “Suntem, cum spune olteanul, «comsi-comsa». La producþii, 2013 a fost un an foarte bun, dar ne-au tras mult înapoi preþurile.

Dacã preþul grâului s-a mai reglat puþin ºi încã mai avem producþii de valorificat, preþul porumbului încã staþioneazã ºi e chiar pe o pantã descendentã. Încã stãm cu producþia pe stoc, sã vedem cum va evolua piaþa. Sperãm sã putem da drumul la valorificãri, astfel ca pânã la sfârºit de primãvarã sã ne putem autofinanþa. Vom pierde însã la partea de dotãri, pentru cã în anii buni ar trebui sã mai facem ºi noi dotãri, dar anul acesta nu putem”.

pe tendinþã crescãtoare. Una peste alta, primãvara lui 2014 anunþã plusuri consistente pentru agro-zootehnia româneascã, pentru finalul de an.

Semnele lui 2014? Bune, spre foarte bune! O informare a Academiei de ºtiinþe Agricole ºi Silvice (ASAS) realizatã la începutul primãverii, special pentru ministrul Agriculturii, Daniel Constantin ºi secretarul de stat, Daniel Botãnoiu, ºi intratã în posesia colegilor de la Agrointel, arãta cã toate culturile agricole realizate în toamna anului trecut aratã foarte bine ºi nu existã motive de îngrijorare. Documentul susþinea cã ”în toamna anului 2013, în majoritatea zonelor agricole ale þãrii, condiþiile climaterice au fost favorabile pentru pregãtirea terenului, înfiinþarea culturilor, rãsãrirea ºi consolidarea acestora pentru perioada de iarnã.” Raportul concluziona cã starea de vegetaþie a culturilor înfiinþate în toamna anului 2013 este bunã ºi foarte bunã.” La rândul ei, zootehnia are un foarte bun potenþial de creºtere, mai ales dacã se va decide reducerea TVA-ului la carne ºi produse din carne, fapt care va încuraja consumul ºi, prin consecinþã, producþia primarã. Alãturi de aceastã decizie mult aºteptatã de toþi, pot fi adãugate alte argumente care sã conducã spre speranþe justificate: Exportul de carne de porc spre China, cu siguranþã, va dinamiza activitatea fermelor, chiar ºi dacã acestea vor fi nevoite sã suplineascã golul lãsat de Smithfield care, aflat în proprietatea chinezilor, vor trimite mare parte din producþie în Þara Galbenã. Reluarea exporturilor de ovine în Turcia, dar ºi acordul de tranzit al acestei þãri cu ovine vii, vor determina creºteri ºi în acest sector. Din fericire, fermele de bovine pentru carne prind consistenþã, iar sectorul avicol se menþine

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maªInI, utIlaje, unelte maria Demetriad

Parcul de utilaje agricole din România e în pană Parcul de utilaje agricole din România este și insuficient și, în cea mai mare parte a sa, total depășit, din punct de vedere al performanțelor. Numai dacă privim la cum stau alții, ne vom putea da seama de distanța care ne separă de agricultura făcută la un nivel, cu adevărat, profesionist. Putem depăși această stare? Puțin probabil, în condițiile în care sunt prea puține forme de sprijin. Nici alții nu o duc prea bine dar, acolo, pe alte piețe, nu se pune problema acoperirii necesarului, ci doar a permanentei reînnoiri tehnologice. O idee despre diferența dintre fermierii români și fermierii lumii o putem contura cu ajutorul unei analizei ”Tractor Market Report”, realizat de agenția austriacă Agrievolution Economic CommtteeWiesendorfer, publicată la începutul lunii februarie a.c., dar și din datele furnizate de Ministerul Agriculturii de la București.

În afară de China și India, toată lumea plânge În 2014, numărul vânzărilor de tractoare noi, pe plan mondial, a fost estimat la 2,1 milioane de unități. Piețele de volum mare au continuat să fie China și India, acolo unde s-au vândut cca 50% din utilajele vândute în întreaga lume. Pe de altă parte, cele mai multe dintre acestea au fost de mică putere și, în general, ieftine, în comparație cu tractoarele și utilajele folosite în marile structuri agricole, cum ar fi SUA, Brazilia, Rusia sau exploatațiile intensive din Europa de Vest.

Piața Europei înseamnă 25 % din piața mondială Specific, piața europeană reprezintă o pondere considerabilă, la nivel mondial. Conform unor calcule preliminare, pentru 2014, valoarea tractoarelor vândute în UE a fost de 8,2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cca 20-25% din cifra de afaceri a industriei globale cu tractoare. Pe de altă parte, UE reprezintă doar 8% din totalul unităților comercializate, valoarea medie a unui tractor fiind de 43.000 de euro, mult mai mare decât pe majoritatea celorlalte piețe și mai mult decât dublu, față de media mondială estimată. Cu toate acestea, vânzările din Europa au înregistrat o scădere de 8 %.

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Cu mai mult de 235.000 de mii de tractoare vândute, America de Nord (SUA și Canada), se apropie de nivelul anului 2000. Previziunea pentru anul 2015 este precaută, din cauza veniturilor în scădere ale fermierilor nord-americani. O estimare realistă pentru întreaga piața nord-americană, pentru 2015, ar putea fi o scădere de 20 %, față de anul anterior.

maªini, utilaje, UNELTE În Brazilia, piața a revenit la nivelurile din 2010-2012 cu circa 55.000 de unități, vândute, din care, o treime sunt cu motoare de 100 CP. Perspectiva, însă, nu este favorabilă. Economia braziliană ar putea avea dificultăți și este așteptat un declin de ÒdoarÓ 5-10%. În Japonia, vânzările de tractoare au coborât foarte brusc, contabilizându-se un minus de 15%, pentru anul calendaristic 2014. Fără îndoială, însă, piața chineză a mașinilor agricole crește permanent și solid: Numai în 2014, în China s-au vândut 2,2 milioane de mașini și utilaje noi, inclusiv tractoare.

Dificultăți și în viitor, petru fermierii români Dar, se pot dinamiza vânzările de utilaje agricole în România? Foarte greu de spus, fermierii fiind săraci. Fiind vorba de un domeniu care se bazează pe finanţări din fonduri europene, se caută moduri de a reduce contribuţia proprie a fermierului în cofinanţare, mai ales în cazul unor proiecte foarte mari. Însă, orice proiect de investiţii, indiferent că este vorba de utilaje noi sau secondhand, porneşte de la un buget, de la o serie de cotaţii orientative ale acestor utilaje. Prezentarea preţurilor pornind de la modelul standard, în plajele de putere/randament/productivitate, ar salva multe resurse, atât la nivelul clienţilor, cât şi al furnizorilor. Dar, în condițiile în care peste două treimi din vânzări înseamnă utilaje second-hand, nu putem vorbi despre modernizarea agriculturii românești.

Europa suferă... Deși Franța are un număr relativ mare de potențiali clienți (cca 450.000), în această țară s-a contabilizat cel mai mare declin, de 20 %. Prin comparație, în 2014, Germania a devenit cea mai mare piață de tractoare din Europa. În contextul european, tendința de aici a fost Òmai platăÓ, cu doar 5% declin de piață. Însă, în 2015, cererea de tractoare va fi cu 10% mai mică. La rândul ei, Asociația Italiană a Furnizorilor de Utilaje Agricole a anunțat cele mai mici vânzări din întreaga istorie postbelică! Într-adevăr, numărul de 18.000 de unități vândute pe întregul an 2014 pare a fi foarte mic, având în vedere numărul mare de ferme care există în Peninsulă. Cât despre anul 2015, specialiștii apreciază un declin de încă 20 % a vânzărilor. După o tendință de scădere, în 2013, vânzările de tractoare noi în Marea Britanie s-au stabilizat, dar, în semestrul II din 2014 s-a înregistrat o ascensiune puternică, vânzările fi-

ind mai mari cu 17 %, decât în primele șase luni. O presupunere pentru 2015 ar fi că piața britanică nu se va abate prea mult de la ușoara tendință de scădere a Europei. În Spania s-a recuperat o parte din piața pierdută în 2013, prin cele 10.000 de unități vândute, dar Austria a surprins cu un declin de 19%, vânzându-se doar 6.500 de tractoare noi, în anul 2014. În Rusia, vânzările de tractoare au scăzut cu cca 6%, totalul fiind de 37.500 de unități. Dar numărul nu reflectă evoluția pieței pentru agricultura profesionistă. Mai ales în semestrul II, numărul de tractoare din segmentul 50-100 CP a scăzut brusc, cu mai mult de 30%, în timp ce vânzările de tractoare foarte mici, sub 30 CP, au crescut.

... dar România suferă și mai tare! O analiză a pieţei de utilaje agricole din România, realizată la precedenta ediție a Indagra, de Autovit. ro, pe baza datelor furnizate de MADR, oferă o imagine sumbră. România are un parc de utilaje agricole de peste 600.000 de unităţi, cifră care include tractoare, pluguri şi remorci. Datele Ministerului Agriculturii indică faptul că peste două treimi dintre utilaje au durata de funcţionare depăşită. În ceea ce priveşte vânzările anuale de utilaje noi, cumulate (tractoare, combine, secerători), ele totalizează 3.000 de unităţi. Sectorial, parcul naţional de tractoare este de 184.000 de unităţi, cele mai multe fiind în judeţele Bihor, Timiş şi

Teleorman. Dar, 73% dintre tractoare au durata normală de funcţionare depăşită, iar cele mai mari procente de tractoare uzate sunt în Teleorman, Suceava, Ilfov, Mehedinţi, Maramureş şi Botoşani (nouă din zece tractoare!), iar 30% dintre tractoare sunt mai vechi de 20 de ani. Cele mai cunoscute mărci sunt John Deere, New Holland, Fendt, Claas, Landini, Kubota, Massey Ferguson, Case, Zetor şi Belarus, iar cele mai scumpe tractoare au 600 CP şi costă peste 250.000 euro+TVA. Aceste tractoare sunt cumpărate de fermele foarte mari. Cele mai vândute sunt tractoarele al căror preţ se încadrează în intervalul 3050.000 euro şi au motoare de 60-85 CP.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maªInI, utIlaje, unelte Romulus Cristea

Ce lucrări se pot executa cu dronele, în agricultură Ultratehnologie pentru recolte bogate și de calitate

Agricultura de precizie este domeniul cheie în care dronele își dovedesc deja eficiența economică. Dacă până în prezent, vehiculele aeriene fără pilot erau cel mai adesea folosite în operaţiuni militare şi de intelligence, 2015 reprezintă un an de cotitură în domeniul business-ului agricol susținut prin utilizarea unor astfel dispozitive: prețul nu mai este unul prohibitiv, iar legislația a clarificat unele aspecte privind deținerea acestora în scop civil. Susținătorii programelor de dezvoltare a vehiculelor aeriene fără pilot susțin că în perioada următoare, industria dronelor va crea locuri de muncă și va avea un impact semnificativ în agricultură.

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

ÒÎn primul rând, dronele permit realizarea unei cartografierii rapide și extrem de precise a exploatațiilor agricole. Utilizarea hărților astfel obținute, dau posibilitatea agricultorilor să crească randamentul și să amelioreze calitatea producției. Rezoluția foarte înaltă a hărților și timpii de răspuns extremi de mici ai dronelor la comenzile operatorului permit o observație fină și obținerea de date în timp real despre parcela analizatăÓ, a precizat fermierul Jean-Baptiste Bruggeman, membru al rețelei ÒAgridroneÓ, potrivit EMC2 tV. La nivel european, dar și pe continentul american au fost înființate mai multe companii specializate în utilizarea dronelor în agricultură. O astfel de companie este de exemplu, Airinov. Societatea oferă fermierilor servicii avansate de cartografiere aerienă. Mai nou, în baza datelor culese de drone, după analizarea imaginilor captate și prelucrarea printr-un program software dedicat, sunt furnizate celor interesați informații pentru fertilizarea eficientă cu azot a culturilor de grâu și rapiță.

maªini, utilaje, UNELTE

În stadiu încă experimental, departamentele de cercetare ale unor institute de cercetare au construit drone dotate cu rezervoare și care pot împrăștia, pe suprafețe mici, dar precis alese, fertilizatori sau apă. Marea utilitate a acestor vehicule aeriene fără pilot constă tocmai în identificarea precisă, utilizând programe pentru prelucrarea imaginilor, a suprafețelor de teren agricol care au nevoie fie de irigare, fie de fertilizare. Cum poți face bani din utilizarea dronelor? Această întrebare și-au pus-o și membrii unui grup denumit Agridrone, format din agricultori pasionați de înalta tehnologie cu aplicații în agricultură. Aceștia au înființat o societate de tip cooperativă, ÒPrecisioÓ. Hărțile obținute în format digital sunt prelucrate și stocate în sistemul GIS. ÒDe doi ani vindem servicii membrilor noștri. Oferim hărți precise obținute de drone, prin intermediul companiei AirinovÓ, a declarat Aurelien Bourgeois, consilier agricol. Societatea ÒPrecisioÓ oferă, de exemplu, pentru agricultori, un semnal mult mai precis decât GPS. ÒCoordonatele oferite de noi au o precizie de doi centimentri ceea ce permite agricultorilor dozarea exactă a îngrășămintelor. În plus, semnalul oferit de noi, oferă un confort deosebit la conducerea utilajelor, a autovehiculelor etc. Sistemul de autoghidare permite fermierului să se concentreze mai mult pe reglarea dozajelor pentru fertilizanți decât pe condusul propriu-zisÓ, a adăugat Benjamin Clevy, director la Latitude GPS. De asemenea, coordonatele transmise permite fermierului să nu mai suprapună acceași lucrare pe o singură parcelă, ceea ce conduce la economii de 10% la utilizarea materialelor și reduce uzarea utilajelor. Conștient de eficiența acestor tehnologii și de posibilitățile oferite de exploatarea dronelor, consilierul agricol Aurelien Bour-

geois și-a creat propria societate, a achiziționat o dronă, a trecut examenele de pilotaj de la distanță, a cumpărat softuri specializate și, într-un final, a ajuns să vândă servicii specializate. Înaltă performanță prin precizie Ce este însă agricultura de precizie? Agricultura de precizie este un sistem nou de agricultură, înseamnă în primul rând performanţă înaltă obţinută cu tehnologie de vârf. Agricultura de precizie este o cale de eficientizare a producţiei şi defineşte de fapt principiile agriculturii viitorului. Agricultura de precizie implică utilizarea tehnicilor de teledetecţie, a Sistemului de Poziţionare Globală, a hărţilor de producţie, a sistemelor suport pentru decizie, precum şi Sistemului Informatic Geografic. În agricultură, teledetecţia este un instrument de analiză a suprafeţei Pământului care permite extragerea prin mijloace specifice a parametrilor biofizici ai cuverturii planetei cu scopul furnizării de valori absolute referitoare la stadiul de dezvoltare a vegetaţiei, corelat cu identificarea proprietăţilor apei şi solului ca elemente care condiţionează producţiile agricole. La modul teoretic, agricultura de precizie se defineşte ca fiind managementul terenurilor agricole ţinând cont de variaţia naturală, specifică a solurilor şi nu de împărţirea administrativă a acestora. Scopul agriculturii de precizie este de a optimiza utilizarea resurselor de sol, apă şi a inputurilor chimice pe baze specifice locale. Agricultura de precizie are ca obiective obţinerea de producţii mari şi de calitate, optimizarea profiturilor economice, protecţia integrată a mediului şi nu în ultimul rând, mărirea durabilităţii sistemelor agricole.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maªInI, utIlaje, unelte aura alexa Ioan

Europa mizează pe agricultura de precizie

În momentul de faţă, nu există nicio statistică exactă cu privire la volumul/cantitatea cu care ar trebui să crească producţia de alimente, în viitor, pentru a putea asigura un regim alimentar suficient şi sănătos, pentru o populație mondială mai mare și mai bogată, în următorii 30 de ani. Toate acestea depind de dimensiunea populației, adică, dacă populaţia mondială ar ajunge, în anul 2050 la aproximativ 10 miliarde de suflete, aşa cum se preconizează.

Previziunile recente ale FAO recunosc existența a numeroase necunoscute, dar sugerează că, până în 2050, ar putea fi necesară o creștere cu 60 % a producției de alimente.

Valoroase sunt abordările globale

Òtehnologie pentru 10 miliarde de oameniÓ

În acest domeniu sunt valoroase, în mod special, abordările globale în materie de gestionare a exploatațiilor agricole de câmp. Gestionarea culturilor este strâns legată de gestionarea pe termen mai lung a solurilor și a ecosistemelor mergând dincolo de preocupările agronomice și economice tradiționale. Menținerea și îmbunătățirea fertilității solurilor și exploatarea minuțioasă a mecanismelor agroecologice ar avea ca scop stabilizarea recoltelor mari în majoritatea zonelor productive și creșterea productivității în cadrul sistemelor mai extensive, fără a compromite furnizarea de bunuri publice de mediu. În același timp, micii producători nu ar trebui excluși de la participarea la o nouă agendă și la efortul aferent în materie de cercetare și diseminare. Acești producători sunt numeroși în unele părți ale Europei și ar putea contribui în mai mare măsură la producția locală, precum și la structura socioculturală a zonelor rurale.

Din acest punct de vedere, nivelul de succes în ceea ce privește eliminarea sărăciei larg răspândite și a malnutriției aferente, nivelurile viitoare de bogăție (și, în consecință, nivelurile de consum), preferințele alimentare în schimbare, politicile adoptate privind biocombustibilii, bioenergia și alți factori vor influența cantitatea de alimente necesară.

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Este evident, din acest punct de vedere preocuparea generală pentru agricultura de precizie. Ori, pentru a avea recolte durabile acestea pot fi crescute prin intermediul unei combinații de sisteme de producție a culturilor adecvate, de tehnologii și practici specifice. Potrivit raportului ÒAlegeri tehnologice pentru hrănirea a 10 miliarde de persoaneÓ efectuat de Science and technology Options Assessment (StOA), potențialul recoltelor specifice locale poate fi crescut, prin intermediul utilizării materiilor prime în mai mică măsură, creşterea eficienţei și a producției generale mai ridicate.

maªini, utilaje, UNELTE

Performanţa GPS-ului şi a tehnologiilor bazate pe senzori După cum se ştie, agricultura de precizie pune accent pe gestionarea bazată pe informații a producției agricole, având ca scop aplicarea tratamentului corect la locul potrivit în momentul potrivit, luând în considerare variațiile de pe teren ale culturilor și ale solurilor. În aceste sisteme sunt utilizate tehnologii noi pentru a stabili variabilele care îndrumă utilizarea materiilor prime care sunt aplicate în moduri mai valoroase și mai precise decât permiteau tehnologiile anterioare. Există sisteme pe bază de senzori, sisteme pe bază de hărți și o combinație a celor două tipuri. Tehnologiile specifice includ cartografierea recoltelor, teledetecție, sisteme de geoinformare, GPS și tehnologii bazate pe senzori. Cu toate acestea, în timp este posibil ca practicile agriculturii de precizie să se răspândească la un grup mai mare de agricultori și să contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea gestionării a numeroase operațiuni. Argumentul pentru o agricultură de precizie constă în tehnologii care asigură aplicarea cantităţii potrivite de îngrăşăminte, de apă şi substanţe chimice, la locul potrivit şi la timpul potrivit. Datorită acestora,

calitatea şi cantitatea culturilor creşte, resursele folosite sunt optimizate, costurile cu mâna de lucru sunt reduse semnificativ, iar gradul de poluare a mediului scade. Astfel, diferenţele de eficienţă între o fermă cu un management modern şi una obişnuită pot ajunge până la 150.000 de euro. Ag Leader Technology, numărul 1 mondial în sisteme de precizie agricolă

SMS software-ul de la Ag Leader vă oferă posibilitatea de a importa şi analiza datele din teren, pentru a lua cele mai bune decizii, pentru a vă imbunătăţi activitatea şi eficienţa pe tot parcursul anului. Sistemele de afişare Ag Leader Integra şi Versa oferă în acelaşi timp versatilitate pentru a efectua monitorizarea, controlul semănării/ aplicării şi un control al debitului pe hectar. Dacă adăugaţi şi sistemul de direcție automat GeoSteer, fermierii vor avea un pachet complet de precizie care să-i ajute pe tot parcursul anului. Ag Leader are instrumentele unei agriculturi de precizie pentru a duce la bun sfârşit operaţiile. Pradadyme

De exemplu, compania Biso România, sucursală a grupului austriac Biso Schrattenecker, a adus în România, trei tehnologii de ultimă oră pentru agricultura de precizie, marca Ag Leader Technology, numărul 1 mondial în sisteme de precizie agricolă. Principalele beneficii pe care acestea le oferă fermierilor ţin de o creştere a profitului de până la 8.000 de euro per 100 hectare, culturi mai sănătoase, scăderea investiţiilor, a stresului şi a timpului de lucru. Cele trei tehnologii la care ne referim sunt: Display INTEGRA GPS ISOBUS Combina cu senzori de cultură OptRx pentru a aplica în timp real o cantitate variabilă de azot, în funcţie de dezvoltarea plantei, display-ul AgLeader Integra face posibilă realizarea unei agriculturi de precizie pe tot parcursul anului.

Cu soluţia de direcţie GNSS ce include o antenă duală şi cu o precizie de până la 2 cm, ParaDyme de la Ag Leader este alegerea perfectă pentru operaţii care necesită o mai mare precizie în condiţii dificile, cum ar fi culturile de specialitate, de plantare şi de fertilizare cu maşini autopropulsate. Această soluţie de direcţie este foarte aproape de perfecţiune, având o acurateţe de 2 cm. GeoSteer Calităţile GeoSteer sunt: Simplu. Exact. Economic. GeoSteer de la Ag Leader face legătura între sistemele scumpe, sistemele complete şi sistemele mai puţin costisitoare, care poate nu dispun de capacitatea sau nivelurile dorite de precizie.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

SeRe, SOlaRII, FOlII SOlaR, SISteme De IRIGaþII maria Demetriad

ÒEfectul de serăÓ

și diminuarea costurilor energetice din exploatațiile ÒindoorÓ Fiecare fermier este conștient că agricultura modernă se bazează pe competitivitate, lucru perfect valabil și pentru fermierii care administrează sere și solarii. Mai ales pentru aceștia, ultimele soluții tehnologice sunt de mare ajutor, în condițiile în care, pentru exploatațiile de tip ”indoor”, costurile reprezintă una dintre marile probleme. Iată că, la finalul anului trecut, compania britanică Top Greenhouse Ltd. a propus diminuarea costurilor energetice din sere încă din start, printr-un design inovator care favorizează crearea și amplificarea ”efectului de seră”, atât cât este necesar.

tipuri de sol recomandate pentru zona de germinare Prin definiție, această metodă are și scopul de a evita deteriorarea solului și apariția bolilor legate de sol, sau a dăunătorilor. Sistemul impune separarea zonei de germinare, astfel încât rădăcinile plantei să nu vină în contact cu solul local. Folosind această metodă, rădăcinile plantelor se dezvoltă într-o zonă limitată, în timp ce primește cantități de apă și îngrășăminte strict controlate, în funcție de necesitățile culturii specifice. tipurile de sol recomandate sunt: de aglomerare vulcanică, chips-uri de nucă de cocos, perlit, vată minerala, rumegus. Fiecare tip de substrat se comportă diferit, în ceea ce privește volumul de aer și capacitatea de absorbție a apei și a îngrășămintelor. Ambalarea substratului trebuie să fie adecvată pentru fiecare tip de cultură. Substraturile sunt foarte sensibile și trebuie să fie spălate și drenate cu scopul de a menține raporturile adecvate de CE și Ph, dar și pentru a evita bolile.

Proiectarea efectului de seră Un preț redus al producției, la poarta fermei, este unul dintre principalele motive pentru a accepta un proiect care să favorizeze crearea Òefectului de serăÓ, așadar, a unui mediu care să elimine pierderile de căldură, să mențină temperaturile și umiditatea constante, potrivit fiecărei culturi în parte. Una dintre provocările la care au

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

trebuit să facă față inginerii de la top Greenhouse Ltd. a fost aceea de a menține aceiași parametri pe toată suprafața serelor, deci, mai ales pe marginile care sunt cele mai expuse la transferul de temperatură. Inovația englezilor s-a concretizat în două modele de bază a exploatațiilor ÒindoorÓ. Prima dintre acestea este Sera cu Inel (Quonset), o alternativă

mai ieftină care presupune deschideri de câte 12 metri. A doua propunere este Sera cu acoperiș (Gable). Mai costisitoare, aceasta poate avea dimesiunea laturilor de până la 20 de metri, permițând o mai mare pătrundere a luminii naturale. Dar, ambele tipuri sunt concepute pentru a fi perfect funcționale și eficiente și pentru a oferi cultivatorilor condiții optime pentru culturile lor.

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaþii Cheia pentru producții mari și de înaltă calitate constă în utilizarea eficientă a spațiului, dar și dotarea cu un sistem precis de control al mediului din interior. Suprafața optimă, recomandată de specialiștii englezi, este de 930 mp. Însă, dacă sunt avute în vedere mai multe culturi, deigur, trebuie să se asigure medii diferite, iar unele dintre structuri vor fi închise pentru lungi perioade de timp.

Cerințe suplimentare

Față de serele obiºnuite, cele care sunt concepute pentru a crea Òefectul de serăÓ trebuie să răspundă și unor cerințe suplimentare, cum ar fi: -R ealizarea unei Zone de servicii cu acces facil, cu spațiu de acces pentru utilajele de transport și stocare, o cameră de depozitare la rece, o încăpere pentru sistemul de control al mediului, dar și facilitatea depozitării supraetajate a produselor. -P ardoselile din beton trebuie prevăzute cu un drenaj adecvat. Acest lucru facilitează o zonã de lucru curată și ușor accesibilă. -U tilizarea spalierelor tip ÒCulturăÓ va determina un mediu cu o mai mare luminozitate. Pentru a maximiza spațiul, se recomandă un sistem mobil de spaliere. Se poate instala un sistem de transport automatizat care poate contribui la accelerarea muncii, reducând totodată costurile cu forța de muncă. -C amera de germinare poate fi construită direct în seră, dar, ideal, ar trebui să fie într-o încăpere separată. Acest lucru permite un control mai mare al germinării și al procesului de înrădăcinare.

Design-ul cu Òefect de serăÓ ia în considerare extinderea afacerilor și nevoile de dezvoltare. Prin planificarea etapelor viitoare, încă din stadiul proiectului inițial, se pot realiza economii substanțiale, la capitolul investiții, în privința instalării de noi infrastructuri, sau extinderea celor existente. Avantajele exploatațiilor ÒindoorÓ, cu Òefect de serăÓ Până la apariția acestui nou concept, cea mai mare parte a culturilor a fost efectuată în spații deschise, plantele fiind expuse la fluctuațiile determinate de schimbările climatice (temperatură, luminozitate, umiditate etc). Condițiile meteorologice au influențat în mod direct durata și succesul sezoanelor de creștere a culturilor. Introducerea culturilor ÒindoorÓ, în condiții climatice controlate, neutralizează impactul pericolelor și, teoretic, permite realizarea de producții succesive, pe tot parcursul anului. Practic, în fiecare seră se crează un mediu specific. Însă, designul

special propus de englezii de la Top Greenhouse Ltd. maximizează caracteristicile și parametri de mediu, totul având ca rezultat creșterea producției și diminuarea costurilor. O schimbare semnificativă introdusă de acest concept determină, practic, apariția unei adevărate noi industrii, bazată pe tehnologie, care implică noi tipuri de echipamente capabile să obțină rezultate previzibile și profituri consistente, continue. Competitivitatea din piață și standardele de calitate tot mai mari au crescut importanța fiecărei unități de producție agricole, mare sau mică. În aceste unități, avantajele moderne sunt exprimate de capacitatea de a controla creșterea plantelor, programele de creștere și randamentul exploatației, independent de factorii externi, protejând, totodată, calitatea înaltă a produselor pe tot parcursul anului. Nu în ultimul rând, se asigură fermierului un flux stabil de venituri.

Potrivit studiilor finale ale celor de la Top Grenhouse Ltd, noul concept a determinat: 1- O bținerea de culturi de o mai mare calitate și profituri mai mari. utilizării 2- Î mbunătățirea terenurilor a generat resursele funciare căcora li se pot da o altă întrebuințare (agricolă sau imobiliară!) 3-P roducția ecologică este supravegheată mai eficient, eliminându-se utilizarea pesticidelor. 4-D iminuarea substanțială a necesarului de apă și utilizarea îngrășămintelor, precum și o expunere minimă la infecții și pericolele de mediu, care reprezintă baza pentru instalarea de sisteme de reciclare. 5-R ealizarea de economii considerabile pe segmentul forței de muncă. 6-C reșterea capacității de export. 7-N ecesitatea formării și instruirii constante a personalului, specializarea lui profesională.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

SeRe, SOlaRII, FOlII SOlaR, SISteme De IRIGaþII aura alexa Ioan

Apa geotermală,

sursă de energie pentru încălzirea serelor Într-o seră din Bihor, roşiile s-au copt de mult şi nu cu ajutorul soarelui, ci cu ajutorul apei termale. Un sistem special de ventilaţie asigură aerul proaspăt şi temperatura constantă în interiorul serelor, astfel că producţia este aproape ca în plină vară. Sistemul de încălzire cu apă geotermală a fost pus în practică în România, de firma Transgex.

Serele de roşii Livada din Bihor, încălzite în sistem bio tehnologic! Aceasta este cea mai mare companie din România implicată în lucrări de prospecţiune, explorare şi exploatare a zăcămintelor de ape geotermale, având în concesiune aproximativ 60% din totalul acestor resurse. Încălzirea cu apă geotermală a serelor, folosită în ţări precum Islanda, reprezintă o metodă unică în România, fiind utilizată de către compania noastră care deţine singurele sere încălzite cu apă geotermală în sistem bio-ecologic (pentru producţia de tomate), susţin

reprezentanţii companiei, într-o prezentare proprie. Sistemul de încălzire este compus din 4 circuite. Sursa de energie folosită este apa geotermală, o sursă de energie nepoluantă, aceasta fiind extrasă dintr-un foraj de mare adâncime, din apropierea satului Livada de Bihor, care altădată era lăsat în paragină. Sistemul de încălzire folosit este cel cu schimbător de căldură în plăci. Principalul avantaj al acestei metode îl reprezintă reducerea costurilor de încălzire comparativ cu orice alt tip de combustibil, cu efect pozitiv asupra mediului.

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Sistem de dozare CO2 La Complexul de Sere Livada de Bihor, în urmă cu câţiva ani, s-a pus în funcţiune şi un sistem de dozare CO2 , ce are un rol major în fotosinteza plantelor, ducând implicit la majorarea producţiei cu 20%, faţă de serele care nu sunt dotate cu un astfel de sistem. Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă), în prezenţa radiaţiilor solare, cu eliminare de oxigen şi formare de compuşi organici (glucide, lipide, proteine) foarte variaţi. Deşi apa participă în fotosinteză, ca şi dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantităţi reduse, un factor limitant pentru toate speciile. Fotosinteza are loc în cloroplaste si în zona citoplasmei care le înconjoară. La nivelul cloroplastelor, alături de clorofila a, pigment activ în reacţiile fotochimice, se mai găsesc şi alţi pigmenţi, cu rol de pigmenţi accesorii: clorofilă b, clorofilă c; carotenoizi; flavonoide; pigmenţi ficobilinici = ficobiliproteine.Mecanismul clorofilei include 3 procese principale: fotofosforilarea, fotoliza apei, fixarea şi transformarea CO2 în glucide.

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaþii Apa potabilă folosită la irigarea culturii provine dintrun foraj de apă, cu adâncimea de 120 m, aflat în apropierea serelor. Printr-o investiţie de peste 2 milioane de euro, compania Transgex deţine în prezent peste 2 hectare de seră în Livada, jud. Bihor, constând în suprafeţe de producţie şi depozitare. Instalaţia de fertirigare este complet automatizată În interiorul serei, s-a montat un sistem special de ventilaţie prin care se asigură o temperatură uniformă pe toată suprafaţa spaţiului. Astfel, toate plantele au acelaşi

microclimat, oferind condiţii prielnice pentru o dezvoltare armonioasă, cu efect pozitiv asupra producţiei. Totodată, există și un sistem de bioxid de carbon, care stimulează procesul de fotosinteză şi asigurând plantelor o mai bună dezvoltare. Sistemul de cultură adoptat este hidrocultura (cultura fără sol), plantele fiind crescute pe saltele din vată minerală (Grodan), necesarul de macro, micro şi ultramicroelemente, fiindu-le asigurat printr-un sistem complet automatizat de fertirigare. Reţetele pentru soluţia nutritivă folosită sunt stabilite în funcţie de tipul culturii

şi fenofaze pe baza analizei chimice a apei potabile folosite la irigat. Necesarul de soluţie nutritivă este asigurat automat în funcţie de factorii climatici şi fazele de creştere şi dezvoltare ale plantelor şi se încadrează în parametri ecologici ca şi conţinut. Instalaţia de fertirigare complet automatizată, este compusă dintr-o unitate centrală cu dozatoare, pompe şi filtre, conectată la calculator, vase cu capacitatea de 1000 l pentru prepararea soluţiei nutritive, conducte de distribuţie şi conducte de udare din care pornesc tuburi cu pipete de picurare pentru

fiecare plantă în parte. Pentru o fructificare uniformă se folosesc bondari pentru polenizare, cu efect pozitiv asupra cantităţii şi calităţii producţiei. Soluţia adoptată pentru combaterea dăunătorilor este una biologică, deoarece nu se folosesc nici un fel de insecticide sau ierbicide. Principiul de combatere a dăunătorilor se bazează pe antagonismul speciilor: contra musculiţei albe de seră se acţionează cu o viespe parazită (Encarsia sp.), iar contra purecilor şi păduchilor de plante se folosesc alte insecte.

Roşiile pot ajunge până la 14 metri înălţime! Plantele pot ajunge până la 14 metri înălţime, însă pentru a se evita această situaţie ele sunt înclinate. Prima recoltă a fost culeasă după aproximativ 80 de zile de la plantare. Producătorii nu se pot plânge de producţie. În anii trecuţi, aceasta a ajuns la aproape 400 de tone de roşii pe hectar, fiind o recoltă chiar mai bună decât cea din sistemul clasic al serelor. Interesant este şi faptul că întreaga producţie este vândută pe piaţa autohtonă. În sezonul rece, un kilogram de roşii de cea mai bună calitate, se poate achiziţiona de la poarta serelor, cu 6 lei kg! Producătorul are contracte ferme cu depozite en-gros din Bihor, Sibiu şi Alba. În concluzie, punctele forte ale produsului eco fabricat în România sunt: serele sunt încălzite cu energie geotermală, ceea ce elimină consumul de combustibili fosili, rezultând poluare zero (integral ecologic); produsele sunt biologice, iar preţul acestora este scăzut, datorită sursei de energie folosită: apa geotermală.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

SeRe, SOlaRII, FOlII SOlaR, SISteme De IRIGaþII Romulus Cristea Informaţii în timp real despre umiditatea solului

Soluţii smart pentru irigarea culturilor din sere Dispozitivele electronice mobile (precum laptop-urile, tabletele sau smartphone-urile) pot fi utilizate, datorită unor aplicaţii software dedicate, la supravegherea irigaţiilor, pentru controlul cantităţilor de apă folosite şi pentru reducerea pierderilor. Aplicaţiile speciale permit utilizarea noilor sisteme de irigaţii, controlate, de exemplu, cu ajutorul unui telefon mobil, atât pe câmp, cât şi în sere. Sistemele de irigaţii inteligente sunt disponibile pentru utilizare intensivă în cadrul unui business agricol, sau sub formă de kit-uri accesibile ca preţ pentru mici sere sau grădini.

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Chiar dacă irigarea unei culturi se realizează în sistemul considerat economic de tip Òpicătură cu picăturăÓ, funcţionarea continuă a instalaţiilor poate conduce la cheltuieli importante pentru fermier.Noile sisteme inteligente de irigaţii reduc considerabil costurile pentru întreţinerea culturilor. Valley trackerSp, Waterbee, Dekalb sau MtI Irrigation2 sunt doar câteva din tehnologiile aflate deja în uz, pentru controlul de la distanţă a sistemelor de irigaţii, prin intermediul dispozitivelor electronice mobile. Sistemele de irigaţii beneficiază în prezent de soluţii tehnogice avansate şi care permit agricultorilor să utilizeze smartphone-urile nu doar pentru controlul deschiderii vanelor, ci şi pentru a obţine informaţii utile, în timp real, despre nivelul umidităţii din sol sau despre necesarul de fertilizanţi pentru culturi. Potrivit World Wildlife Foundation (WWF), în întreaga lume sunt utilizaţi anual 2.500 miliarde litri de apă pentru irigaţii în agricultură. Astfel, la nivel global, aproape 60% din cantitatea de apă potabilă consumată are ca destinaţie lucrările de întreţinere a culturilor. Din păcate, conform estimărilor WWF jumătate din cantitatea de apă destinată irigaţiilor se iroseşte din cauza tehnologiei clasice ineficiente. O metodă de a controla pierderile se inspiră tocmai din principiile agriculturii de precizie care se concentrează pe execuţia de lucrări pe mici mici suprafeţe şi chiar până la plante individuale din cadrul unei exploataţii agricole. În astfel de situaţii, se pot aplica tehnologii de irigaţii inteligente, controlate de la distanţă, ceea ce conduce la reducerea semnificativă a facturii consumului de apă. Componentele unui sistem inteligent de irigaţii Ansamblul tehnologic de irigare inteligentă constă, în principal, dintr-un număr prestabilit, în urma unor calcule riguroase, de sonde inteligente de tip modular, repartizate pe o zonă bine determinată şi care verifică umiditatea solului de cultură în raport cu variaţiile unor factori de mediu şi care influenţează dezvoltarea şi starea de sănătate a plantelor. Datele colectate prin intermediul sondelor sunt transmise prin tehnologie wireless (Òfără firÓ) spre senzori, prin GPRS (serviciu de transfer de pachete de date) către un serviciu central web. Serviciul web utilizează un soft dedicat pentru analizarea datelor, stabilirea de modele şi furnizarea informaţiilor necesare către agricultori sau alţi utilizatori interesaţi. Rezultatele finale sunt retransmise apoi spre o aplicaţie ÒprietenoasăÓ de pe un smartphone sau o tabletă (laptop). Un astfel de sistem reduce considerabil consumul de apă, permiţând fermierilor să planifice cu precizie ridicată, când şi cât să irige, reducând astfel costurile. Sistemul este unul deosebit de flexibil, adaptabil la condiţii din cele mai diverse (sere, câmp, grădini) sondele şi senzorii sunt uşor de instalat chiar şi fără o pregătire specială. Economiile realizate de un sistem inteligent, in raport cu unul clasic ajung până la 40%. În zona Uniunii Europene, în aproape toate statele, astfel de sisteme sunt utilizate cu succes de către fermieri.

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

SemInþe, mateRIal SãDItOR, PePInIeRe maria Demetriad

Legislația europeană a devenit mai flexibilă. Dar, vor cultiva fermierii români OMG? Atunci când se vorbește despre cultivarea organismelor modificate genetic se apelează la argumentul necesității asigurării alimentelor pentru o populație în creștere, numeric, a întregii planete. consumatorilor, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne. Un nivel uniform și ridicat de protecție a sănătății, a mediului și a consumatorilor ar trebui atins și menținut pe întreg teritoriul Uniunii. Ar trebui să se țină întotdeauna seama de principiul precauției în cadrul prezentei directive și la punerea sa ulterioară în aplicare.Ó Opozanții acestor tehnologii spun însă că, atât la nivelul Parlamentului European, cât și la nivelul fiecărei țări UE, nu este vorba decât de presiuni venite din partea marilor companii. Alăturat acestor acuzații, se vorbește și despre acțiunea de lobby a Statelor Unite, acțiune care vizează, în final, adoptarea tratatului de Liber-Schimb cu Uniunea Europeană într-o formă care să avantajeze marile concerne americane. Deocamdată, prin votul dat în plenul Parlamentului European, lucrurile par a se fi liniștit. Dar, dacă, în trecut, cultivarea OMG era interzisă, acum, legislația a devenit mai flexibilă, fiecare țară având dreptul de a-și stabili propriile reglementări. Ce va face România? Politica de la București, în acest sens, e restrictivă. Nu se știe, însă, ce va fi în viitor.

evaluarea riscurilor Înainte de votul din Parlamentul European, specialiștii de la Bruxelles au căutat să ÒîndulceascăÓ atmosfera, operând modificări substanțiale în textul supus votului, fiind vizat, desigur, un vot pozitiv care a și fost acordat, în final. Astfel, potrivit documentelor oficiale ale Uniunii Europene, s-a stabilit ca, Òîn temeiul cadrului juridic, OMG-urile pentru cultivare fac obiectul unei evaluări individuale a riscurilor, înainte de a fi autorizate pentru a fi introduse pe piața Uniunii în conformitate cu anexa II la Directiva 18/CE, ținându-se

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seama de efectele directe, indirecte, imediate și întârziate, precum și de efectele cumulate pe termen lung asupra sănătății omului și asupra mediului. Această evaluare a riscurilor oferă recomandări științifice care contribuie la procesul decizional și este urmată de o decizie privind gestionarea riscurilor care ține seama, de asemenea, de alți factori legitimi relevanți pentru această chestiune.Ó Scopul acestei proceduri este aceea de a garanta Òun nivel înalt de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor de mediu și ale

Astfel cum se arată în Concluziile Consiliului privind OMG, adoptate de Consiliul de Mediu al Uniunii Europene, punerea în aplicare a evaluării riscurilor, astfel cum este prevăzută de Directiva 18/CE, Òare nevoie de îmbunătățiri, în special în ceea ce privește efectele pe termen lung asupra mediului ale culturilor modificate genetic, precum și posibilele efecte ale acestora asupra organismelor nevizate, caracteristicile mediilor gazdă și ale zonelor geografice în care culturile modificate genetic pot fi cultivate, posibilele consecințe asupra mediului determinate de modificarea practicilor de utilizare a erbicidelor din cauza culturilor modificate genetic rezistente la erbicide, efectele directe și indirecte pe termen lung, precum și incertitudinile științifice.Ó

seminþe, material sãditor, pepiniere Prin urmare, Comisia ar trebui în special să se asigure că regulamentul de punere în aplicare privind evaluarea riscurilor pentru mediu prezentate de OMG-uri, ținând seama de aspectele de mai sus, este adoptat cel târziu la un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Este posibil ca evaluarea armonizată a riscurilor să nu ia în calcul toate efectele posibile ale cultivării OMGurilor în regiuni diferite și ecosisteme locale. În conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre au dreptul de a adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic care să restricționeze sau să interzică cultivarea unor OMG-uri sau a unor grupuri de OMG-uri definite în funcție de cultură sau de anumite caracteristici sau a tuturor OMG-urilor pe teritoriul lor după ce OMG-urile respective au fost autorizate din punct de vedere juridic pentru a fi introduse pe piața Uniunii. Cu toate acestea, procedura comună de autorizare, în special procesul de evaluare realizat de EFSA, nu ar trebui să fie afectată negativ de o astfel de flexibilitate. România optează pentru soia modificată genetic Până în momentul de față, România a cultivat un singur tip de plantă modificată genetic: porumbul MON 810 rezistent la Òviermele sfredelitorÓ al porumbului. Însă, imediat după votul din Parlamentul European, unii oficiali români au declarat că țara noastră este de acord să cultive şi alte astfel de plante, în speţă soia, dar numai dacă se dovedeşte a fi un soi sigur pentru mediu şi sănătatea populaţiei. ÒMinisterul Agriculturii din România a fost mereu deschis la nou,

Trebuie realizate studii independente și imparțiale Trebuie asigurată realizarea unor studii imparțiale și independente în acest domeniu, consolidând investițiile în cercetare în vederea îmbunătățirii cunoștințelor științifice privind aceste produse modificate genetic și consecințele utilizării lor. Rezultatele acestor studii ar trebui publicate, iar dezbaterile în domeniu ar trebui încurajate. Experiența a arătat că cultivarea OMG-urilor este abordată în mod mai aprofundat la nivelul statelor membre. Aspectele legate de introducerea pe piață și de importul OMGurilor ar trebui să fie în continuare reglementate la nivelul Uniunii pentru a menține piața internă. Cu toate acestea, cultivarea poate necesita o mai mare flexibilitate în anumite situații, deoarece este un aspect cu puternice caracteristici naționale, regionale sau locale, dată fiind legătura sa cu utilizarea terenurilor, cu structurile agricole locale și cu protecția sau menținerea habitatelor, a ecosistemelor, a peisajelor și a genotipurilor naturale ale plantelor.

dar respectând principiul precauţiunii. Acest lucru înseamnă că, dacă Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) va spune că o plantă modificată genetic nu prezintă niciun risc pentru mediu şi sănătatea umană şi toată evidenţa ştiinţifică indică acelaşi lucru, iar România are un interes pentru cultivarea acelei plante, atunci planta respectivă va merge către promovareÓ, a declarat Achim Irimescu. Potrivit acestuia, de la a derarea României la UE, ţara noastră a suportat pierderi financiare importante, generate de importuri masive

de şroturi de soia OMG din SUA şi Brazilia, cei mai mari producători de astfel de plante. Aceasta în contextul în care, înainte de 2007, în România s-au cultivat în jur de 100.000 de hectare. Să subliniem, însă, că în Europa nu este permisă cultivarea plantei de soia modificată genetic (OMG), dar sunt autorizate importurile de soia OMG pentru furaje și pentru alimente. Totodată, din datele MADR reiese că ţara noastră a devenit un importator net de soia boabe şi şroturi de soia modificate genetic, fapt care a dus la creşterea costurilor furajării animalelor şi, implicit, la creşterea costului

cărnii. Dar, ce va fi în viitor? Cu siguranță, este foarte posibli ca lista plantelor modificate genetic să prindă consistență, în vederea cultivării. A fost de ajuns ca legislația europeană să fie mai permisivă și, iată, deja există preocupări în acest sens. Dar, ar putea România să evite astfel de decizii? Tindem să credem că, nu, atâta vreme cât orice politică restrictivă conduce la mari neajunsuri din punct de vedere economic. Apoi, dacă EFSA spune că totul e în regulă, cui o plantă sau alta...

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

SemInþe, mateRIal SãDItOR, PePInIeRe aura alexa Ioan

Studiu aPPRS: Ce hibrizi de porumb boabe alegem în 2015? Asociaţia Producătorilor de Porumb Regiunea Sud, organizaţie profesională a producătorilor de porumb formată din producători agricoli care deţin suprafeţe cuprinse între 50 şi 50000 hectare, a realizat un studiu interesant cu titlul “Porumb boabe - prezentarea testărilor din 2014 Sudul României”.

testele au fost efectuate în zona de sud a ţării, din judeţul Olt până în judeţul Brăila. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor dePorumb Regiunea Sud (APPRS), Arnaud Perrein, producător agricol din judeţul Ialomiţa, acesta alege să cultive în 2015 următorii hibrizi: jumătate din cantitate se va axa pe hibrizii cultivaţi deja în ferma lui, iar cealaltă jumătate va fi selectată după rezultatele APPRS din zona cea mai apropiată din punct de vedere climatic de zona acestuia de cultură, după rezultatele medii din locaţii pentru fiecare hibrid dar şi după rezultatele de la Ziua Porumbului. În prezenţa densităţii, este de preferat să se aleagă o densitate de 60.000 - 65.000 boabe la hectar, în condiţii de neirigat.

Plafonarea productivităţii hibrizilor târzii În ceea ce priveşte dozele de îngrăşământ, în cazul azotului, este de recomandat un compromis între performanţă şi protejarea mediului. APPRS a observat, în urma propriei documentări, că în anii 2014 şi 2013, atât la testările APPRS cât şi la cele de la ÒZiua PorumbuluiÓ, o plafonare a productivităţii hibrizilor tardivi. Din punctul de vedere al Asociaţiei profesionale, acest lucru s-a datorat unei fertilizări insuficiente de azot. O doză de 130kg N/ha este cel mai des întâlnită pentru un potenţial de producţie de 10t/ ha. Pentru producţii de peste 14t/ha o doză de peste 240kg N/ ha este indicată. Pentru fosfor, în zona Mihail Kogălniceanu s-a evidenţiat

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

că o doză de 46 kg P2O5/ha sau chiar mai puţin este suficientã pentru producţii mici. Pentru producţii de peste 10 t este greu de dovedit necesitatea de aplicare a unei doze mai mari, fiind necesare alte teste. Însă, marea majoritate dintre producătorii agricoli din sudul României foloseşte o doză cuprinsă între 35 şi 92 kg P2O5/ha. Pentru potasiu, în zona Mihail Kogălniceanu IL, testele au arătat că P2O5 nu este necesar. Este evident faptul că producţia şi umiditatea la recoltare nu sunt singurele criterii de alegere a hibrizilor. Exemplul cel mai bun este dat de hibrizii folosiţi de micii fermieri care recoltează manual şi-şi depozitează

marfa în porumbar. Aceşti hibrizi au nevoie de stabilitate excepţională în timp şi în condiţii foarte slabe de producţie. OLt este hibridul cel mai cultivat în România şi răspunde perfect la această cerere. Sămânţa este şi mult mai ieftină, ceea ce contează pentru toţi producătorii. Pieţele de nişă sunt, de asemenea, în creştere, mai ales în cazul hibrizilor cu conţinut mare de semolină, conţinut mare de amidon, porumb Waxi. hibrizii care sunt la mare căutare de către procesatori sunt: Mas 37 V, Adorno şi Roberto, care fac obiectul unui contract cu firma titan.

seminþe, material sãditor, pepiniere

Influenţarea densităţii asupra producţiei Potrivit aceluiaşi studiu, influenţarea densităţii asupra producţiei şi a umidităţii la recoltare se prezintă astfel, după localităţile de testare: - Borcea, judeţul Călăraşi, trei densităţi testate la irigat şi două densităţi testate la neirigat - Orezu,judetul Ialomita, două densităţi la neirigat, testări efectuate de APPRS, în 2014 - Mircea Vodă, judeţul Brăila, patru densităţi testate la irigat şi 3 densităţi testate la neirigat,Făcăieni, judetul Ialomiţa, media a şapte hibrizi testaţi în 3 densităţi diferite, irigat. - Mihai Kogălniceanu, judeţul Ialomiţa, densităţi diferite testate la neirigat în anii 2014, 2013 şi 2012. - Orezu, judetul Ialomiţa, densităţi diferite la neirigat, testările fiind effectuate de SC ELSIT COM în anii 2014, 2013 şi 2012, cu ocazia Zilei Porumbului.

Concluziile acestui studiu au fost interesante pentru producătorii agricoli din Regiunea de Sud: 1. Nu s-a pus în evidenţă o legătură între densitatea la semănat şi umiditatea la recoltare. 2. Densitatea de 45.000 este clar defavorizată în toate condiţiile. 3. O densitate de peste 70.000 este recomandată numai când se aşteaptă producţii de peste 10 t/ha, irigat. Se pot folosi şi densităţi de peste 80.000 pentru un obiectiv de peste 12 t/ha. 4. O densitate de semănat de 65.000 este un bun compromis în majoritatea condiţiilor.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

SemInþe, mateRIal SãDItOR, PePInIeRe alexandru Peligrad

Înființarea și exploatarea unei plantații de cătină Cătina conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de zece ori mai mult decât citricele și, în plus, este un foarte bun antioxidant. Fructele de cătină pot fi o adevărată mină de aur, mai ales că piețele de desfacere europene sunt tot mai avide să obțină acest fruct, în condițiile în care industria alimentară dorește înlocuirea vitaminei C sintetice cu vitamina C obținută din sucul de cătină. Densitatea la hectar

Planul de investiții Folosită încă din antichitate pentru întărirea sau vindecarea organismului, cătina mai este denumită și Òginsengul românescÓ. Fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi şi flavonoizi. Cătina conţine, de asemenea, cantităţi mari de vitamina C, vitaminele B1, B2, K, F şi P, alături de microelemente, acizi graşi esenţiali şi fitostenoli. Conform analizelor de laborator, fructul conţine substanţă uscată în proporţie de doar 10-20%, restul compoziţiei constând în zaharuri, acizi organici, pectine, flavonoide, celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier și tot complexul vitaminelor B; seminţele de cătină sunt bogate în acizi

graşi nesaturaţi, iar frunzele şi scoarţa arbustului conţin tocoferol şi sitosterol. Investiția inițială necesară pentru înființarea unui hectar de cătină este cuprinsă între 5-6 mii EURO și 9-10 mii EURO. Suma necesară va fi mai mare sau mai mică în funcție de lucrările de pregătire a solului pe care va fi plantată cătina. Din investiția inițială, aproximativ 2-2,5 mii EURO reprezintă costurile legate de achiziționarea materialului săditor, iar restul, având în vedere că planta intră în producție din anul al treilea de vegetație, sunt reprezentate de cheltuieli legate de pregătirea solului, sădire și întreținerea plantelor (irigare, protejare împotriva rozătoarelor etc.), cheltuieli ce pot ajunge până la aproximativ 6-7 mii EURO.

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

La un hectar sunt necesari circa 1.250 de arbuști, prețul unei plante situându-se între 1,25-1,75 EURO/arbust. Cătina este o plantă dioică, adică este o plantă la care organele de reproducere sunt diferite (flori bărbătești și flori femeiești) și se dezvoltă separat, pe indivizi (arbuști) diferiți ai aceleiași specii. Plantele de gen feminin (plantele ÓfemeleÓ) produc fructul, în vreme ce plantele de gen masculin au rol doar de polenizatori. Polenizarea se face cu ajutorul insectelor și a vântului. Pentru a avea loc polenizarea în condiții bune, și a putea rodi, planta de sex masculin și cea de sex feminin trebuie să crească alăturat. La 4-7 plante feminine, se plantează o plantă masculină. Practic, pe plantație Perioada optimă de plantare a arbuștilor de cătină este toamna sau primăvara devreme. Înainte de toate este nevoie de pregătirea terenului printr-o arătură adâncă de cca 40 cm, urmată de mărunțirea brazdelor cu ajutorul grapei cu discuri sau a frezei de sol. Următoarea etapă constă în pichetarea terenului și executarea gropilor în funcție de schema de plantare aleasă, precum și în

instruirea echipei pentru o plantare corectă. Butașii de cătină se plantează în gropi cu o adâncime de 60 cm și o lățime de 60 cm. Pe fundul gropii se pot pune aproximativ 20 kg de bălegar putred. Înainte de plantare, rădăcinile arbuștilor de cătină se înmoaie într-un amestec de bălegar de vacă, argilă și apă. Este foarte important ca înainte de plantare butașii de cătină să fie ținuți cu radăcinile în apă aproximativ 2-12 ore pentru hidratare. Imediat după plantare este recomandată tasarea foarte bine în jurul plantei a solului, astfel încât să fie eliminate golurile de aer. În primul an de cultură, se recomandă udarea plantelor de cătină de 4-5 ori, mai ales dacă ne confruntăm cu un an secetos. Necesarul de apă este cel mai ridicat în luna august, mai ales dacă plantarea s-a realizat în primăvară. De asemenea, cultura de cătină trebuie curățată de buruieni. toamna, ar fi recomandat ca fiecare plantă se fie legată cu folie de nailon pentru a fi protejată de rozătoare. Folia se dezleagă primăvara, după topirea zăpezii. tot atunci se taie crengile uscate, iar locul unde au fost realizate tăierile se unge cu mocirlă.

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

100

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

101

CultuRI De CâmP, Plante FuRajeRe, Plante teHnICe maria Demetriad

Productivitatea culturilor de câmp în România și Uniunea Europeană

România se bucură, în momentul de față, cu o foarte bună poziție în clasamentul țărilor Uniunii Europene, din punct de vedere al producției agricole. Per total, țara noastră a ocupat la finalul anului 2014 locul opt. Dar, la multe culturi, producțiile realizate au clasat fermierii români pe podium și chiar pe locul întâi, așa cum s-a întâmplat la rapiță. Se putea mai mult? Desigur. Rezultatele foarte bune au fost obținute prin exploatarea extensivă, fiind mult rămași în urmă la capitolul randament și productivitate. Putem îndrepta această situație. Da, cu investiții masive, susținere din partea statului și, mai ales, prin comasarea terenurilor. Dar, să vedem cum stăm, potrivit datelor sintetizate la MADR, precum și a analizelor Eurostat. de 26,75 miliarde de euro (6,8% din total), Polonia (22,56 miliarde sau 5,75% din total), România şi Danemarca (10,46 miliarde sau 2,66% din total). La polul opus, producţia agricolă din Malta a însumat anul trecut 120 milioane de euro, cea din Luxemburg 413 milioane de euro, în timp ce valoarea producţiei din Cipru şi Estonia a fost de 699, respectiv 838 milioane de euro.

Cehia este pe primul loc Spre comparație, Cehia este pe primul loc în topul gradului de comasare a terenurilor, cu o medie de 152,4 ha. Pe locul al doilea este Marea Britanie, cu 90,4 ha, iar podiumul este încheiat de Slovacia, cu 77,5 ha, în medie, pe exploatație agricolă. Germania este pe locul al șaselea în privința comsării, cu 55,8 ha pe exploatație, urmată de Franța, cu o medie de 53,9 ha. Spania este pe locul al 14-lea, cu o medie de 24 ha pe exploatația agricolă. În schimb, Italia se află sub media europeană, în privința gradului de comasare a tereurilor agricole, situându-se pe locul al 21-lea, cu o medie de 7,9 ha. Dintre vecini, Ungaria are o medie a exploatațiilor agricole de 8,1 ha, iar Bulgaria, de 12,1 ha, destul de reduse.

Date aparent optimiste Potrivit analizelor Eurostat, cuprinse într-un raport făcut public la finalul lunii februarie, valoarea producţiei agricole în România a totalizat în 2014 15,48 miliarde de euro, reprezentând 3,95% din valoarea producţiei totale din

102

Uniunea Europeană, de 392,3 miliarde de euro. Franţa, a cărei producţie agricolă este evaluată la 70,58 miliarde de euro (18% din totalul la nivelul UE) se situează pe primul loc, urmată de Germania, cu 51,03 miliarde de euro (13% din total), Italia (48,35 miliarde de euro sau 12,3% din total),

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Spania (41,1 miliarde de euro sau din 10,47% total) şi Marea Britanie (30,57 miliarde de euro sau 7,8% din total). Clasamentul ţărilor a căror producţie agricolă depăşeşte 10 miliarde de euro este completat de Olanda, cu o producţie agricolă în valoare

Cifrele au fost calculate de Eurostat pe baza datelor preliminarii privind valoarea producţiei agricole din fiecare stat UE. Producţia vegetală a contribuit anul trecut cu 52% la valoarea producţiei agricole din UE, în timp ce produsele provenind de la animale (carne, lapte) au acoperit 43% din total. Serviciile din domeniul agricol şi activităţile anexe au avut o contribuţie de 5%. În România, 73% din valoarea totală a producţiei agricole a fost generată de producţia vegetală, dintre care culturile de cereale au reprezentat 25%, iar culturile de legume, fructe şi plante horticole 29%, potrivit datelor Eurostat. De altfel, România se situează pe primul loc în UE după contribuţia culturilor de câmp la totalul producţiei agricole,

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

urmată de Grecia (69%), Bulgaria (65%) şi Croaţia (62%), în timp ce creşterea animalelor este activitatea agricolă predominantă în Irlanda (70% din valoarea producţiei totale), Danemarca (63%) şi Finlanda (60%). Probleme structurale Însă, țara noastră are grave probleme structurale, după cum se precizează în Studiul premergător întocmirii PNDR 2014-2020. În document se precizează că România este a treia țară din Uniunea Europeană, ca grad de fărâmițare a terenurilor agricole, dupa Malta și Cipru. În țara noastră există nu mai puțin de 830.200 de exploatații agricole de 1-5 hectare fiecare, acestea ocupând aproape o cincime din suprafața agricolă a României. După cum știm, în ultimii doi ani, România a avut printre cele mai voluminoase producții agricole din UE, însă Comisia Europeană atrage atenția cã trebuie să exportăm în primul rând produse agroalimentare procesate, și mai puțin materii prime. Gradul mic de productivitate este dat și de faptul că suprafața medie a exploatațiilor agricole din România este de numai 3,4 hectare, fiind astfel pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, în privința gradului de comasare a terenurilor. Gradul de fărâmițare a terenurilor din România

este ilustrat și de ponderea parcelelor mici, în totalul suprafețelor agricole, conform situației Ministerului Agriculturii, referitoare la exploatațiile eligibile pentru subvențiile pe suprafață. Luate în calcul pe vechiul PNDR, în România funcționau peste 1 milion de exploatații agricole, cu o suprafață totală de 9,94 milioane de hectare. La polul opus putem socoti doar 13.100 de exploatații agricole cu suprafețe de peste 100 de hectare fiecare. Ele însumează, însă, 5,3 milioane de hectare, adică, mai mult de jumătate din suprafața agricolă totală a României. La aceste probleme structurale trebuie, neapărat să le adăugăm și pe cele tehnologice. Într-o analiză publicată de infoFERMA întruna din edițiile precedente, evidențiam faptul că mai mult de jumătate din parcul tehnologic al agricultorilor români este învechit, neperformant, cu randament scăzut, fapt care contribuie la media productivității agricole cu mult sub cea europeană și cu și mai mult, față de țările din fruntea clasamentelor.

care mulți nu se gândesc, din păcate. Una se referă strict la forța de muncă, pentru că, nu-i așa, degeaba ai tehnologii, dacă nu ai pe cine să pui la muncă! Iată câteva concluzii ale studiului: ÒProcesul de îmbătrânire şi scăderea naturală a populaţiei (...) constituie principalii factori ai declinului populaţiei în mediul rural, mai ales pe termen lung. Deși per ansamblu, populația rurală are un trend descendent, se observă o ușoară creștere a populației active în mediul rural, dar aceasta este determinată de migrarea de rezidență. În ultimii ani s-au constatat următoarele: 1: Ponderea categoriei de vârstă 0-14 ani din totalul populaţiei rurale a scăzut; 2: Ponderea categoriei de vârstă 15-64 ani a înregistrat o ușoară tendință de creștere începând cu anul 2008, ajungând la 65,06%

în anul 2013; 3: Ponderea categoriei de peste 65 ani a înregistrat o tendinţă usor descendentă, față de 2005. Rezervele forței de muncă din zonele rurale ale României se micșorează, iar în structura lor calitativă intervin modificări, atât din punctul de vedere al vârstei, cât și al educației. Populația ocupată în agricultură, din mediul rural fiind de cele mai multe ori un buffer social conduce la creșterea procentului de ocupare în mediul rural. Pe acest fond, rata şomajului a fost de 7,0% în raport cu populaţia activă civilă totală. Categoria de vârstă cea mai afectată de fenomenul somajului este cea a tinerilor (15- 24 ani), rata şomajului înregistrată pe această categorie fiind de 22,7%Ó, datele de la MADR fiind confirmate și de Eurostat.

Deocamdată, slabe speranțe de mai bine Din nou, revine întrebarea obsesivă: putem crește producția agricolă pe baza productivității? Răspunsul este același: doar cu investiții substanțiale, cu susținere din partea statului, cu programe mult mai accesibile de intrare în posesia fondurilor europene și, desigur, cu absoluta realizare a comasării terenurilor, lucru care însă nu va fi posibil fără finalizarea cadastrului. Pare a fi simplu, dar nu este. Iată, Studiul realizat de MADR, pe baza căruia a fost elaborată strategia pentru PNDR 2014-2020 relevă alte situații foarte grave, la

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 103

CultuRI De CâmP, Plante FuRajeRe, Plante teHnICe alexandru Peligrad

În ultimul deceniu, veniturile agricultorilor din ue au crescut cu 30% Venitul real al fermierilor, în UE-28 a fluctuat considerabil pe parcursul intervalului, dar în linii mari, pe medie, a crescut relativ lent. Venitul nominal din domeniul agricol al fermierilor (veniturile din vânzarea factorilor de producție - teren, muncă și capital) în UE-28 a fost evaluat la 128,7 miliarde de euro în termeni de prețuri de bază, se arată în broșura publicată de Eurostat, intitulată ”Date statistice pentru agricultură, piscicultură și silvicultură - ediția 2014”. Mari fluctuații Venitul constituie un instrument cheie pentru a determina viabilitatea sectorului agricol. În conturile agricole, veniturile au fost măsurate în mod tradițional ca un indice, calculat pe baza venitului real al factorului per unitatea anuală de muncă (UAM). Față

de anul de bază 2005 (= 100), indicele venitului agricol în UE-28 a crescut timp de doi ani consecutivi, înainte de a scădea din nou la aproape același nivel înregistrat ca și în 2005, în anii 2008 și 2009 (la apogeul crizei financiare și economice). După aceea, indicele a revenit din nou pe creștere, înregistrând o

modelul general Modelul general pentru evoluția venitului agricol al fermierilor din UE-28 în timpul perioadei 2005-13 poate fi legat de evoluția celor doi indicatori de bază care sunt utilizați în construcția indicelui. Venitul real al fermierilor, în UE-28 a fluctuat considerabil pe parcursul intervalului, dar în linii mari, pe medie, a crescut relativ lent. Acest venit total mai mare s-a împărțit la o forță de muncă mai redusă din punctul de vedere al numărului de lucrători, concretizându-se în creșteri puternice ale venitului mediu per unitatea anuală de muncă calculată în echivalent full-time al programului de lucru.

evoluție pozitivă relativ rapidă în 2010 și 2011, pentru ca ulterior veniturile din agricultură în UE-28 să rămână stabile în 2012 (în creștere cu doar 0,1% față de anul precedent). Variațiile venitului real pot fi legate de creșterea prețurilor materiilor prime (în 2007 și din nou în 2010 și 2011), precum și de declinul înregistrat de activitatea agricolă ca urmare a crizei financiare și economice (în 2008 și 2009). Cele mai mari schimbări în veniturile reale în UE-28 au fost înregistrate în 2009 și 2010, de - 12,6%, urmată de + 9,3%. Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale numărului de lucrători în domeniul agricol s-au înregistrat în 2007 și 2010, ceea ce a condus la o creștere aparentă a veniturilor agricole în ambii ani. 7 state ue, sub veniturile din 2005! Un grup de șapte state membre ale UE au raportat că indicele lor de venit agricol în 2013 a fost la un nivel mai mic decât în 2005 (a se vedea tabelul). Acest grup a inclus Irlanda (unde a fost înregistrată cea mai mare contracție a veniturilor agricole, de - 17,7%), Malta, Croația, Luxemburg, Slovenia Cipru și Italia (unde a fost înregistrată cea mai mică reducere, de doar - 0,1%). În cazul Maltei

104

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

și Irlandei reducerea venitului agricol pe UAM ar putea fi atribuită în mare măsură extinderii numărului de UAM, în timp ce în celelalte cinci state membre ale UE ar putea fi atribuită în mare măsură reducerii veniturilor reale. Indicele venitului agricol a crescut într-o serie de state membre ale UE între 2005 și 2013. Creșterile au fost relativ mici - de 6,4% și respectiv 7,3% - în Portugalia și Grecia. În schimb, venitul agricol pe UAM a crescut cu 117,1% în Slovacia între 2005 și 2013, și aproape s-a dublat în Letonia (+ 92,4%) și Danemarca (+ 82,3%), în timp ce creșteri de 65-79% au fost înregistrate în Ungaria, Estonia, Republica Cehă și Polonia. Cele mai recente evoluții 2012-13 (vezi graficul) arată că indicele venitului agricol a crescut cu (11,4%), în Olanda, în vreme ce câștiguri de două cifre au fost de asemenea înregistrate în Malta, Spania și România. Majoritatea statelor membre ale UE au cunoscut o variație a veniturilor agricole cu mai mult de +/- 10% în intervalul 2012-13, deși au existat reduceri mai mari ale acestuia în Estonia (- 17,7%), Germania, Croația și Franța (între - 11,3% și - 15,7%). Fermele de familie sunt predominante

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 105

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

106

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 107

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

108

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 109

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

110

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

111

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

112

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

113

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

114

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

115

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

116

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

117

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

118

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

119

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

120

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

culturi de c창mp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

121

POmICultuRã, leGumICultuRã, VItICultuRã maria Demetriad

Viabilitatea mugurilor pe rod, în principalele zone viticole ale României și recomandări pentru lucrările anului 2015 După cum vara se face sanie și, iarna, car, și viticultorii se îngrijesc încă din primele zile ale fiecărui an de rodul toameni ce va să vină. În acest scop, este absolut necesară cunoașterea viabilității mugurilor pe rod. În acest sens, pentru a se asigura o mai bună producție viticolă în anul 2015, Dr. ing. Adrian Şerdinescu și Dr. ing. Marian Ion, sintetizând datele transmise de specialiștii din cadrul ICDVV Valea Călugărească, a staţiunilor vitivinicole Blaj, Bujoru, Drăgăşani, Iaşi, Miniş, Murfatlar, Odobeşti, INCDBH Ştefăneşti și de la USAMV BucureştiSCDVV Filiala Pietroasa, au elaborat o Informare practică, destinată viticultorilor români, lucrare pe care o prezentăm în rezumat.

Viabilitatea mugurilor, pe zone viticole În podgoriile din partea de Nord a Moldovei (centrul viticol Copou-Iaşi), temperaturile minime absolute înregistrate în lunile de iarnă au afectat diferenţiat mugurii de rod. Dintre soiurile cele mai afectate au fost Fetească albă şi Muscat Ottonel care în plantaţiile de la baza pantei au înregistrat o viabilitate foarte redusă, cuprinsă între 2126%. În cazul plantaţiilor amplasate în treimea superioară a pantei şi în condiţii de platou

122

viabilitatea mugurilor de rod este bună, fiind cuprinsă între 82-97%. În podgoriile din Zona Centrală a Moldovei (Odobeşti, Coteşti, Panciu), regimul termic şi hidric a fost asemănător cu cel din zona de nord a Moldovei. Viabilitatea mugurilor de rod este, în general, bună. Astfel, în centrul viticol Odobeşti, viabilitatea mugurilor de rod oscilează între 65 şi 92%, cele mai afectate fiind plantaţiile de la baza pantei şi soiurile Şarba, Galbenă de Odobeşti şi Milcov. În cadrul centru-

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

lui viticol Cârligele, viabilitatea mugurilor de rod este cuprinsă între 53 şi 66%, cele mai afectate fiind plantaţiile de la baza pantei şi soiurile Galbenă de Odobeşti şi Chasselas dore. O viabilitate mai redusă se înregistrează şi în cazul centrului viticol Vârteşcoiu, aceasta fiind cuprinsă între 53-66%, cele mai afectate soiuri fiind Perla de Zala şi Merlot. O viabilitate a mugurilor de rod mult mai bună se înregistreză la Slobozia Bradului, aceasta fiind cuprinsă între 68 şi 92% .

În arealele viticole din partea de S şi S-E a Moldovei (podgoria Dealul Bujorului), viabilitatea mugurilor de rod a fost serios afectată, îndeosebi în plantaţiile viticole amplasate la baza pantei sau la şes şi la soiurile vinifera sensibile la ger. La nivelul centrului viticol viabilitatea a oscilat între 19% (Merlot-baza pantei) şi 87% (Fetească neagră-pantă). Cele mai afectate au fost soiurile Fetească albă, Rkaţiteli, Merlot şi Băbească neagră, care în condiţiile plantaţiilor viticole amplasate la baza pantei au avut o viabilitate cuprinsă

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã între 19% (soiul Merlot) şi 30% (soiul Băbească neagră). În plantaţiile viticole amplasate în treimea superioară a pantei şi pe platou, viabilitatea mugurilor de rod a oscilat între 46% şi 87%. În cadrul podgoriilor situate în Zona Centrală a Transilvaniei (centrul viticol Blaj), regimul termic şi hidric a fost deficitar. În aceste condiţii, viabilitatea mugurilor de rod este scăzută, situându-se între 13-60% în plantaţiile viticole amplasate la baza şi mijlocul pantei şi între 57-94% în plantaţiile viticole amplasate în treimea superioară a pantei. Soiurile care au fost cel mai mult afectate de temperaturile scăzute au fost Blasius (13%), Selena (19%), Traminer roz (15%), Muscat Ottonel (18%), Neuburger (22%) şi Pinot gri (30%). O viabilitate mai bună au înregistrat-o soiurile Sauvignon (60%) şi Fetească regală (38-94%) îndeosebi în plantaţiile amplasate în treimea superioară a pantei. În podgoriile din Muntenia şi Oltenia, viabilitatea mugurilor de rod este diferenţiată în funcţie de condiţiile de ecotop specifice fiecărei podgorii. În cadrul centrului viticol Valea Călugărească condițiile de mediu nu au afectat decât parţial viabilitatea mugurilor de rod, îndeosebi în cazul plantaţiilor amplasate în condiţii de şes şi la soiurile vinifera mai sensibile la ger. În centrul viticol Pietroasa, viabilitatea mugurilor de rod este cuprinsă între 7080% în plantaţiile amplasate la şes şi între 96-99% în plantaţiile amplasate pe pantă. În centrul viticol Valea Călugărească, viabilitatea este cuprinsă între 50-59% în plantaţiile viticole amplasate la şes (cel mai afectat fiind soiul Riesling italian) şi între 84-98% în cazul plantaţiilor amplasate pe pantă. În pod-

goria Ştefăneşti-Argeş, cele mai afectate soiuri au fost Feteasca neagră şi Burgund mare, iar în plantaţiile amplasate în treimea superioară a pantei şi pe platou viabilitatea a fost cuprinsă între 44-100%. La Drăgăşani, temperaturile minime absolute au afectat doar parţial viabilitatea mugurilor de rod aceasta fiind cuprinsă între 65% (soiul

Riesling italian) şi 80% (soiul Cabernet Sauvignon). În podgoriile din Zona de Vest a ţării (centrul viticol Miniş), regimul termic şi hidric a fost normal, mai blând decât în celelalte regiuni, minimele absolute în aer având valori de -150C în luna decembrie 2014 şi -14,00C în luna ianuarie 2015, în condiţiile unui

strat de zăpadă de 7 cm. În aceste condiţii, viabilitatea mugurilor de rod nu a fost decât parţial afectată, aceasta încadrându-se între 70% (soiurile Cabernet Sauvignon, Mustoasă de Măderat) şi 80% (soiurile Pinot noir, Fetească neagră, Oporto, Silvania).

Recomandări pentru efectuarea tăierilor În vederea stabilirii soluțiilor de tăiere, se efecuează controlul viabilităţii mugurilor de iarnă pe fiecare soi, amplasament, parcelă. Se recomandă testarea viabilității prin secționarea longitudinală a mugurelui, recoltându-se aproximativ 20 de coarde la hectar, de grosime normală, de la butuci diferiți. După recoltare, coardele se leagă într-un manunchi, se etichetează (se menţionează soiul, parcela şi data recoltării), şi se aseaza în găleți, cu baza în apă timp de 24 h, la temperatura de 18200C. Secționarea mugurilor se face cu lama, începând de la bază, la vârf. Dacă nuanța țesuturilor este cafeniu-închisă, mugurele se consideră pierdut. În funcție de starea de viabilitate a mugurilor, se impun următoarele soluții: 1. Efectuarea tăierilor, începând cu plantațiile viticole amplasate pe platou sau în pantă, și finalizând cu plantațiile amplasate la baza pantei sau pe șes. 2. În situaţia în care pierderile de ochi (muguri) sunt mai mici de 20%, se va executa o tăiere normală, cu atribuirea încărcăturii de rod stabilită pe grupe de soiuri, în funcţie de potenţialul lor de producţie şi vigoare. 3. În cazul în care pierderile de ochi sunt mai mari de 20%, în raport de gradul de afectare a butucilor se întâlnesc următoarele situaţii: 3.1. Refacerea potenţialului de producţie al butucilor este posibilă în cazul în care pierderile de ochi sunt în proporţie de 20-75%. Se pot întâlni 2 situaţii: a) cazul viilor în care tăierile de rodire au fost deja efectuate, situaţie în care refacerea potenţialului de producţie se va putea realiza pe seama mugurilor secundari, care în general emit lăstari fără rod. Prin aplicarea ciupitului acestor lăstari, imediat după ce au apărut inflorescenţele la lăstarii fertili, se stimulează emiterea de copili, unii din aceştia fiind purtători de rod; b) cazul viilor la care nu s-au efectuat tăierile de rodire, situate în care pentru refacerea potenţialului de producţie al butucilor se vor aplica tăierile de compensare ţinându-se seama de pierderile de ochi înregistrate;

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 123

POmICultuRã, leGumICultuRã, VItICultuRã alexandru Peligrad

Principalii competitori ai României pe piața fructelor Cât de multe fructe sunt produse și consumate în UE? Dacă luăm în calcul cele mai importante 15 culturi de fructe ale UE (mere și pere, piersici -inclusiv nectarine-, caise, cireșe, căpșuni, zmeură, coacăze negre, alte fructe de pădure, coacăze, lămâi, grepfruit -inclusiv pomelo-, portocale, altele citrice - cum ar fi mandarine, clementine și mandarine - și prune), răspunsul este puțin peste 34,4 de milioane de tone pe an, incluzând și producția de struguri de masă. Principalele țări producătoare Desigur, cele mai multe dintre acestea sunt consumate ca fructe proaspete - mai mult de 80% - fapt care lasă un pic peste 6 milioane de tone disponibile pentru prelucrare ulterioară, valoare din care 1,46 milioane tone sunt utilizate în producerea sucurilor de fructe. Italia realizează cea mai mare parte a producției de fructe a UE cu o valoare estimată

de 30%, înaintea Spaniei cu o pondere de ÒdoarÓ 23%. Ambele țări produc toate culturile menționate și ocupă de obicei locul 1 sau 2 din punctul de vedere al volumului producției pentru culturile de fructe arătate. Urmare a importanței sale pe piața merelor, Polonia se situează pe locul al treilea, cu 10% din producția totală înaintea Franței (cu 9%), și a Greciei (cu 8%) care încheie top 5 al țărilor din

Includerea importurilor și a exporturilor pentru aceste 15 culturi ne oferă valoarea consumului european pentru aceste fructe, valoare care se situează la puțin peste 35 de milioane de tone. Aproximativ 80% din producția a 15 dintre cele mai importante culturi de fructe ale UE provin din Italia, Spania, Polonia, Franța și Grecia.

124

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

UE producătoare de fructe). Aproximativ 80% din producția de fructe a UE (a celor 15 feluri menționate) provine din aceste cinci țări. România (importantă pentru producția de mere și prune), Germania (mere) și Țările de Jos (mere și pere) cu cote 5%, 4% și respectiv 3% din producția de fructe a UE, completează această ierarhie; topul 8 al țărilor din UE producătoare de fructe realizează peste 92% din producția totală a acestor 15 culturi.

Pentru 13 dintre cele 15 tipuri de fructe, Italia, Spania sau Polonia ocupă locul 1 în ierahia producătorilor pentru fiecare tip de fruct. România deține locul 1 în UE la producția de prune. Italia este principala sursă pentru fructele cu sâmburi - piersici, nectarine și caise -, precum și la pere și struguri de masă. Spania conduce pentru fiecare soi de citrice - lămâi, portocale, grepfruit (și pomelo) și alte citrice - precum și la producția de căpșuni, în timp

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã ce Polonia conduce la producția zmeură, coacăze negre, cireșe, fructe de pădure și coacăze pe categorii, precum și la producția de mere. Marea Britanie este a doua clasată la zmeură și coacăze negre, iar Germania este a treia clasată pentru căpșuni și coacăze negre. Scandinavia este a doua cea mai importantă sursă de alte fructe de padure și de coacăze, iar Belgia a treia clasată ca sursă de pere. Polonia conduce la producția de mere Pe categorii, cea mai mare producție de fructe a UE este dată de mere, valoarea sa fiind estimată la aproximativ 11,1 milioane tone în 2013. Adăugarea importurilor conduce la o cantitate disponibiliă pentru consum de aproape 12 milioane de tone, din care circa 60% este consumată în interiorul UE, sub formă de fructe proaspete. Alte 13% sunt exportate, lăsând pentru prelucrare mai mult de 3 milioane de tone de fructe (cantitate în care nu sunt incluse și cele cca. 400.000 de concentrat de suc de mere (CSM) utilizat la producerea sucului de fructe). Cei mai importanți producători europeni de mere sunt Polonia (29% din producția UE de mere), Italia (19%), Spania (14%) și Germania (10%). Polonia a constituit pentru mult timp un furnizor primar de CSM și a crescut în importanță pe măsură ce prețurile chineze ale CSM au crescut, iar calitatea CSM polonez a devenit mai cunoscută. CSM din UE are o aciditate mai mare, făcându-l mai versatil, ca să nu spunem esențial, pentru produsele cu conținut de 100% sau cu conținut ridicat de suc de mere. Polonia reprezintă mai mult de 50% din toate CSM produse în UE. Alte surse importante de CSM includ Italia, cu aproximativ 12%-13%, Ungaria (10%), Franța și Spania, cu 7,5% fiecare și Germania, cu aproximativ 4%. Aproape de granițele UE, Turcia, Ucraina, Moldova și Rusia produc în jurul valorii de 230.000 de tone de CSM, cantitate aproximativ echivalentă cu producția anuală poloneză de CSM.

crescut recent foarte mult într-o serie de piețe din UE. Se estimează că cidrul va putea câștiga, de asemenea, inimile consumatorilor tineri din piețele est-europene unde consumul de bere a constituit în mod tradițional un important obicei pentru acest segment de clientelă. Creșterea producției de pere a făcut, de asemenea, ca acest fruct să fie utilizat din ce în ce mai mult la producția de suc și nectar, dar mai puțin ca aromă simplă (suc și nectar de pere) și mai mult ca o componentă într-un amestec. Perele sunt foarte populare în Țările de Jos. De asemenea, se remarcă o diversificare a folosirii a acestora pentru utlizări mai puțin tradiționale precum salate, gustări sau la gătit. Prinicipalele țări furnizoare/ producătoare de pere din UE sunt Italia (35%) și Spania (19%), dar un top șase ar fi completat de Olanda (12%), Belgia (11%), Franța și Portugalia (7% fiecare), aceste state furnizând circa 90% din producția de pere a UE care se cifrează la un volum anual de aproximativ 2,25 milioane de tone pe an, cantitate completată cu circa 350.000 tone de importuri. Peste trei sferturi din această cantitate (de 2,6 milioane tone) este consumată în stare proaspătă, aproximativ 14% sunt exportate, lăsând peste 200.000 tone pentru prelucrare în fiecare an. În 2013, aproximativ 60 milioane litri de suc de pere a fost produs în UE. Romania deține primul loc la producția de prune, urmată de Franța și Italia.

Italia, pe primul loc la producția de pere Perele, la fel ca și merele au cunoscut o utilizare din ce în ce mai mare la producția de cidru, al cărui consum a

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

125

POmICultuRã, leGumICultuRã, VItICultuRã alexandru Peligrad

Până și comercianții își doresc producători de flori din România! Piața de flori din România va înregistra în 2014 o ușoară scădere, până la 190 de milioane de euro, comparativ cu 2013, când cele 2.000 de florării înregistrate la Registrul Comertului au realizat vânzări de circa 200 milioane de euro, a declarat Marius Dosinescu, director general al site-ului FlorideLux.ro, într-o conferință dedicată acestei industrii.

ÒDin întreaga industrie de floristică, piața online de flori reprezintă circa 2,5%. Dacă sectorul clasic de vânzări scade, florăriile online înregistrează creșteri anuale de circa 30%. Cu o marjă de profitabilitate de 10-30%, piața florăriilor online este tot mai atractivă pentru mulți întreprinzători. Investiția medie într-o florărie online care se vrea importantă în piață este de circa 15.000 de euroÓ, a mai spus Marius Dosinescu. În prezent, circa 130 de magazine online de flori își împart piața autohtonă, dar numai câțiva sunt cei care contează cu adevărat din punct de vedere al business-ului. ÒLa ora actuală, principalele probleme ale pieței românești de flori sunt date de lipsa producătorilor locali sau a unor programe din fonduri europene de încurajare a producției locale. O altă problemă este lipsa forței calificate de muncă, precum și percepția tinerilor față de meseria de florarÓ, a precizat Marius Dosinescu.

Potrivit sursei citate, importurile de flori au fost, în 2013, de 20 milioane de euro, în timp ce exporturile au totalizat numai 1,8 milioane euro. ÒProducția de flori a început să crească în România, în 2012, obținând 180 milioane de fire de flori, din care 150 milioane de fire plantate în câmp, iar restul, în sere. De asemenea, suprafața plantată a crescut până la 282 de hectare, în câmp, și până la 115 hectare, în spații protejateÓ, a completat Silvia Ștefan, reprezentatul Ministerului Agriculturii. Românul și furatul căciulii Dar, cum să contezi pe piața europeană a producției de flori, cânt marile sere au fost distruse? De exemplu, serele de la Codlea și Oradea produceau peste 10 milioane de flori în fiecare an şi mii de tone de legume pentru export. Erau faimoase în întreaga lume şi concurau cu cele mai importante plantaţii din ÒȚara LalelelorÓ. Acum, însă, au ajuns un morman de moloz şi fiare contorsionate, se arată într-un material DiGi24. Câteva clădiri vandalizate și hectare întregi de pământ pârjolit. Atât a mai rămas din celebrele Sere Codlea din

126

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Brașov, faimoase odinioară în toată Europa, din Anglia și Franța până în Olanda și Germania. Până la Revoluţie, cea mai mare parte din producția de pe cele 60 de hectare de sere și 200 de hectare de teren arabil ajungea la export. În total, un profit anual echivalent de patru milioane de euro, pe care serele din Codlea îl scoteau în anii’80 din vânzarea celor 10 milioane de flori. Istoria serelor de la Codlea începe la jumatatea secolului al XIX-lea. Ele au fost construite de sașii care au învățat meserie de la specialiștii olandezi, primii grădinari ai Casei Regale din România. Serele erau îngropate pe jumătate în pământ, pentru a face faţă temperaturilor scăzute din perioada iernii. După venirea la putere a comuniştilor, construcţiile sașilor au fost naţionalizate şi comasate între 1967 şi 1969, într-o singură societate agricolă - Serele Codlea. Pentru români, serele însemnau garoafele oferite lui Nicolae şi Elena Ceauşescu cu prilejul vizitelor din ţară şi, uneori, freziile ajunse în pieţe primăvara. În schimb, în străinătate, oraşul Codlea era cunoscut în 1980 drept Oraşul Florilor.

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã ÒSerele erau orientate spre producția de flori, unele dintre cele mai puternice din Europa. Și nu greșesc”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii. Trandafiri și garoafe americane au fost cultivate pe 70% din suprafața serelor. Unde nu creșteau flori, cei 1.200 de angajați plantau: roșii, castraveți și cartofi. Imediat dupa Revoluție s-au produs mai bine de 200.000 de tone de legume. Se trimitea aproape zilnic câte două, trei, patru tiruri de legume numai la export! Plus ce se vindea de-aicea, era marfa multă! Enorm de multă marfă! Și bunăÓ, spune Pasoiu Ion. Serele din Oradea, distruse și ele

dacă nu ma înșel, încercaseră inclusiv folosirea apelor termale”, spune Valeriu Tabără, acela care cunoaște foarte bine sectorul. Lucrurile au mers bine până în 1995, când administratorii serelor - care reprezentau interesele statului român - au mărit prețul cu care florile din sere erau vândute peste graniță. Creșterea era cauzată de costurile de funcționare. Dacă până la revoluţie, niciuna dintre cele două societăţi nu plătea niciun leu pentru căldură furnizată de centralelele electrice de termoficare, din 1990 lucrurile s-au schimbat. An de an, preţul gigacaloriei a majorat costurile de producţie. Astfel, serele româneşti pierd importante pieţe externe.

La 450 de kilometri de Brașov, pe o suprafață de 100 de hectare, se întindeau serele Orser din Oradea. ÒErau unități de vârf, de super vârf. La Oradea,

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

127

pomicultur達, legumicultur達, VITIcultur達

128

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

pomicultur達, legumicultur達, VITIcultur達

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 129

pomicultur達, legumicultur達, VITIcultur達

130

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

pomicultur達, legumicultur達, VITIcultur達

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

131

pomicultur達, legumicultur達, VITIcultur達

132

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

pomicultur達, legumicultur達, VITIcultur達

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 133

pomicultur達, legumicultur達, VITIcultur達

134

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

pomicultur達, legumicultur達, VITIcultur達

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

135

PROteCþIa ªI nutRIþIa PlantelOR maria Demetriad

Testarea rezistenței la Erwinia amylovora, folosind tehnici de cultură in vitro

Ediția Jurnalului European de Agricultură de la începutul anului 2015 a publicat rezultatele unei teme de cercetare care a avut ca scop testarea rezistenței plantelor la Erwinia amyloflora, folosind tehnici de cultură in vitro. Echipa care a finalizat cercetarea a fost formată din Jiří Sedlak, František Parprestein, Josef Kobra și Jana Šillerova, de la Institutul de Cercetări Holovousy, din Cehia.

Boală greu de controlat Erwinia amyloflora, cunoscută și sub denumirea de ÒFocul bacterianÓ, este o bacterie care atacă în primul rând copacii fructiferi, dar și plantele tehnice sau decorative, fiind, în fond, o mană. În ultimele patru decenii, agentul patogen s-a răspândit în întreaga Europă, iar, în ultimii ani, infestări grave au distrus livezi întregi în Republica Cehă, dar și în Europa, boala devenind una dintre cele mai grave și mai greu de controlat. Pentru a reduce riscul de incidență și răspândirea în livadă, cercetătorii recomandă mai multe practici de management. Una din-

tre cele mai bune metode este aceea de a evita plantarea soiurilor care sunt sensibile, pe termen lung, utilizarea de soiuri rezistente putând fi o strategie viabilă. Cele mai multe dintre actualele soiuri de fructe sunt sensibile sau foarte sensibile la această boală. Dimpotrivă, mai multe soiuri de mere în vârstă, precum și soiuri locale, de exemplu, au prezentat un anumit nivel de rezistență la Erwinia amyloflora. Instrumentele fiabile pentru identificarea agentului patogen și un sistem satisfăcător pentru testarea soiul de sensibilitate, pot juca, însă, un rol major în gestionarea bolii. Acesta a

Mediul culturii de bază Mediul culturii de bază a conținut săruri și vitamine MS (Murashige & Skoog), suplimentat cu 100 mg/l de inositol, 2 mg/l de glicină, 30 g/l de zaharoză, 1,5 mg/l de benzilaminopurină (BAP), și 7,0 g/l de AmDifcoBactoAgrar. Ulterior, mediul a fost ajustat la un ph de 5,8, cu NaOh. toate culturile de muguri au fost menținute în camera de creștere la o temperatură de 22 ± 1 ° C, cu o fotoperioadă de 16-h. Iluminarea s-a efectuat cu tuburi fluorescente Sylvania F18W, cu lumină albă, rece, plasate la 30 cm deasupra nivelului de culturi. Pentru o perioadă de șase luni, toate culturile au fost răsădite la intervale lunare, pe un mediu proaspăt. Aceasta a oferit o colecție stoc de medii de proliferare, pentru a fi studiate.

136

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

fost motivul pentru care a fost demarat proiectul care a vizat testarea rezistenței copacilor fructiferi. O parte esențială a temei de cercetare a fost, de asemenea, testarea aplicabilității a diferitelor substanțe în medii de cultură in vitro și stabilirea de metode de inoculare artificială. Astfel, folosindu-se culturile in vitro, au fost de-

terminate mai multe aplicații practice pentru pomicultură și agricultură, în general, inclusiv detectarea agentului patogen și interacțiunea patogenului-genotip cu planta. Ca urmare, tehnicile puse la punct de cercetătorii cehi oferă posibilitatea de multiplicare rapidă a agenților de apărare, salvându-se astfel mii de plante.

protecþia ªi nutriþia plantelor Materiale și metodă Pentru a evalua corect diferitele metode de inoculare artificială, cu scopul de a testa rezistența plantelor, au fost utilizate șase medii de proliferare care au conținut BAP (benzilaminopurină), TDZ și 2iP. Din citokininele testate, doar mediul de cultură cu BAP s-a dovedit a fi util pentru toate soiurile testate pentru inoculare artificială cu Erwinia amylovora. Din trei metode de inoculare testate, îndepărtarea unei porțiuni de 3 mm a vârfului și efectuarea transferului de suspensie bacteriană cu pipeta, a părut să fie cea mai potrivită. Această metodă a permis determinarea sensibilității, datorită vitezei diferite de dezvoltare a simptomului Òfocului bacteerianÓ. Determinarea noilor teste s-a efectuat evaluându-se cinci soiuri de meri: Blenheim, Chodske, Malinove, Boikenapfel și Citronenap-

fel. Pentru testarea care s-a efectuat după sterilizare, s-a utilizat suplimentar o soluție apoasă cu o concentrație de 0,15% HgCI2, plantele fiind supravegheate din faza de germinare, în condiții de laborator. Culturile au fost crescute într-un mediu de 25 ml, în flacoane Erlenmeyer de 100 ml, acoperite cu folie de aluminiu. Rezultatele cercetării Rata de multiplicare a culturilor a variat în funcție de soi și concentrația de citochinine, care a variat între 1,1 și 5,0. În general, cea mai mare rată a fost obținută pentru soiul Chodske, care a produs 5,0 ± 0,2 lăstari noi pe mediu de cultură, conținând cea mai mare concentrație, de 1mg BAP/litru. La toate mediile de cultură la care s-a utilizat BAP, Chodske a fost soiul cu cea mai mare intensitate de multiplicare. Prezența BAP în concentrații mai mari de 2 sau 4 mg / litru au indus o multiplicare suficientă pentru soiurile Blenheim și Holovouske Malinove. Pentru soiurile Blenheim și Citronenapfel s-a utilizat o concentrație de 0,5 mg de TDZ/litru. Cele mai mici rate de proliferare (1,1 și 1,2) s-au remarcat pentru culturile de Citronenapfel de iarna și Chodské, cu un mediu de cultură care a conținut 10 mg/l 2iP. În instalațiile in vitro ale acestor soiuri s-au dezvoltat simptome de îngălbenire și necroză. Fitohormonul 2iP nu a promovat o proliferare marcantă, ratele de multiplicare fiind relativ scăzute, în comparație cu mediile la care s-au utilizat BAP și TDZ. În inocularea in vitro cu E. amylovora, dintre citokininele testate, doar culturile cu fitohormoni BAP s-au dovedit a fi utile pentru toate soiurile testate. Mediul cu fitohormoni 2iP (10 mg/l) nu a promovat o

Pot fi efectuate teste tot anul Soiurile de mere utilizate în acest studiu au diferit, în potențialul lor de multiplicare și dezvoltare a bacteriei. Diferențele observate, sub influența citokininelor exogene au rezultat din compoziția genetică diferită și din controlul aferent de auxin. Rezultatele inoculării artificiale in vitro au indicat posibilitatea utilizării acestor metode pentru combaterea acțiunii bacteriei la plante. Avantajul sistemului constă în posibilitatea de a efectua teste pe tot parcursul anului, într-o zonă de numai câțiva metri pătrați. Mai mult decât atât, influența portaltoiului este eliminat. (Cf. Development of a System for Testing Apple Resistance to Erwinia amylovora using In Vitro Culture Techniques-2015)

proliferare satisfăcătoare, iar lăstari suplimentari și efecte necrotice au fost observate doar în cazul soiurilor Citronenapfel și Chodske, precum și îngălbenirea excesivă, în cazul soiurilor Blenheim și Malinove. Din trei metode de inoculare artificială testate, eliminarea a 3 mm a apexului și transferul atent de suspensie bacteriană cu pipeta, a părut să fie cea mai potrivită. La nouă zile după inoculare, simptomele au atins niveluri

de 90-92%, fiind pe deplin dezvoltată. Din trei metode de inoculare artificială testate, eliminarea a 3 mm a apexului și transferul atent de suspensie bacteriană cu pipeta, a părut să fie cea mai potrivită. După trei zile de la inocularea cu agent de combatere, proporția de leziune bacterienă a fost redusă cu 25%-30%, în funcție de concentrația inoculului.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

137

PROteCþIa ªI nutRIþIa PlantelOR Romulus Cristea

Ce produse pot fi utilizate pentru tratamente fitosanitare aplicate culturilor bio

Agricultura ecologică poate fi caracterizată ca standard de bază pentru asigurarea unei alimentaţii durabile. Principalele avantaje ale agriculturii ecologice din punct de vedere al biodiversităţii sunt conferite de neutilizarea îngrăşămintelor chimice, a erbicidelor şi pesticidelor produse sintetic. De aceea, tratamentele permise în agricultura organică se realizează cu produse derivate din material vegetal sau animal, care nu conţin chimicale sintetice. Pentru cei care practică agricultura ecologică certificată, dar şi pentru agricultorii care doresc să obţină o recoltă de tip bio pentru autoconsum exisă numeroase tratamente fitosanitare dedicate unor astfel de culturi.

Zeama bordeleză protejează cartofii, tomatele şi căpşunile Utilizarea unor astfel de tratamente cu produse derivate de origine animală sau vegetală nu impune obligatoriu însă şi condiţia că acestea din urmă sã fie supuse unui tratament chimic. Lista substanţelor disponibile este însă lungă şi fiecare are ce alege în funcţie de necesitate. De exemplu, zeama bordeleză este un pesticid (algicid și fungicid), cunoscut de grădinari de mai bine de un secol. Ea este fabricată prin

138

neutralizarea unei soluţii de sulfat de cupru cu var stins, cu rata de 1:1:100 (pentru exemplificare, 1 kilogram de sulfat de cupru cristalin la 1 kilogram de var stins și 100 de litri de apă). Denumirea produsului, în franceză - Òbouillie bordelaiseÓ, provine de la numele localităţii franceze Bordeaux.

Produsul este vândut de obicei sub formă de pudră micronizată de culoare albastră, care trebuie amestecată cu apă. În general, zeama bordeleză se aplică prin pulverizare fiind utilizată, în special pentru prevenirea manei cartofului şi alte boli întâlnite în livezi.

Substanța conţine 13% cupru (exprimat în cupru metalic). Pentru garantarea unui mai bun efect, se adaugă un surfactant natural (agent activ de suprafaţă).

În Europa, reglementarea folosirii acestui produs a evoluat în etape, impunându-se diminuarea dozelor. Utilizarea acestui produs impune însă unele precauţii având

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

în vedere conţinutul de sulf. Substanţa este toxică pentru peşti şi unele specii de plante. Zeama bordeleză mai este folosită pentru protejarea pomilor fructiferi (piersici, caiși, pruni, meri) și viţei de vie, înainte de înflorire și după recoltare. În oleicultură (cultura măslinilor), cuprul este utilizat contra ochiului de păun și uneori contra bacteriozei și fumaginei. Zeama bordeleză se utilizează și pentru protejarea cartofilor, tomatelor, căpșunilor.

protecþia ªi nutriþia plantelor

Bacillus thuringiensis pentru brocoli şi varză de Bruxelles Aceasta este denumirea unui produs comercializat sub forma unei pudră. Ea conţine spori şi cristale proteice provenite de la bacteria cu denumire omonimă şi care este cauza unei boli naturale la omizi, potrivit portalului gerbeaud.com. Produsul se pulverizează, sub formă de terci, pe plantele afectate: brocoli, varză de Bruxelles, conopidă şi pătrunjel. Combate molia verzei, omida falsă la crucifere şi fluturele alb al verzei. La ţelină, varză, salată verde, cartof , spanac şi roşii combate molia verzei şi larvele de molii sfinx. Spre deosebire de cele mai multe insecticide utilizate în grădina de legume, Bacillus thuringiensis este un produs foarte selectiv. Aceasta funcţionează numai pe anumite omizi și ar trebui să se aplice numai pe culturi care se hrănesc. Se foloseşte în grădini până la momentul recoltării, iar legumele trebuie bine spălate înaintea consumului. Un alt produs utilizat la tratamente este denumit Trichoderma. Sporii de ciuperci Trichoderma viridae sunt eficienţi pentru a stopa dăunători pomilor fructiferi și ai viţei de vie (pentru a evita instalarea bolii plumbului la piersici). Este disponibil sub formă de pulbere (care se aplică pe suprafeţele afectate) și granule (care se pun în cavităţile formate în scoarţa de trunchiului). Rotenona, un insecticid interzis, fără înlocuitor Rotenona este un extras de plante şi a fost utilizatã vreme îndelungată ca insecticid bio. În Europa, rotenona a fost retrasă de pe piaţă începând cu anul 2008 (potrivit unei decizii a Comisiei Europene), însă fermierii au avut derogare pentru utilizarea acestei substanţe până în 2011 pentru viţa de vie şi anumiţi pomi fructiferi. În prezent, nu există un înlocuitor eficace pentru rotenonă. Ingredientul activ al rotenonei se poate extrage din rădăcinile uscate și măcinate ale câtorva zeci de plante tropicale (Fabaceae sau leguminoase). Comercializarea se făcea sub formă de pulbere sau lichid. Acesta a fost folosită în lupta împotriva afidelor, omizilor, și altor paraziţi mici, muște, acarieni etc. Altă substanţă utilizată la tratamentele culturilor bio este sulful. Se comercializează sub formă de pulbere umectabilă (sulf muiabil). Se poate utiliza ca tratament curativ împotiva făinarei şi rapanului Piretrina încheie lista principalelor substanţe utilizate frecvent în tratamente aplicate culturilor bio. Piretrina (Pyrethrum) definește o grupă de substanţe obţinute din florile diferitelor soiuri de crizanteme ÒTanacetumÓ. Piretrinele sunt insecticide de contact eficiente contra păduchilor de plante, muștelor, păianjenilor, lăcustelor, gândacilor și larvelor. Ele acţionează contra insectele fără excepţie în toate stadiile de dezvoltare chiar și asupra ouălor.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 139

PROteCþIa ªI nutRIþIa PlantelOR aura alexa Ioan

Calităţile Impro Grain şi SoilSet aid - Soluţii pentru creșterea productivității plantei şi a solului!

Alltech Romania a prezentat în cadrul seminarului tehnic “From Feed to Food” (De la furajare, până la lapte), două produse de ultimă generaţie: Impro Grain şi Soil-Set Aid, în cadrul unui eveniment care a marcat legătura dintre culturile de camp, furajare animală, sănătatea efectivului şi calitatea laptelui dat către procesare. Produse organice, acreditate în spațiul UE

Invitat special din america Invitatul special al evenimentului a fost heath Paradice, technical Manager Alltech Crop Science Alltech SUA, care se ocupă cu cercetarea şi dezvoltarea soluţiilor pentru culturile de câmp (grâu, porumb, soia, cartof, sfeclă, etc). heath Paradice a precizat că, în România, firma Alltech Crop Science se ocupă de calitatea solului şi de performanţă, biologia solului fiind un domeniu nou, la nivel mondial. Managerul tehnic Alltech pentru America de Nord a prezentat fermierilor prezenţi la eveniment, două dintre produsele firmei, produse care se găsesc şi pe piaţa românească şi sunt certificate în SUA ca fiind organice. Este vorba despre îngrăşământul ÒImpro GrainÓ şi ÒSoil Set AidÓ, produs care este practic, un tratament care se aplică pe suprafaţa solului pentru a îmbunătăţi calităţile acestuia.

După cum se ştie, Alltech este lider mondial în sănătatea și nutriția animalelor și se situează între primele şapte companii din domeniul sănătății animalelor din lume, concentrându-se pe soluții științifice naturale la problemele de astăzi ale agriculturii și ale industriei alimentare. Având sediul în Lexington, Kentucky, Alltech are filiale și distribuitori în 128 de țări; 4 centre de cercetare și 43 de unități de producție amplasate strategic în întreaga lume. ÒImpro GrainÓ este un amestec unic de micronutrienţi şi a produselor fermentare, special pentru cereale şi creşterea seminţelor. Impro Grain contribuie la o producţie crescută de cereale. Formula sa unică are calitatea de a îmbunătăţi procesele metabolice naturale ale plantei. Impro Grain se aplică foliar, la momentele cheie din procesul de creştere,atunci când planta este cel mai încercată de factorii de mediu. Important este ca fermierii să ştie că, în momentul în care aplică acest îngrăşământ, planta trebuie să fi început perioada de creştere. Momentul prielnic este acela când apare prima frunză adevărată, adică

140

infoFeRma | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

frunza rotunjită la margine (când frunza a cincea s-a despărţit de tulpină). Astfel, o plantă bine hrănită şi cu un metabolism optim va avea următoarele caracteristici: o fotosinteză eficientă, diviziune celulară optimă, rădăcini puternice şi o structură superioară, boabe sănătoase, o producţie superioară, o calitate superioară a boabelor şi valoare nutriţională crescută, rezistenţă crescută la factorii de stres cum ar fi seceta şi nu în ultimul rând, o maturare şi o recoltare rapidă. Astfel, la porumb se aplică 0,6 l/hectar, la stadiul de 3-9 frunze ale plantei, iar în cazul plantelor cu boabe mici se aplică 0,6 l/hectar, după perioada de înfrăţire târzie. Impro Grain costă 100 lei, pentru un hectar! Concret, Impro Grain funcţionează astfel: duce la realizarea unei fotosinteze superioare (creşte nivelul de zahăr din frunze în decurs de două ore), planta va avea mai multă energie, putându-se observa o creştere mai bună a rădăcinilor, o creştere superioară a frunzelor şi a tijei, cât şi o granulare superioară. toate acestea duc lao creştere de10% a producţiei la hectar, un

protecþia ªi nutriþia plantelor conţinut mai ridicat de amidon şi un conţinut mai ridicat de proteine. Preţul acestui produs este de 100 lei pe hectar! Cât priveşte Soil-Set Aid, acesta este un tratament care se aplică pe suprafaţa solului pentru a îmbunătăţi calităţile acestuia. El se poate aplica folosind sistemul de irigaţii sau pulverizând soluţia peste reziduurile rămase pe teren, în urma recoltării.

Soil-Set Aid creşte productivitatea solului! Soil-Set Aid este un produs obţinut prin fermentaţie: în timpul fermentrii, bacteriile produc toxine şi nutrienţii sunt garantaţi pe eticheta produsului. Acesta mai cuprinde şi un biostimulant, care este extras dintr-o spe-

cie de plante, produse de firma Alltech. Produsul ajută la creşterea productivităţii solului şi se aplică fie când se ară pământul, fie după aceea, ca o aplicare ulterioară. Foarte important este ca această soluţie să ajungă în zona de rădăcină a plantei: astfel, bacteriile şi planta creează o simbioză şi atrag mai bine nutrienţii din sol. Soil-Set Aid are trei beneficii importante: creşte numărul de microorganisme din sol, poate suprima bolile cu sursă în sol, iar în timpul fermentaţiei se produc toxine care neutralizează bolile solului. Fermierul Baciu a aplicat pe culturile sale de soia această soluţie iar rezultatul i-a depăşit aşteptările: 1,5 tone, în plus, la hectar!

Un eveniment generos, prin tematica abordată La seminarul “From Feed to Food” s-a mai discutat despre produsele şi tratamentele utile culturilor de camp, despre sănătatea şi productivitatea efectivului din fermă, atingându-se probleme precum importanţa proteinelor şi mineralelor în dieta animalelor, efectele micotoxinelor şi sănătatea podală. Dr. Cătălin Necula, Technical Sales Representative Alltech Romania, a susţinut prezentarea despre “Impactul nutriţiei asupra sănătăţii podale, iar dr. Adrian Simoiu, Technical Sales Representative Alltech Romania, a prezentat expozeul ÒMicotoxinele: efecte in reproductive, sănătate şi producţieÓ. Dr. Marius Bogdan, Ruminant Business Coordinator Alltech Romania, a susţinut prezentarea ÒAuditul de fermă: cheia spre performanţăÓ, prezentare ce a suscitat interesul fermierilor prezenţi în sală.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

141

protecþia ªi nutriþia plantelor

142

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

protecþia ªi nutriþia plantelor

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 143

protecþia ªi nutriþia plantelor

144

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

protecþia ªi nutriþia plantelor

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

145

protecþia ªi nutriþia plantelor

146

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

protecþia ªi nutriþia plantelor

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

147

protecþia ªi nutriþia plantelor

148

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

protecþia ªi nutriþia plantelor

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 149

protecþia ªi nutriþia plantelor

150

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

151

creªterea animalelor, NUTRIþIE

152

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 153

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE Aura Alexa ioan

Programul Operaţional de Pescuit şi interdicţia Europei privind pescuitul cu setci în derivã

MADR a elaborat recent prima versiune a Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020. Documentul reflectă o analiză obiectivă asupra activităţilor de pescuit româneşti, reliefând atât punctele slabe ale acestui sector prea puţin favorizat în România, dar şi perspectivele pe care ţara noastră le are, pentru a se ridica la cerinţele şi valorile Uniunii Europene.

Prețul de ÒPrimă vânzareÓ este scăzut Preţul de primă vânzare este scăzut, ca urmare a valorii relativ scăzute a speciilor capturate. Îmbunătăţirea aspectelor de siguranţă şi igienă poate contribui la creşterea gradului de trasabilitate. Infrastructura de suport adecvată reprezintă o problemă majoră, dat fiind că porturile, locurile de debarcare etc. nu răspund nevoilor sectorului, atât din punct de vedere teritorial cât şi tehnologic. Aceasta afectează atât costul de producţie şi implicit preţul de vânzare, cât şi posibilităţile de conformare cu reglementările în domeniu. În trecut nu a fost acordată foarte multă atenţie oportunităţilor oferite de diversificare în scopul creşterii veniturilor şi reducerii dependenţei de pescuitul comercial, precum şi implementării standardelor de mediu.

154

tehnologia de pescuit e învechită Conform acestui document, activităţile de pescuit comercial din Marea Neagră şi apele interioare întrebuinţează tehnologii de nivel scăzut pentru exploatarea unor resurse relativ limitate. Principalele specii marine sunt transfrontaliere şi, în contextul Mării Negre, supra-exploatate. Volumul redus al capturilor afectează competitivitatea şi - în contextul unui număr

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

limitat de nave/ambarcaţiuni de pescuit - captura medie relativ scăzută, corelată cu costurile de exploatare ridicate, reduce nivelul de profitabilitate. În analiza oficialilor, pescuitul comercial în ape interioare prezintă o productivitate scăzută, iar structura de specii oferită este limitată. Pe de altă parte, o vulnerabilitate o reprezintă şi faptul că pescarii au economii limitate din cauza profitabilităţii

scăzute şi acces redus la facilităţile de creditare, ca urmare a lipsei garanţiilor şi a cunoştinţelor limitate. În aceste condiţii s-au manifestat preocupări minime faţă de normele de siguranţă şi sănătate la bord şi de calitate a capturii. Supra-exploatarea principalelor stocuri de peşti sporeşte riscurile privind durabilitatea, iar resursele limitate împiedică o creştere semnificativă a debarcărilor.

creªterea animalelor, NUTRIþIE

Strategia Integrată privind Pescuitul

Comisia europeană pentru Pescuit vrea să interzică pescuitul cu setci în derivă Pe lângă concluziile deloc optimiste privind situaţia pescuitului românesc, situaţia pare şi mai tensionată văzută de la Bruxelles. Comisia pentru Pescuit (PECH) a Parlamentului European vrea să interzică cu desăvârşire pescuitul cu setci în derivă, ceea ce ar dezavantaja total asociaţiile de pescari din România dar şi comunităţile din care fac parte aceştia, pentru că ei depind tradiţional de practicarea sezonieră a acestui tip de activitate. Recent, Norica Nicolai a avut o serie de intervenții în cadrul Comisiei pentru Pescuit (PECH) a Parlamentului European, obținând în final sprijinul mai multor colegi eurodeputați, în încercarea de a bloca inițiativa Comisiei Europene de interzicere totală a pescuitului cu setci în derivă. Europarlamentarul Norica Nicolai a susţinut în cadrul şedinţei Comisiei europene PECH: ÒPescuitul cu setci în derivă este o activitate sezonieră, de câteva luni pe an, de care depind comunități mici de pescari, ca de exemplu cei din zona Mării Negre. Nu cred că acesta este cel mai periculos tip de pescuit pentru mediu, dacă mă gândesc la pescuitul industrial practicat de unele state membre, ca Marea Britanie și Franța. Pentru Comisia Europeană este simplu să interzică total această practică, aducând ca argumente o serie de studii care nu m-au convins. Ceea ce este mai dificil, dar nu imposibil, este să aplicăm regulile pe care le avem deja cu privire la pescuitul ilegal, acordarea de ajutoare financiare pen-

tru reprofesionalizarea pescarilor tradiționali, utilizarea inteligentă a banilor din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime spre acest gen de activitățiÓ, a susținut vicepreședinta ALDE, care a venit cu ideea de a depune un amendament care să anuleze total propunerea Comisiei și care să o determine să refacă această inițiativă legislativă. ÒConform principiilor Politicii Comune pentru Pescuit, reglementarea, aplicarea și managementul resurselor se face la nivel regional. Ineficiența sau imposibilitatea autorităților de a aplica legile deja existente nu sunt scuze pentru interzicerea completă a unei activități. Când Italia și Franța au fost sancționate de către Curtea Europeană de Justiție pentru nerespectarea reglementărilor privind pescuitul cu setci în derivă, cele două state au luat măsuri ad-

MADR consideră că îmbunătăţirea profitabilităţii se va susţine prin reducerea costurilor de producţie ca urmare a sporirii eficienţei, obţinută prin înlocuirea sau modernizarea motoarelor, coroborată cu diversificarea veniturilor pescarilor prin dezvoltarea de activităţi complementare. Pescuitul durabil va necesita sprijin pentru limitarea impactului pescuitului asupra mediului cât şi pentru acţiunile de protecție şi refacere a biodiversităţii acvactice, conjugat cu un management eficace, într-un context mai larg, ce cuprinde printre altele şi aspectele legate de Natura 2000.U. Posibilităţile de ameliorare a acestei situaţii sunt afectate însă de infrastructura insuficientă (de exemplu: capacitatea de depozitare şi unităţile de prelucrare de dimensiuni reduse) la nivelul unitatilor de acvacultura, infrastructura regională inadecvată pentru a putea susţine pătrunderea pe piaţă, capacitatea de management limitată, insuficienţa informaţiilor referitoare la piaţă şi slaba înţelegere a nevoilor pieţei. Concluzia MADR este destul de tranşantă şi deloc optimist: Óproducţia autohtonă întâmpină dificultăţi în a concura cu importurile pe piaţa naţionalăÓ.

ministrative și legale, situația îmbunătățindu-se considerabilÓ, a mai arătat Norica Nicolai în pledoaria făcută în fața colegilor eurodeputați. Norica Nicolai a atras deja atenția comisarului Karmenu Vella, în cadrul lucrărilor Comisiei de pescuit, că este necesară o reconsiderare

a ideii de interzicere a pescuitului cu setci în derivă. Totuși, raportul PE se află în acest moment în dezbaterea Comisiei de specialitate, urmând ca în urma negocierilor între grupurile parlamentare, PECH să se pronunțe prin vot în luna aprilie.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 155

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE Maria Demetriad

tratatul de liber-Schimb:

Va accepta Europa condițiile Americii de coborâre a Standardelor de creștere a animalelor?

Deși, pentru fermierii români crescători de animale, problemele curente au prioritate, o temă cu implicații profunde planează din umbră: Tratatul de Liber-Schimb cu Statele Unite. Care sunt punctele de divergență dintre europeni și americani, ce efecte vor avea asupra standardelor din zootehnia europeană și cum se va ajunge la un compromis? Un posibil răspuns în plutem afla din studiul cu titlul ”For European Farmers, Size Matters”, semnat de Nathaniel Minor, Consultant de specialitate al Comisiei Europene, studiu înaintat Parlamentului European și publicat în rezumat în ”Viena Review”. Americanii vor în primul rând cantitate, nu calitate

OMG-urile, veșnica problemă Cea mai mare divergență, însă, între europeni și americani, o reprezintă utilizarea Organismelor Modificate Genetic, OMG-uri care reprezintă baza alimentației americanilor, fie că vorbim despre produse vegetale, fie de creșterea animalelor. După cum se știe, europenii sunt total împotriva Òbricolajului geneticÓ, așa cum este denumită mai nou tehnologia specifică, chiar dacă Parlamentul European a deschis ușa, lăsând la latitudinea fiecărui stat membru să cultive, să crească sau să folosească așa ceva. Dar, după cum se știe, selecția animală, însăși, este îmbunătățire genetică, iar inseminarea artificială din fermele de animale recurge, deja, la manipulări genetice. Totul ține, însă, de diferențe, de standarde, la fel cum ține și de marile diferențe dintre modul de creștere a animalelor în Uniunea Europeană și în Statele Unite, acelea care au au un atu ÒseriosÓ, invocând Boala vacii nebune, fapt care a determinat interzicerea importului de carne de vită, de pe bătrânul continent.

156

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Studiul publicat de Nathaniel Minor începe cu exemplificarea unui fermier din Austria Superioară, Ralf Eggenreiter, crescător de ovine pentru carne, acela care își cunoaște animalele după nume și cărora le vorbește mereu, Òpentru a fi linștite și fericite, fără stresÓ. Motivul unui astfel de comportament, chiar și înainte de sacrificare? O carne mai bună, după sacrificare, este răspunsul corect. Desigur, acest comportament ține de bunăstarea animalelor. Dar, din perspectiva cerințelor Statelor Unite ale Americii, privind semnarea Tratatului de Liber-Schimb cu Uniunea Europeană, autorul studiului afirmă trist: ÒFermierul european nu știe ce îl așteaptăÓ. Chiar așa?, se întreabă el, mai apoi. Vor accepta statele Europei să scadă standardele de creștere a animalelor? Întrebarea nu este lipsită de sens, atât timp cât americanii sunt cu ochii mai mult pe cantitate, nu pe calitate, știind că desfacerea nu e o prea mare problemă, deocamdată. În schimb, companiile europene care procesează carnea

creªterea animalelor, NUTRIþIE produce alimente ca fiind sigure, până când acestea sunt dovedite a fi periculoase (!, n.r.). Acest lucru arată că noi și europenii avem abordări foarte diferite, care vor fi greu de conciliat în discuțiile comercialeÓ.

și consumatorii europeni, în general, au o exigență sporită, în privința calității. Iar, aceste diferențe de standard, în privința produselor alimentare finale sunt domeniile cheie de dezacord între partenerii de dialog, acum, când se negociază intens Tratatul de Parteneriat, Comerț și Investiții (TTIP). Declarativ, scopul documentului este acela de a reduce tarifele și standardizarea reglementărilor între cele două părți, pentru a încuraja comerțul și investițiile. Dar, negociatorii sunt într-un puternic duel pe probleme de sănătate animală și, de aici, pe probleme de siguranță alimentară, teme care se alătură unor alte divergențe de ordin industrial, comercial și economic. Unii vor hormoni, alții, nu Dar, chiar dacă europenii ar accepta, finalmente, coborârea standardelor, tot ar fi dezavantajați. Studiul publicat în Wiena Review ia ca model chiar standardele Austriei care sunt peste cele medii, ale Uniunii Europene. În acest sens, Nathaniel Minor afirmă că Òfermierilor europeni lear lua mult timp până să implementeze standarde mai relaxate, iar, până ce fermele lor vor fi din nou eficiente, carnea americană va cuceri, deja, piața UE!Ó În acest sens, Minor face o comparație între

un fermier irlandez, crescător de animale, și altul, din Nebraska: ÒÎn timp ce irlandezul refuză utilizarea hormonilor, precum și a aditivării excesive a furajelor, fermierul american ar da faliment, dacă nu ar face așa ceva, pentru că ferma lui ar deveni necompetitivă!Ó Apoi, se arată în studiu, noile regulamente trebuie să creeze condiții echitabile de concurență, între europeni și americani: ÒDacă regulile OMG vor fi relaxate în UE, fermierii individuali vor fi în dezavantaj competitiv. Utilizarea OMG-urilor nu este doar activitatea strictă a acestora, pentru că, din cauza contaminării mediului, problema devine a întregii societăți!Ó Tocmai de aceea, în Uniunea Europeană, standardele sunt guvernate de așa-zisul ÒPrincipiu al precauțieiÓcare solicită ca furajele OMG, aditivii pentru hrana animalelor etc., să fie dovedite științific a fi în siguranță, înainte ca autoritățile de reglementare să permită utilizarea lor. În Statele Unite acționează reversul acestui principiu: Nu contează prea mult ce și cum produci, contează în primul rând să produci mult! Karen Hansen-Kuhn, manager al Institutului American pentru Agricultură și Politici Comerciale, citată în materialul redactat de Nathaniel Minor, este mai mult decât grăitoare: ÒPoziția Americii este aceea

Însă, fermierii europeni sunt foarte neliniștiți din cauza posibilei concurențe atroce a agro-gigantilor americani care Òvor împinge de pe rafturile magazinelor carnea europeanăÓ, fermierii di Statele Unite contraargumentând: ÒProcesatorii europeni vor avea mai multe opțiuni de preț și mai multe surse de aprovizionare cu materii prime, iar consumatorii din Uniunea Europeană vor beneficia de mai multe opțiuni și prețuri mai mici!Ó Cu toate acestea, negociatorii europeni au fost categorici: Introducerea hormonilor în creșterea animalelor nu este obiect de dialog, rămânând interzisă în UE! Sistemul de subvenționare, un alt subiect de divergență Spre deosebire de Statele Unite, care sprijină marea producție, Uniunea Europeană dispune de sisteme de subvenții pentru agricultura la scară medie și mică, iar aceasta este încă o divergență structurală în elaborarea și, mai ales, în acceptarea semnării Tratatului de Liber-Schimb. Potrivit Comisiei Europene, UE are 12 milioane de fermieri, cu o medie de 15 de hectare, în timp ce SUA are 2,2 milioane de fermieri și o medie de 180 de hectare! În timp ce, în State, agricultura este foarte puternic industrializată, în Uniunea Europeană deși sunt multe țări care dispun de o tehnologie avansată, inclusiv pentru creșterea animalelor, există și excepții: Bulgaria, România, Portugalia.

Negocierile, în linie dreaptă Cum aminteam mai sus, negocierile pentru Tratat intră in linie dreaptă iar el va determina mutații extrem de profunde pentru fiecare fermier în parte și pentru agroindustria europeană, pentru economia Uniunii Europene, în general. Când se va ajunge la o formă finală a documentului, el va trebui să fie aprobat de Congresul Statelor Unite iar, pe bătrânul continent, fiecare stat membru va fi chemat să își dea acordul prin votul fiecărui Parlament național, în parte. Dar, cu toate reticențele xistente acum, se consideră e că se va ajunge la compromis pe problemele comerciale, nu pe cele de structură agrozootehnică. Marco Botta, negociator UE din partea Institutului European de Cercetare și Integrare, afirmă: ÒNu mă așteapt la o schimbare substanțială în politica agricolă a UE. Împreună cu academicieni, politicieni și investitori cu influență din zootehnia europeană, membri ai Fundației Bertelsmann, am realizat un Studiu Inter- Atlantic, acesta r elevând faptul că majoritatea respondenților au fost sceptici că un acord final va include o modificare substanțială a reglementărilor agricole, în Europa, sau în Statele Unite. Dar, oricare ar fi poziția celor două părți, Tratatul trebuie și va fi semnat, devenind Standardul ”de facto”, la nivel globalÓ. Care vor fi implicațiile pentru crescătorii de animale din România? Vom vedea. Este, însă, necesar ca, încă de pe acum, specialiștii din zootehnie, mediul academic de specialitate și oficiali guvernamentali să aibă în vedere și această mare problemă, pentru ca România să nu fie găsită nepregătită, ca în alte situații.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 157

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE Aura Alexa ioan

Dilema mondială:

A renunţa sau nu, la injectarea puilor cu antibiotice? Chiar dacă, la nivel mondial, specialiştii din domeniul sănătăţii trag serioase semnale de alarmă asupra pericolului pentru sănătatea umană cauzată de consumul puilor injectaţi cu antibiotic, fermierii nu par deloc convinşi să se conformeze dorinţelor consumatorilor, care sunt din ce în ce mai informaţi. Consumatorii se implică în afacerile avicultorilor În aceste condiții, bătălia a fost preluată de Organizația consumatorilor europeni (BEUC), care a solicitat Uniunii Europene impunerea unor reguli mai stricte privind administrarea antibioticelor la păsările din fermele țărilor membre ale Uniunii Europene. Conform testelor de specialitate, 98% din producția

de carne de pasăre este contaminată cu bacterii rezistente la antibiotice, ceea ce crează probleme grave de sănătate pentru populație. Ca urmare a acestei situații, BEUC atrage atenţia printrun document oficial, că Òantibioticele sunt frecvent utilizate în medicina umană și medicina veterinară pentru a trata o mare varietate de boli infecțioase. Cu toate acestea,

utilizarea abuzivă și suprasolicitarea acestor medicamente au contribuit la un fenomen cunoscut drept “rezistenţa la antibioticÓ. Această rezistență se dezvoltă atunci când bacteriile dăunătoare se schimbă într-un mod care reduce sau elimină eficacitatea antibioticelor. ÒRezistența la antibiotice este una dintre problemele cele mai dificile de sănătate

publică ale timpurilor noastre: aceea ca, într-un viitor foarte apropiat, antibioticele să nu mai poată vindeca infecţiile bacteriene şi infecţiile comune, cum ar fi amigdalita streptococică, ceea ce ar duce la o situaţie fatală!Ó, precizează BEUC într-un document recent adresat Uniunii Europene. 20% din carnea de pui germană, infestată cu Stafilococul auriu În ultimii ani, organizațiile consumatorilor au decis să abordeze problema rezistenţei antibioticului, din punct de vedere al siguranței alimentare. După o serie de teste pentru produsele din carne, a reieșit că prezența bacteriilor rezistente la antibiotice este răspândită. Într-adevăr, un procent foarte mare de probe au conţinut bacterii rezistente la antibiotice, printre care bacteriile formatoare de ESBL, meticilino-rezistență Staphylococcus (MRSA) și Campylobacter,bacterii foarte rezistente la antibiotic, care provoacă infecţii foarte grave, cu opţiuni de tratament limitate. Mai mulți specialiști din Irlanda au dezbătut problema rezistenţei antimicrobiană cauzată de consumul cărnii

158

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE de pasăre tratată cu antibiotice în cadrul unei conferințe, Cork Co, susținută în Fermoy. Studiile au arătat că în urma analizelor realizate la fermele de păsări din Belgia, Olanda și Luxembourg s-au găsit 98% de probe contaminate cu bacterii ESBL rezistente la antibiotice, iar eșantioanele din Spania, Italia, Belgia, Portugalia au fost contaminate în proporții între 72 - 82%. Cele mai grave probleme au fost descoperite în Germania, acolo unde în 20% din probele de carne de pui a fost descoperit virusul MRSA, cunoscut și ca stafilococul auriu care este rezistent la majoritatea antibioticelor. Ca urmare a acestor analize, BEUC a concluzionat că antimicrobiană a bacteriilor provocată în mare parte și de consumul cărnii de pasăre tratată cu antibiotice ucide circa 25.000 de oameni din Europa în fiecare an. Monique Goyens, președintele Organizației Consumatorilor Europeni spune că: ÒCele mai bune practici sunt de a reduce până la eliminare utilizarea antibioticelor la animale care sfârșesc în farfuriile noastre. De exemplu, Danemarca a redus utilizarea antimicrobiene la păsările de curte cu 90% în ultimii 13 aniÓ. McDonalds renunţă la carnea de pui injectată cu antibiotic! De peste Ocean, o reacţie foarte fermă a venit din partea celui mai mare lanţ de fastfood: McDonaldÕs, ai cărui reprezentanţi au anunţat că vor renunţa în maxim 2 ani să mai cumpere pui crescuţi cu antibiotice vitale în combaterea infecţiilor care afectează oamenii, pentru a evita dezvoltarea unor superbacterii extrem de periculoase. ÒNe ascultăm clienţii şi lucrăm intens cu crescătoriile de pui pentru a face tranziţiaÓ, a

declarat Marion Gross, primvicepreşedinte McDonald’s pe America de Nord, potrivit Reuters. Oamenii de ştiinţă americani susţin că în momentul în care un antibiotic este administrat, acesta omoară bacteriile slabe, dar cele puternice reuşesc să supravieţuiască şi să se multiplice. Riscul este de a se crea ÒsuperbacteriiÓ, rezistente la importante medicamente administrate oamenilor. Aceste superbacterii sunt responsabile numai în SUA de aproximativ 23.000 de morţi umane şi peste 2 milioane de îmbolnăviri anual, ceea ce duce la costuri directe de până la 20 de milioane de dolari. Însă, în SUA, dezbaterile pe această temă s-au înmulţit şi din cauza interesului fermierilor de a se adapta noilor condiţii impuse de clienţii care sunt din ce în ce mai bine informaţi şi caută să cumpere păsări crescute fără antibiotice. Această tendinţă impusă de consumatori creează însă mari probleme fermierilor de păsări, de la creşterea bolilor intestinale la păsări, la eficienţa scăzută a hranei

acestora şi până la creşterea costurilor de producţie. În plus, o altă necunoscută care îi frământă pe fermieri este cât de sustenabilă este eliminarea antibioticelor, pe termen lung. ÒToată lumea încearcă să găsească glonțul de argint, dar acesta nu existăÓ Pentru a ajuta industria crescătorilor de păsări în abordarea acestei probleme, Zoetis Inc a organizat recent o masă rotundă, având ca tematică ÒAvicultura fără antibioticeÓ, dedicată argumentelor pro şi contra eliminării antibioticelor la animale. Menţionăm că Zoetis este lider pe piaţa sănătăţii animale, având o experienţă de 60 de ani în acest domeniu, descoperind, inventând şi producând pe scară largă vaccinuri şi medicamente de uz veterinar, produse de diagnostic şi teste genetice. Doar în 2014, compania a generat venituri de 4,8 miliarde dolari. Dezbaterea s-a centrat pe importanţa ABF în prevenirea enteritei necrotice (NE) şi eliminarea medicamentelor din furaje. ÒNe-am gân-

dit: Costurile noastre (pentru efectivele ABF), ar putea fi 3-4 cenţi pe kilogram, pe termen lungÓ, a susţinut un fermier american, potrivit publicaţiei ÒPoultry Health TodayÓ. Stephen Shepard, expert și director al bunăstării păsărilor de curte și de audit la Ferma americană de Ingrijire Training & Audit, a estimat costul pentru ABF la aproximativ 2 până la 3 cenţi pe kilogram în viu. Charles Hofacre de la Universitatea din Georgia a susţinut însă că Òîn unele ferme efectivele ABF încep bine, dar apoi roțile încep să cadăÓ, din cauza mortalității NE. Însă, el nu a reuşit să-și dovedească ştiinţific afirmațiile, dar crede că principala cauză a coccidiozei este Eimeria. Concluzia nu a fost prea încurajatoare, în ceea ce priveşte antibioticele: ÒToată lumea încearcă să găsească glonțul de argint, dar acesta nu există.Ó) Într-adevăr, din experiența sa, există mai multe alternative de produse care ne fac rău, decât există alternative care fac mai bine.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 159

creªterea animalelor, NUTRIþIE

160

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

161

creªterea animalelor, NUTRIþIE

162

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 163

creªterea animalelor, NUTRIþIE

164

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 165

creªterea animalelor, NUTRIþIE

166

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 167

creªterea animalelor, NUTRIþIE

168

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 169

creªterea animalelor, NUTRIþIE

170

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

171

creªterea animalelor, NUTRIþIE

172

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 173

creªterea animalelor, NUTRIþIE

174

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 175

creªterea animalelor, NUTRIþIE

176

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

177

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

Romulus Cristea

Legislația europeană cu privire la aditivii utilizați în hrana animalelor de fermă Aditivii utilizați în alimentația animalelor au un rol major în cadrul agriculturii moderne și constituie una din temele importante ale cadrului de reglementare din Uniunea Europeană, în acest domeniu. În general, când discutăm despre astfel de aditivi se fac referi la produse utilizate în alimentația animalelor pentru ameliorarea unor caracteristici ale furajelor de bază. De exemplu, aceștia pot accentua un anumit gust sau pot mări gradul de digestie a materiei prime folosite la creșterea animalelor din ferme sau chiar gospodării. Cel mai adesea, aditivii sunt destinați pentru a fi folosiți în marile ferme de creștere intensivă a animalelor, pentru creșterea producției.

178

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

Subcategorii de aditivi autorizați la comercializare în Uniunea Europeană O companie care intenționează să adauge aditivi în hrana animalelor destinate pieței Uniunii Europene trebuie să obțină o autorizație prealabilă. Ca parte a acestui proces de autorizare, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) evaluează eventualele riscuri și eficacitatea fiecărui aditiv în parte, apoi analizează posibilele efecte negative asupra oamenilor, animalelor și mediului înconjurător. Aditivii utilizați în hrana animalelor sunt disponibili la comercializare, în funcție de subcategorie. Astfel, aceștia pot fi: -A ditivi tehnologici (de exemplu, conservanți, antioxidanți, emulgatori, stabilizatori, corectori de aciditate și aditivi pentru însilozare); -A ditivi senzoriali (de exemplu, arome, culori etc.); -A ditivi nutriționali (de exemplu, vitamine, aminoacizi și oligoelemente); -A ditivi zootehnici (promotori de digestibilitate, stabilizatori ai florei intestinale și alții); -C occidiostatice și histomonostatice (cu rol de antiparazitare). Antibioticele, altele decît coccidiostaticele sau histomonostaticele, nu pot fi autorizate ca aditivi pentru hrana animalelor. Legislația europeană privind hrana pentru animale oferă un cadru asigurator pentru ca hrana destinată animalelor să nu afecteze sănătatea oamenilor, a animalelor sau mediul. Acesta prevede, printre altele, un regulament cu privire la circulația și utilizarea materiilor prime pentru hrana animalelor, cerințele pentru hrana igienă, prevederi referitoare la prezența substanțelor nedorite în hrana animalelor, normative pentru produsele alimentare sau hrana pentru animale modificate genetic și categoriile de aditivi utilizați la hrana pentru animale. EFSA și evaluarea produselor EFSA joacă un rol cheie în furnizarea de consultanță științifică independentă în procesul de autorizare a aditivilor utilizați în procesul de furajare a animalelor. Autoritatea realizează acest lucru prin intermediul unui grup științific pentru aditivii și produsele sau substanțele utilizate în hrana animalelor (FEEDAP Panel). În cooperare cu Comisia Europeană, Grupul efectuează o evaluare a fiecărui nou aditiv pentru care se depune o cerere în acest sens. Orice companie care dorește să furnizeze un anumit aditiv pe piața UE, trebuie să depună

o cerere care conține date cu privire la identitatea produsului, condițiile și metodelor sale de control, precum și informații care să ateste eficiența și lipsa de riscuri. Grupul FEEDAP studiază informațiile primite și examinează caracteristicile aditivului, atât în ceea ce privește efectele aupra sănătății animalelor și oamenilor, dar și consecințele asupra mediului (resturi la sol, în apele subterane și apele de suprafață etc.). Între timp, laboratorul comunitar de referință pentru aditivii alimentari evaluează metodele de analiză utilizate pentru a determina prezența aditivului în hrana animalelor și eventualele reziduuri rămase în produsele alimentare. În cazul în care avizul EFSA este pozitiv, Comisia Europeană pregătește un proiect de regulament pentru autorizarea aditivului printr-o procedurã care implică decizia statele membre reprezentate în cadrul Comitetului permanent pentru securitate alimentară și sănătate a animalelor. Licențele sunt emise pentru speciile de animale sau condiții specifice și sunt limitate la perioade de zece ani, după care se reînnoiesc la cerere. Coloranți cu dublă utilizare Coloranții utilizați ca aditivi în alimentația umană pot fi autorizați pentru utilizare ca aditivi alimentari în hrana animalelor. Evaluarea calităților aditivilor destinați produselor alimentare pentru oameni și ai aditivilor pentru hrana animalelor se face de către grupuri științifice distincte din cadrul EFSA. De obicei, cerințele pentru cele două categorii sunt diferite pentru că există cadre de reglementare specifice în ambele domenii. Grupurile științifice EFSA iau în discuție toate informațiile academice disponibile la data efecturii analizei. Folosirea ca aditivi furajeri a unor extracte din plante (îndeosebi medicinale sau aromatice, dar nu numai) a căpătat în ultimii ani o extindere tot mai mare, mai ales datorită caracterului natural, organic al acestor produse. Efectul medicinal poate avea la bază unul sau mai mulţi dintre următorii componenţi bioactivi: alcaloizi (analgetici), flavonoide (diuretice, antiinflamatoare, antispastice), substanţe amare (digestive, antimicrobiene), substanţe mucilaginoase (antiinflamatorii gastrice, laxative), saponine (antiinflamatorii), tanini (astringenţi), fenoli (antibacterieni) glicozide și altele.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 179

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE Maria Demetriad

noi surse de oligoelemente pentru hrana animalelor Prezentarea ultimelor rezultate ale studiilor cercetătorilor olandezi și japonezi în privința îmbunătățirii nutriției animale și utilizarea aminoacizilor în dietele sărace în proteine a fost tema centrală a simpozionului Orﬀa 2015, organizat de Orﬀa International BV la începutul acestui an în orașul danez Billund, eveniment la care au participat specialiști din Olanda, Norvegia, Suedia și, evident, Danemarca. Vă prezentăm în rezumat informațiile științifice care au fost detaliate de cercetătorii occidentali.

Un țesut muscular sănătos ÒDupă cum se cunoașteÓ, a afirmat Anna Wessels, Òaminoacizii sunt piatra de temelie pentru proteine. Animalele aflate în perioada de creștere (cum ar fi porcii și păsările de curte), au nevoie de un țesut muscular sănătos, la aceasta contribuind 20 de aminoacizi care formeaza lanțul de proteine. Dintre aceștia, nouă aminoacizi nu pot fi sintetizați de animal, trebuind să fie furnizați prin intermediul hranei, nefiind, însă, aminoacizi esențiali. Pe lângă aceștia, sunt necesari anumiți aminoacizi specifici anumitor funcțiuni, cum ar fi dezvoltarea organelor interne și funcționarea optimă a sistemului imunitar.Ó

180

Conceptul de Proteină ideală ÒScăderea nivelului de proteine în dietele purceilor a devenit o practică uzualăÓ, a afirmat în deschiderea comunicării sale, Anna Wessels, doctorand la Martin Luther Universität Halle, din Wittenberg, Germania. Potrivit acesteia, un nivel mai scăzut al proteinelor (CP) este benefic pentru sănătatea intestinului purceilor, reduce poluarea mediului, contribuind la diminuarea costurilor pentru furaje. Însă,

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

atunci când se utilizează Òdietele sarace-CPÓ, este foarte important să fie cunoscută cu precizie cerința exactă a fiecărui animale dar și a fiecărui aminoacid în parte. Alăturat, modul de limitare a aminoacizilor și interacțiunile dintre aceștia sunt deosebit de importante. Anumiți aminoacizi esențiali nu pot fi sintetizați de către animal. Prin urmare, aceștia trebuie să fie furnizați prin furajare. Când furajarea cu unul dintre aminoacizii

esențiali nu îndeplinește cerința animalului, acesta este caracterizat drept ÒlimitativÓ. Ca urmare, se limitează și creșterea potențială a animalului. Odată limitată acțiunea primului aminoacid, limitarea va continua în lanț, pentru ceilalți. Ca urmare, cercetătoarea germană afirmă că, Òatât timp cât aminoacidul de limitare este furnizat, animalul nu poate utiliza ceilalți aminoacizi care contribuie la formarea lanțului proteic.Ó

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

Modelul de aminoacizi (raportul de aminoacizi esențiali pentru lizină), în furajele proteice, nu este întotdeauna în conformitate cu cerințele animalului de a sintetiza așanumita Proteină ideală. Însă, dacă prin formularea furajelor animalul ar primi toți aminoacizii esențiali, ar rezulta un nivel foarte ridicat de proteină brută, iar surplusul va fi eliminat de animal. Acest surplus de proteine este foarte nociv pentru sănătatea animalelor. Excedentul de proteină va favoriza dezvoltarea de bacterii patogene în intestinul gros, provocând tulburări intestinale, având și un impact negativ asupra mediului, prin excreția de azot. Nivel scăzut de Proteină brută înseamnă o dozare optimă de aminoacizi Pe de o parte fermierii doresc un nivel optim de proteine, pentru a acoperi toate nevoile animalului. Pe de altă parte, aceștia doresc formularea unei diete cu un nivel proteină brută cât mai scăzut posibil, cu scopul de a asigura o sănătate optimă pentru animal. Acest lucru este posibil utilizând aminoacizi ÒliberiÓ, care permit furnizarea cantitatății exacte pentru fiecare aminoacid în parte, cu scopul de a acoperi nevoia animalului în fiecare etapă de viață. În plus, proteina brută poate fi menținută la un nivel foarte scăzut, ceea ce este ideal pentru animal.

Pentru cunoașterea cerințelor exacte ale animalului au fost efectuate numeroase cercetări. Dar, cerința este în funcție de specii de animale (porci, păsări de curte), precum și de factorii de viață. De exemplu, nevoia de aminoacizi pentru purcei este diferită de cea a porcului matur, sau a scroafei în lactație. De asemenea, starea de sănătate, poate modifica fiecare cerință specifică. În acest sens, cercetătorii de la Orffa, împreună cu specialiștii japonezi de la Ajinomoto Eurolysine au investit într-o temă de cercetare comună care s-a concretizat în realizarea de soluții optime pentru formularea celor mai bune diete, pentru a asigura o producție de înaltă performanță, cu un impact minor asupra mediului. IntelliBond® C (min 54% Cu) și IntelliBond® Z (min 55% Zn) sunt prezentate într-o formă cristalină stabilă, cu particule foarte uniforme. Produsele au proprietăți superioare de stabilitate, în comparație cu zincul și sulfatul de cupru. Ele nu sunt higroscopice și sunt complet lipsite de pulberi. IntelliBond Z și C nu sunt pro-oxidante, deci, nu au nici un efect negativ asupra

componentelor sensibile din furaje, cum ar fi vitaminele. Acest lucru îmbunătățește considerabil posibilitatea de amestecare și stabilitatea în premixuri, suplimente și furajele combinate. Pe lângă toate aceste beneficii, produsele au un avantaj major din punct de vedere nutrițional. Spre deosebire de zinc și sulfat de cupru, IntelliBond Z și C nu sunt solubile la un pH neutru, având ca rezultat o stabilitate crescută a mineralelor în intestin. Datorită numărului redus de ioni reactivi de zinc și cupru, în tractul digestiv superior apar mai puține interacțiuni cu alte componente furajere. Acest lucru oferă o mai mare disponibilitate nutrienților de a fi eliberați lent, pe întreaga lungime a intestinului subțire, rezultând o mai eficientă absorbție a oligoelementelor, cu un efect foarte bun asupra sănătății intestinale. (Cf. ÒAmino acid nutrition, low protein diets and new sources of trace elements for animal nutritionÓ)

Cristale ÒHidroxiÓ La finalul studiilor, japonezii de la Ajinomoto Eurolysine au realizat produse complet noi, din categoria ÒHidroxiÓ, cum ar fi: IntelliBond C (Clorură tribazică de cupru - TBCC) și IntelliBond Z (hidroxid de zinc), fiind recomandate pentru hrana animalelor în fermele europene. Aceste noi surse cristaline specifice au primit aprobarea UE, ca aditiv nutrițional pentru toate speciile de animale, fiind incluse în Grupa funcțională a Compușilor de oligoelemente. Detaliind, trebuie spus că, în mod tradițional, minerale au fost clasificate ca fiind fie organice sau anorganice. Însă, această nouă categorie, a mineralelor ÒHidroxiÓ, are legături covalente și o structură unică a matricei de cristal, oferind stabilitate. Aceasta este și factorul care diferențiază minerale ÒHidroxiÓ de cele organice sau anorganice.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 181

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE Aura Alexa ioan

Inßuenţa procesării grăunţelor asupra indicilor nutritivi la tineretul ovin La rumegătoare, îndeosebi la ovine, funcţia de nutriţie este influenţată de creşterea şi dezvoltarea aparatului digestiv, respectiv de regimul alimentar asigurat, cu care se găseşte în interrelaţii limitante sau de interdependenţă, condiţionat evolutive. Prepararea nutreţului, adevărată artă!

Procesarea grăunțelor de cereale În alimentaţia tineretului ovin la îngrăşat, procesarea grăunţelor de cereale se face prin diferite procedee de condiţionare prelucrare şi tratare: curăţirea de impurităţi se realizează cu ajutorul unor utilaje numite tarare; batozarea porumbului presupune separarea boabelor de ciocălăi; măcinarea asigură posibilitatea omogenizării în tehnologia producerii furajelor combinate şi a amestecurilor de concentrate şi contribuie la creşterea digestibilităţii substanţelor organice; expandarea este un proces termodinamic prin care se realizează un concentrat amidic pentru rumegătoare în care participă grăunţele de cereale (porumb, orz, grâu, sorg) în proporţie de 70-80.

182

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Tehnologiile moderne de creştere a animalelor, în sistemele industriale care implică procesarea furajelor, au modificat în mare măsură comportamentul alimentar al animalelor, cu afectarea parţială a mecanismelor de reglare a ingestiei voluntare de hrană. Prin reglarea ingestiei de hrană se asigură un anumit raport, relativ constant, de substanţe şi energie, în funcţie de cerinţele organismului animal. Se relevă în acest context importanţa proporţionării şi accesibilităţii energiei şi a substanţelor nutritive din hrană, în raport cu cerinţele energetice şi nutritive, în măsura în care nu se depăşeşte capacitatea de adaptare a animalelor prin reglarea ingestei de hrană. Consecinţa acestei inadaptări se reflectă negativ în performanţele productive ale animalelor. Metodele de preparare a nutreţurilor sunt diferite şi pot fi grupate în: metode fizice: curăţirea, mărunţirea, înmuierea, melasarea, saramurarea, fierberea etc.; metode chimice: tratarea nutreţurilor cu alcali sau acizi; metode

biologice: încolţirea, fermentarea etc. Utilizarea acestor metode depinde, în primul rând, de natura nutreţurilor, de animalele în hrana cărora se folosesc, de sistemul în care sunt exploatate animalele etc. În decursul timpului au fost elaborate o serie de tehnologii de preparare pe categorii de nutreţuri. Aplicarea uneia sau alteia dintre metode, în cadrul fermelor sau unităţilor mari de tip industrial, rămâne o problemă de eficienţă care trebuie apreciată prin sporirea digestibilităţii componentelor nutreţurilor, prin consumul de energie sau alte materiale şi, în ultimă instanţă, prin costul unei unităţi de produs. Potrivit cercetărilor făcute de ing. Bogdan Gheorghe şi publicate în lucrarea sa de doctorat ÒInfluenţa modului de procesare a grăunţelor de cereale asupra indicilor nutritivi la tineretul ovinÓ a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara,acesta a determinat măsura în care modul de procesare al grăunţelor de cereale are efect asupra indicilor nutritivi şi bioproductivi la această categorie. ÒÎn hrănirea tineretului ovin la îngrăşat procesarea grăunţelor de

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

Consumurile de energie

cereale, prin măcinare, este cea mai utilizată metodă. Măcinarea este operaţiunea care are drept scop transformarea componentelor unor reţete cu ajutorul mijloacelor mecanice, în vederea obţinerii granulaţiei dorite. Majoritatea boabelor şi seminţelor au un conţinut celulozic, de până la 16 % celuloză, din total substanţă uscată. Gradul de utilizare a unui furaj creşte cu cât digestibilitatea lui va fi mai mare şi cu cât animalul, în funcţie de specificitatea tractusului digestiv, îl va digera mai bine. O suprafaţă de contact mai mare a hranei cu microorganismele din rumen şi sucul gastric contribuie la realizarea acestui dezideratÓ, a constatat ing. Bogdan Gheorghe. În industria de nutreţuri combinate, compoziţia granulometrică a materiilor prime are implicaţii directe în tehnologia de fabricaţie şi în nutriţie. Dimensiunea particulelor, fineţea măcinişului în ultima instanţă, este dictată de categoria de vârstă. Tehnic, se realizează prin adoptarea unor parametri tehnologici de măcinare adecvaţi. Întreprinderile producătoare de nutreţuri combinate folos-

esc în majoritate morile cu ciocănele. Sunt utilaje mai simple, robuste, uşor de exploatat, macină cele mai diverse materii prime şi asigură condiţiile de calitate specifice. Folosirea materiilor prime măcinate face ca activitatea de masticaţie, ca şi cea a stomacului glandular, să fie mai redusă şi animalul să cheltuiască mai puţină energie. Orzul măcinat în particule de 4 mm are efect asupra indicilor de creştere Într-un prim experiment realizat de ing. Bogdan Gheorghe, acesta a evaluat măsura în care orzul măcinat în particule de 4 mm, cu şi fără adaos de Sacharomyces cerevisiae, are efect asupra indicilor de creştere ai mieilor supuşi îngrăşării comparativ cu o raţie în care s-au administrat orz boabe întregi. Principalele obiective urmărite au fost: consumul de furaje; dinamica masei corporale şi a sporului în greutate; consumul specific; evaluarea digestibilităţii orzului. Mieii la îngrăşat au fost împărţiţi aleatoriu în trei loturi experimentale, fiecare

lot fiind alcătuit din 12 miei. Diferenţierea între loturi, conform schemei de organizare a experimentului, a constat din utilizarea în hrănirea mieilor a orzului boabe întregi şi procesat în particule mari cu şi fără adaos de drojdie furajeră după cum urmează: Lotul 1 hrănit, la discreţie, cu fân de lucernă şi orz boabe întregi; Lotul 2 hrănit, la discreţie, cu fân de lucernă şi orz măcinat la o moară a cărei sită a zdrobit grăunţele în particule de 4 mm; Lotul 3 a dispus de acelaşi regim alimentar ca şi lotul 2 însă, în orzul măcinat s-a adăugat Sacharomyces cerevisiae tulpina YeaSacc1026 în cantitate de 2 g / kg furaj (2 ‰). Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în alimentaţia mieilor la îngrăşat a fost stabilită prin analize de laborator şi calcule specifice. Pe baza valorii nutritive s-a întocmit o raţie furajeră pentru tineret ovin la îngrăşat în greutate de 20-25 kg care realizează un spor mediu zilnic de 200 g în sistem semiintensiv. Potrivit concluziilor ing. Bodan Gheorghe, mieii din lotul 1 au ingerat zilnic prin

Consumurile de energie, corespund energiei proteinelor (5,5 Kcal/g) şi lipidelor (9,4 Kcal/g), fixate în organismul animalelor (muşchii, ţesuturi adipoase, viscere, piele, os, etc.). Aceste consumuri depind de viteza de creştere şi de compoziţia chimică a sporului în greutate (apă, proteine, lipide, minerale). Carenţa raţiei în glucide produce tulburări în desfăşurarea normală a altor procese metabolice, în primul rând al celui lipidic, favorizând formarea în exces a corpilor cetonici, respectiv a apariţiei cetozei. Potrivit tezei de doctorat a ing. Bogdan Gheorghe, la acelaşi nivel energetic, utilizarea unor raţii cu nivele reduse de proteină are ca efect o diminuare semnificativă (p  0,05) a performanţelor realizate de miei, faţă de folosirea unor raţii standard.

furaje, mai puţină energie şi proteină digestibilă la nivel intestinal cu 18,89 % UNC respectiv 17,58 % PDIN decât cei din lotul experimental 2 şi cu 16,53 % UNC respectiv 16,86 % PDIN faţă de lotul experimental 3, ceea ce semnifică că prin măcinare se îmbunătăţesc indicii de consum ai furajelor. Comparând valorile de consum mai putem observa că diferenţele exprimate în % între lotul experimental 2 şi lotul experimental 3 sunt pentru energie de 1,98 % UNC şi pentru proteină digestibilă la nivel intestinal de 0,61 %, rezultând că drojdiile active adăugate în hrană nu influenţează semnificativ ingesta de furaje.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 183

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

184

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 185

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

186

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 187

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

188

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 189

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

190

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

191

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

192

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 193

ECHIPAMENTE șI TEHNOLOgII PENTrU zOOTEHNIE Maria Demetriad

ÓFermele de compostÓ, soluții pentru agricultura sustenabilă

Compostul nu este nicicum o noutate, fiind produs și utilizat de fermieri de foarte mult timp. Cu toate acestea, au fost căutate în permanență noi soluții de obținere a lui dar, mai ales, noi ”surse” de aprovizionare. Mai nou, fermierii americani din Vermont și-au îndreptat atenția spre gropile de gunoi ale orașelor. Forțați de schimbarea legislației din domeniu, dar fiind și ”mai catolici decât Papa”, atunci când e vorba de productivitate și reguli ale agriculturii organice, iată, americanii oferă un model viabil și pentru fermierii europeni.

Legislația a stimulat interconectarea fermierilor În acest sens, fermierii locali au înființat Asociația de Compost Vermont. Pat Sagui, Directorul acestei organizații, declara pentru ediția din februarie 2015 a publicației SmallFarms, editată de Universitatea Cornell: ÒLegislația a stimulat organizațiile și fermierii să se interconecteze și să ofere comunităților noi oportunități pentru a crește producția agricolă și producția de alimente. Acum, fermierii din Vermont sunt parteneri cu instituțiile guvernamentale de siguranță alimentară, dar și cu organizațiile private din acest domeniu, colaborând pe principii de winwin. O componentă foarte importantă este producția de compost și, prin aceasta, de refacere a terenurilor agricole încă afectate de practicile excesive, iar rezultatele au fost observate imediat: diminuarea numărului de dăunători, economii financiare în timpul lucrărilor agricole, recolte mai bune, mai sănătoase și alimente de o calitate superioară, comercializate pe plan local sau trimise către giganții alimentari ai Americii.Ó

194

Nevoia a determinat acțiunea imediată În anul 2012, administrația statului Vermont introducea schimbări masive în privința legislației de mediu, schimbări care vor fi finalizate în anul 2016. Dar, spre deosebire de alte măsuri similare, noile reglementări au fost legate direct de creșterea producției agricole, precum și de diminuarea risipei de alimente. Ca urmare, acum trei ani, primele reglementări vorbeau despre reciclarea metalelor, sticlei

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

și materialelor plastice. În acest an, 2015, vor intra în vigoare reglementările pentru reciclarea hârtiei, cartonului, deșeurilor lemnoase și deșeurilor menajere. Cea mai importantă prevedere a acestei legi este aceea că resturile de materiale celulozice, precum și deșeurile menajere, nu vor mai avea voie să fie aruncate la gropile de gunoi din Vermont, ci vor trebui depozitate în spații separate, pentru producerea compostului destinat fermierilor. Însă, nici fermierii americani

și nici autoritățile de acolo nu au așteptat acest an pentru a demara producția de compost, folosind deșeuri ale orașelor. Nevoia acută a venit din faptul că, pe marile sau micile exploatații americane, terenurile prezintă un foarte mare grad de uzură, pământul cultivat nemaioferind nutrienții necesari creșterii plantelor la un nivel satisfăcător, iar asta, din varii motive: Pe de o parte, folosirea fără discernământ, în anii Õ20, Õ30, a îngrășămintelor agricole, a dus la arhicunoscuta eroziune a solului fertil

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie din Statele Unite, fenomen apropiat deșertificării care a falimentat milioane de fermieri, efectul ei distructiv resimțindu-se și acum. Pe de altă parte, deși lăsate necultivate pentru o lungă perioadă de timp, multe zone agricole nu s-au putut regenera într-un ritm care să satisfacă pretențiile unei agriculturi performante și cât mai apropiate de cerințele unei producții ÒcurateÓ. Ca urmare, în colaborare cu adminsitrațiile orașelor din Vermont, aceste deșeuri nu au mai fost trimise spre gropile de gunoi, pentru a fi reciclate sau pentru a fi transmormate în energii ÒverziÓ, ci au fost redirecționate spre stații de producție a compostului. Din nou, asocierea a rezolvat problema Organizate pe baza Legii Universală a Reciclării Deșeurilor, așa cum este ea denimită în Vermont, ÒFermele de CompostÓ fac parte din așaziza Coaliție pentru Salvarea Resurselor Naturale, care activează secvențial: colectarea de deșeuri, devierea lor spre platformele de compostare și livrarea compostului către fermele interesate sau, în baza unor contracte semnate cu statul, pe unele ternuri agricole aflate în proprietate publică și care își așteaptă aredașii. În acest sens, Pat Sagui adăuga: ÒFermierii sunt foarte inventivi, atunci când este vorba despre interesul loc și adoptă foarte rapid cele mai noi, mai ieftine și mai eficiente soluții pentru a-și fertiliza solurile sau pentru a produce noi compuși organizi pe care îi pot adăuga în hrana animalelor. la locul de muncă pentru ferma ca hrană pentru animale sau pentru a adăuga fertilitate la sol. De aceea,

inițiativa de a înființa aceste Ferme de Compost, asociate cu mici stații de producție a concentratelor organice pentru nutriția animalelor, au prins viață încă dinainte de a intra în vigoare obligativitatea acestor activități. În acest mod, acum, fermierii din Vermont pot oferi mai mult comunităților din care fac parte, mai ales că sunt sprijiniți și de o serie de organizații non-profit.Ó Un foarte bun exemplu, în acest sens, este Cedar Circle Farm din estul ținutului Thetford, aflată în al doilea sezon al utilizării de compost primit de la asociație. Proprietarul fermei, Lucas Joanis, declara pentru publicația citată că, beneficiind de noul program, cartofii deteriorați sau cei de calitate inferioară nu au mai fost aruncați, ci au fost trimiși la o Fermă de Compost. În acest fel, nu a mai trebuit să plătească pentru compostul pe care l-a primit înapoi. Mai mult decât atât, în al doilea an, producția de cartofi a fost cu mult mai mare, iar incidența bolilor specifice a scăzut considerabil, pierderile fiind mult mai mici decât în anii anteriori. Iar situația nu e singulară. Acest lucru este valabil pentru tot statul Vermont: până în anul 2012, când a început programul de reînnoire a legislației privind mediul, creșterea problemelor de siguranță alimentară de acolo era de 13 %, față de anul 2000. Dar, după numai doi ani de la demararea programului, rata problemelor de siguranță alimentară generate de produsele alimentare realizate din materie primă provenită de la fermierii locali, a scăzut cu aproximativ 5 %! În plus, colateral tuturor acestor efecte benefice, pot fi contabilizate și avantajele aduse de înființarea Vermont FoodBank, aceea care distribuie gratuit cca 400 de tone de alimente donate de fermieri.

S-ar putea și în România? Desigur! Dar, s-ar putea face acest lucru și în România? Desigur, legislația în domeniu este conformă cu aceea a Uniunii Europene și ea diferă mult de cea americană. Cu toate acestea, însă, nimeni nu ar putea opri comunitățile locale să înființeze astfel de Ferme de Compost, acelea care ar putea contribui la refacerea unor terenuri din sudul Olteniei, acolo unde se înregistrează un mare grad de deșertificare, din unele zone ale județelor Călărași, Ialomița, Buzău, Vaslui sau din cele două județe ale Dobrogei, Tulcea și Constanța. Iar, dacă produsele agricole ar fi procesate local, avantajul ar fi și mai mare. Iată ce spune același Pat Sagui: ÒProgramul a dovedit că, relativ simplu, se pot suprafețe importante de teren agricol, se poate obține o producție agricolă suplimentară dar, mai ales, prin înființarea de mici, dar numeroase unități de procesare, se pot valorifica local produsele alimentare. Cu alte cuvinte, accesul populației locale la alimente este mult mai facil, lucru care aduce beneficii tuturor.Ó

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 195

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie Parlamentul European a întocmit recent, o propunere de regulament privind medicamentele de uz veterinar, propunere care se află acum în dezbaterea Comisiei europene de specialitate. Acest demers vine ca urmare a faptului că statele membre UE susţin că legislația actuală nu asigură pe deplin o piață unică a medicamentelor de uz veterinar și nu satisface necesitățile Uniunii în ceea ce privește reglementarea medicamentelor.

Un cadru legislativ, proporțional Propunerea urmărește să instituie un cadru legislativ proporțional, actualizat și adaptat la particularitățile sectorului veterinar, protejând în același timp sănătatea publică, a animalelor, siguranța alimentară și a mediului. În Uniune sunt autorizate doar medicamentele de uz veterinar care respectă standardele de siguranță, calitate și eficacitate. Propunerea stabilește norme pentru obținerea unei autorizații de introducere pe piață, precizând că produsul în cauză poate fi comercializat numai pentru indicațiile autorizate. Aura Alexa Ioan

Noile reglementări europene

privind medicamentele cu uz veterinar Asigurarea protecției datelor

Pentru a încuraja industria să extindă autorizațiile produselor deja autorizate la alte specii, s-ar adăuga încă 1 an pentru orice extindere a autorizațiilor medicamentelor de uz veterinar la o altă specie (până la un maximum de 18 de ani). Pentru a încuraja industria sănătății animalelor să dezvolte produse pentru speciile minore, proiectul de lege aflat în dezbatere prevede că se va aplica o protecție sporită: 14 ani pentru autorizația inițială de introducere pe piață pentru o specie minoră și alți 4 ani pentru o extindere la o specie minoră. Pentru a se asigura protecția datelor, orice cerere de prelungire trebuie să fie depusă cu cel puțin 3 ani înainte de expirarea perioadei de protecție a datelor. Aceasta asigură faptul că întreprinderile pot plasa un produs generic pe piață imediat după expirarea perioadei de protecție pentru produsul de referință. Crearea de medicamente pentru albine va beneficia de o protecție sporită a datelor, din cauza dimensiunii mici a pieței de medicamente pentru albine și a lipsei de medicamente eficiente pentru tratarea bolilor acestora.

196

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Înainte de acordarea unei autorizații de introducere pe piață pentru un medicament de uz veterinar pentru speciile de animale folosite ca sursă de alimente, Comisia trebuie să stabilească o limită maximă pentru reziduurile de substanță farmacologic activă pe care alimentele le pot conține. Un solicitant trebuie să furnizeze anumite detalii privind ambalarea și etichetarea medicamentului. Propunerea introduce o simplificare majoră a normelor prin reducerea informațiilor obligatorii și introducerea unor pictograme și abrevieri armonizate. Aceasta ar trebui să reducă costurile de traducere și de ambalare și să încurajeze ambalarea și etichetarea multilingvă. Statele membre vor dispune de un grad de flexibilitate în ceea ce privește limbile utilizate.

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie În cazuri excepţionale se pot acorda autorizaţii provizorii În principiu, solicitanții trebuie să dovedească calitatea, siguranța și eficacitatea medicamentului de uz veterinar. Cu toate acestea, în circumstanțe excepționale (de exemplu, în caz de urgență) și în cazul piețelor limitate, se poate acorda o autorizație provizorie fără date complete, în scopul de a suplini lipsa de mijloace terapeutice de pe piață. Actuala perioadă de zece ani pentru autorizația inițială de introducere pe piață ar fi menținută. Totodată, este prevăzută o procedură a Uniunii Europene pentru autorizarea trialurilor clinice (aceasta nu este armonizată în prezent). Este important să se asigure eficacitatea anumitor antimicrobiene care sunt esențiale pentru tratamentul infecțiilor umane. Prin urmare, se propune împuternicirea Comisiei pentru a stabili norme care exclud sau limitează utilizarea anumitor antimicrobiene în sectorul veterinar. Procedurile pentru acordarea autorizațiilor de introducere

pe piață sunt: - Procedură centralizată, în care Comisia acordă o autorizație; - Proceduri în care statele membre acordă autorizația: - O procedură națională; - Procedura de recunoaștere reciprocă; - Procedura descentralizată. Indiferent dacă autorizația este obținută la nivel național sau la nivelul Uniunii, cerințele privind siguranța, eficacitatea și calitatea produsului sunt aceleași. În toate procedurile de autorizare, o parte esențială a evaluării unei cereri este reprezentată de analiza raportului beneficii-riscuri pentru un produs. Procedura centralizată este obligatorie pentru toate medicamentele de uz veterinar obținute prin biotehnologie și este opțională pentru orice alt tip de medicament de uz veterinar. Procedura de recunoaștere reciprocă se aplică medicamentelor de uz veterinar deja autorizate întrun stat membru pentru care se solicită autorizarea în două sau mai multe state membre. Procedura se bazează pe principiul că un produs autorizat

într-un stat membru ar trebui să fie recunoscut de către un alt stat membru. Procedura descentralizată se aplică în cazurile în care un medicament nu a primit o autorizație de introducere pe piață în niciun stat membru. Aceasta permite solicitanților să își direcționeze produsul către un grup limitat de state membre. Bază de date unică în Europa Capitolul IV al proiectului de lege stabilește o bază de date unică conținând toate medicamentele de uz veterinar autorizate în Uniune. Autoritățile competente vor avea obligația să încarce datele privind autorizațiile naționale de introducere pe piață. Dispunerea de o bază de date actualizată, ușor de accesat, conținând toate medicamentele autorizate, va însemna, printre altele, o mai bună aplicare a dispozițiilor referitoare la utilizarea medicamentelor de uz veterinar. Medicamentele de uz veterinar au tendința de a avea efecte nedorite atunci când sunt utilizate în practică.

Farmacovigilența presupune identificarea evenimentelor adverse și stabilirea măsurilor necesare, dacă este cazul. Obiectivul este asigurarea siguranței continue a produselor, odată ce acestea sunt autorizate. Agenția va gestiona o bază de date cu evenimente adverse asociate medicamentelor autorizate în Uniune. Ea va lucra împreună cu autoritățile competente pentru a monitoriza și a evalua date despre evenimentele adverse asociate unor grupe similare de medicamente de uz veterinar (procesul de gestionare a semnalelor). Statele membre sau Comisia pot solicita o reevaluare a medicamentelor de uz veterinar disponibile pe piață pe motiv că acestea pot reprezenta un risc pentru sănătatea animalelor sau cea publică sau pentru mediul înconjurător. Odată ce se declanșează această Òprocedură de sesizare a UniuniiÓ, agenția adoptă un aviz cu privire la caz, iar Comisia adoptă o decizie care se va aplica pe întreg teritoriul Uniunii.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 197

ECHIPAMENTE șI TEHNOLOgII PENTrU zOOTEHNIE Romulus cristea

Microcentrala proprie poate asigura necesarul de energie în fermă Unul dintre cele mai bune moduri de a evalua dacă un proiect investițional în energia regenerabilă, pentru o fermă, funcționează cu adevărat este de a vorbi cu cei care care au recurs la o astfel de soluție. Paul Spackman, considerând că domeniul este încă relativ nou, a chestionat pentru www.fwi.co.uk cinci fermieri care dețin de cel puțin un an generatoare de energie din surse regenerabile pentru a asculta experiențele lor și a obține sfaturi de la aceștia pentru aceia care doresc adoptarea unei astfel de soluții. Scurtă pivire asupra carcteristicilor proiectului

198

costuri

Un microgenerator hidro de energie aflat la Auchencheyne, Dumfries (Scoția) ajută la reducerea costurilor și aduce venituri pentru proprietarul fermei, Neil Gourlay. Turbina de 20kW marca Hydrover (produsă de firma britanică Hydrover Turbines Ltd) a fost construită în perioada 2010-2011 aproape de ferma de la Auchencheyne. Sistemul este unul dintre cele trei sisteme de microhidrocentrale destinate a fi utilizate în ferme, la producerea de energie și este alimentată de o captare provenind de la 500 ha de mlaștini, dintr-o zonă cu un nivel al precipitațiilor anuale de 1.600 mm. Sunt folosite 1200 m de țeavă și 46 m de capete de captare pentru priza turbinei.

Proiectul a fost finanțat de către proprietarul fermei printr-un împrumut bancar. Costurile totale ale investiției s-au ridicat la un total de aproximativ 75.000-80.000 lire sterline (1 liră sterlină = 6-6,2 lei) din care o pondere de 50% au fost reprezentate de cheltuielile cu echipamentele (de examplu turbina, sistemul de control și tubulatura), 30% plata forței de muncă ce a montat componentele sistemului hidro de producere a energiei și cheltuielile de conectare la rețeaua de electricitate, iar 20% au fost cheltuielile de construcție (de examplu, închirierea echipamentelor pentru diferite lucrări necesare realizării construcției).

Rata medie de curgere prin turbină este de 40 litri/ secundă, indicator foarte important pentru cei care se decid să utilizeze o astfel de soluție pentru producerea de energie. Prin urmare, indiferent de relieful

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

și resursele naturale de care dispunem, dacă putem asigura un debit mediu de curgere prin turbină de 40 litri / secundă, atunci, modelul prezentat poate să fie pus în aplicare în orice fermă ce poate asigura un astfel de debit. Durata finalizării proiectului A fost nevoie de nouă luni de la decizia inițială și până la momentul în care instalația hidro a început să producă energie pentru fermă, dar, domnul Gourlay spune că în prezent perioada de construire ar putea să dureze mai mult, deoarece între timp, birocrația legată de aprobarea proiectului a crescut. ÓMicrohidrocentralele nu sunt la fel de deranjante vizual precum turbinele eoliene, deci proiectarea nu implică atât de multe probleme ca în cazul generatoarelor eoliene de energie electrică. Cotroalele privind efectele asupra mediului și apei s-au derulat relativ rapid și nu au presupus proceduri complicate și, în general, funcționarii noștri locali au avut o atitudine proactivă.Ó

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie Performanță

Costuri de întreținere

ÒMai bine decât era de așteptatÓ, spune domnul Gourlay. Sistemul de 20kW funcționează la capacitate maximă pentru aproximativ 70% din an, iar din noiembrie până în martie aceasta a funcționat la 100% din capacitate în fiecare oră din acea perioadă. Dar această situație este ÒcompensatăÓ într-o oarecare măsură de faptul că microhidrocentrala nu a produs aproape deloc energie în timpul perioadelor secetoase, cum a fost de exemplu în lunile iulie / august ale anului trecut. Dacă fermierul dorește să producă energie tot timpul anului, o soluție potrivită ar fi instalarea unei instalații de utilizare a energiei solare, care ar atinge maximul de producție tocmai în perioadele însorite și secetoase din timpul anului.

Costurile anuale de întreținere sunt neglijabile având în vedere că nu avem componente care să se strice, spune domnul Gourlay. Generatoarele sunt garantate 20 de ani, astfel încât costul principal este dat de lucrările de refacere a zonelor de admisie după ploaie și de curățarea gurilor de admisie și a țevilor. Curățarea gurilor de admisie se face săptămânal sau la două săptămâni, în funcție de cât de mult noroi și sedimente sunt cărate de sursele de apă, în timp ce curățarea depunerilor din interiorul țevilor trebuie să fie făcută la fiecare doi ani. Profitul net Producția anuală de energie electrică este 85.000kWh. Prețul mediu obținut pentru generarea și vânzarea de

energie este de 0,26 lire sterline / kWh, oferind un venit de 22.100 de lire sterline / an, plus economii suplimentare obținute ca urmare a eliminării pierderilor legate de transportul energiei electrice prin rețelele electrice. Recuperarea investiției se realizează astfel, în aproximativ patru ani. Partea cea mai dificilă ÒGăsirea

inginerilor

pentru a construi proiectul în mod corespunzător. Vremea din Scoția a fost, de asemenea, o altă mare provocare.Ó Mai ușor decât se aștepta ÒSăpatul șanțurilor pentru conducte a fost mai ușor decât mă așteptam pentru că nu am ajuns să săpăm în stâncă, caz în care costurile și timpul de realizare a proiectului ar fi crescut în mod semnificativÓ.

hidro

Cel mai util sfat ÒȚevile ar trebui depozitate în locuri plate până când șanțurile sunt gata. În caz contrar ploile torențiale ar putea să le care în cele mai nepotrivite locuri. De asemenea, spre deosebire de alte surse regenerabile de energie, fiecare sistem hidro este unic, ceea ce face comparațiile de costuri destul de dificile. Țevile, de exemplu, costă 30-40 £ / m, deci asigurați-vă că sistemul este bine proiectat, în caz contrar ajungeți la încărcarea inutilă a costurilor cu investiția. În timpul construirii ești într-o continuă luptă cu vremea, așa că este bine să fii pregătit să lucrezi atunci când aceasta este favorabilă. Conexiunea la rețeaua electrică poate fi de asemenea, dificilă.Ó

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 199

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

200

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 201

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

202

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 203

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

204

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 205

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

206

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 207

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

208

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 209

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

210

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

Echipamente Č&#x2122;i tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

211

CONSTrUCþII AgrOzOOTEHNICE, TrANSPOrT SPECIALIzAT Alexandru Peligrad

Pregătirea fermelor pentru schimbările climatice În contextul scenariilor climatice pe termen mediu și lung, conform cărora se așteaptă creșteri ale temperaturii medii anuale, se vor amplifica fenomenele climatice extreme (secetă, inundații etc.). În vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice, este necesară înființarea, extinderea și/sau modernizarea instalațiilor de irigații, promovarea de tehnologii și practici noi de management agricol, adoptarea de măsuri pentru managementul riscului, înființarea de perdele forestiere de protecție a câmpului.

Mai multe Măsuri pentru Mediu, în noul PnDR

zona de aplicare a Pachetului Pilot Zona în care se va aplica pachetul pilot adresat adaptării agriculturii la efectele schimbărilor climatice, acoperă teritoriul administrativ al unui număr de 71 UAT, suprafaţa de teren arabil implicată fiind estimată la cca. 900 mii de ha. ÒÎn aceste zone, cele mai sensibile din perspectiva riscurilor asociate manifestării efectelor schimbărilor climatice, fermierii care în general sunt conservatori, trebuie să fie încurajaţi să aducă schimbări managementului agricol pentru o tranziţie de la practicile de azi la o agricultură adaptată la contextul schimbărilor climaticeÓ, se arată în document.

Dacă în vechiul PNDR (20072013), pachetele de agromediu erau în număr de patru, în noul PNDR (20152020) numărul măsurilor pentru agromediu și climă vor fi în număr de 7, pachetul 5 fiind destinat adaptării la efectele schimbărilor climatice și vizează terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de deşertificare, delimitate în Program la nivel de unități administrativ teritoriale (UAT LAU2), se arată în Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 - 2020 - Versiunea oficială la 1 iulie 2014 (ultima disponibilă și supusă în prezent aprobării UE). Pachetul 5, intitulat Òadaptarea la efectele schimbărilor climaticeÓ prevede o plată de 126 €/ha/an. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de tip compensatoriu. Prima compensatorie de agro-mediu şi climă este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe unitatea de suprafaţă (hectar) şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermierii care încheie angajamente voluntare.

212

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT Cerințe din partea fermierilor Cerințele pe care fermierii trebuie să le respecte constau în cultivarea pe suprafaţa angajată a cel puţin 2 hibrizi/soiuri cu precocitate diferită, adaptarea calendarului de semănat la cerinţele climatice modificate, utilizarea metodelor de Òminimum tillageÓ (lucrările minime ale solului) și aplicarea gunoiului de grajd sub formă compostată. De asemenea, cantitatea de azot distribuită pe hectar, anual, nu poate depăși 170 kg, în vederea împiedicării poluării resurselor de apă cu azotați. Pachetul 5 ale măsurii de agro-mediu şi climă (articolul 28) se poate combina cu pachetele 1 şi 2 ale fiecărei submăsuri de agricultură ecologică (11.1 şi 11.2 - art. 28). De asemenea, plăţile acordate în cadrul pachetului 5 pot fi cumulate cu plăţile acordate în cadrul pachetului 4 sau pachetului 7, neexistând cerinţe similare care să conducă la dubla finanţare a unor acţiuni. În contextul climatic actual producţia hibrizilor timpurii şi semitimpurii este cu aproximativ 15% mai mică decât cea a hibrizilor semitardivi şi tardivi (ca medii multianuale). Acest raport se va inversa în viitor pentru a putea face faţă schimbărilor prognozate fermierii trebuie să-şi modifice managementul fermelor introducând în cultură soiuri şi hibrizi cu perioade de vegetaţie diferite. Activităţile agricole influenţează fluxurile de gaze cu efect de seră. În acest sens o măsură activă pentru ÒsechestrareaÓ carbonului o reprezintă lucrările minime ale solului (minimum tillage) care în plus contribuie şi la conservarea apei din sol. Scăderile de recoltă în sistemul ÒminimumtillageÓ faţă de sistemul convenţional sunt de 15%, iar consumul de carburant este de 90% faţă de consumul de carburant din sistemul convenţional. Totodată este necesară înființarea, extinderea și/sau modernizarea instalațiilor de irigații, promovarea de tehnologii și practici noi de management agricol, adoptarea de măsuri pentru managementul riscului, înființarea de perdele forestiere de protecție a câmpului. Aceste acțiuni vor avea ca rezultat combaterea secetelor excesive, ameliorarea climatului local, acoperirea pierderilor cauzate de vulnerabilitatea comunităților rurale față de efectele schimbărilor climatice, precum și eficientizarea utilizării resurselor de apă dulce.

Relație biunivocă ÒRelaţia dintre comunitatea fermierilor şi schimbările climatice este dublă: pe de o parte fermierii sunt afectaţi de schimbările climatice prin modificarea randamentelor de producţie, pe de altă parte fermierii prin activităţile lor influenţează bilanţul gazelor cu efect de seră. Comportamentul fermierilor este în general influențat de condiţiile actuale climatice având şi o puternică componentă bazată pe tradiţie / cunoştinţe rezultate din activităţile desfăşurate în trecut. Pentru reducerea vulnerabilităţii faţă de efectul prognozat al schimbărilor climatice asupra recoltelor este necesarã schimbarea comportamentului actual al fermierilor în sensul flexibilizării structurii de culturi prin care să se contracareze efectele induse de schimbările climatice. în acest sens, analiza recoltelor culturilor de câmp din ultimul deceniu obţinute în reţeaua de staţiuni de cerectare, precum şi studii bazate pe utilizarea modelelor agro-pedo-climatice pentru prognoza recoltelor în diferite scenarii climatice arată o tendinţă prin care soiurile şi hibrizii culturilor de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia) semi-tardivi şi tardivi care ocupă în prezent un procent majoritar conduc la recolte mai mici (ca medie multianuală) decât soiurile şi hibrizii timpurii şi semitimpurii. Acest fapt se datorează evitării perioadelor cu stresuri mari de apă şi termice din perioada înfloritului care vor fi din ce în ce mai frecvente conform prognozelor de modificare a climeiÓ, se arată în program.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 213

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

214

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 215

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

216

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 217

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

218

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 219

conSUltAnþã, FinAnþARE Maria Demetriad

705 milioane de euro pentru dezvoltarea Biodiversității Două noi instrumente financiare care au ca scop să încurajeze o mai mare implicare a sectorului privat în scheme care să contribuie la prioritățile climatice de reducere a consumului de energie și la conservarea capitalului natural, în special biodiversitatea, în Europa, au fost lansate la începutul lunii februarie de Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană, care și-au reunit forțele financiare, rezultând noi fonduri de investiții puse la dispoziția investitorilor din Uniunea Europeană. Fonduri uriașe pentru agricultura durabilă și energie verde Cele două noi instrumente financiare sunt deosebit de importante pentru fermierii care vor să își diversifice producția agricolă, mai ales, apelând la soiurile tradiționale, dar care doresc și organizarea activităților pe principii durabile, prin asigurarea obiectivelor de mediu pe plan local, se arată într-o informare oficială a Băncii Europene de Investiții.

220

Cele două Fonduri private pentru Biodiversitate și Eficiență Energetică au fost lansate oficial la Bruxelles, de către Jonathan TaylorVicepreședinte al Băncii Europene de Investiții și Responsabil pentru Combaterea schimbărilor climatice și Energie, Miguel Arias CaoeteComisar European pentru Politici climatice și Energie și Karmenu Vella- Comisar European pentru Mediu, Afaceri maritime și Pescuit, precum și reprezentanți ai o serie de grupuri de mediu. În prezentarea noilor instrumente de finanțare, Johna-

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

tan Taylor a spus: ÒActivarea acestor fonduri de investiții urmărește o implicare mai largă a sectorului privat în finanțarea combaterii schimbărilor climatice și a investițiilor în realizarea de proiecte de capital menite să conserve biodiversitatea, mai ales în agricultură. De aceea, pentru a face față provocărilor, este esențială colaborarea dintre Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții, care se angajează să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice și creșterea gradului de durabilitate a mediului. Prin programele noastre, vom oferi atât sprijin financiar, cât și oportunitatea de a utiliza întreaga noastră expertiză tehnică, pentru a crește investițiile în eficiența

energetică și prin dezvoltarea și prezervarea capitalului natural. Acestea vor ajuta investitorii din agricultură și din zona producției energiilor regenerabile pentru a-și dezvolta activitatea agricolă, dar și pentru a adopta cât mai repede și cât mai mult tehnologiile de energii verzi.Ò ÒCu aceste noi instrumente financiare, punem banii acolo unde trebuie și acolo unde contează. Noile instrumente vor debloca public și semnificativ investițiile private în domenii strategice, cum ar fi agricultura, eficiența energetică și protecția climei. Aceasta va conduce la economisirea energiei pentru cetățenii Uniunii Europene, urmând și reducerea dependenței Europeni de im-

CONSULTANþã, FINANþARE men lung asigură o protecție față de Riscul de credit cauzat de intermediarii financiari, precum și îmbunătățirea expertizei de creditare în acest sector. Noua inițiativă va fi gestionată de către Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană. Pentru acoperirea acestui ultim deziderat suplimentar, cele două instituții vor oferi suplimentar 80 de milioane de euro din ÒFondul pentru Protecția Riscului de credit al Portofoliilor de credite de biodiversitate și eficiență energetică și sprijinul experților tehnici finanțate din programul Life.Ó

Sistemul este proiectat pentru a ajuta instituțiile financiare locale și pentru a sprijini programele naționale ÒRoloutÓ, de eficiență energetică. Pentru a extinde beneficiul geografic al sistemului nu va fi folosit mai mult de un intermediar bancar, aceștia urmând a fi selectați din țările de destinație a sprijinului financiar. Per total, însă, a fost impusă o limită globală de 10, până la 15 intermediari financiari. Se va acorda prioritate propunerilor care probează nevoi urgente de dezvoltare a biodiversității, precum și acele investiții de eficiență energetică în care există o lipsă de finanțare acută.

Cine va avea prioritate?

porturile de energieÒ, a declarat și Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru politici climatice și energie. ÒPentru a proteja biodiversitatea naturală, trebuie să promovăm și diversitatea surselor noastre de finanțare. Facilitatea Capitalul Natural de Finantare este o nouă sursă de finanțare UE, care ajută companiile să protejeze natura și să se adapteze la schimbările climatice. Acum, aceste fonduri mixte pot ajuta agricultorii, adepți ai biodiversității, să devină cu adevărat un motor de creștere economicăÓ, a declarat Karmenu Vella, comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit.

Care va fi destinația banilor? Este de așteptat ca, în următorii ani, 500 de milioane de euro să fie alocați pentru a reduce facturile la energie și pentru a spori biodiversitatea naturală a Uniunii Europene. Suma va fi deblocată, urmând a fi direcționată spre Fonduri private de Investiții care vor aloca banii prin Programul pentru Biodiversitate și Eficiență Energetică sistem PF4EE, destinat pentru sporirea investițiilor în aceste domenii. Inițiativa va încuraja băncile locale dintr-un număr de țări europene de a crește împrumuturile cu dobânzi mici (low-cost) pentru proiecte de biodiversitate și eficiență energetică. Aceste scheme de finanțare pe ter-

Infrastructura verde și a proiectelor bazate pe natură, care conservă serviciile ecosistemice sau contribuie la adaptarea la schimbările climatice sunt printre schemele care vor beneficia de noua facilitate de capital de finanțare. Această inițiativă urmărește să îmbunătățească finanțarea investițiilor care include protecție împotriva inundațiilor, reciclarea apei de ploaie, programe de protejare a pădurilor și de reducere a poluării apei și a solului, compensarea biodiversității, precum și eco-turismul. Sistemul va demonstra potențialul de investiții private pe termen lung, simpla finanțare privată a acestor proiecte fiind în prezent prea costisitoare și dificile, pentru a fi viabile. Secvențial, pentru dezvoltarea biodiversității, Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană vor aloca suplimentar încă 125 de milioane de euro. Programul de finanțare (NCFF) va debuta cu o fază pilot care va dura 3 - 4 ani, fiind de așteptat să fie finanțate între 9 și 12 proiecte. Acestea vor fi, de asemenea, sprijinite și prin intermediul unui Program de asistență tehnică, în valoare de 10 milioane de euro. Banca Europeană de Investiții este unu dintre cei mai mari creditori din lume care finanțează proiecte de agricultură și acțiuni climatice. În 2014, BEI a acordat mai mult de 19 miliarde de euro pentru investiții legate de climă, investiții care au reprezentat aproximativ 25% din activitatea totală de creditare a Băncii UE.

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 221

CONSULTANþã, FINANþARE

222

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015

CONSULTANþã, FINANþARE

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015 223

CONSULTANþã, FINANþARE

224

infoFERMA | nr. 13 | aprilie - octombrie 2015