infoFERMA 11, april 2014 - november 2014 by infoFERMA

editorial Ilie Stoian Românul ºi mintea de pe urmã Dupã mai bine de 20 de ani, timp în care a fost pentru guvernanþi unul dintre ultimele lucruri la care s-au gândit, agricultura României a reuºit sã dovedeascã faptul cã, alãturi de Industria alimentarã, reprezintã singura ºi cea mai viabilã cale pentru scoaterea þãrii din sãrãcie. Iar asta, spre lauda fermierilor ºi investitorilor noºtri, prin propriile forþe ºi mai puþin prin grija autoritãþilor. Care autoritãþi, iatã, nici acum nu se apleacã serios la doleanþele sectorului. Nu-i vorbã, în ultimul an ºi jumãtate, MADR a întreprins acþiuni menite sã ajute investitorii ºi fermierii din agroindustrie. Dar, cât de eficiente sã fie aceste mãsuri când, cu o totalã iresponsabilitate, la nivel de sistem macroeconomic sunt menþinute sau luate decizii în contra unui mediu de afaceri curãþat de impuritãþi? Cum sã califici menþinerea uriaºei cote de 24 % la TVA? Cum sã califici taxa pe stâlp? Cum sã caracterizezi sistemul de accizare ºi de impozitare, toate cele de mai sus ºi multe altele având darul de a îngropa orice iniþiativã beneficã, orice efort? Rezultatul? Iatã, INS a raportat faptul cã, în luna martie, la bugetul de stat s-au strâns cu 1,3 miliarde de lei mai puþin decât în aceeaºi lunã a anului trecut! ªi atunci, despre ce coerenþã a gândirii economice putem vorbi? Scriem acest lucru pentru cã nu putem disocia problemele stricte ale agriculturii, de cele ale întregii economii naþionale. De aceea, considerãm cã, în continuare, suntem conduºi de iresponsabili. De cealaltã parte, mintea de pe urmã a þãranilor a iscat ºi un lucru bun. Nu avea cum sã fie altfel, pentru cã, ºtim bine cuvintele lui Kogãlniceanu: ”Unirea face puterea”. Iar, faptul cã, în fine, LAPAR, ProAgro, Romovis, FCBR ºi Romalimenta au semnat un protocol de colaborare este mai mult decât important; poate fi esenþial în depãºirea prezentei stãri de lucruri. Asociate în Consorþiul Naþional Agroaliment, toate aceste organizaþii profesionale pot reprezenta, ba chiar, au obligaþia sã devinã o adevãratã forþã în relaþia cu Guvernul pe care trebuie sã îl determine sã ia acele decizii favorabile, nu doar mediului specific de afaceri, ci, întregii economii româneºti. În condiþiile în care, în timp ce volumul industrial naþional scade, agricultura ºi industria alimentarã din România sunt, dupã zeci de ani, pe primul loc în Top-ul exporturilor, ce vreþi mai bunã dovadã a importanþei celor douã sectoare!? Sã dea Domnul ca interesele mãrunte sã nu dezbine aceastã alianþã!

catalogul infoFERMA este un produs al

Bucure]ti, sector 1 - Bd. Nicolae Titulescu 143 tel/fax: 021-223.25.21 - e-mail: office@infogroup.ro

Aceast` lucrare este marc` [nregistrat` la O.S.I.M. Toate drepturile rezervate. Aceast` lucrare nu va fi reprodus` [n [ntregime sau par\ial f`r` acordul editorului. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced without written permission from the publisher.

Tip`rit de INDEX MEDIA SRL - Tel: 021 222 4048

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

CuPRinS EDiÞiA nR. 11

pag 84 SEMINÞE, MATERIAL SÃDITOR Condiþii obligatorii ale procesului de producere a seminþelor ANALIZA

pag 12

Agricultura va rãmâne motorul de creºtere a economiei româneºti?

pag 106

pag 174

CREªTEREA ANIMALELOR, NUTRIÞIE Cercetãtorii danezi: Porcul ideal este cel care face bani!

pag 192

FURAJE ªI NUTREÞURI COMBINATE Reglementãri europene privind comercializarea furajelor

pag 210

Echipamente ºi tehnologii pentru zootehnie Tehnologii robotizate pentru fermele de lapte

pag 224

CONSTRUCÞII AGROZOOTEHNICE Optimizarea activitãþii interioare de depozitare

pag 238

CONSULTANÞÃ, FINANÞARE Noul PAC ºi finanþarea agriculturii în Uniunea Europeanã

CULTURI DE CÂMP Cerealele, aproape sacrificate în jocul preþurilor

INTERVIU Achim Irimescu: ”PNDR 2014-2020 este mult pag 16 mai flexibil ºi mai eficient”

MAªINI ªI UTILAJE

pag 22

Parcul agricol din România, vechi ºi de la second-hand!

pag 132 POMICULTURÃ În 22 de ani, România a pierdut 55% din livezi

pag 150 PROTECÞIA ªI NUTRIÞIA PLANTELOR România, motor de creºtere pe piaþa UE a produselor de protecþie a plantelor

SISTEME DE IRIGAÞII

pag 76

Udarea prin picurare, soluþie garantatã în irigarea plantelor

infoFERMA nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

capitole capitolul 01............................................................................................... 19 Ma[ini [i utilaje agricole, unelte, piese de schimb, laboratoare, echipamente [i aparatur` de laborator

capitolul 02............................................................................................... 71 Sere, solarii, folii solar [i sisteme de iriga]ii

capitolul 03............................................................................................... 83 Semin]e, material s`ditor, pepiniere

capitolul 04............................................................................................. 105 Culturi de cĂ˘mp, plante furajere, tehnice [i energetice, agricultur` ecologic` [i bio, prest`ri servicii ĂŽn agricultur`, depozitare, ambalare

capitolul 05............................................................................................. 127 Pomicultur`, legumicultur`, floricultur`, viticultur`, plante medicinale, ambalare

capitolul 06............................................................................................. 145 Protec]ia [i nutri]ia plantelor, produse pentru culturi ecologice [i bio

capitolul 07............................................................................................1 6 5 Cre[terea animalelor, avicultur`, apicultur`, piscicultur`, nutri]ie, ameliorare, reproduc]ie

capitolul 08............................................................................................. 191 Furaje [i nutre]uri combinate, subproduse, aditivi furajeri, premix-uri, sisteme de procesare [i preparare a furajelor

capitolul 09............................................................................................. 205 Echipamente [i tehnologii pentru zootehnie, igiena sanitar-veterinar`, reciclare de[euri, medicamente de uz veterinar, dezinsec]ie, deratizare, deparazitare

capitolul 10............................................................................................. 223 Construc]ii agrozootehnice, transport specializat

capitolul 11............................................................................................. 233 Consultan]`, finan]are, inputuri, solu]ii informatice, asocia]ii profesionale

i nD E X C O MPAnii

A.P.A. TRANSILVANIA..............................................................237 ABPLUS DIRECT MARKETING/ EVENTS................................190 ADEMPROD ..............................................................................207 ADMIDRI GROUP ..................................................................... 118 AFIPOP AGRO ............................................................................99 AGRAL STAR ............................................................................160 AGRARIA ..................................................................................232 AGRARIA BUCOVINA CONSULTING ......................................160 AGRICHIM................................................................................. 118 AGRICOLA HOLDING MANGALIA .............................................98 AGRINVEST .............................................................................. 119 AGRIPLANTA ............................................................................104 AGRIUM AGROPORT ROMANIA ............................................149 AGRO BRATU ZOO COM ......................................................... 119 AGRO BRAVA ...........................................................................139 AGRO CHIRNOGI SA ............................................................... 113 AGRO COMPLEX LUNCA ........................................................181 AGRO GHEORDUNESCU ........................................................ 119 AGRO GML ...............................................................................120 AGRO HAPPY VEGGIE ..............................................................79 AGRO INPUT DISTRIBUTION ..................................................160 AGRO OIL SERVICE.................................................................120 AGRO PARTS .............................................................................66 AGRO PATAKI ............................................................................73 AGRO RADU .............................................................................107 AGRO TRITICUM ...................................................................... 119 AGRO UTILAJ SERVICE ............................................................67 AGRO ZOO TRUETSCH ...........................................................120 AGROCHIM .................................................................................99 AGROCOM PROIECT .................................................................29 AGROEXPERT ..........................................................................133 AGROFARM EXPERT...............................................................143 AGROHELIOS ..........................................................................143 AGROIND CAUACEU ...............................................................151 AGROLINE MECANICS ..............................................................55 AGROMAX MAN .......................................................................101 AGROMEC CHERESIG ............................................................120 AGROMEC CRANGURI ............................................................121 AGROMEC FELDIOARA SA .......................................................66 AGROMEC PUTINEIU ..............................................................121 AGROMIXT PROD TOP ............................................................186 AGRORENT ..............................................................................160 AGROSAS .................................................................................186 AGROSEM ..................................................................................98 AGROSEM IMPEX ...................................................................101 AICBAC SA................................................................................167 AKHERON SERV ........................................................................31 ALTOSONIC (BURSA AGRICOLA)...........................................221 AMURCO...................................................................................161 ANAMAR IMPEX ........................................................................79 ANDAGRO ................................................................................102 APH GROUP ...............................................................................67 ARDEALUL ..................................................................85, 109, 153 ARTERIUS BUSINESS ...............................................................55 ARVI AGRO ...............................................................................147 ARYSTA LIFESCIENCE SAS REPREZENTANTA ROMANIA ..155 ASOCIATIA CRESCATORILOR PROFESIONALI-GORJ .........187 ASOCIATIA POMICOLA ITESTI ...............................................135 AVI SUINTEH ............................................................................215

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

AVIATIA UTILITARA 2002.........................................................121 AVIROM ....................................................................................187 AXA ULTRASONIC PEST REPELLER .....................................215 BANGKOK 84 IMPEX ...............................................................121 BENETI......................................................................................201 BERAG ........................................................................................56 BIAGEN SELECT ......................................................................187 BIOCHEM ANIMAL HEALTH ............................................181, 193 BIOS PLANT DISTRIBUTION ...................................................161 BIOTREND PLUS ......................................................................215 BOD TRANS ...............................................................................56 BREEZE HVAC .........................................................................209 BREN UTILAJE CONSTRUCTII ..................................................67 C GEANGU CONSULTING ........................................................68 CARTOF AGRICO .............................................................102, 137 CCI DOLJ ..................................................................................239 CCIA SUCEAVA ........................................................................204 CCINA CONSTANTA ................................................................222 CERAMEX ...................................................................................57 CIMBRIA HEID ............................................................................57 CLACK INTERNATIONAL SOLUTIONS ...................................219 CLASS GLOBAL SALES GMBH HARSEWINKEL - SUCURSALA ILFOV ...........................coperta 4 CM METAL TRADING .................................................................33 COMBAVIPOR ..........................................................................203 COMCEREAL FUNDULEA SA .................................................122 COMPETITIV............................................................................. 111 COMPPIL SA .............................................................................201 CONCEPT AIRNATURE .............................................................75 CONVEX .....................................................................................58 COOPERATIVA AGRICOLA VLADEASA .................................182 COTNARI ..........................................................................130, 131 CRIBER NET .............................................................................187 DALETA ....................................................................................182 DANBRED ARGES....................................................................183 DEALER ITALIA ..........................................................................35 DEKO RAME .............................................................................143 DEVY COM ...............................................................................102 DOBROGEA SUD COOPERATIVA AGRICOLA .........................99 DUOTRAC ...................................................................................36 DUTCH TRADING INTERNATIONAL .......................................169 ECOINSPECT ...........................................................................122 ECOTEC....................................................................................217 EDY IMPEX 2003 ....................................................................3, 25 ELSIT.........................................................................................122 ENERIA .......................................................................................67 EUROFENCE ............................................................................ 211 EXPERT AGRIBUSINESS.........................................................157 EXPO ARAD INTERNATIONAL ................................................237 FARM TECH................................................................................38 FARMAG MAGAZINUL FERMIERULUI ......................................37 FC SERVIZI ...........................................................................26, 27 FERMA BUCOVINA ..................................................................103 FERMA FLORU .........................................................................122 FERMA GRADISTE ...................................................................188 FERMSUIN ...............................................................................183 FERONIA AGRITECH .................................................................40 FITOFARM VETO-PLANT .........................................................161 FOTOMETRIC INSTRUMENTS ........................................199, 218 FRENOCAR PARTS....................................................................58 FRISOMAT ................................................................................225 FRUCTEX..................................................................................143 FULGER ARCOM ...................................................................... 115 Garanti Credite de consum........................................................235 GARDELINA ................................................................................39 GARDENTRAC............................................................................36 GAZONUL .................................................................................103 GEA FARM TEHNOLOGIES ROMANIA ...................................218

inDEXul FiRMElOR Din CAtAlOG GEORGESCU I.GEORGESCU VALENTIN I.I...........................161 GERI TRADING ......................................................................... 113 GLIA AGROSEM .........................................................................81 GLIA BRATASANI .....................................................................123 GLOBAL GENETIC ...................................................................171 GOLD STRELITA ......................................................................139 GOLDEN STAR .........................................................................162 GREEN GARDEN........................................................................77 GREEN MASTER ..............................................................144, 162 GRUP INDUSTRY M & G PARTNER ..........................................59 GRUP SERBAN.........................................................................173 HETEXEN ..................................................................................144 HIBRIDUL SA ............................................................................123 HILLE TRANSILVANIA ................................................................59 HOG SLAT FABRICARE ...........................................................220 HORATIU ..................................................................................188 HORTICOLA PRODUCT TOP ..................................................129 HORTIFAM SOLUTION ..............................................................77 HUNROM AGROTEHNICS .........................................................60 I.I.DULCEANU CRISTESCU SILVIU IULIAN ............................175 IASEN GARDEN..........................................................................68 ICDCB-BALOTESTI...................................................................184 IMPACT .....................................................................................123 INCDCP-ICECHIM.....................................................................158 INDAGRA ..................................................................................128 INDUSTRIAL CONSTRUCT SA ................................................124 INPROCON SA............................................................................60 INTER CARGO GRUP ................................................................41 IPB AGRO ...................................................................................61 IPEE AMIRAL TRADING IMPEX .................................................68 ISTRATE SERVPROD ..............................................................124 IVAGRO.......................................................................................68 JPR PREFABRICATE ..............................................................217 KANTIS CONSULTING ...............................................................54 LARA AGRICOM .......................................................................124 LEBOSOL ROMANIA ................................................................162 LEBROM COM ..........................................................................189 LIVINGJUMBO INDUSTRY SA .................................................124 LUBEXPERT ROMANIA..............................................................42 LUNCA ......................................................................................125 MAC ARGO .................................................................................43 MAGAZINUL GOSPODARULUI ................................................159 MAKAI GENERAL AUTOMATIKA KFT .....................................184 MANOS AGRO ..................................................................102, 137 MARACHIM ...............................................................................188 MASTER LUX ..............................................................................23 MCG OIL COMPANY ..................................................................69 MECOMAG H.V. ..........................................................................61 MELSPRING ROMANIA ............................................................201 MERT-SAN IMPEX MASINI AGRICOLE .....................................62 MIAGHI IMPEX .....................................................................20, 21 MIOFAN AGROTRANS .............................................................177 NATURAL INVEST ......................................................................87 NATUREVO ...............................................................................162 NIRO STAHL IMPEX ...................................................................44 NUTRIENTUL ............................................................................185 NUTRISTAR ROMANIA ....................................................189, 203 OEHLER MECANICA ..................................................................45 PANAGROTEH SERVICE ...........................................................46 PAND DRIVE 2003 ......................................................................62 PANETONE ..............................................................................163 PEPINIERA SARUSI .................................................................103 PEPINIERELE HIDA..............................................................63, 89 POLZOO EXIM ..........................................................................189 POWER GROUP INTERNATIONAL ...........................................47 PRIMAGRA ...............................................................................100 PRIMO CEZAR ..........................................................................185 PRO FEED ................................................................................195

PROFI AGROSTAR.....................................................................69 PROFITUL AGRICOL ................................................................126 PROTECTIA PLANTELOR ........................................................163 PURATOR SYSTEMS ...............................................................213 RAFICON TRADE ....................................................................125 RAMISA IMPEX .........................................................................189 RCR BUSINESS & EQUIPMENT ................................................81 RICVIDAN COM ..........................................................................69 ROALDAVID TRANS SPEDITION.............................................231 ROBINIA ....................................................................................103 ROMAGRICOM ...........................................................................63 ROMCARBON SA .....................................................................125 ROMCHIM PROTECT SA ......................................................... 115 ROMION AGRI&CO ............................................................91, 141 ROMPRESTEM .........................................................................219 ROTA GUIDO ............................................................................219 ROYAL PROD ACTIV ..................................................................81 SALT COM ................................................................................227 SARA TOM COMPANY .............................................................163 SARTOROM IMPEX ...................................................................69 SCHMELZER ROMANIA .............................................................64 SEBAGRO 2007 ........................................................................ 117 SELENIT....................................................................................163 SELS AGRO ..............................................................................164 SEMBODJA ...............................................................................220 SEMBRAZ SA..............................................................................48 SEMTEST-BVN SA ...................................................................186 SERE TRANSILVANIA ................................................................79 SILOS CORDOBA ..................................................................... 117 SILVA PERILAND........................................................................93 SIT AGRO .................................................................................123 SOCIETATEA AGRICOLA FLORES CRUCEA .........................125 SSAB AG ...................................................................................229 STALL PROFI INTERNATIONAL ..............................................221 STRAWBERRYPLANTS .............................................................95 TEAMNET BUSINESS SERVICES ...........................................237 TECHNOMILL .............................................................................70 TEGERO & CO ............................................................................64 TEHNO AGRO ............................................................................70 TEHNODIESEL ...........................................................................49 TITAN MACHINERY ....................................................................51 TOLIL COMPANY .....................................................................178 TOP NUTRITION ......................................................................199 TOUR IMPEX GROUP ................................................................70 TRADING TRUST .......................................................................65 TRANS RAPID........................................................................... 118 TRANSAPICOLA .......................................................................164 TRANSMIM SRL .......................................................................141 UNIC GARDEN STYLE .............................................................144 UNILIFT SERV ............................................................................53 UNISEM ......................................................................................96 UNIVERSAL IMPEXSEM COMPANY .......................................100 UNIVERSAL SPEDITION ..........................................................231 VALENTINO RR 99 ...................................................................231 VALTEC INTERNATIONAL .........................................................65 VAN AARSEN BUSINESS ........................................................197 VANBET ....................................................................................179 VERBA TRANS .........................................................................180 VIS VIRIDIS CONSULT ...............................................................50 VITFOSS ROMANIA .................................................................203 VLASCA 2008 COOPERATIVA AGRICOLA .............................126 VOLANPACK FITOKONDI .......................................................164 YURTA PROD ...........................................................................101 ZAGROS INTERNATIONAL ........................................................52 ZETOR TRACTOR ......................................................................66 ZKI SEMINTE ..............................................................................97 ZOOPROD ................................................................................126

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

ªtiRi

Producþia agricolã vegetalã la principalele culturi, în anul 2013

(date provizorii)

Potrivit rezultatelor cercetãrii statistice „Producþia agricolã vegetalã la principalele culturi, în anul 2013”, producþia agricolã vegetalã a înregistrat creºteri la toate culturile datoritã condiþiilor climatice favorabile. Anul 2013 comparativ cu anul 2012 Cereale pentru boabe: Suprafaþa cultivatã cu porumb boabe în anul 2013 reprezintã 47,1% din suprafaþa cultivatã cu cereale pentru boabe, iar cea cultivatã cu grâu 39,0%. Producþia de cereale pentru boabe a crescut cu 63,9% faþã de anul precedent, datoritã creºterii randamentelor la hectar (producþia medie la hectar), astfel: porumb boabe (de 2 ori), orz ºi orzoaicã (+39,8%), grâu (+31,2%), ovãz (+16,6%). Leguminoase pentru boabe: Producþia a crescut cu 12,7% datoritã randamentului la hectar (+15,3%) deºi suprafaþa cultivatã a scãzut cu 2,2%. Plante uleioase: Producþia a crescut cu 79,3%, datoritã atât creºterii suprafaþei cultivate (+13,6%), cât ºi a randamentelor la hectar. Creºteri ale producþiei s-au înregistrat la: rapiþã (de 4,3 ori) în principal datoritã creºterii suprafeþei cultivate de 2,7 ori), floarea soarelui (+52,7%) ºi soia (+45,2%). Suprafaþa cultivatã cu soia a scãzut cu 13,8%. Sfeclã de zahãr: Producþia a crescut cu 37,6%, în principal datoritã creºterii randa-

mentului la hectar cu 32,7% dar ºi a suprafeþei cultivate cu 3,7%. Cartofi: Producþia a crescut cu 31,8%, datoritã creºterii randamentului la hectar (+42,0%) deºi suprafaþa cultivatã a scãzut (-7,1%), faþã de anul precedent. Legume: Producþia a fost mai mare cu 13,6%, datoritã creºterii producþiilor medii la hectar deºi suprafeþele cultivate au avut o uºoarã scãdere. Producþiile au fost mai mari la: castraveþi (+12,6%), ceapã (+10,1%), tomate (+9,1%), morcovi (+9,0%), pepeni verzi ºi galbeni (+9,0%), ardei (+8,7%), varzã (+3,7%). Struguri: În anul 2013, producþia de struguri a crescut cu 27,3%, datoritã în principal creºterii randamentului la hectar, atât la plantaþiile de vii altoite (+37,4%), cât ºi la plantaþiile de vii hibride (+15,5%). Suprafaþa cultivatã a fost mai micã cu 0,6% faþã de anul 2012. Plantaþii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod): Suprafeþele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au scãzut la meri (-1,8%), pruni (-1,5%), iar la celelalte specii de pomi fructiferi s-au menþinut la nivelul anului precedent. Producþia de fructe din livezi a crescut cu 11,6% faþã de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi producþia a înregistrat creºteri la: cireºi ºi viºini (+30,4%), peri (+15,8%), caiºi ºi zarzãri (+12,5%), pruni (+11,5%) ºi meri (+8,3%).(Raport INSSE)

2013: Suprafaþa cultivatã în România ºi în UE -date provizoriiDin punct de vedere al suprafeþei cultivate cu grâu, în anul 2013, România s-a situat pe locul patru dupã Franþa, Germania ºi Polonia, iar la producþia obþinutã, pe locul ºase, dupã Franþa, Germania, Regatul Unit, Polonia ºi Spania. În ceea ce priveºte randamentul, þara noastrã se aflã printre ultimele þãri în rândul Statelor Membre. România s-a situat pe primul loc la suprafaþa cultivatã cu porumb, iar la producþie s-a situat pe locul doi, dupã Franþa, datoritã unui randament net inferior. De altfel randamentul la porumb realizat de România este cel mai mic faþã de cel al principalelor State Membre. Floarea soarelui se numãrã printre culturile cu tradiþie în România. Atât din punct de vedere al suprafeþei cultivate cât ºi al producþiei, în anul 2013, România s-a situat pe primul loc în rândul principalelor State Membre. În ceea ce priveºte suprafaþa cultivatã cu cartofi, în anul 2013, România s-a situat pe locul trei dupã Polonia, Germania ºi pe locul ºapte la producþie (dupã Germania, Olanda, Franþa, Polonia, Regatul Unit ºi Belgia) datoritã randamentului inferior.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

ªtiRi pe care le folosesc în momentul de faþã acolo sunt seminþe pe care le folosesc de 40-50 de ani, înaintea revoluþiei verzi. Deci existã posibilitãþi de îmbunãtãþire a producþiei folosind aceste tehnologii”, a declarat Jose Graziano da Silva, întrebat de jurnaliºti, la Bucureºti, cu privire la utilizarea de organisme modificate genetic.

Jose Graziano da Silva,

nici da, nici nu, în privinþa OMG Directorul general al FAO, Jose Graziano da Silva, rãspunde cu da, ºi cu nu, utilizãrii de organisme modificate genetic, ‘nu’ în sensul cã nu este nevoie de acestea pentru a aborda problema foametei, ºi ‘da’ în sensul cã avem nevoie de toate tehnologiile disponibile pentru a produce hranã în viitor. ”Nu în sensul cu nu avem nevoie de OMG la nivel mondial pentru a aborda problema foametei. Existã suficientã tehnologie disponibilã, mai ales din Africa, în America Latinã, care ar putea sã creascã producþia de alimente. Africa are nevoie de o revoluþie verde ºi nu de mai multe OMG în momentul de faþã. Seminþele

FAO nu prevede nicio crizã alimentarã în urmãtorii 20 de ani FAO nu prevede nicio crizã alimentarã, nici în urmãtorul an ºi nici în urmãtorii 20 de ani, ci, dimpotrivã, anticipeazã cã producþia va creºte mai rapid, a declarat, vineri, directorul general al FAO, José Graziano da Silva. ”FAO nu prevede nicio crizã alimentarã, nici în urmãtorul an ºi nici în urmãtorii 20 de ani. Dimpotrivã, anticipãm cã producþia va creºte mai rapid ºi credem cã la nivel global, pe pieþele globale, nu vor exista constrângeri majore în urmãtoarea perioadã. Trebuie sã mai spun un lucru. Problema cu care ne confruntãm în zilele noastre este mai degrabã legatã de faptul cã existã unele regiuni care nu produc suficientã hranã, în Nordul Africii, de exemplu”, a spus ºeful FAO, într-o conferinþã de presã dedicatã închiderii celei de-a 29-a Conferinþe Regionale FAO pentru Europa ºi Asia Centralã de la Bucureºti. José Graziano da Silva susþine cã acestea sunt zone unde existã un deficit de producþie agroalimentarã, însã aceste regiuni au po-

ªeful FAO a spus cã rãspunsul este ºi, da, în sensul cã impactul schimbãrilor climatice asupra producþiei de alimente este mult mai puternic decât putem sã prevedem în momentul de faþã. ”Am vãzut efectul în unele zone afectate, am trãit 6 ani în Chile ºi am vãzut care este impactul acestui lucru în acele zone. Acum în nordul þãrii nu au nici apã potabilã pentru oraºe. Importã apã cu navele din Sud. Deci rãspunsul este ºi da în sensul cã avem nevoie de toate tehnologiile disponibile pentru a produce hranã în viitor. Nu putem sã evitãm niciuna dintre aceste posibilitãþi pentru a creºte producþia de hranã în viitor. Mai ales cã nu ºtim care va fi impactul asupra zonelor ºi soiurilor tradiþionale ºi convenþionale”, a declarat Jose Graziano da Silva. De asemenea, acesta a subliniat faptul cã utilizarea OMG este mult mai largã decât se crede ºi cã nu trebuie sã ne pripim sã tragem

tenþialul de a-ºi creºte propria producþie ºi chiar fac demersuri în acest sens. ”În plus, existã o lipsã de acces la hranã. Majoritatea oamenilor care sunt subnutriþi au hranã disponibilã, dar nu au bani sã plãteascã hrana. Deci nu au suficiente resurse financiare sã-ºi permitã sã cumpere hranã, pentru cã nu au locuri de muncã ºi aºa mai departe. Aceastã problemã existã ºi în rândul tinerilor. Existã un nou tip de sãrãcie ºi anume sãrãcia în rândul tinerilor, tineri care sunt bine pregãtiþi, unii chiar au studii de nivel înalt, dar care nu gãsesc un loc de muncã bun. Aceasta este o preocupare majorã, mai ales în zonele rurale. Dacã acei oameni ar începe sã se mute la oraº nu ar mai exista oameni în mediul rural care sã facã agriculturã modernã ºi acesta este o mare preocupare”, a mai spus José Graziano da Silva.

niºte concluzii.”În general vorbim de OMG cu referire la seminþe, însã nouã nu ne place monopolul seminþelor de la Monsanto, acesta nu le place fermierilor. Aºadar seminþele modificate genetic sunt doar o micã parte din aplicaþiile OMG-urilor. Se folosesc OMG-uri ºi la producerea de vaccinuri. Vaccinurile pentru oameni, pentru cai conþin organisme modificate genetic. Existã ºi plante modificate genetic care pot fi utilizate pentru producþia de vaccinuri. Aºadar nu trebuie sã ne pripim sã tragem niºte concluzii”, a explicat Jose Graziano da Silva. La rândul sãu, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a spus cã ministerul se va pronunþa punctual, de fiecare datã când va fi nevoie, dar numai dupã ce se va consulta cu toþi specialiºtii ºi fermierii implicaþi în agriculturã. ”În privinþa Organismelor Modificate Genetic vom emite un punct de vedere, ca minister, dupã consultarea specialiºtilor, a Academiei de ºtiinþe Agricole ºi Silvice, a fermierilor, fie cã sunt încadraþi în categoria ferme de familie, sau sunt fermieri mai mari, punctual, de fiecare datã când se va solicita ca un anumit produs modificat genetic sã o fie introdus în culturã ºi dupã ce va fi obþinut avizul instituþiei europene care se ocupã de siguranþa alimentarã instituþiei numitã EFSA”, a declarat Daniel Constantin. (Agerpres)

peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual în lume, ceea ce reprezintã o treime din producþia de alimente la nivel mondial ºi costuri de 750 de miliarde de dolari, într-o lume în care 842 de milioane de persoane se confruntã cu foametea, malnutriþia ºi insecuritatea alimentarã. De asemenea, aceastã risipã reprezintã un prejudiciu ºi pentru mediu pentru cã, în fiecare an, hrana produsã fãrã a fi consumatã înghite un volum de apã echivalent cu debitul anual al fluviului Volga din Rusia ºi este vinovatã pentru aducerea în atmosferã a 3,3 gigatone de gaze cu efect de serã, relevã datele FAO. România înregistreazã în prezent o risipã de alimente de cinci milioane de tone, în timp ce în UE ajunge la gunoi, anual, o cantitate de aproximativ 90 de milioane de tone de alimente. (Agerpres)

România a gãzduit, pentru a doua oarã de când este membrã FAO, din anul 1961, o conferinþã regionalã, cea de-a 29-a dedicatã regiunii Europa ºi Asia Centralã, primul eveniment având loc în urmã cu 38 de ani în anul 1976. Temele centrale ale conferinþei au fost axate pe problemele risipei de alimente ºi ale deºeurilor alimentare, dar ºi pe sprijinirea fermelor de familie din zonã. Potrivit datelor FAO,

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

ªtiRi

Cioloº: Fiecare stat membru trebuie sã notifice CE, pânã la 1 august 2014, deciziile pe elementele de flexibilitate ”Fiecare stat membru trebuie sã notifice Comisiei Europene, pânã la 1 august 2014, alegerile ºi deciziile pe care le-a luat pe elementele de flexibilitate pe noua Politicã Agricolã Comunã”, a declarat comisarul european pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, Dacian Cioloº. ”Mã refer aici la schema micilor fermieri ºi plãþile cuplate care pot fi acordate specific pentru anumite sectoare de producþie sensibile, respectiv la lapte, la carne sau în alte sectoare. Practic, 13% din alocarea bugetarã totalã pe plãþi directe le va putea acorda România pe anumite sectoare pe care le considerã sensibile. Aici trebuie luatã decizia, care sunt sectoarele ºi cum se împarte suma respectivã. La aceste 13 procente se mai adaugã 2% pentru a susþine în mod complementar culturile proteice, pentru a creºte capacitatea de producþie de furaje în vederea dezvoltãrii sectorului animal”, a spus Cioloº.

Constantin:

Susþinerea fermelor de familie este un imperativ Susþinerea fermelor de familie ºi a fermelor mici este soluþia cea mai bunã pentru a combate criza alimentarã, a declarat, vineri, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, la cea de a 29-a ediþie a Conferinþei Regionale pentru Europa (ERC) a Organizaþiei Naþiunilor Unite pentru Alimentaþie ºi Agriculturã (FAO). ”Ca o concluzie devine evident cã susþinerea fermelor de familie ºi a fermelor mici este soluþia cea mai bunã pentru a combate criza alimentarã. Vreau sã vã spun, ca ºi observaþie generalã, cã în perioada 2001 - 2007 Organizaþia Naþiunilor Unite a derulat 10 programe de asistenþã tehnicã cu caracter naþional ºi regional în valoarea absolutã de peste 4,25 de milioane de dolari americani. În perioada 2010 -2011, s-au derulat în România proiecte de asistenþã tehnicã în valoare absolutã de 2,65 milioane de dolari. Iatã cã România a fost o perioadã îndelungatã unul dintre beneficiarii acestor programe ºi finanþãrilor pe care alte state membre le-au plãtit ca ºi cotizaþie la Organizaþia Naþiunilor Unite”, spus Daniel Constantin, în conferinþa de presã de la închiderea lucrãrilor Conferinþei Regionale pentru Europa. Ministrul Agriculturii a declarat cã din anul 2007 România a reuºit sã sprijine 60.000 de gospodãrii pentru a intra în aceastã categorie, a fermelor de familie. ”Ne propunem ca prin PNDR 2014-2020 sã sprijinim în continuare, ca prioritate, acest concept de ferme de familie ºi, credem noi, prin sumele pe care le-am alocat, cel puþin 80.000 de gospodãrii vor beneficia de finanþãri europene, de sprijin prin politici care pot reieºi ºi în urma unor astfel de conferinþe la care am participat în aceste zile”, a subliniat Daniel Constantin. (Agerpres)

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Acesta a mai precizat cã existã în continuare posibilitatea acordãrii plãþilor complementare ºi a plãþilor redistributive, dar ºi implementarea mãsurii privind fermierul activ pentru a putea elimina pe cei care nu lucreazã pãmântul. În ceea ce priveºte schema simplificatã pentru fermele mici, mãsura poate fi aplicatã fie cu un numãr redus de controale ºi prin acordarea unei sume fixe pentru fermele cu 1-5 hectare ori sã se pãstreze nivelul subvenþiei la hectar, calculat în funcþie de numãrul de hectare. ”Aceastã schemã am coroborat-o cu o mãsurã de restructurare din PNDR, care permite acordarea unei prime suplimentare, mai mult cu 20% decât aceste plãþi directe, pentru cei care au gospodarii în ferme mici, ca sã se retragã din activitatea agricolã, fie prin arendare, fie prin vânzarea terenului. Ei pot primi aceasta primã dacã România introduce mãsura în PNDR”, a explicat comisarul european. Oficialul de la Bruxelles considerã cã este important ca fermele sã producã pentru piaþã, indiferent de mãrimea lor. ”O fermã care trãieºte doar din subvenþia la hectar nu este una viabilã, indiferent de dimensiune, fie cã are 1 sau 5 hectare. (...) Trebuie sã incitãm la investiþii de scarã micã sã-i ducem spre piaþã, sã aibã finalitatea produsului. Mi se pare utilã mãsura de a acorda o primã de investiþii de 15.000 de euro, fãrã cofinanþare privatã din partea beneficiarului, pentru cã este mai eficientã decât sã-i dai 20 sau 30 de euro mai mult la hectar în plata directã dacã are 3, 4, 5 hectare. Odatã daþi toþi banii poate duce la eficientizarea investiþiei”, a subliniat Dacian Cioloº. (Agerpres)

ªtiRi

2,9 miliarde de euro din fonduri europene, în 2014 Autoritãþile intenþioneazã sã atragã fonduri europene de 2,9 miliarde de euro pentru agriculturã, în 2014, în condiþiile în care anul trecut infuzia de capital în acest sector a fost de 2,7 miliarde de euro, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. ”Principala sursã de finanþare în agriculturã o reprezintã fondurile europene. Anul 2013 a însemnat o infuzie de capital din fonduri europene de 2,7 miliarde euro, circa 1,4 miliarde pe plãþi directe ºi 1,3 miliarde de euro pe zona de dezvoltare ruralã. Ne-am propus pentru anul 2014 sã atragem o sumã de 2,9 miliarde de euro pe fonduri europene care sunt contractate deja. Cred cã avem o perspectivã bunã cã investiþiile în agriculturã vor continua ºi vor îndeplini obiectivele fiecãrui Guvern, nu numai din România, ºi anume creºterea economicã ºi creºterea lo-

curilor de muncã”, a spus Constantin. Acesta a precizat cã PNDR a fost transmis la Bruxelles ºi s-a ajuns deja la un acord cu MFP pe ultimele înþelegeri privind actele normative astfel încât sã poate fi deschisã o sesiune de depunere de proiecte în luna mai. ”În mai puþin de o lunã de zile, în luna mai - probabil în douã sãptãmâni vom prezenta ghidurile - va fi deschisã prima sesiune pe mãsura 121 pe un regulament de tranziþie aprobat, pe condiþiile de eligibilitate din PNDR 2007-2013, dar cu finanþarea pe PNDR 2014-2020. Încercãm sã contractãm primii 150 de milioane de euro pe viitoarea perspectivã financiarã pentru investiþii în ferme, investiþii în ferme de reproducþie ºi de creºtere”, a subliniat ºeful MADR. (Agerpres)

Sacrificãrile de animale ºi producþia de carne- februarie 2014 În luna februarie 2014, faþã de luna precedentã, numãrul animalelor ºi al pãsãrilor sacrificate ºi greutatea acestora în carcasã au scãzut la porcine, iar la bovine, ovine ºi caprine ºi pãsãri au crescut. Comparativ cu luna februarie 2013, numãrul animalelor ºi al pãsãrilor sacrificate ºi greutatea acestora în carcasã au scãzut la bovine, ovine ºi caprine, iar la porcine ºi pãsãri au crescut. Februarie 2014 comparativ cu ianuarie 2014 Numãrul total de bovine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 8,6%, respectiv cu 9,1%. În unitãþile industriale specializate numãrul de bovine sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora au crescut cu 12,5%, respectiv cu 14,4%. În luna februarie 2014, sacrificãrile de bovine în unitãþiile industriale specializate au avut o pondere de 23,7% din totalul bovinelor sacrificate. Numãrul total de porcine sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora au scãzut cu 7,6%, respectiv cu 6,0%. Sacrificãrile de porcine în unitãþile industriale specializate au avut o pondere de 80,8% din totalul porcinelor sacrificate în luna februarie. În unitãþile industriale specializate numãrul de porcine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 12,3%, respectiv cu 12,6%. Numãrul total de ovine ºi caprine sacrificate ºi greutatea acestora în carcasã au crescut cu 3,9%, respectiv cu 6,3%. Tãierile în unitãþile industriale specializate au rãmas constante, iar greutatea lor în carcasã a crescut cu 40,0%. Sacrificãrile de ovine ºi caprine în unitãþile industriale specializate au avut o pondere de 3,8% din totalul ovinelor ºi caprinelor sacrificate.

Numãrul total al pãsãrilor sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora au crescut cu 1,5%, respectiv cu 1,9%. În unitãþile industriale specializate s-a realizat 91,0% din totalul tãierilor de pãsãri. Sacrificãrile în acest tip de unitãþi au înregistrat creºteri la numãrul de pãsãri sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora cu 2,7%, respectiv cu 3,3%. Februarie 2014 comparativ cu februarie 2013 Numãrul total de bovine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au scãzut cu 24,0%, respectiv cu 27,1%. Sacrificãrile de bovine în unitãþile industriale specializate au rãmas constante din punct de vedere al numãrului, iar greutatea în carcasã a acestora a scãzut cu 0,3%. Numãrul total de porcine sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora au crescut cu 10,8%, respectiv cu 8,1%. În unitãþile industriale specializate, numãrul de porcine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 9,2%, respectiv cu 5,1%. Numãrul total de ovine ºi caprine sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora au scãzut cu 20,8%, respectiv cu 18,8%. Tãierile în unitãþile industriale specializate au crescut, atât din punct de vedere al numãrului de capete sacrificate cu 50,0%, cât ºi al greutãþii în carcasã, cu 46,5%. Numãrul total al pãsãrilor sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora au crescut cu 1,0%. În unitãþile industriale specializate s-au înregistrat creºteri, cu 8,1% la numãrul de pãsãri sacrificate ºi cu 5,7% la greutatea în carcasã. În lunile analizate greutatea medie în carcasã la animalele ºi pãsãrile sacrificate, prezintã uºoare oscilaþii. În perioada februarie 2013 – februarie 2014, cele mai mari creºteri ale greutãþii în carcasã s-au înregistrat în lunile decembrie ºi aprilie la porcine, respectiv la ovine ºi caprine, când au loc sacrificãrile tradiþionale ocazionate de sãrbãtorile de Crãciun ºi Paºte.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

AnAlizA

Ilie Stoian

Agricultura va rãmâne motorul de creºtere a economiei româneºti? Agricultura, sectorul care a înregistrat producþii vegetale clasate în recordul ultimilor 40 de ani ºi care a susþinut peste aºteptãri economia României, a fost vedeta anului 2013, dovedind din plin cã acest sector rãmâne vital pentru economia României. Dar, cum va fi în 2014? Începutul de an pare promiþãtor.

Aproape tot pãmântul arabil a fost lucrat Dupã cum se aratã într-o analizã efectuatã de Financiarul, de la o prognozã de 1,6% în primãvara anului trecut, creºterea economicã a României a fost revizuitã în sus la 2,2% pentru finele lui 2013, avansul valorii adãugate brute din agriculturã fiind estimat la 11,9%, faþã de procentul iniþial de 6,4%. Pe fondul unor condiþii meteo favorabile, dar ºi a unor mãsuri luate de autoritãþi în sectorul irigaþiilor, producþia vegetalã a depãºit anul trecut 22 de milioane de tone, fiind aproape de nivelul anului 2011, dar cu 50% mai mare decât în 2012, an în care seceta “a pârjolit” recoltele pânã la un nivel de numai 14 milioane de tone. Cireaºa de pe tort, în 2013, a fost scãderea TVA la pâine ºi produse de panificaþie de la 24% la 9%, mãsurã aºteptatã de industria de morãrit ºi panificaþie care se luptã anual cu o evaziune de 70%, dar care nu a adus, deocamdatã, rezultatele aºteptate în privinþa încasãrilor la buget, chiar dacã la raft pâinea s-a ieftinit, în medie, cu 12%, iar consumul a crescut cu circa 15 procente.

Recoltele record din 2013 au fost obþinute datoritã “mixului între vremea bunã ºi mãsurile administrative”, iar acest lucru a contribuit ºi la reducerea terenurilor nelucrate, de la 2-3 milioane hectare, anii trecuþi, la numai 300.000 de hectare, dupã cum aprecia ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: “Cred cã am oferit în 2013 un cadru favorabil pentru cei care sunt în agriculturã ºi aici mã refer, în primul rând, la umplerea canalelor de irigaþii, costurile de 6 -7 milioane de euro fiind acoperite de Ministerul Agriculturii, chiar dacã nu erau bugetate. A fost o mãsurã foarte bunã, care nu s-a mai luat în ultimii 10-15 ani ºi care a oferit o ºansã fermierilor care aveau nevoie de apã pentru culturi în luna mai, când era secetã. De asemenea, am listat ANIF ca jucãtor pe piaþa de energie, ºi care, practic, va avea acces la un cost redus al energiei, care se va reflecta în costul final pe care îl plãtesc beneficiarii când contracteazã apa de la ANIF. Dacã în mai a fost secetã, lunile iunie ºi iulie au fost bune din punct de vedere al precipitaþiilor ºi, astfel, un mix între vreme bunã ºi mãsurile luate, ne-au adus în situaþia în care am avut un

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

an agricol foarte bun, cu producþii record. Cred cã este vorba de a treia producþie vegetalã din ultimii 43 de ani. Dacã le punem cap la cap, am depãºit o producþie totalã de 22 de milioane de tone. Avem date de la INS care aratã cã o parte importantã din creºterea economicã a României s-a datorat agriculturii, pentru cã, de la o prognozã de 1,6%, s-a revizuit la 2,2%”, a declarat ministrul Agriculturii.

AnAlizA

Producþii aproape de record

La venituri, Locul II în Europa!

Potrivit datelor statistice, producþia de grâu obþinutã în 2013 a ajuns la 7,296 milioane de tone, faþã de 4,7 milioane tone în anul precedent, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz ºi orzoaicã, recolta a depãºit 1,511 milioane tone. La floarea-soarelui, România a avut cea mai bunã recoltã din Uniunea Europeanã, de 2,088 milioane tone, comparativ cu 1,3 milioane tone în 2012, iar recolta de porumb s-a dublat, de la 5,4 milioane la 10,7 milioane tone.

Recolta bogatã din 2013 a avut drept consecinþã directã creºterea veniturilor pentru fermierii români care, alãturi de cei din Olanda, conduc în Top-ul încasãrilor, potrivit datelor oferite de Eurostat. Astfel, venitul real al agricultorilor români a crescut în 2013 cu 10,4%, faþã de 2012, acesta fiind al doilea mare avans dintre toate þãrile Uniunii Europene (UE), în timp ce, pe ansamblul blocului comunitar, venitul real a scãzut cu 1,3% în 2013 dupã un avans de 0,3% în 2012.

Exporturile de cereale au devenit în ultimii ani tot mai profitabile pentru România, grâul ºi porumbul românesc continuând sã fie printre cele mai cãutate produse agricole pe piaþa externã. Numai în primele nouã luni “au plecat” cãtre Egipt, Arabia Sauditã, Iran dar ºi cãtre Italia sau Spania peste 4,5 milioane de tone de grâu ºi porumb. În plus, la începutul lui 2014 s-au anunþat începerea unor exporturi masive de porumb, cãtre Africa de Sud.

O creºtere mai mare decât în România a fost înregistratã doar în Olanda, unde venitul real al agricultorilor a crescut cu 11,4%. Potrivit Eurostat, venitul real pe agricultor a crescut anul trecut în 15 state membre ºi s-a diminuat

în 13. Cele mai mari scãderi s-au înregistrat în Estonia (minus 17,2%), Franþa ( minus 16,4%), Croaþia (minus 16,2%) ºi Germania (minus 10%). La nivelul Uniunii Europene, scãderea veniturilor agricultorilor în 2013 s-a datorat, în principal, creºterii costurilor (plus 0,8% în termeni reali), în timp ce valoarea producþiei agricole la preþuri de producãtor a crescut doar cu 0,1%, în termeni reali. Creºterea costurilor s-a datorat în principal creºterii valorii nutreþurilor, mentenanþei ºi materialelor precum ºi a valorii seminþelor. La rândul sãu valoarea producþiei agricole a crescut în principal ca urmare a creºterii valorii producþiei animale (plus 1,5%), care a fost contracaratã însã de scãderea valorii producþiei vegetale (minus 1,1%).

Datele Ministerului Agriculturii aratã cã, în primele nouã luni din 2013, cele mai mari încasãri au fost obþinute din exporturile de porumb ºi grâu, peste un 1,038 miliarde de euro. Circa 683,1 milioane euro au fost aduse de 3,27 milioane de tone de grâu ºi meslin, iar 355,2 milioane de euro pentru 1,23 milioane tone de porumb, acestea reprezentând aproape o treime din totalul încasãrilor de 3,5 miliarde euro realizate de România din comerþul cu produse agroalimentare. Un semnal îmbucurãtor vine dispre culturile de plante tehnice, acolo unde, tot mai mulþi fermieri se îndreaptã cu încredere, ºtiindu-se faptul cã profitul cel mai mare vine dinspre aceste plante. Cât despre legumiculturã ºi pomiculturã, dacã fermierii se vor asocia, aceºtia vor putea valorifica mult mai eficient producþia realizatã, atât prin contracte încheiate cu marile lanþuri de magazine, cât ºi cu procesatorii, fie ºi dacã ar fi vorba despre export, lucru care nu ar supãra pe nimeni.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

AnAlizA Cu toate acestea... ...din punct de vedere al preþurilor de vânzare, anul 2013 n-a fost tocmai norocos, spun, pe bunã dreptate, unii agricultori. Considerentul vine în urma bilanþului fãcut la final de an. Dupã ce au tras linie, fermierii au vãzut cã profitul rãmas este cam „subþirel”. Viorel Vãrzaru, fermier din judeþul Giurgiu, declara pentru Agroinfo, cã dupã îndelungi socoteli, multe înmulþiri ºi împãrþiri, adunãri ºi mai ales scãderi, „comparativ cu anul trecut, am ieºit mai prost, în 2013. Financiar vorbind, pe plus, dar un plus mai mic”, spune acesta. Pentru 2014 agricultorul îºi doreºte stabilitate pe piaþa agricolã, consecvenþã în acordarea subvenþiilor ºi simplificarea birocraþiei. “Investiþiile din viitor vor fi bazate pe credite, pânã la venirea subvenþiilor. Deja, pentru inputurile din aceastã toamnã am apelat la creditare. Sperãm ca în anul 2014 sã avem preþuri mai bune la cereale, mai aproape de realitate. Nu ne aºteptãm sã fie ca ºi cele din 2012, dar o medie între ultimii doi ani ar fi perfectã”, a mai spus Viorel Vãrzaru. La rândul sãu, Nicolae Bãdiþa, fermier din Ialomiþa, care lucreazã circa 200 hectare, s-a arãtat mulþumit de felul în care încheie anul 2013. „În 2013 pot sã spun cã am ieºit pe plus, m-au ajutat temperaturile, ploile ºi îngrãºãmintele folosite. În ceea ce priveºte tehnologia nu fac economii, folosesc ce e mai bun, pentru cã nu vreau sã risc. Cu privire la inputurile pentru primãvarã, încã nu mi-am fãcut un stoc, marea bãtaie se dã acum pe

sãmânþa de porumb, iar la floarea-soarelui eu voi merge pe hibrizii Clearfield. Investesc din rulajul banilor, pur ºi simplu. Din puþinul profit obþinut nu ne luãm maºini sau altele, ci îi reinvestim în viitoarele culturi ºi poate mai reuºim sã achiziþionãm teren, pentru cã acum suntem mici fermieri, dar vrem sã ne extindem”, a declarat acesta pentru sursa citatã.

Documentul susþinea cã ”în toamna anului 2013, în majoritatea zonelor agricole ale þãrii, condiþiile climaterice au fost favorabile pentru pregãtirea terenului, înfiinþarea culturilor, rãsãrirea ºi consolidarea acestora pentru perioada de iarnã.” Raportul concluziona cã starea de vegetaþie a culturilor înfiinþate în toamna anului 2013 este bunã ºi foarte bunã.”

Iar, Traian Ghinoiu, preºedintele Asociaþiei Producãtorilor Agricoli Gorj, opina, la începutul acestui an: “Suntem, cum spune olteanul, «comsi-comsa». La producþii, 2013 a fost un an foarte bun, dar ne-au tras mult înapoi preþurile. Dacã preþul grâului s-a mai reglat puþin ºi încã mai avem producþii de valorificat, preþul porumbului încã staþioneazã ºi e chiar pe o pantã descendentã. Încã stãm cu producþia pe stoc, sã vedem cum va evolua piaþa. Sperãm sã putem da drumul la valorificãri, astfel ca pânã la sfârºit de primãvarã sã ne putem autofinanþa. Vom pierde însã la partea de dotãri, pentru cã în anii buni ar trebui sã mai facem ºi noi dotãri, dar anul acesta nu putem”.

La rândul ei, zootehnia are un foarte bun potenþial de creºtere, mai ales dacã se va decide reducerea TVA-ului la carne ºi produse din carne, fapt care va încuraja consumul ºi, prin consecinþã, producþia primarã. Alãturi de aceastã decizie mult aºteptatã de toþi, pot fi adãugate alte argumente care sã conducã spre speranþe justificate: Exportul de carne de porc spre China, cu siguranþã, va dinamiza activitatea fermelor, chiar ºi dacã acestea vor fi nevoite sã suplineascã golul lãsat de Smithfield care, aflat în proprietatea chinezilor, vor trimite mare parte din producþie în Þara Galbenã.

Semnele lui 2014? Bune, spre foarte bune! O informare a Academiei de ºtiinþe Agricole ºi Silvice (ASAS) realizatã la începutul primãverii, special pentru ministrul Agriculturii, Daniel Constantin ºi secretarul de stat, Daniel Botãnoiu, ºi intratã în posesia colegilor de la Agrointel, arãta cã toate culturile agricole realizate în toamna anului trecut aratã foarte bine ºi nu existã motive de îngrijorare.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Reluarea exporturilor de ovine în Turcia, dar ºi acordul de tranzit al acestei þãri cu ovine vii, vor determina creºteri ºi în acest sector. Din fericire, fermele de bovine pentru carne prind consistenþã, iar sectorul avicol se menþine pe tendinþã crescãtoare. Una peste alta, primãvara lui 2014 anunþã plusuri consistente pentru agro-zootehnia româneascã, pentru finalul de an.

AnAlizA

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

intERviu Aura Alexa Ioan

Achim Irimescu:

”PNDR 2014-2020 este mult mai flexibil ºi mai eficient” Interviu cu domnul Achim Irimescu, reprezentantul MADR la Comisia Europeanã pentru Agriculturã de la Bruxelles

Am redus birocraþia infoFERMA: Domnule secretar de stat, care sunt principalele modificãri ale PNDR 2014 -2020? Achim Irimescu: Haideþi s-o luãm sistematic. În primul rând, ar fi reducerea masivã a numãrului de mãsuri, de la 24 –actualmente, la 13, în noul program. Încã n-am decis dacã facem un sub-program pentru pomiculturã, care ar însemna ca sumele care le avem în program sã le tragem deoparte ºi sã facem un sub-program. Acestea ar fi cele mai importante modificãri la nivel european. Este vorba de dispariþia axelor, actualmente sunt 4 axe, ºi se trece numai pe mãsuri, faptul cã se acordã o importanþã sporitã actualei Axe 2, deci partea de agro-mediu ºi schimbãri climatice, care ne-a impus comisia sã alocãm 30% din cele 8 miliarde euro. O altã mãsurã importantã pe care a impus-o comisia este faptul cã nu se mai aplicã actuala mãsurã ¼, fermele de subzistenþã, care prevedea sã faci un proiect european ºi primeai 1.250 euro pe an. Acum, practic, fermierii care vor sã facã o investiþie care nu se regãseºte în celelalte proiecte, pot primi 15.000 de euro pe an, Apoi noi am stabilit cã prioritãþile noastre sunt: investiþiile în fermã, apoi în tinerii fermieri ºi ce-a de-a treia, infrastructura ruralã.

Ministerul Agriculturii ºi-a stabilit trei prioritãþi în ceea ce priveºte PNDR: investiþiile în fermã, apoi în tinerii fermieri ºi ce-a de-a treia, infrastructura ruralã. Cele 8 miliarde de la UE, vor schimba faþa agriculturii autohtone; dar, de-abia din 2015! Pentru a detalia principalele direcþii de acþiune în erioada 2014-2020, am discutat cu domnul Achim Irimescu, acela care, alãturi de echipa de la Ministerul Agriculturii, a elaborat strategia PNDR pentru perioada vizatã.

30% din bani merg la componenta verde! iF: Cum se explicã faptul cã suma alocatã României în perioada 2014-2020 este cu un miliard euro mai micã decât cea acordatã þãrii noastre în perioada 2007-2013? A.I.: Explicaþia este simplã. În perioada 2007-2013, noi n-am avut date care sã justifice o alocare mai puternicã pe pãrþi directe. ºi plata directã, la noi, este foarte micã. La noi, plata directã a fost stabilitã în funcþie de randamentul la hectar, care, în România, este de 2,67 tone la hectar. România, în schimb, n-a pierdut banii: neavând date sã justificãm o platã directã mai mare, atunci am primit mai mulþi bani pe dezvoltare ruralã. ºi noi am fost caz unic în UE, când pe perioada actualã pe Pilonul 1 am avut 5,5 miliarde euro, iar pe Pilonul 2 am primit 8 miliarde euro. Acum, pe perioada actualã, crescând ºi plata directã, ajungem la 10,6 miliarde. iF: Se ºtie cã 1/3 din fonduri este alocatã pentru mãsuri de agromediu: diversificarea culturilor, menþinerea pajistilor permanente. Concret, care va fi tendinþa, care vor fi culturile agreate? A.I.: Când vorbim de diversificarea culturilor, vorbim despre culturile care fixeazã azotul ºi sunt benefice pentru sol. Ideea de diversificare a culturilor se regãseºte ºi la partea de înverzire. La fel, la mãsurile de mediu ºi climã avem pãdurile ºi crearea de suprafeþe împãdurite. Practic, aici vorbim de acordarea a 30% din fonduri, de componenta verde, care prevede menþinerea pãºunilor, necultivarea a 5% - în prima fazã ºi 7% - în faza a

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

intERviu

doua, sau cultivarea ulterior, cu plante care fixeazã azotul. Fiecare fermã îºi face tehnologia pe care o doreºte, dar sunt zone unde se practicã monocultura. În þãrile nordice, mai ales, se merge mult pe o anumitã culturã ºi pãmântul ajunge sã fie sãrãcit de anumite elemente. Ajutorul pentru tinerii fermieri vafi de maxim 60.000 euro iF: Aº vrea sã ne detailaþi mai mult prevederile PNDR privind instalarea tinerilor fermieri. Vãd cã UE alocã 619 milioane euro pentru aceastã prioritate. Concret, ce ajutor vor primi tinerii fermieri, ce avantaje financiare ºi mai ales dacã va fi înlãturatã birocraþia excesivã de azi? A.I.: Vârsta limitã rãmâne tot cea de 40 de ani, iar programul dureazã primii 5 ani de la stabilirea lor în agriculturã. Deci, dacã te-ai stabilit de doi ani de când a început programul ºi te duci sã ceri ajutorul, îl primeºti doar pentru 3 ani ºi nu retroactiv. Suma este de 40.000 euro –actualmente, noi am vrea sã creºtem pânã la 70.000 de euro, dar i-am propus ministruluiºi el a fost de acord- sã n-o creºtem pânã la 70.000, pentru a putea beneficia cât mai mulþi tineri de aceasta. Am avut ºi multe cazuri când tinerii fermieri au împlinit vârsta limitã ºi au pierdut aceastã ºansã, nu din cauza lor, ci pentru cã a durat evaluarea ºi câte 18 luni. Unii dintre ei au pierdut, pentru cã au împlinit între timp, 40 de ani. Acum vrem sã vedem cum sã încercãm sã-i plãtim pe aceºtia din bani naþionali. Dacã gãsim sursele, le dãm, dacã nu, nu! Noi încercãm acum sã creºtem ajutorul pânã la 50.000 euro, cel puþin, dacã nu 60.000 euro. iF: La capitolul start-up ºi dezvoltarea microintreprinderilor, as vrea sã ºtiu cum lucreazã ministerul, cum se implicã, cum sunt selectate proiectele fezabile de start-up ºi care vor avea întâietate? A.I.: Cred cã e foarte important cum o sã desenãm acest proiect în viitorul program. Practic, ideea e sã facem un studiu care sã ne spunã exact cum s-a derulat programul start-up pânã acum, sã avem un feed-back a ceea ce s-a întâmplat pânã acum, ca sã putem stabili componenta pentru urmãtorul program. Pentru cã, în urma discuþiilor cu beneficiarii au rezultat o mulþime de probleme, începând de la birocraþie, la lucruri prost gândite sau prioritizãri care n-au de-a face nimic cu realitatea. Fermierii vor fi despãgubiþi ºi pentru secetã, dacã se înscriu în Fondul mutual! iF: În privinþa gestionãrii riscurilor, vãd cã s-a alocat o sumã importantã, de 397,8 milioane lei. Care sunt riscurile majore pentru care se vor plãti despãgubiri ºi la ce nivel vor fi acestea? A.I.: Aceasta reprezintã o cerinþã expresã a Uniunii Europene, care existã ºi pe perioada actualã, dar care, în noul PNDR se îmbunãtãþeºte semnificativ, la solicitarea noastrã. Comisarul european, fiind român, a introdus la riscuri ºi seceta ºi îngheþul. iF: Deci de acum încolo fermierii vor putea primi despãgubiri ºi pentru secetã? A.I.: Nu de-acum, ci din 2015 de-abia!

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

intERviu iF: Despãgubirile acestea se vor acorda individual fiecãrui producãtor? A.I.: Nu. Ideea este urmãtoarea. Ideea mea, daþi-mi voie sã vã spun, pentru cã este proiectul meu, a fost aceea a înfiinþãrii Fondului Mutual pentru agricultori. Cei care sunt înscriºi în Fondul mutual ºi plãtesc o cotizaþie la acesta, sunt despãgubiþi pentru efectele provocate de secetã ºi îngheþ. Dar pânã facem noi Fondul mutual, trece ºi anul 2014! Tot ce pot sã vã spun, e cã sper din tot sufletul sã nu fie secetã anul acesta! Pentru cã actualmente, asigurãrile nu intervin, exact acolo unde-l doare pe fermier mai tare: secetã, îngheþ, boli ale plantelor ºi ale animalelor. iF: Cine ar urma sã înfiinþeze acest fond mutual ºi cum vor putea fi despãgubiþi fermierii? Fondul ar urma sã fie în subordinea Ministerului de resort sau nu? A.I.: Fondul va fi organizat de fermieri, care-ºi vor alege reprezentanþii ºi conducerea Consiliului de Administraþie. Se stabilesc secþiuni generale ºi secþiuni comune. De exemplu, sã zicem cã eu sunt din Ardeal ºi seceta nu mã afecteazã, cã nu am secetã. Dacã sunt din sudul þãrii, evident cã mã intereseazã la maxim seceta. Iar la secþiunea pe secetã pot sã-mi asigur lucrãrile la 30 euro hectare pe an ºi le bifez pe celelalte, la 3-4euro. ªi în cazul în care seceta mã afecteazã peste 30%, atunci intervine Fondul mutual care face aºa: vine cu argumente sã mã convingã pe mine, ministerul, ce pierderi au avut membrii Fondului, de minim 30%. Dupã ce m-a convins, eu îi dau 65% din suma calculatã pentru despãgubiri, iar Fondul pune restul de 35%. Cei 65% pe care-i plãteºte ministerul,sunt 75% din finanþare UE, iar restul de 25% din finanþare internã. În plus, în primii trei ani de la înfiinþare, fondului i se ramburseazã toate cheltuielile: salarii, chirii, facturi curente, etc. iF: Dacã ar fi sã daþi un pronostic, când credeþi cã ar putea deveni operaþional Fondul? A.I.: Acest fond ar fi trebuit sã devinã funcþional de la 1 ianuarie 2014. Cine se gândeºte sã facã un fond mutual, trebuie sã-ºi adune un numãr de membrii cu 30% din suprafaþa arabilã a þãrii, ceea ce este o condiþie destul de restrictivã, pe care noi am impus-o prin proiect de lege. Într-o fazã iniþialã, noi i-am scos pe cei care au pânã în zece hectare, apoi nu am mai scris nimic de ei în proiect, pentru cã nu se justificã sã se înscrie în fond, sã plãteascã taxe, iar birocraþia este foarte mare. Am dat un ordin prin care sã elimin ciubucul! iF: Ce alte capitole sunt prioritare în atenþia Uniunii Europene? A.I.: Irigaþiile se regãsesc cuprinse în PNDR, cu un fond de 371 milioane pentru reþeaua secundarã. Important mai este ºi programul pentru pomiculturã, pentru care sunt prevãzute 200 milioane euro. Numai cã în cazul pomiculturii trebuie sã vedem dacã facem subprogram, de reconversie ºi restructurare la viþa de vie, vafi mai complicat, pentru cã intrã pe programul de dezvoltare ruralã, deci tot pe proiect, dar e mai problematic cu finanþarea. Capitolul Viþa de vie a fost pe Pilonul 1 ºi li s-a plãtit o sumã fãrã proiect. Acum, cu proiect, este mult mai complicat. iF: De ce? A.I.: Pentru cã a face un proiect înseamnã sã iei un consultant, sã-i dai 10% din proiect. Apoi, te duci ºi te cãciuleºti pe la Agenþia de Plãþi..., dai ciubucul... iF: Deci, cunoaºteþi tot mecanismul, de la ciubuc ºi pânã la birocraþia asta, de care vãd cã nu mai scãpãm! A.I.: Absolut, absolut! Eu încerc sã-i determin sã nu mai cearã ciubuc, dar asta a intrat în mintea omului. De exemplu, ca sã-i fac sã nu mai cearã ciubuc, le-am spus sã se ducã funcþionarul cu pricina la domnul Popescu, acela care are un proiect ºi sã vinã sã-l cheme sã-ºi ia banii. Pentru cã, dacã funcþionarul stã ºi aºteaptã sã vinã beneficiarul la platã, atunci când acesta vine, îi ºi cere ciubuc. Dar dacã se duce sã-l cheme funcþionarul pe beneficiar la platã, atunci e sigur cã nu-i mai poate cere ciubuc.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Ideea mea, dați-mi voie să vă spun, pentru că este proiectul meu, a fost aceea a înființării Fondului Mutual pentru agricultori.

iF: Cum credeþi cã puteþi impune funcþionarilor acest lucru? Adicã sã se ducã singuri dupã beneficiar sã-l cheme la platã ºi sã renunþe astfel la clasicul ciubuc? A.I.: Simplu. La vremea potrivitã, am dat un ordin, prin Agenþiile de Plãþi. Bineînþeles cã s-au trezit unii sã-mi spunã cã ordinul nu e constituþional. Acolo este pericolul cel mai mare: la nivel local, unde se întâlneºte beneficiarul cu cel care dã banii. Sigur cã în programul viitor o sã simplificãm foarte mult lucrurile. Cum s-a redus numãrul de mãsuri, aºa vom simplifica ºi procedurile foarte tare. Sã vã dau un exemplu foarte clar. Acum s-a ajuns la absurditatea totalã cã, dacã vrei sã cumperi un utilaj agrar, trebuie sã te duci ºi la ANSVSA, la veterinar, sã le ceri o declaraþie, când tu n-ai nevoie de nicio declaraþie de la ei, cã tu cumperi un utilaj ºi nu un animal! iF: Da. E limpede! Aº vrea sã ne întoarcem puþin la irigaþii. Ce va aduce nou acest PNDR? A.I.: Nu ºtiu. Fiecare firmã de irigaþii îºi va face un proiect. Noi le-am dat câte un milion, ca sã-ºi construiascã reþeaua secundarã, cu pompã, fãrã pompã, pe gravitaþie. Eu am discutat cu o delegaþie a chinezilor, care a construit un sistem pe lacurile râurilor interioare. Turcii fac 1000 de lacuri. Când vine ploaia primãvara ºi toamna, o colectez în lacurile astea ºi o populez cu peºte. Vara dai drumul, prin gravitaþie, ºi irigi. Germania, care are apã multã, scoate ºi zece tone la un hectar, noi, care n-avem apã, nu scoatem nici mãcar o tonã. Deci, am discutat posibilitatea ca acest sistem de irigaþii cu lacuri, sã-l construim cu chinezii, numai cã e o dificultate ºi aici, pentru cã nu putem sã ne implicãm direct în parteneriat public-privat cu chinezii ºi nici nu pot sã accesez fondurile europene. Aici e dificultatea mea. Acum se încearcã gãsirea unei soluþii financiare ca sã se refacã reþeaua existentã. Noi utilizãm acum cam 440.000 hectare, dar un raport al Bãncii Mondiale spune cã noi putem reface sistemul ca sã putem iriga pânã la 880.000 de hectare. iF: Vã mulþumim!

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAªini, utilAjE, unEltE Maria Demetriad

Parcul agricol din România,

vechi ºi de la second-hand!

În România, statisticile privind maºinile agricole indicã un parc auto de peste 600.000 de unitãþi, cifra care include tractoare, pluguri ºi remorci. Datele Ministerului Agriculturii indicã faptul cã peste douã treimi dintre utilaje au durata de funcþionare normalã depãºitã. În ceea ce priveºte vânzãrile anuale de utilaje noi, cele cumulate la partea de tractoare, combine agricole ºi secerãtori totalizeazã 3.000 de unitãþi, se aratã într-o analizã de piaþã realizatã de Autovit.ro ºi publicatã de România liberã. Tractoarele noi se vând greu Parcul naþional de tractoare este de 184.000 de unitãþi, cele mai multe fiind în judeþe cu tradiþie agricole, precum Bihor, Timiº ºi Teleorman. 73% dintre tractoare au durata normalã de funcþionare depãºitã, iar cele mai mari procente sunt în judeþele Teleorman, Suceava, Ilfov, Mehedinþi, Maramureº ºi Botoºani (nouã din zece tractoare). 30% dintre tractoare sunt mai vechi de 20 de ani. Cele mai cunoscute mãrci sunt John Deere, New Holland, Fendt, Claas, Landini, Kubota, Massey Ferguson, Case, Zetor ºi Belarus, iar cele mai scumpe tractoare au 600 CP ºi costã peste 250.000 euro+TVA. Aceste tractoare sunt cumpãrate de fermele foarte mari. Cele mai vândute sunt tractoarele al cãror preþ se încadreazã în intervalul 30-50.000 euro ºi au motoare de 60-85 CP. Fermele cu suprafaþa de peste 100 ha achiziþioneazã ºi tractoare de peste 120 CP, ale cãror preþuri pot depãºi 60.000 euro, în funcþie de marcã. Agricultorii cu fonduri limitate ºi suprafeþe mai mici cumpãrã tractoare având sub 45-50 CP, ale cãror preþuri sunt în intervalul 13-20.000 euro. Cele mai ieftine tractoare costa sub 10.000 euro, însã sunt mai potrivite pentru grãdinãrit. Piaþa de tractoare noi este de sub 2.000 de unitãþi/an.

În afarã de mãrcile consacrate, pe piaþa au intrat ºi mãrci care se adreseazã clienþilor cu posibilitãþi financiare reduse. În oferte existã tractoare de 45-50 CP cu preþuri sub 10.000 euro ºi tractoare de 100 CP cu preþuri începând cu 25.000 euro. Preþul diferã ºi în funcþie de capacitatea de ridicare ce poate varia mult, iar la tractor pot fi adãugate implementuri pentru diverse munci agricole. Pot fi ataºate diverse tipuri de greble, discuri, scarificatoare, tocãtori, grape, burghiuri, freze, încãrcãtoare posterioare sau lame de zãpadã. Preþurile acestor opþionale pornesc de la 1.000 euro ºi pot depãºi 3.000 euro. 75.000 de semãnãtori Parcul total de semãnãtori este de 75.000 de unitãþi, cu repartizare aproape egalã între cele pentru plante pãioase (grâu, orz, secarã) ºi cele prãºitoare (porumb, sfeclã, floarea-soarelui, soia). Un sfert din parcul auto e concentrat în patru judeþe: Dolj, Giurgiu, Timiº, Teleorman. În România, statisticile privind maºinile agricole indicã un parc auto de peste 600.000 de unitãþi, cifra care include tractoare, pluguri ºi remorci. Datele Ministerului Agriculturii indicã faptul cã peste douã treimi dintre utilaje au durata de funcþionare normalã depãºitã. În ceea ce priveºte vânzãrile anuale de utilaje noi, cele cumulate la partea de tractoare, combine agricole ºi secerãtori totalizeazã 3.000 de unitãþi, în timp ce în pieþele mari din Vest se ajunge la zeci de mii

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

pe an, se aratã într-o analizã de piaþã realizatã de Autovit.ro, cea mai mare platformã online din cadrul grupului Allegro, destinatã vânzãrii ºi cumpãrãrii de maºini noi ºi second hand. 24.000 de combine Datele oficiale aratã cã în þarã sunt 24.000 de combine de pãioase, 70% dintre ele având durata de funcþionare depãsitã. Judeþele Dolj, Teleorman ºi Timiº au cel mai mare numãr de unitãþi. Cele mai cunsocute mãrci sunt John Deere, Claas, New Holland, Case, Deutz, Fendt, Laverda ºi Rostelmash. Combinele, utilizate la operaþiuni precum seceriº, legare ºi treierare, sunt echipate cu capete detaºabile proiectate diferit în funcþie de culturile de cereale. Utilajul taie cu o serie de pistoane cu cuþite ºi dispune de un tambur rotativ din metal pentru formarea baloþilor de paie. Combinele de recoltat ultra-performante costã mai mult de 350.000 de euro ºi au peste 550 CP, iar cele mai ieftine costã sub 50.000 euro ºi au motoare de circa 200 CP. Preþul variazã în funcþie de multe caracteristici: volumul silozului pentru cereale, înãlþimea de descãrcare, viteza de lucru ºi viteza de deplasare.

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAªini, utilAjE, unEltE

Cele mai ieftine au preþul de cateva sute de euro, însã cu o lãrgime de jumãtate de metru ºi doar douã unitãþi. Conteazã atât puterea necesarã a tractorului, cât ºi viteza de lucru. Mãrcile cele mai cunoscute sunt Kuhn, Lemkem, Kverneland, Class, Fortschirtt ºi Massey Ferguson. Remorci

Maºini de erbicidat ºi stropit

Încãrcãtoare frontale

Avem peste 22.000 de maºini de erbicidat ºi stropit, cele mai multe fiind în Giurgiu, Timis ºi Dâmboviþa. Preþul maxim poate ajunge la 250.000 euro, însã în funcþie de performanþã existã ºi modele de câteva mii de euro. Factorii care influenþeazã preþurile pulverizatoarelor sunt productivitatea, lãrgimea presei, puterea motorului, capacitatea rezervorului, numãrul de axe ºi echipamentele suplimentare disponibile. Cele mai cunoscute mãrci sunt John Deere, Berthoud, Case, Gaspardo, Challenger ºi Amazone.

Incãrcãtoare frontale sunt folosite la încãrcarea/ descãrcarea de cereale, rãdãcinoase (cartofi, sfecla etc.), gunoi de grajd, îngrãºãminte agricole ºi resturi menajere. Unele au în echiparea standard o cupã specialã, la altele aceasta poate fi adãugatã.

O categorie distinctã o reprezintã maºinile de erbicidat tractate ºi purtate. La cele tractate preþurile pot atinge 50.000 euro, dar se gãsesc ºi modele mai accesibile, cu preþuri sub 10.000 euro. Cele purtate sunt mult mai ieftine, chiar ºi sub 1.500 euro, diferenþele fiind date de brand, de volumul rezervorului ºi lãrgimea presei. Încãrcãtoare telescopice Incãrcãtoarele telescopice sunt folosite la transportul fânului, gunoaielor ºi a diverselor materiale, iar preþul variazã în funcþie de brand, înãlþimea de ridicare ºi capacitatea de ridicare. Cele mai ieftine costã sub 10.000 de euro ºi au o înãlþime de ridicare de 6 metri. Existã de asemenea ºi modele de peste 150.000 euro, însã înãlþimea de ridicare este de 25 metri. Printre mãrcile cele mai cunoscute se numãrã Caterpillar, Manitou, New Holland ºi JCB.

Parcul total de remorci-tractor este de 82.000 de unitãþi, cele mai multe fiind în Timiº, Bihor ºi Arad. Cele mai complexe remorci agricole costã peste 50.000 de euro ºi au 10 metri lungime. Cele mai mici au sub 5 metri lungime ºi costã câteva mii de euro. Preþul variazã ºi în funcþie de capacitatea de încãrcare ºi de înãlþimea obloanelor. Cele mai cunoscute mãrci sunt Fliegl, John Deere ºi Horsch. Grape

Segmentul se caracterizeazã prin diversitate atât în ceea ce priveºte caracteristicile cât ºi preþul, mai ales cã cele mai sofisticate modele costã peste jumãtate de milion de euro. Totusi, în oferte existã ºi modele noi în palierul 10.000 - 30.000 euro, diferenþele fiind în funcþie de înãlþimea de descãrcare, volumul cupei, dotãrile din cabinã ºi puterea motorului. Mãrcile cele mai cunoscute sunt Caterpillar, New Holland, Hitachi, Liebherr, Case ºi Hyundai. Pluguri Existã mai multe categorii de pluguri, în funcþie de destinaþie (universale sau specializate), în funcþie de tracþiune (animalã sau mecanicã) ºi de sensul de rãsturnare a brazdei (unul sau douã). Plugurile reversibile sunt cele mai des achiziþionate, fiind montate pe tractoare printr-o legãturã în mai multe puncte. Parcul de pluguri înregistrate este de 147.000, cele mai multe fiind în Timiº, Bihor ºi Dolj. Cele mai scumpe costã chiar ºi 50.000 euro, au o lãrgime a presei de peste 2,5 metri ºi opt corpuri.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Grapele, utilaje folosite pentru mãrunþirea, afanarea ºi nivelarea pãmântului arat, se diferenþiazã în funcþie de lãrgimea presei, numãrul rândurilor, adâncimea de tratare, puterea necesarã a tractorului ºi viteza de lucru. Cele mai complexe modele costã peste 100.000 de euro, cele mai simple sunt însã mult mai ieftine, cu preþuri chiar sub 3.000 de euro. Numãrul de grape cu disc înregistrate în þarã trece de 90.000 unitãþi, judeþele Bihor, Timiº ºi Dolj având volume mari. Tractoarele forestiere Faþã de tractoarele agricole clasice, cele forestiere sunt mai puternice ºi mai rezistente pentru a fi capabile sã parcurgã terenuri foarte dificile. Sunt folosite la exploatari forestiere sau la anumite sarcini la care alte utilaje nu sunt potrivite. TAF-urile sunt dotate cu o macara ºi un troliu cu care se trag ºi se ridicã trunchiurile. Printre dotãrile opþionale se numãrã: lumini, pneuri forestiere, lama de buldozer, senile, lanþuri, iar la majoritatea tractoarelor cabina poate fi rotitã la 180 de grade.

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAªini, utilAjE, unEltE

Maria Demetriad

Programul de sprijin

pentru achiziþia de utilaje noi Pentru dezvoltarea realã a procesului investiþional în agriculturã ºi creºterea gradului de mecanizare a lucrãrilor agricole, Ministerul Agriculturii s-a concentrat, încã de la începutul acestui secol, spre acordarea unor alocaþii echivalente, de la început, cu aproape jumãtate din preþul de achiziþie al utilajelor agricole noi. În timp, iniþiativa a fost ºlefuitã legislativ, rezultatele practice fiind cele care au confirmat necesitatea ºi eficienþa programului.

Obiective Obiectivele avute în vedere, prin acordarea acestor alocaþii, s-au axat din start pe transformarea gospodãriilor individuale în ferme familiale comerciale, pe o îmbunãtãþire a randamentelor de exploatare a pãmântului ºi pe creºterea gradualã a numãrului de utilaje agricole pentru îmbunãtãþirea înzestrãrii tehnice din agriculturã. Totodatã, s-a urmãrit prin aceste programe atragerea tinerilor la înfiinþarea de ferme (crearea de noi locuri de muncã), îmbunãtãþirea indicilor calitativi ºi cantitativi ai producþiei ºi, nu în ultimul rând, continuarea proceselor de capitalizare ºi facilitare a accesului la credite ale producãtorilor agricoli. Cea mai actualã apreciere legislativã de susþinere a acestui program de lungã duratã (Mãsura 121) a fost modificatã în 18 octombrie 2013, fapt ce dovedeºte cã aplicarea ºi mo-

nitorizarea Programului reprezintã elemente cu greutate în iniþiativele Ministerului Agriculturii. Obiectivul apropiat al acestei mãsuri îl reprezintã creºterea competitivitãþii sectorului agricol, printr-o utilizare cât mai bunã a resurselor umane ºi a factorilor de producþie, precum ºi promovarea investiþiilor în exploataþiile agricole din sectorul vegetal ºi de creºtere a animalelor, pentru realizarea de construcþii noi ºi/sau modernizarea spaþiilor agricole existente ºi a utilitãþilor aferente, achiziþionarea de maºini ºi utilaje noi, înfiinþarea de plantaþii, dezvoltarea agriculturii ecologice etc. Eficienþa Programului este însã certificatã de obiectivele sale de imediatã actualitate: - introducerea ºi dezvoltarea de tehnologii ºi procedee noi, diversificarea producþiei, ajustarea profitului, nivelului ºi calitãþii producþiei la cerinþele pieþei, inclusiv a celei ecologice, precum ºi producerea ºi utilizarea energiei din

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

surse regenerabile; - adaptarea exploataþiilor la standardele comunitare; - creºterea veniturilor exploataþiilor sprijinite; - sprijinirea membrilor grupurilor de producãtori sau ai altor forme asociative, în vederea încurajãrii fenomenului de asociere. În cadrul mãsurii sunt sprijinite investiþiile orientate spre dotarea cu utilaje ºi echipamente performante, în raport cu structura agricolã actualã, precum ºi investiþiile privind adaptarea construcþiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare ºi creºterea competitivitãþii exploataþiilor agricole. Sprijinul acordat acestei mãsuri este complementar acþiunilor finanþate prin alte fonduri europene: - Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR); - Fondul de Coeziune (FC); - Fondul Social European (FSE).

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAªini, utilAjE, unEltE

Beneficiarii Corelarea acestei mãsuri cu alte mãsuri din FEADR ºi alte fonduri are un efect pozitiv, atât asupra modernizãrii sectorului productiv, cât ºi asupra filierelor de comercializare a produselor agricole ºi a protecþiei mediului înconjurãtor. Beneficiarii eligibili sunt fermierii definiþi conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practicã în principal activitãþi agricole – activitate principalã conform Certificatului de Înregistrare eliberat de Oficiul Comerþului – a cãror exploataþie este situatã pe teritoriul þãrii, are o dimensiune egalã sau mai mare de 2 UDE (Unitatea de Dimensiune Economicã) ºi care este înregistratã în Registrul Fermelor/ Registrul Agricol. În cadrul acestei mãsuri vor fi sprijinite investiþiile orientate spre dotarea cu utilaje ºi echipamente performante, în raport cu structura agricolã actualã, precum ºi investiþiile privind adaptarea construcþiilor agricole, pentru respectarea standardelor comunitare ºi creºterea competitivitãþii exploataþiilor agricole. Beneficiarii finali sunt: - persoane fizice; - persoane fizice autorizate; - întreprinderi individuale; - întreprinderi familiale; - societate în nume colectiv – SNC; - societate în comanditã simplã – SCS; - societate pe acþiuni – SA; - societate în comanditã pe acþiuni – SCA; - societate cu rãspundere limitatã – SRL; - societate comercialã cu capital privat; - societate agricolã; - societate cooperativã agricolã; - grup de producãtori, doar cu condiþia ca investiþiile realizate sã deserveascã interesele propriilor membri; - cooperativã agricolã, doar cu condiþia ca investiþiile realizate sã deserveascã interesele propriilor membri. Finanþarea unui proiect este restricþionatã pentru beneficiarii înregistraþi în lista APDRP a debitorilor pentru programul SAPARD ºi pentru FEADR, pânã la achitarea integralã a datoriei faþã de APDRP, inclusiv majorarea de întârziere. Este totodatã restricþionatã finanþarea unui proiect pentru beneficiarii care au contracte de finanþare reziliate pentru FADR (nerespectarea clauzelor contractuale) ºi pentru beneficiarii aflaþi în situaþii litigioase cu APDRP, pânã la finalizarea litigiului.

Condiþii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului Pentru justificarea condiþiilor minime obligatorii specifice proiectului este necesar ca solicitantul sã prezinte în cadrul studiului de fezabilitate/memoriului justificativ toate informaþiile concludente în acest sens, iar documentele justificatove vor susþine aceste informaþii. Proiectul trebuie sã respecte conformitatea cu obiectivul general al Mãsurii ºi cu cel puþin unul dintre obiectivele specifice. În cadrul studiului de fezabilitate/memoriului justificativ se va descrie conformitatea obiectivelor investiþiei urmãrite prin proiect, cu obiectivele Mãsurii. Este necesar ca proiectul sã fie în acord cu potenþialul agricol al zonei ºi sã demonstreze îmbunãtãþirea performanþei generale a exploataþiei la data dãrii în exploatare a investiþiei. Se recomandã utilizarea “Studiului pentru determinarea zonelor cu potenþial, a zonelor geografice ºi marjelor brute standard unitare din cadrul Mãsurii 3.1 (Investiþii în Exploataþii Agricole) din Programul SAPARD”, elaborat de ASAS-ICPA ºi ICDEA. Pentru ca un proiect sã fie considerat în acord cu potenþialul agricol al zonei, cel puþin 75% din structura plantelor de culturã sau din efectivul de animale vizat de proiect trebuie sã se încadreze în zona cu potenþial mediu ºi/sau ridicat. Pentru specii care nu se regãsesc în studiul precizat, solicitantul se va adresa Direcþiei Judeþene pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, care va emite un document referitor la potenþialul agricol al speciei pentru zona vizatã. Solicitantul trebuie sã demonstreze îmbunãtãþirea performanþei generale a exploataþiei agricole la data dãrii în exploatare a investiþiei, prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar ºi de mediu, conform urmãtoarei liste indicative: a) obiective tehnice - achiziþia de tractoare, combine, maºini, utila-

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

je, echipamente etc, care determinã creºterea productivitãþii muncii, îmbunãtãþirea calitãþii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunãtãþirea condiþiilor de lucru; - construirea ºi/sau modernizarea clãdirilor operaþionale, care conduc la asigurarea conformitãþii cu standardele comunitare; - diversificarea producþiei în funcþie de cerinþele pieþei, realizarea de noi produse ºi introducerea de noi tehnologii. b) obiective economico-financiare - reducerea costurilor de producþie ºi creºterea rentabilitãþii economice a exploataþiei agricole; - creºterea valorii adãugate brute (VAB) a exploataþiei agricole; - creºterea viabilitãþii economice. c) obiective de mediu - reducerea emisiilor dãunãtoare cu efect de serã ºi o mai bunã gestionare a deºeurilor rezultate din activitatea de producþie; - reducerea emisiilor de amoniac ºi a altor gaze, în special în exploataþiilor de creºtere a animalelor, prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igienã ºi de bunãstare a animalelor; - asigurarea cerinþelor de igienã, fitosanitare, ecologice etc; - creºterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilã ºi îmbunãtãþirea acestora. Planul de afaceri nu poate fi finanþat de douã ori, prin mãsuri diferite (ex. Mãsurile 121 ºi 143), iar potenþialul beneficiar nu poate obþine finanþarea a douã planuri de afaceri diferite pentru aceeaºi investiþie. Acesta trebuie sã declare cã asigurã cofinanþarea investiþiei, cã deþine sau va deþine mijloace financiare suficiente pentru începerea ºi derularea investiþiei. Beneficiarul trebuie sã prezinte dovada cã a fãcut demersurile pentru a obþine toate avizele ºi acordurile, conform legislaþiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar ºi de mediu, necesare realizãrii investiþiei în cadrul proiectului.

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAªini, utilAjE, unEltE Maria Demetriad

O piaþã

de 106 miliarde de dolari În timp ce economia mondialã rãmâne instabilã, industria de maºini agricole se declarã optimistã în privinþa vânzãrilor estimate pentru acest an, estimând cã piaþa modialã de profil va rãmâne la un nivel ridicat. Vânzãrile mondiale de maºini agricole pentru anul 2012 au crescut la 98 miliarde de dolari ºi, conform estimãrilor preliminare ale Agrievolution Economic Working Group (AEWG), pentru anul 2013 ar putea creºte cu încã 5 sau 8 procente. Cât priveºte anul 2014, previziunile se aratã la fel de optimiste. AEWG, coordonat de Asociaþia germanã VDMA Agricultural Machinery, este compus din 12 asociaþii naþionale de maºini agricole din Brazilia, China, Franþa, Germania, India, Italia, Japonia, Rusia, Coreea de Sud, Turcia, Statele Unite ºi Marea Britanie ºi o organizaþie europeanã - CEMA.

Creºterea este datoratã þãrilor industrializate Aºadar, valoarea piaþei mondiale va totaliza circa 106 miliarde de dolari. Charlie O’Brien, vicepreºedinte al AEM, a precizat cã rezultate bune au fost obþinute datoritã tendinþei de dotare agricolã atât din þãrile industrializate, cât ºi din cele aflate în curs de dezvoltare. Asociaþia germanã VDMA Agricultural Machinery a oferit câteva date legate de aºteptãrile privind pieþele din Europa, China ºi India: pentru piaþa Uniunii Europene, perspectivele anului 2012 sunt, în ansamblu, pozitive, însã vor depinde în mare mãsurã de câºtigurile realizate din vânzarea producþiilor agricole ºi a producþiei de lapte. Totodatã, oportunitãþile financiare pentru achiziþia de utilaje noi sunt considerate ca fiind favorabile. Cu toate acestea, dincolo de media în creºtere din 2011, unele pieþe vor înregistra în acest an anumite scãderi. Aceasta este aºteptarea ºi pentru piaþa germanã, ce-a de-a doua piaþã importantã din Europa. Franþa ar putea rãmâne la nivelul actual, iar pentru piaþa italianã existã indicii cã aceasta va continua sã scadã. Pentru partea de est a Uniunii Europene, noile state membre vor continua sã investeascã în achiziþia de tehnicã agricolã ºi, în cazul în care subvenþiile pe hectar vor creºte uºor, aºteptãrile privind vânzãrile de maºini agricole ºi noi rãmân la un nivel ridicat. În Japonia, previziunile sunt pentru o uºoarã creºtere a vânzãrilor, concentratã, în special, pe gama de tractoare, care va avea o de creºtere 7%.

estimãrile privind vânzãrile aratã o creºtere de 10% în acest an, datoritã faptului cã Banca Naþionalã de Dezvoltare asigurã în continuare condiþii favorabile de creditare pentru sectorul agricol. CLASS îºi continuã evoluþia ascendentã 2012 a fost încã un an financiar prosper pentru CLAAS. Vânzãrile companiei au crescut la 3.436 milioane de euro, de la 3.304 milioane de euro în anul precedent, segmentul de utilaje agricole înregistrând un avans de aproximativ 10%. La valoarea de 315,6 milioane de euro, profitul înainte de impozitare a crescut cu aproape 24% faþã de vârful din 2011, de 255,3 milioane de euro. Rata rentabilitãþii comerciale a înregistrat o valoare de 9,2%, iar marja de profit brut a atins valoarea de 26,4%. Investiþiile în viitorul companiei, cum ar fi cele care au vizat extinderea ºi modernizarea locaþiilor de producþie din Franþa, Rusia ºi din alte þãri, precum ºi cele de modernizare a

Pentru China, previziunile pentru 2012 sunt pentru o creºtere a pieþei de 10%. Aceastã tendinþã, de creºtere a dotãrii tehnice, este susþinutã de guvernul chinez. În Brazilia,

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

activitãþilor logistice se ridicã la suma de 127 milioane de euro. Adãugate la cele 177 milioane de euro reprezentând cheltuieli de cercetare ºi dezvoltare, investiþiile totale s-au ridicat la suma de 304 milioane de euro în exerciþiul financiar 2012. În cursul anului supus spre analizã, CLAAS a vândut companiile cu divizii de tehnologie de producþie (furnizor pentru industria de automobile ºi aeronave) cãtre Deutsche Beteiligungs AG, Frankfurt am Main/Germania ºi MBB Industries AG, Berlin/Germania în scopul dezvoltãrii industriei. Conform datelor companiei, dorinþa de a investi a fost destul de mare în Europa de Vest. Chiar dacã þãrile din sud au avut o prezenþã mai modestã, veniturile mai mari din agriculturã în þãri precum Germania, Franþa ºi Marea Britanie au generat venituri suplimentare faþã de prognoza iniþialã. La rândul lor, pieþele din Europa Centralã ºi de Est au înregistrat avansuri semnificative.

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAªini, utilAjE, unEltE

Combinele ºi tractoarele, generatori de creºtere CLAAS este lider pe piaþa mondialã la nivelul maºinilor de recoltat furaje cu autopropulsie. De asemenea, compania este lider de piaþã la nivelul combinelor agricole în Europa ºi a avut succes pe numeroase pieþe de la intrarea în industria de tractoare în 2003. În exerciþiul financiar trecut, CLAAS a investit o sumã totalã de 177 milioane de euro (anul precedent: 149 milioane de euro) în cercetare ºi dezvoltare – un nou record înregistrat de companie. Noile modele de tractoare ARION 500 ºi 600, prezentarea noii generaþii de combine agricole LEXION în vara anului 2012 ºi numeroasele inovaþii în materie de prese de balotat ºi maºini de recoltare a furajelor sunt rezultatul activitãþii de dezvoltare desfãºurate la nivelul CLAAS. Preþurile ridicate susþinute pentru produsele agricole se traduc în venituri pozitive pentru fermieri ºi subcontractanþi, generând dorinþa de a investi în utilaje. Acest rezultat va fi marcat de variaþii la nivel regional, deºi tendinþa generalã va fi pozitivã. Tendinþa ar putea fi afectatã într-o anumitã mãsurã de riscurile meteorologice ºi de restricþiile comerciale, precum ºi de parcursul viitor al monedei euro, deºi CLAAS nu considerã cã acest lucru va schimba în mod fundamental lucrurile. Compania prognozeazã o creºtere stabilã sau moderatã a vânzãrilor în urmãtorii doi ani, pe baza acestei evaluãri de piaþã.

Fieldeye, tehnologia prin care fermierii pot vedea recolta din casã Recent introdus în Austria, Fieldeye este un sistem de informaþii agricole, care capteazã periodic fotografii de înaltã rezoluþie, înfãþiºând terenul agricol, pe care le încãrcã automat, fãrã utilizarea de personal adiþional, pe o platformã de internet personalizatã. Toate aceste operaþiuni permit astfel o calitate constantã prin controlul randamentului în sectorul agricol. Cu o astfel de tehnologie, fermierii îºi pot vedea din fotoliu starea recoltelor. Sistemul este însã mult mai amplu. Aºa cã fie cã este vorba despre progresul seminþelor în sine ori despre efectul îngrãºãmintelor sau al pesticidelor ºi despre progresul creºterii pe terenurile agricole, fie cã o boalã sau o infestare parazitarã ameninþã deja rentabilitatea în agriculturã, sistemul inovator de informaþii agricole Fieldeye garanteazã controlul de zi cu zi al dezvoltãrii plantelor ºi fructelor. Acest sistem pune la dipozþie imagini de înaltã rezoluþie, date referitoare la temperaturã ºi precipitaþii pot fi vizualizate zilnic ºi analizate de-a lungul timpului, fãrã resurse umane suplimentare. “Fieldeye poate fi utilizat în toate zonele cu acoperire GSM-GPRS (2G) sau GSM-UMTS (3G). Dispozitivele sunt instalate cu o ancorã în locurile relevante ale exploataþiei agricole ºi sunt independente faþã de orice sursã de alimentare, precum ºi de orice alte infrastructuri. Dupã fixarea unitãþii de mãsurã cu o ancorã ºi stabilirea intervalului de înregistrare, Fieldeye este deja pe deplin operaþional. Funcþiile sistemului Fieldeye se stabilesc în funcþie de stadiul de dezvoltare dorit al sistemului de informaþii agricole. Cea mai avansatã clasã de produse poate stoca chiar ºi analize de combatere a dãunãtorilor ºi poate defini numãrul maxim de paraziþi. Echiparea, instrumentului cu un detector de miºcare poate acoperi ºi alte domenii de aplicare a sistemului de informaþii meteorologice cu aparat de fotografiat pentru urmãrirea evoluþiei plantelor. Ce poate face Fieldeye: • fotografii de pânã la 12 MP • cloud Data Storage • tije telescopice reglabile manual de la 1,5 pânã la 3 metri • ancorã mobilã, detaºabilã • staþie meteo integratã • cap sferic reglabil al dispozitivului de colectare a datelor • operabil cu baterii • durata de viaþã a bateriilor de pânã la 200 de zile • interfaþã pentru utilizator uºor de folosit, protejatã cu parolã ºi personalizatã

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

MAÂŞini, utilAjE, unEltE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii Gabriel Niþulescu

Folii solar

Caracteristici ale foliilor ºi utilizarea lor O structurã (construcþie) simplã a serei este cel mai uºor ºi mai ieftin de construit, dar totodatã are ºi cele mai multe neajunsuri. Trãsãturile comune ale unei structuri simple sunt arcurile mici (aproape plate), un singur strat de peliculã ºi lipsa unui sistem de încãlzire. Carcasa poate fi construitã din lemn sau metal. Rãcirea este asiguratã de niºte gãuri în peliculã pentru a ventila sera. Plantele sunt crescute în sol, deseori atârnate pe o plasã/aþã.

Rezistenþa, cea mai afectatã Multe sere simple nu sunt suficient de rezistente pentru a suporta greutatea zãpezii ºi sunt descoperite pe timpul iernii, ceea ce face ca solul sã îngheþe. Multe dintre aceste structuri joase, iniþial au fost proiectate pentru soiuri de roºii determinante ºi nu sunt atât de bune pentru cerinþele soiurilor de roºii cultivate în sere. Rezultatul este acela cã producþia apare cu doar câteva sãptãmâni mai devreme ºi este necesarã foarte multã muncã fizicã. Existã însã o serie de metode prin care, cu costuri nu foarte mari lucrurile pot fi îmbunãtãþite semnificativ. Astfel, construirea serelor în sistem ”tunel înalt” ºi folosirea unui sistem de acoperire eficient sunt astfel de metode ce pot determina creºterea producþiei ºi productivitãþii în sere. Sistemul de construire în ”tunel înalt” Tunelul înalt diferã faþã de structura (construcþia) simplã în primul rând prin înãlþime. În mod ideal, pãrþile laterale vor avea înãlþimea aproximativã a unui muncitor, oferind o zonã mai uºor de utilizat. Aceste structuri, de asemenea, tind sã fie mai late de cât cele simple. Frontonul de la capãtul serei poate fi acoperit cu diverse materiale. Frontonul din partea de nord poate fi izolat ºi vopsit în culoare albã pe interior pentru o mai bunã izolare. Deseori, cel puþin un fronton va fi proiectat pentru a fi înlãturat la necesitate sau cu o uºã mare pentru a permite accesul unui tractor în serã. Frontoanele, de asemenea pot fi prevãzute cu balamale pentru a permite ventilarea în vârful serei. Efectul realizat este acela al creºterii calitãþii legumelor datoritã schimbãrilor de temperaturã mai lente, înregistrându-se însã o pierdere de cãldurã puþin mai mare decât la serele cu structurã simplã datoritã volumului mult mai mare.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

Folosirea unei folii mai performante Având deja (sau optând) pentru un sistem de ventilare lateralã prin acþionare manualã sau automatizatã putem sã uitãm de îndepãrarea an de an a foliei de pe structurã (procedeu care duce de multe ori la deteriorarea foliei). Astfel ne putem gândi la o investiþie într-o peliculã cu o duratã de exploatare mai lungã cum ar fi pelicula de 150-200 de microni de 3-4 ani. O peliculã bunã cu o garanþie de 3 ani de la producãtor, uºor poate fi folositã 5-6 ani. Calitatea de transmisie a luminii se va degrada în mod substanþial în acest timp ºi nivelele de productivitate înaltã (ºi profitabilitate) pot fi atinse cu înlocuirea cât mai devreme a peliculei. Lãþimea peliculei, de asemenea trebuie aleasã astfel încât sã coincidã cu structura serei, de altfel, o serã bine proiectatã va fi de o asemenea dimensiune încât sã coincidã cu lãþimea tipicã a peliculei. O mare parte a peliculei mai ieftine de pe piaþã este destul de îngustã, de 3 ºi 6 metri lãþime. Suprapunerea peliculei sau lipirea acesteia cu fierul de cãlcat, creeazã nivele de pãtrundere a luminii mai slabe ºi zone pentru depuneri pe acoperiº. Pelicula rezultatã în urma lipirii este, de asemenea ºi mai slabã decât pelicula continuã. În prezent, lãþimi de pânã la 15 metri, sunt destul de accesibile pe piaþa mondialã. Pe piaþa Statelor Unite ale Americii, lãþimile de 3 m (10’), 6,1 m (20’), 7,32 m (24’), 9,75 m (32’) , 12,2 m (40’) ºi 14,63 m (48’) sunt cele mai frecvente mãrimi. Unele dintre aceste folii, vin, de asemenea, cu un strat anti-condens. Acest strat ajutã ca picãturile de apã care se formeazã pe peliculã datoritã umiditãþii din interior, sã se împrãºtie ºi sã se scurgã pe peliculã jos. Aceasta împiedicã ca apa sã formeze picãturi mari care picurã pe culturi, ºi duce la niveluri mai ridicate de luminã la plante. Chiar ºi pelicula de cea mai înaltã calitate, cu greu pãstreazã aceastã proprietate pentru mai mult de 2 ani. Existã însã sprayuri pentru peliculã, cum este ”Sun Clear” care regenereazã aceastã proprietate. Pentru a proteja mai mult acest tip de peliculã cu cost mai ridicat, este recomandat sã fie utilizate profilele de aluminiu pentru fixarea peliculei. Acestea sunt utile în eliminarea punctelor de stres ºi/sau a gãurilor din peliculã. Aluminiul, de asemenea, nu interacþioneazã chimic cu pelicula. Sigilarea profilelor pentru a eliminarea crãpãturilor este ieftinã ºi efectivã, ºi poate face o mare diferenþã la pierderea de cãldurã din sere.

Efectul legat de folosirea acestor pelicule este acela cã serele sunt acoperite tot anul. Este necesarã în aceste condiþii o structurã a serei mai puternicã, capabilã sã reziste încãrcãturii de zãpadã de peste, dar totodatã scad costurilor operaþionale, urmare a daunelor mult mai mici aduse peliculei ºi a eliminãrii costurilor cu forþa de muncã pentru reinstalarea peliculei. O peliculã fixatã mai bine, va rezulta în reducerea pierderilor de cãldurã, ºi un sol mai cald primãvara, datoritã mediului protejat pe timp de iarnã. Folii cu protecþie infraroºu (IR) Dacã dorim sã instalãm o peliculã cu o duratã de exploatare mai mare, pelicula cu IR îºi va acoperi foarte repede diferenþa de preþ. Aceastã peliculã cu IR, blocheazã radiaþiile infraroºii de a ieºi din serã, lucru important în timpul nopþilor reci ºi senine, ºi poate menþine temperatura în sera cu 4-6 grade Celsius mai mare decât o peliculã ordinarã. Atenþie însã, multe dintre foliile ordinare, fãrã aditivi de blocare IR, sunt etichetate drept cu ”efect termic”. Adevãrata peliculã cu aditivi protectori IR va costa, de obicei, cu 10-15% mai mult decât peliculã netratatã (fãrã astfel de aditivi). Efectul final realizat este acela al economiilor de energie ºi de creºtere a calitãþii roºiilor. Folii cu strat dublu, cu pernã de aer Pentru a izola mai bine o serã, un al doilea strat de peliculã poate fi plasat peste cel existent ºi se poate pompa aer între acestea folosind un compresor de aer special. Aceastã ”pernã” de

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

aer adaugã rigiditate peliculei ºi împiedicã ruperea ei de cãtre vânt. Acest lucru prelungeºte foarte mult durata de viaþã a peliculei împiedicând frecarea peliculei de structura metalicã a serei. Economiile de energie sunt de asemenea semnificative ºi micºoreazã pierderile de cãldurã cu mai mult de 50% comparatic cu folosirea unui singur strat de peliculã. Când folosim strat dublu de peliculã, doar stratul interior trebuie sã fie peliculã IR. Stratul exterior poate fi o pelicula mai ieftinã, cu durata de exploatare de 4 ani, cu toate cã este bine de folosit douã straturi de peliculã cu IR. Achiziþia poate fi mai puþin costisitoare dacã vom cumpãra, cu reducere, un rulou întreg de peliculã cu IR, care va fi destul pentru ambele straturi. Datoritã rigiditãþii stratului dublu de peliculã, firele de sârmã pentru suportul peliculei de-a lungul serei nu mai sunt necesare. Acest lucru are un beneficiu în plus pentru o mai bunã transmisie a luminii ºi mai puþinã muncã la construcþia serei. De asemenea, atâta timp cât nu este instalat un strat dublu de pelicula cu IR bine fixat, nu are nici un sens, din punct de vedere economic, sã încãlzim serele. Este mult mai ieftin sã capturãm cãldura solarã ºi sã micºorãm pierderile de cãldurã prin pelicula cu care este acoperitã sera înainte de a face acest pas. Efectul final realizat constã în economii substanþiale de energie ºi o duratã de viaþã a peliculei mai mare.

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

Ioan ªerbãnescu

IRIGaþII

Udarea prin picurare, soluþie garantatã în irigarea plantelor Printre avantajele echipamentelor, instalaþiilor ºi sistemelor de irigare prin picurare a plantelor sunt de enumerat, în comparaþie cu soluþiile de irigare/udare prin aspersie sau pe brazdã: preþul extrem de scãzut pe metru liniar, ridicarea randamentului culturilor, producþia de mai bunã calitate, economia de apã ºi energie, economia de îngrãºãminte ºi tratamente chimice, mai puþine buruieni în zona de culturã, accesul permanent în sola cultivatã ºi evitarea apariþiei de soluri compacte. Generalitãþi argumentate În principal, tehnologia pentru irigare prin picurare, cu tub sau bandã, se rezumã la udarea cu cantitãþi controlate de apã, corelate cu capacitatea de absorþie a solului ºi evapotranspiraþia, distribuite în apropierea plantelor. În principal, efectele au loc în zona de dezvoltare a rãdãcinilor. Alegerea acestor echipamente, instalaþii ºi sisteme de irigare (cu tub sau bandã) prin picurare se preteazã, în mod deosebit, la culturile horticole: legume de câmp, solarii, sere, grãdini, vii ºi livezi, dar ºi la flori, culturile de porumb ºi cartofi, cu posibilitatea unui grad mare de mecanizare. Metoda de irigare prin picurare a introdus în agricultura modernã conceptul de fertiirigaþie, respectiv fertilizarea concomitentã cu irigarea, folosind ca suport apa de irigare. Sunt folosite în acest sens substanþe fertilizante total solubile, realizate în mod special pentru utilizarea în echipamentele ºi instalaþiile pentru irigaþii prin picurare. Substanþele nutritive ºi stimulative so-

lubile sunt administrate concomitent cu apa de irigare, în cantitãþi riguros controlate, fãrã a risipi aceste substanþe costisitoare în zonele dintre rânduri, care nu reclamã necesitatea fertilizãrii. Þinând cont ºi de reducerea cheltuielilor cu administrarea substanþelor fertilizante, costurile se reduc la 25% din costurile unei fertilizãri clasice. Funcþionarea acestor echipamente, instalaþii ºi sisteme de irigare cu tub/furtun de picurare se bazeazã pe distribuirea apei în mod uniform, în puncte apropiate de plante, în mod lent, picãturã cu picãturã, într-o proporþie ºi cu o frecvenþã adaptatã nevoilor plantei, oferind astfel posibilitatea compensãrii stricte a evapotranspiraþiei ºi permiþând un control atent al normelor de udare ºi aplicarea acestora. Distribuirea apei – efecte imediate ºi pe termen lung Distribuirea apei, picãturã cu picãturã, numai în apropierea sistemului radicular al plantelor, conduce (pentru aceleaºi bilanþuri de utilizare

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

a apei de cãtre plante) la un consum de apã redus, respectiv circa 30% din consumul de apã realizat prin aspersie ºi doar 10-18% din consumul de apã realizat la irigarea pe brazde; altã economie, prin reducerea cheltuielilor necesare aprovizionãrii cu apã. Echipamentele, instalaþiile ºi sistemele pentru irigare cu tub/furtun de picurare asigurã o sãnãtate deosebitã, în raport cu alte metode de irigaþii cunoscute, datoritã urmãtoarelor considerente: - ca rezultat la neudãrii frunzelor ºi fructelor se reduce apariþia bolilor ºi epidemiilor; - umiditatea atmosfericã scãzutã eliminã apariþia bolilor criptogamice; - pesticidele aplicate nu sut spãlate de pe frunze odatã cu irigarea, prelungind astfel timpul de acþiune al acestora, reducând numãrul de tratamente aplicate, implicit cantitatea substanþelor utilizate; - se reduce densitatea buruienilor, ca efect al udãrii limitate a suprafeþelor.

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

Singura metodã eficientã Aceste echipamente, sisteme ºi instalaþii reprezintã singura metodã eficientã de irigare uniformã pe terenuri denivelate ºi în pantã. Urmare a miºcãrii capilare lente a apei în sol, aproape niciun pic de aer nu este scos din sol, datoritã penetrãrii apei. Microporii din sol rãmân, de obicei, uscaþi ºi aerisiþi, nivelul de umiditate fiind numai cu puþin peste capacitatea solului, cu excepþia unei zone saturate, relativ mici, aflate în imediata apropiere a picurãtorului. Acest lucru permite solului o respiraþie corespunzãtoare a rãdãcinilor plantelor, de-a lungul întregului sezon de vegetaþie, fãrã nicio stangulare, în timpul irigãrii sau dupã încheierea operaþiunii. Trecerea de la metode de irigaþii prin aspersie sau brazde la metoda de irigaþii cu picurãtori se face într-un termen scurt ºi fãrã crize, fãrã afectarea plantei ºi a producþiei, indiferent de faza de vegetaþie la care se produce schimbarea, respectiv darea în folosinþã a sistemului de irigare prin picurare. Retehnologizarea sistemelor de irigaþii cu aspersoare, nu implicã distrugerea sistemelor vechi de irigaþii. Este posibilã irigarea timp de 24 de ore, indiferent de situaþiile extreme, în funcþie însã de condiþiile de permeabilitate a solului ºi cerinþelor plantei. Se eliminã în totalitate pierderile periferice de apã (udarea drumurilor, a zonelor adiacente ºi a zonelor terminale), iar temperatura solului se menþine mai ridicatã în timpul udãrii, comparativ cu metoda de irigare cu aspersoare sau brazde. În fapt, aceasta conduce la o maturitate timpurie a culturilor. Folosirea echipamentelor de picurare utilizeazã pe reþea presiuni reduse (0,3 – 1,05 atmosfere), comparativ cu metoda de irigare prin aspersie, garantând un consum mai redus de energie pentru pomparea apei ºi o siguranþã în exploatare a reþelei de alimentare. Eliminarea lucrãrilor manuale pentru mutarea echipamentului mobil sau pentru întreþinerea brazdelor conduce economia forþei de muncã. Astfel, se utilizeazã muncitori numai pentru supraveghere ºi pazã (numai 7% din forþa de muncã necesarã pentru utilizarea sistemelor de udare prin aspersie ºi circa 2% din forþa de muncã utilizatã pentru irigarea pe brazde). Dintre neajunsurile ºi deficienþele echipamentelor pentru irigarea prin picurare se remarcã: - costul ceva mai mare al investiþiei iniþiale, dar destul de uºor amortizabil, prin reducerea cheltuielilor de producþie, sporuri de producþie ºi calitatea produselor; - posibilitatea deteriorãrii acestor echipamente,

sisteme ºi instalaþii în teren (robineþi, filtre, tub de picurare) sau furtul acestora, valoarea eventualelor pagube fiind oricum micã, faþã de echipamentele de irigare prin aspersie sau brazde. Avantajele multiple ale metodei de irigare prin picurare anihileazã dezavantajele menþionate, conducând la beneficii suplimentare, importante economic ºi prin siguranþa în exploatare. Toate acestea fac din metoda de irigare prin picurare cea mai utilitzatã metodã de irigare. Proiectare, practicã, întreþinere Un sistem pentru irigare prin picurare are urmãtoarele componente principale: sursa de apã, sistemul de filtrare, sistemul de fertilizare (opþional), distributorul ºi liniile de picurare. Dacã sursa de apã sub presiune rãmâne la latitudinea operatorului (din reþeua stradalã, din pompa electricã sau din bazinul de stocare), sistemul de filtrare este obligatoriu dimensionat în funcþie de calitatea apei ºi suprafaþa irigatã. Distribuitorul este reprezentat de o þeavã de polietilenã, dimensionatã în funcþie de necesarul de apã consumat ºi tipul sursei de apã, iar liniile de picurare pot fi realizate din bandã de picurare, tub de picurare sau tuborb cu duze aplicate. Aºezarea între primele opþiuni a tubului cu picurãtoare incorporate ºi se datoreazã calitãþii ridicate ºi a preþului mult mai scãzut, raportat la concurenþã, cât ºi la posibilitãþile de înlocuire a tubului din sistemele existente, indiferent de provenienþa acestuia. Pentru ca mecanismul tehnic al echipamentului sã dea rezultatele aºteptate, regulile aplicate general acestor instalaþii trebuie respectate ºi aplicate. Tubul de picurare poate fi îngropat la o adâncime de 2-30 cm, obþinând urmãtoarele avantaje: - reduce posibilitatea deteriorãrii de cãtre rozãtoare ºi de personalul care efectueazã diverse lucrãri tehnice sau administrative; - eliminã posibilitatea deplasãrii furtunului de pe rând, urmare a variaþiilor de temperaturã; - reduce suprafaþa de evaporare a apei; - îmbunãtãþeºte distribuþia apei în sol de-a lungul tubului lateral, favorizând o mai bunã creºtere a rãdãcinilor în pãmânt. Tubul de picurare trebuie îngropat obligatoriu când, pe rândul de plante, pãmântul este acoperit cu folie împotriva evaporãrii apei; existã riscul perforãrii, datoritã picãturilor de condens ºi a razelor soarelui (efectul de lupã). La punerea în funcþiune, înaintea racordãrii la sursa de apã la filtrul instalaþiei de irigat, apa trebuie sã curgã liber câteva minute.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii aura alexa Ioan

Politica apei

în Uniunea Europeanã În Europa mediteraneanã, practica irigãrii culturilor este tot atât de veche ca ºi agricultura din aceastã zonã. În Spania ºi Italia mai ales, dreptul la utilizarea apei ºi modalitãþile de alocare a acesteia în scopul irigaþiei pentru agricultori sunt metode care deseori dateazã de mai multe sute de ani. În Franþa, practica irigaþiilor - adoptatã mai întâi în sistemele de culturã din sudul þãrii - s-a extins treptat, devenind un mijloc de producþie rãspândit în majoritatea culturilor contractuale sau cu valoare adãugatã mare (legume, porumb de sãmânþã). Irigaþiile (totale sau suplimentare) permit, de asemenea, protecþia culturilor împotriva riscurilor climatice - din ce în ce mai frecvente -, precum ºi obþinerea unor randamente constante, de calitate ridicatã.

unea apei a fost identificatã ca fiind o problemã prioritarã. Astfel, în cadrul GAE, a fost integratã problematica apei: pânã în 2010, acordarea ajutoarelor va depinde de respectarea procedurilor de autorizare a alimentarilor cu apã pentru irigaþii. De altfel, tehnologiile care vizeazã economisirea apei, depozitarea acesteia, precum ºi tehnicile de producþie axate pe economisirea apei vor putea fi finanþate prin intermediul celui de-al doilea Pilon. Franþa mizeazã pe metodele de tip IRRINOV

Politici diferenþiate În momentul de faþã, în Europa existã diferite politici în acest domeniu, cu impact asupra sistemelor de irigaþii: • Directiva-Cadru privitoare la Apã (DCE), votatã în 2000, prin care diversele state membre se angajeazã sã ia mãsurile necesare atingerii obiectivului comun - de întreþinere a bunei stãri a luciurilor de apã, pânã în 2015, atât din punct de vedere cantitativ, cât ºi calitativ. Acest obiectiv are un impact potenþial important asupra volumului de apã disponibil pentru irigaþii. • În 2007, a fost adoptatã o comunicare referitoare la rarefierea resurselor de apã ºi la problema secetei. Aceastã comunicare propune

o serie de opþiuni strategice la diferite niveluri (european, naþional, regional), menite sã orienteze Europa cãtre o abordare integratã a resurselor de apã ºi o utilizare durabilã a acestora. Aceste opþiuni privesc toate sectoarele de activitate, printre care ºi cel agricol. O mãsurã care se evidenþiazã în mod deosebit este cea privitoare la tarifarea resurselor de apã, prin aplicarea principiului „utilizator-plãtitor”. Accentul este pus pe economisirea resurselor de apã ºi pe o repartizare adecvatã a acestora între diferitele sectoare economice. Acest aspect are un potenþial impact asupra disponibilului de apã efectiv, pentru cei care desfãºoarã activitãþi de irigare, în funcþie de preþul acesteia. • În cadrul bilanþului de sãnãtate al PAC, gesti-

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Un exemplu interesant îl constituie irigarea culturilor de porumb în Franþa. În ceea ce priveºte cultura de porumb din Franþa, suprafaþa irigatã este de aproape 700.000 ha, respectiv circa 40 la sutã din suprafaþa de porumb boabe; de asemenea, întreaga suprafaþã de porumb de sãmânþã este în sistem irigat. Instalarea conductelor pentru irigaþii s-a fãcut în etape, de la finele anilor ‘70 ºi pânã la începutul anilor ‘90, fiind determinatã în principal de intervalele secetoase foarte importante (1976). În plus, Politica Agricolã Comunã din 1992 a fost favorabilã sistemului de irigaþii din Franþa, prin ajutoarele suplimentare acordate acestei þãri. Pe toatã perioada menþionatã, ameliorarea practicilor a fost constantã: optimizarea materialelor, combaterea risipei de apã, iar mai apoi îmbunãtãþirea conductelor de irigaþii. Având un nivel de standardizare foarte înalt de la bun început, aceste conducte au fãcut obiectul unor îmbunãtãþiri periodice, pe mãsurã ce au avansat ºi cunoºtintele privitoare la metabolismul plantelor.

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

Punerea la punct a metodelor de tip IRRINOV, cu conectãri în teren prin sisteme informatice ºi de avertizare, adaptate fiecãrei culturi ºi fiecãrei regiuni în parte, are în vedere ºi porumbul de sãmânþã, la care strategiile de irigare sunt, în clipa de faþã, bine puse la punct. Etapa urmãtoare are în vedere automatizarea metodelor de monitorizare a stadiului de desecare a solurilor, cuplate cu declanºarea automatã a irigaþiei, prin teletransmisie. Astãzi, progresul genetic, care nu se dezminte în sectorul porumbului, oferã o mai mare maleabilitate în activitatea de gestionare a apei, prin rezistenþa sporitã a plantelor la stresul hidric, graþie capacitãþilor lor de recuperare mari. Acest progres genetic aduce, mai întâi de toate, beneficii culturii „pluviale” de porumb, preponderentã în Europa, ºi mai ales culturilor de porumb din Europa Centralã continentalã, supusã unor variaþii climatice semnificative. Mai mult, apar perspective în domeniul biotehnologiilor vegetale, care permit crearea unei rezistenþe sporite la stresul hidric. Chiar dacã nu vor conduce la eliminarea totalã a irigaþiilor, aceste tehnologii vor permite reducerea utilizãrii resurselor de apã - aspecte care sunt din ce în ce mai mult repuse în discuþie de cãtre societãþile europene. La nivel global, 2/3 din apa folositã în agriculturã sunt irosite Tehnologia intervine ºi în acest sector, astfel cã un nou proiect cu finanþare europeanã poate deveni soluþia pentru costurile mari ale

irigaþiilor. Mai exact, potrivit studiilor World Wide Fund for Nature, la nivel global aproape douã treimi din apa utilizatã în agriculturã sunt irosite. Asta din cauza sistemelor ineficiente de irigaþie. Pentru a micºora pierderile, WaterBee Demostration Project este un proiect care testeazã un nou sistem de management al irigaþiilor, cu ajutorul unor tehnologii noi.Despre ce este vorba? Mai exact, cu ajutorul unor senzori amplasaþi în pãmânt se va mãsura nivelul de umiditate al solului. Acest nivel va putea fi chiar programabil, în funcþie de nevoile diferitelor culturi. Programarea sistemelor de irigaþii prin telefonul mobil Cu ajutorul unui program (aplicaþii) instalat pe un telefon inteligent, se primesc informaþii utile de la aceºti senzori ºi femierul va afla care sunt soluþiile pe care trebuie sã le ia pentru a ridica gradul de umiditate al solului. Tot cu ajutorul telefonului mobil pot fi apoi declanºate comenzile cãtre sistemul de irigaþii care sã porneascã atunci când e nevoie ºi sã se opreascã imediat ce nivelul de umiditate al solului revine la normal. “Ne-am dorit sã creãm ceva care sã fie cât mai uºor de utilizat de cãtre fermieri, flexibil ºi robust” spune John O’Flaherty, director tehnic al National Microelectronics Applications Centre (MAC), care a realizat sistemul WaterBee, într-un comunicat de presã, publicat pe site-ul firmei.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Pentru mai mult de un sfert de secol MAC este una dintre cele mai inovatoare companii din Irlanda, oferind produse ºi servicii de vârf în software, electronice ºi de comunicaþii fãrã fir. Fondatã în 1981 ºi situat în Parcul Tehnologic Naþional din Limerick, Irlanda, MAC a livrat peste 450 de proiecte comerciale importante ºi este printre primii 10 antreprenori din Europa IMM-urilor în proiecte de dezvoltare în domeniul TIC din UE. Activitatea de bazã MAC constã în furnizarea de soluþii complete integrate web-enabled platforma wireless bazate pe standardele recunoscute în comunicaþii fãrã fir ºi soluþii de platforme flexibile pentru-ului web de management al reþelei. Costul sistemului inteligent – 3.500 euro Preþul unui astfel de sistem inteligent se ridicã la aproximativ 3.500 de euro, sumã de bani deloc micã pentru fermieri, dar care poate fi recuperatã în doar câþiva ani de cãtre aceºtia, date fiind economiile realizate în tot acest timp. Prototipuri ale sistemului sunt deja testate în mai multe þãri, printre care Finlanda, Marea Britanie, Suedia, Spania sau Estonia. Aici culturi precum cele de cartofi, salatã, fructe de pãdure ºi dovlecel sunt susþinute prin sistemul inteligent conectat la un smartphone. În urma testelor, sistemul a redus consumul de apã la 50% la recoltele de cartofi din Marea Britanie.

sERE, solARii, Folii solAR, sistEME dE iRigAþii

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE Horia Stoian

Condiþii obligatorii

ale procesului de producere a seminþelor Procesul de producere a seminþelor este definit ca fiind programul complex care reuºeºte în proporþii optime sã facã legãtura între ameliorarea eficientã a plantelor ºi producþia mare a plantelor. În acelaºi timp, este obligatoriu ca, mãcar, trei condiþii sã fie îndeplinite. În cele ce urmeazã vom vedea care sunt aceste trei condiþii, precum ºi alte aspecte aferente subiectului abordat.

Seminþe bune, recolte bogate Pentru asigurarea unei producþii de calitate, este necesar sã se asigure cantitatea necesarã pentru absolut toatã suprafaþa cultivatã, furnizarea cu material sã fie ritmicã ºi sã ofere seminþe care, din punct de vedere al materialului genetic, are calitate superioarã asupra condiþiilor date. Totodatã, acest material are nevoie sã aibã un nivel ridicat al puritãþii biologice ºi, de asemenea, valoare culturalã. Menþinerea echilibrului între protecþia mediului ºi agriculturã este asiguratã de Politica Agricolã Comunã a Uniunii Europene, determinând o contribuþie deosebitã asupra bunei dezvoltãri a comunitãþilor rurale, asupra dezvoltãrii economice, ºi asupra dezvoltãrii sociale. Astfel, în abordarea noilor problematice vis-a-vis de inevitabilele schimbãri climatice, a biodiversitãþii, a gospodãririi apelor ºi bioenergiei, acestuia îi este oferit un rol esenþial. Dacã facem strictã referire la mãsurile care pot fi implementate pentru stimularea agriculturii,

vom constata faptul cã sãmânþa ocupã în mod indiscutabil o poziþie cu totul aparte. Astfel, vom vedea cã, din totalitatea de mijloace care în momentul de faþã sunt utilizate în vederea creºterii gradului de producþie, sãmânþa este singura verigã realizatã de agriculturã, pentru agriculturã. Mecanizarea, chimizarea sau fertilizarea, precum ºi alte mijloace, nu reprezintã decât o parte din contribuþia industriei, pentru sporirea producþiei agricole. Aºadar, nu este nici o surprizã pentru nimeni faptul cã, în toate cazurile în care au fost utilizate seminþe de calitate din soiuri ameliorate, care sã corespundã întocmai condiþiilor pedoclimatice respective ºi totodatã care sã aibã un indice de valoare mare vis-a-vis de puritatea geneticã, fizicã ºi a germinaþiei ºi lipsei bolilor, s-au înregistrat sporuri impresionante de producþie. “Sãmânþa de calitate” Din ce în ce mai mult, a început sã fie folositã sintagma “sãmânþa de calitate”, care reprezintã

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

o noþiune definitã în proporþii relative de evoluþia legislaþiei ºi a standardelor în domeniu (responsabile pentru stabilirea minimelor cerinþe care trebuiesc îndeplinite, ele fiind din ce în ce mai restrictive ºi mai multe în fiecare an), ºi de exigenþele mari ale utilizatorilor. Menþionãm faptul cã evoluþia legislaþiei ºi a standardelor în domeniu reprezintã conceptul care presupune apartenenþa acestuia la soiuri ºi hibrizi de performanþã care au o identitate definitã prin caracteristici fizice împreunã cu cele fiziologice care sã poatã atesta valoarea culturalã corectã, puritate veritabilã plus autenticitate ºi caractere morfologice caracteristice. În ceea ce priveºte identificarea corectã a soiurilor ºi a speciilor, dar ºi a determinãrii celei mai optime abordãri pentru procesele de ambalare, tratare, respectiv, condiþionoare, caracteristicile care în mod direct se fac responsabile pentru influenþarea comportãrii seminþelor pe secvenþele menþionate (vis-a-vis de culoare, formã, luciu, mãrime, compoziþie chimicã), înregistreazã un grad de importanþã deosebit. Amintim cu aceastã ocazie cã aspectele care fac referire la formã, mãrime, culoare, luciu ºi la compoziþia chimicã, pot influenþa semnificativ condiþiile de pãstrare din douã considerente: raportul dintre glucide, proteine, lipide, apã ºi sãruri minerale, ºi, prin afinitatea diferitã prezentatã de cãtre aspectele menþionate anterior primului considerent, pe care acestea o imprimã faþã de agenþii externi responsabili cu instalarea nedoritã a unei deteriorãri asupra calitãþii. Trebuie subliniat cã raporul glucide, proteine, lipide, apã ºi sãruri minerale grupeazã seminþele în trei categorii, ºi anume: amidonoase (peste 55%, amidon: grâu, orz, etc), oleaginoase (peste 33% lipide: in, ricin, floarea soarelui), ºi proteaginoase în raport de peste 20% protide: fasole, mazãre, soia.

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

Caracteristici fizice ale seminþelor Apartenenþa seminþelor la un anumit soi care are însuºiri de productivitate ºi calitate doveditã este determinatã nu doar de valoarea biologicã a acestora, dar ºi de caracteristicile fizice pe care le prezintã, precum: ponderea seminþelor de alte specii de culturã, a seminþelor de buruieni ºi ponderea seminþelor care aparþin de masa totalã a eºantionului analizat (puritate fizicã). Aceastã pondere poate fi reprezentatã în douã moduri: numeric sau gravimetric. Termenul de gravimetric (componenþa botanicã), face referire la conþinutul de apã aflat în seminþe, care nu trebuie sã fie mai mare de un anumit nivel citric. Diferenþierea se realizeazã în funcþie de specie (umiditate), ºi de însuºirile fiziologice care definesc în mod clar calitatea seminþei în stare normalã prin standarde caracteristice. Aici facem referire la facultatea germinativã prin care se aratã care anume este numãrul de seminþe pure, cu abilitatea de a produce germeni normali în perioada, umiditatea, condiþiile de temperaturã ºi luminã, stabilite ca fiind opti-

me pentru fiecare specie în parte. Exprimarea aferentã este realizatã în procente. În acelaºi timp, este necesar ca speciile respective sã prezinte posibilitãþi de îmbunãtãþire într-o mãsurã mai micã, faþã de puritatea fizicã. Astfel, se poate determina dacã lotul de seminþe vizat îºi pãstreazã sau nu valoarea de sãmânþã pentru însãmânþare. Alãturi de facultatea germinativã gãsim ºi energia germinativã, care are rolul de a exprima viteza de germinare a seminþelor, în condiþiile corespunzãtoare în care facultatea germinativã este determinatã. Aceasta a fost corelatã cu o rezistenþã sporitã a plantelor vis-a-vis de condiþiile nefavorabile din prima perioadã destinatã creºterii, determinând o putere sporitã de strãbatere în câmp ºi cu o rãsucire mult mai uniformã ºi mai rapidã, energia germinativã fiind consideratã pentru o perioadã îndelungatã de timp, un indicator deosebit de important ºi valoros. De asemenea, energiei germinative sunt asociate elementele componente ale vigo-

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

rii de creºtere. Mai exact, vigoarea care este caracterizatã ca fiind suma totalã a însuºirilor cu acþiune determinantã asupra nivelului de activitate ºi performanþã al acestora, în perioada de germinaþie ºi a rãsãririi germenilor în câmp. Astfel, seminþele care prezintã un grad de rãsãrire scãzut au o vigoare redusã, iar cele care rãsar bine în condiþii de câmp (nu mereu favorabile), au o vigoare ridicatã. Dupã cum se cunoaºte, procentul de germeni viabili, caracteristici unei specii ºi unui anumit lot, este exprimatã de cãtre viabilitate. Astfel, se permite orientarea optimã, vis-a-vis de facultatea germinativã, ºi se poate decide dacã un anumit lot de seminþe necesitã o orientare rapidã. Cunoaºterea în profunzime a procesului de producere al seminþelor trebuie sã reprezinte o prioritate pentru toþi fermierii care demareazã acþiunii aferente domeniului, astfel cã, informarea periodicã nu trebuie sã lipseascã sub absolut nici o formã din preocupãrile curente, în condiþiile în care cercetãtorii ºi specialiºtii vin în permanenþã cu noutãþi.

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE Aura Alexa Ioan

Gene cheie ale plantelor descoperite de cercetãtorii americani

Existã convingerea la ora actualã, printre oamenii de ºtiinþã, cã anumite grupe de plante furnizoare de grãsimi vegetale pot constitui o nouã sursã de biocombustibil pentru motoarele cu ardere internã de tip diesel. Oamenii de ºtiinþã de la Departamentul de Brookhaven National Laboratory Energie al SUA au identificat genele cheie necesare pentru producþia de ulei ºi de acumulare în frunze de plante ºi alte þesuturi vegetale vegetative, rezultatele cercetãrilor fiind publicate de Science Daily.

De la viþa de vie, la ghinda stejarului Plantele oleaginoase sunt cunoscute de om de mii de ani. Ele au însuºirea de a acumula în diverse þesuturi (seminþe, fructe, tuberculi) grãsimi, care sunt cele mai energetice produse realizate în procesele complexe de fotosintezã. Este de reþinut faptul cã grãsimile vegetale au o valoare energeticã mai mare de 9000 cal/molgr, aproape dublã faþã de cea produsã de hidraþii de carbon (peste 4000 cal/ molgr). În naturã sunt extrem de multe specii de plante care acumuleazã grãsimi (uleiuri), în diverse organe. Acestea încã nu sunt suficient de mult cunoscute sau, dacã sunt cunoscute, nu sunt folosite: uleiul din fructul de fag (jirul), din ghinda de stejar. Nu se utilizeazã la potenþial superior nici uleiurile cunoscute care ar putea fi extrase din nucã, sâmburii de viþã-de-vie, din alunele sãlbatice, seminþele rozaceelor etc. Acesta este un motiv în plus pentru a afirma cã o lãrgire a domeniului de utilizare a uleiurilor cunoscute pentru producþia de biocombustibili sau pentru alte forme de energie nu va pune omenirea într-o situaþie de crizã, sub aspectul nevoilor alimentare.

În plus, apare nevoia cercetãrii ºi a gãsirii de soluþii biotehnice de realizare a unor forme genetice care sã determine: creºteri ale producþiei de biomasã ºi creºteri ale conþinutului de substanþe ºi principii active necesare atât alimentaþiei umane cât ºi producerii de energie sau alte produse, precum medicamentele. Creºterea conþinutului de ulei din frunze Oamenii de ºtiinþã de la Departamentul de Brookhaven National Laboratory Energie al SUA au identificat genele cheie necesare pentru producþia de ulei ºi de acumulare în frunze de plante ºi alte þesuturi vegetale vegetative. Consolidarea expresã a acestor gene a dus la un conþinut crescut foarte mult de ulei în frunze, sursele cele mai abundente de plante biomasã. Aceasta este o constatare care ar putea avea implicaþii importante pentru creºterea conþinutului de energie al produselor alimentare pe baza de plante ºi de materii prime, pentru biocarburanþi regenerabili. „Dacã putem transfera aceastã strategie a plantelor de culturã ca sã fie folositã pentru

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

a genera energie regenerabilã sau pentru hrana animalelor, aceasta ar creºte în mod semnificativ conþinutul de energie ºi valorile nutritive”, a declarat biochimistul Brookhaven Changcheng Xu, care a condus cercetarea. Experimentele au fost realizate în mare parte de cãtre membrii grupului Xu lui Jilian ventilator ºi Chengshi Yan. ”Gândiþi-vã în termenii familiari de calorii: uleiul este de douã ori generator de tulpini de energie densã ca carbohidrati, care alcãtuiesc cea mai mare parte din frunze, ºi alte materii vegetale vegetative. „Dacã vrei sã reduci numãrul de calorii din dieta ta, ai tãiat grãsimile ºi uleiurile. În schimb, dacã doriþi sã creascã producþia caloricã de biocombustibil sau cel al hranei pentru animale, vrei mai mult ulei”, a spus Xu. Dar plantele nu în mod normal stocheazã mult ulei în frunzele lor sau a altor þesuturi vegetative. În naturã, depozitarea uleiului se face de obicei în seminþe, în cazul în care compuºii cu o densitate energeticã oferã hranã pentru dezvoltarea de embrioni de plante. Ideea din spatele studiilor Xu a fost aceea de a gãsi o modalitate de a „reprograma” plantele pentru a ”stoca” ulei în formele lor mai abundente de biomasã.

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

Separarea genelor

Identificarea mecanismului

Primul pas a fost acela de a identifica genele responsabile pentru producþia de ulei din þesuturile plantei vegetative. Deºi uleiul nu este stocat în aceste þesuturi, aproape toate celulele de plante au capacitatea de a produce ulei. Dar pânã când nu au fost efectuate aceste studii, calea de biosintezã a uleiului din frunze a fost o mare necunoscutã. Oamenii de ºtiinþã au folosit o serie de trucuri genetice pentru a testa excesul sau dezactivarea genelor care permit celulelor de a face anumite enzime implicate în producþia de ulei.

Pasul urmãtor a fost cã oamenii de ºtiinþã au folosit carbon marcat radioactiv (C-14), pentru a descifra mecanismul biochimic prin care PDAT creºte producþia de ulei. Aceste studii au arãtat cã PDAT a crescut foarte mult procentul la care s-au ”înmulþit” aceºti acizi graºi.

„Dacã se dezactiveazã gena pentru o enzimã cunoscutã sub numele de PDAT, aceasta nu afecteazã sinteza de ulei în seminþe sau poate cauza probleme la plante, dar aceasta scade dramatic producþia de ulei ºi de acumulare în frunze,”, a spus Xu. În contrast, multiplicatã în exces gena pentru enzima PDAT, aceasta duce la obþinerea celulelor harnice, care cresc de 60 ori producþia de ulei în frunze. O observaþie importantã a fost aceea cã excesul de ulei nu se amesteca cu lipidele membranei celulare, dar a fost gãsitã sub formã de picãturi de ulei în celulele de frunze. Aceste picãturi sunt oarecum similare cu cele gãsite în seminþe, numai cu mult, mult mai mari.

Apoi, cercetãtorii au decis sã testeze efectele excesului de ulei din genele recent identificate (PDAT ºi oleinã), într-o variantã de plante de testare care au deja o ratã ridicatã de sinteza de acizi graºi. În acest caz, funcþia de amplificare geneticã a condus la o producþie de ulei ºi mai mare, acumulând de 170 ori mai mult faþã de plantele de control- la punctul în care uleiul a reprezentat aproape 10 la sutã din greutatea uscatã a frunzei. „Acest lucru este egal cu un potenþial de aproape douã ori a creºterii producþiei de ulei, pe care le puteþi obþine de la seminþe de canola, care reprezintã acum una dintre cele mai mari culturi de ulei cu randament foarte mare, folositã pentru producþia de alimente ºi de bio-

„A fost ca ºi cum o mulþime de picãturi mici de ulei, cum ar fi cele gãsite în seminþe, au fuzionat pentru a forma globule mari”, a spus Xu. Uleiul din aceste picãturi supradimensionate se desprinde uºor în jos, amestecându-se cu enzimele din celulele. În cazul seminþelor, a spus cercetãtorul, picãturile de ulei sunt acoperite cu o proteinã numitã oleozinã, care împiedicã picãturile de ulei sã se dizolve, menþinândule mai mici, dar protejând în acelaºi timp, de asemenea, uleiul din interiorul lor. Ce s-ar întâmpla în cazul frunzelor, s-au întrebat oamenii de ºtiinþã, dacã s-ar activa gena pentru oleinã, împreunã cu cea PDAT? Rezultatul a fost urmãtorul: combinarea celor douã gene a dus la o creºtere de 130 de ori a producþiei de ulei în frunze, comparativ cu cea a plantelor de control.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

diesel”, a spus Xu. Arderea biomasei de plante cu o astfel de densitate de energie pentru a genera electricitate ar elibera cu 30 la 40 procente mai multã energie. „Aceste studii au fost efectuate în instalaþiile de laborator, aºa cã avem încã nevoie pentru a vedea dacã aceastã strategie va funcþiona în bioenergie sau hrana pentru animale”, a spus Xu. „ªi acolo sunt probleme în gãsirea de modalitãþi de a extrage uleiul din frunze astfel încât sã poatã fi transformat în biocombustibili. Dar cercetarea noastrã oferã o cale foarte promiþãtoare pentru a îmbunãtãþi utilizarea plantelor ca o sursã de hranã pentru animale ºi materii prime pentru producerea de energie din surse regenerabile”, a spus savantul. Xu colaboreazã acum cu biochimistul John Shanklin pentru a explora potenþialul efectului în exces al acestor gene-cheie, cu privire la producþia de ulei în cazul culturilor de biomasã dedicate, cum ar fi trestia de zahãr. Aceastã cercetare a fost finanþatã de cãtre Oficiul DOE of Science (SIC).

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

Ioan ªerbãnescu

Organizarea interioarã ºi pregãtirea terenului pentru pepinierã

Pepiniera, unitate specializatã în producerea materialului sãditor de pomi, arbuºti fructiferi ºi cãpºun, se amplaseazã, pe cât posibil, în centrul zonelor pomicole deservite, lângã o cale de acces, pentru a uºura transportul ºi valorificarea materialului sãditor, cât ºi în apropierea centrelor populate, pentru asigurarea forþei de muncã permanente. Alegerea terenului ºi organizarea primarã La alegerea terenului pentru pepinierã se þine cont de condiþiile climatice, tipul ºi fertilitatea solului, relief, expunere ºi posibilitãþile de irigare. Temperatura medie anualã a zonei în care se amplaseazã pepiniera trebuie sã fie cuprinsã între 8,5 ºi 11 grade Celsius, iar temperatura minimã absolutã din cursul iernii sã nu scadã sub –25 grade. Temperatura optimã din timpul perioadei de vegetaþie trebuie sã fie cuprinsã între 18 ºi 20 grade. Suma precipitaþiilor anuale trebuie sã fie în jur de 550-600 mm, chiar dacã se asigurã pepinierei un sistem de irigaþie, la buna dezvoltare a plantelor contribuind ºi umiditatea atmosfericã. Se va evita amplasarea pepinierei în locuri prea deschise, neadãpostite, pe vãi înguste, bântuite de curenþi reci, de grindinã sau îngheþuri târzii de primãvarã.

Solurile cele mai bine cotate pentru înfiinþarea unei pepiniere sunt cele cu textura lutonisipoasã sau nisipo-lutoasã, permeabile, drenate, fertile, structurate ºi aerisite, cu reacþie neutrã, uºor acidã (pH 6,5 – 7), cu pânza freaticã de apã situatã la peste 1,5 metri adâncime. Sporirea eficienþei materialului sãditor, precum ºi calitatea biologicã a acestuia, presupune existenþa tuturor sectoarelor pepinierei, echipate corespunzãtor. 1. Sectorul de plantaþii mamã elitã cuprinde: - plantaþia mamã de ramuri altoi; - plantaþia de seminceri; - marcotierã; - plantaþii mamã de butaºi; - stolonierã pentru cãpºun.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

2. Sectorul de înmulþire a portaltoilor ºi arbuºtilor fructiferi: - ºcoala de puieþi (câmpul de înmulþire a portaltoilor generativi, cu durata de un an; - câmpul de înmulþire a portaltoilor prin butaºi a arbuºtilor fructiferi, cu durata de 1-2 ani. 3. Sectorul de producere a pomilor altoiþi: - câmpul I (de altoire); - câmpul II (de formare a altoilor). 4. Construcþii tehnologice ºi auxiliare: - platforme tehnologice; - sere ºi solarii înmulþitor; - hale pentru perforþare ºi forþare prevãzute cu subsoluri ºi beciuri; - laborator pentru culturi de þesuturi; - spaþii pentru prezentarea ºi desfacerea materialului sãditor; - reþea de irigaþii; - sisteme de maºini ºi utilaje; - birouri, ºoproane, remize

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE Pregãtirea terenului Pentru menþinerea sãnãtãþii solului ºi a materialului sãditor produs este obligatorie folosirea unor asolamente raþionale în pepiniere. Culturile din asolamentul pepinierei trebuie sã conducã la îmbunãtãþirea condiþiilor fizice, chimice ºi fitosanitare ale solului, necesare creºterii ºi dezvoltãrii pomilor. În toate cazurile, culturile premergãtoare solei cu pomi, puieþi, marcote, butaºi ºi drajoni trebuie sã pãrãseascã terenul pânã la 25 iulie, sã-l lase curat de buruieni, fãrã boli sau dãunãtori de carantinã pentru pomi. Parcelarea se face prin marcarea ºi bornarea sectoarelor ºi solelor. Bornarea se produce cu borne fixe, din þeavã metalicã, încastrate în ciment, prevãzute cu tãbliþe indicatoare. Pe mijlocul pepinierei se traseazã un drum principal, lat de 6 m, bine consolidat ºi pietruit, iar între sole se traseazã alei late de 2-3 m, care se vor menþine înierbate. Între parcele se lasã alei de 0,5 – 1,2 m, care se menþin ca ogor lucrat. Pentru ºcoala de puieþi ºi marcotierã, parcelele au dimensiuni de 25/100 m sau 50/100m, pentru sole egale sau mai mici de 5.000 mp. Parcelele câmpurilor de altoire ºi formare au dimensiuni de 50/200 m sau 100/200 m, respectiv 1-2 ha. Parcelele se dispun cap la cap, pentru uºurarea lucrãrilor mecanice. Pe alei, se instaleazã hidranþi. Pregãtirea terenului în pepiniere se realizeazã prin: - defriºarea culturii anterioare; - fertilizarea pe bazã de gunoi de grajd (30-60 t/ ha), 700 kg îngrãºãminte pe bazã de P ºi K, la care se adaugã insecticid-nematocid; - arãturã la 18-20 cm, pentru încorporare; - desfundatul, la 40-65 cm, pentru câmpul I, marcotiere, plantaþii producãtoare de ramuri altoi ºi seminceri, respectiv la 30-35 cm pentru ºcoala de puieþi ºi de butaºi (prima decadã a lunii august); - discuiri repetate pentru distrugerea rezervei seminþelor de buruieni.

în ordine cronologicã, a urmãtoarelor lucrãri tehnologice: - recoltarea fructelor pentru obþinerea seminþelor; - extragerea seminþelor ºi sâmburilor; - uscarea, condiþionarea ºi pãstrarea seminþelor ºi sâmburilor; - stabilirea calitãþii seminþelor; - stratificarea seminþelor; - semãnatul în ºcoala de puieþi; - lucrãrile de întreþinere a puieþilor; - recoltarea, sortarea, pãstrarea puieþilor. Extragerea seminþelor ºi a sâmburilor se face manual, cu pasatricea, zdrobitorul sau tocãtoarea. Sâmburii sunt extraºi imediat dupã recoltare, iar seminþele numai dupã 10-20 zile, când pulpa fructelor începe sã se înmoaie. Spãlarea seminþelor se face prin introducerea acestora în vase cu apã (o parte seminþe, trei pãrþi apã), pentru îndepãrtarea celor seci ºi a resturilor de mezocarp. Seminþele de gutui nu se spalã, deoarece sunt acoperite cu un strat de pectinã, care se transformã într-un mucegai lipicios, în contact cu apa. Uscarea, condiþionarea seminþelor

pãstrarea

Uscarea seminþelor se face pe prelate sau folie de polietilenã, aºezate la umbrã vara ºi la soare toamna sau se usucã în uscãtoare speciale, la o temperaturã de cel mult 35 grade Celsius. Dupã uscare, umiditatea trebuie sã ajungã la 15-16%. Condiþionarea seminþelor ºi sâmburilor se efectueazã cu ajutorul selectoarelor ºi trioarelor, pentru separarea de impuritãþi ºi sortarea lor dupã mãrime ºi greutate. Pãstrarea seminþelor se face în saci de pânzã, în depozite cu temperatura de 6-10 grade, în

Producerea portaltoilor În funcþie de modul abordat pentru înmulþire, portaltoii speciilor pomicole se clasificã în douã grupe: generativi ºi vegetativi. Portaltoii generativi se înmulþesc prin seminþe, care se extrag din fructele obþinute în plantaþiile de seminceri. La înfiinþarea ºi întreþinerea acestor plantaþii se respectã tehnologia recomandatã livezilor intensive, iar locul de amplasare trebuie sã fie, pe cât posibil, unul izolat. La speciile de sâmburoase vor fi folosite soiuri de varã-toamnã, asigurându-se polenizatori dintre cei mai valoroºi. Înmulþirea prin seminþe a portaltoilor din pepinierã impune efectuarea,

ºi

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

condiþii de semiumbrã ºi la o umiditate de 5060%. Facultatea germinativã normalã poate fi menþinutã pe o duratã de 2-3 ani. Sâmburii (în special cei de cireº, viºin, mahaleb) se pun la pre-stratificare în lãzi cu nisip umed, în beciuri sau magazii, dacã nu se livreazã imediat dupã spãlare. Seminþele speciilor pomicole de climat temperat nu pot germina imediat dupã extragerea lor din fructe, având nevoie de o perioadã de repaus, numitã “postmaturaþie”, în timpul cãreia au loc procese biochimice, care ajutã sãmânþa sã germineze. Durata de postmaturaþie este de 60-180zile, în funcþie de specie ºi de perioada de maturare a fructelor, fiind mai lungã cea a fructelor cu maturare timpurie ºi mai scurtã la speciile recoltate mai târziu. Stratificarea se face în lãzi speciale, perforate, acoperite cu sitã metalicã, pentru a evita pãtrunderea rozãtoarelor. Acestea se depoziteazã în bazine din beton, beciuri sau depozite frigorifice, unde temperatura se menþine la 1-4 grade, iar umiditatea este constantã, la nivelul de 28-30%. Cele mai eficiente sunt bazinele din beton, special construite. Materialul de stratificare poate fi nisip, turbã sau pierlit (în proporþie de trei pãrþi, la o parte sãmânþã), umectate, astfel încât, strânse în mânã, sã devinã monolit, fãrã sã curgã apã din ele. Pentru prevenirea infecþiilor cu agenþi patogeni (Fusarium sp, Botrytis, Penicillium s.a.), atât materialul de stratificare cât ºi sãmânþa se dezinfecteazã în prealabil cu Topsin – M70, Benlate 50, (1 g/ 1kg sãmânþã sau nisip). Stratificarea seminþelor în depozite frigorifice sau zãpadã, la temperaturi de 0-2 grade, reduce perioada de postmaturaþie la 40 de zile pentru seminþoase ºi 80 de zile pentru sâmburoase.

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

100

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

101

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

102

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

103

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

104

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sEMinþE, MAtERiAl sãditoR, pEpiniERE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

105

cultuRi dE câMp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE Maria Demetriad

Cerealele,

aproape sacrificate în jocul preþurilor Producþia de cereale ºi oleaginoase a Românei s-a apropiat de 24 de milioane de tone, uºor peste nivelul anului 2011, când s-au recoltat în jur de 23,5 milioane de tone, dar cu aproape 70% mai mult decât în 2012, an în care seceta “a pârjolit” recoltele pânã la un nivel de numai 14 milioane de tone.

Din iunie ºi pânã în septembrie, preþul la grâu s-a prãbuºit Anul 2013 a fost unul deosebit de bun pentru pãioase (grâu, porumb, orz, orzoaicã), dar ºi pentru oleaginoase precum floarea soarelui, soia sau rapiþã. În absenþa datelor finale pentru 2013, de la INS, din estimãrile realizate pe baza preþurilor de vânzare de pe piaþa localã reiese cã valoarea producþiei de cereale ºi oleaginoase a României nu a depãºit 4 miliarde de euro, profiturile agricultorilor fiind sub aºteptãri, în pofida recoltei bogate, din cauza preþurilor mult mai scãzute decât cele înregistrate cu un an în urmã. Dacã în iunie 2013 preþul unei tone de grâu în România era de 227 de euro, la începutul lunii septembrie tona de grâu costa numai 140 de euro, în timp ce, pe piaþa europeanã, preþul de achiziþie al unei tone de grâu nu coborâse sub 180-200 de euro. O situaþie asemãnãtoare s-a întâlnit ºi la porumb, unde, la nivelul lunii iunie, preþul local era de 208 euro pe tonã, iar în septembrie nu depãºea 119 euro. În octombrie, în bazinul Mãrii Negre, tona de grâu se vindea cu circa 145 de euro, mult mai jos decât în Franþa, de pildã, unde depãºea 185-190 de euro, la acelaºi nivel de calitate.

-50 % ! Potrivit unor analize furnizate de Organizaþia Europeanã a Producãtorilor Agricoli COPA - COGECA, preþurile produselor agricole au scãzut în 2013 cu aproximativ 50% faþã de anul trecut, în timp ce producþia europeanã nu a crescut cu mai mult de 13%. În anul 2013 au fost cultivate cu grâu, la nivel european, 23 de milioane hectare, în timp ce, în 2012, suprafaþa cultivatã a fost de 22 de milioane hectare. În ceea ce priveºte producþia medie, aceasta a fost de 5,8 tone la hectar în 2013, faþã de numai 5,4 tone anul trecut. „În România, din cele nouã milioane tone de porumb care se produc în medie, numai jumãtate intrã în circuitul economic, restul cantitãþii rãmânând în gospodãrii pentru con-

Agricultorii români considerã cã preþurile de 0,50 - 0,60 lei pe kilogramul de grâu ºi porumb ºi de un leu/kg la floarea soarelui au fost „o bãtaie de joc”, fiind total insuficiente pentru recuperarea investiþiilor ºi reluarea ciclului agricol.

106

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

sumul populaþiei. Ca atare, numai aproximativ patru milioane tone de porumb trebuie luate în calcul pentru stabilirea impozitãrii, a plus - valorii ºi a Taxei pe Valoarea Adãugatã”, opina Laurenþiu Baciu, preºedintele Ligii Asociaþiilor Producãtorilor Agricoli din România-LAPAR, într-o declaraþie fãcutã agenþiei Agerpres. Estimãrile din câmp au arãtat cã producþia de porumb din 2013 a sãrit de 10,5 milioane de tone, ceea ce înseamnã, valoric, în jur de 1,1 miliarde de euro, iar, la seminþele de floarea soarelui am fost campioni în rândul þãrilor UE, cu o producþie de peste douã milioane de tone. În cea ce priveºte producþia de grâu obþinutã în 2013 aceasta a ajuns la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz ºi orzoaicã, recolta a depãºit 1,511 milioane tone.

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

107

cultuRi dE câMp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

Decapitalizarea, pãcatul principal Motivul principal pentru scãderea bruscã a preþurilor la produsele agricole a fost legat mai ales de decapitalizarea producãtorilor agricoli, dar ºi de lipsa spaþiilor de depozitare. Traderii sunt singurii care dispun de spaþii de depozitare ºi ajung astfel sã impunã preþul de achiziþie pe piaþa din România. Dupã recoltare, grânele au fost cumpãrate la preþuri de nimic de o mânã de intermediari care deþin silozuri, ºi care îºi permit sã le vândã mai târziu pe piaþa externã, când cotaþiile pe pieþele internaþionale sunt în creºtere. Din aceastã cauzã, într-un an cu producþie record, agricultorii care nu au acces la astfel de spaþii de depozitare, nu pot sã îºi acopere nici mãcar costurile de producþie. Pe fir a intrat ºi Consiliul Concurenþei, în vederea eliminãrii disfuncþionalitãþilor de pe piaþa cerealelor, investigaþia autoritãþii de concurenþã vizând 12 companii active pe piaþa comercializãrii cerealelor din Bucureºti ºi din þarã. Apetitul jucãtorilor din agriculturã pentru investiþiile în silozuri s-a remarcat vizibil, în condiþiile în care, în ultimii patru ani, capacitatea de stocare totalã a României a crescut cu circa 20%, pânã la 17,4 milioane de tone, numai cã, din pãcate, acestea sunt controlate într-o micã mãsurã de agricultori. Dacã luãm în calcul doar producþia de cereale din acest an, fãrã sã mai punem la socotealã recoltele de legume ºi fructe, se poate vedea cu ochiul liber cã sunt insuficiente capacitãþile locale de stocare. MADR a mizat pe producþia agricolã Pe de altã parte, autoritãþile ºi-au pus mari speranþe în producþia agricolã din acest 2013, considerând cã poate „sã ofere acea creºtere

108

economicã importantã de care avem nevoie”, afirmã ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, Daniel Constantin. Aºa a ºi fost! „Mi-e greu sã estimez în acest moment, dar anul acesta agricultura poate sã salveze indicatorii macroeconomici ai României ºi poate sã ofere acea creºtere economicã importantã de care avem nevoie. Anul trecut ne bazam pe o creºtere de 1,5 -1,7% la nivel naþional. Pentru cã a fost un an secetos, am avut o creºtere de doar 0,7%. Agricultura a schimbat semnificativ aceºti indicatori. Anul acesta, dacã ne dorim o creºtere economicã aproape de 2%, cred cã se poate realiza, în special, cu sprijinul agriculturii”, preciza, în toamnã, ºeful de la Agriculturã. De asemenea, aprecierile consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, arãtau cã PIB-ul României poate creºte, în condiþiile „unei veri bune, cu recolte bune”, cu pânã la douã miliarde de lei. În luna iulie, Fondul Monetar Internaþional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creºtere economicã a României pentru acest an la 2%, datoritã exporturilor „mai puternice”, dar ºi producþiei agricole. ªi aceste previziuni s-au adeverit. Exportul de cereale, tot mai profitabil Exporturile de cereale au devenit în ultimii ani tot mai profitabile pentru România, grâul ºi porumbul românesc continuând sã fie printre cele mai cãutate produse agricole pe piaþa externã. Numai în 2012 „au plecat” cãtre Egipt, Arabia Sauditã, Iran dar ºi cãtre Italia sau Spania aproape 5 milioane de tone de cereale, în special grâu ºi porumb. Datele Ministerului Agriculturii aratã cã, în 2012, cele mai mari încasãri au fost obþinute

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

din exporturile de porumb ºi grâu, respectiv 1,4 miliarde de euro. Circa 596,5 milioane euro au fost aduse de 2,27 milioane de tone de porumb, iar o sumã de 544 milioane de euro pentru 2,31 milioane tone de grâu, acestea reprezentând o pondere cumulatã de 29% din totalul încasãrilor de 3,914 miliarde euro realizate de România din comerþul cu produse agroalimentare. Anul trecut, Uniunea Europeanã a plasat România pe primul loc în rândul statelor membre în ceea ce priveºte suprafaþa cultivatã cu porumb, deºi la producþie a fost doar pe poziþia a treia, dupã Franþa ºi Italia, din cauza unui randament inferior, iar la floarea soarelui, una dintre culturile cu tradiþie în România, din punct de vedere al suprafeþei cultivate, þara noastrã a ocupat prima poziþie. Producþia realizatã în anul 2012 a clasat þara noastrã pe locul doi dupã Franþa, ca urmare a randamentului mai mic cu 18,1% faþã de media din UE, dar în mod sigur în acest an, cu o producþie estimatã de douã milioane de tone de seminþe de floarea soarelui, România va ocupa prima poziþie. România, cu circa 15 milioane de hectare de teren agricol ºi 10 milioane de hectare de terenuri arabile ºi cultivate la aceastã datã, are toate ºansele sã devinã un jucãtor important pe piaþa cerealelor nu numai din bazinul Mãrii Negre ci ºi din Europa, dacã îºi va îmbunãtãþi randamentul de producþie, va creºte capacitatea de stocare, va reduce dependenþa de condiþiile de mediu, iar producþia agricolã va fi folositã pentru consolidarea poziþiei în zonã, nu doar pentru rotunjirea conturilor bancare. În 2013, exporturile de cereale au fost ºi mai mari, fapt care a determinat consolidarea agriculturii ca ramurã esenþialã pentru menþinerea pe linie de plutire a economiei României.

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

109

cultuRi dE câMp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE Aura Alexa Ioan

Stocul mondial de cereale este de 572 milioane tone

Uniunea Europeanã a tras linie ºi a fãcut bilanþul pentru anul ce tocmai s-a încheiat. Conform estimãrilor iniþiale ale Comisiei Europene, producþia totalã de cereale pentru UE 28 a fost de 291.1 milioane de tone în 2013. Ca urmare a preþurilor ridicate în mod constant la cereale, determinate la nivel global, din iunie 2012, fermierii europeni au semãnat grâu comun, în cantitãþi mai mari. Randamentul a fost estimat la 5,1 tone pe hectar, pentru UE, dupã cum se aratã într-o analizã publicatã de MercoPress. com. Conforma acesteia, în afarã de Marea Britanie, þarã care a fost afectatã de ploi excesive, condiþiile de semãnat pentru cereale de iarnã au fost satisfãcãtoare, nefiind raportate daune majore cauzate de îngheþ.

Grâul, pe tendinþã descrescãtoare

toamnã au fost mult mai bune decât în 2012.

În Uniunea Europeanã, cel mai important producãtor de grâu, însãmânþãrile la aceastã culturã se aflã într-un trend descendent, estimeazã Strategie Grains. De asemenea, stadiul actual al campaniei de semãnat la oleaginoase sugereazã cã recoltele de anul viitor vor fi mai mici decât anul acesta, mai aratã prestigioasa agenþie francezã. Suprafaþa cultivatã cu grâu moale în Uniunea Europeanã, care s-a situat anul acesta la acelaºi nivel cu anul precedent, adicã aproximativ 23 milioane de hectare, va înregistra o creºtere moderatã de 3%, precizeazã Strategie Grains.

Pânã la sfârºitul trimestrului al treilea al anului trecut, fermierii francezi terminaserã semãnatul pe aproximativ 23% din suprafaþa alocatã culturilor de grâu de toamnã, comparativ cu 12%, cât se înregistrase pânã la aceeaºi datã în 2012, conform datelor statistice înregistrate de FranceAgriMer. Avansul campaniei de însãmânþat din toamna trecutã a însemnat, în acelaºi timp, reducerea suprafeþei disponibile pentru culturile de primãvarã. Pe de altã parte, specialiºtii estimeazã cã suprafaþa necultivatã din Franþa va creºte în 2014, cu 300.000 de hectare.

Pe de altã parte, Consiliul Internaþional al Cerealelor aratã într-un raport recent cã în privinþa suprafaþei alocate culturilor de grâu se vor înregistra “mici diferenþe” faþã de datele înregistrate cu un an în urmã. În 2013, condiþiile agrometeorologice în timpul campaniei de semãnat de

Culturile de porumb vor scãdea cu 5%

110

Analiºtii de la Strategie Grains considerã cã ºi suprafaþa cultivatã cu porumb va scãdea cu 5% în 2014, faþã de cele 9,7 milioane de hectare cultivate anul trecut. Suprafaþa alocatã culturi-

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

lor de oleaginoase va scãdea ºi ea cu 100.000 de hectare, ajungând la 12,1 milioane de hectare. Fermierii germani plãnuiesc sã profite de producþia estimatã mai redusã de grâu estimatã în anul acesta, pentru a creºte suprafeþele dedicate acestei culturi, în detrimentul celor de rapiþã ºi secarã. Conform datelor Oficiului Federal de Statisticã (Destatis) din þarã, fermierii vor cultiva grâu pe o suprafaþã totalã de 3,14 milioane de tone în 2014, cu 2,5% mai mare faþã de cea din sezonul trecut. Conform unei prognoze Strategie Grains, producþia de grâu din UE va creºte la anul la 130,8 milioane de tone, cu 2,4% faþã de acest an (record în multe þãri europene). Creºterea suprafeþelor dedicate grâului va însemna în acelaºi timp scãderea suprafeþelor cultivate cu porumb, rapiþã ºi secarã. Compania francezã se aºteaptã ºi la scãderea cu 400.000 de hectare a suprafeþei totale dedicate cerealelor în anul 2014, la 57,2 milioane de hectare.

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

111

cultuRi dE câMp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE Indonezia ºi India echilibreazã comerþul global La nivel global, situaþia este mult mai nuanþatã. Potrivit ultimului raport WASDE, publicat recent, USDA considerã cã producþia globalã de cereale grosiere (altele în afarã de orez ºi grâu) va fi uºor scãzutã în sezonul urmãtor. Stocurile iniþiale de cereale grosiere la nivel global vor fi mai mici la începutul sezonului 20132014, din cauza scãderii producþiei de porumb din China (cu 2,4 milioane de tone - estimare USDA), care va fi doar parþial compensatã de creºterea producþiei de porumb din Brazilia (+ 1 milion de tone) datoritã creºterii suprafeþei cultivate cu porumb, în cadrul celei de-a doua recolte (safrinha) care urmeazã sã fie recoltatã în urmãtoarele sãptãmâni. Stocurile estimate de porumb, la sfârºitul sezonului 2013-2014 vor fi mai mici, susþine instituþia, datoritã scãderii stocurilor din China ºi SUA, compensatã parþial de creºterea stocurilor din Brazilia, datoritã creºterii producþiei. Stocul estimat de USDA, de 151.8 milioane de tone, va fi cu 27.5 milioane de tone peste cel din sezonul 2012-2013, ºi în acelaºi timp, cel mai mare din ultimii 12 ani.

fie recoltate în 2014, sunt în mare parte favorabile. Printre cei mai mari producãtori, zonele favorabile, estimate provizoriu, au crescut în Uniunea Europeanã, China, Statele Unite ºi India, în timp ce reduceri sunt raportate în Federaþia Rusã ºi Ucraina. Prognoza FAO pentru utilizarea de cereale la nivel mondial în 2013/14 a fost redusã la 2 413 milioane de tone, uºor sub prognoza noiembrie, dar încã 4% mai mare decât în 2012/13. Creºterea preconizatã în utilizarea mondialã de cereale în 2013/14 se referã în mare parte la produsele alimentare ºi a hranei pentru animale, care se aºteaptã sã creascã cu 1,7% ºi 6,3%, respectiv, în comparaþie cu sezonul trecut. Livrãrile mai mari ºi preþuri mai mici sunt de aºteptat pentru a stimula utilizarea hranei de cereale în 2013/14, în special de porumb, pentru animale. Utilizarea alimentarã de porumb în 2013/14 este proiectatã pentru a ajunge la 546 milioane de tone, cu 8,5% mai mare decât în 2012/13, urmând ca o creºtere semnificativã sã aibã loc în China (9,6%, sau 13 milioane de

Preþul mic al rapiþei determinã readaptarea fermierilor din UE Suprafeþele dedicate producþiei de rapiþã ar putea scãdea mai mult în acest sezon decât aºteptãrile, datoritã pretului mic, ceea ce va determina fermierii sã opteze pentru culturi mai profitabile. Analiºtii Oil World se aºteaptã la scãderi atât în þãrile cu cea mai mare producþie din UE, Germania ºi Franþa, cât ºi în Marea Britanie, Polonia ºi Cehia, informeazã Agrimoney. com. Uniunea Europeanã este cel mai mare producãtor de rapiþã din lume. În urma scãderii preþurilor pe piaþa internaþionalã, suprafaþa dedicatã rapiþei ar putea scãdea pânã la 6,5 milioane de hectare în UE, estimeazã analiºtii. Cotaþia rapiþei la bursa din Paris a fost foarte proastã. Bursa a închis pe 19 noiembrie, la 372.25 EUR/t (contract scadent în februarie 2014), înregistrând o scãdere de 21% în ultimul an. Analiºtii Commerzbank susþin cã nivelul tranzacþiilor cu rapiþã a scãzut sub media obiºnuitã, dupã începutul verii. Bazatã pe cele mai recente cifre, creºterea globalã în producþia mondialã de cereale din acest an cuprinde o creºtere de 7,8% din producþia de grâu, de 12% pentru boabe grosier ºi de doar 1% pentru orez. Perspectivele timpurii pentru culturile de grâu de iarnã deja plantate în emisfera nordicã, care urmeazã sã

112

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

tone din 2012/13) ºi în Statele Unite ale Americii (în creºtere cu 20%, sau 22 milioane de tone). Creºterea previzionatã în utilizarea produselor alimentare de cereale în 2013/14 este, în mare mãsurã, în concordanþã cu creºterea populaþiei mondiale. Stocurile de cereale mondiale sunt prognozate sã creascã la 572 milioane de tone la încheierea sezoanelor de culturã din 2014, adicã cu 13,4%, sau aproximativ 68 de milioane de tone, mai mult decât în anul precedent. Comerþul mondial cu cereale grosiere se estimeazã la 137.5 milioane de tone, cu 2,5 milioane de tone mai mult decât a fost raportatã anterior ºi 5,3 milioane de tone mai mult decât în 2012/13. Comerþul mondial de grâu în 2013/14 se pune la 142 de milioane de tone, în creºtere cu 2,3 milioane de tone din 2012/13 ºi neschimbate din noiembrie, dar prognoza pentru comerþul cu orez în 2014 a fost ridicat de la 900 000 de tone cu 800 000 de tone mai mare decât în anul precedent ºi aproape de potrivire din toate timpurile realizat de mare în 2012.

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

113

cultuRi dE câMp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

Horia Stoian

Soluþii pentru prevenþia deprecierii cerealelor Depozitarea, manipularea ºi întreþinerea neadecvatã a recoltei favorizeazã în mod categoric deprecierea totalã a calitãþii produselor agricole. Prin aceastã depreciere, alãturi de cererea minimã ºi preþurile aflate într-o scãdere continuã, se adaugã un al treilea factor care contribuie la blocarea pieþei cerealelor ºi diminuarea profiturilor. În articolul de faþã vã prezentãm o serie de soluþii referitoare la prevenrea deprecierii cerealelor depozitate.

114

Preþul, în relaþie directã cu piaþa ºi depozitarea În toamna anului 2013, piaþa destinatã cerealelor s-a aflat într-un blocaj determinat de preþul scãzut al acestora. Prin urmare, marea majoritate a fermierilor a reuºit sã vândã din producþie doar atât cât sã îºi permitã sã achite o parte din datoria acumulatã cãtre distribuitorii de imputuri. Fermierii în cauzã continuã sã spere la o creºtere a preþurilor care sã satisfacã nevoile acestora din punct de vedere al raportului privind investiþiile efectuate. Din nefericire, producþiile fermierilor nu au coincis cu acelea scontate în primãvarã, ceea ce înseamnã cã nu putut fi înregistrate în statistici ºi previziuni producþii record, dupã cum anunþau autoritãþile bucureºtene. Obþinerea spicului pe jumãtate plin, care a putut fi gãsit în acest an, a provenit din cauza tempera-

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

turilor ridicate înregistrate în perioada de înflorire, fapt care a determinat avortarea marii majoritãþi a florilor. Totodatã, un rol în acest rezultat l-a jucat ºi întârzierea semãnatului, fapt care a dus la diminuarea gradului de înfrãþire. La polul opus temperaturilor ridicate, ploile din perioada recoltãrii au condus la creºterea indicelui de deformare ºi la scãderea în masa hectolitricã. În vederea prevenirii unei noi deprecieri de calitate, referitoare la cerealele stocate dupã depozitare, urmãtoarele condiþii trebuiesc respectate în mod obligatoriu: - asigurarea din timp a spaþiului de depozitare - realizarea demersurilor vis-a-vis de dezinfectarea chimicã necesarã spaþiilor cu produse omologate - punerea la dispoziþie ºi accesul la condiþiile de siguranþã - implementarea sistemelor de ventilaþie adecvate.

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

115

cultuRi dE câMp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE De asemenea, este absolut necesar ca procesul de introducere a mãrfii sã se desfãºoare fãrã existenþa patogenilor (ploºniþe, acarieni, nematozi, etc), iar depozitarea sã se realizeze într-un strat gros, numai în condiþiile în care umiditatea este conformã cu stratul. Nu în ultimul rând, umiditatea ºi calitatea cerealelor trebuie verificate periodic. În ceea ce privesc condiþiile de siguranþã, din moment ce oleaginoasele prezintã un grad ridicat de incendiere, asigurarea împotriva focului reprezintã cea mai importantã mãsurã care trebuie luatã. Vis-a-vis de pregãtirea spaþiului de depozitare, se vor avea în vedere urmãtoarele douã aspecte: astuparea cãilor de acces al agenþilor patogeni proveniþi din exterior, ºi repararea în întregime a construcþiei, acolo unde este cazul. Propriul siloz de cereale Wilcke Bill, membru al Departamentului de Extensie al Universitãþii din Minnesota, recomandã fermierilor, la achiziþionarea produselor agricole, sã ia în considerare totalitatea factorilor de influenþã a costurilor de depozitare; desigur, recomandarea este valabilã tuturor fermierilor, deci, ºi celor din România. În privinþa acestora, beneficiarul unui sistem de stocare este nevoit sã calculeze urmãtoarele costuri pentru: - echipamentele utilizate în manipularea produselor - celula sau celulele de depozitare - sistemul rãspunzãtor cu monitorizarea temperaturii produselor în siloz ºi sistemul de aerare, instalaþia electricã - fundaþia, plus costurile adiacente pentru celelalte elemente precum cãile de acces ºi obiecte ºi materiale adiþionale Aºadar, beneficiarul unui astfel de sistem va lua în considerare, atunci când va estima costurile anuale, durata de exploatare a unei celule (care este de minim 20 de ani), ºi costul asigurãrii, plus cele referitoare (în cazul în care existã), la dobânda creditelor bancare sau cele ale ratelor de leasing. În mod evident, costurile aferente impozitelor anuale vor fi, de asemenea, luate ºi acestea în calcul. Pierderile aferente depozitãrii ºi manipultãrii În cazurile de achiziþie a cerealelor imediat dupã recoltare, umiditatea acestora este, ori standardizatã, ori crescutã. Aºadar, însilozarea cerealelor pe timp

116

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

de varã va fi de fiecare datã realizatã la umiditãþi scãzute, pentru a diminua riscul de depreciere a calitãþii acestora prin proliferarea insectelor ºi prin mucegai. În anumite situaþii (precum cea a porumbului), depozitarea produselor agricole în condiþii optime presupune uscarea acestora în prealabil, (proces prin care o parte din masã va fi inevitabil pierdutã). De asemenea, aceastã procedurã implicã ºi costuri aferent adiacente. În ceea ce privesc pierderile survenite din urma depozitãrii ºi a manipulãrii, acestea vor atinge un minim de aproximativ 1 - 2%, (raportat la cantitatea de produs), chiar ºi în cazurile în care întregul proces a fost efectuat într-un mod impecabil. Aceastã pierdere apare ca urmare a mucegaiului ºi a manipulãrii produselor ºi, de asemenea, din cauza atacurilor dãunãtorilor. Atenþie! Cheltuieli suplimentare vor trebui luate în considerare în cazul în care depozitarea produselor agricole va fi realizatã într-un mod necorespunzãtor, care sã favorizeze, fie apariþia mucegaiului, fie infestarea acestora. Costurile vizeazã tratamentele chimice necesare ºi corespunzãtoare, reluarea uscãrii sau curãþirea, precum ºi costuri referitoare la pierderea suplimentarã de masã, plus eventualele probleme în activitatea de procesare a cerealelor în moarã. Din punct de vedere al costurilor destinate aerãrii ºi miºcãrii cerealelor, acestea sunt oarecum mici, totuºi, ele fac parte ºi se adaugã la cheltuielile totale pentru energia electricã. În vederea unei estimãri cât mai corecte, referitoare la cheltuielile totale cu energia electricã, puterea fiecãrui motor electric se înmulþeºte cu numãrul de ore de funcþionare ale utilajului. Un ultim aspect de care beneficiarul unui sistem de stocare trebuie sã se ocupe, este verificarea calitãþii produsului depozitat în fiecare celulã. Verificarea pe timp de varã se va realiza o datã la douã sãptãmâni, iar, în timpul iernii, o singurã datã pe lunã. Pentru ca întregul proces de verificare a calitãþii produselor sã poatã coincide cât mai bine cu celelalte planuri existente, se recomandã estimarea în prealabil a timpului necesar destinat acestei activitãþi. Având în vedere faptul cã, în prezent, preþurile se aflã într-o fluctuaþie continuã, necesitatea unei depozitãri ca la carte a fiecãrei recolte, trebuie sã primeze în faþa tuturor celorlalte aspecte. Aºadar, mare grijã la manipularea, depozitarea ºi întreþinerea produselor agricole, dar ºi la costuri!

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

117

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

118

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

119

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

120

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

121

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

122

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

123

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

124

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

125

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

126

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cultuRi dE c창Mp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhnicE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

127

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

128

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

129

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

130

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

131

poMicultuRã, lEguMicultuRã, ViticultuRã

Gabriel Niþulescu

În 22 de ani, România a pierdut 55% din livezi Dacã în 1990 suprafaþa cu livezi a României se cifra la 311.000 hectare, în 2012 acelaºi indicator mai înregistra o valoare de doar 141.000 hectare, dupã cum o aratã datele Institutului Naþional de Statisticã.

Statistici negative Scãderea, în cei 22 de ani a suprafeþelor acoperite cu livezi a României, s-a cifrat la circa 55% din totalul existent în 1990. Ritmul declinului s-a mai diminuat însã în ultimii ºapte ani, în condiþiile în care între 2006 ºi 2012 suprafaþa cu livezi a României s-a diminuat cu doar 15.000 ha, de la 156.000 ha, la 141.000 mii hectare. Este de remarcat însã cã, în 2005, suprafaþa cu livezi a României s-a diminuat de la 200.000 ha, la 156.000 ha (-44.000 ha), adicã peste un sfert (25,9%) din pierderea suferitã în intervalul 22 de ani cuprins între 1990 ºi 2012 s-a produs doar în 2005. Cele mai importante pierderi în suprafaþa acoperitã cu livezi, între 1990 ºi 2010, s-au înregistrat în judeþele Argeº (-7.976 ha), Vâlcea (-7.910 ha), Bihor (-7.242 ha), Prahova (-7.133 ha) ºi Olt (-6109 ha). La nivelul anului 2010, cele mai mari suprafeþe de livezi se

132

gãseau în judeþele Argeº (21.052 ha), judeþ care însã, în 20 de ani ºi-a pierdut peste un sfert din suprafaþa de livezi pe care o avea în 1990 (27,5%), Vâlcea (12.964 ha), CaraºSeverin (10.759 ha), Buzãu (10.720 ha) ºi Prahova (10.115 ha). Procentual, între 1990 ºi 2010, cele mai mari scãderi ale suprafeþelor cu livezi s-au înregistrat în judeþele Teleorman (-91,53%; scãdere de la 1.571 ha la 133 ha), Hunedoara (-83,76%; scãdere de la 5.691 ha la 924 ha) ºi Ialomiþa (-80,97%; scãdere de la 1.729 ha la 329 ha). Din cele 141.000 ha livezi existente la momentul de faþã, suprafaþa cea mai mare este ocupatã de livezile de pruni (68.000 ha, adicã 48,2%), ºi meri (55.000 ha, adicã 39%). Dacã, faþã de 2005, procentual, ca pondere în totalul suprafeþelor de livezi, diferenþele nu sunt semnificative (48,2% acum faþã de 47%, în 2005, din suprafaþa totalã a livezilor ocupatã cu pruni ºi 39%, acum, faþã de 41%, în 2005, de cele cu

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

meri), din punct de vedere nominal, suprafeþele de pruni ºi meri s-au diminuat semnificativ, de la 94.000 ha 68.000 ha (-28.000 ha), la pruni ºi de la 82.000 ha, la 55.000 ha (-27.000 ha). În România se cultivã, conform datelor deþinute de INS, în jur de 100 soiuri de mãr, cele mai importante fiind: Ionathan ºi Golden delicios (69,5%), urmate de Starkrimson, Idared, Florina, Parmen auriu, etc. La pãr, se cultivã peste 50 soiuri, ponderea cea mai mare fiind deþinutã de: Cure ºi Williams (58,2%) urmate de Favorita lui Clapp, Conference, Abate, Untoasã bosc, Napoca, etc. În þara noastrã se cultivã de asemenea peste 65 soiuri de cais ºi peste 55 soiuri de piersic. Cele mai importante soiuri de cais sunt: Amiral ºi Favorit (28,6%) urmate de Mamaia, Dacia, Roºii de Bãneasa, etc. Soiuri de piersic reprezentative pentru þara noastrã sunt: Splendid, Cardinal ºi Redhaven (70,9%), etc.

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

133

poMicultuRã, lEguMicultuRã, ViticultuRã

Înlocuirea livezilor bãtrâne nu a avut loc Reducerea suprafeþelor cu pomi fructiferi a avut ca principale motive retrocedarea de terenuri, însoþitã de defriºarea livezilor, precum ºi îmbãtrânirea livezilor, în paralel cu ritmul de regenerare redus al acestora, dupã cum aratã Cornel Panda, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii, care precizeazã cã livezile din România sunt îmbãtrânite în proporþie de 80%. Oficialul din Ministerul Agriculturii explicã faptul cã, în ultimii ani, ritmul de înfiinþare a noi livezi a avut o medie anualã de de circa 350 de hectare, în condiþiile în care, pentru a fi fost asiguratã înlocuirea livezilor bãtrâne ar fi fost nevoie de un necesar anual de 2.0003.000 de hectare pe an. Alte douã probleme majore cu care se confruntã pomicultura româneascã sunt lipsa investiþiilor ºi productivitatea scãzutã a livezilor româneºti. ”Din cauza productivitãþii reduse, se ajunge ca, uneori, fructele româneºti sã fie mai scumpe decât cele importate”, declarã Cornel Panda. Reprezentantul Ministerului Agriculturii aratã faptul cã producãtorii din alte state membre ale Uniunii Europene “deþin plantaþii tinere, în sistem intensiv ºi superintensiv, aºa încât, ºi producþia la hectar este dublã, faþã de producþia obþinutã de producãtorii noºtri ºi, implicit, costul de producþie, mai mic, ceea ce determinã ºi preþul”. În plus, din cauza calitãþii fructelor culese din livezile româneºti, insuficient tratate (chimizate), este dificil, pentru producãtori, sã devinã furnizori pentru lanþurile de supermarketuri, dupã cum explicã Ilarie Isac, preºedintele Societãþii Naþionale a Pomicultorilor. Acesta evidenþiazã însã ºi lipsa unei strategii în privinþa pomiculturii, la nivelul Ministerului Agriculturii, lipsã care s-a concretizat: în subvenþii mai mici la hectar pentru livezi, comparativ cu alte produse vegetale obþinute pe terenuri agricole; în lipsa unor instrumente financiare ori programe care sã permitã pomicultorilor sã realizeze investiþii ori sã îºi poatã promova produsele obþinute în sistem ecologic; în neimplicarea autoritãþilor în reglementarea pieþei, astfel încât nu intermediarii care vând fructele la un preþ dublu faþã de cel la care le-au cumpãrat, sã culeagã cele mai multe beneficii, ci producãtorul direct.

134

Interes pentru viitor Abia din anul 2014, pomicultura româneascã va avea un program de reconversie ºi replantare, similar cu cel din viticulturã ºi abia din 2013 a fost demarat un program cu fonduri europene pentru centrele de colectare a legumelor ºi fructelor. Astfel, ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, Daniel Constantin, într-o declaraþie de presã acordatã Agerpres, arãta cã: „Vom avea un program de reconversie ºi replantare pe pomiculturã, pentru cã livezile sunt îmbãtrânite ºi avem nevoie de o revigorare, ca sã putem ajunge la producþia de fructe pe care o aveam la un moment dat. Sigur, ne vom preocupa ºi de partea de procesare ºi de depozitare, pentru cã la ambele categorii suferim în momentul de faþã. De aceea, am deschis anul trecut o masurã specialã pentru platformele de colectare legume-fructe ºi vom continua ºi dupã 2014, ca sã organizãm mai bine piaþa. Este important ºi pentru producãtori sã înþeleagã fenomenul asocierii ºi valorificarea în comun a produselor pe care le obþin. Docamdatã, însã, programul de reconversie ºi replantare din domeniul pomicol se aflã la nivel de discuþii. Mi-e greu sã spun în acest moment, dar discutãm la nivelul MADR ºi al Ministerului Fondurilor Europene care va fi arhitectura, nu neaparat administrativã, de atragere a fondurilor. Ministerul Agriculturii a luat decizia de a crea trei subprograme, unul dintre ele pentru zona de lapte, unul pentru zona montanã ºi submontanã ºi unul pentru pomiculturã. Cu siguranþã, însã, sumele vor fi importante pentru zona de livezi pentru cã avem ca obiectiv ca suprafaþa cu livezi sã creascã pânã în 2020 la 200.000 de hectare, de la 120.000 hectare în prezent”. Obiectivul anunþat de ministrul agriculturii, acela ca pânã în 2020, România sã atingã o suprafaþã de 200.000 de hectare cu livezi, nu acoperã, dupã cum se poate vedea, întreaga diminuare a suprafeþelor cu livezi din ultimii 22 de ani, ci doar o micã parte, încercând sã aducã pomicultura (din punctul de vedere al suprafeþelor ocupate), la circa douã treimi din nivelul anului 1990. Având însã în vedere probabila reîntinerire a livezilor româneºti cu soiuri foarte productive, este posibil ca producþia de fructe sã o atingã pe cea din 1990 sau chiar sã o depãºeascã.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

135

poMicultuRã, lEguMicultuRã, ViticultuRã Gabriel Niþulescu

Floricultura Europei, o afacere de 19,8 miliarde euro!

Produsele de floriculturã includ arborii vii, arbuºtii, tufiºurile ºi alte bunuri, de obicei, furnizate de grãdinari, pepinieri sau florari, în vederea plantãrii sau pentru uz ornamental. Sectorul este integrat în organizarea comunã unicã a pieþelor agricole, piaþa româneascã fiind în strictã concordanþã cu aceasta.

Importanþã economicã uriaºã Larga întrebuinþare a florilor a determinat în ultimele decenii o extindere a culturilor de flori în majoritatea þãrilor. Atât la noi, cât ºi în alte þãri, floricultura reprezintã una dintre cele mai rentabile ramuri ale producþiei vegetale. Aceasta datoritã caracterului foarte intensiv al culturilor, a posibilitãþilor de succedare a mai multor culturi pe aceeaºi suprafaþã, în decursul unui an ºi a producþiilor mari la unitatea de suprafaþã, mai ales la plantele de serã. Deºi foarte migãloasã, floricultura poate constitui, printr-o bunã organizare a producþiei ºi dirijare raþionalã a valorificãrii, o sursã importantã de venituri. Numeroase întreprinderi, localitãþi sau þãri, sunt recunoscute ca mari cultivatoare de flori (Olanda – þara în care cultura florilor, mai ales cele bulboase, ocupã un loc fruntaº în economia þãrii). De asemenea, Riviera francezã e renumitã pentru cultura florilor ºi mai ales a garoafelor pentru export, Erfurtul (Germania), ca oraº al florilor ºi centru important de producþie a seminþelor, iar China – pentru variatele soiuri de crizanteme ºi specii de crini care s-au rãspandit în toatã lumea. Nemþii cheltuie cei mai mulþi bani pe flori! Despre importanþa florilor în viaþa omului nu se mai îndoieºte nimeni astãzi. Piaþa cu flori, foarte atractivã, demonstreazã acest lucru. Consumul de flori diferã mult de la o þarã la alta, în funcþie de potenþialul economic, dar nu numai. În Europa, cel mai mult cheltuieºte pe flori cetãþeanul german, dar activitãþi productive cu ponderea cea mai mare sunt înregistrate în Olanda, Belgia, Italia, Franþa.

136

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Este foarte important sã se ºtie cã, în aceste þãri, practicarea floriculturii oferã eficienþã maximã, în condiþiile unei activitãþi productive majoritare (peste 80% ), de tip individual (familial). Prin consecinþã, suprafaþa de pãmânt necesar nu trebuie sã fie prea mare. Cultivarea florilor corespunde excelent acestui tip de activitate care presupune utilizarea forþei de muncã din familie, în care caz, interesul pentru cantitatea ºi calitatea muncii prestate va fi maxim. Sub acest aspect, suntem tributari þãrilor vestice ºi nu numai. În etapa actualã, florile produse la noi în þarã, practic nu fac faþã cantitãþii ºi calitãþii celor din import, care sunt într-un sortiment bogat, nou, atractiv ºi la un preþ competitiv celor autohtone. Pentru redresarea acestei situaþii sunt necesare: -creºterea gradului de specializare a producãtorului, care se va limita la 1-2 culturi; -alegerea sortimentului de specii ºi soiuri care se va face în funcþie de cerinþele pieþii. Aºadar, se pare cã viitorul floriculturii româneºti depinde de modul cum sunt asigurate calitatea, cantitatea ºi continuitatea producþiei. Prezenþa permanentã pe piaþã a florilor de crizantema, frezia, crin, sunt numai câteva exemple de continuitate a acestor flori, de altfel sezoniere, realizate prin tehnologiile de culturã. (“Floricultura - o activitate productiva atractiva”, prof. univ. dr. ing. Elena Selaru) Din punct de vedere economic, în þãrile cu horticulturã avansatã, florile constituie o sursã foarte importantã de venituri, care se realizeazã atât din vânzarea pe pieþele interne, cât ºi din export.

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

137

poMicultuRã, lEguMicultuRã, ViticultuRã

Comerþul modianl cu flori ºi ramuri decorative (Comodity trade statistics) Export

Loc in lume

Cantitate Valoare (tone) (mii $)

Export Import Cantitate (tone)

BELGIA, LUXEMBURG

13.863

34.148

COLUMBIA

138.185

430.026

CANADA

6.340

37.717

FRANTA

7.103

42.230

GERMANIA

9.011

39.130

ISRAEL

19.980

137.587

ITALIA

23.130

178.829

JAPONIA

251

MAREA BRITANIE

4.223

20.431

POLONIA

4.188

5.388

OLANDA

391.794

2.195.878

S.U.A.

16.700

113.315

Import Valoare (mii $)

29.368

89.986

419

795

18.952

5.924

51.474

288.681

230.370

1.102.798

17,2

520

III

20.845

134.057

21.442

215.477

69.059

338.070

5.231

6.208

III

101.733

375.572

78.189

573.922

Cresterea nivelului de producþie de flori ºi de cultivare a plantelor ornamentale face ca UE sã aibã una dintre cele mai mari densitati din lume la producþia de flori la hectar (10% din suprafaþa totalã a lumii ºi 44% din flori, la nivel mondial). Astfel cã, Uniunea Europeanã are urmãtoarele atribute, în domeniul floriculturii: • este un exportator net de plante în ghiveci, conifere si plante rezistente perene ºi bulbi si cormi • este un importator net de flori tãiate ºi frunze tãiate • are un excedent comercial net pentru plante vii ºi produse de floriculturã. Regimul de plante vii ºi produse de floriculturã se referã la toate produsele care intrã sub incidenþa capitolul 6 din Nomenclatura Combinatã , precum ºi sectorul în sine este acoperit de Regulamentul unic OCP (1234/2007). Comisia monitorizeazã fluxurile de producþie, de piaþã ºi de comerþ în sectorul.

Regimul UE pentru plante vii ºi produse de floriculturã În cadrul regulamentului unic OCP, Comisia este autorizatã sã: - ajute la ajustarea ofertei a reflecta la cerinþele pieþei prin luarea de mãsuri pentru: îmbunãtãþirea calitãþii, mai bunã organizare a producþiei, prelucrare ºi comercializare - urmãreascã evoluþia preþurilor de pe piaþã - ajute la stabilirea unor prognoze pe termen lung bazate pe mijloace de producþie Pentru realizarea acestor deziderate este nevoie de licenþe de import pentru anumite produse, ca un instrument pentru gestionarea pieþele lor. Totodatã, trebuie stabilit anual, dar anterior sezonului de comercializare, unul sau mai multe preþuri minime la exportul cãtre þãrile din afara UE, a produselor care intrã sub incidenþa codului NC 0601 10 (bulbi, tuberculi, rãdãcini tuberculate, cepe, grife ºi rizomi, în repaus vegetativ). În acest caz, aceste produse pot fi exportate numai la un preþ egal sau mai mare decât preþul minim stabilit. UE a eliminat standardul de comercializare pentru plantele vii, în scopul de a stimula comerþul, a reduce birocraþia pentru fermieri ºi administratorii ºi a face regulile mai transparente, mai uºor de înþeles ºi mai puþin împovãrãtoare. În acest scop, Regulamentul unic OCP a abrogat urmãtoarele regulamente: • 315/68 - standarde de calitate pentru bulbi, cepe ºi tuberculi • No 316/68 – în ceea ce priveºte standardele de calitate pentru florile proaspete tãiate ºi frunziºul ornamental proaspãt • No 234/68 - organizarea comunã a pieþei în sectorul plantelor vii ºi alte plante, bulbi, rãdãcini, flori tãiate ºi frunziº ornamental. Statistici ale producþiei comunitare Suprafaþa totalã de producþie pentru flori ºi plante ornamentale este estimatã la 200 de mii de hectare (în 2011). Producþia UE este de aproximativ 44% ca proporþie, din producþia mondialã. Valoarea producþiei: estimatã la 19.8 miliarde €, fiind concentratã în Þãrile de Jos, Italia, Germania ºi Franþa. Valoarea din totalul importurilor de plante vii ºi produse de floriculturã: 1550000000 €. Importurile au venit în principal din Kenya, Etiopia, Ecuador, Israel, Columbia, Costa Rica ºi Statele Unite ale Americii. Valoarea din totalul exporturilor de plante vii ºi produse de floriculturã în þãrile din afara UE: 1,75 miliarde €. Destinaþii primare au fost Rusia, Elveþia, Statele Unite ale Americii, Norvegia ºi Japonia. Excedent comercial în plante vii ºi produse de floriculturã comerþul cu þãrile din afara UE: 194 de milioane €.

138

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

139

poMicultuRã, lEguMicultuRã, ViticultuRã Gabriel Niþulescu

Valorificarea neconvenþionalã a legumelor Deºi, de regulã, majoritatea producþiei de legume merge spre procesarea din cadrul Industriei alimentare, acestea pot fi utilizate ºi în alte domenii, cu atât mai mult cu cât alternativele pot asigura un venit mult sporit. Astfel, de-a lungul istoriei, legumele au jucat un rol deosebit de important în realizarea unor produse cosmetice cât mai naturale. În prezent, datoritã tehnicilor avansate de extragere, prelucrare ºi conservare a proprietãþilor gãsite în leguminoase, un numãr tot mai mare de astfel de produse este înregistrat în fiecare an. În prezentul articol vom enumera doar o parte din legumele utilizate de industria cosmeticelor, încoronând Leguma-Rege.

Rolul legumelor în industria cosmeticã În afara valorii alimentare ºi a celei terapeutice, aºadar, în afara industriei alimentare ºi a celei de fabricare a medicamentelor, industria cosmeticã foloseºte legumele pentru dezvoltarea diferitelor produse. De exemplu, produsele utilizate la întreþinerea pielii sunt fabricate pe baza extractelor din plantele leguminoase. Din categoria produselor finite fac parte sãpunul, cremele, gelurile, produsele destinate îngrijirii pãrului, etc. Exemple de legume folosite în aceastã industrie sunt prazul, ceapa sau usturoiul, toate având o cantitate mare de uleiuri esenþiale. De asemenea, datoritã nivelului ridicat de sulf, fructozã, flavon, caroten, vitamina (B1, B2, C), ºi acid pantothenic, aceste legume legume joacã un rol important în regenerarea organismului ºi, implicit, în nutriþia omului.

140

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Legume folosite pentru produsele destinate întreþinerii pãrului Pentru tenul sensibil (care nu suportã apa ºi sãpunul), sucul de castraveþi reprezintã o alegere potrivitã, întrucât, acesta are o capacitate de curãþare ridicatã. Un exemplu este loþiunea pe bazã de suc de castraveþi. La procesare, odatã cu încheierea perioadei de macerare, se filtreazã ºi se adaugã apã distilatã împreunã cu glicerinã. Pentru produsele produsele destinate întreþinerii pãrului, procesul tehnologic presupune extragerea sulfului din ceapã, adãugarea acestuia în produsele finite favorizând combaterea mãtreaþei. Totodatã, vitaminele sporesc circulaþia la nivelul pielii. În proporþie de 30 g, tunicile uscate fierte, la care se adaugã gelatinã, se utilizeazã pentru vopselurile de pãr. De asemenea, tot în producþia vopselurilor de pãr, se utilizeazã reventul, datoritã antocianilor din acesta.

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

141

poMicultuRã, lEguMicultuRã, ViticultuRã

O altã legumã des întâlnitã în tratamentele pentru combaterea mãtreþei, este ridichea. Utilizatã sub formã de suc, acesta este un aliat de încredere împotriva mãtrþei ºi a secreþiilor grase ale pielii. În afara acestei întrbuinþãri, ridichiile sunt folosite la dezvoltarea mai multor produse cosmetice, datoritã proprietãþilor de regenerare a celulelor. Combaterea tenului gras prin folosirea leguminoaselor Multe dintre compoziþii sunt realizate pe bazã de anghinare. Aici gãsim, de exemplu, cremele regenerative. Exploatarea anghinarei este profitabilã, pentru fermieri, dar ºi pentru fabricanþii de produse cosmetice, datoritã complexului de vitamine, substanþelor bioactive, substanþelor colorate din plantã ºi sãrurilor minerale gãsite în acestea. Pentru combaterea tenului gras, cel mai folosit este sucul de hrean, care dezinfecteazã ºi purificã tenul. Alãturi de sucul de hrean, feniculul este ºi acesta folosit în realizarea de produse destinate curãþãrii unui ten gras.

Întrebuinþarea cartofului ºi cimbrului Pentru reducerea uscãrii pielei mâinilor, specialiºtii au realizat creme la care folosesc cartofi, sau cimbru, încorporând fãinã de grâu ºi lapte. Datoritã caracteristicilor bactericide impresionante pe care cimbrul le afiºeazã, acesta este utilizat în procesul de preparare a multor produse, precum: spray-uri, uleiuri esenþiale, creme pentru piele ºi loþiuni utilizate dupã ras, produse de baie ºi parte din compoziþia pastei de dinþi. De asemenea, deºi prezent în cantitãþi mici, pentru a nu favoriza iritaþiile, cimbrul se gãseºte ºi în diferite mãºti.

Morcovul, Regele legumelor Una dintre cele mai importante legume utilizate de industria cosmeticã este morcovul, deoarece acesta prezintã valori ridicate de provitamnã A, de vitamine (B1, B2, C), uleiuri esenþiale, pectine ºi zahãr. Totodatã, morcovul are proprietatea de a fi un cicatrizant eficient pentru inflamaþii sau rãni. Astfel, loþiunile, cremele de faþã ºi cremele solare au în compoziþia acestora o cantitate importantã de extras de morcovi. Prin includerea acestui extras, îmbãtrânirea este prevenitã, iar funcþiile fiziologice ale pielii sunt activate.

142

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Dupã cum putem observa, gama legumelor utilizate de cãtre industria cosmeticã este variatã. Diferenþa dintre produsele existente pe piaþã la ora actualã este datã pe de o parte de procesele de prelucrare a legumelor pentru a obþine produsele respective, iar pe de altã parte, de cãtre indicele de calitate ºi prospeþime al legumelor în stare naturalã. Ce este deosebit de important pentru fermieri, este faptul cã, în absenþa de moment a livrãrii de legume spre industria alimentarã, producþia poate fi direcþionatã spre firmele de produse cosmetice, firme care au în portofoliul lor produse la care se utilizeazã legumele sau plantele aromatice. Cu alte cuvinte, industria cosmeticelor poate reprezenta o alternativã viabilã la desfacerea producþiei anuale.

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

143

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

144

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

poMicultuR達, lEguMicultuR達, ViticultuR達

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

145

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR Ioan ªerbãnescu

Nutriþia mineralã a plantelor Nutriþia mineralã este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substanþe nutritive, proces care are loc pe plantele talofite, prin toatã suprafaþa talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular ºi prin frunze.

Practica definitã Substanþele nutritive absorbite din mediu pot fi organice sau anorganice (minerale). Plantele verzi absorb, în mod predominant, substanþele minerale din plante, din care, prin asimilare clorofilianã, sunt sintetizate substanþele organice. Toate se numesc plante autotrofe. Restul plantelor, lipsite de pigmenþii asimilatori, sunt incapabile sã sintetizeze substanþe organice din cele minerale, utilizând substanþe organice existente în mediul de viaþã. Aceste plante se numesc heterotrofe. Elementele chimice din nutriþia plantelor cu substanþe anorganice sau cu substanþe organice devin elemente de constituþie ale unor substanþe care participã la structura protoplasmei ºi a pereþilor celulari. De asemenea, aceste elemente intrã în structura chimicã a unor substanþe energetice, dintre care, cele mai importante, sunt hidraþii de carbon, grãsimile ºi proteinele, furnizoare de energie necesarã proceselor vitale. Proporþia cantitativã a elementelor chimice din corpul plantelor variazã, iar acestea sunt împãrþite convenþional în macromolecule ºi macroelemente. Când, din nutriþia plantelor, lipseºte sau este insuficient un element chimic necesar, apar boli fiziologice, însoþite de oprirea creºterii rãdãcinii, a tulpinii, a frunzelor sau a fructelor. Rolul fiziologic al macroelementelor Multe macroelemente sunt absolut necesare pentru creºterea ºi dezvoltarea normalã a plantelor. Acestea sunt: N, P, K, Ca, S ºi Mg. La anumite grupe de plante se adaugã Na, Cl ºi Si. Azotul este un element plastic. El intrã în structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, în structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a pigmenþilor fotosintetici (clorofile ºi ficobiline) ºi a stearidelor vegetale. Fosforul este absorbit din mediu de ioni PO3, ajunge în celulã fãrã a fi redus ºi intrã în compoziþia unor compuºi organici de mare însemnãtate fiziologicã. Acesta participã la alcãtuirea fosfoprotidelor ºi fosfolipidelor din protoplasmã ºi nucleu. Fosforul intrã totodatã în compoziþia unor coenzime, îndeplinind rolul energetic central în reacþiile de sintezã ºi de oxidare biologicã. Participã în fotosintezã, glicolizã, ciclul Krebs, sistemul Redox al lanþului respirator etc. Fosforul favorizeazã etapele de nutriþie, de creºtere, de înflorire ºi fructificare, depunerea hidraþilor de carbon pe fructe, în sfecla de zahãr ºi tuberculi, micºorând consumul de apã al plantelor. Este un element ce se acumuleazã în oraganele vegetale tinere ºi în seminþe, în lipsa lui plantele rãmânând mici, rãdãcinile lungi ºi rare, tulpina rigidã, iar frunzele de un verde închis, pânã la albastru-verde, luând de multe ori o culoare roºu-purpurie.

146

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

147

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

Potasiul este indispensabil metabolismului plantei, participând în sinteza aminoacizilor ºi a proteinelor. Acþioneazã ca un element biocatalizator, stimulând numeroase procese fiziologice, reflectã absorbþia azotului de cãtre plante, prelucrând nutriþia amoniacalã, oxidarea amoniacului, iar în cazul nutriþiei nitrice, reducerea nitraþilor. Opreºte capacitatea plantelor de a absorbi apa ºi de a rezista la ger ºi secetã. Potasiul favorizeazã intensificarea acumulãrii glucidelor în plantã; se acumuleazã mai ales în þesuturile tinere cu metabolism intens ºi creºtere rapidã, dintre care: vârfurile vegetative, cambiul ºi periciclul. Carenþa potasiului în nutriþia plantelor diminueazã creºterea ºi dezvoltarea lor, producând totodatã o brunificare ºi rãsucire a frunzelor. Se diminuezã simultan cantitatea anidonului ºi proteinelor, se micºoreazã rezistenþa la boli. Calciul este absorbit de plante sub formã de catoni, fiind acumulat în protoplasmã, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol important în desfãºurarea mitozei, cu implicaþii în organizarea cromozomilor. În acelaºi timp, îndeplineºte rol activator al enzimelor argininchianazã, adenozinfosftazã, adenilchinazã. El joacã un rol important ºi în fixarea sarcinilor negative la suprafaþa protoplasmei. Este elementul care neutralizeazã acizii organici ºi stimuleazã formarea perilor absorbanþi pe rãdãcinã. Carenþa calciului în nutriþia plantei se manifestã prin oprirea creºterii, prin rãsucirea frunzelor tinere, care capãtã o culoare verde deschis, vârful vegetativ uscându-se, rãdãcinile rãmânând scurte, groase, cu vârfurile uscate. Sulful este absorbit de plante sub formã de SO2, compuºi organici cu sulf, ca ºi cistinã. Ceriþe mari de sulf au ceapa, usturoiul, muºtarul, þelina, floarea soarelui ºi rapiþa. În organismul plantei, cantitãþi mai mari se acumuleazã în seminþele de muºtar negru, în

148

bulbul de ceapã ºi în cel de usturoi. Sulful intrã în constituþia chimicã a unor aminoacizi, a unor enzime ºi a unor coenzime. Insuficienþa sulfului în nutriþie produce încetinirea, urmatã de oprirea, creºterii. Frunzele se îngãlbenesc ºi apare o îmbãtrânire prematurã. Magneziul este un element absolut necesar plantelor, indispensabil formãrii clorofilei, în procesul de sintezã a glucidelor, lipidelor ºi proteinelor. Este un activator al multor enzime participante în sinteza ARN ºi AND. Insuficienþa magneziului în nutriþie se manifestã prin apariþia unei coloraþii galben-portocalii, pe marginea frunzelor sau apariþia unor pete clorotice, de culoare verde-închis, pe lamina cloriarã. Sodiul se aflã în cantitãþi mai mari în algele marine ºi în plantele superioare de sãruri (halofite). Poate fi înlocuit cu alþi catoni, cum ar fi Ca2+ sau K+. Sodiul are ca funcþie menþinerea presiunii osmotice în celule. Insuficienþa sodiului la plantele halofile se manifestã prin culoarea deschisã a frunzelor (aproape albã), prin apariþia de pete necrotice. Clorul este un element prezent în toate plantele. El se acumuleazã, în cantitãþi mari, în algele marine, în ferigi ºi în plantele halofile. Plantele superioare îl iau din sol, prin sistemul radicular din atmosferã, în stare gazoasã, prin stomatele frunzelor. Insuficienþa în nutriþie determinã cloroza frunzelor de tomate, ondularea marginilor frunzelor ºi inhibarea creºterii rãdãcinilor, urmatã de o dereglare generalã a metabolismului plantelor. Rolul fiziologic al microelementelor Microelementele sunt prezente în cantitãþi mici, în corpul plantelor. Prezenþa lor este absolut necesarã, intervenind în metabolismul general, în creºterea ºi dezvoltarea plantelor, în procesul de imunitate. Lipsa unui microelement poa-

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

te fi corectatã prin adãugarea lui în mediu. Borul are un rol fiziologic multiplu, participând în metabolismul plantei, ca anion ºi formând esteri fiziologici activi. El stimuleazã absorbþia unor macro/microelemente, în timp ce insuficienþa lui în nutriþie provoacã cloroza, rãsucirea ºi deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de creºtere ºi dezvoltare, apariþia de pete brune sau negre în interiorul fructelor sau a unor organe. Fierul (ferul) este utilizat de plante sub formã de sãruri feroase ºi ferice. Este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular, iar plantele acvatice, submerse, o fac prin întreg corpul lor, sub formã de ioni. Carenþa ferului în corpul plantei determinã îngãlbenirea frunzelor ºi încetinirea creºterii. Cuprul intrã în compoziþia chimicã a multor substanþe. El constituie componentul metalic al fenoloxidazei, lactazei, ascorbic-acid-oxidazei. Conþinutul cuprului în plante variazã de la mici urme, pânã la 46 ppm. Carenþa cuprului apare, mai ales, pe terenurile mlãºtinoase, urmarea lipsei acestui element manifestându-se prin veºtejirea ºi decolorarea, pânã la nuanþã albã, a frunzelor tinere. Zincul este indispensabil plantelor, fiind absorbit din mediul de viaþã, sub formã de ioni. Este rãspândit la plantele inferioare (alge ºi ciuperci) ºi la plantele superioare. Zincul intrã în structura chimicã a enzimelor carbohidraza, fosfataza, ºi numeroase alte dehiodrogenaze. Carenþa lui în corpul plantelor se manifestã prin reducerea creºterii plantelor, dispunerea în rozetã a ramurilor ºi frunzelor terminale, pãtarea cu galben a frunzelor. Viþa de vie, inul, hameiul, ricinul ºi porumbul sunt sensibile la lipsa din nutriþie a zincului. Grâul, secara, ovãzul ºi mazãrea sunt puþin sensibile.

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

149

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR Gabriel Niþulescu

România,

motor de creºtere pe piaþa UE a produselor de protecþie a plantelor Þãrile din Europa Centralã ºi de Est, precum România, Bulgaria, Rusia ºi Ucraina vor influenþa în mare mãsurã creºterea pe care sectorul produselor de protecþie a plantelor o va înregistra la nivelul continentului european. În ultimii ani, ritmul de creºtere al pieþei de gen s-a scris cu douã cifre.

O piaþã de 210 milioane de euro Piaþa produselor de protecþia plantelor (PPP) din România, a continuat sã se extindã cu un ritm susþinut de creºtere ºi în 2012 (+19%), atingând un nivel estimat de 200-210 milioane euro. Ritmul de creºtere înregistrat de acest segment de piaþã deºi este inferior celui din 2011 (+39,5%) ºi 2010 (+24,1%) se situeazã cu mult peste media europeanã, precum ºi peste prognozele optimiste ale analiºtilor. Astfel, dacã estimãrile specialiºtilor prognozau o creºtere a pieþei româneºti a produselor de protecþia plantelor de la simplu la dublu, pentru intervalul 2007-2016, acest rezultat a fost obþinut, dupã cum se poate observa în doar patru ani, între 2009 ºi 2012. Ritmul de creºtere al pieþei din 2012, comparativ cu 2011, este în cea mai mare parte explicat de factorul climatic ce a avut un rol determinant în aceastã evoluþie. Astfel, un studiu realizat de compania germanã de produse chimice BASF arãta cã prognozele indicã faptul cã þãrile din Europa Centralã ºi de Est, precum România, Bulgaria, Rusia ºi Ucrai-

150

na vor influenþa în mare mãsurã creºterea pe care sectorul produselor de protecþie a plantelor o va înregistra la nivelul continentului european. În cazul României, respectivele prognoze indicau o creºtere de peste 200% a pieþei pentru intervalul 2007-2016. ”Fermierii români îºi vor dori sã concureze cu succes pe piaþa agricolã europeanã. Din acest motiv ei sunt foarte interesaþi de tehnologiile inovatoare”, explica Michael Hess, Directorul diviziei pentru protecþia plantelor pentru Europa Centralã ºi de Est, în cadrul BASF. ”Produsele noastre de protecþie a plantelor, extrem de eficiente, dar ºi compatibile cu protecþia mediului vor permite fermierilor ºi viticultorilor români sã obþinã culturi sãnãtoase ºi productive cu minimum de concentraþii de substanþe chimice, în acord cu reglementãrile UE”, completa acesta. Potenþial de creºtere Potenþialul de creºtere al pieþei româneºti continuã sã fie unul important în condiþiile

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

în care România încã se aflã sub media europeanã în ceea ce priveºte potenþialul de utilizare a produselor de protecþia plantelor. ”La capitolul produselor de protecþia plantelor, România utilizeazã de trei ori mai puþin decât media europeanã”, arãta Nicolae Sãndulescu, preºedintele Alcedo. La ora actualã, din punct de vedere numeric, piaþa produselor pentru protecþia plantelor este constituitã dintr-un numãr de circa 10.000 de fermieri. ”Din milioanele de proprietari de teren trebuie sã ne îndreptãm atenþia asupra celor care fac performanþã în agriculturã. Numãrul acestora se menþine constant la aproape 9-10.000 fermieri. Ce trebuie remarcat este cã aceºtia sunt întro continuã consolidare. Lucrãm în continuare cu aproximativ 30-35% din ei. Concret, dacã la început aveau câteva zeci de hectare, astãzi vorbim de fermieri ce deþin sute sau chiar mii de hectare. Practic, pentru ei lucrul pãmântului a fost transformat într-un business”, declara preºedintele Alcedo.

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

151

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

Erbicidele au cea mai mare dinamicã pe piaþa româneascã Pe grupe de produse, în 2012 faþã de 2011, consumul de erbicide a crescut cu 34%, consumul de fungicide a rãmas constant, iar consumul de insecticide a înregistrat o scãdere de 14%. Totodatã, condiþiile climatice extreme din anul 2012, au condus la o modificare importantã a ponderii grupelor de produse cerute de fermieri. Astfel erbicidele au avut în 2012 o pondere de 64% în totalul pieþei româneºti a produselor de protecþia plantelor, faþã de 56% în 2011, 47% în 2010 ºi 48% în 2009, fungicidele au înregistrat o pondere de 28% în 2012, faþã de 33% în 2011, 28,5% în 2010 ºi 26% în 2009 în vreme ce ponderea insecticidelor în total piaþã a fost de 7% în 2012, faþã de 10% în 2011, 14,5% în 2010 ºi 26% în 2009. Din punct de vedere nominal însã, în 2012, comparativ cu 2009 constatãm aproape o triplare a pieþei erbicidelor (o creºtere de 2,75 ori de la 45,7 milioane EUR în 2009 la peste 125 milioane EUR), o dublare a pieþei fungicidelor (de la 24,6 milioane EUR în 2009 la peste 55 milioane EUR în 2012) ºi o scãdere la aproape jumãtate a pieþei insecticidelor (-45%, de la 25 milioane EUR în 2009, la circa 14 milioane EUR în 2012). Starea vremii încurcã uneori socotelile Pe grupe de culturi, consumul de produse destinate protecþiei plantelor a înregistrat în 2012 comparativ 2011 creºteri de peste 40% la porumb ºi floarea-soarelui, de 24% la pomi fructiferi ºi de 10% la grâu. Scãderi ale consumului de produse destinate protecþiei plantelor s-au înregistrat la viþa de vie (-5%) ºi rapiþã (peste 50% scãdere). Restrângerea dramaticã din 2012 la consumul de produse destinate

protecþiei culturilor de rapiþã a fost urmarea condiþiilor vitrege din toamna anului 2011 (când s-a semãnat aceastã culturã), condiþii care au determinat o reducere masivã a suprafeþelor viabile cu acest tip de culturã (în primãvara lui 2012 au rãmas în culturã circa 80.000-100.000 ha plantate cu rapiþã). Conform unui studiu realizat de firma germanã de consultanþã ºi studii de piaþã în domeniul agricol Kleffmann Group, 39% din suma totalã cheltuitã pe piaþa produselor pentru protecþia plantelor din România a fost utilzatã pentru culturile de cereale, 19% pentru culturile porumb, 12% pentru culturile rapiþã ºi 10% pentru culturile în floarea-soarelui. Marile companii curteazã piaþa româneascã Evoluþia rapidã a sectorului, precum ºi rolul pieþei româneºti de motor al creºterii pentru piaþa produselor de protecþia plantelor regionale, dar ºi continentale a atras interesul marilor companii internaþionale din domeniu. Spre exemplu, la sfârºitul anului 2011, gigantul japonez în domeniu Sumitomo a cumpãrat 90% (unul dintre acþionari, care deþine 10% din grup, a refuzat sã vândã), din acþiunile Alcedo, unul dintre cei mai importanþi furnizori locali de pesticide, seminþe ºi îngrãºãminte de pe piaþa româneascã, japonezii urmând sã investeascã în mãrirea capacitãþii de depozitare, prin construirea unor silozuri, într-o fabricã de produse granulate (insecticide ºi fungicide) ºi în dezvoltarea pe alte business-uri, cum ar fi distribuþia de maºini agricole. De asemenea, grupul american DuPont a edificat în România prima fabricã de erbicide sulfonilureice din Europa Centralã, România devenind astfel

atât producãtor de erbicide sulfonilureice, cât ºi exportator (în viitorul apropiat, România va începe sã exporte aceste produse extrem de competitive ºi pe piaþa din Bulgaria). În prezent, piaþa româneascã a produselor de protecþie a plantelor este dominatã de primii cinci producãtori: Bayer CropScience, BASF, DuPont, Syngenta si Makhteshim Agan, care deþin peste 70% din valoarea vânzãrilor, conform unui studiu Kleffmann Group. Este de semnalat ºi creºterea din ultimii ani ai producãtorului român de produse fitosanitare, Alchimex, care în 2012, s-a situat pe locul 8, pe piaþa româneascã a producãtorilor de produse destinate protecþiei culturilor. Pe segmentul distribuitorilor piaþa este mai puþin concentratã, iar concurenþa este mult mai puternicã, ponderea primilor cinci jucãtori (ALCEDO, Agricover, Kwizda, Glissando si Comfert) fiind de 35%. Alcedo a fost lider detaºat ºi în anul 2012, fiind urmat la o diferenþã de peste 5% de competitorul de pe locul secund. Alcedo are o cotã de piaþã de peste 15% pe segmentul culturilor de grâu ºi rapiþã, ºi de peste 14% la culturile de porumb ºi floarea-soarelui. Contrafacerea, o otravã pentru agriculturã O problemã extrem de gravã cu care se confruntã domeniul este cel a contrafacerii ºi al activitãþilor ilegale cu produse de protecþia plantelor, fenomen care a crescut vizibil în 2010. Conform unui studiu realizat, un fermier din patru s-a întâlnit în România cu cazuri de produse contrafãcute (cazurile mai frecvente s-au produs în partea de sud ºi de vest, ºi mai rar în est a þãrii). „Problema pesticidelor ilegale e una în creºtere care afecteazã aproape toate statele. Copiile sunt sofisticate, greu de recunoscut chiar ºi de cãtre producãtori ºi pot conþine de la apã la pudrã de talc. De exemplu, în Ucraina tone de pesticide dispar ºi reapar gata de a fi utilizate. Trebuie sã înþelegem cã avem de a face cu o infracþiune organizatã, cu riscuri necunoscute“,declara Agata Zagorska, ECPA director Afaceri Publice Europa Centralã ºi de Est. Contrafacerea afecteazã nu numai fermierii, ci întregul lanþ alimentar (de la fermier la consumator). Existã o mare varietate de contrafaceri, de la încãlcarea legii privind proprietatea intelectualã, pânã la falsuri grosolane în care în recipient e aracet sau zahãr, Cele mai grave sunt însã cazurile în care pe piaþã ajung produse contaminate sau nocive care fac rãu culturii sau utilizatorului.

152

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

153

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR Horia Stoian

Folosirea tehnologiilor conservative

pentru protecþia culturilor

O producþie agricolã de calitate nu se poate asigura fãrã un eficient tratament al culturilor împotriva dãunãtorilor de orice fel. În acest sens, în cadrul Proiectului din Schema Competitivã de Granturi „Modernizarea Sistemului de Cunoaºtere ºi Informare în Agriculturã”, finanþat de Guvernul României ºi Banca Mondialã, s-au dezvoltat soluþii optime pentru combaterea dezavantajelor prezentate de anumite tehnici de încorporare în sol a culturilor verzi, douã dintre acestea fiind prezentate în ediþia de faþã a infoFERMA.

Soluþii pentru încorporarea în sol a culturilor verzi România beneficiazã în momentul de faþã de anumite plãþi compensatorii care includ ºi aºa numitul “pachet verde”, care înglobeazã culturi-

le de rapiþã, mazãre, muºtar, mãzãriche, sulfinã sau lupin, care sunt semãnate pânã cel târziu la sfârºitul lunii septembrie, respectiv încorporate în sol, pânã în luna martie inclusiv. În cazurile în care suprafaþa culturilor verzi depãºeºte 20% (pe timp de iarnã), plata compensatorie pentru

acestea se ridicã la 130 de euro pe hectar. Pentru buna încorporare în sol a culturilor verzi cu lucrãri minime, se pot implementa douã soluþii corespunzãtoare, ºi anume: prin tehnologii conservative sau, prin arat. În cazul în care, pentru încorporare se alege cea de-a doua variantã, fermierul trebuie sã fie conºtient de faptul cã procesul de transformare a culturilor verzi de protecþie în îngrãºãminte verzi, care sunt încorporate în sol, va aduce cu aceasta trei dezavantaje: În primul rând, menþionãm gradul de consum al combustibilului care se mãreºte considerabil. În al doilea rând, o cantitate de apã va fi pierdutã din cauza arãturii de primãvarã, ºi nu în ultimul rând, Viteza diferitã de mineralizare diferitã a carbonului organic din materialul vegetal (în comparaþie cu cea a azotului), conduce la indisponibilizarea azotului mineral. Pentru înlãturarea acestor dezavantaje majore, se recomandã folosirea agrotehnicilor conservative, cu lucrãri minime asupra solului ºi care sunt aplicate pentru încorporarea culturilor verzi. Înlãturarea celor trei dezavantaje menþionate mai sus se realizeazã prin aceastã metodã datoritã faptului cã mineralizarea substanþelor organice este efectuatã mult mai lent, deoarece mineralul vegetal este menþinut la suprafaþã. Aºadar, deoarece brazda nu mai necesitã sã fie întoarsã, cantitatea de apã din sol pierdutã este diminuatã. În ceea ce priveºte consumul de combustibil, acesta este redus prin lucrãrile reduse ale solului.

154

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

155

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

Tehnologii agricole conservative – Dezavantaje ºi soluþii Cu toate acestea, chiar ºi tehnologiile agricole conservative, cu lucrãri reduse ale solului, prezintã câteva dezavantaje, însã acestea sunt combãtute prin tehnicile moderne de dezvoltare de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecþia Plantelor. Tehniciile ºi soluþiile aferente, presupun folosirea de microorganisme care prezintã o acþiune multiplã, mai exact: de stimulare a dezvoltãrii ºi creºterii plantelor de culturã, de antagoism pentru agenþii de dãunare, ºi de mineralizare a tuturor resturilor vegetale cu eliberarea unor compuºi bio activi, precum oligozaharinele sau poliaminele. Prima dintre cele douã soluþii menþionate se realizeazã, deoarece se doreºte ca toate întârzierile de germinare ºi dezvoltare datorate solului care este menþinut rece, de resturile vegetale, sã poatã fi contracarate cu succes, iar cea de a doua soluþie este implementatã cu scopul de a reduce riscul fitosanitar care se datoreazã resturilor vegetale ce conferã un excelent habitat pentru dezvoltarea dãunãtorilor ºi fitopatogenilor. În ceea ce priveºte soluþia numãrul trei, menþionãm cele douã exemple (oligozaharinele ºi poliaminele). Oligozaharinele sunt caracterizate ca factori semnal de activare al sistemului de apãrare din platne, iar poloaminele reprezintã compuºi ce cresc rezistenþa plantelor la secetã ºi la stres abiotic, respectiv biotic. Dezvoltarea soluþiilor prezentate mai sus a fost realizatã printr-un proiect din Schema Competitivã de Granturi, sau SCG sub numele de “Modernizarea Sistemului de Cunoaºtere ºi Informare în Agriculturã”. Vis-a-vis de finanþarea necesarã, aceasta a venit din partea Guvernului ºi totodatã, prin împrumutul la Banca Mondialã 4578-Ro. Tot în cadrul proiectului soluþiile de mai sus au primit numele generic de “mulciu bioactiv(at)”. Tehnologia de realizare a mulciului bioactiv(at) pentru culturile verzi leguminoase Reducerea gradului de atac al agenþilor fitopatogeni de sol care inhibã dezvoltarea plantelor de porumb în fazele iniþiale de dezvoltare, împreunã cu reducerea gradului de dezvoltare a buruienilor, sunt asigurate de mulciul bioactiv(at), aºadar, acesta joacã un rol de o importanþã deosebitã. Constatãm astfel, cã nu mai este necesarã aplicarea erbicidelor preemergente. Un alt plus adus mulciului bioactiv(at), este determinat de cantitãþile mari de nutrienþi pe care acesta le

156

furnizeazã. Astfel, prin producerea de poliamine rezistenþa plantelor la seceta fiziologicã va creºte, cantitatea de îngrãºãminte utilizate este diminuatã, iar nevoia de aplicare a irigaþiilor este de asemenea redusã. În cele ce urmeazã vom descrie tehnologia prin care mulciul bioactiv(at) este realizat pentru culturile verzi leguminoase, ºi anume, mãzãriche ºi mazãre. În primul rând, menþionãm cã mãzãrichea este rãspunzãtoare pentru producerea celei mai mari cantitãþi de biomasã, iar din acest punct de vedere, aceasta reprezintã cea mai bunã alegere în privinþa formãrii de mulci bioactiv(at) Pentru ca aceste culturi sã poatã fi transformate în mulciu, ele trebuiesc sã fie tãvãlugite, în cazul exploataþiilor agricole ecologice, sau, pentru exploataþiile agricole durabile, se realizeazã erbicidare ºi discuire, tãvãlugire ºi erbicidare. Odatã ce mulciul a fost format, se va aplica peste acesta microorganismele cu rol multiplu ºi se vor însãmânþa dupã o perioadã de circa 12 - 14 zile. Exemple aferente sunt floarea soarelui sau porumbul. Din cauza faptului cã, în România, lupinul ºi sulfina nu sunt utilizate pe scarã largã, acestea în momentul de faþã în ciuda faptului cã se gãsesc pe lista de culturi verzi, nu au fost reþinute pentru tehnologia mulciului bioactiv(at). În ceea ce privesc produsele destinate utilizãrii pentru protecþia plantelor pe bazã de neonicotinoide, amintim cã statele membre UE nu au

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

ajuns încã de comun acord vis-a-vis de propunerile Comisiei Europene care vizau întocmai acest aspect. Domnul John Atkin (Syngenta Chief Operating Office), explicã: “Încã o datã, Comisia Europeanã a eºuat în obþinerea suportului necesar pentru aplicarea interzicerii acestei tehnologii. Propunerea de interzicere a Comisiei Europene nu are la bazã un temei ºtiinþific fundamentat ºi ignorã complet o multitudine de dovezi ºtiinþifice obþinute în condiþii reale de culturã, care atestã faptul cã aceste produse de protecþia plantelor nu afecteazã, de exemplu, sãnãtatea albinelor”. Totodatã, domnul Atkin precizeazã cã: “În loc sã interzicã aceste produse, Comisia ar trebui sã analizeze motivele reale ale declinului sãnãtãþii albinelor, precum boli, virusuri ºi pierderea habitatelor ºi a surselor de nutriþie”. Dupã cum putem observa fiecare dintre cele douã soluþii de încorporare în sol a culturilor verzi prezintã dezavantaje însã acestea sunt diminuate sau înlãturate în proporþii destul de mari prin utilizarea tehnicilor de protecþie a plantelor care continuã sã cunoascã ºi sã se bucure de o dezvoltare optimã. Aºadar, indiferent de notorietatea fermierilor, pentru fiecare dintre aceºtia existã pe piaþã soluþii de protecþie a culturilor verzi accesibile din punct de vedere financiar ºi mai important, eficiente din punct de vedere al rezultatului final.

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

157

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

158

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

159

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

160

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

161

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

162

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

163

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

164

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

pRotEcþiA ªi nutRiþiA plAntEloR

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

165

cREªtEREA AniMAlEloR, nutRiþiE Horia Stoian

Ameliorarea raselor

Un domeniu abandonat de autoritãþi ºi redescoperit doar pe hârtie Dupã 1989, ameliorarea ºi selecþia în zootehnie a fost pentru multã vreme o activitate care a fost pur ºi simplu abandonatã (unii specialiºti susþin chiar cã în mod premeditat).

Beneficiarii sunt fermierii români Chiar dacã România nu se putea mândri nici în trecut cu realizãri ºtiinþifice precum crearea unor rase pure, totuºi specialiºtii din domeniu aveau meritul de a fi reuºit sã asimileze ºi sã adapteze specificului naþional cele mai mari realizãri ale zootehniei internaþionale, iar de rezultatele lor beneficia în special fermierul român. În perioada interbelicã, Bãlþata Româneascã sau Bruna de Maramureº aveau sã atingã performanþe biologice ºi productive remarcabile, de naturã a produce îngrijorare printre competitorii externi, dovadã stând ºi numeroasele medalii colectate la marile concursuri internaþionale de gen ale acelor vremuri. La fel se întâmplau lucrurile ºi în domeniul ovinelor, pãsãrilor ºi porcinelor. Spre exemplu, în perioada Ceuºescu, rasele de porcine Mangaliþa ºi Bazna erau extrem de apreciate la export, iar o parte însemnatã din datoria externã a României a fost plãtitã cu carne de porc. Totuºi accentul pe cantitate ºi nu pe calitate al acelor vremuri a fãcut ca în 1989, rasele de porci autohtone, Bazna ºi Mangaliþa sã se afle într-un puternic declin, astfel cã, la acel moment din 11,5 milioane de porci câþi erau în þarã, doar 200 mai aparþineau raselor

166

Bazna ºi Mangaliþa. Astãzi cele douã rase autohtone de porci sunt pe cale de dispariþie în România. „Am ajuns sã importãm porci rasele Bazna ºi Mangaliþa din Ungaria, deºi rasele sunt pur româneºti”, declara un producãtor local. O astfel de situaþie a fost în foarte mare mãsurã rezultatul lipsei de viziune a autoritãþilor din domeniu. Astfel, în România, pânã în anul 2000, nu a existat o lege pentru conservarea raselor tradiþionale de animale. Abia dupã 2006, odatã cu apropierea presantã a momentului intrãrii României în UE situaþia a început sã se modifice. Aderarea la UE a adus ”deºteptarea” Din anul 2006 au fost întocmite programe de conservare ºi utilizare pentru fiecare populaþie de animale, conform legislaþiei în vigoare, aprobate de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie “Prof. Dr.G.K.Constantinescu“ (ANARZ) ºi monitorizate de Direcþia pentru Protecþia Resurselor Genetice Animale. ”Patrimoniul genetic naþional din zootehnie, conform strategiei naþionale din domeniu este constituit din toate

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

populaþiile de animale de fermã, inclusiv albine, viermi de mãtase ºi diferite specii de peºti, cu potenþial biologic atestat, clasificate dupã metodologia internaþionalã, adaptatã la nivel naþional ºi fundamentatã ºtiinþific”, se aratã în documentele ANARZ. Agricultura româneascã opereazã cu 62 de specii ºi rase de animale ºi cu un numãr de aproximativ 16.000.000 capete de animale ºi 78.000.000 capete de pãsãri. Dintre acestea, cercetarea româneascã de profil este interesatã în special de 5 rase de porcine, 7 de bovine, 11 de ovine, 16 de cabaline, 15 de pãsãri ºi douã de insecte. Rasele de porcine aflate în producþie, cercetare ºi studiu în România sunt: Marele alb, Landrace, Duroc, Mangaliþa, Bazna. Cele mai importante 7 rase ºi speci de bovine din þarã, pe aceleaºi criterii sunt: Bruna, Bãlþata româneascã, Bãlþata cu negru româneascã, Holstein Friza, Pinzgau, Sura de stepã, bivolii. De asemenea, sunt în producþie, cercetare ºi studiu 11 rase de ovine ºi caprine: Þigaie, Þurcanã, Þigaie cu cap negru, Raþca, Spanca, Merinos (4 rase ), caprine (2 rase).

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 167

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

Conform documentelor ANARZ, problema prezervãrii resurselor genetice, reprezentate de rasele de taurine indigene, unicat, cu importanþã cultural-istoricã, populaþii în pericol de dispariþie, face obiectul unui numãr de 266 capete de exemplare valoroase - rasa Surã de Stepã în numãr de 45 capete ºi Bivolul Românesc în numãr de 221 capete. În domeniul ovinelor obiectul conservãrii speciilor autohtone vizeazã un numãr total de 20.494 capete, din care 2.058 capete din rasa Valahã cu coarne în tirbuºon-Raþca. Alte specii importante de ovine pentru conservarea fondului genetic naþional, avute în vedere de ANARZ sunt rasele Karakul de Botoºani ºi Þigaie cu cap negru de Teleorman. Biodiversitatea, de maximã importanþã În ceea ce priveºte creºterea caprinelor, obiectul conservãrii genetice îl face rasa Alba de Banat , printr-un numãr de 603 capete ºi rasa Carpatina printr-un numãr de 3.011 capete. Pentru menþinerea unor populaþii de porcine autohtone, ca stoc genetic, sunt vizate douã rase: Mangaliþa, care are un efectiv inclus în programul de conservare de 260 capete ºi rasa Bazna cu un efectiv de 65 capete. În scopul protejãrii, utilizãrii ºi pãstrãrii biodiversitãþii genofondului avicol din fermele de elitã, ”orientarea ameliorãrii este corelatã direct cu exploatarea ºi diversitatea producþiilor realizate, ale speciei de gãini - în numãr de 33.993 capete ,structurate pe linii pure ºi gãini de genotecã”, conform documentelor ANARZ. Rezerva de gene existentã la crescãtorii particulari sub forma unor populaþii crescute în rasã curatã, inventariatã este în numãr total de 6.793 capete.

Rezerva de gene la curci ºi curcani este concentratã în nucleul existent, reprezentat de cele 7 populaþii de curci, în efectiv de 3.170 capete (cu accent pe rasele Bronzatã ºi Albã mare cu pieptul larg). Spre deosebire de gãini, curcile domestice prezintã un numãr mic de rase ºi varietãþi, caracterizate fiind prin aceeaºi conformaþie corporalã, dar diferite între ele prin culoarea penajului, proprietãþile cãrnii, însuºirile de creºtere ºi de reproducþie. ”Organizatã în ferme de elitã, menþinerea în stoc genetic a speciilor ºi varietãþilor coloristice existente de nurcã în numar de 200 capete, vulpe argintie 110 capete, vulpe polarã 90 capete, dihor 250 capete, are în vedere pe de o parte asigurarea materialului biologic pentru reproducþie ºi ameliorare, iar pe de altã parte are ca scop îmbunãtãþirea din punct de vedere genetic a potenþialului productiv al animalelor ºi implicit al calitãþii blãnurilor”, se menþioneazã în documentele ANARZ. ANARZ mai are în vedere ºi conservarea unor populaþii de insecte (albine, viermi de mãtase) ºi peºti. Lipsa de viziune ne costã Totuºi, multe din prevederile acestor programe de conservare ºi ameliorare a speciilor valoroase genetic sunt de multe ori eficiente doar pe hârtie. Spre exemplu, în perioada 2006-2009, Ministerul Agriculturii a acordat subvenþii de peste 20 de milioane de euro crescãtorilor de Bazna ºi Mangaliþa. Numãrul porcilor din aceste rase a crescut rapid, de la 31 de scroafe câte erau în 2005, la 548, în anul 2009. Însã din anul 2010 ºi pânã în prezent, Ministerul Agriculturii a sistat plãþile, din lipsã de fonduri, iar efectivele de porci au scãzut de

De un interes deosbit în ceea ce priveºte conservare se bucurã, rasa Gât Golaº de Transilvania, rasã al cãrei standard fost recunoscut ºi preluat de Asociaþia germanã de profil, încã de la începutul secolului trecut. În ceea ce priveºte raþele ºi gâºtele, în ultimii ani s-a constatat cã biodiversitatea s-a diminuat datoritã numãrului redus de rase (care au corespuns cerinþelor zoo-economice), ”mãsurile de conservare luate, fiind adaptate pentru fiecare specie ºi rasã de raþe (Leºeascã, Pekin, Campbell, ºi Alergãtoare Indiana) în numãr de 450 capete ºi gâºte (Toulouse, Emden, Chinezã albã ºi Chinezã castanie) în numãr de 130 capete”.

168

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

zece ori. „În 2009 am avut un nucleu de 548 de scroafe Mangaliþa, iar în 2013 am ajuns la 55 de scroafe”, spune Maria Toma, director în cadrul Ministerului Agriculturii. „Crescãtorii i-au tãiat, i-au valorificat. Rãspunsul a fost ãsta, dacã statul nu mai îmi dã ajutor, nu am niciun interes sã þin animalul”, explica Vasile Bãcilã, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie. La porcine, rasa Mangaliþa ºi Bazna au parte în prezent de o reconsiderare, dupã ce vest-europenii au descoperit cã în cazul acestor rase, carnea este la fel de sãnãtoasã ca a somonilor, fãrã toxine ºi cu puþin colesterol. Din carnea porcilor Mangaliþa, italienii preparã delicatese precum prosciutto, iar spaniolii jambonul de Serrano care se vinde cu peste 150 de euro kilogramul. Din pãcate pentru noi însã, cei care profitã sunt vecinii unguri, care au pãstrat efective însemnate din aceste rase, stimulaþi fiind ºi de autoritãþiile maghiare care la sfãrºitul secolului trecut au anticipat cã, pe viitor, cererea pentru mâncare sãnãtoasã va creºte ºi implicit cererea pentru o carne fãrã colesterol, statul maghiar sprijinind fermierii sã creascã rasa Mangaliþa. Rezultatul este acela cã în prezent Ungaria face exporturi de milioane de euro în Italia, Spania, S.U.A ºi în Japonia. Din anul 2014, situaþia s-ar putea îmbunãtãþi, ºi pentru fermierii români, Ministerul Agriculturii exprimându-ºi intenþia de a acorda crescãtorilor de Bazna ºi Mangaliþa o subvenþie de 325 de lei pe cap de animal. Decizia Ministerului a urmat anunþului Chinei, din luna noiembrie 2013, prin care aceasta ºi-a manifestat dorinþa de a importa din România trei milioane de porci, adicã 75% din întreaga producþie a þãrii noastre.

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 169

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE Horia Stoian

Programul naþional

pentru conservarea resurselor genetice În conformitate cu Convenþia pentru diversitate biologicã, precum ºi cu Planul global de acþiune asupra resurselor genetice animale- FAO, a fost stabilit ”Programul naþional privind conservarea, caracterizarea, colectarea ºi utilizarea resurselor genetice animale în stare criticã”, în pericol de dispariþie ºi a celor vulnerabile.

Dezvoltarea programului Dezvoltarea programului are ca scop aducerea unei contribuþii la pãstrarea diversitãþii biologice a animalelor care prezintã sau care ar putea sã prezinte un anumit folos agro-zootehniei. De asemenea, programul are ca scop promovarea tehnologiilor tradiþionale de creºtere ºi exploatare a animalelor. În acelaºi timp, prin acest program se stabilesc reguli clare vis-avis de utilizarea conservarea, caracterizarea ºi folosirea resurselor genetice ale animalelor care sunt prezente la ferme ºi care au fost crescute în mediul de origine (conservare în situ), precum ºi în conservare ex situ (în exteriorul mediului de origine).

170

Unul dintre aspectele importante ale programului de faþã îl reprezintã, pe de o parte, organizarea propriu-zisã, iar, pe de altã parte, finanþarea acestuia. Astfel, în vederea producerii de alimente, pentru a putea fi realizatã acþiunea de conservare a biodiversitãþii peisajului, ca moºtenire culturalã la nivel naþional, dar ºi ca sursã optimã de venit pentru fermã în stare criticã, este necesarã asigurarea biodiversitãþii resurselor genetice ale animalelor de fermã. Trebuie sã menþionãm cã, în momentul actual, existã teninþa de abandon din partea crescãtorilor, vis-a-vis de rasele sau liniile de animale asupra cãror veniturile venite din valorificarea producþiei nu reuºeºte sã acopere costurile de întreþinere. Prin aceastã tendinþã de

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

abandon se promoveazã negativ ameninþarea cu dispariþia a raselor sau liniilor respective, iar cu toate cã o rasã sau o linie de animale poate fi consideratã pentru o anumitã perioadã inutilã, nu se poate cunoaºte dacã aceasta va rãmâne inutilã ºi în viitor. Având în vedere cã, pânã în momentul de faþã, nu s-a reuºit crearea de gene, adoptarea unor mãsuri specifice faþã de conservarea resurselor genetice animale care au potenþial de a deveni importante în viitor pentru relansarea producþiei animale ºi totodatã, pentru asigurarea unei siguranþe alimentare a populaþiei, au fost implementate noi mãsuri care sã sprijine aceste iniþiative.

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

171

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE Agenþia Naþionalã pentru Ameliorare ºi Reproducere în Zootehnie În privinþa listei care conþine rasele ºi liniile de animale ameninþate cu abandon în funcþie de gradul de risc, Agenþia Naþionalã pentru Ameliorare ºi Reproducere în Zootehnie este rãspunzãtoare cu efectuarea listei respective. Aceasta se bazeazã pe pe datele înscrise în registrul genealogic sau zootehnic ale raselor, în fiecare an, pe data de 1.01, ºi cuprinde numãrul de femele adulte de reproducþie. Atât registrele genealogice, cât ºi cele zootehnice, sunt conduse de acele asociaþii ale crescãtorilor de animale care au obþinut acreditarea Agenþiei Naþionale pentru Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie, în mod evident, conform legislaþiei în vigoare. În mod obligatoriu, absolut fiecare asociaþie care este rãspunzãtoare pentru conducerea registrului genealogic sau zootehnic este nevoitã sã întocmeascã un anumit regulament, atât de funcþionare, cât ºi de organizare. În cadrul acestuia sunt menþionate, pe de o parte, drepturile, iar pe de altã parte, obligaþiile crescãtorilor de animale înscrise în registrul genealogic, sistemul pentru evidenþa primarã ºi de comunicare între deþinãtorul registrului ºi crescãtorii de animale.

care registrul genealogic nu este organizat, registrul zootehnic reprezintã soluþia optimã prin intermediul cãruia transabilitatea originii genetice a animalelor pe douã generaþii de ascendenþi poate fi asiguratã. Program naþional Conservarea, caracterizarea, colectarea ºi utilizarea resurselor genetice ale animalelor de fermã în stare criticã, precum ºi a celor care se aflã în pericol de dispariþie, respectiv, vulnerabile, este asiguratã prin implementarea programului naþional care vizeazã întocmai aceste aspecte, de cãtre instituþii ale statului ºi, de asemenea, de asociaþii ale crescãtorilor de animale. În acest sens, responsabilitãþile sunt împãrþite între urmãtoarele instituþii ºi asociaþii: Agenþia Naþionalã pentru Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, Asociaþia Naþionalã pentru managementul resurselor genetice animale, Asociaþii ale crescãtorilor pe rase, ºi crescãtorilor de animale. Dintre activitãþile desfãºurate de acestea amintim: nominalizarea coordonatorului naþional, precum ºi a punctului focal pentru resurse genetice în relaþia cu Organizaþia pentru Agriculturã

Coordonarea registrului genealogic se efectueazã de o comisie tehnicã abilitatã, care este formatã din reprezentanþi ai Agenþiei Naþionale pentru Ameliorare ºi Reprodicþie în Zootehnie, Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, Asociaþiei crerscãtorilor rasei respective, precum ºi ai Asociaþiei Naþionale pentru Managmentul Resurselor Genetice Animale, ºi cercetãri ºtiinþifice specifice. Rase ºi linii din specii În ceea ce privesc rasele ºi liniile din specii, precum: ovine, bovine, caprine ºi porcine, luate în considerare sunt doar cele care sunt înscrise în registrul genealogic, mai exact, în secþiunea principalã a acestuia. Excepþie o fac rasele care sunt considerate a fi dispãrute, iar pentru acestea se rezervã în cardul registrului genealogic o secþiune separatã, care implicã înscrierea numai a animalelor care prezintã trãsãturi asemãnãtoare cu rasa consideratã dispãrutã. Condiþia acestui caz presupune limitarea numãrului de animale înscrise în registrul genealogic, ºi anume: 50 de femele adulte de reproducþie, urmând ca numãrul aferent masculilor sã fie completat ulterior, cu descendenþa obþinutã în succesiunea generaþiilor, prin intermediul reproducþiei în izolare reproductivã. Vis-a-vis de alte rase ºi linii de specii pentru

172

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

ºi Alimentaþie, de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale; acreditarea asociaþiilor crescãtorilor de animale care conduc registre genealogice ºi registre zootehnice, de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie; finanþarea coordonatorului naþional ºi participarea lui la sesiunile FAO, de cãtre Asociaþia Naþionalã pentru Managementul resurselor genetce animale; coordonarea acþiunilor de conservare ºi utilizare a raselor ºi liniilor de rase, precum ºi, desfãºurarea de acþiuni pentru pãstrarea animalelor dintr-o rasã în mediul lor natural, de cãtre Asociaþiile ale crescãtorilor pe rase; Înfiinþarea, respectiv, conducerea evidenþelor primare care sã fie realizate în conformitate cu regulamentul de organizare a registrului genealogic sau al celui zootehnic, de cãtre Crescãtorii de animale. Aºadar, se poate observa cum, în domeniul de creºtere al animalelor sunt implicate o serie de organisme abilitate sã menþinã ºi sã dezvolte în permanenþã segmentul fondului genetic, iar, din acest punct de vedere, acþiuniile ºi programele demarate de cãtre acestea sunt, pe de o parte, informative, pentru persoanele nou venite în acest domeniu de activitate, iar, pe de altã parte, ºi totodatã mult mai important, benefice pentru asigurarea unei dezvoltãri organizaþionale ºi funcþionale optime.

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 173

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE Horia Stoian

Cercetãtorii danezi:

Porcul ideal este cel care face bani! Analiza ADN, valoarea geneticã ºi valoarea productivã

Selecþia genomicã a fost implementatã cu succes în programul de creºtere pentru scroafe. Acum a venit rândul porcilor pentru sacrificare sã se supunã acestor îmbunãtãþiri de reproducere. Un proiect de selecþie genomicã, cu scopul de a realiza îmbunãtãþiri anuale de creºtere a porcilor, a implicat 50% din oamenii de ºtiinþã de la Universitatea din Aarhus, Danemarca.

Selecþia genomicã, numitã ºi “selecþie asistatã de markeri mleculari”, constã în aceea cã, pe lângã folosirea metodelor clasice de apreciere a valorii genetice a indivizilor care sunt destinaþi sã producã generaþia urmãtoare, se foloseºte ºi analiza materialului ereditar sau ADN-ul. Metodele clasice de apreciere a valorii genetice a animalelor care folosesc informaþiile cãpãtate de la performanþa proprie pe care o dezvoltã individul, alãturi de informaþiile care le obþinem de la ancestorii acestora (pãrinþi ºi bunici), la care se adaugã informaþiile primite de la media familiei, precum ºi de la ascendenþa acestora (fii ºi fiice), ne ajutã sã stabilim cu destul de multã probabilitate valoarea de ameliorare a animalului. Aceasta este însã doar o estimare a valorii genetice a acestuia ºi nu o precizare a sa. Procedeele care folosesc analiza ADN-ului, vizualizând genele de interes sau markerii genetici ai acestora, are avantajul cã, pe aceastã cale, se poate preciza dacã un animal posedã în genomul sãu o anumitã genã sau grup de gene care coordoneazã favorabil sau nefavorabil dezvoltarea unui anumit caracter important din punct de vedere economic. Pe aceastã bazã se poate aprecia cu precizie valoarea geneticã a individului. Aprecierea animalelor pe baza analizei ADN-ului va duce la sporirea substanþialã a gradului de ameliorare a caracterelor importante economic. Dacã la aceasta se adaugã ºi faptul cã folosirea markerilor genetici pentru stabilirea valorii genetice ne dã posibilitatea sã stabilim cu precizie ºi valoarea geneticã a indivizilor pentru caracterele legate de reproducere ºi supravieþuire (care nu pot fi ameliorate cu eficienþã prin selecþia clasicã), atunci este evident cã selecþia genomicã trebuie sã fie introdusã în practica selecþiei tuturor speciilor de animale domestice. Selecþia genomicã sau selecþia asistatã de markeri moleculari ne ajutã ºi sã eliminãm rapid din populaþie genele patologice sau pe cele care frâneazã dezvoltarea caracterelor importante economic. Selecþia genelor de interes economic Selecþia asistatã de markeri moleculari mai are încã un avantaj. Ne ajutã sã introducem, prin încruciºare, în genomul unei populaþii, în mod foarte rapid, o anumitã genã de interes economic. De exemplu, pentru introducerea la rasa de porci Marele Alb a genei de superprolificitate, luatã de la rasa chinezeascã Meishan, le-a trebuit cercetãtorilor mai mult de cinci generaþii de încruciºare ºi selecþie pentru a reuºi sã reþinã în genomul acesteia doar gena de interes ºi sã le elimine pe toate celelalte gene care proveneau de la rasa chinezeascã. Cu ajutorul analizei ADN o astfel de acþiune (care se numeºte introgresia genei în populaþie), se poate obþine doar în maximum douã-trei generaþii. Mai mult decât atât, selecþia asistatã de markeri moleculari ne ajutã ºi pentru stabilirea capacitãþii combinative dintre populaþii sau linii pentru a obþine hibrizi cu efect heterozis sau „vigoare hibridã” maximã.

174

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 175

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

Universitatea danezã: Proiect de cercetare pe cinci ani Îmbunãtãþirea bunãstãrii animalelor ºi a veniturilor agricole, precum ºi o reducere a pierderilor de substanþe nutritive din producþia de carne de porc sunt câteva dintre rezultatele care pot fi aºteptate de la un proiect de cercetare de cinci ani dedicat în exclusivitate selecþiei genomice. Proiectul tocmai este la jumãtatea drumului, iar rezultatele se anunþã a fi foarte interesante. Oamenii de stiinta de la Universitatea Aarhus au colaborat cu “Centrul de Cercetare a porcilor” cu privire la selectarea porcilor care pot constitui baza pentru îmbunãtãþirea reproducerii, de care va beneficia, în cele din urmã, industria cãrnii de porc. Una dintre metodele utilizate cu success a fost selecþia genomicã. Proiectul s-a concentrat pânã acum doar asupra scroafelor ºi selecþia genomicã a fost pusã deja în aplicare, în cadrul programului de creºtere pentru cele trei rase de porc: Landrace, Yorkshire, ºi Duroc. Acest lucru este de aºteptat sã creascã câºtigul genetic a trãsãturilor selectate, de la 15 la 25%. Oamenii de ºtiinþã se concentreazã acum asupra selecþiei genomicã a porcilor de sacrificare. Selectarea genomicã va contribui la îmbunãtãþirea trãsãturilor porcilor care sunt crescuþi pentru carne ºi calitatea cãrnii. Accentul nu se va pune pe îmbunãtãþirea calitãþii cãrnii prin mãsurãtori ale pH-ului. Îmbunãtãþirile genetice ale acestor trãsãturi vor creºte valoarea carcasei ºi va duce la mai micã risipã de alimente, din cauza randamentului mare la sacrificare ºi mai puþine deºeuri de grasime, explicã Ole Fredslund Christensen, care este lider de proiect ºi om de ºtiinþã la Universitatea din Aarhus, Danemarca.

Punctele de trecere sistematice ale celor trei rase de porc sunt efectuate ºi sunt colectate apoi datele genomice ºi fenotipice. Aceastã operaþiune include informaþii privind mortalitatea, creºterea ºi calitatea sacrificãrii - calitatea fiind datã de conþinutul de carne, pH-ul ºi mirosul specific de vier. Dezvoltarea de modele care combinã datele genomice ºi fenotipice este urmãtorul pas în cadrul proiectului, în scopul de a dezvolta o serie de strategii: ” Vom dezvolta strategii pentru utilizarea selecþiei genomice care maximizeazã îmbunãtãþirea genomicã marginalã în cadrul programelor de reproducere de rasã purã ºi pentru încruciºãri, minimizând în acelaºi timp consangvinizarea în efectivele de porci, precum ºi costurile de implementare. Câºtigul genetic este evaluat atât în termeni de profit financiar ºi reducerea emisiilor de substanþe nutritive ºi de CO 2 echivalente”, spune Ole Fredslund Christensen, care susþine, de asemenea, cã proiectul va culmina cu punerea în practicã ºi testarea unui prototip de selecþie genomicã la porci . “ Îmbunãtãþirea bunãstãrii animalelor este realizatã prin încorporarea caracterelor materne în cadrul programului de creºtere, ceea ce va duce la o viaþã mai bunã a purceilor, în perioada de alãptare. Acest aspect estede aºteptat sã creascã rata de surpavieþuire cu 5% pe an.

“Câºtigul genetic este evaluat în termeni de profit financiar” Oamenii de ºtiinþã vor, printre altele, dezvoltarea de noi metode care întruchipeazã aºanumitele efecte non-aditive, cum ar fi vigoarea hibridului, care are ca rezultat trãsãturi superioare din puii încruciºaþi, comparativ cu media puilor de rasã purã.

176

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Þinând cont cã rata mortalitãþii este de 12% pe an, acest procent de 5% ar însemna, practic, reducerea anualã a mortalitãþii cu aproximativ 0,6 procente în primii ani”, a mai susþinut Ole Fredslund Christensen. Pentru ca toate aceste beneficii ale programului de creºtere sã se reflecte la nivelul întregului sistem de reproducere a porcilor vor fi necesari aproximativ 5 ani, conform specialiºtilor de la Universitatea danezã. Genetica de clasã mondialã este singura modalitate de a contracara scãderea profitului la producþia de carne de porc. Arthur Gee, MD de Kanhym Estates,-cel mai mare producãtor de carne de porc din Africa de Sud ºi lider de piaþã în reproducere- susþine: „Porcul ideal este un porc care face bani. ºi profitabilitatea optimã în creºterea porcilor depinde de o bazã geneticã extinsã ºi inseminarea artificialã.” Kanhym Estates este titularul francizei din Africa de Sud din PIC (Pig Improvement Company) International. „Legãtura noastrã cu PIC International din Marea Britanie consolideazã poziþia noastrã de lider al industriei. PIC este un lider mondial în genetica de porc ºi ameliorarea geneticã a industriei de porc „, a mai declarat ArthurGee, pentru www.farmersweekly. co.

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

177

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

178

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 179

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

180

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 181

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

182

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 183

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

184

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 185

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

186

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 187

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

188

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 189

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

190

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

191

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE Horia Stoian

Reglementãri europene privind comercializarea furajelor

Fiind consideratã o problemã de stat, protecþia animalelor, prevenirea transmiterii bolilor de la patrupede la oameni, siguranþa acestora, împreunã cu salubritatea furajelor pentru animale ºi protecþia mediului, plus siguranþa alimentelor de origine animalã, în raport cu creºterea animalelor, reprezintã în acelaºi timp ºi o preocupare ºi îndatorire a fiecãrui fermier. Pentru a se asigura toate aceste cerinþe, Consiliului European a elaborat norme stricte, pe care vi le prezentãm în articolul de faþã.

Comercializarea furajelor pentru animale prin respectarea Regulamentului (CE), nr. 769

mai prevede ºi anumite cerinþe legate de prezentare, materiale de etichetare ºi ambalare, aferente produselor în cauzã.

Momentan, vis-a-vis de comercializarea furajelor pentru animale existã reguli stricte ºi clare stabilite de organele abile, iar în acest sens, a fost elaborat “Regulamentul (CE), nr. 769 al Parlamentului European ºi al Consiliului privind introducerea pe piaþã ºi utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European ºi al Consiliului ºi de abrogare a Directivei 79/373/ CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/ CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE ºi 96/25/CE ale Consiliului ºi a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei”.

Avînd în vedere cã acest regulament face referire la furaje, aici este inclusã totalitatea produselor sau substanþelor, fãrã sã fie excluºi aditivii, chiar dacã aceºtia sunt supuºi sau nu proceselor de prelucrare, sau proceselor de prelucrare parþialã, în vederea utilizãrii, ca hranã pentru animale. Menþionãm cã aplicarea acestui regulament nu implicã atingerea dispoziþiilor din domeniul alimentaþiei animale, vis-a-vis de: subprodusele de origine animalã care nu sunt destinate pentru consumul de cãtre oameni, producþia ºi etichetarea produselor ecologice, produsele alimentare ºi furajele modificate genetic, aditivi, substanþele nedorite ºi vis-a-vis de trasabilitatea ºi etichetarea organismelor modificate genetic (OMG).

Regulamentul de faþã are ca obiectiv stabilirea normelor optime asupra comercializãrii ºi utilizãrii furajelor destinate animalelor din care produsele alimentare sunt obþinute sau animalelor domestice. Totodatã, acest regulament

192

În privinþa respectãrii prevederilor legislaþiei sanitar-veterinare, atât persoanele juridice proprietare, cât ºi cele fizice, sunt direct

infoFERMA nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

rãspunzãtoare pentru aplicarea acestora. Mai exact, articolul al 2-lea vizeazã exact acest aspect, ºi anume: “Persoanele fizice ºi persoanele juridice proprietare sau deþinãtoare de animale vii ori de material germinativ de origine animalã, cele care produc, depoziteazã, colecteazã, transportã, proceseazã, intermediazã, pun pe piaþã, importã, exportã sau comercializeazã animale vii ori material germinativ de origine animalã, produse ºi subproduse de origine animalã, produse medicinale veterinare, deºeuri, subproduse de origine animalã care nu sunt destinate consumului uman sau agenþi patogeni de origine animalã, produse ºi materii utilizate în nutriþia animalelor ori alte materii ºi produse ce pot influenþa starea de sãnãtate a animalelor rãspund pentru aplicarea ºi respectarea întocmai a prevederilor legislaþiei sanitar-veterinare, în vederea asigurãrii ºi garantãrii sãnãtãþii animalelor, a sãnãtãþii publice, protecþiei animalelor, proþectiei mediului ºi a siguranþei alimentelor”.

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 193

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

exprimarea acestora se va face în cel puþin o limbã catalogatã ca fiind oficialã statului membru sau regiunii unde produsul va fi disponibil pe piaþã. Asupra prezentãrii ºi etichetãrii furajelor existã câteva dispoziþii generale, precum obligaþia de indicare a: numelui ºi adresei operatorului din sectorul de hranã pentru animãluþe, tipului de furaj, listei de aditivi utilizatã, precum ºi conþinutului de apã, numãrului de referinþã pentru lot ºi a greutãþii nete.

Cerinþe de siguranþã aferente comercializãrii Pentru buna comercializare a furajelor, acestea trebuie sã respecte anumite cerinþe care vizeazã siguranþa, implicând în mare parte urmãtoarele: În primul rând, ele trebuie sã prezinte un grad de siguranþã ridicat, sã fie originale ºi adaptate întocmai utilizãrii prevãzute, sã fie de calitate comercialã, sãnãtoase ºi pure, sã respecte dispoziþiile tehnice care fac referire la impuritãþi precum ºi la alþi determinanþi chimici, ºi sã nu prezinte nici un fel de efect de naturã negativã asupra bunãstãrii animalelor sau mediului. De asemenea, etapele de producþie, prelucrare ºi distribuþie trebuie sã asigure trasabilitatea furajelor, aºadar, este necesar ca operatorii din sectorul destinat hranei animalelor sã prezinte capabilitate de identificare a oricãrei persoane ce a furnizat fie un furaj sau un animal destinat producþiei alimentare. Totodatã, aici intrã ºi substanþele care urmeazã sã fie încorporate . În ceea ce priveste furajele destinate comercializãrii în Uniunea Europeanã, acestea

194

trebuie sã fie identificate sau etichetate corespunzãtor, pentru facilitarea trasabilitãþii. În eventualitatea cazului în care unul dintre operatorii sectorului de hranã considerã cã un furaj anume nu se încadreazã în cerinþele ce privesc siguranþa furajelor, operatorul în cauzã este nevoit sã înceapã fãrã nici un fel de întârziere, procedurile adecvate de retragere de pe piaþã a furajului respectiv. Imediat dupã aceastã activitate, operatorul va informa atât consumatorii, cât ºi autoritãþile competente asupra situaþiei identificate. Prezentare ºi etichetare În mod obligatoriu, ducerea în eroare a utilizatorului, vis-a-vis de utilizarea preconizatã sau comercializatã a furajului, nu trebuie sã vinã ca rezultat al prezentãrii sau etichetãrii acestuia. De asemenea, trebuie sã fie realizatã într-un mod cât mai citeþ eticheta pe care sunt înscrise informaþiile de etichetare obligatorii. Aceste informaþii pot fi înscrise, fie pe aceastã etichetã destinatã furajelor, fie pe container sau direct pe ambalaj, fie pe documentul de însoþire al furajului. Totodatã, caracterele informaþiilor trebuie sã nu prezinte posibilitãþi de ºtergere, iar

infoFERMA nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Pentru materiile prime pentru furaje, furaje “dietetice” ºi furaje combinate, s-au dezvoltat cerinþe specifice asupra etichetãrii corespunzãtoare a acestora, iar etichetarea acelor furaje cu destinaþia pentru animale domestice sunt nevoite sã prezinte un numãr de telefon pentru clienþii care sunt interesaþi de obþinerea a mai multor informaþii în ceea ce priveste ingredientele folosite. Ambalarea Ambalajele ºi containerele sigilate sunt cele care vor fi utilizate pentru comercializarea materiilor prime pentru furaje ºi furaje combinate. Totuºi, o parte dintre furaje pot fi comercializate în ambalaje sau containere nesigilate, precum ºi în vrac. Derogarea de faþã face referire la: livrãrile care se desfãºoarã între producãtorii de furaje combinate, materiile prime pentru furaje, furajele solide pentru lins, amestecurile de grãunþe sau fructe întregi, cantitãþi de furaje cu o masã de pânã în 50 de kilograme (care nu au fost luate dinrect dintr-un ambalaj sau container sigilat ºi care au ca destinaþie finalã utilizatorul final) ºi furajele combinate livrate utilizatorului sau unitãþilor de ambalare de cãtre producãtor. Comercializarea furajelor trebuie aºadar sã respecte anumite cerinþe legate de siguranþã, iar prezentarea ºi etichetarea împreunã cu ambalarea, în mod obligatoru trebuie sã fie caracteristice ºi sã ofere utilizatorului final informaþiile de care acesta are nevoie în vederea folosirii furajelor, iar în acelaºi timp, numãrul de contact al producãtorilor nu trebuie sã lipseascã sub absolut nici o formã.

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 195

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE Horia Stoian

Aditivi furajeri acceptaþi de UE Pentru a evita orice incoerenþã în tratarea produselor adãugate furajelor, pentru a facilita munca autoritãþilor naþionale de control competente ºi pentru a uºura sarcina pãrþilor interesate, în ceea ce priveºte anumite produse a fost necesarã adoptarea unui regulament, care sã determine acele produse care (nu) constituie aditivi furajeri.

Baza ºi influenþa aditivilor furajeri Substanþele, microorganismele ºi preparatele asociate aditivilor furajeri (denumite de legislaþia europeanã “produse”) nu constituie aditivi furajeri care intrã sub incidenþa regulamentelor Consiliului Europei. Este dificil de stabilit însã, pentru anumite substanþe, microorganisme sau preparate, dacã acestea constituie sau nu aditivi furajeri. În accepþiunea legislaþiei comunitare, aditivii furajeri sunt consideraþi substanþe care, adãugate voluntar ºi în doze reduse în hrana animalelor, pot influenþa unele caracteristici ale hranei sau producþia obþinutã de la animale. Aditivii furajeri pot fi clasificaþi în câteva categorii de bazã, respectiv: - nutriþionali – vitamine, microelemente, aminoacizi;

196

- pronutriþionali – enzime, antibiotice, probiotice, emulsifianþi, antioxidanþi, agenþi detoxifianþi; - nenutriþionali (tehnologici) – conservanþi, lianþi, agenþi de creºtere a palatabilitãþii (arome, edulcoranþi), pigmenþi, agenþi de control ai mediului; - profilactici (medicinali) – coccidiostatice, histomonostatice, plante medicinale. Pe lângã eficacitate, aditivii furajeri trebuie sã genereze un efect benefic asupra caracteristicilor hranei, asupra organismului animalelor, asupra producþiei obþinute de la acestea sau asupra dejecþiilor rezultate (în funcþie de tipul aditivului). Totodatã nu poate fi ignoratã siguranþa, evidenþiatã prin înlãturarea oricãrei surse de nocivitate faþã de animale, faþã de consumatorul produselor obþinute de la acestea, faþã de mediu.

infoFERMA nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Pentru a evita orice incoerenþã în tratarea elementelor asociate aditivilor alimentari, scoase în prezent de pe Lista europeanã a acestor elemente, pentru a facilita munca autoritãþilor naþionale de control competente ºi pentru a uºura sarcina pãrþilor interesate în acest domeniu, au fost adoptate regulamente care sã determine acele produse care nu constituie aditivi furajeri. Printre criteriile utile acestei diferenþieri se numãrã metoda de fabricare ºi de prelucrare, nivelul de standardizare, omogenizarea, puritatea, definiþia chimicã ºi modul de utilizare. Din motive de coerenþã, materiile cu proprietãþi similare ar trebui clasificate prin analogie. Cele pentru care existã îndoieli, în ceea ce priveºte calitatea de aditivi furajeri, au fãcut obiectul unor examinãri bazate pe aceste criterii.

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 197

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

unui amestec furajer, reduc pierderile inutile de substanþe ºi îmbunãtãþesc calitatea granulelor obþinute. Totodatã, reducerea gradului de prãfuire este beneficã sub aspect tehnologic: praful reprezintã un factor de risc major pentru siguranþa lucrãtorilor din fabricile de nutreþuri combinate, prin potenþialul sãu exploziv sau prin capacitatea de a îngloba agenþi patogeni sau toxici (germeni microbieni, substanþe chimice iritante sau toxice etc).

Aditivi (pro)nutriþionali ºi nenutriþionali

Aditivi nenutriþionali (tehnologici)

Spre deosebire de aditivii furajeri standard, care nu au, în general, o valoare nutritivã proprie (sau au una neglijabilã), aditivii nutriþionali, prin conþinutul lor, contribuie direct la asigurarea sau completarea necesarului animalelor, în nutrienþii respectivi

Conservanþii: Agenþii conservanþi sunt folosiþi pentru a menþine intacte caracteristicile unor nutreþuri, pe durata pãstrãrii acestora. Una dintre aplicaþiile conservanþilor urmãreºte buna pãstrare sub aspect cantitativ ºi calitativ a unor materii prime furajere, situaþie în care sunt puse în contact cu acestea, la depozitare (ex. agenþi de însilozarea, inhibitori de mucegaiuri) ºi oferã o protecþie sporitã, chiar în cazul unor condiþii mai puþin optime (hiperumiditate, variaþii mari de temperaturã). Astfel, pentru stimularea unor procese fermentative utile conservãrii prin murare a nutreþurilor pot fi utilizaþi acizi minerali sau acizi organici. Folosirea conservanþilor nu numai cã oferã protecþie împotriva dezvoltãrii eventualelor mucegaiuri, dar permite menþinerea unei proporþii mãrite de apã în seminþe (inclusiv controlul fenomenului de migrare a apei în silozurile verticale destinate depozitãrii seminþelor) ºi reducerea pierderilor cantitative de nutreþuri, prin limitarea pierderii de apã. Sub aspectul strict a introducerii conservanþilor în nutreþurile finite, aceasta se face îndeosebi în nutreþurile furajere care presupun o perioadã de pãstrare mai îndelungatã. Dintre substanþele conservante, se evidenþiazã acidul propionic, acidul sorbic, acidul fumaric ºi acidul formic.

Spre deosebire de alþi aditivi furajeri, care în general nu au o valoare nutritivã proprie (sau aceasta este neglijabilã), aditivii nutriþionali, prin conþinutul lor, contribuie direct la asigurarea sau completarea necesarului animalelor în nutrienþii respectivi. Din aceastã grupã fac parte: vitaminele, microelementele, aminoacizii. Este cunoscut cã vitaminele sunt compuºi organici cu structurã chimicã foarte variatã, indispensabili vieþii animalelor. Aportul vitaminic neadecvat cerinþelor determinã tulburãri specifice, numite vitaminoze: avitaminozã (în lipsa vitaminelor), hipovitaminozã (în cazul insuficienþei) sau hipervitaminozã (în cazul excesului de vitamine), afectând sãnãtatea animalelor, creºterea, reproducþia, producþiile lor ºi eficienþa valorificãrii hranei. Aditivi pronutriþionali Noþiunea de pronutrient a fost propusã de Rosen (1996) pentru a defini o substanþã sau un produs ingerat de animal, pe cale oralã ºi în cantitate micã, cu scopul creºterii valorii intrinseci a hranei printr-o mai bunã valorificare a nutrienþilor; definirea s-a fãcut prin antitezã cu termenul de antinutrient, folosit pentru a denumi substanþe care reduc utilizarea nutrienþilor în organism (efect antinutriþional, de tipul factorilor antitriptici, glucosinolaþilor, alcaloizilor, lecitinelor, saponinelor, acizilor oxalic sau fitic etc).

198

Lianþii sunt aditivi furajeri naturali sau de sintezã chimicã introduºi în nutreþuri combinate, concentrate PVM sau premixuri, în scopul creºterii capacitãþii de absorbþie a pulberilor fine, provenite din mãcinarea materiilor prime sau chiar unele substanþe folosite sub aceastã formã, precum ºi în cazul nutreþurilor finite sau pentru favorizarea unor prelucrãri (de tipul granulãrii). În principal, lianþii mãresc gradul de adezivitate dintre diferite particule aflate în componenþa

infoFERMA nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Melasa ºi grãsimile animale/vegetale au fost primele folosite în acest scop. Rata de includere a lor ca lianþi este relativ ridicatã (1-3%), având totodatã o valoare nutriþionalã proprie care nu poate fi neglijatã; grãsimile au o valoare energeticã deosebitã (deseori, determinând folosirea lor), în timp ce melasa reprezintã o sursã importantã de hidraþi de carbon (uºor degradabili, îndeosebi zaharuri), cu rol energetic, dar ºi de îmbunãtãþire a palatabilitãþii, prin gustul dulce specific zaharurilor conþinute. Melasa este recomandatã îndeosebi în cazul în care sunt folosite surse de azot neproteice (ex. uree), situaþie specificã nutreþurilor combinate, brichetate, destinate rumegãtoarelor. Bentonita este reprezentantul clasic al liantului mineral. Produsul de uz furajer este obþinut prin prelucrarea de roci naturale, trase din cariere (în România, se gãsesc în jud. Caraº-Severin, Bihor, Satu Mare), dupã o tratare cu 3% carbonat de sodiu, din care rezultã bentonita de sodiu. Rata de includere este, de asemenea, ridicatã: pânã la 5% din utreþul finit. Lianþii moderni sunt de naturã organicã, pe bazã de ligninã procesatã specific. Avantajele sunt argumentate prin: rata micã de includere (1,5-2,5%), creºterea durabilitãþii granulelor (rezistenþã la spargere), creºterea productivitãþii preselor, reducerea uzurii lor ºi o mai bunã alunecare a furajului. Rezultã totodatã ºi o mai bunã igienã a furajului produs ºi, nu în ultimul rând, caracterul ecologic al folosirii (produse naturale, ce nu afecteazã mediul înconjurãtor). Singurul inconvenient ar putea fi preþul mai mare decât al lianþilor clasici, dar s-a demonstrat cã, prin cuantificarea avantajelor deteminante, folosirea lor este eficientã, din punct de vedere economic. Agenþii de creºtere a palatabilitãþii: În aceastã categorie sunt incluse, în mod obiºnuit, douã grupe de substanþe: aromele furajere ºi îndulcitorii.

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 199

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE Horia Stoian

Norme europene

de asigurare a calitãþii furajelor ºi nutreþurilor Principiul de bazã al politicii Uniunii Europene privind siguranþa alimentarã este aplicarea unei abordãri integrate de tipul ‘de la fermã la consumator’, care sã acopere toate sectoarele lanþului alimentar: producþia de furaje, sãnãtatea plantelor ºi a animalelor, bunãstarea animalelor, producþia primarã, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, vânzarea cu amãnuntul, precum ºi importul ºi exportul acestora.

Strategii ale Uniunii Europene Una din strategiile importante ale Uniunii Europene are la bazã implementarea legislaþiei privind siguranþa alimentelor ºi a furajelor. Calitatea hranei pentru animale presupune cantitate ºi calitate corespunzãtoare, o valoare nutritivã la nivelul cerinþelor fiziologice, specifice fiecãrei specii, rase, categorii de vârstã sau greutate, absenþa contaminanþilor, ca valori importante în accesul liber la hranã ºi apã, în funcþie de tipul de hrãnire, de numãrul de tainuri zilnice corelat cu sistemul de creºtere ºi întreþinere. În procesul de obþinere a sortimentelor de furaje, din cauza unor abateri de la normele de siguranþã calitativã a acestora, cu referire la fazele de producþie, transport ºi distribuþie, se poate produce contaminarea accidentalã sau deliberatã a hranei pentru animale cu impact nedorit asupra sãnãtãþii animalelor precum ºi a siguranþei alimentelor destinate consumului uman. Principalele surse de contaminare a furajelor în constituie factorii de mediu (solul, apa, aerul etc), omul, vegetalele (plante necomestibile sau cu acþiune toxicã) folosire iraþionalã a

200

îngrãºãmintelor chimice, a produselor fitofarmaceutice, a medicamentelor de uz veterinar, mucegaiurile ºi micotoxinele, din manipularea ºi eliminarea deºeurilor, precum ºi animalele, insectele ºi rozãtoarele. De asemenea, modificãrile în timp a politicilor ºi strategiilor privind siguranþa alimentelor ºi a furajelor, precum ºi comportamentul consumatorilor pot influenþa direct economia, agricultura ºi zootehnia unei þãri. Condiþii pentru garantarea furajelor Pentru ca operatorii cu activitate in domeniul hranei pentru animale sã garanteze cã furajele pe care le produc ºi le dristribuie nu au un efect negativ asupra sãnãtãþii umane sau a sãnãtãþii animalelor, iar produsele alimentare obþinute de la animale nu devin un factor de risc pentru consumul uman, trebuie sã respecte urmãtoarele obligaþii: - sã posede documentul de autorizare / înregistrare sanitarã veterinarã în conformitate cu prevederile Ordinului Preºedintelui ANSVSA nr. 16 / 2010 ºi 109 / 2010; - sã respecte condiþiile generale de funcþionare ºi igienã conform prevederilor Regulamentului

infoFERMA nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

C.E.nr. 852/2004 ºi a Reg. C.E. nr.183 / 2005; - sã menþinã in stare de igienã instalaþiile, echipamentele, containerele, ambalajele ºi vehiculele utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea ºi transportul furajelor ºi sã evite orice sursã de contaminare a acestora; - sã evite orice contaminare din aer, sol, apã, îngrãºãminte, biocide, produse fitofarmaceutice, medicamente de uz veterinar a materiilor prime ºi a sortimentelor de furaje preparate; - sã asigure sursa de apã potabilã care sã fie utilizatã atât la procesul tehnologic, cât ºi la menþinerea stãrii de igienã ºi curãþenie a personalului ºi a utilitãþilor; - sã asigure efectuarea acþiunilor de dezinfecþie a spaþiilor tehnologice, a utilajelor ºi ustensilelor folosite, protejarea spaþiilor ºi a furajelor de insecte ºi rozãtoare prin mãsuri specifice; - sã asigure echipamente de protecþie sanitarã pentru personalul angajat precum ºi existenþa documentelor din care sã rezulte starea de sãnãtate a acestora; - sã dovedeascã prin documente calitatea ºi salubritatea materiilor prime, precum ºi faptul cã acestea au fost achiziþionate din unitãþi sau de la furnizori care au asiguratã asistenþã de specialitate; - sã þinã la zi evidenþele ºi înregistrãrile, privind intrãrile de materii prime în care sã fie înscrise furnizorul, categoria produsului, data recepþionãrii, cantitatea, precum ºi celelalte date pentru stabilirea trasabilitãþii; - sã respecte programul de autocontrol prin afluirea de probe la laboratorul de referinþã ºi sã respecte recomandãrile menþionate în buletinele emise de cãtre specialiºti în cazul unor neconformitãþi; - sã gestioneze cu atenþie prin antrepozitarea ºi manipularea separatã a deºeurilor ºi substanþelor periculoase, în scopul evitãrii pericolului de contaminare; - sã notifice autoritãþilor competente suspiciunea sau constatarea unor neconformitãþi sau abateri de la cerinþele de calitate ºi salubritate privind siguranþa furajelor destinate pentru animale ºi pãsãri.

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 201

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

Bunele practici, impuse de Consiliul Europei Conform bunelor practici menþionate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 183/2005, materiile prime pentru furaje trebuie sã nu conþinã impuritãþi chimice rezultate din procesul de producþie a acestora ºi din adjuvanþi tehnologici, cu excepþia cazului în care un anumit conþinut maxim este stabilit prin catalog. Puritatea botanicã a unei materii prime pentru furaje nu este mai micã de 95 %. Cu toate acestea, impuritãþile botanice, cum ar fi reziduurile altor seminþe sau fructe oleaginoase derivate dintr-un proces de producþie anterior nu depãºesc 0,5 % pentru fiecare tip de seminþe sau fructe oleaginoase. În lista materiilor prime pentru furaje din partea C se stabileºte un nivel specific, prin derogare de la aceste reguli generale. Dacã procesul de producþie al unei materii prime pentru furaje este diferit faþã de descrierea procedurii vizate, astfel cum s-a stabilit în glosarul procedurilor din partea B, procesul de producþie se stabileºte în descrierea materiei prime pentru furaje vizate. Pentru o serie de materii prime pentru furaje, se pot utiliza sinonime. Astfel de sinonime sunt

202

incluse în paranteze drepte în coloana „denumire” a înregistrãrii pentru materia primã pentru furaje vizatã din lista materiilor prime pentru furaje din partea C. În descrierea materiilor prime pentru furaje din lista materiilor prime pentru furaje din partea C, cuvântul „produs” este utilizat în locul cuvântului „subprodus” pentru a reflecta situaþia pieþei ºi limbajul utilizat în practicã de operatorii din sectorul hranei pentru animale pentru a sublinia valoarea comercialã a materiilor prime pentru furaje. Cerinþele de etichetare în privinþa umiditãþii Denumirea botanicã a unei plante este datã numai în descrierea înregistrãri din lista materiilor prime pentru furaje din partea C referitoare la planta respectivã. Principiul de bazã pentru etichetarea obligatorie a constituenþilor analitici ai unei anumite materii prime pentru furaje din catalog este dacã un anumit produs conþine concentraþii ridicate dintr-un constituent specific sau dacã procesul de producþie a schimbat caracteristicile nutriþionale ale produsului. Articolul 15 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, coroborat cu punctul 6 din anexa I la regulamentul respectiv stabileºte cerinþe de

infoFERMA nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

etichetare privind conþinutul de umiditate. Articolul 16 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv, coroborat cu anexa V la acesta, stabileºte cerinþe de etichetare privind alþi constituenþi analitici. În plus, punctul 5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 767/2009 solicitã declararea nivelului de cenuºã insolubilã în acid clorhidric atunci când depãºeºte 2,2 %, în general sau, pentru o anumitã materie primã pentru furaje, dacã depãºeºte nivelul stabilit în secþiunea relevantã din anexa V la regulamentul respectiv. Totuºi, pentru cenuºa insolubilã în acid clorhidric, atunci când nu este stabilit niciun nivel în lista materiilor prime pentru furaje din partea C, nivelul se declarã dacã depãºeºte 2,2 %. Când se stabilesc unul sau mai multe niveluri specifice de umiditate în coloana „declaraþii obligatorii” din lista materiilor prime pentru furaje din partea C, se aplicã nivelurile respective în locul nivelurilor de la punctul 6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 767/2009. Cu toate acestea, dacã conþinutul de umiditate este mai mic de 14 %, nu este obligatoriu sã fie declarat. „Puritate tehnicã” înseamnã cã o substanþã este produsã în cadrul unui proces chimic sau fizic controlat respectând cerinþele relevante în conformitate cu legislaþia privind hrana pentru animale a Uniunii.

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 203

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

204

infoFERMA nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 205

EchipamEntE și tEhnologii pEntru zootEhniE Horia Stoian

Reciclare

Schimbãri strategice în reciclarea deºeurilor biodegradabile Potrivit rapoartelor furnizate de Ministerul Mediului, reciclarea deºeurilor biodegradabile reprezintã o prioritate care necesitã o atenþie sporitã. Din acest considerent, au fost implementate o serie de mãsuri care doresc sã asigure o bunã desfãºurare a acestor activitãþi. Care sunt mãsurile respective ºi ce schimbãri vor avea loc în urmãtoarea perioadã, în prezentul articol InfoFERMA.

Componenta deºeurilor biodegradabile În momentul de faþã, la nivel naþional, una dintre componentele asupra cãreia se acordã o importanþã sporitã o reprezintã materia biodegradabilã din agriculturã, zootehnie ºi din deºeurile municipale. Din ultima categorie fac parte: deºeurile biodegradabile din totalitatea pieþelor, deºeurile biodegradabile provenite din unitãþi de alimentaþie publicã, precum ºi, din ansambluri rezidenþiale, diferite deºeuri de origine vegetalã din grãdini ºi parcuri, ºi componenta biodegradabilã din deºeurile stradale.

Tot în cadrul acestei categorii se gãseºte ºi nãmolul, ca rezultat al evaporãrii apelor uzate orãºeneºti, ºi hãrtia. Pentru aceasta din urmã, deºi este biodegradabilã, Planul Naþional de Gestionare a Deºeurilor decide cã, ”din moment ce hârtia este catalogatã ca material reciclabil, nu va fi inclusã în categoria destinatã biodegradabilelor”. Cu toate acestea, hârtia de calitate inferioarã, care nu poate fi supusã proceselor de reciclare va fi inclusã în categoria aferentã. Amintim cã din punct de vedere statistic, procentul de 72% al biodegradabilelor din deºeuri municipale înregistrat în 1998, a scãzul la aproximativ 48% în anul 2005. Directiva CE nr. 1999/33 Aspectele legate strict de depozitarea deºeurilor, mai ales a celor din agriculturã ºi zootehnie, sunt incluse în directiva 1999/33, care include prevederi de reducere a deºeurilor biodegradabile de la depozitare, în vederea creºterii gradului de evitare a efectelor secundare asupra mediului. Cauza acestor efecte adverse sunt producerea de levigat ºi a gazului de depozit, împreunã cu modul comportamentului al acestor deºeuri în diferitele condiþii de depozitare. În cadrul Art. 5 din prezenta directivã se fac referiri la anumite þinte care vizeazã reducerea depozitãrii deºeurilor biodegradabile întrun mod progresiv. Astfel, din cantitatea totalã înregistratã la nivelul anului 1995, an considerat ca fiind an de referinþã, se doreºte reducerea la 35%, la nivelul anului 2016. Atingerea acestor obiective poate fi amânatã de cãtre statele membre pentru care în perioada 1994 - 1995 se gãsesc datele standardizate EUROSTAT, dar ºi pentru statele în care 80% din deºeurile colectate reprezintã procentul depus de cãtre acestea în depozite aferente. Având în vedere cele menþionate mai sus, România a dorit aplicarea prevederilor asupra amânãrii cu 4 ani a atingerii þintelor de reducere în felul urmãtor: cu 25% pânã la 16 iulie 2010 (þintã atinsã), ºi la 50% pânã la data 16 iulie a anului 2014.

206

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 207

EchipamEntE și tEhnologii pEntru zootEhniE

Mãsuri de recuperare, reciclare ºi reducere a deºeurilor biodegradabile În prezent, soluþiile disponibile care vizeazã recuperarea, reciclarea ºi reducerea materiilor biodegradabile trimise cãtre depozitarea finalã sunt reprezentate de urmãtoarele: degradare anaerobã cu producere de gaz utilizabil, tratarea mecano-biologicã (degradare aerobã) cu producere de deºeuri stabilizate, compostarea (degradare aerobã) cu producere de compost utilizabil, depozitarea ºi tratarea termicã. Desfãºurarea adecvatã ºi eficientã a procesului de compostare implicã diferite colectãri separate a acestor deºeuri biodegradabile. În mod obligatoriu, se necesitã evitarea pe cât de mult posibil a compostãrii deºeurilor colectate în amestec, datoritã conþinutului mare de materii grele pe care acestea îl conþin. În ceea ce priveºte colectarea separatã, aceastã activitate are caracter real, realizabil în regiunile a cãror populaþie se aflã în “zone verzi”. Din punct de vedere al volumului, deºeurile biodegradabile din mediul rural sunt în prezent cele mai multe, iar pentru aceste zone se recomandã compostarea individualã (reutilizarea materiilor catalogate “biodegradabile” în interiorul propriei gospodãrii). Situaþia în care România se gãseºte în momentul de faþã recomandã þãrii sã implementeze cât mai mult colectarea separatã a materiei biodegradabile aflate în mediul urban mai puþin dens. În acelaºi timp, aceeaºi recomandare

208

vine ºi în ceea ce priveºte anumite zone rurale ºi, de asemenea, zonele verzi din marile oraºe. Menþionãm faptul cã zonele rurale þintã cumuleazã un procent de 25 - 35% din populaþia þãrii, iar în anumite oraºe, populaþia beneficiazã de staþii pilot care composteazã deºeurile biodegradabile colectate. Rezultatele finale ale proiectelor de faþã vor conduce la dezvoltarea necesarã a unor condiþii adecvate cu privire la extinderea sistemelor de compostare ºi colectare separatã a deºeurilor biodegradabile. În privinþa mecanismelor reale existente în România, prelucrarea deºeurilor biodegradabile include doar compostarea individualã în zonele rurale. De asemenea, se are în vedere construirea a douã platforme micropilot, cu acþiune de compostare a acestor deºeuri, pentru zonele urbane. În afarã de acestea, se lucreazã în permanenþã la dezvoltarea unor noi metode de prelucrare a acestor deºeuri biodegradabile, motiv pentru care atingerea scopurilor dorite, în viitor, vor putea fi fãcute posibile. Atenþie concentratã asupra nãmolurilor O atenþie aparte este concentratã asupra nãmolurilor instalate. Cauzate de pe urma tratãrii apelor, precum ºi din cauza epurãrii apelor uzate orãºeneºti ºi industriale, staþiile de epurare a apelor constituie principala sursã de producere a nãmolurilor. Aºadar, nãmolurile care provin de la epurarea apelor uzate sunt acele nãmoluri care sunt colectate ºi reþinute

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

din decontoarele primare ºi secundare existente ale diferitelor staþii de epurare mecanobiologice. Indiferent de faptul cã apele sunt transportate prin intermediul vidanjei de la unitãþile neracordate sau cã acestea sun racordate la canalizare, provenienþa apelor uzate epurate în staþiile de epurare sunt zonele populate ºi întreprinderile industriale. Reglementãrile aferente procesului de epurare a apelor uzate obligã beneficiarii de staþii de epurare sã amelioreze calitatea nãmolurilor, sã dezvolte strategii noi ºi optime de gestionare a nãmolului ºi, de asemenea, sã retehnologizeze în întregime toate staþiile de epurare. Pentru ca obiectivele de reducere a cantitãþii totale de deºeuri biodegradabile depozitate sã poatã fi atinse cu succes, în viitor, eliminarea nãmolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deºeuri nepericuloase nu va mai fi permisã sub absolut nici o formã. În acest fel, se va asigura încã o modalitate prin care reducerea deºeurilor biodegradabile va creºte în mod considerabil. În momentul de faþã, deºeurile biodegradabile reprezintã o arie care necesitã toatã atenþia persoanelor abilitate sã reducã numãrul acestora. În acest sens, Directiva 1999/33, împreunã cu mãsurile de recuperare, reciclare ºi reducere a deºeurilor biodegradabile ºi concentrarea atenþiei asupra nãmolurilor, urmãresc sã eficientizeze întregul proces de diminuare a deºeurilor biodegradabile din România.

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 209

EchipamEntE și tEhnologii pEntru zootEhniE Maria Demetriad

Tehnolgii robotizate pentru fermele de lapte

Din fericire, tot mai mulþi fermieri conºtientizeazã faptul cã doar achiziþionând ºi utilizând tehnologii de ultimã generaþie vor putea face faþã concurenþei, oferind produse de cea mai bunã calitate, la preþuri competitive. Acest aspect este general valabil pentru orice sector al agro-zootehniei ºi al economiei, în general. Dar, începând cu anul trecut, pe piaþa furnizorilor de tehnologii pentru ferme s-a putut consemna unul dintre cele mai interesante ”dueluri” comerciale. Mai precis, este vorba despre furnizarea roboþilor de muls, roboþi care, deºi în Occident ºi în Statele Unite, Canada, Australia sau Noua Zeelandã sunt cunoscuþi de destul timp, de abia acum pot fi vãzuþi în acþiune ºi în ferme din România.

Premiera s-a consemnat la Hãrman Achiziþionarea, în premierã pentru România, a primului robot de muls, s-a efectuat la Ferma Haller din judeþul Braºov, cei de acolo optând pentru Lely Astronaut. Dar, pânã la a se semna contractul, reprezentanþii firmei olandeze Lely au evaluat atent, atât ferma din Hãrman, cât ºi întregul sector al producþiei de lapte din România. Ce a însemnat ºi ce înseamnã acest robot? În ultimã instanþã, profit crescut substanþial, generat de eficientizarea la maxim a întregii activitãþi. Beneficiile sunt multiple. În primul rând, se eliminã orice eroare umanã. Totul este

controlat de o unitate centralã care proceseazã datele în complexitatea lor, începând cu starea de sãntate a animalului, cu nevoile sale de nutriþie, ºi terminând cu procesul de muls care, în sine, reprezintã un vârf al tehnologiei zootehnice: igiena ugerului se realizeazã perfect; analiza calitãþii laptelui se realizeazã instantaneu, laptele cu probleme fiind eliminat din circuit; mulsul se efectueazã ”pânã la ultima picãturã”. Datele sunt transmise în permanenþã de la animal, spre unitatea centralã, prin intermediul unui transponder montat fiecãrei vite în parte. De prisos sã amintim cã laptele este 100 % conform cu standardele Uniunii Europene, întreaga producþie realizatã fiind preluatã de Covalact.

Pe lângã stricta supraveghere a stãrii de sãnãtate a efectivului, la calitatea laptelui contribuie ºi celelalte elemente: vitele sunt þinute în stabulaþie semiliberã. Fiecare vacã vine singurã la muls, acest lucru petrecându-se, zilnic, de câte 3, 4 sau cinci ori. Bunãstarea animalelor este pe deplin realizatã, vitele nefiind stresate, bucurându-se din plin de periile de masaj, dar ºi de suplimentul nutriþional care le este dat în momentul mulsului, fapt care le face cât se poate de liniºtite ºi mulþumite. Ne-am interesat mai în detaliu, cu privire la funcþionarea robotului de muls Lely Astronaut ºi am aflat cã energia consumatã s-a redus cu 60 %, faþã de cât se utiliza în fosta salã de muls. Întreþinerea este cât se poate de facilã, necesitând un minim de efort: înlocuirea filtrelor, a consumabilelor, întreþinerea lunarã, revizia periodicã etc. Demn de menþionat este faptul cã service-ul se realizeazã computerizat, robotul beneficiind de un sistem de autodetecþie a parametrilor de funcþionare. În plus, robotul Lely Astronaut a fost furnizat împreunã cu Softul de management Lely T4C, soft care supravegheazã aproape întreaga activitate din fermã. Pe baza acestuia, calculul economic de bazã a fost îmbunãtãþit, fapt care a permis o mult mai optimã raþionalizare a furajelor, contribuind la buna nutriþie a vitelor prin cunoaºterea datelor privind ruminaþia, numãrul de rumegãri etc. Coroborate, aceste îmbunãtãþiri au generat eficientizarea zonei producþiei a furajelor sau a achiziþionãrii de suplimente de nutriþie.

210

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

211

EchipamEntE și tEhnologii pEntru zootEhniE

GEA Farm Technologies România rãspunde provocãrii La foarte scurt timp dupã punerea în funcþiune a robotului de la ferma Haller, GEA Farm Technologies a rãspuns provocãrii, prezentând robotul MIone. Dupã cum au declarat pentru infoFERMA reprezentanþii companiei, fermierii români au început deja sã fie interesaþi de acest echipament, având solicitãri în vederea configurãrii unor viitoare ferme pe baza robotului MIone. Iatã o descriere succintã, fãcutã chiar de GEA Farm Technologies România: ”Prin utilizarea robotului de muls “MIone“, veþi avea parte de maximã flexibilitate, atât pentru dezvoltarea fermei, cât ºi pentru gestionarea timpului personal. Prin intermediul conceptelor ºi tehnologiilor avansate aplicate, veþi putea construi un centru de muls de ultimã generaþie chiar la ferma dumneavoastrã. Vacile îºi vor determina propriul program de muls, într-o atmosferã relaxatã. Centrul de muls: Spre deosebire de soluþiile descentralizate, cu posturi de muls individuale, conceptul centrului de muls reprezintã punctul principal, astfel cã operatorul este capabil sã optimizeze activitatea sa în raport cu întreaga cireadã. Sistemul Multibox MIone se integreazã perfect în acest concept. Prin urmare, centrul de muls devine mai mult decât un simplu loc de muls, ºi anume o zonã de lucru care reuneºte toate funcþiile necesare – robotul de muls, sistemul de rãcire a laptelui, zonele de tratament ºi maternitate ºi punctul de lucru al fermierului. Capacitate de extindere: Sistemele de muls cu un singur post prezintã un dezavantaj decisiv pentru fermierii care au în perspectivã mãrirea dimensiunii cirezii: acestea nu pot fi extinse. MIone este un sistem adaptabil circumstanþelor de operare, se implementeazã cu uºurinþã, în funcþie de dispunerea grajdurilor ºi reprezintã o soluþie economicã. Robotul de muls MIone poate fi achiziþionat sub formã de instalaþie cu post individual de muls, cu posibilitate de extindere spre un sistem Multibox cu pânã la 5 posturi. Preselecþie: Procesul de preselecþie permite doar trecerea vacilor care sunt pregãtite de muls. Celelalte vaci sunt ghidate direct la zona de furajare. Dupã selecþie, vaca intrã într-un post liber de muls, dupã care este identificatã printr-un Responder sau Rescounter, iar datele sale sunt solicitate de la computer. Robotul deplaseazã bazinul de furajare în funcþie de datele individuale, potrivind astfel lungimea postului la dimensiunea animalului, astfel încât vaca este poziþionatã corect pentru aplicarea unitãþii de muls. În acest fel, porþia individualã este alocatã în cantitãþi mici ºi precise. Postul de muls: Postul de muls este o construcþie robustã, conceputã pentru utilizare îndelungatã. Acesta nu este o cabinã închisã, ci se evidenþiazã mai degrabã prin designul sãu deschis. Intrãrile ºi porþile de ieºire au fost concepute pentru a oferi vacilor un spaþiu suficient de deplasare. Când vaca este mulsã pentru prima datã, se realizeazã o intrare de date unicã. Ulterior, postul de muls va fi potrivit dimensiunii individuale a vacii, prin bazinul mobil de alimentare, la fiecare sesiune de muls. xxx Cu siguranþã, performanþele tehnologice sunt la cote foarte ridicate, iar adoptarea acestora vor aduce beneficii nete fermierilor care vor avea posibilitatea sã investeascã în achiziþionarea uneia sau alteia dintre variantele propuse în acest moment, pe piaþã. Dar, totodatã, prezenþa acestor echipamente ultramoderne în fermele româneºti reprezintã ºi trecerea la noi standarde tehnologice ale fermierilor din România.

212

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 213

EchipamEntE și tEhnologii pEntru zootEhniE

Maria Demetriad

Deparazitarea animalelor Pe lângã pregãtirea riguroasã a spaþiilor destinate gãzduirii animalelor, a furajelor necesare, o deparazitare temeinicã (internã ºi externã) trebuie neapãrat efectuatã. Este o acþiune foarte importantã deoarece animalele suferã de stres, prin schimbarea, uneori, a condiþiilor de cazare, dar ºi prin apariþia eventualilor paraziþi.

Lipsa deparazitãrii, focar de infestare Bolile parazitare sunt destul de frecvente la animale ºi, chiar dacã nu produc întotdeauna mortalitate, acestea influenþeazã negativ producþiile. Cele mai multe parazitoze evolueazã sub forme clinice inaparente, trecând neobservate, ceea ce face ca infestaþia sã creascã an de an în exploataþii unde s-au fãcut deparazitãri. În astfel de spaþii se produce o concentrare a acestor paraziþi, prin contaminarea adãposturilor, a terenurilor ºi a altor vieþuitoare din jur, contribuind la meþinerea permanentã a unui focar. Animalele pot fi parazitate cu foarte mulþi paraziþi interni ºi externi. Dintre cei interni, viermii se localizeazã în diferite zone ale organismului, îndeosebi în zona tubului digestiv, a aparatului respirator, a aparatului genital, a sistemului circulator etc. De asemenea, ei pot migra, în ciclul lor biologic, prin diferite þesuturi. Aceºti paraziþi acþioneazã mecanic, traumatizând þesuturile prin care migreazã sau pot sã obtureze lumenul intestinal ºi pot elimina toxine

214

în circulaþia sanguinã, care acþioneazã asupra ficatului, vaselor de sânge sau a creierului. Este ºtiut cã ascaronul, toxina eliberatã de Ascariris suum, un limbric care paraziteazã porcul, determinã manifestãri nervoase la tineretul porcin. Prin hrãnirea paraziþilor cu substanþe nutritive se perturbã metabolismul glucidelor, protidelor, vitaminelor ºi sãrurilor minerale din organismele parazitate. Paraziþii externi (pãduchi, pureci, cãpuºe, râie etc) produc leziuni pe pielea animalelor, având ca rezultat un disconfort continuu, cu scãderea producþiilor. Unii paraziþi externi, precum larvele de pureci ºi pãduchi, pot fi contaminaþi cu larvele unor tenii, pe care le transmit organismelor gazdã ºi, accidental, omului. Având în vedere cã, odatã cu fecalele animalelor infestate, ouãle paraziþilor se rãspândesc pe pãºune, în adãposturi, pe furaje, în apã ºi în sol, animalele sunt predispuse la o (re)contaminare continuã. Este principalul motiv pentru care acestea trebuie deparazitate de 1-2 ori pe an (atât intern, cât ºi extern), pentru a le menþine starea de sãnãtate.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Profilaxie antiparazitarã strictã pentru porci Suinele impun o deparazitare frecventã, foarte atentã ºi “delicatã”, datoritã staþionãrii permanente în adãpost ºi a unei sensibilitãþi specifice la infestãri a acestei specii. Tratamentele profilactice externe, conform planului tehnic, sunt obligatorii în toate fermele. Se executã deparazitarea efectivului matcã ºi a tineretului, din 2 în 2 luni, cu repetare la 8-10 zile. Scroafele ºi scrofiþele gestante se dezinfecteazã ºi deparaziteazã, dupã spãlare, înainte de a fi introduse în maternitate, pentru fãtare. Efectuarea întocmai ºi la timp a operaþiunilor de deparazitare înscrise în planul cifric (respectând totodatã planul tehnic) sunt operaþii ce intrã în sarcina medicului veterinar epizootolog. Acesta rãspunde de aplicaþie în faþa DSVSA judeþene, autoritate care îl susþine atât în privinþa personalului de execuþie, cât ºi a aprovizionãrii tehnico-materiale.

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 215

EchipamEntE și tEhnologii pEntru zootEhniE Pentru supravegherea stãrii de sãnãtate a porcinelor, epizootologul sau medicul responsabil de acþiunile sanitare veterinare din complex are obligaþia de a executa: - examene clinice; - examene anatomo-patologice; - coroborarea examenelor cu rezultatele reieºite din buletinele de analizã primite de la laboratoarele veterinare; - stabileºte condiþia terapeuticã ce urmeazã a fi aplicatã zilnic la animale, individual sau în grup, în funcþie de rezultatele analizelor. Pentru combaterea unor boli ca: dizenteria porcului, pleuropneumonia contagioasã s.a, se aplicã tratamente pe loturi, prin intermediul furajelor medicamentate, care se prescriu la indicaþia DSVSA locale. Formele de medicamentare a furajelor sunt avizate de ANSVSA ºi livrate sub formã de premixuri. Este interzisã folosirea furajelor medicamentate ºi a oricãror alte tratamente (inclusiv antibiotice), în procesul de deparazitare a porcilor, fãrã prescripþie medicalã, bazatã pe rezultatele de laborator. Furajele medicmentate se aplicã, iniþial, pe loturile mici de porcine, din aceeaºi categorie, pentru verificarea eventualelor reacþii adverse. Aplicarea tratamentelor individuale sau în grup se efectueazã de o echipã sanitar-veterinarã, sub directa supraveghere a medicului veterinar sau a epizootologului din unitate.

Phosmet, Fenclorphos, Diazinon, Neguvon, Tiguvon, Ciodrin, Neocidol. - Carbamaþii sunt esteri ai acidului carbamic cu fenolul, au acþiune neurotoxicã, iar ca produse sunt prezentate: Sevin, Baygon, Bolfo. - Piretrinoidele acþioneazã prin contact, producând parazitului tulburãri ale sistemului nervos. Cele mai eficiente produse din aceastã grupã sunt: Aletrin, Bioaletrin, Decis, Butox, Bayticol. - Formamidinele sunt excelente acaricide, prezente sub formã de Amitrazul. - Avermectinele sunt antibiotice antiparazitare, obþinute din fermentaþia micetului Streptomzces avermititis, are acþiune asupra artropodelor, dar ºi asupra nematodelor. Produsele sunt reprezentate de Ivermectina, Doramectina, Abamectina, Eprinomectina, Moxidectina. Se administreazã la rumegãtoare în dozã de 0,2 mg/kg corp, iar la suine 0,3 mg/kg corp, injectabil. La cabaline se administreazã oral (Equalan). Inconvenientul acestor medicamente este dat de timpul de aºteptare (28-41 zile, de la ultima administrare). Tratamentele externe se pot realiza prin îmbãieri, aspersãri, periaj, picãturi “pour-on”, instalaþii auriculare, în cazul râilor auriculare. Existã ºi alternativa tratamentelor sistemice, în cazul avermectinelor ce se injecteazã subcu-

Medicul veterinar are obligaþia de a stabili cauza morþii tuturor porcinelor din unitate ºi de a certifica zilnic pierderile de animale. Activitatea sanitar-veterinarã din unitate trebuie evidenþiatã în registrele existente la dispensarul veterinar de unitate, care vor fi întocmite conform prevederilor din “Tehnologia sanitarveterinarã în fermele ºi complexele de porcine”. Combaterea artropodelor cu insecticide Artropodele au luat naºtere din viermii inelaþi anelizi, fapt dovedit de segmentarea corpului. Artropodele reprezintã un numãr foarte numeros de specii, rãspândite pe toatã suprafaþa Pãmântului, fiind întâlnite în toate mediile de viaþã. Se caracterizeazã prin picioarele articulare (formate din mai multe segmente), de unde ºi denumirea: “arthron”=articul, “puspodos”=picior. Tegumentul secretã o substanþã organicã numitã “chitina”, care formeazã la exteriorul corpului un schelet. Substanþele active folosite în combaterea artropodelor la animale se numesc acaricide sau insecticide. Din aceastã categorie fac parte mai multe tipuri de substanþe, dintre care se remarcã: - Organofosforicele sunt neurotoxice, biodegradabile; cele mai folosite sunt Diclorvos,

216

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

tanat sau a tratamentelor orale, în cazul cailor ce se trateazã cu evermectine. La tratamentul antiparazitar extern, deparazitarea se face la întreg efectivul de animale, iniþial testânduse substanþa pe un eºantion de animale din respectivul efectiv, mai cu seamã când este aplicatã o substanþã nouã. Ca mãsuri specifice de prevenire, trebuie respectat cu stricteþe programul de deparazitare la ovine (de douã ori pe an), primãvara ºi vara, la o sãptãmânã de la tundere, înainte ºi dupã perioada de montã. Îmbãierile se fac în bazine speciale, unde nivelul soluþiei trebuie sã aibã 90 cm, pentru ovinele adulte ºi 70 cm, pentru tineretul ovin, pe o duratã, de 30 pânã la 60 de secunde. Capul animalului se afundã, pentru scurt timp, în soluþia de parazitare. Operaþiunea se repetã dupã 10-12 zile. La suine, deparazitarea se face trimestrial, înainte de fãtare, la scroafe, iar la purcei imediat dupã înþãrcare. În cazul în care se confirmã boala într-un efectiv de animale, se instituie carantina de gradul III, cu tratarea întregului efectiv, decontaminarea adãposturilor, cu repetarea decontaminãrii la 14 zile. Ridicarea mãsurilor de carantinã se face la 30 de zile de la ultimul caz vindecat din efectiv ºi dezinfecþia generalã din adãposturi.

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 217

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

218

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 219

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

220

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 221

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

222

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

EchipamEntE Č&#x2122;i tEhnologii pEntru zootEhniE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 223

conStrucþii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat Maria Demetriad

Optimizarea activitãþii interioare de depozitare Eficienþa activitãþii de depozitare a produselor agricole nu depinde doar de calitatea construcþiei în sine, ci ºi de modul de organizare interioarã a acesteia, precum ºi de modul de organizare a activitãþii. În acest sens, existã modalitãþi de optimizare care, puse în practicã, pot duce la rezultate mai mult decât mulþumitoare. Un îndrumar în acest sens, avizat de MADR, a elaborat inginerul specialist Vasile Petrescu, lucrare din care vã prezentãm câteva principii de organizare.

la formarea încãrcãturii pe paletã; optimizarea transportului intern; informatizarea în gestionarea activitãþii. Mecanizarea ºi automatizarea operaþiunilor din cadrul depozitului determinã creºterea considerabilã a eficienþei muncii în unitate. Se impune, aºadar, o modernizare generalizatã a tuturor activitãþilor din amonte ºi avalul celor desfãºurate în cadrul depozitului. Dacã vânzãtorul expediazã mãrfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat), aºa cum este cazul cerealelor, ori paletele-containere se aflã în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descãrcare, timpul necesar preluãrii mãrfii ºi formãrii unitãþii de încãrcãtura pe paletã se mãreºte, fiind necesarã folosirea mai multor persoane. În acest fel, se reduce productivitatea muncii, iar costurile cresc. Modalitãþi de depozitare

Condiþii de amenajare interioarã La amenajarea interioarã a depozitului trebuie cunoscute urmãtoarele elemente: - sistemul constructiv al depozitelor: suprafaþã ºi înãlþime; numãrul nivelurilor pe care se desfãºoarã suprafaþa depozitului; dotarea cu rampe de descãrcare-încãrcare; - condiþiile de depozitare, determinate de specificul produselor: cerinþe speciale de temperaturã ºi umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic ºi efectuarea de

224

operaþii de întreþinere a produselor în timpul depozitãrii; asigurarea respectãrii ordinii „primul produs intrat - primul ieºit”; - modul de ambalare: naturã, formã geometricã ºi rezistenþa mecanicã la stivuire a ambalajelor de transport; - tipul de palete folosite: simple, cu montanþi, ladã, speciale. Amenajarea interioarã a unui depozit are urmãtoarele obiective: mecanizarea ºi automatizarea operaþiunilor; stabilirea modurilor de depozitare; respectarea unor cerinþe referitoare

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Modalitãþile de depozitare sunt foarte largi, cu particularitãþi de la un produs la altul. Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluenþei deplasãrii, în condiþiile existenþei unor cãi de acces corect dimensionate ºi ale trasãrii unor sensuri de circulaþie degajante, propice evitãrii blocãrii pe aceeaºi cale de acces. Fluxul transportãrii produselor intrate trebuie sã evite suprapunerile cu fluxul transportãrii mãrfurilor destinate livrãrilor, expediþiei. De asemenea, optimizarea transporturilor interne reclamã o perfectã corelare între genul, particularitãþile produsului (produselor) ºi caracteristicile tehnico-funcþionale ale mijlocului de transport intern. Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisã a înlãturãrii erorilor asupra evidenþei mãrfurilor, a desfãºurãrii corecte ºi a unei bune coordonãri a operatiilor.

conStrucĂžii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 225

conStrucþii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat

Variante de organizare internã Pentru buna gestionare a cerinþelor de mai sus, existã mai multe variante, dupã cum urmeazã: Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare ZONA I, situatã în imediata vecinãtate a cãilor principale de acces, este destinatã produselor care se livreazã cu frecvenþã mare, în cantitãþi mari; ZONA a ll-a, localizatã de o parte ºi de alta a primei zone, sau în adâncime, faþã de aceasta, este destinatã pentru pãstrarea mãrfurilor livrate cu o frecvenþã ºi în cantitãþi medii; ZONA a lll-a, amplasatã în pãrþile periferice ale depozitului, cele mai îndepãrtate de cãile principale de acces, este afectatã pãstrãrii mãrfurilor cu circulaþie lentã sau din extra-sezon. Pentru mãrfurile din extra-sezon, se recomandã a se folosi ºi spaþiul de pãstrare care se poate amenaja în partea superioarã a secþiilor de recepþie ºi expediþie, ca urmare a posibilitãþilor de valorificare a diferenþei de înãlþime care se creeazã între cele douã sectiuni, pe de o parte, ºi hala de pãstrare, pe de altã parte. Varianta de sectorizare a înãlþimii de depozitare a unui stelaj, urmãrindu-se creºterea productivitãþii muncii ºi a operativitãþii formãrii comenzilor: Zona I, situatã pe primul nivel al stelajului, este destinatã mãrfurilor de volum ºi greutate mare, sau cu o vitezã de circulaþie acceleratã; Zona a ll-a, situatã pe al doilea nivel al stelajului este destinatã mãrfurilor de volum ºi greutate micã, sau cu o vitezã de circulaþie lentã; Zona a lll-a, formatã din nivelurile trei ºi patru ale stelajului, constituie spaþiul destinat stocurilor de rezervã. Mãrfurile care prezintã cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pãstra în celulele de stelaj aflate în vecinãtatea zonei de expediþie ºi, de preferinþã, la nivelurile inferioare. Practica evidenþiazã faptul cã aceste sortimente, cu o frecvenþã mare în volumul fizic de mãrfuri vehiculate (circa 80%), reprezintã aproximativ 20% din numãrul total al sortimentelor depozitate. Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit O metoda clasica este afectarea unui stelaj sau un amplasament, destinat unui produs determinat. Aceastã metodã faciliteazã cãutarea prin obiºnuinþã, dar determinã crearea de spaþii libere, neocupate raþional. O alta metodã clasicã este aceea în care se utilizeazã orice loc liber

226

existent în momentul în care trebuie sã se amplaseze un articol oarecare. Aceastã metodã utilizeazã la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare, fiind nevoie de un sistem de reperare precisã a produselor. Pentru stocurile de produse paletizate, localizarea se poate face astfel: pe suprafaþa de depozitare disponibilã se traseazã imaginar linii drepte orizontale ºi verticale, care prin intersectare, vor delimita benzi; ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule, respectiv minuscule. Se va folosi urmãtorul sistem de coordonate: -litera majusculã indicând (precizând) abscisa stivei; -litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiaºi stive; -cifra indicând nivelul la care se gãseºte produsul pe paletã. În cazul produselor depozitate pe stelaje, în palete, lãzi sau cutii, localizarea va fi realizatã printr-un numãr de trei cifre, indicând: -numãrul aleii; -numãrul stivei; -nivelul la care se gãseºte celula. Metoda „primul intrat, primul ieºit” Produsele care pot fi depozitate o anumitã perioadã de timp vor fi eliberate primele din depozit, în ordinea intrãrii lor. Se vor dispune paletele în ºiruri paralele pe sol, iar produsele vor fi prelevate într-o anumitã ordine, aceea a intrãrii lor. Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o etichetã coloratã pe care se va trece luna de intrare sau un numãr corespunzãtor sãptãmânii în care au intrat în stoc, pentru ca acestea sã poatã fi eliberate cu uºurinþã, în funcþie de vechimea lor.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Metoda de localizare pe baza frecvenþei de rotaþie Importanþa manipulãrilor într-un depozit este caracterizatã de relaþia Tone X Distanþe parcurse. Aceasta implicã determinarea în prealabil a frecvenþei de rotaþie a produselor depozitate: -produsele A corespund la 20% din referinþe ºi 80% din ieºiri; -produsele B corespund la 35% din referinþe ºi 15% din ieºiri; -produsele C corespund la 45% din referinþe ºi 5% din ieºiri. Produsele din categoria A vor fi apropiate de cãile de acces în depozit. Acest sistem cere o bunã cunoaºtere a localizãrii produselor, reduce manipulãrile ºi faciliteazã pregãtirea comenzilor. Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor Într-un depozit au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu-zise: sortarea, porþionarea, condiþionarea, ambalarea, etichetarea, dar ºi prestarea de servicii care pregãtesc anticipat procesarea sau consumul. Echipamentele tehnologice pentru procese adiacente, utilizate în depozite, sunt: - maºini pentru cântãrire, tãiat, sortat, preambalat; - maºini de umpletere automate; - maºini pentru ambalare, etichetare; - maºini pentru legare, sigilare; - maºini pentru montare, demontare; - maºini pentru diverse testãri.

conStrucĂžii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 227

conStrucþii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat Ioan ªerbãnescu

Transportul peºtelui viu Peºtele viu nu ajunge în sacoºe, din lacuri sau heleºtee situate în apropierea magazinelor, aºa cum cred unii dintre consumatori. Transportul peºtelui viu necesitã utilaje tehnologice specializate, care include (pe lângã rezervoarele specifice) echipamente de furnizarea oxigenului, pentru viitoarele gazde ale platourilor de pe mese.

Aprecierea rezervorului de transport (vivierei) ºi a vehiculului Selecþia ºi dimensionarea rezervorului de transport depinde, în primul rând, de cantitatea de peºte care urmeazã sã fie transportatã, de tipul/sortimentul de peºte, temperatura apei ºi de durata cãlãtoriei. Peºtele viu este un produs extrem de perisabil, iar pãstrarea acestuia în parametri de siguranþã alimentarã (din momentul în care este capturat, pânã în momentul consumului sau procesãrii) depinde, în mod esenþial, de timpul ºi condiþiile de transport. De asemenea, pãstrarea în stare bunã a peºtelui viu depinde de condiþiile de depozitare temporarã din cadrul unitãþilor de comercializare. La noi, se comercializeazã, în special, peºte viu de apã dulce, cum ar fi: crapul, somnul, ºtiuca, ºalãul, carasul. Înainte de transport, peºtele viu se menþine în aºa numita “parcare fãrã alimentare”, pentru golirea conþinutului stomacal. Transportul se face în rezervoare cu apã, la o temperaturã care oscileazã cu maximum 6 grade Celsius faþã de apa din heleºteu. Pescarii ºi unitãþile de acvaculturã resimt ne-

228

voia dezvoltãrii sistemului de valorificare a produselor pescãreºti “ultraproaspete”, din prisma necesitãþii dezvoltãrii oportunitãþilor de comercializare, dar ºi din punctul de vedere al asigurãrii condiþiilor de igienã ºi siguranþã alimentarã. Astfel, pânã în 2015, strategia îºi propune sã dezvolte infrastructura pentru comercializarea produselor pescãreºti locale ºi sã contribuie la îmbunãtãþirea condiþiilor de transport a peºtelui viu. Specii diverse, transport diferit ºi inedit În cadrul derulãrii unei astfel de operaþiuni de transport, alãturi de peºte (care joacã rolul principal în piesã), apa nu este un simplu element decorativ. Raportul peºte-apã, la transportul curent este de 1:1,5 sau 1:2, pentru distanþe mici, uneori 1:3 (chiar 1:4) pentru distanþe mari. În magazinele de desfacere, peºtele viu se pãstreazã în acvarii, în condiþii de temperaturã ºi oxigenare normale. La livrare, este calificat “peºte viu” numai acela care se miºcã normal ºi înoatã cu spinarea în sus, în vivierele de transport. Vivierele sunt recipiente cu volum diferit, confecþionate (în ultima vreme ºi în marea lor majoritate) din fibrã

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

de sticlã, spaþii care asigurã supravieþuirea peºtelui viu, pânã la punctul de desfacere. Se impune umplerea vivierelor cu apã 75% ºi 25% peºte. Pentru un rezervor de 600 litri, cantitatea de peºte este de 150 kg, la o temperaturã de aproximativ 10 grade Celsius. Pentru speciile de crap, cvapacitatea alocatã peºtelui poate fi cu 50% mai mare. Pentru a maximiza capacitatea de transport se impune folosirea oxigenului introdus prin intermediul unor difuzoare spaciale. Atunci când, în locul oxigenului, se introduce aer cu ajutorul pompelor, capacitatea de încãrcare va fi redusã cu 50%. La oxigenarea cu difuzoare, instalaþia trebuie dotatã cu un regulator de presiune, pentru a pãstra presiunea în bazin la cca. 3,5 bar. Oxigenul este furnizat printr-un furtun special, iar mediul acvatic este stabilit de un contor de flux, instalat între tuburile de oxigen ºi difuzoare. Acest angrenaj permite ajustarea aportului de oxigen, în funcþie de cantitatea de peºte din rezervor. De exemplu, o vivierã cu 100 kg de pãstrãv are nevoie de 2 litri de oxigen pe minut, la o temperaturã de 10 grade.

conStrucĂžii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 229

conStrucþii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat

Sistemul de transport peºte viu Thermoport Aceste rezervoare economice sunt disponibile în patru capacitãþi: 190 – 290 – 600 ºi 800 litri. Rezervoarele sunt produse dintr-o singurã bucatã, fãrã suduri ºi sunt confecþionate din plastic alimentar de calitate, rezistente chimic (PE), foarte robuste ºi rezistente la impact. Au totuºi o greutate redusã (comparativ cu volumul) ºi sunt uºor de manevrat. Astfel, un rezervor cu volumul de 190 litri cântãreºte 13 kg, iar unul de 800 litri numai 47 kg. Rezervor GPR pentru transport peºte, cu ecluzã automatã ºi cântar În conformitate cu nevoile aparute, s-a dezvoltat un sistem simplu de cântãrirea ºi încãrcarea peºtelui. Sistemul este alcãtuit din douã pãrþi: cisterna ºi aparatele de cântãrire. Cisternele de transport sunt prezentate ºi folosite într-o gamã largã de dimensiuni, rezervoarele fiind realizate în totalitate din GRP. Rezervoarele de încãrcare sunt echipate cu ecluzã automatã de 250 mm. Aceasta se dechide prin apãsarea unui buton, iar peºtii sunt conduºi afarã. Rezervorul de încãrcare poate fi susþinut în operaþiuni de un motostivuitor, care ridicã peºtele peste remorca vehiculului. Ecluza este deschisã cu ajutorul unui cilindru operat pneumatic. Baza cisternei este înclinatã, garantându-se astfel golirea tuturor peºtilor. Instalaþia este dotatã cu o butelie de oxigen, necesar peºtelui ºi operaþiilor pneumatice ale ecluzei. Sub container este situat dispozitivul de cântãrire cu afiºaj. Sarcina maximã este de 1.500 kg, cu diviziuni din 500 în 500 g.

tere-transport a peºtelui obþinut din acvaculturã. Viviera plutitoare constã într-un bazin plutitor, þinut la suprafaþa apei cu ajutorul unor flotoare. În prezent, vivierele plutitoare mici sunt montate în heleºtee, lacuri naturale ºi de baraj. Sistemul nu necesitã o investiþie majorã, iar producþia de peºte este substanþialã. În plus, pot fi alese nenumãrate specii de peºte, separate prin aceste mici bazine. Introducerea peºtilor în vivierã (numãrul lor) reprezintã un punct sensibil, deoarece supraîncãrcarea scade calitatea apei, ducând la rãspândirea rapidã a factorilor patogeni. Hrana oferitã trebuie sã fie una nutriþionalã, iar o urmãrire atentã ºi permanentã a comportamentului peºtilor diminuazã sau exclude pericolul de îmbolnãvire. Controlul sanitar veterinar al peºtelui viu La peºtele viu (scos din bazinul de creºtere), indiferent când se executã, controlul sanitar veterinar face referire la fiecare unitate de ambalaj, punctual. În cazul în care la examenul efectuat se semnaleazã abateri de la cursul sanitar veterinar normal, se examineazã toate unitãþile de transport/ambalaj. Cu ocazia examinãrilor, la peºti se pot întâlni: modificãri traumatice, patologice ºi alteraþii putrifice. Modificãrile de naturã traumaticã pot fi provocate de uneltele de pescuit, mai ales la peºtii mari, fie din cauza presiunii din mijloacele de transport. În asemenea cazuri, se întâlnesc frecvent rupturi abdominale, cu eventraþia masei intestinale. Zonele strivite, contuzionate, hemoragice etc, trebuie extirpate, întrucât pot fi desori infectate.

Viviera plutitoare Iniþial a fost cunoscutã exclusiv ca un bazin adaptat navelor de pescuit, pentru a asigura transportul peºtelui viu. În practica actualã, creºterea peºtelui în viviere plutitoare este una dintre modalitãþile cu adevãrat practice de cres-

230

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Frecvent, se întâlnesc modificãri osoase, care nu ridicã probleme de ordin sanitar veterinar. La peºtii mai bãtrâni, se întâlnesc tumori benigne sau maligne, pe diferite organe. În cazul în care peºtele nu are aspect respingãtor, se fac confiscãri parþiale. Trebuie reamintit cã transportul fãcut în condiþii necorespunzãtoare, de la locul de prindere la locul de desfacere, grãbeºte fenomenele alterãrii. Mijloacele de transport, remorcile, containerele, vivierele trebuie sã fie proiectate, construite, întreþinute, astfel încât: - sã fie evitate suferinþele ºi rãnirile, asigurând siguranþa peºtilor; - peºtele sã fie protejat de condiþiile atmosferice nefavorabile, de temperaturile extreme; - sã poatã fi curãþate ºi dezinfectate; - sã nu permitã rãsturnarea recipientelor; - sã menþinã cantitatea ºi calitatea aerului; - sã permitã accesul la peºti, pentru inspecþia acestora; - sã dispunã de miloace de iluminat, pentru inspectare ºi intervenþie; - sã existe spaþiu suficient, în vederea asigurãrii unei ventilaþii adecvate deasupra recipientelor; - pereþii vivierelor sã fie suficient de solizi, pentru a suporta greutatea apei ºi a peºtilor.

conStrucĂžii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 231

conStrucĂžii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat

232

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

conStrucĂžii agrozootEhnicE, tranSport SpEcializat

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 233

conSUltAnþã, FinAnþARE Ioan ªerbãnescu

Creditul “Rãdãcini”, destinat achiziþionãrii suprafeþelor agricole

“Fondul de Garantare a Creditului Rural a însemnat acorduri, convenþii de lucru cu mai multe bãnci (…). Odatã cu existenþa acestor convenþii, înainte ºi dupã 1 ianuarie 2014, fermierul poate sã acceseze un credit cu o dobândã mult mai micã, în condiþii avantajoase, dar cu un avans de 10%, statul venind sã sprijine achiziþionarea de terenuri agricole” (Daniel Constantin, ministrul Agriculturii).

Creditele pentru cumpãrarea de terenuri agricole Finanþarea agriculturii poate fi asiguratã ºi prin credite bancare fonduri europene sau leasing. Acestea pot fi utilizate separat, între ele sau comasate cu alte forme de finanþare. De cele mai multe ori, se folosesc ca o completare a sumelor de bani de care dispune fermierul contribuind, în acelaºi timp, la creºterea afacerii. Dacã e nevoie de mai mulþi bani pentru arat, semãnat, erbicidat, recoltat sau dacã sunt necesari mai mulþi bani pentru salarii, furaje pentru animale etc, se poate apela la un credit bancar pentru capital de lucru. În acelaºi timp, nu e nevoie de un termen lung de aºteptare pentru banii din subvenþii; banca poate acorda un credit garantat cu subvenþia ce urmeazã a fi primitã.

234

În general, creditul pentru achiziþia de teren agricol se adreseazã persoanelor juridice (societãþi comerciale, PFA, IF etc) care exploateazã suprafeþe de teren ºi care doresc sã îºi extindã suprafeþele cultivate sau sã achiziþioneze o parte din suprafeþele arendate. Pot fi achiziþionate inclusiv terenuri neintabulate la momentul achiziþiei, dacã existã ºi alte garanþii. Pentru acoperirea cheltuielilor notariale ºi cele pentru intabulare, se poate acorda un credit pe termen scurt. Creditul se poate acorda, în general, pe o duratã de pânã la 10 ani, în funcþie de valoarea împrumutului, complexitatea investiþiei, de necesitãþile agentului economic ºi capacitatea de platã a acestuia, iar rambursarea va fi corelatã cu sursele de rambursare ale societãþii, în rate lunare sau trimestriale, de regulã egale. Se poate opta ºi pentru un grafic de rambursare cu minimum

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

douã rate scadente, corelate cu perioada de recoltare/valorificare a producþiilor. Acest tip de credit se adreseazã persoanelor/ intreprinderilor care activeazã exclusiv în domeniul agricol de cel puþin 24 de luni, exploateazã o suprafaþã de cel puþin 100 de hectare sau în sectorul zootehnic ºi doresc sã îºi consolideze suprafeþele cultivate, prin achiziþia unor suprafeþe deja arendate ºi/sau sã îºi extindã suprafeþele cultivate, prin achiziþia unor terenuri adiacente celor aflate deja în exploatare. Valoarea împrumuturilor este corelatã cu valoarea proiectelor de investiþii, gradul maxim de finanþare fiind de 80-85% din valoarea fiecãrui proiect. Bãncile aplicã regula conform cãreia terenul achiziþionat poate constitui garanþie pentru credit, în mãsura în care este întabulat.

conSUltAnþã, FinAnþARE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 235

conSUltAnþã, FinAnþARE

persoane fizice, IMM-uri ºi corporaþii. Banca promoveazã inteligenþa economicã autohtonã, capital uman ºi financiar, dovedind transparenþã, operativitate ºi flexibilitate în rezolvarea problemelor partenerilor sãi de afaceri. Creditul desemnat “produsul anului” reduce dobânda Succesul creditului “Rãdãcini” s-a evidenþiat prin preluarea, de curând, a ideii, de cãtre bãnci renumite, acestea lansând produse bancare similare Creditului “Rãdãcini”. S-a confirmat în acest fel calitatea de produs reuºit, ingenios ºi practic, destinat unei nevoi certe existente. În 2012, numãrul finanþãrilor a crescut semnificativ, pe mãsurã ce produsul a promovat, dar mai cu seamã urmare a distincþiei “produsul anului”, în 2011, conferit Bãncii Carpatica de cãtre revista Piaþa Financiarã ºi Finmedia. Distincþia “produsul anului” a fost acordatã în cadrul celei de-a XVI-a ediþie a Galei Premiilor Piaþa Financiarã, eveniment cu tradiþie care evidenþiazã, an de an, realizãrile notabile din sectorul financiar al economiei. Premiile oferite anual de publicaþia Piaþa Financiarã sunt recunoscute de întreaga comunitate instituþionalã din România, criteriile pentru desemnarea câºtigãtorilor fiind riguroase. Creditul “Rãdãcini”, generalitãþi conexe ºi particularitãþi Acordat de Banca Comercialã Carpatica, Creditul “Rãdãcini” este un produs destinat achiziþionãrii de terenuri agricole, precum ºi abilitãrii acestora, în vederea exploatãrii agricole, beneficiarii produsului fiind producãtorii agricoli, persoane juridice ºi asimilaþii lor. Asemeni celorlalte tipuri de împrumuturi specifice, creditul vizeazã satisfacerea nevoilor fermierilor, în condiþiile potenþialului oferit de zonele agricole. Producãtorii agricoli au dovedit cã au nevoie de soluþii specifice, personalizate, impuse de particularitãþile sectorului. Portofoliul bãncii Carpatica cuprindea la 31 decembrie 2011 aproximativ 25% credite din acest segment: finanþãri în agriculturã ºi industrie alimentarã. Cifrele în sine articuleazã explicit preferinþa tradiþionalã a acestei bãnci pentru agriculturã. Produsul bancar Creditul “Rãdãcini” prezintã o serie de avantaje, astfel încât sã fie uºor de accesat ºi rambursat, þinând cont de sezonalitãþile specifice agriculturii. Perioada de creditare este extinsã, ajungând pânã la 10 ani, un avantaj major al acestui produs bancar fiind perioada de graþie de maximum 2 ani, pentru plata principalului ºi maximum 6 luni, pentru plata dobânzii.

236

Banca nu solicitã aport propriu, în cazul în care beneficiarul creditului are în proprietate un teren cu suprafaþa cel puþin egalã cu cea a terenului/ terenurilor care se doreºte a fi achiziþionat(e) prin creditul “Rãdãcini”, iar pentru celelalte situaþii cuantumul aportului propriu este de minimum din valoarea fãrã TVA a terenului/terenurilor ce urmeazã a fi achziþionat(e). Prin intermediul Creditului “Rãdãcini”, banca va putea finanþa ºi societãþile start-up, pentru achiziþia terenurilor în suprafaþã cel puþin egalã cu cea a terenurilor aflate în proprietatea lor. Rambursarea creditului se poate face în tranºe, conform unui grafic de rambursare, ce poate fi structurat în funcþie de necesitãþile solicitantului. Imediat dupã lansare, a fost adãugat un beneficiu important acestui produs, respectiv posibilitatea de a finanþa inclusiv terenuri neintabulate. Costurile de intabulare/comasare ajung sã dubleze preþul negociat pe hectar, iar fermierul cumpãrã, din propriile rezerve financiare, terenul neintabulat, înainte de a avea certitudinea cã va obþine o finanþare de la bancã. Banca Comercialã Carpatica, instituþie financiarã cu capital social majoritar românesc, deþine acþiuni listate la categoria întâi a Bursei de Valori Bucureºti. Produsele ºi serviciile oferite de Banca Comercialã Carpatica sunt dintre cele mai diversificate ºi adaptate cerinþelor clienþilor,

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

“A fost o surprizã extrem de plãcutã sã aflãm cã, prin intermediul creditului “Rãdãcini”, am obþinut acest premiu. Ne bucurãm cã eforturile noastre de a oferi soluþii cât mai bune au avut rãsunet ºi s-au concretizat în recunoaºterea valorii acestui produs. Acest premiu ne onoreazã cu atât mai mult cu cât “Rãdãcini” este un produs tânãr, scos pe piaþã. Totodatã, acest premiu ne determinã sã ne îmbunãtãþim tot mai mult calitatea serviciilor pe care le oferim clienþilor noºtri”, a declarat Nicolae Surdu, director general al Bãncii Comerciale Carpatica. ªi pentru a-ºi pãstra blazonul construit corect ºi a-l ajusta în favoarea clienþilor, Banca Comercialã Carpatica a redus, la începutul anului 2013, dobânda la acest produs, banca oferind o dobândã promoþionalã de 9,9%, comision 0, pentru acordarea creditului ºi comision de gestionare de numai 0,2% pe lunã. “Ne poziþionãm pe piaþã ca un suport dinamic al agricultorilor adaptându-ne în permanenþã oferta de produse. “Rãdãcini” este un credit “de tradiþie”, pe care îl recomandãm, în primul rând, pentru avantajele susþinute de perioada extinsã de creditare, costurile personalizate sau aportul minim solicitat de bancã. Este un credit uºor de accesat ºi de rambursat, luându-se în calcul sezonalitãþile specifice agriculturii”, subliniazã Gheorghe Cismaru, director general adjunct al Bãncii Comerciale Carpatica.

conSUltAnþã, FinAnþARE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 237

conSUltAnþã, FinAnþARE Aura Alexa Ioan

Noul PAC

ºi finanþarea agriculturii în Uniunea Europeanã În UE, peste 12 milioane de agricultori lucreazã cu normã întreagã, iar alte 36 de milioane de locuri de muncã depind direct de agriculturã. Cu toate acestea, studiile aratã cã populaþia din zonele urbane se considerã din ce în ce mai deconectatã de la viaþa ruralã ºi agricolã. Pentru a contracara aceastã tendinþã, Uniunea Europeanã a lansat campania „Taking care of our roots” (Grijã pentru rãdãcinile noastre) pentru a sublinia importanþa agriculturii ºi pentru a arãta în ce mãsurã este sprijinitã de politicile UE.

35 milioane euro va cheltui UE pentru promovarea produselor agricole

Nu doar produse alimentare Campania se concentreazã pe marea diversitate de bunuri pe care le folosim cu plãcere în fiecare zi ºi care sunt produsul agriculturii europene. De la brânzeturile franþuzeºti din frigider ºi lâna italianã din care sunt fabricate puloverele pe care le purtãm, pânã la lalele olandeze pe care le punem în vazã, munca agricultorilor europeni este omniprezentã. Pe lângã faptul cã prezintã rezultatele muncii agricultorilor, campania subliniazã ºi importanþa agriculturii pentru alte domenii – de la stimularea creºterii în comunitãþile rurale, la protecþia mediului ºi a peisajelor naturale. Site-ul ”Grijã pentru rãdãcinile noastre.ro” oferã detalii despre politicile UE în domeniul agriculturii, materiale specifice destinate agricultorilor ºi profesorilor care doresc sã prezinte aceastã activitate ºi modul în care UE sprijinã sectorul agricol. De asemenea, în cadrul campaniei, vor avea

238

loc diverse evenimente al cãror scop este sã le prezinte celor interesaþi, într-un mod interactiv, agricultura europeanã. Banii UE, alocaþi mai echitabil Lansarea campaniei este urmarea unui acord încheiat în luna iulie care prevede introducerea unei serii de modificãri la politica agricolã europeanã, începând din 2014. Politica agricolã comunã (PAC) este destinatã sã le asigure agricultorilor un nivel de trai decent ºi sã le garanteze cetãþenilor europeni accesul la alimente de calitate, la preþuri rezonabile. Modificãrile aduse vor permite PAC sã aloce banii într-un mod mai echitabil la nivelul UE. De asemenea, vor fi disponibile noi fonduri pentru a ajuta noua generaþie de tineri agricultori ºi pentru a propune soluþii mai ecologice.

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

Recent, Comisia Europeanã a aprobat 22 de programe destinate promovãrii produselor agricole în Uniunea Europeanã ºi în þãrile terþe. Programele, care în marea lor majoritate au o duratã de trei ani, sunt prevãzute cu un buget total de 70 de milioane EUR, la care UE contribuie cu 35 de milioane EUR. Programele selectate vizeazã produse de calitate înregistrate ºi protejate ca DOP-uri (denumiri de origine protejate), IGP-uri (indicaþii geografice protejate) ºi STGuri (specialitãþi tradiþionale garantate), vinuri, carne produsã în cadrul sistemelor naþionale de calitate, produse ecologice, lapte ºi produse lactate, fructe ºi legume proaspete, horticulturã ornamentalã, miere ºi produse apicole, carne de vitã, de mânzat ºi de porc, precum ºi carne de pasãre de calitate. Salutând aceastã decizie de finanþare, comisarul european pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, Dacian Cioloº, a afirmat: „Consider promovarea produselor agricole ale UE pe pieþele din ºi din afara UE un element important al politicii, în special în ceea ce priveºte produsele de calitate. Acesta este motivul pentru care ne pregãtim sã publicãm în urmãtoarele sãptãmâni o nouã iniþiativã politicã referitoare la promovarea produselor. Este evident cã o creºtere a exporturilor de produse europene de calitate poate juca un rol semnificativ în sprijinirea procesului de redresare economicã în UE. Într-adevãr, voi merge în scurt timp în Japonia ºi în Coreea de Sud, aceste vizite constituind o parte a unei iniþiative viitoare de a stimula exporturile UE.”

conSUltAnþã, FinAnþARE

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014 239

conSUltAnþã, FinAnþARE

Comisia a primit 34 de cereri de finanþare ºi, dupã evaluarea acestora, a aprobat 22 de programe care vizeazã piaþa internã, (15) ºi la þãrile terþe (7), ca parte a celei de-a doua etape de depunere de programe din anul 2013. Douã dintre programele selectate au fost propuse de mai multe state membre. Þãrile ºi regiunile terþe vizate sunt: America de Nord, Rusia, America Latinã, Norvegia, Elveþia, Orientul Mijlociu, Serbia, Muntenegru, fosta Republicã iugoslavã a Macedoniei, Bosnia ºi Herþegovina ºi Kosovo. Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului prevede cã UE poate contribui la finanþarea mãsurilor de promovare ºi de informare cu privire la produsele agricole pe piaþa unicã europeanã ºi în þãrile terþe. Bugetul anual total alocat pentru aceste programe este de aproximativ 60 de milioane EUR. Mãsurile finanþate pot consta în campanii de relaþii publice, de promovare sau de publicitate care subliniazã în mod special avantajele produselor din UE, mai ales în ceea ce priveºte calitatea, siguranþa ºi igiena produselor alimentare, calitatea nutritivã, etichetarea, bunãstarea animalelor sau metodele de producþie care respectã mediul înconjurãtor. Aceste mãsuri pot viza de asemenea participarea la evenimente ºi târguri, campaniile de informare cu privire la sistemul UE de denumiri de origine protejate (DOP), indicaþii geografice protejate (IGP) ºi specialitãþi tradiþionale garantate (STG), informarea privind sistemele de calitate ºi de etichetare ale UE ºi informarea referitoare la agricultura ecologicã, precum ºi campaniile de informare privind sistemul UE al vinurilor de calitate produse în regiuni determinate.

În iunie 2013, instituþiile UE au cãzut de acord asupra unei direcþii noi pentru Politica Agricolã Comunã. Reforma a fost modelatã de o dezbatere publicã integralã cu cetãþenii ºi pãrþile interesate, având obiectivul de a o adapta la noile provocãri în ceea ce priveºte: • poziþia competitivã a agriculturii europene; • corectitudinea ºi diversitatea sistemelor de agriculturã din Europa; • schimbãrile climatice ºi protecþia resurselor naturale; ºi • relaþiile dintre actorii din lanþul alimentar. O politicã mai corectã, mai ecologicã ºi mai eficientã Noul PAC deþine instrumente pe termen scurt, mediu ºi lung pentru a asigura capacitatea sectorului agricol din UE de a produce alimente de calitate pentru mai mult de 500 de milioane de consumatori, a creºte durabilitatea economicã ºi ecologicã a sectorului ºi a menþine diversitatea zonelor rurale, a tradiþiilor ºi a practicilor agricole din UE. Aceasta are ca obiective: Asigurarea unei surse fiabile de alimente sãnãtoase, la preþuri accesibile • Transformarea diversitãþii agriculturii în punct forte. Plãþile directe vor fi distribuite în mod mai echitabil între statele membre, între regiuni ºi între fermieri, pentru a valorifica la maxim tradiþiile, practicile agricole ºi economiile rurale diferite ale Europei. • Consolidarea poziþiei fermierilor în lanþul ali-

Un nou parteneriat între Europa ºi fermieri PAC este o punte între aºteptãrile cetãþenilor din UE privind agricultura ºi nevoile fermierilor din UE care se confruntã cu provocãri economice ºi de mediu. Este o investiþie a Uniunii Europene într-un sector strategic în termeni de alimente, mediu înconjurãtor ºi creºtere economicã în zonele rurale.

240

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

mentar, pentru a le oferi posibilitatea de a obþine cel mai bun preþ de pe piaþã pentru produsele lor. Asigurarea unei mai bune protecþii împotriva volatilitãþii preþurilor. Vor fi promovate fondurile mutuale ºi asigurarea veniturilor din agriculturã. O nouã rezervã pentru situaþii de crizã va asigura imediat sprijinul pentru fermieri în eventualitatea unei crize economice, a unei crize legate de condiþiile meteorologice sau a unui alt tip de crizã. Ecologizarea ºi eficientizarea agriculturii • Încurajarea unei utilizãri mai eficiente a resurselor naturale pentru combaterea schimbãrilor climatice ºi protecþia biodiversitãþii. 30% din plãþile directe ºi 30% din fondurile pentru dezvoltare ruralã vor fi alocate pentru metode durabile de producþie. • Dublarea fondurilor pentru cercetare, inovare ºi schimb de cunoºtinþe, inclusiv prin intermediul unui nou Parteneriat european pentru inovare. • Revitalizarea zonelor rurale ºi a comunitãþilor rurale • Creºterea numãrului de fermieri din Europa fãcând profesia mai atractivã pentru tineri. Tinerii fermieri cu vârsta sub 40 de ani vor fi eligibili pentru un sprijin financiar suplimentar de 25% în primii cinci ani de activitate în domeniu. • Stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi a antreprenoriatului prin sprijinirea activitãþilor . • Asigurarea unei mai bune distribuiri a sprijinului financiar în vederea stimulãrii creºterii ºi a ocupãrii forþei de muncã. Numai fermierii „activi” vor beneficia de plãþi.