Peace and love multilingual international anthology/antologie internaţională multilingvă/Lenuş Lungu

Reeditare electronică cu acceptul direct al Bibliotecii Cronopedia, realizată de Ioan Muntean

Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.

©2021

Biblioteca Cronopedia Associazione Internazionale Caffe letterario coordonator Lenuş Lungu

Peace and love ~ antologie internaţională multilingvă~ ~ multilingual international anthology ~

Editura StudIs – Iaşi, 2021 –

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Redactor: Lenuş Lungu Coperta: Ioan Muntean (prelucrare foto web) Tehnoredactare şi corectură: Ioan Muntean Grafică, ilustrare: Ioan Muntean (foto web) Ediţie apărută şi îngrijită sub egida administraţiei reţelei Cronopedia (http://lenusa.ning.com) Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin autorului şi reţelei Cronopedia.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

LUNGU, LENUŞ Peace and love: multilingual international anthology = antologie internaţională multilingvă/Lenuş Lungu. - Iaşi: StudIS, 2020 Index ISBN 978-606-48-0625-3 821.135.1

Tipărit la Editura StudIs – Iaşi Tel. 0232.217.754 Mobil: 0745.263.620

2

peace and love

coordonator Lenuş Lungu

~ antologie internaţională multilingvă ~

~ multilingual international anthology ~

~ Iaşi 2021 ~

3

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

4

peace and love

Un fel de prefaČ›Äƒ

We want peace and love between peoples.

The effects of scientific technology and world peace.

The scientific and technological advances that have taken place in this unusual century predict a great wave of expansion in the social evolution of the planet and indicates the ways in which the practical problems of mankind can be solved. Indeed, they provide the means themselves for managing the complex life of a united world. However, the barriers persist. Doubts, misconceptions, prejudices, suspicions and narrow self-interest hinder nations and peoples in their relations with each other.

With the rooting of this view, a paralyzing contradiction in human relations developed. On the one hand, the peoples of all nations proclaim that they are not only ready, but even longing for peace and harmony, for an end to the torturous unrest that disturbs their daily lives with day. On the other hand, it is indulgently accepted that human beings are incorrigibly selfish and aggressive and unable to build a social system that is both progressive and peaceful, dynamic and harmonious, a system that to give free rein to creativity and individual initiative, but based on cooperation and reciprocity.

As the need for peace becomes more urgent, this fundamental contradiction, which delays its realization, needs a reassessment of the hypotheses on which the common opinion is based on the historical situation.

5

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

difficult of mankind. Examined objectively, the evidence shows that such behavior behaves far from expressing true personality of man, is a distortion of the human spirit.

Agreement on this point will enable all peoples to mobilize constructive social forces which, being compatible with human nature, will encourage harmony and cooperation in place of war and conflict.

With the rooting of this view, a paralyzing contradiction in human relations developed. On the one hand, the peoples of all nations proclaim that they are not only ready, but even longing for peace and harmony, for an end to the torturous unrest that disturbs their daily lives with day.

On the other hand, it is indulgently accepted that human beings are incorrigibly selfish and aggressive and unable to build a social system that is both progressive and peaceful, dynamic and harmonious, a system that to give free rein to individual creativity and initiative, but based on cooperation and reciprocity.

As the need for peace becomes more urgent, this fundamental contradiction, which delays its realization, needs a reassessment of the hypotheses on which the common opinion is based on the difficult historical situation of mankind. Examined objectively, the evidence shows that such behavior, far from expressing the true personality of man, is a distortion of the human spirit. Agreement on this point will enable all peoples to mobilize constructive social forces which, being compatible with human nature, they will encourage harmony and cooperation instead of war and conflict.

LenuĹ&#x; Lungu

6

peace and love

Paul Rotaru CV Paul Rotaru debutează în tipar în anul 2013, fiind prezent în trei antologii apărute la editura PIM, Iaşi, precum şi în reviste tipărite şi on-line.

2013 – „Confluențe poetice“, antologie de poezii 2014 – „Confesiuni în virtu@l“, antologie de poezie şi proză 2015 – „Confluențe lirice“, antologie de poezie şi proză Urmează câțiva ani de absență de la tipar, timp în care se definitivează romanul „Adultescentul“, publicat parțial pe platforme online. Prima operă în proză publicată integral o reprezintă monografia „Leanța Cotoroanța“, roman de introspecție găzduit în periodice de rețeaua literară Cronopedia.

Din anul 2018, publică poezie în revistele Cronos – penița de aur şi Taifas literar.

Unul oarecare Ce demon este lumea! Ce flămând!

Nici viața care curge fremătând Nu-i stinge setea oarbă de sfârşit, Mirarea că în ea ne-am întâlnit Şi-am ridicat din somnul longeviv Poem rostit pe-un adevăr fictiv!

7

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ce univers de lupi la adăpost În taina noastră şi-a găsit un rost, Din nefireasca lor obscuritate Să-şi urle frica de singurătate!

De ce să caut în povestea lor Memorii care îi fac mici şi-i dor?

Din toate cele care se desfac, Le-ar trebui un secol şi un veac Să înțeleagă dacă are rost Să scurme în poemul ce am fost.

De n-au ştiut că visul lui Orfeu Eşti tu, Sirena sufletului meu, La ce să spulber îndoiala lor, Când înşişi cad în neguri care-i dor?!

Că viața omului e un deşir De îndoieli expuse în delir, O ştiu şi ei mai bine decât noi.

La ce să strigi că ceasul de apoi Respiră din frântura lor un dram Din visul care s-a blocat de-un geam?!

Doar ştii ce demoni răsfățați pătrund În timpul ca o mare fără fund Atât de mândră-n viața ei salmastră.

Cumva, la fel e şi în lumea noastră!

Dar toate astea până într-o zi, După milenii, când mă vei găsi 8

peace and love

Pe valul nostru de la început, Acolo unde tu m-ai cunoscut.

Atunci, tu ştii că nu vom fi decât O rază de lumină şi atât!

Noi doi într-o scânteie a iubirii, Întorşi la suflul cald al nemuririi – Şi demonul lovit de îndoială Va plânge Aurora Boreală.

Aşa că lasă-i lumii timpul ei Cu vise-n care nu încap scântei Şi rupe-ți sufletul de paşii lor, De patimi care îi renasc şi-i dor Cu veşnicii la care toți visează, Deşi au dreptul la aceeaşi rază.

Vezi tu ce demon scurmă în destin Şi cum presară dulce în venin, Adăugând în viața tuturor Aleanul unui fulger trecător?

De asta toți se tem: de a nu fi Captivi unei incerte veşnicii, Copii ai demonului care-i soarbe În lungul giulgi al îndoielii oarbe.

Iar tu, un infinit ce mă deşiră Şi sufletul a tot ce mă inspiră, Vei fi, cândva, poemul lor nespus Din care ai să îi priveşti de sus... Înconjurată de lumini stelare, Căci îl iubeşti pe unul oarecare!

9

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Tu le vei arăta aceleaşi valuri În care noi săream ca-n idealuri Şi-n care lumea asta, posedată De-un demon straniu, a sărit odată!

Ai să te-apleci din când în când spre mine, Spre un poem cu versuri prea puține, Pătrunsă de destinu-mi furibund Ca un ocean în care mă afund Să reînalț din ape steaua ta Şi să te-arăt pe tine, nu-i aşa?

Atunci, Orfeu şi-ar cere, cu ruşine, Iertare pentru c-a privit la tine Şi a-ndrăznit să scrie poezie Doar ca să mi te dăruiască mie.

Tu vei ierta şi-această imprudență, Căci zeii te-au creat pentru clemență Şi-au pus esența strălucirii lor În versuri ce mă-nalță şi mă dor Aşa precum se naşte-orice cuvânt.

Altfel, de ce am fost pe-acest pământ?!

De ce să ştiu că versuri care mor Aici, doar dincolo au viitor?

La toate astea n-ar găsi răspuns Decât un foc ce n-arde îndeajuns!

Un rug de-ar îndrăzni s-atingă cerul, Un fum de ar împrăştia misterul, 10

peace and love

Un cataclism de i-ar elucida Şi le-ar vorbi despre iubirea mea, M-ai ridica din flăcări funerare, Căci nu iubeşti pe unul oarecare.

Mă vei certa că mă azvârl în zări, Că pun în versuri multe întrebări, Că nu strecor nuanțe din petale În edificiul poeziei tale.

Din suflet ai să-mi sfâşii fără milă Un strop de respirare ca pe-o filă Şi vei dori să mă arunci în iad, Să fiu în al eternității vad Poemul ce mă-nvie când mă doare, Căci demonul nu-i unul oarecare.

Continentul Poesis Se construieşte-n fiecare zi Cu pentametri iambici, cu rizomi De suflet oglindit în poezii, Covor pe care tu, iubito, dormi!

Cutremurat de răcnetu-mi adânc, El lasă un vulcan să crească munți, Iar printre creste ielele se strâng Să joace hora nesfârşitei nunți.

11

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Obrajii-i sunt de mare mângâiați, Ori biciuiți de cinici literați; Din vreme-n vreme se abat vandali, Aduşi de-o foame ca de canibali.

De câte ori o vede, Dumnezeu Mai prinde o icoană-n colț de cer, Cântând apoi: Eşti paradisul Meu, Rămâi încoronată în mister!

Poesis, am să îți ridic altar De închinat febrile respirări, În veşnicul al poeziei jar Să ard, cenuşă să mă pierd în zări!

Stânci de gând Stânci de gând, împovărându-mi firea, Se cioplesc prin stranii desluşiri: Chipuri dragi ce mi-au cernit privirea, Drum întortochiat prin amintiri!

Greu pătrund prin volburile vieții – Ştiu! Şi mă împiedic şi mă strâng Umăr peste pragul tinereții Drept – sau e mai bine umăr stâng?!

12

peace and love

Pragul e un cufăr cu tenebre Peste care nu-ndrăznesc să calc – Mă ajung strigările în febre Ale celor îngropați în talc...

Chiar şi-un cimitir la Masa Verde Îmi invocă un tribut incert.

Un ecou prin unghii mi se pierde – Mă revăd şi nu pot să mă iert... Şi mi-e sumbru să trăiesc în mine, Între stânci de care mă anin, Între umbre cu călduri puține, În paharul-leagăn cu venin.

Da, mi-e greu! Mi-o recunosc cu firea Şi mă-mbăt cu gândul că-ndrăznesc Să îmi cern în versuri amintirea Visului pe care nu-l citesc.

Stânca e balanță peste mine – Stânga-dreapta! echilibru țin!

De sub ea când te privesc pe Tine, Mă cunoşti, oh, Doamne, prea puțin...

Prea demult nu Te-ai uitat la stâncă!

M-ai abandonat în grote reci, Dar îți cer să mă priveşti cât încă Peste sânii morții ai să treci!

13

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Odele singurătăţii mele Din pomul vieții, doar un singur ram Mai îndrăzneşte să-mi arate-o floare.

Pe străzi în care altedăți dansam Azi mişună cortegii funerare.

Sterile rugăciuni cu glas bolnav Se-aud în murmure de bocet grele. În colțul meu de lume, gol, jilav, Scriu odele singurătății mele.

De câte ori cu apă-mi dau pe față, Îmi pare că se surpă până mor Principii ce se camuflează-n ceață, Vădindu-mi inutilitatea lor.

Abandonat la granițe de file, Prea însetat să le cuprind pe toate, Încătuşat în utopii sterile, De-o vreme nu mai cred în libertate.

Străjeri timizi, lipsiți de-adolescență, Demult parcă trecuți de senectute, Îşi joacă rolul cu efervescență Şi drame plâng frivol pe game mute.

14

peace and love

Simțirile îşi cizelează-n rime, Ei, redundanți lipsiți de vreo idee Şi caută ceva să îi anime Din mituri ce-amintesc de vreo femeie.

Privesc ca orbi legați în fața porții, Cu spaimă, cum se stinge în obscur Eternul joc al vieții şi al morții, Uitându-şi întunericul din jur. Şi sângerează-atâta poezie, Încât ai crede că se şi prefac, Visând că într-o zi au să învie Din temeri ce le-au devenit hamac.

Psaltiri înalte, liturghii, prohoduri Şi tot ce-i însoțeşte către moarte Îi leagă cu-ale sorții mii de noduri, Iar ei tot speră că vor fi departe.

Dar nu ajung decât la un firav Castel croit din lanțuri şi zăbrele.

Eu, un lunatic pe un drum bolnav, Scriu odele singurătății mele.

15

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Nicu Doftoreanu CV NICU DOFTOREANU s-a născut în 1951 la Bucureşti. Este absolvent al Institului Politehnic Bucureşti promoţia 1975.În stagiatură 1980-1983 a fost membru al Cenaclului «Fântâna Mioriţei» iniţiat de EMANOIL COBZALĂU la Întreprindea de Mecanică Fină Bucureşti, unde a fost şi în colectivul de redacţie al revistei cu acelaşi nume.

A fost publicat în ziarele «Adevărul», «Suplimentul Literar Artistic Tineretul Liber», «Gând Românesc» Alba Iulia, «Destine», «Ziarul ştirilor de Cluj», precum şi în revistele «Ing.» «6.20.77», «Apollon», «Astralis», «Gândul Anonimului», «Literar-Ing», «Cetatea lui Bucur», «Onyx» din Irlanda, «Pagini Româneşti» din Noua Zeelandă, «Cronica Fundaţiilor», «Vatra Veche», «Independenţa Română», «Bogdania», «Chronos», «Taifas Literar», «Amprentele Sufletului» «Convorbiri Literar Artistice», «Revista I.D.E.I» din Zalău etc.

Din anul 1997 a început să participe la şedinţele lunare ale cenaclului “DESTINE” şi, de la înfiinţare, la cenaclul inginerilor “AGIR” condus de NICOLAE VASILE. Pentru prima oară în Aprilie 2000, a fost publicat în volumul «COPACUL CU FRUNZE ALBE», când a luat Premiul I ca laureat al concursului “Cititorul punctează poetul”, inițiat de directorul societății DESTINE şi preşedintele filialei pentru copii şi tineret Bucureşti a Uniunii Scriitorilor din România, VICTOR GH. STAN. Ulterior, în anii 2001 şi 2002 a mai luat premiul II şi respectiv III la Concursul Naţional de Poezie organizat de aceiaşi societate 16

peace and love “DESTINE”. A obţinut Premiul de Excelenţă oferit de «Cronopedia» în anul 2014, care a constat în publicarea volumului de autor «Tangouri sub…acoperire». În anii 2015 şi respectiv 2016, a primit: Diplome de excelenţă de la Societățile culturale Destine şi Apollon A mai primit în 2017 Diplome de la Revista Bogdania şi ADER – Om între oameni.

A mai primit în anul 2018 Fundaţia Literar Istorică Stoika şi respectiv Amprentele Sufletului precum şi de la Cenaclul Ion Rotaru în Ianuarie 2020.

A publicat poezii în antologii: «Copacul cu Frunze albe», «Cuvinte sculpate», «Mama», «Planeta Iubirii», «Din Livada înflorită a iubirii», «Perlele Domnului », «Căpuşa», «Tata», «Pe o cruce de Lumină», «Femeia Omniprezentă», «Metamorfoze» Biblioteca Cronopedia, «Întâlnirea Poeţilor» vol. II, «Carmen» vol. XIX, «Poeţi şi scriitori contemporani în regalul Eminsescu», «Cuvinte pe aripi de gând», «Ziditorii în abstract», «Noi am sărbătorit centenarul unirii», etc.

A fost invitat şi a dat interviuri TV Sfatul Popular, în 2014, TV Estrada, în 2017 şi Radio Shalom în 2018, parțial preluată în 2019 de Radio Melbourne Australia.

A publicat poezii în următoarele volume de autor: «Tangouri», 2002 Editura Destine, «Tangoul, mereu tangoul», 2004 Editura Destine, «Sub semnul tangoului», 2005 Editura Destine, «Tangouri altfel», 2008 Editura Destine, «Tangoul mereu tanar», 2010 Editura Destine, «Tangouri de ieri, tangouri de azi», 2012 Editura Arefeana, «În ritm de tangou», 2013, Editura Destine, «Tangouri sub…acoperire», 2014 Editura Editgraph Buzău, «Tangouri dintodeauna», 2015 Editura Destine, «Un tangou numit dorinţă», 2016 Editura Ro.cart Urziceni, «Mordicus Tangou», 2017 Editura Arefeana antologie bilingvă româno-franceză coautor Țârlea Cristian,

17

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario «Tangouri zglobii despre copii şi nu numai», 2018 Editura RavexCom, «Tangouri potrivite... în stil englezesc» 2019 Editura Astralis. antologie bilingvă româno-engleză «Tangouri cu de toate... şi răvaşe desecretizate», 2020 Editura Astralis

Tangoul paranormal de vară MISTERUL VERII N-A MURIT! Ne-a urmărit necontenit Din clipa-n care am pierdut Tot ce-am avut doar pentr-un fruct!

Eram tot noi …dar, fără scut!

Geneza spune ce-am pierdut Şi spune cum ne-am despărţit, De-atunci de rai…necontenit!

Sfidând pe toţi cei pesimişti, Ce-n vara asta sunt cam trişti, Nu cred că poate cineva Să ne declare altceva!

Chiar cine nu crede-n mister Tot este incitat de el!

Pesemne n-ai gândit nimic Când te-ai atins de vis un pic!

Dar dacă totu-i amintire Bazată doar pe presimţire, 18

peace and love

de intrgiă sau…de iubire?!

Atunci de ce visăm la fel: Că suntem iuţi, C-avem alt ţel, Că iar putem zbura altfel. Şi uite-aşa iar am ajuns Din nou în locul cel de sus, În care nu sunt invitați Decât acei inițiați Ce-n somn sunt declarați …curați!

Doar, cel născut şi nu făcut, Păşind pe calea de-nceput Care-i cea veche, fără nume, Ce leagă „ATLANTIDA” noastră de altă lume, În care spiritual iubiri-i suveran Legând dimensiunile … acuma despărţite-n van, Ne-a învățat că tot ce se preface: În DRAGOSTE, Acolo chiar devine… PACE! MISTERUL LUMII N-A MURIT! Ascuns, aşteaptă liniştit să poată să se-arate în sfârşit, Să fie redescoperit.

Fiindcă un lucru este clar: Memoria ţine de-ancestral!

19

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

MISTERUL VIEŢII A VENIT! Şi-a devenit de neclintit Din clipa-n care s-a-ntrupat Şi dragostea ne-a arătat Când crezi orice se poate!

Aşa cum ne-a-nvăţat cel care Ne-a salvat, când a murit … de risipire-n infinit!

Tangou la sfârşit (glosă) La sfârşit tristeţea vine.

Toate trec şi-apoi se uită, Nici o clipă nu revine Fiindcă timpul nu ne-ascultă!

– Ai uitat prima iubire, Ce am fost eu pentru tine?

– Nu mai crede-n fericire: La sfârşit tristeţea vine.

– Ai uitat şi de-ntâlnire?

E ceva ce nu se uită!

– Să nu-ţi fie cu uimire: Toate trec şi-apoi se uită!

20

peace and love

– Amintirea mea nu-i vie?

– Ce!... credeai că timpul vine Din trecut?... Ce nebunie!

Nici o clipă nu revine Şi să-ţi spun eu de ce trec Făr-a pierde vreme multă: Toate-acestea se petrec Fiindcă timpul nu ne-ascultă!

Fiindcă timpul nu ne-ascultă Nici o clipă nu revine.

Toate trec şi-apoi se uită: La sfârşit tristeţea vine!

Tangoul greşelii PROMITE! Promit să nu mai greşesc iubindu-te!

PROMITE! Promit să nu mai greşesc dorindu-te!

PROMITE! Promit să nu mai greşesc slujindu-te!

PROMITE! Promite tot gândindu-te cum ai greşit: IUBIND, DORIND, SLUJIND, 21

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Dar ce le mai rămâne altceva de făcut SENTIMENTELOR După ce au fost ciugulite de-a lor PASĂRE... NEFINȚĂ, În afară de... suferință?!

PROMITE! Promit să nu mai greşesc ascultându-te!

PROMITE! Promit să nu mai greşesc îndurându-te!

PROMITE! Promit să nu mai greşesc urmându-te!

PROMITE! Promite tot gândindu-te cum ai greşit: ASCULTÂND, ÎNDURÂND, URMÂND, Dar ce le mai rămâne altceva de făcut OAMENILOR După ce au gustat în sfârşit cu dor Din pacea şi iubirea ... de INFINIT, În afară de... speranță?!

Tangoul cochetăriei Palidă speranţă de a opri iubirea Să evite abolirea păcii la-ntâlniri, 22

peace and love

Atunci când cedăm … şi-mpărțim amintiri Cu sora efemerului: VEŞNICIA! SOARELE, Cât e el de soare, RAreori are curajul de a i se asocia!

Tentaculele-ntinse, spre-a negocia, Măreţe osanale ridicate de el, Implacabil sunt goale de vlagă Înainte ca ea să înţeleagă, Că el de ea se leagă ... fiind o particulă a ei.

Doar GÂNDUL, scos de sub tăria lui, A aliatului în nemişcare: TIMPUL, Îşi poate-adeseori permite Să cocheteze-atât de-aproape Încât suflarea se-ntrerupe Fiind instabilă Când e palpabilă-ncercarea, Pentru că...

Palidă speranţă de a opri visarea, Să evite confruntarea rândul următor.

Dar... dacă va rămâne-n apărare Şi va simți cât de aproape pare 23

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

S-ar depărta, Căci ... VEŞNICIA, E o cochetă din născare, Care nu vrea să ştie fiecare Că... pace şi prietenie Nici nu a fost ... nici n-o să fie!

Tangoul lui A fost odată (... fără bătrâneţe) Agitându-se de-a lungul anilor, Şuvoiul gândurilor Mi-a ridat colţurile ochilor, Îngreunând privirilor Efortul de pătrundere în...

Cutele sufletului Unde, Din prevedere contra uitării, Suflarea umbrelor, A aşternut în calea privirilor Aburul amintirilor, Iar...

Spuma gândurilor Mi-a încreţit fruntea, Întipărindu-şi semnul aşteptărilor, Odată cu dizolvarea seninătăţii de deasupra ploapelor.

24

peace and love

ŞI-ATUNCI ... ACOLO, Un moment mi-a fost frică: Dacă albul dinţilor vremii mi-a rămas în părul încă de tânăr, Dând inimii senzaţia că n-o apăr?

N-o pierd? Şi m-am zbătut ... încătuşat în gândul acesta ascuns, Şi m-am zbătut ... în cele din urmă dorind să fiu descătuşat, Dar îndoielii i-a răspuns...

Albul primăverii ghioceilor, Glumă legată de-ncreţirea-nfiorată a PAMÂNTULUI La gândul viitoarelor hohote ale lanurilor, ŞI-ATUNCI ... ACOLO, Cutele norilor de-ntrebări Au fost netezite de mângâierea vânturilor ŞI-ATUNCI ... ACOLO, ca niciodată, Totul a părut mai uşor, Pentru că mi-am dat seama Că nu ieşisem încă din ţara lui... A FOST ODATĂ...

25

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ivan Gaćina Biography Ivan Gaćina was born on April 15, 1981 in Zadar, the Republic of Croatia.

He was a recipient of an honorary doctorate in literature in 2020. by The Institute for the Roma Studies of Europe and Researches Regarding the Crimes Against Humanity and International Law. Upon completion of the graduate studies in Business Computing at the University of Dubrovnik in 2010, he received the academic degree of Master in Computer Engineering and the cum laude honor.

He is currently a high school teacher of electrical engineering.

He writes poetry (including haiku), short stories, aphorisms, and book reviews. He is a member of many associations and societies. His work has been translated into several foreign languages, and he has received more than 100 awards at literary competitions, in his country and abroad.

At the International Roma Poetry Festival “Tamo gde Sava ljubi Dunav” (There Where the Sava Kisses the Danube), organized by the Association of Roma Writers (Belgrade, September 28, 2019), he won “Slobodan Berberski” award for his lifetime achievement in literary work.

At the 9th International Photo-Haiku Contest “SetouchiMatsuyama” in Japan, held in 2020, Ivan Gaćina won Grand Prix in the “Your Photo-Haiku in English” category, to which 542 photo-haiku with original photos of the sea were submitted.

POEMarium, Poetic Parley – 49, “Poet of Fortnightly” (February 15, 2020)

26

peace and love Asian Literary Society (ALS), Weekly Poetry Contest 122, 1st Prize (March 22, 2020) He is the author of three poetry books: “Tebe traži moja rima” (KC Kalliopa, Našice, Croatia, 2014), “Tvorac misli / prolaznik u noći” (SVEN, Niš, Serbia, 2015) and “Okovani prokletstvom” (IK “Rrom produkcija” & Roma Writers Association, Belgrade, Serbia, 2018).

His work is also included in over 300 collections and in a number of literary journals.

Truthfulness The old bridge joins distant shores of the golden river Retouched by vivid visions of ancient civilizations Under the cascading heart-shaped clouds.

The echo of a thousand souls stirs my heart Healing their pain in the empathy chamber, Following the winding wind that plays a symphony of beauty Under the swinging breeze.

Love and trust are life companions Nailing the trails of dawn with the stellar glow.

Every move is followed by expectation, So that freedom can blossom up to the stars Sailing through the light of love with trembling harmony.

27

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

The Beauty of the Evening Love is an unfinished art swaying the stars in my heart, and the scented breeze refracts through the light so that I can rule the wilderness tonight; pure melody springs out of my soul while the beauty of the evening comes under my control, and my sword turns into the words of enlightenment in order to spread out the freshness of the environment.

The River of Honesty Under the swinging breeze, accompanied by the mysterious scent of roses, golden threads of destiny intertwine through timelessness where the whisper of the supernatural world pulls the eternal life transcripts from the river of honesty to the undersky network of truth.

28

peace and love

Transcendental Wave of Love In the endless world of computer zeros and ones tirelessly, I search for the truth crucified between two logics through which I will spiritually reach the transcendental wave of love and successfully skip the challenge of poetic truthfulness.

The Wheel of Life Your curly hair turns the wheel of life and, with sunrays, cuts down the sunflower meadow while I collect forbidden fruit from the swirling brook and while the moonlight anchors us in the oasis of love.

29

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Elżbieta Ewa Juda Biogram Nazywam się Elżbieta Ewa Juda, dla rodziny, przyjaciół i znajomych po prostu Ewa. I właśnie drugiego imienia używam podpisując swoje utwory. Mam średnie wykształcenie chemiczne, jestem z zawodu analitykiem. Pochodzę ze Stróży koło Kraśnika na Lubelszczyźnie.

Urodziłam się w Lublinie 27 września 1964 roku.

Obecnie mieszkam w Gorzyczanach, skąd rodem wywodzi się mój mąż. Jest to malownicza wieś w gminie Samborzec, w powiecie sandomierskim, charakteryzująca się głównie bardzo ambitnymi i kreatywnymi mieszkańcami. Wiele się tu dzieje dzięki inicjatywom lokalnym.

Byłam wychowana w rodzinie nauczycielskiej, więc odkąd sięgnę pamięcią wiedza była zawsze tematem priorytetowym. Moja mama – nauczycielka matematyki zmarła młodo i moim wychowaniem zajęła się babcia- mama mojego taty. To właśnie ona, obdarzona bardzo dobra pamięcią zaszczepiła we mnie miłość do literatury i historii.

Pierwszy swój wiersz napisałam w wieku piętnastu lat. Potem jeszcze około pięćdziesięciu, które spaliłam po surowej ocenie nauczycielki uczącej mnie języka polskiego. Na długie lata schowałam pióro do szuflady. Z Rzeszowa, gdzie chodziłam do średniej szkoły, a potem pracowałam w laboratorium przeniosłam się na Ziemię Sandomierską. Wyszłam za mąż, urodziłam dwie córki i wraz z mężem Stanisławem zajęłam się prowadzeniem gospodarstwa rolnego. Proza życia zajęła miejsce poezji do czasu przystąpienia Polski do Unii Europejskiej. Wtedy to polskie wsie, w tym i nasza zaczęły tętnić życiem.

30

peace and love Na wiejską biesiadę zaproponowano mi napisanie przyśpiewki, którą miała zaśpiewać nowopowstała grupa wokalna. Postanowiłam spróbować, tym bardziej, że do tej grupy wokalnej należałam. Potem były kolejne przyśpiewki a za nimi wiersze i okolicznościowe życzenia.

Jak na razie uzbierało się tego cztery tomiki, które wydawałam w niewielkiej ilości egzemplarzy, na prywatne zlecenie. Były to dwie części trylogii wierszy, zatytułowanej Blaski Promieni- Promień Poezji i Promień Miłości oraz dwie części życzeń „Życzenia dla Rodziny, Przyjaciół, Znajomych-wszystkich ku temu zasłużonych”, zawierających po sto życzeń w każdej części. Obecnie pracuję nad kolejnymi pozycjami i chciałabym, aby dotarły one do jak najszerszego grona czytelników kochających poezję.

Ja jestem z natury ciekawą świata optymistką i tym właśnie chcę zarazić swoich czytelników. Oprócz literatury interesuję się historią, chemią, malarstwem, muzyką i filozofią. Jestem członkinią Zespołu Ludowego „Gorzyczany” i Chóru Parafii Chobrzany. Obecnie jestem babcią trojga wnuczków- Patryczka, Błażejka i Natalki, których bardzo kocham. Jak każdy człowiek mam lepsze i gorsze dni, ale nigdy nie tracę nadziei i wiary zarówno w spełnienie swoich marzeń, jak i wiary w ludzi.

Największą radość sprawia mi ujrzenie uśmiechu na ustach moich czytelników, uśmiechu, który płynie z głębi serca i duszy.

Po prostu miłość Gdy w naszym sercu miłość płonie, miłość do ludzi, sztuki, Boga, to wyciągamy swoje dłonie tam, gdzie geniuszy wiedzie droga.

Gdy miłość życie opromienia i serca nasze w głąb przepełnia, 31

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

realizują się marzenia, widzimy, gdzie jest szczęścia pełnia.

Miłość potrzebna od kołyski, już małe dziecko to rozumie, jak bardzo matki oddech bliski, jak czule ona kochać umie.

Idąc przez życie, gdy nam braknie trochę miłości w ludzi tłumie, tak bardzo każdy z nas jej łaknie i braku wokół nie rozumie.

Miłość się nigdy nie starzeje, ani w rutynę nie popada, choć czasem ma burzliwe dzieje, to zawsze ona światem włada.

Czymże świat byłby bez miłościmiejscem na wskroś zlodowaciałym, gdzie smutni ludzie w swej nicości tęsknią swym sercem skamieniałym.

Tęsknią za ciepłem, za uśmiechem, za życia największą wartością, za ciepłym, serdecznym oddechem, tęsknią po prostu za miłością.

32

peace and love

Więc miłość pielęgnujmy stale i jej oblicza różnorodne, miejsce na świata piedestale i w naszym sercu miejsce godne.

Bo miłość świata jest spełnieniem, do szczęścia drogą nam otwartą i każdy przyzna jednym tchnieniem, że dla niej nawet umrzeć warto.

Serce w tłumie Idąc przez tłumy ludzkich serc przyzywam je do siebie, lecz czasem tylko serca ćwierć odezwie się w potrzebie.

Niekiedy w sercu zadra tkwi, czasami - sopel lodu, inne w letargu serce śpizawiodło się za młodu.

Rozpalić w sercach ogień chcę, ogień co nie umiera, przy którym można ogrzać się, kiedy samotność doskwiera.

33

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Chcę w sercach dostrzec wszystko to, czego mi w życiu trzeba, czasem zapłacze serce łzą, co drogą jest do nieba.

Drzwi serca ciężki mają klucz, nie każdy je otworzy, próżno nie kołacz ani tłucz, gdy miłość nie przysporzy.

A jakieś serce czeka gdzieś samotne w tym serc tłumie i się wsłuchuje w złudną wieść, czy ktoś je dziś zrozumie.

A może jutro lub za rok, serce jeszcze poczeka, nadziei zawsze słychać kroknawet z bardzo daleka.

Lecz kiedyś sercu znudzi się zbyt długie to czekanie, samotnie w grób położy się i w nim już pozostanie.

I wtedy serce stanie się gwiazdą błyszczącą nad światem, bo tak w niebiosach dzieje się, że serce sercu jest bratem.

34

peace and love

Słoneczne przesłanie Widziałam słońce jasne nad światem, Które krążyło po nieboskłonie Patrząc jak człowiek stając się bratem Niesie drugiemu otwarte dłonie.

I niesie serce na oścież otwarte, Ogrzane ciepłem słonecznych promieni I słowa w sercu serdeczne zawarte, Co mogą życie na lepsze odmienić.

Słowa będące dziś na wagę złota Tak rzadko bardzo wypowiadane, Gdy mądrość płacze, śmieje się głupota, Słowa serdeczne, często zapomniane.

Słowa, co mają moc niepojętą, Kierują ludzkość na lepszą drogę, Co to potrafią pięść zaciśniętą W locie otworzyć zmieniając w przestrogę.

Patrzę na słońce i przykład zeń biorę, Chcę ogrzać słowem jak ono promieniem I nawet w chłodną zimową porę Ze słońca dusza czerpie natchnienie.

35

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ono nie dzieli, nie segreguje, W każdy zakątek świata dociera, Blaskiem entuzjazm w sercach wywołuje, Bez tego blasku życie zamiera.

A więc się staram słońce w sercu nosić, Gdy smutno, ciemno wyjąć go po trochu, Wiązką promieni, gdy trzeba poprosić, Oświecić drogę, gdy będzie po zmroku.

Słońce – najlepszy przyjaciel ludzkości I wzór najlepszy do naśladowania, Niesie przesłanie w swojej wspaniałości, Ile z nas zrozumie treść jego przesłania?!

Tak o sobie z przymrużeniem oka Była sobie poetka w wielkim ludzi tłumie, Pisała wiersze myśląc, że może ktoś je zrozumie, Że może ktoś przeczyta głosem serca lub duszy, Czytając wiersz czasami nawet się przy tym wzruszy. Że może wiersz przeczyta calutki, aż do końca I w szarej chwili życia zobaczy w nim trochę słońca.

A ona tak tym słońcem bardzo się chciała podzielić I poprzez swą poezję świat cały rozweselić.

36

peace and love

A ludzie chętnie czytali nawet po kilka razy, Albo się uśmiechali lub łzy mieli na twarzy, O swoich różnych wrażeniach poetkę informowali I do dalszego pisania zawsze motywowali.

A ona tak pisała wiersze dla ludzkiej radości, By dobry ślad zostawić kiedyś dla potomności, Brzydziły ją paszkwile, impertynencje wszelkie I serdecznością chciała zrobić wrażenie wielkie.

A że wrażliwą duszę poetka w sobie miała, To też najwięcej wierszy o miłości pisała.

Tę miłość chciała ludziom najbardziej podarować, Jako niezwykłe uczucie w poezji wyeksponować.

Tak powstał właśnie tomik miłością podyktowany I jako „Promień Miłości” Państwu dedykowany.

Wartości życia w polskości Kto mi dał skrzydła, bieg życia wyznaczył, Zawiłość świata wiarą tłumaczył?

Co mi w tym życiu głównie przyświecało I jako wartość nadrzędna istniało?

Co do działania mnie motywowało I inspiracją twórczości się stało? „Bóg, honor, Ojczyzna”- od dziecka słyszałam I tak te słowa sercem ukochałam, 37

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Że mi w głąb duszy na zawsze zapadły I tkwią po dziś dzień, choć w świecie tak zbladły.

Dogmat na równi z aksjomatem widzę, Zakłamania, oszustwa się wstydzę A mą Ojczyznę tak piękną, wspaniałą W swojej poezji obejmuję chwałą.

W gminie kwitnących jabłoni tworzę I na tej ziemi serce swoje złożę.

Wszystko co myślę, czuję i rozumiem Dla dobra innych przedstawiam, jak umiem, A dom rodzinny, wierni przyjaciele Dają do pisania motywacji wiele.

A gdy mi ciężko- to czasem zapłaczę, Lecz winy innych bez trudu wybaczę I znów się śmieję, marzę i świat kocham, Dziwiąc się potem, że na próżno szlocham I dumę czuję z otoczenia swego, Bo nie ma kraju nad nasz piękniejszego, A o tym szybko się człek przekonuje, Gdy na obczyźnie nostalgię poczuje.

A więc dziękuję Ojczyzno, honorze I Tobie, co dajesz skrzydła twórcze Boże, Że mogę pisać za Waszą przyczyną I cieszyć się w Polsce każdą godziną.

38

peace and love

Dijana Uherek Stevanović Srbija Biografija Dijana Uherek Stevanović rođena je 14.5.1968. godine u Garešnici R Hrvatska.

1986. godine dolazi u Suboticu, završava Pedagošku akademiju u Kikindi, a posle Pedagoški fakultet u Somboru i postaje master profesor.

Pored rada u OŠ“Miroslav Antić“ bavi se pisanjem i slikarstvom.

Objavila je samostalne zbirke poezije: * 2013. "VANVREMENA", "BESKRAJ" i "NOTOVANA", *2014. "BEZIMENA", "ONA" Kao pobednici takmičenja „Diogen“ u Sarajevu 2014. objavljena je elektronska knjiga poezije "RATNICA SVETLOSTI“. * 2015. "VANVREMENA ARTEMIDA", "NEVIDLJIVA" "NEBO U ZUBIMA" * 2016. "NESAVRŠENA" izdavači "Galaksinis", UBU i HKD ova knjiga je proglašena najboljom knjigom poezije u 2016. i nagrađena nagradom „Književno pero“ na festivalu „Prijatelji knjige“ Rijeka; "KOMPOZICIJE LEVE PRETKOMORE" zbirka poezije sa Nebojšom Đorđevićem izdavač KK „Branko Miljković“Knjaževac. * 2017. „VEDRINA“ Ima objavljene elektronske zbirke poezije: "NEDOSTAJEŠ MI TI", "ARTEMIDA" "DRUGO JA".

39

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario Uvrštena je u nekoliko zajedničkih međunarodnih zbornika: „Zauvek đaci“, „Valentinovo“, „Očaravanje“, „Desanki u čast“ „ Izvan dometa“ i drugih 100.

Pesma "Slavonija" pohvaljena je i uvrštena u antologiju najlepše zavičajne poezije i proze. […]

Vivaldi Još jedna misao šalje svemiru pozdrav, taksirana u međuprostoru linijskog sistema, ograničena s jedne strane violinskim ključem i taktom Ne nema određene povisilice i snizilice, jer sve je to NIRVANA, brisani prostor, postajanje današnjeg dana.

A sutra? Što je to sutra?

40

peace and love

Vivaldi sazdan od četiri godišnja doba ukomponiran u jednom svitanju...

Jesenja sonata Ako me ikad ova jesenja sonata zvukom vjetra dotuče, ja ću i dalje bojiti dane životom što stihovni sjetom na putove mladosti liče..

Lišće u kosi svirat će harmoniju, pjevat ću u flašu... odu životu.. ali... jeka će svako ludilo beznađa da nasuče... da ritmovi želje za životom zazvuče...

41

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Oblak samoće Vrijeme je da otvorim prozor, da oblakom samoće razbijem daljine, glasom uhvatim ljudske razgovoruše, tabanima utabam putove znatiželje, potražim istinu u njegovom liku i vratim se jača – svjesna sebe u zemaljskom postojanju...

Iluzija sanjara Razlivena kao nebo upleteno u dugu sanjam neko novo sutra 42

peace and love

i iluzijom vječitog budnog sanjara mislima gradim porušene mostove.

Ne stidim se što sam Balkanka, jer ponosna vremena se ne bojim.

Gazim sve pred sobom koracima mrava klepetom leptirovih krila pjesme komponiram i pjevam, jer jedino pjevajući osjećam da živuća postojim.

Postojanje Psihosomatsko, terapeutski... razgrćem dimnu zavjesu – providnosti – uključujem se u stvarnost konektovana na izvor Tesline energije.

43

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ne plaši me visoki napon, a ni niski datum životne prolaznosti.

Smjelo, kao svaki dan izmigoljen na zapadu otimam se i radujem se rađanju Sunca začetog na istoku.

44

peace and love

Ljubinka Dimitrijević Mosna Srbija

Pesma sirene U prelepoj noći zlatnog Meseca, kad su za tebe pesmu pevali, htela sam da suze ugasim.

U omču sam ih stavila da mi uzdah ne ubiju, jer pesma kaže...

"Tamo gde si ti suze ne postoje", – -milo moje.

Al' ne vredi!

Eksplodirala je tišina, suza je pukla unutar zidina mojih.

Na raskošnom stolu služili su gorku slast onima koji trpe.

Hladnoća je rezala, 45

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

a vetar je odeću čupao sa golih kostju kao ljubavnica uporna.

U praznoj čaši, žedj je žedna bila, u cigareti dim na vatru ličila, puna čaša vina pijana je bila.

Posle su kišu posejali da se polja smeju, a planine uzdišu.

I svi su svoju luku pronašli, a ja... u kovčegu tvoga srca, sama zaspala kao zaboravljeni san.

Samo pesma Ovo je onaj dan kad poraz grize pesmom, što predugo zri.

U prebelim čarima zime, okliznuh se i padoh.

Sapletena u noći, sa rukom u ruci u džepu tvog starog kaputa, izgubismo se u nedostajanju u nekoj zvezdanoj prašini.

Neki to zovu Sudbina...

46

peace and love

Hladne ruke u toplini dlanova se traže, ispucale usne...

Ma može i LABELLO. Telo, toplo sklonište.

Prsa mi pališ...

Tišina veze stihove neme, ne krade se ni šapat ni glas.

Mesec ☾ je umro, u oku nam svitanje drema, ti, šapatom tihim odlaziš.

Divljeg ti i nežnog poljupca na mojim usnama, na grudima, na nožnim prstima, ne ostavljaj mi tragove žeravice, jer ti si samo prolaznik čežnje u mislima.

Pozdravili smo se bez ruku i slova.

Ja zvezde dodirnula.

Ili mi se čini.

47

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Sorin Bălăşcău (scriitor, promotor cultural, director de programa de radio, fotograf) Născut în 15 octombrie 1974 în Bistriţa, urmează clasele primare la Şcoala Generală Nr. 4 din aceeaşi localitate după care continuă cu Liceul Industrial Nr.1 până la revoluţia din decembrie 1989, când întrerupe şcoala şi i-a calea străinătăţii. Întors, după ce a văzut realitatea democraţiei, se înscrie la cursurile serale ale Liceului Teoretic „Liviu Rebreanu “ din Bistriţa unde începe sa creioneze primele realizări poetice.

Urmează Facultatea de Zootehnie din cadrul „Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj(1995-2000) şi îşi continuă studiile cu un master în acelaşi domeniu (2000-2002).

Din anul 2004 se stabileşte în Spania unde locuieşte actualmente cu soţia sa Felicia Bălăşcău şi cei doi copii Sorina-Bianca Bălăşcău şi Raul Bălăşcău, în Quintanar de la Orden (Toledo) Este membru fundator şi preşedintele Asociaţiei Culturale hispano-române „Gente” (Oamenii) din Quintanar de la Orden (Spania), membru fundator al Asociaţiei Culturale „Ars Convivendi” (Arta Convieţuirii) din Spania, membru fundator al Asociației de scriitori „El Común de la Mancha”din Quintanar de la Orden, membru fundator şi vicepreşedinte al „Uniunii Scriitorilor şi Artiştilor Români Lucian Blaga” din Spania, membru al Asociației de fotografie „Kintafoto” din Quintanar de la Orden şi membru al Societății Scriitorilor Bistrițeni.

48

peace and love Cărți publicate: – Viziuni covârşitoare – ca simplu epilog (2003), volum de poezii în română, Editura Clubul Saeculum din Beclean (România); – Templul incertitudinilor (2011), maxime şi cugetări în română, Editura Sfântul Ierarh din Brăila (România); – Templul incertitudinilor (2013), ediție în spaniolă, Editura El fantasma de los Suenos din Valencia (Spania); – Punți evolutive (2015), volum de poezii în română, Editura Sfântul Ierarh din Brăila (România); – Trepte de cuvinte (2017), antologie personală de poezii în română în format electronic, Editura Sfântul Ierarh din Brăila (România); – Alcanzando la eternidad - Atingând eternitatea (2019), libro bilingüe spaniolă-română de poezie, articole, maxime şi cugetări, Editura Circulo Rojo (Spania) Publica cărți în limba romană şi spaniolă, apare în diverse antologii, colaborează cu diverse ziare Antologii naționale şi internaționale: – „Limba noastră cea română” Starpress 2014, Editura Olimpias – „Să ningă peste inimi bucurii”, 2014 – Editura Napoca Nova – „Eternitatea unei emoții”, 2015 – Editura InfoRapArt – „Simfonie-n verde crud”, 2015 – Editura Napoca Nova – „ACtori printre Astre”, 2016 – Editura Armonii Culturale – „En un lugar de La Mancha”, 2016 – Asociația Culturală EL Comun de la Mancha

49

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Un nou inceput Domol, Străpungând rafalele de vânt Paşii răsunau, sacadat pe un pavaj ud De o ploaie... ce s-a oprit.

Deocamdată.

Iar cerul de un cenuşiu-negrui Stigmatiza un soare să apară.

E toamnă Iar nările-mi sunt invadate De aerul prea rece, apăsător Al brazilor Ce străjuiesc în vârful munților Un pod, ce a fost numit sf. Petru Legând o lume de-un destin.

Felinarul Un pustnic al nopții, se pare Pe străzile înguste, medievale Mă-ndrumă Spre un văzduh cu case agățate De stânci, cu văi frumoase Ce par din basme luate.

50

peace and love

Zăvor Pe timp în Cuenca, vreau să pun Să simt că sunt acasă, uimitor Mă regăsesc După un periplu lung şi anevoios În locuri, de-o magie aparte De parcă totul a fost un joc.

Oare!

Să fie un început sau doar o vagă delirare, Privesc în urmă Ireversibil... În minte dăinuie o autoîntrebare: Pot exista în univers două ținuturi asemănătoare?

Poemă Foaie după foaie am răscolit de zor, în a mea cameră Culorile din mii de însemnări mă amețeau în ale mele căutări Simțeam o strângere în piept, zicându-mi "Unde eşti!"

Mirifică poemă, ce apărea-i ca o sirenă din poveşti.

Zburdau ideile când te-am creat, în acea seară Şi fulguiau neîncetat a mea gândire nebuloasă Trecând prin mâna mea încet, eu te-am creat Eşti în esență o fantasmă, ce vrea să prindă viață.

51

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Eşti fantezia unui joc, de-o puritate aleasă Ca testament al unui visător în timpuri de o ceață deasă Şi să vibrezi poemă dragă, la fel ca pasărea măiastră În sufletele celor ce în orizonturi pe tine o să te găsească.

Dor de mamă Cuvinte, gânduri ce se pierd în zare Pe prispa casei tu m-aştepți Iar aşteptarea-i chin dar şi-o povară Căci nu putem să ne vedem.

Zadarnic, eu suspin spre seară Şi vreau să-ți spun: Îti mulțumesc!!!

Iar lacrimile-mi stau sa cadă Când mă gândesc tu unde eşti.

Dar uneori, o poză mă alintă Cu chipul tău plăcut şi zâmbitor Şi-aş da toate averile din lume Să stau pe prispă lângă al meu dor.

Să-ți spun că te iubesc, iubită mamă Iar tu în brațe să mă i-ei Să simt că sunt copilul de-odinioară Şi să nu îmbătrâneşti de fel.

52

peace and love

Uvertura cuvintelor SI-ngurătetea ce DO-mină societatea actuală Şi ce RE-flectă starea umană Printr-o elaborare LA-borioasă Vrea să FA-vorizeze pierderea de sine Dar ca SOL-uție pentru limita extremă MI-zez pe o reînzestrare pură.

Punţi evolutive Suntem tenteți să credem ca o iluzie a nemuririi.

C-avem un scop genetic încrustată, în subconştient, de-a anula un timp ce curge asemeni unei lave, temător.

Iar spațiul între real şi fals, cer şi pământ, normal-paranormal să nu mai fie atât de apăsător.

Lăsându-ne, adesea, să păşim, încrezători, pe punți evolutive.

53

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Constatare Văd, cum omul evoluează spre abis şi societatea în direcție opusă. Şi vreau, să cred că totul e un vis, ce dinadins nu are un sfârşit.

Aspir, la figurat, la timpuri mult apuse, în care floarea era un suspin.

Ce astăzi, în perioada asta decăzută, nu are farmec, ci doar venin.

Tăvălug de sentimente umane Înmărmurite piedestale Create De broderii împanselate Despart În sensuri ancestrale Noțiuni Persuav captate.

54

peace and love

Înaripate penitențe Decise La birouri cu cuscute Contemplă La natura obedientă Zidind Cu tăvălugul sentimente.

De fapt...

De fapt... e ciudat, că noaptea ne este mai aproape ca şi ziua o zi, cu zumzetul efervescent al vieții ce ne menține prizonieri, ai societății.

De fapt... mi-e frică, să cred că dialogul ne poate exila un exil, clădit de o tehnologie inerentă ce parcă ne arată o umanitate latentă.

De fapt... mă văd, înaripat de vocile îndurerate şi frustrate frustrare, dobândită într-o secvență de eternitate ce sigur se va stinge în obscuritate.

55

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Lumi peste lumi Lumi peste lumi Ce se adună-ntruna În sfera contemplației Prin prisma realității Stratifică concepția În studiu de istorie Ce se transpune-n oameni Şi-n locuri nemurire.

Sunt lumi prea abisale De-a timpului zidire Ce dăinuie prin fapte Şi slove strălucite Privite împreună Prin sunetul chemării Se regăsesc întruna Ca filele în carte.

Oameni ca şi cuvinte În pagini de destine Chemate-n preamărire Ca pietre de fundație A ceea ce trecuse Prin jocul de-ncercare Relevă un capitol A cărții lumii stare.

56

peace and love

Zicală (prima) Zică lumea, Ce a vrea.

Munții mei, Puterea mea.

Râurile curgătoare, Temelii nemişcătoare.

Plopi măreți, Ca vieți de geți.

Văi adânci, Ca daci deştepți.

Dealuri multe, Ca s-afunde.

Noi cotropitori, Lacomi de comori.

Trecători înguste, Stropite cu sânge.

Unde se luptară, Doară pentru țară. În păduri avem, Istoria din vremi.

Aşa cum o ştie, Românul de bine.

Pajiştile verzi, Tablouri de viteji.

Lacurile mici, Domni drepți, îndârjiți.

57

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ce rămân mereu, În natura vie.

Stând drept chezăşie, Noilor idile

Fiica lui Strig către cer, strig către lume, a decăzut un om, a decăzut o lume.

Eu strig în lumea mare s-audă inocenții, căci cine s-a stricat e fiica lui cutare.

Când liniştea e spartă de faptul împlinirii, schimbând destinul vieții şi a lumii ce-o zidise, născând din lacrimi râuri şi valuri de suspine, eu scriu cu luare aminte de fiica lui cutare.

Stofă fără continuare “Începând cu versul ăsta am să scriu doar pentru orbi. fiind o cale de-a ajunge printre marii scriitori.”

58

peace and love

Anna M. Sprzęczka CV Anna M. Sprzęczka – Urodziła się w 1980 r. w Tarnobrzegu (Polska, obecnie województwo podkarpackie).

Ukończyła Nauczycielskie Kolegium Języków Obcych w Sandomierzu, pracę licencjacką zaś (na temat nauczania języka angielskiego dzieci poprzez bajki) obroniła na Uniwersytecie Marii Curie-Skłodowskiej w Lublinie.

Nauczycielka języka angielskiego i tłumaczka; kocha swoją pracę.

Uwielbia fotografować, zwłaszcza przyrodę. Trochę feministka, trochę tradycjonalistka, domatorka, aczkolwiek lubiąca podróże.

Kiedyś księgowa, obecnie w wolnych chwilach tłumaczy legendy bieszczadzkie i... poezję.

Słuchaczka studiów podyplomowych z zakresu tłumaczeń specjalistycznych pisemnych na Uniwersytecie Jagiellońskim.

Patriotka lokalna – kocha swoją małą ojczyznę, Wrzawy, usytuowane malowniczo w widłach Wisły i Sanu.

Słowo o miłości Tak w ogóle, kocham świat cały!

Dużych i małych, Bogatych, 59

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Jeśli dobrzy, I biednych.

Zdrowych I w chorobie, Samodzielnych I w potrzebie.

Płeć nie ma tu znaczenia, Tylko chęć podkreślenia, Że człowiek każdy Niezwykle jest ważny...

Czy mądry, Czy błądzi, Bóg niech rozsądzi.

Nie mnie oceniać...

Co zrobić mogę dziś, To od siebie zacząć, By świat na lepsze zmieniać!

NIE DAJESZ JUŻ RADY...?

Bądź jaka jesteś / jaki jesteś, miej wszystko „w tyle”, rób swoje! Ciesz się chwilą, a cierpienia, cóż... znoś z pokorą czego nie da się zmienić (ja tak próbuję), i zmieniaj, co możesz. Do wszystkiego trzeba też dystansu, wiem z doświadczenia. Po paru dniach sprawy potrafią wyglądać zupełnie inaczej, lepiej, po paru dniach wszystko potrafi znów się układać najpiękniej.

60

peace and love

Przyjacielu, Bracie, Siostro...

Dobry wieczór / Dobre ranko!

Witam, I o zdrowie dzisiaj Pytam.

Wyobrażać sobie wolę, Że zarażasz, lecz spokojem, Że by było całkiem miło, Gdyby spotkać się zdarzyło. Świat wiruje, Świat szaleje, Mało kto się teraz śmieje.

Troska, smutek, strach Na staruszek świat nasz padł.

Blady strach.

Czy w tej trudnej sytuacji Będę mieć choć trochę racji, Gdy uśmiechnę się wesoło, Gdy pochylę swoje czoło, Aby świeczkę na torciku Zdmuchnąć?

Potem szybko w kajeciku Zanotować: Bądźże zdrowa, Ziemio, Niech oddali się choroba.

W te czterdzieste urodziny 61

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Same chcę radosne miny Widzieć blisko, A tych co daleko twarze Zarażone lecz... spokojem Wyobrażać...

Wrzawy, 25 marca 2020 Polska

Dear Friend, Brother, Sister...

Good evening / Good morning!

I am saying “Hello”, Asking you about health today.

I prefer imagining You infecting but with peace, And how nice it would be If the meeting happened.

The world is spinning, The world is going crazy, Hardly anyone is laughing now.

Concern, sadness, fear.

Pale fear On the old guy – world – did fall.

In this hard situation, Will I be somehow right, When I smile cheerfully, When I bow my forehead, 62

peace and love

To make a candle on the little cake Blow out?

Jotting quickly In my tiny notebook: Be healthy, Earth, May the disease leave you.

On this fortieth birthday, Nearby, I want to see Happy faces only, Imagining The faces far away – Infected but... with serenity…

Mamo moja kochana!

Miłość do książek i słowa pisanego – również dzięki Tobie!

Spojrzenie na rzeczywistość – czasem z przymrużeniem oka, czasem z melancholią – jak u Ciebie.

Wierszem mówienie – niezaprzeczenie Twoja też „sprawka” 63

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

I miłość do otwartych przestrzeni, błękitu, zieleni, jagód w lesie dojrzałych…

Kochałaś świat cały!

My dear darling Mum! The love of books and the written word – also thanks to you!

The view of reality – sometimes with a knowing wink, sometimes with melancholy – like you.

Speaking and rhyming – there’s no denying – your “doing” too.

And a love of open spaces, the azure, the green places, berries in the woods, fully ripe...

The world entire – so insanely 64

peace and love

you loved!

Your Ania Wrzawy, 10 May 2020 Poland

Wdzięczność Słucham, jak ptaki wariują. Śpiewają głośno jak szalone.

A ja stoję na balkonie.

We włosach wiatr, Mieni się staw, W oddali pagórki i łąki i pola.

Ludzie pracują na roli.

I jedzie ktoś na rowerze, A ja w swe szczęście nie wierzę!

Tak ciepło, bo ciepłe Słońca promienie Grzeją moje ramiona, A ja nieustannie zdumiona...

Tym świata pięknem, Tymi wspaniałościami, Jakby Bóg sam Uśmiechał się nad nami!

65

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Gratitude I’m listening to the birds crazy, They are singing like mad.

And I'm standing on the balcony.

The wind in my hair, The pond is shimmering, In the distance hills and meadows and fields.

People are working on the land.

Someone's riding a bike, And I don't believe in my luck!

So warm, because the warm Sun's rays Are touching my shoulders gently.

And I'm constantly amazed... ... With beauty of this world With these great things As if God himself were smiling over us!

66

peace and love

Miłość i szczęście [Listy do P.] Pamiętasz? Maj. Początek. Nadzieja.

Radość i szczęścia pełnia…

Gdyś młody był, zmartwień niewiele na Ciebie spadało, zmartwień nie było wcale, albo bardzo mało.

I pewnie wiele byś dał, by do tych czasów studenckich, do czasów młodości pierwszej, powrócić – choćby na krótką chwilę.

Ale… pomyśl!

Teraz do szczęścia (wbrew pozorom wszelkim) powód niejeden masz – obydwoje mamy!

Wbrew strachowi o oczach, co jak… denka od tych butelek piwa, które sączymy, by go zagłuszyć…

Zobacz, Kochany, pomyśl – dwa razy: 67

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Synek cudowny, dom ciepły, wygodny, nasze ciała dwa, gorące…

Nie gaś miłości, bo ja żar wciąż widzę.

Uśmiechaj się do życia.

A zobaczysz – lepiej, i to o wiele, będzie!

Zostaw smutki na żałoby czas.

A teraz, pókiś młody, pomyśl o wdzięczności, radości w sercu szukaj, magię do naszego gniazda wnieś.

Póki jeszcze nie puste, i póki jeszcze nie zgasła, naszej miłości Najpiękniejsza gwiazda!

68

peace and love

Renata Sendrowicz „Parę słów o sobie” Nazywam się Renata Sendrowicz i jestem z Polski.

Moja poezja płynie prosto z serca, gdy piszę nie zastanawiam się nad stylistyką, rytmem, rymem itp. Jestem bardzo płodną artystką, obdarzona wieloma talentami, którymi chcę się podzielić by wzruszać, dawać radość, pocieszenie, ukojenie itp.

Należę do osób, które nigdy się nie nudzą, mam jeszcze tę zaletę, że potrafię zrobić coś z niczego, rzeczy dla innych do wyrzucenia nabierają u mnie drugiego życia i powstają niepowtarzalne dekorację, rysunki, serwety itp. które później dostają jeszcze trzecie życie, bowiem często są tematem moich wierszy lub opowiadań.

Publikowałam do tej pory w internecie w różnych miejscach, mam nadzieję, że już wkrótce będą to tomiki wierszy w wersji papierowej.

Poza poezją moja głowa zajęta jest rysunkiem, fotografią, rękodziełem artystycznym, haftem, koronką, projektuję oraz sama szyje ubrania, wszystkie te dziedziny przeplatają się i są nierozerwalnie złączone z moimi wierszami. W mojej twórczości bardzo często nawiązuje lub inspiruję się sztuką ludową.

Ciągle pojawiają się nowe pasje, za którymi podążam i daje upust swojej kreatywności. Często ręka nie nadąża za tym co wymyśla głowa..

Jestem artystą uniwersalnym, niezaszufladkowanym, tworzę dla dzieci i dorosłych, a nawet rymowane przepisy kulinarne potraw własnego autorstwa, bo do tego jeszcze gotuję, każdy wiersz lub przepis nieodzownie jak to u mnie związany jest z fotografią, bądź rysunkiem.

Pozdrawiam Wszystkich którym podoba się to co tworzę.

69

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

„Matko moja” Gdy kiedyś braknie Cię i tak będziesz blisko mnie.

Bo my ciało z ciała, moja Matuchno ukochana.

Składam swe podziękowania, za trud włożony w me wychowanie i teraz gdy mam dziatki swe, dopiero w pełni rozumiem Cię.

Kocham Cię Mamo, miłością wielką i nieprzebraną.

„Miłość matki” Czy nie braknie Ci synu chleba?

Czy nie będziesz żył w nędzy?

Czy będziesz miał na tyle pieniędzy?

By spokojnie żyć i się nie kłopotać.

By troski w kąt rzucić.

By w życiu nie mieć za dużo błota.

Pamiętaj zawsze mieć uśmiech do końca żywota!

Pamiętaj innym nie dokuczać wcale!

Pamiętaj sercem i rozumem wyznaczać miarę!

70

peace and love

Niech omijają Cię troski i żale.

Niech żyje ci się doskonale.

Niech talenty Twe rozwijają się ponad miarę.

„Mój kochany” Mężu kochany nie lubię gdy złościsz się.

Lecz gdy czoło łagodnieje, gniew w dal odchodzi, stajesz się taki jak byliśmy młodzi.

Uśmiechem mnie ujmujesz, słowem miłym czarujesz i jak zażartujesz aż milej robi się, dobrze z Tobą wtedy spędzać dzień.

Tęskno mi do tych chwil, gdy patrząc mi głęboko w oczy, szeptałeś czułe słowa, tuląc delikatnie moją głowę.

Wiem, Kochany ciężko pracujesz, życia na głupoty nie marnujesz, dlatego przy Tobie jestem, wspieram Cię każdym gestem.

Mam nadzieję małą, że to życie które nam zostało, pomimo wszystko po kres naszych dni 71

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

szczęśliwi będziemy ja i Ty. Przyrzekałam kiedyś na dobre i na złe, po prostu jestem z Tobą bo kocham Cię.

„Pejzaże” Kocham polskie krajobrazy, ciągle widzę te obrazy.

Takie mam marzenie, by przenieść to widzenie, farbą na płótno je nanieść, bym ciągle mogła je mieć.

Kiedy tylko spojrzę na te pejzaże, poczuję zapach minionego lata, uchwycone w ramy piękno tego świata.

„Pejzaże” Kocham polskie krajobrazy, ciągle widzę te obrazy.

Takie mam marzenie, by przenieść to widzenie, farbą na płótno je nanieść, bym ciągle mogła je mieć.

Kiedy tylko spojrzę na te pejzaże, poczuję zapach minionego lata, uchwycone w ramy piękno tego świata.

72

peace and love

Joanna Svensson The dream of my dreams My dream has been fulfilled My happiness bares your name You are the love of my life My soul mate – my life companion You have given me hope and trust You have opened your arms of security You have finally calmed The symphony of my longing It has turned into a nocturne of joy I remember the lovely night at the beach With the moon’s so magical beams The night was filled with fragrances I heard the sand at the seashore Silently whisper your name And I felt it oh, so strongly That you are mine forever That I love you That my dream of dreams Has finally been fulfilled!

73

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ovidiu Dinică Biografie Studii universitare Craiova 1987 Ştiințe Economice Colaborări în studențească perioada 1987

presa 1983-

1990 colaborări la Ziarul 7 zile din Rm. Vâlcea perioada 1991-1992 Radio Craiova.

1996-1998 Vâlcea 1 Colaborare Prima poezie publicata la 15 ani de Mihai Stoian în volumul Andra.

Poezii din Izolare

Ca un strigăt, viaţa Le privesc chipul palid şubrezit de umiditate, gândurile îi încarcă cu amarul respirației bolnave sunt jilavi cu pântecul roş de îndoială, între zgomotul roților de maşini şi apăsătoarele cărămizi din caldarâm lumina umple geamurile cu speranță alungă lungi umbre strecurate cu privirile la pândă, 74

peace and love

stive de emoții stau într-un difuz şir, clădiri ce par arse, mobilate sumar şi înzestrate cu durere plâng în culorile incediului ce cuprinde piepturile suferinde, pelerinaje întrerupte fugi intensificate de strigăte aduc zeii cu fețe umane implicați în fierbere să desfacă viața din chingile morții, au atâta putere încât le-a murit teama, sunt martorii nemuririi înving sau sunt învinşi inima lor este facla ce întreține speranța, timpul se împarte între jertfă şi inconştiență, soarele veghează cuvintele ce se îneacă în lacrimi, asaltat de întuneric sufletul rezistă este soldatul reclădit cu fiecare luptă.

Peisaj cotidian Liniştea stăpâneşte strada, în mijlocul aerului pictat cu creta bazinul de corpuri atrage sarea, chipuri impregnate cu nesomn merg pe pleoape ca şi cum ar merge pe valurile de nisip ale plajei nichelate cu viruşi, doar apa poate salva trupuri, pielea se descuamează în fâşii ca o trecere pietonală 75

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

lipsită de semafoare, blocată în aşteptare, rămân amprente de sare pe umerii goi străzi lăcrimează, câinii nu-şi mai cunosc stăpânii.

Prometeu Prin conducte nu întotdeauna curge apă, uneori rugina depusă de timp lasă sarea să cristalizeze pe buze, sărutul înseamnă sfârsit, în straturi zgura ca o umbră a fricii îmbracă ținutul, din colțuri pândeşte neîncrederea, trupuri unite în chemare strâng sarea depusă riguros după ritualuri dictate de timp, corpul este o singură rană tot mai rotundă, sarea acoperă orice urmă a respirației, timpul devine o stâncă, zeii frământă tinerețea pe stânci, Prometeu îşi pierde ficatul spintecat de ciocul fierbinte, nici o ploaie nu vine să stingă focul în ceruri aprins.

76

peace and love

Ca niciodată Acum când nevoia de distanțare socială este vitală precum teama de a vorbi în public are propriile victime sau cum buchetul de crini de pe pupitru îmi trezeşte amintirea morții în fața căreia deschid totuşi geamurile, privesc zarea unde îmi înec privirea într-o mare la care nu voi ajunge niciodată, sunt sigur de aceasta pe cât de sigur sunt că privind pereții goi ai camerei mele şi mai ales tavanul asupra căruia nu găsesc motive de-al atinge habitatul se va aduna în ochii mei iar în noapte îmi va da coşmarul ruperii de necesitate, pot locui şi în cochilia melcului ce mă vizitează zilnic, îi este şi lui frică de moarte mi-a spus-o într-un vis cândva, cu toate acestea recunosc nu m-au preocupat niciodată stilourile cu peniță de aur le priveam de la distanță ca pe relicve şi mă temeam de inutilitate şi fast amestec greoi cu gust de rugină, însă am folosit pixuri 77

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

ce-mi permiteau uciderea din când în când a timpului astfel să nu fiu identificat ca asasin, pe ele le veți găşi asupra mea ca pe nişte spade sau mai bine zis termometru din care însă mercurul a dispărut.

Ştrandul cu apă sărată în strana norilor cuvintele nu mai ajung se opresc deasupra oraşului alungate de iluzii, în ornicele de nisip se frământă visele ca pe un aluat, pe plaje, trupuri însemnate cu cristale de sare îşi caută iubirea joacă fals poker cu inima goală, sub tălpi castelele se năruie măsurând veşnicia, într-un ştrand în care sarea se aduce din adânc sunt ziare cu imagini ce înghit sec cuvintele, zidurile ca de bastion pasc cerul, pe pământ tălpi de fier grăbesc timpul să nască întrebări, la duşuri fețe posomorâte aruncă măştile zăpada din pleoape le curge pe fard, 78

peace and love

cabine insalubre din scânduri umede sunt purtătoare de păcate, verdele lor decojit vede un soare palid se schimbă priviri acoperite de aşteptări ca ale unor temniceri ce nu cred în libertate, în timp îngerii zburdă nepăsători deasupra apei.

79

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Adrian Scriminţ CV literar Finalist al Concursului Naţional de Literatură 2012, ţinut sub egida Reţelei Literare, a Editurii Tracus Arte şi a Uniunii Scriitorilor Români (locul 5). Mențiune specială din partea USR Spania, la Concursul Național de Literatură din 2019. Membru al următoarelor bloguri literare—cu care am o perpetuă colaborare: „Cronopedia; Rețeaua Literară; Liternautica; Negru pe Alb, AltCulture, Confluențe Literare.” Diverse interviuri în anumite reviste: Crainicul, Merg în Braşov, Revista ProDiaspora, Logos şi Agape, Confluențe litarare, Ştirile Transilvaniei etc.

Redactor RadioProDiaspora, Balerin - solist al Operei Braşov.

Mă ocup cu scrisul din 2008. Am finalizat următoarele manuscrie: cel al romanului „Cartierul Proletarilor” (roman tragiconic) - la care am lucrat 10 ani, al romanului „Răpănoşii” (roman de aventură) – la care am lucrat trei ani; nuvela „Răzbunarea Ciudată”; mai multe schițe şi povestiri, printre care şi povestirea de lung metraj Jovan Bilici – inspirată din sute de povestiri reale din majoritatea statelor fostei Yugoslavii, în momentul de față lucrez pentru metamorfoza povestirii într-un roman de scurt metraj, în conformitate cu încurăjările blogerilor de literatură; lucrări apărute şi în reviste de literatură precum: „Antologia România mea de dor”; „Taifas Literar”; „Revista de cultură Negru pe Alb; revista Cronos; revista Castelul Cuvântului; revista Itaca din Dublin; resvista AltCultura etc.

Motoul meu literar: „Ca să scrii, trebuie să mai şi trăieşti uneori cele scrise... ”

80

peace and love

Şuba Bastoanele milițienilor îi sculptau cu devotament şalele. Loviturile se întețiseră până-ntr-atât, încât nu le mai simțea usturimile. Cu toată tăria lui de caracter, cu toată tactica lui intimidatorie, Calistrat se pierduse de tot cu firea sub duiumul lor. Şi când te gândeşti că se vedea dansând, bătătorind bucuros sub bocanci arătura în urmă cu câteva ore…

Trecuseră câteva zile de când fusese culeasă recolta de pe câmpul din spatele blocurilor, iar el ieşise pe tarla cu o zi în urmă, să mai găsească câte-un cartof pe ici pe colo.

Culegătorii fuseseră harnici, îi strânseseră cu destoinicie, aşa că cu greu mai dădea de dânşii. Majoritatea erau mici, de râsul lumii, şi când dădea de vreun cartof mai acătării, scotea chiote de victorie. Acolo îl şi prinse înserarea, în plin câmp, deşi se apucase de dat la săpăligă cam pe după amiază, în jur de ora două. Era epuizat. Îl obosise atât culesul pe câmp, dar îşi spunea cuvântul şi tura de noapte, în triaj, la format de garnituri şi cuplat vagoane.

Nu se putea hotărâ să plece, nu îl lăsa inima. Cu cartofii mici ştia ce avea să facă, urma să îi dea la porci, însă cei mari nu ajungeau din păcate celor şase suflete hămesite. Era deajuns cât să le amăgească foamea şi să îi trimită din nou flămânzi la culcare. În ultima clipită dădu peste un cartofoi atât de mare... cât cei şapte mai acătării pe care îi găsise de când dădea la săpăligă. Îl prinse în palme şi şi-l duse în fața ochilor. Îl sărută şi îl aruncă cu voioşie-n pungă. Aveau să 81

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

mergă sătui la culcare. Se puse urgent pe dans, într-un ritm barbar, carpatic, demn de deranjat somnul străbunilor, lovind cu patos brazda sub călcâie. Bucuria lui Calistrat era mare şi, cum era şi firesc pe astfel de meleaguri, trebuia să îi fie repede curmată, iar cu acel neajuns se porni paznicul Marcelaş Strungaru ca să o facă: – Tovarăşu Calistrat, te rog frumos să verşi urgent înapoi cartofii pe tarla! Nu-i voie să culegi nimic de pe câmp!

Se cunoşteau prea bine. Calistrat trebăluise toată vara pe un lot cu maci, pe care îl ceruse în îngrijire de la Cooperativa Agricolă de Producție. Când umplea sacii cu maci, mai vâra întrânşii şi câte-un bolovan, ca să tragă mai mult la cântar, că doar primea bani frumoşi pe ei, pe când nenorocitul de Strungaru, scotea bolovănişul cu dibăcie şi îl arunca înapoi în câmp, de parcă era moşia lui tacsu, de parcă îi plătea munca din banii lui. Îi coborâse atunci urgent câțiva dumnezei şi cristoşi pe pământ, şi fusese doar la câțiva paşi ca să îl ia la bătaie. Iată-l acum pregătit să facă acelaşi lucru, să-l învețe odată minte pe Strungaru că tarlaua era un bun al tuturor, nu numai un bun al traistelor ticălosului cu pricina, că îl ştia el bine, nu era pentru prima dată când îl vedea pe câmp cu sacoşele pline de cu toate cele. De altfel îl şi puse de îndată la respect: – Da’ de ce să-i vărs? Vrei să ți-i culegi tu?! Aşa de-a gata?!

Marcelaş Strungaru era şi el arțăgos, şi o tot ținea pe-a lui:

82

peace and love

– Lasă vorba, nu mă-nveți tu pe mine! N-ai voie să furi de pe domeniul statului, tovarăşe!

Calistrat se învolbură ca un carton umflat de o rafală puternică de vânt. Trecu țanțoş pe lângă paznic. Acesta i se puse cu nehotărâre în drum, şi îşi ridică cu o autoritate anemică bățul: – Lasă punga-n câmp, tu n-auzi??? Vezi că te pălesc!

Deşi Strungaru nu i se uita în ochi, Calistrat i-i țintuia cu hotărâre: – Încearcă să mă atingi numai cu-n bobârbac, drăguțule, şi n-o să te mai identifice cine ai fost... nici cea mai a boalii expertiză medicală! Te bat de te desfințez, te cotonogesc de te-ascult cu urechea!

Călca apoi cu hotărâre ogorul, îndepărtându-se decisiv de paznic.

– O să te dau pe mâna miliției!!! răcnea la el Strungaru, cu umilință şi adâncă ură. Lasă că vezi tu! Să nu mă mai cheme pe mine Marcel Strungaru dacă te mint!

Fu şi rândul lui să îi bată miliția la uşă. Patru la număr, printre ei şi doi subofițeri.

– Calistrat Petre?

– Da! – Ia cheile de la beci, şi haide!

Nu avură ce să vadă. Damingenele de vin de rozinci erau goale, castraveții murați mai zăceau doar pe fundul borcanului, mobilier vechi de când lumea. Doar bicicleta 83

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

părea întreagă, deşi păianjenii încercaseră cu spor să o tupilească în spatele pânzelor.

– Cu asta ce e? dădu uşurel cu piciorul în roată sectoristul Loredan.

Lui Calistrat îi sări pe loc glicemia, mai ales că îi era lezată cea mai a naibii avuție a lui: – E bicicleta mea! Aveți ceva împotriva ei?! Vreți s-o duceți la Cooperativa Agricolă de Producție ca să o faceți bun obştesc???

Palma care îi trosni ceafa îl făcu să intre într-un fel de revelație, căci nu i se mai întâmplase una ca aceea.

– După ce ne faci să alergăm pe drumuri, tot tu eşti ăla cu gura mare! îl repezi apoi Plovăraş, subadjunctul sectoristului Loredan.

– Da’ ce-am făcut?! îngăimă cu nervi dar şi cu intimidare.

– O să vezi tu imediat! îi sări şi Loredan în ajutor subadjunctului.

Nedumerirea lui Calistrat creştea direct proporțional cu cea a milițienilor. În cămara din bucătărie nu îi găsiră decât nişte borcane goale, în debara îi erau depozitați nişte saci goi de rafie, cele două veceuri erau pustii, doar rufe puse la spălat zăriră pe acolo. Sectoristul Loredan, mai experimentat decât ceilalți cu care venise, se apucă să scormonească şi în coşul de gunoi. Şi avuse dreptate, cojile incriminatorii ale cartofilor subtilizați zăceau acolo.

84

peace and love

– Unde-s cartofii, bă?!? urlă subadjunctul Plovăraş la dânsul, iar pălmoaca acestuia îi trecu razant pe lângă ureche.

– Sunt la mine-n burtă! urlă şi Calistrat, fără să se lase cu nimic mai prejos.

– Ia-ți ceva pe tine şi fuguța cu noi la secție! Încă un lucru remarcabil sesiză Loredan pe când îl observa cum se îmbracă, o şubă de stârnit toată invidia, mai elegantă decât cei angajați în armată, nouă, pufoasă, şi cu nasturi argintii. Parcă o şi vedea cu tresele de ceferist înlăturate şi cu cele de miliție cum îi luau locul.

La secția de miliție atât nedumeririle cât şi isteriile lui Calistrat creşteau direct proporțional cu cele ale milițienilor. Şedea pe aceeaşi bancă lunguiață cu trei dintre vecinii lui: Georgică Păduraru, Iulian Bordei şi Gabi Lăstun. Acesta din urmă avea nişte palme umflate cât cucuiele, căci ceilalți doi îşi recunoscuseră faptele şi scăpară mai repede. Dilemele milițienilor erau următoarele: în urma unei plângeri întocmite de un paznic C.A.P. – căruia din motive întemeiate de siguranță nu i se putea divulga numele – precum că cetățenii incriminați subtilizaseră de pe avutul obştesc; la controlul organelor competente a rezultat că pivnițele lui Georgică Păduraru, Iulian Bordei şi Gabriel Lăstun, cartofii subtilizați au dat pe dinafară atunci când li s-au deschis uşile, pe când la numitul Petre Calistrat nu s-au găsit decât cojile acestora în propriul lui coş de gunoi, rezultați dintr-o cantitate minusculă, neîndestulătoare nici măcar propriei familii, deşi el era cel mai vizat în plângerea care avea şi 85

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

acoperire, mai ales că lucrătorii secției de miliție confiscaseră zeci de saci de la primii trei împricinați.

Tocmai de aceea zelul deontologic al sectoristului Loredan fusese activat cu desăvârşire, din moment ce trimise câteva echipaje să îl scotocească după cartofi şi pe la rude, că mai mult ca sigur că îi depozitase acolo, fapt care îi accelera lui Calistrat toate nemulțumirile. Văzându-l atât de nemulțumit, la început milițienii se pierduseră cu firea, nu mai erau cu el la fel de țâfnoşi ca şi înainte. Acesta tuna şi fulgera, balele îi spumegau la gură şi, cu acest prilej, accidental, le descoperi sectoriştilor şi hiba, că o să se plângă organelor de partid, că nu degeaba era el membru activ deatâția ani, că colegii superiori din partid or să dea cu ei de toți pereții, că el nu era orişicine...

Sergentul Plovăraş îşi freca fâstâcit palmele, iar Calistrat simțea avantajul cu pricina. Loredan o lăsă urgent mai moale, dictând secretarei că dovezile paznicului căruia din motive de maximă securitate nu putea să îi pomenească numele nu erau destule, deşi la domiciliul suspectului se găsiseră niscaiva coji proaspete de cartofi în coşul de gunoi, fapte care coincideau totuşi cu relatările paznicului, dar nu erau destul de concludente, cartofii împricinuiți putând fi cumpărați chiar de la vreun aprozar care îi avea pe stoc, la urma urmei.

Calistrat de colo o ținea sus şi tare, în ciuda semnelor insistente ale celor doi superiori ca să-i lase naibii să întocmească cumva procesul verbal de constatare şi să-i dea drumul cât mai de grabă acasă, căci îşi aduse subit aminte şi

86

peace and love

de pălmoacele pe care le încasase de la aceştia, şi nu putea nicidecum ca să le-o ierte: – Cârciumari neisprăviți ce sunteți, slujbaşi mărunți de pe suprafața pământului. Cum ați îndrăznit, bă, să dați în mine?!? Puteți voi să căpăciți pe cine-o-ți vrea, dar mare greşală ați făcut luându-vă de mine! Voi ştiți cine sunt eu, cu cine-aveți de-a face???

– A fost o oarecare neînțelegere! îl împăca Loredan, lucru care îl încuraja în mod vădit pe Calistat din moment ce le prinsese punctele slabe.

– V-ați luat de un membru de partid, tovarăşi, şi nu de unul oarecare, ci de unul activ! Toată strada Colectivizării îmi este în desemnare, cu tot cu cele opt blocuri cu tot. Păi eu nu sunt orişicine, tovărăşeilor! Am oameni şi incinte în responsabilitate!...

– Haideți să completăm procesul, să terminăm! îl încuraja fără s-o ştie şi Plovăraş, pe când lui Loredan începu să îi crească tensiunea, şi de-abia şi-o mai putea controla.

Calistrat voia neapărat să fie măgulit, împăcat, să i se ceară scuze, să i se acorde importanța cea mai mare, mai ales acum, când le prisese punctele slabe.

– Am să vă fac un raport la organele de partid de-am să îi îngrozesc. O să mai fiți voi sectorişti... prin sate şi cătune!

Asta v-o promit! Mă jur pe cele două fiice şi pe cei doi fii ai mei...

– Acum că... —voia să spună şi Loredan ceva, însă Calistrat îi făcu semn cu autoritate să nu mai cuteze să îl întrerupă. Dacă trebuie, până şi pe nevastă-mea am s-o pun 87

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

chezăşie, ca să vă demonstrez că am să vă înfund... de n-o să vă mai desfunde nimeni, derbedeilor! Îi studia pe urmă. Plovăraş şedea fâstâcit, studiind un dosar al celorlați vecini de bloc pe care îi adusese la secție; ceilalți doi subalterni îl scrutau când pe Calistrat când pe Loredan, aşteptând cu o oarecare indiferență o oarecare turnură a situației, ori un ordin; pe când sectoristul Loredan îi cerceta ochii cu o mare dojană.

– Acum că ne-ai zis tot ce ai pe conştință, lasă-mă şi pe mine, ca în numele echipei să îți zic câteva vorbe!

– N-am terminat! îl opri Calistrat, ce-i drept, puțintel cam intimidat. De-abia încep!

– Gura, bă, odată!!! se răsti la el Plovăraş, vădit enervat.

Acum vorbeşte tovarăşu Loredan! o răsteală care îl intimidă definitiv pe Calistrat.

– Tovarăşe, în conformitate cu raportul tovarăşului paznic, am prins asupra faptului trei vecini de-ai dumitale, cu care te întovărăşeşti adeseori, cu tone de saci de cartofi în magaziile lor. După cum ai observat, informațiile care ne-au parvenit au fost deosebit de precise... „În ce belele m-a băgat şi cretinu’ ăla de Strungaru! constata Calistrat în gând. Răsplăti-l-ar Dumnezeu să-l răsplătească”!

– Intuiția mea îmi spune că ți-s şi dumitale clipele numărate. E chestiune doar de timp până când te-om prinde. Îți găsim noi depozitele, să n-ai grijă!

88

peace and love

– N-am niciun depozit, tovarăşe. Vă pierdeți timpul de pomană, şi presupun că aveți atâtea lucruri de făcut... —tuna Calistrat, străduindu-se să nu mai fie intimidat.

– Nici nu mai contează, tovarăşe, dacă ai şi tu o pivniță plină de cartofi la fel ca şi ceilalți, ori că ai numai un kilogram.

Defăimător este atât pentru dumneata, dar mai ales pentru statul nostru socialist, că ai fost surprins subtilizând bunul statului de pe câmp ca ultimul mitocan, dedându-te la o aşa umilință. Nu ți-e ruşine să îți fie, tovarăşe?! Te creşte țara asta, te îngraşă, se străduieşte să nu îți lipsească nimic, să ai o viață de calitate, şi tu ți-o faci de râs...

Calistrat fierbea de indignare, dar se străduia să îl lase pe Loredan să termine ce avea de spus, pregătindu-se intens să îi zică apoi vreo două, mai ales că oboseala acumulată cu două nopți în urmă la depou, cât şi claca pe care o trebăluise pe câmp îl frânsese, şi nu mai avea deloc răbdare cu toate caterincile.

– Să ieşi aşa, cu nonşalanță, în plin câmp, să invoci în ciuda tuturor acestor beneficii pe care ți le oferă statul nostru socialist că nu ai ce da la copii de mâncare, asta înseamnă că eşti un leneş, un puturos, un iresponsabil, obişnuit să primească totul de-a gata din partea organelor noastre de partid, cu care văd că ți-ai deprins obiceiul să te lauzi...

– Onorabililor! îl întrerupse Calistrat, cu un glas tremurat de ofuscare. Eu sunt un cetățean decent, aşa că nu am să fac ca şi alții, să vă trimit în cristoşeii ma-mii voastre, ci am să vă lămuresc cu calm că, după ce ați făcut nişte gogomănii judiciare mai mari decât cozoroacele voastre...

89

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

– Hai, fuga, dați-i drumul acasă! îi ordonă Loredan lui Plovăraş, pierzându-şi pe deplin răbdarea. Dar să ştii, tovarăşe—îl indica cu degetul pe Calistrat—că ți-s numărate orele până când te vom prinde.

Apoi Loredan prinse un mare interes pentru şuba cu care era înzorzonat inculpatul, neagră, elegantă, cu nasturi lucioşi, de aluminiu. Căile Ferate Române îşi răsplăteau cu lăudăroşenie lucrătorul.

– Şuba ți-o ținem ca şi cauțiune până la finalizarea investigațiilor. Ca să nu îngheți, te voi trimite acasă cu o dubă. Luați-i-o.

Subalternii se supuseră ordinului şi se apropiau de Calistrat cu timiditate, pe când Loredan îşi făcea mari speranțe să se căpătuiască cu o astfel de şubă, căci mai abordase o astfel de tehnică, şi rămase în felul ăsta cu lucrurile confiscate pe vecie. Incriminații, vinovați sau nu de faptele lor, nu mai cutezau să şi le revendice, bucuroşi până la urmă că au scăpat naibii de acolo. Normal, dacă ar fi făcuto, li le-ar fi returnat lucrurile reținute, însă ce era drept, nu se întâmplase încă nimeni să o facă.

Calistrat se şi enervă, dar se şi panică în acelaşi timp, văzând că milițienii îi dezveliseră din şubă deja un umăr.

– Băăă, voi nu înțelegeți că n-am furat niciun câcat??? Şi începu să strige şi mai tare când văzu că şuba îi dezvelea ambii umeri: Lăsați-mi, bă, şuba!!! E a mea! N-am furat-o, e de la muncă, de la CFR! Am căpătat-o, am muncit pentru ea, eu nu dau cu jula ca şi voi!...

90

peace and love

Într-o îmbulzeală generală, cei trei milițieni reuşiră să i-o despoaie, cu tot cu cei doi nasturi argintii care îi părăsiră gulerul şi prinseră să se rostogolească cu salturi vioaie pe podeaua ostilă. Cu o forță de care nu era conştient că putea fi în stare, Calistrat îşi împlântă palmele în şubă şi şi-o smulse din brațele milițienilor. Începu apoi să îi bubuie peste creştete cu blănoiul.

– Luați, mă, şubă! Vă sparg capetele cu ea, derbedeilor!...

Subadjuncții prinseră să i se înlănțuie de brațe.

Calistrat reuşea să îi dărâme, şi apoi nu pierdea deloc prilejul ca să îi pocnească cu şuba, măturând cu ei camera, şi asta spre uimirea celorlalți trei vecini, care îşi vârâseră capetele prin crăpătura uşii ce îi despărțeau de sala de aşteptare.

Loredan socoti că trebuia să intervină. Se ridică fără grabă din scaun, puse mâna pe baston, se îndreptă spre Calistrat, îl înşfăcă de gulerul puloverului, şi în cepu să îi izbească niscaiva lovituri sănătoase peste spinare. Se dumiriră şi colegii lui. Îşi luară bastoanele care de pe unde, îl umflară de capătul şubei, îi dezveliră şalele, şi începură să-l cumințească. Izbiturile erau atât de întețite, încât Calistrat parcă nu le mai simțea muşcăturile...

Zâmbea din când în când pe străzile sumbre care îi pustiau sufletul. Se simțea învingător. Îi dădură drumul acasă, cu tot cu şubă pe el. „I-am intimidat cu funcția mea în partid! îşi zicea în sine. Şi le-am arătat eu lor... de au să mă țină minte. Şi nu mă las eu atât de uşor! Să vezi ce raport am 91

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

să le fac la PCR... am să scriu despre ei arhive întregi, tone dacă trebuie”...

Aşa se convingea Calistrat, cuprins între două stări, de aprigă satisfacție şi dureri fizice, căci bastonada care i se aplicase cu câteva minute în urmă îl chinuia cumplit. De-abia acum îi simțea pe deplin efectul. Părea că pe sub şuba pe care şi-o salvase de la dispariție şalele îi aveau răni deschise, peste care îi erau presărate plicuri întregi de sare şi piper.

Brusc îl apucă plânsul, cu lacrimi, şi şuba îi prinse subit apăsătoare proprietăți magnetice. De-abia şi-o mai târa. Se opri să se odihnească, ajutat fiind de sprijinul unui copac.

Calistrat, privit cu ochii altor trecători, dădea impresia unui bețiv, a unui lucrător feroviar obişnuit, care rămăsese împotmolit nițel cam mult timp cu băieții la câteva drafturi de bere călâie. Bătea a pagubă cu pumnul în copacul care îi lua apărarea: – Eşti un rahat în ploaie, Calistrat. Cum poți fi atât de naiv? Cum poți fi atât de prost? Auzi la el, să te plângi la partid. Păi, ți-o încurci şi mai abitir. Or să-ți organizeze ăştia o şedință-n cinstea ta, de n-o să te vezi, în care or să te facă cu ou şi cu oțet, că ai subtilizat cartoful gliei, că te-ai opus organului constatator... Stai naibii pe curu’ tău. Vezi-ți de şuba ta şi de lăsarea ta în pace, că eşti singurul care a scăpat cu basmaua curată din toată tărăşenia, n-o să stai la răcoare, ca proştii ăia de vecini ai tăi!...

92

peace and love

Se puse din nou la drum, cu jurământul să o lase mai moale cu partidul, cu ifosele, şi să fie mai cu băgare de seamă atunci când s-o lupta să îşi hrănească plozii, să treacă prin tot şi prin toate cât mai invizibil cu putință. Cât despre paznicul Marcelaş Strungaru, îşi propuse să îşi pună promisiunea în aplicare, să îi tragă cândva o mamă de bătaie, de nici cea mai a boalii expertiză medicală să nu îl mai identifice vreodată cine fusese înainte...

93

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Elena Tudosă CV Mă numesc Elena Tudosă, sunt o mare iubitoare de poezie, pe care o citesc cu mult drag, dar care având un dar de la Dumnezeu, încă din anii şcolari gimnaziali am şi început să o scriu participând la seratele Cenaclului literar „Mihail Sadoveanu” din comuna Vânători-Neamț, locul unde m-am născut. În 2018 cu o poezie dedicată mamei am câştigat marele premiu la un concurs organizat de către Gazeta Românească, acest fapt dându-mi curaj de a participa şi la alte concursuri. În 2019 am fost unul dintre câştigătorii concursului „Universul poeziei” ediția a doua ca debutant organizat de către editura Ştef-Iaşi. Tot anul trecut în luna august am editat primul meu volum de poezii „Înger călător pe firul unui dor”.

Sunt autor colaborator al revistei canadiene „Poezii pentru sufletul meu”, autor colaborator în două antologii realizate de către editura ECreator.

Deasemenea, autor colaborator în Antologia cu dedicații unicat în România „Din inimă pentru inimă” realizată de editura Ispirescu.Ro. Sunt autoare a multor poezii care vor vedea lumina tiparului în acest an şi în următorii ani. În curând va vedea lumina tiparului cel de-al doilea volum de poezii, , Iubire şi chin".

94

peace and love

Iubirea ta arzândă Iubirea ta arzândă care m-a vrăjit, În suflet a făcut cărări pline de dor, Ce mă poartă, mă-nalță spre un nou răsărit, Din care nu aş vrea nicicând să mai cobor.

Iubirea ta arzândă îmi este doar delirul, Din care astăzi eu nu vreau să mă trezesc, Ca să mai simt vacarmul ce soarta şi destinul, Mi l-a hărăzit viața mult timp să îl trăiesc.

Iubirea ta arzândă îmi e banalul joc, Drogul ce mă îmbată cu gust dulce-amărui, E-mbălsămatul aprig al nestinsului foc, Pârjolul jar ucigaş şi blestemul sufletului.

De iubirea-ți arzândă sufletul îmi geme, Când nu îmi eşti lacrimi fierbinți de nard, Le simt curgând nevinovat din gene, Şi sufăr în neştire când te aştept şi rabd, Iubirea ta arzândă e spin ce m-a străpuns, Durerea dulce-amară, dorință şi chemare, Alin ce mă-mplineşte când suferind nespus, Zac aşteptându-te de dor şi întristare, Tu m-ai vrăjit în toate eşti raza mea de soare!

95

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Chemarea inimii S-au scuturat copacii pe aleea care, Mă poartă paşii mei obosiți adeseori, De ce nu-mi vii iubite, clipe de-nsingurare, Îmi mistuie ființa, topindu-mă de dor, Tăcerea ta mă doare atâta de cumplit, Sufletul mi-e scăldat în nesfârşite ploi, Cărarea vreau să-i fac, prea tare a obosit, Ce crudă-i depărtarea asta dintre noi, Şi gândul trist se zbate-acum amarnic, Nu ştie să-mi aline chemarea inimii, O frică mă cuprinde, mă bântuie năprasnic, Sufăr îngrozitor, când văd că nu îmi vii, Cu gându-acesta că nu îmi vei veni, M-asemăn florii ce se scutură de vânt, Ca o vioară ruptă e astăzi coarda inimii, Chemarea ei răsună ca cel mai jalnic cânt, S-au scuturat copacii, covor alb de petale, Vântul le spulberă, un joc de fluturi par, Prin ele paşii mei, azi vor păşi agale, Nu-mi nărui chemarea inimii mele iar, Hai, nu mă fă iubite-n zadar să te aştept, Te iubesc, inima-mi bate, stă să sară din piept!

96

peace and love

Cu tine Cu tine zarea-mi pare mai senină, Şi sufletul mi-l simt curat şi împăcat, Cu tine viața-i de speranță plină, Şi drumul ei mai uşor îl străbat.

Când zilele mi-s negre, pline de nevoi, Şi simt că mă destram până la os, O lacrimă îngemănată amândoi, Suntem când ne iubim şi alinăm duios.

Dacă furtunile în viață mă răpun, Iar cerul de durere-amară plânge, Cu tine eu mă simt mergând pe drumul bun, Tot greul lângă tine uşor îl pot învinge. Ştiindu-mă că sunt primul tău gând, Din primii zori ai dimineții următoare, Sunt cel mai fericit suflet de pe pământ, Alăturea de tine-nfloresc precum o floare. Şi astfel înflorind în sufletu-ți curat, : Vei simți că din griji, prima grijă îmi eşti, Cu tine suflet drag al meu îngemănat, Îmi voi trăi apusul vieții ca-n poveşti!

97

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Te închipui Eu mi te închipui cum te înfiori, Imaginîndu-ți că-ți sunt aproape, Precum luna ce ruşinată din nori, Coboară pe ochiuri line de ape.

Eu te închipui savurând un sărut, Când din umbră vii să mi-l furi, Ca un prunc înfometat, bine hrănit, Te văd surâzând cum te bucuri.

Te închipui cum mă respiri, mă tremuri, Mă aprinzi, arzându-mă în pârjol de foc, Şi iubându-mă pătimaş mă cutremuri, Ținându-mă captivă-ntr-al dragostei joc.

Eu te închipui cum seară de seară, În gândul tău mă aştepți să revin, Întrebându-te când va fi prima oară, În mrejele iubirii nevinovați să sfârşim.

Eu te închipui dorindu-mă să mă ai, Să mă iubeşti, să te iubesc nespus, Împreună să sfârşim într-al dragostei rai, Dintr-al universului minunat paradis, Eu te închipui... îmi vei împlini al meu vis?

98

peace and love

Rugăminţi Presară-mi iubite linişte în calea mea, Petale albe-roze din florile de cais, Şi cheamă-mă mereu, ori vino-n calea mea, Iubirea să devină frumosul nostru vis.

Aşterne-n jurul meu atât, numai o rază, Să-mi lumineze drumul ce mi-i întortocheat, Frânge te rog tăcerea şi stîndu-mi doar de pază, Alungă-mi din tristețea în care rău mă zbat.

Inundă-mă iubite azi cu lumina bolții, Prea multă întunecime bântuie sufletul meu, Şi inima-mi suspină adânc pe talgerul nopții, De chinul aşteptării ce mă mistuie rău.

Acoperă-m-o clipă cu căldura sufletului, Poate-om deveni iar două flori îngemănate, Dezleagă-mi te rog lanțul amar al dorului, Ce în pârjol cu foc de jar aprins mă arde.

Leagă iubite firul dorinței noastre ne-mplinite, A dragostei ce ni s-a stins fără de vreme, Şi înveleşte-mă cu calmul serilor liniştite, Sufletul împăcat va-nceta să te cheme.

99

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Nicoleta Mija CV. - Suflet hoinar Cine sunt eu? Un suflet care trec pe lângă tine şi nu întreb nimic. Sunt femeia dintr-un întreg aici în viaţa asta şi în cea de dincolo. Aşa cum soarele şi luna sunt două jumătăţi care se întâlnesc la răsărit şi la apus, aşa şi sufletul meu adună tristeți şi pace.

M-am născut într-o zi de vară la Brăila, atunci când toamna începe să mângâie frunzele. Din prima zi şi până astăzi am călătorit în lumea cărților şi mi-am bucurat sufletul cu prietenii din cărți.

1976 În altă zi de iarnă, un decembrie geros, am deschis uşa Liceului Teoretic "Nicolae Iorga" din Brăila, puțin speriată, foarte emoționată, după un concurs greu. Am reuşit să ajung acolo unde am visat până atunci: într-o bibliotecă mare. În prima pauză mi-a deschis uşa profesorul şi scriitorul Ungureanu Nicolae, un om adevărat, un prieten adevărat. Mulți ani am călătorit în lumea cărților împreună, mulți ani am învățat ce înseamnă o carte, ce înseamnă pentru sufletul elevilor o bibliotecă. Împreună am organizat CENACLUL LITERAR " NICOLAE IORGA" şi revista "MUGURI".

1992 Alături de un mare iubitor de Eminescu, profesorul Sorin Leu, am organizat CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ "NICOLAE IORGA". Au participat an de an elevi din toată țara care după ani mi-au scris de multe ori. Cele mai bune poezii, eseuri, poveşti au fost prezentate în noua revistă "Adierea" 1993 OLIMPIADA CITITORULUI, un proiect unic atunci în sistemul de învățământ, care s-a bucurat an de an de o mare participare - elevi din clasele a IV-a – a XII-a.

1995 CONCURSUL NAȚIONAL "TE SALUT, GENERAȚIE ÎN BLUGI", un omagiu adus marelui poet Adrian Păunescu.

100

peace and love 2000 Activitate de voluntariat în cadrul Centrului de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă Brăila.

Proiectele derulate s-au adresat elevilor liceului, cadrelor didactice.

Fondurile pentru toate activitățile liceului au fost asigurate prin activitatea de voluntariat desfăşurată. Scopul acestei activități a fost acela de a forma elevi de liceu voluntari, care să înțeleagă cât de importantă este această activitate.

2016 Femeia ominiprezentă mulier ubique, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi 2016 Pe o cruce de lumină, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Srudis, Iaşi 2016 Poezie şi suflet, Ciclu antologic "Metamorfozele naturii simfonii albastre", Volumul I, Primăvara, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi 2017 Şoaptele verii, Ciclu antologic "Metamorfozele naturii simfonii albastre", Volumul II, Vara, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi 2017 Cuvinte în zbor, Ciclu antologic "Metamorfozele naturii simfonii albastre", Volumul III, Toamna, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi 2017 Vorbe de vis, Ciclu antologic "Metamorfozele naturii simfonii albastre", Volumul IV, Iarna, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi 2019 Mini – concursuri cronipediene, volumul I, poezii, poeme, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi 2019 Mini – concursuri cronipediene, volumul II, proză, interviuri, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi

101

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Pace şi iubire Mă reîntorc printre constelații, Păşesc liniştită pe cărarea stelară, Ascund printre vise lacrima vieții, Vântul de teiul înflorit se înfăşoară.

Fără iubire stelele ar fi mai sărace, Lumina ochilor tăi aduce multă pace.

Cu cioplituri dibace timpul modelează, Răsfoiesc în paginile sufletului visele, Timpul pe chip priceput ne pictează, Valul mării şterge repede toate urmele.

Candela aprinsă multă linişte ne aduce, Glasul dorului lin este plin de pace.

Pe cerul senin multe cupole înstelate, Suntem doar o clipă pe drumul vieții, Printre valuri adunăm amintiri uitate, În suflet trec mai tăcuți anii tinereții.

Noaptea ne veghează, Luna se-ntoarce, Adun în clepsidra sufletului multă pace.

Clipele plecate, se scutură pe drum, Se prinde de genele obosite somnul, Învăluiți de al teiului înflorit parfum Când printre zori stelele îşi iau zborul.

Tainic, printre vise simfonia nopții tace, Visele vin şi pleacă în a dimineții pace.

102

peace and love

Când înfloreau crinii Liniştea se lasă peste asfințit, Sufletul multe are de povestit, Perdeaua uitării este bine trasă, O lacrimă în suflet stă ascunsă.

E pace printre înverzite ramuri, Ascunse în suflet multe doruri, Pe cerul tainic străjerii nopții, Culeg multe clipe din tolba vieții. În cartea sufletului... mă opresc, Din amintiri adesea mai citesc, Când înfloreau crinii ne-am întâlnit, Cu pacea iubirii noi ne-am hrănit.

Ce am în suflet este plecat departe, Multe clipe liniştite în suflet adunate, O lacrimă printre ecouri de suspine, Mereu crinii albi vor să mă aline.

Ceasurile nopții picură multă tăcere, Mă mângâie a vântului caldă adiere, Pe unde am trecut iubite odinioară, În sufletul meu pacea se strecoară.

103

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Gânduri...

Ascultă cântecul vântului duios, Liniştea, pacea este deplină, Stăm în curte într - un loc umbros, Amurgul peste altă zi o să vină.

Se-mbracă foaia albă cu rânduri, Pe ascuns un zâmbet îmi trimiți, Adesea mai cad pe gânduri, Îmbrățişați de iubirea unei vieți.

Ascultă cântecul vântului duios, Gânduri şi amintiri din trecut, Mă mângâi şi mă cerți frumos, Pe chipul tău un zâmbet am văzut.

Un ghem de întuneric goneşte ziua, În pacea îmbrățişării tale mă adormi, Din bolțile înflorite cade iar roua, Liniştit lângă mine adesea tu dormi.

Ascultă cântecul vântului mai furios Florile în jur sunt toate colorate, Deschizi fereastra larg, eşti mai voios, Soarele aruncă multe făclii liniştite.

La masă mă aşez să scriu pe foaia albă, Priveşti fereastra, eşti mai gânditor, Timpul adună clipe multe în a lui tolbă, Soarele se ascunde acum după un nor.

104

peace and love

Clipe de pace Eşti singurul meu adevăr iubire, bem din potir totul dintr-o sorbire, Zilele fug în noi spre trista veşnicie, vreau clipa iubirii să mai întârzie.

Genele care acum vor să doarmă, să culeg stele mereu mă îndeamnă.

Când Luna începe ceva să şoptească, printre stele o să ne urmărească.

Rozele primite sunt numai ale tale, ascunse săruturi adunate în petale.

Luna neîncetat mie îmi şopteşte, ştiu ce ea peste ani ne mai povesteşte.

Răspândesc în suflet miresme sfinte, iubirea nu are nevoie de multe cuvinte, Clipe de pace adunate de melancolie, după o lacrimă vine şi multă bucurie.

Purtăm în suflet un vis frumos, împărtăşit ți l-am spus când tu mi-ai povestit, O scrisoare mică, ca o tainică pictură, bem din potir iubirea picătură cu picătură.

Vrea să-ți trimit pacea din gândul meu pe care îl ştie bine numai Dumnezeu, În ceas de noapte adesea m-ai privit, iubirea noastră cu pacea iubirii s-a hrănit

105

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Pacea sufletului Se ridică printre raze aburii nopții, Pacea din priviri goneşte răceala ceții.

Se strecoară în gânduri multe stele, Un sărut îmi şterge gingaş lacrimile.

Acum privirea ta multe îmi spune, Pe cer stelele încep să se adune.

Să strângi în brațe sufletul fremătând, Din potirul iubirii adesea gustând.

Pacea cerului îmi bucură sufletul, Se-ascunde printre stele trecutul, A plecat din priviri orice supărare, Dusă de pescăruşi departe în mare.

Farmecul clipei ascuns în lacrima ta, Când printre stele un vis ne căuta, Pacea sufletului îmbrățişează visul.

O lacrimă mângâie în noapte scrisul.

Au înflorit pe cărarea noastră florile, Nisipul veşniciei acoperă lacrimile, Vântul alunecă printre arborii tăcerii, Razele înoată printre valurile mării.

106

peace and love

Gordana Sarić CV Gordana Sarić from Niksic in Montenegro, is a professor of French and Latin language. She writes poetry and prose. Her 30 songs about alphabetical letters for children are part of the curriculum in Primary School in Montenegro. Gordana has published 20 books and is granted many awards, internationally and in her country, with her poetry published in Anthologies. She participates in international festivals for poetry. Gordana was awarded a title of Ambassador for European Culture in European Championship of Poetry in Rumania, and a prize for culture and excellence in Verbumlandiart VOCE DEI POETI in Roma. She is Ambassador of Montenegro for Munir Mezyed Foundation for Arts & Culture and Montenegro Ambassador of Culture.

In 2020 in Romania, Gordana was awarded a title A Champion of Poetry for Europe. She is a well known public figure.

Gordana devotes all her life to love, culture, promoting peace and beauty of words.

Gordana Sarić participated in world Festivals in Tunisia, Marocco, Belgium, Italia, Romania.

She everywhere promotes poetry.

She is a frequent guest of various televisions.

They call her A LADY IN WHITE and A WHITE ANGEL She is an AMBASSADOR of SOUL and OPTIMISM From Croatia, from CULTURE DREAMS OF ZAGREB Gordana received A Diploma for a special contribution, as she spreads a literary

107

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario words of love and culture, respecting the differences betveen the internationals.

Gordana spreads love and peace around the world.

Gordana is great humanist and receveied a first award as a volunteer of the year of MONTENEGRO. She has receveied the biggest award of the city of Nikšić for outsanting contribution for culture.

My Soul My soul desires a lot It wants plenty It’s longing for abundance.

Excited and trembling It wants sunshine From the sky Splendour of love Instead of stars.

My soul Wants a lot To go everywhere To reach far and wide To fly above the oceans To unite the lonely ones Who are tenderly Searching for each other.

108

peace and love

My soul immensely desires Peace over entire sky.

Glowing smile For the longing lips Merging hands regardless of colour To find close hearts Scattered all over the globe.

My soul immensely desires The germ of hatred to disappear And entire heaven To glare with love.

Until there is sparkle in my eyes And a poem lives in my chest My soul goes away Far away To infinity and beyond.

The world where love is celebrated I will go easily through all traps and paths, span the abyss with flower bridges, to reach the souls that sensing beauty in the sunny garden among butterflies.

109

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

In me, there is a hope like a fiery bird trembling on the top of starry hills, while I search for gentleness and purity of heart beyond all evil and bitter sources.

I will look for a world where love is celebrated in the far away of mysterious universe, to clear the shade even of my own shadow from deathly strife, hatred and unrest.

In my world of crystalline dreams everything is love and smile and hope and I don't want to know about the life we live in, where meaningless division governs.

I'll be a prisoner in the tower of dreams close to a rose, to a butterfly in flight, while the divine ray as magical light breathes in the meaning into my own world.

Stunned by the illusion, unaware of time, full of love that is forever dreamed of, I LOOK FOR THE SOULS SIMILAR TO MINE THAT IN KINDNESS SEE THE MEANING OF THEIR OWN EXISTENCE.

110

peace and love

Sky of love We want sky woven of love Hands in hands and gentleness of calmness We want a big chanted heart But a secret force is dividing us.

A force which doesn’t let us live in peace Which creates two words of restless endlessness By the mysterious power of an unreasonable mind Dividing souls longing for hugs.

And we only want a smile of close beings And a song to inflame the heats with beauty We want a world of pure feelings And for love we fight with spirit and goodness.

We fight with deeds of the noble, of the pure For the unity of people with smiling faces And beyond the pointless divisions and lies We rise proudly like proud birds.

Our longing is greater than any longing It wants from the heart, from the soul, from the chest It wants with wisdom and clarity of mind To awaken the divided world with love.

111

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

PAIN and LOVE Two shadows often pass by me As dusk slowly covers the horizon.

One is always brightly smiling The second one is covered by veil.

So, they go hand in hand In timelessness searching for oblivion, These two shadows known to all Inseparable pain and love Sometimes just join them, Gloving and cheerful even shadow three, Beautiful companion with the eyes of angel, Distant like a star, this radiant happiness.

Meeting in a kiss Insensibly you entered my life, coloured it with enchanting shades of the universe, covered it with a purple silk veil, filled my soul with the flicker of a butterfly.

You gave me a dress embroidered with stars, the necklace made of the moonlight, to shine in the time of loneliness, while waiting for you on the pillow full of sighs.

112

peace and love

You left the fire of a passionate heart to warm me when the winters come You inspired a thought warmer than the sun, and I keep your brightness in my soul.

And I crave with the distances in my chest, to be touched by the longing of your verse, to be hugged with your moonlight rhymes, to be brought to life by your tenderness.

I've nested the poem under a bird's wings, to sprinkle it all over your heart, to feel through all its longings my desire to meet you in a kiss.

At the threshold of hope I found you in my heart's desire and right away got enchanted, You stirred the secret feelings, made the birds sing and my body tremble in gentle restlessness.

My eyes can't see you but my soul can, it comforts me to think of you being somewhere, a glimmering existence with distant birds, and your absence is in my arms, in my dreams.

113

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

You are a wellspring raging with passion, a desire rushing from a flame to a kiss, my mind has enveloped you like a liana, you're a verse coming from thirsty lips, reflecting the sun.

I've opened the door leading to my poetry to kiss you with the heat of these lines, keep you like a gentle butterfly embracing me as my longing does.

You are my sky and in that sky I shine, Everything I am longs to be one with you, And I know we'll meet where hope abides In the world timeless I'll be in your arms.

114

peace and love

Gabriel Todică Fălticeni, jud. Suceava

CV Inginer licenţiat în Automatică şi Informatică Industrială, Iaşi, (1996); Debutează editorial cu volumul „Fălticeni, oraşul celor patru muzee”, Ed. Lidana, Suceava, 2014, continuând cu „Artişti plastici de viziune dualistă” (2015), „Artă duoscopică, interferenţe universale” (2017) publicate la aceeaşi editură, apoi „Drumuri bucovinene” şi „Pelerini în Ţara Dacilor”, Ed. Accent Print, Suceava, 2019.

Participă la diverse volume colective şi antologii precum şi la concursuri literare unde a fost şi laureat.

Zile speciale la Chişinău Eliberat de trăirile sărbătorii, îmi pregăteam plecarea.

Dimineaţa era răcoroasă, ca orice dimineaţă, chiar şi în sfârşit de sezon cald.

Nu mă aşteptam să-mi apară din senin…

Era senin!... O duminică superbă ce încheia o cavalcadă de evenimente ce au sărbătorit Limba Noastră cea Română.

115

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

La Chişinău, se serbătorise! Şi am sărbătorit şi eu printre cei chemaţi… şi minunate gazde…

Am călcat pentru prima dată în Basarabia într-o zi specială… Era vineri, 30 august. O zi luminoasă în viaţa mea…

Tânjisem să ajung acolo privind din adolescenţă miracolul românesc strălucind. Eram fascinat de explozia de patriotism prin care ţara renăştea. Priveam uluit televizorul cum basarabenii construiau poduri de flori şi îşi revendicau Limba Noastră cea Română. Un val de căldură umană izbucnise din Chişinău amplificându-se în ţunami către Patria Mamă… Aşteptam să încingem Hora Unirii. Dar ea, încă nu s-a înfăptuit…

– N-am avut curajul atunci, deşi au existat toate premisele să o facem. Basarabia vroia. Era independentă. În ’90-’91 se putea… Pesemne că ne-a fost frică de ruşi…, de Gorbaciov... A fost o decizie politică laşă… Sau poate ştiau (preşedintele şi premierul) ceva ce noi, ceilalţi, nu trebuia să ştim, adăugă, destăinuindu-mi-se, ambasadorul.

Poate că dacă nu l-aş fi întâlnit, nu mi s-ar fi destăinuit, eliberându-mi-se astfel de un regret adânc înrădăcinat în suflet… Cine eram eu să mi se confeseze? Şi totuşi a făcut-o împărtăşindu-mi din regretul lui… Am căutat să-l înţeleg privindu-l în adâncimea senectuţii sale. Se pensionase...

Memoria îmi răscolise amintirile din adolescenţă şi-mi ridică la suprafaţă regretul unei uniri neînfăptuite.

– Dar acum? Acum ce ne opreşte, refuză ea să se lamenteze?

116

peace and love

Întrebarea rămăsese să îmi alerge ca un ecou între pereţii minţii aşteptând să se piardă în armonici. Nu ştiu dacă eu căutam un răspuns… Poate doar o speranţă că cineva va fi suficient de vertical să-şi asume rolul de Unificator.

Greutatea cuvântului este amplificată de greutatea răspunderii. Ferdinand a fost Întregitorul… Se va mai naşte un altul şi pentru timpurile noastre?

– Într-un fel, unirea e înfăptuită, mă apostrofă conştiinţa.

Vibrăm identic la valorile naţionale. Am văzut asta pe 31 august, la 30 de ani de când Republica Moldova a revendicat-o ca limbă oficială. Sărbătoarea Limbii Noastre cea Română a generat o cavalcadă de evenimente în care şi eu am fost „prins”. Renata Verejanu, poeta şi amfitrioana festivalului ce-i poartă numele, mi-a deschis drumul spre Basarabia. Am dat curs demersului său şi am păşit pentru prima dată pe pământul cald de peste Prut.

Curios, şi basarabenii ne văd pe noi, tot de peste Prut…

Femeia aceea aprigă, intrasingentă m-a bulversat.

Simţeam în ea un vulcan fremătând în interior, izbucnind imprevizibil. Poate că tocmai această energie lăuntrică izvorând nesecat îi permite să răzbească într-o lume nu tocmai comodă, reuşind să coaguleze spiritele înalte aspirând spre treptele superioare ale vibraţiei. Ne-am întâlnit la gala decernării premiilor, într-o sală de ceremonii din Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Un om luminos. În fapt, un veritabil Războinic al Luminii ieşit să-şi înnobileze discipolii. Festivalul de poezie Renata Verejanu se întinde pe o perioadă de şase luni, premiind şase secţiuni: 117

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

eseu, traducere, poezia în viziunea artiştilor plastici, recitare, poezie de autor, liceeni. Anul acesta a ajuns la a VIa ediţie şi reuşeşte să adune români de pe întreg mapamondul. Dimensiunea internaţională face ca ideea de unire să devină un deziderat care pare deja înfăptuit. Renata Verejanu ESTE un cavaler al Unirii.

Nu ştiu dacă românii din Ţara Mamă înţeleg pe deplin dorinţa de unire a românilor din Moldova. Au încercat să aducă în atenţie, opiniei publice din partea dreaptă a Prutului, că „Basarabia e România”, mărşaluind pe jos până la Bucureşti, dar preşedintele s-a făcut plecat cu treburi. Un gest ce nu va fi uitat. I-am privit în ochi şi le-am citit revolta scăpată în ură. Basarabenii sunt oameni care au acumulat multă ură, muşcându-şi limba şi încleştându-şi pumnii.

Poartă în ei răni strânse de generaţii, frustrări ce încă nu şiau găsit leac… Iar dezamăgirea lor se strânge în jurul inimii.

Au plecat atunci spre Bucureşti să găsească un Unificator. Nu l-au găsit. Dezertase. Şi totuşi, basarabenii cred în unire. Ea va veni fără contribuţia vremelnică a vreunui voievod. Timpurile s-au schimbat, iar voievozii devin nişte păpuşi de ceară într-un spectacol infect. Numai Ştefan cel Mare a rămas un etalon ferm peste toate încercările de destructurare a imaginii sale.

Este cu adevărat sfânt. Şi basarabenii îl poartă în inimă. Un leac peste toate dezamăgirile, venite de peste secole ori prezente.

– Sunteţi din România, nu-i aşa? Îl privesc din uşa Daciei, surprins. Apăruse din senin.

Avea accent basarabean, dar vorbea impecabil româneşte.

118

peace and love

– Da, îi răspund.

– Aţi venit la noi pentru sărbătoarea Limbii, aşa-i? Îi confirm încercând să-i ghicesc intenţiile. Mă privea senin, ascendent. Vocea îi vibra admirativ, cald. Ochii îi sclipeau a încântare. Mă simţeam admirat, fără să-mi fi ştiut vreo calitate demnă de apreciat.

– Sfânt Neam, Poporul Român. Binecuvântat de Dumnezeu, îmi zice privind dincolo de mine!

Uluit, încerc să-mi caut cuvintele. Mă ridic în picioare în faţa lui fără să înţeleg de ce. Un resort mă împinse, mecanic, în sus. Uitasem de mult de existenţa gesturilor patriotice. Le ştiam formale, protocolare, încă din copilăria mea. Acum trăiam unul profund, autentic. Văzusem copiii basarabeni recitând cu patos poezia patriotică la Ciocana, în faţa statuii lui Alecu Russo. I-am simţit vibrând la cote celeste. Poate că mă aşteptasem, poate că eram pregătit să-i percep ca atare lăsând pe seama inocenţei impactul emoţional transmis, dar nu eram pregătit să-l primesc cu atâta forţă de la un adult, un trecător absolut necunoscut.

– De unde anume sunteţi din România?

– Din… Suceava, îi răspund aproape anesteziat!

– Ooo, acolo e inima noastră! Îşi duse mâna la inimă şi mă privi cu o infinită dragoste.

Mă divinizase fără să fi avut vreun merit. Nu mă simţeam confortabil în postura de zeu. Ce merit am eu că m-am născut într-un loc sfânt? E ca şi cum i-ai considera dumnezei pe toţi cei născuţi în Betleem. Şi totuşi, pentru acel om, eu purtam o aură pe care numai el o vedea. O întreagă istorie răbufnea 119

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

contopindu-i lumina din ochi. Mă vedea un urmaş al lui Ştefan ce Mare, sânge din sângele lui, aşa cum era şi el… I-am întins o carte. Cu coperte roşii ca sângele. A luat-o sfios în braţe şi a început s-o răsfoiască. Îl pătrunse. Un gest pe care mi-l doresc să-l regăsesc la cât mai mulţi oameni. Plecase absorbit de conţinut, călcând pe drumul accidentat. Pentru o secundă mi-a fost frică să nu se accidenteze, dar l-am văzut că plutea. Îngerul îl ţinea de umeri.

– Da, Sfânt Neam, Poporul Român, îmi confirmă gândul!

Lasă-ţi averea şi vino cu Mine – Lasă-ţi averea şi vino cu Mine!

– Cum să-mi las averea, Doamne? Am muncit atâta s-o adun!... Am trudit pentru ea, mi-am sacrificat timpul, sănătatea, … am făcut sacrificii!... Cum să renunţ la toate astea!?...

– Şi ce ai câştigat făcând atâtea sacrificii?

– Bani! Am lucruri!... Am casă, maşină, haine frumoase!...

– Şi la ce-ţi folosesc?

– Cum la ce? Le am!!! Sunt ale mele!

– Pe cât timp?

– Cum adică pe cât timp? Pentru totdeauna!!!

– Ce înseamnă pentru tine „pentru totdeauna”?

– Păi… pentru vecie!

120

peace and love

– Eşti sigur?

– Da! – Dar te-ai gândit la posibilitatea că ai putea, la un moment dat, să le pierzi?

– Da! Dar am fost precaut: m-am asigurat! Am poliţă de asigurare pentru toate. Ba, la o adică, pot câştiga şi mai mult!

– Şi eşti mulţumit?

– Sunt! Adica în mare parte, da!... La drept vorbind miaş dori o casă mai mare, o maşină mai nouă, mai luxoasă, cu dotări mai multe, … haine de firmă… Am văzut că vecinul are ceva super tare!... Vreau şi eu!... .

– Şi dacă le-ai obţine pe toate astea, ai fi fericit?

– Da! – Dar dacă mâine apare ceva nou, mai frumos, mai util… o maşină mai luxoasă, ce ai face?

– Aş căuta să le obţin, normal!...

– Aşadar nu ai fi pe deplin fericit, … mulţumit cu ceea ce ai!?

– Cel mai probabil că în momentul acela nu!

– Şi când crezi că vei putea fi pe deplin mulţumit?

– Când le voi avea pe toate, Doamne!

– Şi când crezi tu că le vei avea pe toate?

– A!… Nu ştiu!... Probabil că niciodată!...

– Aşadar, n-ai să fii niciodată mulţumit?

– Cred că nu!

– De ce nu?

121

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

– Pentru că o să apară în permanenţă câte ceva pe care aş dori să îl am.

– Dar dacă, totuşi, într-o zi, le-ai avea pe toate, te-ai simţi mulţumit?

– Da. – Şi ce ai face atunci?

– M-aş bucura de ceea ce am.

– Cum? – M-aş lăuda cu averea mea, m-aş lăfăi în bogăţie, aş profita de tot ce am achiziţionat. Aş ieşi la plimbare, m-aş duce să văd lumea largă… să mă simt bine…

– Adică cum să te simţi bine?

– Adică… să mă bucur de TOT! – Dar ai tot! Nu-i suficient să te bucuri?

– Păi am, dar trebuie să mă folosesc de ceea ce am ca să mă bucur!

– Păi „folosinţa” asta nu duce fie la uzură, fie la cheltuieli? Adică la o diminuare a averii? Mă gândesc că asta nu prea îţi face plăcere!...

– Cu siguranţă că nu!

– Şi cum se împacă chestiunea asta cu sentimentul de bucurie pe care ţi-l doreşti?

– Nu ştiu!... Nu se împacă!

– Ce simţi atunci când te bucuri?

– O stare de satisfacţie, de împlinire sufletească…

– Presupun că averea îţi oferă o asemenea stare!

122

peace and love

– Da, îmi oferă!

– Păi tocmai îmi spuneai că nu eşti atât de sigur pe deplinătatea acestei stări de bucurie atunci când te ataşezi de avere.

– Da, dar ziceam şi eu…

– Şi totuşi, ce te-ar bucura pe deplin?

– Să am TOTUL! – Şi dacă ai avea TOTUL, ce ai face?

– M-aş distra.

– Cum? – Aş dansa, aş călători, m-aş întâlni cu prietenii…

– Cum spuneam: alte cheltuieli!...

– Da, dar m-aş simţi bine.

– Un compromis acceptabil, dar prietenii se vor ridica la nivelul pretenţiilor tale?

– O să mi-i aleg pe cei ce-mi convin!

– În acest moment câţi prieteni ai?

– Aaaa… destui!

– Oare!?... Căţi dintre prietenii tăi de acum îţi vor sări în ajutor dacă ai avea un necaz?

–?

– Ei, vezi?

– Or fi ei vreo doi acolo!...

– Mda!... Să zicem!... Dar ai fi mulţumit de timpul petrecut cu ei? De suma cheltuită cu acest „capriciu”?

– Aş putea să suport!...

123

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

– Să suporţi?

– Pot face un compromis de dragul prieteniei!

– „Compromis”? Eu ştiu că prietenia adevărată este necondiţionată. Ce fel de prietenie e aceasta în care trebuie introdus compromisul?

– Hai să spunem că nu-i o prietenie ideală! O „amiciţie” e mai aproape de adevăr!

– Cum vrei tu! Te-ar mulţumi?

– Cred că da!

– Nu eşti sigur?

– Nu! – Şi cum ţi-ai petrece timpul cu pri… cu amicii?

– Ne-am distra… Cum am mai spus: vom cânta, vom dansa, vom mânca bunătăţi, vom bea câte cava!...

– Ar fi suficient? Te-ai multumi numai cu atât?

– Nu ştiu, poate că pentru început, da!

– Probabil că după un timp ţi-ai dori mai mult!?...

– Cred că da!

– Şi nu te temi că ai să ajungi să cazi în depravare?

– Eu zic că mă pot abţine!

– Oare?

– Mă pot strădui! Cel puţin, acum, aşa cred!

– Dar nu poţi oferi nici o garanţie!

– Sincer să fiu, nu!

– Şi atunci unde-i „fericirea”?

– Sunt determinat s-o mai caut.

124

peace and love

– Şi eşti sigur că ai s-o găseşti? Ce garanţie îmi poţi oferi?

– Garanţie? Nu! Dar am s-o găsesc eu!...

– Prin urmare, calea pe care ai ales-o nu-ţi oferă garanţia obţinerii fericirii!?

– Nu, Doamne!... Se pare că nu!...

– Dar măcar am ajuns la concluzia că averea nu-ţi aduce garanţia fericirii!?...

– Da… Se pare că aşa-i!...

– Şi totuşi, cum ar trebui să arate un om fericit?

– Să fie mulţumit cu el însuşi, să fie satisfăcut de ceeea ce are, bucuros, să aibă o relaţie bună cu cei din jur…

– Tu ai câte ceva din toate astea?

– Nu! – Averea ta te aduce să ai câte ceva din toate astea?

– Aş fi avut până acum!...

– Dar ce te opreşte?

– Cred că numai gândul că-mi pierd averea, mă face sămi pierd controlul, să-mi pierd minţile!

– Atunci nu te mai gândi la ea! Lasă-ţi averea (în pace) şi vino cu Mine!

125

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Eliza Segiet CV Eliza Segiet graduated with a Master's Degree in Philosophy, completed postgraduate studies in Cultural Knowledge, Philosophy, Arts and Literature at Jagiellonian University.

Author’s poems Questions and Sea of Mists won the title of the International Publication of the Year 2017 and 2018 in Spillwords Press.

Nominated for the Pushcart Prize 2019, Naji Naaman Literary Prize 2020, iWoman Global Awards 2020 Author's works can be found in anthologies and literary magazines worldwide.

Translated by Artur Komoter

It Was the Same There will no longer be home, smoke from the chimney.

There will be no tomorrow.

Rotten beams cannot withstand the pressure of time.

In the crooked house a hunched woman – waits.

It's like it used to be, 126

peace and love

out there behind the house flows a river.

Only now the children do not have time to look at old age.

Time took away youth – like the night takes away the evening.

There is no longer smoke from the chimney, no chimney, and there behind the house still flows a river.

Concrete Paradises She wondered how many children were hiding behind the trees in the orchard?

How many chicks have hatched in the garden?

What’s left?

The birds flew away, the children left with their grandchildren.

Even the cherry tree that always bloomed begins to die back.

127

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

She understood that everything in life has its course.

Some fight for nature, others just pretend to do it.

There are also those who love concrete paradises − they do not let nature live.

For them, to have – is more than to be.

Guidance If in the universe governed tolerance, there would be no need for the cry of despair after loss.

We are born in different spaces, on one aqueduct of life.

Do some have to be connected by hate?

It is worth understanding that death should not be ruled by humans, but rather by time 128

peace and love

that imperceptibly leads us through the staff of life.

After all, breath given to us is the beginning and the end − of everything.

It’s enough − just simply − for a human to understand a Human.

If in the universe tolerance was the guidance…

Reason How many times do we look with amazement at the dawns, dusks?

In hope of the glow, we go further.

How many times do we look with amazement at a human?

They suddenly became a sell-out, like paper money useful to others.

129

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

We are not surprised by animals − they still have the same needs.

How many times do we wait for something that will break up hatred?

We do not know what to call it.

Maybe good?

Maybe reason?

Or maybe just − tolerance?

People are different, disaccord should not call for a Human-hunt.

Testament You know that people have no influence on their origin.

It is impossible to make a correction.

We are born as heirs and donors, but we can all love the same.

130

peace and love

Luciana Ianculescu CV Data naşterii:18.05.1951 Oraş: Arad, jud. Arad Studii: Conservatorul de Muzică „George Dima”, Cluj-Napoca, Facultatea de Muzică şi Compoziție Muzicală, Muzicologie.

Activitate didactică: Profesor de Educație Muzicală, Şcoala cu clasele I-VIII nr.13 Timişoara, Liceul J. L. Calderon, Timişoara, Timiş.

Participări la festivaluri corale naționale precum şi la Simpozioane şi Sesiuni naționale şi internaționale pentru optimizarea eficienței în procesul instructiv educativ în instituțiile de învățământ.

Atestatul de ghid național de turism (Tour-Operator) eliberat de Asociația Națională a Ghizilor din Turism –anul 2010.

Certificat de calificare profesională, Agent de Turism– Ghid, eliberat de Asociația Națională a Ghizilor din Turism.-2010.

Activitate Administrez Pagina „Iubesc Timişoara”. În plan literar am publicat 13 volume de proză şi poezie: „Tăcere după ploi”, Editura Multimedia, Arad, 1989, poeme „Sine nomine”, Editura Marineasa, Timişoara, 200, poeme „Târziu în inima mea”, Editura Eurobit, Timişoara, 2002, poeme „Hoțul de vise”, Editura Solness, Timişoara, 2003, poeme „Fluturi răniți”, Editura Aprilia Print, Timişoara, 2005, poeme „Ion Românu-muzica, pasiune de o viață”, Editura Mirton, Timişoara, 2008, proză 131

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario „Însemn în inima cetății, ” Editura Quatro, Timişoara, 2010, proză „Tandrețea neîngăduită a toamnei”, Editura Quatro, Timişoara, 2012, proză „Abisul dintr-o literă uitată”, Editura Quatro, Timişoara, 2013, poeme „Dumbrăvița- vatră de civilzație într-un colț de rai”, Editura „Quatro, Timişoara, 2012, monografie. „Timişoara e poate cea de totdeauna” - personalități care au trăit în oraşul de pe Bega şi personalități care astăzi trăiesc şi sporesc frumusețea Timişoarei prin creația lor.

Cd-ul„Dincolo de miezul nopții”, versuri Luciana Ianculescu, fundal sonor susținut de pianiştii Adriana şi Sorin Dogariu, coperta realizată de pictorul Nicu Dărăştean. Cd-urile au fost donate „Asociației Nevăzătorilor”, Timişoara. „Călător prin inima mea”, Timişoara, 2018, poeme. „Umăr de soare”, Timişoara, 2018, poeme.

Sub tipar se află volumul de proză: „Drumul baghetei, de la Arturo Toscanini la Gheorghe Costin” Activitate literară Am colaborat la publicații: Revista „Arca”, Arad, redactor poet Vasile Dan Revista „Orientul Latin”, redactor, scriitor Nina Cereanu Am publicat în Antologia „Inefabilul Iubirii, Editura Inspirescu, Satu Mare, 2015, poeme, Antologia „Zidiri în Infinit”,?

Antologia: „Pe aripi de vers”, Editura „Eurostampa”, Timişoara, 2018, poeme.

132

peace and love

...

Pe o stradă fără nume învins de singurătăți mă aştepți.

Intre noi, zilele acelei ierni, simfonii în alb, adunau clipe străine şi efemere iubiri.

…. În suflet ne ținem de mână, trecem prin anotimpuri împreună.

Iarna desenează cetini de brad pe fereşti, zăpezi ne mângâie pe obraz.

Ninge ireal.

133

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

... În umbră ți-am fost lumină, în noapte, vis.

Nu ştiam atunci, povara iubirii tale, cât de bogată mă credeam!

Mângâieri de împrumut, sărutul tandru prefăcut, târziu le-am recunoscut în toamna din noi.

...

La o ceaşcă de cafea ne privim în tăcere.

Zâmbetul mângâie o amintire pe chipul tău.

Buzele au uitat sărutul, dar inimile trăiesc povestea.

134

peace and love

…

La răscruce de drumuri privesc cerul, nici o stea.

Nu ştiu pe cine să întreb dacă gândul bun mă duce spre tine, ori îmi spune să mă întorc din drum.

…

Te-am rănit, nu mă ierta.

Aminteşte-mi că ne-am fost tăceri, că ne-am fost iubiri. Între răsărit şi apus ne-am fost unul altuia, promişi.

Dar cineva ne-a scris altfel povestea.

135

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Милка Минкова биографија Милка Минкова е родена на 04.08.1956г во Кавадарци.Македонија. Основно и средно образование завршува во родниот град…

1984 се вработува во "Елро електрика" каде работи како архивар се до одењето на фирмата во стечај… Со пишување се бави од својата осма година.. Своите први творби ги објавува во тогашниот "Наш Свет", "Развигор", за потоа да се посвети на спортот, ракометот, стрелаштво, и на крај со кошарката со која четири години играше за "Тиквеш" кошаркарскиот клуб во градот.. Со пишувањето никогаш не престана. Пишува поезија за деца и возрасни, драми, драматизации, басни, раскази за деца, а во тек е и првиот роман "Животниот пат на Анастасија"... Има објавено збирка поезија за деца "ПЛЕТЕНКА ОД ПРАМЕНЧИЊА", застапена е во повеќе збирки од повеќе автори со свои песни… Во збирката за "Мајка Тереза 2 и 3 во Црногорскиот Зборник" Неказано" на конкурсот за Книжевни Мередијани ја освои втора награда во категоријата.. поезија за возрасни со збирката "КРПАЧ" во книга поезија за деца при Здружението на балкански уметници каде е застапена со своја творба… На Меѓународниот конкурс "Книжевни Мередијани втора награда за поезија За деца збирката" Мојата слатка примадона"На 136

peace and love конкурсот Златно Перо.. сребрена плакета за збирка поезија" Љубовта низ призмата на животот" Со пишувањето продолжува да пишува и понатаму и е како пензионер активен член на Здружението на пензионери… поети во Кавадарци…. Се надева дека својот сон ќе го оствари и нејзините дела ќе го најдат правото место..? во рацете на сите оние кои го сакаат пишаниот збор…..

МОЛКОТ ВО ДУША СОКРИЕН Молчам, и тој молк во душа е сокриен, со таговни зборови покриен Иде некое време на невреме па тие зборови како залак, ги голташ, и срце да ти толчат остануваат да се премолчат Душата ќе тажи, сама себе ќе се лажи да не повреди брата си со болка ќе се блажи Солзи ќе се леат таговните зборови сеат молкот не ќе збори а срце тивко ќе мрмори.

137

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Молчи, душо моја, не пуштај глас ќе помине ова невреме ќе дојде време на спас. Молкот, молк не ќе биде збор а прошка ќе се бара брат сестра да си виде од душа збор ќе се слушне, брат, сестра ќе си гушне.

КОПНЕЖ ЗА СВЕТЛИНА И повторно мрак, и во душа, и во срце, копнее жедта за светлина, за зародиш на светло утро, за капка од утринска роса, за љубов недовршена за надеж скршена. ... Само мрак, и темни облаци надвиснале, мисли тажни во умот ми се. втиснале... и плетат тажалки кобни 138

peace and love

за зулумџии злобни ... Го чекав изгрејсонцето да го видам тој светол зрак, а, гледав сонцето како зад ридои се спушта пак. Наместо изгрејсонце, повторно, зајдисонце, ... И повторно мрак, без топлина, без светлина без љубов довршена, останав, повторно со душа скршена.

ЖИВОТ Е КАКО РЕКА Животот е како река, тече без свртување, некаде смирена, некаде со брзаци, и бранчиња, забрзано ита кон целта..

139

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Понекогаш тивко шумоли, понекогаш виори во вртлози што ечат низ долината, носејќи ги со себе и светликавите каменчиња, распослани на нејзиното дно.. Животот е како река, некогаш брз, некогаш динамичен, некогаш бурен, некогаш тивок. Но, каков и да е се тркаламе низ него, пловиме заедно со брановите кои некогаш и не потопуваат, но, пак се креваме на површината и продолжуваме кон целта, како реката по своето течение

ПОЗИТИВА Биди позитивен, мислите насочи ги кон убавото, кон возвишеното, ослободи ги негативните вибрации да не те повлечат кон дното. ...

140

peace and love

Чувствуваш, страв, не потклекнувај на неговите насочувања, победи го стравот, сивилото што те гуши ќе исчезне, ќе ја видиш убоста на пролетта, на плавенилото од небесната шир. ... Од твоите дамари преполни со таговина, ќе излезе сета меланхоличност, повторно ќе блескаш во сјајот од пред зародишот на натрапникот. ... Не вели, "ќе помине ли ова" едноставно кажи"поминува" се ослободувам од неговите стеги... . Неочекувано дојде... Тивко, пез предупредување, така и ете заминува... .. ... Сонцето блеска со својот сјај, неговата топлина ги топи 141

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

тие проклети невидливи, злобници, кои низ светот сееја смрт, сега тие нека заминат во самракот од смртта без враќање. ... А ние без разлика кој сме, што сме, од каде сме, да се сплотиме во едно, си подадиме рака еден на друг, и заиграме танцот на победата, заобиколувајќи ја земјата во круг...

ДАЛЕКУ Е МИСЛАТА Низ бистрите речни води кушули негови триеш а чемерот по него не можеш да го сокриеш Триеш, да ја измиеш сета трага од неспокојот што в душа ти слета 142

peace and love

па мисла далеку одлета. Низ бистрата вода ликот негов го следиш се бориш со таа тага но не можеш да ја победиш. Мислата е далеку во незнаен крај, во кошулата го гледаш ликот негов, неговиот сјај. Мислата е далеку а сепак в душа лежи кога ќе се вратиш..!? тежина да не носи.. Ја искинав веќе теиејќи и солзи лиејќи врати се, чемер да се стиши душа в'спокој да диши.

143

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Petru Platica (Plătică) Născut în comuna Horbova din Ținutul Herței, în prezent locuitor al oraşului Cernăuți.

Ziarist, poet, caricaturist şi epigramist.

«Scriu din suflet... pentru suflet»

ϯ 14 mai 2020

«Porţi zâmbet de soare» De la Tine miroase a flori de primăvară, Precum un înger eşti: de o frumuseţe rară.

Buzele tale sunt dulci... ca mierea de albine, Porţi zâmbet de soare, sunt îndrăgostit de Tine.

Te rog, hai, iubito, în codru: în iarba cu flori, Să facem dragoste şi să visăm... până în zori.

Eu pentru tine doar scriu... şi renunţ de la muze, Însă te rog, dăruieşte-mi, sărutul pe buze.

144

peace and love

«Mi-a venit Muza, spre dimineaţă…»

Mi-a venit Muza, spre dimineață, Era îmbrăcată uşor, în alb, Cu trup de zee, plină de viață, Şi un buchet de flori gingaş, rozalb.

Sărutul dulce, i-l simt pe buze, Şi mă ridic cu ea... până în nori.

Ieri, mă gândeam la rime şi muze, Iar astăzi, Ea... mă trezeşte în zori.

Sâni de fecioară, plete frumoase, Eşti minunată... când facem amor, A primăvară totul miroase, De fericire îmi pare... că mor.

Cu zâmbet magic, plin de plăcere, Rime superbe drăguț îmi şopteşti, Dar mă trezesc, în jur... e tăcere, Însă ştiu sigur că tu... mă iubeşti!

145

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Să zbor... cu Tine Iubito! Dă-mi, te rog, o picătură de sânge... din inima Ta, ca să-ți simt... durerea sufletului, sau bucuria inimii, dragostea Ta. Dă-mi sărutul Tău dimineața, cu o ceaşcă de cafea, după o noapte de amor nebun, ca să gust ce-i mai dulce...

Dă-mi zâmbetul Tău minunat, să râd aşa de frumos precum soarele, să mă conving că-i sincer, nu ascuns…

Iubito! Dă-mi te rog, o picătură de sânge... din inima Ta, să trăiesc ceea ce trăieşti Tu, să respir, să zbor, şi să mor… cu Tine.

146

peace and love

«Dragostea se duce» Nu-mi da lacrima amară, Zâmbet dă-mi pe buze dulce, Nu vreau Dragostea să moară, Cu ea viața... tot se duce.

Dă-mi un răsărit de soare, Dă-mi un zbor de rândunele, Inima cumplit mă doare; Dorul a zburat cu ele...

Vreau în suflet Primăvară, Iar în inimă... căldură, Viața... parcă-i o povară, Dragostea prea mult... îndură.

Dacă totuşi ne-om desparte, Voi uita încet de rele, Şi cu sufletul departe, Voi privi... la alte... stele.

147

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Santosh Kumar Biswa Santosh Kumar Biswa is a Bhutanese Poet, Humanist, Peace and Social Activist, the Founder of World Literary Forum for Peace and Human Rights and presently an English Language and Literature Teacher at Damphu Central School, Bhutan. He is an accomplished source of various educational books and an Inspirational World Peace Agent, in which he promotes peace in his place and around the world through the literature. He trades with multiple stems that are related to current issues based on his observations and experiences that needs urgent attention and through his writing, he partakes in his global concerns and tries to point out issues about life and gives examples for more encompassing understanding to uplift peace in the world. He commits his life promoting peace and humility among humanity for better life in the society.

His writing career started off, when his best friend passed away in 2005. He has been writing poetry ever since that tragic loss of his acquaintance. Santosh Kumar Biswa’s first book called “The Complete Guide to BCSE English" which was published in 2009 started his writing career globally. His first poetry anthology, “Caprice - a Collection of Poems” was issued in 2012. His two poems, “My Father, My Mother" and “Come Back" appeared in an international poetry anthology “Someone’s Child” printed in Australia by HOPE Foundation in accordance with the fundraiser for ‘Forget-me-not Foundation’ and ‘Luke Batty Foundation.’

His Second Poetry Anthology, “The Rhythm of the Butterfly” was published in 2019 which appeared as the Best Seiler book through the Amazon platform. Through his writing he tries to point out issues about life and gives examples for more encompassing understanding. He also 148

peace and love had worked as an English Lecturer at the International Christian University of Thailand.

He is an award winning writer who achieved various laurels from the circle of writing from across the world like; World Icon of Literature Award, New World History Maker of English Poetry Award, Gold Level Award on Poetic Prowess and profundity, Poetic Prowess Award, Poetic Parley Gold Quill Award twice, World Poetic Star Award, Global Literary Society Bronze Star Award, Writer of the Week Award, Eternal Flame's Commendations, Writer Guild of America Honor, Platinum Category Certificate of Honor from Motivational Strips, Edgar Allan Poet American Poet award and many more.

Some of the books that he had already published are: The Rhythm of the Butterfly (Poetry Anthology, 2019), Caprice-A Collection of Poems (Poetry Anthology, 2012), Uncomplicated Shakespeare: The Merchant of Venice (2018), Adages: Proverbs from the land of the Thunder Dragon (2014), Encyclopedia of General Knowledge (2013), Songs of Angels (2014), Understanding Short Stories (2014), Understanding the Novel (2014), The Complete Study Guide to BCSE English (2009), The Complete Guide to ENGLISH I (2013), Bhutan - My Knowledge Bank (2013), Preschool English (2012), Preschool Math (2012) and English Grammar (2010).

Peace through Love Peace isn't as cushy as any soul reckons, Neither could the wealth bribe, as weapons.

It is, but a phenomenon away from hatred, Every single heart possesses it to be catered.

Aimlessly withering around isn't exactly enough, Like an unwise man's words that seem sough.

149

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

It is, but a product of deep love and kindness, Of the humanity towards those in wryness.

Peace isn't a puppet, easily that can be hosted, Something to be held in self then love to be boosted.

It is, but a respect derived from self to build unity, For one to promote it, on this mighty world with Honesty.

The love, simple it sounds, but difficult to count, To love humans isn't easy when oneself can't account.

It is, but a congruent relationship that takes humility, For peace to override in love among humanity.

The patients of love, without which the world turns sketchy, For the death mind can't unite souls, but remains touchy.

It is, but a love that combines variety souls, For peace to spring upwards and for common goals.

The Love, be it Ephemeral Under the willow I wait thou growest full With ethereal glows over the sea of darkness, In thy fullness, to delight with my Lulu again And her physical manifest that drive me wild.

Stand firm, retard thy swiftness for the gusto Like the still leaves on scatty of gusty breezes 150

peace and love

To probe beauty of her and the love that does And then I'll ghost across thine yard to trace.

The love, be it ephemeral, but I shall chance it, Dousing on her and to feel the contrast I have, And thou as a beholder, to attestant my state Of my addiction under this willow, not my bed.

Every full is my judgment day and I get anemic But her beauty subdues my wussy mind over again.

When I break, thou art the lawyer of my realness To let Hoi polloi know the reality of any mediocre love.

The Peace, as their Religion Let the peace fly over the calm sky like the dove, The way, so tranquil, no one to irritate anyone, With tunes of angels and feelings of serenity, Nothing to stress over, nothing to fear about.

The vivacity, so smoothly fortified, so calmly, Every day to sing new tunes of adoration and care, With their sorts without any limits of obstructions.

No hues to see, but equally in love to count, Along a similar ground for merriment to encourage.

The peace, as their religion and their substance, No pointing of faults, but simply rectification, No disputes and jealousy in them dwell, 151

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Just the adoration in collaboration for rapture, And their ages to memorize from, what they suffice.

No hatred to get wind in their wings when it folds And the tone so soft when their melody streams out And their homes lit up like the sun in affection.

To Paint the Peace Smile on the face is something that mends, Divine in itself, not all can possess in prime.

A chiliad horses in the combat can't equate, The deep pleasure during the victory gained, Higher in essence, the glee isn't measurable When a grin casts away the clever black bile And the rainbow that surrounds the heart For eternal bliss beyond human vision.

The cost, no penny can liken its echt values, Higher than god's mercy, it takes hold of it For the mind that yell only can weigh its depth When restored like chants in heaven's gate Like the sun that shower warmth in coldness And be the Godly human in favor of glum one To paint the peace and the stage to glow deep And smiling attenders to cherish and flourish.

152

peace and love

My Love, let us grow well My love, like the beamish sun of aurora As tender as the vitellus beaded by albumen Securely crusted by the shell to shield it firm, So does our outset love, infantile at this gait.

Have it, be prudent and in sagacity we travel Like the rising sun so gently to spring mature With the fond warmth a chick needs to hatch Gradual at pace until the dusk for immortality.

My love, let us build the shell in this open air, Like clouds that stops the beam of the heat And waters the soil for greenery to flourish, To cast aside the dusty air that pollutes us, The roaring and the storm that peril our love.

I shall be your Ceyx and you be my Halcyon Like the bond the sun have for the day And the moon for the night, so much devoted.

My love, let us design our arrow that Eros had, Under the sun filled with promises and love With the wings of pigeons that cast our heart To grow well, ne'er to be bartered outside And to savor the pleasing warmth of winter.

Let me shine like the sun as Chivalrous Knight In your heart, to wait like the gracious Queen, For the love so virtuous, but not the death to stop.

153

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Eyeless Love Eyeless love, why do you come?

You look nothing but the fabricated look To move deeper with no sense to make Of infatuated love to wear, that's insecure.

You beam like a candle too fast at peak And breathe the rainbow of hopes to come With dreams as though real that happens That burst like a balloon with a small nip.

Better, I tell you, come with an eyeglass To see through at once, ne'er to regret later And like a ruby you remain firm in shape.

Let your love be as hard as diamond Not so fragile that breaks easily and suffer To remain firm that can see dream happen Ne'er to vanish after a while like a rainbow For happier end, not to blame or be blamed.

154

peace and love

155

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Premii concurs niciodată

Visele

nu

mor

Florentina Danu Visele nu mor niciodată Sunt un simplu trecător prin viață Mă scald în râuri de dor şi iluzii Ce se varsă în marea de speranță În nopțile pline de confuzii Uneori mă opresc la poarta unui vis Închid ochii şi plină de nădejde Sper să aflu ce soarta mi-a prezis Nimic să nu mă mai poată surprinde Dar el zănaticul se rupe în două Se-ascunde într-un răsărit Umplându-mi sufletul de rouă Pe țărmul viselor fără sfârşit Din brațe visele de-mi scapă Voi mai visa şi altă dată... Şi le voi face cuib sub pleoapă Pentru că visele nu mor niciodată!

156

peace and love

Costel Zăgan Insomniei cu drag După ce-am numărat toate stelele şi oile din sat Am trecut la femei apoi la fete La nume am început să visez Şi-am adormit buştean cu poezia pe buze 157

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Costache Nastase Fata din vis Mi-ai interzis să te visez S- nu te văd nepieptănată Iar părul tău, pai de orez Crezi că nu-mi place cum arată.

Frumoasa mea, fii liniştită De câte ori mi-apari în vis Tu eşti nespus de îngrijită, Plină de farmec şi dichis.

Iubesc privirea ta adâncă Cu irizări de ape line Un lac de munte lângă stâncă Şi cu izvoare-n adâncime.

Iubesc şi glasul cristalin Şi pielea ta catifelată, Aerul tău mereu senin Ca şi sfiala ta de fată.

Chiar dacă-ncalc porunca ta Îți mulțumesc că uneori Urmându-ți poate inima Rămâi în visu-mi până-n zori.

158

peace and love

Karelia Mihaela Neacşu Singurătatea mea Atâtea plaje am sfârşit, În tot atâția sori în asfințit Şi-atâtor veri le-am dat drumul pe mare, Că urme am de valuri pe picioare.

Pe brațe am ude şi-adânci, Mareele-n orgii pe stânci De prea ştiuta-mi oscilare Între un țărm şi-un fund de mare. În ochii de furtuni încercănați Mormântu-şi au cei înecați Acum sunt linişte-n nisip Doar apa şi cer infinit Şi în singurătatea mea, Mor pescăruş şi mă nasc stea.

159

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Elena Coca Mahalu Visele nu mor niciodată În a nopții umbră Vise se-mpletesc, Iubirea, ieri sumbră, Parcă o privesc, Cu ochi de lumină Şi speranțe noi, Vorbe, fără vină Pentru amândoi. Înspre dimineață Am nelămuriri, Au fost: vis, speranță, Ori simple trăiri?

Mă trezeşte-ndată Un gând răscolitor, Cum că niciodată Visele, nu mor.

160

peace and love

Aurora Luchian În iubirea mea flămândă În iubirea mea flămândă, Parc-au stat dracii la pândă.

Mi-au strivit visul sub liră, După ce îl otrăviră. . Şi s-a dus pe mări, departe, Clătinându-se a moarte...

Cât s-a vânzolit negarea, Mi-a încărunțit strigarea. .

Vin şi vânturile... bată...

Vor din mine să dezbată Rădăcina unde creşte O alta ce înfloreşte. . Şi-n candidul Paradis, Mi s-a împlinit un vis.

161

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Anna Maria Stępień

Sprzęczka-

Marzenia dumnej mamy (Dreams of a Proud Mum) I ja także czuję, Że mnie Syn pomału W miłości do języków obcych naśladuje!

Jak to bywa wszędzie, Że potomek idzie w ojca, matki ślady, Tak i on, daj Boże, niezłym i uznanym Tłumaczem tym będzie!

Chociaż niedokładnie pasje są te same, Chociaż „Gwiezdne Wojny” na małym ekranie, Jak i na tym dużym, oraz filmy wszelkie Pociągają więcej, To ja wierzę święcie, Że memu Jackowi dorównać w przekładzie Bardzo ciężko będzie.

A ja książki kocham, poezję i prozę.

Dniami i nocami przekładam i tworzę!

162

peace and love

Taki to tłumaczy będzie Znany kiedyś może ród, Chociaż przekład, przyznam szczerze, Wielki to acz słodki umysłowy trud!

163

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Premii Peace and love

Ion Cuzuioc Feeria nopţii Se lasă amurgul şi privind la luna de pe cer ascult ca pe o simfonie cum curge nisipul din clepsidră.

Parfumul Reginei nopții ca un vis îmbătător îmi cheamă iubirea la valsul licuricilor din poiană.

Stele căzătoare pline de speranță se prind în iureşul dansului orbind greierii tupilați în iarba mustoasă din jur.

Sub clar de lună florile de prin livezi au îmbrăcat bolta cerească în voaluri de mireasă.

Cuprinsă de dorință inima pulsează prin vene dragostea vieții mele ca pe un vis nemuritor.

164

peace and love

Iwan Dartha Love in drizzle When the pain scattered in the spaces of taste, I have failed to understand every cases. There was a drizzle's melancholy light on a vibration of fade lecture notes. Your best affection used to support my pessimistic. You were my best friend, so beautiful like an angel. You sincerely understood other women's hopes. You kept faith with me. You said that my aura had made you very rhythmic.

You didn't regret the time of sorrow at drizzling twilight. The canteen at our campus witnessed, indeed your hug warmed my heart. You said that you loved me, I couldn't read your light. Now I realize we have been down there, the sweetest drizzle at our campus. If we go back there, my apologies with full of yearning.

165

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Gina Bonasera Rimpianto Sul giardino spento raggi di luna vibrazioni di sogni fremiti di desideri Scorre la vita su giorni uguali e pesanti non si scorda il passato Nella dolce speranza di un ritorno sinfonie d'amore rinnovato Castelli di sabbia nella notte che profuma di mirto

166

peace and love

Irina Cristina Ţenu Mare de dor Tăcerea m-atacă c-o iubire căruntă Şi pieptu-mi străpunge adânc, Şi dorul de tine devine izvor de speranță.

Te zăresc aievea în ochii săi tulburi, Nu ştiu de eşti vis, de eşti veche dorință. Ştiu doar că eşti simfonie de lacrimi, Un urlet al inimii ce zguduie stelele.

E timpul să-ți scot din mine amintirea, Să o scriu pe nisip, pe țărmul ce aşteaptă îmbrățişarea rece a valului trist.

E timpul să urc pe corabia uitării, Să-mi pictez iubirea pe catargul mut, Să-mi las zbaterea bezmetică să adoarmă Şi sub lună plină.

E timpul... e clipa... sunt eu...

Un marinar navigând la întâmplare pe o mare de dor.

167

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

RatnaSam Sib II Love conquers all We'd been created out of love to love and be loved every beat of our heart created beautiful symphony keeping us together not apart we drifted in the oceans of dream heading toward the shore of hopes alway being tied to live our dream together underneath the beauty of the full shining moon reflecting our true love parading on the purely white sand with the strong desire we built for each other and this is what we call love conquers all

168

peace and love

Jeanette Nel Le Roux dreams in suspension we are fingerprinted by the moon we dance to the symphony of the ocean on golden sand dunes of desire with hearts that soar endlessly on waves of white hope with every tide - high or low the desire to love and being loved takes us on unguided tours of wild dreams in adagio, the sun loses its fullness reality changes for a while and time goes into suspension mantras are being whispered about the perfidy of mankind alas! how meager and terminal true love is

169

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Maria Dulce Leităo Reis A dream place Burning in desire I contemplate the moon.

Dream that I live in a lunar castle and I look forward to see my big and so loved love!

I can already hear his steps in the diamond sand.

Are music notes to my ears the most exquisite symphony!

The simple flower he offered me touched my heart deeply...

I pray to Almighty God to keep forever by my side this precious love and hope in a diaphanous universe make our planet a dream place where we can all live in enchantment and pleasure!

170

peace and love

Masooma Ali #hope It’s a new beginning When I woke up today I found the sun showering his mercy on A beautiful dancing Lily As if God had landed on earth To soothe the mankind And pour smile on the faces And tell them To wake up It’s a new beginning For writing a new beautiful story

171

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Zoran Radosavljevic Život Još uvek gledam tvoju sliku ona mi je kao sunce ona mi je nada, uvek je verna Čeka me danju i noću u mom novčaniku dok je gledam razlijem se kao pesak.

Plaćem, a mislio sam da sam previše jak..

Igra prirode i vremena, sve je osečajnija i primetnija.. prodje život kao san, i što smo stariji sve nam je teže..

Ta trka je svakim danom sve primetnija i ne postoji ništa više što može da nas veže..

172

peace and love

Milka Minkova ИЗГРЕВОТ НА СОНЦЕТО Го чекам изгревот на сонцето тој светол зрак, да ме пробуди од темниот мрак, што ме обвиткал со својот сон. Да те фатам за рака и низ песокот на брегот чекориме слушајќи ги срцата наши како ги отчукуваат нотите на љубовта, со надеж дека природата ќе ги долови сите наши убавини од нашата љубов во мугрите рани со изгревот на сонцето..

173

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Aida G. Roque I have a dream In lockdown, I’m dreaming of a beach, close to nature, where I can preach.

Waiting for the warm sunrise to soak under the sunburst. I’ll make love on sandy beach, on a romantic starry night beyond my reach.

Isabela Zubko Za zamkniętymi drzwiami Poranek powie ci o mnie znacznie więcej niż gorący pocałunek wart wszystkich słów Rozwieje piasek spod powiek i okryje nim rozebrane ciała Blaskiem miłości rozbudzi nadzieję 174

peace and love

o spełnieniu marzenia które rozkwitnie w cieniu zachodzącego słońca kołyszącego do snu przyrodę ale nie nas

Ro Hamedullah Generosity of love I'm the ground and you are the sky I'm like the blemish, you're the moon You are like the rain and I'm dust I'm like a tune and you're the melody Make me yours, wanna live as yours Through the doors and windows Cross the obstacles and come to me Come like the wind, which is unstoppable.

I would touch you in such a way A person would touch the moon on sky I desire you in such a way A kid wants his favorite toy In the night of troubles and worries You are the peaceful sleep to me 175

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

In the reason of harsh storm You're the first drop of soothing rain Through the doors and windows I'll cross all the doors to reach you I'll cross all the windows to reach you But now, I'm smitten for love of freedoms.

Julian Sujendran Marvels of life From the sunrise in the east, to it's setting in the west, Our lives, we need, to treat at it's best.

The cold of the night lingers on, Waiting to be dispelled, by the warmth of the sun.

Supple to the touch, are the cool sands of the beach; To rest upon it, our hearts would beseech.

The beauty of nature, in all its splendour, Takes us on a journey yonder.

The love in our hearts, we need to express, Though there be, moments of distress.

Our dreams we need to rightly fulfill; Hope above all, we need to instill.

Life is not just to be lived, But to be loved.

176

peace and love

Selma Kopic Miracle of love All desire accumulated over the years, was released that night.

There was no time to sleep.

In a hotel by the sea, with a slight inclination, a new dawn greets us, with a clear light, another sunrise joins us.

Wonders of nature, sky and sea, are endless and large, like the miracle of love we felt that morning.

And fear arose: Are we building a sand tower?

What if we wake up from this dream?

Will it be in reality as well?

Then the hope grows that this dream will never pass.

And when there is no more heaven, sea, common dawns, you and me, we will have one dream come true, we will have, only ours, memories.

177

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Evica Kraljić A song about us THE SUN was playing, it danced on my face.

LOVE all fell apart, it fell on me…

SAND and my bare feet, only memories carry.

A dream about you hides a lot, my face glows with a kiss.

HOPE crept into my heart.

Oh, how your hands embrace me!

NATURE leaves floral colors, they rejoice in you, my eyes.

THE RISE OF THE SUN gives beauty, And my love lasts forever!

Evica Kraljić

178

peace and love

Abhijit Chakraborty Sands of time In the sands of time, when the wind of love paints a gentle rhyme.

When the young sun smiles and smiles.

When the new hope compiles and manages all the earthly files..

After all night's darkness, when the sunrise strives.., and the elegant nature thrives.

Then we touch the dream, our very own with a sober stream..

Defying envious weather, let's feel it together.. ..together..

179

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Florentina Danu Speranţă renăscută Stau pe oglinda apei ca o floare misterioasă Cu o frunză cât o palmă de suflet Culoarea mea e uneori albă alteori roz Iar IUBIREA mă schimbă de la galben la bronz..

Cu sufletul plutind uşor Renasc în tonuri de hermină Iar SOARELE din ochii tăi Mă înzestrează cu lumină Când noaptea cade peste mine Mă-nchid şi mă ascund în VIS Ca-n dimineața ce-o să vină Să mă deschid ca o floare de lotus Renasc în fiecare dimineață Când SOARELE RĂSARE dintre stânci Parfumul dimineților tale Mă risipeşte şi mă strânge Din mii de fire de NISIP Dezbrăcându-mă de tristețe şi Îmbrăcându-mă în mantia SPERANȚEI Prosferisită de Mama NATURĂ...

180

peace and love

Kulina Slobodanka Srbija SAN Orginal slika priroda, utapaju se boje sutona, mora prelivaju se stene, livade, ljubav sanja se hrani, jača sudbina nada oživljava, snove koji se pamte, Ljubav, života, želja utka u san, prirodu najlepše oči, dok spava noć trčimo kroz klasja nadom me grli strast, čežnja Sunce sreće, obasjava živimo ljubav nas dvoje oazu pustinje Mesec miluje

181

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Anam Ananda Prayer Nature embellished celestially Bestowed to human Love with thankfully God, you are so benign Blue sky decorated splendidly Arrayed sun moon stars The reddish sun rise everyday To wake up and warm us.

Give us transient life Like a sand tower Neverthless, we pride Don't raise hands in prayer.

Colourful dreams show us Glorious hope in our mind Even so we forget your compassion Not follow your instruction.

Our sin results Today's all killing and destruction I am seeking your affection After my death.

182

peace and love

Loreta Toader Visul Era atâta soare în suflet...

Razele lui mi-au irizat speranța rătăcită undeva; Printre paşii incerți ce lasă urme pe nisip mă ardeau tălpile de-atâta dragoste ce-am purtat Am închis ochii creionând un vis în natura în care tocmai m-am regăsit Pe față o rază de soare mi-a scris: – bine ai sosit! -

183

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

B. S. Saroja "Epiphany" I don't need beliefs and ideas to bloom Natural phenomenon of sunrise and sunset always fascinates me I dream of entering into an otherly world on the sands of seashore My eyes behold the wondrous panorama of nature with a hope to find the truth in all its grandeur When I look at the burning sun, spectacular nature, the grassy path, my prescient mind says, it's hiding something grand within it.

Nothing here is aimless I love to unfold my petals without dissipating my energy from unnecessary beliefs.

I don't confine myself to believe what I'm not!

Each moment a meditation on the truth not on blind beliefs and ideas!

My inconscient mind sense a greater presence in the bosom of this cosmos.

Perhaps preparing me for a greater revelation!

That's why I don't choose anything and I can't smile in escapism!!

184

peace and love

Ermelinta( Melina) Papa My Love Oh, My Mum! Your Icon, My Soul’s Balm!

Rest in Peace my diamond Mum! You are and will remain a gem of Hope and Love!

Along the coastline, walking hand by hand, Enjoying the sunrise, I dream with you, Sun of my Life!

The Hot Sand gulps my teardrop, Your Human Nature, nurtures me, With Dream and ever-lasting Hope.

Your advice caresses my ear, And there is no need to feel any fear.

Education will make you better, but don’t forget: Love, Humanity and Peace, will render you, My Heart’s Poetess, IMMORTAL FOR EVER!

185

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Timothy Michael DiVito "A Journey Across Love's Desert" It is the majestic heat of the sun, warming eternal from heaven's above.

Together our sweet life has just begun we shall always be in passionate love.

Now we journey across the burning sand looking for the oasis on the stream.

Remember hold my compassionate hand, then we can salvage our romantic dream.

As long as we keep our faith, we have hope, follow the footprints of the creator.

Through trials and tribulations we shall cope, by understanding true human nature.

Here in the desert followed your eyes, they to me are the most brilliant sunrise.

186

peace and love

Bharati Nayak A New Morn Love!

You rise like the sun Dispelling the darkness Your crimson rays Colour my dreams As you lead me From despair to hope.

Your arrival A glory on the sands of time As my pages Write themselves Kissing this sun-rise.

You take me away From a fettered existence To the freedom of an azure blue sky My pains melt away In your sweet embrace My dreams take wings Flutter and fly Singing the sweet music of nature And writing a poem of new morn.

187

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

188

peace and love

Premii Cronopedia

Maria Giurgiu Un vis de libertate Te ademenisem într-o noapte crepusculară, într-un loc mlăştinos, unde, înguste şi nesigure fâşii de ustat se întrezăreau prin fumuriul nopții, printre nenumăratele ochiuri de apă şi noroi, năpădite de plante acvatice, ce se târau pe lângă maluri, şerpeşte, țesând iscusite capcane pentru piciorul neexpert care s-ar fi aventurat pe delături.

Mlaştina din sufletul sufocat de teamă al lumii, țesuse şi în visul meu cu accente mefistofelice, un adevărat labirint, gata să ne înghită la cea mai mică eroare. Nu mai eram prietenul tău acum. Puțin câte puțin, mă metamorfozasem în Mefisto şi mă distram cu o plăcere sadică de teroarea ce o treziseră în toate fibrele ființei tale, acrobațiile şi viteza cu care îmi conduceam motoscooterul roşu, lucitor, marca Vespa, înbrăcat într-un costum negru de piele, mulat pe corp.

Făceam piruete strâmte, în ac de păr, printe gurile căscate ale monstrului mlaştinei, unde chipul lunii se oglindea tremurător şi înspăimântat, prinvindu-mi nesăbuința, la fel ca tine, care după ce îi zăreai o clipă înfățişarea lividă în luciul bălților, țipai isteric, înfigându-ți unghiile lungi lăcuite în diverse culori, tot mai adânc în 189

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

omoplații mei, de care stăteai agățată ca o maimuță înspământată. Eu râdeam ca un diavol, simțind adernalina alergând sălbatic prin venele mele şi deopotrivă prin cauciucurile scooterului.

Stelele sclipeau furioase şi încercau zadarnic să mă prindă în frâul razelor ce le aruncau ca pe lassouri, peste tot, în calea mea, în dorința lor acerbă de a-mi pune o mască pe figură şi a-mi frâna zborul în libertate.

190

peace and love

Constantin Bidulescu Trăiesc, iubesc, visez Nu mor vise niciodată Dar acestea nici nu zboară Decât dacă prima dată Aripile-şi desfăşoară.

Nu schimba visul de-o viaţă În argint, perle şi aur Aspiraţia măreaţă E cununa cea de laur.

La ea oricine râvneşte Toţi se vor învingători Însă visul se-mplineşte Doar la cei ce-s luptători.

Iar de cauţi paradisul Ori să întâlneşti iubirea, Tinereţea este visul Bătrâneţea împlinirea.

Visul este ca o stea Licărind diamantin, Nu poţi să ajungi la ea Dar te duce spre destin.

191

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Nicoleta Mija În tihna nopţii Rătăcesc prin câmpul de flori, multe gânduri mă înconjoară, Sufletul se-ncarcă de culori, noaptea peste vise coboară.

Luna mi-a furat mereu privirea, liniştea cuprinde tihna nopții, Doar ea luminează nemărginirea, adună în stele toate visele vieții.

Tu eşti visul meu din altă noapte, mă mângâi cu privirile timide, Vrei să-mi ştergi lacrimile toate, în părul meu o stea se prinde.

Gânduri se odihnesc printre flori, se umple cerul de lumini celeste, Răspândite miresme până în zori, în vis, în suflet doare iubirea este.

Din timp în timp o caldă adiere, adun toate visele din vremi trecute, Am în suflet numai a ta mângâiere, printre stelele cerului nevăzute.

192

peace and love

menţiuni

Ada nemescu Despre florile visării Nu există întuneric, doar lumina-i rătăcită Sora ei cea vitregă, bezna-i o … nesuferită Îi ascunde pe pungaşi, hoţi de inimi delicate Doar lumina bună e, zi de zi, pe săturate…

Flori de gând, petale ninse, parfumate cu mister Ne-nconjor nenumărate, sufletelor noastre cer Şi cu pace, şi cu zbucium, să răzbim pe-al vieţii drum Nu putem lăsa speranţa, floare delicată-n scrum…

Romaniţă umpli câmpul cu petala suflecată Nu vezi macul cum roşeşte în lan ascunzându-se?

Crezi că albăstreaua mândră este cea mai vinovată Să-ntrebăm măritul soare, razele-i să judece…

Foaie albastră, flori de gând şi tu liliac în floare Să ne bucuraţi pe rând, aducând în inimi soare…

Visele sunt fiice bune ale nopții şi un astru rătăcit Ne sărută pleoapele, spunând * bine ai venit * 193

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Stejărel Ionescu tăcerea mării e visul meu un zbor, tăcere, se leagănă vapoarele în larg, sărutul tău o dulce mângâiere, iubirea mea legată de catarg, un vânt îmi poartă zborul peste ape mă duce şi mă aduce în visul tău în care fac de multe ori agape, unindu-mă în rugăciuni cu Dumnezeu, când pescăruşii desluşesc lumina şi o împrăştie pe întins de mări, pe steanul dintre ape vom lua cina, şi din văzduh vom rupe crengi de zări, şi-am să te îmbrac în ceţi de ape plecând cu tine în labirintul vieţii prin hăuri şchioape şi hârtoape, unde îşi lasă rimele, poeţii, atuncea marea se opreşte, şi stă o clipă în loc, ea ascultând poemul ce de valuri se zdrobeşte, apoi renaşte în vuietul de vânt.

194

peace and love

195

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Cuprins/Content WE WANT PEACE AND LOVE BETWEEN PEOPLES. PAUL ROTARU CV UNUL OARECARE CONTINENTUL POESIS STÂNCI DE GÂND ODELE SINGURĂTĂŢII MELE NICU DOFTOREANU CV TANGOUL PARANORMAL DE VARA TANGOU LA SFARSIT (GLOSA) TANGOUL GREŞELII TANGOUL COCHETĂRIEI TANGOUL LUI A FOST ODATĂ (... FĂRĂ BĂTRÂNEŢE) IVAN GAĆINA BIOGRAPHY TRUTHFULNESS THE BEAUTY OF THE EVENING THE RIVER OF HONESTY TRANSCENDENTAL WAVE OF LOVE THE WHEEL OF LIFE ELŻBIETA EWA JUDA BIOGRAM PO PROSTU MIŁOŚĆ SERCE W TŁUMIE SŁONECZNE PRZESŁANIE TAK O SOBIE Z PRZYMRUŻENIEM OKA WARTOŚCI ŻYCIA W POLSKOŚCI DIJANA UHEREK STEVANOVIĆ BIOGRAFIJA VIVALDI 196

5 7 7 7 11 12 14 16 16 18 20 21 22 24 26 26 27 28 28 29 29 30 30 31 33 35 36 37 39 39 40

peace and love

JESENJA SONATA OBLAK SAMOĆE ILUZIJA SANJARA POSTOJANJE LJUBINKA DIMITRIJEVIĆ PESMA SIRENE SAMO PESMA SORIN BĂLĂŞCĂU (SCRIITOR, PROMOTOR CULTURAL, DIRECTOR DE PROGRAMA DE RADIO, FOTOGRAF) UN NOU INCEPUT POEMĂ DOR DE MAMĂ UVERTURA CUVINTELOR PUNŢI EVOLUTIVE CONSTATARE TĂVĂLUG DE SENTIMENTE UMANE DE FAPT...

LUMI PESTE LUMI ZICALĂ (PRIMA) FIICA LUI STOFĂ FĂRĂ CONTINUARE ANNA M. SPRZĘCZKA CV SŁOWO O MIŁOŚCI PRZYJACIELU, BRACIE, SIOSTRO...

DEAR FRIEND, BROTHER, SISTER...

MAMO MOJA KOCHANA! MY DEAR DARLING MUM! WDZIĘCZNOŚĆ GRATITUDE MIŁOŚĆ I SZCZĘŚCIE

197

41 42 42 43 45 45 46 48 48 50 51 52 53 53 54 54 55 56 57 58 58 59 59 59 61 62 63 64 65 66 67

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

RENATA SENDROWICZ „PARĘ SŁÓW O SOBIE” „MATKO MOJA” „MIŁOŚĆ MATKI” „MÓJ KOCHANY” „PEJZAŻE” „PEJZAŻE” JOANNA SVENSSON THE DREAM OF MY DREAMS OVIDIU DINICĂ BIOGRAFIE CA UN STRIGĂT, VIAŢA PEISAJ COTIDIAN PROMETEU CA NICIODATĂ ŞTRANDUL CU APĂ SĂRATĂ ADRIAN SCRIMINŢ CV LITERAR ŞUBA ELENA TUDOSĂ CV IUBIREA TA ARZÂNDĂ CHEMAREA INIMII CU TINE TE ÎNCHIPUI RUGĂMINŢI NICOLETA MIJA CV. - SUFLET HOINAR PACE ŞI IUBIRE CÂND ÎNFLOREAU CRINII GÂNDURI...

CLIPE DE PACE PACEA SUFLETULUI

69 69 70 70 71 72 72 73 73 74 74 74 75 76 77 78 80 80 81 94 94 95 96 97 98 99 100 100 102 103 104 105 106

198

peace and love

GORDANA SARIĆ CV MY SOUL THE WORLD WHERE LOVE IS CELEBRATED SKY OF LOVE PAIN AND LOVE MEETING IN A KISS AT THE THRESHOLD OF HOPE GABRIEL TODICĂ CV ZILE SPECIALE LA CHIŞINĂU LASĂ-ŢI AVEREA ŞI VINO CU MINE ELIZA SEGIET CV IT WAS THE SAME CONCRETE PARADISES GUIDANCE REASON TESTAMENT LUCIANA IANCULESCU CV ... …. ... ... … … МИЛКА МИНКОВА БИОГРАФИЈА

МОЛКОТ ВО ДУША СОКРИЕН КОПНЕЖ ЗА СВЕТЛИНА ЖИВОТ Е КАКО РЕКА ПОЗИТИВА ДАЛЕКУ Е МИСЛАТА

199

107 107 108 109 111 112 112 113 115 115 115 120 126 126 126 127 128 129 130 131 131 133 133 134 134 135 135 136 136 137 138 139 140 142

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

PETRU PLATICA (PLĂTICĂ) «PORŢI ZÂMBET DE SOARE» «MI-A VENIT MUZA, SPRE DIMINEAŢĂ…»

SĂ ZBOR... CU TINE «DRAGOSTEA SE DUCE» SANTOSH KUMAR BISWA PEACE THROUGH LOVE THE LOVE, BE IT EPHEMERAL THE PEACE, AS THEIR RELIGION TO PAINT THE PEACE MY LOVE, LET US GROW WELL EYELESS LOVE PREMII CONCURS VISELE NU MOR NICIODATĂ FLORENTINA DANU VISELE NU MOR NICIODATĂ COSTEL ZĂGAN INSOMNIEI CU DRAG COSTACHE NASTASE FATA DIN VIS KARELIA MIHAELA NEACŞU SINGURĂTATEA MEA ELENA COCA MAHALU VISELE NU MOR NICIODATĂ AURORA LUCHIAN ÎN IUBIREA MEA FLĂMÂNDĂ ANNA MARIA SPRZĘCZKA-STĘPIEŃ MARZENIA DUMNEJ MAMY PREMII PEACE AND LOVE ION CUZUIOC FEERIA NOPŢII IWAN DARTHA LOVE IN DRIZZLE GINA BONASERA RIMPIANTO

200

144 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 156 156 156 157 157 158 158 159 159 160 160 161 161 162 162 164 164 164 165 165 166 166

peace and love

IRINA CRISTINA ŢENU MARE DE DOR RATNASAM SIB II LOVE CONQUERS ALL JEANETTE NEL LE ROUX

167 167 168 168 169 169 170 170 171 171 172 172 173 173 174 174 174 174 175 175 176 176 177 177 178 178 179 179 180 180 181 181 182 182

DREAMS IN SUSPENSION

MARIA DULCE LEITĂO REIS A DREAM PLACE MASOOMA ALI #HOPE ZORAN RADOSAVLJEVIC ŽIVOT MILKA MINKOVA ИЗГРЕВОТ НА СОНЦЕТО AIDA G. ROQUE I HAVE A DREAM ISABELA ZUBKO ZA ZAMKNIĘTYMI DRZWIAMI RO HAMEDULLAH GENEROSITY OF LOVE JULIAN SUJENDRAN MARVELS OF LIFE SELMA KOPIC MIRACLE OF LOVE EVICA KRALJIĆ A SONG ABOUT US ABHIJIT CHAKRABORTY SANDS OF TIME FLORENTINA DANU SPERANŢĂ RENĂSCUTĂ KULINA SLOBODANKA SRBIJA SAN ANAM ANANDA PRAYER

201

Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

LORETA TOADER VISUL B. S. SAROJA "EPIPHANY" ERMELINTA( MELINA) PAPA MY LOVE TIMOTHY MICHAEL DIVITO "A JOURNEY ACROSS LOVE'S DESERT" BHARATI NAYAK A NEW MORN PREMII CRONOPEDIA MARIA GIURGIU UN VIS DE LIBERTATE CONSTANTIN BIDULESCU TRĂIESC, IUBESC, VISEZ NICOLETA MIJA ÎN TIHNA NOPŢII ADA NEMESCU DESPRE FLORILE VISĂRII STEJĂREL IONESCU TĂCEREA MĂRII

CUPRINS/CONTENT

202

183 183 184 184 185 185 186 186 187 187 189 189 189 191 191 192 192 193 193 194 194 196

http://lenusa.ning.com/forum/categories/biblioteca-cronopedia/

❖ Santosh Kumar Biswa - WHITE DOVE - Contemporary Poetry Anthology ❖ Aripi de vise - Parole sulle ali dei sogni ~ antologie internaţională - antologia internazionale ~ ❖ Nicu Doftoreanu - Tangouri cu de toate ❖ Camelia Ardelean – Anotimpurile cuvântului ❖ Mircea Gordan – Nuiaua din pod ❖ Nicu Dofroreanu – Tangouri potrivite în stil englezesc ❖ Revista Taifas literar nr. 26/ 2020 ❖ Revista Cronos nr. 44/2020 ❖ Taifas Literary Magazine nr. 7/2021 În curs de apariţie la Biblioteca Cronopedia: ❖ Almanah Cronopedia 2021 Colecţiile Bibliotecii Cronopedia: Vieţile sfinţilor Tradiţii Gastro&Literatura Mirific Povestiri cu tâlc Folclor internistic

Călătorii virtuale Originea numelor Gânduri altfel Revista „Cronos – peniţa de aur” Revista „Taifas literar”

Ne puteţi vizita şi aici: Biblioteca Cronopedia Issuu

Contact editura Biblioteca Cronopedia: mail: cronostaifas@gmail.com tel: 0770406865