Mihaela Cojocaru Societatea de Haiku Constanța

Mihaela Cojocaru

Societatea de Haiku Constanța

Arșura: Cum vă protejați împotriva Coronavirusului? Mihaela Cojocaru: Împotriva Coronavirusului mă protejez conform normelor legislative în vigoare, cu respectarea măsurilor de protecție și distanțare pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Port mască facială și mănuși, folosesc substanțe dezinfectante, mă deplasez la magazine doar când este neapărat nevoie și încerc, pe cât posibil, să nu intru în contact cu prea multe persoane.

A.: În ce mod a influențat COVID-19 viața dvs.? M.C.: Pandemia a avut o influență nefastă asupra tuturor oamenilor de pe glob și inclusiv asuprea mea. A intervenit o modificare totală de program cotidian și pe termen lung. Nu am mai putut să-mi desfășor activitățile zilnice. Am întâmpinat mari dificultăți cu îngrijirea unui membru al familiei care este în vârstă și cu care nu locuim împreună.

A.: Ce fel de experiență reprezintă Coronavirusul? Bună sau rea? M.C.: Cred că a fost și o experiență rea, dar care ne-a deschis ochii și care ne va fi de folos, ca să zic așa. O experiență dureroasă. Am văzut ce trebuie să facem și de cele mai multe ori nu facem, pentru a ne păstra sănătoși și în siguranță. A trebuit să ne schimbăm modul de viață. A fost și este încă, o experiență care ne-a marcat pe viață.

A.: Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ați învățat de la COVID-19? M.C.: Pandemia generată de COVID-19 ne-a arătat că avem multe de învățat în domeniul prevenirii bolilor, al protejării organismului nostru, dar și al protejării celor din jurul nostru. Am învățat cum trebuie să procedăm, pe viitor, pentru a ne păstra sănătoși și în siguranță. Am văzut că este bine să fim pregătiți mereu pentru situații de urgență, să ne întărim fizic și psihic, să ne aprovizionăm cu medicamente și alimente, să fim gata să-i ajutăm pe semenii aflați în nevoie. Lipsa noastră de pregătire pentru astfel de situații a dus la panică, frică, suferință, boală și chiar la moartea celor de lângă noi.

A.: Vă puteți obține singură alimentele și medicamentele sau aveți nevoie de ajutor? M.C.: În această perioadă dificilă am putut totuși să îmi procur alimentele și medicamentele și materialele necesare protecției contra COVID-19, pentru mine și familia mea.

A.: Această nouă experiență a fost dureroasă pentru dvs.? M.C.: Această experiență a fost foarte dureroasă pentru mine, pentru familia mea, pentru toată lumea. Ne-am supus restricțiilor de circulație, justificate de altfel, ne-am supus normelor necesare păstrării sănătății familiei și a celor din jurul nostru. Cel mai mult a contat faptul că nu o puteam vizita zi de zi, ca înainte, pe mama, care este în vârstă și are nevoie de ajutorul nostru permanent.

A.: La ce activități fizice sau sportive mai participați în perioada aceasta? M.C.: În această perioada nu particip la activități fizice sau sportive. Înainte mergeam mai mult pe jos, ca un exercițiu zilnic, dar acum mă deplasez doar cât este strict necesar.

A.: Cine vă vizitează? M.C.: Vizitele în această perioadă sunt suspendate. Aleg comunicarea la distanță, prin mijloacele tehnice la îndemână, cu rudele, prietenii și cunoștințele.

A.: Care este alegerea atunci când trebuie să hotărâți cu privire la a vă vedea cu cei dragi? M.C.: Când este vorba de a mă vedea cu cei dragi, optez pentru o simplă distanțare socială, întrucât obligațiile familiale și filiale nu-mi permit să mă izolez total.

A.: V-ați pierdut prietenii? M.C.: Aceasta este o întrebare dureroasă Din păcate, da. Am pierdut o prietenă dragă, de care eram legată prin natura activității mele cultural-literare. Motivul pierderii ei nu a fost direct pandemia, dar cine știe ce influențe a avut panica și frica în sufletul unui om de o anumită vârstă și care a trebuit să stea mai mult izolat, comunicând doar telefonic.

A.: Ce activitate preferați să faceți în perioada aceasta în care trebuie să stați în casă? M.C.: În această perioadă mă ocup de treburile casnice și de susținerea și ajutarea membrilor familiei, iar în momentele de răgaz scriu. Pe tema pandemiei, spre aducere aminte a situației grea prin care trece întreg mapamondul. Din când în când pictez.

A.: Care dintre noile tehnologii vă este cea mai utilă în noul mod de viață? M.C.: În general sunt adepta tehnologiei moderne, îmi place să folosesc aparatele care ne înlesnesc munca și ne-o fac mai atractivă și ușoară și ne oferă și multe posibilități de comunicare și cunoaștere a lumii înconjurătoare. De peste douăzeci de ani eu și calculatorul, mai nou laptopul, suntem nedespărțiți. Fie că l-am folosit la serviciu, fie acasă, el este un prieten de nădejde. Am povestit despre această prietenie în „Calculatorul un nou orizont” publicată și pe Youtube.

A.: Care a fost cel mai fericit moment din această perioadă? M.C.: Momente fericite, în această perioadă, nu prea am avut. Nici nu aveam cum, când este atâta durere în lume. Doar diploma obținută la concursul internațional de haiku organizat de Societatea de Haiku Constanța a reușit să mai aline gândurile triste generate de pandemie.

A.: Ce evenimente mondiale au avut cel mai mare impact asupra vieții dvs.? M.C.: Este chiar această pandemie.

A.: Există un lucru pe care ați fi vrut să ni-l comunicați, dar nu ați făcut-o niciodată? M.C.: Consider că nu există niciun lucru pe care aș fi vrut să-l comunic și nu am făcut-o. Parcurgând cu ochii minții, încă o dată, perioada de pandemie nu pot decât să sper că vom învăța din această lecție și că vom avea grijă ca această situație tragică să nu se mai repete.

A.: Peste ani, cum ați dori să își amintească de dvs. cititorii și prietenii? M.C.: În primul rând îmi doresc să am o activitate bogată, frumoasă și folositoare pentru cititori și prieteni și pentru iubitorii de cultură, literature și artă. Sper să-și aducă aminte de mine ca despre un om care a iubit frumusețile naturii înconjurătoare și le-a zugrăvit fie cu condeiul, fie cu penelul pe pânză.

26.08.2020, Constanța

Haiku

zarzăr înflorind nevăzut de nimeni –pandemie pe glob

blossoming apricot tree unseen by anyone –pandemic on the globe

teama de covid–19 –mă imunizez zi de zi cu virușii din laptop

fear of covid-19 I immunize every day with laptop viruses

carantină –pe străzile pustii nici tremurul frunzei

quarantine on the deserted streets nor the trembling of the leaf (traducerea în limba engleză și foto de Tiberiu Tizu)