Paronime

SOC DUS FISĂ CRESTE LAS

ŞOC DUŞ FIŞĂ CREŞTE LAŞ

SURĂ NAS PASTE MUSCĂ PESTE

ŞURĂ NAŞ PAŞTE MUŞCĂ PEŞTE

1. Ce şoc am avut când lângă tufa de soc am dat de urs.

2. M-am dus să fac duş.

3. Cu o fisă mi-am luat o fişă.

4. Pe creste creşte floarea de colţ.

5. Nu mă las pentru că nu sunt un laş.

6. Iapa sură stă în şură.

7. Am un naş cu un nas mare.

8. Vaca nu paşte paste.

9. Musca nu muşcă.

10. Peste peşte am pus gheaţă.

ŞOC ŞIR ŞURĂ ŞALE COŞI ( tu) ŞAPCĂ PRĂŞIT 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

JOC JIR JURĂ JALE COJI JAPCĂ PRĂJIT

Am avut un şoc când m-au invitat la joc.

Mergem în şir indian şi culegem jir.

El se jură că nu a dat foc la şură.

El se vaită cu jale de o durere de şale.

Tu coşi coji pe rochie ?

I-au luat cu japca şapca.

După ce ne întoarcem de la prăşit punem la prăjit carnea.

SAR SAP SINE

ŢAR ŢAP ŢINE

1. Eu sar. Din tablou se uită chipul unui ţar la mine.

2. Eu sap lângă ţap.

3. El ţine să se prezinte pe sine.

TEL RATĂ FATĂ TATA ŞORT MATE TINĂ LATE 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

ŢEL RAŢĂ FAŢĂ ŢAŢA ŞORŢ MAŢE ŢINĂ LAŢE Am un ţel : să ştiu să bat albuşul cu un tel.

Mai am de dat o rată pentru ultima raţă.

O fată are o faţă frumoasă. Ţaţa se ceartă cu tata.

Peste şort îmi pun un şorţ.

Când fac probleme la mate mă apucă durerea de maţe.

El încearcă să-şi ţină echilibrul ca să nu cadă în tină.

Am nişte funde late cu care să-i prind vestitele laţe.

AŢE ŢEL ŢEAPĂ FAŢĂ PLĂŢI ROŢI ŢINE 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

ACE CEL CEAPĂ FACE PLĂCI ROCI CINE

El lucrează cu ace şi aţe.

Cel ce are un ţel învinge.

Când am intrat între răsadurile de ceapă m-am înţepat într-o ţeapă.

Ce faţă face !

Am efectuat acele plăţi pentru nişşte plăci de rigips.

Cu aceste roţi poţi să mergi şi pe roci.

Cine ţine cu tine ?

CETE CEARĂ CERE CIOC ROCI JOCI CIUR CURCI 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

SETE SEARĂ SERE SOC ROS JOS SUR CURS

Cetele de băştinaşi mureau de sete.

Spre seară am aprins lumânarea de ceară.

El cere bani pentru sere.

Cu ciocul ei subţire pasărea ciugulea roua din floarea de soc.

Mi s+au ros pantofii când m-am căţărat pe roci.

Te duci jos să joci cărţi ?

Duc un ciur de boabe calului sur.

La curs am învăţat despre curci.

CERB DUCI COCI

ŞERB DUŞI COŞI

1. Un şerb avea un cerb.

2. Te duci să vezi cum sunt duşi urşii în piaţă ?

3. Tu coci sau stai să coşi ?

ÎNCEAPĂ ACE CEARĂ CINĂ CINE MACI 1.

2.

3.

4.

5.

6.

CEL CINE SACI MACI

ÎNŢEAPĂ AŢE ŢARĂ ŢINĂ ŢINE MAŢ

Curând o să înceapă să vină ţânţarul. Să vezi ce înţeapă !

Cu ace şi aţe potrivite cos o maramă.

La ţară o să-ţi ceară ulei.

Cine o să ţină la cină discursul ?

Cine ţine ţapul ?

I s-a umflat un maţ. A mâncat maci.

TEL (pe) TINE SAT MAT

1.

2.

3.

4.

Cel ce bate cu un tel este fratele meu.

Cine te-a chemat pe tine ? În sat sunt mulţi saci cu grâu.

Pe geamul mat am desenat maci.

GER GEL REGE MAGI LUNGI FAGI DRAGI

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

CER CEL RECE MACI LUNCI FACI DRACI

Ce cer sticlos e când e ger.

Cel ce şi-a dat cu gel este frumos.

Chiar dacă e rece afară mă duc să-l văd pe rege.

Pe drum veneau magi cu maci în mână.

Dincolo de lunci se înalţă plopii lungi.

Ce faci lângă fagi ?

Ce dragi îmi sunt dracii ăştia mici !

TATA TAC TUŞ TOAMNĂ COT LATĂ ROATĂ

DATA DAC DUŞ DOAMNĂ COD LADĂ ROADĂ

SPATE

SPADE

1.Tata vine la data fixată.

2. Eu tac când e vorba să descriu un dac.

3. Mă duc la duş ca să mă spăl de tuş.

4. Astă toamnă am cunoscut o doamnă.

5. M-am lovit la cot când prăjeam un cod.

5. Am o ladă lată.

6. Şoarecele vrea să roadă o roată.

7. Taurul avea pe spate înfipte spade.

TON TOC TOS TUB TRAI STOP SET SĂRAT

CON COC COS CUB CRAI SCOP SEC SĂRAC

1. Ce ton aveai când mi-ai arătat un con pitic !

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Eu toc legumele şi apoi le coc.

După ce o să cos, o să presar zahăr tos pe prăjitură.

Traian a pus un tub sub cub.

Duci un trai de crai !

M-am oprit la stop cu un scop. În acest set de pahare pun vin sec.

Un sărac mănâncă batog sărat.

TAC TOC TOS TUB PAT TIFON TOBĂ 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

SAC SOC SOS SUB PAS SIFON SOBĂ Când car un sac eu tac.

Toc frunză de soc.

Fac un sos cu zahăr tos.

Caut un tub sub scaun.

Mai am un pas până la pat.

Lângă sifon e o bucată de tifon.

Toba este lângă sobă.

DOP DRAG PĂDURI RID DOAMNĂ SPADE LADĂ DUŞ ROATĂ COD

TOP TRAG PĂTURI RIT TOAMNĂ SPATE LATĂ TUŞ ROADĂ COT

1. Peste un top de hârtie era pus un dop.

2. Eu trag calul cel drag de ham.

3. Când plecăm în păduri ne luăm pături.

4. În acel rit oamenii îşi desenau câte un rid.

5. Doamna Toamna a venit.

6. Taurul avea spade înfipte-n spate.

7. Peste ladă era o cuvertură lată.

8. Când sunt murdar de tuş fac un duş.

9. Şoarecele o să roadă dintr-o roată de caşcaval.

10. M-am lovit în cot când am curăţat cod.

DARĂ DOR DUCĂ UDA DUD SUD

1.

2.

3.

4.

5.

6.

NARĂ NOR NUCĂ UNA NUD SUN

Dară nu şi-o fi pus inel în nară !

Mi-e dor de un nor.

O să se ducă spre nucă.

Una uda grădina.

Ea poza nud sub dud.

O să sun când mă întorc din sud.

DOI DOR DAC DAR DOARE

1.

2.

3.

4.

5.

CORT PORC CRAI CUB COC COS CON CAI COT CORN VACĂ SEC

BOI BOR BAC BAR BOARE

Doi boi trag la car.

Mi-e dor de pălăria cu bor mare.

Acel bac este de pe vremea unui dac.

Am primit un dar când eram la bar.

Mă doare pielea şi de o boare.

TORT PORT TRAI TUB TOC TOS TON TAI TOT TORN VATĂ SET

1. Am pus în cort un tort.

2. Am văzut în port un porc.

3. Ce trai de mare crai !

4. Lângă tub e un cub.

5. Îmi fac un coc şi apoi toc legumele.

6. Eu cos, iar el caută punga cu zahăr tos.

7. Când aşteptam un ton la telefon am călcat pe un con.

8. Eu tai lemne lângă grajdul în care ţin cai.

9. Tot mă doare în cot.

10. Eu torn în corn vin.

11. Lâncă vacă am văzut un ghemotoc de vată.

12. Ce sec e vinul din acest set !

CÂT CAZ CARĂ FAC COCOŞI COALĂ

1.

2.

3.

4.

5.

6.

GÂT GAZ GARĂ FAG GOGOŞI GOALĂ

Cât mă mai doare în gât ?

Faci atâta caz că am vărsat puţin gaz !

El cară bagajele la gară.

Eu fac un foc cu lemn de fag.

Nişte cocoşi mănâncă gogoşi.

Scriu pe o coală goală.

GATA GRAM RUGĂ GAMĂ OGOR LUNGĂ ROG SUG 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

DATA DRAM RUDĂ DAMĂ ODOR LUNCĂ ROD SUD

Sunt gata la data promisă.

N-am nici măcar un gram sau un dram de noroc.

Ea înalţă o rugă pentru o rudă dispărută.

O damă încearcă o gamă de podoabe.

Pe ogor paşte un mic odor.

Ce luncă lungă!

Degeaba îi rog, că ei tot rod copacul !

Ei sug lapte de la vacile venite din sud.

GURĂ

CURĂ

GALĂ

CALĂ

GÂND

CÂND

GUTĂ

CUTĂ

1.De când e la cură dă mult din gură.

2. În cală am pus baloţii cu costumele pentru gală.

3. Când mă trece un gând îl scriu.

4. Firul de gută mi s-a prins într-o cută a hainei.

HAZ HORN

CAZ CORN

HALĂ DUH HARTĂ 1.

2.

3.

4.

5.

Ei fac haz de acel caz.

Pe horn am aruncat un corn.

Vaporul are o cală ca o hală.

Eu mă duc să văd un duh. Îţi arăt pe hartă unde s-a semnat acea cartă.

HOL HAZ HALĂ HUMĂ HRAM 1.

2.

3.

4.

5.

LAC LUP LAMĂ

CALĂ DUC CARTĂ

GOL GAZ GALĂ GUMĂ GRAM

Dulapul din hol este gol.

Ei fac haz că au vărsat gaz. În hală se va ţine o gală.

Am şters desenul de pe humă cu o gumă. la hram am băut un gram de vin.

RAC RUP RAMĂ

BALON SCALĂ BAL CAL LEGE LÂNĂ

BARON SCARĂ BAR CAR REGE RÂMĂ

1.În lac e un rac.

2. Eu rup un băţ pe lup.

3. Cu o lamă decupez o ramă.

4.În balon e un baron.

5. Pe scală te plimbi ca pe scară.

6. La bal e un bar.

7. La car am pus un cal.

8. Un rege dă o lege.

9. În şoseta de lână era o râmă.

LUNI LAŞ BAL TEL VAL 1.

2.

3.

4.

5.

NUNI NAŞ BAN TEN VAN Luni mă duc în vizită la nuni.

Am un naş laş.

Nu dau niciun ban ca să merg la bal.

Baţi cu tel oul şi apoi îl aplici pe ten. În van i-am spus să nu intre sub val.

LINTE LUPĂ LIN VAL PENALĂ LUNĂ

DINTE DUPĂ DIN VAD PEDALĂ DUNĂ

LAT LAC 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

DAT DAC Mi-am rupt un dinte când am mâncat linte.

Mă uit după lupă.

Râul coboară lin dintre munţi. Ştiu un vad pe unde pot să trec peste val.

E o anchetă penală. S-a găsit o pedală.

După dună se vede mândra lună.

I-am dat pledul cel mai lat.

Pe tărâmul unui dac era un mare lac.

RAC RASĂ ROB CORECŢIE GRAS VAR RAMPĂ CAR

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

LAC LASĂ LOB COLECŢIE GLAS VAL LAMPĂ CAL

N-am vzut vreun rac în lac.

Lasă că nu-i de rasă !

Un rob era însemnat pe lob.

E la şcoala de corecţie pentru că a furat o colecţie.

Cel mai gras are glas.

Un val a şters urma de var.

Pe rampă am aprins o lampă.

Un cal este înhămat la car.

FAR FIN FINĂ FIU FATĂ FAZĂ AFARĂ FOI FISE FACI 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

VAR VIN VINĂ VIU VATĂ VAZĂ AVARĂ VOI VISE VACI

Uite un far proaspăt dat cu var !

Ce vin fin !

E atât de fină că zici că nu are nicio vină !

Ce se bucură că are un fiu viu.

O fată cumpără vată.

A dat-o afară pentru că este avară.

Voi aveţi foi ?

Dau cinci fise ca să văd ce vise ai !

Ce faci lângă vaci ?

FAR FOR FIX FUR FICAT FATĂ FOST 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

PAR POR PIX PUR PICAT PATĂ POST Lângă var e sprijinit un par.

Parlamentul este un for.

Niciun por nu era deschis.

Ai picat la fix. Dă-mi un pix !

E atât de pur că aş putea să-l fur.

I-a picat bisturiul lângă ficat.

E o fată fără nicio pată.

A fost şef de post.

FINE FÂN FAR AFIN PAFTA POFTA CAFTAN

SINE SÂN SAR ASIN PASTA POSTA CASTAN

POFTIM 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

POSTIM

El cumpără pentru sine numai haine fine. Îşi alăpta copilul la sân în căpiţa de fân.

Eu sar lângă far.

Lângă afin e un asin.

Pe pafta este pasta.

Pofta vine mâncând.

El posta lucruri frumoase.

El avea un caftan cu culoare de castan.

Chiar dacă poftim, noiu postim.