Almanah Jurnal Spiritual 2015 by Jurnal Spiritual

2015

Director editorial Pr. Petru Munteanu Redactor şef Brînduşa Dediu Secretar Carmen-Izabela Vîntu-Moisă Emanuela Popa Colectivul de redacţie Brînduşa Dediu Alexandra Gîrbea Emanuela Popa Mihai Parfeni Ana Grama Mădălina Mitrea Tehnoredactare Nadia Elena Enachi Coperţi Ciprian Băbuşanu Prelucrări foto Carmen Donici Adresa redacţiei: Email: jurnal.spiritual@gmail.com Telefon: (+40)0741789555

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

CUPRINS

9. Prefaţă Pr. Petru Munteanu

10. Editorial Brînduşa Dediu

SPIRITUALITATE 33. Familia este o Biserică în

11. IPS Teofan: „Tinerii să se păstreze cât mai curați cu putință”

22.

Răbdarea, o metodă

miniatură

pentru a distinge binele de rău 34. Mila este dragoste activă

12. IPS Teofan:

22.

Pământul pe care a binevoit

locuit de suflet

Dumnezeu

să

Trupul trăieşte, dacă e 36. De ce (spunem că) dragostea durează trei ani

locuiască

românii este numit „Grădina

23. Conştiinţa, o enigmă şi nu

Maicii Domnului"

prea

de Mihai Parfeni

37. Rugăciunea – unitatea de 16.

Când

invadează

dragostea fiinţa,

îţi

29. Decalogul fericirii

măsură a dragostei

30. Despre paza minţii

39. Coliva de grâu tradiţională

mânia

dispare

– istoric şi semnificaţii 17.

Creştinul care merge la

biserică

are

reguli

42. De ce facem cruce cu dreapta?

canonice

41. Folosul timpului

44. Tinerii în societate și în Biserică

pentru mântuire 46. Îngerul păzitor – dublul ceresc al omului Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

6 49. Cugetări despre post 53. Ileana Stana Ionescu: 50. Antim Ivireanul – un reper

„Am avut parte de o viață

duhovnicesc

profesională superbă, densă, interesantă la maximum”

51. Sentimentul religios în literatura română

JURNAL DE CĂLĂTORIE

CULTURĂ

76. Pelerini

REPORTAJ 57.

mormântul

Părintelui Arsenie Boca

„Poezia înseamnă

frumusețe și adevăr, îndemn

67. Țara Luanei, între legendă

80. Muntele Ceahlău – un

la puritate și împlinire!”

și adevăr

veritabil Olimp al României

58.

68. Restauratorii de la

Sir Isaac Newton

SOCIAL

Catedrala St. Patrick’s: O

83. Gândirea omului şi modul

59. Castelele – între

familie de artişti plastici

de lucru al calculatorului

imaginație şi realitate

români apreciată la New York 84. Ce este dragostea?

61. Cum putem defini arta?

73. La 71 de ani pedalează

de Emanuela Popa

prin ţară şi prin lume: „Când 62. Cultura – expresia naturii

dau de-un om cu suflet, nu

85. Succesul în carieră începe

umane

pot să-l uit”

cu „mulțumesc!” 87. Ce este Eul?

63. Picturi uluitoare ale

de Alexandra Gîrbea

neuronilor

88. Afirmarea de sine

România… Știați că? …

se transmite

90. Sfaturi despre informaţiile care nu trebuie publicate niciodată pe Facebook

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

7 111. Paradoxul armoniei: Muzica tristă ne face mai bine decât cea veselă 112. Cancerul poate fi vindecat în câteva săptămâni? 113. Aspectul mâinilor coexistă cu starea noastră de 91. Ne-a acaparat tehnologia,

101. Sondaj IRES: 95% din

sănătate

oare, toată atenția?

români cred în Dumnezeu, iar

115. Ce este argintul coloidal?

78% cred în existența îngerilor 93. Fericirea este mai mult decât o stare emoţională. Şase modalităţi de a creşte bucuria de a trăi

116. Fructe cu puteri deosebite în lupta contra

SĂNĂTATE

îmbătrâniri 105. Cum stopăm o infecţie

95. Cum să facem față conflictelor?

117. Revoluționar: Cancerul 106. Meseria de părinte

pulmonar în stadii incipiente, despistat doar printr-un test de sânge

96. Expresii care provin din

109. Deficitul de magneziu – o

lumea antică și sunt folosite

problemă deschisă

de noi toți

110. Elixirul invincibil pentru

118. Sănătatea mintală –

o sănătate de fier

rupeţi monotonia, faceţi

de Ana Grama

voluntariat 97. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă 98. Secretul fericirii în cuplu: prietenia 100. Efectele sociale dorite ale

119. Uleiul de tămâie

protecţiei mediului înconjurător Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

8 120. Propolisul, cel mai

130. Creierul uman: relație

complex produs pentru infecţii

de interdependență cu limbile străine învățate în

120. Cu ce putem înlocui

copilărie, apoi uitate

cafeaua de dimineață 132. Preotul fizician român 121. Un nou tip de colesterol:

care propune modificarea

„Colesterolul urât”

teoriei lui Einstein

124. Cum ne îmbolnăvesc

134. Pot exista, cu adevărat,

hainele

universuri paralele?

138. Descoperirea care îi poate ajuta pe orbi să-și

125. Leacuri naturale de prim

135. Spionul din buzunarul tău

recapete vederea

ajutor 137. Citirea gândurilor poate 127. Știi că... poți avea alergie

deveni realitate

140. Bacteria care ucide – rezistentă la antibiotice

la frig? 138. Teoria lui Einstein care dovedește existența unui

ŞTIINŢĂ 128. Cum ne afectează

Creator

LEAGĂNUL COPILĂRIEI 143. Povestea timpului 145. Zăpădița

telefoanele mobile sănătatea 148. Povestea celui mai bun baci 150. Fetița cu chibriturile

152. Galerie foto

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

PREFAŢĂ

PREFAŢĂ Întâlniri – regăsiri

ată-ne la un nou început ca întâlnire și regăsire a noastră cu cititorii. Filă cu filă s-au strâns aici ca într-un stup mărturii și emoții culese cu grijă și admirație de echipa Jurnal Spiritual. Acestea ne vorbesc despre sensul vieții ca

stare de prospețime și trăire entuziastă ce îmbrățișează universul întreg cu mirare și bucurie. Descoperim în rândurile așternute aici și îndoiala ca preocupare de căutare a adevărului, găsim rătăciri și greșeli, ca frământări lăuntrice în drumul spre revenire. Discret, printre file regăsim armonia și omenia ca manifestare a unei vieți împlinite, jocul și candoarea ce descoperă limbajul universal al frumosului și iubirii. Nu s-a putut lăsa la o parte lumina blândă și caldă pe care ne-o transmite cultura și cultul ca mărturisire a frumuseții interioare pe care o comunitate sau o persoană o manifestă în afară. Cu bucurie și pace lăuntrică vom descoperi în acest Almanah religiosul și spiritualitatea care ne eliberează din temnița cauzalității și a scopurilor mărunte şi mărginite pe care le exprimă o lume materialistă. Mulțumim tuturor celor implicați în acest proiect care acum îi include și pe cititorii care așteaptă cu nerăbdare să parcurgă paginile minunate ale Almanahului Jurnal Spiritual.

16.01.2015

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Preot Petru Munteanu

www.jurnalspiritual.eu

EDITORIAL

Adevăr sau provocare

„A

cceptă provocările pentru a putea simţi bucuria victoriei.” George S. Patton În urmă cu un an și jumătate am primit provocarea de a face parte din echipa de redacție a Jurnalului Spiritual. Emoțiile m-au cuprins de îndată, întrebându-mă mereu dacă va citi cineva articolele pe care echipa noastră le publică. Este dificil să redau în scris tot ceea ce am simțit atunci și simt și acum, însă, adevărat este că primii pași făcuți pe tărâmul Jurnalului Spiritual au adus schimbarea. Acesta este adevărul. Am intrat într-o altă lume, nu neapărat necunoscută, dar neexplorată încă. Un tărâm care mi-a deschis noi orizonturi în sfera modului de a gândi, al ierarhizării priorităților din viața de zi cu zi, al valorii umane. Am realizat cât de frumoasă este viața pentru cei care știu să o trăiască și să o vadă prin ochii lui Dumnezeu. Trecând zi de zi prin domenii precum spiritualitate, cultură – artă, istorie, literatură, teatru – știință, sănătate, am început să privesc viața cu alți ochi. În fața mea se așternea un nou drum. O cărare pe care am pășit cu emoții, dar cu încrederea în Dumnezeu că îmi va călăuzi pașii spre a putea promova valorile creștin-ortodoxe, culturale, morale. S-au așternut pe paginile Jurnalului Spiritual povești de viață ale unor oameni cu principii de trai sănătoase, care au reușit să aducă plus valoare unei societăți intrată, parcă, într-o continuă derivă. Povestirile cu tâlc sau învățăturile Sfinților Părinți au imprimat în sufletul meu că orice lucru trebuie făcut cu iubire și dragoste în Dumnezeu. Acum, conștientizez că Dumnezeu ne iubește, așezându-ne pe fiecare pe drumul sau calea care ne este rânduită. Totul este să vrem să facem lucruri bineplăcute Lui, atât, este simplu. Este interesant cum evoluăm de-a lungul vieţii, cum oamenii și întâmplările care trec prin viața noastră își lasă amprenta și nici nu ne dăm seama, doar realizăm la un moment dat că ne-am schimbat modul de gândire și reacționăm diferit în fața unor situații mai mult sau mai puțin plăcute. Obiectivul Revistei Jurnal Spiritual este acela de a dezvolta o comunitate activă, de aceea vă provoc să pășiți pe „corabia” noastră, să ne fiți alături și să trăim schimbarea împreună. O reverență în fața părintelui Petru Munteanu, inițiatorul acestui proiect și cel care m-a ajutat să înțeleg cât de important este ca ceea ce realizezi în viață să te reprezinte ca om, ca omul lui Dumnezeu. Brîndușa Dediu

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE

IPS Teofan: „Tinerii să se păstreze cât mai curați cu putință”

Almanah Jurnal Spiritual 2015

pe care îl avem este să ajutăm sufletele tinere să-și afle calea. La tinerețe se pune temelia vieții omului, spunea părintele Arsenie Boca. Așa este, dar din păcate pentru tineri e cel mai greu dacă nu au o bază pe care să se sprijine, dacă nu au tărie în suflet și încredere, cad atât de ușor în patimi care le pot distruge viața. Au nevoie de duhovnicul care să le ofere sprijin sufletesc, să le îndrume pașii pe calea cea dreaptă, să le arate viața prin ochii Mântuitorului. IPS Teofan: „Tinerii să se păstreze cât mai curați cu putință" Invitat la Piatra-Neamț, cu prilejul organizării taberei ATOR „Tânărul din Petrodava”, în luna octombrie 2014, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a oferit cititorilor Revistei Jurnal

Spiritual, în special celor tineri, câteva recomandări pentru o viață autentică în Hristos. „Să nu uite că viața lor este foarte frumoasă, că viața omului merită a fi trăită în tot entuziasmul, tinerețea, adâncimea, înălțimea și anvergura ei. Să se păstreze cât mai curați cu putință sau să-și recapete prin abstinență curăția pierdută. Să se roage lui Dumnezeu să vină ziua în care băiatul să-și găsească fata potrivită, fata să-și găsească băiatul potrivit și după Taina Cununiei să zămislească și să crească cât mai mulți prunci, pentru bucuria lor în primul rând. Acesta îmi este gândul și nădăjduiesc că aceasta este și voia lui Dumnezeu pentru neamul nostru, ca tinerii să se păstreze cât mai curați cu putință”, ne-a declarat IPS Părinte Mitropolit Teofan. Brînduşa Dediu www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

umnezeu l-a făcut pe om liber. Fiecare persoană are calea ei. Dumnezeu, prin noblețea Sa, respectă libertatea omului, lăsându-l liber să își urmeze drumul care i se potrivește. Nu impune aceeași conduită militărească pentru toți. În vremurile de astăzi, tinerii, în special, se confruntă cu diferite probleme de integrare socială, frământări interioare și nu reușesc în permanență să găsească răspunsuri pentru a se adapta unei vieți sănătoase, cum de altfel s-a întâmplat dintotdeauna. Toți trecem prin perioada adolescenței, o perioadă de căutări, de aflare de răspunsuri. Tinerii din ziua de astăzi sunt aceiași din toate vremurile, au aceleași nemulțumiri, au aceeași energie, același entuziasm, dar contextul în care trăim este diferit, există oportunități diferite. Tinerilor de astăzi nu le trebuie anulată libertatea, ci ei trebuie să fie însoțiți în căutările lor. Părinții, duhovnicii, dascălii trebuie să-i ajute pe tineri să-și aleagă viața pe care sunt în măsură să o ducă și să-și urmeze chemarea lor adevărată, fără să-i influențeze sau să le înăbușe chemarea lor. Hotărârea pentru viața pe care o vor putea urma trebuie să fie a lor. Toți ceilalți putem emite simple opinii și singurul drept

SPIRITUALITATE

IPS Teofan: Pământul pe care a binevoit Dumnezeu să locuiască românii este numit „Grădina Maicii Domnului"

ericit este pântecele care Te-a purtat şi pieptul la care ai supt. (Luca Xl, 27) Iată una din dovezile importante că Maica Domnului era cinstită încă de când trăia Mântuitorul Hristos şi că ascultătorii Evangheliei de atunci se bucurau şi o fericeau (cf. Luca 1, 48). Este un act firesc ca să se bucure cineva şi să se întristeze cu ocazia unor evenimente din viaţa sa sau a semenilor lui. Nu este credincios adevărat acela care nu participă şi nu-l interesează ceea ce se petrece în jurul său, în familia sa, în societatea în care trăieşte şi chiar în toată lumea. Acum 1900 de ani, a trecut un fior rece prin inima acelora, care au cunoscut, i-au auzit www.jurnalspiritual.eu

sfaturile, i-au văzut minunile, i-au simţit durerile şi bucuriile: Sfânta Fecioară Maria ce îşi dădea sufletul în mâna Aceluia, care i-a fost Fiu, Ziditor şi Dumnezeu. Desigur cinstirea Maicii Domnului este o faptă a dreptei credinţe şi o încercare existenţială de a înţelege taina divină de transformare misterioasă a omului rătăcit în patimi într-un trăitor al virtuţii. Şi dacă prin Preacurata Fecioară s-a descoperit Sfinţilor şi chiar îngerilor „Taina cea din veac ascunsă” (Col. I, 26) prin naşterea Mântuitorului, atunci credinţa noastră primeşte siguranţa cugetului că Pronia divină lucrează neîncetat pentru ajutorul nostru în vederea mântuirii. Şi poarta acestei Pronii, pentru noi credincioşii, ca fii

ai lui Dumnezeu prin har, este Maica Precista a cărei sfinţenie numai Tronul dumnezeirii o depăşeşte. De aceea Biserica i-a rânduit praznice speciale: Naşterea (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 Noiembrie), Soborul Maicii Domnului (26 Decembrie) şi mai ales Adormirea Maicii Domnului (15 August) sau Sfântă Mărie Mare, cum spune poporul român. De sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae Condrea, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi au slujit vineri, 15 august 2014, la Mănăstirea Bistrița, din județul Neamț, care și-a sărbătorit hramul. Aplecare spre tradiţiile Bisericii Cuvântul de învăţătură rostit de Arhiepiscopul ortodox român celor două Americi, a amintit celor prezenţi semnificația sărbătorii Adormirii Maicii Domnului: „Sărbătoarea închinată Adormirii Maicii Domnului este ultimul praznic împărătesc al Anului bisericesc.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Dacă dorim să înțelegem semnificația acestei sărbători trebuie să ne aplecăm asupra tradițiilor Bisericii noastre, pe care o descoperim în sfintele slujbe din această sărbătoare și prin icoana acestui praznic. În slujba Vecerniei și a Utreniei, pe care le-am împlinit aseară, descoperim minunea care s-a întâmplat, după rânduiala lui Dumnezeu, Maica Domnului fiind chemată în ceruri”. Totodată, Înaltpreasfinția Sa a făcut referire la scopul vieții creștine, menţionând că împlinirea vieții pe pământ, este „exprimarea dragostei către Cel care ne-a mântuit”. La sfârșitul Sfintei Liturghii Înaltpreasfințitul Părinte Teafoan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a binevoit să ofere cititorilor Revistei Jurnal Spiritual câteva cuvinte despre Maica Domnului, a cărei adormire a fost cinstită pe 15 august. „Mulțumim lui Dumnezeu pentru această sfântă zi, închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ocrotitoarea neamului creștinesc și a națiunii române în mod special. Pământul pe care a binevoit Dumnezeu să locuiască românii, datorită oamenilor, datorită frumuseții creației ei, este numit „Grădina Maicii Domnului". Românul, în toate zilele, dar în mod special în această sfântă zi, 15 august, ține, în diferite forme, să aducă prinos de recunoștință, de cinstire Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pentru tot ceea ce Ea a constituit ca aripă ocrotitoare pe acest pământ, precum și în zilele noastre. Zilele nu sunt ușoare, probabil, de-a lungul istoriei tot așa a fost, fiecare vreme având greutatea ei. Cu toate acestea, sub această greutate, românul autentic, într-o formă conștientă sau mai puțin conștientizată, a simțit ajutorul Maicii Domnului. Adesea, românul pronunță cuvintele de felul „Maica Domnului nu mă lăsa!", „Maica Domnului nu mă părăsi!", „Măicuța Domnului fi cu mine!" Almanah Jurnal Spiritual 2015

Aceste expresii sunt o mărturisire a sufletului uman că are nevoie de ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, că are nevoie de prezența cerului prin mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Aici, la Mănăstirea Bistrița, precum și la Mănăstirea Varatic, la Mănăstirea Paltin, la Mănăstirea Frumoasa din Iași, ca să amintesc doar câteva din aşezările monahale din Arhiepiscopia Iașilor, care au hramul Adormirea Maicii Domnului, precum și în alte zone ale țării, ca Tismana, Putna, Necula, Techirghiol și altele, creștinii au format un buchet binecuvântat, un mănunchi de inimi așezate în mâna Maicii Domnului în nădejdea că ea ne va ocroti, ne va înmulți clipele de bucurie, va rări clipele de întristare sau, mai bine zis, va dărui răbdare și putere în a duce crucea vieții și în zilele și în clipele de întristare. Mulțumim lui Dumnezeu pentru această sfântă zi și pentru toată acestă ceată de creștini care s-au îndreptat astăzi (n.r. vineri, 15 august) spre sfintele mănăstiri, arătând și din punct de vedere exterior, numeric, că suntem totuși o țară creștină. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”, s-a exprimat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. Maica Domnului este identitatea cea mai importantă în ceata sfinţilor şi îngerilor, este mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii. La această demnitate a ajuns cu ajutorul chemării divine, dar şi cu transformarea întregii sale fiinţe în izvor de sfinţenie, de înalt umanism, de inegalabilă milă, de îngerească cinste, de venerare deosebită și în care s-a sălăşluit Dumnezeu prin persoana Mântuitorului lumii şi Fiului lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos. Brînduşa Dediu www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

„Cele 12 culori ale dragostei”

um să ne trăim viaţa după voia lui Dumnezeu? Dumnezeu, Cel care ne-a creat aici pe pământ, ne-a vorbit prin oamenii Săi speciali şi suma comunicărilor pe care ni le-a făcut Dumnezeu se află scrise în cartea numită Biblia sau Sfânta Scriptură. Fiecare cuvânt din această carte este cuvântul lui Dumnezeu. Una dintre cele mai frumoase pagini scrise vreodată despre iubire se află în I Corinteni, cap. 13: „Chiar dacă aş vorbi în limbile omeneşti şi cele îngereşti, şi n-aş avea dragoste, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic. Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu invidiază; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată.” Voi adăuga textul de la I Ioan, cap. 4, versetele 7-12: „Prea iubiţilor, să ne iubim unii pe alţii; căci dragostea este de la Dumnezeu. Şi oricine www.jurnalspiritual.eu

iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu. Cine nu iubeşte, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru că Dumnezeu este dragoste. Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu ca noi să trăim prin El. Şi dragostea nu stă în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. Prea iubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii. Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi şi dragostea Lui a ajuns desăvârşită în noi.” Apostolul Ioan scrie, în I Ioan, cap. 4, că Dumnezeu este dragoste. Şi, deci, cine este născut din Dumnezeu trebuie să fie şi el ceea ce este Dumnezeu, adică dragoste. Şi tot Ioan scrie că cine îl cunoaşte pe Dumnezeu, dar îl urăşte pe fratele său este un mincinos, căci a-L cunoaşte pe Dumnezeu înseamnă a te uni cu Dumnezeu şi a deveni la scara ta umană un strop din ceea ce este Dumnezeu, un strop de dragoste. Care este, deci, voia lui Dumnezeu pentru vieţile noastre? Dumnezeu vrea să ne facă ceea ce este El, adică dragoste. Şi cum vrea Dumnezeu să trăim? Dumnezeu vrea să trăim vieţi guvernate de dragoste, motivate de dragoste, inspirate de dragoste, călăuzite de dragoste, educate de dragoste. Ce este dragostea? Cineva ar putea să gândească îndată că nu este nevoie să punem această întrebare şi să îi dăm răspuns, deoarece toată lumea ştie ce-i dragostea. Oare aşa să fie? Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte dragostea: „un sentiment de afecţiune faţă de cineva sau ceva; sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; iubire, amor.” Şi aceasta este tot ce are să ne spună acest dicţionar despre dragoste: că este un sentiment, o simţire. Almanah Jurnal Spiritual 2015

Şi cei mai mulţi oameni consideră dragostea ca pe un fior lăuntric, o predispoziţie de simpatie, de plăcere faţă de o anumită persoană. Ei bine, nu acesta este înţelesul de bază al cuvântului dragoste sau iubire, în Biblie. Este adevărat că atunci când Biblia vorbeşte despre dragostea lui Dumnezeu faţă de noi, ne vorbeşte de pornire a inimii lui Dumnezeu faţă de noi, de o simţire, de o afecţiune. Dar dragostea despre care se vorbeşte în Biblie este mult mai mult decât o asemenea atitudine de simpatie a lui Dumnezeu faţă de noi. În Romani, cap. 5, versetul 8, ni se spune că: „Dumnezeu îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi”. Noi ştim că păcatul, orice păcat, este insultă adusă lui Dumnezeu. El este o sfidare la adresa lui Dumnezeu şi este o pângărire a omului. Păcatul produce o deformare, o urâţire a omului. Şi totuşi, Dumnezeu şi-a arătat dragostea faţă de noi atunci când îl insultăm pe Dumnezeu prin păcat şi eram schimonosiţi de păcat. Cu alte cuvinte, în noi nu era nimic care să atragă simpatia lui Dumnezeu. Şi totuşi, Dumnezeu şi-a arătat atunci dragostea faţă de noi şi încă o dragoste aşa de mare, încât şi-a dat unicul Fiu să moară pentru noi, ca să ne recupereze din starea de păcat. În primul rând, trebuie să înţelegem că dragostea lui Dumnezeu nu este o problemă de simţire, o problemă de natură. Dumnezeu iubeşte pentru că El este iubire. În al doilea rând, dragostea lui Dumnezeu faţă de noi este o problemă de decizie, o problemă de alegere, o problemă de voinţă. Dumnezeu a ales să ne iubească şi este voinţa Lui liberă să ne iubească. Va trebui să reţinem aceste două lucruri, că pentru Dumnezeu dragostea nu este problemă de natură sau de structură ci o problemă de decizie, de voinţă deoarece aceste două caracteristici le găsim şi la dragostea de Almanah Jurnal Spiritual 2015

care ne vorbeşte Apostolul Pavel în I Corinteni, cap. 13. În textul acesta unde este descrisă dragostea care trebuie să fie în noi, nu este menţionat nici măcar un singur element sentimental, ci numai trăsături de caracter de natură lăuntrică şi de comportament. Iată cum descrie Sf. Apostol Pavel dragostea care trebuie să fie în noi şi pe care trebuie să o avem faţă de alţii: „Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu invidiază, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte rău, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul”. Un mare teolog scoţian comentând această descriere a dragostei a comparat-o cu structura luminii. Noi, cu toţii ştim, că lumina albă este amestecul sau combinaţia a şapte culori: roşu, orange, galben, verde, albastru, indigo şi violet. Când lumina albă este descompusă pe cer, de picăturile de ploaie, noi vedem curcubeul care nu este altceva decât combinaţia superbă a celor şapte culori care alcătuiesc lumina. Astăzi fizicienii analizează aceste şapte culori în ceea ce ei numesc: „Analiza spectrală a luminii”. Ei bine, dragostea este ca şi lumina albă. Ea este compusă din mai multe culori, de fapt, din douăsprezece culori. Suma acestor douăsprezece culori sau combinaţia lor, ne dă dragostea. Ca şi fizicienii care fac analiza spectrală a luminii, vom căuta să facem şi noi analiza spectrală a dragostei. Dacă vrei să te verifici, să vezi dacă tu iubeşti cu adevărat, să vezi dacă în tine este dragoste sau nu, urmăreşte această analiză. Dacă există în tine, în structura caracterului tău aceste trăsături şi dacă există în comportamentul tău faţă de cei din jur aceste caracteristici, atunci tu ai dragoste. www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Dacă una sau mai multe culori lipsesc din dragostea ta, dragostea ta nu mai este dragoste. Ca şi în cazul luminii, unde, dacă ar lipsi una dintre aceste culori, noi nu am mai vedea lumina, ci un amestec inestetic de patru, cinci sau şase culori. Numai când sunt prezente toate şapte, noi vedem lumina. „Cele 12 culori ale dragostei”

Când dragostea îţi invadează fiinţa, mânia dispare

ragostea nu se mânie. A opta culoare a dragostei este calmul sau stăpânirea de sine. Mânia nu este o simplă iritare a nervilor ci o explozie a acestora. Fiziologic vorbind, când un om se mânie, sângele îi năvăleşte în cap şi îi blochează centrii de control. Atunci omul dă drumul furiei şi spune cuvinte necugetate, grele, ucigătoare. Dar acolo se petrece ceva mai mult. Din Cartea Sfântă învăţăm că atunci când omul se mânie, în mânia care i-a blocat centrii de control, omul dă prilej diavolului să pună stăpânire pe fiinţa sa. Aşadar, în momentul mâniei nu sunt blocaţi numai centrii de comandă biologici, ci este blocat şi discernământul spiritual. Pe fundalul acestui blocaj, diavolul pune stăpânire pe fiinţa acelui om şi el este cel care stârneşte sau generează sau inspiră acele cuvinte necugetate, grele, ucigătoare. Prin urmare, să nu te mai refugiezi în ziceri de felul: „Eu sunt nervos şi iute la mânie!”, „Eu sunt iute din fire şi nu am ce face!”, „Acesta-i temperamental meu!”. Acestea sunt scuze ieftine. La mânie, tu de fapt dai prilej diavolului să vorbească prin tine şi este www.jurnalspiritual.eu

propria ta alegere să o faci sau să nu o mai faci. Dacă Îl rogi pe Dumnezeu să îţi dăruiască în inimă adevărata dragoste faţă de cei din casa ta, faţă de cei care, de obicei, te enervează, vei vedea că vei înceta să te enervezi, căci dragostea aceasta nu se mânie. Vezi, când iubeşti cu adevărat pe cineva, îi accepţi greşelile ca pe ceva omenesc şi nu te mai mânii. Dacă te vei examina cu sinceritate, vei constata că de aceea te enervează şi te mânie anumite persoane, pentru că tu nu le iubeşti sau nu le mai iubeşti. Când dragostea îţi invadează fiinţa, mânia dispare. Tot în scrierile vechi, ni se relatează o întâmplare, în care este vorba de doi călugări trăitori în pustie, care de atâta bunătate pe care au strâns-o în fiinţa lor, nu mai ştiau ce-i răutatea. Erau curaţi, frumoşi şi buni, cu suflete de copii. Nici nu ştiau să se certe. Odată, stând de vorbă laolaltă, a zis unul dintre ei: „Am auzit că în lume oamenii se ceartă”. „Dar ce este aceea ceartă?”, a întrebat celălalt. „A, nu ştii? Hai, că îţi explic eu! Uite!”, a zis el. Eu pun piatra asta între noi şi ne prefacem că ne certăm. Când eu spun că este a mea, tu zici că este a ta! Şi uite aşa, începe cearta.” Zis şi făcut. Cel dintâi a luat piatra şi a pus-o între ei, apoi a zis: „Piatra aceasta este a mea!”, la care cel de-al doilea a răspuns: „Dacă este a ta, bine! Ia-ţi-o şi ţi-o du!” Şi nu s-au putut certa. Nu s-au certat nici măcar în joacă, pentru că aveau calm, stăpânire de sine, bunătate şi adevărată iubire în inimă. „Cele 12 culori ale dragostei”

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE

raţilor, trebuie să ştiţi că un creştin care merge la biserică are 14 reguli canonice de bună cuviinţă, dacă vrea să-i folosească Sfânta Biserică. Dacă nu le împlineşte, se duce la biserică spre osândă. Am să vă spun regulile de bună cuviinţă pentru un creştin care merge la Sfânta Biserică. Dacă vreţi să fiţi fii cu adevărat ai Bisericii lui Hristos celei dreptmăritoare, care ne naşte pe noi prin apă şi prin Duh la Botez, de aproape 2000 de ani, în Biserica lui Hristos, care este stâlp şi întărire a adevărului, să ştiţi regulile de mergere la biserică, după cum urmează: 1. Prima condiţie canonică pentru a merge la Sfânta Biserică este să te ierţi cu toţi. Dacă merge mama la biserică, sau tata, să zică: „Iertaţi-mă, măi băieţi! Iartă-mă, soţie!” 2. A doua condiţie canonică. Când mergi la Biserică să duci un mic dar din casa ta. Măcar o lumânărică, măcar un bănuţ, o prescură, un Almanah Jurnal Spiritual 2015

pahar de vin, ce poţi. Că prin acel mic dar pe care-l duci tu la biserică se binecuvântează toată averea ta, căci îl dai jertfă lui Dumnezeu. 3. A treia condiţie canonică. La biserică este bine să mergi mai de dimineaţă, ca să poţi apuca Evanghelia Învierii de dimineaţă şi Slavoslovia. Şi totodată dacă te duci mai devreme, te poţi închina liniştit, nu-i lume multă la biserică, te duci la locul tău fără să deranjezi slujba. 4. A patra condiţie canonică. Totdeauna bărbaţii în biserică trebuie să stea în partea dreaptă, iar femeile în partea stângă. Şi în ordinea aceasta trebuie să stea în biserică: bărbaţii bătrâni în frunte, cei mai puţin cărunţi la spate, cei mai tineri în spatele lor, flăcăii şi băieţii tot aşa. La fel şi femeile. Iar între bărbaţi şi femei, să lăsaţi o cărare în biserică, ca să meargă cine vine să se închine şi să ducă darul la Sfântul Altar.

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Creştinul care merge la biserică are 14 reguli canonice de bună cuviinţă

SPIRITUALITATE

5. A cincea condiţie canonică este să nu vorbiţi în biserică, că este mare păcat. Dacă este mare nevoie să vorbeşti, vorbeşte în şoaptă sau prin semne. 6. A şasea condiţie canonică. Dacă mergi la biserică, să nu ieşi până nu se termină slujba. Numai, Doamne fereşte, dacă eşti bolnav, sau dacă păţeşti ceva. Dar altfel să nu ieşi, că, dacă ieşi înainte de terminarea Liturghiei, eşti asemenea cu Iuda, care a ieşit de la Cina de Taină, unde erau la masa Mântuitorul cu Apostolii şi s-a dus şi L-a vândut pe Hristos. Aşa arată Sfântul Ioan Gură de Aur. 7. A şaptea condiţie canonică pentru cei ce merg la biserică. Când vă închinaţi la sfintele icoane, să nu sărutaţi sfinţii pe faţă, că-i păcat. Nu-i voie. Dacă sfântul este pictat în picioare, îi săruţi picioarele, dacă este pictat pe jumătate, îl săruţi la partea de jos. 8. A opta condiţie canonică. Să ştiţi că după ce dă preotul binecuvântare de Sfânta Liturghie, nimeni nu mai are voie să se închine la icoane în biserică sau să mai ducă daruri la altar, că este mare păcat. Când auzi că zice preotul: „Binecuvântată este Împărăţia Tatălui

www.jurnalspiritual.eu

şi a Fiului şi a Sfântului Duh, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor“, este gata! De atunci fiecare stă la locul lui liniştit, nu se mai duce să se închine. Chiar de ai venit cu un dar în biserică, cu lumânare şi cu prescură, le dai la urmă. Că din timpul acela preotul intră în Sfânta Liturghie şi nu mai are timp să ia darul. Că dacă te duci şi el se opreşte de la Liturghie, îi rămân o mulţime de rugăciuni şi are păcat. Deci darurile se dau la biserică până se dă binecuvântarea de Liturghie. De atunci înainte nu mai este voie nici să te închini la icoane, pentru că îi tulburi pe cei care vor să asculte Sfânta Liturghie. 9. A noua condiţie canonică. Creştinii trebuie să stea în genunchi când se sfinţesc preacuratele daruri, când se cântă: „Pe Tine Te lăudăm, pe Tine bine Te cuvântăm…!” Alţii stau în genunchi şi la Evanghelie. Nu-i o greşeală. La Axionul Maicii Domnului şi la Tatăl nostru, atunci se stă. Şi după ce se cântă Tatăl nostru se face sărutarea păcii. Aşa se făcea înainte. Acum în unele biserici s-a uitat.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE

Şi tot mi-a vărsat cele nouă cete îngereşti. Trei au căzut din acelea. Am avut de făcut canon şi rânduială. Un băietan când şi-a făcut cruce, a dat peste Sfântul Potir. Şi dacă nu-l ţineam strâns mi-l vărsa tot şi nu mai puteam să fiu preot din cauza asta. A încremenit şi el. Şi doar le-am spus, că erau sute de oameni cu lumânări aprinse: „Nu mai faceţi cruce când ajungeţi în faţa Sfântului Potir şi lumânările lăsaţi-le colo la iconostas!” Când mergi în faţa Sfântului Potir pui mâinile cruciş pe piept. Şi atunci preotul ia cu linguriţa Preasfintele şi Preacuratele Taine şi ţi le dă să le mănânci.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Cei ce au dezlegare şi vor să se împărtăşească cu Preacuratele Taine, trebuie să-şi ceară iertare de la toţi, de la cei mai bătrâni până la cei mai tineri. Dacă sunt bărbaţi, se duc la cei mai bătrâni oameni din frunte. Şi de la care au avut vreo supărare, Doamne fereşte, să ceară iertare: „Iartă-mă, frate! Iartă-mă, cumetre sau vecine!” La fel şi femeile să se ducă la cele mai bătrâne şi să ia iertare, să le sărute mâna, iar acelea să le sărute pe frunte. Această rânduială se face înainte de a merge la Sfânta Împărtăşanie. Şi apoi iei o lumânărică aprinsă şi la iconostas o dai în mâna paraclisierului; nu mergi cu ea înaintea preotului, în faţa Sfântului Potir. Pentru că în faţa Sfântului Potir, când mergeţi, nu aveţi voie să fiţi cu lumânarea aprinsă, nici să mai faceţi Sfânta Cruce, că-i mare primejdie. Mulţi, făcând cruce, s-a întâmplat că au lovit Sfântul Potir, pe preot, şi au vărsat Sfintele. S-a întâmplat în multe biserici. Eu am păţit-o. A venit unul de la Sasca Mare la împărtăşanie; eram stareţ la Mănăstirea Slatina, şi m-a lovit peste Sfântul Potir şi, dacă nu-l ţineam, îl zvârlea în mijlocul bisericii. Aveam Sfintele în el.

SPIRITUALITATE

10. A zecea condiţie canonică. După ce-ai primit Preacuratele Taine ale lui Iisus Hristos, treci la uşa diaconească, ca acolo să-ţi dea anafora şi un păhăruţ de vin. Apoi treceţi la strană sau în pridvor, să vă citiţi molitfele sau rugăciunea de mulţumire după Sfânta Împărtăşanie. Trebuie să ştiţi că nimeni nu are voie să se împărtăşească dacă nu şi-a citit rugăciunile de împărtăşire (molitfele). Apoi, cele de mulţumire. Cel ce s-a împărtăşit, nu mai are voie să sărute mâna preotului. Până nu stai la masă nu mai ai voie să săruţi nici sfintele icoane, nimic, că ai primit pe Hristos atunci. După masă poţi să săruţi mâna şi sfintele icoane. După împărtăşanie n-ai voie să scuipi trei zile şi trei nopţi. Aşa-i după rânduiala canonică. Dar măcar până a doua zi, măcar 24 de ore să ţineţi minte. Dar, trei zile arată cartea. Aşa este după Sfânta Împărtăşanie. Cei căsătoriţi, care vor să se împărtăşească cu Preacuratele Taine, trebuie să păzească curăţia în familie, măcar trei zile, iar după ce s-au împărtăşit să ţină măcar două zile. Iar în www.jurnalspiritual.eu

posturi, trebuie să trăiască toate zilele în curăţie. 11. A unsprezecea condiţie canonică. Cel ce a venit la biserică dintr-o familie, se cheamă apostolul familiei. El trebuie să ia sfânta anafora pentru toţi cei de acasă. Cei de acasă n-au voie, Doamne fereşte, în Duminici şi sărbători, să mănânce ceva, până nu vine cel de la sfânta biserică, să le aducă sfânta anaforă, să se împărtăşească cu sfânta anaforă în locul Preacuratelor Taine. Că sfânta anaforă pe greceşte se cheamă antidoron, adică contra chip, ţine locul Preacuratelor Taine pentru cei ce nu pot să se împărtăşească. Duminica şi în sărbători, în timpul Sfintei Liturghii, n-ai voie să faci mâncare, că este mare păcat. Fă mâncarea de sâmbătă seara şi pune-o undeva la rece, că aveţi acum frigidere, şi o încălzeşti când veniţi de la biserică. În caz de mare nevoie, după ce ieşi de la Sfânta Liturghie, ai voie să faci mâncare. Dar în timpul Sfintei Liturghii, când preotul leagă cerul cu pământul şi scoate părticele pentru milioane de suflete, tu să nu te apuci atunci să faci mâncare, că-i mare păcat! Almanah Jurnal Spiritual 2015

Aşa a fost la strămoşii noştri. Întrebaţi bătrânii. Că aşa ţineau înainte! Nu se făcea mâncare Duminica. Este mare păcat. Nu-i voie să faci focul şi să faci mâncare când preotul face dumnezeiasca Liturghie pentru atâtea milioane de creştini, unde mijloceşte iertarea atâtor suflete, şi pentru cei din iad şi pentru cei din ceruri şi pentru cei de pe pământ. 12. A douăsprezecea condiţie canonică. Cel ce a fost la sfânta biserică, când a zis preotul: „Cu pace să ieşim! Întru numele Domnului” şi a făcut otpustul, adică sfârşitul Liturghiei, face trei închinăciuni în mijlocul bisericii şi merge acasă. De la biserică să nu se oprească până la uşa lui. Nu cumva să-l ducă diavolul de la biserică la crâşmă sau la joc, că atunci e vai de el. A început cu Dumnezeu şi termină cu diavolul. Că aşa face vrăjmaşul: „Da, oare să mă duc pe la cutare cumătru; dar, să mă duc până la cutare; dar, să merg oleacă la crâşmă“. Bucuria diavolului că te-a scos din raiul lui Dumnezeu şi te duce în iad, căci crâşma este gura iadului. Aşa o numesc toţi Sfinţii Părinţi. Dracul, când ai intrat în crâşma îţi bate trei cuie. Primul cui, când ai pus piciorul pe pragul crâşmei; al doilea, când ai stat pe scaun la masă, în crâşmă; şi al treilea, când ai luat primul pahar. Pe urmă eşti al lui; te ţine el acolo, nu scapi degrabă. Ţi-a bătut trei cuie. Deci, de la uşa bisericii du-te direct acasă! 13. A treisprezecea condiţie canonică. Când mergi acasă, zi o rugăciune la sfintele icoane şi când toţi stau la masă, tu să le povesteşti ce ţi-a rămas şi ţie în cap de la biserică. „Uite, a fost Apostolul cutare, Evanghelia cutare; preotul a ţinut predica cutare; uite aşa a cântat dascălul, aşa frumos a fost!”, ca să audă şi cei ce n-au putut merge la biserică, din motive binecuvântate. 14. A paisprezecea condiţie canonică. După ce ai stat şi tu la masă, să te odihneşti două ore. Apoi trebuie să te duci în Duminici şi sărbători să faci vizite şi să cercetezi pe cei bolnavi şi săraci. Dacă ştii un bătrân bolnav sau o femeie bolnavă sau un copil, sau cineva care zace de mulţi ani, du-te şi-l cercetează, că auzi ce spune Hristos în ziua Judecăţii: Bolnav am fost şi nu m-aţi cercetat (Matei 25, 36). Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Dacă nu poţi duce un dar cât de mic la cel bolnav, du-te şi-i spune un cuvânt de mângâiere: „Rabdă, frate! Roagă-te lui Dumnezeu că te iubeşte! Dumnezeu, pe care-l iubeşte, îl ceartă. Şi dacă ai să rabzi în lumea asta, n-ai să mai rabzi dincolo. Aşa a răbdat Iov, aşa a răbdat Lazăr!” Deci regula a paisprezecea este să cercetăm pe bătrâni şi pe cei bolnavi în Duminici şi sărbători.

Acestea sunt pe scurt cele paisprezece reguli de bună cuviinţă pentru creştinii care merg la sfânta biserică în Duminici şi în sărbători. Foto Jurnal Spiritual „Ne vorbește părintele Cleopa”, Vol. 7

Răbdarea, o metodă pentru a distinge binele de rău

mul nu trebuie să-şi spună singur că lucrul cutare e bun sau rău, ci să aştepte prin răbdare răspunsul de la Domnul când nu are un povăţuitor văzut. Iar Domnul i-l va spune,

după răbdare multă, nu numai printr-un cuvânt şoptit în minte, ci mai ales printr-o experienţă tainică, căci binele între timp a devenit o calitate, o stare proprie lui, care durează. Satana însă dă un răspuns numai prin cuvânt şoptit în minte celor ce nu aşteaptă să le devină binele calitate intrinsecă, prin răbdarea unor încercări. Astfel, răbdarea e văzută ca o metodă prin care se ajunge la cunoaşterea a ceea ce e bine, dar la o cunoaştere prin experienţa lăuntrică, dat fiind că e o metodă prin care cineva ajunge el însuși la calitatea binelui. „Învățături duhovnicești”, în Filocalia V,

Părintele Dumitru Stăniloae

Trupul trăieşte, dacă e locuit de suflet

rupul trăieşte, dacă e locuit de suflet; iar sufletul trăieşte dacă e locuit de Dumnezeu. Aşadar, sunt oameni care au într-înşii suflete vii şi sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsă 3, 1). Moartea trupului este despărţirea sa de suflet; iar moartea sufletului e despărţirea lui de Dumnezeu. Astfel, un trup viu poate fi locuit de un suflet viu sau de un suflet mort.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea stării sale pământeşti, fie de viaţă, fie de moarte. Cel ce a înviat în sufletul său conştiinţa şi iubirea lui Dumnezeu, câtă vreme era pe pământ, acela a înviat pentru veşnicie; iar cel ce a omorât acestea în sufletul său şi moartea l-a prins în acestea, acela a murit pentru veşnicie. Acela a omorât Împărăţia lui Dumnezeu dinlăuntrul său şi a înlocuit-o cu împărăţia chinurilor veşnice, în care a intrat încă din viaţa pământească. Trupul nu are o consistenţă sau temei în sine însuşi, ci dăinuieşte în temeiul sufletului, al acestei făpturi spirituale, nemuritoare, de obârşie divină. Iar ceea ce dă sufletului pecetea de fiinţă spirituală e funcţiunea conştiinţei, a acelei cunoştinţe de sine însuşi,

în relaţie cu Dumnezeu, Tatăl său, şi cu toate câte decurg din rudenia aceasta. (Fapte 17, 19). Acestei fiinţe spirituale i s-a dat trupul ca o unealtă, nu ca un tovarăş. Iar dacă un om oarecare nu ascultă de conştiinţă, ci de animalitate, se întâmplă că glasul conştiinţei tot mai slab se aude, mintea tot mai mult se întunecă, şi aşa, faptele trupului, pun pecetea lor întunecoasă pe suflet. Sufletul, cu negrija lui, se face el o unealtă a trupului. Sufletul, amăgit de convieţuirea cu animalitatea trupului, are să poarte chinurile răsturnării rolurilor de îndată după despărţirea sa din robia uneltei sale. „Cărarea Împărăţiei”, Ieromonah Arsenie Boca

piritual, filozofic şi politic, iluminismul a fost groparul aşa-zisului Ev Mediu întunecat. Pentru instaurarea domniei raţiunii, trebuia dărâmată instituţia pe care se sprijinea, adică Biserica (Biserica catolică) Almanah Jurnal Spiritual 2015

reprezentată de preoţi, monahi, ierarhi şi regii de drept divin, spre care a fost şi orientată furia revoluţionarilor francezi la 1789. Idealul lui Denis Diderot era ca ultimul rege să fie spânzurat cu intestinele ultimului preot.

Curat iluminism! Chiar dacă nu s-a ajuns până acolo, torturând, siluind, împuşcând, decapitând, revoluţia şi-a atins scopurile. Biserica catolică n-a murit însă, pentru că sufletul omului este nemuritor. Pentru a-i veni de hac Bisericii, trebuia omorât sufletul, dovedind cu argumente ştiinţifice solide că acesta nu există. Aşa că, la Sorbona, pe la sfârşitul secolului al XlX-lea, prin cântărirea muribunzilor şi a morţilor, s-a ajuns la concluzia că nu există suflet, având în vedere că nu exista nicio diferenţă de greutate între muribund şi mort.

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Conştiinţa, o enigmă şi nu prea …

SPIRITUALITATE

Rupând-o cu Dumnezeu, cu Biserica şi cu sufletul nemuritor, oamenii de ştiinţă (atei, bineînţeles) s-au concentrat pe creier pentru dezlegarea enigmelor conştiinţei. Cu onestitate, unii recunosc că nu există încă un răspuns definitiv de genul: Evrika! Nu înseamnă că munca de cercetare (chiar de pe poziţii atee) nu a dat rezultate, unele foarte interesante şi cu aplicaţie în medicină, în procesul de educaţie a unor copii cu nevoi speciale (autism, sindrom Down, discalculie, dislexie etc.). Perfecţionarea tehnicilor de investigare a permis extinderea cercetării creierului până la nou-născuţi. Diferite experimente cognitive privind comportamentul copiilor au pus în evidenţă faptul că, în procesele de cogniţie, pruncii acţionează conform unui program, a unor modele statistice de învăţare. Sunt acestea rezultatul evoluţiei unei materii, iniţial moarte, anorganice, până la stadiul de materie vie, inteligenţă sau darul unui Creator Personal? Odată cu tot organismul, creierul se dezvoltă, se maturizează, după care începe să îmbătrânească, pierzându-şi elasticitatea şi capacitatea de a primi informaţii. Construcţia şi funcţionarea creierului este, oare, numai fizică, respectiv electricitate, chimie, impulsuri, neuroni, conexiuni neuronale etc.? Ce, sau mai bine zis, cine dă viaţă acestei minunate maşinării? Aici este centrul de decizie sau în altă parte? Ce se întâmplă cu toată informaţia de o viaţă (cunoştinţe, decizii, acţiuni, trăiri) atunci când omul moare? A rămas în creierul lipsit de viaţă sau a plecat www.jurnalspiritual.eu

altundeva? Ştiinţa nu are niciun răspuns. Se vorbeşte când de minte, când de conştiinţa, ba uneori chiar şi de suflet, ca şi cum ar fi unul şi acelaşi lucru. Asupra nebuloasei, incertitudinii care domneşte în domeniul ştiinţific cu privire la conştiinţă este edificatoare sinceritatea unei cercetătoare: „Dar, poate, cea mai bună formulare filozofică a problemei îi aparţine lui Thomas Nagel.

Într-un eseu celebru, Nagel a întrebat: «Ce înseamnă să fii un liliac?». Problema conştiinţei este ce însemnă să fiu eu. Înainte, când nu ştiam prea multe despre creier, era posibil să vedem conştiinţa ca pe o trăsătură misterioasă a unui fel de substanţe răspândite - fie că o numim minte sau suflet. Dar, cei peste o sută de ani de studii ştiinţifice ale creierului au convins aproape pe toţi filozofii că tot ceea ce trăim trebuie să fie conectat la, sau cauzat de, sau cu sediul în creier (abundenţa de presupuneri este revelatoare).

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Totuşi, problema modului în care acestea sunt posibile nu este cu mult mai aproape de o soluţie decât era acum o sută de ani. Cum poate activitatea electrică a câtorva sute de grame de materie cenuşie să producă albastrul cerului şi cântecul porumbiţei?

fervenţi sunt nemulţumiţi cu răspunsurile. Există două raze de speranţă în acest tablou cam sumbru. În primul rând, am fost aici înainte. Timp de secole, problema vieţii părea la fel de mare şi la fel de greu de rezolvat ca problema conştiinţei acum. Cum s-a putut ca

(…) Dar conştiinţa este una dintre acele probleme foarte dificile, frustrante, a cărei soluţionare nu are o cheie. Singurul lucru care pare clar este că oferta de soluţii este destul de fără speranţă. (…) O altă posibilitate,(…), ideea că există o anumită substanţă fantomatică separată, responsabilă de conştiiţă, pur şi simplu nu se potriveşte cu tot ceea ce ştim despre ştiinţă – chiar şi atunci când este dichisit ambalată în limbajul mecanicii cuantice. Aceasta nu i-a împiedicat pe filozofi să argumenteze în favoarea acestor opţiuni şi a altora, dar cred că în inima lor chiar şi susţinătorii cei mai

toate proprietăţile speciale ale lucrurilor vii să provină dintr-o aglomerare de atomi şi de molecule care nu sunt deloc vii? Răspunsul s-a dovedit a fi acela că problema era pusă greşit - în loc de o singură explicaţie a „vieţii”, avem o mulţime de mici explicaţii despre modul în care anumite configuraţii de molecule au putut duce la proprietăţi particulare ale lucrurilor vii. Deşi nu avem o mare explicaţie a conştiinţei, avem o istorie asupra modului în care un anumit tip de conştientizare vie, concentrată restrictiv, este legată de minte şi de creier.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Când avem acest tip de conştiinţă, minţile noastre primesc informaţii despre unele părţi ale lumii şi blochează informaţia perturbatoare din alte părţi. Şi astfel putem folosi informaţia primită pentru a învăţa ceva nou. Anumite lucruri se întâmplă, de asemenea, în creierul nostru - se eliberează, în mod adecvat, neurotransmiţători colinergici (acetilcolina) şi inhibatori (enzime). La rândul lor, aceşti neurotransmiţători fac părţile relevante ale funcţiei cerebrale mai eficiente şi le permit să se reconfigureze mai uşor. Există, de asemenea, un alt aspect legat de un anumit tip de inconştienţă. Multe procese neurologice şi psihologice pur şi simplu nu sunt niciodată conştiente. De fapt, în unele cazuri, noi înşine facem evenimente, potenţial conştiente, să devină mai puţin conştiente. Atunci când evenimente sau activităţi devin familiare, bineînţeles că devin de rutină, automate – şi deci mai puţin conştiente decât erau înainte. La fel, când ne concentram atenţia asupra unui eveniment devenim mai puţin conştienţi de alte evenimente nesupravegheate. Procesele inhibitorii ale creierului par a fi implicate în ambele aceste tipuri de inconştienţă (pag. U3-U6) (tradus şi adaptat din THE PHILOSOPHICAL BABY Alison Gopnik, The Bodley Head, London 2009). Să vedem ce spune despre conştiinţă un cercetător din „laboratoarele” de trăire, de experimentare personală (aici cercetătorul este totdeauna şi cobai) ale Bisericii lui Hristos: «E un grai tăcut, o chemare Una, pe care o auzi sau înţelegi că vine dinlăuntru, dar totuşi de dincolo de tine, de la Dumnezeu. Însuşi cuvântul conştiinţă însemnează a şti împreună, la fel. Iar cei ce ştiu împreună, la fel sunt Dumnezeu şi omul. Prin urmare cugetul sau conştiinţa e ochiul cu care vede Dumnezeu pe om şi acelaşi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. Cum îl văd aşa mă vede - aşa simt că mă vede – vedere deodată dinspre două părţi. Patimile, reaua voinţă şi peste tot păcatele, dar mai ales nebăgarea în seamă a acestui www.jurnalspiritual.eu

glas, îngrămădesc nişte văluri peste ochiul acesta, nişte solzi, care-i sting graiul, încât abia se mai aude. Atunci şi Dumnezeu se stinge din ochiul nostru, încât ne pare că nici nu mai este Dumnezeu. Prin păcatele noastre, capătul omenesc al conştiinţei noastre s-a îmbolnăvit, înţelegem prin urmare cum se face că s-a întunecat Dumnezeu aşa de tare în ochii păcătoşilor, încât aceştia ajung de bună credinţă, în răutatea necredinţei care i-a cuprins şi li se pare că abia acum au ajuns la „adevăr”. Glasul conştiinţei însă, fiind şi capătul lui Dumnezeu din fiii Săi, prin firea Sa, nu va putea fi înăbuşit mereu, toată vremea vieţii noastre pământeşti. Odată şi odată începe să strige la noi, pârându-ne înaintea lui Dumnezeu şi înaintea noastră de toate fărădelegile făcute; iar dacă nu ne împăcăm cu pârâşul acesta, câtă vreme suntem pe cale (Mt 5, 25), drumeţi prin viaţa

aceasta, avem cuvântul lui Dumnezeu, că El va asculta pâra şi-i va da dreptate şi ne va băga în chinurile iadului.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Sunt oameni care s-au învechit în rele nevrând să ştie de Dumnezeu – şi, mai către capătul zilelor, când îndărătnicia firii s-a mai stins, s-au pomenit cu o răbufnire năpraznică a conştiinţei bolnave, rupând toate zăgazurile fărădelegilor şi azvârlindu-le pe toate în faţa lor încât şi somnul le-a fugit, iar la unii le-a fugit şi mintea. Căci cu adevărat a fugit mintea omului care o viaţă întreagă nu face altceva decât să stingă glasul conştiinţei. De aceea nu vrea Dumnezeu să ieşi din viaţa aceasta fără să ştii şi tu că Almanah Jurnal Spiritual 2015

ţi-ai omorât sfătuitorul cel mai bun ce-l aveai la îndemână pretutindeni şi nu te lasă să pleci fară să vezi, încă de aici, unde te vei duce. Aşa sunt tocmite lucrurile, ca odată să vadă fiecare, vrând-nevrând, ceea ce trebuia, prin credinţă, să vadă totdeauna» (Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, „Cărarea împărăţiei”, Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Aradului, Deva, 1995, p. 87-88). Pe toate le-a făcut Dumnezeu poruncind: „Să fie lumină!”; „Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape!”; „Să se adune apele cele

de sub cer la un loc şi să se arate uscatul!”; „Să dea pământul din sine verdeaţă...”; „Să fie luminători pe tăria cerului...”; „Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu viaţă în ele şi păsări să zboare pe pământ pe întinsul tăriei cerului!”; „Să scoată pământul fiinţe vii, după felul lor: animale, târâtoare şi fiare sălbatice după felul lor”. Numai în facerea omului Dumnezeu S-a implicat cu chipul şi cu asemănarea Sa. În limbajul nostru omenesc am spune noi «cu trup şi suflet». „Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!” (Facerea 1, 26). „Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărâna din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie” (Facerea 2, 7). Suflarea aceasta de viaţă, care-l face pe om fiinţă vie şi liberă (cu putere gânditoare, proiectivă, selectivă, decizională, volitivă etc.), sufletul imaterial şi veşnic, o suflă Dumnezeu asupra fiecărui om în momentul concepţiei. Este ca un CD, conţinând programe curate, nevirusate – vocea lui Dumnezeu în om.

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Este „departamentul” de gândire, învăţare, proiecţie, selecţie, alegere, decizie, trăire etc. şi de înregistrare, de stocare a tuturor informaţiilor, fără omiterea vreunui detaliu oricât de minor, de neînsemnat. Modul în care acest CD se inserează în trupul material, rezultat al moştenirii genetice, tot materiale, rămâne o taină numai de Dumnezeu ştiută. Cooperarea dintre trup şi suflet depinde de gradul de virusare a moştenirii genetice (ca urmare a păcatului strămoşesc – neascultarea şi a păcatelor ascendenţilor trupeşti) şi de modul în care omul îşi trăieşte viaţa ca fiinţă vie, cu putere raţională (după chipul lui Dumnezeu) şi liberă în a alege căile patimilor sau ale virtuţilor (asemănarea cu Dumnezeu). La sfârşitul vieţii, Dumnezeu retrage CD-ul, „cartea vieţii”, aşa cum apicultorul scoate fagurele din stup, încărcat cu miere, mai bună sau mai proastă. Odată cu suflarea de viaţă se retrage din trup şi toată informaţia personală. Un cercetător rus zice că a văzut sufletul părăsind trupul unui muribund (vezi: www.social-consciousness.com/2013/10/russian-scientist-photographs-the-soul-leaving-thebody-at-death.html). A văzut, de fapt, efectele cromatice ale ieşirii vieţii, suflării de viaţă, din trup. Nimeni nu poate vedea sufletul, nu poate citi în conştiinţa cuiva decât numai Dumnezeu şi creştinii îmbunătăţiţi care s-au umplut de Duh Sfânt (adică de Dumnezeu). „Într-o zi, aşteptând în curte să intre la maica pelerinii ajunşi cu mult înaintea mea, citeam o cărţulie despre un nebun pentru Hristos, care a fost prieten cu părintele Paisie Aghioritul. Şi acolo scria că, dacă vrei să testezi un om îmbunătăţit poţi să îi pui mental o întrebare, iar el o să-ţi răspundă negreşit. M-am gândit să verific, i-am expus în minte maicii Paisia problema care mă frământa. Stăteam afară, privind la florile diverse din faţa căsuţei. Toţi ceilalţi erau în chilia maicii şi vorbeau cu ea. Am aşteptat ce am aşteptat şi n-am intrat bine la ea că primul cuvânt pe care ni l-a spus – mai eram cu doi prieteni – era chiar răspunsul la problema mea. Situaţia a avut şi o notă comică: unul dintre cei doi prieteni ai mei s-a dus primul să ia binecuvântare de la maica, iar ea vorbea cu el, deşi propriu-zis îmi răspundea mie la întrebare. Prietenul meu nu a înţeles riguros nimic. M-am simţit obligat să intervin: răspunsul maicii e pentru mine!” (Vezi: http://ciprianvoicila.blogspot.com/ 2013/11/ ciprian-voicila-astazi-trecut-la-domnul.html). Atunci care este rolul creierului? Această minunată maşinărie nu este decât interfaţa prin care mintea (ochiul sufletului imaterial şi veşnic) se conectează la lumea materială, şi prin ea, tot sufletul. Dacă mintea nu este stricată de patimi, de rea voinţă, atunci ochiul acesta va lumina tot sufletul şi conştiinţa va fi curată. Felul luminii conştiinţei va inunda şi inima şi trupul.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE „Aşa cum lumina soarelui conţine raze roşii, albastre, violete, la fel şi oamenii sunt purtători de lumină diferită. De o lumină roşie ca sângele sunt pătrunse trupurile ucigaşilor, răufăcătorilor, vărsătorilor de sânge. Cu o lumină albastră şi violetă strălucesc pur şi simplu inimile şi trupurile oamenilor buni. Există şi o lumină de apus, cu care sunt pătrunse trupurile şi sufletele oamenilor supuşi întru totul grijilor şi plăcerilor acestui veac. Aceştia sunt oamenii care toată viaţa şi-o trăiesc în deşertăciunea lumească, în apusul duhovnicesc. Nu există lumina adevărului şi a dragostei în trupurile lor (Sf. Luca al Crimeii). La judecata de obşte, când se vor deschide conştiinţele, „cărţile” tuturor, în faţa Luminii lui Hristos, acestea vor judeca şi vor da şi verdictul. Spune un părinte din zilele noastre că, pentru cei/cele care ÎI iubesc pe Hristos, Lumina Acestuia va fi (şi este şi poate fi pregustată chiar în această viaţă) lumină şi căldură, iar pentru potrivnici, foc mistuitor. Pavel Florenski spune că Dumnezeu îşi ia

partea sa înapoi, iar păcătosul rămâne cu aseitatea rea, într-o existenţă fantomatică, conştientă, chinuitoare, în întunericul cel mai dinafară, unde va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Biserica pune la dispoziţie toate cele de trebuinţă pentru întreţinerea (mentenanţa) conştiinţei. Iar posturile sunt perioadele cele mai potrivite pentru curăţirea acesteia. Posteşte trupul, posteşte mintea şi inima de la grijile şi tentaţiile lumeşti, astfel încât sufletul să alerge slobod sus, spre Dumnezeu, de unde vine toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit. Mai departe nădăjduim în mila şi în dragostea lui Dumnezeu, care nu pot fi învise de păcatele oamenilor. Revista „Lumea”, nr. 5 /2014

ubiţi adevărul; nu puneţi în scenă ca pe ceva real un fapt, atunci când adevărul e altul; iubiţi adevărul, că el e lumină şi frumuseţe, e Dumnezeu. Almanah Jurnal Spiritual 2015

Greşeala să nu o acoperiţi, ci să o ispăşiţi; se ştie că mărturisită, e pe jumătate iertată. Fiţi buni cu oamenii, dar apropierea de ei să o faceţi cu înţelepciune; să nu faceţi ca ei decât atunci când aveţi încrederea că fapta şi cugetul lor sunt bune. Să nu acordaţi intimitate oricui; nu o datoraţi integral decât celor ce vă sunt rudenii spirituale. Intimismul fără discernământ e mai mult decât o vulgaritate, e un păcat: te vinzi şi nu ştii cui. În relaţiile cu oamenii fiţi buni şi drepţi; orice acordaţi mai mult decât se cuvine poate cultiva înşelăciunea şi se plăteşte scump. Evitaţi contactul apropiat cu oamenii lipsiţi de inteligenţă şi bunătate; fiţi pentru ei un model de înţelepciune şi virtute. Fiţi statornici în hotărârile voastre; consecvenţa întăreşte personalitatea.

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Decalogul fericirii

SPIRITUALITATE

Când iubiţi pe cineva, dăruiţi‑vă integral; o dragoste adevărată cere depăşire de sine, puritate şi putere de jertfă. Dragostea mare are un fior religios. Să vă respectaţi cuvântul. Cuvântul nu este un instrument de inducere în eroare şi nici ceva cu care poţi răni sufletele oamenilor; cuvântul

trebuie să aibă izvoarele cele mai pure, adică divinitatea. Fiţi sinceri şi curaţi în tot ce faceţi, ca şi când Dumnezeu ar fi de faţă. Ernest Bernea, Decalog

Despre paza minţii

„F

ără atenţie şi fără paza minţii cu neputinţă este a ne mântui” (Filocalia, vol. 5, Sfântul Petru Damaschin, p. 67). De mare nevoie este monahului şi credinciosului această lucrare a trezviei, fără de care este cu neputinţă să ne mântuim, deoarece vrăjmaşul nostru umblă ca un leu, răcnind, căutând pe cine să înghită (I Petru 5, 8). Atunci, când vom auzi sau citi undeva, la Sfinţii Părinţi, şi vom găsi cuvântul trezvie sau trezvia atenţiei, ferirea minţii, liniştea inimii, paza minţii şi altele de acest fel, este bine să ştim că toate aceste numiri arată unul şi acelaşi lucru. Cum am zice, de exemplu, pâine, bucată de pâine, felie de pâine etc. (Sbornic, Sfântul Nichifor din singurătate, „Despre rugăciunea lui Iisus”, p. 459). www.jurnalspiritual.eu

Sfântul Simeon Noul Teolog, printre multe alte învăţături despre trezvie, zice: „Să fiţi încredinţaţi că toată lucrarea din afară se socoteşte, înaintea lui Dumnezeu, precum frunzele pomului fară rod, iar sufletul care nu are paza minţii se osteneşte în zadar” (Ibidem, p. 457). „Trezvia minţii este un meşteşug duhovnicesc care, cu ajutorul lui Dumnezeu, izbăveşte pe om de gânduri, de cuvinte şi de fapte rele” (Filocalia, vol. 4, Sfântul Isihie Sinaitul). După acelaşi Sfânt Părinte, „trezvia este calea a toată virtutea şi porunca lui Dumnezeu” (Ibidem, p. 42). Într-adevăr, cel ce iubeşte din inimă pe Dumnezeu, se sileşte, cu mare grijă, a-şi păzi mintea şi inima, după învăţătura Sfintei Scripturi care zice: Cei ce iubiţi pe Dumnezeu, urâţi cele rele (Psalm 96, 11). Cele rele, înaintea lui Dumnezeu, sunt toate gândurile rele, pătimaşe şi spurcate, precum şi toate poftele şi faptele rele care ne despart de dragostea lui Dumnezeu. Toate aceste răutăţi, începând de la minte prin învoirea minţii cu ele şi trecând prin imaginaţie, ajung la lucrarea păcatului cu fapta, dacă nu ne vom trezi la vreme şi nu vom chema numele Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos în ajutor. Almanah Jurnal Spiritual 2015

Preabunul şi Preaînduratul nostru Dumnezeu, ştiind cât de uşor alunecăm cu mintea şi cu inima la păcat, ne-a învăţat astfel: „Cu toată străjuirea, străjuieşte inima ta, că din ea ţâşneşte viaţa” (Proverbe 4, 23). Ştiind că „trezvia este fixarea stăruitoare a gândului şi aşezarea lui în poarta inimii, ca să privească gândurile viclene care vin şi să asculte ce zic şi ce fac ucigaşii şi care este chipul făurit şi înălţat de cei care încearcă să amăgească mintea prin năluciri” (Sfântul Isihie Sinaitul, op. cit., C. 6, p. 43), putem spune că trezvia minţii poate fi numită, pe bună dreptate, născătoare de lumină şi de foc, căci ea întrece nenumărate virtuţi trupeşti” (Ibidem, C. 69). De ar lucra cineva orice faptă bună trupească, ca de pildă: post, priveghere, milostenie, metanie, culcare pe jos, înfrânare, osteneală trupească multă pentru toată fapta bună, dar nu are această lucrare a trezviei, nimic nu-i va folosi. Căci Dumnezeu mai întâi cere de la noi ca cele două părţi domnitoare sufletului, adică mintea şi inima, să fie curate. Acestea de le vom avea vor fi podoaba interioară a sufletului nostru, după cuvântul Sfintei Scripturi: „Toată frumuseţea fiicei împăratului este înăuntru”(Psalm 44, 15). Deci podoaba şi roada sufletelor noastre este lucrarea cea dinăuntru, care se face prin paza minţii şi a inimii, iar frunzele acestor roade sunt toate faptele bune trupeşti din afară. Dumnezeiescul Părinte Filotei Sinaitul arată

Almanah Jurnal Spiritual 2015

că trezvia unită cu rugăciunea lui Iisus curăţă conştiinţa de întunericul păcatelor, iar „aceasta, curăţită fiind, izbucneşte, îndată ca o mare lumină” (Filotei Sinaitul, 12). Părinților şi fraţilor, în cele ce urmează vom vedea că această lucrare a trezviei este de mai multe feluri, şi anume: Primul fel de trezvie este de a ne păzi cu mare grijă imaginaţia (închipuirea); al doilea fel de trezvie este paza inimii şi rugăciunea cu gândul; al treilea fel de trezvie este a chema cu smerenie preasfântul nume al nostru Iisus Hristos în ajutor; al patrulea fel de trezvie este a avea neîncetat în suflet pomenirea morţii, a Judecăţii de apoi şi a muncilor veşnice ale iadului. Toate aceste lucrări de trezvie împiedică gândurile rele ca nişte portari, de a nu intra în sufletul nostru (Filocalia, voi. 4, pentru trezvie şi virtute, p. 45). „Deoarece orice gând intră în inimă prin închipuirea unor lucruri sensibile, lumina fericită a Dumnezeirii va lumina mintea atunci când aceasta se va odihni de toate şi va părăsi orice formă ce vine din imaginaţie” (Filocalia, Sfântul Isihie, C. 87, p. 63). „Este, deci, de mare folos paza imaginaţiei. Dar ce este nălucirea sau imaginaţia? La această întrebare ne răspunde dumnezeiescul Părinte Grigorie al Tesalonicului, care zice: „Imaginaţia sau nălucirea este organul dinăuntru al simţirii sufletului nostru. Această imaginaţie e mai subţire decât simţirea, dar mai groasă decât mintea şi pentru aceasta ea se numeşte hotar între minte şi simţire”. Aceasta se mai numeşte şi tablă a împăratului minţii, pe această scândură a împăratului minţii zugrăvindu-se închipuirile cele bune şi cele rele (Sfântul Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simţuri, cap. 9, p. 215, Mănăstirea Neamţ, 1826).

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Aceasta este ceara în care se întipăresc câte am văzut, câte am auzit, câte am mirosit, câte am gustat şi câte am apucat. De aceea şi Aristotel numeşte imaginaţia „simţire de obşte”, căci ea cuprinde toate nălucirile şi aşezările ce au intrat din afară, prin cele cinci simţuri ale noastre. O numeşte „simţire”, căci aceeaşi mişcare ce o face simţirea din afară a vreunui organ al simţurilor (al urechilor etc.) în suflet, o face şi nălucirea. Ca dovadă în acest sens multe sunt exemplele pe care le aduc metafizicienii, doctorii, fizicienii şi pedagogii. Vom aduce unul spre adeverire. Cineva mănâncă o lămâie şi aproape de el stă cineva. Acestuia, văzându-l, i se pare că gustă şi el din lămâie, încât începe să saliveze. Dar aceasta o pătimeşte atât cel ce vede, cât şi cel ce nu-l vede pe cel ce mănâncă, ci numai cu nălucirea sa şi-l închipuie. Căci, închipuindu-şi pe cel ce mănâncă lămâie, i se pare că mănâncă şi el (Sfântul Nicodim Aghioritul, Op. cit., cap. 9, p. 198-201). www.jurnalspiritual.eu

Acelaşi lucru îl arată în această privinţă şi Sfântul Maxim Mărturisitorul, dar cu alte cuvinte, zicând: „Precum minţii celui flămând i se năluceşte feluri de mâncăruri”, iubitorului de plăceri, forme de femei; iubitorului de slavă deşartă, cinstiri de la oameni; iubitorului de argint, câştiguri; celui ce ţine minte răul, răzbunare asupra celui ce l-a supărat; pizmaşului, necazuri venite asupra celui pizmuit şi aşa mai departe în toate celelalte patimi, mintea tulburată de patimi primeşte cugetări pătimaşe, fie că veghează trupul, fie că doarme” (Filocalia; vol. 2, Sfântul Maxim Mărturisitorul, c. 68, p. 69). „Precum trupul are ca lume gândurile, tot astfel mintea are ca lume ideile. Precum trupul desfrânează cu trupul femeii, tot astfel mintea desfrânează cu ideea femeii prin chipul trupului propriu, căci vede în gând forma trupului propriu amestecată cu forma femeii. De asemenea, se răzbună în gând pe chipul celui ce l-a supărat, prin chipul trupului propriu. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu alte păcate. Cele făcute de trup cu fapta în lumea lucrurilor, acelea le face şi mintea în lumea gândurilor” (Ibidem, p. 87). Până aici s-a văzut, pe scurt, ce este trezvia (paza minţii), de câte feluri este, apoi că primul fel de trezvie este paza imaginaţiei şi s-a arătat modul cum lucrează această închipuire la felurite păcate şi cât de cuprinsă este ea de cele rele. De aceea, dumnezeieştii Părinţi, pe bună dreptate, zic că mai multă sârguinţă ni se cuvine să arătăm la paza imaginaţiei decât la organele din afară ale simţurilor. Mare trezvie a minţii ne trebuie ca să supraveghem mişcările dinăuntru ale imaginaţiei şi să nu o lăsăm să se pună în legătură cu memoria, spre a-şi aduce aminte cu îndulcire de vederile urâte văzute cu ochii, de cuvintele necuvioase auzite de urechile noastre, de desfătarea mirosurilor celor ce le-am mirosit, de mâncărurile de dulce gustate, de cele pipăite şi, în sfârşit, de nălucirile oricărui păcat care a fost pus mai înainte în minte, sau care ne dă război. (Sfântul Nicodim Aghioritul, Op. cit., cap. 9, p. 201). Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE Dumnezeiescul Părinte Maxim Mărturisitorul întăreşte cele de mai sus, zicând: „Mare lucru este a nu fi cineva cuprins de patimă faţă de lucruri; dar cu mult mai mare este să rămână fară patimă şi fară nălucirea lor. Căci războiul diavolilor împotriva noastră, prin gânduri, e mai cumplit decât războiul prin lucruri” (Filocalia, vol. 2, 1-a sută, C.91, p. 52). În cele ce urmează vom arăta care sunt armele duhovniceşti ale celui ce se osteneşte la trezvia minţii, spre a-şi păzi inima de năvălirile gândurilor pătimaşe şi necurate, care întunecă mintea şi spurcă inima prin intrarea năvalnică din afară sau cu ieşirea din inimă spre cele din afară. Iată ce zice despre aceste arme duhovniceşti Sfântul Isihie Sinaitul: „Cel ce se luptă înăuntru trebuie să aibă în aceeaşi clipă aceste patru: smerenie deplină, atenţie deplină, împotrivire şi rugăciune. Smerenie, fiindcă lupta este faţă de

dracii cei mândri, potrivnici smereniei, şi pentru a avea ajutorul lui Hristos, Care urăşte pe cei mândri. Atenţie, pentru a-şi face inima totdeauna fară nici un gând, chiar bun de ar părea. Împotrivire, pentru ca atunci când ar cunoaşte cu agerime pe cel viclean, îndată să i se opună cu mânie. Şi voi răspunde, zice, cuvânt celor ce mă ocărăsc (Psalm 118, 42). Oare nu lui Dumnezeu se va supune sufletul meu? (Psalm 61, 1). Rugăciune, ca îndată după împotrivire să strige către Hristos cu suspin şi atunci, cel ce se luptă, va vedea pe vrăjmaşi risipindu-se prin numele sfânt şi închinat al lui Iisus Hristos ca praful de vânt, sau ca fumul ce se mistuie împreună cu nălucirile lui” (Filocalia, vol. 4, I-a sută, C. 20, p. 46). Urcuş spre înviere, Arhimandrit Cleopa Ilie

Familia este o Biserică în miniatură

toasă, pentru că aici se va forma viitorul bărbat de stat.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

ceasta e menirea unei familii, ca cei doi să se modeleze unul pe altul. Femeia trebuie să se mântuiască prin bărbat și bărbatul prin femeie. Ăsta e scopul căsătoriei, ai mers în fața Sfântului Altar, acolo nu te-ai dus numai să-ți pui pirostriile pe cap, apoi întorci spatele, faci o masă mare și bogată și de acolo începe viața nouă. Apoi, dacă începem viața nouă așa, nu știm cât poate să țină. Ne trebuie o familie sănă-

SPIRITUALITATE

Aici se formează geniul, eroul, mucenicul. Familia, împreună cu școala, Biserica împreună cu școala, legătura mai strânsă între religie și știință, între credință și viață, toate acestea, în sfârșit, vor putea, în timp, să ne readucă acolo unde merităm. Calea va fi lungă, poate cât a durat stricăciunea, dar avem șansa restaurării în viitor. Când e vorba să-l întrebi ceva despre soție, un bărbat vrednic și demn spune că despre soția mea n-am nimic de spus! Așa și eu. Despre Biserica mea n-am nimic de spus, e Biserica

mea, e Biserica Domnului și Domnul ne judecă iar judecății Lui ne supunem toți. Că am avut, așa, mici neînțelegeri cu unul, cu altul, plecând de la anumite vorbe spuse de unii, consider că sunt trecătoare, oamenii ca slugi mai vrednice și mai puțin vrednice întotdeauna caută să se pună bine cu stăpânul. Eh, astea sunt omenești, de înțeles. Nu poate fi societatea în neorânduială și familia în bună rânduială. Familia este greu încercată astăzi, ca orice valoare a lumii noastre. Unii n-au și de asta se ceartă.

Alții au prea mult și se ceartă iară. Un împărat rus, Ivan cel Groaznic, spunea arătându-și degetele de la mâna dreaptă: acesta e fiul meu Feodor, acesta e soția mea Irina, acesta e nora mea, acesta e mama mea, acesta e fratele meu. Oricare mi l-aș tăia trebuie să mă doară. Și dintre ei, pe oricare l-aș supăra, va trebui să-mi pară rău! Daruri duhovnicești, Părintele Iustin Pârvu

Mila este dragoste activă

ila este una dintre virtuțile cele mai adânci pe care se bazează creștinismul nostru. Nu se poate progresa fără milă. Și mi-a rămas, printre alte imagini frumoase, printre tablouri de viață sau de prin viețile sfinților sau din marii scriitori, un tablou din Dostoievski, din „Frații Karamazov”. E acel tablou când vine la părintele Zosima un tânăr și bate la poarta mănăstirii și spune că vrea să se facă monah.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE

Și prima încercare, ca pretendent la viața monahală, e cea care se referă la „ascultările de inimă”. Și se duce părintele stareț cu ucenicul nou venit, la una din chiliile mănăstirii și îi zice: Iată, aici, trebuie să ai grijă de bătrânul acesta! Când a intrat acolo în chilie băiatul – unul cu nas subțirel – l-a izbit mirosul, aerul închis al camerei. Ce am de făcut?, întreabă tânărul. Păi îl speli, îi aduci de mâncare de la bucătărie, îi citești din viața sfântului, citești din Scriptură, îi faci rugăciunea de seară, de dimineață, îi faci toată rânduiala unui călugăr. Dar, pe lângă acestea, e foarte important să ai grijă de trupul lui. Trebuie să-l curăți, să-l speli, să-i faci baie, să-l îngrijești ca pe un copil mic. A rămas fratele acolo după ascultarea primită și a stat o zi, două, trei… apoi vine la părintele stareț: Părinte, nu mai pot sta! E foarte greu! Du-te frate, mai încearcă încă o dată, mai stai și vezi, poate te apropii de durerile bătrânului, de suferințele lui. Poate că mâine am să fiu eu acolo, cel bătrân și neputincios. Sau tu. Se duce din nou și mai face o încercare, o ascultare și vine iarăși: Părinte, e greu! Frate dragă, mai încearcă, mai du-te și a treia oară și dacă n-ai să poți nici a treia oară, vii și-mi spui. A doua zi, vine și-i spune părintelui: Eu nu mai pot! Ei, frate dragă, în cazul acesta mergi de unde ai venit, că nu ești bun. Mila este latura cea mai frumoasă a dragostei, mila este dragoste activă și nu contemplativă. Mila este esența iubirii de frate, de soră, de mamă, de tată, de prieten, de vecin, de străin. Omul fără dragoste, fără apropiere față de suferință, nu poate merge la judecata lui Dumnezeu. Fără această apropiere și simțire, nu putem trăi în mănăstire sau în societate.

SPIRITUALITATE

Daruri duhovnicești, Părintele Iustin Pârvu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

De ce (spunem că) dragostea durează trei ani

ilosofia, teologia, psihologia și alte nenumărate domenii au încercat fiecare să ofere, în felul lor, o anumită definiție specifică dragostei. Acest fenomen complex a fost studiat și de către psihologii sociali, care nu s-au lăsat influențați de multitudinea definițiilor oferite de literatură sau cinematografie și au încercat să stabilească tendințele comportamentale și cognitive proprii stării de a fi îndrăgostit. Astfel, s-a arătat că îndrăgostiții se gândesc în mod constant la persoana iubită, doresc să petreacă cât mai mult timp cu ea și au adesea tendința de a-i supraestima calitățile. Totuși, există părerea general răspândită că „dragostea durează trei ani”. Însă ce înseamnă cu adevărat acest lucru? Oare chiar dispare dragostea după această perioadă de timp? Robert Sternberg este un www.jurnalspiritual.eu

psiholog care s-a făcut cunoscut prin cercetările sale asupra inteligenței, realizând și studii solide legate de sentimentul dragostei. Potrivit teoriei sale (numită și „triunghiul dragostei”), dragostea are trei componente: pasiunea reprezintă componenta motivațională, ce reflectă în principal atracția sexuală; intimitatea corespunde componentei emoționale și se referă la dorința de a fi împreună cu celălalt, de a-i împărtăși experiențele fericite, dar și cele neplăcute; angajamentul reprezintă componenta cognitivă și include decizia de a fi împreună cu celălalt, decizia de a continua relația, reafirmată chiar și în momentele de criză. Teoria psihologului afirmă că relațiile de iubire din orice cuplu pot fi descrise combinând cele trei ingrediente principale. De

exemplu, dragostea pasională înseamnă pasiune și intimitate lipsite de angajament, iar dragostea prietenească are drept componente intimitatea și angajamentul, fără pasiune. Pasiunea singură, fără intimitate și fără angajament duce la dragoste nebună. În lipsa intimității, combinația dintre pasiune și angajament e numită de autor dragoste stupidă (el apreciază că un astfel de sentiment leagă unele vedete de la Hollywood). În sfârșit, toate trei componentele se regăsesc în ceea ce Sternberg numește dragoste desăvârșită. Cunoscând această interesantă teorie, putem să înțelegem cuvintele de la î n cep ut ul a rt i colului. Într-adevăr, psihologii spun că pasiunea (reflectată în componenetele atracției sexuale) ar fi cea care dispare prima, într-un interval de aproximativ trei ani, iar fără prezența celorlalte două elemente, orice relație este sortită eșecului. Așadar, pentru a face dragostea să dureze este nevoie de toate cele trei elemente ale „triunghiului dragostei”, într-o îmbinare diferită, în funcție de stadiul relației. Mihai Parfeni

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE

Rugăciunea – unitatea de măsură a dragostei

u se poate ca Dumnezeu să nu asculte rugile omului, dacă omul ascultă poruncile Domnului.” (Avva Isaia). Nevoia de rugăciune a omului este dincolo de orice îndoială. Cu cât este mai puternică credinţa, cu atât este mai puternică şi nevoia de rugăciune. Pe de altă parte, credinţa unei persoane este susţinută şi de credinţa altor persoane. În aceasta apare importanţa Liturghiei şi a fiecărui cult public. Dar în societatea de astăzi constatăm o slăbire a credinţei. Prin urmare şi un fel de indiferenţă faţă de rugăciune. Poate că noţiunea de societate secularizată nu indică o societate total necredincioasă, ci o societate în care majoritatea membrilor nu mai practică rugăciunea decât foarte rar, în momente excepţionale. Părintele Dumitru Stăniloae spunea că semenii noştri ne pun probleme foarte complexe, iar întâlnirea cu ei produce împrejurări mereu noi; de aceea, noi trebuie să vedem în acestea tot atâtea chemări pe care Dumnezeu ni le adresează pentru a face să sporească iubirea. Răspunzând acestor chemări, acceptăm un dialog mereu nou între Dumnezeu şi noi. Punând, în toate situaţiile în care ne aflăm, gândul despre aproapele nostru în legătură cu Dumnezeu, noi Îi răspundem nu numai mulţumindu-I pentru faptul că ni l-a dat pentru creşterea noastră duhovnicească, dar şi cerându-I ajutorul pentru a răspunde nevoilor înnoite ale aproapelui nostru, nu numai pentru sporirea noastră, ci şi pentru sporirea sa duhovnicească. Gândindu-ne la Dumnezeu atunci când aproapele face apel la noi, când vedem că are nevoie de noi sau bucurându-ne Almanah Jurnal Spiritual 2015

de prezenţa şi atenţia lui, noi ascultăm porunca dragostei dată de Dumnezeu pentru darul şi pentru cuvântul pe care ni le adresează prin acesta. Dialogul nostru cu aproapele este, în acelaşi timp, dialogul nostru şi dialogul său cu Dumnezeu. Dar acest dialog nu se realizează într-un mod desăvârşit decât sub forma rugăciunii, adică atunci când ascultăm

chemarea celuilalt, îi răspundem în duhul rugăciunii, ne rugăm în ambianţa acestui dialog şi ne găsim capacitatea de a sluji. În rugăciune ne sensibilizăm cu totul faţă de ceilalţi, aşa cum o cere dialogul. În Ortodoxie se practică o formă de rugăciune permanentă, rugăciunea inimii sau a minţii pe altarul inimii ori a sensibilităţii pline de iubire şi milă în care se află Hristos cu iubirea şi mila Sa. Este adevărat că în această rugăciune pare că cerem mila lui Hristos numai pentru persoana noastră: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!”

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

„N

SPIRITUALITATE

Dar în măsura în care ne considerăm păcătoşi, în mod sigur ne gândim la toate păcatele pe care le-am făcut faţă de fraţii noştri, deci ne rugăm şi pentru relaţii mai bune cu aceştia, sau pentru ca ei să nu rămână pe veci atinşi de nedreptăţile noastre faţă de ei. În acest sens, Sf. Isaac Sirul spune: „Cel care, pomenind pe Dumnezeu, cinsteşte pe tot omul, află ajutor de la tot omul prin voinţa cea ascunsă a lui Dumnezeu. Şi cel ce îl apără pe cel nedreptăţit, Îl are pe Dumnezeu luptând pentru sine. Cel ce-şi dăruieşte braţul său spre ajutorul aproapelui, primeşte braţul lui Dumnezeu în ajutorul său”. Rugăciunea este dovada că suntem persoane raţionale, create după chipul lui Dumnezeu; ea este chezăşia viitoarei noastre îndumnezeiri şi fericiri. Dumnezeu este Adevăr; şi rugăciunea trebuie să fie adevărată, ca şi www.jurnalspiritual.eu

viaţa. Dumnezeu este Lumină; şi rugăciunea trebuie adusă întru lumina minţii şi a inimii. Dumnezeu este Foc; şi rugăciunea trebuie să fie înflăcărată. Dumnezeu este Atotputernic; şi rugăciunea trebuie să fie revărsare a inimii. Sf. Ioan de Kronstadt ne îndeamnă: „Învăţaţi-vă să vă rugaţi, siliţi-vă la rugăciune. La început va fi greu, dar după aceea, cu cât vă veţi sili mai mult cu atât va fi mai lesne. La început însă trebuie întotdeauna să te sileşti”. Petre Ţuţea spunea că „poarta spre Dumnezeu este credinţa, iar forma prin care se intră la Dumnezeu este rugăciunea. Ea este singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu”. Rugăciunea este înălţarea sufletului la Dumnezeu spre a-L lăuda, a-I cere ajutorul şi a-I mulţumi pentru tot binele pe care ni l-a dat şi ni-l dă

necontenit. De aceea, se poate spune că „rugăciunea este o clipă petrecută în ceruri” (Samuel Vincent), iar despre forma de manifestare „spiritul care se înalţă, face trupul să îngenuncheze” (G. Chr. Lichtenberg). Referitor la rugăciunea adevărată, putem lua aminte la un citat al istoricului Nicolae Iorga: „Cea mai bună închinare lui Dumnezeu este să păstrăm în sufletele noastre ceva din dumnezeirea Lui”. Acel ceva este şi trebuie să fie rugăciunea adevărată. Scopul rugăciunii este cunoaşterea lui Dumnezeu. Această cunoaştere este pe cea mai înaltă treaptă o asemănare a noastră cu El, printr-o rugăciune neîncetată şi prin punerea în practică a voii Sale. Dar, în acelaşi timp, cunoaşterea lui Dumnezeu este şi o contemplaţie a ceea ce face El în lume, a ceea ce face El pentru noi. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „În rugăciune, ceea ce este de trebuinţă, e mai puţin cuvântul decât gândul, e mai puţin întinsul mâinilor decât predarea sufletului, e mai puţin ţinuta trupului decât simţămintele. Ana nu a fost ascultată pentru că strigase cu glas tare şi înalt, ci pentru că făcuse să izbucnească glasuri mari în inima ei. („Glasul ei nu se auzea, şi cu toate acestea, Domnul îl auzi”).

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE

Chiar fără să îngenunchem, fără să ne batem în piept, fără să întindem mâinile spre cer, ci numai arătând un cuget arzător, vom atinge desăvârşirea rugăciunii. O femeie care lucrează la serviciu sau acasă, poate ridica la cer privirea sufletului ei şi să se roage fierbinte lui Dumnezeu. Un bărbat care merge singuratic pe drum, poate alcătui stăruitoare rugăciuni. Altul, stând în prăvălia lui, cosând piei, poate să-şi înalţe sufletul la Domnul. Un slujitor, făcând cumpărături, suind şi coborând, lucrând la bucătărie, când nu-i este cu putinţă să meargă la biserică, se poate ruga cu băgare de seamă, cu pietate. Dumnezeu nu vede nicăieri oprelişti. El nu cere decât un singur lucru: „clocotul duhului şi curăţia inimii”. Mihai Parfeni

oliva (în limba greacă Κόλλυβα) este un aliment care se foloseşte pentru ritualuri religioase şi se pregăteşte din grâu dat la piuă sau din arpacaş (orz măcinat dur). Coliva este simbol euharistic – la fel ca pâinea şi vinul de împărtăşanie, ea este substanţă vegetală transsubstanţiată în substanţă divină umană. La început, coliva a servit ca hrană, iar mai Almanah Jurnal Spiritual 2015

târziu la pomenirea morţilor, după modele şi tradiţii care existau deja în lumea păgână a timpului. Coliva este o ofrandă adusă de credincioşi la biserică spre sfinţire, în cinstea sfântului zilei, în ziua onomastică a cuiva sau pentru uşurarea sufletelor celor răposaţi, de păcate şi scoaterea lor din osânda veşnică. Coliva este elementul principal, absolut necesar pentru pomenirea morţilor. La toate soroacele de pomenire a morţilor, creştinul se îngrijeşte să facă o colivă pe care s-o aducă la biserică împreună cu o sticlă cu vin, pentru a fi sfinţite. Coliva închipuie însuşi trupul mortului şi este o expresie materială a credinţei în nemurire şi înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Hristos însuşi le-a înfăţişat ca simboluri ale învierii trupurilor: www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Coliva de grâu tradiţională – istoric şi semnificaţii

SPIRITUALITATE

„După cum bobul de grâu, ca să încolțească şi Nepricepându-se arhiereul ce este coliva, sfântul l-a luminat: „Coliva este făcută din grâu să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai fiert şi aşa ne-am obişnuit noi a numi grâul întâi în pământ şi să putrezească, tot aşa şi fiert în Evhaita“. După ce a aflat numele trupul omenesc mai întâi se îngroapă şi Sfântului care apoi s-a făcut nevăzut, putrezeşte, pentru ca să învieze apoi întru patriarhul îndată a adunat toată lumea nestricăciune” (I Corinteni 15, 36), precum şi a creştinilor şi le-a spus ceea ce a văzut şi a auzit. Învierii Lui, deoarece Mântuitorul Hristos s-a Deci, făcând creştinii colivă, s-au ferit folosit de exemplul bobului de grâu pentru a neîntinaţi de meşteşugul vrăjmaşului. Nimeni prevesti Învierea Lui din morţi. n-a cumpărat din bucăţele împărăteşti, încât Coliva mai are o semnificaţie profundă şi toate s-au stricat în săptămâna aceea şi le-au tainică: boabele de grâu, care sunt adunate aruncat în mare. Nelegiuitul împărat, văzând laolaltă, simbolizează Biserica lui Hristos şi pe că tăinuita lui cursă s-a vădit şi nimic n-a membrii ei, cei vii şi adormiţi, care se găsesc sporit, foarte tare s-a ruşinat. El a poruncit ca împreună în rugăciune. De aceea, la sfârşitul iarăşi să se vândă în târg obişnuitele bucate. parastasului, când preotul binecuvântează Nu mult după aceasta, sărbătoarea Sfântului coliva, creştinii se apropie, prind cu mâinile de Mare Mucenic Teodor a fost rânduită în marginile farfuriei şi o leagănă în semn de calendar în prima sâmbătă a Postului Mare oferire către Dumnezeu. (mai precis pe vremea Patriarhului Nectarie al Legănarea colivei cu mâinile este pe de-o parte Constantinopolului (381-397)). De expresia legăturii reale cu cei adormiţi, iar pe de altă parte, un „După cum bobul de grâu, atunci şi până astăzi, în prima sâmbătă a Postului Mare, se face semn al învierii, asemănător celui ca să încolțească şi să pomenirea morţilor şi pomenirea din Sfânta Liturghie, când preoţii aducă roadă, trebuie să fie Sfântului Teodor Tiron. leagănă acoperământul mare îngropat mai întâi în Coliva, supranumită şi „prăjitura deasupra Darurilor la citirea Crezului până la momentul când pământ şi să putrezească, tristă” sau „prăjitura funebră”, se se zic cuvintele „Şi a înviat a treia tot aşa şi trupul omenesc prepară din arpacaş, nuci şi poate zi, după Scripturi”, închipuind mai întâi se îngroapă şi fi „îmbogăţită” cu diverse arome. Se spune că tot ceea ce adăugăm în cutremurul care a avut loc cu putrezeşte, pentru ca să grâul fiert simbolizează calităţile ocazia morţii şi învierii lui Iisus învieze apoi întru răposaţilor pe care îi pomenim. În Hristos (Matei 27, 51). nestricăciune” . acest caz, o colivă aromată Coliva a fost introdusă în practica înseamnă că aceştia au fost plini Bisericii după minunea Sfântului de virtuţi. Teodor Tiron, săvârşită la 50 de ani după moartea sfântului, în vremea împăratului Ştiaţi că…? Iulian Apostatul (361-363), care dorind să-i …Deşi obiect ritual, coliva şi-a pierdut din batjocorească pe creştini, a dat ordin componentele simbolice – nuca, de exemplu, guvernatorului oraşului Constantinopol să purtătoare a semnului crucii – înlocuite de stropească toate proviziile din pieţele de decoraţii laice care trimit mai curând la alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima tehnologie: bomboane metalice sau în culori săptămâna a Postului Mare. fosforescente? Sfântul Teodor, apărându-i în vis …În Bucovina şi Transilvania se credea că Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului atâtea păcate i se iartă mortului câte fire de (360-370), i-a poruncit acestuia să-i anunţe pe grâu mănânci din colivă, rugându-te pentru el? creştini să nu cumpere nimeni nimic din piaţă, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere Sînziana Zaiţ (colivă). www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE

Folosul timpului pentru mântuire

impul face parte din marile teme ale literaturii și filosofiei, în care i se dă o mare importanță și se pune accentul pe folosirea sa corectă. Cu atât mai mult, teologia oferă timpului o caracteristică aparte, considerându-l un mijloc de a trece în eternitate, dincolo de timp. Folosul duhovnicesc al praznicelor împărătești și al sărbătorilor sfinților, care se roagă neîncetat pentru mântuirea noastră, este cu totul deosebit. La fel este și importanța sărbătorilor civile, a aniversărilor de evenimente și a personalităților din istorie. Orice aniversare este plină de învățăminte, ne ajută să învățăm din trecut și din istorie. Timpul este asemănat cu o luntre ce plutește fără oprire între două eternități și poartă în ea viața și destinul întregii existențe. Doar Dumnezeu este fără început și sfârșit, în veci același, iar făptura se schimbă și se învechește. Deși viața omului pare neînsemnată în raport cu veșnicia, totuși timpul și fiecare clipă prețuiește foarte mult în fața lui Dumnezeu și poate schimba destinul și istoria. Într-o viață de câțiva ani sau de câteva clipe se poate dobândi fericirea veșnică sau se poate pierde pentru totdeauna. De aceea, trebuie să avem mare grijă la trecerea timpului pentru a ne folosi de fiecare clipă a vieții noastre spre a ajunge la mântuire. Timpul reprezintă cadrul în care se desfășoară viața și progresul, iar de întrebuințarea pe care i-o dăm depinde starea din viitor a fiecăruia dintre noi. Timpul este unul dintre cele mai prețioase daruri oferite de Dumnezeu omului. Este un capital pe care Dumnezeu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

ni-l împrumută nu pentru a-l cheltui la voia întâmplării, ci pentru a-l folosi cu înțelepciune, în vederea desăvârșirii și mântuirii și a-l înapoia Stăpânului Ceresc sporit cu dobândirea faptelor bune. Ori de câte ori încercăm să descifrăm semnificația sărbătorilor bisericești sau civile, trebuie să luăm aminte că în istorie mulți au trecut la cele veșnice, iar prezentul mereu înnoit găsește pe pământ și alți oameni, meniți să le ia locul. Dar popasurile sărbătorești ne mai învață ceva: cu fiecare an, anotimp sau ceas adăugat trecutului, se învechește și se scurtează firul zilelor noastre pământești. Creștinul e dator să-și aducă mereu aminte de parabola celor zece fecioare, să privegheze neîncetat și să nu contenească în străduințele după desăvârșire.

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Cu prilejul marilor sărbători se cuvine să ne cercetăm cu luare-aminte trecutul, să ne fixăm planul de activitate pentru zilele ce ne stau în față și să pornim cu puteri mereu înnoite spre ținta finală: desăvârșirea. Se zice că de adevărata valoare a unor bunuri ne dăm seama numai după ce l-am pierdut. Deci să nu așteptăm sfârșitul vieții pentru a înțelege prețul timpului, rolul său în actul mântuirii și marea taină a vieții creștine. Mihai Parfeni

De ce facem cruce cu dreapta?

reştinismul se prezintă în faţa lumii, de douăzeci de veacuri, cu cel mai simplu, dar şi cel mai mare dintre semne: Sfânta Cruce. „Sfânta Cruce arată cât de mult a iubit Dumnezeu lumea. Semnul Crucii este semnul iubirii nesfârşite şi, mai presus de înţelegere a lui Dumnezeu faţă de oameni, o iubire care respectă libertatea omului chiar şi atunci când omul Îl respinge pe Dumnezeu sau nu Îl primeşte… Semnul Crucii rămâne veşnic în trupul Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Înviat şi Înălţat la ceruri, pentru a ne arăta cât de mult ne-a iubit El pe noi şi S-a dăruit nouă, ca pe noi să ne ridice la ceruri… “ Mamele noastre făceau semnul crucii peste pâinea care urma să intre în cuptor, iar ţăranii încrustau semnul Sfintei Cruci pe poarta lor ca să intre pe ea în curte sau în casă ca într-o biserică, ca într-un loc sfinţit, prin rugăciune şi fapte bune. Noi aşezăm crucea la margine de drum sau la răscruce de drumuri ca să ne aducem aminte de Mântuitorul Iisus Hristos, Cel care a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”, arăta Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în predica din Duminica Înălţării Sfintei Cruci din anul 2014. Semnul crucii a fost folosit încă din vremea Bisericii primare, atât în cult cât și, din când în când, ca semn de recunoaștere, de apartenență la comunitatea creștină, ca un semn de prietenie într-un anumit sens, din cauza persecuțiilor împotriva creștinilor.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Prima referință cunoscută la semnul Crucii apare în scrierile lui Tertullian (cca. 160-225 d.Hr.), care afirmă despre creștini că „la fiecare pas și la orice mișcare, când intră sau ies, când ne punem hainele și încălțămintea, când mergem la baie, când stăm la masă… în toate lucrările noastre zilnice ne însemnăm pe frunte cu semnul” (De Corona, 3). Regăsim la Sfinţii Părinţi o mulțime de referiri la semnul crucii și de îndemnuri de a-l folosi oricând este posibil. Pare totuși relativ evident că modul cel mai răspândit de a face semnul crucii era de a se însemna doar pe frunte mai degrabă decât pe toată partea de sus a corpului. Prima atestare scrisă a acestei forme extinse apare în viața Sfintei Nina, evanghelizatoarea Georgiei, în secolul al IV-lea sau al V-lea: „Sfânta Nina a început să se roage îndelung lui Dumnezeu. Apoi a luat crucea (de lemn) și a atins cu ea capul, apoi picioarele și umerii reginei, făcând semnul crucii (asupra ei) și de îndată a fost vindecată” (Studia Biblica, V, 32). Cum se face semnul crucii? Rădăcina și viața poporului nostru, înaintea lui Dumnezeu, este credința cea dreaptă în Hristos, adică Ortodoxia. Cuvântul „ortodoxie” îneamnă dreaptă mărire. Este un cuvânt grecesc, care

Almanah Jurnal Spiritual 2015

nu s-a tradus în limba noastră, ci a rămas aşa cum este în limba greacă, dar însemnătatea lui pentru noi este „dreaptă mărire”, orthos însemnând drept, dreaptă în limba greacă, iar doxia însemnând slăvire, credinţă, deci dreapta credinţă. Noi ne numim pe noi înşine ortodocşi ca să ne deosebim de ceilalţi creştini care nu sunt ortodocşi, ci sunt, zicem noi, eterodocşi. Ce înseamnă eterodox? Străin de Ortodoxie, străin de dreaptă mărire. În practica ortodoxă este folosită mâna dreaptă, pentru că, după cum s-a menționat, ortodoxia înseamnă dreapta credință. Degetul mare, indexul și

degetul mijlociu sunt împreunate într-un singur punct, în timp ce inelarul și degetul mic sunt ținute în palmă. Cele trei degete astfel împreunate se pun pe frunte, apoi coboară spre piept; de acolo, mâna merge către umărul drept, iar apoi ea merge orizontal către umărul stâng. În timp ce se face semnul crucii, se rostește „în numele Tatălui” (când mâna e pe frunte)“, și al Fiului” (când mâna coboară pe piept), „și al Sfântului Duh. Amin” (când mâna se duce de la un umăr la celălalt).

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Crucea – cale/misiune Cele trei degete împreunate simbolizează Sfânta Treime, cele trei Persoane împărtășind aceeași Esență (natură). Celelalte două degete, strânse unul lângă celălalt și ambele în podul palmei reprezintă dubla natură, umană și divină, reunite în persoana Domnului Iisus Hristos. Acest aspect se leagă de cunoscuta chemare a Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie” (Mc 8, 34). La modul general, ştim că fiecare om este chemat de Dumnezeu pe calea creştină a desăvârşirii. La modul concret, fiecare trebuie să răspundă acestei chemări. „Crucea vieţii” nu înseamnă doar necaz şi suferinţă, ci şi „misiunea vieţii personale”, împlinită în familie, la locul de muncă, în lume etc., cu bună

credinţă, hărnicie şi conştiinciozitate. Cu sacrificii de tot felul, inclusiv cel suprem, la nevoie, după exemplul desăvârşit al Mântuitorului. Vitregia istoriei noastre ca neam a lăsat urme adânci. Una dintre virtuţile pe care o dă suferinţa Crucii este răbdarea. Prin îndurarea necazurilor şi a încercările vieţii, românii au dobândit putere sufletească şi de aici vine şi recunoaşterea lui Dumnezeu. Brînduşa Dediu

Tinerii în societate şi în Biserică

n lumea de astăzi este foarte important pentru oameni în general și pentru tineri în special să reușească în societate. Fără a cădea în prejudecata generalizării, modalitățile sau consecințele acestei reușite cu orice preț sunt adesea lipsite de valențe etice, în condițiile în care viața în Hristos nu pare a fi apanajul celor tineri. Dar Biserica are rolul de a trezi societatea și de a-i aminti că nu ea dă măsura tuturor lucrurilor. Și nu contează ce spun alții, atâta vreme cât noi știm ce zice Hristos.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

În acest context, cunoașterea, trăirea și practicarea valorilor creștine devine condiție a unei vieți echilibrate, în împăcare cu sine, cu semenii și cu Dumnezeu. Pentru aceasta, tinerii trebuie să înțeleagă corect libertatea proprie, să respecte libertatea celorlalți și să-și asume responsabilitatea pentru faptele lor. Tinerețea este un timp în care omul trebuie să aleagă, să ia decizii, știind că toți tinerii au vocația sfințeniei. Dar pentru a ne putea pune speranța în tineri, trebuie mai întâi să investim în ei. Tinerii așteaptă să nu-i judecăm, ci să-i înțelegem, chiar dacă ei înșiși, la vârsta asta, nu se înțeleg. Ei trebuie tratați ca parteneri ai mântuirii în Biserică, pentru că nu ne mântuim singuri, dar nici la grămadă. Tinerii așteaptă să vadă în Biserică modele autentice de viață, nu un spațiu al legilor și al interdicțiilor. Dincolo de prejudecățile conform cărora religia ține de trecut, ortodoxia nu este doar un mod de a gândi, ci e un mod de a trăi întâlnirea cu Dumnezeu prin schimbarea vieții. De aceea, fiecare om are nevoie de ceva care să-l definească înaintea lui Dumnezeu. Adesea însă, o gravă incultură pedagogică îi Almanah Jurnal Spiritual 2015

împiedică să-și dezvolte vocațiile și să intre în contact cu bucuria întâlnirii cu Hristos. Biserica trebuie să ajute generațiile tinere să-și pună întrebări asupra sensului existenței și să le ofere răspunsuri autentice la întrebările fundamentale ale vieții întrucât tânărul are ne-

stare de har și împlinire a vieții. De aceea, tinerii au nevoie de participare la viața efectivă a Bisericii, nu de superficialitate sau de o relație contabilicească cu Dumnezeu. Singura libertate a unui om e libertatea față de păcat.

voie să-și găsească punctele de reper în viața duhovnicească. Tinerii așteaptă să vadă în Biserică modele autentice de viață, nu un spațiu al legilor și al interdicțiilor. Biserica Ortodoxă este o Biserică vie, în care se produce o permanentă întinerire în Duhul Sfânt, iar Dumnezeu se adresează fiecăruia într-un mod personal. Ortodoxia nu este o ideologie sau un sindicat din care poți demisiona, ci este bucurie,

Tinerii nu trebuie să se teamă să mărturisească prezența lui Hristos în viața lor pentru că sunt parte integrantă a planului prin care Hristos a înnobilat Biserica. Întrucât mântuirea nu este doar un punct care să fie atins, ci un întreg proces complex, tinerii trebuie să aibă dorința de a crește permanent împreună cu Hristos.

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Tinerețea ca stare de spirit include un dinamism și un curaj cu bun simț, elemente necesare responsabilizării personale și comunicării cu Dumnezeu și cu oamenii. Orice tânăr trebuie să își dorească în mod liber întâlnirea cu Hristos, fiind convins că Domnul nu întârzie niciodată la întâlnire. Însă dorința de libertate îi determină pe tineri să aibă adesea o etică diferită de cea a Bisericii. Mentalitatea hedonistă și transformarea libertății în libertinaj îi fac pe tineri să scape din vedere un lucru esențial: singura libertate a unui om e libertatea față de păcat. Tinerii își doresc să nu se mai simtă străini de Biserică, să nu constate o ruptură a experienței religioase de viața cotidiană. Este esențial ca atunci când se apropie cu sinceritate și entuziasm de orice formă de religiozitate, tânărul să nu fie tratat cu

indiferență, pentru că el poate considera tăcerea o formă de agresivitate. Într-unul dintre discursurile sale, Patriarhul Daniel spunea că în Biserică, nu există tineri sau bătrâni, ci doar tineri de vârste diferite. Totuși, tinerețea poate fi considerată o vârstă a îndoielilor fără de care credința nu poate să rodească. De fiecare dată când un tânăr constată că viața trupească nu e suficientă, începe să simtă un gol. Atunci trebuie să fie deschiși, sinceri, atenți și să-L caute cu adevărat pe Dumnezeu. Pentru a-i ajuta, Biserica trebuie să-i învețe să iubească și să-i încurajeze spre „a fi”, nu spre „a avea”. Și cum nu pot iubi ceea ce nu cunosc, e necesară ieșirea în întâmpinarea lor, deoarece atunci când înțeleg actualitatea mesajului, tinerii sunt dispuși spre acțiune. Mihai Parfeni

Îngerul păzitor - dublul ceresc al omului

ngerii intermediază relația dintre Creator și creația Lui, între existențele particulare și unitatea universalului, garantând că nimic nu poate rămâne în afara providenței divine. Numirea de „înger” arată www.jurnalspiritual.eu

menirea lor de slujitori ai lui Dumnezeu şi organe ale providenţei divine. Sf. Ioan Damaschin spune că îngerii „locuiesc în cer şi au un singur lucru de făcut: să laude pe Dumnezeu şi să slujească voinţei Lui”. Ei îi ajută pe oameni să înţeleagă realitatea eternă a lui Dumnezeu, îi călăuzesc spre împărăţia cerurilor, fiind mijlocitori între El şi oameni. Ei duc rugăciunile noastre către Dumnezeu şi au menirea de a-l ajuta pe om în efortul său de înduhovnicire a lumii pământeşti. Îngerul este prezentat adesea ca fiind un fel de „dublu ceresc al omului”, ce induce pioşenie, aşa după cum diavolul seduce spre păcat. Referitor la argumentul suprem al existenţei îngerilor, acesta este preluat de la Toma d’Aquino: îngerii există pentru că există ordine. Ceea ce este foarte important în anghelologie este faptul că îngerii au o calitate specifică, şi anume de a fi simultan aproape de Dumnezeu şi aproape de om.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Fer. Augustin: „Totul este plin de îngeri” Sfânta Scriptură ne arată în foarte multe locuri existenţa reală a îngerilor precum şi menirea lor în lucrarea de mântuire a oamenilor. În Vechiul Testament se vorbeşte mai mult despre un înger colectiv deoarece evreii vedeau mântuirea prin comunitatea lui Israel. Texte precum cele de la Psalmul 33, 7 („Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El şi-i va izbăvi pe ei”), Psalmul 90, 11 („El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale”), Facere 48, 16 („Îngerul ce m-a izbăvit pe mine de tot răul să binecuvinteze pruncii aceştia”) şi Ieşire 23, 20 („Iată, Eu trimit înaintea ta pe îngerul Meu, ca să te păzească în cale…”) sunt mărturii credibile despre existenţa lumii angelice. Noul Testament prezintă suficiente argumente pentru a crea o doctrină temeinică în ceea ce priveşte lumea îngerilor. Astfel de mărturii găsim la Evrei 1,14 („Îngerii oare nu sunt toţi duhuri slujitoare, trimise ca să slujească pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii?”), Fapte, cap. 12 (Sf. Ap. Petru e scos din închisoare de un înger, apoi bate, în puterea Almanah Jurnal Spiritual 2015

nopţii, la uşa unor prieteni, iar aceştia convinşi că o asemenea evadare e imposibilă, socotesc că cel de la uşă nu poate fi Petru, ci îngerul lui) sau Luca 16,22 (Săracul Lazăr „este dus de către îngeri în sânul lui Avraam”). Din textul de la Matei 18, 10: „Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mai mici, căci zic vouă: că îngerii lor în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri”, înţelegem că fiecare om îşi are îngerul său păzitor. În cartea Apocalipsei se vorbeşte despre îngeri care controlează vânturile, pământul şi marea (7, 1-3), au stăpânire asupra focului (14, 18) şi asupra apelor (16, 4-5). Cu atât mai mult fiecare om are propriul înger păzitor. Sfinţii Părinţi ne dau mărturie despre existenţa îngerilor păzitori, Biserica mărturisind acelaşi adevăr în rugăciunile sale. Îngerul păzitor este numit „pedagog şi păstor” (Sf. Vasile cel Mare), „înger al păcii” (Sf. Ioan Hrisostom), „înger al căinţei” (Hermas) sau „înger al rugăciunii” (Tertulian). Sf. Vasile cel Mare şi Clement Alexandrinul aşează sub protecţie angelică naţiunile, oraşele şi bisericile locale (cf. Apocalipsa 1, 20), Fer. Augustin afirmă că „în ziua Judecăţii ne vom auzi viaţa povestită de îngerul păzitor”, iar Origen şi Sf. Ambrozie concluzionează că: „Totul este plin de îngeri”. Dacă oricum suntem în grija lui Dumnezeu, de ce mai avem nevoie de asistența îngerului?

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Ca dogmă, se admite că există îngeri trimişi de (al Greciei şi al Persiei), nu este vorba despre Dumnezeu pentru slujirea şi protecţia o luptă duşmănoasă, ci una a zelului iubitor, oamenilor şi că există îngeri păzitori care se care, neputând anticipa decizia divină (pentru ocupă personal de om pe tot parcursul vieţii că îngerii nu sunt atotştiutori), se dedică, în sale. Motivul pentru care omul are nevoie de aşteptare, cu toată puterea, misiuni un înger călăuzitor este acela că trăieşte, de la încredinţate şi protejatului propriu. protopărinţi încoace, sub semnul derivei. „Îngerul păzitor este un prieten ceresc, Fiecare are nevoie de un ghid, pentru că varianta diafană a propriei noastre suntem, prin definiţie, călători, fiinţe în identităţi.” trecere. La Claus Westermam găsim ideea că El ne ajută în acelaşi timp dinspre origine şi mascotele la modă de astăzi sunt reziduuri dinspre viitor. Îngerii nu-L substituie pe degenerescente ale îngerului păzitor. Ele Dumnezeu, ci Îl slujesc: sunt instrumentele ocupă – în mentalitatea omului contemporan Lui, sunt trimişii Lui. Aşadar, îngerii nu – locul devenit vacant prin suspendarea dublează Providenţa, ci o realizează, o autorităţii angelice. împlinesc. Demnitatea omului, creat după Serghei Bulgakov afirmă că îngerul păzitor chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, este un prieten ceresc, varianta diafană a reprezintă un argument suficient pentru a face propriei noastre identităţi. Omul şi îngerul său plauzibilă ipoteza îngerului conferit la naştere. conlucrează sub acelaşi „jug”, trag laolaltă Îngerul păzitor ne poate abandona? acelaşi „atelaj”. Sunt două fiinţe cu aceeaşi Referitor la aceast aspect, Origen, rădăcină, cu aceeaşi obârşie. Fer. Ieronim şi Sf. Vasile cel Mare „Serghei Bulgakov afirmă Sunt două fiinţe şi un singur susţin că păcatul, în formele lui proiect. Otto Hophan susţine că că îngerul păzitor este un supreme, poate alunga partenerul fiecare înger capătă funcţia de prieten ceresc, varianta ceresc de lângă om, iar Sf. Ambrozie înger păzitor o singură dată, susţine că Dumnezeu ia îngerul de diafană a propriei noastre pentru un singur om, iar lângă cei drepţi pentru a-i lăsa să identităţi. Omul şi îngerul Hildegard von Bingen afirmă că lupte singuri, sporindu-şi meritul. între om şi înger se creează o său conlucrează sub Scolastica însă tranşează în favoarea legătură de tipul aceleia care îi acelaşi „jug”, trag laolaltă opiniei conform căreia îngerul nu ne ţine laolaltă pe fiul risipitor cu acelaşi „atelaj”. Sunt două părăseşte niciodată, chiar dacă, în fratele său, rămas acasă, în anumite momente, se abţine să fiinţe cu aceeaşi rădăcină, prejma tatălui. intervină. De aceea, nu trebuie să Prezenţa îngerului păzitor este cu aceeaşi obârşie. “ atribuim însoţitorului ceresc o o lege a existenţei spirituale a psihologie resentimentară, de tip omului, tot astfel cum gravitaţia uman. e o lege a existenţei sale fizice. De altfel, În ceea ce priveşte întrebarea dacă este îngerul poate fi văzut ca o energie opusă forţei îngerul stingherit de obligaţia de a ne purta de gravitaţionale: el ne trage mereu în sus. Fiind grijă, teologia pură spune că nu. Câtă vreme slujitor şi păzitor în acelaşi timp, funcţia fac voia lui Dumnezeu, îngerii nu au afecte generică a îngerului păzitor este deci buna divergente şi sunt deasupra oricărei forme de noastră orientare. Așadar, îngerul păzitor, sentimentalism. Dar se vorbeşte totuşi în prin vocația sa protectoare, îl ajută pe om în Scriptură despre îngeri care se bucură vulnerabilitatea sa, având rolul de a (Luca 15, 10) şi despre îngeri care plâng administra pelerinajul lui spre originea (Isaia 33, 7). Atunci când se aduce în discuţie primordială. faptul că ierarhiile cereşti pot intra în conflict, Mihai Parfeni aşa cum o atestă textele sacre atunci când vorbesc despre lupta dintre îngerii naţiunilor www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE

Cugetări despre post Sf. Vasile cel Mare: „Postul este cel mai bun străjer al sufletului, cel mai sigur tovarăş al corpului, arma vitejilor, întărirea atleţilor. El alungă spiritele, îndeamnă la pietate, face a iubi înfrânarea, inspiră modestie, dă curaj în război şi te învaţă a iubi pacea. Postul dă aripi rugăciunii pentru a se înălţa şi a pătrunde în ceruri. Postul este sprijinul caselor, părintele sănătăţii, povăţuitorul tinerimii, podoaba bătrânilor, plăcutul tovarăş al călătorilor, amicul sigur al soţilor”. S. Bailly: „Cine îşi hrăneşte trupul prea Sf. Vasile cel Mare: „Postul este izvor de mult, îşi hrăneşte sufletul prea puţin”. bucurie”. Pr. Alexander Schemmam: „Postul… Teofilact al Bulgariei: „Postul este marea o şcoală a căinţei”. armă împotriva ispitelor, precum plăcerea Sf. Teodor Studitul: „Postul adevărat este este începutul tuturor păcatelor”. abţinerea de la orice lucru rău”. Sf. Simeon Noul Teolog: „Postul, acest doctor Fer. Augustin: „Fecioria trupului aparţine al sufletelor noastre… îl face pe fiecare să ia câtorva, dar fecioria inimii trebuie să aparţină aminte la sine însuşi şi-l învaţă să-şi tuturor”. amintească de păcatele şi de lipsurile sale”. Fer. Augustin: „Câţi săraci ar putea fi Sf. Ioan al Antiohiei: „Postul Fer. Augustin: hrăniţi datorită unei zile de post ?!” ne îngreuiază pe dinafară, dar Sf. Nil Sinaitul: „Eşti stăpân pe „Câţi săraci ar putea fi ne curăţă pe dinăuntru”. pântece? Atunci fii stăpân şi pe hrăniţi datorită unei zile Sf. Ioan Gură de Aur: „Postul de post ?!” limbă!” este mama sănătăţii”. Patr. Nicodim: „Minte sănătoasă în Sf. Ioan Gură de Aur: „Cel ce trup sănătos – spuneau strămoşii noştri. La nu cunoaşte postul, nu cunoaşte crucea”. acestea putem adăuga: suflet curat în trup Sf. Ioan Gură de Aur: „Să nu pierdem rodul curat”. postului, după ce am răbdat truda postului”. Sf. Isaac Sirul: „Postul ocroteşte orice virtute. Sf. Ioan Gură de Aur: „Postul trupului este Este începutul luptei spirituale, cununa celor hrana sufletului”. cumpătaţi, frumuseţea fecioriei şi sfinţeniei, Sf. Ioan Gură de Aur: „Dacă nu îţi schimbi strălucirea cuminţeniei, începutul vieţii viaţa, la ce mai posteşti? Schimbarea bucatelor creştine, mama rugăciunii, izvorul smereniei. nu ajută la nimic”. Postul te învaţă liniştea şi el precede celelalte Sf. Ioan Gură de Aur: „Dacă postul ne este fapte bune”. abţinerea de la mâncare, odată ce au trecut Sf. Grigorie Palama: „Postul acela este aceste zile, a trecut şi postul. Dar de ne vom adevărat, care este prezent în toate; pe toate abţine de la păcat, postul acesta nu va le curăţeşte şi pe toate le vindecă”. înceta după ce celălalt a trecut. Ne va fi de Sf. Vasile cel Mare: „Postul îi învaţă pe toţi nu folos necontenit – şi înainte de împărăţia doar cumpătarea de la mâncare, ci şi cerurilor, ne va aduce aici, pe pământ, bună înstrăinarea de iubirea de argint, de nesaţ şi răsplătire”. de orice răutate”. Mihai Parfeni Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Antim Ivireanul – un reper duhovnicesc

sfântă datorie creştină ne îndeamnă a ne cinsti strămoşii în cele ale credinţei. Din şirul înaintaşilor demni de cinstire face parte şi Antim Ivireanul, fost mitropolit al Ţării Româneşti, canonizat recent de Biserica noastră, cu zi de serbare la 27 septembrie. Viaţa lui (1650 – 1716) a fost încărcată de suferinţe şi osteneli, începând cu robia faţă de turci, care i-a marcat anii copilăriei, continuând cu strădaniile sale merituoase pentru promovarea limbii române în Biserică. Biografia lui este structurată pe câţiva ani hotărâtori pentru cursul vieţii, dar mai ales, este compusă din multe fapte de o importanţă aparte pentru cultura românească. Trepte ale urcuşului său istoric au fost anii 1689 – 1690, când domnitorul Constantin Brâncoveanu l-a adus în Ţara Românească, apreciindu-i credinţa; anul 1705, când a fost ales episcop la Râmnic şi anul 1708, prin ridicarea lui în slujirea de mitropolit al ţării. Deşi nu era de neam român, el s-a integrat întru totul spaţiului românesc, slujind poporul ce l-a „adoptat”, cu dăruirea proprie unei înalte conştiinţe creştine. Se înţelege mai bine aceasta dacă luăm în considerare că din cele 63 de titluri de cărţi a căror tipărire a supravegheat-o de-a lungul anilor, 39 au fost lucrate de el însuşi. Cele 22 de cărţi tipărite în www.jurnalspiritual.eu

româneşte confirmă efortul lui de a introduce limba română în cultul Bisericii, spre înţelegerea mai bună de către creştini a conţinutului slujbelor şi rugăciunilor, cu convingerea că patimile rele din inima omului „numai din cetanie şi din auzire să omoară”. Lui Antim Ivireanul îi datorează recunoştinţă creştini de pe o largă arie geografică, care au primit, prin înţelegerea şi râvna lui, cărţi de cult bilingve. Aflat într-o continuă competiţie cu sine însuşi, Antim a gândit şi tipărirea unei cărţi, (păstrată doar manuscris), intitulată „Chipurile Vechiului şi Noului Testament” – într-o lucrare ce putea deschide largi perspective pedagogiei creştine în şcoli, prin tipărirea de chipuri şi scene biblice însoţite de texte explicative. Se confirmă şi prin aceasta recunoaşterea multiplelor sale daruri, la care, referindu-se secretarul curţii domneşti, italianul Anton Maria del Chiaro, spunea: „Era înzestrat cu daruri aşa de rare, ştiind să facă într-un chip minunat orice fel de lucru de mână, mai cu seamă săpături, desene şi broderii”. La acestea se cuvin adăugate calităţile sale predicatoriale demonstrate prin elocvenţa energică faţă de păcatele timpului pe care îl trăia. Conştiinţa slujirii exprimă mărturisirea responsabilităţii sale arhiereşti, care l-a stăpânit până în ultima zi a vieţii. S-a identificat astfel nu numai cu marii săi predecesori, ci şi cu greutăţile poporului, care uneori se plângea de poverile şi neajunsurile vieţii, devenite piedici în calea unei vieţi creştine. Pe toţi îi asigura: „La greul acela sunt şi eu părtaş şi într-acel jug ce trageţi voi, trag şi eu”. Pornind de la această mărturisire, el critica aspru pe cei ce nu respectau posturile, indiferent ce poziţie socială aveau. Distingem la Antim şi preocupări de asistenţă socială, valabile şi astăzi, ca expresie a grijii Bisericii pentru nevoile celor din jur, care trebuie reactivată şi transpusă în forme concrete. Almanah Jurnal Spiritual 2015

SPIRITUALITATE A formulat prevederi în ceea ce priveşte învăţătura copiilor nevoiaşi, îngroparea oamenilor săraci, ajutorarea fetelor sărace spre a se putea mărita sau cercetarea bolnavilor. Prin toate acestea şi altele multe ce s-ar mai putea spune despre el, Antim Ivireanul a fost continuator al ideilor şi practicilor marilor ierarhi predecesori, confirmând prin fapte conţinutul predicilor sale. Poate a fost mai puţin inspirat în ţesătura subtilităţilor politice, fapt pentru care Nicolae Iorga îl critica destul de aspru. Dar nu acestea au fost definitorii pentru personalitatea lui. Dimpotrivă, ca o ironie a soartei, el, care tipărise în 1715 cartea „Sfătuiri creştine -

politice” către domnitorul Ştefan Cantacuzino, avea să cadă pradă, peste un an, intrigilor politice, fiind condamnat la exil în muntele Sinai şi în drum spre locul hotărât, a fost ucis. Complexitatea gândirii sale, înalta şi duhovniceasca conştiinţă creştină a arhieriei sale, neodihna de zi cu zi, grija pentru promovarea valorilor şi condamnarea formalismului şi imposturii, au fost virtuţile ce-l recomandă astăzi drept reper. Spre modelul său poate privi oricine vrea să slujească cu inimă bună lui Dumnezeu, având în suflet „tipărite şi pecetluite” - cum spunea el, pildele vrednicilor înaintaşi. Mihai Parfeni

oezia creştin ortodoxă cultă traversează un lung hiatus temporal până în secolul al XIX lea, dar subzistă în cărţile populare, în psalmii lui Dosoftei, circulând sub formă de colinde şi în tot folclorul religios răspândit în popor. Există o raportare perpetuă a omului la voinţa divină (în elegiile lui Grigore Alexandrescu), un fior cosmogonic şi trascedental (în toată poezia lui Eminescu, care cuprinde şi câteva texte religioase), o îngenunchere în faţa misterului Dumnezeiesc (în poezia lui Goga şi în baladele lui Coşbuc despre război şi moarte), dar rămâne meritul incontestabil al poeziei moderne – reprezentată strălucit prin Almanah Jurnal Spiritual 2015

Al. Macedonski (în „Psalmii moderni”), Tudor Arghezi, Lucian Blaga, V. Voiculescu, I. Pillat, Nichifor Crainic – de a fi redescoperit sensurile creştine ale dialogului dintre om şi divinitatea tutelară – despre rosturile vieţii, misterul existenţial, necesitatea şi sensul integrator al morţii, locul omului în univers, destinul Cosmosului etc. Aţi ascultat critici de artă, poeţi, scriitori, i-aţi auzit pe unii chiar judecând pe marii noştri poeţi. Găsim de cuviinţă că şi oamenii Bisericii s-au ocupat de poeţii noştri şi s-au străduit să meargă mai adânc, la gândirea lor, la înţelegerea lor, la crezul lor. Dacă românii recunosc în Eminescu pe cel mai mare poet al lor, este pentru că Eminescu a ştiut să exprime în mod remarcabil sufletul ţării sale, traducând cu fidelitate aspiraţiile sau visurile compatrioţilor săi. Sinteză personală, poezia lui este de asemenea, sinteză a ceea ce s-ar numi spiritualitatea românească. Cu acest titlu, ea merită să fie cunoscută cu exactitate. Eminescu a fost un poet al iubirii. Iubirea lui este inspirată din adânc, dumnezeieşte şi urcă în final până la Hristos, Mântuitorul nostru; şi acolo găseşte el icoana supremă a iubirii lui… www.jurnalspiritual.eu

SPIRITUALITATE

Sentimentul religios în literatura română

SPIRITUALITATE

El rosteşte o sentinţă unică în vremea lui faţă şi grea a zborului sufletesc către lumină”. de atâta lume: „Şi astfel, a se jertfi din iubire Pentru Arghezi, Dumnezeu este numai un pentru alţii, pentru lume, de atunci a rămas gând, o amintire, o concepţie, poetul (jertfa lui Hristos) cea mai importantă formă a îndoindu-se de existenţa Lui. Psalmii existenţei umane!” A se jerfi nu pentru sine, ci arghezieni se instituie într-un refuz al dogmei. pentru alţii, pentru lume, a se jertfi din iubire Spiritul arghezian pendulează, oscilează este un lucru măreţ, la care adăuga, permanent între afirmaţie şi negaţie, refuz şi precizând : „această iubire este sâmburele de acceptare, revoltă şi resemnare, orgoliu şi adevăr, în stare să dizolve întreaga umilinţă. dezarmonie dintre oameni şi asprimea luptei Arghezi se zbate neîntrerupt între credinţă şi pentru existenţă ce bântuie natura întreagă”. tăgădă, această contradicţie rezumându-le în Eminescu a trăit Iubirea. A căutat resorturile ultimă instanţă pe toate. Antinomia este ei cele mai adânci. Definiţia ei: a iubi însemnă proclamată într-unul din psalmi: „Pentru a trăi viaţa celuilalt. Pentru el, iubirea merge credinţă sau pentru tăgadă/ Te caut dârz şi până acolo, la acea sursă a iubirii în Hristos. fără de folos”. Eminescu, pretutindeni în chipul persoanei Drama cunoaşterii lui Arghezi se desfăşoară iubite, a căutat odată cu iubirea şi frumuseţea, între certitudine şi incertitudine. Aceştia sunt zugrăvind orice chip, orice mişcare, orice cei doi poli ai dramei gnoseologice argheziene. înfăţişare: Pe drumul dramaticelor şi „Drama cunoaşterii lui spinoaselor sale căutări, de ordinul „Ş-o să-mi răsai ca o icoană Arghezi se desfăşoară între cunoaşterii, simte nevoia imperioasă A pururi verginii Marii certitudine şi incertitu- a certitudinii, după cum proclamă, cu Pe fruntea ta purtând coroană, dine. ” Unde te duci? Când o să vii?” exasperare, într-unul din versurile După cum se vede, idealul lui sale cele mai cunoscute: „Vreau să te ultim era frumuseţea, acea frumuseţe a pipăi şi să urlu: / Este!” eternităţii, care-i tot dumnezeiască. Dacă Psalmistul vrea, cu alte cuvinte, dovada iubirea se finalizează în Hristos, frumuseţea se concretă, palpabilă, materială a existenţei finalizează în Maica Domnului. Divinităţii. Ceea ce nu poate să suporte este În poezia „Răsai deasupra mea” toate gustul amar al incertitudinii, otrava fină a elementele poeziei devin metafore ale acestei îndoielii: „Mai scapă-mă, Părinte, măcar de sublime conştiinţe sintetizată prin cele trei îndoială”, după cum ne declară într-unul din virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi psalmii de mai târziu. dragostea („redă-mi credinţa”, „Speranţa mea, Drama religioasă a lui Arghezi este şi o dramă tu n-o lăsa să moară”, „ca să te-ador de-acum, morală, în acelaşi timp. Dumnezeu este pentru pe veci, Marie!”). Arghezi un ideal de bunătate, dreptate, Eminescu are adânc înrădăcinată conştiinţa frumuseţe morală, perfecţiune şi desăvârşire creştină. El spune ceea ce simte, ceea ce crede, spirituală, întruchipând însăşi ideea de ceea ce pentru el este cel mai important: absolut: „Eşti visul meu, din toate cel frumos”. credinţa în Dumnezeu. Eminescu încearcă să Fără acest ideal moral, psalmistul n-ar putea se apropie de marea tradiţie a poeziei să trăiască şi să supravieţuiască. româneşti, de marea valoare a poeziei de Pentru Arghezi, Dumnezeu este în noi, e ritual, ca nucleu al poeziei sacre („Ce e poezia, alături de noi, e în vegetal şi în animal, ca şi în Înger palid cu priviri curate” - Epigonii). spiritul uman: „e viaţă multiplă, liberă şi sacră, Arghezi a fost definit ca poet aflat între prin însăşi misterioasa ei forţă eternă de viaţă. „credinţă şi tăgadă”. El a fost preocupat Lupta se împacă prin principiul unic al vieţii, permanent de problematica filozofică a care este însuşi principiul şi voinţa divină”. relaţiei omului cu Dumnezeu, fiind definită ca lirica existenţială, ca o poezie „monumentală Mihai Parfeni www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

CULTURĂ

ăscută în comuna Brad, judeţul Hunedoara, Ileana Stana Ionescu a terminat liceul teoretic din oraşul în care a crescut, Drobeta Turnu Severin, şi a debutat ca actriţă în 1955, la 19 ani, la Teatrul de Stat din Reşiţa, în „Şcoala femeilor” de Molière. Visul său a fost să devină ziaristă. Pe vremea aceea, ca să ajungi în presă, aveai nevoie de un dosar perfect. Din păcate, mama Ilenei Stana Ionescu era italiancă, iar tatăl, ofiţer în armata lui Antonescu, aşa că visul de a fi ziaristă a fost omorât din faşă. În anul 1959 se transferă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Din anul 1965 a devenit actriţă la Teatrul Naţional Bucureşti. De altfel, din 2002 este şi societar de onoare al acestui aşezământ cultural. Creaţiile sale scenice, dar şi frecventele apariţii la televiziune şi radio, au făcut-o repede cunoscută pe Ileana Stana Ionescu. Vervă, aplomb, expresivitate, toate acestea sunt câteva dintre atributele personalităţii sale extraordinare cu care şi-a cucerit definitiv spectatorii, telespectatorii şi ascultătorii. Încă de la primele apariţii în filmele lui Geo Saizescu, prieten şi concetăţean în acelaşi timp, deoarece au crescut împreună în oraşul Almanah Jurnal Spiritual 2015

de lângă Dunăre, Drobeta Turnu Severin, Ileana Stana Ionescu şi-a dus până la capăt fiecare rol primit. Unul dintre rolurile la care actriţa ţine foarte tare este cel al Minervei Tutovan, născocit de Rodica Ojog Braşoveanu, binecunoscuta scriitoare de romane poliţiste de la noi din ţară; personaj plin de farmec, un amestec de feminitate cu asprime profesională, umor şi inteligenţă. Ileana Stana Ionescu este o actriţă cu resurse excepţionale, pregătită să dea viaţă cu mijloace variate şi atrăgătoare unei game întinse de roluri. O prezenţă spirituală şi cuceritoare, o forţă a improvizaţiei, o spontaneitate a expresiei şi o mobilitate a chipului imposibil de neglijat sau uitat. Ileana Stana Ionescu duce o viață liniștită alături de soțul său, actor la rândul său, în centrul Capitalei, într-un apartament în care aerul de scenă este impregnat în mobilă și pereți, iar timpul pare că s-a oprit pe loc. Simpla apariţie a actriţei tonifică, fortifică. „De la o vârstă înainte, fiecare clipă devine un dar de la Dumnezeu”, spune actriţa, care pentru merite deosebite în dezvoltarea artei şi culturii cinematografice, în 2001 a obţinut Clacheta de aur U.A.R.F., are o stea pe Aleea Celebrităților și Grad de Cavaler al Ordinului Național Serviciul Credincios (2002). -Ştiu că sunteţi născută de Ziua Crucii. Are o semnificaţie aparte pentru dumneavoastră, aşa este? -Da. Am venit pe lume de Ziua Crucii. Poate de aici crezul deplin într-un Dumnezeu al tuturor oamenilor. Am avut parte de o familie care mi-a înţeles pasiunea pentru teatru, iar soarta a fost îngăduitoare cu mine, mi-a scos în cale la momentul oportun omul potrivit, alături de care am evoluat. Ne-am susţinut de mai mult de cinci decenii în profesie şi mai ales acasă. www.jurnalspiritual.eu

CULTURĂ

Ileana Stana Ionescu: „Am avut parte de o viață profesională superbă, densă, interesantă la maximum”

CULTURĂ

Am devenit cu timpul o singură fiinţă. Împărtăşim aceleaşi vise, aceleaşi bucurii şi emoţii. Dacă ai bucurii în viaţă, dar n-ai cu cine să le împarţi, degeaba. Aşa că da, ziua mea de naştere are o semnificaţie aparte. Una extraordinară. -Ce vă motivează de fiecare dată, pentru că este greu să nu remarci zâmbetul şugubăţ de pe chipul dumneavoastră? -Fiecare întâlnire cu publicul îmi dă curaj şi convingerea că există mereu motive de optimism. Ştiu din experienţă cum şi mai ales când un spectator gustă spectacolul. -Ştiu că nu aţi avut o copilărie fericită, pentru că vremurile au fost tulburi. Ce vă amintiţi din acea perioadă? -Copilăria nu a fost prea fericită, pentru că l-am pierdut pe tatăl meu la o vârstă fragedă, aveam 6 ani. A murit pe front. Mama s-a chinuit pe vremurile acelea grele, cu bani puţini. Dar m-a crescut în aşa fel încât n-am simţit toate neajunsurile şi criza de după război. Am crescut în aceeaşi casă, cu bunicul meu, italian, care în ’48, când s-a făcut repatrierea, a plecat în Italia. A plecat împreună cu ceilalţi copii ai lui, fraţii mamei. Ea a rămas aici pentru că-şi pierduse cetăţenia italiană, prin căsătorie. A rămas singură aici, de asta spun că a fost o martiră… -Ce căuta un italian în România? -Era din Mantova şi pot spune că a fost un adevărat aventurier. Nu pot să-mi dau seama ce l-a motivat să rămână aici, în România. Bunica nu era româncă, era austriacă. Au avut şase copii împreună. Însă atunci când el a

www.jurnalspiritual.eu

plecat în Italia, ea n-a vrut să-l urmeze, a zis că nu se desprinde de acest pământ. Eu n-am să înţeleg niciodată o asemenea alegere. Ce să te determine să te desparţi de copiii şi de bărbatul tău, după o viaţă împreună? Astăzi nu mai trăieşte niciunul dintre ei. Mai am în Italia doar nişte verişoare şi nişte nepoţi… -Se făcea şcoală înainte vreme, aşa este, spre deosebire de ce se întâmplă astăzi? -Tot ce am învățat mai frumos, mai bun, mai corect, mai demn am învățat la școală. Am făcut școala primară şi liceul la Turnu Severin, un liceu de reputație națională, tot ce am învățat atunci îmi amintesc și acum cu fidelitate. N-am pierdut din vedere nimic. Am avut profesori foarte buni, ceea ce este extrem de important, să fii format solid. Le sunt îndatorată peste ființă profesorilor și profesoarelor mele frumoase și iubite și dragi. Am vrut să fiu ziaristă. A fost visul meu, după ce am terminat liceul. În 1954 erau ani ciudați. Am origine socială ciudată, pentru că sunt pe jumătate italiancă, tatăl meu a fost ofițer de stat major în armata lui Antonescu și tot așa. La examen am cârmit-o. A fost un joc al întâmplării intrarea mea în teatru. Un joc fericit. A rămas permanent un joc, fiindcă mereu au intervenit surprize și lucruri la care nu m-am așteptat și care au însemnat foarte mult pentru mine. Au contribuit la încrederea mea, la convingerea că trebuie să fac tot ce se poate ca să depășesc orice fel de dificultate. Am avut noroc să fac o profesie care înseamnă viața mea și care înseamnă foarte mult.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Nu știu dacă aș fi făcut ziaristică cu la fel de multă pasiune cu care fac teatru. Cu toată cenzura, când te strecurai printre toate găseai o mică ocazie să explodezi era foarte frumos. La vârsta pe care o aveam atunci nici nu era greu să faci asta. Speranțele ne erau fără limite. În etapa asta actuală e mai complicat. -Jucaţi în mai multe piese acum. În „Gaiţele” de Kiriţescu, la Metropolis, în „Idolul şi Ion Anapoda” de George Mihail Zamfirescu, în „Micul infern” de Mircea Ştefănescu la Naţional, asta ca să spunem la repezeală, fără să ne gândim. Cu siguranţă sunt mai multe. Care dintre roluri vă este mai aproape de suflet? -Nu pot să aleg. Nimeni nu poate. Nimeni dintre actori, bineînţeles. Nu poţi alege la

Almanah Jurnal Spiritual 2015

care dintre copii ţii mai mult. Propunerea lui Dan Tudor, de exemplu, cea cu „Gaiţele”, a fost pentru Teatrul Național, dar nu știu de ce acesta n-a agreat propunerea. Important e că s-a făcut. La un teatru care este de perspectivă, bine condus și bine organizat. Am avut o surpriză mare că Dan Tudor mi-a dat rolul Lena. Am jucat Fraila. Într-o variantă de televiziune am jucat Zoia. Mi s-a întâmplat și cu o altă piesă de-a lungul carierei mele, „Titanic Vals”, unde mărturiseam și altă dată, în afară de Spirache am jucat tot ce se putea. Puțin aveam urechea deprinsă cu germana, pentru că bunica mea era austriacă și mai vorbeau germana în casă, dar mi-a făcut mare plăcere că am avut posibilitatea de

a-i da câte o idee Olgăi Delia Mateescu, care are talent și bunăvoință. Am jucat enorm la Teatrul Național, și cu Florina Cercel, care a jucat Vanda. „Titanic Vals” şi „Gaițele” sunt două dintre capodoperele interbelice ale dramaturgiei noastre. Extraordinar de bine scrise. -Aţi mers pentru prima dată după multă vreme şi prin ţară, atât cu „Idolul şi Ion Anapoda”, cât şi cu „Gaiţele”. Ce sentimente v-au încercat? -Toată viața mea artistică a fost alcătuită din aceste turnee datorită cărora am cunoscut frumoasa noastră țară, fără nici o îndoială. Sunt obișnuită să trec de la un spațiu la altul, trebuie să te adaptezi, n-ai încotro. Cu Gaițele, colegele mele, mă cunosc de-o viață și am jucat mult împreună. A fost minunat. Faptul că Dan Tudor este un tip maleabil și deschis la orice propunere cu care vii e mare lucru. E înarmat bine, totul este să-l țină această armătură până la adânci bătrâneți, mi-ar face mare plăcere să-i meargă bine și să aibă succes. Este special, cu o coloană vertebrală fermă, este important în zilele noastre când avem de-a face cu atâtea și atâtea experiențe nu foarte plăcute, surprize multe care ne strică starea de spirit.

www.jurnalspiritual.eu

CULTURĂ

Pentru mine este cu atât mai inconfortabil cu cât, toată tinerețea, în ciuda faptului că au fost multe greutăți, am avut o viață profesională superbă, densă, interesantă la maximum. -Vă pare rău de ceva anume? -Da. Că nu mai există grilă de teatru la radio, de televiziune nu mai spun. Înainte se făcea cu seriozitate și cu temei tot ce se propunea. Când am venit la Teatrul Național director era Zaharia Stancu. Era extraordinar, se gândea la toată echipa pe care a angajat-o, mai ales la cei tineri, prin 1964 era tot timpul în sală să vadă cum sunt, dacă își fac datoria bine. Era extraordinar, ceva îmbărbătător, aveai credința că poți mai mult, că tot ce faci contează. Mă gândesc cu un regret nemăsurat la tinerii mei colegi, colege. Mulți sunt foarte buni, dar dacă nu au ocazia să-și exercite profesia cu intensitate și continuu nu au cum să salte, să câștige experiență. Sper să se îndrepte vremurile chiar dacă eu n-am să mai apuc victoria. -Cum croiţi hainele unui personaj? -E un mecanism, cel al croirii hainelor personajului pe care un actor le îmbracă, pe care nu știu foarte bine să-l explic. Această profesie te obligă să fii foarte atent la tot ce e în jurul tău, la tot ce ți se pare că ar trebui să interpretezi. O ființă care crezi că e aproape de personajul tău. Așa se naște, îți vin ideile. Iei seama la lucruri care poate nu-ți trebuie azi, dar cine știe, peste cât timp vei avea nevoie. Încerci să-ți imaginezi cum ar fi mai convenabil, mai savuros, cum să cucerești spectatorii mai ușor, mai repede, mai bine. De exemplu, personajul din „Gaiţele”, Lena, e o păcătoasă, nu e chiar sinceritatea întruchipată, are două fețe, mă distrează pentru că este mereu pe alături de ceea ce spune. Are haz, iar plăcerea mea este dublă, pentru că în acest rol la Teatrul Național a jucat prietena www.jurnalspiritual.eu

mea bună Raluca Zamfirescu și o am în fața ochilor. Fiecare replică pe care o rostesc îmi amintește de ea. Este un personaj actual, o piesă ancorată în contemporaneitate, parcă e scrisă pentru azi. Toată piesa îmi place, la nebunie. Este o legătură incredibilă între aceste trei surori și sunt practic destul de diferite. Fiecare cu ale ei. Aș fi nedreaptă să spun că-mi place una mai mult decât cealaltă. -La Reşiţa, acum peste cincizeci şi ceva de ani, aţi jucat primul rol al vieţii, în spectacolul „Şcoala femeilor”. Din distribuţie făcea parte şi Andrei Ionescu, norocul şi şansa dumneavoastră, aşa spuneaţi într-un interviu. Chiar a fost dragoste la prima vedere? Care este acel liant care ţine o familie strâns unită? -Chiar a fost la prima vedere. M-a impresionat înţelepciunea lui. M-am îndrăgostit de soţul meu de la început. Eu sunt pătimaşă, pun suflet în tot ce fac, explozivă, agitată, în timp ce el este foarte liniştit, calm. Liantul de care spuneţi se numeşte prietenie profundă, admiraţie, iubire necondiţionată. Avem un băiat, Andrei Manuel, care e medic, e căsătorit şi locuieşte în America. El ne-a dăruit un nepot, Alexandru Luca. Distanţa care ne desparte este compensată de legătura sufletească aparte existentă între noi, suntem mereu pe skype şi la calculator. -Ce vă doriţi cel mai tare? -Sunt în conflict cu firea, cu natura. De ce trebuie omul ca atunci când îmbătrânește să sufere, să nu mai poată merge, să nu mai vadă, să nu mai audă? Evident, mă gândesc la unii dintre noi. S-a terminat firul vieții, cred că e mai bine să oprești totul. Gata! Îmi doresc sănătate pentru mine şi familia mea. Atât. Loreta Popa Almanah Jurnal Spiritual 2015

CULTURĂ

etea omului de cunoaștere rațională a fost și este pentru totdeauna, pe cât de nețărmuită, pe atât de nemulțumită. Poezia împlinește nevoile omului pe partea celei mai mari suferințe din câte se pot întâlni: aceea a prezenței necunoscutului, dublată de setea de absolut. Poezia este alături de artă, metafizică și religie, tot ceea ce are omul mai înalt în manifestările sale de ființă spirituală; ea ne dezvăluie și ne încântă prin ceea ce este mai misterios și durabil, mai măreț și mai demn în lumea noastră, care aparține paradisului pierdut. Păcatul grav al vremurilor de criză este că omul a stins civilizația poeziei în favoarea civilizației tehnice, a stins progresul spiritual în favoarea celui material. Almanah Jurnal Spiritual 2015

Distrugând frumusețea și poezia unei lumi calme și sublime, omul s-a distrus pe sine. Universul poeziei îi este necesar pentru că prin el omul trăiește o lume transfigurată, aceea a marilor lui aspirații către împlinire. Poezia este ceva definitoriu ființei omului, semn că suntem frânți din sfere mult mai înalte decât acelea pe care le vedem cu simțurile. Poezia este graiul lui Dumnezeu pus în inima noastră și se întâlnește, în final cu rugăciunea. Lamartine a numit-o limba completă, limba prin excelență, arta în care omul e cuprins în întreaga sa umanitate. Poezia înseamnă frumusețe și adevăr, îndemn la puritate și împlinire. Ea va trăi cât va trăi omul.

Poezia este muzica verbală proprie, evidentă la marii ei slujitori. Dar arta poetică nu se oprește numai aici; această artă cere și o mare putere de a prelucra și de a idealiza toate însușirile estetice ale lumii. Valoarea poetică a cuvintelor nu stă numai în valoarea materială a sunetelor (accente, concentrări sau diluări de sunete), nu stă numai în accentele și melodia limbii folosite, ci și în mecanismul ei interior, în sensul cuvintelor, deci în conținutul lor. Poetul valorifică într-un fel nou însușirile muzicale ale limbii – melodic la Verlaine sau simfonic la Baudelaire și Eminescu – caută geniul ei firesc din acest punct de vedere, dar anume pe acelea care se potrivește cât mai bine gândului și corespunde întregului conținut sufletesc care se cere exprimat. Arta poetică presupune o perfectă acordare a gândului și cuvântului care dă unitate și frumusețe operei create. Ernest Bernea, Trilogie filosofică

www.jurnalspiritual.eu

CULTURĂ

„Poezia înseamnă frumusețe și adevăr, îndemn la puritate şi împlinire!”

CULTURĂ

Sir Isaac Newton

entru mulți dintre noi Isaac Newton este sinonim cu măr și gravitaţie. Sir Isaac Newton s-a născut pe 4 ianuarie 1643, în Woolsthorpe, Anglia. A fost un renumit fizician, matematician și astronom care, prin ideile sale revoluționare a marcat secolul al XVII. Însă puțini știu că a fost și teolog. Despre el marele poet englez Alexander Pope spunea „Natura şi legile naturii stăteau ascunse în noapte, Dumnezeu a spus: „Să fie Newton”! Şi s-a făcut lumină!” În 1661, a intrat la Universitatea din Cambridge, unde a devenit interesat de matematică, optică, fizică și astronomie. Patru ani mai târziu, din cauza unei epidemii de ciumă, universitatea se închide, iar Newton revine în satul natal. În timpul celor doi ani, petrecuți acasă, Newton a dezvoltat teoriile sale de www.jurnalspiritual.eu

calcul, sistemele optice și legea gravitației. El a extins teorema binomului și a început să dezvolte o teorie matematică, care mai târziu a devenit calcul infinitezimal. În 1669, Newton a fost numit „În timpul celor doi ani, petrecuți acasă, Newton a dezvoltat teoriile sale de calcul, sistemele optice și legea gravitației.“ profesor de matematică la Colegiul Trinity. La scurt timp după aceea, a prezentat un document în care detalia descoperirile sale în domeniul opticii, ceea ce a creat o rivalitate cu savantul Robert Hooke, care a criticat cercetările lui Newton. În 1672 Isaac Newton publică „Optica”, un tratat în care este analizată natura fundamentală a luminii, prin care a demonstrat refracția luminii albe în fascicule colorate

folosind prisme și lentile. Această teorie a stat și la baza invenției telescopului cu reflexie, care a dus la descoperi astronomice importante. În 1703, Newton a fost ales președinte al Societății Regale, iar doi ani mai târziu este înnobilat cu titlul de sir de regina Ana a Angliei. Autorul lucrării „Principiile matematice ale filozofiei naturale” și-a dedicat timpul studierii Bibliei, teologiei și istoriei bisericii, conform ctlibrary.com/. Lăsând în urmă cel puțin două milioane și jumătate de cuvinte de teologie, Newton a fost unul dintre cei mai mari teologi laici ai vremurilor în care a trăit. Cu toate astea, această operă a fost ascunsă de ochii publicului timp de două secole, până la o licitație a scrierilor sale neștiințifice, în 1936. Ultimii săi ani din viață și i-a dedicat interpretării Scripturii, într-o încercare de a înțelege relația dintre profeția biblică și istorie. A murit la 20 martie 1727, și a fost îngropat cu onoruri în Westminster Abbey. Levy Rubin, curatorul Bibliotecii Naționale a Israelului, a declarat pentru dailymail.co.uk/ că Newton a fost, de asemenea, un creștin devotat și că „Astăzi avem tendinţa de a face o distincţie între ştiinţă şi credinţă, dar Newton le-a privit ca pe un întreg”.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

CULTURĂ Conform aceleași publicații, Biblioteca Națională din Israel, a pus la dispoziția cititorilor, în format digital, o mare parte din scrierile teologice a marelui om de știință. Biblioteca a prezentat pentru prima dată colecția care cuprinde sute de pagini ale pergamentului original, scanate în 2007. Astăzi sunt disponibile și două versiuni moderne, mai ușor de parcurs. Din vasta operă a lui

Isaac Newton reamintim doar câteva citate, conform brainyquote.com/. „Nu ştiu cum apar în ochii lumii, însă eu mă văd ca un copil care se joacă pe ţărmul mării, bucurându-mă uneori când găsesc pietricele netede sau scoici frumoase şi neobişnuite, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în faţa mea”. „Oamenii construiesc prea multe ziduri, dar nu destule poduri.”

Dacă eu am văzut mai departe decât alţii, asta este pentru că stăteam pe umerii unor giganţi”. „Tactul reprezintă arta de a-ţi impune punctul de vedere fără a-ţi face duşmani”. „Pot calcula mişcarea corpurilor cereşti, dar nu şi nebunia oamenilor”. Emanuela Popa

ortăreață, castel, palat – acești termeni dau imediat naștere unor asociații, tablouri și imagini din copilăria noastră și din basme, din filme hollywoodiene și din visele noastre. Ei declanșează noi imagini și termeni care se revarsă ca un izvor nesecat: creneluri, turnuri și poduri Almanah Jurnal Spiritual 2015

mobile, tunuri, bastioane, cavaleri și armuri, stucaturi și marmură, șiruri de trepte și grădini. Imaginația nu cunoaște limite și tinde să lege termeni care nu se potrivesc. Cavaleri romantici și castele din perioada cavaleriei se îmbină rapid cu exagerata grandoare a palatelor senioriale. Ochiul minții creează adesea

impresii care au puțină tangență cu realitatea. Castelele erau construite de obicei pentru a reprezenta puterea medievală, nu doar în Europa, ci și în Imperiul Bizantin. În Evul Mediu târziu peste 30.000 de castele și fortărețe au fost înălţate pentru a susține pretențiile aristocrației la putere. Istoria construirii castelelor și fortărețelor s-a schimbat continuu, adaptându-se la evoluția armamentului care, la rândul său, a permis conducătorilor să-și extindă teritoriul. Constanta îmbunătățire a armelor în timpul secolului al XIV-lea, mai ales descoperirea prafului de pușcă, a adus abandonarea multor castele ca reședință și la degradarea acestora, deoarece nu mai prezentau siguranță. www.jurnalspiritual.eu

CULTURĂ

Castelele – între imaginație și realitate

CULTURĂ

Alte castele au fost fortificate și transformate în fortărețe sau extinse ca demostrație de forță și putere. În ultimul caz, acestea nu mai erau folosite la apărarea teritoriilor, fiind expresia autosuficienței marelui senior care își considera sigură poziția și voia să-și etaleze puterea printr-o clădire impunătoare. Punctul culminant al acestei manifestări de splendoare și putere a fost, fără îndoială, în timpul absolutismului lui Ludovic al XIV-lea, al cărui palat de la Versailles este cea mai frapantă expresie a acestei tendințe. Când puterea politică a aristocrației europene a fost măcinată de creșterea democrației în sec. al XIV-lea, s-au construit din nou impresionante case tradiționale mici. Odată cu rolul defensiv al castelelor, și-au pierdut și statutul. Majoritatea moharhilor nu mai dețineau puterea absolută pe care o exprimaseră cândva prin splendoare și măreție. În mod interesant, chiar și când evoluția spre democrație părea să înainteze cu viteze diferite și în mod diferit în țările europene, impactul construirii de castele și palate era același peste tot. Castelele și fortărețele secolului al XIV-lea sunt rezultatul romantic al renașterii cavaleriei medievale și a unei viziuni idealizate a arhitecturii unui castel. Ele erau produsele unui istorism care împrumută după www.jurnalspiritual.eu

gust elemente din stiluri arhitectonice trecute, fără a lua în considerare inerenta lor necesitate și funcțiune. Au foarte puțin în comun cu adevăratele castele ale Evului Mediu. Castelul ca instrument de apărare Predecesoarele castelelor europene erau „mottes”. Acest termen descrie castele cu turnuri de lemn construite în secolele al VIII-lea și al IX-lea. Ele se înălțau ori direct pe un deal sau un afloriment stâncos, fie pe o movilă artificială de pământ. Turnul avea intrare înălțată, astfel încât ocupanții lui se puteau baricada înăuntru, un etaj superior proeminent și era apărat de o palisadă de lemn. Agresorii erau nevoiți să urce mai întâi dealul abrupt sau movila, acțiune care îi epuiza. Apoi trebuiau să înfrunte apărătorii odihniți din turn și să ducă o luptă corp la corp cu sabia. Deoarece primele castele erau construite din lemn, fiind în consecință inflamabile, nu au reușit să ofere suficientă protecție în fața armelor tot mai eficiente, în Europa au rămas foarte puține urme ale acestor construcții. Ele au fost treptat înlocuite cu o construcție dreptunghiulară, simplă, din piatră, care avea doar o intrare înălțată și adesea un zid defensiv pe partea care era mai expusă. De la începutul secolului al XII-lea aceste fortărețe timpurii nu mai erau suficiente pentru apărare. Aceasta a marcat începutul perioadei castelelor medievale tradiționale, construite după o formulă încercată și verificată, adaptată condițiilor topografice locale, și necesităților regionale. Fiecare fortăreață avea fortificații și zone rezidențiale, precum și clădiri pentru servitori și clădiri administrative. Castele din Europa Almanah Jurnal Spiritual 2015

CULTURĂ

ntre celelalte activități și forme ale culturii, arta apare ca o activitate originară, indestructibil legată de natura, condițiile și aspirațiile omului. La început, forma spontană a unui conținut de viață, de gând și cântec, arta și-a căutat forma și și-a îndeplinit rosturile care satisfăceau o nevoie de expresie. Orice expresie, orice formă plastică, indiferent că e primitivă sau evoluată încearcă să redea o căutare și un răspuns plastic la întrebările fundamentale. În artă, ca și în celelalte forme ale culturii se exprimă mirarea și dialogul omului cu lumea și viața; arta este una din formele ce le ia tensiunea dintre om și existență. Împreună cu știința și filosofia, cu literatura și muzica, arta are contribuția sa la cunoaștere: ea cerceteză adevărul cu metode proprii și îl exprimă cu mijloacele ce-i aparțin, adică cele plastice. Arta nu poate confecționa opere în mod arbitrar fără respectul unor reguli și unei discipline Inteligența omului lucrează și în acest sector – e vorba de inteligența artistică – dar nu în felul științei și filosofiei, ci pornind de la o experiență directă, de la o cuprindere imediată și integrală prin care fondul secret al lucrurilor este valorificat. Cunoașterea în artă ia o formă specifică; având la bază o intuiție și o experimentare interioară pe fondul unei viziuni, ea apare ca o vibrație și un stimulent pe calea apropierii lucrurilor. Arta nu explică și nu caută un sens rațional al lumii cum face filosofia, ci evocă darurile ascunse ale naturii și existenței în care Almanah Jurnal Spiritual 2015

destinul nostru se desfășoară; arta aruncă un fascicul de lumină în intimitatea lucrurilor și vieții. În această operație, arta nu se exprimă în mod abstract prin simboluri care se interpun între subiect și obiect, ci vine în contact direct cu realitatea pe care o exprimă în mod concret după indicațiile limbajului plastic. Pe acest drum de transpunere intervine viziunea artistului care schimbă datele reale în forme artistice. Contrat simțului comun amănuntul poate deveni semnificativ și trecătorul durabil, după puterea de valorificare și expresie a artistului. Modul de interpretare și exprimare poate fi foarte divers fără ca vreo încălcare să se producă în raportul normal dintre subiect și obiect. Artistul nu poate învăța ce să vedem și cum să vedem lumea. Elementul subiectiv se verifică continuu cu cel obiectiv, ideea se ordonează cu realitatea și conținutul cu forma. Arta nu este numai un conținut în care ideea este totul, ca la Schelling bunăoară și nici formă pură sau raporturi de forme ca la Herbart. Opera de artă este un produs complex, este o manifestare plurală; spirit și materie, conținut și formă alcătuiesc o unitate, un întreg cu existență proprie. Arta este întruparea ideii, dar nu liber în sens hegelian, și nici convențional ca în convenționalismul de toate gradele, ci în sens ordonat și controlat pe fondul unui dialog cu lucrurile, cu realitatea. Ernest Bernea, Trilogie filosofică

www.jurnalspiritual.eu

CULTURĂ

Cum putem defini arta?

CULTURĂ

Cultura – expresia naturii umane

semeni gândului și cuvântului, cultura se bucură azi de o mare circulație. Aceasta nu înseamnă însă, că întinderea corespunde preciziei. Noi o vom judeca aici, ca fenomen legat de natura și condiția omului. Omul este în natură și are o natură proprie, condiție care constituie un adevărat scandal al existenței. El există în lume ca parte a ei și dincolo de aceasta, prin spiritul său activ. Natura. La om trece dincolo de biologie, mergând până în limitele superioare ale rațiunii și spiritului. Om adevărat înseamnă rațiune și conștiință, sete de absolut și virtute. Natura sa este de a fi creator în spirit, este cu putință de a-și crea un alt univers decât cel fizic, un univers moral și spiritual, iar prin acestea, o cultură. Cultura este în natura omului un produs al său prezent ca răspuns în fața lumii și a vieții. Cultura este expresia naturii umane, tragic act al creației implicat de o supranatură; natura omului merge de la real la posibil, de la dat la creat. Din acest fapt intim al naturii sale, din faptul că dimensiunea culturii îi aparține esențial, www.jurnalspiritual.eu

arată că manifestarea culturală nu este ceva artificial sau întâmplător, ci este un fenomen definitoriu al omului, fenomen care tinde nu numai la cunoaștere, ci și la împlinire. Cultura nu este un artificiu al inteligenței și nici un act al voinței deliberate; cu atât mai puțin nu este un joc al întâmplării cu caracter ornamental. Cauzele ei sunt mult mai profunde. Cultura este o expresie a fondului nostru uman în ce are el mai specific și superior, cultura este forma ce o îmbracă marile aspirații ale omului. Omul în lume, față în față cu destinul său, a născut fenomenul de cultură. Printr-un act de creație permanent înnoit de spiritul iraționalului, omul a răspuns cu acest leac și a dat un sens dramei sale interioare, tinzând să execute un echilibru în jocul tulburător al condiției sale. Nevoia de a cunoaște lumea obiectivă și pe sine însuși, nevoia de a găsi o formulă de viață și un punct de sprijin pentru tot ceea ce construiește – lupta împotriva trecerii lucrurilor, împotriva a tot ceea ce incită și nu rezolvă – l-au făcut pe om creator de cultură. Starea de tensiune la care îl supune cruciala sa poziție în fața lumii și a vieții, starea ontologică și escatologică, pare să fie fondul pe care se înalță marea creație culturală a omului însetat de permanenţe, de absolut. Produs al naturii și dimensiunilor condiției umane, în sens obiectiv, cultura este operă de continuă regenerare și creație. Prin cultură, omul devine mai om, până acolo unde întregul său potențial este valorificat. Cultura crește conținutul sufletesc și-l organizează, dezvoltă gândirea și o ordonează, poartă efortul nostru creator către împlinirea unui destin propriu, făcând din realitatea posibilă o realitate existentă, la o treaptă superioară. Almanah Jurnal Spiritual 2015

CULTURĂ Cultura înseamnă creștere, înseamnă dezvoltare a naturii noastre specifice, punerea acestei naturi în plinătatea forțelor intelectuale și interioare de care dispune, fie că ea afectează ordinea spirituală sau materială, că dă naștere unor activități teoretice sau practice.

Cultura este o înflorire a spiritului nostru activ în fața existenței, ea face cu putință apariția omului întreg, a omului adevărat, câmp deschis al înțelepciunii și virtuții. Cultura spiritualizează lumea și viața! Trilogie Filosofică, Ernest Bernea

Picturi uluitoare ale neuronilor

Almanah Jurnal Spiritual 2015

CULTURĂ

reierul a fost numit cea mai complexă structură din univers, dar poate fi, de asemenea, și cea mai frumoasă. Un artist surprinde atât estetica cât și gradul de sofisticare al acestui organ mai enigmatic. Greg Dunn a câștigat un doctorat în neuroștiințe înainte de a decide să devină un artist profesionist. Artistul a creat opere de artă în care a combinat arta japoneză minimalistă și creierul uman, într-o expoziţie de mare gală, informează livescience.com. Artistul a declarat că „nu există nici o diferență între un tablou care înfățișează un tablou peisaj din natură și unul în care este reprezentat creierul”. Coloane corticale – acumulări de neuroni conectați între ei. Artistul folosește imagini microscopice ca sursă de inspirație, dar pictează el însuși neuronii. În pictură artistul a folosit pe lângă vopseluri și culori și aur. Pictată pe suport de aur de două zeci și două de carate, imaginea reprezintă conexiunile

care se formează între neuroni, cu toate că seamănă cu niște copăcei. Dunn împreună cu un coleg, Brian Edwards, utilizează o tehnică numită microetching. Mai întâi el pictează neuronii cu mâna, apoi scanează pictura și utilizând un software de editare, îi ansamblează într-o imagine. La final cei doi, crează o imagine de înaltă rezoluție din linii hașurate; unghiurile acestora stabilesc modul în care lumina se va reflecta pe imagine. Imaginea este inspirată de procesul de brainbow, o tehnică din neuroștiintă prin care cu ajutorul unei proteine fluorescente se colorează neuronii în testele pentru bolile neurodegenerative. Celulele gliale și vasele de sânge. Celulele gliale au rolul de hrănire și susținere a neuronilor și de transmitere a impulsului nervos. Poate cel mai frumos tablou, o secțiune din măduva spinării, realizată cu aur de doisprezece carate, cerneluri și vopsele pe oțel inoxidabil.

www.jurnalspiritual.eu

CULTURĂ

Artistul spune că inspirația pentru aceste picturi i-a venit în timp ce studia neuronii Golgi pentru a obține diploma în neuroștiință. Din acel moment s-a hotărât să folosească structura creierului pentru a crea opere de artă. Emanuela Popa

România… știați că? – Galerie Foto

u toții știm că trăim într-o țară foarte bogată, cu priveliști mirifice și peisaje aparte, care ne încântă privirea în fiecare anotimp. Însă, puțini dintre noi sunt aceia care au intrat în posesia unor informații extrem de valoroase pentru noi, românii. În cele ce urmează vă vom prezenta câteva aspecte mai puțin cunoscute despre România. … Cea mai mare rețea de transport în comun de suprafață din București și cea de-a patra din Europa, este rețeaua din București? Unele voci ne informează că ea este și una dintre cele mai dense de pe continent, transportând 2,3 milioane de pasageri pe zi;

… Cea mai înaltă biserică de lemn din lume este Biserica Mănăstirii Săpânța-Peri, realizată între anii 1998 și 2003; construcția sa are o înălțime totală de 78 metri și se află pe malul Tisei, turla mănăstirii fiind vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpația, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina;

… Cea mai mică bancnotă din lume este cea

românească, de 10 bani, pusă în circulație în 1917; dimensiunile acesteia erau doar de 2,75 x 3.80 cm;

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

CULTURĂ … Ziarul românesc este cel mai scump ziar din lume; Zimbrului și Vulturului, gazetă bisăptămânală politică și literară și primul ziar de orientare unionistă, a apărut pe 3 iulie 1850, la Iași; un exemplar din 1858, expediat către un destinatar din Galați, a fost achiziționat în anul 2007 de către colecționarul londonez Joseph Hackmey pentru suma de 1.115.000 USD (830.000 euro). Valoarea ridicată a exemplarului este dată și de faptul că acesta are aplicate pe prima pagina opt timbre din cea de a doua emisiune Cap de bour (unele dintre cele mai valoroase timbre din lume), se arată pe http://www.webcultura.ro.

…Una din cele mai faimoase artiste lirice ale lumii și prima cântăreață de operă soprana Alma Gluck, care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări, s-a născut la Iași, pe 11 mai 1884;

… Pe locul 3 în lume, în topul celor mai lungi căi de navigație create de mâna omului (după Canalul Suez și Canalul Panama) este Canalul Dunăre-Marea Neagră. Pentru construcția sa au fost excavați 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari;

CULTURĂ

… Și, tot în 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric;

… Cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germania și Parliament Street din England Anglia) este Strada Sforii din Brașov; are 83 de metri lungime, iar lățimea ei este cuprinsă între 1,11 și 1,35 m; Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

CULTURĂ

… Cea mai înaltă sculptură din Europa este chipul lui Decebal sculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării. Basorelieful are 55 m înălțime și o lățime de 25 m;

… Cea mai lungă poezie de dragoste din lume este Luceafărul, de Mihai Eminescu. Un record „oficializat” în februarie 2009;

… Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume;

… Cel mai vârstnic atlet din lume care a câștigat o probă de maraton este românca Constantina Diţă; a câștigat proba în 2008, la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing, la vârsta de 38 de ani; … Pilotul de curse cu cea mai îndelungată carieră este românul Laurențiu Moldovan: 39 de ani și 364 de zile; … Amfetaminele au fost descoperite și sintetizate pentru prima dată în lume de către românul Lazăr Edeleanu. Tot Lazăr Edeleanu este și inventatorul metodei moderne de rafinare a petrolului; … Cea mai veche inscripție din lume pare a fi cea descoperită de arheologi pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie pe 31 octombrie 2012; aceasta ar putea dovedi existența scrisului încă din neoliticul timpuriu (cca. 6600 – 5500 î. Hr.); … Cea mai veche vopsea, cunoscută în istoria lumii, a fost descoperită tot pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie; … Statuia Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia – statuie considerată una dintre minunile lumii moderne are chipul sculptat de românul Gheorghe Leonida.

… Al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din Europa este Muzeul Astra din Sibiu; se întinde pe o suprafață de 96 hectare, din care expoziția propriu-zisă ocupă 42 de hectare;

Alexandra Gîrbea

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

REPORTAJ

n Munţii Buzăului, departe de traseele turistice obişnuite, o înşiruire de grote misterioase şi de stânci cu forme bizare alcătuieşte o lume ce pare ireală. Puţini ştiu că, la vreo de 150 de kilometri de Bucureşti, pe drumul dinspre Buzău spre Braşov, se află una dintre cele mai frumoase zone din România. Ţara Luanei este localizată în Munții Buzăului, iar pe raza localităților Colți, Bozioru și Brăești se află zece așezări rupestre locuite încă din perioada neolitică, dar și monumente ale naturii, în jurul cărora de-a lungul timpului s-au țesut numeroase basme și legende, precum și numeroase povestiri despre dispariții umane și fenomene paranormale, relatează Agerpres. Conform historia.ro arealul denumit Ţara Luanei ascunde zece peşteri şi grote uimitoare: Aluniş, Agatonul Vechi (Dărâmătura), Agatonul Nou, Bucătaria, Peştera lui Dionisie Torcătorul, Fundătura, Fundul Peşterii (Peştera), Ghereta, Piatra Îngăurita (Peştera lui Iosif) şi Peştera de la Culmea Pietrei (Uşa Pietrei). Aceste peşteri conţin dovezi care atestă că au fost locuite în urmă cu peste 2.500 de ani. Cea mai veche pare să fie, potrivit istoricilor, Peştera lui Iosif, unde s-au descoperit obiecte datând din secolul al IV-lea înainte de Hristos. Peştera lui Almanah Jurnal Spiritual 2015

Dionisie Torcătorul a fost cioplită în secolul al IV-lea d. Hr., iar peştera Aluniş - în secolul al V-lea. La marginea pădurilor, lângă pârâul Sibiciu se află localitatea Colți, celebră pentru ambra galbenă, o piatră organică semiprețioasă provenind din fosilizarea rășinilor unor specii de pini în urmă cu zeci de milioane de ani. La Colți, în perioada 1937-1948 au funcționat opt mine de exploatare a chihlimbarului care s-au închis una câte una, dar după închiderea lor localnicii au continuat să caute aceste pietre semiprețiose foarte căutate în industria bijuteriilor. Muzeul chihlimbarului din Colți, o clădire asemănătoare caselor țărănești de pe valea Sibiciului cu trei nivele, demisol, parter și etaj, a fost construit între anii 1973-1974. În cele trei încăperi de la parter se află colecția de chihlimbar, colecțiile de flori de mină, roci, fosile și pietre semiprețioase. „Colecția de chihlimbar este unică în țara noastră și printre puținele din lume. În zona Colți, chihlimbarul se găsește atât la suprafața solului, cât și în adâncime, în strate dezvelite. Această colecție este compusă din roci cu chihlimbar, chihlimbar brut și prelucrat, unelte folosite la extragerea și prelucrarea chihlimbarului”, a declarat, pentru Agerpres, profesorul Diana Gavrilă, custodele muzeului. Regina colecției muzeale este un bulgăre de chihlimbar de 1.785 grame, iar muzeul mai deține o altă bucată de chihlimbar de 1.500 grame, obiecte din chihlimbar pe diferite nuanțe de culori, de la galben transparent până la negru opac, sau cu mai multe nuanțe de culori într-un singur obiect, un cercel din chihlimbar care are conservat o furnică sau o bucată de chihlimbar secționată care păstrează urme din scoarța copacului din care care a provenit rășina.

www.jurnalspiritual.eu

REPORTAJ

Țara Luanei, între legendă și adevăr

REPORTAJ

Munţii Buzăului, respectiv zona Țara Luanei, denumirea metaforică a Aluniş-Nucu-Bozioru, ascund aproximativ 30 ținutului muntos al Buzăului, se datorează de locuinţe rupestre între care cea mai unei legende care de generații întregi circulă cunoscută este biserica din satul Aluniş, care pe cale orală printre țăranii din această funcţionează de peste 700 de ani, fiind una regiune. dintre puţinele locaşuri săpate în piatră în „Bătrânii povestesc că în Munții Buzăului care încă se mai slujeşte. Se pare că a fost domnea un rege bătrân și înțelept, Luana, ale săpată în piatră pe la 1274-1275 de către doi cărui cetăți atingeau cerul. Apărătorii cetății ciobani, Vlad şi Simeon. Legenda spune că erau viteji netemători de moarte și luptau unul dintre cei doi ciobani a avut un vis în numai pentru dreptate, iar regele le vindeca care a fost îndemnat să sape în piatră unde se rănile cu apele fermecate din Valea află azi biserica de la Aluniş pentru „Țara Luanei, denumirea Izvoarelor. Vrăjmașii împinși că acolo va găsi o icoană. Acesta ar fi de pizmă în care de foc au metaforică a ținutului găsit icoană şi apoi cu ajutorul muntos al Buzăului, se doborât Soarele Luanei, celuilalt cioban ar fi săpat biserica. datorează unei legende Pământul s-a cutremurat din Chiar dacă avem de a face doar cu o care de generații întregi încheieturi, iar pe locul cetății, poveste este cert că pe la 1351 scoarța terestră a rămas circulă pe cale orală biserica exista şi funcţiona drept printre țăranii din această pustiită, semne care se mai văd schit de călugări, deşi cercetările și astăzi”, a spus Diana Gavrilă, regiune.” specialiştilor indică posibilitatea pentru Agerpres. apariţiei acestui ansamblu în secolul IV. Până Legendele din Țara Luanei nu se opresc aici, în 1871 situaţia a rămas neschimbată, de dar nu sunt confirmate de studiile științifice. atunci însă, aceasta este biserica satului Aluniş, purtând hramul „Tăierea Capului Brîndușa Dediu Sfântului Ioan Botezatorul".

Restauratorii de la Catedrala St Patrick’s: O familie de artişti plastici români apreciată la New York

omânii sunt harnici și creativi oriunde s-ar afla. Plecați din România după Revoluție, membrii unei familii de artiști plastici și-au aflat recunoașterea valorii la New York. Românii au fost aleși pentru a face parte din echipa de restaurare a Catedralei St. Patrick’s, unul din obiectivele arhitectonice şi turistice de primă valoare ale oraşului New York, menţionează Agerpres.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Lucia şi Gabriel Popian, specialişti în conservare şi restaurare istorică, având o experienţă dobândită pe trei continente, au fost cooptaţi în proiectul de restaurare a catedralei neogotice veche de 150 de ani şi declarată monument naţional în 1976. Proiectul, cu o valoare estimată de peste 170 milioane de dolari a fost început în 2013 şi terminat în 2014, incluzând restaurarea finisajelor la uşi, altare şi crucile de pe acoperiş. Cele două uşi turnate în bronz de la intrarea principală a clădirii, cu o înălţime de cinci metri şi cântărind peste patru tone fiecare, au fost demontate şi transportate la atelierul firmei Popian, unde cu migală au fost curăţate, cizelate şi readuse în starea iniţială de acum 60 ani, operaţiune care a durat mai bine de o jumătate de an. Responsabilitatea soţilor Popian este partea cea a mai delicată a proiectului: conservarea integrităţii artistice a tot ce este atins de constructori şi redarea formei originale a ornamentelor religioase din interiorul şi exteriorul catedralei. „Uşile au fost găsite într-o stare deplorabilă, felul cum au fost menţinute peste ani, au fost Almanah Jurnal Spiritual 2015

obturate de straturi de vopsea care au acoperit frumuseţea bronzului, bronzul are o frumuseţe în sine, este un metal preţios… e ca şi cum ai vopsi o medalie olimpică”, spune Gabriel Popian. „Dând straturile de vopsea la o parte am descoperit cum timpul a acţionat asupra bronzului, prin coroziune, am găsit depozite de corozie galvanică ce atacă bronzul, îl fac poros, am găsit de asemenea straturi de patină originală, lăsate de artist şi care au fost cumva păstrate în timp – acea descoperire a fost cheia întregului proiect prin care noi am încercat să balansăm restaurarea respectând patina originală”, explică în continuare Gabriel Popian. „Munca cea mai importantă a fost de a investiga felul de fabricaţie, ca să ai o continuitate în actul de restaurare”, adaugă el. Catedrala Sfântului Patrick este una dintre cele mai cunoscute din Statele Unite Lăcaş de cult, sediu al Arhiepiscopiei Catolice a New York-ului, dar şi un monument arhitectonic şi obiectiv turistic important, Catedrala Sfântului Patrick este situată în inima Manhattanului, pe Fifth Avenue, cea mai aglomerată arteră comercială. Catedrala este vizitată anual de aproximativ cinci milioane de turişti. Numărul de enoriaşi şi vizitatori a crescut şi mai mult după numirea lui Timothy Dolan ca Arhiepiscop – devenit între timp Cardinal – un prelat carismatic, iubit pentru stilul său nonconformist, mereu jovial. Un alt obiectiv important la St Patrick’s a fost restaurarea celor două cruci din vârful turlelor catedralei: „Crucile, de asemenea din bronz, au urmat o restaurare diferită, întrucât crucile trebuie să respecte culoarea de patină verde, care este foarte comună şi respectată în New York, cum este Statuia Libertăţii de exemplu. www.jurnalspiritual.eu

REPORTAJ

Crucile au fost repatinate şi protejate pentru ca să reziste cel puţin 30-40 de ani. Găsirea unei soluţii chimice compatibile, între culoarea verde şi mediul încărcat de sulfuri şi hidrocloruri, este un lucru foarte delicat”. În oricare zi din an, la orice oră din zi şi din noapte, undeva în Manhattan se construieşte ceva, o clădire cu pereţi vechi este demolată şi înlocuită cu un bloc de sticlă de nici nu realizezi când a avut loc schimbarea străzii, o stradă este transformată în pasaj pietonal, chiar şi o linie de metrou abandonată poate deveni părculeţ suspendat sau subteran – practic oraşul care nu doarme niciodată este în acelaşi timp un şantier non-stop, fiind într-o metamorfoză continuă. Dar sunt şi clădiri cu valoare arhitectonică şi istorică ce nu se pot altera. Iar acestea sunt restaurate cu grijă. Comisia Conservării Monumentelor (Landmark Preservation Commission) din cadrul Primăriei este una dintre instituţiile cu greutate, fiind arbitru între promotorii înnoirii infrastructurii oraşului şi nostalgicii New York-ului de odinioară, susţinătorii păstrării oricărui colţ de stradă şi de clădire a metropolei în forma cunoscută din cărţi şi filme. De aici şi atenţia şi grija prezervării detaliilor care conferă autenticitatea locului. În prezent aproape 12.000 de clădiri, reprezentând 27% din proprietăţile aflate pe suprafaţa oraşului, sunt desemnate „landmark”, ceea ce înseamnă că nu se pot demola, indiferent de forma de proprietate. Dintre miile de români plecaţi din ţară după Revoluţie pentru a respira libertatea şi a căuta www.jurnalspiritual.eu

o viaţă mai bună, soţii Popian au un motiv mai aparte: au plecat din dragoste pentru artă. Absolvenţi ai Institutului Nicolae Grigorescu din Bucureşti, în 1983, au mers mai întâi pentru studii la Roma. „Noi eram deja cunoscuţi în România înainte de Revoluţie, dar când eram la Roma şi am auzit ce se întâmplă în ţară cu mineriadele, cu răfuielile pe intelectuali, am decis să nu ne mai întoarcem”, spune Lucia Bocăneţ-Popian, originară din Bacău, absolventă la Artă Monumentală. Au rămas să-şi desăvârşească pregătirea artistică prin studii la ICCROM (Centrul Internaţional pentru Studiul Păstrării şi Conservării Patrimoniului Cultural). Acolo au avut primele colaborări cu restauratori italieni la monumente din patrimoniul universal, o experienţă unică. Am avut ocazia să examinez Capela Sixtină. Când m-am apropiat acolo sus şi am văzut fineţea picturii, am pupat mieluţa lui Botticelli” din fresca înfăţişând scene din viaţa lui Moise, spune Lucia. Specialistă în pictură bizantină, ea a lucrat la restaurarea frescelor din Forum Romanum şi Castelo Caetani. La încheierea stagiului din Italia, în 1993, familia Popian a decis să emigreze în Australia şi a obţinut viza în timp record. Almanah Jurnal Spiritual 2015

Stabiliţi la Sydney, acolo au lucrat şi colaborat la lucrări de restaurare de monumente timp de 5 ani. În 1998, în urma unei vizite în Statele Unite, au decis să se stabilească la New York. „Am ales această opţiune pentru ca fiul nostru să poată urma o şcoală americană. Am căutat o şcoală apropiată ca programă de studii cu cea din Australia, am găsit o locuinţă şi am obţinut un contract substanţial, care ne-a permis să aplicăm pentru reşedinţa americană”. Cu toate acestea, acomodarea la modul de viaţă american nu a fost uşoară. „A fost o diferenţă enormă între stabilitatea pe care o aveam în Australia şi ce ni se oferea în America. Aveam o casă mare, frumoasă, în Sydney, cu vedere la clădirea Operei. Am vândut totul şi am decis să ne mutăm la New York întrucât am realizat că atitudinea faţă de artă aici este mult mai profundă decât pare la prima vedere”. Ca şi în Australia, restauratorii Popian au fost cooptaţi în proiecte de restaurări arhitectonice de clădiri, monumente şi parcuri. „În fiecare zi am avut ceva de făcut, dacă aveam timp liber era petrecut în studio. În fiecare an avem expoziţii personale şi comune cu alţi artişti şi vindem lucrări, există în New York foarte multe lucrări realizate de noi”, spune Lucia. „De la munca de salopetă de pe atelierul de restaurare, cei doi artişti îşi găsesc refugiu în studioul amenajat într-o clădire din Long Island City, cartierul situat la est de Manhattan, peste East River – la scurtă distanţă de locuinţa lor. „A fi sculptor nu este o meserie, este o vocaţie, un mod de viaţă. Când te mişti prin spaţiu nu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

încetezi a fi sculptor, practic senzorii tăi sunt ancoraţi în societate, viaţa de familie, în viaţa profesională, cum sunt rădăcinile unui pom, absorb în continuare energie artistică şi inspiraţie, este un foc intern – asta este practic meseria de artist în general”. Născut la Bucureşti, absolvent de masterat al Institutului Nicolae Grigorescu, secţia Sculptură, Gabriel este expert în modelarea de materiale diverse de la lemn şi piatră la bronz. Sculptor consacrat, cu o vastă experienţă de peste 35 de ani, este membru al unor numeroase organizaţii profesionale internaţionale şi medaliat la competiţii de sculptură. „Activitatea mea şi a firmei în general are ca fundament pregătirea noastră artistică, în primul rând. Eu m-am specializat în domeniul restaurării având la bază talentul şi priceperea în sculptură, cu infuzia de p r e g ă t i r e academică venită din partea soţiei”, spune el zâmbind. În Italia a lucrat mai ales basoreliefuri cu tematică religioasă, iar în oraşele australiene restaurare şi conservare de artă monumentală statuară. Câteva zeci de obiective arhitectonice sunt trecute în portofoliul lor, printre care Memorialul Shakespeare din Sydney şi Memorialul Clark din Melbourn. „Metodele de conservare pe care le-am lăsat în urmă la Sydney sunt urmate şi în prezent”, spune cu mândrie domnul Popian. În studioul luminos, sculpturile sale sunt aşezate pe piedestaluri de marmură, iar pereţii sunt decoraţi cu tablourile Luciei.

www.jurnalspiritual.eu

REPORTAJ

Tot aici lucrează şi fiul lor, Ionuţ, arhitect şi colaborator la proiectele de restructurare realizate de părinţii săi. Absolvent al Institutului Pratt din New York, cinci ani, urmat de un master la Academy of Art University din San Francisco, el are în primul rând experienţa câştigată, lucrând alături de părinţi la proiectele de restaurare, dar face şi design conceptual pe cont propriu. „Îmi place arhitectura foarte mult pentru că îţi dă opţiunile şi libertatea să devii ce vrei, poţi să faci şi fotografie, şi artă, şi sculptură, pictură, inginerie”. La proiectul de la St Patrick el s-a ocupat cu analizele preliminare: „am făcut documentare şi endoscopii la uşi înainte de demontare, după care am realizat desenele şi machetele, ca o radiografie a structurii şi a sistemului propus de dezasamblare a uşilor”. În acelaşi timp are şi proiectele lui personale: o instalaţie-decor pentru un film 3D, realizat recent, se află încă în studioul familiei. Atitudinea familiei Popian la studio este relaxată, deschisă şi amabilă faţă de vizitatori. Două albume de poze aflate pe masa de lucru evocă experienţa lor de viaţă cu multitudinea de opere şi locuri la care au lucrat ca restauratori, dar şi ca decoratori. Una dintre cele mai vechi poze îl înfăţişează pe Gabriel Popian lucrând la un „obiect” decorativ din argint – comandă specială de la Comitetul de Partid – pentru o aniversare a Tovarăşului, în anii ’80. „Mi-a adunat toate tăvile de argint din casă” pentru modelarea „obiectului”, spune Lucia. Picturile Luciei Popian acoperă pereţii studioului din Long Island City. „Când vin la studio, nu am un plan, ideea îmi vine pictând. Lucrez intens câteva zile la o pictură şi uneori nu realizez cum a trecut ziua. După care o pun deoparte şi nu mă mai preocup de ea, poate timp de o săptămână.

www.jurnalspiritual.eu

Pentru ca să o redescopăr după o săptămână şi să îmi dau seama că ideea şi-a găsit forma şi pot să o pun în ramă”. Stilul său este caracterizat drept „palimsest” cadre intercalate cu siluete şi chipuri, realizate în linii şi culori fine, cu inscripţii stilizate şi elemente decoraţiuni de epocă. „Inscripţiile sunt interpretabile de privitor”, spune ea. Talentul şi valoare artistică a creaţiilor le-au asigurat familiei Popian o existenţă materială fără griji încă de la venirea în SUA, fie că a fost vorba de picturi şi sculpturi vândute, fie decoraţiuni interioare pentru clienţi persoane publice şi private, sau contracte de restaurări de monumente şi obiecte. Contractul cu St. Patrick’s este însă cel mai mare obţinut până în prezent, dar şi cel mai complex. Reinstalarea uşilor masive a fost un eveniment care a ajuns în programele de ştiri locale. Pe lângă înfăţişarea nouă a existat şi provocarea de a le aşeza la loc în pereţii catedralei, uşile neavând balamale, ci pivoţi. Până la urmă totul a decurs bine, la finalul zilei toată lumea a respirat uşurată şi mulţumită, iar evenimentul a rămas imortalizat, astfel ca lumea care intră în catedrală în prezent se opreşte un minut să admire calitatea bronzului nou-revelată.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

REPORTAJ „În general, munca de restaurare este o muncă prin care tehnicianul trebuie să stea pe locul doi, în spatele valorii artistului. Este o muncă de respect în primul rând a materialului istoric pe care îl atingi, nu de promovare a ta personală, a talentului tău, care trebuie să fie oarecum ascuns, foarte delicat şi discret. Trebuie să relevezi valoarea în sine a patinei, a aspectelor sculpturale, valoarea istorică a felului cum a fost p lă mă di t ă s up r a fa ţ a respectivă”, explică Gabriel Popian. Stabiliţi deja în Statele Unite de aproape 15 ani şi deveniţi cetăţeni americani între

timp, nu sunt preocupaţi în mod deosebit de ceea ce se întâmplă în România. Limba însă au păstrat-o, vorbind româneşte în familie, atât între ei, cât şi cu fiul lor Ionuţ, care a învăţat-o doar de la părinţi. Născut în România, unde a făcut grădiniţa şi primele clase şcolare, Ionuţ a crescut şi studiat în străinătate, mergând în România doar în vizită. „Am copilărit la ţară şi am cioplit primele obiecte de la trei-patru ani, am urmat şcoala de artă mai târziu, poate împotriva voinţei părinţilor, care ar fi dorit să urmez o meserie mult mai tradiţională, mi-a plăcut să

experimentez şi să risc – iar studiile pe care le-am urmat şi pregătirea dobândită la Institutul Nicolae Grigorescu au constituit un tezaur pe care l-am dus cu mine în întreaga lume”, spune Gabriel Popian, emoţionat când vine vorba despre origini. Despre posibilitatea revenirii în ţară? „Viaţa deschide porţi care trebuie lăsate deschise, îţi fac în primul rând bine sufletului tău, pentru a nu bloca energiile şi vibraţiile care pot să vină din exterior. Există o posibilitate, dacă ocazia se va ivi”.

a cei 71 de ani, Gheorghe Ciupercă, din Piatra Neamț, a finalizat recent cel de-al 41-lea itinerar pe bicicletă prin România. Prima călătorie de acest gen făcând-o la 23 de ani. Nea Ciupercă, cum îi spun prietenii, spune că a cutreierat 13 țări pe bicicletă și că a străbătut aproape 460.000 de kilometri, menţionează Mediafax. În 51 de ani, de când pedalează prin ţară şi prin lume, a străbătut aproape 460.000 de kilometri – cam 9.000 de kilometri pe an, a mers de cinci ori pe Transfăgărăşan, între anii 1984 şi 2004, a călătorit de trei ori prin Europa, trecând prin 13 ţări, iar la respectabila vârstă de 70 de ani a făcut turul României (2.140 de kilometri) în 15 zile. Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

REPORTAJ

La 71 de ani pedalează prin ţară şi prin lume: „Când dau de-un om cu suflet, nu pot să-l uit”

REPORTAJ

Gheorghe Ciupercă a povestit ziariștilor că visul pe două roţi s-a născut pe când avea doar 13 ani. Pe atunci îşi dorea o trotinetă, un vis prea scump, ţinând cont că mai avea patru fraţi şi trei surori, el fiind cel mai mic dintre ei. „La 13 ani îmi doream mult de tot o trotinetă. Şi mi-am făcut socoteala: dacă mă duc cu colinda, cu Steaua şi cu uratul, poate voi reuşi să pun de-o trotinetă. Tot în timpul ăsta am tăiat şi o căruţă de lemne pentru o bătrână oarbă, că am zis că îmi dă şi ea un bănuţ. Dar tot n-am reuşit să strâng banii. Şi atunci, un vecin cu cinci ani mai mare ca mine mi-a făcut o trotinetă de lemn pe care am avut-o până la 17 ani, când m-am angajat la strung şi din prima leafă am reuşit să-mi cumpăr o bicicletă «Carpaţi», cum era atunci“, afirmă pensionarul. Nu a avut toţi banii pentru bicicletă, 990 de lei, dar s-a împrumutat şi a returnat datoria „la prima chenzină“. Încă mai păstrează factura, dar nu şi bicicleta. Asta pentru că, într-o zi de noiembire a anului 1963, i-a fost furată din faţa unei plăcintării. „În 12 decembrie 1963 am plecat cătană şi mam întors acasă după doi ani“, mai spune pensionarul. Imediat, şi-a cumpărat a doua bicicletă, una nemţească, „Diamant“, pe care a dat 1.550 de lei. Şi acea factură a păstrat-o cu sfinţenie. www.jurnalspiritual.eu

Din nefericire, şi a doua bicicletă i-a fost furată. Cu a treia, pe care a cumpărat-o în acelaşi an, a avut noroc. „E italienească, dar cu piese franţuzeşti, adică bicicletă de şosă. Nu i-am dat un nume, aşa cum a făcut nea Hogaş (Calistrat Hogaş – n.r.) cu căluţul lui Pisicuţa. Dar e prietena mea de drum“, declară nea Ciupercă. La 23 de ani a făcut primul traseu prin ţară cu bicicleta, pornind din Ploieşti spre Târgovişte – Piteşti – Vâlcea – Sibiu – Făgăraş – Braşov şi înapoi la Piatra Neamţ. Un an mai târziu a făcut şi prima călătorie de la Piatra Neamţ la mare. Iubeşte drumurile lungi, dar şi marea, unde ajunge, tot pe bicicletă, aproape în fiecare an şi se cazează mereu la acelaşi hotel. Tot de la mare s-a întors şi la începutul lunii august, iar după un scurt popas la Braşov, a pedalat către Sighişoara, apoi pe traseul Sovata – Gheorghieni – Topliţa – Bicaz şi Piatra Neamţ. În total, dus-întors, a adăugat încă 1.400 de kilometri la jurnalul lui pe două roţi. „Nu mi-am făcut un calcul exact, dar în 51 de ani de pedalat se adună ceva kilometri. Cam 9.000 kilometri pe an. Aproape că am fost nedespărţit de bicicletă, doar atunci când dorm. Dar, chiar şi-atunci e tot lângă mine. Nu în scara blocului sau prin vreo şură, ci, acolo, în apartament. Dimineaţa, cum fac ochi, mă sui pe bicicletă şi o iau la drum…“, spune pensionarul. A bătut şi drumul străinătăţii. În anii 1978, 1980 şi 1992 a făcut un ”turneu“ pe două roţi în Ungaria, Polonia, Chehoslovacia, Germania, Bulgaria şi Moldova. Apoi, în 2012, când avea 69 de ani, alături de Cezar, amicul său care locuieşte în Anglia şi care avea atunci 50 de ani, a străbătut şi drumurile Europei de Vest.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

REPORTAJ „ca să fie mai în siguranţă” peste noapte, iar o femeie i-a adus apă şi plăcinte calde. „Era acolo un câine mare care lătra şi tot lătra… Atunci a ieşit o gospodină şi a venit la gard. I-am spus mai mult prin seme că mi-e sete şi dacă poate să-mi aducă nişte apă. Mi-a adus o carafă cu vreo trei litri de apă. Şi mi-a dat şi două plăcinte calde. Au trecut atâţia ani de-atunci, dar asta nu pot să uit“, mai povesteşte nea Ciupercă. Acum, la 71 de ani, îi mulţumeşte lui Dumnezeu că a rămas sănătos tun. În viaţa lui a stat o singură dată în spital, când şi-a rupt o mână după ce a căzut de pe casă. De când a ieşit la pensie, în 1997, după 32 de ani de muncă la strung, la Întreprinderea Mecanică „Ceahlăul“ Piatra Neamţ, are timp destul să străbată drumurile în lung şi-n lat. Speră că va putea porni iar în lumea largă, la anul, dacă va găsi „un partener de drum” şi „doi bani“ de buzunar. Brînduşa Dediu

REPORTAJ

Întâi a zburat cu avionul la Londra, „cu bicicleta la pachet“, iar de acolo, a călătorit prin Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Austria, Ungaria şi înapoi în România. În total, 2.930 de kilometri în 25 de zile. În lunga lui călătorie pe două roţi, prin soare, vânt şi ploi, nea Ciupercă nu a avut niciodată vreun accident. „Cel mai greu e să lupţi cu natura, nu oricine are puterea asta… Dar când te uiţi în spate şi vezi de unde ai pornit, îţi creşte inima… ”, mai spune pensionarul. Gheorghe Ciupercă spune că poartă mereu cu el un fel de jurnal al oamenilor buni pe care-i întâlneşte în drumeţiile lui: „Când dau de-un om cu suflet, nu pot să-l uit”. „Zilele trecute, la Mărăşeşti, şeful de unitate de la un restaurant m-a invitat la masă, dar i-am spus că nu, că am merinde la paporniţă. Şi atunci mi-a dat 100 de lei să-i am de drum“, mărturiseşte pensionarul. Acum 36 de ani, în ’78, pe când era prin Cehoslovacia, şi-a instalat cortul lângă o casă,

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Pelerini la mormântul Părintelui Arsenie Boca

„S

unteţi un izvor curat din care se adapă oile lui Hristos cele însetate de apa vieţii”, citat dintr-o scrisoare trimisă de Părintele Cleopa, Părintelui Arsenie Boca, duhovnicul Mănăstirii Prislop între anii 1949-1959. Ce am simţit la mormântul Părintelui Arsenie Boca? Am simţit că aş vrea să rămân mereu acolo, lângă mormântul împodobit cu o mantie de flori care de care mai frumoase şi mai parfumate, să pot privi măcar la Crucea simplă de lemn, al cărui luciu s-a şters de la sărutările pline de evlavie ale milioanelor de pelerini, de la milioanele de atingeri ale mâinilor credincioşilor, care au vrut să o mângâie cu iubire şi cu evlavie pentru Părintele. Luciul Crucii s-a şters sub atingerile hainelor, batistelor de mână, florilor, fotografiilor şi

www.jurnalspiritual.eu

suvenirurilor cu Părintele şi ale altor lucruri pe care numai Bunul Dumnezeu le cunoaşte felul şi numărul. Aş fi vrut să stau acolo lângă mormânt, dacă nu cât mai aproape, fiindcă nu se poate acest lucru din cauza mulţimii de pelerini, măcar la câţiva metri distanţă, să pot simţi mai întâi cât sunt de păcătoasă şi cât de negru, de mâlul păcatelor, mi-e sufletul, să simt că vreau să cad în genunchi şi să îmi recunosc neputinţa, păcătoşenia, să cad în genunchi şi să strig la Bunul Dumnezeu, la Măicuţa Domnului, la Toţi Sfinţii, la Toate Puterile Cereşti şi la Părintele Arsenie Boca, să mă ierte pentru mulţimea păcatelor mele şi să mă ajute să fiu mai bună, mai iubitoare, să mă ajute să pot lupta cu toate patimile şi răutatea sufletului meu şi a celor din jurul meu. Apoi să simt cum greutatea care îmi apăsa sufletul şi mi-l îmbolnăvea de tristeţe şi deznădejde a fost alungată de milostivirea şi binecuvântarea Harului Sfânt, să simt cum mintea, sufletul şi inima îmi sunt invadate de pace, linişte, bucurie, de iubire, credinţă şi nădejde. Aş vrea să simt mereu acea pace adâncă şi dulce care îţi învăluie sufletul cu gingăşie şi îl vindecă de toată suferinţa şi de toată deznădejdea, aşa cum simt la mormântul Părintelui. Aş vrea să respir mereu acel aer duhovnicesc cu miros de flori şi tămâie, acel aer încărcat de sfinţenie, puritate şi sănătate duhovnicească. Simt din ce în ce mai des că uneori nu mai am putere, că am obosit, că mi-e dor de ceva ce nu pot să definesc foarte bine. Mi-e dor de linişte, de pace, de iubirea Lui Dumnezeu, mi-e dor de zilele copilăriei când eram fericită şi fără griji, mi-e dor de mine, cea din timpurile mele bune când eram mai blândă, mai calmă, mai liniştită, mai milostivă, mai frumoasă sufleteşte. Mi-e dor de frumos şi de pace şi nu ştiu cum să îmi alin acest dor.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Dar la mormântul Părintelui reuşesc să nu mai simt acest dor fiindcă acolo găsesc ceea ce caut, aici cred că Bunul Dumnezeu mă va ajuta să am răbdare, putere, voinţa să merg mai departe pe drumul vieţii, aici mă simt ocrotită şi apărată de tot răul, aici simt că Bunul Dumnezeu mă iubeşte aşa cum sunt eu, cu bune şi cu rele, aici simt că nu am pierdut şansa de a mă mântui, aici simt că trebuie să lupt mai mult cu patimile mele, cu neputinţa mea, cu necredinţa mea, pentru a-mi putea curăţi inima de toată mizeria şi întinăciunea pentru a-L putea primi în ea pe Domnul păcii, pe Domnul iubirii şi milostivirii. Aici îmi doresc să trăiesc aşa încât să cunosc pe Domnul în Duhul Sfânt, pentru ca sufletul meu să nu se mai poată alipi de nimic din cele pământeşti, de deşertăciunea acestei lumi, de bogăţiile lumeşti, de puterea sau slava lumească, ci să tânjească mereu numai după Domnul, să aibă mereu un dor de El, mereu o sete pe care să şi-o potolească doar cu iubirea de Dumnezeu şi semeni. Ce simt pelerinii la mormântul Părintelui Arsenie Boca? Am vorbit cu multe persoane care au fost la mormântul Părintelui şi le-am întrebat ce au simţit acolo. Şi toate mi-au spus că au simţit prezent un duh de pocăinţă şi de căinţă. Acolo te vezi mic şi te vezi neputincios şi simţi că n-ai făcut ceea ce trebuia în viaţă, simţi că trebuie să faci altceva, să-ţi schimbi viaţa, să-ţi cunoşti menirea, să îţi înmulţeşti talanţii cu care ai fost înzestrat cu multă iubire de Bunul Dumnezeu şi să îţi atingi scopul pentru care eşti pe acest pământ şi anume dobândirea Duhului Sfânt. Oamenii simt acolo o rugăciune mai intensă, o trăire mai mare, o trăire minunată şi frumoasă, acolo li se despietreşte inima, acolo ochii inimii, ai sufletului şi cei trupeşti izvorăsc lacrimi de pocăinţă, lacrimi de bucurie duhovnicească, lacrimi ce curăţesc negreaţa sufletului, lăsându-l curat şi plin de pacea Harului Sfânt. Acolo oamenii ar vrea să fie creştini doritori de mântuire, care să se ostenească toată viaţa pentru Hristos şi pentru binele şi mântuirea semenilor, punându-şi toată bogăţia lor morală şi materială în slujba aproapelui, fără a-şi dori să agonisească pentru ei nimic pe acest pământ, aşteptând cu deplină nădejde ziua când vor primi plata deplină de la Dumnezeu, pentru toate ostenelile lor.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

JURNAL DE CALATORIE

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Am privit ore în şir la mulţimea credincioşilor care atingeau Crucea ce străjuia mormântul Părintelui, cu sufletele fremătând de dragoste şi credincioşie, am privit mulţimea care nu mai simţea nici oboseală, nici vitregia vremii, nici durerea datorată unei suferinţe fizice, nici foamea, nici setea, fiindcă ,,drumul până la mănăstire se arată atât de uşor şi fără poticnire, încât toţi credincioşii dau mărturie că, de fapt, nu au călătorit pe osteneala picioarelor lor, ci într-un zbor neobişnuit, în chiar căuşul palmelor sfinţite şi ocrotitoare ale Părintelui”. (Formula As) Singurul fapt ce m-a întristat la Prislop Am văzut cum în faţa Crucii mulţi oameni îngenunchează cu evlavie, dar din păcate nu sunt lăsaţi să facă acest lucru, de o măicuţă un pic mai severă care cu un glas tăios spune, că toţi trebuie să se roage Părintelui Arsenie până ajung la Cruce şi acolo trebuie doar să o sărute, cu lucrurile şi florile pregătite pentru binecuvântare. Poate aşa trebuie să se procedeze cum spune măicuţa, să se păstreze o disciplină de fier, dat fiind numărul mare de pelerini care se perindă pe la Crucea Părintelui. Dar oare măicuţa aceea ştie, că atunci când ajungi aproape de Crucea ce veghează mormântul Părintelui te cuprinde o emoţie puternică şi trăieşti sentimente pe care nu le-ai mai trăit niciodată şi care te fac să reacţionezi altfel de cum o faci când nu eşti sub impulsul nici unei emoţii puternice? E singurul lucru care m-a întristat un pic acolo, fiindcă am văzut pe chipul celor apostrofaţi, uneori durere, uneori teamă, uneori ruşine că au făcut ceva greşit, uneori dezamăgire, www.jurnalspiritual.eu

uneori frustrare, uneori revoltă. Păcat, fiindcă mulţi oameni vin de la sute de km distanţă cu speranţa şi credinţa că problemele lor se vor rezolva dacă se vor ruga Părintelui şi le este răpită bucuria de a se manifesta cum simte sufletul lor. ,,Vorba dulce mult aduce’’ spune proverbul din popor şi e adevărat acest lucru. Orice vorbă spusă cu blândeţe şi iubire, fie ea şi o dojană, e balsam pentru suflet şi de aceea uneori sunt supărată pe mine, fiindcă şi eu mă asemăn de multe ori cu măicuţa aceea cu glas tăios. Am învăţat o lecţie la Prislop pe care trebuie să o aplic în viaţa de zi cu zi, nimic nu e î n tâ mplă tor, am învăţat că atunci când răneşti un om cu vorba e mai rău decât atunci când îl răneşti fizic, v o r b e l e aruncate cu răutate lovesc şi rănesc mai rău decât nişte pietre tăioase, pe semenii cărora le-au fost adresate. De ce vin oamenii la Prislop? La Prislop, oamenii vin să mulţumească Lui Dumnezeu şi Părintelui Arsenie Boca pentru toate ce au cerut de folos în rugăciune şi li s-a împlinit, dau slavă Lui Dumnezeu, sau se roagă, se tânguie şi, când pleacă îşi lasă cu credinţă toate grijile lor în poala Părintelui. Oamenii vin cu credinţă la mormântul Părintelui Arsenie Boca, fiindcă aici simt că sufletele lor se însănătoşesc şi se odihnesc, fiindcă aici conştiinţa lor, judecătorul lor, le arată exact starea duhovnicească în care se află, îi atenţionează unde au greşit şi ce trebuie să schimbe în viaţa lor pentru a nu se mai împotmoli pe drumul greu al mântuirii, pe drumul spre ACASĂ. Almanah Jurnal Spiritual 2015

Oamenii vin aici pentru a se putea adăpa aşa cum spunea Părintele Cleopa de la un izvor curat, fiind însetaţi de apa vieţii. Oamenii vin să-şi bucure sufletele care tânjesc după pace, linişte, credinţă, nădejde, lumină, dragostea Lui Dumnezeu, care tânjesc aşa cum spunea Părintele Porfirie să ,,zboare în nemărginire, în stele, în măreţiile Lui Dumnezeu, în tăcere”, care tânjesc să cunoască iubirea Lui Hristos aşa cum a cunoscut-o Părintele Arsenie Boca care ,,a fost un credincios, un rugător şi un trăitor, un slujitor arzând de dragoste faţă de Hristos… Talanţii Părintelui Arsenie sunt împletirea darului Lui Dumnezeu şi a geniului Sfinţiei Sale, iar punerea lor în lucrarea virtuţilor precum lumina în sfeşnic, i-au împodobit prin credinţă, nădejde, dragoste, înţelepciune, rugăciune, smerenie, tăcere şi răbdare ,,cununa cea neveştejită a slavei”. (I Petru 5, 4) (┼ Daniil, Episcop – Locţiitor al Daciei Felix) Pelerinii vin la Prislop să trezească în ei menirea lor, fiindcă aşa cu a spus Ierom. Andrei Coroianu ,,crezul şi menirea Părintelui pe pământ a fost ,,să trezească în noi menirea noastră. … Iubirea Lui Dumnezeu şi chemarea la sfinţire prin iubire se revarsă tot atât din cărţile sale şi din mormântul Părintelui Arsenie. De aceea, la mormântul său se merge şi se stă pe rând pentru închinare, precum la moaştele Cuvioasei Parascheva. Ce vulcan de Almanah Jurnal Spiritual 2015

foc, de iubire, izvorăşte din mormântul Părintelui, nu se poate exprima în cuvinte; acolo timpul şi spaţiul se suspendă, devin eterne, o simt toţi cei ce merg cu credinţă şi evlavie ... toţi trăiesc în faţa Crucii şi a mormântului Sfântului (necanonizat încă) sentimentul credinţei, smereniei şi simplităţii creştinismului primar.” Parfumul suav de crini, aerul ce miroase a smirnă, lacrimile ce picură în inimile şi pe chipurile pelerinilor, trilurile minunate de păsărele, foşnetul pădurii, văzduhul duhovnicesc, aerul duhovnicesc, natura care se roagă şi cântă Creatorului Său, Osana, dau un farmec aparte locului unde ,,odihneşte’’ Sfântul canonizat de Dumnezeu şi de popor, Părintele Arsenie Boca. ,,Dintre multele icoane adăpostite pe iconastasul evlaviei populare, în Ardeal şi nu doar, chipul Părintelui Arsenie Boca este de departe cel mai aproape de inima plină de râvnă evanghelică a poporului. Fie că urci creasta de mireasmă cerească a Prislopului, fie în lentila de piatră a Ferestrei Făgăraşului, în puntea de istorie a Densuşului ori în lucirea de geniu a filigranului teologic de la Drăgănescu, Părintele Arsenie Boca respiră cu tine.

www.jurnalspiritual.eu

JURNAL DE CALATORIE

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Simţi ocrotirea lui, modul lui de a se odihni în Duhul Sfânt. O simţi şi dacă nu eşti contemporan în duh şi adevăr cu toţi cei râvnitori şi bucuroşi de căutarea sfinţeniei.” (Pr. Conf. Univ. Constantin Necula) Părinte drag, astăzi şi eu cu evlavie îndrăznesc, /Să-ţi spun cât de mult te iubesc,/ Şi că în fiecare zi, mi-e tare dor/ De mormântul Tău plin de flori,/ Şi că aştept cu nerăbdare/ Să primesc din nou binecuvântare,/ Să ajung din nou aproape de Tine,/ Ca să mai alung răutatea din mine./ Din nou Părinte, Ţie să mă spovedesc,/ Şi de liniştea de acolo să mă molipsesc./ Îţi mulţumesc Sfinte Părinte, că m-ai ascultat,/ Atunci când Ţie cu credinţă m-am rugat,/ Şi cu milostivire m-ai ajutat, / Deşi nu întotdeauna am meritat./ Te iubim, Părinte Arsenie Boca, eşti Sfântul inimilor noastre şi te rugăm cu credinţă, să ne ajuţi să nu ne rătăcim pe calea vieţii noastre, să ne ajuţi să descifrăm harta spre drumul spre ACASĂ, să ne întovărăşeşti pe această Cărare spre Împărăţia Lui Dumnezeu, risipeşte te rugăm, noaptea neştiinţei şi necredinţei noastre şi ne luminează cu iubirea ta această Cărare care duce spre CER, care duce spre veşnicie! Amin! Cristina Toma

Muntele Ceahlău, un veritabil Olimp al României

imbol important al județului Neamț, muntele Ceahlău este unul dintre elementele stemei județului. Considerat muntele Olimp al României, Ceahlăul a fost etichetat încă din antichitate drept un munte sacru. Bătrânii locurilor spun că în zilele senine de vară, Ceahlăul putea fi admirat chiar de la gurile Dunării. Cel mai înalt vârf al muntelui www.jurnalspiritual.eu

este considerat Ocolașul Mare, cu 1907 metri în timp ce vârful Toaca măsoară 1.900 metri. Masivul Ceahlău, în cuprinsul căruia se încadrează Parcul Național Ceahlău, este cel mai înalt din grupa Munților Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud valea Bicazului, iar la vest văile Jidanului, Bistrelor și a Pinticului. Cel mai apropiat oraș este Bicaz. La poalele lui, la circa 800 de m altitudine se află stațiunea turistică Durău. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 350 de specii de păsări, 40 de specii de reptile, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul brun (Ursus artos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), râsul (Felix lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncarilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - cea mai mare ciocănitoare din România, aușelul (Regulus regulus) - cea mai mică pasăre din România. În locurile umede de păduri trăiește o reptilă - tritonul carpatic (Tritus montadoni) endemism pentru Carpații Orientali. Unul din principalele obiective de atracție ale turiștilor îl reprezină relieful conglomeratic din zona centrală, printre cele mai spectaculoase forme numărându-se Toaca, Panaghia, Căciula Dorobanțului, Piatra cu Apă, Detunatele, Dochia, Clăile lui Miron, Piatra cu Apă. Un alt obiectiv de interes îl reprezintă, pentru cei pasionați de alpinism, ascensiunile pe traseele de escaladă din masiv. Masivul Ceahlău adăpostește două cabane, respectiv Dochia și Fântânele, însă atât în localitatea Izvorul Muntelui cât mai ales în stațiunea Durău sunt construite numeroase pensiuni și hoteluri. Ascensiunea până la cabana Dochia este posibilă, pe timp de vară, pe 7 trasee turistice. Traseul Cabana Izvorul

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Muntelui — Curmătura Lutu Roșu — Piatra cu Apă — Detunatele — Cabana Dochia are o diferență de nivel de 953 de metri și poate fi parcurs în circa trei ore și jumătate. În aproximativ 4 ore poate fi parcurs traseul Cabana Izvorul Muntelui — Curmătura Lutu Roșu — Pârâul Izvorul Alb — Stânca Dochiei — Jgheabul cu Hotar — Cabana Dochia. Un alt traseu este Cabana Izvorul Muntelui — Poiana Maicilor — Clăile lui Miron — Piatra Lată — Cabana Dochia, însă durata crește la circa 6-7 ore. Din stațiunea Durău se poate realiza ascensiunea pe traseul Durău — Cabana Fântânele — Cabana Dochia în circa trei ore și jumătate. Tot din Durău se poate urca pe traseul Poiana Viezuri — Cascada Duruitoarea — Poiana Scăiuș — Curmătura Piciorul Șchiop — Cabana Dochia, în aproape 5 ore. Din satul Neagra, prin Curmătura Văratec — Poiana Maicilor—Clăile lui Miron — Cabana Dochia se poate ajunge în circa 7 ore. Din comuna Bicazu Ardelean, prin satul Telec și apoi pe la confluența Bistrelor se urcă până la Curmătura Scaune, apoi Curmătura Stănile și se ajunge la Cabana Dochia în circa cinci ore și jumătate. De muntele Ceahlău sunt legate mai multe legende.

www.jurnalspiritual.eu

JURNAL DE CALATORIE

JURNAL DE CĂLĂTORIE

JURNAL DE CĂLĂTORIE Despre munte se spune că s-a făcut din poruncă împărătească, menționează Agerpres. Dorind a-i apăra pe locuitorii acestor locuri de hoardele barbare venite de la Răsărit, împăratul roman Traian, cuceritorul Daciei, ar fi dat poruncă să se înalțe acest munte pentru a pune o stavilă în calea năvălitorilor. Pentru a fi dusă la îndeplinire porunca împărătească,

au fost adunați toți robii luați de la Decebal, cărora li s-a adus la cunoștință greaua încercare la care trebuiau să facă față. Trebuiau să aducă și să așeze, pe locul viitorului munte, piatră peste piatră, stâncă peste stâncă, până când grămada se va fi ridicat suficient de înaltă pentru a-l mulțumi pe împărat. Truda a fost cumplită iar cei mai mulți au pierit din cauza epuizării dar, în final, porunca a fost îndeplinită. Împăratul, mulțumit de cele făcute, a cerut ca în vârful muntelui să fie așezată o toacă. Un soldat a primit poruncă să stea de strajă și să bată toaca ori de câte ori o vedea năvălind vrăjmașii, spre a vesti pe locuitorii din vale. Aceasta până într-o zi când o săgeată

www.jurnalspiritual.eu

vrăjmașă l-a răpus pe soldat și nu a mai avut cine să bată toaca. Și de stânca Dochiei este legată o legendă frumoasă. Despre această stâncă se spune că ar fi pietrificarea unei bătrâne ciobănițe, care, înveșmântată cu nouă cojoace, a pornit, împreună cu oile și caprele sale spre vârful muntelui, deși vremea nu-i îngăduia. Și, cum mergea ea, a început să plouă și să ningă și deoarece cojocul de deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniță a lepădat, unul câte unul, opt din cele nouă cojoace. Atunci s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a înghețat-o împreună cu oile și caprele sale. O altă legendă o prezintă pe Dochia drept o fată de împărat care, fugind de împăratul cotropitor ce voia să o ia de nevastă, s-a travestit în păstoriță, urcând cu o turmă de oi în munți. Cum timpul era frumos, a început să lepede din cojoace unul câte unul. Dar aproape ajunsă în vârf, se lăsă deodată un frig ca iarna. Nefiind deprinsă cu frigul și temându-se să se întoarcă, începu a cârti împotriva lui Dumnezeu. Acesta a pedepsit-o prefăcând-o în stană de piatră, iar oile în bolovani. Altă variantă spune că fiind pe cale de a fi prinsă de împăratul cotropitor, fata ceru lui Dumnezeu să fie transformată în stană de piatră, rugăminte care i-a fost îndeplinită. Brîndușa Dediu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SOCIAL

Gândirea omului şi modul de lucru al calculatorului

oate ştiinţele tind spre matematizare. Orice fiinţă desfăşoară activităţi în vederea atingerii unor obiective. Pentru atingerea obiectivelor urmărite, fiinţa vie realizează un „dialog” cu mediul său. Acţiunile sunt realizate pe baza unor „scheme”, înnăscute sau achiziţionate, asigurând atingerea scopului cu o probabilitate cât mai mare. Deşi la majoritatea vieţuitoarelor, activităţile şi obiectivele sunt simple: ieşirea din situaţii periculoase, obţinerea sau depozitarea hranei, la om varietatea activităţilor creşte remarcabil. Clasificarea unei plante este o activitate curentă a biologului. Calea de la observarea aspectului în linii mari până la încadrarea finită este o înlănţuire de observaţii a unor stări, executând acţiuni ce au ca obiectiv o determinare. Fiinţele vii mai evoluate reuşesc să rezolve, adeseori, probleme destul de complicate fără ca modelele mentale de care dispun să recurgă la cuvânt sau la logică. După unele estimări, ochiul omenesc antrenat distinge peste 100000 nuanţe de culori. Un câine dresat este infailibil în a recunoaşte mirosul unui individ, chiar la o bucată de vreme de la trecerea acestuia printr-un loc. Olfacţia omenească este departe de aceste performanţe; totuşi câte parfumuri dintre cele pe care le putem distinge putem să le şi numim, sau măcar să le descriem, astfel ca o altă persoană să le identifice pe baza acestei distincţii? O întrebare asemănătoare se poate formula şi referitor la stările de spirit pe care ni le transmit muzica sau poezia, dincolo de note sau cuvinte. Să ne imaginăm dificultăţile pe care le-ar avea o persoană rugată să Almanah Jurnal Spiritual 2015

explice, folosind numai limbajul, cum se face nodul la şireturi; să explice această activitate unor persoane care nu au văzut niciodată nici ghete, nici şireturi şi nici noduri. În mod normal, acestea „se arată”. Cu exemplul de mai sus putem proba existenţa a două mari clase de modele mentale, destinate dirijării activităţilor omeneşti: - modele verbale, constituite cu ajutorul cuvintelor, logicii; modele non-verbale, utilizând imagini, sunete, stări de spirit, ce nu au neapărat un nume. Modelele non-verbale stau la baza intuiţiei. Gândirea ,,instrumentală” sau ,,configuraţională” (existentă şi la animale) foloseşte acest tip de modele, rezolvând probleme adesea fără intervenţia cuvântului sau logicii şi uneori chiar fără a conştientiza toate etapele care duc la rezultat. Este binecunoscut faptul că un medic cu experienţă poate stabili un diagnostic înainte ca pacientul să spună ce îl doare. Un bun maistru furnalist ştie după culoarea topiturii ce manevre să execute. Ambii ar putea avea probleme dacă ar fi puşi să explice doar prin cuvinte cum au ajuns la concluziile respective. Modelele verbale pot fi subîmpărţite în: modele verbale logice şi modele verbale metaforice. Încă din anii de şcoală, minţii omeneşti i se inoculează trei aserţiuni, care devin apoi pe larg acceptate, deşi valabilitatea lor este mult mai restrânsă decât ne-am obişnuit să credem. După unele estimări, 93% din comunicarea umană este de tip verbal. Ori, calculatoarele nu prelucrează decât elemente proprii modelelor verbale logice. Modelele logice care se transpun pe calculator pot prelua modele intuitive sau metaforice specific umane, dar niciodată în întregime. www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

SOCIAL Omul nu poate fi înlocuit decât în parte de calculator Maşina electronică execută algoritmi, şiruri de operaţii dinainte stabilite, executând o activitate de rutină; omul desfăşoară o activitate creatoare, pentru care nu există reţete, în care se iau decizii pentru care omul este responsabil posedând mai multe modele de tipuri diferite, care-i furnizează soluţii complementare, pentru aceeaşi activitate, prezintă avantaje deosebite. Psihicul omenesc poate fi reprezentat destul de fidel ca un sistem ierarhizat de „agenţi” fiecare destinat realizării unui anumit obiectiv. Între aceşti agenţi se stabilesc relaţii de competiţie, cooperare, subordonare. Activitatea creatoare, specific umană, este o nouă calitate, apărută prin sinergismul unui foarte mare număr de activităţi şi modele de diferite tipuri, având o

multitudine şi o complexitate cum numai la om se poate întâlni. Nimeni nu poate nega utilitatea excepţională a calculatorului, care degrevează omul de munci de rutină, efectuând o mare cantitate de prelucrări suplimentare, greu de efectuat cu mijloace clasice. Prin acestea, calculatorul este unul dintre cele mai preţioase instrumente ale omului, destinate a-i mări potenţialul creator (specific uman). Trebuie să fim conştienţi că intuiţia, utilizarea unor termeni şi propoziţii vagi sunt instrumente nu numai tolerabile ci şi strict necesare ale gândirii creatoare specific umane, necesare euristicii care conduce la descoperirea ştiinţifică. Maşina nu gândeşte, nu creează, nu ia decizii care privesc realitatea; omul gândeşte, creează, decide mai bine utilizând calculatorul. Mădălina Mitrea

Ce este dragostea?

oeți și autori au încercat să definească dragostea de secole, în timp ce oamenii de știință au început abia de curând. Mulți dintre noi știu intuitiv că dragostea este un obiectiv important în viață, acest sentiment este inerent în tot ceea ce facem, căci fără iubire, nu putem supraviețui ca specie. Iubirea, cea mai antrenantă dintre toate emoțiile umane, www.jurnalspiritual.eu

este, probabil, cel mai frumos mod prin care natura asigură perpetuarea speciei umane. Scriitoare și antropolog, Dr. Helen Fisher de la Universitatea Rutgers, explică de ce dragostea e mai mult decât o metaforă, ea având un impact măsurabil asupra corpurilor noastre, într-un interviu relatat de cei de la site-ul http:// www.chemistry.com/. Ea propune trei etape pentru iubirea romantică: dorința, atracția și atașamentul, fiecare fiind condusă de diferiți hormoni și substanțe chimice. În faza incipientă, dorința, testosteronul și estrogenul, doi hormoni specifici masculin și feminin, sunt cei care ne stimulează să ne găsim partenerul ideal. Apoi, urmează momentul uimitor când suntem cu adevărat îndrăgostiți și atenția ne este îndreptată către o singură persoană.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Oamenii de știință cred că trei neurotransmițători principali sunt implicați în această etapă, adrenalina care ne face inima să bată cu putere, dopamina un eufoizant care ne dă energie și serotonina, vinovată de fluturașii din stomac. Mai departe, pentru relațiile de lungă durată, oxitocina, hormonul atașamentului, menține cuplurile unite când în relație apare un copil. Este de asemenea implicată în formarea laptelui matern și în consolidarea relației dintre mamă și copil. Conform cercetătoarei, dragostea la prima ve de re e ste semnalul prin care simțim că am găsit partenerul potrivit. Sincronizarea este însă crucială. Partenerul perfect poate trece pe lângă noi dacă nu ne observăm reciproc și nu ne îndreptăm în aceeași direcție sentimentală. Frederic Beigbeder spune că dragostea durează trei ani, iar Helen Fischer îi dă dreptate. După spusele acesteia prima perioadă intensă de dragoste poate dura între unu și trei ani. După aceea, aceste sentimente dispar. Dar dacă partenerii sunt compatibili, există multe moduri de a reînnoi relația și de a o duce spre etapa următoare. Chimia are și în acest caz un rol important. Cercetătoarea crede că atunci când personalitățile celor doi

„U

parteneri se împletesc armonios, vor găsi metode să depășească perioadele dificile. În alegerea partenerilor, bărbații și femeile caută lucruri diferite. Bărbații, biologic vor să fie protectori cu femeile. Ei aleg partenere care afișează semne de tinerețe, frumusețe și care par „neajutorate”. Femeile caută parteneri cu trăsături mature și statut social, după spusele scriitoarei. Helen Fisher crede că putem să avem sentimente de atracție sau atașament față de mai multe persoane, dar că nu putem iubi cu adevărat decât o singură persoană. Dragostea romantică și toate implicațiile sale sunt adânc înrădăcinate în cultura noastră, și probabil, aceste reacții iraționale au fundamente evolutive, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne lăsăm influențate de ele. Cuvântul care dezvăluie adevărată definiție a iubirii dintre între soț și soție este termenul ebraic ahavah și înseamnă „a da” necondiționat fără a aștepta o recompensă căci doar așa „cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului”. Emanuela Popa

Succesul în carieră începe cu „mulțumesc!”

n simplu și veritabil mulțumesc a depăşit de mult granițele bunelor maniere. Este o formă de recunoştinţă care ne încarcă cu emoții pozitive, benefice pentru suflet, corp și minte. Analizându-ne viața cu siguranță vom găsi lucruri bune pentru care să fim recunoscători, dar ne vom antrena și mintea să găsească mereu, alte și alte motive pentru a emite recunoştinţă”.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

SOCIAL Manifestarea recunoștinței înseamnă să ne concentrăm asupra lucrurilor pozitive din viața noastră, că apreciem ceea ce avem și nu plângem după ce am pierdut. Lăsând la o parte aceste beneficii, a fi recunoscător și a spune mulțumesc, este o abilitate care ne asigură succesul în carieră. Kim Monaghan, vorbește de patru caracteristici pe care trebuie să le aibă o mulțumire. Ea trebuie să fie autentică. Este important să ne exprimăm recunoştinţa cu sinceritate, altfel calitatea mesajului se pierde. Mesajele de mulțumire false sau spuse de complezență sunt uşor de identificat de receptor. Exprimarea recunoştinţei îmbunătățește relațiile dintre colegi, la locul de muncă. Potrivit expertei Luann Alemao, oamenii care își manifestă conștient recunoştinţa sunt mai optimiști și mai fericiți iar asta îi face angajați mai productivi. Ea ne sfătuiește să fim atenți și la limbajul corpului, un zâmbet, o strângere de mână sau o îmbrățișare potențează efectul pe care îl are manifestarea recunoştinţei. De asemenea, atunci când vorbim la telefon este bine să zâmbim, căci potrivit studiilor, zâmbetul se simte în voce. Exprimarea gândurilor de mulțumite trebuie să devină un obicei în viața noastră, deci și la locul de muncă. Avem la îndemână o mulțime de posibilități prin care putem să transformăm atmosfera de lucru și să ne facem ziua mai frumoasă. Putem începe să răspândim gesturi mici și simple, de exemplu putem să ținem ușa pentru un coleg în loc să ne înghesuim sau să ne oferim să îl ajutăm într-o anumită problemă. Astfel demonstrăm că ne pasă și suntem atenţi la necesitățile celor din jur. De asemenea este bine să

www.jurnalspiritual.eu

respectăm și să lăudăm reușita unui coleg. Oamenii au nevoie să le fie recunoscută contribuția lor în realizarea unor proiecte. Prin aceste acțiuni consolidăm relațiile la locul de muncă ceea ce conduce la crearea unui mediu organizațional pozitiv și eficient. Specialiștii recomandă să personalizăm mesajele de mulțumire. Oamenii au nevoie să se simtă conectați iar t rasa rea un or caracteristici individuale semnifică emoție și apropiere. Putem face asta printr-un scurt mesaj de mulțumire scris de mână în locul unui e-mail, sau putem da direct un telefon. Asta demonstrează că suntem interesați și nu că este doar o formulă stereotipă de relaționare. Exprimarea gândurilor de mulțumire trebuie să înceapă, într-o organizație, de la pozițiile fruntașe în jos. În acest mod, se demonstrează că la nivel organizațional există o preocupare față de sentimentele angajaților ceea ce le va da acestora un impuls pentru a fi mai productivi. Luann Alemao explică de ce este important să ne îndreptăm atenția spre cariere unde oameni sunt pe puși primul loc, în detrimentul lucrurilor. Este în beneficiul tuturor să lucreze într-o echipă în care oamenii au înțeles ce semnificații au prețuirea și recunoştinţa la locul de muncă. Acești oameni sunt o provocare, în sensul bun al cuvântului. Creșterea încrederii în locul de muncă este un prim pas în avansarea în carieră. A spune mulțumesc definește ceea ce suntem și ne dă posibilitatea de a construi relații armonioase cu cei din jur, iar asta înseamnă o viață frumoasă și implinită și success pe toate planurile. Emanuela Popa

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SOCIAL

-aţi pus vreodată întrebarea „Cine sunt eu”? Dacă da, ce răspunsuri aţi găsit? Există numeroase studii care arată că individul are capacitatea de a cunoaşte lumea într-un mod acurat, lipsit de orice distorsiune de natură subiectivă. De asemenea, cercetătorii demonstrează că există persoane care îşi pot vedea propriul EU şi lumea înconjurătoare într-o lumină mult mai favorabilă decât se poate observa în realitate. Ei bine, atunci când ne punem această întrebare facem trimitere la toate structurile noastre cognitive, afective şi conative. Răspunsul nostru la întrebarea „cine sunt eu?” poate fi subdivizat în 3 categorii distincte, şi anume: atributele fizice (sunt înalt, brunet), identităţile sociale (aspect redat de grupul social din care facem parte, sunt student, manager, medic) şi identitățile personale (când ne referim la trăsăturile percepute ale persoanei: sunt nerăbdător, sunt curios; la abilităţile şi talentele percepute: sunt un excelent specialist în resurse umane, handbalist; şi la atitudinile, valorile şi

Almanah Jurnal Spiritual 2015

interesele pe care le promovăm: sunt iubitor de muzică clasică). Toate aceste caracteristici ale individului formează conţinutul eului său conceptual de sine. Dacă avem în atenţie toate aspectele redate mai sus, putem spune că eul reflectă percepţiile subiective ale individului, care nu sunt totdeauna aceleaşi cu percepţiile obiective. De pildă, imaginea unui individ despe propriul eu poate să nu corespundă eului real, definit de criterii normative (de exemplu, un student cu note excelente se poate vedea pe sine ca lipsit de inteligență – un bun informatician se poate vedea ca fiind foarte timid sau un individ care pretinde că este amabil şi rafinat să fie văzut de ceilalţi grosolan – aceste exemple reliefează cel mai bine diferenţa dintre eul perceput al persoanei şi eul real). Perspectivele teoretice asupra cunoaşterii de sine susţin că indivizii trebuie să aibă percepţii acurate despre ei înşişi, şi nicidecum să acţioneze sub impulsul orientărilor subiective, a aspiraţiilor şi dorinţelor individuale. În zilele noastre există credinţe conform cărora autocunoaşterea acurată este vitală pentru funcţionarea socială optimă a persoanei. De pildă, psihologul Jahoda a definit o persoană sănătoasă mental ca fiind una capabilă să perceapă eul aşa cum este în realitate. Potrivit lui Maslow, indivizii sănătoşi sunt cei capabili să se accepte aşa cum sunt, fără discrepanțe între eul ideal şi cel real. Prin urmare, percepţiile corecte asupra eului sunt necesare pentru o bună funcţionare a procesului asupra cunoașterii de sine. Alexandra Gîrbea

www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

Ce este Eul?

SOCIAL

„Afirmarea de sine se transmite” este important să ne cunoaștem foarte bine calitățile și defectele și să fim capabili să deținem afirmarea de sine, acel comportament ce ne permite să ne exprimăm liber dorințele și expectanțele, respectându-l în același timp și pe semenul nostru. Capacitatea fiecăruia dintre noi de a reacționa și de a ne spune opinia se află într-o relație de interdependență cu abilitatea de a ne detașa de complexele și fricile cele mai intime. Drept urmare, pentru a câștiga respectul celorlalți este foarte important să ne respectăm pe noi înșine. Este foarte important să știm să ne apreciem, să ne conștientizăm valorile și să avem abilitatea de a reacționa la remarci mai puțin încurajatoare. n societatea actuală, calificată de psihaDin păcate, societatea actuală se confruntă tot nalistul Jean-Claude Liaudet drept mai des cu fenomenul de devalorizare „hipernarcisică şi lipsită de respect la precoce, fenomen ce sporește sentimentul de adresa altora“, trebuie să înțelegem că ne inutilitate în societate. Replici precum („Nu diferențiem unii de alții, că nici un eşti bun de nimic“, „Nu vei reuşi individ nu gândește și acționează la „Copilăria este perioada în nimic“) au o influență negativă fel ca altul. care se construiește încre- asupra dezvoltării personale a Adesea ne întrebăm cum putem să derea și stima de sine, mo- individului. ne diferențiem de semenii noștri, tiv pentru care trebuie să Copilăria este perioada în care cum o persoană mai scundă sau mai se construiește încrederea și încurajăm copii să grasă, mai tânără sau mai bătrână dobândească conștiința stima de sine, motiv pentru care să-și poată spună punctul de trebuie să încurajăm copiii să propriei valori.” vedere. Ei bine, dacă individul în dobândească conștiința propriei cauză nu își acordă valoarea pe care valori. o merită nu va reuși niciodată să transmită Prin urmare, trebuie să avem o grijă sporită ideile sale semenilor săi, menționează în creșterea și educarea unui copil, fiindcă www.psychologies.ro. „un copil poate să fie lipsit de încredere în Mai mult decât atât, acea persoană ce nu se sine pentru că se identifică cu un părinte poate autoevalua și provine dintr-un mediu dispreţuit de celălalt. În plus, există părinți defavorizat nu reușește să depășească strălucitori care refuză inconştient să sentimentul de inferioritate, stagnând în servească drept model, ei văd în fiul sau fiica continuare. lor un rival“, relatează psihanalistul Gerard Toate aceste carențe în comportament provin Louvain. din scăderea stimei de sine, a sentimentului Pe de altă parte, dacă îi inducem copilului de iubire față de propria persoană și chiar ideea că este cel mai grozav de pe planetă, scăderea încrederii în sine. Tocmai de aceea riscăm să-l supunem la şocuri în viață.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SOCIAL

Almanah Jurnal Spiritual 2015

despartă de telefonul mobil și să se concentreze pe o lecție de engleză… Și, pe de altă parte, vedem tot mai mulți tineri cu fobii școlare, care nu știu unde să se situeze în raport cu ceilalți”. Toate cele prezentate mai sus ne duc cu gândul la faptul că spre deosebire de politețe, care se predă și se învață, respectul, afirmarea și încrederea de sine se transmit. Stephane Clerget opinează: „ceea ce conduce la paradoxul următor: un individ poate fi de o politețe aristocratică în societate, dar total lipsit de respect față de soția lui, de exemplu“. Un aspect îmbucurător este acela că respectul este contagios: „să rupem lanțul slăbiciunilor și să îi apărăm pe ceilalți când vedem că sunt ținta lipsei de respect și astfel vom câştiga mai mult noi înșine.“ Cel care îi respectă pe alții, se respectă pe sine! Alexandra Gîrbea

SOCIAL

Nu înseamnă că „dacă părinţii nu îl jignesc, vor reuşi să crească un adult fără complexe“, ne spune Louvain. Așadar trebuie menținut un echilibru între cele două paliere. Un alt aspect destul de controversat este și inducerea ideii că un copil trebuie tratat cu seriozitate și rigurozitate, întrucât „copilul este o persoană“, o frază înţeleasă prea adesea drept „copilul este un adult în miniatură, să îl lăsăm să se exprime“, după cum spune Françoise Dolto. Această sintagmă este adesea percepută greșit, iar adulții ce se ghidează exclusiv după acest dicton formează copii lipsiți de repere, motiv pentru care este vital să știm să coordonăm activitatea copiilor, astfel încât ei să fie învățați să se responsabilizeze, să nu cadă pradă propriilor pulsiuni și să penduleze între megalomanie și stimă de sine scăzută, ne spun cei de la psychologies.ro. Altfel, în caz contrar, ne întâlnim cu fenomenul la care asistăm azi, este de părere Gerard Louvain: „pe de o parte, vedem tineri și adolescenți incapabili să suporte cea mai mică frustrare sau cea mai mică întârziere în satisfacerea nevoilor lor, incapabili să se

www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

Sfaturi despre informaţiile care nu trebuie publicate niciodată pe Facebook

atele de naştere, starea civilă şi fotografiile copiilor sunt acele informații pe care utilizatorii nu trebuie să le publice niciodată pe

Facebook. Facebook este una dintre cele mai populare reţele de socializare, iar mulţi utilizatori cred că sunt în siguranţă dacă au bifat în mod corect setările de securitate ale conturilor lor. Problema este că şi alte persoane, nu doar prietenii lor, pot să vadă informaţiile publicate pe Facebook. Conturile prietenilor pot fi piratate atunci când îşi instalează o aplicaţie din surse nerecomandate sau cineva poate să citească peste umerii acestora informează site-ul netsecurity.about.com, citat de Mediafax. Probabil 9 din 10 părinţi publică numele complet al bebeluşului, data şi ora exactă la care s-a născut acesta, în timp ce se află încă la maternitate. Părinţii publică fotografii cu copiii lor, le adaugă numele, alături de cele ale prietenilor, fraţilor şi altor rude. Acest tip de informaţii ar putea fi www.jurnalspiritual.eu

folosite de pedofili şi de „prădătorii sexuali” pentru a-i ademeni pe copii. Ei pot să se folosească de numele copilului şi de numele rudelor şi prietenilor acestuia pentru a-i face pe cei mici să aibă încredere şi să-i convingă că nu sunt persoane străine, ajutându-i să stabilească un raport cu cel mic. Iată cinci sfaturi despre lucrurile care nu trebuie niciodată publicate pe reţeaua de socializare: Data de naştere completă a utilizatorului şi cele ale membrilor familiei sale – Cei mai mulţi dintre utilizatori adoră să primească felicitări în acea zi specială, însă, dacă îşi publică ziua de naştere, ei oferă piraţilor cibernetici una dintre cele 3-4 elemente personale de care aceştia au nevoie pentru a le fura identitatea. Ideal este să nu treceţi deloc ziua de naştere, dar, dacă ţineţi neapărat la acest detaliu, atunci evitaţi să menţionaţi anul. Prietenii voştri adevăraţi cunosc deja anul în cauză.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SOCIAL apară atunci când toată lumea vede că aţi plecat în vacanţă (şi că nimeni nu este acasă). Dacă adăugaţi şi perioada în care veţi fi departe de casă, hoţii vor cunoaşte cu exactitate timpul de care vor avea nevoie pentru a vă jefui locuinţa. Ar fi bine să nu partajaţi deloc locul în care vă aflaţi. Puteţi să publicaţi ulterior fotografii făcute în vacanţă, după ce reveniţi acasă. Faptul de a fi singur acasă – este extrem de important ca părinţii să îşi înveţe copiii să nu publice niciodată pe Facebook această informaţie. În definitiv, nimeni nu ar

începe să strige într-o cameră plină cu persoane necunoscute că în următoarele ore va fi singur acasă. Acest lucru nu ar trebui făcut nici pe Facebook. Nu publicaţi fotografii ale copiilor voştri completate cu numele lor – mulţi utilizatori publică pe Facebook fotografii şi înregistrări video cu copiii lor, fără să se gândească nicio secundă la eventualele riscuri. Unii merg până într-acolo încât îşi schimbă fotografia de profil cu una a copiilor lor. Ana Grama

Ne-a acaparat tehnologia, oare, toată atenția?

ehnologia de care ne bucurăm în fiecare zi a transformat modul în care relaționăm unii cu Almanah Jurnal Spiritual 2015

alții. Cu siguranță fiecare dintre noi are o cunoştinţă care nu își dezlipește degetele de pe ecranul telefonului. Cu siguranță am

întâlnit tineri care nu văd pe unde merg, preocupați de evenimentele și mesajele de pe rețelele de socializare. Citeam, deunăzi, că într-un oraș din China, autoritățile au înfiinţat o bandă specială pentru posesorii de smartphone-uri. Dependența de internet și gadget-uri a devenit o problemă cu care se confruntă întreaga lume, afectând în primul rând tinerii. Publicația online Life and Health atrage atenția asupra efectelor negative pe care le are tehnologia, amintind totodată și anumite aspecte pozitive. www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

Starea civilă – indiferent dacă aveţi o relaţie sau nu, ar fi mai bine să nu faceţi publică această informaţie. Hărţuitorii adoră să afle că sunteţi din nou celibatar. Dacă vă schimbaţi statusul în „celibatar” („single”), ei primesc astfel undă verde pentru a-şi relua hărţuirea, aflând că sunteţi din nou disponibil. Acelaşi lucru le dezvăluie faptul că este foarte posibil să fiţi singur acasă. Locul în care vă aflaţi în prezent – există foarte mulţi utilizatori care adoră să precizeze pe Facebook locul în care se află în fiecare moment. Problemele pot să

SOCIAL

Rețelele de socializare au fost concepute Academia Americană de Pediatrie propune pentru a ne îmbunătăți relațiile și a facilita pentru adolescenți un timp de vizionare de cel comunicarea pe distanţe mari cu cei din jur. mult două ore. De asemenea, au recomandat Primim constant alerte și notificări. Scopul lor ca în dormitoare să nu existe televizoare sau inițial a fost de a ne simplifica viața și de a ne calculatoare. face mai productivi. Situația reală este alta, Coreea de Sud a început deja să ia măsuri studiile au arătat că acestea sunt un motiv de pentru a reduce dependența de dispozitive anxietate și de stres. Fiecare resimte o inteligente. A introdus în instituțiile de presiune contantă, trebuie să răspundă învățământ cursuri prin care se atrage atenția prompt la mesajele primite. Un studiu efectuat asupra dependenței de internet. Există și la Universitatea Kent din Ohio a scos la iveală tabere cu acest specific la care copii participă o relație puternică între dependența de pentru a scăpa de această dependență. telefonului mobil și anxietate. O parte din Efectele pe care le resimt dependenții de studenți au declarat că se simt legați de dispozitive asupra sănătății sunt cunoscute de telefoanele lor și în imposibilitatea de a-și toată lumea. Radiațiile provenite de la acestea controla dependența de acestea. Mai mult produc dureri de cap, confuzie, schimbări decât atât, aceștia au înregistrat rezultate mai comportamentale și probleme de somn. slabe la învăţătură și au fost declarați mai Având problemele identificate suntem nevoiți puțin fericiți în opoziție cu colegii să găsim și soluții pentru „Rețelele de socializare au lor mai autonomi în această rezolvarea lor. Primul pas este fost concepute pentru a ne privință. renunțarea la mediul online. îmbunătăți relațiile și a Există impresia că dispozitivele Timpul liber astfel câștigat poate facilita comunicarea pe inteligente ajută la creșterea fi folosit pentru activități în distanţe mari cu cei din jur.“ productivității. Nimic mai fals, diferite alte moduri, care prin fluxul aparent fără sfârșit de încurajează interacțiunea reală email-uri, notificări și texte, între indivizi. Depinde de acestea au potențialul de a ne distrage atenția creativitatea și plăcerile fiecăruia să în mod constant de la sarcinile noastre. regăsească bucuria activităților uitate. În plus Conectați mai tot timpul pierdem din vedere vom fi mai deschiși, mai relaxați și mai fericiți importanța spațiului și timpului pe care ar și calitatea somnului se va îmbunătăți. trebui să ni-l alocăm pentru noi înşine. Pauzele de la contactul cu lumea online ne Referitor la aceasta Andrew Leep, declara că ajută, în primul rând să acordăm atenție avem nevoie de un timp singuri, pentru a lucrurilor cu adevărat importante. reflecta, pentru a ne interioriza și pentru a ne O plimbare în parc cu familia sau o masă cu detașa de factorii de stres. Copiii din ziua de prietenii cu siguranță, ne va bucura mai mult azi sunt victime ale dependenței de decât trecerea la următorul nivel la jocul tehnologie. Pentru ei aceasta înseamnă o preferat. formă de divertisment. Medicii pediatri atrag atenția asupra Emanuela Popa consecințelor: privarea de somn, lipsa activităților sportive, accesul facil la conținut violent sau pornografic și evident dependenţa de smartphone.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SOCIAL

iliarde de dolari sunt cheltuite anual la nivel mondial pe cărţi şi evenimente motivaţionale prin care oamenii încearcă să găsească metoda care să îi facă să se simtă mai fericiţi, dar unii cercetători spun că lucrurile nu sunt atât de simple, iar fericirea este mai mult decât o stare emoţională. Potrivit CNN, citat de Mediafax, decenii de cercetare au arătat că sentimentul de fericire este complex. Știinţa a demonstrat faptul că oamenii care sunt fericiţi trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi, dar există metode prin care fiecare persoană poate să îşi îmbunătăţească stilul de viaţă pentru a se simţi mai fericită, indiferent de mediul în care trăieşte şi de moştenirea genetică. 1. Este nevoie de o schimbare a atitudinii, mai ales în cazul pesimiştilor Un studiu al Universităţii Harvard a descoperit nu numai că optimiştii sunt mai fericiţi, ci au şi cu 50% mai puţine riscuri de a suferi de boli cardiovasculare, infarct sau atac cerebral. O

Almanah Jurnal Spiritual 2015

atitudine pozitivă s-ar părea că oferă protecţie faţă de bolile de inimă. În cazul pesimiştilor, ştiinţa spune că sunt mai puţin fericiţi şi au un risc de trei ori mai mare de a suferi de probleme cardiovasculare pe măsură ce îmbătrânesc. 2. Oamenii ar trebui să înveţe de la semenii lor care sunt deja fericiţi Potrivit Eurobarometrului Comisiei Europene, Danemarca este pe primul loc, în fiecare an din 1973 încoace, în ceea ce priveşte nivelul de fericire al locuitorilor. Organizaţia Naţiunilor Unite a plasat, de asemenea, danezii pe primul loc în topul mondial al fericirii. Speranţa de viaţă ridicată, produsul intern brut mare şi o rată scăzută a corupţiei ajută la clasificarea vieţii în această ţară drept fericită. Dar, www.cnn.com relatează că fericirea danezilor are mai mult de-a face cu generozitatea locuitorilor acestei ţări, libertatea de care se bucură privind drepturile individuale şi sistemul de asistenţă socială foarte bine pus la punct, potrivit raportului ONU privind fericirea la nivel mondial (U.N. World Happiness Report). Mai puţină muncă şi mai mult timp pentru sine pare să fie unul dintre factorii importanţi în evaluarea stării de fericire. Din nou, Danemarca stă foarte bine la acest capitol, angajaţii din această ţară având foarte puţine ore suplimentare. Săptămâna medie de lucru în Danermarca are 33 de ore, cu doar 2% dintre danezi lucrând peste 40 de ore pe săptămână.

www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

Fericirea este mai mult decât o stare emoţională. Şase modalităţi de a creşte bucuria de a trăi

SOCIAL

În plus, aproape 80% dintre mamele daneze revin la muncă după ce nasc, dar reuşesc să menţină un echilibru între timpul petrecut muncind şi cel alături de familie, întâlniri cu prieteni şi participarea la programe şi activităţi în cadrul unor cluburi comunitare. 3. Experienţele trebuie să ocupe mai mult timp din viaţă Danezii petrec mai puţin timp butonându-şi dispozitivele mobile şi acordă mai multă atenţie experienţelor personale, creării de amintiri. Studiile au arătat că oamenii, care se concentrează mai mult pe „a trăi” experienţe decât pe a avea lucruri, au un nivel mai mare al satisfacţiei, pe o durată mai mai lungă după încheierea evenimentului care a declanşat starea de bine. De asemenea, experienţele trăite în compania altor oameni apropie indivizii unii de alţii, ceea ce contribuie la creşterea sentimentului de fericire. Relaţiile sociale sunt importante în evaluarea gradului de fericire. Singurătatea a fost legată, potrivit studiilor, de grade ridicate de depresie, probleme de sănătate şi stres. Existenţa cel puţin a unui prieten apropiat poate creşte nivelul de fericire, îmbunătăţind şi starea de sănătate. 4. Voluntariatul creşte încrederea şi stima de sine Încrederea şi stima de sine duc la o creştere a sentimentului de fericire. La această concluzie au ajuns mai multe studii. ONU consideră că rata crescută a voluntariatului în Danemarca este unul dintre motivele pentru care aceasta

www.jurnalspiritual.eu

este cea mai fericită naţiune din lume, cu 43% dintre locuitori participând în diverse programe de voluntariat. 5. A dărui este preferabil lui a primi Un studiu din 2012 a descoperit că a dărui este preferabil lui a primi, în cazul copiilor. Cercetătorii au oferit mai multe dulciuri copiilor din două grupuri şi apoi au cerut unui grup să dea altora darurile lor. Copiii care au împărţit cu alţii dulciurile au prezentat semne mai accentuate ale sentimentului de fericire, sugerând că un sacrificiu personal este pozitiv din punct de vedere emoţional. 6. Râsul – un mijloc de creştere a sentimentului de fericire Petrecerea unei perioade mai mari de timp râzând indică un nivel mai mare al fericirii. Mai mult decât atât, râsul chiar produce fericire. În timpul râsului, nivelul hormonilor legaţi de stres scade, iar cel al endorfinei creşte. În plus, râsul are efecte benefice şi asupra inimii. Un studiu a arătat că doar 8% dintre pacienţii care au fost făcuţi să râdă au suferit un al doilea infarct în decurs de un an, comparativ cu 42% în cazul pacienţilor care nu au râs. De asemenea, studiile au arătat că organismul nu face diferenţa între râsul real şi cel exersat, beneficiile pentru sănătate fiind aceleaşi. Câteva minute pe zi petrecute râzând sunt un mod simplu şi plăcut de a ţine organismul în formă. Ana Grama

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SOCIAL

Cum să facem față conflictelor?

ste la îndemâna simțului comun că eficiența comunicării interpersonale depinde de capacitatea și disponibilitatea acesteia de a percepe și interpreta în mod corect schimbul de mesaje. De multe ori apar însă, o serie de bariere care rescricționează procesul comunicării, moment în care își face apariția conflictul. Când se confruntă cu o situație conflictuală, oamenii pot reacționa în mai multe feluri, de la fuga de responsabilitate, la atac la persoană, toate acestea în funcție de trăsăturile de personalitate. Existența unui conflict este cauzată de recunoaşterea intereselor şi valorilor divergente ori incompatibile și pot lua naştere pe fondul unei relaţii tensionate sau pot combina un conţinut exploziv cu o relaţie marcată de crize. Intensitatea și varietatea sunt doar doi factori în funcție de care variază un conflict, o neînțelegere ori o dispută. Pentru a face față inadvertențelor se apelează adesea la strategii de tip fuga sau atacurile, considerate răspunsuri psihologice personale, fără valoare pozitivă sau negativă. Mai există și o trihonomie, persoanele care se retrag, cele care înaintează și cele care luptă, respectiv non-confruntare, orientarea spre conflict si orientarea spre control. Conform chestionarului Thomas Kilmann, într-o situație conflictuală putem adopta anumite stiluri de comportament. De pildă, oamenii au posibilitatea de a se poziționa

Almanah Jurnal Spiritual 2015

asupra unor strategii de orientare, atât spre satisfacerea propriilor nevoi și obiective, cât și pe păstrarea relațiilor interpersonale. O altă strategie menționată de Kilmann poate fi orientarea medie atât spre satisfacerea propriilor nevoi, cât și pe relația cu cel cu care sunt în conflict. Este de preferat ca atunci când gestioneză o situație conflictuală indivizii să-și orienteze atenția atât pe satisfacerea propriilor nevoi și atingerea propriilor obiective, cât și pe conservarea unei bune relații interpersonale. Este lesne de înțeles că atingerea țelului personal primează, dar cu toate acestea este de preferat să acționăm în așa manieră încât relația cu interlocutorul să nu sufere lezări majore. Atunci când avem de gestionat o criză comunicațională, cercetătorii spun că este bine să ne invocăm propriile valori și convingeri, folosind atât puterea normativă, cât și cea a normalizării. Totodată, este recomandat să menținem și să respectăm deciziile reciproce. Prin acest deziderat, vom respecta şi anumite legi şi cutume morale, ce ne permit să acţionăm conform liberului arbitru şi să acceptăm situaţia ca atare. Atât verbal, cât şi nonverbal trebuie să încercam să ne convingem interlocutorul că este mai benefic pentru ambele părţi implicate în conflict stabilirea unui acord asupra problemelor conflictuale. Prin urmare, păstrarea unei relaţii de respect reciproc, în virtutea bunelor maniere şi cutume morale reprezintă soluția unei posibile relaţii de colaborare pe viitor.

www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

În concluzie, în rezolvarea conflictelor pe care le întreprindem cu cei din jur trebuie să ținem cont de anumite limite, cum ar fi: dorințele celeilalte persoane, posibilitățile de soluționare a unei divergențe, astfel încât ambele părți implicate să aibă de câștigat (win-win), respectiv orientarea spre nevoile individului și nu spre aspecte generaliste. Având în vedere că de-a lungul existenței umane apar situații în care trebuie să facem față cu brio conflictelor, specialiștii spun că medierea ar putea o bună metodă de rezolvare a disputelor, iar imparțialitatea, promovarea cooperării și acordul între părți reprezintă câteva dintre aspecte ce nu trebuie trecute cu vederea. Alexandra Gîrbea

Expresii care provin din lumea antică și sunt folosite de noi toți

oarte multe proverbe şi expresii folosite astăzi în majoritatea limbilor au o vechime de 2.000 sau chiar 3.000 de ani. Ele provin din Grecia şi din Roma Antică, civilizaţii care au dominat şi influenţat culturi întregi. O altă serie de expresii îşi au originea în Biblie sau în fabule, a căror morală este chiar ea proverbială, informează Radio România Cultural, citând Rador. Vulpea care nu ajunge la struguri spune că sunt acri Folosim această expresie atunci când dorim să spunem că cineva dispreţuieşte un anumit lucru din simplul motiv că nu-l poate avea. Ea provine dintr-o fabulă antică atribuită scriitorului grec Esop. Multe dintre povestirile sale aveau ca personaje animale cu însuşiri umane. O vulpe flămândă încearcă de mai multe ori, fără succes, să www.jurnalspiritual.eu

ajungă la un ciorchine de strugure copt şi zemos.

Pentru a se consola, spune „Sunt sigură că sunt acri”. A unge pe cineva Este folosită atunci când vrem să spunem că flatăm pe cineva în mod excesiv pentru a obţine un favor. Toate dovezile indică faptul că aceasta îşi are originea în India antică atunci când oamenii aruncau sfere

de unt de ghee (grita) în statuile unor zeităţi de la care cereau anumite favoruri. În Tibet, există un obicei şi mai vechi: pentru a întâmpina noul an, oamenii sculptau statuete în unt, pentru a aduce fericire şi pace. Zilele îţi sunt numărate Cartea profetului Daniel din Vechiul Testament se pare că stă la baza acestei expresii care înseamnă ghinion inevitabil, nenorocire pe cale să aibă loc. În capitolul 5, regele Belşaţar al Babilonului dă o petrecere fastuoasă la curtea sa, unde vinul este băut din pocale luate din Templul Sfânt din Ierusalim. Dintr-o dată, apare o mână care scrie aceste cuvinte pe unul din pereţi: Mene, Mene, Tekel, Upharsin. Speriat, regele îl cheamă pe profetul Daniel pentru a le descifra sensul.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Ad literam cuvintele înseamnă „a număra”, „a cântări” şi „a împărţi”, iar profetul îi spune regelui că Dumnezeu i-a cântărit faptele, l-a judecat şi acum zilele îi sunt numărate. Ca pedeapsă, regatul său va fi luat şi împărţit. În acea noapte, regele este ucis iar pământurile sale sunt invadate de cotropitori. Între Scila şi Caribda Expresia este folosită atunci când cineva se află într-o încurcătură şi într-o mare primejdie. În mitologia greacă, Odiseu naviga spre casă după războiul troian prin strâmtoarea Messina, dintre Italia şi Sicilia, care era păzită pe fiecare mal de câte un monstru marin. Scila era personificarea unei stânci uriaşe, reprezentată de un monstru cu şase capete şi trei rânduri de colţi, care devora tot ce-i ieşea în cale. Caribda era un vârtej imens de apă din apropierea celuilalt mal care înghiţea corăbiile care se apropiau prea mult. Aşadar, pentru a se feri de unul dintre monştri, trebuia să te apropii de celălalt. Odiseu a trebuit să aleagă răul cel mai mic pentru a putea ajunge acasă. A ales să se apropie de Scila, pentru că astfel pierdea doar o parte din echipaj, pe când Caribda ar fi făcut să dispară întreaga corabie. Toate drumurile duc la Roma În lumea antică, acest lucru era adevărat, la propriu. Romanii au construit 80.000 de kilometri de drumuri care se întindeau din Britania, Spania şi nordul Africii până la Dunăre, apoi la Tibru şi Eufrat. Primul drum important, Via Appia, a fost construit în anul 312 î.Ch. Împăratul Cezar Augustus a ridicat un monument numit Milliarium Aureum (Borna de Aur) în Forumul din centrul Romei, în raport cu care se calcula orice distanţă din această reţea de drumuri. În zilele noastre expresia este folosită pentru a sugera că există mai multe soluţii la aceeaşi problemă. Ana Grama

Ziua bună se cunoaște de dimineață

ot mai mult se discută astăzi despre trezitul de dimineață și efectele benefice ale acestuia. Studiile și cercetările efectuate de specialiștii în acest domeniu au demonstrat că cei care se trezesc dimineața devreme dispun de mai multă energie, sunt mai optimiști și sunt mai productivi pe parcursul zilei. Cu toate acestea, mulți dintre noi preferă să amâne momentul trezitului. De aceea, publicația online Life & health, a publicat șase strategii care să ne ajute să ne trezim mai ușor dimineața devreme. Primul pas este motivația. Întrebați-vă de ce vreți să deveniți o persoană matinală și stabiliți o serie de obiective pe care vreți să le atingeți. Desigur, cei mai mulți dintre noi se trezesc pentru a ajunge la serviciu sau pentru a duce copiii la școală. Ideal ar fi să găsiți unele care să vă ofere un sentiment de satisfacție și mulțumire personală. Fixaţi-vă un program de somn. Specialiștii spun că adulții au nevoie de 6-8 ore de somn, în special în intervalul 22.00 – 02.00. Apoi creaţi-vă o rutină și respectați-o. Setați ceasul să sune, în fiecare zi la aceeași oră. După un timp corpul se va obișnui și vă veți trezi fără alarmă. Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

Un factor important este alarma. Indicat este fie plasată la o distanță oarecare de pat, ca să vă ridicați, pentru a ajunge la ea. Cercetătorii au demonstrat că este de preferat să alegem un sunet care să nu fie strident, indicat ar fi o alarmă progresivă cu un sunet plăcut, dar revigorant. Desigur, telefonul nu este indicat pe post de alarmă. Pentru cei mai mulți nu este decât un factor care perturbă somnul. După ce v-ați ridicat din pat, treceți la energizarea organismului. Această etapă este esențială pentru a vă menține tonusul în ziua care abia începe. În primul rând, faceți patul imediat după ce vă ridicați din el. Pe lângă faptul că vă va înviora, psihologic înseamnă că noaptea s-a încheiat. Exercițiile fizice vă stimulează metabolismul, vă dau energie și îmbunătățesc starea de sănătate. Pentru unele persoane, primele ore ale zilei sunt un moment important, dedicat rugăciunii. Prin aceasta ei cer binecuvântare pentru ziua care abia începe și câștigă

armonie interioară. În plus numeroase studii au demonstrat efectele benefice pe care aceasta le are asupra minții și trupului. Urmează micul dejun și cafeaua. Dacă masa de dimineață este obligatorie, la cafea puteți renunța dimineața devreme. Cercetătorii americani au ajuns la concluzia că cel mai bun moment pentru a savura o cafea este în jurul orei 10.30. După cum știm, micul dejun, cea mai importantă masă a zilei, asigură energie corpului, ne binedispune, ne scapă de stările de nervozitate și reglează metabolismul. Mai mult, micul dejun este o oportunitate ideală de a sta la masă cu întrega familie. Așa cum spune proverbul românesc, Cine se scoală de dimineață, departe ajunge, trezitul de dimineață vă poate oferi pe lângă beneficiile amintite și privilegiul de a vedea un răsărit de soare cu ochii dvs. Emanuela Popa

Secretul fericirii în cuplu: prietenia

ohn Gottman spune că prietenia este fundația unei relații de cuplu reușite. Când vorbește

www.jurnalspiritual.eu

de prietenie, specialistul se referă la cunoașterea profundă a partenerilor, la capacitatea de a-și

destăinui unul altuia aspirațiile, temerile și speranțele. În luna noiembrie 2014, publicația Business Insider a publicat un studiu despre trăsăturile care diferențiază o căsnicie solidă și fericită și un mariaj nefericit și disfuncțional. Psihologul Ty Tashiro, în cartea sa, The Science of Happily Ever After, atrage atenția că doar trei cupluri din zece își construiesc un mariaj solid și fericit.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Îngrijorați de impactul negativ pe care îl fiind disprețuitori, critici și ostili. Chiar și resimțeau copii proveniți din familii atunci când au fost puși să vorbească despre dezbinate, sociologii americani, au început să aspectele plăcute ale relației lor, ei au fost tot studieze cauzele despărțirii, după ce, în 1970, timpul în ofensivă, agresivi căutând să acuze. SUA s-a confruntat cu o criză: a înregistrat o Gotmann a continuat studiile, pentru a creștere spectaculoasă a ratei divorțurilor. descoperi care este motivul ce unește sau Astfel un grup de psihologi au inițiat un studiu dezbină cuplurile. Pentru asta el a amenajat, pentru a afla care este secretul longevităţii un spațiu intim și a invitat 130 de cupluri unui mariaj reușit. proaspăt formate să își petreacă aici o zi În ultimele patru decenii, renumitul psiholog normală din viața lor. În timp ce desfășurau John Gottman a făcut numeroase activități specifice, partenerii „În timp ce maeștrii se cercetări pentru a afla ce face o trebuiau să inițieze discuții, cereri relație să funcționeze. Împreună focusează pe aspectele de conectare emoțională, cu cu soția sa, Julie, cei doi renumiți pozitive ale mediului, pe partenerul pe diferite teme, banale, apreciere, bunătate și experți în probleme maritale, au lipsite de semnificație. În esență, generozitate, ceilalți înființat Institutul Gottman. important era cum reacționa Bazându-se pe studii științifice, remarcă doar greșelile, partenerul la afirmația soțului sau scopul acestuia este să ajute fiind disprețuitori, critici și soției. cuplurile să întemeieze și să ostili. Chiar și atunci când Răspunsul arăta dacă partenerii mențină relații sănătoase și pline au fost puși să vorbească sunt interesaţi de viaţa de iubire. Cercetările despre aspectele plăcute partenerului și deschiși să ale relației lor, ei au fost terapeutului american au început răspundă cererilor lor sau tot timpul în ofensivă, în anul 1986, când împreună cu dimpotrivă, dacă au fost potrivnici, agresivi, căutând să colegul său, Robert Levenson au manifestând o atitudine ostilă. acuze.” înființat Laboratorul iubirii. Cei Rezultatele vorbesc de la sine: doi cercetători au strâns în rezistă cuplurile care au arătat laborator cuplurile de tineri proaspăt interes față de satisfacerea nevoilor căsătoriți pentru a-i observa cum emoționale ale partenerilor. interacționează unii cu alții. Prin observarea acestor tipuri de interacțiuni, În timp ce povesteau despre evenimente Gottman poate prezice cu certitudine dacă un semnificative în relația lor, spre exemplu cuplu va trece sau nu proba timpului. Totul se despre cum s-au cunoscut sau despre cum au reduce la atitudinile pe care le manifestă cei depășit un conflict și despre amintiri pozitive doi parteneri. El consideră că desconsiderarea pe care le împărtășesc, subiecții erau partenerului este principala cauză care duce la monitorizați. După șase ani, aceleași cupluri ruperea legăturilor între partenerii de viață. au fost supuse aceluiași experiment. Din Totodată, bunătatea și stabilitatea emoțională datele adunate, Gottman, a împărțit cuplurile sunt cele care sudează un cuplu. în două mari categorii: masters, adică maeștri, Cercetătoarea Shelly Gable, într-un studiu cei fericiți și împliniți și după șase ani efectuat recent a cercetat stilul de comunicare și disasters, prin urmare catastrofe, cuplurile în cuplu. După reacția partenerilor la reușita care fie se despărțiseră fie erau încă soților sau soțiilor, se disting patru împreună, dar nemulțumiți de căsniciile lor. tipare: pasiv distructiv, caracteristic cuplurilor Când au analizat datele, cercetătorii au în care cei doi nu sunt conectați emoțional, observat ce le diferențiază. În timp ce maeștrii partenerii se ignoră reciproc. În cazul în care se focusează pe aspectele pozitive ale partenerul recunoaşte vestea bună, dar mediului, pe apreciere, bunătate și răspunde evaziv și îi diminuează intensitatea generozitate, ceilalți remarcă doar greșelile, el este constructiv pasiv. Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

100 SOCIAL Un răspuns care caută să scoată în evidență negativismul, este caracteristic tiparului activ distructiv. Partenerul caută să demonstreze partea negativă, chiar dacă ea nu există. În cele din urmă, un răspuns activ constructiv, este cel care stă la baza relațiilor bine închegate. Partenerii se sprijină reciproc și se bucură împreună de fiecare reușită. Această atitudine este fundamentală pentru o relație solidă și o căsnicie fericită. Sunt multe motive pentru care unele căsnicii eşuează. Aspectele trasate de psihologi,

consilieri maritali și terapeuți ne ajută, în primul rând, să ne evaluăm pe noi înșine și relația în care ne aflăm. Putem astfel să învățăm să ținem cont de trăirile celui de lângă noi, să știm să evităm conflictele și să depășim momentele dificile. Prietenia, gesturile mici, crearea unui sistem de valori comun sunt factori esențiali pentru reușita unei relații. Emanuela Popa

Efectele sociale dorite ale protecției mediului înconjurător

eisaje naturale, minunate, care erau cândva o încântare pentru ochi și o oază de liniște pentru suflet, au devenit gropi de gunoi interminabile, specii de plante și animale sunt în pragul extincție, iar altele sunt deja istorie, resursele, supraexploatate nu mai au timp să se regenereze… planeta este în declin. Comportamentul uman, indiferent până acum la mediu, a avut efecte dăunătoare, afectând echilibrele naturii. www.jurnalspiritual.eu

Evaluarea stării mediului este un mod de cunoaștere și analiză a daunelor și efectelor negative care au impact negativ asupra mediului și presupune dezvoltarea strategiilor de atenuare a efectelor acestora. Problemele cu care ne confruntăm și care ne-au degradat mediul înconjurător sunt numeroase. Fiecare zonă a globului este afectată într-o măsură sau alta. Timpul conservării a trecut, iar realitatea ne obligă să adoptăm măsuri pentru repararea daunelor, reabilitarea echilibrului afectat și menținerea lui. Provocările cu care se confruntă generația actuală sunt deosebit de complexe, nu putem trata preocuparea pentru mediul înconjurător fără să luăm în calcul factorii cultural, economic şi social. De la companii industriale, până la micul fermier și locuitorul unei metropole, toți au de suferit de pe urma degradării mediului. De la simplul cetățean pâna la guverne de state și asociații nonguvernamentale cu toții ar trebui să adoptăm o conduită înclinată spre conservarea mediului.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SOCIAL Implicarea în proiecte de curățare, igienizare și strângere a deșeurilor. -Sortarea, separarea și clasificarea deșeurilor. -Evitarea utilizării excesive a pungilor de plastic. Pungile de plastic pot fi reutilizate. -Conservarea energiei electrice. -Reciclarea și reutilizarea materialelor care se pretează. -Reorientarea către surse de energie neconvenționale – eoliană, solară. Mai presus de motivele ecologice, protecția mediului are și implicații etice, ca suport în crearea unor politici și în aplicarea unor măsuri menite să mențină integritatea mediului. Aceasta implică o transformare a condițiilor materiale și sociale ale evoluției vieții colectivităților umane. Trecerea de la individualismul actual la solidaritate, de la iresponsabilitate la o atitudine conștientă față de interesele comune umanității permite perfecționarea pentru susținerea dezvoltării generațiilor actuale fără a compromite viitorul generațiilor următoare. Emanuela Popa

Sondaj IRES: 95% dintre români cred în Dumnezeu, iar 78% cred în existența îngerilor

este trei sferturi dintre români (76%) cred că există minuni, iar 65% cred că există deochi, potrivit unui sondaj de opinie pentru identificarea superstițiilor românilor, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Potrivit studiului, 55% dintre persoanele chestionate cred în existența blestemelor, 52% în cea a demonilor, iar 46% în ce a duhurilor rele.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SOCIAL

Cu eforturi cumulate și susținute, fiecare schimbare de atitudine este o modalitate de a contribui la o dezvoltare armonioasă și durabilă. Este în puterea fiecăruia să conștientizeze și să adopte un comportament cu rezultate pozitive asupra îmbunătățirii factorilor de mediu și asigurarea durabilității. Ce putem face? Fiecare om, în calitatea sa de locuitor al planetei trebuie să se implice și să adopte deprinderi care să ajute la conservarea mediului de viață: - Nu arunca gunoaie pe străzi, pe malul lacurilor sau în parcuri! - Strânge și aruncă uleiul în locuri special amenajate, nu în chiuvetă! Este nevoie 400 litri de apă potabilă pentru a spăla 1 litru de ulei încins. - Plantează un copac. Vegetația ajută la menținerea unui aer curat, menține temperatura constantă, iar tăierea necontrolată este primul pas împotriva deșertificării. Reîmpădurirea nu trebuie să fie o problemă a autorităților, fiecare dintre noi putem organiza mici campanii de acest gen.

101

102 SOCIAL Doar 19% cred în existența fantomelor. 95% cred că există Dumnezeu, iar 78% cred în existența îngerilor. Cercetarea arată că mai puțin de 20% dintre români se consideră superstițioși, dar 61% recunosc că urmăresc horoscopul, 46% cred în sfârșitul lumii și 44% spun că au avut vise premonitorii. De asemenea, potrivit sondajului IRES, 19% dintre cei chestionați cred în existența vrăjitoarelor care pot prevedea viitorul, iar 4% recunosc că au apelat la acestea. De asemenea, aproape jumătate dintre români (49%) cred în vise premonitorii, iar 44% susțin că au avut acest tip de vise. În cazul a 81% dintre persoanele care au declarat că au avut vise premonitorii, acestea s-au și îndeplinit. 33% dintre participanții la studiu cred că visele îi pot ajuta pe oameni în viața de zi cu zi. Aproape o treime (29%) dintre cei chestionați recunosc că au un număr norocos, iar 7 și 13 sunt numerele norocoase preferate de cei mai mulți dintre români. Potrivit sondajului IRES, 61% dintre români urmăresc horoscopul, însă 69% dintre respondenți nu cred în capacitatea horoscopului de a anticipa evenimentele. De asemenea, 46% dintre români cred în sfârșitul

lumii, iar 64% cred în Judecata de Apoi. De asemenea, potrivit studiului, 64% dintre români se consideră norocoși, însă doar 17% spun despre ei înșiși că sunt superstițioși. Potrivit datelor IRES, 22% dintre români recunosc că joacă la Loto 6 din 49 și 18% la „Loz în Plic”, 7% spun că practică pariurile sportive, 5% jocuri de noroc și alte forme de loterie iar 4% joacă la pariuri în general. În total, 61% dintre participanții la studiu știu ce semnifică Halloween-ul, dar 50% dintre ei nu sunt de acord cu sărbătorirea de către români și 12% recunosc că sărbătoresc acest moment. Potrivit studiului IRES, 32% dintre respondenți sunt de acord cu recentele declarații ale preoților conform cărora această sărbătoare este similară cu practicile sataniste. Sondajul a fost realizat pe un grup de 1.214 persoane de 18 ani și peste, pe un eșantion multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național, cu o eroare maximă tolerată de 2,8%. Interviurile s-au desfășurat, vineri, 31 octombrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), relatează Agerpres, citând Institutul Român pentru Evaluare și Strategie . Ana Grama

Sclavia contemporană, realitatea întunecată a lumii în care trăim

oate părea incredibil, de necrezut sau necorespunzător spiritului vremurilor în care trăim, dar sclavia nu s-a terminat cu abolirea ei din secolul al XIX-lea. Deși sclavia este ilegală în fiecare țară din lumea modernă, ea este încă o realitate. Sclavia contemporană ia diferite forme și afectează în general oamenii din clasele sociale defavorizate, indiferent de vârstă, sex sau etnie. Potrivit Organizației Internaționale a Muncii aproximativ 30 de milioane de bărbați, femei și copii din întreaga lume sunt într-o formă de sclavie. www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Forma de sclavie de astăzi este similară, în principiu, cu cea pe care o știm de-a lungul istoriei. O persoană este deținută (deși nu în mod legal) de către o altă persoană și forțată să muncească fără plată. Oamenii pot fi înrobiți în activități de aservire domestică, fabrici sau la muncile câmpului.

Sclavia modernă cuprinde aspecte ca traficul de ființe umane, căsătorii aranjate, vânzarea și exploatarea copiilor. Sărăcia, condițiile sociale și politice defavorabile, lipsa accesului la educație, lipsa oportunităților, dezechilibrele economice sau conflictele armate și catrastofele naturale, din unele zone ale globului sunt doar câteva aspecte care contribuie la traficul de ființe umane. Persoanele înrobite sunt forțate să lucreze în domenii cum ar fi agricultura, pescuitul, balastiere, mine, restaurante, servicii domestice și bordeluri. Potrivit organizației Walk Free, fondată de Bill Gates și Hillary Clinton, această formă de abuz social generează anual peste 32 miliarde dolari, la care contribuie și muncile prestate de copii care au doar cinci ani. Almanah Jurnal Spiritual 2015

În timp ce Walk Free afirmă că sclavia are loc în fiecare țară din întreaga lume, pe primul loc al celor mai afectate țări se află Mauritania, unde, conform datelor adunate de ONG-uri 20% din populație este înrobită. Deși sclavia a fost interzisă prin lege din 1961, în zilele noastre nativii sunt cumpărați, vânduți sau închiriați ca sclavi în țară sau în ținuturile vecine. În Haiti se estimează că unul din zece copii este exploatat. Femeile și copii sunt adesea victimele traficului de ființe umane forțate să presteze diferite activități. O altă țară în care traficul de ființe umane este un fenomen frecvent este India . În fiecare an, femei și copii sunt luați din satele și orașele îndepărtate și duse în Delhi, unde sunt vânduți ca sclavi interni pentru activități domestice. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, persoanele cele mai afectate de sclavie din Republica Moldova sunt persoanele de sex feminin, provenite din familii dezavantajate social. Mulți moldoveni sunt supuși la muncă silnică în alte țări, inclusiv Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Kosovo. În zilele noastre, sclavia nu se regăsește doar în forma sa evidentă, în care o persoană controlează o altă persoană, forțând-o să lucreze. O practică de sclavie întâlnită este munca forțată sau servitutea pentru datorii. Victimele sunt forțate să muncească pentru a-și plăti datoriile, lucru imposibil din cauza salariilor foarte mici dar și deducerilor pentru cazare și pentru hrană.

www.jurnalspiritual.eu

103

SOCIAL

104 SOCIAL Datoriile sunt prescrise în majoritatea cazurilor, generațiilor următoare. Tot în zilele noastre s-au înregistrat cazuri de confiscare a pașapoartelor. Astfel victimele sunt ținute în captivitate și obligate să presteze activitățile de agricultură și treburi casnice în gospodăriile particulare. Și copii sunt victime ale sclaviei. Se practică deplasarea copiilor intern și internațional pentru a putea fi exploatați. O altă formă de sclavie se referă la exploatările sexuale. Victimele, de obicei femeile, experimentază diferite stadii de degradare și tortura fizică și psihică în schimbul unor bunuri sau a unor sume de bani care, de obicei nu ajung la ele. Și, da, în lumea modernă căsătoriile forțate încă mai există, afectează numai fetele și femeile. Acestea sunt vândute, șantajate emoțional, amenințate și abuzate fizic și psihic. Pentru cei mai mulți dintre noi, în viața noastră de zi cu zi sclavie nu este decât o filă din cartea de istorie sau o privire sociologică la ororile trecutului. Realitatea este însă alta. Sclavia modernă se întâmplă chiar acum, nu este nouă dar este diferită. Emanuela Popa

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SĂNĂTATE

105

tenţi la antibiotice. De asemenea, creşte foarte mult imunitatea. Este folosită în multe spitale din lume pentru tratarea rănilor. Propolisul Al doilea aliment recomandat este propolisul. Acesta, este un bun remediu pentru infecţii respiratorii, întăreşte imunitatea şi creşte rezistenţa corpului în faţa microbilor. Tinctura de propolis este cea mai bună formă de administrare a acestui produs. Se poate găsi sub formă de capsule, simple şi alte plante imunostimulatoare. orinţa tot mai multor persoane de a Oregano sălbatic folosi antibiotice naturale pentru Penultimul aliment recomandat este oregano tratarea infecţiilor este tot mai sălbatic. Acesta, are o substanţă valoroasă mare. Antibioticele naturale sunt vindecătoare numită carvacrolul. Este eficient ieftine şi sigure. Alimentele împotriva bacteriilor care produc „Ultimul pe listă este cu înzestrate au abilităţi infecţii la nivelul tractului urinar, surprinzătoare de a elimina şi a siguranţă cel mai folosit şi stomacului şi colonului. Poate fi accesibil. Alicina distruge microorganismele folosit împotriva holerei şi ulcerudăunătoare din corp. Înainte de a (ingredientul activ din us- lui. Uleiul de oregano sălbatic are folosi un tratament cu antibiotice turoi) este responsabil efecte antivirale şi protejează pentru distrugerea bac- corpul de răceală, gripă, varicelă şi consultaţi medicul specialist. teriilor dăunătoare.“ Antibioticele sintetice au efect oreion. Are de asemenea puterea de împotriva bacteriilor, fungilor şi ciupercilor. a neutraliza muşcăturile veninoase ale şerpiVom prezenta în cele ce urmează un top al lor, albinelor şi păianjenilor. Este un remediu antibioticelor naturale ce acţionează de prim ajutor preţios pentru rănile produse împotriva virusurilor, fiind recomandate în de arme ascuţite. Menţionăm că uleiul de caz de gripă şi răceală. oregano sălbatic nu este acelaşi cu uleiul de Mierea Manuka oregano simplu. Alimentul care dă startul listei este Mierea Usturoiul Manuka, descoperită în anul 1981, de doctorul Ultimul pe listă este cu siguranţă cel mai Peter Molan. Potrivit studiilor sale folosit şi accesibil. Alicina (ingredientul activ desfăşurate pe o perioadă de 15 ani. Mierea de din usturoi) este responsabil pentru Manuka este unică în lume, având numeroase distrugerea bacteriilor dăunătoare. Pentru a proprietăţi antibiotice, antibacteriene, beneficia de acţiunea antibiotică a usturoiului, antiseptice şi antivirale. Mierea este colectată consumaţi-l crud, câte unul, doi sau trei căţei din floarea arborelui de Manuka, din Noua pe zi, sau adăugaţi-l în mâncăruri, la final, iar Zeelandă şi conţine un ingredient natural, dacă boala este avansată creşteţi doza. responsabil pentru uciderea bacteriilor. Foarte multe persoane ce au folosit mierea Mădălina Mitrea Manuka informează că s-au tratat cu succes de infecţii cu streptococi şi alţi patogeni rezis-

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SĂNĂTATE

Cum stopăm o infecţie

106 SĂNĂTATE

Meseria de părinte

el mai bun lucru pe care îl putem face este să ne pregătim pentru a oferi copiilor noştri cele mai bune condiţii pentru o activitate şcolară optimă. Viaţa de şcolar nu se rezumă la cele patru sau şase ore petrecute la şcoală – timpul petrecut în afara instituţiei de învăţământ fiind cel puţin la fel de important. Din acest motiv, orice părinte interesat de copilul său trebuie să acorde atenţie câtorva aspecte importante, atunci când îşi trimite copilul la şcoală. Amenajarea camerei copilului Orice copil de vârstă şcolară are nevoie de un spaţiu alocat studiului, care nu trebuie amenajat oricum, ci în funcţie de anumiţi parametri. Detaliile care urmează sunt cu siguranţă aride, dar ele vor asigura sănătatea fizică a şcolarului. Primul lucru de care copilul are nevoie pentru a se simţi ca un academician în devenire este un birou sau chiar o masă oarecare, dar care să fie adecvată nevoilor lui, să aibă o înălţime potrivită, astfel încât să poată scrie cu spatele drept, fără să se aplece sau, dimpotrivă, să se întindă. Scaunul ar trebui să aibă înălţimea aproximativ egală cu lungimea gambei copilului, plus 2-3 centimetri şi să fie prevăzut cu o rezemătoare, astfel încât poziţia la birou să nu fie obositoare. Dacă acesta vi se pare un amănunt lipsit de importanţă, veţi fi surprinşi să aflaţi că incidenţa deformărilor de coloană vertebrală este de 1,71% în ciclul primar. Cauza o constituie mobilierul inadecvat şi cei mai afectaţi sunt elevii din şcolile în care se învaţă www.jurnalspiritual.eu

în mai multe schimburi, unde există o neconcordanţă mare între statura elevilor şi dimensiunile băncilor. Iluminatul camerei de studiu trebuie să fie de preferinţă natural. Aşezaţi biroul copilului cât mai aproape de fereastră, astfel încât lumina să vină din partea stângă. Pentru o luminozitate şi mai bună, puteţi vopsi pereţii camerei în galben, pentru a reflecta lumina şi, de asemenea, asiguraţi-vă că ferestrele sunt curate şi protejaţi-le cu jaluzele în zilele prea însorite. Lumina artificială trebuie să fie, de asemenea, adecvată cu activitatea depusă şi cu un spectru apropiat de al luminii naturale (100-200 de lucşi pentru iluminat incandescent, 300-400 de lucşi pentru iluminat fluorescent). Dacă lumina este necorespunzătoare, poate determina oboseală oculară şi a sistemului nervos central, dureri de cap, ameţeală şi poate afecta capacitatea de învăţare. Temperatura din cameră trebuie să aibă aproximativ 18°C, iar umiditatea relativă – 30-70%. Alimentaţia copilului Din momentul începerii şcolii, trebuie avut în vedere faptul că cel mic este supus unui efort intelectual sporit, iar din acest motiv va avea nevoie de un aport mai mare de calorii şi vitamine. Preferabil este să îi creşteţi raţia de legume şi fructe, nu să îi administraţi câte un pumn de multivitamine cu gust de portocale. Totuşi, pe perioada iernii, când legumele şi fructele au o pondere mai mică în dietă, comprimatele de vitamine pot fi utile. Timpul individual de studiu Nu trebuie ignorat faptul că nu-i putem cere copilului nostru puterea de concentrare pe care o avem noi, ca adulţi. Durata de menţinere a atenţiei active a elevilor variază în principal în funcţie de vârstă, dar şi individual. Dincolo de această perioadă, copilul devine distrat, neliniştit şi îşi caută o ocupaţie fără legătură cu studiul. Acesta este un lucru perfect normal şi micuţul nu trebuie certat, ci reorientat spre altă activitate. Almanah Jurnal Spiritual 2015

Corelaţia vârstei cu durata de menţinere a ţine de şcoală. Sănătatea este mai importantă atenţiei active decât temele rămase nefăcute sau decât faţa De asemenea, trebuie să se ţină seama de acră a învăţătoarei când va descoperi infracţicurba fiziologică de efort a copilului. Capaciunea. Dacă odihna nu înlătură toate semnele tatea de concentrare a fiecărui copil creşte oboselii, înseamnă că şcolarul suferă de treptat, atingând un maximum între orele 7.00 oboseală cronică sau surmenaj, ceea ce neceşi 9.00 dimineaţa, înregistrează un platou însită întreruperea lucrului pentru o perioadă tre orele 9.00 şi 11.00, scade între orele 11.00 mai lungă de timp şi tratament medical. şi 14.00 şi creşte din nou între orele 15.00 şi Acesta este un fapt de care trebuie să ţineţi 19.00. seama şi atunci când în farmacie intră o măDe aceea, pentru copiii care studiază de dimică şi cere un medicament pentru cefalee, de mineaţă, temele trebuie pregătite în timpul exemplu, pentru un copil de vârstă şcolară. perioadelor de după-amiază cu capacitate Este posibil ca de vină să fie epuizarea cauzată mare de concentrare. Pregătirea lecţiilor trede un program greşit, cu studiu excesiv şi rebuie să se facă neapărat după 1 -2 laxare insuficientă. Oricare dintre „Starea de oboseală se ore de joc în aer liber, pentru a simptomele prezentate mai sus, manifestă diferit de la coevita epuizarea copilului. În plus, apărute la un copil de vârstă şcoideea conform căreia un copil care pil la copil; există însă câ- lară, poate trăda surmenajul, aşa studiază zi şi noapte este un copil că nu trebuie să ne grăbim să recoteva semne care ne-ar mai deştept este complet greşită. putea indica faptul că şco- mandăm medicamente înainte de Acela este doar un copil obosit si a elucida cauza problemei. larul nostru are nevoie de nefericit. Studiul „cu orele” este 2,69% este incidenţa deformărilor o pauză.“ privilegiul elevilor mari, ajungând de coloană vertebrală până la sfârde la 2 ore în clasa a Vll-a la 4 ore şitul liceului. în clasa a XII-a. Perioada de recreere 6,1 % ocupă bolile oculare în topul afecţiunilor Ideal este ca timpul de studiu să alterneze cu elevilor, perioadele de recreere. Permiteţi-i la sfârşitul 4,57% cele de nutriţie, săptămânii ca măcar o zi să uite complet de 3,71 % cele locomotorii, conform ultimei statisşcoală şi să se ocupe doar de lucrurile care îl tici a Biroului de Igienă Şcolară. pasionează. Încurajaţi-l să iasă în parc, să facă Cum recunoaştem un copil surmenat efort fizic, în detrimentul televizorului sau calStarea de oboseală se manifestă diferit de la culatorului, încercaţi să-l determinaţi să iasă copil la copil există însă câteva semne care din casă, cumpăraţi-i o bicicletă sau luaţi-l la ne-ar putea indica faptul că şcolarul nostru pescuit, la pădure sau la bunici la ţară. De aseare nevoie de o pauză. Acestea sunt: cefalee, menea, în timpul vacanţelor, nu îl cicăliţi în paloare, cearcăne, palpitaţii, scăderea memofiecare zi cu temele care trebuie făcute, ci lăriei, scăderea atenţiei, scăderea poftei de mânsaţi-l „să-şi încarce bateriile” pentru un nou care, greaţă, vărsături, dureri musculare, semestru de şcoală. Trei minute este timpul scădere ponderală. La unii copii, aceste semne de pregătire a lecţiilor pentru clasele l-ll. pot să nu apară sau să fie foarte discrete, Integrarea socială a copilului oboseala determinând mai ales manifestări Vârsta şcolară nu presupune doar acumularea psihice, cum ar fi: depresie, iritabilitate, neînde cunoştinţe, este şi o perioadă esenţială credere în forţele proprii, nelinişte, apatie, pentru integrarea socială a copilului. Frusmodificări de comportament, insomnie sau trările acumulate acum pot avea un impact somn neliniştit. Dacă bănuiţi că este obosit major asupra evoluţiei ulterioare, aşa că micucopilul dumneavoastră, lăsaţi-l să petreacă un ţul trebuie încurajat să lege relaţii de prietenie week-end fără a fi supus nici unui efort care cu alţi copii. Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

107

SĂNĂTATE

108 SĂNĂTATE

Părinţii au un rol esenţial, mama poate organiza o petrecere de ziua lui la care să îi invite colegii de clasă sau îi poate chema în vizită. Tatăl îi poate scoate din când în când la un picnic sau poate organiza diferite activităţi sportive pentru copii. Un alt element esenţial este ca toate neînţelegerile copilului cu privire la lumea nouă în care intră să fie clarificate cu părinţii. Oricât de ocupat aţi fi, trebuie să vă găsiţi timp să fiţi prieten cu copilul dumneavoastră. La şcoală, micuţul va afla multe lucruri cu care nu este familiarizat, iar miturile, ca de exemplu moş Crăciun sau povestea cu barza, vor fi curând desfiinţate. Copilul va deveni neîncrezător şi dezorientat dacă părinţii nu discută cu el aceste lucruri. În plus, poate auzi expresii vulgare, poate afla despre fumat şi droguri, despre activitatea sexuală şi imoralitate. Nimeni nu îl poate sfătui mai bine în acest punct decât o puteţi face dumneavoastră. Toate aspectele pe care copilul le cunoaşte insuficient pot deveni puncte de interes şi deprinderi nedorite mai târziu. Aşa că încercaţi să îi acordaţi timpul şi atenţia de care are atât de mare nevoie. 45 de minute, este timpul de pregătire a

www.jurnalspiritual.eu

lecţiilor pentru clasele lll-IV. 90 de minute reprezintă maximul pentru clasele V-VI. Boli cu care s-ar putea confrunta copilul Ca orice activitate care presupune contactul interuman strâns, perioada de şcolarizare predispune la apariţia afecţiunilor infecţioase. Să nu vă miraţi dacă copilul o să capete rujeolă sau oreion într-un timp record, mai ales dacă nu a fost vaccinat, în plus, un vaccin antigripal ar fi bine venit. Totuşi, bolile infecţioase nu constituie singura ameninţare. În opinia medicilor de specialitate, numărul mare de îmbolnăviri în rândul elevilor se datorează, în principal, scurtării săptămânii de şcoală la cinci zile, fără ca programele să fie reduse semnificativ, iluminatului deficitar din sălile de clasă şi băncilor incomode. Bolile provocate de suprasolicitarea intelectuală şi de un regim alimentar impropriu se întâlnesc tot mai des. Biroul de Igienă Şcolară trage un semnal de alarmă asupra faptului că a crescut numărul copiilor cu afecţiuni biliare, spasmofilie şi tuberculoză, o altă problemă frecvent întâlnită fiind deformarea coloanei vertebrale. Credeaţi că şcoala este doar responsabilitatea copilului? Din câte vedeţi, slujba de părinte nu este part-time şi vă implică în fiecare aspect al vieţii copilului dumneavoastră. Nu este destul să vă doriţi un şcolar sănătos şi fericit, trebuie să-l ajutaţi să devină şi să rămână aşa, iar zâmbetul acestuia vă va convinge că efortul a fost pe deplin meritat. Revista Farmacist.ro

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SĂNĂTATE

109

depozitat în oase. Magneziul face parte din compoziţia plasmei din sânge care poate fi găsită în muşchii scheletici ai inimii, sistemul nervos şi mai ales în ficat. O cantitate de 80% din magneziul seric este ionizat şi dispersabil, iar restul este legat de proteine. Rolul magneziului este de a metaboliza carbohidraţii, de a regla ritmul cardiac, de a combate stresul şi menţine sănătatea oaselor, a dinţilor şi a ţesutului muscular, subliniază specialiştii. Pentru a preveni deficienţa de magneziu este de preferat să consumăm alimente bogate în hiar dacă în România nu există date magneziu, după cum urmează: seminţe de statistice oficiale care să ateste dovleac, seminţe uscate de pepene verde, existenţa unui deficit major de seminţe de floarea soarelui, alune, ciocolată magneziu în organismul neagră, somon, fasole neagră, „Persoanele al căror uman, destul de mulţi oameni se spanac gătit, nuci braziliene, orez organism nu asimilează plâng de oboseală, epuizare, nivel brun, anghinare. scăzut de energie ori nervozitate. această substanţă şi care Un regim alimentar nesănătos În SUA, între 50 şi 80% dintre se confruntă cu stres emo- poate fi una din principalele cauze americani se confruntă cu ţional sau fizic sunt cele ale deficitului de magneziu din simptomele mai sus enunţate, mai predispuse la carenţe organism, iar faptul că oamenii nu ale magneziului.” fiindcă, după potasiu, magneziul consumă frecvent alimente ce conface parte din categoria ţin suficient magneziu (cum ar fi mineralelor fără de care corpul uman nu ar da migdale, fasole, cacao, alune, nuci) determină randament. apariţia depresiei, anxietăţii, tensiunilor musPentru o funcţionare optimă a oganismului culare, problemelor cu digestia şi nu numai. nostru şi pentru a face face cu brio Persoanele al căror organism nu asimilează provocărilor cotidiene nutriţioniştii ne această substanţă şi care se confruntă cu stres recomandă să consumăm o doză de 310-420 emoţional sau fizic sunt cele mai predispuse la mg pe zi, dar există şi alte voci care carenţe ale magneziului. recomandă 1000 mg de magneziu pe zi. Obiceiuri nesănătoase precum consumul Peste 300 de funcţii diferite de o importanţă regulat de băuturi carbogazoase ce absorb majoră în corpul unei persoane pot fi magneziul din organism, consumul constant acoperite prin intermediul magneziului, de alcool ori excesul de cafea sau alte produse întrucât el echilibrează sistemul nervos şi ce conţin cofeină conduc la apariţia deficienţei întregul sistem muscular. de magneziu din organism, şi prin urmare la Organismul unei persoane adulte conţine în apariţia unui regim de viaţă haotic. jur de 300-500 mg de magneziu, dintre care aproximativ 60% din totalul de magneziu este Alexandra Gîrbea

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SĂNĂTATE

Deficitul de magneziu – o problemă deschisă

110 SĂNĂTATE

Elixirul invincibil pentru o sănătate de fier

reparatul prezentat în cele ce urmează ne învaţă cum să pregătim acasă un elixir invincibil, pentru o sănătate de fier. Pentru acest preparat medicinal am optat pentru cele mai alese ingrediente care cresc imunitatea şi energia organismului. Preparatul minune vi-l recomand în perioada rece pentru a trece cu brio peste obişnuitele probleme de sănătate. Ingrediente: 100 ml de tinctură de propolis 100 ml de tinctură de echinaceea 100 ml de ulei de cătină/suc de cătină 100 g de polen crud Miere de albine Pentru prepararea acestui elixir, avem nevoie de un www.jurnalspiritual.eu

borcan de 800 de grame, în care se pun tinctura de propolis, polenul crud, tinctura de echinaceea şi uleiul de cătină. Se amestecă bine cele 4 ingrediente, folosind o lingură de lemn. La final, se toarnă miere de albine până se umple borcanul amestecând continuu până la omogenizarea preparatului. Se pune capacul, se infiletează bine şi se lasă 4-7 zile la macerat la frigider. Opţional, puteţi pune la această reţetă câteva picături de ulei de Oregano. În acest interval de timp, borcanul se agită de două ori pe zi. După terminarea perioadei de macerare, se începe tratamentul. Se ia câte o linguriţă în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol.

Efecte benefice Are efecte imunostimulatorii, graţie ingredientelor folosite şi este un bun energizant pentru cei afectaţi de oboseală, predispoziţie la boli şi infecţii. Propolisul este un medicament complex, produs de albine cu vaste aplicaţii terapeutice: plăgi, arsuri, micoze infecţii şi cancer. Echinaceea este prima plantă recomandată de cercetători pentru stimularea imunităţii. Mulţumită cercetărilor realizate în anii 1900 de americani, echinaceea este un medicament oficial pentru răceală, gripă, imunitate şi infecţii (respiratorii). Este indicată pentru: artrită, otită, sinuzită, răceală, viroze gripale şi alergii respiratorii. Cătina este un alt medicament natural de excepţie cu proprietăţi antibiotice. Este recomandată persoanelor cu imunitatea scăzută şi care au o sensibilitate mare la infecţii şi răceli. Preparatele din cătină ajută în: gripă, bronşite, anemie, depresie şi îmbătrânire prematură. Mădălina Mitrea

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SĂNĂTATE

111

elodiile melancolice ne fac mai bine decât cele vesele, susțin doi cercetători germani de la Universitatea din Berlin, specializați în interacțiunile dintre muzică, creier și limbajul emoțional. Potrivit Le Figaro, preluat de Agerpres, Liila Taruffi și Stefan Koelsch și-au propus să clarifice de ce oamenii ascultă și apreciază muzica tristă, cu toate că toată lumea încearcă să fugă de tristețe. Ei au testat reacțiile pe care le-au avut la ascultarea unor piese melancolice 772 de voluntari din diferite colțuri

Almanah Jurnal Spiritual 2015

ale lumii. Au ales circa 50 de piese instrumentale pentru ca auditorii să nu se lase influențați de text. Au fost reprezentate toate genurile muzicale, de la clasic („Sonata lunii” de Beethoven) la metal („Fade to Black” – Metallica). Rezultatul a fost cel puțin paradoxal: majoritatea persoanelor intervievate au afirmat că se simt mai bine după aceste sesiuni muzicale, aproape 76% dintre participanți, declarând că au un sentiment pozitiv de nostalgie și numai 44,9% menționând tristețea ca emoție pregnantă resimțită la ascultarea melodiilor. Cea mai mare

parte a voluntarilor au spus că au fost mulțumiți și liniștiți ca urmare a experienței, iar unii au mărturisit că muzica tristă le stimulează imaginația și le alimentează creativitatea. Cercetătorii pun aceste emoții pozitive pe seama acțiunii cathartice a melodiilor triste asupra ascultătorilor. „Ridică moralul, aducând liniște și mulțumire”, sunt de părere cercetătorii. Empatia și compasiunea trezite de muzică ar avea ca efect eliberarea emoțiilor puternice. Rezultatele mai arată că fiecare reacționează diferit la acest tip de muzică, efectele variind în funcție de personalitatea oamenilor. Astfel, persoanele mai puțin stabile emoțional sunt mai sensibile la aceste melodii decât ceilalți. Experimentul a fost realizat și cu muzică veselă și s-a constatat că aceasta nu are același efect reconfortant. Ana Grama

www.jurnalspiritual.eu

SĂNĂTATE

Paradoxul armoniei: Muzica tristă ne face mai bine decât cea veselă

112 SĂNĂTATE

Cancerul poate fi vindecat în câteva săptămâni?

ndustria legată de boala cancerului (prevenire și tratare) este extrem de dezvoltată, înglobând 200 de miliarde de dolari în fiecare an. Poate de aceea multe dintre tratamentele propuse de medicina alternativă sunt respinse de industria medicală și farmaceutică. Peste 400 de cure alternative împotriva cancerului, care includ bicarbonatul de sodiu, sâmburii de caise, argintul coloidal sau terapia cu oxigen au fost pe rând suprimate de către specialiști. Totuși, după cuvintele dr. Leonard Coldwell, „atunci când natura creează o problemă, tot natura creează şi soluția”. Într-un interviu acordat la începutul anului, dr. Coldwell, declara că, alături de cancer, orice boală a sistemului imunitar cauzată www.jurnalspiritual.eu

de stresul emoțional și mental poate fi vindecată prin remedii holistice împotriva cancerului, în maxim 12 săptămâni, după cum informează www.obiectiv.info. La începutul secolului trecut, anumiți specialiști, laureați ai Premiului Nobel, au demonstrat faptul că pentru a se dezvolta, cancerul are nevoie de un mediu acid, lipsit de oxigen. Atunci când pH-ul este mai mic de 7 (valoarea normală), este un semn că există prea multe toxine în organism, care împiedică realizarea unei stări alcaline optime. De asemenea, autorul cărții intitulate „Cancerul este o ciupercă” dr. Tullio Simoncini susține că celulele canceroase sunt ținute laolaltă de o ciupercă dezvoltată într-un mediu acid. Dr. Leonard Coldwell mai

susține că radiațiile și chimioterapia ar cauza cancer, iar intervențiile chirurgicale ar facilita răspândirea bolii. Referitor la cauzele cancerului, același doctor afirmă că grijile constante, temerile, îndoielile și lipsa speranței pentru viitor ar fi factori esențiali în declanșarea problemelor canceroase. Toți ne naștem cu celulele canceroase, dar sistemul nostru imunitar le elimină încă din primele zile. Dr. Coldwell sugerează că pentru orice problemă ar trebui să vizităm mai întâi un medic naturist, iar prin adoptarea unei diete vegane crude și a sucurilor verzi, corpul va ajunge la alcalinitate, iar cancerul ar putea fi stopat. Mihai Parfeni Almanah Jurnal Spiritual 2015

SĂNĂTATE

113

iecare dintre noi suntem preocupaţi tot mai des de propria stare de sănătate. Ei bine, aspectul mâinilor noastre se află într-o permanentă relaţie de interdependenţă cu sistemul nostru de sănătate. De pildă, un simptom al apariţiei problemelor la ficat (în special ciroză) sunt palmele roşii, iar anemia este o urmare a existenţei mâinilor palide. Un nivel crescut al colesterolului sau gutei este semnul articulaţiilor îngroşate, iar cancerul pulmonar se depistează după degetele umflate - hipotiroidiene. Conform doctorulzilei.ro, unghiile albastre indică boli de inimă, iar cele alibicioase sau cu striaţii – lipsă de fier, iar medicii sunt cei care ne Almanah Jurnal Spiritual 2015

pot învăţa „să citim” bolile în palmă. Aşadar, cea mai la îndemână metodă folosită de medici pentru a controla nivelul de „De pildă, un simptom al apariţiei problemelor la ficat (în special ciroză) sunt palmele roşii, iar anemia este o urmare a existenţei mâinilor palide.“

oxigen care circulă prin sânge este să analizeze unghiile, degetele sau buzele pacienţilor. „Unghiile şi tegumentele albastre arată o slabă oxigenare a sângelui şi pot avertiza asupra unor probleme cardiovasculare sau pulmonare. Culoarea roz indică o circulaţie bună”, informează

Aurelia Constantin, medic internist la Clinica „Christian Sante”, din Bucureşti. Atunci când unghiile nu au o formă obişnuită (curbată) şi au o adâncitură în mijloc, se trădează din start o anemie provocată de lipsa de fier, care înmoaie şi subţiază unghiile, acestea rupându-se mai des. „Şi unghiile pale sau cele cu striaţii longitudinale pot trăda o anemie”, sunt de părere medicii. Cele ce mai pot reliefa o boală a ficatului de exemplu, ciroză hepatică ori ficat gras, sunt palmele roşii pe margini, cu o uşoară nuanţă violet. În acest caz „inflamarea progresivă a ficatului începe să afecteze funcţia acestuia, astfel că nu mai poate metaboliza hormonii care circulă prin sânge (în special estrogeni); hormonii se acumulează în exces în sânge, iar vasele de sânge se dilată şi devin mai vizibile”, completează medicul Constantin. Pe de altă parte, palmele palide trădează o posibilă anemie, iar atunci când liniile palmelor „se înnegresc”, poate fi vorba de o afecţiune a glandelor suprarenale. www.jurnalspiritual.eu

SĂNĂTATE

Aspectul mâinilor coexistă cu starea noastră de sănătate

114 SĂNĂTATE

O altă suferinţă, şi anume cea a rinichilor poate fi depistată atunci când ureea se cristalizează sub piele şi unghii. Pal me t ra nsp ira te „ pot in di ca hiperactivitatea tiroidei sau probleme neurovegetative (afecţiuni ale glandelor sudoripare, ale glandelor care determină roşeaţă sau valuri de căldură)”, opinează cei de la http://ampress.ro. În momentul în care observăm că articulaţiile sunt îngroşate şi se formează excrescenţe este posibil ca nivelul colesterolului să fie ridicat, iar potrivit specialiştilor, excrescenţele mai semnifică şi creşterea acidului uric în sânge, deci gută. Un alt semnal, de data aceasta al cancerului pulmonar este dat de existenţa degetelor cu vârfurile uscate, fiindcă substanţa PGE2, care produce inflamarea plămânilor, este secretată în exces de căre tumoră, se acumulează în degete şi determină www.jurnalspiritual.eu

inflamarea acestora. În cazul în care toată palma este umflată, puteţi suferi de hipotiroidie. Doctorul Aurelia Constantin informează că „tiroida produce mai puţini hormoni care reglează metabolismul, iar atunci când acesta încetineşte, rezultatul este, de obicei, creşterea în greutatea şi retenţia de apă”. Lungimea degetelor este şi ea un aspect demn de luat în considerare. De pildă, în cazul bărbaţilor, degetul inelar este mai lung decât cel arătator, în timp ce la femei este invers; iar în cazul în care femeile au un tipar masculin, adică degetul inelar mai lung decât cel arătător, au un risc dublu să sufere de artroză, potrivit unui studiu din 2008. Artroza genunchilor este mai frecvent întâlnită la bărbaţii şi femeile cu inelare mai lungi, iar efectul este mai pronunţat în cazul femeilor. Pe de altă parte, femeile cu degetul arătător mai lung au un risc mai mare să sufere de cancer la sân, iar bărbaţii cu arătătorul mai lung decât inelarul au un risc cu 33% mai mic să sufere de cancer la prostată, subliniază site-ul ampress.ro. Opinia oamenilor de ştiinţă se învârte în jurul ideii că lungimea degetelor este influenţată de expunerea la cantităţi variate de testosteron şi estrogen, în timpul sarcinii. Inelarele mai lungi indică o expunere mai mare la testosteron, în timp ce arătătoarele mai lungi – o expunere mai mare la estrogen. Întrucât cancerul la sân este alimentat de estrogen, degetele arătătoare mai lungi indică un risc mai mare de cancer la sân, iar testosteronul în cantităţi mai mari este legat de incidenţa ridicată a cancerului la prostată. Alexandra Gîrbea Almanah Jurnal Spiritual 2015

SĂNĂTATE

115

rgintul coloidal se foloseşte din anii ‘30 pentru proprietăţile sale antiinfecţioase şi este considerat de mulţi specialişti” un sistem imunitar secundar. E un remediu eficace şi este văzut ca o minune a medicinii moderne. E utilizat pentru tratamentul cancerului, obţinând rezultate surprinzătoare. Până la descoperirea penicilinei, care a avut loc în urmă cu mai bine de 70 de ani, argintul coloidal era considerat un veritabil panaceu pentru bolile vremurilor respective. Însuşirile bactericide ale argintului sunt cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, când vasele de argint erau folosite pentru păstrarea apei potabile. În Egiptul Antic, rănile erau acoperite cu foiţe de argint pentru a se obţine o vindecare rapidă. În secolul XIX și începutul secolului XX, argintul era prescris pentru Almanah Jurnal Spiritual 2015

injecţii intravenoase și intramusculare, pentru gargară, spălaturi în cazul bolilor genito-urinar. Până în anul 1938, în SUA, argintul coloidal era privit ca unul dintre principalele mijloace de terapie antibacteriană. În laboratoarele de cercetări s-a demonstrat că, sub acţiunea argintului coloidal, viruşii, bacteriile patogene și ciupercile parazite mor într-un timp scurt (de ordinul minutelor). Ce este argintul coloidal? Argintul coloidal este cel mai puternic antibiotic natural, un distrugător al bolilor, germenilor, viruşilor și fungilor cunoscute până acum. S-a descoperit că este atât un remediu, cât și o metodă de prevenire a răcelii, gripei, a tuturor infecţiilor și fermentaţiilor datorate bacteriilor. S-a raportat faptul că reduce prompt inflamaţia, inducând o vindecare mai rapidă. Luat zilnic, argintul coloidal asigură un al doilea sistem imunitar aducând mai multă energie, vitalitate, vigoare şi relaxare. Un antibiotic artificial distruge, în medie, 6 tipuri de microbi, pe când se cunoaşte faptul că argintul coloidal ucide peste 650 de tulpini de microorganisme fără nici un efect secundar nociv și fără a fi toxic. Efectele adverse ale argintului coloidal În cel mai rău caz te

albăstreşti. Argintul este un metal la care indivizii sunt expuşi constant. Acesta este prezent în bijuterii, în apă, în aer sau chiar în mâncare, însă în cantităţi infime, care nu au nici un fel de influenţă asupra organismului. Antiinfecţios cu beneficii dovedite în timp Se ştie dintotdeauna că tacâmurile şi vasele pentru apă din argint previn infecţiile. Tocmai de aceea, în multe culte religioase, obiectele cu care oamenii intră în contact sunt de argint pentru a nu favoriza transmiterea bolilor de la o persoană la alta în timpul ritualurilor. Suprimă celulele patogene fără să afecteze celulele corpului Modul de acţiune al argintului coloidal este foarte eficient şi foarte natural: prezent lângă un virus, o ciupercă sau lângă o bacterie patogenă, inactivează enzimele pe care aceste corpuri invadatoare le folosesc pentru a putea respira în interiorul corpului nostru. De aceea, în scurt timp, patogenii „se sufocă” şi mor, apoi sunt eliminaţi din organism de sistemul imunitar. Alege produsul potrivit! Argintul coloidal, administrat oral este absorbit foarte rapid în corp, încă de la contactul cu mucoasa bucală. www.jurnalspiritual.eu

SĂNĂTATE

Ce este argintul coloidal?

116 SĂNĂTATE Foarte eficace, acesta începe să acţioneze, iar mulţi specialişti recomandă administrarea de argint coloidal în scop preventiv, pentru a oferi protecţie împotriva agenţilor infecţioşi. De calitatea produselor cu argint coloidal depinde eficienţa acestora. Prin urmare, tre-

buie să alegeţi doar acele produse originale, cu formule patentate şi standardizate, care oferă maximum de siguranţă şi de eficienţă la administrare. Mădălina Mitrea

Fructe cu puteri deosebite în lupta contra îmbătrânirii din alimente iar orice mâncare consumată cu acest fruct devine mult mai sănătoasă. Este singurul aliment de care poţi fi 100% convins că nu a fost modificat genetic şi că nu a fost atins de chimicale. Nutriţioniştii l-au numit „fructul perfect”. Poate fi consumat la orice oră din zi, iar pe termen îndelungat contribuie la menţinerea sănătăţii, a siluetei şi a frumuseţii. Citricele: conţin vitamine, apă, calciu, fosfor şi antioxidanţi. Lămâia, portocala şi grepfruit-ul sunt cele mai consumate citrice. Grepfruit-ul conţine un tip unic de fibre, găsite mai ales în ot ceea ce mâncăm se coajă, reduce în mod spectaculos observă cel mai bine pe „Fructele de pădure – colesterolul. Aceste fructe sunt căpşunile, afinele şi pielea noastră, iar cunoscute pentru efectul lor curativ zmeura – sunt esenţiale şi gustul plăcut. pentru a ne menţine pielea tânără şi strălucitoare pentru corpul uman fiind Strugurii – secretul antiîmbătrâcercetările arată că există anu- de asemenea bogate în an- nire al strugurilor este simplu şi tioxidanţi şi luptă îmmite fructe pe care ar trebui să le puternic, înlăturând boala şi potriva cancerului şi a îm- îmbătrânirea, sunt foarte folosiţi în consumăm mai frecvent. Pentru a încetini procesul de îmbătrânire bătrânirii premature.” lumea cosmeticelor iar vitamina PP vom evidenţia mai jos fructele (B3), prezentă în struguri, este care ne ajută, prin consumul lor, în lupta excelentă pentru ten şi pentru prelungirea pentru păstrarea tinereţii iar printre cele mai bronzului. Strugurii stimulează funcţionarea importante se numără: fructele de pădure, ficatului şi sunt buni pentru inimă. Testele strugurii, avocado, citricele şi fructele goji. făcute ne arată că trei pahare de suc de Fructele de pădure – căpşunile, afinele şi struguri negri au efecte miraculoase asupra zmeura – sunt esenţiale pentru corpul uman, împiedicării formării de cheaguri în artere. fiind de asemenea bogate în antioxidanţi şi Goji- numit fructul longevităţii, este extrem de luptă împotriva cancerului şi a îmbătrânirii bogat în vitamine şi minerale fiind creat de premature. natură pentru a menţine şi a întări sistemul Avocado – este un fruct minune, cu un imunitar, pentru a creşte nivelul de energie al conţinut bogat de antioxidanţi, vitamina E şi organismului, ajută la menţinerea sănătăţii şi potasiu, iar consumul periodic îţi va asigura o prevenirea bolilor. Este un bun remediu îmbătrânire frumoasă. Conţine acid oleic, care pentru ficat, rinichi, ochi, îmbunătăţeşte ajută la reducerea nivelului de colesterol, circulaţia sângelui, întăreşte muşchii şi oasele. favorizează absorbţia substanţelor nutritive Mădălina Mitrea

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SĂNĂTATE

117

n test de sânge pentru depistarea cancerului pulmonar la fumătorii înveterați, înainte de a fi vizibil la o scanare de tomografie computerizată, a fost pus la punct de o echipă de cercetători francezi. Potrivit Le Parisien, citat de Agerpres, echipa de cercetători, condusă de profesorul Paul Hofman, patolog la Spitalul Universitar din Nisa, arată că este posibil să se câștige în lupta cu boala circa patru ani până la apariția unui nodul. Această descoperire revoluționară pentru medicină este rezultatul unui parteneriat public-privat între INSERM (Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale), Universitatea din Nisa și compania Rarecells Diagnostics care realizează testul de sânge. „Când se ajunge la diagnosticul de cancer pulmonar, în 85% dintre cazuri este vorba deja despre un stadiu inoperabil. Această descoperire va permite ca mulți pacienți să beneficieze de tratament chirurgical în stadii precoce”, a menționat Hofman. „Ne-am dorit să dezvoltăm un test de sânge Almanah Jurnal Spiritual 2015

care să fie extrem de sensibil și capabil să ducă la un diagnostic. După cincisprezece ani de muncă, testul este acum capabil să detecteze prezența celulelor tumorale, care sunt foarte rare în sânge”, a precizat Patrizia Paterlini-Brechot, profesor de biologie celulară și oncologie la Universitatea Paris-Descartes, șefa echipei care a creat celebrul test de sânge numit Iset (Isolation by Size of Tumor cells). Pentru acest studiu, echipa de cercetători a lucrat pe un grup de 245 de pacienți, dintre care 168 de fumători cu boli pulmonare obstructive cronice — o maladie cronică inflamatorie, care afectează bronhiile și care este legată cel mai adesea de fumat. Toți participanții au fost supuși la teste de sânge și examene convenționale de imagistică medicală. Cu ajutorul testului de sânge, celulele canceroase numite „circulante” au fost identificate la cinci pacienți (3%). În examinarea imagistică nu a apărut însă nimic, scrie Le Parisien. La cei cinci pacienți, un nodul a devenit vizibil după patru ani de la identificarea celulelor tumorale din sânge. El a fost imediat operat, iar analiza nodulului a confirmat diagnosticul de cancer pulmonar. Cancerul la plămâni este maladia cu cea mai mare mortalitate în Franța, cu o rată de 15% de supraviețuire în medie de cinci ani și care provoacă 27.000 de decese în fiecare an. În viitor, vor fi efectuate noi teste pe un grup mai extins de pacienți deoarece este crucial ca aceste rezultate să fie validate în mai multe centre medicale din Franța, a spus medicul oncolog Marc Ychou, de la Institutul de Cercetare a Cancerului Montpellier (IRCM). Ana Grama www.jurnalspiritual.eu

SĂNĂTATE

Revoluționar: Cancerul pulmonar în stadii incipiente, despistat doar printr-un test de sânge

118 SĂNĂTATE

Sănătatea mintală – rupeţi monotonia, faceţi voluntariat fapt, a-ţi face timp pentru hobby-uri, proiecte preferate sau pentru a citi. Faceţi cuvinte încrucişate zilnic, lucraţi în grădină, luaţi lecţii de dans, învăţaţi o limbă străină sau cântaţi la un instrument”, a spus dr. Preda. Referitor la grija faţă de corp, specialistul a spus că aceasta poate îmbunătăţi, şi ea, sănătatea mintală. „Trebuie grijă ca mâncarea să fie nutritivă, să fie evitate ţigările, să fie consumată multă apă, dar contează în special exerciţiile fizice, care ajută la reducerea depresiei şi a anxietăţii, la îmbunătăţirea stării entru sănătatea mintală fiecare de spirit. Important este, de asemenea, om trebuie să-și găsească somnul, lipsa acestuia contribuind la echilibrul corect în viață. Acest depresie”, a explicat Elena Preda. echilibru poate fi atins prin Medicul s-a referit şi la problema stresului, practici de linișitire a minții, prin activități pentru rezolvarea căreia sunt foarte de voluntariat, evitarea monotoniei și a importante tehnicile de bună adaptare. consumului de alcool și droguri, susțin „Practicaţi tehnicile de bună adaptare, medicii, menționază mediafax.ro încercaţi un minut strategiile de stres, ieşiţi la „Sunt zece lucruri pe care orice om le poate o plimbare în natură, jucaţi-vă cu animalele de face pentru sănătatea lui mintală: companie sau încercaţi să ţineţi un jurnal, valorizaţi-vă, aveţi grijă de corpul dumpentru a reduce stresul. De asemenea, neavoastră, înconjuraţi-vă de amintiţi-vă să zâmbiţi, pentru că oameni buni, oferiţi-vă ca „O altă metodă pentru cercetările arată că râsul poate voluntar, gestionaţi stresul, stimula sistemul imunitar, poate sănătatea minţii ar fi liniştiţi-vă mintea, stabiliţi-vă stabilirea unor obiective uşura durerea, relaxa corpul şi reobiective realiste, rupeţi duce stresul”, a explicat dr. Preda. realiste.“ monotonia, evitaţi alcoolul şi alte Stabilirea unor obiective droguri, acceptaţi ajutorul realiste atunci când este nevoie”, a declarat medicul O altă metodă pentru sănătatea minţii ar fi Elena Preda, la conferinţa, „Coexistând cu stabilirea unor obiective realiste. Medicul schizofrenia”, organizată de Spitalul de recomandă ca fiecare om să-şi fixeze un scop Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgoş” din cât mai înalt, dar totodată realist, pentru că Bucureşti. astfel, odată atins acesta, va apărea şi O persoană din cinci poate să aibă o prosentimentul de realizare şi autovalorizare în blemă psihiatrică progresul spre obiectivul ales. „În prezent, depresia ocupă locul trei în lume, Legat de monotonie, Elena Preda a menţionat dar în viitor tinde să ajungă pe locul doi, după ca remedii schimbarea ritmului cu „lucruri chiar mici, un cadou de exemplu, schimbarea bolile cardiovasculare”, a mai spus dr. Elena Preda, şef de clinică la Spitalul „Constantin traseului de jogging, o excursie, plimbarea Gorgoş”. într-un alt parc decât cel de obicei şi, de ce nu, Medicul a mai dat exemple de activităţi ce pot un nou restaurant”. ajuta în acest scop. „Valorizaţi-vă înseamnă, de Brînduşa Dediu

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SĂNĂTATE

119

sedative. A fost folosit de secole pentru tratarea de diverse afecţiuni: stres, astm, infecţii, răceli şi ulcer stomacal. Uleiul de tămâie conţine antioxidanţi care reduc riscul de boli fiind o armă puternică împotriva cancerului. Beneficiile uleiului de tămâie Hidratează şi calmează în totalitate tenul uscat şi acoperă cicatricile sau petele specifice vârstei. Este un remediu excepţional pentru tenul matur, prevenind apariţia ridurilor de expresie şi a îmbătrânirii premature a pielii. Folosirea în cosmetică a uleiului de tămâie Uleiul de tămâie este un ingredient deosebit ce stă la baza a mai multor produse cosmetice: creme uşoare şi delicate pentru tenul matur, creme şi loţiuni pentru îngrijirea tenului uscat, leiul de tămâie are o istorie la pregătirea produselor pentru tenul acneic şi spectaculoasă în ceea ce priveşte a unguentelor pentru estomparea cicatricilor. utilizările sale spirituale şi Utilizări medicinale medicinale. În urmă cu Stres – se adaugă câteva picături mii de ani au fost descoperite „Uleiul de tămâie are o is- într-un ulei vegetal (migdale, „urme” de ulei de tămâie în torie spectaculoasă în ceea măsline), în apa de baie şi se mormintele egiptenilor antici. ce priveşte utilizările sale inhalează. Folosită din cele mai vechi timpuri Tulburări emoţionale – se adaugă spirituale şi medicinale.“ în practicile religioase creştine, câteva picături de ulei într-o tămâia a fost unul din darurile cremă de corp, apoi îţi masezi aduse de magi la naşterea lui Iisus în Betleem. mâinile, încheieturile sau tâmplele. De Este o răşină recoltată din scoarţa arborelui asemenea se recomandă masajul sau de Boswellia. După ce s-a uscat, e distilată inhalaţiile. pentru a extrage uleiul. Răşina extrasă era Imunitate scăzută – se masează tălpile zilnic folosită încă din antichitate în ritualurile cu câteva picături de ulei de tămâie. religioase pentru a aduce jertfă şi pentru Memorie şi atenţie – se aplică pe gât sau pe alungarea spiritelor rele. Provine din India/ tălpi, se pun câteva picături în palme şi se Somalia, iar în ultimii ani, au fost realizate inhalează profund. multe studii asupra proprietăţilor medicinale Acnee, alergii ale pielii – se aplică câteva ale tămâiei. Conţine compuşi puternici, iar picături pe locul afectat. mirosul stimulează acea parte a creierului Circulaţie deficitară – masaj complet al care controlează emoţiile, sentimentele şi corpului sau se pun câteva picături în apă. calmează mintea. El se poate cumpăra de la magazinele naturiste având proprietăţi Mădălina Mitrea antibacteriene, antidepresive, antiseptice şi

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

SĂNĂTATE

Uleiul de tămâie – utilizări medicinale impresionante

120 SĂNĂTATE

Propolisul, cel mai complex produs pentru infecţii

tim cu toţii că propolisul este cel mai puternic medicament al stupului. Acesta are proprietăţi antibiotice naturale fantastice. Un rol primordial în ceea ce priveşte imunitatea, măreşte rezistenţa organismului la răceală, afecţiuni şi infecţii. Prin avantajele utilizări, cura cu propolis întârzie procesul de îmbătrânire şi luptă împotriva tumorilor şi a cancerului. În aceeaşi măsură, propolisul este un produs cu puternice întrebuinţări rezultat în urma digestiei albinelor, alcătuit din răşini vegetale, balsam, ceară, polen, zinc, magneziu, fier, mangan, siliciu, aur, cupru amestecat cu secreţii ale glandelor salivare ale albinelor. De regulă, propolisul are culoarea maro, dar poate avea şi alte nuanţe, în funcţie de sursa de flori. Propolisul, cel mai complex produs pentru infecţii Este considerat cel mai puternic remediu

natural care poate preveni şi combate infecţiile. Are numeroase proprietăţi: antibacteriene, antivirale şi antiseptice. Studiile au reliefat că propolisul are o activitate puternică împotriva a 30 de tipuri de virusuri, 9 specii de ciuperci parazite şi 21 de tipuri de bacterii. Ei bine, din acestea fac parte şi cele mai de temut microorganisme: coli, salmonella, candida şi herpes simplex. Are numeroase beneficii fiind recunoscut pentru capacitatea sa de a creşte rezistenţa şi imunitatea organismului. Şi-a câştigat susţinători în întreaga lume, fiind în mod deosebit eficace împotriva oboselii, inhibă creşterea celulelor canceroase şi a bolilor de sezon. Mod de administrare Acest tratament este indicat persoanelor care răcesc sau se îmbolnăvesc frecvent. Are efecte minune în afecţiunile aparatului respirator: gripă, guturai, răceală şi bronşită, iar în cazul bolilor infecţioase însoţite de febră, se recomandă câte 30 de picături de tinctură de propolis pe zi. Adulţilor li se recomandă câte 30-50 de picături pe zi, iar copiilor câte 10 picături, de 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara. Tinctura de propolis se poate lua cu miere sau se pune pe o bucată de pâine. Se pot face cure de câte 10-14 zile pe lună. Mădălina Mitrea

Cu ce putem înlocui cafeaua de dimineață

u toată lumea se poate „trezi” cu adevărat fără o ceaşcă de cafea, iar dacă vreţi un substituent pentru cafea fără cofeină, mult mai sănătos şi eficace în creşterea energiei pentru o zi frumoasă şi plină de realizări, încercaţi reţeta propusă mai jos. Veţi descoperi cu siguranţă că este unul din cele mai simpliste elixiruri pe care ni le putem prepara cu uşurinţă în casă, iar beneficiile sunt numeroase. www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Reţetă: reumatismul, durerile postoperatorii şi Ingrediente durerile provocate de neuropatia periferică 2 linguriţe de oţet de mere părtaşă cu diabetul au răspuns bine la 1 linguriţă de suc de lămâie tratamentul cu cayenne (cayenne este o plantă 1 vârf de cuţit de scorţişoară care face parte din familia ardeiului, din 1 vârf de cuţit de cayenne America de Sud, este asemănător piperului 1 pahar cu apă caldă roșu, și se folosește la mâncăruri, ca și 1/2 linguriţă de miere condiment. Are proprietăți medicinale foarte Adăugaţi toate ingredientele în paharul cu puternice, mai ales în ceea ce privește calmarea apă, amestecaţi bine şi beţi de îndată. Această durerilor. Se găsește în magazinele naturiste băutură energizantă are variate beneficii sub formă de pulbere). adiţionale, detoxifică corpul şi reduce nivelul Reduce grăsimea abdominală de grăsimi şi zahăr din sânge. Condimentarea mâncărurilor cu cayenne sau Alcalinizează piper roşu ajută la creşterea ratei de ardere a Sucul de lămâie ajută la echilibrarea nivelului grăsimilor, a caloriilor şi reduce grăsimea de de zahăr din sânge, având un efect pe abdomen. alcalinizat asupra corpului prin „Oţetul de mere este plin Scade glicemia şi colesterolul de enzime şi bacterii reglarea pH-ului. Oţetul de mere este plin de Previne cancerul enzime şi bacterii importante. importante.“ Eugenolul, un compus din scorţişoară, Scade tensiunea arterială cu are diferite proprietăţi antiseptice, 6% deoarece conţine acid antibacteriene, de prevenire a cancerului şi de acetic. Este un ingredient bun şi pentru calmare a durerilor. S-a dovedit într-un studiu persoanele care suferă de diabet. că eugenolul a crescut eficienţa doctoriilor Pe de altă parte, scorţişoara este unul dintre chimioterapice şi a suprimat celulele cele mai bune alimente antioxidante, consicancerigene cervicale. derată planta numărul 1 pentru reducerea Ameliorează durerile nivelului de zahăr din sânge şi a colesterolului. Un consum regulat de cayenne încetineşte Pentru obţinerea acestui efect este necesară mesajele dureroase transmise la nivelul consumarea a ½ linguriţă pe zi. creierului. Această acţiune se datorează unei substanţe active numită capsaicină. Artrita, Mădălina Mitrea

Un nou tip de colesterol: „Colesterolul urât”

tiaţi că…

Nu simţiţi dacă aveţi colesterolul mare? Acest lucru se poate descoperi numai prin analize regulate. Unii oameni moştenesc genele care duc la producerea colesterolului în exces? Hormonii de estrogen ajută femeile să aibă un nivel crescut al colesterolului bun?

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

121

SĂNĂTATE

122 SĂNĂTATE Colesterolul este o substanţă ceroasă produsă de ficat, dar extrasă şi din alimentaţie, prin produsele de origine animală, cum ar fi carnea, peştele sau produsele lactate. În organism, este nevoie de colesterol pentru a izola nervii, pentru a reface membranele celulare şi pentru a produce hormoni. Cu toate acestea, organismul poate produce suficient colesterol, iar un exces al acestei substanţe provenit din alimente poate duce la apariţia bolilor cardio-vasculare. Majoritatea oamenilor au auzit, până acum, de două tipuri de colesterol: „colesterolul rău”(cunoscut şi ca HDL) şi „colesterolul bun” (LDL). Însă un nou studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, şi publicat în Journal of the American College of Cardiology, avertizează că există o formă de colesterol chiar mai periculoasă decât LDL: „colesterolul cu rămăşiţe de particule”, cunoscut şi sub denumirea de „colesterol urât”. „Sper ca acest studiu să conducă la impunerea unui tratament preventiv mai bun, întrucât unul din cinci danezi suferă de acest tip de colesterol”, a declarat cercetătorul Borge Nordestgaard. Potrivit unui comunicat de presă de la Universitatea din Copenhaga, peste 20.000 de oameni sunt diagnosticaţi cu boli cardiace ischemice în fiecare an, dintr-un total de 150.000 de persoane afectate. The Danish Heart Foundation susţine că în viitor, peste 50% din populaţia ţării va suferi de niveluri crescute de colesterol. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 17 milioane de oameni suferă de boli cardiovasculare în întreaga lume. De asemenea, bolile cardiovasculare se află în top în ceea ce priveşte cauza deceselor. www.jurnalspiritual.eu

Boala cardiacă ischemică este cauzată de rigidizarea arterelor coronare (arterioscleroza), iar simptomele includ dureri în piept (angină pectorală) şi atac de cord (infarct miocardic). Cercetătorii au examinat probe de sânge prelevate de la 73.000 de locuitori danezi implicaţi într-unul dintre cele trei studii: Herlev-Osterbro, Osterbro şi Copenhaga. Toţi participanţii sufereau de un defect genetic care le provoca un nivel neobişnuit de ridicat de colecterol urât de-a lungul vieţii. Cercetătorii au descoperit că indiferent de variaţiile cunoscute în riscul bolilor de inimă (cum ar fi fumatul, greutatea sau dieta), nivelul ridicat de colesterol urât a reprezentat un element puternic predictiv cu privire la riscul de a suferi de boli de inimă. „Colesterolul LDL sau colesterolul rău este, desigur, rău, dar noul studiu relevă faptul că acest colesterol urât este cauza directă pentru arterioscleroză (rigidizarea arterelor), conducând la boala cardiacă ischemică şi la moarte timpurie”, a afirmat Nordestgaard. „Prin examinarea celor 73.000 de oameni, am constatat că o creştere a colesterolului urât triplează riscul de boală cardiacă ischemică, care este cauzată de lipsa de oxigen pentru muşchiul inimii din cauza îngustării sau blocării arterelor coronare”, a adăugat cercetătorul. Cum se acumulează colesterolul urât Pe scurt, colesterolul urât se dezvoltă atunci când mănânci mai multe calorii decât are nevoie corpul tău. Odată cu creşterea în greutate, nivelurile periculoase de trigliceride se dezvoltă în celulele de grăsime.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Medicii din Statele Unite, unde mai mult de o sânge este de a avea o dietă săracă în grăsimi treime dintre adulţi sunt consideraţi obezi, şi a menţine o greutate optimă. Cercetătorul privesc cu mare atenţie acest colesterol urât. Borge Nordestgaard a remarcat că în cazul în „Epidemia de fast-food este cea care conduce care oamenii nu reuşesc să-şi menţină colesla un nivel mai ridicat al trigliceridelor”, terolul la un nivel acceptabil folosind metode afirmă dr. Khurram Nasir, director al secţiei naturale, atunci pot fi folosite şi anumite suplide boli cardio-vasculare a Spitalului din Miami mente. şi profesor asistent la Centrul pentru PreveniDr. Mark A. Rosenberg susţine că studiul rea Bolilor de Inimă „Johns Hopkins danez a menţionat statinele şi medicamentele Ciccarone”. „Carbohidraţii procesaţi şi sucurile de tip fibrat pentru scăderea rapidă a colescresc nivelul de zahăr din organism într-o terolului urât. Cu toate acestea, medicamenperioadă scurtă de timp şi adaugă multe tele ar putea avea unele efecte secundare necalorii”, adaugă dr. Nasir. Dacă aveţi prea mult dorite, iar American Medical Association recozahăr în dieta dumneavoastră, corpul mandă utilizarea lor numai va transforma tot ce nu este folosit „Toate persoanele cu vâr- după ce toate metodele natupentru energie în trigliceride. ste pe peste 20 de ani ar rale au fost încercate. Este necesară verificarea nivelului trebui să îşi verifice nivelul Fibrele, tratament pentru trigliceridelor, alături de colesterolul de colesterol urât din or- colesterol bun (HDL) şi colesterolul rău (LDL), cu Într-un alt studiu, medicii ganism. “ ajutorul testului de sânge al profilului americani de la Universitatea lipidic. Dacă se constată valori anorHarvard din Boston au male, testele trebuie repetate cel puţin anual, urmărit regimul alimentar şi nivelul de colesdupă cum ne spune dr. Nasir. terol la un lot de peste 86.000 de bărbaţi Prevenirea colesterolului urât americani cu vârste cuprinse între 40 şi 84 de Potrivit cercetătorului Anette Varbo, această ani, timp de peste cinci ani. Studiul a demondescoperire clarifică o veche dezbatere cu strat faptul că aceia care consumau zilnic cel privire la rolul relativ jucat de colesterol şi puţin 20-24 g de fibre vegetale erau cu 20% trigliceride în riscul de boli de inimă. mai puţin expuşi riscului de colesterol ridicat „Colesterolul urât este rezultatul unor niveluri faţă de cei care nu consumau fibre vegetale, crescute de grăsimi normale, cum ar fi trigliiar nivelul de colesterol în sânge era cu 25% ceridele, iar cea mai importantă cauză a nivemai mic. Iată cum un mic efort – cel de a conlului ridicat de colesterol urât este excesul de suma fibre vegetale zilnic – este un foarte bun greutate şi obezitatea”, a declarat tratament pentru colesterol şi ne protejează Nordestgaard. Aşadar, persoanele cu de efectele unui colesterol ridicat (infarct miocolesterol urât ar trebui, în primul rând, să fie cardic, accident vascular cerebral sau artesfătuite să piardă în greutate. riopatie periferică). „Exerciţiile fizice ridică nivelul colesterolului Când nivelul de colesterol sangvin este ridicat, bun, iar o viaţă activă poate afecta indirect riscul de ateroscleroză creşte şi, implicit, se colesterolul urât prin reducerea rezintenţei la măreşte riscul apariţiei bolilor cardiovascuinsulină, care poate conduce la diabet”, după lare. Acizii biliari (care sunt formaţi din colescum afirmă dr. Nasir. Alte sfaturi includ limiterol şi sunt responsabili de digestia grătarea alimentelor şi băuturilor bogate în zasimilor din alimentaţie, dar care sunt cancerihăr, evitarea carbohidraţilor prelucraţi, limigeni) sunt legaţi de fibre şi sunt eliminați tarea consumului de alcool şi renunţarea la odată cu acestea. fumat. Mihai Parfeni Conform Danish Heart Foundation, cel mai bun mod de a reduce nivelul colesterolului din Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

123

SĂNĂTATE

124 SĂNĂTATE

Cum ne îmbolnăvesc hainele

xpresia „victimă a modei” ar fi fost lansată de faimosul creator de modă Oscar de la Renta, pentru a indica o persoană să reziste exceselor în materie de modă şi stil (o victimă a modei în faţa tendinţelor). Ne gândim cu groază la practica „legării picioarelor” care a dăinuit în China până în secolul XX pentru a obţine „picioare lotus” considerate cândva de chinezi drept extrem de atrăgătoare. Occidentul avea şi el „torturile” lui în materie de modă (corsetul foarte strâns). Astăzi, preocupările pentru sănătate sunt mai chinuitoare ca oricând. Există persoane care ajung să sufere din cauza adoptării anumitor tendinţe ale modei în ceea ce priveşte înfăţişarea. Foarte recent, un studiu ştiinţific demonstra consecinţele exigente: dezgolirea şi expunerea la soare a unor suprafeţe de piele tot mai mari şi schimbarea concepţiilor estetice. Aceasta favorizează în prezent pielea bronzată în locul celei albe. Efectul acestor schimbări l-a constituit creşterea incidenţei melanomului malign (cea mai gravă formă de cancer al pielii), arată autorii studiului. Pe de o parte, tocurile înalte, (dacă sunt purtate frecvent), pot determina scurtarea tendonului lui Ahile, deoarece în pantofii cu toc degetele de la picioare stau înghesuite în

www.jurnalspiritual.eu

vârful pantofului. La fel de dăunători sunt şi şlapii, a căror purtare pe perioade mai lungi poate afecta serios piciorul. Şlapii pot fi purtaţi la ştrand, în concediu şi la mare. Nu este recomandată purtarea lor zilnică, deoarece sunt abia prinşi de picior, dându-ne senzaţia că ne-ar putea scăpa oricând. Aceştia afectează biomecanica piciorului. Când mergem în şlapi, păşim într-un fel, acesta produce un şoc nefiresc de puternic asupra piciorului: absorbit de oasele şi ten-doanele membrului inferior, acest şoc poate duce, în timp, la dureri ale gleznelor, genunchilor, şoldurilor şi spatelui. Multe alte tipuri de haine şi accesorii au efecte dăunătoare asupra coloanei vertebrale. De pildă, fustele strâmte ale femeilor şi portofelele purtate în buzunarul de la spate al pantalonilor, de către bărbaţi. Mult îndrăgita fustă „creion” (cu croială ei foarte îngustă) limitează lungimea pasului, afectează echilibrul şi reduce mobilitatea genunchilor. Prin urmare, în cazul multor sarcini de zi cu zi, purtătoarele acestui tip de fustă tind să se aplece, îndoind spinarea, în loc să îndoaie genunchii. Cât despre portofelele voluminoase sau telefoanele mobile de dimensiuni mari pe care unii bărbaţi le poartă în buzunarul de la spate al pantalonilor arată că din cauza lor, persoana respectivă stă aşezată într-o poziţie uşor asimetrică, având coloana uşor torsionată (răsucită). Asimetria poate să treacă neobservată din exterior, dar coloana o resimte şi, cu timpul, pot să apară dureri lombare. De altfel, blugii foarte strâmţi dăunează sănătăţii nu doar în mers, ci şi în repaus: în poziţia aşezat, aceşti pantaloni restricţionează circulaţia sângelui la nivelul picioarelor, în abdomen şi în zona inghinală.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Moda poşetelor mari, umplute cu de toate, Cât despre curele şi cordoane prea strânse, ce provoacă probleme mai ales femeilor (pentru să mai vorbim? că ele poartă mai des asemenea accesorii) au, Jenează respiraţia şi digestia şi pot pricinui în general, scheletul şi musculatura mai fragile senzaţii de amorţeală (şi iritaţii când e cald). decât ale bărbaţilor. Un element important în relaţia dintre modă Un studiu realizat de către Asociaţia Britanică şi sănătate îl constituie lenjeria corectoare, a Chiropractorilor (BCA) arăta că genţile acele burtiere, combinezoane elastice, ascunse bărbaţilor britanici cântăresc, în medie, 6,2 kg, sub îmbrăcăminte, pentru a obţine o siluetă iar o asemenea greutate, cărată zi de zi pe mai zveltă şi mai frumos conturată. umăr, poate duce la deformarea coloanei. Tim Hutchful, expert al British Chiropractic Genţile grele au devenit o ameninţare la Association opinează asupra acestor „arme adresa sănătăţii în cazul ambelor sexe. secrete” ale femeilor: dacă nu sunt foarte Problema o constituie devierea spre înainte a strâmte şi conţin, în ţesătură, o proporţie capului şi a umerilor, tot mai des întâlnită azi mare de elastan, aceste piese pot avea, în mod în societate, printre cauze, şederea surprinzător, chiar un efect îndelungată la birou cu capul împins „Genţile grele au devenit o bun. Dar, dacă sunt exagerat spre ecranul calculatorului, dar şi de strânse şi rigide, ameninţare la adresa utilizarea unor dispozitive electronice sănătăţii în cazul ambelor consecinţele pot fi foarte portabile, precum şi purtarea anumitor serioase: aceste piese de sexe.“ piese de îmbrăcăminte şi accesorii. lenjerie nu numai că pot Tensiune musculară, dureri în ceafă, în stânjeni respiraţia şi umeri şi în partea superioară a spinării, circulaţia, dar pot afecta şi scheletul. precum şi dureri de cap pot fi consecinţele Deşi multe femei se conduc după adagiul acestei poziţii anormale, iar situaţia e cu atât francez „Il faut souffrir pour être mai serioasă cu cât puţine femei ştiu/sau belle” („Trebuie să suferi ca să fii frumoasă” acceptă că asemenea afecţiuni pot fi cauzate sau „frumuseţea cere sacrificii”, cum am zice de haine şi/sau podoabe. noi), cel mai bine ar fi să fim lucizi de La propriu vorbind diverse accesorii la modă consecinţele nefaste asupra sănătăţii noastre. pot da şi ele dureri de cap: ochelari de soare care apasă tâmplele şi pălăriile prea strâmte. Mădălina Mitrea

Leacuri naturale de prim ajutor

om prezenta în cele ce urmează o listă a leacurilor naturale de prim ajutor în cazul diverselor accidentări. Dacă nu sunteţi adepţi ai medicamentaţiei şi acceptaţi mai uşor remediile natural, vă propunem cu drag câteva idei. Leacuri pentru înţepături de insecte Oricât de mult ai încerca să te abţii, senzaţia de mâncărime persistă atât de mult, încât cedezi şi te scarpini. Asta nu face decât să îţi agravezi şi mai mult leziunile cauzate de înţepăturile insectelor. Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

125

SĂNĂTATE

126 SĂNĂTATE Vestea bună este că ai la îndemână câteva moduri prin care să tratezi usturimile şi durerile cauzate. Aplică gheaţă pe umflături şi aşteaptă până ce iritaţia dispare. Praful de copt ajuta chiar şi împotriva înţepăturilor cauzate de insecte. Fă o pastă din bicarbonat de sodiu şi apă, apoi aplic-o pe zonele afectate. Dacă ai ghinionul să te înţepe o albină, spală bine locul cu apă şi săpun şi scoate acul din piele. Aplică foi de ceapă sau de usturoi pe locul afectat şi freacă bine. Apoi înfăşoară frunze de varză sau de pătrunjel într-un tifon şi aplică pe zonă. Leacuri pentru tuse Suc de ridiche: se curăţă o ridiche neagră, se taie felii, se presară zahăr nerafinat şi se ţine la macerat timp de 12 ore ca să-şi lase zeama. Se strecoară sucul şi se bea o lingură, de 3 ori pe zi. Efect vindecător are şi ceaiul proaspăt de mentă, de salvie sau de cimbru. Leacuri pentru ochi inflamaţi Compresele cu muşeţel au efect antiinflamator: se dau în clocot 2 pliculeţe de ceai de muşeţel, se răcoresc puţin şi se pun, calde încă, pe ochii închişi. Remediul cu sfeclă: piure din sfeclă fiartă (pasaţi sfecla şi aplicaţi ca o cataplasmă). Remediul cu ceai de cimbru: utilizat pentru a spăla ochii inflamaţi.

www.jurnalspiritual.eu

Leacuri pentru sughiţ Sughiţaţi minute în şir fără sorţi de izbândă? Vă vom prezenta câteva metode naturiste pentru a scăpa de sughiţul supărător. În ceea ce privește modul de administrare, lucrurile sunt destul de simple: se amestecă o linguriţă de zahăr cu 3-5 picături de oţet şi se înghite preparatul. De asemenea, puteţi prepara un ceai de scorţişoară (beţi o cană de infuzie de scorţişoară pisată, puneţi un vârf de cuţit de scorţişoară la o cană de apă şi lăsaţi să stea 5 minute, după care consumaţi) sau beţi apă rece. Leacuri pentru probleme cu somnul Afară se luminează şi tu încă n-ai închis un ochi? Aţi bifat toate metodele şi toate au dat greş? Vă propun să vă focalizaţi atenţia pe câteva alimente minune: mierea de albine, levănţica, laptele, ceaiul de valeriană proaspăt, feniculul şi hameiul vă feresc să fiţi victimele insomniei. Leacuri pentru arsuri solare Cu toţii ştim că prevenţia este cheia împotriva arsurilor cauzate de expunerea la soarele nemilos de vară însă, uneori, nici crema sau pălăria nu te poate feri de puterea nimicitoare a razelor solare arzătoare. Prin urmare, va trebui să bem cât mai multe lichide, de preferat apă. De asemenea compresele reci cu lapte sau ceai de muşeţel fac minuni pentru pielea arsă. Nu în ultimul rând untul de cocos, aloe vera şi iaurtul. Mădălina Mitrea

Almanah Jurnal Spiritual 2015

SĂNĂTATE

127

ajoritatea suferim astăzi de alergii: la polen, la medicamente, la praf, la vânt, la căldură sau la frig. Alergia la frig este o afecţiune ce poate apărea la orice persoană, în orice anotimp al anului. Mulţi dintre noi nu luăm în calcul apariţia bruscă a unor pete roşii pe piele în urma expunerii la frig. Total greşit, deoarece poate fi vorba despre o reacţie alergică, iar potrivit specialiştilor, aproximativ 3% dintre persoane prezintă această sensibilitate exagerată la frig. Simptome În general, acest tip de alergie se declanşează în timpul contactului cu un stimul rece. Cel mai reprezentativ semn al unei alergii la frig este înroşirea puternică a feţei, a mâinilor, a picioarelor şi se poate întinde pe tot corpul. În unele cazuri aceste pete sunt însoţite de umflături, de mâncărimi, de senzaţia de Almanah Jurnal Spiritual 2015

arsură şi răceală a locurilor afectate. Aceste simptome dispar când persoana respectivă intră într-o încăpere călduroasă şi îşi acoperă zonele afectate (în unele cazuri simptomele se pot agrava dacă se trece brusc de la frig la căldură). Urticaria la frig este o alergie severă, care se moşteneşte. Erupţiile tegumentare sunt însoţite de febră, dureri musculare şi articulare. Astfel de simptome pot apărea la 30 de minute sau la două ore de la expunerea la frig. Consumul de băuturi reci, spălarea vaselor, rufelor, contactul cu zăpada sau alte lucruri reci pot să producă alergii la nivelul pielii. Acestea se manifestă tot prin apariţia de pete şi mâncărimi puternice. Cauzele apariţiei alergiei la frig În ceea ce priveşte cauza apariţiei alergiei la frig, aceasta este încă nedescoperită. Specialiștii spun că această afecțiune poate apărea spontan sau se poate moşteni genetic. Alergia la frig este dificil de prevenit, iar tot ce pot face persoanele afectate este să evite pe cât posibil frigul şi stimuli reci, iar dacă în anotimpul rece ies afară trebuie să se

îmbrace cât mai gros şi să îşi protejeze zonele cele mai expuse. Un mod simplu însă nu perfect de a verifica dacă cineva suferă de alergie la frig este aplicarea unui cub de gheaţă pe antebraţ timp de 5 minute. Dacă pielea se inflamează şi apar pete roşii şi mâncărimi, este vorba despre o alergie. Pentru a diagnostica corect aceste simptome recomand un control de specialitate la medicul alergolog. Tratamente naturiste Ţelina este un medicament recomandat pentru alergii. Se poate consuma rasă în salată, sau se poate face o cură cu suc de ţelină (1 pahar, de 3 ori pe zi, timp de o lună). Urzica este a doua plantă accesibilă pentru tratarea alergiilor de orice fel (se beau 3 căni de ceai de urzică, pe zi, timp de o lună). Ceaiul de măceşe tratează alergiile (se bea câte 500 ml de ceai pe zi, timp de o lună) Uleiul de sunătoare este ideal pentru alergiile pielii (se ung zonele afectate zilnic). Reţetă de casă Într-un borcan, se amestecă sucul de la 10 lămâi cu 2.5 kg de miere de albine şi 1.5 kg. de frunze de aloe date prin maşina de tocat. Se lasă 10 zile la macerat şi se ia câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi (nu consumaţi produse lactate în această perioadă). Mădălina Mitrea www.jurnalspiritual.eu

SĂNĂTATE

Știi că poți avea alergie la frig?

128 ȘTIINȚĂ

Cum ne afectează telefoanele mobile sănătatea

xistă printre oamenii de știință îngrijorarea conform căreia telefoanele mobile ar fi cauza producerii unor tipuri de cancer. Telefoanele mobile emit energie de radiofrecvență, o formă de radiații neionzante iar țesuturile cele care se află în apropierea telefonului absorb o parte din această energie. Radiaţiile electromagnetice neionizante au o frecvenţa cuprinsă între 3 kHz şi 300 GHz, iar energia lor nu determină ionizarea materiei. Printre sursele artificiale care emit astfel de radiații se numără emiţătoarele radio şi TV, cuptoarele cu microunde, terminalele din sistemul telefoniei mobile şi calculatoarele, se arată pe site-ul http://m.cancer.gov. La nivel global, numărul de abonamente de telefonie mobilă este estimat de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor undeva în jurul sumei de 5 miliarde de euro. Agenția Națională a Alimentelor și Medicamentelor (SUA) a publicat în 2009 informații despre efectele radiofrecvenței asupra sănătății. Expunerea la radiații ionizante, este cunoscută și asociată cu creșterea riscul de cancer. Cu toate acestea, deși multe studii au examinat efectele potențiale asupra sănătății ale radiațiilor neionizante, nu există dovezi coerente care să ateste că expunearea la acest tip de radiații crește riscul de cancer. În cazul cercetărilor epidemiologice care www.jurnalspiritual.eu

studiază expunerea la unde electromagnetice, nivelurile de expunere sunt estimate indirect, folosind informații provenite din răspunsurile primite la interviuri sau chestionare. Subiecții răspund la întrebări legate de durată de utilizare a terminalului corelată cu un anumit interval de timp, de când sunt utilizatori de telefonie mobilă, durată medie a unui apel telefonic sau frecvența de utilizare și numărul mediu de apeluri pe zi, săptămână sau lună. Cu toate că există avertizări că undele emise de telefoanele mobile ne pot afecta creierul și alte țesuturi, nu a fost publicate dovezi științifice care să ateste această îngrijorare. Este general acceptat faptul că deteriorarea ADN-ului duce la apariția cancerului. Cu toate acestea, studiile pe animale au arătat că radio-frecvența, spre deosebire de radiațiile ionizante, nu provocă daune la nivelul ADN-ului și nu produc cancer la animale. Grija continuă legată de efectele utilizării telefoanelor mobile a determinat cercetările să continue. Astfel cercetătorii au verificat dacă există vreo legătură între apariția diferitelor tipuri de tumori cerebrale corelată cu utilizarea telefoanelor mobile. Cel important studiu efectuat, The Interphone Study, la care au participat treisprezece specialiști, este considerat cel mare studiu de control realizat care și-a propus să studieze legătura dintre utilizarea telefoanelor mobile și apariția tumorilor în zona capului și a gâtului. Analizele rezultate nu au găsit o legătură directă între cele două. O analiză recentă a arătat o creștere ușoară a riscului de apariție a glioamelor la o parte din participanții la studiu, strâns legată de timpul petrecut la telefon. Multe studii legate de utilizarea telefonului mobil și riscul de cancer la creier nu dispun de date verificabile cu privire la timpul petrecut la telefon.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

această legătură. Specialiștii spun că aceste diferențe se datorează subiectivității datelor. Cele mai multe fiind strânse de la utilizatori nu dispun de date verificabile cu privire la timpul total petrecut la telefon. De asemenea intervin și erori datorate memoriei care survin atunci când se culeg date referitoare la atitudini și obiceiuri anterioare. În plus este importantă și tehnologia la care s-a raportat studiul. Telefoanele noi digitale utilizează o frecvență diferită și au un nivel de putere mai mic decât vechile telefoane analogice. Totuși pentru a ne proteja de eventualele Agenția Internațională pentru Cercetare în efecte negative ale radiațiilor emise de Domeniul Cancerului, divizie a Organizației terminalele de telefonie mobilă specialiștii Mondiale a Sănătății a clasificat câmpurile de recomandă să utilizăm echipamente handsradiofrecvență ca posibil cancerigene pentru free și de asemenea să reducem pe cât posibil oameni, bazându-se pe dovezi limitate durată convorbirilor. Nu uitați să verificați la rezultate din studii efectuate pe oameni, studii achiziționarea telefoanelor valoarea SAR. efectuate pe rozătoare și din dovezi slabe Aceasta se referă la cantitatea de energie pe provenite din studii de genotoxicitate, efectele care o absoarbe corpul uman în timpul asupra sistemului imunitar și efectele energiei utilizării telefonului mobil. Valoarea maximă de radiofrecvență asupra admisă este 2 W/kg. Cu cât valoarea „Nu uitați să verificați la barierei hematoencefalice a este mai mică şi cantitatea de radiații achiziționarea telefoanelor absorbite este mai scăzută. creierului. Institutul Naţional de Ştiinţe al Se impune o atenție deosebită când valoarea SAR.“ Sănătăţii, Centrul pentru vorbim despre utilizarea telefoanelor Prevenirea și Controlul Bolilor mobile de copii. Sistemul lor nervos (SUA), Agenția Națională a Alimentelor și este încă în curs de dezvoltarea ceea ce îl face Medicamentelor (SUA) declară că dovezile mai vulnerabil la factorii care duc la apariția științifice actuale nu au corelat pe deplin cancerului cerebral. De asemenea capul lor utilizarea telefonului mobil cu efecte negative fiind mai mic, va absorbi o cantitate mai mare asupra sănătăţii, dar că mai multe cercetări ar de radiații. Copii care folosesc astfel de trebui efectuate. Comisia Federală de dispozitive de mici, vor aduna mai mulți ani Comunicații concluzionează că nu există de utilizare decât adulții. dovezi științifice care să demonstreze că Până în prezent, datele rezultate din studiile folosirea telefonului mobil poate duce la efectuate pe copii cu cancer nu susțin această cancer sau la alte probleme de sănătate, cum teorie. Un studiu de control de mari ar fi dureri de cap, amețeli, sau pierderi de dimensiuni care a avut loc în Danemarca, memorie. Suedia, Norvegia şi Elveţia nu a găsit nicio Deși numeroase studii nu au găsit o legătură legătură între utilizarea telefoanelor celulare puternică între utilizarea telefoanelor mobile şi riscul de tumori cerebrale. și anumite probleme de sănătate, există și studii care au făcut într-o oarecare măsură

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

129

ŞTIINŢĂ

ȘTIINȚĂ

130 ȘTIINȚĂ

În cadrul cercetării au fost cuprinși copii cu vârste între 7 şi 19 ani care au fost diagnosticaţi cu tumori cerebrale între anii 2004 şi 2008. Cu toate acestea specialiștii nu

au exclus posibilitatea unei ușoare creșteri a riscului de dezvoltare a cancerului cerebral la copiii care folosesc telefoanele celulare. Nu există, momentan, dovezi publicate clare care să ateste că radiațiile telefoanelor mobile pot duce la apariția cancerului cerebral. Tehnologia avansează iar cercetările, care ar trebui să fie efectuate pe o perioadă mai lungă de timp, nu pot ține pasul. Cu toate astea putem enumera unele din efectele negative pe care îl au aceste dispozitive asupra sănătății: scad acuitatea vizuală, provoacă dureri și inflamații ale articulaţiilor, afectează imunitatea și cresc nivelul de stres. Emanuela Popa

Creierul uman: relație de interdependență cu limbile străine învățate în copilărie, apoi uitate

n studiu efectuat cu ajutorul unor copii chinezi adoptați de câteva familii canadiene francofone reliefează efectele pe care creierul

www.jurnalspiritual.eu

uman le are la auzul unor sunete și tonalități învățate încă din copilărie, dar uitate ulterior. Rezultatele publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) au la bază importanța primilor ani din viață în dezvoltarea capacităților intelectuale ale individului. Sprijiniți de copii chinezi adoptați de familii canadiene francofone, autorii studiilor, printre care și Lara Pierce, psiholog la Universitatea McGill din Montreal, încearcă să demonstreze că în creierul unui copil, expus la o vârstă fragedă auzului unor limbi străine, se produc numeroase schimbări. De pildă, el poate realiza reprezentări ale sunetelor auzite, chiar dacă nu se știa capacitatea de înmagazinare a informației pe care o are creierul, putând astfel memora pe termen lung.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Pentru a oferi răspunsul la această întrebare, Reprezentările lumii exterioare se formează și cercetătorii au realizat un studiu cu 48 de fete, se stabilizează pe parcursul diminuării cu vârsta cuprinsă între 9-17 ani, care plasticității, întrucât cortexul vizual poate fuseseră expuse în primii ani ai copilăriei unor primi stimuli de la ambii ochi în primele niveluri diferite de franceză și chineză. momente de dezvoltare, pentru a putea Potrivit Mediafax, copiii au fost împărţiţi în dobândi o vedere binoculară normală. Acest trei sub-grupe şi au fost puşi să asculte lucru se poate întâmpla într-un mod similar înregistrări cu tonalităţi caracteristice limbii procesului prin care păsările dobândesc chineze, care nu există în franceză. Prima capacitatea de a cânta ca adulţi pe baza subgrupă a fost alcătuită din fete născute şi sunetelor reţinute la puţin timp după naştere, crescute în familii francofone, care nu au concluzionează specialiștii. învăţat altă limbă. Din a doua subgrupă făceau Potrivit oamenilor de știință, în ce priveşte parte copii adoptaţi înainte de vârsta de trei domeniul limbajului, primul an de viaţă pare ani de familii în care se vorbea doar franceza, să fie perioada optimă pentru dezvoltarea care nu auziseră, nici nu vorbiseră vreodată categoriilor de sunete ale limbii materne realichineză. A treia subgrupă conţinea fete zată printr-un proces de armonizare cu meadoptate din China, care fuseseră expuse diul extern. limbii franceze înainte de vârsta Capacitatea de a distinge toate de trei ani şi care au continuat să „Capacitatea de a distinge părțile sonore ale limbilor din lume vorbească chineză. toate părțile sonore ale o dobândesc micuții încă de la În timpul ascultării sunetelor de naștere; însă, expunerea unei limbilor din lume o pe înregistrări s-au făcut analize dobândesc micuții încă de singure limbi, crește progresiv RMN (imagistică prin rezonanţă la naștere; însă, expunerea sensibilitatea la sunete și tonalități magnetică) și s-a constatat că în unei singure limbi, crește specifice în detrimentul altor limbi. cazul tuturor fetelor care au fost progresiv sensibilitatea la Potrivit autorilor studiului, tot ceea expuse de foarte tinere limbii sunete și tonalități speci- ce am relatat mai sunt este „prima chineze, indiferent dacă au fice în detrimental altor observare neuronală a ceea ce se continuat sau nu să vorbească întâmplă în creier în primele molimbi.” această limbă, exista o regiune mente ale învăţării” şi a din creier activă, care nu se persistenţei efectelor. regăsea în cazul copiilor care au ascultat doar limba franceză. Alexandra Gîrbea „Reprezentările mentale create în creierul unui copil foarte mic de învăţare a unei limbi pot persista şi la maturitate, în ciuda pierderii capacităţii de a vorbi acea limbă”, au conchis autorii studiului. Prin toate cele evidențiate mai sus, se poate arăta că organizarea creierului este foarte sensibilă la stimuli exteriori în primii ani ai vieţii care sunt esenţiali dezvoltării mentale, iar această perioadă optimă de învăţare corespunde unei perioade de foarte mare plasticitate a creierului, în timpul căreia stimulii din mediul exterior au un mare impact, au explicat savanţii.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

131

ŞTIINŢĂ

ȘTIINȚĂ

132 ȘTIINȚĂ

Preotul fizician român care propune modificarea teoriei lui Einstein

hiar dacă poate părea paradoxal, un reprezentant al Bisericii este și unul dintre cei mai valoroși fizicieni români ai momentului. Părintele Iosif Răzvan Bena a absolvit fizica la universitatea americană MIT, iar după doctoratul la University of California, a câștigat o bursă post-doctorală la UCLA. Deși a fost invitat de marile universități americane să rămână în SUA, părintele Iosif a preferat Franța, câștigând cel mai mare grant european pentru cercetare, în valoare de un milion de euro. Încă din SUA a ales să fie slujitor al Bisericii, iar acum este specialistul român numărul unu al Europei în studiul găurilor negre. Chiar dacă în țară este mai puțin cunoscut, părintele-profesor își desfășoară cercetarea la Institutul de Fizică Teoretică de la Saclay. Soția părintelui este tot fizician, iar împreună doresc să arate că Universul nu este produsul unei întâmplări. „Ceea ce m-a atras spre fizica fundamentală a fost o sete de natură teologică” Într-un interviu acordat pentru Jurnalul Național, părintele Bena a vorbit despre natura activităților sale, precum și despre

www.jurnalspiritual.eu

modul în care privește știința și religia. „Orice om de ştiinţă care cercetează legile fizice pe care e bazat universul şi încearcă să găsească valoarea constantelor din aceste legi nu poate să nu-şi pună întrebarea: ce s-ar întâmpla dacă aceste constante s-ar schimba puţin? Din punctul de vedere al legilor fizicii, şansa ca să creezi la întâmplare un univers în care viaţa să fie posibilă este foarte mică. La fel de mare ca şansa de a găsi o anumită monedă într-un morman de monede care acoperă tot Pământul şi care se înalţă până la Lună. E cam greu deci, când vezi că legile fizicii sunt aşa precis aranjate ca să existe viaţă, să crezi că universul este produsul unei întâmplări. De exemplu, teoria relativităţii a lui Einstein este incompletă şi trebuie schimbată cu o descriere microscopică în genul aceleia pe care am descoperit-o noi”, susține părintele Iosif. În proiectele sale, părintele-profesor colaborează cu Institutul de Fizică Horia Hulubei de la Măgurele și încearcă să angreneze grupul de cercetători de la Bucureşti în circuitul european de stagii postdoctorale. Așa cum își amintește de țara sa natală, părintele își amintește mereu de Dumnezeu și Îl pune înaintea a tot ceea ce face. „Când pornesc la lucru zic „Doamne ajută!”, exact ca un cosaş care zice „Doamne ajută” înainte de a începe să cosească. E clar că fizica fundamentală, încercând să dezlege misterele cele mai profunde ale Universului, poate fi considerată mai apropiată de teologie decât alte domenii de cercetare mai aplicate. Şi e posibil ca ceea ce m-a atras pe mine si pe mulţi din generaţia mea spre fizica fundamentală sau spre matematică să fi fost în primul rând o sete de natură teologică”. Mihai Parfeni

Almanah Jurnal Spiritual 2015

ȘTIINȚĂ

133

acă doriți să aveți o stare bună de sănătate, specialiștii vă recomandă să practicați exerciții fizice în mod regulat, să consumați alimente sănătoase și să vă rugați. Rugăciunea și meditația regulată au fost demonstrate ca fiind factori importanți în păstrarea sănătății și longevității oamenilor. Există numeroase studii care arată că oamenii

religioși tind să trăiască mai mult decât cei care nu aderă la o anumită credință, conform www.huffingtonpost.com. O cercetare recentă a relevat faptul că persoanele religioase, în special femeile, au mai multe șanse de a trăi o viață mai lungă. Conform studiului, femeile religioase sunt mai prietenoase și mai sociabile, dar pot fi adesea înclinate să fie mai îngrijorate. Pentru aceste persoane, religia este miezul și partea stabilă a comportamentului lor, angajarea socială fiind cheia pentru starea bună de sănătate a multor oameni religioși. Cei care s-au rugat împreună și au rămas împreună, s-au sprijinit reciproc să rămână sănătoși. Oamenii religioși tind să trăiască mai mult decât cei care nu aderă la o anumită Almanah Jurnal Spiritual 2015

credință Alături de componenta relațiilor sociale, rugăciunea pare să fie și ea un aspect important pentru sănătatea oamenilor. Nu contează dacă te rogi pentru tine sau pentru alții, pentru a te vindeca de o boală sau pentru pacea lumii, efectele asupra persoanei care practică acest exercițiu spiritual par să fie aceleași. O mare varietate de practici spirituale s-au dovedit a ajuta la atenuarea nivelului de stres, unul dintre factorii majori de risc pentru îmbolnăvirea populației. Aceste practici sunt și modalități puternice de a menține o perspectivă pozitivă asupra vieții și asupra încercărilor care apar în momentele de zi cu zi. Această relație dintre rugăciune și sănătatea oamenilor a fost studiată, printre alții, și de dr. Herbert Benson, un specialist în boli cardiovasculare la Harvard Medical School și un pionier în domeniul medical al relației dintre minte și trup. El a descoperit așa-numitul „răspuns de relaxare”, care apare în timpul perioadelor de rugăciune și meditație. În astfel de momente, metabolismul organismului scade, ritmul cardiac încetinește, tensiunea arterială scade, iar respirația noastră devine calmă și regulată. Această stare fiziologică este corelată cu undele cerebrale lente și cu sentimente de control, liniște și pace a minții. Acest lucru este important deoarece dr. Benson estimează că mai mult de jumătate dintre vizitele la medic din SUA sunt determinate de boli precum depresia, hipertensiunea arterială, ulcer, migrene, cauzate, cel puțin în parte, de nivelurile ridicate de stres și anxietate.

www.jurnalspiritual.eu

ŞTIINŢĂ

Poate rugăciunea să prelungească și să îmbunătăţească viața oamenilor?

134 ȘTIINȚĂ Persoanele care s-au rugat zi de zi s-au dovedit a fi cu 40% mai puțin susceptibile de a avea tensiune arterială crescută decât cei care nu practică rugăciunea regulat Dr. Andrew Newberg, director al Center for Spirituality and the Mind la Universitatea din Pennsylvania a efectuat un studiu la budiștii tibetani în meditație și la călugărițele franciscane în rugăciune, care a arătat creșterea nivelului de dopamină la nivelul creierului, creștere asociată cu stări de bine și bucurie. Dar sunt efectele calmante ale acestor practici spirituale temporare sau se mențin chiar și după ce nu mai suntem efectiv în starea de rugăciune? Într-un studiu efectuat de Institutul Național de Sănătate din SUA, s-a constatat faptul că

persoanele care s-au rugat zi de zi s-au dovedit a fi cu 40% mai puțin susceptibile de a avea tensiune arterială crescută decât cei care nu practică rugăciunea regulat. Un alt studiu recent efectuat pe un eșantion de 4000 de oameni din Durham și publicat în Journal of Gerontology, a constatat că persoanele care s-au rugat au făcut față mai bine bolilor și au trăit mai mult decât persoanele care nu au folosit rugăciunea. Chiar dacă rugăciunea nu poate fi observată în mod direct sau are efecte greu de cuantificat și evaluat, totuși nu trebuie să o privim doar ca pe o tehnică de vindecare a bolilor întrucât beneficiile cele mai importante rămân legate indisolubil de credința celui care se roagă. Mihai Parfeni

Pot exista, cu adevărat, universuri paralele?

ilosofii și fizicienii vorbesc adesea, fiecare în felul lui, de sp re p osi b i li ta t e a existenței unor lumi paralele, pornind de la diverse teorii și descoperiri inedite. Cercetătorii de la Universitatea Griffith (Australia) și de la Universitatea California (SUA) au lansat o complexă teorie a universurilor paralele, care interacționează între ele și mențin ansamblul întregii existențe, informează www.designntrend.com. Teoria lumilor paralele a fost prezentată în știința cuantică în urmă cu ceva timp, dar cercetătorii au revenit recent cu o nouă ipoteză, care sugerează că aceste universuri paralele coexistă și interacționează, mai degrabă decât sunt independente. Cunoscută a fi dificil de înțeles, teoria cuantică prezintă fenomene ciudate, care par să sfideze legile cauzei și efectului.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Cu toate acestea, ideea unor lumi paralele care interacționează ar putea explica unele dintre aceste bizare interacțiuni din mecanica cuantică, la care sunt martori oamenii de știință. Teoria inițială a fost elaborată în anul 1957, de către profesorul Hugh Everett, de la Universitatea Griffith și susține că ar exista un număr mare de universuri care s-ar afla într-o permanentă stare de interdependență. Noua teorie susține că universul în care trăim ar fi doar unul dintr-o importantă serie de lumi, unele aproape identice cu a noastră, altele total diferite, care sunt la fel de reale,

posedă proprietăți bine definite și există în mod continuu în timp. De asemenea, se crede că fenomenele cuantice derivă dintr-o forță universală de respingere între lumile apropiate, care tind să fie diferite. Frumusețea abordării noastre constă în faptul că dacă există o singură lume, teoria noastră se reduce la mecanica newtoniană, iar în cazul în care există un număr uriaș de lumi, intră în discuție mecanica cuantică”, susține Michael Hall de la Griffith’s Cetre of Quantum Dynamics. Dr. Brian Greene, autorul cărții „Realitatea ascunsă: universuri paralele și legile profunde ale cosmosului”

susține, de asemenea, că noi nu suntem decât unul din multiplele universuri, iar cel puțin una dintre aceste lumi paralele se află foarte aproape de a noastră, poate chiar la un milimetru distanță. Noi nu putem percepe această lume deoarece există într-un tip de spațiu diferit față de cele patru dimensiuni ale realității noastre cotidiene. Așadar, rezultatul cercetării arată că pot exista universuri paralele, iar existența lor se poate resimți uneori și în lumea noastră, prin anomalii de felul particulelor cuantice, cărora nu le putem găsi explicații. Mihai Parfeni

Spionul din buzunarul tău

ehnicile de spionaj s-au schimbat și s-au adaptat cerințelor și vremurilor actuale, pliindu-se perfect pe lucrurile de care avem cea mai mare nevoie astăzi. Spionul zilelor noastre nu are multe lucruri în comun cu James Bond: nu conduce mașini sofisticate, nu ucide pe oricine îi iese în cale și nu trebuie să se ascundă, pentru că îl purtăm permanent lângă noi. Am putea spune că degeaba avem sisteme de securitate complexe și încuietori digitale dacă purtăm mereu cu noi telefonul mobil și îl așezăm în fața noastră, exact ca microfoanele la o conferință de presă. Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

135

ŞTIINŢĂ

ȘTIINȚĂ

136 ȘTIINȚĂ În baza unui mandat judecătoresc, instituțiile responsabile de securitatea națională pot solicita interceptarea telefoanelor mobile pentru anumite persoane, fiecare operator de telefonie mobilă fiind obligat prin lege să pună la dispoziție, atunci când li se cere, cele necesare derulării acestui proces. Această acțiune nu produce niciun zgomot sau ecou și nici nu poate fi depistată cu vreun aparat. Chiar dacă sunt prezentate modalități sau persoane care pot spune dacă un telefon de află sub supraveghere, aceste nu sunt decât false informații. Chiar dacă aparatura de interceptare ar trebui să fie doar apanajul instituțiilor abilitate, există companii care comercializează, fără verificări amănunțite ale cumpărătorului, acest tip de aparatură cu prețuri pornind de la câteva mii de dolari. Pe scurt, un telefon spion poate să transmită orice discuție ambientală, să fotografieze sau să filmeze locul în care se află, să transmită istoricul coordonatelor GPS, să înregistreze convorbirile și mesajele primite, să recupereze datele șterse din telefon, să înregistreze toate operațiunile făcute pe Internet sau să identifice alte telefoane aflate pe o rază de 300 de metri. Referitor la măsurile de precauție, cel mai bine este să nu încălcăm legile referitoare la

www.jurnalspiritual.eu

securitatea națională și să ținem telefonul departe de locul unde urmează să discutăm aspecte delicate. Pentru a nu oferi acces la telefonul nostru, îl putem coda pentru a împiedica instalarea softurilor de interceptare. De asemenea, pentru orice telefon nou cumpărat se recomandă aplicația Hard Reset, care rescrie softul de operare cu cel original, protejând mobilul de eventualele softuri deja instalate. Persoanele care dețin iPhone sunt ceva mai protejate împotriva unor astfel de interceptări, în sensul că pentru a instala un soft spion este nevoie de anumite modificări în telefon, modificări ce pot fi ușor depistate ulterior. Internetul oferă o gamă variată de softuri spion pentru persoanele curioase, cum ar fi FlexiSPY, mSpy, iKeyMonitor sau PhoneSherif. Instalarea se face în două etape și presupune neapărat acces la telefonul-țintă (chiar dacă există păreri conform cărora s-ar putea instala și prin trimiterea unui sms). De aceea, producătorii unor astfel de tehnologii pot oferi și varianta unui telefon nou care să cuprindă deja un soft spion instalat. Totuși, indiferent de scopul utilizării, trebuie să știm că aceste programe sunt ilegale. Mihai Parfeni

Almanah Jurnal Spiritual 2015

ȘTIINȚĂ

137

Citirea gândurilor poate deveni realitate persoanele cu deficiențe de comunicare și nu numai. O altă echipă de cercetători de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, a dezvoltat un program care ar putea să observe modificările care apar la nivelul creierului, în funcție de

de la Universitatea Berkley din California au creat un sistem care, pe baza undelor cerebrale emise de creier, poate reconstrui sunetele asociate anumitor cuvinte pe care le avem în minte. Savanții au observat că atunci când vorbim cu voce tare și atunci când spunem ceva în gând, se activează aceeași zonă cerebrală. În cadrul studiul care a inclus 15 pacienți, a fost analizată zona creierului care ne ajută să oferim un sens lingvistic sunetelor (girusul temporal superior), prin monitorizarea undelor cerebrale în timp ce subiecții ascultau mai mulți vorbitori rostind anumite cuvinte. Astfel, cu ajutorul unui model computerizat, cercetătorii puteau intui cuvântul la care se gândeau subiecții. O astfel de descoperire ar putea aduce îmbunătățiri semnificative pentru

imaginile pe care le privește. Conform ww.dailymail.co.uk, oamenii de știință au utilizat RMN-ul pentru a studia anumite zone din lobul occipital, descoperind un comportament diferit al creierului, în funcție de literele pe care le privea subiectul. Un algoritm special analiza schimbările de la nivelul creierului, făcând posibilă reconstruirea imaginii. Chiar dacă este doar un pas mic în amplul proces de citire a gândurilor, cercetătorii susțin că dacă vor descoperi că stimulii vizuali externi produc în creier aceeași reacție ca imaginația, atunci citirea gândurilor va fi cu adevărat posibilă.

ŞTIINŢĂ

eși poate părea doar un deziderat imposibil de realizat, oamenii de știință sunt din ce în ce mai aproape de a citi gândurile. Conform unei cercetări publicate pe www.plosbiology.org, oamenii de știință

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Mihai Parfeni

www.jurnalspiritual.eu

138 ȘTIINȚĂ

Teoria lui Einstein care dovedește existența unui Creator

n manuscris descoperit recent de către oamenii de știință dezvăluie teoria alternativă a lui Albert Einstein cu privire la apariția Universului, informează Huffington Post. Deși omul de știință nu a dezvoltat această teorie, putem observa îndoiala sa legată de teoria Big Bang-ului. Teoria celebrului fizician susține, pe scurt, că Universul nu avea cum să se formeze în urma unei explozii, ci este dintotdeauna în plină expansiune. Înainte de această descoperire, Einstein s-a convins de existența lui Dumnezeu datorită Teoriei Generale a Relativității. Astfel, el a

propus o formulă care să exprime viteza întregului Univers, care pierde din viteza sa inițială, contrar părerilor care susțineau că Universul este static. Cercetătorul susținea în această teorie a sa că pentru a avea o densitate continuă și constantă, particulele trebuie să formeze permanent noi particule. Tocmai acestă formare continuă de noi particule sugerează că Universul nu s-ar fi putut forma în urma unei explozii, ci a existat dintotdeauna și se află în plină expansiune. „Ceea ce arată manuscrisul este că, deşi până atunci acceptase ideea de extindere a spaţiului, Einstein nu era mulţumit de conceptul de univers care se schimbă în timp”, a declarat Helge Kragh, istoric în ştiinţă la Universitatea Aarhus din Danemarca, pentru Huffington Post. Teoria celor doi savanți nu a fost foarte bine primită în mediul academic și de cercetare, mai ales pentru că descria un Univers dinamic, contrar celui apărut dintr-o explozie accidentală a unei particule minuscule. În prezent, s-au elaborat numeroase alte teorii cu privire la formarea și existența Universului, cele mai populare fiind teoriile spațiului simulat și Universul într-o gaură neagră. Mihai Parfeni

Descoperirea care îi poate ajuta pe orbi să-și recapete vederea

ederea este un proces care presupune trei etape, implicând imaginea, retina și creierul. Când privim un obiect, lumina reflectată oferă imaginea retinei. Fotoreceptorii din retină preiau imaginea și o transformă într-un cod format din seturi unice de impulsuri electrice, un fel de cod Morse pentru minte. Apoi, aceste semnale sunt transmise la creier. Bolile oculare degenerative împiedică imaginea să treacă de globul ocular, afectând astfel vederea. Dr. Sheila Nirenberg a vorbit despre complexitatea modelelor care se schimbă la fiecare milisecundă cu noile imagini ce pătrund în ochi. Modelul impulsurilor se schimbă mereu deoarece lumea se schimbă tot timpul. Dar ce se întâmplă când acest proces se destramă? Sau în cazul persoanelor care suferă de boli ale retinei sau de degenerescență maculară? www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

ȘTIINȚĂ aibă un dispozitiv codificator și care să preia informațiile din aparatul de fotografiat și să le traducă la fel ca în codul retinei”, susține dr. Nirenberg. Un procesor minuscul, de dimen-

pătrundă, celulele de ieșire stau pur și simplu fără a avea activitate. Astfel, creierul respectivei persoane nu obține nici o informație vizuală, aceasta putând fi considerată nevăzătoare. Soluția pentru această problemă ar fi crearea unui dispozitiv de codificare și traducere care să preia imaginile prelucrate, să le codifice în impulsuri electrice și apoi să le trimită la creier. O echipă de cercetători de la Colegiul Medical Weill al Universității Cornell, condusă de dr. Sheila Nirenberg, a descoperit o modalitate de a transmite codul vizual direct la creier, trecând peste celulele distruse din interiorul ochilor. „Persoana va trebui să poarte un fel de aparat de fotografiat, care să

siunea unuia din interiorul unui telefon mobil, poate fi de ajutor în cadrul acestui proces. Și astfel, o persoană care anterior a avut o vedere încețoșată, fiind capabilă să discearnă doar între lumină și întuneric, ar avea posibilitatea să-și recupereze vederea. Motivele pentru care dr. Sheila Nirenberg lucrează la acest proiect sunt relativ simple. „Am simțit că este datoria mea, mare parte din munca grea a codificării fiind deja realizată. Dispozitivul nu presupune o intervenție chirurgicală, ceea ce este mai puțin descurajator pentru pacienți și sperăm să îl facem foarte accesibil din punct de vedere financiar”. Mihai Parfeni

ŞTIINŢĂ

Fotoreceptorii mor, toate celulele din jurul lor mor. Apoi, într-o zi, vor rămâne doar celulele de ieșire, cele care transmit semnalele la creier. Dar pentru că nu există imagini care să

139

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

140 ȘTIINȚĂ

Bacteria care ucide – rezistentă la antibiotice Informații noi și valoroase privind istoria rezistenţei la antibiotice vor fi scoase la lumină odată cu realizarea acestei descoperiri, motiv pentru care în prezent aceasta este considerată o problemă de sănătate globală. În aceeași măsură se încearcă a se găsi noi metode de combatere împotriva dizenteriei, o boală care ucide sute de mii de copii în fiecare an în ţările în curs de dezvoltare, reliefează Reuters. Maladie cu un real potențial mortal, dizenteria nu este tocmai ușor de tratat, mai ales din cauza rezistenței pe care o are la tratamentul medicamentos. În tranșeele Primului Război Mondial, boala a făcut ravagii, iar în prezent descoperire ce a șocat o lume are o arie de răspândire cu predilecție în întreagă, și anume regiunile afectate de conflicte şi existența unor bacterii în cele din ţările sărace, unde „Maladie cu un real cultivate din mostre de condiţiile igienice sunt precare. potențial mortal, materie fecală provenite de la un Bacteria de care am amintit mai soldat mort de dizenterie în Primul dizenteria nu este tocmai sus a fost supusă și unui proces Război Mondial, a devenit principala ușor de tratat, mai ales din de conversie de serotip, arie de interes a unor cercetători, cauza rezistenței pe care o microorganismul având ulterior are la tratamentul informează Ziarul de Iaşi. capacitatea de a se reinfecta și a medicamentos.” Cei ce au avut „ocazia” să aibă acces contribui din plin la reapariția la aceste probe recoltate în 1915 bolii, chiar și în cazul oamenilor afirmă că microorganismul era deja rezistent care au fost infectaţi în trecut şi care ar fi la antibiotice, cu decenii înainte ca aceste trebuit să fie imuni în cazul unor atacuri medicamente să fie folosite pe scară largă. viitoare, sunt de părere cercetătorii. Kate Baker de la Wellcome Trust Sanger „De-a lungul timpului, doar 2% din genomul Institute din Marea Britanie a efectuat studiul bacteriei Shigella flexneri s-a modificat. Dar alături de colegii de la Public Health England schimbările produse sunt esenţiale în ceea ce (PHE) și a ajuns la concluzia că „şi înainte de priveşte capacitatea de a supravieţui a descoperirea şi utilizarea pe scară largă a antibioticelor. penicilinei, această bacterie era rezistentă la „Este cu adevărat remarcabil”, a mai relatat medicament”. Studiul cu pricina a fost Baker. Datele genetice obţinute de la această publicat în revista medicală The Lancet. mostră de bacterii din specia numită Shigella Contactat telefonic, Baker a opinat că „analiza flexneri, care a infectat un soldat de pe Frontul genetică a diferenţelor dintre mostra de Vestic, arată cum acest agent patogen s-a Shigella flexneri din 1915 şi alte trei schimbat pe parcursul secolului trecut, ne eşantioane, recoltate în 1954, 1984 şi 2002, a informează ziaruldeiasi.ro. arătat că, deşi bacteriile s-au schimbat relativ puţin, mutaţiile suferite le-au făcut mai periculoase şi mai rezistente.”

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

ȘTIINȚĂ Alison Mather. În final, Mather a reușit să afle numele spitalului în care a fost prelevată mostra, utilizând informații de la PHE şi din Arhivele Naţionale ale Marii Britanii. Mai exact, toate operațiunile au avut loc la un hotel transformat în clinică medicală, pe coasta Atlanticului, în oraşul francez Wimereux. Aici ea a găsit o înregistrare cu numele soldatului Ernest Cable din Batalionul al II-lea al Regimentului East Surrey, document ce era actul medical care înregistrase decesul soldatului, din cauza dizenteriei, pe 13 martie 1915. Alexandra Gîrbea

ADN-ul poate fi decodat în 90 de minute

companie de profil din California a dezvoltat un dispozitiv, cu dimensiuni relativ mici, care poate scana ADN-ul în mai puțin de două

ore. După cum relata publicația online Raw Story, RapidHIT 200 este un dispozitiv care Almanah Jurnal Spiritual 2015

depășește cu mult metodele actuale, care au nevoie de cel puțin două zile pentru a genera un profil ADN dintr-o probă, într-un laborator de criminalistică. Sistemul poate procesa până la opt probe simultan în cartușe de unică folosință autonome. Aparatul, cu dimensiuni asemănătoare cu ale unei imprimante de birou, a fost dezvoltat de compania IntegenX din California. Din probele colectate precum tampoane bucale, mucuri de ţigară sau țesături poate genera un profil ADN în aproximativ 90 de minute. După acestă procedură, ADN-ul este introdus într-o bază de date și verificat pentru a găsi un profilul corespunzător. Aparatul costă 250.000 $ și este deja utilizat în state precum Australia, China, Rusia și alte țări din Africa și Europa. Documentele Departamentului de Securitate Internă sugerează că agențiile de informații și cele militare speră să poată utiliza testarea ADN pentru a identifica rapid factori cum ar fi sexul și etnia care nu sunt revelate în prezent de alte sisteme de acest gen.

www.jurnalspiritual.eu

ŞTIINŢĂ

Se speră ca rezultatele studiului să contribuie la descoperirea unui vaccin care să combată Shigella, mai ales că în momentul de față nu prea există tratament medicamentos care să reziste bacteriei. Pornind de la singurul indiciu avut, numele soldatului, Cable o altă cercetătoare implicată în studiul relatat mai sus, și anume Alison Mather a dat startul unei misiuni de identificare a unor informații despre pacientul de la care a fost prelevat eşantionul. „Foarte multe din mostrele cu care lucrăm în stabilirea genomurilor bacteriale au poveşti pe care nu le vom cunoaşte niciodată. Descoperirea lui Ernest şi aflarea poveştii lui a fost o şansă de a-i comemora pe cei care au luptat în Primul Război Mondial şi de a aduce la lumină povara reprezentată de bolile infecţioase în acea perioadă”, ne informează

141

142 ȘTIINȚĂ Guvernul SUA va testa în curând aparatul în taberele de refugiați din Turcia și Thailanda pentru a verifica dacă familiile care solicită azil în Statele Unite sunt cu adevărat înrudite. Testarea ADN va fi voluntară, a declarat Chris Miles, managerul Departamentului de Securitate Internă, dar refuzul de a face testul ar putea duce la respingerea cererii de azil. Miles, spunea că oficialii de la imigrări sunt interesați în utilizarea RapidHIT 200 pentru a se asigura că toți copii care intră în SUA împărtășesc același ADN cu adulţii de care sunt însoţiţi, sperând astfel să reducă traficul de ființe umane. Departamentul de Securitate asigură că nu va păstra o evidență ADN pentru refugiații testați, dar că ar putea introduce un cadru legal pentru colectarea de date ADN pentru oricine aspiră la statutul de imigrant cu acte în regulă. IntegenX susține că dispozitivul va împiedica arestări și condamnări abuzive și că va reduce semnificativ cazurile de abuzuri sexuale rămase nerezolvate, deși un purtător de cuvânt admite RapidHIT 200 nu poate distinge ADN-ul unui individ în fluidele

www.jurnalspiritual.eu

corporale combinate. În pofida faptului că dispozitivul ar putea ajuta la rezolvarea rapidă a unor cazuri și ar putea reduce semnificativ timpii morți, o serie de avocați se tem că agențiile de aplicare a legii vor utiliza dispozitivele pentru a aduna și păstra tot mai multe profiluri ADN. În prezent, cel putin 28 de state dețin profilurile ADN ale celor care au fost acuzați că au comis diferite delicte, chiar dacă ei nu au fost condamnați. Un purtător de cuvânt pentru IntegenX a declarat că FBI a purtat tratative cu parlamentarii pentru un proiect de lege prin au propus să se furnizeze aceste dispozitive pentru testarea ADN în secțiile de poliție care vor fi de asemenea conectate la baza de date națională. Sistemul RapidHIT200 se remarcă prin rapiditatea şi acuratețea de prelucrare a datelor, în afara unui spațiu standard de laborator, întregul sistem fiind portabil, poate fi transportat şi utilizat oriunde. De asemenea sistemul permite rularea unei analize ADN, direct la locul infracțiunii, fără a fi nevoie de un specialist. Emanuela Popa

Almanah Jurnal Spiritual 2015

LEAGĂNUL COPILĂRIEI

Povestire cu tâlc: Povestea timpului

fost odată, doar o dată, demult, tare demult, pe vremea când oamenii știau să vorbească, dau nu știau să se certe, și beau vin doar câte puțin, a fost o țară frumoasă, mândră și bogată, peste care domnea un rege bun și înțelept. Fiecare zi era o sărbătoare și bine mai mergeau toate, iar, dacă totuși apărea un necaz, o supărare sau vreo sfadă, regele și sfetnicii lui știau să-mpartă dreptatea, cârmuind țara cu dragoste și credință. Dar să nu credeți că era raiul pe pământ, căci toți trăiau cu frică, temându-se nu de ziua de azi, ci de cea de mâine, adică de viitorul lor. De ce? Păi, iaca de ce: pe cât era regele de bun și de priceput, pe atât era feciorul său era de rău și de îndărătnic, cel mai neastâmpărat copil. Dacă ar fi fost vreun concurs de năzbâtii, sigur feciorul regelui ar fi ieșit pe primul loc, că, în rest era ultimul la toate. Nu îi plăcea să învețe, nu-și asculta părinții, iar de muncă-ferească Sfântu’- nici nu vroia să audă. Și nu era zi să nu facă vreo nefăcută. De-asta erau toți îngrijorați, întrebându-se ce-o să se întâmple când regele nu va mai fi, iar la conducerea țării va veni feciorul nevrednic. Dar cel mai tare se necăjea însuși regele, căci poți avea de toate, dacă nu ai mulțumire de la copilul tău, tot degeaba. Amară îi era inima și numai Dumnezeu știe cât încercase să-și schimbe odrasla: îl pedepsise pentru greșelile sale, dar degeaba, a doua zi o lua de la capăt, îi adusese Almanah Jurnal Spiritual 2015

cei mai buni dascăli și cărturari, dar, ți-ai găsit, decât să-i fi pus în mână o carte, mai bine-i puneai în palmă tăciuni aprinși. Ce învăța dimineața nu ținea minte nici până la amiază. Ce să mai lungim vorba, era o „podoabă” de copil, cum nimeni nu și-ar fi dorit… În fiecare zi regele se ruga Bunului Dumnezeu pentru fiul său, să-i vină mintea la cap și să devină un copil bun și cuminte, sperând că, poate, chiar s-a petrecut o minune! Departe, dincolo de văi și lunci și de codrii cei adânci, era, agățat de creasta unui munte, un schit mic, unde viețuia un bătrân sihastru, om bun, bogat în ani, sărac în bani și fără dușmani. Veneau la el oameni din tot regatul, să-i ceară un sfat. Unii ziceau că bătrânul călugăr e cel mai înțelept om din întreaga țară, alții erau siguri că e om sfânt, căci multe minuni făceau rugăciunile sale. Bătrânul auzise și el, de la unul de la altul despre necazul regelui și se gândi să-l ajute. Așa că, într-o zi plecă spre palat, mergând încet și apăsat, căci era încărcat moșneagul cu ani, cum e încărcat ariciul cu țepi. Și mergând pe cale, peste deal și peste vale, ajunse moșul la cetate, unde se așeză pe o bancă din grădina palatului. Nu trecu mult timp și iată-l pe feciorul regelui, chiuind și alergând cu un băț în mână, pe post de paloș, după un biet cățel. „Războinicul” îl fugărea de ziceai că e cel mai mare dușman al său, deși câinele nu-i făcuse nimic. Ba mai mult, era speriat și zburlit tot, gata să capituleze, neștiind încotro să o mai apuce, doar, doar, o scăpa cu blana nescărmănată. www.jurnalspiritual.eu

LEAGĂNUL COPILĂRIEI

143

144 LEAGĂNUL COPILĂRIEI - Păi, uite de ce! La început se zice că lumea era ca și azi, cu oameni mari și copii, cu tineri și bătrâni, cu buni și răi, dar vezi tu, nu exista timp. Toate rămâneau la fel zi după zi, an după an. Bătrânii erau mereu bătrâni, iar copiii rămâneau pentru totdeauna copii. Nimeni nu se năștea și nimeni nu murea. Și poate că lucrurile ar fi rămas așa până azi, dar s-au schimbat din cauza copiilor… - Din cauza copiilor, păi nu erau ei mulțumiți să rămână mereu copii, să n-aibă altă treabă decât să se joace? întrebă feciorul regelui nedumerit. Călugărul l-a strigat pe băiat și l-a poftit să se - Stai să vezi, să te minunezi! Pe vremea aceea, așeze lângă el, pe bancă. Patrupedul, zicând Sfântul Petru umbla pe pământ ca un om pesemne bogdaproste în sinea lui, scăpă în simplu, mergând din sat în sat și din cetate în sfârșit de pacoste, zbughind-o pe sub niște cetate, să vadă cum trăiesc oamenii. Și după tufe. Băiatul, uitându-se lung la bătrânul pe ce-a umblat el cât o fi umblat, s-a dus drept care nu-l mai văzuse, s-a așezat tocmai la înaintea lui Dumnezeu. celălalt capăt al băncii. - Petre, de ce ești abătut? Ce ai pe suflet? - Măi, puiule, al cui ești tu? îl -Doamne, mare și frumoasă este „Toți copiii vor crește și când întrebă sihastrul, ca și n-ar fi știut lumea pe care ai făcut-o și multe vor ajunge mari, vor avea la minunății îți bucură inima. Dar deja cu cine stă de vorbă. - Nu știi cine sunt eu? Sunt fiul tare mă doare sufletul de mila rândul lor copii. Așa vor regelui. Ia uite ce haine scumpe vedea și ei ce înseamnă să ai unor oameni, care-s cei mai port! nefericiți. bucurii sau necazuri de la - Aha, deci tu ești! Am auzit multe -Și care sunt cei mai năpăstuiți propriul copil.“ lucruri despre tine, dar nimica oameni de pe pământ, Petre? bun. Știi, am venit de departe doar - Sunt părinții care au copii răi și să te văd și să îți spun ceva! nerecunoscători. Ce mulțumire și ce bucurie Băiatul, curios din fire, se apropie de bătrân, să aibă, bieții de ei, când odraslele lor le aduc numai ochi și urechi. doar griji și tristețe. Așa că, Doamne, eu zic - Îți plac poveștile? să-i pedepsești cumva pe copiii aceștia. - Îhî! Aprobă cel mic din cap. Atunci Dumnezeu, ascultând rugăciunea - Cred și eu că-ți plac, fiindcă nu-i pe lume Sfântului Petru, căci era dreaptă și cu credință, copil căruia să nu îi placă basmele și poveștile, hotărî să pornească timpul. Și din acel însă ce îți voi istorisi eu acum sigur nu ai mai moment, toate au început să se schimbe. auzit. - Uite, Petre, zise Domnul, de acum lucrurile Bătrânul coborâse puțin glasul, așa că băiatul nu vor mai fi la fel. Toți copiii, vor crește și s-a apropiat și mai mult, așteptând cu sufletul când vor ajunge mari, vor avea la rândul lor la gură să afle despre ce taină e vorba. copii. Așa vor vedea și ei ce înseamnă să ai - O să-ți spun Povestea timpului, cum și de ce a bucurii sau necazuri de la propriul copil. Abia lăsat Dumnezeu să se scurgă timpul, să treacă atunci vor înțelege, când or fi mari, ce ceasurile unul după altul fără să le mai putem înseamnă să fii părinte și cât de greu e să întoarce. crești un copil. - Da chiar, de ce? www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

- Doamne, cât de bine Te-ai gândit! Dacă un copil rău și neascultător, atunci când va fi mare, va avea un fiu la fel ca el, bine are să fie? Nicidecum! Iar așa timpul le va rezolva pe toate, întorcându-le pe toate cele bune cu bine, iar pe cele rele după dreptate. Căci nimeni nu va putea păcăli timpul. Terminând de povestit, bătrânul a tăcut. Apoi, uitându-se drept la fiul regelui, îl întrebă: - Ți-ar plăcea, când vei fi mare, să ai un copil care să-ți semene, să fie așa cum ești tu acum: să mintă și să se ascundă, să nu învețe și să lenevească? Ți-ar fi drag de el? - Păi, nu prea! - De ce, că doar ar fi la fel ca tine. Ți-ar aduce necazuri și durere, cum îi aduci și tu tatălui tău. În fiecare zi, îi poți face viața mai grea sau mai frumoasă, de tine depinde. Și mai gândește-te că peste câțiva ani, vei fi și tu bărbat în toată firea. Nu ți-ar plăcea să trăiești atunci în înțelegere cu familia, mulțumit și bucuros de copii tăi? Bătrânul s-a ridicat de pe bancă și a plecat

încet, înapoi spre schitul său. Fiul regelui a rămas mut de uimire, gândindu-se câtă dreptate avea călugărul. În acea seară, pentru prima dată, băiatul s-a rugat Bunului Dumnezeu să devină un copil cuminte, harnic și ascultător. De a doua zi, au văzut toți cum, încet, încet, năzdrăvanul de odinioară devenea un copil de-ți era mai mare dragul. Și de unde altădată era rușinea palatului, ajunse în scurt timp, mândria întregului regat. Iar peste ani, când regele a trecut la cele veșnice, fiul său i-a urmat la tron, dovedindu-se cel mai vrednic conducător pe care îl avusese țara vreodată. Iar Bunul Dumnezeu l-a răsplătit, dăruindu-i copii frumoși și buni, alături de care a trăit fericit până la adânci și liniștite bătrâneți. Leon Magdan

Zăpădița

itită sub o cușmă de zăpadă, Și troienită până-n cercevea, E o căsuță unde-un moș c-o babă Își duc de-un veac, aproape, viața-n ea.

Odată, iaca, ei s-au pus să șadă Pe prispă, sub fereastră – amândoi – Privind duios cum oameni de zăpadă Copiii ridicau cu tărăboi.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

145

LEAGĂNUL COPILĂRIEI

146 LEAGĂNUL COPILĂRIEI Albaștrii-i ochi vedeai cum se dezgheață Cum dă ușor din umărul ei mic. Și însăși pana neagră de stăncuță I-acu’ o coadă deasă – să te miri – Iar obrăjorii ei, sub băsmaluță-s Mai rumeni decât orice-închipuiri. Deodată, fragii buzelor deschise, Și-a zis vioaie: „Iată-mă-s și eu! Mă cheamă Zăpădița. Pare-mi-se Că v-ați dorit o fiică tot mereu.” S-aștern pe câmp omături nesfârșite – N-au fost nămeți nicicând atât de ’nalți – Trăiesc bătrânii zile fericite Cu fiica lor – de-ai crede că sunt alți’. Când soarele după nămeți căzuse, Omătul încă moale albăstrea … – Ce-ar fi, măi babă – bătrânelu-i spuse – Să ticluim și noi un om de nea?

Nici praful în căsuță nu se-așează – Atât e de curat și îngrijit. Podeaua, preșuri noi o-ncondeiază, Și soba cu flori mari s-a zugrăvit.

- Ce rău îmi pare, a oftat băbuța, Că n-am avut unchiașule, copii! Hai să-ntocmim o fată – și căsuța Poate așa s-o mai înveseli.

E apa-n copcă zdravăn înghețată … Poteca din livadă-i lunecuș! Din zori în seară însă, casa toată De-un cântec vesel s-a umplut acuș.

Și, vălătuci din neaua afânată Rostogolind, sub merii cei frumoși, Ei au făcut, între nămeți, o fată Cotoșmănată și-n pâslari pufoși. În vremea asta o stăncuță, iată, Zburând de-a curmezișul, peste sat, Zvârli o pănă neagră, fermecată, Pe creștetul copilei – înghețat. Se însera. A soarelui sclipire În nori portocalii se cuibări; Când pe obrajii fetei o ivire – Ca doi bujori de sânge – înflori. Și fata de zăpadă prinse viață … Îmbujorată, tresări un pic.

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

Și pricina e numai Zăpădița, Ce-a-nviorat căsuța veche-n sat, Că nu-i stă mâna, cum nu-i stă gurița, Și câteșitrei sunt veseli ne-ncetat.

- Aleargă cu copii și te joacă! Îi zic părinții ei îngrijorați. Ci Zăpădița mai oftă oleacă, Pornind la joc cu pași tărăgănați.

La cântece și basme totdeauna Spre ei aleargă satul de copii, Că Zăpădița, harnică și bună, Cu toți, cu toți a strâns prietenii.

Lângă pârâu, sub salcia bătrână, Împodobiți cu flori și mâțișori, Copiii-și-mpletesc câte-o cunună Și-apoi zglobii dansează-n tact – ușori.

Neobosită-i, măre, Zăpădița! Pe derdeluș, la joacă, de o vezi, De ger nu se sfiește – și fetița E ca un mac sădit printre zăpezi. Dar, iaca, primăvara că sosește Și soarele-n câmpii s-a coborât … Ci Zăpădița, tristă, se gândește. Iar chipul ei i-e de-acum posomorât. Abia un zâmbet dacă-i încolțește, Și cântecul ei molcom se făcu, De soare parcă-ntr-una se sfiește Și nici de joacă nu-i mai arde acu’. Că lunca și câmpiile întinse Covoare de flori gingașe urzesc, Livezile de floare parcă-s ninse, Și-n codrul veșnic ramuri înverzesc. Alearg-n crâng prietenii, și-o cheamă: – Hai, Zăpădiță, vino! Ce oftezi? De ce stai tu pe gânduri?! Nu iei seamă Că totu-n jur e vesel, precum vezi?

Apoi iscând un foc, cu luare-aminte, Din vreascurile strânse în grămezi În cete, peste flacăra fierbinte, Gălăgioși ei sar ca niște iezi. Pe creștetul pădurii împletite, Micuțul nouraș zbura la drum … – Adio, Zăpădiță! pe șoptite I-a zis zefirul, salutând-o-acum Un plop, din frunză-i murmură: „Adio, Deși tu viețuiși așa puțin, Ai fost pe lume-o fiică bună și o Prietenă cu zâmbetul senin!” Și nourașul – care-a fost zăpadă – Plutea prin stepă dincolo de sat. În chip de ploaie el dorea să cadă, Ca lanu-n jur să crească mai bogat. Și uite, ploaia răpăi în spume, Și-n urmă-i iarba fragedă-nverzi … Iar basmul Zăpădiței va rămâne De-acum să dăinuiască zi de zi. Natalia Zabila, după o poveste populară

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

147

LEAGĂNUL COPILĂRIEI

148 LEAGĂNUL COPILĂRIEI

Povestea celui mai bun baci

us la munte, e o stână de care toată lumea de prin părțile noastre a auzit, căci toți cumpărăm de acolo lână și cea mai buna brânză. Și este la stânca asta un baci cum nu s-a mai pomenit: harnic și gospodar, căruia toate îi merg bine, căci vorba bătrânilor, „omul ce muncește, Dumnezeu i le sporește”. Dar, stați să vă povestesc cum a ajuns el baci, căci e o întâmplare cum nu s-a mai auzit, de când sunt turmele și stânile pe lume. Cu mulți ani în urmă, cam pe când era tatăl meu fecior, nu exista prin aceste părți nici o stâncă, până într-o zi, când a venit un baci bătrân și priceput, însoțit de cei șapte feciori ai săi, ce mânau o frumusețe de turmă, cu sute de oi, cu dulăi ciobănești de care și urșii se tem, cu măgăruși cuminți, încărcați cu toate cele. Și văzând omul cât de frumoase sunt locurile de aici, s-a învoit cu oamenii satului și s-a urcat la munte, unde a ridicat o mândrețe de stână. Și toate mergeau mult mai bine, an de an, căci toată lumea era mulțumită: și baciul și feciorii săi și sătenii, că s-au procopsit cu oameni de treabă. Dar, vezi, că vine o vreme la toate, și într-o zi baciul, bătrân cum era, simțind că i se apropie și lui sfârșitul, ca la orice lucru pe lumea asta, și-a chemat toți feciorii în jurul său și le-a spus: - Măi băieți, când eu n-oi mai fi, voi veți avea grijă mai departe de turmele noastre, dar se cuvine, după cum e tradiția din bătrâni, ca numai unul să fie baci peste toată stâna. Așa că am hotărât să îl aleg pe cel care se va dovedi mai destoinic. - Tii, tătucă, sări cel mare bucuros, păi las’ pe noi și zi-ne mai degrabă ce să facem! - Toți sunteți de treabă, așa că uite cum zic: plecați degrabă, jos în vale. Deceţi-vă în sat, la ce case v-o trage sufletul și cereți, cum o-ți putea, câte ceva. Cine mi-o aduce cel mai frumos lucru, a aceluia să fie stâna și el să fie baci peste turmele noastre. Zis și făcut! www.jurnalspiritual.eu

Feciorii au și rupt-o la fugă – da’ ce fugă! –care mai abitir, de ziceai că-i mână din spate armata împăratului. După doar două ceasuri s-a întors primul fecior. - Uite, tată, am adus un cal, o frumusețe, căci bine mai prinde la casa omului gospodar ajutorul unui așa armăsar. L-am cumpărat chiar de la brutar, căruia i-am promis un burduf mare de brânză bună. Tatăl se arătă mulțumit. Nu trecu mult timp și iată și cel de-al doilea fecior. - Tată, eu am fost la casa părintelui, lângă biserică, și i-am cerut o icoană frumoasă, căci ce poate fi mai de folos omului decât credința. I-am promis părintelui că-i duc un dulău de la noi, de la stână, să-i păzească ograda. Chipul bătrânului se lumină, fiind și mai mulțumit. Apoi, rând pe rând, și ceilalți feciori se întoarseră cu cele mai felurite și mai bune lucruri: al treilea a adus o carte, zicând că cea mai folositoare în viață e învățătura, iar al patrulea o cutie cu unelte, căci spunea el, toate trebuie construite, reparate și îngrijite, cel de-al cincilea fecior veni cu o pungă cu bani, căci îi promisese hangiului un butoi cu brânză și două legături de piei de oaie, căci zicea el, banii sunt cei mai buni în viață, fiindcă, dacă ai bani, poți face aproape orice. Almanah Jurnal Spiritual 2015

Iar cel de-al șaselea îi lăsă pe toți cu gura căscată: el veni cu o mândrețe de fată, zicând: - Uite tată, ea e Măriuca, cea mai bună fată din sat, e harnică și pricepută și m-am învoit cu părinții ei și cu ea să o iau de soție, căci ce poate fi mai folositor și mai plăcut în viață, decât să-ți împarți zilele cu o soție bună la suflet? -Așa este, băiatul meu, zise moșneagul, căci scrie și în Sfânta Scriptură: „o casă și o avere sunt moștenire de la părinți, dar o femeie înțeleaptă este un dar de la Dumnezeu.” „Bine ai venit, Măriucă și Domnul să te binecuvânteze. Dar unde e, măi băieți, fratele vostru cel mic, văd că doar el lipsește?” Ceilalți n-aveau habar pe unde o rătăci mezinul, dar după cum se învoiseră, îl așteptară și pe el. Târziu, spre seară, apăru și cel mic, cu mâinile goale. - Pe unde, umblași, măi băiete, îl luară la rost? - Îmi cer iertare, că v-am făcut să m-așteptați, dar mergând spre sat, am trecut pe lângă casa pădurarului și am văzut-o pe soția lui în curte, chinuindu-se cu un topor să spargă niște lemne mari. Așa că am ajutat-o eu și mi-a povestit biata, necazul ce a căzut pe capul lor. Zilele trecute, bărbatul ei, pădurarul, a fost rănit de un copac ce i s-a prăvălit peste picioare, iar acuma zace la pat, fără să mai poată face nimic. Așa că sărmana femeie duce tot greul casei: să-și oblojească omul, să aibă grijă de copii, să țină gospodăria toată și greu îi mai este. N-am putut să plec când am văzut

Almanah Jurnal Spiritual 2015

cum o duc, bieții de ei și am zis să mai rămân puțin să ajut: am tăiat toate lemnele, i-am meșterit omului o cârjă și un baston trainic, am ajutat-o pe femeie să dea mâncare la animale și cu una cu alta m-a prins noaptea. Și m-am gândit: acuma unde să mă duc, că nici nu mai nimeresc bine drumul spre sat, prin pădure. Așa că m-am întors acasă. -Măi frate, zise unul dintre flăcăi, dar cum de ai cutezat să ieși din vorba lui tătuca? Trebuia să vii cu ceva din sat, iar tu te-ai întors și ultimul și cu mâna goală. -Da, frate, ai dreptate, și îmi cer iertare, dar dacă așa m-a îndemnat inima?! Când se uitară la bătrân, să vadă cum îl va dojeni pe mezin - ce să vezi? Pe obrajii moșului curgeau lacrimi de bucurie. Acesta își luă băiatul în brațe și zise: -Tu, dragul tatii, mi-ai adus cel mai frumos lucru: mulțumirea și bucuria de a face o faptă bună, fără să aștepți vreo răsplată. Dragii mei, toți v-ați dovedit harnici și înțelepți, dar fratele vostru a lăsat tot, pentru a face un bine. E adevărat că a venit fără nimic în mâini, dar aduce cu el o comoară în suflet. Așa că iată hotărârea mea: el să fie, de azi înainte, baci peste tot și peste toate cele de aici. Așa a ajuns flăcăul cel mic baci la stână. Anii au trecut. Acum e și el bătrân, dar toată lumea spune că e cel mai bun cioban din câți s-au pomenit. Norocu’ nostru cu tătâne-su, care a știut cum să-l aleagă: după suflet! Leon Magdan

www.jurnalspiritual.eu

149

LEAGĂNUL COPILĂRIEI

150 LEAGĂNUL COPILĂRIEI

Fetiţa cu chibriturile

ra seara din Anului Nou și orașul era cuprins de un val de frig. Cerul era negru ca scrumul și ningea cu fulgi mari. În acest viscol, abia se mai târa pe stradă o fetiță desculță cu capul descoperit. Când a plecat de acasă, mai avea niște papuci uzați în picioare, dar i-a pierdut când a traversat strada în mare grabă. Un papuc a ajuns sub roțile unei căruțe, iar celălalt a fost luat de un băiețaș de pe stradă care voia să își facă un vaporaș din el. Fetița era singură și mergea cu greu prin zăpadă, având picioarele vineții din cauza frigului. Șorțulețul ei rupt și murdar era plin de chibrituri și în mână ținea tot cutii de chibrituri. Ziua aceea n-a fost prea norocoasă pentru ea. Nimeni nu a cumpărat nici măcar un băț de chibrit. Îi era foame și frig dar nu îndrăznea să meargă acasă știind că tatăl ei o va bate dacă nu îi va duce nicio para. Ningea continuu și fulgii mari străluceau frumos în părul ei auriu și cârlionțat. Dar ei nu-i păsa de părul ei! Știa doar că este o seară de sărbătoare, Ajunul Anului Nou, și că ceilalți copii se pregăteau, împreună cu părinții lor, pentru o masă festivă. În sfârșit, fetița a găsit o ascunzătoare între două case, s-a așezat acolo, dar șezând simțea frigul și mai tare. Ce rost avea să meargă acasă dacă tatăl ei nu făcea altceva decât să se certe urât cu ea? În orice caz, acasă era aproape la fel de frig ca afară, vântul sufla puternic prin crăpăturile pereților. Degetele micuței abia se mai mișcau din cauza www.jurnalspiritual.eu

frigului. S-a gândit să aprindă un băț de chibrit, doar unul singur, ca să își încălzească puțin mâna. A și aprins chibritul. Flacăra veselă și caldă lumina mâna fetiței. Atunci, ea a început să aibă vedenii, simțea de parcă ar sta în fața unei sobe mari, vechi. Și-a întins picioarele ca să și le încălzească. Dar era prea târziu! Imaginea sobei a dispărut repede. Nu a rămas altceva din ea decât un rest de chibrit ars între degetele ei. Fetița s-a decis să mai aprindă un băț de chibrit. De data aceasta, flacăra era mai luminoasă și mai frumoasă decât prima dată. Fetița a văzut o masă întinsă, aranjată cu porțelanuri fine. În mijloc era o gâscă mare, friptă pe o tavă frumoasă de metal. Dintr-o dată, gâsca a căzut de pe masă și a dispărut. Nu a mai rămas în fața ei decât imaginea străzii reci, cenușii. A fost insuportabil. Fetița voia disperată să regăsească soba caldă și gâsca apetisantă, cu mirosul ei îmbietor. A aprins, deci și un al treilea chibrit și în clipa următoare, se afla deja într-o casă minunată unde, în mijlocul camerei, stătea un brad imens, frumos împodobit, plin de lumânări. Lumânările ardeau, răspândindu-și lumina strălucitoare în toată încăperea. De pe crengile bradului, atârnau jucării minunate și fructe atrăgătoare, iar în jurul lui dansau copii, ținându-se de mână. Fetița ar fi vrut să li se alăture să danseze cu ei, dar dintr-o dată, s-a găsit din nou pe stradă, în frig.

Almanah Jurnal Spiritual 2015

va stinge flacăra chibritului vei dispărea și tu, ca toate cele văzute mai-nainte. La fel ca focul ce ardea în sobă, ca și gâsca apetisantă și ca pomul de iarnă minunat împodobit. Voi rămâne iarăși singură și cine va mai avea atunci grjă de mine? Fetiței îi era atât de frică de singurătate, încât a aprins din nou chibrituri, dar nu un singur băț, ci pe toate care i-au mai rămas. Și din nou i-a apărut bunica. Era la fel de frumoasă în capotul ei de catifea neagră ca și ultima dată când a văzut-o. Bătrâna doamnă i-a zâmbit cu blândețe. Și-a luat nepoțica în brațe și, în lumina strălucitoare a chibritelor s-a ridicat cu ea sus de tot în ceruri. A doua zi, a început un nou an, un trecător a găsit-o pe fetița cu părul cârlionțat, fără pantofi, care zăcea în zăpadă. În jurul ei erau chibrituri arse.

La un moment dat, ninsoarea s-a oprit, iar strada pustie era luminată de stele, doar câțiva trecători întârziați se mai vedeau ici-colo, grăbindu-se spre rudele sau prietenii lor, pentru a sărbători împreună cu ei Anul Nou, dar nici unul n-a băgat-o în seamă pe micuța vânzătoare de chibrituri, care admira stelele. Dintr-o dată o minunată stea căzătoare a traversat cerul. Fetița știa ce înseamnă acest lucru: că în curând va muri cineva. Asta o știa de la bunica ei, singurul om care a fost vreodată drăguță cu ea. Bunica îi spunea întotdeauna: dacă o stea cade, Dumnezeu ridică la El un suflet. Fetița a mai aprins un chibrit și, de data aceasta i-a apărut însăși bunica, uitându-se la ea cu tot atâta gingășie și blândețe ca pe vremuri. - Bunico, ia-mă cu tine, s-a rugat fetița de ea. Nu mă lăsa, aici, singură. Știu că atunci când se

Almanah Jurnal Spiritual 2015

-Săraca fetiță, cu siguranță voia să se încălzească – s-a gândit bărbatul. El nu știa că fetița a părăsit lumea celor vii înconjurată de o lumină orbitoare, în brațele bunicii sale. Tezaurul cu povești, Hans Christian Andersen

www.jurnalspiritual.eu

151

LEAGĂNUL COPILĂRIEI

152 GALERIE FOTO

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

GALERIE FOTO

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

153

154 GALERIE FOTO

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

GALERIE FOTO

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

155

156 GALERIE FOTO

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

GALERIE FOTO

Almanah Jurnal Spiritual 2015

www.jurnalspiritual.eu

157

158

www.jurnalspiritual.eu

Almanah Jurnal Spiritual 2015

160

Almanah Jurnal Spiritual 2015