Voichița Morar Spre stele – Towards the Stars
Spre stele Towards the Stars Voichița Morar traducerea în limba engleză Alexandra Flora Munteanu
Anticus Press, Constanța, 2018
Asociația Multiculturală “Anticus” Editura Anticus Press Constanța www.anticusmulticultural.org friends@anticusmulticultural.org
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MORAR, VOICHIŢA Spre stele = Towards the stars / Voichiţa Morar ; trad. în lb. engleză Alexandra Flora Munteanu. - Constanţa : Anticus Press, 2018 ISBN 978-606-94636-5-9 I. Munteanu, Alexandra Flora (trad.) 821.135.1
Tehnoredactare computerizată: Alexandra Flora Munteanu Traducere în limba engleză: Alexandra Flora Munteanu Corectură şi lectură: Elena Chirică Grafică: Mihaela Cojocaru Coperta: Elif Abdul Consilier editorial: Taner Murat
Servind scriitorul, salvăm patrimoniul Serving the writer, saving the heritage
Copyright © 2018 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului
VOICHIȚA MORAR
6
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Cuprins PREFAȚĂ __________________________________ 11 FOREWORD ________________________________ 14 POEME/ POEMS___________________________________ 17 Măsura timpului ________________________________ 18 Time Measure ________________________________ 19 Clipe... ________________________________________ 20 Moments... __________________________________ 21 Fratele meu... __________________________________ 22 My Brother... _________________________________ 23 Capăt de drum __________________________________ 24 End of the Way _______________________________ 25 Înserare _______________________________________ 26 Nightfall _____________________________________ 27 Cugetare ______________________________________ 29 Meditation ___________________________________ 29 Destin ________________________________________ 31 Destiny ______________________________________ 31 Oaza de lumină _________________________________ 32 Oasis of Light _________________________________ 33 7
VOICHIȚA MORAR Au fost odată... _________________________________ 34 They Were Once... _____________________________ 35 Bătrâne suflet __________________________________ 37 Oh, Old Soul __________________________________ 37 Lespedea casei__________________________________ 38 Home Plate __________________________________ 39 Oglinda _______________________________________ 40 Mirror ______________________________________ 41 Când voi pleca… _________________________________ 42 When I`ll Leave... ______________________________ 43 Unde, Doamne… ________________________________ 44 Where, My Lord… _____________________________ 45 Șoapta ________________________________________ 46 Whisper _____________________________________ 47 Adaug... _______________________________________ 48 I Add... ______________________________________ 49 Te voi căuta ____________________________________ 50 I`ll Look for You _______________________________ 51 Mamă dragă ___________________________________ 52 Dear Mother _________________________________ 53 Te caut... ______________________________________ 54 I Look for You... _______________________________ 55 Inimă de leu ____________________________________ 56 Lion Heart ___________________________________ 57 8
SPRE STELE TOWARDS THE STARS Cuvinte și durere ________________________________ 58 Words and Pain _______________________________ 59 Luminița-n țesătură ______________________________ 60 Light in the Stuff ______________________________ 61 Greu e paharul… ________________________________ 62 The Glass is Heavy... ___________________________ 63 Unui pictor uitat... _______________________________ 64 To a Forgotten Painter… ________________________ 65 Suntem călători… _______________________________ 66 We are Travellers... ____________________________ 67 Nu-i prea târziu...________________________________ 68 It`s not too Late... _____________________________ 69 La sfârșit ______________________________________ 70 At the End ___________________________________ 71 Tu... __________________________________________ 73 You... _______________________________________ 73 Țâșnește gândul_________________________________ 74 Thinking Gushes out ___________________________ 75 Lui Suflețel _____________________________________ 76 My Darling ___________________________________ 77
9
VOICHIȚA MORAR
10
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
PREFAȚĂ Incursiunea prin creația poetică a Voichiței Morar îmi creează impresia unei autoare profund marcată de momentele existențiale ale omului. Este un ton sigur, ușor temător, care induce cititorului sentimente conforme cu intensitatea și greutatea cuvântului rostit. Poemul „Măsura timpului” se dovedește a fi o avertizare: „De aceea, cititorule, ți-aduc,/ în slovele mele,/ măsura timpului, cu bucurii/ și tristeți,/ cochetând cu stelele” Starea de conștiență este cea care rostuiește afectul. Întreg universul participă la „durerea” ființei înlănțuite într-un destin: „nu scriem hoinărind la ele,/ printre stele/ ci scriem în praguri alese,/ ale nopții mirese.” (Clipe) Unele poeme sunt adresate membrilor familiei: fratele meu, mama, tatăl, în momente speciale ale vieții. Autoarea, ființă creștină, cu inițiere în taina sfântă a Creației, acordă sufletului un spațiu special:
11
VOICHIȚA MORAR „Sunat-a ceasul,/ bătrâne suflet,/ să zbori liber spre stele,/ către lumea fără de cuvinte...” (Bătrâne suflet) Acesta părăsește ființa la „capăt de drum”. Există o împăcare cu Sine și cu „firea” în momentul înțelegerii destinului și „al trecerii de prag”. Poezia, în genere, oferă temporizări și spațializări. Poemul „Înserare”, un veritabil pastel de rezonanță tradițională, aduce liniște și împăcare. Contemplarea naturii, în spiritul poeziei populare, invită la reculegere. „Oaza de lumină”, fragilă, necesară, în contrast cu întunericul sugerat, al necuprinsului, produce o stare de teamă, de neîncredere: „Cerșesc, cerșesc,/ o oază de lumină/ și mi-e atât de frig,/ și mi-i atât de frică...” (Oaza de lumină) Este frica de necunoscut, frica de întuneric, frica ce trădează și pregătește faza finală de trecere. În mitologia greacă zeul răspunzător de împărăția umbrelor era Hades. „Hades (în greaca veche ᾍδης sau Άδης, Háidēs) este zeul Infernului, sălășluind în împărăția umbrelor, pe care o cârmuie alături de soția sa, Persefona. Nu se cunoaște exact semnificația numelui, dar se presupune că vine de la „cel nevăzut” sau, după Socrate, „cunoașterea conceptelor elevate” (sursă Internet). Universul devine lasciv, nesigur și trimite la un trecut permanent existând în suflet. 12
SPRE STELE TOWARDS THE STARS „Au fost odată...” demonstrează o legătură permanentă cu tradiția, cu obiceiurile ce trebuie conservate. Chiar elementele de referință-poarta, stâlpii de lemn, scândura de lemn-creează atmosfera unui loc retras, într-o enclavă plină de tradiții și rezonanță ancestrală. Lemnul, prin seva sa, transmite esențe ale vieții de la țară, în mediul său, acolo unde liniștea și chibzuința conlocuiesc. Așa încât, pot spune că sentimentul predominant este tristețea. Trecerea prin viața care oferă și bucurii, și victorii este totuși limitată de sfârșitul implacabil, pe care fiecare îl gândește cum dorește sau nu. Versurile sunt scrise liber, cu interogații ce sporesc misterul adevărului suprem. Se vrea o cunoaștere a tradițiilor legate de „festinul” trecerii în altă lume, pregătirea sufletului pentru calea cea lungă, căci lutul va mai sălășlui pe pământ. Această filosofie a omului comun ce nu are pretenția unei elucidări a problematicii respiră în mai toate versurile. Este o poezie gravă, a existenței și a petrecerii într-o alta. Prof. drd. Alexandra Flora Munteanu
13
VOICHIČšA MORAR
FOREWORD The incursion through the poetic creation by Voichița Morar creates the impression of an author profoundly marked by the existential moments of the human being, It is a safe, slightly fearsome tone that induces feelings to the reader according to the intensity and weight of the spoken word. The " Measure of Time" poem is proving to be a warning: "Therefore, reader, I bring to you/ , in my words,/ the measure of time, with joy and sadness,/ coquetating with the stars". The state of consciousness is the one that measures and raises the affection. The whole universe participates in the "pain" of the being chained into a destiny. "We do not write bawling at them,/ we write on the thresholds of the bride/ night of the bride" (Moments) Some poems are addressed to the family members: my brother, mother, father, in special moments of life. The Creator, a Christian being, initiating in the sacred mystery of Creation, gives the soul a special space:
14
SPRE STELE TOWARDS THE STARS " Your watch sounded,/ old soul,/ to fly freely to the stars, to the world without words." (Old Soul) It leaves the being at the "end of the road". There is a reconciliation with Himself and with the "Nature" at the time of understanding the destiny and "the threshold". Poetry, in general, offers timing and spatialisation. The poem "Twillight" is a true pastel of traditional resonance that brings peace and reconciliation. The contemplation of nature, in the spirit of popular poetry, invites to silence. The "The Oasis of Light", fragile, necessary, in contrast to the suggested darkness, of the unclothed, produces a state of fear, of mistery: "I'm begging,I`m begging/ one oasis of light/ and I'm so cold, and I'm so afraid" (Oasis of Light).The fear of the unknown, the fear of darkness, the fear that betrays and prepares the final passage. In the Greek mythology the god responsible for the shadow kingdom was Hades. "Hades (in the ancient Greek ᾍ sau or Hades, Háidēs) is the god of the Inferno, dwelling in the shadow kingdom, which he leads with his wife, Persephone. The exact meaning of the name is not known, but it is supposed to come from the "unseen" or, after Socrates, "knowledge of elevated concepts". (Internet source)
15
VOICHIČšA MORAR The universe becomes lascivious, uncertain and sends to a permanent past that exists in the soul. "Once upon a time" shows a permanent connection with tradition, with habits to be preserved. Even the basicswood, wooden poles, wooden board-creates the atmosphere of a secluded place in an enclave full of traditions and of ancestral resonance. The wood, through its sap, transmits the essences of life in the countryside, in its environment, where silence and thought collide. So, I can say that the predominant feeling is sadness. The passage through life that offers both joy and victory is, however, limited by the immutable end, which each thinks as one wishes or not. The lyrics are written freely, with interrogations that raise the mystery of the supreme truth. It is a matter of knowing the traditions of the "feast" of the passage to another world, preparing the soul for the long way, but the clay will remain on the Earth. This is the philosophy of the common man who does not claim the elucidation of the problematic breath in all the verses. It's a serious poetry of existence and passing away in another. Prof.drd. Alexandra Flora Munteanu
16
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
POEME/ POEMS
17
VOICHIȚA MORAR
Măsura timpului Cititorule, eu îți dăruiesc durerea, iar tu dăruiește-mi răbdarea… Apoi, socotește-mă cum vrei, dar eu voi rămâne aceeași… Și gândul de-a-ți dărui ceva, să nu mi-l condamni niciodată; el este ca marea-nvolburată, ce se frământă de-a pururi în matcă. De aceea, cititorule, ți-aduc, în slovele mele, măsura timpului, cu bucurii și tristeți, cochetând cu stelele.
18
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Time Measure Reader, I offer you the pain and you offer me patience. Then, consider me as you want, and I`ll remain the same‌ And don`t ever blame the thought to offer you something; it is as the whirling sea, which ever stirs in its bottom. That`s why, my dear reader, I bring in my words the time measure, with joys and sadnesses flirting with stars.
19
VOICHIȚA MORAR
Clipe... Clipe de vrajă în toiul nopții, clipe de cuget în preajma morții, speranțe deșarte, fără ecou, asemenea iubirii curate și frânte a unui nebun. Nu gândim orișicând la ele, nu scriem hoinărind printre stele, ci scriem în praguri alese, ale nopții mirese.
20
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Moments... Magic moments in the midnight thinking moments by the death, hopes in vain, without any echo, as the pure and crossed love of a madman. Anyway we don`t think to them we don`t write wandering among stars, but we write in chosen thresholds, of the night bride.
21
VOICHIȚA MORAR
Fratele meu... Fratele meu cu ochii blânzi, tu ai venit în zori de zi, scăldat în lacrimi și durere, și ai crescut sfios, mlădiu, ca salcia la mal de râu… Un gânditor de mic ai fost, și-n drumul tău, și-al timpului trepte-ai urcat, fiind de-o tainică sclipire… Știu că te-apasă viața, dar nu-ți uita strălucirea!... Sufletul îmi plânge, când plânge al tău, iar când râzi tu, râd și eu, și îngerii din cer!...
22
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
My Brother... My good hearted eyed brother, you came at dawn, wetted in tears and pain and you`ve grown up shy, lissom, as the willow at the river bank‌ As a child you were a thinker, and in your way, and the steps of the time you got up being of a secret glitter‌ I know life presses you but don`t forget your brightness!... My soul cries when yours cries, and when you laugh I laugh, too, with the angels in the sky!...
23
VOICHIȚA MORAR
Capăt de drum Când viața asta m-a învins, și bolta cerului palpită, iar lutul se cutremură, m-am cununat cu moartea, în vremea prea fugară din destin. Mă strâng trecutele poveri, ca vița pe arac, iar timpul cel rămas cu spini m-a-ncununat. Acum, în ceasul firii, tainic îmi stăruie în piept dorința: să am, la trecere de prag, o fașă din tristele flori ale vieții cu care să-mi leg rănile eternei suferinți, ce încă plâng!... Destinul e destin… Mi se oprește pasul!... E capăt de drum.
24
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
End of the Way When this life vanquished me, and the vault of heaven thrills and the clay shivers I married with death in the fleeting period of the destiny. The old burdens press me as the vine on the vine prop and the remained time with thorns crowned me. Now, in time the desire, secretly, insists in the heart: to have,in the passing away moment, a dressing of the sad flowers life to dress with my wounds of the eternal sufferings, which still cry!... Destiny is destiny‌ My step stops!... It`s end of the way.
25
VOICHIȚA MORAR
Înserare După deal se-ascunde ziua, iar lumina i-a pălit. Se apropie-nserarea, și pe drum se-aud venind, înspre casă, răsunând a lor tălăngi, turmele de vite… Din frunzișul de pe drum, se aude-un freamăt blând. Se așază înserarea, lămpile, pe rând, se-aprind… În curând se-așterne noaptea, rar auzi câte-un lătrat, păsările dorm în cuiburi, liniște-i pe-ntregul sat… Galbenă câte o stea, candela lunii și ea, scăldându-se-n strălucire, luminează-ntreaga fire.
26
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Nightfall Day hids beyond the hill, and the light grew dim nightfall is coming, on the way the herd of cattle is coming home their sheep bells sound… In the leafage on the road a kind roar is heard the nightfall is setting, the lamps, in turn, switch on… The night comes soon, rarely you hear a bark, birds sleep in their nests, over the village is silence… A yellowish star, the moon`s candle,too, bathing in lustre lights the whole world.
27
Înserare
VOICHIȚA MORAR
28
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Cugetare În desaga mea de muritor, vreau să port: gânduri alese, vreascuri de meditație, clipe de chemare… Dar împlinirea vieții, bucuria și fericirea, îmi vor rămâne pentru altă dată…
Meditation In my mortal bag I want to keep: select thoughts, brushwood of meditation, calling moments… But the life fulfilment, joy and happiness, will remain for another time… 29
Destin
VOICHIȚA MORAR
30
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Destin Nu ai casă, nu ai masă, n-ai nici gard, și n-ai nici poartă… N-ai pe umărul cui plânge, fericirea nu te-ajunge… Singură printre străinifluture frumos prin spini…
Destiny You haven`t home, you haven`t a table, no fence, and you have no gate… You haven`t a shoulder to cry on, happiness doesn`t touch you. Alone among strangers-you nice butterfly on thorns....
31
VOICHIȚA MORAR
Oaza de lumină Cerșesc, cu mâna-ntinsă, o oază de lumină, dar e-ntuneric beznă și mi-e atât de frică… Cerșesc mereu, dar, nici o licărire, și chiar de-un fir de iarbă m-aș agăța de frică… Cerșesc, cerșesc, o oază de lumină și mi-i atât de frig, și mi-e atât de frică…
32
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Oasis of Light I beg with a stretched hand,for an oasis of light, but it`s pith dark and I`m so afraid‌ I always beg, but no sparkling, and I`d cling to the fear and even to a blade. I beg, I beg for an oasis of light and it is so cold and I`m so afraid‌
33
VOICHIȚA MORAR
Au fost odată... Când pașii tăi, copile, te vor purta spre casă, eu poate voi fi frunză sau fir uscat de iarbă… Și-n pragul porții, în locul mălinului în floare, vei întâlni doi stâlpi de lemn tociți de vremi și ploaie… De-oi întreba vecinii, și poate te-or cunoaște, afla-vei că ne-am dus cu toții, și ușa noastră e-ncuiată, și-o scândură de lemn este bătută-n poartă, ca semn, să știe lumea toată, c-aici, ai tăi au fost odată… 34
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
They Were Once... Child, when your steps, will carry you along home, perhaps I`ll be a leaf or a dry blade… And at the gate threshold, in the place of the bird cherry in bloom you`ll meet two wooden pillars worn-out by times and rain… If you ask the neighbours, and, perhaps, they`d know you, you`ll learn we, all of us, passed away and our door is shut, and a wooden board is stricken in the gate, as a sign all the people know here, yours were once… 35
Au fost odată…
VOICHIȚA MORAR
36
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Bătrâne suflet Sunat-a ceasul, bătrâne suflet, să zbori liber spre stele, către lumea fără de cuvinte, departe de cărți, departe de tot, și de toate!... O viață ștearsă, o lecție terminată… Bătrâne suflet, ceasul ți-a sosit!...
Oh, Old Soul Time comes, old soul, to fly free towards the stars, to the wordless world, far from the books, away from everything!... A wiped life, a finished lesson… Last hour arrived for you, old soul!...
37
VOICHIȚA MORAR
Lespedea casei Îmi pare casa atât de străină, iar locul din jur atât de umbros, încât cred că lespedea casei n-a fost prinsă destul și au rămas doar vise… Se-aud doar șoapte din ai casei pereți, voci mustrătoare și reci, murmurul celor ce-au fost și nu mai sunt, iar mesajul lor răzbate în tornade de timp… Plânge lespedea casei, după focul din vatră și râsete de copii, după a mamei mâncare aburind în ceaun, după vorbele tatei spuse cu tâlc… Plânge lespedea casei după timpuri apuse de mult, c-au rămas doar vagi amintiri, spuse în treacăt de cei ce mai sunt… 38
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Home Plate The house seems to me too strange and the surrounding place so shadowy, as I believe the home plate wasn`t fixed enough and only dreams remained… From the home walls whispers are heard cold and blaming voices the murmur of the ones that were once and they are not any more and their message comes to time tornadoes… The home plate cries, for the fire in the fireplace and childish laughings, for their mother`s cooking, steaming in the cast-iron kettle, after father`s sayings told with sense… The home plate cries for other times, that only dim recollections remained, said by chance but the ones that still exist… 39
VOICHIȚA MORAR
Oglinda S-au sfărâmat toate punțile ce duc spre mine, și n-a mai rămas decât oglinda în care-mi răsfrâng chipul ofilit, ce-l țin în palme obosite… O cupă de-otravă mă îmbie să-mi umezesc buzele uscate de vântul aprig al sorții care bate… Departe ea de mine!...
40
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Mirror All the paths towards me crossed, and only the mirror remained where I reflect my withered face, that I keep in tired palms‌ A bowl of poison prompts me to soak the dried lips by the impetuous wind of the fate which blows... It`s far from me!...
41
VOICHIȚA MORAR
Când voi pleca… Vântule, adu-mi visele ce s-au dus odată cu noaptea, ca să le pot măslui și să aflu cum se va sfârși această toamnă târzie… Câte flori se vor scutura, câte păsări se vor aduna la negrul cânt, și cine va iubi iubirea mea? Vântule, nu fi răutăcios și posac, aspru și rece ca haina ce-o voi îmbrăca în răceala pământului, atunci când voi pleca…
42
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
When I`ll Leave... Wind, bring me the dreams that left together with the night, in order to mark them and to learn how this late autumn will come to an end‌ How many flowers will shake, how many birds will gather at the black song, and who will love my love? Wind, don`t be malicious and gloomy, severe and cold as the coat I`ll wear in the ground coldness, when I`ll leave‌
43
VOICHIȚA MORAR
Unde, Doamne… Unde-mi este, Doamne, casa clădită din lut, casa sufletului meu? Care primăvară înflorită umbrește toamna vieții mele, lovind-o cu pietre? De ce ploaia de lacrimi îmi spală visele, ce le-am adunat în palmele mele cu greu, și le duce șuvoi în neant? Doamne, unde-mi este casa, cum mi-e viața, dar visele mele unde-s?
44
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Where, My Lord… My Lord, where is the house built of clay, my soul house? Which spring in bloom does the autumn of my life shadow hitting it with stones? Why does the tears rain wash my dreams, which I gathered in my palms with difficulty and does drive them as a stream to the nothingness? My Lord, where is my house, how is my life, but where are my dreams?
45
VOICHIȚA MORAR
Șoapta Mi-am depănat viața, pe acest pământ, sub asprele lovituri ale sorții. Îmi plec capul în fața destinului și mă las învăluită de amintiri, speranțe și plângeri… Tresar în cursul vremii, la șoapta gândului, care îmi spune zâmbind: și mâine e o zi din restul vieții!...
46
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Whisper I` ve reeled on my life, on this ground, under the severe buffets of fortune. I bow in the face of destiny and I let myself wrept by souvenirs, hopes and weepings‌ I shuder from time to time, at the thinking whisper which tells me smiling: Tomorrow is another day from the rest of the life!...
47
VOICHIȚA MORAR
Adaug... Adaug la durere, o altă durere, unei lacrimi îi adaug o ploaie întreagă de lacrimi, iar unui zâmbet, care-i doar un crâmpei din soarele rupt în două, îi adaug un noian de zâmbete, ca să topească durerea și lacrima.
48
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
I Add... At the pain I add another pain, I add to a tear a whole tears rain, and to a smile, which is only a part of the sun crashed into two, I add a lot of smiles to melt the pain and tear.
49
VOICHIȚA MORAR
Te voi căuta Te-ai ridicat spre cer, mamă, și te-ai pierdut printre stele… Te voi căuta în fiecare zi și noapte, până te voi recunoaște după icoana chipului tău, plin de strălucire…
50
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
I`ll Look for You You`ve raised to the sky, mother, and you`ve lost among stars… I`ll look for you everyday and in night until I`ll recognize you after the icon of your face, full of brightness…
51
VOICHIȚA MORAR
Mamă dragă La gândul că vei pleca în lumea înghețată a firii, am ferecat ușa și poarta, și am stat, zile și nopți la căpătâiul tău, de te-am vegheat… Și mâinile slăbite de vreme și de ani, ți-am sărutat, iar pe fața brăzdată de trudă și-amar, ți-am presărat plânse mângâieri și sărutări, în semn că te iubesc nespus, mamă dragă!...
52
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Dear Mother Thinking that you leave in the frozen world of the Nature, I shut the door and gate, and I sat at the head of your bed, and I was awake‌ And the hands grown weak by weather and years, and I kissed, again on the face wrinkled by work and suffering, I powdered cried caresses and kisses as a sign that I love you too much, dear Mother!...
53
VOICHIȚA MORAR
Te caut... În căușul palmelor mele țin o bucățică de pânză din cămașa chinurilor tale, tată... Iar acum, spăl cu lacrimi sudoarea suferințelor ce le-ndurai, și te caut... Din cupa amintirilor, sorb, la rândul meu, chinul, cu plâns și sughițuri, și sufletu-mi, ca marea-nvolburată, se zbate-n focul durerii… Și te caut…
54
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
I Look for You... In the scoopful of my palms I keep a small piece of linen from the shirt of your sufferings father… And now I wash with tears the sweat of sufferings that you endured, And I look for you… From the souvenirs cup I sipped in my turn, the pain, with crying and sobs, and my soul, like the whirling sea, struggles in the pain fire… And I look for you...
55
VOICHIȚA MORAR
Inimă de leu Tu, inimă de leu, ce străbați lumea întreagă, nu-ți face iluzii din vorbele deșarte construite de alții, și nu-ți întuneca mintea cu răutatea celor din jur… Iubește cu tărie viața, și lasă inima să-ți vorbească!...
56
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Lion Heart You, lion heart, that wander the whole world, don`t make illusions of the words in vain built up by the others, and don`t dull your mind with the malice round you‌ Love strongly the life and let your heart speak to you!...
57
VOICHIȚA MORAR
Cuvinte și durere Cuvintele tale au căzut ca un fulger peste sufletul care abia pâlpâia… Și cum ploaia de vară, ce cade năvalnic peste bolovănișul din deal și-l surpă-n bătaia stropilor, tot așa și-acel suflet plăpând geme de durerea loviturilor din ale tale cuvinte grele, spuse la mânie, fără să cugeți la urmări… O, tu suflet pribeag, mereu rătăcești prin biciuirile stropilor de ploaie!...
58
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Words and Pain Your words got down as a lightening over the soul which scarcely flatters‌ And as the summer rain, which gets down impetuously over the blocks on the hill and crumbles in the pattering, the same with a frail soul that groan of the hittings pain out of your heavy words said at fury, without thinking at effects‌ Oh, you wandering soul, you always stray about through the drops of rain!...
59
VOICHIȚA MORAR
Luminița-n țesătură Am strâns în poală de fetiță curcubeie de beteală și le-am tors, pentru urzeală, să țes covor astral prințesei lunii lui Floral. Mi-am pus inima-n suveică, să țes covorul cu lumina viselor culese din stele, presărat cu chihlimbar, din preajma iazurilor de cleștar, și l-am brodat cu toate florile de mai. Și peste toate astea, pentru Luminița-n țesătură, mi-am pus credința-n rugăciune, să-i fie binecuvântat drumul în lume.
60
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Light in the Stuff I`ve collected in the skirt as a girl rainbows of tinsel and I spun them, for warp, to weave an astral carpet for the Moon Princess, Floral. I`ve put my heart in a shuttle to weave the carpet with the light of the dreams picked up out of the stars, to powder with amber, near crystal ponds, and I embroidered with all May flowers. And over all for Luminiศ รก/ light in the stuff, I`ve put my belief in praier, her way in the world to be blessed.
61
VOICHIȚA MORAR
Greu e paharul… Câtă durere și sfâșiere are sufletul, când se desparte de trup!... Se zbate în chinuri, se zbate-n tăcere și nimeni nu-i poate da ajutor… Câtă suferință, fără alinare, în clipe lungi care par veșnicii… Sufletul gemând se uită cu jale către cei dragi, și cere iertare, cată în jur, dar nu e scăpare, privește spre cer, și cere-ndurare… O, Doamne, greu e paharul!...
62
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
The Glass is Heavy... How much suffering and sorrow the soul has, when it separates from the body!... It struggles in torments, it struggles in silence, and nobody can help it‌ How much suffering, without tempering, in long moments that seem eternities‌ The soul groaning looks in dispair at the dear ones, and apologizes, and seeks for round it, but there is no escape it looks to the sky, and asks for pity Oh, My Lord, the glass is heavy!...
63
VOICHIȚA MORAR
Unui pictor uitat... (lui Mircea) Tu nu ești nici domnitor, nici împărat, ești blândul copil care ședeai la margine de sat… Și-ai pus în pânzele tale tot sufletul, harul, și toate gândurile satului, ca să le citească cei care știu, dar ei au plecat capul în fața ta și-a pânzelor, fără să spună nici un cuvânt… Iar tu, cu amăgire și durere, n-ai mai avut răbdare să-ți iei rămas-bun, de la toți, și pânzele tale…
64
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
To a Forgotten Painter… (to Mircea) You are not a leader, not an emperor you are the kind boy that dwellt at the edge of the village… And you put in your paintings all your soul, gift, and all the village thoughts to read them the onest hat know, but they bow their head in face of you and your paintings without saying a word. And with cheat and pain you`ve had no patience to say good-bye to all and your paintings…
65
VOICHIȚA MORAR
Suntem călători… Suntem călători pe-acest pământ, și-n marea trecere ne găsim rândul… Suntem puf de păpădii purtate-n vânt, suntem o mână de pământ… Suntem și buni, suntem și răi, suntem prăpastia din văi, dar suntem și munte, și susur de izvor, din cântecul de lacrimă și dor… Suntem cenușa din care vom renaște când cerem îndurare și păcatul ni-l vom recunoaște!...
66
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
We are Travellers... We are travellers on this earth, and in the great passing away we find our turn… We are dandelions in bloom carried by wind we are a handful of ground… We are either good and bad, we are the abyss in the valleys, but we are mountains, and a murmur of a break, out of the tear and longing song… We are the ash which we`ll revive when we ask for pity we are going to confess our sin!...
67
VOICHIȚA MORAR
Nu-i prea târziu... Întârziat poet de vreme și de ani, timid întinzi spre lume gânduri rostuite-n slove, și așternute cu grijă pe hârtie, sfidând uitarea, și-așteptând un semn sau poate o părere… Și nu-s zadarnice-ncercări, că nu e prea târziu...
68
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
It`s not too Late... Delayed poet by time and years, you timidly sends towards world thoughts expressed in words, and put on paper carefully, defying the forgetting, and waiting for a sign or, perhaps, an opinion‌ And the tryings are not in vain, because it isn`t too late‌
69
VOICHIȚA MORAR
La sfârșit Giulgiul cu parfum de trandafir, și miresme de busuioc și mir, cade ușor peste trupul înțepenit și peste fața galbenă, ca de ceară. Un capac de scândură, împodobit cu mătase alba, așteaptă tăcut în cuie să fie bătut… Un popă începe și el slujba de bun-rămas, zicând că orice creștin, în lumea asta venit, își poartă trupul între un început și-un sfârșit…
70
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
At the End The shroud with rose perfume and smells of basil and unction falls over the stiff body and over the yellow wax –coloured face. A wooden lied embroided with white silk, waits silently to be driven a nail into it… A priest beghins, too, a farewell divine service, saying that any Christian come in this world, bears one`s body between a beginning and an end…
71
La sfârşit
VOICHIȚA MORAR
72
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Tu... Te-ai născut într-un târziu de toamnă, și nu te grăbeai să vii de parcă… trebuia să țeși un sul din viața pe care să pășești pe mai târziu și, venind ca o revelație, ai adus cu tine un dar divin– Luceafărul de dimineață…
You... You were born in a late autumn and you didn`t quicken to come as if… You had to meave a roll of life which you leave later and, coming as a revelation, you brought with you a divine present– The Morning Star… 73
VOICHIȚA MORAR
Țâșnește gândul Văd moartea cum aprinde făclii în cimitirul iernii mele, văd umbra unei sălcii, pod peste ape-nvolburate… Țâșnește gândul printre clipe: cât de fugare sunt zilele!... Și rog cu plecăciune timpul să mai zăbovească, căci speranțele ascunse-n uitare, revenind ca licuricii în noapte, îmi fulgeră mintea și sufletul… Câte lucruri neterminate… Câte vise nerealizate… Dar timpul pe nimeni n-așteaptă!...
74
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
Thinking Gushes out I see how death switches on flames in the cemetery of my winter, I see the shadow of a willow, a bridge over whirled waters… Thinking gushes out among whiles: how fleeting the days are!... And I ask time with a bow to remain anymore because the hidden hopes in forgetting like glow worms returning in night, lighten my mind and soul… How many unfinished things… How many unrealized dreams… But time doesn`t wait for anybody!...
75
VOICHIȚA MORAR
Lui Suflețel Ești sufletul ce te asemeni cu apriga văpaie a soarelui și cu blândețea lunii, iar printre stele, ești lumina luceafărului ce-mi strălucești bătrânețea, dându-mi speranțe pentru mâine… Ești copilul drag, cu ochii calzi și pletele în vânt, ești floarea timpului meu, ești mângâierea și curajul în neputințele ce mă ajung…
76
SPRE STELE TOWARDS THE STARS
My Darling You are the soul that resembles with the ardent flame of the Sun and with the Moon kindness, and among stars, you are the light of the morning star that glitters my oldness, giving me hopes for tomorrow‌ You are the dear child, with warm eyes and your hair in wind, you are the flower of my time you are the caress and the courage in the powerlessnesses that come‌
77
VOICHIȚA MORAR
78