travelmania nr.1, Noiembrie 2011
seasonal:
ski-trend 2012, Slovenia, Franta
culture:
Casablanca, orasul din filme
cool travel:
Amsterdam, Red District Neuschwanstein, Castelul povestilor
shopping non-stop in Singapore cuisine:
Burek, Zganci, Struklji
nightlife:
Nopti fierbinti in Cuba winter 2011 1
2 winter 2011
winter 2011 3
4 winter 2011
winter 2011 5
travelmania: editorial Revista TravelMania completeaza natural, din luna noiembrie 2011, colectia de reviste on-line din familia MallMania. Noutatea insa nu este aici! DIn luna februarie 2012 ne propunem sa lansam un concept total nou pe piata on-line din Romania, si anume conceptul "DYI Tourism & Cuisine". Pentru ca lumea noastra este din ce in ce mai mult legata de "on-line", de ce n-am trece un pic dincolo de "linie" pentru a lansa prima agentie de travel... virtual. "Travel virtual" inseamna sa calatoresti in diverse locuri din lume, fara sa parasesti calculatorul. E ca si cum ai citi o carte! Agentia noastra de "travel virtual", va propune diverse destinatii, pentru care va ofera informatii exhaustive: linkuri, fotografii, videoclipuri, sfaturi de calatorie, costuri, practic orice. Ei bine, la inceput, poate parea o nebunie, insa dupa 2-3 vizite virtuale, veti vedea ca nu este! Mai mult, experienta poate fi completata cu "DYI Cuisine" si chiar va recomandam acest lucru! Noi va oferim retetele traditionale ale mancarurilor intalnite in destinatia pe care o vizitati virtual. Astfel, in timp ce calatoriti virtual la Viena, puteti sa savurati un strudel vienez si sa ascultati compozitiile lui Johan Strauss! Interesant, nu? Click & travel with us! 6 winter 2011
winter 2011 7
Ski-trend 2012: Franta Staţiuni de ski franceze
Printre cele mai populare resorturi de ski din lume, staţiunile franceze din Alpi sunt alegeri fireşti pentru cei cei care-şi doresc o vacanţă activă, cu zăpadă, sport, adrenalină, dar şi cu peisaje naturale de vis. Care sunt cele mai interesante dintre aceste staţiuni, aflaţi de la noi! 8 winter 2011
Chamonix u ce să zdruncine c rancezii au de
F r ţia staţiunilo a m re p su s serio poate : Chamonix e n e ţi e lv e i ai sk d cu cele m n â c ri o ra u conc inilor. rturi ale vec so re re la u ntp po muntelul Mo le le a o p la Situată din înalt punct i a m l e c , c Blan 4810 m identală, cu c c O a p ro uit, în u E onix a găzd m a h C , e in d lor altitu iţie a Jocuri d e a m ri p , anul 1924 Iarnă. Olimpice de
travelmania: seasonal
ai este mult m a e n u ţi a st r 741, Da fondată în 1 st fo A . ” ă n “bătrâ iţiilor putul exped e c în u c tă oda rama nceze. Pano a fr e n ta n o uropa m piscuri din E e lt a în i a m celor gheţari numeroşilor ţa n ze ă! re p şi evărat, unic d a u c , e fi o fac să din pârtii de ski, e d m k 0 5 1 Cu nd, pentru ski fo ţile care 42 km toate facilită ră fe o ix n o m Cha rturuilor ticarea spo c ra p u tr n e p şi de tinaj artistic eo de iarnă: pa alpinism (est i, e h c o h , za lui vite a alpinismu a c c e M tă . adevăra i, snowboard sk , !) n a e p euro
Pentru ceilalţi însă, avem o altă recomandare: opriţi-vă doar la punctul de pornire al pistei, L’Aiguille de Midi, vârful din apropierea lui M ont Blanc, cu o altitudine de 38 42 m. Cumpăraţi-vă un ce rtificat, cu 1 euro, care să vă ateste prezenţa acolo! Un alt loc obligator iu de vizitat în Chamonix este M area de Gheaţă, “Mer de G lace”, din gheţar, unde sculpt urile de gheaţă se refac an ual, spre deliciul vizitatorilor.
rtii ne şi pâ o z e t u sc s ai cuno a Flagere / Le Cele m L , t ands Breven , Les Gr sunt Le s d r a n omaine s Pla Praz, Le Argentiere şi D rii tru schio s/ t n e e t P n . o s r M ou din e / Le T ff-piste o a r a de Balm d ţi, legen llee Blanche, o avansa etri, cu , La Va ix m n o il o k m o Cha 20 de m, este 0 e peste 0 d 7 2 ă g e n lu el d ă de niv t! diferenţ e neuita d ă ţ n experie
winter 2011 9
Val d’Isere
owboarderii Atât schiorii, cât şi sn k sunt şi iubitorii de telemar staţiune bineveniţi în această ărat paradis splendidă, un adev stratului de “off-piste”! Grosimea ani este în zăpadă în ultimii 10 eastă staţiune medie de 6m, în ac udine! aflată la 1850 m altit vestic oferă Versantul sud / sudrţiunea pârtii uşoare pe po vin mai superioară, care de mai joase. abrupte în porţiunile stic are pârtii Versantul nord / ve zonă oferă lungi şi line. Această ai frumoasă, şi panorama cea m 810 m), către Mont Blanc (4 656 m) şi La Grande Motte (3 2 m). Toate Grande Casse (385 litatea La pârtiile ajung în loca t de Val Daille, care este lega d’Isere prin skibus.
10 winter 2011
winter 2011 11
Les Trois Va
ll
es - Les Men Situată la 18 uires 50 m altitud ine, în inima Olymoic Sa voy, staţiun ea de schi L Menuires est es e parte inte grantă din superregiun ea de schi L es Trois Valle (alături de V es al Thorens, M eribel, La Tania si Cou rchevel), un a dintre cele mai mari reg iuni de schi din lume, cu 600 km de p ârtii de schi şi cu 200 de instalaţii pe cablu! În Les Menu ires sunt 160 km pârtii de schi, care su nt deservite de 37 instala pe cablu. C tii e este cel m ai interesan însă la Men t uires, din într eaga zonă Les Tro is Vallees, e ste faptul că pre ţurile la serv Risoul-Vars - La Foret-Bla icii sunt foarte nce accesibile! Staţiunea de schi Risoul este una dintre cele mai sudice staţiuni din Franţa, dar, datorită expuneri i nordice, are condiţii ideale de zăpadă. Este conectata cu sta ţiunea Vars, alături de care formează domeniul de schi Foret-Blanc he. Cel mai mult ne place aici mini-c lubul “les P’tits Montagnards”, o grădin iţă de ski pentru copii de la 6 ani pâ nă la 12 ani.
12 winter 2011
cu cele c, Mageve, n la B t n o este o M îngropat în snowboard, r, şi i o it h c sc lu u ră tr un st n e Un oraş rismatic, cu de pârtie p a i c tr ş e ra m o ilo n k u e ză. Este orturi peste 100 d nala france practica sp io a iţ e d d a tr le e ţi n tă u ţi ili altă staţi aparte: pute lângă posib u e P să . l c u si c la e c tru farm charm alpin vizitat şi pen e st e l şu ra o de iarnă, deopoztrivă vedea aici , buticuri, restaurante , i romantice dar şi locaţi ievale bine clădiri med ai mult, în păstrate. M oux se află zona Mont J ruptă pârtie o foarte ab înclinaţia neagră, cu de 33%!
Mageve
Alpe d’Huez
Rousses, Alpe Situata la 1869 m masivului Grandes al c di su ul nt rsa ve zile însorite altitudine, pe torita celor 300 de da , e” ar so în la su “In ectiv 11 ore d’Huez este numită zi în decembrie, resp pe e ar so de e or ţiunile: 5 pe an şi celor 7, te conectată de sta es s se us Ro es nd ra hi G e. 245 km de în aprilie. Aria de sc Vaujany şi La Grand s, la cu Re rd lla Vi , umeţii Auris, Oz en Oisans km de trasee de dr 30 şi nd fo hi sc de piste mai pârtii de schi, 54 km d’Huez se află cea pe Al la , us pl În . na lă. zo 16 km lungime tota de iarnă dominmă cu ”, ne en ar “S e, din lum lungă părtie neagră
winter 2011 13
Castelul din povesti Castelul din povesti: Neuschwanstein
Castelul Frumoasei din Pădurea Adormită există în realitate! Dar nu la Disneyland, aşa cum credeaţi! Noi vorbim despre castelul Neuschwanstein, originalul din arhitectura căruia s-au inspirat cei de la Disney când au gândit palatul prinţesei. 14 winter 2011
Cel mai vizitat castel bavarez
Castelele din Bavaria au o reputaţie în rândul turiştilor europeni. Dar, dintre toate, un ul se poate mândri într-adevăr cu un renume mondial: castelul Neuschwanstein, pe care-l
travelmania: cool travel
Inovaţiile regelui
vizitează nu mai puţin de 1,3 milioane de oameni pe an. Superba construcţie se află la Allgäu, o regiune de la sud de Bavaria, la poalele Alpilor. La început gândit ca o fortărea ţă, Neuschwanstein a fost ridica t pe o stâncă abruptă, la cerer ea lui Ludwig (Ludovic) al II-lea, rege al Bavariei, începând din 1868.
i Regele şi-a pus amprenta ma re mult decât din punct de vede financiar, asupra castelului: toate sălile, inclusiv decorurile exterioare, s-au construit pe i baza ideilor regelui. Cu doi an i, înaintea începerii construcţie de Ludwig vizitase castelul gotic o la Wartburg, care se află pe : stâncă deasupra văii Wartburg şi uia a ţinut minte poziţia acest in a ales şi pentru Neuschwanste o astfel de aşezare, deasupra a Râului Pollat. Apoi, după ce e citit povestea lui Persifal despr ca s cavaleri, tot regele a dispu Sala Tronului să fie pictată cu scene din “Sfantul Graal”. În u plus, lucru extraordinar pentr acea vreme, castelul avea o bucătărie modernă, ba chiar încălzire centrală şi lift!
winter 2011 15
Un rege neb
u
n? Însă multe d intre ideile in ovatoare ale regelui a u fost, la ac ea vreme, considerate acte de neb unie. Devenit reg e al Bavarie i la de 18 ani, L vârsta udw degrabă inte ig II era mai resat de art ă şi de arhitectură, decât de p olitică. A construit, pe lângă Neusc hwanstein, alte două c astele impu n ă toare: Herrenchiem see şi Linde rhof. Regele era conside rat un exce n tric, ba chiar, exact în dormitoru l său de la Neuschw anstein, a fo st declarat oficial nebu n! Trei zile m ai tarziu a fost găsit, îm preună cu d octorul său, înecat în lacul Starn b erg, din apropierea castelului N euschwanst Dincolo de ein. legende şi d e sumbra realitate, un lucru rămân e cert: pala îşi merită pe tul deplin renu mele de “Castelul din Poveşti”.
ramă O pano peisajul la ă e b d r e i, aic sup astelul, superb
16 winter 2011
te ară c Totul es înconjo ii lp A ( cadă de basm l se află o cas e, er ăe iar lâng la cele 15 cam u c ), de 45 m ilnic publicului, mare z e ai deschis rate cu cea m are c r interio d o il detalii lu r u t ic har ma p lor lui Ric risă grijă. Te e r e p o esc aa este ce iecare scenă d îşi f r: uzica sa m Wagne în r o e al it poz n peret u e p de com l u re că ivalent de mira e are ech t s e u st lui! N ein a fo t s n castelu a w niei Neusch l Germa a Palatul t a id cand oi şapte n e în singurul r lo e c u-s lista pentru clasând , ii m lu ale uri. minuni 1 de loc 2 le e im pr
winter 2011 17
18 winter 2011
winter 2011 19
Ski-trend 2012: Slovenia Staţiuni de ski slovene
Principala atracţie turistică din Slovenia o reprezintă staţiunile de ski din zona alpină . Majoritatea se află pe teritoriul Parcului Naţional Triggalv. Îns ă de ce aleg tot mai mulţi turişti să schieze în Slovenia, când s-ar putea îndrepta către vecinii ei celebri? Pentru că staţiunile de aici sunt la fel de frumoase precum cele din Austria sau din Italia, dar oferă servicii mult ma i ieftine!
20 winter 2011
travelmania: seasonal Kranjska Gora
Dintre toate centre le de ski din Slovenia, cel mai cunoscut este Kran jska Gora. Staţiunea se află la 90 km nord-vest de Ljublja na. Este foarte aproape şi de Italia, şi de Austria: până la graniţe sunt doar 6 km la ve st şi, respectiv, la nord-v est. Aşa se face că majorita tea turiştilor din Kranjska Gora sunt austrieci şi italie ni, care vin aici pentru că au parte de aceleaşi condiţi i ca în staţiunile de ski din ţările lor, dar, aşa cum sp uneam, la preţuri mai mici.
ice a Tot datorită aşezării geograf njska staţiunii, turiştii care vin la Kra de e Gora pot schia şi pe pârtiil prin vecini. Se poate merge în Italia, la Tarvisio (este la o stria, distanţă de 58 km) sau în Au la Villach (este la doar 24 km ). distanţă de staţiunea slovenă Lungimea pârtiilor de ski este cu de 30 km. Sunt pârtii dotate cu nocturnă, cu 4 telescaune şi 16 ski-lifturi, întreţinute foarte el de bine. Se poate schia şi la niv saţi: începători, şi la nivel de avan există 3 pârtii dificile, 13 pârtii medii şi 6 uşoare.
brie decem in d ă z . l durea i martie Sezonu lu l u it ş r sfâ în până la este inclusă şi a Staţiune trenaţional de i in l Aici, ma a, circuitu i. k s e d tiţii la Planic e compe d ia t lă r e pâ Mondia ă p u exact p C nual o se ţine a de Ski, pentru ş. nă lom uria la s i ş Masculi m . ele slalo e: www disciplin detalii găsiţi p lte Mai mu -gora.si a kranjsk
winter 2011 21
Zona Marib
o
r, Pohorje Regiunea sl ovenă Poho rje se întinde pe o suprafa ţă de aprox imativ 1000 de kilometri. Este o zonă su perbă, acoperită a proape în în tregime de păduri d e conifere. Regiunea este domina tă de oraşu l Maribor, cu aproape 115000 de lo cuitori, considerat a l doilea ora ş ca mărime din Slovenia . Chiar dacă vă veţi afla în zonă pentru a pra ctica activit ăţi sportive, merită să ve deţi şi ceala ltă faţă a zonei Pohorj e. Aici, în ap ropiere de Maribor, se află nişte vii despre care se spune că sunt cele m ai vechi din lume. Cresc pe lângă râ ul Drava, de mai mult de patru se c ole! De-a lungul râulu i Drava se a flă Lent, un oraş pitoresc alt , faimos pen tru Festivalu Multicultura l l din Lent. V iile întinse, care încep de la margin ea oraşului, până peste dealurile Ma ribor, se întrepătrund cu peste 50 kilometri de “drumuri ale vinului”. de magazine ă fl a e s ri mai drumu e poate fi C Pe aceste . e c ti s ri ert, rme tu ă cu vin fi n a c vinuri şi fe o ţi e pârtiile cât să b trecută pe e plăcut de p i z re a osito după o ob i un iere! viticol, ci ş ş ra din aprop o r a o pe u este d le de schi ii rs u c Maribor n x e ski plecare în entrele de C punct de . re ie p h, in apro ici sunt Are a versanţii d e d te u c unos te cu cele mai c sunt dota le ii rt â P . e e de op e: mijloac Rogla şi K rn e d o m ăpadă ilităţile toate fac cabină), z le te , n u a lesc acces (te nocturnă. re a in m u il artificială, 22 winter 2011
Pe pârtii le din zo nă are lo Cupă M c şi o ondială Feminină pentru d de Ski, isciplinele slalom şi uriaş. slalom Activităţ ile sportiv e pe care puteţi în cerca la le M aribor Po nu se red horje uc doar la descope ri aici tra ski. Veţi se pentru e xcursioniş e montane t i de ciclis m şi călă şi pentru iubitorii rie. Poho vizitat de rje este asemene a de iub paraşutis itorii de m, plano rism. Se p călătorii ot face cu balon ul su exp ghizi loc ediţii cu ali, pent ru cei ca descope re dores re împre c să jurimile, seculară c u pădure şi cu ape a le foarte po pulare su limpezi. Iarna, nt şi sănii câini sau le trase d inchirieri e le de sno wmobil.
winter 2011 23
Bovec
rdStaţiunea Bovec se află în no vestul tarii, tot în apropierea graniţei cu Austria şi Italia. De sejur altfel, puteţi alege şi aici un eţi de ski combinat, pentru că av : ilor în apropiere staţiunile vecin - 30 Sella Nevea - 25 km, Tarvisio , km (Italia) şi Arnoldstei - 45 km Austria. Zona staţiunii Bovec, aflată pe Muntele Kanin, este cea mai înaltă regiune de schi din Slovenia, pârtiile fiind la o altitudine de 1.600-2.289 m. km. Lungimea lor este de peste 60 ină, Din dotări fac parte o telecab 3 telescaune 3, 2 teleski-uri. w. Mai multe detalii găsiţi pe: ww bovec.si
24 winter 2011
Bohinjska şi Bistrica
Tot în Alpii Iulieni se află Bohinjska şi Bistrica, două staţiuni de lângă lacul Bohinj. Interesant este că aici puteţi parctica o multitudine de sporturi, nu numai ski. Fiind exact lângă lac, staţiunile sunt un paradis pentru iubitorii de activităţi acvatice. Sunt amenajate aici şi trasee pentru schiorii cross-country, de asemenea facilităţi pentru ciclism montan, parapantă, alpinism sportiv.
winter 2011 25
Shopping non-stop în Singapore ad si pe faimoasa Orchard Ro De la mall-urile imense de etnice, Singapore este un pâna la pietele din cartierele . paradis al cumparaturilor
Diversitate Si preTur i mici Sin
gapore este el însu şi ca un imens mall, menit sa te fascineze, să te distreze, să te facă să cumperi. Oferta este va riată: găsiţi orice în centrele co merciale. Şi mai e ceva: deoare ce Singapore este unul dintre cele mai importante porturi din As ia de Sud-Est, taxele vamale sunt foarte mici, de aceea şi preţurile su nt accesibile! 26 winter 2011
ste tot Mall-uri pe r:aşa am
urilo Patria malloraşul-stat i putea num ri 40 de mall-u . re o p a g in S Ce r bulevard! pe un singu orsta?! Şi nu v a e d ţi e n u sp numall-uri obiş bim despre adevărate ite, ci despre genului. etaloane ale
travelmania: shopping
Orchard Road, raiul cumparAturilor
Cele mai multe dintre aceste centre se află pe celebrul bolevard Orchard Road. Reprezentanţe ale marilor case de modă, dar şi magazine universale, restaurante, cafenele în aer liber, cineplex-uri şi, bineînţeles, mall-uri: Orchard Road este un adevărat paradis al shopping-ului şi al entertainment-ului! Ngee Ann City, Wisma Atria, Centerpoint şi Tangs sunt cele mai populare centre comerciale de pe bulevard. winter 2011 27
Vivo City, cel mai mare mall
Tangs Singapore
d Road, Rămânem pe Orcar s Singapore, unde se află şi Tang ru comercial cel mai vechi cent azin univerdin ţară. Fostul mag astăzi un sal din anii 1930 este în care s pot mall pe cinci etaje, Spre deosecumpăra de toate. Ngee Ann bire de exclusivistul re este mult City, Tangs Singapo eea, şi mult mai accesibil, de ac ul al treilea mai popular. La etaj nişte buticuri al centrului se află i şi batice care vând mătăsur ai popolare tradiţionale, cele m pore. suveniruri din Singa
Mustafa Ce ntre, un mall des chis non st Pentru mine op c
Vom începe incursi unea în fascinanta lume a cumpă răturilor numită Singapore cu Vivo City, cel mai mare dintre mall-urile sale, cu o suprafaţă tota lă de peste 140.000 km pătraţi. Este unul dintre cele mai pline de vi aţă mall-uri din lume. Şi numele mal l-ului, VivoCity, este inspirat de cuvâ ntul “vivacitate”. Pe acoperişul cl ădirii se află un parc, ce conţine at ât un amfiteatru în aer liber, cât şi un aqua-park de mărimea a cinc i bazine olimpice! Peste 300 de magazine, un traseu de promenad ă de 300 de m înspre port, o piaţ ă de 20000 m pătraţi: cam asta în seamnă Vivo City, cea mai mare destinaţie.
el puţin, Mu stafa Centre litate: un m all deschis n pare a fi un o vis devenit n -stop, 24 de (mai puţin o reaore din 24, 3 zi, în timpul 65 de zile p festivalului in mirare că c e dian Deepa an entrul este p wali). Nu est lin de turişti gurul mall d e de şi de clienţi eschis tot tim noaptea: e pul! Se află ste sinîn cartierul L 28 winter 2011 ittle India.
winter 2011 29
e City y, de p it n C n n A n es e Nge Ngee A d, revista Forb u c m ă e curân l celor Continu Road. D ru într-un top a de d h r a c r ii nt O . Iubitor cest ce e a m s lu lu n c a in ll-uri din Christia a e ţ m n e a t t a n preze mai stil leef and i aici re C s ă n g a r V o , lux v ngă pard n, pe lâ di, Cho a n e m F z , it r e intre Dio Stuart W ice de top, pr u a s ls Arpe smet . zine co a g u M.A.C a a m s n 15 w o olton Br care M
Great Singapore Sale
Dacă toate acestea nu v-au convins că Singapore este destinaţia ideală de shopping în acest sezon, mai e ceva! Urmează marele festival al reducerilor “Great Singapore Sale”. Evenimentul va avea loc anul acesta între 29 mai şi 26 iulie. Toate magazinele şi mall-urile fac discount-uri substanţiale, de până la 70 %, în această perioadă. Detalii despre marile reduceri pe www.greatsingaporesale.com.sg
30 winter 2011
Funan Digitalife Mall
Un mall numai cu gadgeturi şi cu tehnologie de ultimă oră! Ce spuneţi de asta, domnilor? Se află în piaţa Sim Lim Square , se numeşte Funan Digitalife Mall şi este cel mai popular centru de IT shopping din Singapore.
winter 2011 31
Casablanca: orasul din filme Cel mai mare oraş şi port al Marocului este Casablanca: “Casa Alb ă”, în limba spaniolă.
i O capodoperă filmată aic ei frumol un red că acesta este începutu “C lebră replică ase prietenii” – aşa sună o ce podoperă din filmul “Casablanca”, o ca purilor, cinematografică a tuturor tim iştii care filmată în port. Într-adevăr, tur rietenesc din viziteazăCasablanca se împ le pelicuprima cu oraşul ce a dat nume le pe Ingrid lei ce îi are în rolurile principa gart. Bergman şi pe Humphrey Bo 32 winter 2011
travelmania: culture odern Un oraş mzut filmul, atunci cu în vă să vedeţi Dacă aţi ţi aştepta
vă ve -albastre, lb a e siguranţă s a c ca acele spuCasablan Ei bine, vă . e c ti n a sta vechi, rom ă nu acea c m u c a de pina nem încă ă va întâm tăzi v e c a e in de as este imag Metropola ! ul a c n la b dina (oraş e M în Casa în r a ază do mai păstre fera din film. Restul os odervechi) atm este dominat de m i că ntre de Casablan zante, ce o p im i ir d je la nitate: clă e largi, pla luxord a v le u b , azinele afaceri ntic, mag l a tl A l u n a ină peisaju m Oce o d a te s ace ase, toate oraşului.
Medina, Oraşul Vechi
Să pornim totuşi călătoria no astră în Casablanca din Medina, Oraşu l Vechi, asta ca să rămânem în atmosfera romantică a filmului! Puteţi chiar să beţi o cafea la localul în care se petrece acţiunea din peliculă, Rick’ Cafe! Nu rataţi aici zidurile de vest ale medinei, skala (bastionul) şi turnul cu ceas din perioada colonială! Dar cele mai impres ionante rămân străduţele vechi, înghesuite, unde la tot pasul neguţătorii se întrec în a vinde mirodenii, produse de patiserie, suveniruri.
Moscheea Hassan II, a doua ca mărime din lume
Continuăm cu Moscheea Hassan II, cea de-a doua moschee din lume ca mărime, după cea din Mecca. Este ridicată pe o platformă plasată pe apele Oceanului Atlantic. Această posiţionare face posibilă existenţa unui detaliu unic în lume: o parte a podelei moscheei este din sticlă. Prin ea se poate vedea apa oceanului în momentul închinării! În plus, o parte a winter 2011 33
tavanului moscheei este mobil. La evenimente speciale, această porţiune se poate da la o parte, rămânând, deasupra, doar cerul liber. Moscheea poate fi vizitată zilnic la ore fixe de către turişti, cu excepţia zilei de duminică.
Minaretul Marii Moschei
Cu o înălţime de 210 m, minaretul Moscheii Hassan II este cel mai înalt edificiu din Maroc şi cel mai înalt minaret din lume. Pe timpul nopţii, un imens laser îşi aruncă din minaret lumina, în direcţia oraşului Mecca.
Marabout, sfinţilor mormintele estinaţiile ânem la d
Răm antă valoare câţiva de o import arabout, la M la m e g n aju suliţa spirituală şi şului, pe o in ra o ra fa a te kilometri în serie de crip o ă fl a se i Aic sunt stâncoasă. se pare că e d n u , e lb une ca cu domuri a Legenda sp . ţi in sf ţi ta n uitoare. înmormâ uteri tămăd p re a c lo acest
Catedrala Sacré-C oeur
Pe lista monumente lor religioase admirate de turişti se află frumoasa Catedrală Sacré-C oeur. Construita de francezi în 1930, Sa cré-Coeur şi-a înce tat funcţionarea drept biserică în 1956, câ nd Marocul şi-a recăpă tat independenţa. Acum este un cent ru cultural important al oraşului Casablanc a. 34 winter 2011
winter 2011 35
Lusitania
Trecem la cartierul evreiesc, Lusitania, unde, la colţul bulevardului Rousseau cu Ibn Rochd, se află sinagoga Namarroch, o superbă construcţie pe care vă recomandăm s-o vedeţi!
şi Piaţa V d e m m ha Piaţa Mo Unite z r ip france t e d lă Naţunilo lonia nca,
ra co abla şului Cas , Arhitectu ra o l ru t n ce ed V domină Mohamm h Marrast, a ţ ia p l în specia în 1920 de Josep ntrul tă Unite (ce r proiecta o il n juiu ţ ţa Na jur-împre e d it ru dar şi Pia t s n a fost co oraşului . ) ei pieţe rul acest
Ain Bulevardul şi plaja Diab oasă em cu cea mai frum
Închei ab şi cu plajă din port, Ain Di vizitat. Ziua, bulevardul cel mai de pe faleză magazinele luxoase nt pline de plajele moderne su eştia se mută turişti. Noaptea, ac Diab, pentru în cluburile din Ain ! un plus de distracţie
36 winter 2011
winter 2011 37
Red district si muzeul sexului La vitrină
38 winter 2011
er cu elebrul cart c i, n a e d 0 odată locul Vechi de 70 ra e t ic tr is D i Red ala felinare roşi stau în capit o c a re a c i ari minină... unde marin ompania fe c u ta u ă c guste, olandeză int de alei în ir b la n u e st opAstăzi e e coffee-sh d , ri -u p o sh ar, ce pline de sex fe erotice, d ra g to a m e re uri, de cin rostituate ca p e d t, n sa re ă! e şi mai inte puse la vitrin x e i ţi n lie c , dacă îşi aşteaptă ală, aşa că g le e st e a ţi Prostitu perienţă evărat o ex d a u c ţi ri o o cumpăraţi vă d să d n â c ri o teţi ă sunt fierbinte, pu ă! Se pare c rs su la e d t felul direc , pentru tot te n a ri a v e interzis tot felul d ţie însă: este n te A . .. ri ţi u st de gu !), aşa că ve e n u b e (p l i! fotografiatu ar pentru vo o d le ri ti in m păstra a
travelmania: cool travel Curiozitatea, bat-o vina!
Venustempel: Muzeul Sexului
Turiştii de toate vârstele nu ratează niciodată Red District, când vizitează Asmterdam-ul: dar nu neapărat pentru o partidă de sex, ci din curiozitatea de a vedea prostituatele din vitrină, şi, de ce să nu recunoaştem, de a trage un fum de marijuana sau de canabis în coffee-shop-uri. Doar e legal! Ba chiar se merge şi mai departe, căci există droguri sub tot felul de forme: în prăjituri, în acadele, în băuturi, în mâncăruri.
La câteva străzi de lă Cartierul Roşu se af sex din muzeul “oficial” de mpel Amsterdam, Venuste (http://www. am. sexmuseumamsterd , nl). Veţi vedea aici , de pentru numai 3 euro te toate: de la expona din erotice ce datează la antichitate, până ‘90. filme porno din anii păzită Intrarea în muzeu e act de un cuplu în plin două sexual: sunt de fapt izate, manechine mecan te care stârnesc zâmbe tuturor! Cele mai populare suri exponate sunt peni de i şi “dildo-uri” vech , mii de ani, din piatră mn. din fildeş sau din le winter 2011 39
zeul înfăţişează pe -l re a c le te e . Statu nate emblemă o xp e lte a t n tot felul grec Pan su ce de cap cu fa i îş u ze l u tic a r... Nebun ntul vizitatorilo e m za u m a re ele albde vietăţi, sp porno, de la c le fii ra g to fo sc Nu lipse făcute digital. negru, la cele are e manechine c luri, Muzeul e plin d al, în diferite fe xu se l tu c a ză g a mime un sector între tă is Ex . so a -m o nroe, chiar şi sad triţe Marilyn Mo c a i le a zu n se t dedica turiştilor vocator în faţa ro p ză a ze o p ri de care nechin!). Centu a m n u e s, le esene (bineînţe manuscrise şi d , le a in rig o te castita ouă cabine cu d şi r ia h c , a tr rişti din Kama Su ei 500.000 de tu c : e tic ro e e n telefoa u ce Venustempel a la l a u n a n vi şi de care rtea amuzantă a p e d lo o c in ţi un vedea! D ul îi învaţă pe to ze u m , tă n a ig tr şi cea in în nicio epocă , ţie ra e n e g io raznică” adevăr: nic a fost mai “ob u n , e n iu g re în nicio dinaintea ei! decât cea de
40 winter 2011
winter 2011 41
Nopti fierbinti in Cuba mini, ritmuri latine şi de lu de ri, : lo cu de ie oz pl O ex arte multă voie bună fo , tă ul m şi de in pr t cu te din polii rom şi cocktail-uri câ nte, viaţa de noap vi cu va te câ în , rie nea Varadero. Dacă aşa am putea desc ţiu sta şi na va Ha la , capita unci Cuba distracţiei cubaneze paradis nocturn, at de l tfe as ui un ea ar canţă! sunteţi şi voi în căut ntru următoarea va pe tră as vo ţia na sti trebuie să fie de
Tropicana Show
înseamnă Dacă vreţi să ştiţi ce calliente”, vă cu adevărat “ritmo trecţi o seară de recomandăm să pe rbinte loc din neuitat în cel mai fie picana! Acesta este capitala Cubei: Tro ret din Cuba şi unul cel mai vechi caba i şi mai cunoscute dintre cele mai vech de his din 1931, adică din lume: este desc siţ putea să nu îl gă i peste 65 de ani! S-ar entare a Havanei cu în ghidurile de prez 42 winter 2011
travelmania: night life acest nume, ci sub numele de “Paradis sub stele”, căci o noapte la Tropicana Show este, cu adevărat, ca o noapte în paradis! Dansatorii profesionişti şi r artiştii de circ oferă privitorilo un spectacol de vis, în acompaniamentul unor ritmuri fierbinţi live, de salsa şi de rumba. Locaţia cabaretului este destul de ascunsă, fiind înconjurat de o zonă de vegetaţie abundentă. Cu atât mai suprinzător este l efectul decorului din interioru cabaretului, atunci când intri. Peste 200 de cântăreţi, dansatori profesionişti, animatoare sexi şi artişti de circ se ocupă, seară de seară, r de buna dispoziţie a oaspeţilo cabaretului. Up[ spectacolul l de cabaret propriu-zis, dansu r contiună, căci scena out-doo n r-u se transformă imediat înt ţi. imens ring pentru cei prezen a Însă, cum era firesc, distracţi costă: un bilet la celebrul cabaret “Tropicana” este între 110 şi 150 USD. Biletul include şi cosumaţia, pe lângă spectacol: o sticlă de rom cubanez, vechi de 3, 5 sau 7 ani, o băutură soft (suc sau t. apă), o sticlă de vin Freixene e Preţul biletelor diferă în funcţi u de vechimea romului. Pentr biletul de 150 USD, cel mai
să faceţi scump, vi se dă voie din cabaret o poză cu un artist de decor sau cu un un obiect i rezervată ce v-a plăcut şi aveţ scenă. o masă aproape de timp grijă să Trebuie să aveţi din , pentru că vă cumpăraţi bilete Sunt mici sunt foarte căutate. a bilete exact şansele să puteţi lu că există înainte de show: da pun în vânzare locuri libere, ele se la ora 20.30, şi la casa de bilete, a show-ului. înainte de începere a cabaretului Iată adresa exactă ăr de telefon în Havana şi un num rezervări, ca la care puteţi face ea parte de să fiţi siguri că veţi av na”: Calle 72 experienţa “Tropica na, telefon y 43, NO 4505, Haba le de intrare 53-7-27-9147. Bilete prin telefon se pot cumpăra fie ce între 10 (rezervările se pot fa în fiecare zi), dimineaţa şi 6 seara, etului http:// fie cu ajutorul intern /tropicana/ www.cubacom.net
winter 2011 43
44 winter 2011
winter 2011 45
Sarbatori cu bucate slovene Dacă ai întreba un englez, ţi-ar spune că mâncarea slovenă este greoaie şi plină de carne. Însă, dacă întrebi un român, îţi va spune că e ca la mama acasă!
46 winter 2011
ţe de influen j n a l e m Un omia culinare in gastron
arte d ulturi O mare p trei mari c in d e in v ro ă şi cea slovenă p cea alpin , ă ic n o n tâlnim – cea pa ă. Astfel, în n a e e n ra de medite tre felurile in d e lt u m ieci, la sloveni re la austr la u p o p (paste re mânca ”), italieni ž la o g “ ş la violi unguri (gu “pica”, ra a z iz p , ” e “testenin ta”). sotto “rižo de “žlikrofi”, ri les, şi feluri ţe în e in b mai , Dar există local, cele ic if c e p s cu bază mâncare neam, pe u p s m u c hi feluri de c multe, aşa e v i a m Cele şi de carne. nţin făină o c e n e v slo mâncare cereale. crupe de
travelmania: cuisine Preparate tradiţionale
parate e mai mare ponderea de pre est or tel ran tau res rile niu me În . De felurilor de mâncare slovene internaţionale, decât cea a t numele celor mai populare aceea, este interesant de ştiu iar dacă i să le cereţi la restaurante, ch mâncăruri slovene: nu ezitaţ este un fel de şuncă uscată. ut” prš i ašk “Kr ! niu me în te cu nu sunt tre anci”. cu a noastră, se numeşte “žg re toa nă mă ase , lor liga mă Mă cartofi. sunt “žlikrofi”, nişte găluşti de Foartepopulare ca garnitură Desertul favorit al slovenilor este “gibanica”, o prăjitură
Un fel de fast food
Unul dintre cele mai simple feluri de mâncare tipic slove ne este un soi de plăcintă cu carne, numită „Burek”. Este un preparat de patiserie din aluat umplut cu ca rne sau cartofi sau cu alte ingredie nte combinate (de exemplu, brânză şi sos de roşii). Aceste produs e de patiserie se găsesc peste tot şi costă în jur de 2 euro. Pentru ce i care vor să mănânce rapid ce va ieftin, “Burek” este o alternativă la produsele internaţioanale de tip fastfood.
winter 2011 47
Mâncare de Sărbă
tori
La fel ca şi noi, slove nii ţin foarte mult la tradiţia Sărb ătorilor de Iarnă. Există şi la ei tăiatul porcului, aşa cum îl înţelege m noi. Este tot un eveniment de fa milie, ce se ţine mai ales la ţară , cu mult fast. Se fac din carne de porc cârnaţi de toate felurile, şu ncă, salamuri. Tot cu ocazia Sărbăt orilorse prepară pâinea “štru klji”. Este împletită sau are o formă de coroană. Slovenii o prepară în 70 de feluri diferite, umplută cu compoziţii dulci, carne sau legume. O specialit ate cu adevărat slovenă es te “potica”, un desert preparat de Crăciun, cu o mare varietate de umpluturi.
48 winter 2011
winter 2011 49