Raportul CCE cu privire la investitiile in Turism din fonduri UE by laurentiu bude

ISSN 1831-0966

Raportul special nr. 6

2011

CURTEA DE CONTURI EUROPEANฤ

AU FOST EFICACE PROIECTELE DIN DOMENIUL TURISMULUI COFINANลขATE DE FEDR?

Raportul special

nr. 6

2011

AU FOST EFICACE PROIECTELE DIN DOMENIUL TURISMULUI COFINANŢATE DE FEDR? [prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide De Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBURG Tel. +352 4398-1 Fax +352 4398-46410 E-mail: euraud@eca.europa.eu Internet: http://www.eca.europa.eu

Raportul special

nr. 6

2011

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu). O fișă catalografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2011 ISBN 978-92-9237-192-0 doi:10.2865/35843 © Uniunea Europeană, 2011 Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei. Printed in Luxembourg

CUPRINS Puncte

GLOSAR

I–VI

SINTEZĂ

1–8

INTRODUCERE

1–3

TURISMUL ÎN UE

4–8

MĂSURILE STRUCTURALE ŞI TURISMUL

9–17

AUDITUL

9–10

SFERA ŞI OBIECTIVELE AUDITULUI

11–15

METODOLOGIA DE AUDIT

16–17

TIPURILE DE PROIECTE DIN EŞANTIONUL DE AUDIT

18–58

OBSERVAŢII

18–46

PROIECTELE AU PRODUS REZULTATELE SCONTATE?

20–25

INTENSIFICAREA ACTIVITĂŢII DE TURISM

26–30

CREAREA DE CAPACITATE TURISTICĂ SUPLIMENTARĂ

31–37

LOCURI DE MUNCĂ CREATE SAU MENŢINUTE

38–46

ŢINTE, INDICATORI ŞI MONITORIZARE

47–53

REZULTATELE PROIECTELOR SUNT DURABILE?

MAJORITATEA LOCURILOR DE MUNCĂ EXISTAU ÎNCĂ LA MOMENTUL AUDITULUI

49–53 CVASITOTALITATEA PROIECTELOR CONTINUAU SĂ FIE OPERAŢIONALE, ÎNSĂ NU REALIZAU ÎN MOD NECESAR UN BENEFICIU 54–58

E INFLUENŢĂ A AVUT EXISTENŢA GRANTURILOR ASUPRA DECIZIEI DE A REALIZA PROIECTELE ŞI C ASUPRA MODULUI DE CONCEPERE A PROIECTELOR?

55–57

NU TOŢI PROMOTORII AU CONSIDERAT NECESAR SPRIJINUL PUBLIC

58 GRANTUL FEDR ESTE PERCEPUT CA UN SEMN DE RECUNOAŞTERE, ÎNSĂ SPOREŞTE SARCINA ADMINISTRATIVĂ

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

59–64

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

59–61

OBŢINEREA REZULTATELOR SCONTATE

DURABILITATEA REZULTATELOR PROIECTELOR

63–64

INFLUENŢA GRANTURILOR

ANEXA I – FINANŢAREA ÎN DOMENIUL TURISMULUI PRIN FEDR, ALOCATĂ PE STAT MEMBRU, PENTRU INVESTIŢII FIZICE ÎN TURISM – PERIOADA DE PROGRAMARE 2000-2006

ANEXA II – NUMĂRUL PROIECTELOR INCLUSE ÎN SONDAJ ŞI NUMĂRUL PROIECTELOR CARE AU FĂCUT OBIECTUL UNOR VIZITE LA FAŢA LOCULUI

RĂSPUNSURILE COMISIEI

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

GLOSAR Autoritate de management: Autoritate desemnată de statul membru să gestioneze o acţiune (acţiune care îmbracă, de obicei, forma unui program operaţional). EAFW: Echivalent normă întreagă efectuată într-un an (Equivalent Annual Full time Worked). EAFW = resurse fizice × procent timp lucrat × perioada de activitate din timpul anului. De exemplu, o persoană care lucrează cu o fracţiune de normă de 50 % timp de patru luni reprezintă 0,17 EAFW. Această metodă a fost utilizată pentru a calcula numărul de locuri de muncă create sau menţinute indicat în raport. Eficacitate: Măsura în care au fost îndeplinite obiectivele unei acţiuni. FEDR: Fondul european de dezvoltare regională. FEDR este unul dintre fondurile structurale. Acesta reprezintă un instrument financiar destinat să promoveze coeziunea economică şi socială între regiunile UE. Acţiunile FEDR sunt implementate în principal prin intermediul unor programe operaţionale care cuprind un număr important de proiecte. Fonduri structurale: Principalele instrumente de politici ale Uniunii Europene utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute de tratat în ceea ce priveşte coeziunea economică şi socială. Loc de muncă direct: Loc de muncă generat de activităţile care au beneficiat de grantul FEDR. De exemplu, locurile de muncă create în scopul gestionării unui hotel sunt locuri de muncă directe. În schimb, locurile de muncă create pentru construirea hotelului nu sunt considerate locuri de muncă directe. Program operaţional: Document aprobat de Comisie care îmbracă forma unui ansamblu coerent de priorităţi cuprinzând măsuri multianuale. Proiectele cofinanţate de fondurile structurale trebuie să intre sub incidenţa unei măsuri.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

SINTEZĂ I.

Tu r i s m u l e s te a l t re i l e a s e c to r e co n o m i c l a ni vel mo ndia l ş i cea m ai imp or t antă i ndus trie de ser vicii din Uniunea Europeană (UE). Tu r i s m u l r e p r e z i n t ă o a c t i v i t a t e a c ă r e i impor tanţă este în continuă creştere şi care c o n t r i b u i e a t â t l a d e z vo l t a re a e c o n o m i c ă , cât şi la ocuparea for ţei de muncă.

II.

Pentru per ioada de programare 2000-2006, 4 6 2 3 d e m i l i o a n e d e e u ro s - a u a l o c a t d i n Fo n d u l e u r o p e a n d e d e z v o l t a r e r e g i o n a l ă pentru investiţii fizice în tur ism. Proiec tele sunt selectate şi gestionate de autorităţi d e m a n a gement din statele membre.

III.

Pr e z e n t u l a u d i t a e v a l u a t , î n p r i m u l r â n d , rezultatele în ceea ce priveşte per formanţa în materie de creştere economică ş i d e o c u p a re a fo r ţe i d e m u n c ă , e l e m e nte c a re co n s t i t u i e o b i e c t i v u l g l o b a l a l fo n d u r ilor struc turale. S -a procedat la colec tarea d i r e c t ă d e i n fo r m a ţ i i d e l a 2 0 6 p r o m o t o r i d e p ro i e c t e s e l e c ţ i o n a ţ i î n m o d a l e a t o r i u, a s t fe l î n c â t s ă s e o b ţ i n ă o i m a g i n e r e p r e ze nt at i vă a situaţiei de la nivelul UE.

IV.

Curtea a examinat dacă proiectele din d o m e n i u l tur ismului: ( a ) a u p rodus rezultatele scontate; ( b) a u p rodus rezultate durabile; ( c ) a u fo st realizate ca ur mare a spr ijinului a co rdat de UE.

Cur tea a constatat că: (a) m a j o r i t a t e a p ro i e c t e l o r g e n e r a s e r ă re zultate pe mai multe planuri, fie refe ritor la crearea sau la menţinerea de l o c u r i d e m u n c ă ( 5 8 % ) , f i e re fe r i t o r l a crearea de capacitate turistică (73 %) sau la intensificarea activităţii de turism (74 %). 44 % din proiec te obţinuse ră rezultate în toate cele trei categor ii; (b) proiec tele pentru care fuseseră stabili t e o b i e c t i v e a u a t i n s a c e s t e o b i e c t i v e, î n m e d i e, î n p ro p o r ţ i e d e 7 5 % î n c e e a ce priveşte crearea sau menţinerea de locuri de muncă şi de 93 % în ceea ce priveşte capacitatea turistică. Chiar şi atunci când nu fusese stabilit niciun astfel de obiec tiv, au existat totuşi pro iec te care au obţinut anumite rezultate; (c) s i t u a ţ i a î n c e e a c e p r i v e ş t e ţ i n t e l e, i n dicator ii şi monitor izarea era difer ită în func ţie de regiunile vizitate; (d) l a m o m e n t u l a u d i t u l u i , 9 8 % d i n p r o iectele finalizate erau încă operaţionale, iar 94 % din locurile de muncă create sau menţinute pr in inter mediul proiec telor existau încă; (e) sprijinul financiar public a permis realizarea a 74 % din proiec te, alte 20 % din proiecte au fost modificate ca urmare a d i s p o n i b i l i t ăţ i i gra nt u l u i , i a r î n c a z u l a 6 % din proiecte, acesta nu a avut nicio i n f l u e n ţ ă . Cu c â t e s t e m a i s c ă z u t ă r a t a asistenţei, cu atât mai redus este impactul acesteia asupra proiec tului; (f ) î n t i m p c e 9 2 % d i n p r o m o t o r i a u p e r ceput grantul FEDR ca reprezentând o recunoaştere a calităţii proiectului l o r, 4 2 % d i n a c e ş t i a a u c o n s i d e r a t c ă subvenţia FEDR a condus la o creştere co n s i d e ra b i l ă a s a rc i n i i a d m i n i s t rat i ve. Cu cât este mai scăzută rata asistenţei, cu atât mai mult grantul FEDR este perceput ca o povară.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

SINTEZĂ VI.

Cu r te a recomandă ur mătoarele: ( a ) autorităţile de management ar trebui să s e a s igure că proiec tele cupr ind obiec t i ve, ţinte ş i indicator i adec vaţi, iar Co misia ar trebui să încurajeze această p ra c t ică; ( b) a u t o r i t ă ţ i l e d e m a n a g e m e n t a r t r e b u i să examineze cu mai multă atenţie dacă gra nt u r i l e s u nt e fe c t i v n e ce s a re l a re a l i z a rea proiec telor propuse şi care va fi impac tul proiec telor în ceea ce priveşte creşterea numărului de locuri de muncă şi creşterea economică, iar Comisia ar t re b u i să încurajeze această prac tică; ( c ) C o m i s i a a r t r e b u i s ă e v a l u e z e r a p o r t u l co s t- eficacitate în ceea ce pr ive şte aju torul acordat în acest sector şi să examin e ze dacă spr ijinul ar putea fi mai bine d i re c ţionat. Foto grafia 1 – Clădire istoric ă transformată în hotel de patru stele (Spania)

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

INTRODUCERE TURISMUL ÎN UE

Turismul a fost definit ca reprezentând „activităţile persoanelor c are călătoresc și stau în loc ur i în afara mediului lor habitual cel mult un an de zile consecutiv pentru recreere, afacer i și în alte scopuri ” 1 . Turismul a devenit o par te impor tantă din viaţa c e t ă ţ e n i l o r e u ro p e n i , t o t m a i m u l ţ i d i n t re a c e ş t i a c ă l ă t o r i n d atât pentru recreere, cât şi pentru afaceri. Turismul contribuie la consolidarea sentimentului de apar tenenţă la cetățenia europeană, prin multiplicarea contac telor și a schimburilor între cetățeni cu limbi, cultur i ş i tradiţii difer ite 2 .

procedurile de punere în aplicare a Directivei 95/57/CE a Consiliului privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului (JO L 9, 15.1.1999, p. 23). 2

Comunicare a Comisiei

către Parlamentul European,

Tu r i s m u l r e p r e z i n t ă u n u l d i n t r e d o m e n i i l e î n c a r e U n i u n e a Europeană (UE) dispune de competenţe pentru a desfă şura a c ţiuni de spr ijinire, de coordonare sau completare a ac ţiunii s t atelor membre 3 . Tratatul pr ivind func ţionarea Uniunii Euro p e n e ( T F U E ) s u b l i n i a z ă i m p o r t a nţ a p e c a re o d e ţ i n e s e c to r u l turismului, sec tor în care obiec tivul Uniunii este de a încuraja crearea unui mediu favorabil dez voltăr ii întrepr inder ilor şi de a p r o m o v a c o o p e r a r e a î n t r e s t a t e l e m e m b r e, î n s p e c i a l p r i n s chimbul de bune prac tici 4 .

Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, COM(2010) 352 final din 30 iunie 2010. 3

Decizia Comisiei 1999/35/CE

din 9 decembrie 1998 privind

Articolul 6 litera (d) şi

articolul 195 TFUE (JO C 83,

Turismul este al treilea sec tor economic ca impor tanţă la nivel m o n d i a l ş i c e a m a i i m p o r t a n t ă i n d u s t r i e d e s e r v i c i i d i n U E 5. Această industr ie generează mai mult de 5 % din produsul in tern brut (PIB) al UE, cu un număr de aproximativ 1,8 milioane d e î n t re p r i n d e r i , c a re a n g a j e a z ă u n p ro ce n t e s t i m a t l a 5 , 2 % din totalul for ţei de muncă (9,7 milioane de locur i de muncă). D acă se iau în calcul și sec toarele care sunt legate de tur ism, contribuţia estimată a acestuia se ridică la 10 % din PIB şi l a 12 % din for ţa de muncă 6 .

30.3.2010, p. 1 şi p. 47). 4

Articolul 195 TFUE.

„Turismul durabil ca factor

de coeziune între regiunile europene” (Sustainable Tourism as a Factor of Cohesion among European Regions), Comitetul Regiunilor, martie 2006 (p. 9). 6

Comunicare a Comisiei

către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, COM(2010) 352 final din 30 iunie 2010.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

MĂSURILE STRUCTURALE ŞI TURISMUL

Acţiunile fondurilor structurale în domeniul turismului au drept obiectiv, în principal, crearea de locuri de muncă şi menţ i n e re a a ce s to ra , p re c u m ş i p ro m ova re a c re ş te r i i e co n o m i ce. M a i e x a c t , a ce s te a c ţ i u n i a u ro l u l d e a co n t r i b u i l a o d e z vo l t a re echilibrată ş i durabilă a ac tivităţilor economice, precum ş i a r e s u r s e l o r u m a n e ş i a o c u p ă r i i f o r ţ e i d e m u n c ă 7. Î n p e r i o a d a 2 0 0 0 - 2 0 0 6 , Fo n d u l e u ro p e a n d e d e z vo l t a re re g i o n a l ă (FEDR) a spr ijinit investiţiile produc tive destinate să creeze şi să menţină locuri de muncă, precum şi dez voltarea turismului şi a investiţiilor culturale, cu condiţia ca locurile de muncă c reate să fie durabile 8 .

Regulamentul (CE)

nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind fondurile structurale, considerentul 5 (JO L 161, 26.6.1999, p. 1). 8

Articolul 2 din Regulamentul

(CE) nr. 1783/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iulie 1999

privind Fondul european de

Pro i e c te l e s u nt co f i n a nţ ate d e U E p r i n i nte r m e d i u l u n o r p ro grame operaţionale multianuale. Aceste programe definesc un s et de pr ior ităţi, fiecare pr ior itate cupr inzând mai multe măs ur i, iar unele dintre aceste măsur i incluzând spr ijinul pentru t ur ism.

S t a t e l e m e m b re e l a b o re a z ă p ro g r a m e l e î n u r m a u n u i p ro c e s d e c o n s u l t a re l a c a re i a u p a r t e Co m i s i a , a u t o r i t ă ţ i l e p u b l i c e n aţionale, regionale şi locale, precum şi par tener ii economici şi sociali din statele membre. Comisia evaluează şi aprobă p rogramele.

Promotor ii de proiec te propun proiec te individuale, iar auto r i t ă ţ i l e n a ţ i o n a l e, re gi o n a l e s a u l o c a l e d e s e m n a te d e s t a te l e membre organizează proceduri de selecţie şi aprobă aceste proiec te. Promotorii ar trebui să furnizeze autorităţilor de man agement competente infor maţii care să per mită monitor izare a modului în care avansează proiec tele şi a modului în care s unt îndeplinite obiec tivele.

dezvoltare regională (JO L 213, 13.8.1999, p. 1).

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

Pentru per ioada de programare 2000-2006, 7 994 de milioane d e e u r o d i n fo n d u r i l e s t r u c t u r a l e s - a u a l o c a t p e n t r u t u r i s m . Această sumă includea 4 623 de milioane de euro din FEDR p e nt r u i nve s t i ţ i i f i z i ce ( d e exe m p l u, ce nt re d e i n fo r m a re, c a zare pentru tur i şti, facilităţi pentru ser virea mesei). R estul de 3 3 7 1 d e m i l i o a n e d e e u ro p r i ve a i nve s t i ţ i i c a re n u a u u n c a rac ter fizic (de exemplu, dez voltarea și organizarea de ser vicii t ur istice, spor t, ac tivități culturale și de petrecere a timpului liber, patrimoniu), precum şi ser vicii comune şi formări profe s i onale şi nu a fost inclus în sfera acestui audit 9 .

Fo to g ra f i a 2 – Co n s t ru i re a u n u i n o u teatru regional (Franţa)

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

Conform datelor disponibile

în iunie 2009.

AUDITUL S F E R A Ş I O B I E C T I V E L E AU D I T U LU I

Cur tea a auditat proiec te pr ivind investiţii fizice în domeniul tur ismului cofinanţate de FEDR în cursul per ioadei de progra mare 2000-2006. Zeci de mii de proiec te au fost cofinanţate în acest mod, până la o rată maximă de 50 % în regiunile incluse î n O b i e c t i v u l 2 10 ş i d e 7 5 % î n r e g i u n i l e i n c l u s e î n O b i e c t i v u l 1 1 1 . N u m ă r u l d e p ro gra m e o p e raţ i o n a l e ş i s u m e l e a l o c ate p e stat membru sunt prezentate în a nexa I.

Obiectivul 2 sprijină

reconversia economică şi socială a zonelor care se confruntă cu dificultăţi structurale. 11

Obiectivul 1 promovează

dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor cu

10.

întârzieri de dezvoltare.

Pr incipalul obiec tiv al auditului a fost acela de a evalua dacă p roiec tele din domeniul tur ismului: ( a) au produs rezultatele scontate; ( b) au produs rezultate durabile; ( c ) au fost realizate ca ur mare a spr ijinului acordat de UE.

M E TO D O LO G I A D E AU D I T

11.

C A S E TA 1

Pentru a obţine o imagine de ansamblu reprezentativă a situaţiei, s-a efectuat un sondaj (a se vedea caseta 1) la nivelul a 2 0 6 p r o i e c t e s e l e c ţ i o n a t e î n m o d a l e a t o r i u . Pr o i e c t e l e c u p r i n s e î n s o n d a j f ă ce a u p a r te d i n 2 6 d e p ro gr a m e co re s p u nzând unui număr de nouă state membre, programe derulate în re giuni cărora li s-au alocat fondur i pentru proiec te în dome n i u l t u r i s m u l u i . D e t a l i i p r i v i n d n u m ă r u l p ro i e c te l o r c u p r i n s e î n s o n d a j ş i n u m ă r u l p ro i e c t e l o r c a re a u f ă c u t o b i e c t u l u n e i v i z i te, p e nt r u f i e c a re s t at m e m b r u ş i p e nt r u f i e c a re p ro gra m o peraţional, sunt disponibile în a nexa II.

S T R U C T U R A C H E S T I O N A R U LU I U T I L I Z AT Î N C A D R U L S O N D A J U LU I Informaţii generale cu privire la proiect. Rezultatele proiectului în materie de: ο ο locuri de muncă directe create sau prezervate ο ο capacitate turistică ο ο volum de activitate ο ο viabilitate economică ο ο altele. Influenţa asupra proiectului a ajutorului din partea UE sau a altui tip de ajutor Factori de succes sau de insucces

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

12.

S-au primit răspunsuri de la 98,5 % din promotorii de proi e c t e c u p r i n ş i î n s o n d a j, a c e s t e r ă s p u n s u r i f i i n d î n re g i s t r a t e într-o bază de date a Cur ţii creată pentru a permite analiza contr ibuţiilor.

13.

În scopul de a se verifica exactitatea răspunsurilor date de p romotor i, s-au desfă ş urat u r mătoarele ac ţiuni: (a) 5 2 d e p r o i e c t e ( r e s p e c t i v 2 5 % d i n p r o i e c t e l e c u p r i n s e î n sondaj) din nouă regiuni situate în patru state membre (Franţa, G er mania, I talia şi Spania) au făcut obiec tul unor vizite; ( b) s-a solicitat autor ităţilor de management să ver ifice exac titatea răspunsur ilor date de promotor i pentru acele pro iec te care nu au făcut ob iec tul unor vizite la faţa locului; ( c ) în plus, pentru toate proiec tele cupr inse în sondaj, a avut l o c o e x a m i n a re a d o c u m e n te l o r e s e n ţ i a l e o b ţ i n u te d e l a autorităţile de management, cum ar fi cererile de acordare a granturilor, deciziile de acordare a granturilor, precum şi or ice rapoar te de evaluare existente.

14.

Î n u r m a a c ţ i u n i l o r m e n ţ i o n a t e a n t e r i o r, b a z a d e d a t e a f o s t ac tualizată cu răspunsurile corec tate. I nformaţiile cuprinse în baza de date şi probele colec tate în cadrul vizitelor reprezintă te meiul pentru concluziile de audit rezultate.

15.

Auditul s-a desfăşurat în perioada oc tombrie 2009-iunie 2010.

Fotografia 3 – Alee pavată şi balustradă destinate să asigure accesul la un sit istoric de pe litoral (I talia)

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

TIPURILE DE PROIECTE DIN EŞANTIONUL DE AU D I T

16.

TA B E L U L 1

Gradul de diversitate al celor 206 proiecte cuprinse în eşantion p oate fi remarcat în tab elul 1 , după o clasificare realizată de Cur te în cadrul acestui audit.

T I P U R I D E AC T I V I TĂŢ I C A R E B E N E F I C I A Z Ă D E G R A N T U R I F E D R Proiecte Număr

% 1

A. Infrastructură / spaţii şi dotări de utilitate publică

Porturi, porturi de agrement, locuri de acostare pentru ambarcaţiuni, faleze şi alte spaţii în zona ţărmului

9,2

Căi de acces, cărări, piste, piste pentru biciclişti, şosele, parcări

9,2

Altele

4,4

Amenajarea plajelor

1,9

Amenajare peisagistică

1,5

B. Cazare şi masă

Hoteluri

18,4

1,9

Alte tipuri de cazare şi masă

5,3

C. Muzee şi monumente istorice

Muzee / situri culturale (centre arheologice…)

18,9

4,4

D. Centre de vacanţă şi de recreere

Centre de recreere (parcuri tematice, piscine, grădini zoologice, acvarii…)

7,3

Campinguri

Monumente istorice / patrimoniu istoric (biserici, castele, palate…)

Centre de vacanţă (care includ cazare, masă şi activităţi)

2,9

Centre pentru congrese, centre pentru desfăşurarea de evenimente, săli polivalente

4,4

Centre sportive

1,0

Biblioteci, arhive

1,0

Marketing, oficii de turism, puncte de informare

2,9

Centre de educaţie în domeniul mediului, rezervaţii naturale

1,9

Altele

3,4

206

100

E. Altele

Total proiecte selecţionate 1

Aceste cifre reflectă procentul care revine fiecărui tip de activitate în cadrul eşantionului, pe baza numărului de proiecte aferente (este, de asemenea,

reprezentativ pentru procentul din cheltuielile FEDR care revine fiecărui tip de activitate în cadrul populaţiei luate în ansamblu).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

17.

În ansamblu, 76 % din finanţarea acordată prin FEDR a fost alocată unor promotori publici. Aceste proiec te sunt finanţate i n t e g r a l d i n fo n d u r i p u b l i c e, f i n a n ţ a re a U E f i i n d c o m p l e t a t ă din surse provenind de la autorităţile naţionale, regionale sau locale. Figura 1 ilustrează repar tizarea proiec telor private şi a celor publice după o clasificare realizată în cadrul prezentului a udit.

Fotografia 4 – O nouă piscină interioară cu apă de mare, utilizată de turişti şi de p opulaţia lo c ală (G ermania)

FIGURA 1

P R E Z E N TA R E A P R O I E C T E LO R D U PĂ T I P U L D E AC T I V I TAT E Ş I D U PĂ T I P U L D E P R O M OTO R Infrastructură / spaţii şi dotări de utilitate publică (şosele...)

100 %

Muzee şi monumente istorice 4 %

Altele

96 % 17 %

83 %

24 %

Centre de vacanţă şi de recreere

76 % 73 %

Cazare şi masă

24 %

TOATE PROIECTELE

27 % 76 %

20 %

Proiecte administrate de promotori privaţi Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

40 %

60 %

80 %

100 %

Proiecte administrate de promotori publici

OBSERVAŢII P R O I E C T E L E AU P R O D U S R E Z U LTAT E L E S CO N TAT E ?

18.

Astfel cum s-a menţionat la punctul 11, a fost utilizat un sondaj pentru a se evalua în ce măsură proiectele şi-au atins obiective le. Cur tea a adresat un chestionar promotorilor a 206 proiec te, c a re p r i m i s e ră î n to t a l 3 6 9 d e m i l i o a n e d e e u ro d i n fo n d u r i l e UE (exac t sub o treime din costul total al proiec telor vizate). Î n cadrul sondajului, s-au evaluat creşterile înregistrate în ac tivitatea de turism şi în capacitatea turistică, precum şi locurile de muncă direc te create sau menţinute. Cur tea a examinat cerer i d e f i n a n ţ a r e ş i d e c i z i i d e a c o r d a r e a g r a n t u r i l o r, d o c u m e n t e care oferă o descr iere a ceea ce promotor ii de proiec te intenţionează să realizeze prin intermediul proiectelor pe care le derulează.

19.

Rezultatele au arătat că 73 % din proiecte au contribuit la o creştere a volumului anual de turism, că 74 % din proiecte au sporit capacitatea turistică a unei zone şi că 58 % din proiec te au creat sau au prezer vat locuri de muncă direc te. Pentru 44 % din proiec te, s-au obţinut rezultate în toate cele trei categorii, în timp ce pentru 8 % din acestea s-au obţinut rezultate în a f ara celor trei categor ii menţionate.

Fotografia 5 – Pistă concepută pentru plimbările pe jos şi pentru uzul bicicliştilor (Franţa)

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

I N T E N S I F I C A R E A AC T I V I TĂŢ I I D E T U R I S M

20.

O cre ştere a ac tivităţii tur istice are, în general, un impac t po zitiv asupra economiei locale şi asupra creării de locuri de muncă indirec te, determinând o creştere economică. Î n cadrul a u d i t u l u i , s - a p ro c e d a t l a m ă s u r a re a vo l u m u l u i d e a c t i v i t a t e turistică generat în mod direc t de proiec te. Acest volum poate fi exprimat în moduri diferite, cum ar fi numărul de paturi ocup ate din hotelur i, numărul de nopţi petrecute în campingur i, n umărul de vizitator i din muzee etc.

21.

Un număr de 142 de proiecte (70 %) au cuprins un obiectiv referitor la intensificarea ac tivităţii de turism ca par te a cererii de acordare a grantului, iar 111 dintre aceste proiecte au reuşit s ă atingă obiec tivul menţionat. Alte 34 de proiec te au contr ib u i t l a i n te n s i f i c a re a a c t i v i t ă ţ i i f ă r ă s ă f i s t a b i l i t u n o b i e c t i v în acest sens, ceea ce reprezintă un total global de 145 de p ro i e c te c a re a u co n t r i b u i t l a c re ş te re a a c t i v i t ă ţ i i d e t u r i s m . Î n general, grantur ile erau plătite indiferent dacă obiec tivele erau sau nu erau îndeplinite; plata grantului era condiţionată d e re z u l t ate n u m a i î n c a z u l a ş a s e d i nt re p ro i e c te l e c u p r i n s e î n e şantion, dintre care cinci şi-au atins obiec tivele.

22.

Î n cadrul unui proiec t din Germania de dez voltare a unui comp l ex b a l n e a r c u a p ă d e m a re, c a re av u s e s e i n i ţ i a l o p i s c i n ă ş i o saună, s-a adăugat un centru de relaxare cu saune suplimen tare, cu o piscină ex ter ioară şi cu alte facilităţi (foto gra fia 4). Costul total al proiec tului a fost de 16,9 milioane de euro, din care 41 % proveneau din FEDR. Numărul anual de vizitatori a crescut de la 92 000 la 129 000 după finalizarea proiec tului.

23.

U n p r o i e c t p u b l i c d i n Fr a n ţ a a c o n s t a t î n m o d i f i c a r e a u n e i vechi căi ferate dezafec tate pentru a se crea o pistă de 26 k m d e s t i n a t ă p l i m b ă r i l o r ş i b i c i c l i ş t i l o r ( f o t o g ra f i a 5 ) . N u m ă r u l de utilizatori a crescut de la zero în 2003 la 23 000 în 2008. U n s i s t e m d e c a l c u l e l e c t ro n i c î n re g i s t re a z ă n u m ă r u l d e u t i l i z a to r i , c i f re l e f i i n d t r a n s m i s e î n m o d re g u l a t o f i c i u l u i l o c a l de tur ism. Costul total al proiec tului a fost de 1,6 milioane de e uro, din care 39 % proveneau din FEDR.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

24.

Un alt proiec t ger man, de realizare a unui pod din lemn peste u n r â u, c a re s ă f a c ă l e g ă t u r a î n t re p i s t e l e p e n t r u b i c i c l iş t i ş i a l eile pentru pietoni de pe cele două malur i, şi de construire a u n u i p o n t o n p e n t r u b ă rc i ( f o t o g ra f i a 6 ) a fo s t f i n a l i z a t c u s u c c e s ş i a s t i m u l a t d e s f ă ş u r a re a u n o r e ve n i m e n t e c u l t u r a l e de mici dimensiuni în vecinătatea podului, precum după-amie ze î n j u r u l u n e i ce ş t i d e c a fe a î n t r - u n ve c h i h a m b a r re n ov a t . G r a d u l e x a c t d e s u c c e s a l a c e s t u i p ro i e c t r ă m â n e î n s ă n e c u n oscut, întrucât nivelul de ac tivitate rezultat în ur ma proiec tului nu este măsurat. Costul total al proiectului a fost de 1 39 426 de euro, din care 49 % proveneau din FEDR.

25.

U n p ro i e c t f ra n ce z c a re v i z a a c h i z i ţ i o n a re a ş i re n ova re a u n e i c a s e t r a d i ţ i o n a l e ş i t r a n s fo r m a re a a c e s t e i a î n t r - u n m u z e u a l vinului s-a desfăşurat într-o aşezare istorică (fotografia 7). Muzeul a atras 4 000 de vizitatori în primul an, însă, de atunci, n umărul acestora a scăzut la jumătate şi, pr in ur mare, în pre zent, muzeul este deschis numai în timpul sezonului de vară. Atunci când este deschis, muzeul contribuie la promovarea produselor locale şi a viticulturii în general. Costul total al p roiec tului a fost de 0,8 milioane de euro, din care 42 % pro veneau din FEDR.

Fo t o g ra f i a 6 – Po d d i n l e m n p e s t e u n râ u , d e s t i n at s ă f a c ă l e g ăt u ra între pistele p entru biciclişti şi aleile p entru pietoni de p e cele două m a l u r i , ş i p o nto n p e nt ru b ă rc i (G e r mania)

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

C R E A R E A D E C A PAC I TAT E T U R I S T I C Ă S U P L I M E N TA R Ă

26.

Multe proiecte din domeniul turismului sunt concepute pentru a măr i capacitatea şi a favor iza astfel intensificarea ac tivităţii de turism. Creşterea generată în mod direct de un proiect poate fi exprimată într-o gamă largă de modalităţi, precum numărul suplimentar de camere, de paturi (în cazul hotelur i l o r ) , d e k i l o m e t r i l i n e a r i ( a l e i ş i p i s te p e nt r u b i c i c l i ş t i e tc. ) , de locuri în campinguri, de locuri de ancorare/amarare sau de locuri pe scaune (la teatru şi în spaţiile pentru ser virea mesei).

27.

Cele 120 de proiecte care conţineau obiectivul declarat de c re ş te re a c a p a c i t ă ţ i i t u r i s t i ce a u re a l i z a t 9 3 % d i n c re ş te re a preconizată. În plus, 32 de proiecte nu aveau obiective referitoare la capacitate, însă au condus oricum la creşterea a cesteia.

28.

Un proiect din Spania avea drept obiectiv crearea a 30 de camere duble într- o fostă mănăstire transformată în hotel ( fo tografia 8). Scopul principal al proiectului era prezer varea u n e i c l ă d i r i av â n d o a n u m i t ă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u p a t r i m o n i u l arhitectural al localităţii, iar autorităţile locale au decis introducerea acesteia în circuitul turistic. Mai mult, în cursul a c e s t u i p ro c e s a u fo s t c re a t e 2 0 d e l o c u r i d e m u n c ă d i re c t e. Costul total al proiec tului a fost de 3,6 milioane de euro, din c are 75 % proveneau din FEDR.

29.

N u to ate p ro i e c te l e u r m ă re a u c re a re a d e n o i c a p a c i t ăţ i , a n umite proiec te având ca obiec t refacerea a ceea ce exista deja. Un proiect francez consta în renovarea unor camere într-un h o te l d e j a ex i s te nt, m e nţ i n â n d u - s e a s t fe l n i ve l u l d e a c t i v i t a te (4 200 de nopţi/an), precum şi 1,2 locur i de muncă. Costul t o t a l a l p ro i e c t u l u i a fo s t d e 2 5 3 2 5 4 d e e u ro, d i n c a re 1 4 % p roveneau din FEDR.

30.

Alte proiecte se concentrau pe îmbunătăţirea infrastructurii u n e i zo n e. Î nt r- o re gi u n e i t a l i a n ă d e p e l i to ra l, u n p ro i e c t p ublic avea drept obiec tiv crearea a 37 k m de şosea şi a 9 k m de pistă pentru plimbări pe jos/biciclişti, precum şi a unor spaţii de parcare şi de odihnă şi a câtor va punc te cu vedere panoramică. S copul global al proiec tului era îmbunătăţirea accesului la mai multe locuri greu accesibile de la malul mării, precum şi promovarea tur ismului local în zonă. Costul total al proiec tului a fost de 4,0 milioane de euro, din care 49 % proveneau din FEDR.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

LO C U R I D E M U N C Ă C R E AT E S AU M E N Ţ I N U T E

31.

Crearea sau menţinerea locurilor de muncă reprezintă factori-chei e î n î n ce rc a re a d e a at i n g e o d e z vo l t a re d u ra b i l ă e c h i l i b rat ă a economiei şi a ocupăr ii for ţei de muncă. O examinare a de ciziilor de acordare de granturi pentru proiecte a arătat că, în cazul a 116 proiecte, respectiv 58 % din acestea, crearea sau menţinerea de locuri de muncă figurau printre rezultatele s contate. Alte proiec te au per mis crearea de locur i de muncă f ă ră ca aceasta să fi reprezentat un obiec tiv explicit inclus în documentaţia care însoţea cererea de acordare a grantului. D e exemplu, un proiec t belgian cupr ins în sondaj, refer itor la m uzee de ar tă şi de istor ie, a per mis crearea a 57 de locur i de muncă, deşi documentaţia care însoţea cererea de acordare a grantului nu conţinuse nicio menţiune în acest sens. Costul t o t a l a l p ro i e c t u l u i a fo s t d e 3 0 , 5 m i l i o a n e d e e u ro, d i n c a re 2 0 % proveneau din FEDR.

32.

Răspunsurile la sondaj arată că, în total, au fost create sau menţinute 2 520 de locuri de muncă directe (1 515 create ş i 1 0 0 5 m e n ţ i n u t e ) . D i n a c e s t t o t a l, 2 3 , 5 % e r a u o c u p a t e d e femei.

Fo t o g r a f i a 7 – C l ă d i r e t r a d i ţ i o n a l ă r e f ă c u t ă p e n t r u a s e r v i c a m u ze u a l v i n u l u i ( Fra nţ a )

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

33.

La nivelul întregului eşantion cuprins în sondaj, 58 % din pro iec te au avut rezultate pozitive în ceea ce pr ive şte locur ile de m uncă. Anumite domenii de ac tivitate, pr in însă şi natura lor, au un potenţial de a crea locuri de muncă mai mare decât alte d o m e n i i . C a t e g o r i a „ Ce n t re d e v a c a n ţ ă ş i d e re c re e re” a fo s t cea cu procentul cel mai ridicat de proiecte care au permis crearea sau menţinerea de locur i de muncă. M ai puţine locur i d e muncă sunt create sau menţinute în domeniul „I nfrastruc t u r ă ş i s p a ţ i i ş i d o t ă r i d e u t i l i t a t e p u b l i c ă”, î n c a r e , a d e s e a , este necesar numai un număr redus de personal de întreţinere o dată ce proiec tul este operaţional (figura 2).

34.

Pentru cele 116 proiec te (58 %) care au avut stabilite obiec tive p r ivind crearea şi menţinerea de locur i de muncă direc te, numărul total de locuri de muncă vizat s-a concretizat în proporţie de 75 %. 18 proiec te din cele 116 nu au obţinut rezultate în ce e a ce p r i veş te c re a re a s a u m e nţ i n e re a d e l o c u r i d e m u n c ă , iar în patru cazuri, grantul fusese condiţionat de obţinerea unor rezultate pozitive. Spre deosebire de această situaţie, 1 4 % d i n p ro i e c te a u co n d u s l a c re a re a s a u l a m e nţ i n e re a d e locur i de muncă deşi, iniţial, nu se stabilise niciun obiec tiv în a cest sens.

FIGURA 2

P R O C E N T U L D E P R O I E C T E C A R E AU C R E AT S AU AU P R E Z E R VAT LO C U R I D E M U N C Ă D I R E C T E , P E T I P D E AC T I V I TAT E

80 % 60 % 40 %

76 %

71 %

69 %

20 %

60 % 30 %

0% Centre de vacanţă şi de recreere

Muzee şi monumente istorice

Cazare şi masă

Altele

Procentaj în cadrul fiecăreia dintre cele cinci categorii. Media generală este de 58 %. Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

Infrastructură / spaţii şi dotări de utilitate publică (şosele, poduri...)

35.

Un proiect francez de construire a unei noi piscine publice a condus la crearea a 12 locuri de muncă, dintre care două locuri de muncă pentru întreţinere. Ulterior, întreţinerea a fost realizată de către un furnizor extern de ser vicii, însă 1,5 loc u r i d e m u n c ă d e l a ve c h e a p i s c i n ă c a re a t re b u i t î n c h i s ă a u fo s t m e n ţ i n u t e. Ac e a s t a c o r e s p u n d e n u m ă r u l u i d e l o c u r i d e muncă propus în cererea de acordare a grantului. Costul total a l p r o i e c t u l u i a f o s t d e 4 , 4 m i l i o a n e d e e u r o, d i n c a r e 1 7 % p roveneau din FEDR.

36.

Un proiect privat din Germania a constat în realizarea unei p e n s i u n i p e nt r u t i n e r i d o t ate c u i n s t a l aţ i i s p o r t i ve. 1 7 l o c u r i de muncă au fost create la deschiderea operaţională din 2004, ce e a ce re p re ze nt a ţ i nt a p r i v i n d c re a re a d e l o c u r i d e m u n c ă . La momentul auditului, 26 de persoane erau angajate în acest c o m p l e x î n d i ve r s e p o s t u r i . Co s t u l t o t a l a l p ro i e c t u l u i a fo s t d e 11,1 milioane de euro, din care 23 % proveneau din FEDR.

37.

Î n majoritatea cazurilor, finanţarea nu era condiţionată de ob ţinerea unor rezultate în materie de locuri de muncă create sau m enţinute. Astfel de condiţii erau prevăzute numai cu pr ivire l a 4 3 d e p ro i e c t e, i a r î n c e e a c e p r i ve ş t e fo r m a d a t ă a c e s t o r co n d i ţ i i , s i t u aţ i a e ra d i fe r i t ă d e l a u n c a z l a a l t u l î n re gi u n i l e a uditate (a se vedea caseta 2).

C A S E TA 2

E X E M P L E D E D I S P O Z I Ţ I I P R I V I N D CO N D I Ţ I O N A R E A F I N A N ŢĂ R I I D E O B L I G AŢ I A D E A AT I N G E A N U M I T E Ţ I N T E Î N M AT E R I E D E O C U PA R E A F O R Ţ E I D E M U N C Ă Pentru câteva proiecte care au făcut obiectul unor vizite în Germania, granturile erau plătite cu condiţia de a se crea un anumit număr de locuri de muncă. Aceste locuri de muncă trebuiau să fie menţinute cel puţin cinci ani. Într-o regiune din Spania, în conformitate cu normele privind acordarea de ajutoare în sectorul turismului, promotorii care solicită un grant trebuie să se angajeze în mod oficial să nu reducă locurile de muncă. Prezentarea unui document în acest sens reprezintă o condiţie pentru introducerea cererii de acordare a grantului. În Italia, un proiect de modernizare a unui hotel a beneficiat de un grant FEDR în considerarea locurilor de muncă create şi menţinute timp de cel puţin cinci ani. Cu toate acestea, în cazul unui alt proiect, de extindere şi de renovare a unui hotel, locurile de muncă trebuiau menţinute numai un an. În plus, numărul de locuri de muncă create putea fluctua cu până la 30 % faţă de ţinta stabilită, fără ca aceasta să conducă la aplicarea de penalităţi sau la rambursarea grantului. În Regatul Unit, 11 dintre cele 14 proiecte finalizate cuprindeau condiţii privind locurile de muncă. Numărul de locuri de muncă ce urmează a fi create se estimează în momentul în care se ia decizia de acordare a grantului şi se măsoară odată proiectul finalizat, conform unor formule matematice bazate pe cheltuieli. În cazul în care o condiţie nu este îndeplinită, decizia de a solicita rambursarea parţială a grantului de la promotor se ia de către autoritatea de management.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

Ţ I N T E , I N D I C ATO R I Ş I M O N I TO R I Z A R E

38.

În regiunile vizitate, autorităţile de management utilizau abordări diferite în ceea ce priveşte analizarea per formanţe i proiec telor, astfel cum este ilustrat în cupr insul punc telor u r mătoare.

39.

R efer itor la proiec tele din Franţa cupr inse în sondaj, rezultate le scontate în ceea ce pr iveşte crearea de locur i de muncă, a c t i v i t ate a d e t u r i s m s a u c a p a c i t ate a t u r i s t i c ă n u s u nt i n c l use în mod sistematic în cererile sau în deciziile de acordare a grantului, iar atunci când sunt incluse, ele sunt furnizate î n s co p i n fo r m at i v, d i n m o m e nt ce n i c i u n u l d i nt re p ro i e c te l e cuprinse în sondaj nu condiţiona obţinerea grantului FEDR de îndeplinirea rezultatelor. Autor ităţile de management nu monitorizează în mod sistematic obţinerea acestui tip de rezultat.

Foto grafia 8 – Fostă mănăstire transformată în hotel de patru stele (Spania)

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

40.

Î n Spania, se stabilesc criterii generale pentru selec ţia proiectelor, ceea ce permite selec tarea proiec telor propuse de o au t o r i t a t e n a ţ i o n a l ă , re g i o n a l ă s a u l o c a l ă , a t â t t i m p c â t a c e s t e p ro i e c te a u o l e g ăt u ră c u p at r i m o n i u l i s to r i c s a u c u l t u ra l o r i cu turismul. Obiective cuantificate se stabilesc numai la nivel de măsură. Unul dintre proiec tele din eşantion cupr indea o biec tive cantitative refer itoare la o cre ştere a capacităţii turistice şi la crearea de locuri de muncă. Acest proiec t conţinea o biec tive pr ivind suprafaţa clădir ii care ur ma să fie renovată, numărul scontat de vizitatori pe an şi numărul de locuri de m uncă (direc te ş i indirec te) care ur mau să fie create. Obţine rea grantului FEDR nu era condiţionată de astfel de indicator i p entru niciunul dintre proiec tele examinate.

41.

Î ntr- o regiune germană vizitată, s-au cofinanţat numai proiec t e l e p u b l i c e p r i v i n d i n f r a s t r u c t u r a ş i d o t ă r i l e t u r i s t i c e. Pe n t r u p ro i e c t e l e c a re a u f ă c u t o b i e c t u l u n e i v i z i t e, a u t o r i t ă ţ i l e d e management stabiliseră indicator i cuantificabili refer itor i l a r e z u l t a t e. Î n c a z u l p r o i e c t e l o r c a r e a u p e r m i s c r e a r e a s a u p re ze r va re a d e l o c u r i d e m u n c ă d i re c te, ce re re a d e a co rd a re a grantului nu cuprindea obiective sau ţinte cuantificabile p r ivind crearea sau prezer varea de locur i de muncă. R ezulta tele sunt rapor tate de autor ităţile de management la nivel de p r ior itate şi de măsură.

42.

Î n cealaltă regiune ger mană vizitată, în cazul proiec telor care a u c o n d u s l a c re a re a d e l o c u r i d e m u n c ă d i re c t e, c e re re a d e a s i s te n ţ ă c u p r i n d e a o b i e c t i ve s a u ţ i n te c u a n t i f i c a b i l e re fe r i toare la crearea de locur i de muncă. Î n ceea ce pr iveşte acele p ro i e c te ex a m i n ate l a f aţ a l o c u l u i c a re e ra u d e r u l ate d e p ro m o to r i p r i vaţ i , c re a re a d e l o c u r i d e m u n c ă re p re ze nt a o co n diţie pentru acordarea grantului, iar promotorii furnizau auto r ităţilor de management informaţii cu privire la volumul-ţintă pentru ac tivitatea de turism. Două dintre proiec te cuprindeau ţ i nte re fer i toa re l a creş te re a c a p ac i t ăţ i i . Î n c a zu l a d ou ă p ro i e c te pr ivate, crearea efec tivă de locur i de muncă şi numărul de paturi create erau monitorizate de autorităţile de manage ment. Acestea din urmă efec tuează un control final la sfâr şitul p er ioadei de -a lungul căreia trebuie respec tate condiţiile din proiec t (cinci ani după finalizarea proiec tului în cazul locurilor de muncă şi 15 ani în cazul infrastruc tur ilor) pentru a ver ifica d acă s-au respec tat dispoziţiile deciziei.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

43.

Î ntr-una dintre regiunile italiene vizitate, toate cele şase pro i e c te examinate cupr indeau o prezentare a rezultatelor scon tate referitor la creşterea capacităţii turistice; rezultatele s contate în ceea ce pr iveş te nivelul ac tivităţii de tur ism erau incluse şi cuantificate în cererile de acordare a granturilor p entru jumătate din numărul de proiec te. Pentru cealaltă ju mătate, nivelul ac tivităţii de turism era prezentat în mod indi re c t sub for ma unei estimăr i a venitur ilor, care era inclusă în conturile de profit şi pierdere cuprinse în cererile de acordare a g r a n t u r i l o r. R e z u l t a t e l e s c o n t a t e r e f e r i t o a r e l a c r e a r e a d e l ocur i de muncă direc te erau cupr inse în cerer ile de acordare a g r a n t u r i l o r î n c a z u l a c i n c i p ro i e c t e ş i e r a u c u a n t i f i c a t e î n c azul a patru dintre acestea.

A se vedea comunicarea

Comisiei intitulată „Revizuirea bugetului UE”, COM(2010) 700, 19.10.2010, şi în special p. 5: „În timp ce valoarea adăugată a unui proiect politic nu poate fi redusă la un bilanț contabil, mai există un test esențial pentru justificarea cheltuielilor la nivelul UE: dacă cheltuielile la nivelul UE sunt mai avantajoase pentru cetățeni decât cheltuielile la nivel național. Dimensiunea europeană poate maximiza

44.

eficiența fondurilor statelor

Î n aceeaşi regiune, indicatorii referitori la crearea de locuri de muncă erau obligatorii numai în cazul proiectelor private, pent r u c a re a ce ş t i a re p re z i nt ă o co m p o n e nt ă a e va l u ă r i i e x a n te . Pr e z e r v a r e a l o c u r i l o r d e m u n c ă e s t e o b l i g a t o r i e o p e r i o a d ă determinată şi este monitorizată de -a lungul acestei perioade.

membre și poate contribui la reducerea cheltuielilor totale, prin punerea în comun a serviciilor și a resurselor pentru a beneficia de economiile de scară. În consecință, bugetul UE

45.

46.

ar trebui utilizat pentru a finanța

În cea de a doua regiune italiană vizitată, formularele de cerere aferente proiectelor examinate nu cuprindeau indicatori cantitativi refer itor i la cre şterea capacităţii tur istice sau la crearea d e l o c u r i d e m u n c ă . Î n m o d s i m i l a r, a s t f e l d e i n d i c a t o r i n u e rau obligator ii pentru obţinerea grantului în cazul niciunuia dintre proiec tele examinate, indiferent dacă era vor ba despre granturi FEDR sau despre alte forme de subvenţii. Autorităţile d e m a n a g e m e n t n u m o n i to r i ze a z ă e f i c a c i t a te a p ro i e c t u l u i ş i rezultatele aferente investiţiilor din cadrul acestuia în termeni de noi locuri de muncă directe sau indirecte sau în termen i i u n e i c re ş te r i a a c t i v i t ă ţ i i d e t u r i s m l e g a te d e p r i m i re a d e s ubvenţii. To ate p ro i e c te l e av u s e s e ră re z u l t ate p oz i t i ve î nt r- o o a re c a re măsură şi puteau fi, aşadar, considerate eficace. Proiec tele din c adrul e ş antionului obţinuseră rezultate în mater ie de creare d e l o c u r i d e m u n c ă , d e i nte n s i f i c a re a a c t i v i t ăţ i i d e t u r i s m ş i de creştere a capacităţii turistice. Pentru unele dintre proiecte, f u s e s e r ă a t â t s t a b i l i t e, c â t ş i î n d e p l i n i t e o b i e c t i v e î n a c e s t e t rei domenii, în timp ce alte proiec te nu conţineau asemenea obiec tive. Alte proiec te obţinuseră rezultate care nu fuseseră p l a n i f i c a t e î n m o d s p e c i f i c i n i ţ i a l. E s t e d i f i c i l s ă s e e v a l u e z e g r a d u l r e a l d e p e r fo r m a n ţ ă a p r o i e c t e l o r s a u a m p l o a r e a v a lorii adăugate europene în lipsa stabilirii în mod sistematic d e o b i e c t i ve p e n t r u p ro i e c te, î n l i p s a s t a b i l i r i i d e ţ i n te ş i d e i n d i c ato r i , p re c u m ş i a m o n i to r i z ă r i i ş i e va l u ă r i i s u b s e c ve nte a rezultatelor 1 2 .

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

bunuri publice ale UE, acțiuni pe care nu le pot finanța statele membre și regiunile sau atunci când acesta poate asigura obținerea de rezultate mai bune.”

R E Z U LTAT E L E P R O I E C T E LO R S U N T D U R A B I L E ?

47.

L a momentul auditului, 28 % din proiec tele cupr inse în eşantion fuseseră finalizate în ultimii doi ani, 45 % între ultimii doi ş i ultimii cinci ani, iar 27 % cu mai mult de cinci ani în ur mă. Pentru proiec tele finalizate în ur mă cu peste doi ani, respec t i v 7 2 % d i n p r o i e c t e, Cu r t e a a e x a m i n a t d a c ă , l a m o m e n t u l a uditului: ( a) p r o i e c t e l e e r a u î n c o n t i n u a r e o p e r a ţ i o n a l e ş i p e r m i t e a u realizarea unui beneficiu sau contribuiau la acoperirea costur ilor ; ( b) era probabil ca rezultatele obţinute să se menţină în viitor.

M A J O R I TAT E A LO C U R I LO R D E M U N C Ă E X I S TAU Î N C Ă L A M O M E N T U L AU D I T U LU I

48.

La momentul auditului, 94 % din locurile de muncă create sau menţinute existau încă. Costur ile de func ţionare pentru o treime din proiec tele care asigurau menţinerea acestor locur i de muncă sunt finanţate din subvenţii publice acordate de s t atele membre într- o for mă sau alta.

Fo to g ra f i a 9 – R e a b i l i t a re a a r te re i p r i n c i p a l e d i nt r - o s t aţ i u n e d e p e l i to ra l ( Fra nţ a )

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

C VA S I TOTA L I TAT E A P R O I E C T E LO R CO N T I N UAU S Ă F I E O P E R AŢ I O N A L E , Î N S Ă N U R E A L I Z AU Î N M O D N E C E S A R UN BENEFICIU

49.

În 93 % din cazuri, capacitatea turistică creată de proiecte rămăsese la acelaşi nivel de la finalizarea proiectului, iar în 6 % din cazur i crescuse.

Un proiect a fost definitiv

închis la doi ani de la demarare din cauza unor probleme tehnice, iar alte trei au fost

50. 51.

FIGURA 3

temporar închise şi vor fi

N ivelul ac tivităţii de turism rămăsese stabil sau crescuse de la m omentul finalizăr ii proiec tului în 94 % din cazur i ( figura 3 ).

redeschise după realizarea unor lucrări suplimentare.

98 % din proiectele finalizate erau încă operaţionale la momentul auditului 13 . Nu toate proiec tele generau suficiente venituri p e n t r u a - ş i a c o p e r i c o s t u r i l e d e f u n c ţ i o n a r e . Pe r a n s a m b l u , 25 % din proiec tele finalizate cu cel puţin doi ani înainte erau p rofitabile (61 % din proiec tele pr ivate şi 14 % din proiec tele publice). Pr in însă şi natura lor, major itatea (60 %) proiec telor p u b l i c e n u s u n t c o n c e p u t e p e n t r u a f i p ro f i t a b i l e. Pro m o t o rul public, de obicei o autoritate locală, asumă costurile de func ţionare, în schimbul altor avantaje pentru comunitate (de e xe m p l u, a cce s grat u i t p e nt r u e l e v i l a o p i s c i n ă , p re ze r va re a u n u i a n u m i t e l e m e nt d i n p at r i m o n i u l i s to r i c e tc. ) . E x i s t ă a l te p roiec te, dedicate unor ac ţiuni cum ar fi renovarea unui spa ţ i u public (de exemplu, o stradă sau o şosea), care nu au fost n iciodată concepute în scopul de a genera venitur i.

I N T E N S I F I C A R E A AC T I V I TĂŢ I I D E T U R I S M G E N E R ATĂ D E P R O I E C T E E R A DURABILĂ?

Proiecte care au permis creşterea volumului anual de turism

42 %

20 %

52 %

40 %

60 %

80 %

Activitatea de turism a continuat să crească semnificativ de la finalizarea proiectului Activitatea de turism a rămas la acelaşi nivel de la finalizarea proiectului Activitatea de turism a scăzut de la finalizarea proiectului Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

100 %

52.

D i fe r e n ţ a d e a t i t u d i n e d i n t r e p r o m o t o r i i d e p r o i e c t e p r i v a ţ i ş i cei publici în ceea ce pr ive ş te realizarea de beneficii poate f i i l u s t rat ă c u a j u to r u l ră s p u n s u r i l o r l a î nt re b ă r i l e d i n s o n d a j re fer itoare la profitabilitatea prevăzută pentru ur mător ii doit r e i a n i . Fi g u r a 4 a r a t ă c ă p r o b l e m a p r o f i t a b i l i t ă ţ i i v i i t o a r e c o n t i n u ă s ă n u s e a p l i c e p e n t r u 6 0 % d i n p ro i e c t e l e p u b l i c e d i n c a d r u l s o n d a j u l u i , î n t i m p ce 7 9 % d i n p ro m o to r i i p r i vaţ i s e aş teaptă ca proiec tele să fie profitabile în ur mător ii ani.

53.

Pe r a n s a m b l u, 2 4 % d i n l o c u r i l e d e m u n c ă a u fo s t c re ate s a u menţinute în cadrul unor proiec te ale căror ac tivităţi nu fuse s eră concepute pentru a fi profitabile.

FIGURA 4

P R O F I TA B I L I TAT E A V I I TO A R E A P R O I E C T E LO R

Activitatea creată sau dezvoltată de proiectul dumneavoastră va fi profitabilă în următorii 2 sau 3 ani? Privat

79 %

Public

26 %

Global

9% 39 %

20 %

17 %

2% 2%

60 % 11 %

40 %

46 % 60 %

80 %

100 %

Da, probabil Dificil de spus Cu siguranţă nu Nu se aplică (prin însăşi natura sa, proiectul nu a fost conceput pentru a crea sau a dezvolta o activitate economică)

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

Fo t o g r a f i a 1 0 – P r o i e c t a v â n d c a o b i e c t r e n o v a r e a z i d u r i l o r ex te r i o a re ş i a a co p e r i ş u l u i u nei biserici (Franţa)

C E I N F LU E N ŢĂ A AV U T E X I S T E N ŢA G R A N T U R I LO R A S U P R A D E C I Z I E I D E A REALIZA PROIECTELE ŞI ASUPRA M O D U LU I D E CO N C E P E R E A P R O I E C T E LO R ?

54.

Cur tea a dor it să afle dacă spr ijinul public, şi în special finanţ a rea pr in inter mediul FEDR, a reprezentat un fac tor deter mi n a n t c a re a i n f l u e n ţ a t f i e m o d u l d e c o n c e p e re a p ro i e c t e l o r, fie decizia cu privire la realizarea acestora. Cur tea a continuat p r in a examina în ce mod promotor ii de proiec te au perceput p rocesul propr iu-zis de obţinere a asistenţei FEDR.

N U TOŢ I P R O M OTO R I I AU CO N S I D E R AT N E C E S A R SPRIJINUL PUBLIC

55.

53 de promotori (26 %, 34 de promotori publici şi 19 promotori privaţi) au declarat că ar fi realizat proiec tul şi fără să fi primit n iciun grant public: ( a) 12 promotori (6 %, în totalitate promotori publici) au con siderat că proiec tul ar fi fost realizat exac t în acela şi mod, c u a l t e c u v i n t e, g r a n t u l n u a s c h i m b a t n i c i d i m e n s i u n e a , nici conţinutul şi nici capacitatea proiectului de a crea locur i de muncă. Patru dintre aceste proiec te demaraseră d e j a î n m o m e nt u l î n c a re p ro m o to r u l a a f l at d e s p re p o s i bilitatea de a obţine o subvenţie din FEDR;

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

( b) 41 de promotori (20 %) au arătat totuşi că proiec tul nu ar fi fost acela şi. Î n 30 de cazur i (12 proiec te pr ivate şi 18 pro iec te publice), dimensiunea sau conţinutul proiec tului fuseseră modificate, în timp ce, în cazul a 17 proiec te private ş i a t re i p ro i e c te p u b l i ce, s u bve n ţ i i l e a u av u t o i n f l u e n ţ ă asupra creăr ii de locur i de muncă sau asupra mediului.

56.

Propor ţia grantului public în costul total al proiec tului a avut un impac t asupra răspunsur ilor date de promotor ii de proiecte, respec tiv, cu cât este mai mic procentul spr ijinului public, cu atât mai puţin ajutorul este văzut ca fiind crucial pentru existenţa proiec tului (figura 5).

57.

O p i n i i l e d i f e r ă , d e a s e m e n e a , î n m o d s e m n i f i c a t i v, î n f u n c ţ i e d e t i p u l d e a c t i v i t a t e v i z a t , ş i a n u m e, 5 2 % d i n p ro m o t o r i i p ro i e c te l o r av â n d c a o b i e c t c a z a re a ş i m a s a a u a f i r m a t c ă p roiec tul lor s-ar fi realizat şi fără un grant public. Î n ceea ce p r iveş te proiec tele având ca obiec t muzeele şi monumentele istorice sau proiectele de infrastructură şi cele privind spaţiile şi dotările de utilitate publică, 20 % din promotori au d a t a ce s t ră s p u n s, î n t i m p ce n u m a i 1 0 % d i n p ro m o to r i i d i n domeniul centrelor de vacanţă şi de recreere au împăr tăşit a ceastă opinie.

CO R E L AŢ I A Î N T R E U T I L I TAT E A P E R C E P U TĂ A S U B V E N Ţ I E I P U B L I C E Ş I CO N T R I B U Ţ I A P R O C E N T UA L Ă A AC E S T E I S U B V E N Ţ I I

Opinia promotorilor cu privire la afirmaţia următoare: „Proiectul s-ar fi realizat fără nicio subvenţie publică” Mărimea grantului public în raport cu costul total al proiectului

FIGURA 5

> 75 %

70 %

51 % - 75 %

14 %

49 %

26 % - 50 %

18 %

45 %

< 25 %

28 % 0%

16 %

19 %

Dezacord puternic

40 % Dezacord

12 %

33 % 60 % Acord

16 %

24 %

22 % 20 %

11 %

17 % 80 %

100 %

Acord puternic

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

GRANTUL FEDR ESTE PERCEPUT CA UN SEMN DE RECUNOAŞTERE, ÎNSĂ SPOREŞTE SARCINA A D M I N I S T R AT I VĂ

58.

M a re a m a j o r i t ate a p ro m o to r i l o r co n s i d e ra u gra nt u l F E D R c a o re c u n o a ş t e re a c a l i t ă ţ i i p ro i e c t u l u i l o r ( 9 2 % ) ş i a u t i l i t ă ţ i i a ce s t u i a p e nt r u p u b l i c ( 9 0 % ) . To t u ş i , 4 2 % d i n p ro m o to r i a u a r ă t a t , d e a s e m e n e a , c ă o b ţ i n e re a u n u i g r a n t F E D R s p o re ş t e co n s i d e ra b i l s a rc i n a a d m i n i s t rat i vă a p ro i e c t u l u i l o r. Ace a s t ă o p i n i e e s t e m a i r ă s p â n d i t ă p r i n t re p ro m o t o r i i p r i v a ţ i ( 5 6 % ) decât printre promotorii publici (37 %). Atitudinea promo to r i l o r d e p ro i e c te î n ce e a ce p r i ve ş te s a rc i n a a d m i n i s t rat i vă d i fe r ă , d e a s e m e n e a , î n f u n c ţ i e d e p ro p o r ţ i a g r a n t u l u i F E D R faţă de costul total al proiectului, şi anume, cu cât grantul F E D R e s t e m a i m i c, r a p o r t a t l a c o s t u l t o t a l, c u a t â t m a i m u l t e ste resimţită sarcina administrativă.

Fotografia 11 – Castel din secolul 13 renovat, deschis publicului ( Fra nţ a )

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI O B Ţ I N E R E A R E Z U LTAT E LO R S CO N TAT E

59.

Toate proiec tele au obţinut rezultate pozitive sub o formă sau alta, majoritatea dintre acestea înregistrând succes pe mai m ul te pl an ur i. 7 4 % d in p ro ie c te au con du s la o i nten si fi ca re a ac tivităţii de tur ism, în timp ce 73 % au avut drept rezultat c rearea de capacitate tur istică suplimentară, iar 58 % au permis crearea sau menţinerea unui număr total de 2 520 de locuri de muncă, dintre care 23,5 % erau ocupate de femei. 44 % din p roiec te au obţinut rezultate în toate cele trei categor ii. 8 % d i n proiec tele cupr inse în eşantion nu au obţinut rezultate în a c e s t e d o m e n i i , d a r s - a u d o ve d i t b e n e f i c e p e n t r u e c o n o m i a l ocală sau pentru prezer varea unor elemente din patr imoniul cultural, istoric, ar tistic sau de mediu al unei regiuni (a se vedea punc tele 19 ş i 32).

60.

N u m a i p e n t r u 5 8 % d i n p ro i e c t e l e c u p r i n s e î n e ş a n t i o n s - a u stabilit obiec tive. Î n aceste cazuri, obiec tivele stabilite au fost atinse în propor ţie de 75 % în ceea ce priveşte crearea sau m enţinerea de locur i de muncă şi de 93 % în ceea ce pr ive şte creşterea capacităţii turistice. 9 % din proiec tele care au făcut obiec tul sondajului nu au obţinut niciun rezultat în materie de locuri de muncă, deşi se presupunea că vor obţine. În mod con trar, 14 % din proiec te au permis creşterea capacităţii turistice f ă ră să fi avut obiec tive stabilite în acest sens, fenomen care s - a p u t u t co n s t at a ş i î n ce e a ce p r i ve ş te c re ş te re a n u m ă r u l u i de locuri de muncă, tot în cazul a 14 % din proiecte (a se vedea p unc tul 34).

61.

Pentru 42 % din proiec tele cuprinse în eşantion, nu fusese stabilit niciun obiec tiv referitor la per formanţă. În numeroase ca zur i, în ceea ce pr iveşte proiec tele care cupr indeau obiec tive, nu fuseseră stabilite ţinte şi indicatori, iar situaţia era diferită î n f u n c ţ i e d e p ro i e c t u l e x a m i n a t . Pe n t r u c e a m a i m a re p a r t e a proiec telor cupr inse în e ş antion, nu exista o monitor izare a re z u l t a t e l o r. Au t o r i t ă ţ i l e d e m a n a g e m e n t n u c o n d i ţ i o n a s e r ă plata granturilor de obţinerea unor rezultate decât în cazul u n u i n u m ă r re d u s d e p ro i e c te d i n e ş a nt i o n . Î n l i p s a s t a b i l i r i i î n mod sistematic de obiec ti ve pentru proiec te, de ţinte şi de indicator i, precum şi în lipsa unei monitor izăr i subsec vente şi a u n e i e va l u ă r i a re z u l t ate l o r, e s te d i f i c i l s ă s e e va l u e ze p e r fo r m a n ţ a re a l ă a p ro i e c te l o r s a u a m p l o a re a v a l o r i i a d ă u g a te e uropene (a se vedea punc tele 34 şi 38-46).

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

RECOMANDAREA 1

Au t o r i t ă ţ i l e d e m a n a g e m e n t a r t r e b u i s ă s e a s i g u r e c ă , l a m om entul intro ducerii cererii de acordare a gr antului, p re cum şi la momentul luării unei decizii cu privire la grant, se stabilesc obiec tive, ţinte şi indicatori corespunzători, c are s ă p e r m i t ă: ο ο s e l e c t are a p ro i e c te l o r c are ar p u te a f i ce l e m ai e f i ci e n te şi ο ο ev aluare a re z ul t ate l o r l o r. Co m isia ar tre b ui s ă în cur aj e z e a ce as t ă p r a c ti c ă.

D U R A B I L I TAT E A R E Z U LTAT E LO R P R O I E C T E LO R

62.

Având în vedere faptul că major itatea locur ilor de muncă cre ate de proiec tele finalizate existau încă la momentul auditului ş i că ac tivitatea ş i capacitatea suplimentare create de aceste proiec te rămăseseră stabile sau crescuseră u şor, este probabil c ă re z u l t a t e l e vo r f i d u r a b i l e p e t e r m e n s c u r t s a u m e d i u . Cu toate acestea, întrucât numai 25 % din proiec te au fost iden t i ficate ca fiind viabile din punc t de vedere financiar, o astfel de durabilitate depinde de menţinerea pe viitor a niveluril or ac tuale de subvenţii publice acordate pentru costur ile de f unc ţionare.

I N F LU E N ŢA G R A N T U R I LO R

63.

Potrivit promotorilor de proiecte, pentru 74 % din proiecte, real i zarea nu ar fi fost posibilă fără obţinerea finanţăr ii publice. În 20 % din cazuri, promotorii au declarat că proiec tele lor s-ar f i realizat ş i în lipsa grantului, însă în mod difer it. Cu cât rata a s i s t e n ţ e i e s t e m a i s c ă z u t ă , c u a t â t e s t e m a i re d u s i m p a c t u l a ce s te i a a s u p r a p ro i e c t u l u i . Î n 6 % d i n c a z u r i , p ro m o to r i i a u d eclarat că proiec tele lor ar fi fost realizate în acelaşi mod şi î n lipsa grantului (a se vedea punc tele 55-57).

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

64.

D e ş i 9 2 % d i n p ro m o to r i a u p e rce p u t gra n t u l F E D R c a re p re zentând o recunoaştere a calităţii proiectului lor, 42 % din prom otor i au apreciat, pe de altă par te, că procesul de acordare a subvenţiei FEDR a spor it în mod considerabil sarcina administrativă. De asemenea, s-a obser vat că, cu cât rata asistenţei e ra m a i s c ă z u t ă , c u a t â t m a i m u l t gra n t u l F E D R e ra p e rce p u t c a reprezentând o povară (a se vedea punc tul 58).

RECOMANDAREA 2

Autorităţile de management ar trebui să se asigure că crite riile de sele c ţie a proie c telor iau în considerare dacă e xis t ă o n evo i e re ală d e a s e a co rda o as e m e n e a f inanţ are p e ntr u realiz area proie c tului propus . Impac tul p otenţial al grantu lui asupra modului în care este conceput proiec tul ar trebui, de asemenea, luat în considerare, alături de impac tul global a l p r o i e c t u l u i a su p r a c r e ş te r i i e co n o m i ce ş i a su p r a c r e ă r i i d e l o cur i d e mun c ă. Co m isia ar tre b ui s ă în cur aj e z e a ce as t ă p r a c ti c ă.

RECOMANDAREA 3

Co m isia ar tre b ui s ă re ali z e z e o ev aluare a aju to r ului a co rd at î n a ce s t s e c to r, p e nt r u a e x a m i n a , p e d e o p a r te, î n ce m ăsur ă a ce s t a re p re z int ă u n b un ins tr um e nt – din p un c tul d e v e d e r e a l r a p o r t u l u i c o s t- e f i c a c i t a t e – d e s p r i j i n i r e a statelor membre în sensul promovării creşterii economice şi p entru a e xamina, p e de altă par te, dacă un ast fel de sprijin ar p u te a f i m ai b in e dire c ţi o nat în a ce s t s co p.

P r e z e n t u l r a p o r t a f o s t a d o p t a t d e C a m e r a I I , c o n d u s ă d e d o mnul M o r te n LE V YSO H N , m e m b r u al Cur ţii d e Co ntur i, la Lu xe m b urg , în ş e dinţ a s a din 4 m ai 2011. Pentru Cur tea de Conturi

Vítor M anuel da S I LVA C A L D E I R A Preşedinte

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

ANEXA I

F I N A N ŢA R E A Î N D O M E N I U L T U R I S M U LU I P R I N F E D R , A LO C ATĂ P E S TAT M E M B R U, P E N T R U I N V E S T I Ţ I I F I Z I C E Î N T U R I S M – P E R I O A D A D E P R O G R A M A R E 2 0 0 0 - 2006 Numărul de programe operaţionale care cuprind proiecte din domeniul turismului, în fiecare stat membru

Statul membru

Aport FEDR pentru turism (1 000 de euro)

Italia

1 448 519

Germania

649 206

Franţa

467 106

Spania

427 888

Grecia

384 360

Regatul Unit

220 892

Austria

159 228

Portugalia

150 326

Belgia

100 252

Polonia

95 663

Ţările de Jos

82 947

Lituania

81 999

Ungaria

74 018

Republica Cehă

68 274

Cooperare transfrontalieră UE

64 513

Cooperare interregională UE

50 904

Irlanda

29 934

Finlanda

20 206

Estonia

16 247

Slovenia

13 803

Letonia

9 256

Malta

4 301

Cipru

3 229

Total

198

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

4 623 071

ANEXA II

N U M Ă R U L P R O I E C T E LO R I N C LU S E Î N S O N D A J Ş I N U M Ă R U L P R O I E C T E LO R C A R E AU FĂC U T O B I E C T U L U N O R V I Z I T E L A FAŢA LO C U LU I Numărul de proiecte 9 state membre

26 de programe operaţionale

din sondaj

examinate la faţa locului

1999IT161PO011 Sicilia

1999IT161PO007 Campania

1999IT161PO010 Sardinia

2000IT162DO007 Piemonte

2000IT162DO001 Toscana

2000DE162DO010 Niedersachsen

1999DE161PO004 Mecklenburg-Vorpommern

1999DE161PO005 Brandenburg

1999DE161PO003 Sachsen-Anhalt

2000DE162DO005 Hessen

2000ES161PO007 Castilia y León

2000ES161PO010 Extremadura

2000ES161PO009 Communidad Valenciana

2000ES161PO016 Local

2000FR162DO020 Rhône-Alpes

2000FR162DO006 Poitou-Charentes

2000FR162DO014 Bretagne

2000GR161PO016 Competitivitate

2000GR161PO014 Macedonia Centrală

2000GR161PO005 Grecia continentală

1999PT161PO016 Madeira

1999PT161PO012 Algarve

1999GB161DO004 West Wales şi Valleys

2000GB162DO008 Anglia de Sud-Est

Belgia

2000BE162DO008 Meuse-Vesdre

Lituania

2003LT161DO001 Lituania

Număr total de proiecte

206

Italia

Germania

Spania

Franţa

Grecia

Portugalia Regatul Unit

7 6

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

RĂSPUNSURILE COMISIEI REZUMAT II. Po l i t i c a d e c o e z i u n e ș i F E D R , î n c a l i t a t e a sa de cel mai impor tant fond structural, reprezintă instrumentul principal al UE pentru realizarea unei dez voltări armonio a s e p e t o t c u p r i n s u l U n i u n i i . Ac e s t l u c r u s e r e f l e c t ă î n d i v e r s i t a t e a p r o g r a m e l o r, a proiectelor și a partenerilor susținuți în cadrul acestei politici. O propor ție de 3,5 % din finanțarea FEDR a fost alocată i nv e s t i ț i i l o r î n t u r i s m p e n t r u p e r i o a d a d e programare 2000-2006. V. a) C o m i s i a s a l u t ă c o n s t a t ă r i l e C u r ț i i . Po t r i v i t r e z u l t a t e l o r, s p r i j i n u l a c o r d a t p r i n FEDR a contribuit la crearea de locuri de muncă în sectorul turismului, precum și la creșterea economică la nivel local și regional. V. b) Co m i s i a s a l u t ă c o n s t a t ă r i l e Cu r ț i i p o t r i v i t cărora majoritatea proiectelor au avut ca obiec tiv crearea de locur i de muncă, iar un număr mare din locurile de muncă vizate au fost, într-adevăr, create. V. d) Comisia consideră încurajator faptul că a p ro a p e t o a t e p ro i e c t e l e a u a t i n s u n a s e menea grad de maturitate încât au continuat să fie operaționale la momentul auditului. V. e) Comisia obser vă că aproape trei sfer turi din proiec tele auditate nu s-ar fi putut realiza fără asistență publică.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

RĂSPUNSURILE COMISIEI INTRODUCERE V. f ) Co m i s i a i a n o t ă d e a ce s te re z u l t ate. Co m isia subliniază că pentru perioada de programare 2007-2013 au fost simplificate n o r m e l e p r i v i n d p u n e re a î n a p l i c a re a fo n durilor în cadrul regulamentelor privind fondurile structurale și că au fost efectuate reexaminări ulterioare în perioada 2008-2010. Comisia obser vă, de asemenea, c ă t re b u i e s ă ex i s te u n e c h i l i b r u î nt re s i mp l i f i c a re și buna gestionare a fondur ilor. VI. a) Comisia va continua să promoveze utilizarea, de către autoritățile de gestionare, a unor obiective, ținte și indicatori co re s p u nzător i. V I . b) Comisia va continua să încurajeze autoritățile de gestionare să se asigure c ă fo n d u r i l e a fe re n t e c o f i n a n ț ă r i i U E s u n t destinate acelor proiecte care au efectiv nevoie de finanțare publică pentru a fi exe c u t ate. VI. c) Co m i s i a a e fe c t u a t d e j a o e v a l u a re e x - p o s t a programelor FEDR din perioada 2000-2006, care acoperă principalele chestiuni cu relevanță în materie de politică și majoritatea cheltuielilor cofinanțate de FEDR. Ac ț i u n i l e î n m a t e r i e d e t u r i s m a u fo s t a c o perite în cadrul evaluărilor privind sprijin u l a co rd at î nt re p r i n d e r i l o r ș i m e d i u l f i z i c / natural.

2. Comisia subliniază că turismul este în strânsă conexiune cu multe domenii de politică, cum ar fi politica regională, trans p o r t u l, d e z vo l t a re a r u r a l ă e t c. Po l i t i c a re gi o n a l ă s p r i j i n ă t u r i s m u l î n c a d r u l p ro gra melor integrate de dez voltare regională. 4.-8. Politica de coeziune este pusă în apli care în cadrul gestiunii par tajate: statele membre sunt, în primul rând, responsab i l e d e c re a re a s i s te m e l o r d e g e s t i o n a re ș i de control, precum și de punerea în aplic a r e a p r o g r a m e l o r. C o m i s i a n e g o c i a z ă cu acestea programele și supraveghează activitățile acestora pe parcursul perioadei de punere în aplicare. Sunt implicate fo a r t e m u l t e a u t o r i t ă ț i n a ț i o n a l e ș i re g i o nale, alături de sute de mii de promotori de proiec te. În ceea ce privește fondurile structurale, R e g u l a m e n t u l n r. 1 2 6 0 / 1 9 9 9 p r e v e d e c ă este de competența autorităților state lor membre să selecteze și să gestioneze proiectele (cu excepția unor proiecte de mare anvergură, pe care Comisia trebuie s ă l e a p ro b e ș i s ă l e co n f i r m e s a u s ă m o d i fice nivelul de asistență comunitară). R olul Comisiei este acela de a supraveghea și d e a m o n i to r i z a p u n e re a î n a p l i c a re f i n a nc i a r ă ș i , î n t r - o m a i m i c ă m ă s u r ă , e xe c u ț i a f i z i c ă ( i m p a c t / p e r fo r m a nț ă ) a p ro gra m e l o r operaționale. Articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul n r. 1 7 8 3 / 1 9 9 9 s u b l i n i a z ă d i m e n s i u n e a c re atoare de locuri de muncă a investițiilor î n t u r i s m ș i c u l t u ră . Cu to ate a ce s te a , l i s t a pr ior ităților prezentate nu este exhaustivă.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

RĂSPUNSURILE COMISIEI OBSERVAȚII 19. Comisia salută constatările Cur ții. Potriv i t re z u l t ate l o r, s p r i j i n u l a co rd at p r i n F E D R a contribuit la crearea de locuri de muncă în sectorul turismului, precum și la creșterea economică la nivel local și regional.

46. Comisia obser vă că major itatea proiec telor au obținut, încă de la început, indicatori de rezultate semnificativi, cuantificabili și măsurabili, conform celor precizate de Cur te la punc tele 21, 27 și 34.

21. Co m i s i a s a l u t ă c o n s t a t ă r i l e Cu r ț i i p o t r i v i t cărora majoritatea proiectelor și-au atins obiectivele propuse și au contribuit la o c r e ș t e r e a a c t i v i t ă ț i i d e t u r i s m . Co m i s i a consideră, de asemenea, încurajator faptul c ă , p o t r i v i t Cu r ț i i , u n n u m ă r i m p o r t a n t d e proiecte au obținut acest rezultat, chiar dacă nu se stabilise un obiectiv specific în a ce s t s e ns.

C h i a r d a c ă a s t fe l d e i n fo r m aț i i a r f i d i s p o n i b i l e, a r f i d i f i c i l s ă s e e v a l u e ze e f i c i e n ț a și valoarea adăugată europeană, fără a efec tua o analiză contrafac tuală.

27. Co m i s i a s a l u t ă c o n s t a t ă r i l e Cu r ț i i p o t r i v i t cărora majoritatea proiectelor și-au atins obiectivele și au contribuit la o creștere a c a p a c i tății tur istice.

Comisia reamintește că 76 % din proiec tele din eșantionul examinat de Cur te au fost promovate de către organisme publice. Î n a ce s t co n te x t , s e p re co n i ze a z ă c ă , p e n tru o treime din proiecte, costurile de funcționare vor fi susținute prin granturi publice.

34. Co m i s i a s a l u t ă c o n s t a t ă r i l e Cu r ț i i p o t r i v i t cărora majoritatea proiectelor au avut ca obiec tiv crearea de locur i de muncă, iar un număr mare din locurile de muncă vizate a u fo s t, î ntr-adevăr, create. 40. În perioada de programare 2000-2006, a u t o r i t ă ț i l e d e g e s t i o n a re a u p u t u t m o n i t o r i z a a n u m i t e re z u l t a t e o b ț i n u t e, c u m a r fi crearea de locuri de muncă, creșterea activității de turism sau a capacității turistice, prin intermediul unor indicat o r i s t a b i l i ț i l a n i ve l d e m ă s u r ă , p r i o r i t a t e sau program. În perioada de programare 2007-2013, selectarea proiectelor este condiționată de indicatorii cuantificați la n i ve l d e proiec t.

48. Co m i s i a e s te d e p ă re re c ă a ce a s t ă co n s t a tare este foar te încurajatoare, în special într-o perioadă de încetinire a creșterii economice.

49.-51. Comisia consideră încurajator faptul că aproape toate proiectele în materie de turism cofinanțate de FEDR au contribuit la crearea durabilă de capacități turistice și de activități de turism și că aproape toate proiectele au atins un asemenea grad de maturitate încât au continuat să fie operaționale la momentul auditului. 55. Comisia obser vă că aproape trei sfer turi din proiec tele auditate nu s-ar fi putut realiza fără asistență publică.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

RĂSPUNSURILE COMISIEI CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 58. Co m i s i a o b s e r v ă c ă m a i m u l t d e j u m ă t a t e din promotorii proiec telor au considerat că finanțarea FEDR nu le -a spor it în mod semn i f i c at i v sarcina administrativă. Pe p a r c u r s u l g e s t i o n ă r i i p r o g r a m e l o r d i n cadrul fondurilor structurale pot apărea sarcini administrative din mai multe m o t i ve. Ac e s t e a p o t c u p r i n d e n o r m e l e d e eligibilitate și control stabilite de către statele membre, care sunt mai stric te decât cele prevăzute în cadrul regulamentelor p r i v i n d fondur ile struc turale. Pentru perioada de programare actuală (2007-2013), s-au simplificat normele privind punerea în aplicare a fondurilor în cadrul regulamentelor privind fondurile structurale. Mai mult, în perioada 2 0 0 8 - 2 0 1 0 , Co m i s i a a i n t ro d u s u n e l e s i m p l i f i c ă r i s e m n i f i c a t i ve, î n s p e c i a l p r i n c re a re a p o s i b i l i t ă ț i i d e a d e c l a ra co s t u r i l e p e b a z a r a t e l o r f i xe , a s u m e l o r f o r f e t a r e ș i a baremelor standard de costuri unitare, i n c l u s i v în sec torul tur ismului.

59. Comisia salută constatările Cur ții potrivit cărora toate proiectele au reușit să obțină rezultate pozitive, cum ar fi crearea de locuri de muncă directe, creșterea capacității turistice și a volumului anual. Po t r i v i t re z u l t ate l o r, s p r i j i n u l a co rd at p r i n FEDR a contribuit la crearea de locuri de muncă în sectorul turismului, precum și la creșterea economică la nivel local și regional. 60. Co m i s i a s a l u t ă c o n s t a t ă r i l e Cu r ț i i p o t r i v i t cărora majoritatea proiectelor au avut ca obiec tiv crearea de locur i de muncă, iar un număr mare din locurile de muncă vizate a u fo s t, î nt r- a d e vă r, c re ate. Co m i s i a co n s ideră, de asemenea, încurajator faptul că, potrivit Cur ții, multe proiecte au obținut acest rezultat, chiar dacă nu se stabilise un obiec tiv specific în acest sens. 61. Comisia obser vă că major itatea proiec telor au obținut, încă de la început, indicatori de rezultate semnificativi, cuantificabili și măsurabili, conform celor precizate de Cur te la punc tele 21, 27 și 34. C h i a r d a c ă a s t fe l d e i n fo r m a ț i i a r f i d i s p o n i b i l e, a r f i d i f i c i l s ă s e e v a l u e ze e f i c i e n ț a și valoarea adăugată europeană, fără a efec tua o analiză contrafac tuală.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

RĂSPUNSURILE COMISIEI R e co m a ndarea nr. 1 Existența unor criterii de selecție solide reprezintă o cerință prealabilă esențială pentru selectarea proiectelor care aduc cea mai mare contribuție în materie de priorități, obiec tive și ținte, precum și pen tru selec tarea celor mai eficace și eficiente d i nt re a cestea. Stabilirea unor obiective, ținte și indicatori corespunzători contribuie la evaluar e a r e z u l t a t e l o r p r o i e c t e l o r. C o m i s i a v a co nt i n u a s ă p ro m ove ze u t i l i z a re a , d e c ăt re autoritățile de gestionare, a unor obiect i ve, ț i nte și indicator i corespunzător i. 62. Comisia salută constatările Cur ții și cons i d e ră î n c u ra j a to r f a p t u l c ă a p ro a p e to a te proiectele au atins un asemenea grad de viabilitate încât au continuat să fie o p e raț i o nale la momentul auditului. 63. Comisia obser vă că aproape trei sfer turi din proiec tele auditate nu s-ar fi putut real i z a f ă ră asistență publică. 64. Co m i s i a i a n o t ă d e a ce s te re z u l t ate. Co m isia subliniază că pentru perioada de programare 2007-2013 au fost simplificate n o r m e l e p r i v i n d p u n e re a î n a p l i c a re a fo n durilor în cadrul regulamentelor privind fondurile structurale și că au fost efectuate reexaminări ulterioare în perioada 2008-2010. Comisia obser vă, de asemenea, c ă t re b u i e s ă ex i s te u n e c h i l i b r u î nt re s i mp l i f i c a re și buna gestionare a fondur ilor.

Recomandarea nr. 2 În urma rezultatelor Cur ții, Comisia concluzionează că procesul de selecție pentru proiec tele în mater ie de tur ism este, în general, eficient. Comisia va continua să î n c u ra j e ze a u to r i t ăț i l e d e g e s t i o n a re s ă s e a s i g u r e c ă fo n d u r i l e a fe r e n t e c o f i n a n ț ă r i i UE sunt destinate acelor proiecte care au e fe c t i v n e vo i e d e f i n a nț a re p u b l i c ă p e nt r u a fi executate. Recomandarea nr. 3 Comisia reamintește că fondurile structurale nu sprijină turismul ca politică sectorială, ci inter vențiile în materie de turism din cadrul programelor integrate de dez voltare regională. Mai mult, Comisia reamintește că aprobă programe și priorități ale acestora, însă nu aprobă măsuri și nici proiecte (cu excepția unor proiecte de mare anvergură) în sectoare specifice, cum ar fi tur ismul. Co m i s i a a e fe c t u a t d e j a o e v a l u a re e x - p o s t a programelor FEDR din perioada 2000-2006, care acoperă principalele chestiuni cu relevanță în materie de politică și majoritatea cheltuielilor cofinanțate de FEDR. Ac ț i u n i l e î n m a t e r i e d e t u r i s m a u fo s t a c o perite în cadrul evaluărilor privind sprijin u l a co rd at î nt re p r i n d e r i l o r ș i m e d i u l f i z i c / natural. Rezultatul acestei evaluări poate fi consultat pe site -ul internet INFOREGIO al DG REGIO la următoarea adresă: http:// ec.europa.eu/regional_policy/sources/ docgener/evaluation/rado2_en.htm.

Raportul special nr. 6/2011 – Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR?

Curtea de Conturi Europeană Raportul special nr. 6/2011 Au fost eficace proiectele din domeniul turismului cofinanţate de FEDR? Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene 2011 — 40 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-9237-192-0 doi:10.2865/35843

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE? Publicații gratuite: •

prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• la reprezentanțele sau delegațiile Uniunii Europene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758. Publicații contra cost: •

prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Abonamente contra cost (de exemplu, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la repertoriile jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene): • contactând direct unul dintre agenții de vânzări ai Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ-AB-11-004-RO-C

ÎN ACEST RAPORT SE EXAMINEAZĂ PERFORMANŢA PROIECTELOR DIN DOMENIUL TURISMULUI COFINANŢATE DE FEDR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PROMOVAREA CREŞTERII ECONOMICE ŞI CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ. PENTRU A SE OFERI O IMAGINE REPREZENTATIVĂ A SITUAŢIEI, S-A PROCEDAT LA COLECTAREA DE INFORMAŢII DE LA 206 PROMOTORI DE PROIECTE SELECŢIONAŢI ÎN MOD ALEATORIU LA NIVELUL UE.

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ