Educaţia STE(A)M şi meseriile viitorului IULIANA CIUBUC I. INTRODUCERE Ce reprezintă STE(A)M? Abrevierea STE(A)M reprezintă- The Science, Technology, Engineering, , Arts and Mathematics) şi este un curriculum bazat pe ideea educării elevilor în patru discipline specifice – știință, tehnologie, inginerie și matematică – într-o abordare interdisciplinară și aplicată. Decât să predea cele cinci discipline ca subiecte separate, STE(A)M le integrează într-o paradigmă de învățare bazată pe aplicații din lumea reală.[¹]
II. Importanța educației STE(A)M pentru viitorul copiilor Pentru meseriile viitorului educaţia STE(A)M este esenţială. Sectorele de producție si nu numai , ci intreaga piata a muncii se confruntă cu un deficit alarmant de mare de angajați și numai domeniul cloud computing. Cea mai mare parte a carierei STE(A)M va fi: Tehnica de calcul – 71% Inginerie – 16% Științe fizice – 7% Științele vieții – 3% Arts 1% Matematica – 2 %.
ox 0y
S
T 10%
E 71%
A 16%
M 1%
1
2%
0y
S T E A M Fig. 1. Graficul reprezentarii în % al disciplinelor implicate în meseriile viitorului
% 71% 80% 60%
16%
10%
40%
1%
2%
20% 0% 0y
S
T
E
A
M
Fig. 2.Acelaşi grafic reprezentat sub formă de coloane III. Prin ce se deosebește educația STE(A)M de cea tradițională? Ceea ce separă STE(A)M de educația tradițională a științei și a matematicii este mediul de învățare mixt. Acest tip de educație le indică elevilor cum poate fi aplicată metoda științifică în viața de zi cu zi. Predă elevilor gândirea computațională și se concentrează asupra aplicațiilor din lumea reală de rezolvare a problemelor. Învățământul STE(A)M începe de la vârste mici: III. 1. Școala primară – învățământul STE(A)M se concentrează pe cursurile introductive STE(A)M, precum și pe cunoașterea câmpurilor și a ocupațiilor STE(A)M. Acest pas inițial oferă învățarea bazată pe observare, investigaţie și probleme reale, conectând toate cele cinci subiecte STE(A)M (tehnica de calcul, inginerie, științe fizice şi științele vieții, arte, matematica); – scopul este de a atrage atenția elevilor asupra faptului că doresc să urmeze cursurile, nu pentru 2
că trebuie. Există, de asemenea, un accent pus pe îmbinarea posibilităților de învățare STE(A)M în școală și în afara acesteia. III.2.Școala gimnazială – în acest stadiu, cursurile devin mai riguroase și mai dificile; – conștientizarea elevilor cu privire la domeniile și ocupațiile STE(A)M este încă urmărită, precum și cerințele unor astfel de domenii. Explorarea de către elevi a carierelor legate de STE(A)M începe la acest nivel. III.3. Liceul – programul de studiu se concentrează pe aplicarea subiectelor într-un mod riguros; – cursurile sunt acum disponibile în câmpurile și ocupațiile STE(A)M, precum și pregătirea pentru educația postliceală și ocuparea forței de muncă. Se pune un accent mai mare pe oportunitățile STE(A)M în școli și în afara școlii.
IV. Meseriile viitorului IV.1. Cele 21 de meserii ale viitorului în domeniul resurselor umane, în Raportul Cognizant 2020:[⁵] 1. Detectiv de date pentru resurse umane. 2. Facilitator pentru munca de acasă. 3. Coordonator al comportamentului de afaceri. 4. Coordonator pentru continuitatea strategică a afacerilor. 5. Auditor pentru neconcordanţele algoritmilor. 6. Antrenor pentru schimbările în carieră. 7. Coordonator de învăţare continuă. 8. Facilitator om –chatbot. 9. Managerul economiei Gig. 10. Ofiţer de erori umane. 11. Lider al viitorului muncii. 12. Manager echipe mixte oameni –roboţi. 13. Arhitect al mediului de muncă. 14. Lider responsabil de schimbările climatice. 15. Responsabil al stării de bine. 16. Planificator al ţelurilor. 17. Analist reţele umane.
3
18. Antrenor pentru activarea angajaţilor. 19. Consilier pentru expunere la realitatea virtuală. 20. Antrenor pentru prevenirea distragerii angajaţilor. 21. Ofiţer pentru diversitate genetică.[5]
Fig. 3. Sursa Meseriile viitorului (amazonaws.com) IV.2. Aspirațiile elevilor către STE(A)M Există o diferenţă semnificativă între aspiraţiile elevilor de sex masculin şi a celor de sex feminin. În timp ce băieţii sunt mai înclinaţi pentru o carieră din domeniul inginerie si tehnologic, fetele sunt mai susceptibile pentru cariere din domeniul ştiinţific, cum ar fi matematica, fizica, chimia, biologia , artele. În general, elevii de sex masculin au de trei ori mai multe șanse de a fi interesați în urmărirea unei cariere STEM.
4
IV.3.ABILITĂȚI CHEIE PENTRU MESERIILE VIITORULUI Forbes (2019) pune pe primul loc creativitatea în top 10: 1. Creativitatea 2. Inteligența emoțională 3. Gândirea critică 4. Învățarea activă 5. Luarea deciziilor 6. Comunicarea interpersonală 7. Abilități de conducere 8. Inteligență culturală 9. Abilități tehnologice 10. Capacitatea de schimbare Future Work Skills 2020 clasifică abilităţle cheie pentru meseriile viitorului în următorul top: 1. Gândirea critică 2. Inteligența socială 3. Gândirea adaptivă 4. Abilitatea trans-culturală 5. Gândirea matematică 6. Înțelegerea conținuturilor media 7. Abilități transdisciplinare 8. Abilități de organizare mentală 9. Abilități de management cognitiv 10. Abilități de comunicare virtuală V.ÎN VIITOR TREBUIE SĂ MUNCIŢI INTELIGENT, NU MULT! Cele 8 nevoi şi tendinţe ale pieţei muncii în viitor V.1. Nevoia de a reduce timpul petrecut la muncă. V.2. Nevoia de a flexibiliza programul de muncă. V.3. Nevoia de a creşte nivelul de satisfacţie la locul de muncă. V. 4. Nevoia de a reduce costurile. V.5. Nevoia de a produce mai rapid. V.6. Nevoia de a face produse mai uşor de utilizat. V.7.Nevoia de a îmbunătăţi siguranţa şi fiabilitatea produselor şi serviciilor. V.8. Nevoia de a micşora impactul nefast asupra mediului. În viitor, să lucrezi într-un birou de la 9 la 17 va fi excepția și nu regula. Se va putea lucra de acasă sau din orice loc al lumii, la orice oră din zi și din noapte. Angajații vor avea un profil online, vor deveni mai conectați, mai mobili și mai agili. Cercetările Deloitte au dovedit că peste 30% din spațiile de lucru sunt nefolosite într-o zi de muncă. Așadar companiile plătesc spații nefolosite, precum și energia, alte utilități sau elemente asociate infrastructurii necesare locului de muncă. Pe de altă parte, spațiul de lucru va trebui adaptat pentru colaborarea omaparate inteligente. (Deloitte, 2019)[³]
5
VI. TEHNOLOGIA ÎN CONTEXTUL COVID-19 VI.1Telesănătate – se folosesc tot mai multe aparate de ultimă generație pentru a urmări semnele vitale ale pacienților, intervențiile de la distanță acolo unde este posibil. VI.2.Roboți și drone – care sunt folosite în special pentru dezinfectarea spațiilor publice și pentru livrarea hranei persoanelor care se află în carantină. Dronele de ultimă generație au fost folosite chiar pentru plimbarea animalelor de companie. VI.3.Divertisment Online – artisții au demonstrat că oamenii au resurse infinite de creativitate – înregistrările live online și concertele în sufragerie s-au dovedit a fi de succes. VI.4.Fabricația aditivă sau imprimarea 3D – s-a dovedit utilă pentru a construi măști de protecție sau ventilatoare de respirație adaptate pentru utilizatori. VI.5.Tehnologii de Informație și Telecomunicații de înaltă capacitate – în această pandemie, internetul a devenit o necesitate pentru societate. 5G este o tehnologie tot mai aproape de noi, dar cu costuri încă ridicate, aspect care trebuie cât mai repede rezolvat pentru a asigura participarea tuturor utilizatorilor în această rețea. Subiectul este controversat in ceea ce priveste tehnologia 5G. VI.6.Inteligența artificială este deja un instrument eficient de prevenție pandemică și are capacitatea de a învinge Coronavirusul prin conectarea a mii de termometre la internet și detectarea instantanee a focarelor potențiale, a canalelor de transmitere și a regiunilor cu risc de infectare, înainte ca spitalele să fie prea aglomerate cu pacienți. VI.7.În viitorul apropiat, dronele, telefoanele mobile și senzorii în variate forme vor putea localiza în timp real oamenii infectați cu acest virus. [³] VI. EVOLUȚIILE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Schimbările majore ale mediului care se petrec sub ochii noștri vor avea o influență hotărâtoare asupra modului în care se va desfășura activitatea economică în viitor. Chiar în prezent efectele creșterii nivelului oceanic afectează milioane de oameni în țări din Asia și Oceania. Există la acest moment “refugiați climatici” – comunități foarte numeroase care sunt nevoite să se mute de pe malul oceanelor din Asia și de pe insule în Oceania. Problemele de viață - ale locuinței, ale unui loc de muncă - ale acestor refugiați, cărora li se adaugă și alții din cauza încălzirii climei, trebuie rezolvate în contextul în care oricum țările afectate - precum Bangladesh sau India – sunt suprapopulate. Este foarte posibil și ca încălzirea climei să provoace în viitorul apropiat o nouă glaciație, o ulterioară răcire violentă a climei globale, deoarece desalinizarea și creșterea temperaturii oceanelor tinde să stopeze circulația curenților submarini care echilibrează temperaturile pe planetă. În acest caz, mișcările de populație se vor înregistra dinspre nord spre Ecuator. Uniunea Europeană, țările asiatice dezvoltate tratează problemele schimbărilor de mediu, poluarea în contextul suprapopulării, ca pe unele de natură să încetinească procesele de creștere economică și piața muncii în viitorul apropiat. Oamenii nu vor mai putea lucra în agricultură, pescuit, turism etc. sau chiar locui în zone întinse de pe glob - precum Orientul Mijlociu sau Oceania - afectate de schimbările climatice.[⁴] REFERINTE BIBLIOGRAFICE [1] http://bitsteps.ro/educatia-stem-de-ce-e-importanta/ [2] https://mkaku.org (Michio Kaku, 2020) [3] https://documents.deloitte.com/insights/HCTrends2019 (Deloitte 2019) [4] Ghidul-meseriilor-viitorului-Editia-a-IIIa-INACO-Sep-2020-red.pdf [5] Cognizant Softvision România ajunge la 2.000 de angajați – ClubIT&C 6