Advertisement
Share Public Profile
Ionescu Toma Ion
Incercănat, gândul ca o implozie… Urletul alb al himerei imi dă târcoale. Greieri sfredelesc sângele meu. Ora precum ghinda cade în iarbă. Boncăneşte cerbul, zeu şchiopătând… Captiv între pietre păstrăvul se subţiază. Luna de ceară taie noaptea în două,