REALIZARE A VIDEOCLIPURILOR
CA INSTRUMENT PENTRU
ANGAJAREA TINERILOR
Introducere
Ghidul de realizare a videoclipurilor ca instrument pentru angajarea tinerilor a fost elaborat ca urmare a proiectului Erasmus+ de Mobilitate pentru lucrători de tineret “Shoot for the Future” ref. nr.: 2023-3-LT02-KA153-YOU-000184291.
Cursul de formare care a avut loc în 2024 în Lituania, cu o contribuție deosebită din partea tuturor lucrătorilor de tineret participanți din Lituania, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Franța, Croația și România. Participanții au finalizat cursul de formare echipați cu instrumentele esențiale pentru a-și împuternici protejații să obțină rezultate maxime în căutarea unui loc de muncă, făcându-i, la rândul lor, lucrători de tineret mai buni pentru generațiile viitoare. Scopul proiectului a fost acela de a dezvolta cunoștințele, abilitățile și atitudinile a 32 de lucrători de tineret din 8 organizații non-profit din Lituania, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria,
realizarea de videoclipuri pentru a facilita accesul acestora pe piața muncii, precum și creșterea capacităților celor 8 organizații partenere în organizarea de evenimente, activități și ateliere de lucru pentru tineri pe tema realizării de videoclipuri care le pot spori șansele de a accesa piața muncii.
Dorim să le mulțumim participanților noștri pentru succesul acestui proiect!
Asociacija “Keliauk pirmyn”, Lituania
Gama dinamică
Ce este gama dinamică?
Gama dinamică reprezintă intervalul de măsurare dintre valorile maxime și minime care pot fi percepute într-o imagine sau videoclip. Ceea ce înseamnă că, cu cât numarul de nuante dintre cel mai intens negru și cel mai strălucitor alb este mai mare, cu atât este mai extinsa gama dinamica. Să vă dăm un exemplu: Imaginați-vă că aveți trei rigle cu o precizie de scară diferită, metri, centimetri, milimetri și un obiect lung de 382 mm care trebuie măsurat exact. Diferitele rigle reprezintă o cameră, obiectul reprezintă lumina, iar gama dinamică este precizia riglelor. Dacă folosim rigla cu metri, putem observa că obiectul este mai mic de 1 metru, dar nu putem spune cât de mic, ceea ce înseamnă că poza noastră nu are suficiente detalii pentru a distinge ceea ce este în imagine.
Dacă folosim rigla cu centimetri putem măsura obiectul mai precis și determina că are aproximativ 38 cm, astfel putem vedea detaliile importante din poză.
Cu toate acestea, dacă folosim rigla milimetrică, putem măsura obiectul exact la lungimea sa de 382 mm, ceea ce înseamnă că putem vedea cele mai fine detalii în imagine.
Histogramă
Pentru a găsi nivelul optim de luminozitate (expunere), ne putem folosi de ajutorul unui instrument numit histogramă. Acest instrument vă arată o scară de la punctul cel mai întunecat până la cel mai luminos. Deci, atunci când faci o fotografie, poți vedea nivelul de luminozitate pe această scară. Dacă fotografia pe care urmează să o faci ar fi subexpusă, toate valorile măsurate ar fi aproape de partea stângă, care reprezintă cele mai întunecate puncte.
Dacă fotografia pe care urmează să o faci ar fi supraexpusă, toate valorile măsurate ar fi aproape de partea dreaptă, ceea ce reprezintă luminozitatea.
Totuși, dacă poza pe care urmează să o faci ar fi corectă în ceea ce privește luminozitatea, valorile măsurate ar fi în mijlocul graficului.
Acest instrument poate fi găsit nu numai în camerele profesionale, ci și în multe camere de telefon.
Stop/valori de expunere
Următorul termen tehnic pe care dorim să-l introducem în acest capitol este termenul Stop, care poate fi denumit și valoarea de expunere. Un Stop este o modalitate de a măsura schimbarea luminozității unei fotografii. Fiecare Stop fie dublează, fie înjumătățește cantitatea de lumină. Dacă creșteți cu o treaptă, dublați lumina, prin urmare faceți o fotografie mai luminoasă. Scăderea cu o treaptă înjumătățește lumina, făcând-o mai întunecată. Ajustările pot fi făcute prin modificarea diafragmei, a timpului de expunere și a setărilor ISO sau doar prin modificarea cantității de lumină în scena.
Referințe: 1.adobe.com 2.“Camera 101” presentation by Kaur Hendrikson 3.https://www.studiobinder.com/blog/what-is-dynamic-rangephotography/
Viteza obturatorului
Viteza obturatorului poate fi definită ca durata pentru care este deschis obturatorul (dispozitivul care oprește orice lumină să pătrunda la senzor) unei camere. Importanța sa se bazeaza pe faptul că expune senzorul la lumină, care la randul lui ne oferă o imagine. Este folosit pentru a controla cantitatea de lumină care formeaza o imagine pe senzor, permițând utilizatorului să mărească sau să reducă lumina care apare în imaginea finală. Telefoanele și camerele fără oglindă nu au un obturator fizic ci în schimb, timpul în care este capturată o imagine este controlat electronic. Deși poate părea util să mențineți viteza obturatorului cât mai scăzută pentru a avea cât mai multa lumină, aceasta vine cu anumite dezavantaje care trebuie luate în considerare: Dacă viteza obturatorului este mică, atunci lumina are la dispozitie mai mult timp pentru a ajunge la senzor iar imaginea devine sensibilă la mișcare, ceea ce înseamnă că o orice ușoară mișcare a camerei sau obiectelor din cadru va estompa claritatea cadrului sau obiectelor în mișcare.
Exemplul de mai sus se calculează ca o secundă împărțită la un număr selectat, ceea ce indică timpul în care obturatorul lasă lumina să intre în senzor.
Poate fi găsit atât pe camere, cât și pe smartphoneuri:
Unde puteți găsi opțiuni pentru viteza obturatorului pe dispozitivul dvs.?
Pe telefonul tău ar arăta aproximativ așa:
Poate fi folosit în scopuri artistice, cum ar fi fotografia cu expunere lungă, realizată în mod obișnuit pe trepiede pentru a reduce tremurarea/mișcarea, obținând în același timp mai multă lumină în imagine. În cazul în care camera se mișcă, va provoca neclarități nedorite.
Fotografiat de Aleksas Murauskas Prima imagine (sus): 30 de secunde A doua imagine (de jos): 30 de secunde, cu o mișcare accidentală care a provocat neclarități
Fotografiat de Aleksas Murauskas. Prima imagine (sus): 30 de secunde. A doua imagine (de jos): 30 de secunde, cu o mișcare accidentală care a provocat neclarități.
Mișcarea camerei nu este singurul lucru care provoacă neclarități: orice mișcare în timpul perioadei de expunere produce neclarități, nu numai mișcarea camerei, ci și obiectele în mișcare din cadru.
Fotografiat de Aleksas Murauskas. Prima imagine (stânga): 1/10. A doua imagine (dreapta): 1/800
Pe de alta parte, dacă viteza obturatorului este rapidă, puteți surprinde obiecte care se mișcă rapid, iar partea negativă este ca senzorul primește mai puțină lumină, prin urmare trebuie compensată prin deschiderea diafragmei, creșterea ISO sau doar creșterea cantității de lumină din scenă pentru a avea suficientă lumină pentru formarea imaginii. Unghiul de expunere este o alternativă la viteza obturatorului și se măsoară în grade. Un unghi de expunere de 360º expune imaginea pentru întregul cadru, adică cu un fps de 25 o imagine ar fi capturată timp de 1/25 de secunde. 180º ar expune o imagine pentru jumătate din cadru, adică cu un fps de 25, viteza obturatorului ar fi de 1/50 de secunde.
Referință:
1.https://themodestphotographer.com/what-is-shutterspeed-in-photography/
2.Înțelegerea vitezei obturatorului - Ghidul complet pentru începători (bwillcreative.com)
3.Cum se schimbă viteza obturatorului pe iPhone și cum se schimbă ISO (iphone-fotograaf.nl)
4.https://en.wikipedia.org/wiki/Rotary disc shutter
F - stop
F-stop este un termen folosit în fotografie pentru a se referi la setarea diafragmei obiectivului unei camere.
Gaura din obiectiv numită diafragmă(cunoscută și sub numele de iris) reglează cantitatea de lumină care poate pătrunde în cameră și modifică adâncimea câmpului.
Adâncimea câmpului sau DOF este intervalul de distanță în interiorul unei scene care apare focalizat. f/4
Fotografie realizată în cadrul proiectului "Shoot for the future"
f/16
Fotografie realizată în cadrul proiectului "Shoot for the future"
Un f-stop mai mic (cum ar fi f/1.4) corespunde unei deschideri mai mari și unui aport mai mare de lumină. Un f-stop mai mare (cum ar fi f/16) pe de altă parte, corespunde unei deschideri mai mici și un aport mai mic de lumină. f/1,4, f/2,8, f/4, f/5,6, f/8, f/11, f/16, f/22 și așa mai departe sunt exemple de valori f-stop comune. Cantitatea de lumină care ajunge la senzor este înjumătățită sau dublată pentru fiecare pas între aceste niveluri, vă amintiți Stopurile? Pentru a obține efectele artistice dorite, trebuie să înțelegeți cum să echilibrați setările de diafragmă cu alți parametri de expunere. Rețineți că obiectivele au frecvent un “punct dulce” care se află de obicei la mijlocul intervalului f-stop, unde funcționează cel mai bine în ceea ce privește claritatea și calitatea generală a imaginii.
Diferite obiective pot avea diferite valori f-stop maxime și minime. În timp ce unele obiective au deschideri mai mari și, prin urmare, sunt “mai rapide” (ex. f/1.4), altele sunt “mai lente” (ex.f/4).
Spre deosebire de obiectivele cu zoom, obiectivele prime prezintă frecvent deschideri mai mari, care oferă mai multă flexibilitate în condiții de lumină slabă și oferă o adâncime de câmp mai mică. În funcție de f-stop, unele obiective pot avea probleme optice, inclusiv distorsiuni, vignetare, aberații cromatice sau scăderea clarității în timpul utilizării f-stop-urilor extreme (foarte largi sau foarte înguste).
Iată exemple de cum sunt utilizate de obicei setările f-stop:
Pentru prim-planuri sau portrete, deschiderile largi (f-stop mic) sunt adesea folosite pentru a separa subiectul de fundal.
Pentru fotografia de peisaj, deschiderile înguste (f-stop ridicat) funcționează cel mai bine pentru a menține totul în focalizare.
Referințe:
https://www.shutterbug.com/content/watch-2-minute-videohow-fstop-scale-works-and-you-can-forget-confusing-math
ISO este a treia și ultima setare manuală după viteza obturatorului și F-stop. De ce ultimul? De obicei este ultima setare pe care doriți să o modificați și veți vedea de ce în exemplele de mai jos. ISO vine de la Organizația Internațională pentru Standardizare, care a creat standardul pentru acesta. Este o cantitate de luminozitate
digitală pe care camera o adaugă înainte de a salva fotografia (senzorii ISO cu bază dublă sunt o excepție). Afectează luminozitatea și zgomotul fotografiei. Valorile ISO sunt reprezentate prin numere: …,100, 200, 400, 800, 1600, 3200, 12800, 25600,…Cu cât numărul este mai mare, cu atât luminozitatea este mai mare:
ISO: 100
ISO: 800 ISO: 3200
25600
Dar cu cât este mai mare numărul, cu atât mai mult zgomot vizibil apare în fotografie. Fiecare fotografie are zgomot, este modul intrisec în care funcționează lumina, dar setând un ISO mai mare, luminezi imaginea împreună cu zgomotul care există deja:
ISO: 100 – nivel scăzut de zgomot vizibil
ISO: 25600 - nivel crescut de zgomot vizibil
Situații
După cum am menționat mai sus, ISO este ultima setare la care doriți să umblați și să o modificați. Când aveți suficientă lumină, ar trebui să păstrați
ISO la cel mai mic număr pe care camera dvs. îl poate seta. De ce? Nu doriți zgomot inutil în fotografie. Dar sunt situații când nu ai suficientă lumină. În acest caz, încercați să utilizați o viteză mai mică a obturatorului și deschideți diafragma.
Dar nu uitați să fiți atenți la viteza obturatorului, deoarece setarea prea lentă poate duce la fotografii neclare. Puteți fie să măriți ISO pentru a menține viteza obturatorului mai rapidă, astfel încât să nu aveți fotografii mișcate, fie puteți menține viteza obturatorului mai lentă și utilizați un trepied pentru a preveni neclaritatea de la mâinile tremurate. În general, este mai bine să ai fotografii zgomotoase decât cele neclare. Așa că nu vă fie teamă să utilizați ISO mai mare dacă este necesar.
Referințe:
https://www.davemorrowphotography.com/iso-photography
Balansul Albului
Ce este „balansul albului”? Ochiul uman poate simți că „lucrurile albe sunt albe”, chiar și atunci când lumina e ușor colorată. Camerele foto sunt însă diferite – fără nicio ajustare a balansului de alb, o fotografie prezintă exact aceleași culori ca sursa de lumină originală. De exemplu, luminile fluorescente par verzi, în timp ce becurile cu incandescență par portocalii..
Balansul albului în cameră
Balansul albului din creierul uman se adaptează automat la diferite condiții de iluminare, asigurând perceperea culorilor cu acuratețe. Camerele, pe de altă parte, se bazează pe ajustări automate sau manuale pentru a obține o acuratețe similară a culorii în funcție de tipul de iluminare.
Temperatura de culoare (Kelvin) a diferitelor surse de lumină
Imagine generată în timpul proiectului nostru
Balansul albului este deosebit de important pentru filmările realizate în interior, iluminate cu surse de lumină artificială. Lumina emisă de lămpi nu este perfect albă, acest lucru ar putea face filmările dvs. să pară nenaturale și neplăcute. Filmările realizate în timpul nopții sau în condiții de lumină scăzută tind să necesite ajustări manuale.
Același lucru este valabil și pentru scenele care sunt în mare parte dominate de o singură culoare, un exemplu proeminent sunt prim-planurile pe flori și iarbă. Uneori, setările automate pot strica efectul artistic dorit - atunci când filmați apusurile de soare s-ar putea prefera să reglați manual balansul albului pentru a păstra atmosfera scenei.
Referințe:
https://www.ricohimaging.co.jp/english/r dc/photostyle/knowledge/basic/ white/whats.html#:~:text=The%20function%20that%20c orrects%20this,of%20your%20pictures%20at%20will.
Obiectivele
Cele mai comune tipuri de obiective sunt:
Obiectivul standard (35 mm până la 85 mm):
Cel mai asemănător cu ochiul uman
Teleobiectiv (85 mm și mai sus): potrivit pentru fotografie sau video de natură și sport, precum și pentru astrofotografie etc.
Obiectiv cu unghi larg (24 mm până la 35 mm):
Perfect pentru fotografierea panoramică și peisaj.
Sau obiectiv cu unghi larg extrem (mai puțin de 16 mm): potrivit pentru surprinderea activităților sportive într-o perspectivă la persoana întâi.
Obiectiv Fisheye (4 mm - 14 mm): Fotografie abstractă, creativă sau video (videoclipuri muzicale etc.).
Obiectiv macro: Cel mai bun pentru fotografii de prim-plan care măresc subiecte mici.
Obiective Standard
Sunt bune pentru o multitudine de tipuri de imagini, de la portrete la fotografii de grup. Nu sunt nici prea decupate nici prea largi, ci sunt potrivite pentru multe situații. Ideal pentru portrete și fotografierea alimentelor. Sunt bune pentru cele mai obișnuite poze.
Teleobiectivele
Teleobiectivele vă permit să măriți obiecte foarte
îndepărtate pentru a fotografia lucruri precum păsări pe cer sau jucători pe un teren de sport. Dar tind să fie voluminoase și pot necesita un trepied pentru a le susține. Dacă sunteți un fotograf profesionist de natură sălbatică, un fotograf sportiv sau dacă fotografiați cerul nopții și stelele, atunci un teleobiectiv poate fi de neprețuit.
Lentile cu unghi larg
Sunt cea mai bună alegere pentru a fotografia
peisaje largi sau străzi, deoarece pot încadra multe într-o singură imagine. Aproape totul pare clar, cu excepția cazului în care subiectul este foarte aproape de obiectiv.
Obiective Fisheye
Obiectivele Fisheye pot capta o imagine foarte largă, aproape ca un balon, ceea ce face ca totul să pară curbat și deosebit. Creează un efect neobișnuit, deformat, similar unei imagini GoPro. Un obiectiv fisheye este practic un obiectiv cu unghi ultra-larg, care oferă un câmp vizual enorm. Acestea sunt obiective mai specializate și nu sunt, în general, necesare pentru majoritatea videografilor. Sunt utile dacă fotografiați în interior sau folosiți camera pentru lucrări de design.
Obiective Macro
Sunt folosite pentru a face fotografii foarte detaliate ale lucrurilor mici, cum ar fi insecte sau flori. Ele pot surprinde toate detaliile minuscule pe care ochii noștri le-ar putea rata.
Referințe:
1.https://www.all-things-photography.com/standard-lens/
2.https://www.blog.juliatrotti.com/
3.https://www.naturettl.com/choosing-first-telephoto-lens/
4.https://www.adobe.com/creativecloud/photography/discov er/telephoto-photography.html
5.https://shotkit.com/best-wide-angle-lens/
6.https://www.iphotography.com/blog/creative-angles/
7.Taro Hama @e-kamakura / Getty Images
8.https://www.ssccphotography.org/macro-approaches-bydennis-freeman/
9.https:/www.learningwithexperts.com/photography/blog/thestandard-lens
10.https:/www.lifewire.com/what-is-a-fisheye-lens-4774336
11.https:/www.adorama.com/alc/wide-angle-vs-telephotowhich-lens-should-you-choose/am
Distanta focala
Distanța focală (D în figura de mai jos) este distanța de la centrul optic al obiectivului (B în imagine) la senzorul de imagine (C în imagine). Într-o cameră cu film, planul focal este filmul; întro cameră digitală, este senzorul.
Acesta este o caracteristică esențială, diferențiind obiectivele în două categorii principale: Obiective Prime și Obiective Zoom. Obiectivele Prime oferă o distanță focală fixă, în timp ce obiectivele zoom au o gamă variabilă de distanțe focale, oferind fotografilor flexibilitate în compoziție. Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că acesta din urmă sunt mai bune, o concepție comună greșită.
Referințe:
1.Understanding Lenses: Unraveling Optical Characteristics | Shanghai Optics (shanghgai-toptics.com)
2.Understanding focal length - Canon Georgia
Obiective Zoom vs Obiective Prime
Obiective Zoom
Aceste tipuri de obiective sunt realizate pentru fotografierea sau filmarea la distanțe multiple. Cu aceste tipuri de obiective, utilizatorul poate regla cât de mare apare un obiect în fotografie fără a se apropia sau îndeparta de subiect, ci doar prin rotirea unui inel de control pe obiectiv. Aceste obiective sunt perfecte pentru evenimente, animale sălbatice sau fotografie de călătorie.
Obiective Prime
Cu un obiectiv Prime, utilizatorul nu poate mări sau micșora subiectul. Deoarece aceste tipuri de obiective au mai puține părți în mișcare, tind să fie mai ieftine sau de calitate superioară la același preț ca un obiectiv zoom echivalent.
Referințe:
1.https://kolarivision.com/what-is-infraredphotographyhttps:/omaxphoto.com/blogs/news/basic-top-5types-of-camera-lenses
2.https:/www.photoguard.co.uk/camera-lens-guide
3.https:/omaxphoto.com/blogs/news/basic-top-5-types-ofcamera-lenses
4.https:/www.adobe.com/th en/creativecloud/photography/d iscover/tilt-shift-photography.html
5.https:/www.wavelength-ir.com/lwir-infrared-lens-athermaldeisgn-product
FPS
FPS sau fotograme pe secundă se referă la numărul de cadre sau imagini individuale capturate de o cameră într-o secundă. Este unitatea standard pentru măsurarea ratei cadrelor.
FPS
în Videografie
Viteza cu care o cameră poate filma depinde de mai mulți factori. Acestea includ viteza cu care obturatorul/oglinda se poate rearma și viteza memoriei interne a camerei. Camerele de ultimă generație folosesc memorie internă mai rapidă, ceea ce permite să fie scrise mai multe fotograme într-un timp mai scurt.
Videografii de sport și de natură sălbatică acordă cea mai mare atenție FPS, deoarece poate face cu adevărat diferența atunci când încearcă să surprindă imaginea perfect sincronizată.
FPS în videografie
1. 24/25 FPS - folosit pentru filme. Acest standard arată cel mai natural și ajută la evitarea hiperrealismului care poate fi atins cu rate de cadre ridicate (60 FPS, 120 FPS și mai mult).
2. 30 FPS - folosit pentru video online. Deoarece are mai multe cadre pe secundă, pare mai lin.
3. 50/60 FPS - folosit în televiziune și sport.
4. 120+ - folosit pentru înregistrarea video cu încetinitorul.
Lumini pâlpâitoare în videoclip: înțelegerea cauzei și găsirea unei soluții
Ați filmat vreodată o scenă care arăta perfectă cu ochiul liber, dar care s-a terminat cu lumini pâlpâitoare enervante în redare? Aceasta este o problemă comună în videografie și apare dintr-o nepotrivire între modul în care camera captează lumina și modul în care funcționează rețeaua electrică..
Vinovatul: efectul de pâlpâire
Pâlpâirea pe care o vedeți în videoclipul dvs. este adesea cauzată de curentul alternativ (AC) care alimentează luminile. În majoritatea regiunilor, curentul alternativ circulă la o anumită frecvență, de obicei 50 Hz (Europa) sau 60 Hz (America de Nord). Acest ciclu poate provoca ușoare fluctuații ale fluxului de lumină, insesizabile pentru ochiul uman, dar observate de camera dvs.
Când fotogramele și pâlpâirile se ciocnesc
Camera dvs. înregistrează videoclipuri prin realizarea de imagini statice (cadre) la o anumită rată, măsurată în fotograme pe secundă (FPS).
Dacă frecvența cadrelor nu se sincronizează
perfect cu frecvența curentului alternativ, puteți obține inconsecvențe în ceea ce privește cantitatea de lumină capturată în fiecare cadru. Această nepotrivire creează efectul de pâlpâire în videoclipul dvs.
Combaterea pâlpâirii
Există mai multe moduri de a combate pâlpâirea luminii în videografie:
Ajustarea ratei fotogramelor (FPS): Încercați să setați rata fotogramelor camerei dvs. pentru a se potrivi cu frecvența curentului alternativ. De exemplu, utilizați 60 fps în America de Nord și 50 fps în Europa. Acest lucru crește șansele de a capta un nivel de lumină consistent în fiecare cadru.
Manipularea vitezei obturatorului: Experimentați cu viteza obturatorului camerei dvs. „Regula de 180 de grade” este un punct de plecare, unde viteza obturatorului este de două ori mai mare decât rata de cadre (de exemplu, 1/120 pentru 60 fps). Cu toate acestea, pentru situațiile cu lumini pâlpâitoare, ajustarea vitezei de expunere în trepte mici în jurul acestei valori poate găsi uneori un punct favorabil care minimizează pâlpâirea.
Folosiți surse constante de lumină: luați în considerare utilizarea luminilor video LED concepute pentru filmare. Aceste lumini oferă un flux continuu de lumină, eliminând cu totul problema pâlpâirii.
Tehnici de post-producție (remediere limitată): deși nu sunt ideale, unele soft-uri de editare video oferă instrumente pentru a reduce pâlpâirea în postproducție. Aceste metode au grade diferite de succes și pot introduce artefacte în videoclipul dvs.
obturatorului pentru a găsi setarea care elimină cel mai bine pâlpâirea în scenariul dvs. de iluminare specific.
Referințe:
1.https://shuttermuse.com/glossary/frames-per-second/ 2.https://wistia.com/learn/production/what-is-frame-rate 3. https://shotkit.com/frame-rate-vs-shutter-speed/
Mișcările camerei
Mișcările camerei sunt o parte importantă a videografiei și filmului. Acestea pot îmbunătăți rezultatul fotografiilor și videoclipurilor și pot ajuta la transmiterea mesajului pe care doriți să-l transmiteți spectatorilor. Există diferite tipuri de mișcări ale camerei, am adăugat ilustrații pentru a vă ajuta să înțelegeți mai bine subiectul și le-am legat pe toate de un dispozitiv care vă poate ajuta să obțineți rezultatul dorit (trepied, cardan și dispozitiv portabil)
Dolly
Dollying-ul este o tehnică de televiziune și de filmare care ajută la adăugarea de profunzime unei scene. Un sistem de dolly pentru cameră ajută la obținerea mișcărilor fluide ale camerei, dar este foarte costisitor. Puteți obține un efect similar plasând un trepied într-un coș de cumpărături sau într-o mașină (Masterclass.com, 05/05/2024).
Mișcarea dolly este o modalitate excelentă de a crea un sentiment de progres sau urmărire sau de a spori sentimentul de a fi parte a acțiunii.
Jib/Boom/Makara
Booming este atunci când mutați camera în sus sau în jos, unde puneți o cameră la un capăt al unei tije metalice și o contragreutate la celălalt capăt. Mișcarea jib captează unghiuri înalte sau joase pentru un efect dramatic sau oferă mișcare dinamică într-o scenă.
Truck
Similar cu Dolly, principala diferență este în direcția în care se mișcă camera. Într-o filmare cu truck, camera se mișcă dintr-o parte în alta pe un plan orizontal. Acest lucru vă permite să urmăriți un personaj în timp ce acesta merge. Îl poți recrea cu ajutorul unui skateboard sau a unui coș de cumpărături (storyblock.com, 05/05/2024).
Panarea
O mișcare de panare este atunci când camera se rotește orizontal dintr-o poziție fixă, fie la stânga, fie la dreapta. Puteți utiliza această mișcare a camerei pentru a stabili locația și subiectele. Panarea este considerată o mișcare relativ simplă a camerei, dar este o modalitate foarte versatilă de a seta o scenă. Ajută la urmărirea persoanelor sau a obiectelor și produce filmari mai line (storyblock.com, 05/05/2024).
Inclinare
O mișcare de înclinare este similară cu o „mișcare de panare”, dar principala diferență dintre ele este că se rotește camera în sus și în jos pe o axă verticală. Un exemplu este atunci când dai din cap în sus și în jos. Înclinările în jos tind să ajute la observarea pe o zonă mare, în timp ce înclinările în sus pot dezvolta sentimentul de frică sau slăbiciune la un personaj (studiobinder.com, 05/05/2024).
Folosit pentru a exprima admirație sau dominație, sau pentru a urmări mișcarea unui subiect pe verticală.
Fotografie realizată în cadrul proiectului "Shoot for the future"
Rostogolirea
O rostogolire de cameră este o mișcare de rotație a camerei care rotește camera peste o parte. Rostogolirile pot fi amețitoare pentru spectator și nefirești. Este folosit în mare parte pentru a dezorienta sau a crea neliniște (studiobinder.com, 05/05/2024).
Referințe:
https://www.streamsemester.com/articles/9-basic-cameramoves
Acest ghid înzestrează un videograf aspirant, cu cunoștințele tehnice pentru a controla aspectul și senzația fotografiilor și videoclipurilor. Înțelegând setările fundamentale ale camerei și impactul acestora, veți dobândi capacitatea de a captura imagini uimitoare și de a vă îmbunătăți povestirea.
Aprofundarea creării imaginii:
Triunghiul de expunere: Vom explora cei trei piloni ai expunerii: diafragma (F-stop), viteza obturatorului și ISO. Stăpânește aceste setări pentru a controla luminozitatea, profunzimea câmpului (neclaritatea fundalului) și zgomotul imaginii.
Gama dinamică: Aflați cum să capturați scene cu lumini și umbre contrastante fără a pierde detalii. Balansul albului: obțineți culori naturale prin înțelegerea modului în care setările de balans de alb adaptează camera dvs. la diferite condiții de iluminare.
Puterea obiectivelor: Descoperiți impactul distanței focale asupra perspectivei și compoziției. Explorați diferite tipuri de obiective pentru a obține imagini largi, prim-planuri cu teleobiectiv și efecte creative. Frecvența cadrelor (FPS): înțelegeți conceptul de frecvență a cadrelor și influența acestora asupra cursivității și redării cu încetinitorul a videoclipurilor dvs.
Mișcarea camerei: deblocați potențialul trepiedelor pentru a crea imagini stabile, panoramări line și înclinări dinamice.
Dincolo de elementele de bază: acest ghid oferă explicații aprofundate, ilustrații clare și exerciții practice pentru a vă consolida înțelegerea. Cu aceste cunoștințe, veți fi bine echipat pentru a vă traduce viziunea creativă în videoclipuri captivante.
Sunteți pregătiți să vă duceți abilitățile videografice la nivelul următor? Să incepem!
Asociacija “Keliauk pirmyn”
https://www.facebook.com/KeliaukPirmyn https://www.instagram.com/keliaukpirmyn
https://www.youtube.com/@Keliaukpirmyn
https://issuu.com/keliaukpirmyn