Revista Randuri cu dichis nr. 2, Decembrie 2016

E NV R AL

O zi din via?a unei

Pictur? pe pietre

S T E WAR D E Z E Andreea ?tef?nescu -Compania Emirates

SOFIA VICOVEANCA "Dureri ascunse"

VI L A CU COANE I

Ce pot vizit a în TURCIA?

B? RBA?I CELEBRI din literatura

Def ect u l f izic m-a

POLI?IST?

înv??at s? fiu OM FERICIT!

RÂNDURIBYCUDICHIS LITERATURAPETOCURI

Nr . 2/ Decem br ie 2016

C? R?I 40. DURERI ASCUNSE DE SOFIA VICOVEANCA-RECENZIE 42.CRONICILE GENOCIDULUI DE RADU ALDULESCU-RECENZIE 44. POVESTEA LUI O DE PAULINE RÉAGE-RECENZIE

AUTOR & CARTE 46. PA?I ÎN TRECUT DE LINA MOAC?-FRAGMENT 48.M??TI ?I SECRETE DE CORINA CÎNDEA-FRAGMENT M odel: Aru AL M U: Simona Stasytyte Hair : Justina ?iburkien?

Dr ess: Vestuvi? Mados Namai Flor ist : ? ???? ? ?? ??? / OL'ton Florens Jew eller y: Rutta Mill Copyr igh t : Axe Photography

C up r ins DECEM BRIE STYLE & TENDIN?E 5. O ZI DIN VIA?A UNEI STEWARDEZE ANDREEA ?TEF?NESCU-COMPANIA EMIRATES 9. ENV RAL: PICTUR? PE PIETRE-POVE?TI ÎN CULOARE- MARTOR MUT AL VIE?II

50. SHOPPING TIM P LIBER: INCURSIUNI 57.CE POT VIZITA ÎN TURCIA? tc=Vo? ?

60. CREA?IE 60.ALME DE MARIA SAVU IONI??

61.C?R?RI DE MIHAELA HUR? f

FILM 62.ACCIDENTALLY ENGAGED(2016)-RECENZIE FILM 63. HOWL?S MOVING CASTLE(TITLUL ORIGINAL: HAURU NO UGOKU SHIRO, 2004)-RECENZIE FILM

CULINAR

CULTUR?

65.CHIFTELU?E DE PORC CU SALAT? ORIENTAL 66.FURSECURI CU IZ DE S?RB?TOARE

12. ULTIMELE CUVINTE, PE PATUL DE MOARTE-OAMENI DE SEAM? DIN CULTURA ?I ISTORIA LUMII 16. MITOLOGIA GREAC? =

PUBLICITATE

DIN LITERATUR? 20. B?RBA?I CELEBRI DIN LITERATURA POLI?IST?, PERSONAJE CARE AU F?CUT ISTORIE 23. C?R?ILE-LUMINILE CR?CIUNULUI }=Vqw

LIFE 26. P?RIN?I SAU MON?TRII? 28. DEFECTUL FIZIC M-A ÎNV??AT S? FIU OM FERICIT! 30.UN S?RUT NEOBI?NUIT 32. VILA CUCOANEI 35.DRAG? ADULT-SCRISOARE DE LA MO? CR?CIUN

68. LIMBAJUNIVERSAL 71. ENV RAL-PICTUR?, ILUSTRA?IE 72. CÂ?TIG?TOR LA CONCURSUL DE CREA?IE-POVESTE DE VIA??

R ed ac ?ie Edit or i Iasm in a Com an M ilica Dr ?gan Dian a-Elen a Nea??

STR? DU?A CU ILUZII

Con t act : r an du r icu dich is@gm ail.com

37.AVENTURILE UNEI CITITOARE PE TOCURI

Blog: r an du r icu dich is.w or dpr ess.com

RÂND U RI CU D I CHI S Editorial A venit, a venit iarna ?i nr. 2 al revistei Rân du r i cu dich is. Ce poate fi mai frumos decât s? stai cuib?rit în fotoliu, s? ascul?i cum focul trosne?te în sob?, vântul ?uier? pe la ferestre, z?pada se a?terne în straturi albe, mirosul de portocale ?i brad te înv?luie încet, dar ca s? fie o relaxare pl?cut? r?sfoie?ti revista Rânduri cu dichis.

Cite?ti pove?ti de via??, impresii cu ?i despre oameni, p?reri despre c?r?i. Î?i îmbog??e?ti bagajul ?i cu ceva cultur?, faci pu?in shopping ?i te delectezi la final cu filme ?i ceva dulcic.

S?rbatori fericite tuturor cititorilor no?tri.

Fon dat or i r evist ?: Iasmina Coman, Milica Dr?gan ?i Diana Elena Nea??

STYLE & TENDIN?E

O ZI DIN VIA?A UNEI STEWARDEZE ANDREEA ?TEF?NESCU-COMPANIA EM IRATES Se nume?te Andreea ?tef?nescu ?i orice ar face, mereu este cu zâmbetul pe buze.

Iube?te dansul, c?l?toriile ?i tr?ie?te intens fiecare clip?. A ales meseria de stewardez?, un loc ce pare s? fie dedicat în special femeilor, dar în acela?i timp ce implic? o anumit? conduit?. Cât de u?or este s? fie ?în?l?ime? la propriu ?i la figurat, vom afla din propria ei experien??.

1. Ai st u diat în Rom ân ia, dar ai aju n s în so?it oar e de bor d în cadr u l com pan iei Em ir at es. A f ost u n im pu ls de m om en t sau u r m ?r eai cu in t er es u n ast f el de job?

De fapt am ajuns în Emirates în urma unui pariu cu un fost coleg de liceu. Nici nu auzisem de Emirates, ?i trebuie s? recunosc c? admiram stewardezele ca pe modelele de pe catwalk dar niciodat? nu m-am gândit c? asta ar putea fi meseria mea pân? când cineva mi-a zis c? e ?imposibil? s? ob?in job-ul. Niciodat? nu am suportat s? aud cuvântul imposibil ?i mai în glum? mai în serios am f?cut un pariu c? ?Eu am s? trec interviul?. Am aflat prima oar? de companiile de avia?ie din Orientul Mijlociu în ziua pariului când am c?utat pe google ?3 best Middle Eastern airlines in the world? ?i Etihad, Qatar ?i Emirates au ap?rut.?in minte cum exact atunci începuse recesiunea ?i Emirates nu recruta în România dar aveau recrut?ri exact în s?pt?mâna aceea în Serbia....a?a c? am luat cel mai ieftin bilet de tren spre Belgrad. Pentru cei care niciodat? nu au luat un accelerat care traverseaz? România spre Belgrad ..au fost 12 ore memorabile..dac? închid ochii înc? mai simt miros de zarzavat, g?ini, transpira?ie ?i evident...frumoasa priveli?te din toaleta trenului prin care puteai vedea sinele unde trebuia s? fie toalet?. Dup? o sperietur? la grani?? când trenul s-a oprit în mijlocul câmpului ?i ne-au verificat cu armele, 6 zile de interviuri, teste ?i multe rug?ciuni ...am aterizat în Dubai ca stewardez? pentru cea mai mare linie aerian? din lume la fix trei s?pt?mâni dup? ce am f?cut pariul.

2. Car e au f ost at u u r ile ce t e-au dif er en ?iat de r est u l can dida?ilor ?

Cred c? frumuse?ea ?i carisma mea irezistibil? ...sau înc?p??ânarea J.. Glumesc.. E greu de spus sincer. Au fost peste 800 de candida?i veni?i din Serbia, Ungaria, Croa?ia, Bulgaria, Ucraina, România. Erau fete superbe, stewardeze cu experien?? ?i cred c? multe visaser? la job-ul ?sta de mult mai mult timp. Cred cu t?rie c? lucrurile se întâmpl? cu un scop în via?? ?i to?i avem drumul nostru.

2. Car e au f ost at u u r ile ce t e-au dif er en ?iat de r est u l can dida?ilor ?

Cred c? frumuse?ea ?i carisma mea irezistibil? ...sau înc?p??ânarea J.. Glumesc.. E greu de spus sincer. Au fost peste 800 de candida?i veni?i din Serbia, Ungaria, Croa?ia, Bulgaria, Ucraina, România. Erau fete superbe, stewardeze cu experien?? ?i cred c? multe visaser? la job-ul ?sta de mult mai mult timp. Cred cu t?rie c? lucrurile se întâmpl? cu un scop în via?? ?i to?i avem drumul nostru.

Acum pe lâng? ?ansa pe care via?a mi-a dat-o ?i ca s? fiu mai precis? pentru fete care poate vor s? î?i încerce norocul am câteva sfaturi care pe mine m-au ajutat:

STYLE & TENDIN?E - Zâmbe?te! Nu fals, nu obosit ...ci din suflet ...e singura emo?ie pe care oamenii o pot observa de la 90 de metri distan?? de ?ine. Fii dincolo de toate bucuroas? pentru ?ansa c? e?ti acolo ?i asta vor vedea ?i cei din jur.

Fii mereu politicioas? ?i sociabil?, recruiterii se uit? mai mult decât crezi la cum te por?i în afara interviului decât în timpul. Felul cum î?i tratezi colegii, cum interac?ionezi cu toat? lumea din jur, cum î?i faci prieteni noi este esen?ial.

Nu uita de bunele maniere. Recruiterii sunt ?i ei oameni ?i vor aprecia când din sute de candida?i cineva se uit? în ochii lor ?i le spune bun? diminea?a, sper c? a?i apucat s? ave?i un mic dejun, cred c? e o zi lung? pentru voi înainte. Evident e un exemplu ...dar sunt sigur? c? în?elege?i voi. ?Bunele maniere pot deschide u?i pe care nici cea mai înalt? educa?ie nu o va face?!

- NICIODAT?! nu t?ia pe cineva când vorbe?te! În discu?iile de grup, nu e vorba de cine vorbe?te cel mai mult, de cine a adus r?spunsul corect. În momentul când cineva î?i spune o p?rere care e în contradictoriu cu ce crezi tu, r?spunsul este ?Da, e o p?rere foarte interesant?! (Maria) tu ce crezi despre asta?? astfel încercând s? implici oameni care nu au participat foarte mult pân? atunci. "

3. Fiecar e aleger e im plic? an u m it e r iscu r i. Cu m r eu ?e?t i s? îm bin i u t ilu l cu pl?cu t u l? Ai t im p liber pen t r u pasiu n ile t ale sau e?t i în t r -o con t in u ? m i?car e?

Ai atins un punct sensibil aici..niciodat? nu e u?or dar cu pu?in? disciplin? cred c? e loc pentru toate. Plus c? în general când î?i place ceva (sau de cineva) mereu se g?se?te timp...nu-i a?a?

3. Cu m est e via?a la ?în ?l?im e?? Ai vr eo dest in a?ie pr ef er at ??

Via?a la ?în?l?ime? are la propriu sui?uri ?i coborâ?uri. Dar via?a e în general atât de frumoas? pe cât ?i-o faci singur ?i asta porne?te din tine. Destina?ie preferat?...Los Angeles pentru shopping, Singapore pentru mâncare, AFRICA pentru cel mai limpede cer pe care eu l-am v?zut ?i pentru oameni ?i bineîn?eles Europa pentru c? e locul unde m-am n?scut ?i am crescut.

4. Dac? de m âin e ai alege s? f aci alt ceva, în ce dom en iu ai dor i s? act ivezi?

Te-ai gân dit s? pr edai la o ?coal? de dan s?

De fapt am predat la o ?coal? de dans, ?familia de salsa? în Dubai, pentru primii 3 ani cât am fost aici apoi m-am oprit din lips? de timp. Acum e greu de spus...avia?ia e ca un drog la care e foarte greu s? renun?i dar via?a m-a dus pe multe drumuri pân? acum. Am plecat de la mate-info la facultatea de arte plastice, am lucrat în advertising, în web-design, în avia?ie ?i recent am terminat un MBA în Elve?ia în Hospitality Management. Sunt ?i eu la fel de curioas? ca ?i tine s? aflu care e urm?torul pas ?i urm?toarea aventur?. ?i cred c? un pic de mister e frumos în via??. Îmi place s? lucrez cu oamenii, s? îi în?eleg, s? îi studiez deci orice a? face ar fi în direc?ia asta chiar ?i la nivel profesional 5. Ai avu t posibilit at ea de a in t r a în con t act cu n u m er oase per soan e. Un de t e sim ?i cu adev?r at acas??

Nu cred c? acas? e un loc anume...admir oamenii care au r?d?cini spre un loc, o strad?, o cas?. Eu nu am fost a?a ?i nu e mereu u?or. plecat

STYLE & TENDIN?E M? ata?ez în schimb de oameni mult ?i am senza?ia c? toat? lumea e casa mea. Cineva mi-a zis în Bali c? am un suflet nomad...poate c? a?a e dar poate c? într-o zi un alt suflet nomad m? va lua de mân? ?i îmi va ar?ta unde e cu adev?rat acas? ?i voi deveni mai domestic? decât sunt azi J

6. Cu m ar at ? o zi din via?a u n ei st ew ar deze?

Probabil partea cu mic dejun la Paris, prânz la Milano ?i cin? în Dubai le-a?i auzit deja.

Sincer nicio zi nu e la fel ?i asta e ce mie personal îmi place. Dar poate fi obositor. Nu ai un program stabil, te treze?ti s? te duci la munc? atunci când al?ii dorm, ?i te for?ezi s? dormi în mijlocul zilei când al?ii se trezesc s? se duc? la munc?. Nu prinzi s?rb?tori, Cr?ciun, Pa?te, Anul Nou în familie mereu dar le petreci în locuri care poate nici nu ?tiai c? exist? cu oameni care î?i deschid mintea cu felul lor de a privi via?a.

7. Ce sf at u r i ai da celor car e in t en ?ion eaz? s? î?i u r m eze exem plu l?

S? cread? c? ?imposibilul? nu exist? ?i tot ce î?i doresc e la doar un pas distan?? ...?i pasul ?la se cheam? ?a încerca?. Când î?i dore?ti ceva te lup?i, ?i încerci ?i refuzi s? crezi c? nu va merge. Nimic ce merit? în via?? nu a venit gratis sau u?or. Ave?i încredere în voi ?i în toate ?posibil?-it??ile pe care via?a vi le scoate în cale. "

Au t or i: M ilica Dr ?gan ?i Iasm in a Com an

STYLE & TENDIN?E

ENV RAL: PICTUR? PE PIETRE-POVE?TI ÎN CULOARE- MARTOR MUT AL VIE?II Am descoperit de curând un talent ce nu poate r?mâne necunoscut-Pict u r ? pe piet r e. Având în vedere c? este o noutate ?i pentru noi, probabil ?i pentru mul?i dintre voi, vom încerca s? v? dezv?luim câte ceva prin cuvintele posesoarei talentului pietrelor pictate, care a acceptat invita?ia noastr? de-a o descoase.

Bun?! Având în vedere c? sunt mul?i cei care nu te cunosc, ?i noi te-am descoperit de curând, a? vrea s? ne spui câteva cuvinte despre tine.

1. Cin e est e En v Ral? Cât eva cu vin t e despr e t in e.

En v Ral: Locuiesc în Bucure?ti. Am început s? lucrez din studeni?e ca ziarist, apoi în agen?ii de media ca PR., ulterior intrând în domeniul cazinourilor iar, în ultimii ani am condus o firm? de pariuri sportive. În tot acest timp am lucrat diferite obiecte hand made, am pictat ?i chiar am f?cut ilustra?ie de carte (? Ar t ist a?-Au t or bu n a m ea pr iet en ? Un gu r ean u Adr ian a).

STYLE & TENDIN?E 2. De u n de a por n it ideea s? pict ezi piet r e? Au o sem n if ica?ie piet r ele pen t r u t in e?

En v Ral: În concedii îmi pl?cea s? adun cu b?iatul meu câte o piatr? ca ?i amintire.

Iar în timpul liber scriam pe ea data sau locul de unde o luasem. În timp am început s? le pictez ?i s? le d?ruiesc prietenilor. Ace?tia m? întrebau ce am cu pietrele, la început nici eu nu ?tiam s?-mi r?spund, apoi în timp am în?eles c? piatra este un martor mut al vie?ii, în ea g?sim acea energie pozitiv? necesar? echilibrului.

3. Ce f el de piet r e f olose?t i? Se poat e f olosi or ice piat r ??

En v Ral: Orice piatr? sau cel pu?in eu folosesc toate pietrele care îmi inspir? ceva.

4. Vopseau a est e u n a special?? Exist ? u n t r at am en t al piet r elor în ain t e ?i du p??

En v Ral: Sunt diferite p?reri cu privire la tratamentele care se aplic? pietrelor. Eu una le aleg sau ele m? aleg pe mine apoi le aduc acas? le sp?l ?i le las s? se obi?nuiasc? cu mine. Materiale folosite, începând cu tempera, gua?a ?i acrilic pân? la markere de diferite culori, ?i bineîn?eles lacul special de piatr? care s? i p?streze frumuse?ea ini?ial? a culorilor protejând mic? oper? de art? de factori externi precum- lumina solar? sau diverse lovituri.

5. Est e u n h obby-de r elaxar e sau u n job?

En v Ral: În acest moment este un hobby care aduce bucurie mie ?i celora care le d?ruiesc. Îmi place s? ascult, s? în?eleg ce simt oamenii din jurul meu ?i apoi s? creez

STYLE & TENDIN?E 6. Desen ele de pe piet r e sim bolizeaz? ceva an u m e sau est e doar im agin at iv?

En v Ral: Povesteam unei prietene despre napi, câte de impresionat? sunt de calit??ile nutritive etc. Am plantat napi, în câteva luni aveam ni?te tije imense care m-au r?spl?tit cu ni?te flori de un galben pur. Am f?cut poze ?i apoi m-am apucat de pictat o piatr? superb? la care ?in enorm: ?f lor i de n api?. Natura îmi spune povestea ei, eu o colorez.

7. Pot f i of er it e cadou r i? Su n t u n f el de su ven ir u r i?

En v Ral: Da, sunt cadourile ideale, fiind mini pove?ti pictate, având un rol decorativ clar marcat de pictur? în sine, emanând sentimente pozitive, piatra este un suport natural, deci Eco, nu se deterioreaz? u?or ?i pot fi la fel de impresionante în curte, dar ?i în living room.

8. Dac? cin eva vr ea s? com an de u n ast f el de cadou u n de po?i f i con t act at ??

En v Ral: Pe Facebook Env Ral ?pietrepictatesialtepacate?

În f iecar e an En v Ral f ace o don a?ie pen t r u ar t ? pr in pict u r ?, ilu st r a?ie. Dac? su n t scr iit or i car e vor ilu st r a?ie de coper t ? gr at is, sau al?i dor it or , pu t e?i con t act a la u r m ?t oar ele adr ese: Ralu cat an a@yah oo.com , sau pe pagin a de Facebook : piet r epict at esialt epacat e Mul?umim c? ai avut amabilitatea de-a accepta s? ne r?spunzi la câteva întreb?ri.

Au t or : Iasm in a Com an ?i M ilica Dr ?gan

CULTUR?

ULTIM ELE CUVINTE, PE PATUL DE M OARTE-OAM ENI DE SEAM ? DIN CULTURA ?I ISTORIA LUM II Persoane publice, VIP-uri, magna?i, fe?e importante în conducerea lumii sau oameni simpli? cu to?ii ne lu?m r?mas bun, la un moment dat, de la aceast? existen??. Ce se întâmpl? dup? aceea, n-a? putea s? v? relatez exact (din motive lesne de în?eles), dar se spune c? în fa?a mor?ii devenim to?i egali. Ei bine, diferen?a st? în cuvinte? cuvintele al c?ror gust î?i r?mâne inevitabil pe buze pân? ajungi dincolo ?i cuvinte despre care, cu siguran??, cei r?ma?i î?i vor aminti, le vor analiza ?i le vor rememora mereu atunci când va veni vorba despre tine.

Dar nu te speria! Nu despre tine vom vorbi ast?zi? ci despre câ?iva oameni de seam? din cultura ?i istoria lumii? ?i despre cuvintele pe care le-au rostit pe patul de moarte.

Fr an k Sin at r a, celebrul cânt?re?, actor ?i produc?tor american, avea, din cele spuse de apropia?ii s?i, o fire impulsiv?. Pe cât de coleric era, pe atât de milostiv era cu cei s?rmani. Se spune despre marele Frank c? avea o mare pasiune pentru alcool ?i a afirmat în nenum?rate rânduri c? nu suporta deloc b?trâne?ea. Frank a murit în urma unui atac de cord, în anul 1998, la re?edin?a sa din Beverly Hills.

CULTUR? De?i mul?i dintre noi ne-am imagina c? ultimele sale cuvinte ar fi fost ?I did it my way?, ei bine, nu. Ultimul s?u cuvânt a fost: ?Pierd!?.

Kar l M ar x. A fost considerat de c?tre unii istorici drept ?autorul moral al tuturor crimelor comuniste?. Din ideile sale, atât de bine r?spândite în întreaga lume, s-a n?scut ?i conceptul de ?marxism? ? o concep?ie despre lume ?i despre ce reguli ar trebui s? domine, o filosofie, teorie economico-politic?. Se spune despre Marx c? a murit s?rac, în 1883, dup? ce i-a l?sat fiicei sale Eleanor 250 de lire sterline. Karl a fost înmormântat în cimitirul Highgate, din Londra. Se spune c? pe patul de moarte, Marx a fost întrebat de c?tre menajera sa care îi sunt ultimele cuvinte, iar acesta s-a sup?rat atât de tare, încât i-a r?spuns: ?Pleac? de aici! Ultimele cuvinte sunt pentru pro?tii care nu au apucat s? spun? destule!?.

Celebrul poet german, Hein r ich Hein e a murit în anul 1856, dup? ce a stat la pat timp de opt ani, suferind de scleroz? în pl?ci. Exist? îns? ?i unele voci care spun c? Heine suferea de sifilis. Heine a l?sat întreaga sa avere so?iei sale, cu singura condi?ie ca femeia s? se rec?s?toreasc?. Întrebat de c?tre cei c?rora le-a încredin?at testamentul de ce a luat aceast? decizie, Heine a motivat c? ?i-ar dori ca m?car un b?rbat s? regrete moartea sa. Înainte de a muri, a spus: ?Dumnezeu m? va ierta. E treaba lui?.

Iat? ?i replicile altor m ar i per son alit ??i, cuvinte rostite chiar în pragul trecerii în cealalt? lume: Nost r adam u s a spus: ?Mâine nu voi mai fi aici!? ?i? cu siguran??, aceast? predic?ie s-a adeverit. ?Nu îmi deranja?i cercurile?, a spus cu limb? de moarte, Ar h im ede, iar marele geniu al ?tiin?ei, Alber t Ein st ein a rostit împ?cat: ?Mi-am îndeplinit misiunea aici?.

CULTUR?

Celebrul pictor Pablo Piccaso i-a îndemnat pe cei prezen?i în înc?pere: ?Be?i în cinstea mea!?, iar Geor ge Ber n ar d Sh aw ?i-a p?strat umorul pân? în ultima secund? ?i a spus: ?A muri e u?or? Comedia e grea!?.

?Stiu c? ai venit s? m? omori. Trage, nu faci altceva decât s? omori un om!?, au fost ultimele cuvinte ale lui Ch e Gu evar a, înainte s? fie ucis de c?tre un soldat bolivian.

CUBA. Havana. 1964. Che GUEVARA.

CULTUR? Sigm u n d Fr eu d nu a p?rut împ?cat cu situa?ia ?i a spus, revoltat: ?Este absurd!

Este absurd!?, iar Leonardo da Vinci, pe patul de moarte, a spus: ?L-am sup?rat pe Dumnezeu ?i întreaga omenire pentru c? opera mea nu are calitatea pe care ar fi trebuit sa o aib??.

Regin a M ar ia An t oan et a, înainte s? fie executat? în 1792, i-a spus c?l?ului s?u, dup? ce l-a c?lcat pe picior: ?Ierta?i-m?, domnule. Nu am f?cut-o inten?ionat?.

Dom in iqu e Bou h ou r s, un celebru gramatician francez nu ?i-a uitat marea pasiune nici pe patul de moarte. Acesta a spus: ?Urmeaz? s? mor ? sau voi muri.

Amândou? expresiile sunt corecte.?

Surse foto: Pinterest .com

Au t or : Rodica Pu ?ca?u

CULTUR?

M ITOLOGIA GREAC? ?Istoria este o expozi?ie extraordinar? unde apar, precum cristalele colorate care î?i schimb? nuan?a în func?ie de lumina, diferitele idei care au configurat stilurile de via?? ale omului. Fiecare perioad? are parametrii s?i ?i, pe drumul nesfâr?it al c?ut?rii, oamenii se ghideaz? dup? aceste modele, încercând s? le urmeze ?i s? se supun? lor ? ?

Pr of . Delia St ein ber g Gu zm án Mitologia reprezint? un ansamblu de mituri, pove?ti ?i legende care descriu o anumit? religie ?i ne prezint? diferite fenomene ale naturii, originea omului ?i a animalelor.

Cuvântul ?m it ologie? provine din limba greac? prin al?turarea cuvintelor ?m yt h os?(poveste sau legend?) ?i ?logos? (cuvânt). Fiecare zon? a globului are propria mitologie însumând legendele caracteristice ?i religia specific? ei. Voi începe acest periplu prin istorie mitologiei cu una dintre cele mai cunoscute ?i îndr?gite-?i anume mitologia greac?.

M it ologia gr eac? ne prezint? o serie de povestiri fascinante ?i fabuloase despre originea p?mântului, despre zei ?i eroi legendari, povestiri care ne-au captivat de-a lungul anilor ?i continu? s? o fac? trimi?ându-ne într-o lume în care imposibilul devine posibil ?i unde miracolele sunt deseori întâlnite. O trecere în revist? a lor nu este necesar?, îi cunoa?tem din legende, epopei ?i povestiri. Voi aminti doar o parte dintre ei ?i anume pe cei pe care îi consider cei mai reprezentativi, cei care au pus bazele ?i care ne-au r?mas peste ani în memorie prin curajul, puterea, dar ?i faptele reprobabile care i-au caracterizat.

Voi începe cu Cr on os cel mai tân?r dintre titani, fiul lui Uranius ?i al Gaiei singurul dintre fra?i care a acceptat s? î?i ajute mama în demersul acesteia de a pune cap?t pasiunii so?ului, nedorind s? mai nasc? al?i copii. Din sângele c?zut pe p?mânt la amputare s-au n?scut Furiile, Nimfele copacilor ?i Gigan?ii. Îndat? ce Cronos l-a castrat pe Uranus, el ?i so?ia sa, Rheea, au ocupat tronul urmând o perioad? de armonie ?i prosperitate, care a devenit cunoscut? ca ?Epoca de Au r ?.

Zeu s considerat ?Tat ?l zeilor ?i oam en ilor ? este zeul cerului ?i fulgerelor în mitologia greac?. El este cunoscut pentru escapadele sale erotice al c?ror rezultat este apari?ia unor eroi legendari ?i anume Hercule, Hermes, Perseu, Minos, Elena din Troia, Dionysos. Începuturile existen?ei lui Zeus sunt dificile, el fiind ascuns de mama sa Rheea în Creta pentru a scapa de urgia lui Cronos care î?i înghi?ea copii de team? s? nu fie detronat de unul dintre ei. Acesta ajutat de fra?ii s?i pe care reu?e?te s?-i readuc? la via??, declar? r?zboi lui Cronos. Lupta pentru putere a durat zece ani ?i cu ajutorul ciclopilor ?i hecatonheirilor, reu?e?te s? înving?, devenind astfel st?pânul întregului univers. În semn de mul?umire el a d?ruit Lumea subp?mântean? fratelui s?u Hades, iar marea lui Poseidon. Cu prima sa so?ie, Metis, Zeus a n?scut-o pe zei?? Athena, cu Tirana Leto, pe Artemis ?i pe Apollo, cu sora sa Demetra ? pe Persefona. Cu Hera, cea care îi devine egal? ?i regin? în Olimp, Zeus a avut patru copii: Ares, Hephaistos, Hebe ?i Ilithyia. Zei?a r?zboinic?, Athena a jucat un rol important în lupta împotriva gigan?ilor. Dar ?i în r?zboiul troian al?turi de greci.

CULTUR?

Ne este cunoscut? legenda conform c?reia cetatea Atena ajunge s? poarte numele zei?ei dup? disputa acesteia cu Poseidon cu prilejul împ?r?irii diverselor regiuni grece?ti, Consiliul zeilor decide s? ofere cetatea aceluia care ofer? darul cel mai de pre?.

Poseidon ofer? calul ?i Athena m?slinul, cel care avea s? asigure prosperitate locuitorilor. Considerat?zei?a în ?elepciu n ii, Athena era socotit? protectoarea artelor frumoase, a me?te?ugurilor, a agriculturii ?i a literaturii.

Na?terea lui Apollo ?i cea a lui Ar t em is are loc pe insula Delos scoas? din valurile marii de Poseidon pentru a o ajuta pe Leto s? nasc?, deoarece în gelozia ei Hera îi refuz? acesteia un loc potrivit pentru a putea na?te. Dup? 9 zile ?i 9 nop?i de chinuri cei doi gemeni au venit pe lume. Apollo era înf??i?at ca un tân?r frumos ?i înalt, cu o statura impun?toare. Ini?ial, Apollo era considerat ca un zeu r?zbun?tor care r?spândea molimi sau pedepsea cu s?ge?i pe oricine îi st?tea împotriv?.

Ulterior a fost considerat zeu vindec?tor, priceput în arta lecuirii, iar mai târziu el a devenit zeul muzicii, al poeziei ?i al artelor frumoase.

Disputa dintre Apollo ?i Zeus ca urmare a uciderii lui Asclepios, aduce dup? sine uciderea ciclopilor. Drept pedeaps? pentru actul s?u necugetat, Apollo a fost osândit de Zeus s? slujeasc? ca sclav, pe un muritor, timp de un an. Având un rol important în mitologia greac? Apollo a fost preluat de timpuriu ?i de alte popoare-?i anume vechii etrusci ?i mai târziu de c?tre romani. ?În cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, ?i tot acolo, pe vremea împ?ratului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite.?

Ar t em is considerat? zei?a fertilit??ii, a virginit??ii, a vân?torii p?durilor ?i na?terii copiilor, a fost una dintre cele mai adorate zeit??ii ale Olimpului. Marele în?elept Callimachus poveste?te c? la vârsta de trei ani zei?a s-a a?ezat în poal? lui Zeus ?i i-a cerut s?-i îndeplineasc? ?ase dorin?e ?i anume: s? aib? multe nume ca s? fie diferen?iat? de fratele ei Apollo, s? aib? un arc, s?ge?i ?i o tunic? ca s? poat? vâna dup? bunul plac, s? fie Aduc?toarea de Lumina, s? r?mân? mereu fecioar?, s? aib? 20 de nimfe s-o serveasc? ?i 60 de fiice ale lui Okeanos s?-i serveasc? drept cor. Operele p?strate de-a lungul timpului o prezenta pe Artemis ca o fecioar? s?lbatic?, singuratica care cutreier? p?durile înso?it? de o hait? de câini d?rui?i de Pan, ucigând animalele cu arcul ?i s?ge?ile. Legenda conform c?reia Orion v?n?torul îndr?git al zei?ei este ucis accidental de aceasta, r?mâne una dintre cele mai frumoase legende ale Olimpului. Îndurerat?, Artemis îl roag? pe Zeus s?-l urce printre constela?ii pentru al putea vedea zilnic-ne vorbe?te de o latur? romantic? al uneia dintre cele mai reci zei?e.

CULTUR? N?scut? din valurile marii învolburate, zei?a Af r odit a ne aminte?te de frumuse?e ?i dragoste. De?i cea mai frumoas? dintre zei?e, Afrodita este c?s?torit? cu zeul ?chiop, hidosul Hefaistos, fierarul zeilor, iar acest aspect a condus la o serie de infidelit??ii ale ei cu zeul Ares, zeul r?zboiului, Dionysos, Hermes ?i Poseidon, precum ?i cu muritorii Adonis ?i Anchises. Implicarea ei în r?zboiul troian a schimbat sorta unui popor ?i multe pagini de istorie.

În mitologia greac? Poseidon era zeul m?rii, înghi?it la na?tere de c?tre tat?l s?u Cronos ?i salvat de fratele mai mic Zeus. Participarea lui la r?zboiul cu titanii, l-a determinat pe Zeus s?-i ofere Împ?r??ia apelor transformându-l astfel în Zeu l m ?r ilor . ?El s?l??luia în fundul marii împreun? cu so?ia sa, Amfitrite, al?turi de care, uneori, urmat de un întreg cortegiu marin ?i purtat de un car tras de cai înaripa?i, spintec? valurile? ? spune legenda.

CULTUR? Tot legendele ne vorbesc despre implicarea lui la construc?ia zidurilor cet??ii Troia al?turi de Apollo.

Faptul c? nu a fost r?spl?tit de c?tre troieni pentru munca sa, se implic? în r?zboiul dus de ace?tia cu grecii, nimicindu-le cor?biile ?i aruncându-i de pe un ??rm pe altul.

Poseidon a avut numero?i fii ?i fiice printre care Triton, ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus ? regele lestrigonilor, etc.

Ar es, zeul r?zboiului la greci este reprezentat în literatura greac? sub aspectul violent ?i neîmblânzit al r?zboiului, de?i în numeroase mituri legate de numele lui, zeul apare adesea înfrânt, fiind r?nit ?i silit s? se retrag?.

Dintre numeroasele episoade amoroase ale zeului, cel mai cunoscut este cel cu Afrodita dat în vileag de so?ul acestei, episod ce ne-a adus o nou? legend? frumoas? ?i plin? de înv???minte.

Legen dele Olim pu lu i, Epopeile lu i Hom er : Iliada ?i Odiseea, miturile dintre care voi aminti: Prometeu creatorul oamenilor, C?lcâiul lui Ahile, Firul Ariadnei, Uranus ?i Geea, Cele dou?sprezece munci ale lui Heracles, sunt doar câteva dintre m?rturiile care ne vorbesc despre Olimp ?i zeii acestuia, transformând mitologia greac? în una dintre cele mai fascinante ?i iubite mitologii ale lumii.

Au t or Iliu ?a Radu ?i

DIN LITERATUR?

B? RBA?I CELEBRI DIN LITERATURA POLI?IST? , PERSONA JE CARE AU F? CUT ISTORIE În num?rul trecut al revistei, am vorbit despre femeile-detectiv din literatura poli?ist?.

Femei care s-au impus într-un domeniu pân? nu de mult rezervat b?rba?ilor. Totu?i, ca s? nu discrimin?m, continu?m cu b?rba?i celebri din literatura poli?ist?, personaje care au f?cut istorie:

1. Her cu le Poir ot

Personajul de referin?? al Agathei Christie nu mai are nevoie de nicio prezentare.

Inegalabilul Hercule Poirot, belgianul mic de statur?, cu capul în form? de ou ?i o musta?? de care se mândre?te, a lucrat ini?ial în poli?ia belgian? ?i s-a retras, devenind detectiv particular. Cu ajutorul micu?elor celule cenu?ii, prin ordine ?i metod?, rezolv? cele mai complicate cazuri. Este con?tient de propria valoare, ceea ce-l face vanitos peste m?sur?, narcisismul s?u fiind proverbial. Îns? f?r? el nu ar mai fi Hercule Poirot, care se sup?r? de fiecare dat? când cineva nu d? semne c? l-ar recunoa?te.

Exist? zvonuri c? Agatha Christie ar fi ajuns s?-l urasc? pe Poirot, bucurându-se când a ?sc?pat? de el, în ?Cortina. Ultimul caz al lui Poirot?.

2. Com isar u l Ju les M aigr et

Personajul lui Georges Simenon din seria omonim? este, în opinia mea, un Poirot francez. La fel ca detectivul belgian, iube?te s? rezolve cazuri complicate, acestea g?sindu-l peste tot: în vacan??, de Cr?ciun, în toate momentele; este curios, investigheaz? pe cont propriu, chiar dac? ancheta nu intr? sub r?spunderea sa.

DIN LITERATUR? Spre deosebire de Poirot, totu?i, îi lipse?te narcisismul ?i este c?s?torit. Este un om corect, principial, în c?utarea adev?rului ?i nu se teme s? lupte pentru a-?i salva reputa?ia ?i a demonstra c? are dreptate.

3. C?pit an u l Lu cian din c?r ?ile lu i Har alam b Zin c?

Nu ?tiu câ?i î?i aduc aminte de el sau câ?i l-au citit pe Haralamb Zinc?, dar mie, cel pu?in, dintre toate c?r?ile lui, cel mai mult mi-au pl?cut acelea care îl au în prim plan pe c?pitanul Lucian. Haralamb Zinc? ?tia s? se joace cu sistemul în c?r?ile sale, publicate în timpul comunismului. De?i nu am tr?it în acele vremuri, îmi dau seama c? ?tia s? treac? de cenzur? ?i s?-?i manevreze stilul în a?a fel încât s? nu deranjeze, dar nici s? creeze ceva plictisitor, plat, tipic regimului.

Lucian are exact calit??ile c?utate în acea epoc?: corect, familist, curajos, muncitor, devotat patriei. N-am putut s? trec cu vederea cum într-una din c?r?i, de?i c?pitanul era foarte r?cit, a continuat s? lucreze, nici vorb? s? se învoiasc? sau s? predea cazul altcuiva.

Ceea ce-l face foarte simpatic pe Lucian în fa?a femeilor este renun?area la fumat de dragul so?iei, înlocuind ?ig?rile cu bomboanele mentolate. De?i to?i colegii îl ironizeaz? pentru acest lucru, el nu cedeaz?, preferând bomboanele în locul ?ig?rilor.

4. M aior u l Gr igor e P?t r a?cu din scrierile lui Cosm a Br a?ovean u ? actor ?i scriitor, so?ul Rodic?i Ojog-Br a?ovean u .

Personajul care ne înso?e?te de-a lungul celor patru romane este maiorul Grigore P?tra?cu, ce trecuse de curând printr-o traum?: so?ia sa, Ioana, a murit c?lcat? de ma?in?, l?sându-l singur cu Nina, feti?a lor de 9 ani. Maiorul are aproape acelea?i calit??i ca Lucian al lui Haralamb Zinc?: este un om corect, integru, curajos, devotat profesiei ?i ??rii, de încredere, un justi?iar. Este prins între via?a profesional? ?i problemele de acas?, fr?mânt?rile ?i grijile fa?? de Nina, feti?a sa, ce sufer? dup? pierderea mamei.

P?tra?cu este genul de personaj de care te ata?ezi, ajungi s?-l vezi ca pe un om în carne ?i oase, cu propriile probleme ?i griji cotidiene.

5. In spect or u l Ovidiu Dan elescu din ?Fete în ro?u ? ?i alte povestiri poli?iste?, de Dan iel Tim ar iu .

De?i a ap?rut doar într-o carte, Danelescu îmi pare un personaj foarte familiar, de parc? m-ar fi ?înso?it? o serie întreag?. De-a lungul celor 6 povestiri, a devenit un personaj apropiat, un om ca to?i ceilal?i, peste care ai impresia c? vei da oricând la un chio?c de pe Magheru, în timp ce-?i bea cafelele.

DIN LITERATUR? Este un om ca to?i ceilal?i, ce-?i face griji pentru p?rin?ii s?i ?i î?i viziteaz? m?tu?a de ziua ei, este logodit cu jurnalista Laura Mederle, colaboratoarea sa în unele investiga?ii. Îmbinarea vie?ii profesionale cu cea personal? ne creeaz? tabloul unui detectiv din zilele noastre.

6. St elian M u n t ean u , personajul din seria omonim? scris? de Bogdan Hr ib.

Stelian nu este detectiv, dar de?ine leg?turi cu Poli?ia, cu jurnalismul ?i cu Mafia ruseasc?. Se apeleaz? la el atunci când apare un caz dificil (de multe ori, crime). Are o fiic?, o fost? so?ie ?i o mul?ime de foste iubite ?i aventuri, fiind un afemeiat notoriu.

La prima vedere, este plin de defecte, dar ?i curajos, inteligent ?i cu mult? experien?? în misiuni.

Voi ce det ect ivi pr ef er a?i ave?i?

Surse foto:The Euro TV Place,wikipedia

Au t or : Sor in a Ciocâr lan

DIN LITERATUR?

C? R?ILE-LUM INILE CR? CIUNULUI Nici nu ?tiu când a trecut timpul! Iar se apropie Cr?ciunul, s?rb?toarea ce une?te întreaga familie în jurul bradului. Nimic nu poate fi mai reconfortant decât s? stai în fotoliu, cu o car t e în mâna, cu un ceai aburind (sau o cafea, dup? preferin?e) ?i s? te cufunzi în povestea din spatele filelor. Fiecare carte este legat? de o poveste din via?a noastr? ?i de Cr?ciun am cele mai frumoase amintiri legate de c?r?i; de Cr?ciun am primit c?r?ile ce mi-au ajuns cel mai aproape de suflet. Fiecare dintre ele î?i poart? nu numai personajele ?i istorisirile proprii, ci ?i istoria noastr? intim? ?i a celor ce ni le-au d?ruit ... Îmi aduc aminte de serile de iarn?, în special de seara de Ajun, când toat? familia st?tea cuib?rit? în fotolii ?i citea, a?teptând cu ner?bdare s? vin? miezul nop?ii ?i s? ne desfacem cadourile. Afar? vântul ?uiera ?i ningea cu fulgi mari, focul trosnea în sob? ?i c?ldura lui te înv?luia ca într-un cocon de lini?te ?i mole?eal?. Din buc?t?rie se sim?ea mirosul de cozonac proasp?t scos din cuptor, iar gutuile de pe policioara sobei î?i ad?ugau aroma discret? la buchetul olfactiv de tihn? ?i lini?te casnic?. Din când în când, priveam pe fereastr? ?i fiecare ne imagin?m câte o poveste. Dac? un pictor ar fi surprins scena într-un tablou, l-ar fi intitulat ?Toat ? f am ilia cit e?t e?.

Da? amintiri frumoase, lini?tite, pe care vreau s? le tr?iesc în fiecare an. Din p?cate, acum sunt singur?, ai mei au plecat la Ceruri, dar am p?strat tradi?ia cadourilor. În fiecare an sub br?du?ul micu?, fiecare aveam câte o carte. Tata le numea ,,Luminile Cr?ciunului? pentru c?, spunea el, cartea lumineaz? sufletul, iar în seara de Ajun sufletele noastre sunt mai bune ?i mai curate.

Acum îmi fac eu aceste cadouri. Simt îns? c? to?i ai mei sunt al?turi de mine ?i se bucur? prin privirea mea de tot ce citesc, ... câteodat? cu glas tare, ca ?i cum a? face-o ?i pentru ei.

Am ales pentru Cr?ciunul ?sta c?r?i de la Edit u r a Rao. Îmi place editura, aici au ap?rut aproape toate romanele Agathei Christie, scriitoarea mea preferat?. M? tot uit pe site ?i nu pot s? aleg, ma atrag toate.

M? decid cu greu: ?Zece n egr i m it it ei? de Agat h a Ch r ist ie, din sec?iunea RAO Clasic. O ador pe Lady Agatha! Iar titlul ?sta e o capodoper? clasic?! Romanul care a avut cel mai mare succes, ce apare ?i în clasamentul Agathei cu privire la propriile c?r?i ?i care îmi place cel mai mult! Romanul cu un titlu atât de controversat, încât a fost modificat de mai multe ori de-a lungul timpului. Desigur c? am citit-o, îns? nu o am în edi?ia asta. De?i mai citisem c?r?i de Agatha Christie, ?Zece n egr i m it it ei? m-a f?cut s? m? îndr?gostesc iremediabil de stilul scriitoarei britanice. Mai ales c? mi-a fost d?ruit? de o persoan? special?...mama. O simt cum m? cheam?! O for?? necunoscut? îndreapt? s?geata mouse-ului spre ?Comand?? ?i pân? s? m? dezmeticesc, cartea este deja în co? ?i m? a?teapt? s? finalizez comanda. A? putea s-o scot de acolo, dar ceva mai puternic decât mine m? împiedic?. Parc? o voce l?untric? îmi spune: ?Las? cartea acolo unde-i este locul, în co?ul de cump?r?turi ?i apoi, la tine-n bibliotec?!?.

DIN LITERATUR?

Trec la alt? sec?iune-thriller. Dac? a? putea, a? comanda întreaga sec?iune RAO Th r iller , îns? m-am oprit la?San it ar iu m ? de Eu gen Ovidiu Ch ir ovici, sigur o cump?r! E scris? de un român, ?i mai multe motive s-o devorez! Am hot?rât s? citesc mai mul?i autori români, e p?cat s? nu ne cunoa?tem valorile. Chiar citeam într-un articol c? Eugen Ovidiu Chirovici este pe lista de bestsellers din U.K., s-a scris despre el ?i în The Guardian.

A publicat ini?ial romanele în englez? ?i le-a tradus în român? special pentru Editura RAO. ?i cartea pare genul meu: mistere ?i secrete din trecut, o presupus? sinucidere, spital de nebuni. M? atrag subiectele cu institu?ii psihiatrice, îmi aduc aminte de filme foarte reu?ite. Nebunia fascineaz?, este dovedit ?tiin?ific!

G?sesc ceva istoric tocmai în categoria ?Fic?iu n e t in er i" . M-a atras ?Bet sy ?i Napoleon? de St at on Rabin . fiindc? îmi place istoria roman?at? ?i pove?tile de dragoste cu iz de epoc?. Exilul Împ?ratului pe Insula Sfânta Elena este un subiect vag ?tiut de to?i, dar privit prin ochii fiicei unuia dintre ofi?erii englezi ce îl p?zeau aduce o perspectiva feminin? interesant? ?i inedit?.

DIN LITERATUR? Închid pagina de Internet, pentru c? altfel comand totul. Cu atâtea tenta?ii literare, înve?mântate în frumuse?ea cartonat? velin?, atât de specific? RAO? Din incursiunea melancolic? în universul RAO, mi-am ales trei c?r?i pe care le voi citi în serile friguroase de iarn?. Le a?tept ?i le voi pune sub br?du?ul meu singuratic, dar în acela?i timp, nu voi mai fi singur?, ci împreun? cu imaginea pe care nu o pot uita.

Tabloul familiei mele unite în micu?a sufragerie ?i murmurul tat?lui meu. În ultimii ani din via??, când vederea i-a sl?bit ?i nu mai reu?ea s? buchisesc? slovele, mama îi citea. În tot acest timp, se ?ineau de mâna ?i în micile pauze, tata îi ?optea versurile lui Bacovia. ?Te uit? cum ninge decembre, Spre geamuri, iubito, prive?te - Mai spune s-aduc? j?ratec ?i focul s-aud cum trosne?te. ...............................................

- Cite?te-mi ceva de la poluri, ?i ning?... z?pad? ne-ngroape. ..................................................... .....Te uit? cum ninge decembre, Nu râde, cite?te-nainte.?

Lu m in i de Cr ?ciu n ... n u plân ge? cit e?t e-n ain t e ...

Ar t icol scr is pen t r u com pet i?ia Su per Blog 2016.

Au t or : Lit er at u r ? pe t ocu r i

LIFE

P? RIN?I SAU M ON?TRII? Locuiam în S, un or??el de munte, de câteva luni. Aveam un fel de garsonier?, pe un palier al unei vile centrale, cu alte dou? familii, una cu doi copii ?i o doamn? în vârst?, educatoare la casa de copii. Îmi petreceam destule seri, când so?ul meu lucra, cu ea la pove?ti, i-am cunoscut o parte din colegi, printre care ?i o tân?r?-Ela, care abia terminase liceul economic ?i se angajase la ei la contabilitate. Era o tip? mic? de statur?, sl?bu??, vesel? ?i simpatic?, aveai impresia c? e înc? o ?col?ri??. Într-o sear? când povesteam cu tanti Veronica, la c?ldur? focului, am auzit b?t?i puternice în u??. Când am deschis am v?zut-o pe Ela înghe?at? de frig, era decembrie, în c?ma?? de noapte, descul??, cu picioarele însângerate. Ne-a spus tremurând povestea ei.

Familia ei era destul de ciudat?, pentru conceptul meu de familie, un tat?, cât un munte, be?iv ?i abuziv, lucra la uzin? ?i le b?tea ?i pe ea ?i pe mama ei. O mam? care accepta b?t?ile so?ului ?i ciudat, era mai preocupat? de binele lui decât de copil?, ?i care era gestionar? la un magazin. Certuri, scandaluri, împ?c?ri, toate o afectau pe Ela. A vrut îns? s?-?i termine ?coala, acum avea un serviciu ?i un prieten, înc? din liceu, care o iubea enorm. Se preg?teau de nunt? când a intervenit o peritonit? ?i Ela a trebuit operat? de urgen??. Dup? câteva zile au l?sat-o acas? în convalescen??. În seara aceea era singur? acas?, tat?l ei a venit b?ut ?i nu l-au interesat nici ?ipetele, nici încerc?rile ei disperate de-a sc?pa, nici faptul c? era propria lui fiica.

Monstrul, interesat doar de poftele lui animalice, ?i-a b?tut joc de ea ?i apoi a adormit.

Ela plin? de sânge, dezbr?cat? ?i descul??, a fugit în jos pe deal (cale de 2 km) pe ghea?? pân? la tanti Veronica.

LIFE Eu am r?mas f?r? cuvinte, dar tanti Veronica (care v?zuse destule la via?a ei) a chemat poli?ia ?i pe prietenul Elei. Au dus-o la spital, au luat probe, ea a depus reclama?ie, ?i pe tat?l ei l-au arestat. A doua zi, la ie?irea din spital, Ela s-a dus la prietenul ei, omul care o iubea ?i a ajutat-o necondi?ionat. Mama ei s-a purtat cu total? indiferen??. La proces a fost un scandal uria? când mama ei ?i-a ap?rat so?ul spunând c? Ela minte. Toat? lumea a fost ?ocat? ?i revoltat?.

Ela a r?mas blocat? ini?ial, apoi s-a ridicat în picioare, s-a uitat la p?rin?ii ei, ?i i-a spus mamei: ?A?a s? te ajute Dumnezeu!!? dup? care a ie?it din sal? cu prietenul ei.

S-au c?s?torit peste câteva zile, doar cu câ?iva oameni dragi al?turi, nu s-a mai întors niciodat?, nici m?car s?-?i ia lucrurile, la casa în care locuise.

A avut dou? fete ?i norocul de-a avea lâng? ea un om extraordinar, care în timp a ajutat-o s?-?i vindece r?nile suflete?ti.

Dar eu am o vorba ?roat?, roata se învârte? cu alte cuvinte nimic nu r?mâne nepedepsit.

Cu toate c? lumea era convins? de vinov??ia tat?lui, declara?ia so?iei fiind în favoarea lui, a primit doar o amend? pentru tulburarea lini?tii ?i ?i-a v?zut de via?? ?i obiceiuri în continuare.

Mama Elei în schimb, s-a trezit cu o suma mare delapidat? la magazin (bani lua?i de ea ?i de so? pentru cas?), pentru care a f?cut pu?c?rie. So?ul a divor?at urgent, s-a rec?s?torit ?i a plecat din S. Când am reîntâlnit-o pe Ela la vreo 3 ani dup? proces, venise s?-i trimit? mamei sale un pachet cu alimente la închisoare. Sincer, m-a ?ocat, ?i i-am spus:?Cum po?i, dup? tot ce a f?cut?!!!? ?i m-a surprins r?spunsul ei ?E totu?i mama mea ?i e la necaz!!?

Nu ?tiu dac?, Doamne fere?te eram eu în locul Elei a? fi putut ierta. Voi ce p?rere ave?i?

Au t or : Ar cidalia Gh en of

LIFE

DEFECTUL FIZIC M-A ÎNV??AT S? FIU OM FERICIT! Iar n a ast a se poar t ? ADEV? RUL-oglin da su f let u lu i Nu-mi doresc s? impresionez pân? la lacrimi cu povest ea m ea. Nu vreau nici s? fiu model pentru nimeni, ci doar s? motivez pe cei care cred c? nu vor fi niciodat? ferici?i pentru c? nu sunt perfec?i fizic sau c? au fost condamna?i ?i pedepsi?i pentru gre?elile sale.

Mi-am acceptat defectul fizic ?i-am promis c? voi fi fericit? eu cu mine. Abia apoi eu cu ceilal?i din jur. Iar la final eu cu omul sufletului meu. Dac? a fost greu nu-?i spun, dar î?i imaginezi singur. Totu?i..nu uita c? nimeni nu poate decide în locul t?u. Doar ia decizia ?i vei vedea rezultatele.

Pân? s?-?i spun povestea mea, te mai întreb o dat?? Sigur e?ti nefericit? Dac? da, schimb? ceva. Dar sigur e?ti nefericit? Asta ar trebui s?-?i spun? ceva. Poate e un semn c? e momentul s? închei o etap? pentru ca în secunda urm?toare s? înceap? o alta.

Nimeni nu te opre?te. Singur te limitezi ?i pedepse?ti.

Te po?i r eg?si în povest ea cu iva, s? t e pr ive?t i în su f let u l s?u ca în t r -o oglin d?

Am f ost u n copil dor it . Am fost o feti?? iubit? ?i cuminte. Nu aveam ce nebunii s? fac. Adormeam singuric?, m? trezeam singur? ?i m? jucam f?r? s? deranjez pe nimeni, nici m?car nu plângeam ca s? nu-mi sup?r p?rin?ii. To?i eram ferici?i. Pân? într-o zi când eu am remarcat c? oamenii m? priveau mira?i. Atunci am început s? m? întreb de ce?

O s? încep cu cine am fost. Nu am fost niciodat? mai special? sau mai deosebit? ca tine, dar ceva atr?gea privirea, iar asta m? transforma în subiect de discu?ie ? eram cea care trezea mila, compasiunea sau replici dureroase ?i etichete care m? condamnau ?i m? f?ceau s? m? retrag în carapacea mea. Eram bolnav? de?i nu m? durea nimic, poate doar privirile oamenilor curio?i. ?i nu, nu m? durea corpul, ci sufletul ? durerea din mine a fost mult mai greu de suportat. Eram bolnav? de?i nu aveam de luat tratament, nu aveam de f?cut nici m?car exerci?ii.

LIFE Nimic nu-mi transmitea boala: nici corpul, nici sufletul.

E foarte adev?rat c? faptul c? m-am n?scut cu un defect fizic vizibil nu a fost o bucurie nici pentru mine, nici pentru familie. Un def ect e o lu pt ? per son al?, cu pr opr ia f iin ??, cu pr eju dec??i, cu et ich et e ?i m u lt e piedici im pu se ?i au t oim pu se. A fost o lupt? crâncen? cu propria minte, c?ci a avea un defect este o tragedie pentru acele persoane care caut? perfec?iunea în corpul lor, iar sufletul pic? pe locul secund sau chiar mai jos pe lista de priorit??i. Nu c?utam perfec?iunea, dar nu în?elegeam de ce tocmai eu? E greu pân? în?elegi c?: NU PRIVE?TI UNDE TREBUIE ?i din cau za ast a aban don ezi ceea ce con t eaz? cu adev?r at Am plân s pân ? la vâr st a de 25 de an i, m-am consumat pentru cum m? v?d ceilal?i, pentru ceea ce spun cei din jur despre mine ?i fizicul cu care am venit pe p?mânt. Acea Laura care nu se putea ridica din pat, care nu mânca, nu accepta pe nimeni, doar plângea amar durerea pe care doar ea o sim?ea în interior precum zeci de cu?ite care-i intrau în inim? ?i o r?neau, durerea despre care nu reu?ea s? o scoat? din suflet în fa?a nim?nui. Eu sunt cea care în ziua în care a împlinit vârsta de 23 de ani a plâns pe tot parcursul zilei, cu sughi?uri, pân? când capul st?tea s?-i plesneasc? de durere, iar inima ei d?dea semne de sl?biciune ?i c? mai are pu?in ?i cedeaz?.

Boala are un nume pompos r?u. De fapt, nu-i mare lucru, ci doar un defect localizat la piciorul stâng. Nu se vindec?, nu se agraveaz?. E de bine. Am ceva ani de când l-am acceptat în via?a mea, îl iubesc ?i îi mul?umesc pentru evolu?ia mea, pentru c? m-a for?at s? acord aten?ie mare sufletului ?i deloc fizicului. Îi mul?umesc mult c? m-a înv??at s? iubesc omul pentru frumuse?ea interioar?, nu doar pentru frumuse?ea trec?toare.

Am fost pe la doct or i, spit ale ?i locu r i care promiteau cumva s? dea o solu?ie. A?a am aflat c? oper a?ia e cu trei t?i?uri: una în corp ?i celelalte erau rezultatul opera?iei. Totul s-ar fi finalizat cu reu?it? ?i ani de recuperare sau cu un e?ec total ?i un c?ru? care s? m? duc? de colo colo. În urma unui doctor, p?rin?ii mei au decis s? nu m? opereze, s? nu mai caute vinova?i, s? nu mai fac? nimic. Doar s? mul?umeasc? vie?ii c? m? pot ?ine de mân?, iar boala nu e mai dificil? ?i nu mi-a atacat gândirea.

Su n t per f ect ?! Su n t per f ect a im per f ect ? ?i mi-e bine a?a! Acum ?tiu c? nu pot s? merg drept cu piciorul stâng. A?a, ?i? Important este c? merg singur?, c? de?i obosesc repede, pot oricând s? iau de mân? pe cel de al?turi ?i s? pornesc la drum. Pot s? fac asta! Pot s? gândesc, s? v?d, s? simt, s? respir. Tr?iesc, sunt vie! Cu un defect, care m-a înv??at, într-un final ce e fericirea, cum arat? ?i unde o g?sesc.

Dar pân? s? ajung la performan?a de a vedea perfec?iunea din corpul meu defect, mi-au trebuit ani, multe zile în lacrimi ?i nop?i în care nu am închis un ochi. Am avut momente în care nu m? puteam ridica din pat, zile în care nu m? suportam.

La fel s-a întâmplat ?i atunci când m-am hot?rât s? îm i sch im b via?a. Nu m-am mai suportat. Mi-am spus asta în oglind?, cu voce tare. Am ?ipat la mine. Atunci m-am speriat ?i-am fugit de pr?pastia în care mai aveam pu?in ?i c?deam pentru totdeauna.

Dragilor, crede?i c? mi-a fost greu s? scriu despre asta? Nu e greu atunci când te sim?i liber? ?i fericit? exact a?a cum e?ti, când te accep?i a?a cum e?ti ?i te iube?ti cu tot cu defecte.

LIFE Nimeni nu iube?te cu adev?rat pe cel?lalt doar pentru fizic. Iubim pentru ceea ce reg?sim ?i recunoa?tem ca fiind parte din noi.

Adev?rul

nu se demodeaz? niciodat?, nu e un trend, ci o necesitate a sufletului de a nu se mai ascunde, de a nu se mai sim?i împov?rat, cu o greutate imens? ce apas? greu. Eu nu am vorbit de team? ? de teama din capul meu, dar pân? la urm? ce vin? purtam eu?

Adev?rul va elibera, va înv??a, va modela, va oferi claritate ?i multe op?iuni. Adev?rul spus nu trebuie niciodat? ?inut minte. Adev?rul va îmbr?ca sufletul în lumin? ?i iubire, îl va împodobi de s?rb?toare, a?a cum iarna natura se îmbrac? în mantia sa alb? str?lucitoare.

Fii m er eu TU ?i vei f i f er icit !

Adev?r u l poate sup?ra, poate dezam?gi, r?ni. Dar niciodat? adev?rul recunoscut nu va durea mai tare decât adev?rul ascuns. Adev?rul te poate l?sa f?r? prieteni sau îi poate tria, dar adev?rul va atrage mereu adev?rul, frumuse?ea, admira?ia ?i iubirea celor care gândesc ca ?i tine, simt ca ?i tine, rezoneaz? cu tine.

Fii m er eu la m od?: iu be?t e adev?r u l ?i vei f i r ?spl?t it !

Au t or Lau r a Elen a Apet r oaie

UN S? RUT NEOBI?NUIT Eram împreun? cu Valentin de câteva luni, ne vedeam doar o sear? pe s?pt?mân?, pentru c? lucram în ture diferite, iar când eu plecam la serviciu, el se punea la somn, nu locuiam împreun? de?i ne-am fi dorit-o. Lucrurile între noi nu erau perfecte, nu erau nici pe departe cum a? fi vrut, dar ne în?elegeam bine ?i asta era ceea ce îmi putea oferi el. De?i nu a? fi acceptat în mod normal o astfel de rela?ie, adic? ra?iunea ar fi învins ?i a? fi zis "pas"- asta nu se poate! Acum eram într-o postura inedit?, singur? într-un ora? str?in; f?r? familie lâng? mine, f?r? prieteni sau m?car cuno?tiin?e al?turi.

Ora?ul în sine m? speria teribil cu cei 2 milioane de locuitori ai s?i, cu supraaglomera?ia ?i mai ales cu zgomotul care m? n?ucea. Multe luni nu am putut vorbi la telefon pe strad?, c?ci erau prea multe zgomote în jurul meu ?i mult prea mul?i oameni pe metru p?trat de trotuar. Umblam în permanen?? cu harta la mine ?i când plecam undeva îmi f?ceam traseul de acas?. Dac? mi se adresa cineva în metrou nu r?spundeam c?ci nu puteam s? disting sunetele în mersul metroului.

Iubirea pe care mi-o ar?tase de cand îl cunoscusem fusese ca un pansament pe inima mea r?nit? ?i peste toat? deziluzia peste care eu încerc?m s? trec. Tot eu îl invitasem în ora? prima dat? ?i fusese cea mai dulce întâlnire pe care a? fi putut-o avea vreodat? cu cineva. Am mâncat înghe?at? îndelung, ne-am privit ?i ne-am ?inut de mâna într-un MacDonalds, de acolo am mers în parcul al?turat ?i am vorbit vre-o trei ore pe o banc?, întâi i-am povestit eu de ce am plecat din ora?ul meu ?i ce planuri am cu via?a mea ?i apoi mi-a povestit el despre familia lui, cum î?i pierduse

LIFE mama de mic ?i cum abandonase liceul în clasa a unsprezecea ca s? munceasc? c? nu avea din ce tr?i. Acum era la seral în paralel cu munca ?i spera s? poat? face ?i o ?coal? de buc?tari. L-am ascultat cu interes ?i l-am încurajat s? termine liceul, ?i cu ?coala de buc?tari o s? îl ajut ?i eu. Avea o team? de a nu fi respins datorit? lipsei unei educa?ii superioare, dar în timp am reu?it s? îl fac s? treac? peste acest aspect.

Noaptea s-a a?ternut peste noi ?i oamenii din parc s-au r?rit, am mai stat pân? la 22 30' ?i am stabilit când ne vedem lunea urm?toare. L-am condus eu pe el la ultimul tramvai ?i eu am luat un taxi în direc?ia opus?.

Toate cuvintele pe care mi le spunea, m? m?guleau ?i îmi creau o stare de plutire efectiv?, aveam un zâmbet larg pe fa?? tot timpul numai datorit? lui. Nu mai spun c? este unul dintre cei mai frumo?i b?rba?i pe care i-am cunoscut vreodat? ?i m? sim?eam st?pâna lumii când mergeam bra? la bra? pe str?zi ?i în aglomera?ia care m? apasa ?i m? sufoca ... lâng? el, eu pluteam! Nu exista s? vreau ceva ?i s? nu îmi ofere, avea o cuno?tiin?? la o flor?rie ?i într-un din serile pe care le-am petrecut împreun? mi-a umplut efectiv tot patul cu petale de trandafiri galbeni, eu cump?rasem o lumânare parfumat? de lavand? ?i ne-am iubit pe patul plin cu petale ?i în mirosul subtil de lavand?. În afar? de multele complimente pe care mi le f?cea, m? f?cea s? m? simt totu?i liber?, îmi oferea totul, dar nu îmi cerea nimic în schimb, nu se sup?ra dac? trebuia s? r?spund la telefon sau aveam treaba chiar în seara în care ar fi trebuit s? ne vedem. În?eleg?tor ?i sincer, dar ?i tandru, deosebit de blând în tot ceea ce f?cea...Erau seri în care eram amândoi atât de obosi?i c? pur ?i simplu adormeam dup? ce mâncam ceva de sear? ?i ne f?ceam du?ul; de?i fiecare visa la aceast? noapte de iubire, nu se întâmpla cum visam sau doream. Diminea?a ne g?sea îmbr??i?a?i ?i oricât de mult ne gr?beam, eu la munc? ?i el la el acas?, ne f?ceam timp m?car s? îmi fac un masaj sau ceva care s? m? bucure maxim ?i s? îmi aduc? cea mai înalt? pl?cere.

LIFE El nu bea cafea, dar mie diminea?? mi-ar fi trebuit o cafea fierbinte tare ?i aromat?, într-una din dimine?i am auzit ca în vis u?a de la intrare, dup? câteva minute a venit cu dou? cafele pentru mine ?i cu un ceai pentru el. A fost o diminea?? perfect? din toate punctele de vedere. Cât timp b?usem cafelele, ( îmi luase una cu lapte ?i una f?r? lapte) el se uita mereu la mâinile mele ?i la unghiile date cu un ro?u aprins, apoi mi-a s?rutat fiecare deget în parte, a fost cople?itor sim??mântul, nu credeam c? poate fi atât de erotic s? î?i s?rute cineva degetele de la mâini, îl priveam ?i sim?eam c? mi se lichefiaz? toate organele interne de pl?cerea intens?. Ca ?i un final mi-a întors palmele ?i mi-a s?rutat fiecare palm? în parte ap?sat ?i pl?cut în acela?i timp, v? jur nu m-am sim?it niciodat? în toat? via?a mea mai intens iubit? a?a cum m-am sim?it atunci!

Via?? ne-a desp?r?it, trecerea lui precum o comet? luminoas? m-a schimbat definitiv, îi mul?umesc pentru tot ceea ce mi-a oferit spiritual ?i emo?ional, vorbind în cei aproape doi ani cât am fost împreun?. Persoana complex? care sunt ast?zi i se datoreaz? ?i lui, nu am s? uit vreodat? acel s?rut în palme ?i pe degete- a fost unic ?i irepetabil !

Fii bin ecu vân t at dr agu l m eu !

Su r sa f ot o: h t t p:/ / w w w.zu m i.m d

Au t or : Gabr iela M ar ia Ion escu

VILA CUCOANEI Pe st r ada Vi?in ilor la n r 9 era o cas? veche de c?r?mid? ro?ie f?r? prea mult? str?lucire, construit? prin anii '40. În 1945 casa a fost cump?rat? de fiul unui aristocrat rus ce avea afaceri în Bucure?ti pe nume Igor . El urm? s? se c?s?toreasc? cu o tân?r? d-ra pe nume Liu ba, venit? în Bucure?ti la studii într-o vestit? ?coal? de fete. ?i ea fiica a unor prosperi oameni de afaceri ru?i. Igor a investit mul?i bani în decorarea casei cu motive arhitectonice ruse?ti, a schimbat tot mobilierul, a utilat buc?t?ria ?i a construit chiar ?i o ser? înc?lzit? pentru plante de tot felul. În slujba lui era o fat? în cas? ce era ?i camerist?, o buc?t?reas? ?i so?ul ei gr?dinarul ?i mai era o tân?ra secretar? pentru afaceri când st?pânul lucra de acas?.

Logodna celor doi strânsese mult? lume bun?, cei doi tineri îndr?gosti?i treceau pe la fiecare invitat salutând ?i mul?umind pentru prezen??.

Dup? logodn ? tân?ra a r?mas la internat pân? la terminarea ?colii. Luase numeroase lec?ii de pian, canto, pictur?, bune maniere ?i chiar de limbi str?ine. Avea 18 ani ?i era o tân?ra foarte bine educat? ?i de o sensibilitate artistic? ?i emo?ional? evident?.

Intrarea României în r ?zboi avea s? le schimbe radical traiectoriile vie?ii celor doi tineri îndr?gosti?i. Igor având preg?tire militar? fusese recrutat printre primii. A venit la internat ?i ?i-a luat r?mas bun de la Liuba, care a plâns tot timpul, a rugat-o mult s? aib? grij? de cas? ?i s? pl?teasc? la timp servitorii c?ci el se va întoarce ?i se vor c?s?tori. Îi crease un cont pe numele ei unde erau bani suficien?i pentru orice cheltuieli.

LIFE Liuba s-a mutat în cas?, din acel moment casei i s-a spus Vila Cu coan ei ?i l-a a?teptat. Numai c? r?zboiul s-a terminat ?i Igor nu a revenit de pe front. L-a c?utat mult prin list ele de r ?n i?i ?i chiar prin cele cu disp?ru?i. Apoi a luat la rând toate spitalele unde fuseser? adu?i r?ni?i din timpul r?zboiului, dar nu l-a g?sit. C?utarea ei zadarnic? a împins-o spre o disper ar e potolit?, când ?i când avea episoade în care se îmbraca în r och ia de m ir eas? ?i ie?ea la poart? s? îl a?tepte. Nu era lucid? în acele momente ?i nu sim?ea frigul sau ploaia de aceea deseori era r?cit? ?i de la un timp st?tea numai în cas?. Au trecut peste 40 de ani ?i Liuba continu? în mintea ei s? îl a?tepte pe Igor. Servitorii devota?i erau acum doar angaja?i pl?ti?i regulat de avocatul familiei

Tot el avea grij? ca ?Cu coan a? cum i se zicea în cartier s? aib? toate cele necesare ?i o asistent? medical? care venea uneori noapte când Liuba nu î?i g?sea lini?tea.

Avea o pasiune: florile, ?i de aceea mult timp petrecea în ser?, dar cân t a des ?i la pian . Într-o toamn? o fosta coleg? de la internat a invitat-o s? cânte la un eveniment caritabil pentru construc?ia unui monument dedicat eroilor r?zboiului.

A acceptat cu pl?cere ?i a avut un mini concert de pian foarte apreciat de invita?ii la eveniment. Prezen?a presei a f?cut ca fotografia ei s? apar? în ziare pe prima pagin? împreun? cu o scurt? prezentare.

La o s?pt?mâna de la eveniment la u?a casei s-a prezentat un b?trân rezervist plin de decora?ii pe piept, cu un buchet imens de flori în mâna ?i a cerut s? o vad? pe d-na casei. Liuba l-a primit în salon ?i a comandat ceai ?i fursecuri. A r?mas împietrit? îns? când i-a v?zut chipul îmb?trânit ?i a zis doar atât : ? Igor ???

Apoi a le?inat, medicul venit în grab? i-a f?cut un înt?ritor ?i a ajutat-o s? î?i revin?.

L-au invitat pe Igor s? povesteasc? ce i s-a întâmplat ?i unde a fost în to?i ace?ti ani.

El fusese r?nit la cap în timpul r?zboiului pe când se d?deau b?t?lii aprige în mun?ii Tatra, o schij? i se înfipsese în spatele urechii provocându-i o amnezie foarte lung?.

Medicii nu i-au dat sper an ?e c? î?i va reveni vreodat?. A locuit acolo la o familie de t?ietori de lemne cam 10 ani, apoi a revenit în Bucure?ti c?ci avea la el pe o bucat? de hârtie scris? adresa ?colii unde a înv??at Liuba ?i singurele lucruri ce îi r?m?seser? dup? r?zboi erau un inel ?i acea bucat? de hârtie.

LIFE A r?t?cit mult pe str?zi ?i în final cineva l-a dus la un institut psihiatric. Acolo a stat internat ?i apoi v?zând c? nu are manifest?ri violente a fost angajat ca ?i gr?dinar.

Dup? ce a g?sit din întâmplare pagina de ziar cu fotografia Liubei, totul a început s? curg? ca un ?uvoi de amintiri, a ?tiut îndat? cine este ?i s-a prezentat la M in ist er u l Ap?r ?r iis? î?i cear? actele.

I-a fost restabilit? identitatea ?i a fost avansat la grad de colon el în r ezer v? cu toate onorurile militare. ?i cu inima plin? de bucurie venise s? î?i îndeplineasc? promisiunea f?cut? cu zeci de ani în urm?- aceea de a se c?s?tori cu femeia vie?ii sale.

Casa se n u m e?t e t ot Vila Cu coan ei, de?i ei doi s-au st in s dem u lt .

Pove?t i de via??

Au t or Gabr iela M ar ia Ion escu Surse foto: Printerest.com

LIFE

DRAG? ADULT-SCRISOARE DE LA M O? CR? CIUN

?tiu? ?i-e imposibil s? crezi c? ai putea primi o scrisoare de la mine. ?i totu?i? acum cite?ti. ?i-e greu s? crezi c? scrisoarea e de la mine ?i asta pentru c? tu ai uitat cine sunt eu ?i cât? magie pot r?spândi pe acolo pe unde trec. Î?i aminte?ti? Prima noastr? întâlnire s-a l?sat cu lacrimi de spaim? din partea ta.

Nu ?tiu dac? te-a speriat barba mea mare ?i alb? sau poate c? râsul meu a fost prea tare pentru urechiu?ile tale mici. Mai apoi, anii au trecut, iar tu m? a?teptai cu nasul lipit de geam. Îmi l?sam renii în spatele casei tale, intram, iar tu îmi recitai o poezie ?i m? tr?geai de barb? ca s? vezi dac? e adev?rat?. Credeai în mine? credeai atât de mult, încât am fost ferm convins c? vei p?stra în inim? aceast? convingere toat? via?a.

Timpul a trecut. Ai început s?-?i schimbi ideile. Prima clip? în care te-ai îndoit de mine a echivalat cu un secol de suferin?? pentru mine. M-a durut fiecare gând al t?u? apoi fiecare cuvânt prin care m? îndep?rtai de tine. Nu a fost o etap? trec?toare? ba mai mult? ai devenit adult ?i ai început s? le spui ?i celorlal?i c? eu nu exist, c? sunt doar un mit. ?tii? eu te mai privesc ?i acum, chiar dac? tu nu mai crezi în mine. Sunt lâng? tine atunci când te înghesui printre rafturile supermarketurilor, când ajungi acas? obosit ?i te întrebi ce sens are goana aceasta ?i agita?ia s?rb?torilor de Cr?ciun. Cumperi, cumperi, cumperi? de multe ori f?r? s? ai nevoie cu adev?rat de acele obiecte? obose?ti, e?ti epuizat fizic ?i psihic. Nu te-am mai v?zut râzând de foarte mul?i ani. E adev?rat, ai mereu un zâmbet neutru afi?at, dar nu mai ?tii s? râzi din toat? inima? ?i, de ce ai face-o?!

LIFE E?ti fericit? E?ti omul care tr?ie?te în plin progres tehnologic. Ai tot ce î?i trebuie din punct de vedere material? ?i atunci? De ce nu e?ti fericit? Unde ?i-e zâmbetul? De ce alergi mereu ?i de ce nu mai ai timp pentru tine?

Te

v?d serile când te a?ezi în pat ?i ver?i lacrimi amintindu-?i de vremurile trecute. Î?i citesc regretele în inim? ?i suf?r pentru tine, chiar dac? tu nu mai crezi în mine.

Opre?te-te, adultule cu responsabilit??i! Aminte?te-?i c? unica ta sarcin? adev?rat? este aceea de a tr?i! Tr?ie?te! Iube?te-te ?i nu te mai sacrifica pentru nimeni ?i pentru nimic! Fii liber a?a cum erai când erai copil ?i credeai în mine! Plimb?-te prin p?dure, vorbe?te cu copacii! Înainte î?i f?cea mare pl?cere s? vorbe?ti cu p?s?rile, cu pisicile, cu c??eii, s? admiri frumuse?ea ?i culoarea florilor. Aveai o str?lucire în ochi. Unde-?i este acum acea str?lucire?

Zâmbe?te? ?i cine ?tie, dragul meu adult, poate c? într-o bun? zi, î?i vei aminti de mo?ul cu barba alb? ?i lung?, de cadourile pe care ?i le f?cea în Ajun. ?tii? p?strez ?i acum scrisorile de la tine ?i uneori le recitesc. Întotdeauna ?i-am îndeplinit dorin?ele? acum a? face la fel. Nu trebuie decât s? la?i sufletul s? se deschid? ?i s? vezi lumea a?a cum o vedeai când erai copil? pentru c?, drag? adultule, pentru mine tu înc? mai e?ti un copil? unul pu?in dezorientat ?i foarte gr?bit, care pare s?-?i fi pierdut pofta de via??? dar, în esen??, e?ti tot un suflet de copil.

Nu te mai re?in, ?tiu c? timpul t?u de adult e comprimat în clipe atent gestionate.

Vreau doar s?-?i doresc un Cr?ciun plin de iubire? în care stropii de magie s? te transforme din nou în copil!

Te îm br ??i?ez, adu lt u le copil!

Cu dr ag, M o? Cr ?ciu n

AVENTURILE UNEI CITITOARE PETOCURI

ST R? DU?A CU I LUZI I Dian a Elen a Nea??

AVENTURILE UNEI CITITOARE PE TOCURI Vin er i, 9 decem br ie, Bu cu r e?t i Iat? c? am ajuns aici ! România nu e deloc cum m? a?teptam. Nu, nu eram atât de stupid? încât s? m? a?tept s? fiu întâmpinat? de caravane ?i de fuste lungi fluturându-?i culorile în vântul de decembrie? M? a?teptam în schimb, s? p??esc într-o ?ar? prins? în trecut. Total gre?it.

Poate unele cl?diri înc? poart? izul comunismului, dar am v?zut destule în 2 zile pentru a putea spune c? România are ?i o latur? modern?, parc? se zbate s? se rup? din lan?urile ce o ?in prins? de acest pat al lui Procust pe care a fost pus? vreme de decenii. Înc? m? mir c? m-am l?sat convins? de Alain s? vin aici? Desigur, are farmecele sale, dar nu-l plac atât de mult. Rela?ia asta se va termina cândva în ciuda aten?iilor sale ?i a romantismului s?u incurabil.

Asear?, când ne-am întors, am g?sit casa plin? de trandafiri. Cum o fi f?cut asta ? Frumos sau ? prea mult ?

Acum îl privesc. Doarme pe jum?tate dezvelit. Bustul îi pare o sculptur? minu?ioas?, pielea tare ?i îmbietoare. Eman? masculinitate prin to?i porii, dar pentru mine nu-i de ajuns. Uneori m? întreb dac? e doar plictiseal? sau dac? am devenit frigid?. ?

Tocmai am primit o invita?ie de la ambasad?. Ini?ial voiam s? o ignor ?tiind cât de plictisitoare sunt aceste evenimente. Îns? am deschis-o ?i un nume de acolo m-a tulburat : Jean Luc Dupont.

Credeam c?-l îngropasem de mult, dar uite c? fantoma lui a înviat ?i provoac? pagube în mine. ?i eu care f?ceam pe femme-fatale, o prostie !!!

Oare toate femeile au un c?lcâi al lui Ahile ?

Am privit câteva minute numele ?la ?i parc? ceva în mine rezona, m? revolta ?i m? domesticea în acela?i timp? Mi-am îndreptat privirea spre fereastr? pentru a-mi limpezi gândurile. Era senin. Alt lucru pe care m? a?tept?m s? îl v?d în România e z?pada, uite c? ?i cu asta m-am în?elat! Ador z?pada, m? face s? m? gândesc la copil?rie?

Un b?rbat trecea pe sub fereastr? cu un brad bomb?nind ceva? pfff parc? ?i v?d o poveste pornind de la asta. I-o fi ?i lui dor de z?pad? ?Un s?rut sec pe gât mi-a întrerupt nuvela pe care încercam s? o schi?ez mental mai mult pentru a izgoni strigoiul din mine?

Alain a privit invita?ia ?i a spus c? ar trebui s? mergem? Jean Luc Dupont e un mare om de cultur?, un soi de mecena modern? Chestia asta cu mecena m-a amuzat pu?in? dac? ar ?ti el!

S? refuz? S? merg ?i s?-mi înfrunt trecutul îmbr?cat?-n haine de gal??

P.S De ce ultima propozi?ie m? duce cu gândul la Diavolul se îmbrac? de la Prada ?

P.P.S S? merg ? S? nu merg ? S? merg ? S? nu merg ?S? merg ? S? nu merg ?S? merg ?

S? nu merg?

VA URM A

VA URM A

C? R?I

DURERI ASCUNSE, DE SOFIA VICOVEANCA Edit u r a Cuvântul nostru, Su ceava, 1996 ? r ecen zie ?

Toate sunt dureri ascunse, Ce m? sap?, ard nestinse, Nu ?tiu de-am s? scap u?or, Numai dac-ar fi s? mor!

Cu mare emo?ie am deschis cartea Du r er ilor ascu n se, volumul de debut (din 1996) al Sofiei Vicoveanca, ?i am descoperit în ea un univers literar complex, care s-a întregit, îns?, cu volumul Cu in im a-n palm e (din 2004) ?i cu Tain e în adân c p?st r at e (din 2009).

Autoarea, cunosc?toare des?vâr?it? a folclorului bucovinean ?i p?str?toare a tradi?iilor autentice române?ti, îmbin? în mod armonios elemente postmoderne cu sentimentalismul romantic, de nuan?? tradi?ionalist?, l?sând loc eului liric spre o confesiune liric? tulbur?toare prin resim?irea singur?t??ii, tema fundamental? a universului poetic.

Recuperarea tradi?iei literare ? pe care avangardi?tii o (re)negau ? ?i revitalizarea acesteia devin o modalitate de rezisten?? în fa?a schimb?rilor vremii. Lumea satului este zugr?vit? în culori calde, cu pâraie molcome ?i stâni adormite, cu oameni care ??i duc via?a simplu: În via?? de-i fi blestemat/ S?-?i ard? casa, ?ura, tot,/ R?mâi s?rac ?i dezbr?cat/ ?i plâng ai t?i de nu mai pot./ Dar sar vecinii, ? ntregul sat/ S?-?i dea o mân? de-ajutor/ Cu de-ale gurii, de-mbr?cat? / ?i suferi, nu-i deloc u?or,/ Dar pic, cu pic î?i faci un rost,/Ceva, ceva? nu cum a fost? (În via?? de-i f i blest em at ).

Poeziile de inspira?ie religioas? ?adunate în primele aproximativ 35 de pagini ? a volumului de versuri? creeaz? o punte sufleteasc?, evadarea în sacru manifestându-se în dubl? ipostaz?. Pe de o parte, sustragerea dintr-o traum? psihic?, a?a cum apare în Ia-m ?, Doam n e: M? rog Domnului din cer/ Cu lacrimi fierbin?i îi cer/ S?-mi ia sufletul cu el/ C?-i curat, blând ca un miel. ? Tu-mi ?tii sufletul mai bine,/ Nu mai trebuiesc la nime,/ Ascult?-m? ?i pe mine:/ Ia-m?, Doamne, vin la tine! Pe de alt? parte, divinitatea reprezint? întruchiparea binelui, în care are n?dejde, în Pr ea Bu n u le!: Doamne, nu l?sa s? pice umbr? pe sufletu-mi p?lit,/ Ci lumineaz?-mi-l cu-o raz? a soarelui ivit sau care pedepse?te, în A?a n e-n cear c? Du m n ezeu : A?a ne-ncearc? Dumnezeu,/ Pe lâng? bine d? ?i r?u,/ C? nu prea ?tim s?-i mul?umim,/ Numai la greu ni-l amintim.

Biografismul, ancorarea textului liric în existen?a nemijlocit? a creatorului, se identific? în texte precum Au t opor t r et , Dac? a? f i? , Nu -m i pas?, Du r er i ascu n se, cu ecouri de art? poetic? (Cuvântul? Da. El mi-a fost lege!/ De el n-o s? m? dezlege/ Decât moartea pe p?mânt!/ Pentru mine a fost sfânt. Au t opor t r et ) sau în care eul liric î?i exprim? sentimente de jale sau dor (Ce-o s? m? fac eu f?r? tine?/ S? plâng ?i s? blestem îmi vine./ La cine-am s? visez? La cine?/ În nop?i când somnul nu mai vine. Ce s? m ? f ac?).

C? R?I Un loc aparte îl ocup? câteva pasteluri, cu peisaje spiritualizate, cu care eul liric pare s? se identifice. A venit iarna n?road?,/ ?i-a-ntins haina prin ograd?,/ Peste câmp, p?duri ?i v?i,/Peste sufletul meu c?-i/ ?i amar ?i r?scolit,/ Ca tot câmpul viscolit.

(Iar n a).

Un alt element postmodern este introducerea unor elemente narative, de povestire, în dou? poeme epice, La f iest a de f lam in go (text singular ca tematic? abordat?) ?i Ce-i m ai f r u m os pe-acest p?m ân t ? Odat?, la un foc arzând,/ S-au întâlnit, la vorb? stând, un om FRUMOS ?i-un om URÂT, tot firu-n patru despicând ? / Ce-i mai frumos pe-acest p?mânt?/ Zice FRUMOSUL: Eu la joc/ Când intru? fetele-mi fac loc.

Întregul volum pune în valoare o lume a satului un timp uitat? de lume, dup? cum spuneam mai sus, într-un limbaj caracterizat prin oralitate, apropiat de graiul popular, îns? aparenta banalitate ascunde o masc? a unui lirism particular, extrem de muzical. Muzicalitatea este asigurat? ?i la nivel prozodic, cu elemente specifice literaturii populare (ritmul trohaic, de exemplu) ?i elemente ale literaturii culte, moderne (ingambamentul).

Atmosfera este melancolic?, elegiac?, în care eul liric î?i caut? identitatea ?i î?i spune amarul, dorul, revolta, lini?tit, uneori cu team? de pedeapsa divin?,ca în doinele populare.

La nivel stilistic, se poate remarca interoga?ia retoric? frecvent folosit?, inclusiv în titluri (Î?i am in t e?t i?, De ce m ? t em ?, Ce îi dor u l?, Cu m oi f i cr oit ? oar e?), ca o ve?nic? încercare de a ?se a?eza? în aceast? lume ?nea?ezat??, o continu? încercare de reg?sire a identit??ii.

Cu nelini?tea cred c? ne na?tem. Este un destin al celor care îmbr??i?eaz? arta.

Dac? ar fi altfel, ne-am mul?umi cu ceea ce am f?cut. C?ut?m mereu ?i cred c? vom muri c?utând. (Sof ia Vicovean ca)

Au t or : An dr eea-Oan a Du du m an

C? R?I

CRONICILE GENOCIDULUI DE RADU ALDULESCU Titlu: CRONICILE GENOCIDULUI Autor: Radu Aldulescu Editura: Cartea Româneasc?, 2012 Num?r de pagini: 315

?Cronicile genocidului? ar trebui s? se vând? cu un avertisment c?tre to?i cei slabi de înger. C?ci con?ine imagini cu un grad ridicat de risc pentru conservatorii bloca?i în canoanele conformismului.

SINOPSIS: Dup? 30 de ani, Robert Diavolul, personajul din În ger u l în c?lecat , revine ca erou al unei epopei sordide în care tot ceea ce ?ine de periferia con?tiin?ei ? nebunie, automutilare, adulter, crim? ? st? m?rturie a unei lumi în deriv?. Tat? de familie iresponsabil, so? infidel, amant redus la statutul de slug? ?i între?inut, acestea sunt noile identit??i ale sexagenarului ce duce pân? ?i numele Diavolului în derizoriu.

Cine ?i-ar putea imagina c? Diavolul îmb?trâne?te?! Timpul a trecut ?i peste Robert Diavolul, ?tergând gloria mizeriei de alt?dat?, transformându-l într-un b?trân vl?guit, resemnat, un spectru al anti-eroului de acum trei decenii: ?(? ) treizeci de ani sunt destui, prea de ajuns, te ia groaza? Îmb?trânise, îmb?trânea de la o secund? la alta: pe m?sur? ce timpul îi expira, pierzându-?i treptat consisten?a, diluându-se, memoria se dilua ?i ea pulsând în erec?ii intermitente, ref?când traseul: cimitirele? fabricile? combinatele? pu?c?riile? ?arcurile! Adev?rul e c? n-a dus lips?. I s-au dat chiar cu asupra de m?sur?, mai cu seam? c? de la o vreme înv??ase s? ?i cear?, Doamne, d?-mi lacrimi ?i umilin?? ?i aducere aminte de moarte? ?

C? R?I Tr?ie?te într-un apartament insalubru din Fr?sineni, al?turi de o so?ie ce confirm? vorba româneasc?: orice sac î?i g?se?te peticul. Andreea trece cu brio în categoria patologiilor exemplare: are tentative repetate de sinucidere, accese violente ?i inexplicabile de furie ( ce declan?eaz? automat semnele unei coprolalii în stadiu incipient ), vorbe?te cu o femeie pe care o vede în oglinda din baie, î?i proiecteaz? iubirea pentru jurnalistul Laurian Susanu asupra Androidului din desenele animate la care se uit? fiul s?u. La toate acestea, Robert face cu greu fa??.

Se simte captiv într-o închisoare pe care ?i-o asum? ca pedeaps? pentru faptele din tinere?e. Ba mai mult, î?i constrânge trupul la mortificare, ceea ce nu-i e chiar dificil, dat fiind s?r?cia în care tr?ie?te ?i foamea pe care o rabd?.

Devine amantul Brându?ei, nimeni alta decât fiica Len?ic?i, iubita ?i partenera desfrâului din Îngerul înc?lecat ( în substrat, autorul introduce ideea unui posibil incest ). Brându?a se scald? ?i ea într-o voluptate a suferin?ei, însu?indu-?i rolul de victim? a partenerului s?u ( Laurean Susanu ) care o neglijeaz? de ani buni ?i nu-i mai recunoa?te prerogativele de so?ie. Aceasta este scuza pentru cei aproape o sut? de aman?i care i-au trecut prin pat. Îns? Robert, sexagenarul priapic, cu alur? de vagabond nebun, îi pune capac. Îl angajeaz? gardian la ?coala unde este directoare, îl r?sfa?? ?i-l pl?te?te cu vârf ?i îndesat pentru beneficiile sexuale aduse.

P?cat c? de amorul lor afl? Andreea ?i de aici o întreag? urzeal? de intrigi înveninate ce culmineaz? cu asasinarea Brându?ei.

Radu Aldulescu aduce în prim-plan în Cronicile genocidului o lume polimorf? de un hiperrealism atroce. De?i accentul cade pe construc?ia personajelor, se descrie prin imagini vagi, f?r? contur, un univers din care nu se desprinde nicio posibilitate a salv?rii individuale. Este lumea corup?iei, s?r?ciei, a sinuciderilor ?i crimelor pe care Laurean Susanu le dezbate efervescent în rubrica sa ?Cronicile genocidului?.

Impecabil construit ca identitate, Robert Diavolul involueaz? de la anti-eroul c?ruia nicio f?r?delege nu i-a r?mas str?in?, la statutul de ratat existen?ial care, pe bun? dreptate, duce în derizoriu pân? ?i numele Diavolului: ?Timpul i se risipe?te printre degete. ?i-a pierdut consisten?a ?i fermitatea de odinioar?, la fel ca trupul, sufletul ?i duhul care se scutur? ?i se dezic de trecut: a ispitit, a min?it, a furat, a ucis, a dat s? se poc?iasc? s?pând gropi pentru mor?i, pentru ca mai apoi s? devin? o fantom? care cer?e?te ?i m?nânc? din gunoaie.?(p.133) Autorul ?ine s? pun? în fa?a cititorului detaliile sordide ale conversa?iilor sau ale scenelor, nu-l trateaz? cu m?nu?i. Cu asemenea personaje, ar fi fost de prisos.

Totu?i, cartea ar trebui s? se vând? cu un avertisment c?tre to?i cei slabi de înger.

C?ci con?ine imagini cu un grad ridicat de risc pentru conservatorii bloca?i în canoanele conformismului. Iat? un exemplu: ?A fost de ajuns pentru declan?area unei scene de melodram? violent? într-un vârtej de mieun?turi ?i zbierete de copil de zbieretele ei. În?f?c? un cu?it ?i prinse s? trag? peste încheietura mâinii, însemnând crest?turi noi pe r?bojul unei iubiri ve?nic tr?date. Io te-am iubit cu disperare, drept pentru care e dispus? s?-?i taie venele în fa?a t?ticu?ului ei, Diavolul, împins? desigur de el, ca ?i cum el cu mâna lui ar ucide-o, criminalul!?(p. 179)

Au t or : Ioan a-Gabr iela Gr iga

C? R?I

POVESTEA LUI O de Pau lin e Réage Titlul în francez?: Histoire d?O Edit u r a Tr ei Oameni asemeni lui ,,O? sunt poate chiar lâng? noi, cuno?tin?e, prieteni, oameni aparent normali. În via?a lor în particular fac cum cred c? se simt mai bine, nu judeci, accep?i, este via?a lor nu a ta, în?elegi sau nu, depinde de cum percepi ca individ.

O carte care a stârnit cele mai mai puternice scandaluri literare ale sec. XX. Este mai degrab? povestirea unei femei care î?i accept? condi?ia fiind mul?umit? ?i lini?tit? cu ea îns??i.

Povestea unei femei, care din iubire, se ofer? ?i se supune celor mai crude tratamente, dar ?i celor mai rafinate, f?când pe plac iubitului ei ?i acceptându-i toate capriciile.

Autorul acestui text, timp de câ?iva zeci de ani a r?mas necunoscut. Mul?i critici ?i scriitori au presupus c? este scris? de o femeie, al?ii c? este scris? de un b?rbat. Pân? la urm? s-a descoperit c? autoarea este femeie, sub numele ei adev?rat DOM INIQUE AURY, ?i este povestea vie?ii ei.

Cartea a fost refuzat? de editori, respins? de libr?rii, interzis? public, din cauza subiectului indecent ?i degradant-?i, totu?i, ob?ine în anul 1955, premiul PRIX des DEUX M AGOTS, devenind un bestseller bine vândut tocmai din cauza controverselor create.

Unora le-a pl?cut, altora mai pu?in, unii au acceptat, al?ii nu, dar majoritatea l-au citit din curiozitate.

Singurul care a acceptat s? tip?reasc? acest text a fost Jean Jaqu es Pau ver t , în vârst? de 27 de ani, ?i tot el a spus c? va intra în istoria literaturii ?i va fi cel mai bine vândut bestseller. Nu s-a în?elat.

Considerat? impudic? de comisiile de cenzur? din cauza cruzimii sexuale ?i metodelor folosite la care este supus? o femeie, a declan?at un adev?rat val de reac?ii. Dar aceste reac?ii ?i vâlv? create au f?cut ca aceast? carte s? fie c?utat? ?i citit?. Probabil c? ?i de aici înainte va stârni controverse ?i valoarea ei va cre?te chiar dac? subiectul te intrig?. ,,O?, este o tân?r? femeie foarte îndr?gostit? de iubitul ei Rene. La scurta perioad? a rela?iei lor, Rene o duce într-un castel din Roissy, ascuns de ochii lumii, rezervat unei societ??i de ini?ia?i. ,,O? devine obiectul total al fanteziilor iubitului s?u, care decide s? o împart? din iubire ?i cu al?i b?rba?i. Odat? ce a acceptat acest pact, trebuie s? se supun?, asemenea unei sclave, tuturor, s? fie necondi?ionat femeia altora, chiar dac? nu îi vede, fiind legat? la ochi, chiar dac? nu îi cunoa?te. Va deveni femeia care se d?ruie?te, care accept? supliciul de a deveni ce vrea cel?lalt, care î?i afl? fericirea în dreptul celuilalt de a face ce vrea cu ea. Se vor bucura de ea, atunci când au chef ?i când vor, atât prietenii lui Rene, cât ?i vale?ii care se ocup? de castel.

C? R?I Rene este st?pânul ei ?i are dreptul s? o dea cui vrea ?i cui pofte?te. Devine prostituat? sfin?it? prin abandon de sine, victima biciuit? ?i maltratat? dup? cum vrea st?pânul. Chiar dac? este degradant ea o vede ca pe o suferin?? din care î?i procura pl?cerea, se simte vie, dorit?, chiar dac? s?lbatic ?i impersonal. Apar?ine unei voin?e pe care o consider? suveran?.

Este fericit?, tr?ie?te, se simte u?oar?, ca ?i cum ar fi o ofrand?. O face pentru el, o face pentru ea, consider? c? dorin?a ?i pl?cerea lor este a ei. Se crede invincibil? pentru c? are puterea s? se supun? ?i s? dea putere celuilalt prin abandonul ei.

Ritualurile sunt barbare, ?i nu se pot exprim? prin cuvinte. Povestea chiar dac? nu are decât 176 pagini este complex? ?i sunt descrise toate aceste scene cu lux de am?nunte.

Voci ?optite de prin budoarele literare lanseaz? zvonul c? :,,ultimul capitol a fost suprimat, din acest motiv finalul las? loc de interpret?ri, de o continuare, de-a afla ce s-a întâmplat exact, dac? s-a închis sau nu povestea. Un fel de al doilea final venit de aceast? dat? din partea celor care au citit, au cunoscut, sau vor s? cunoasc?-un final la final nescris.

Din punct de vedere psihologic personajul ,,O? poate fi un studiu de caz, cu, cauze multiple ascunse în trecutul, mintea ?i tr?irea subiectului. ,,Pl?cere ?i infern, erotism ?i delir într-o carte unic?, romanul unei vie?i, singurul roman scris de o autoare ce avea s?-?i p?streze anonimatul pân? la vârsta de 86 de ani.?

Au t or : Iasm in a Com an

AUTOR & CARTE

PA?I ÎN TRECUT DE LINA M OAC? -FRAGM ENT Dintr-odat?, simt nevoia de aer proasp?t, e prea mult parfum. Împins de o for?? convulsiv? m? salt din cad?, împr??tiind apa în toate p?r?ile pe dalele lucioase de piatr?.

Din dou? mi?c?ri m? usuc cu un ?tergar ?i îmi pun ve?mintele noi, albe, ca laptele. Împing u?a s? ies afar?. Îns?? Pe to?i zmeii!

Fata, de pe pervazul lat, prive?te lini?tit? stropii de ploaie care se preling pe sticl?. La apari?ia mea nea?teptat?, sare în picioare, lipindu-?i spatele de perete, ca un iepure speriat. P?rul umed, pe la vârfuri se preschimbase în argintiu viu, numai o ie sub?iric? din pânz? moale, îi acoper? pân? la coapse trupul sub?ire, de femeie-copil, parfumat ?i ademenitor, ca o pit? cald? ?i aurie. Atât de apetisant?. Vreau s-o gust. Îmi amintesc cât de dulci îi sunt buzele. Mi se usuc? gura. Respira?ia mi se accelereaz?.

Prins în acel moment de buim?ceal?, îmi dau seama c? nu m? mai pot urni din loc.

Nici m?car nu-mi pot întoarce gâtul. Într-un fel, a?tept ca domni?a s? strige, ?i glasul ei r?stit s?-mi dezmor?easc? membrele paralizate, s? m? ajute cumva s? scap de sub vraja acestei od?i atât de primitoare; cu florile, pernele nenum?rate ?i cus?turile ei colorate.

Pielea ei, genunchii goi, jocul de lumini al candelei. Inspir. Apoi, inspir iar? Aerul tot e înc?rcat de acea blestemat? mireasm?, de care mintea mea face acum abuz, ca un muribund de opiu. Corpul meu reac?ioneaz? la stimuli. Sunt mai excitat ca niciodat?.

Domni?a tace, pare istovit? de ceva nesfâr?it, învins? sub povara unei greut??i nel?murite. R?suflarea ei, e frânt? de un suspin slab. Într-o clipit? întreaga-i f?ptur? se concentreaz? numai în ochii care m? privesc mari, cu un verde ne??rmuit.

Simt c? m? pierd într-o alunecare nedorit? de pl?cere ?i triste?e, ce îmi zvâcne?te în sânge ?i-mi tulbur? corpul într-un mod cutremur?tor.

Privirea-i e p?truns? de o for?? neobi?nuit?, m? biciuie?te cu palpitarea ei ciudat?, obscur?, grav?. O str?lucire ce poart? toate semnele unui mister imposibil de deslu?it.

Oricare i-ar fi sim??mintele, niciun murmur nu are s?-i tr?deze taina. E mut?, iar eu vreau s-o aud. Chipul ei inocent e o tortur?. O, Doamne, sunt la limit?! Tulburarea în exces face loc groazei. Clipesc ?i rup contactul cu ochii ei care m? ame?esc.

Neajutorat îmi strâng pumnii ?i lovesc nervos tocul tare din lemn.

AUTOR & CARTE ? U?i blestemate! Ar trebui s? v? pun jos pe toate gr?mad?, icnesc eu opintit, întorcându-m? în prag s-o nimeresc pe cea bun?. ?i ie?it am fost sau coborât de pe un t?râm pe alt t?râm. Respira?ia mi-e dureros de grea.

Tot umplându-mi pl?mânii cu aer curat pentru a m? potoli, ajung în odaia unde m? a?teapt? boierii. Iancu, proasp?t sp?lat ?i îmbr?cat în straiele noi primite, e ?i el prezent printre ei. Z?rindu-m?, preainimosul Argus numaidecât îmi face loc la masa îndestulat? cu de toate s? m? a?ez al?turi de el, dar eu ignorându-i invita?ia, m? a?ez moroc?nos lâng? fratele meu de cruce.

Mânc?m bine ?i ciocnim câteva pahare din cel mai bun mied, ascultându-le vorb?ria elogioas? f?r? s? particip prea mult la discu?ii. Gerula, obosit de pe drum, se retrage la culcare dup? al treilea tur de noroc, iar eu încerc s? fac acela?i lucru.

Privind prin sticla ferestrei spre orizontul restrâns de vremea urât?, aud din dep?rtare cum boierii pun la cale o mare petrecere în cinstea mea, sau mai bine zis, în cinstea succesului meu r?sun?tor. Din câte în?eleg, acum ajunsesem unul de-a lor ?i trebuie s? primesc botezul în noul rang. Maica, baba ?i mo?ul meu, vor primi de la ei: p?mânt, grâu, miere, lemne ?i slugi. Cât timp eu voi fi departe, vor fi scuti?i de orice trud?, ?i vor primi de toate dup? trebuin??. În momentul de fa?? nu am de ce s? m? plâng. Bun?voin?a boierilor pare f?r? sfâr?it, înmul?indu-?i mereu aten?iile l?udabile, iar omenia lor întrece orice limit? în ceea ce m? prive?te. Oare, atunci de ce fierbe a?a sângele-n mine? Ce nu-mi convine?

Când Argus nespus de mândru m? roag? s?-i fiu chiar na? de cununie, la nunta-i cu domni?a Lena, simt c? pocnesc ma?ele în mine ?i m? ridic repejor de la mas?. E insuportabil. M? sufoc. Viziunea domni?ei Lena lâng? Argus m? îmboln?ve?te. Ce mai zbucium, o tortur? ce se întinde în mine, tot mai mare ?i adânc?. Nu poate fi, nu va fi?

Au t or : Lin a M oac?

Car t ea poat e f i ach izi?ion at ? de pe Libr ex.r o

AUTOR & CARTE

M ? ?TI ?I SECRETE DE CORINA CÎNDEA-FRAGM ENT ?M??ti ?i secrete? ? De?i con?tient? de riscurile la care se expune, Brittany Cavannougheste iremediabil atras? de aura întunecat? ?i plin? de mister pe care o eman? Maddox Wright. ?i, exact ca un fluture atras de flac?ra unei lumân?ri, risc? s? se ard?.

Tr?dat? de persoanele la care se a?tepta mai pu?in s? o fac?, descoper? c? toat? lumea poart? o masc? ?i ascunde secrete. Va ajunge s? poarte ea îns??i o masc? ?i î?i va îngropa secretele cât mai adânc în suflet. Un roman de dragoste care te va ?ine cu sufletul la gur?, a?teptând s? descoperi fiecare secret în parte.

Privirea îmi este atras? ca un magnet de personajul întunecat. Totul este negru la el. Motorul imens pe care ?ade atât de relaxat, hainele de piele, m?nu?ile, cizmele, casca. Chiar ?i vizorul acesteia este fumuriu, ascunzând privirilor chipul pe care ceva inexplicabil m? face s? îmi doresc s? îl z?resc.

La fel de inexplicabil ca ?i tremurul interior pe care îl simt, de parc? întregul meu corp rezoneaz? cu sunetul motorului. Sunt u?urat? c? am o carte în mâini, c?ci altfel sunt sigur? c? oricine mi-ar putea observa tremurul lor ?i înghit în sec atunci când am nevoie de toat? concentrarea mea s? m? opun tenta?iei de a m? îndrepta spre cei doi.

Ca ?i cum ar sim?i privirea mea pe el, necunoscutul î?i întoarce brusc capul spre mine ?i... uit s? mai respir. De?i nu pot s? v?d nimic din chipul lui, îi simt privirea. O simt efectiv cum m? m?soar?, l?sând urme fierbin?i pe piele ?i strâng cartea la pieptul meu într-un gest inutil c?ci, cu siguran??, nu m? poate proteja nici de necunoscut, nici de ceea ce simt.

AUTOR & CARTE E prima oar? când st?m în picioare unul lâng? cel?lalt, dar am avut dreptate. Este înalt, iar eu îi ajung doar pân? la um?r, îns? nu î?i coboar? decât ochii ca s? m? priveasc?.

Fir-ar s? fie, eu sunt la un pas de le?in de câte ori îl v?d, iar el... ridic? doar o sprâncean?! ? Maddox, nu te uita la mine de sus c?-mi iau o scar? ?i tot ajung s? te plesnesc!

M? simt atras? de el ?i, totodat?, vreau s? fug. (...) E ca ?i cum suntem... în contratimp! Când devin eu mai îndr?znea??, bate el în retragere ?i invers. Mi-a spus s? stau departe de el, dar nu î?i ascult? propriul sfat. Ne atragem ?i ne respingem în acela?i timp.

Gândul c? s-ar putea s? nu o mai v?d niciodat? m? sperie la fel de mult ca ?i ceea ce simt. Oricât de mult am încercat s? o îndep?rtez de mine, Brittany a reu?it s? mi se strecoare în suflet mai mult decât oricine altcineva ?i, totu?i, am alungat-o.

M-am temut s? nu o r?nesc prin felul meu distant de a fi ?i am fost terorizat de gândul ca vechea poveste s? nu se repete, dar nicio clip? nu mi-am imaginat c? ea va fi cea care va reu?i s? m? distrug? pe mine.

Mi-am pus pe chip o masc? care s? ascund? tot ceea ce simt, toat? furtuna mea interioar?. O masc?, a?a cum obi?nuia s? poarte ?i Maddox. Ca tatuajul lui.

Au t or : Cor in a Cîn dea Car t ea poat e f i ach izi?ion at ? de pe Libr ex.r o

SHOPPING

Cizm e Dam ? Ket u t Negr e Cizme de dam? înalte, îmbl?nite, confec?ionate din piele ecologic?, cu fermoar decorativ. Închidere: fermoar Bran? din material textil Talpa aderent?

Com pozi?ie: Exterior: piele ecologic?

Interior: material textil Talpa: material sintetic Dim en siu n i: Toc: 9 cm În?l?ime total? : 55 cm Circumferin?? gamb?: 32 cm Circumferin?? glezn?: 24 cm Pr e?: 129,000 lei

Su r sa f ot o ?i t ext :Pan t of i t r en d

SHOPPING

Salopet ? Lar a Neagr ?

Salopet? sexy ?i senzual?. Confec?ionat? din lame metalizat plisat, aceast? salopeta î?i pune formele în valoare ?i î?i alunge?te picioarele pentru un look sexy dar chic. Fii trendy ?i sic, asorteaz? aceasta salopet? superb? cu o pereche de pantofi, cizme sau sandale din colec?ia Pantofi Trendy. Închidere: pull over Jup?: nu Material: 35% elastan, 65% polyester Pr e?: 189,00lei

Su r sa f ot o ?i t ext : Pan t of i t r en dy

SHOPPING

Roch ie An a Radu M idn igh t Love Lila

Rochie elegant? ?i lung? Ana Radu din voal, c?ptu?it? pe interior. Se închide la spate cu ?nur, tip corset ?i are un croi care te va face s? devii diva evenimentului la care participi.

O recomandm cu încredere pentru orice ocazie special?.

-

voal c?ptu?it pe interior f?r? mâneci se închide la spate ca un corset cordon care se leag? la spate Croi: Clo?, Lung, F?r? mâneci Pr e? :1 199 lei

Roch ie An a Radu M idn igh t Love Pu r ple

Pr e? :1 199 lei

SHOPPING

Roch ie An a Radu M idn igh t Love Gr een

Pr e? :1 199 lei Su r sa f ot o ?i t ext : st r ash in er s.r o

DECORA?IUNI DE CR? CIUN 1. Fu n d? decor Cr ?ciu n

Pr e?: 5.29 lei

SHOPPING

2.Floare rosie

Pr e?: 5.99.lei

3.Set de 6 globuri

Pr e?:6.98 lei

4.Decora?iune Cr?ciun

Pr e?: 13.00 lei

SHOPPING 5.Glob din sticl? alb decorat

Pr e?:4.96 lei

6.Beteal?

Pr e?: 5.99 lei

7.Decora?iune

Pr e?:5.99 lei

SHOPPING 8.Set 9 globuri

Pr e?: 5.99lei 9.Decora?iune

Pr e?: 4.99 lei

10. Decora?iune Cr?ciun

Pr e?: 4,99 lei

Decora?iunile pot fi comandate de pe site-ul Dedeman. ro, dar ?i din magazinele Dedeman Sursa: Dedeman.ro

TIM P LIBER-INCURSIUNI

CE POT VIZITA ÎN TURCIA? Se ?tie c? Turcia este un adev?rat col? de rai pentru pasiona?ii de istorie, arhitectur? ?i nu numai. În orice regiune sau or??el te-ai duce vei descoperi cu siguran?? vestigii istorice, monumente ce atrag milioane de turi?ti an de an. Îns??i Turcia este un monument, cu peisaje feerice. Pân? ?i o simpl? plimbare poate fi o experien?? de neuitat. Atmosfera pl?cut?, oamenii calzi, natura la apogeul frumuse?ii sale. Ce-?i po?i dori mai mult?! Fiindc? scopul meu este acela de a v? prezenta aceste meleaguri, de a scoate în eviden?? frumosul ascuns dincolo de aparen?e, v? voi aduce în aten?ie câteva obiective pe care nu ar trebui s? le rata?i dac? ve?i avea ?ansa s? p??i?i pe p?mânt turcesc. În acest num?r al revistei, voi face referire strict la monumentele din Istanbul, urmând ca în urm?torul num?r al revistei s? continui aceast? serie de recomand?ri.

Personal, cel mai încânt?tor obiectiv turistic mi se pare Palat u l Topk apî, re?edin?a imperial? timp de câteva secole. L-a? pune laolalt? cu Louvre, Versailles, c?ci r?spândesc istorie ?i magie prin to?i porii. Ai putea sta s?pt?mâni acolo ?i nu te-ai plictisi, mereu ai g?si ceva nou de v?zut ?i admirat. Topkapî nu este, spre deosebire de palatele europene, doar o construc?ie de sine st?t?toare, ci un complex amplu, un ora? în miniatur?, o cetate din inima Istanbulului, cu vedere spre Cornul de Aur, Bosfor ?i M ar ea M ar m ar a. Imposibil s? nu adori acest loc, în care râsetele, lacrimile v?rsate, m?re?ia par s? fi r?mas întip?rite în zidurile stra?nice?

(Sursa)

Evident c? nu trebuie s? uit?m de Palat u l Dolm abah çe, locuin?a sultanilor începând cu a doua jum?tate a secolului XIX, ba chiar ?i a primului pre?edinte a republicii Turcia ? Mustafa Kemal Atatürk. Comparativ cu palatul Topkapî, stilul ?i designul interior este modern, asemenea celor din Occident, anticipând schimbarea ?i evolu?ia ce vor urma. V? ofer ?i o picanterie: unul din candelabrele prezente în acest palat a fost oferit de c?tre regina Victoria a Marii Britanie ca simbol al prieteniei cu Imperiul Otoman.

TIM P LIBER-INCURSIUNI

(Sursa) S? nu uit?m, de Aya Sofya, celebrul l?ca? de cult ce a d?inuit de-a lungul timpului, ce a cunoscut somptuozitatea bizantinilor, grandoarea otomanilor ?i modernitatea turcilor. A fost pe rând biseric?, moschee ?i, în cele din urm?, datorit? lui Atatürk, muzeu. În ciuda acestor schimb?ri radicale, constituie un simbol al credin?ei, al multina?ionalismului ?i al toleran?ei. Tot din categoria l?ca?urilor de cult, nu trebuie s? rata?i vizitarea Moscheilor Sultanahmet (Moscheea Albastr?), Süleymaniye, Haseki (Hürem), Mihrimah Sultan, Sokollu Mehmet Pa?a ? majoritatea construite în cinstea personalit??ilor din timpul lui Suleyman Magnificul, de c?tre faimosul arhitect Mimar Sinan.

(Sursa)

Tu r n u l Galat a (Galata Kulesi), considerat de unii ?i Eiffel-ul Istanbulului, reprezint? unul din cele mai vizitate atrac?ii ale metropolei de pe Bosfor. În ciuda urcu?ului anevoios, efortul este r?spl?tit cu vârf ?i îndesat. Odat? ajuns sus te vei putea bucura de o panoram? de 360 de grade asupra ora?ului.

(Sursa)

TIM P LIBER-INCURSIUNI Faleza Bosf or u lu i este locul perfect pentru o plimbare. Apele Bosforului sunt un adev?rat izvor al vie?ii pentru istanbulezi. Ele separ? cele dou? p?r?i ale ora?ului ?i totodat? ele le leag? ca o punte. Orice problem?, orice necaz ai avea, o plimbare pe falez? te va revigora, î?i va oferi speran?a de a merge mai departe.

Un cadru ideal pentru un s?rut plin de pasiune, pentru o cin? romantic?, pentru a iubi ve?nic?

(Sursa) Voi încheia aceast? list? cu M ar ele Bazar (Kapal?çar??), celebru în întreaga lume datorit? m?rimii sale, datorit? amestecului de culori, miresme ce te vr?jesc imediat.

Unul din locurile în care te sim?i c? faci parte, cu adev?rat, din inima Istanbulului?

(Sursa) Nu v-am con vin s c? Ist an bu lu l e locu l per f ect pen t r u o vacan ??, ba ch iar pen t r u m ai m u lt de at ât ? At u n ci? n u ?t i?i ce pier de?i!

Pe dat a viit oar e!

Au t or : Cosm in Laz?r

CREA?IE

ALM E Îmi s?ru?i t?lpile precum s?rutul aprins al ??rânei Ce urc? în mine prin ghirlandele chackre Tu nu-mi vrei gura iubite ci mâinile caznei A?a spui tu, acolo e lumea mângâierilor sacre

Oare de ce fream?t? buze înnebunind firul de p?r Când sânii î?i a?teapt? tributul stingheri M?tasea-i nimic, îmi ?opte?ti, pe lâng? firul de p?r ?i s? tac îmi ?opte?ti c? trezesc îngeri.

Tu nu-mi dore?ti trupul fierbinte ci ochii ?i tâmpl?

Mai fierbinte-i privirea mustind a dorin??

De ce-mi spui mereu c-a?a se întâmpl?

Când iube?ti; când ?tie deja asta fiin??.

M? uit la tine cum m? sorbi ?i-?i privesc mâinile ?i nu-mi v?d chipul la tine în palm?

Doar sufletul ?i-o dragoste-înalt?, t?m?duirile Nemuritoarea-mi form?, diamant, alm?.

Dragostea ta e cât un bob de rou?

Ce ?ine-n el v?zduhul, virtu?ile celeste Nu-i nevoie de aripi, cer?im clipe, dou?

Idolatr? iubire ai z?mislit dou? daruri terestre.

Au t or : M ar ia Savu Ion i??

CREA?IE

C? R? RI Într-un ora? adormit între z?ri ninge alene cu lacrimi de sfin?i ?i, peste trenuri uitate în g?ri, cerul se-a?terne pe dealuri cumin?i.

Str?zile-s albe sub alb felinar, urme de pa?i scriu pove?ti pe alei, ceasul ascunde în alt calendar vara topit?-n parfumul de tei.

Mame-a?ezate la cap de p?tu? deap?n? zâne în ochi de copii, basmul adoarme în pumnul micu? iar la ferestre râd stele-alb?strii. Într-un ora? adormit între z?ri iarna deschide în inimi c?r?ri.

Au t or : M ih aela Hu r ?

FILM

Acciden t ally En gaged(2016)-recenzie film Au t or Cr in a St an ciu Revist a Rân du r i cu dich is by Lit er at u r ? pe t ocu r i Nr .2.Decem br ie 2016 Gen: Romance Durat?: 86 min Directori: Letia Clouston Scenari?ti: Jake Helgren, Elizabeth Snoderly Pr?jituri: 49/ 100 Not? IMDB: 6,1 Era ?i timpul s? urm?resc o comedie romantic? care s? m? binedispun?. Filmul are sarea ?i piperul: o arat? pe Clarissa Byers (Lexi Giovagnoli) care a terminat facultatea în comunica?ii ?i î?i d? seama c? dore?te s? devin?, de fapt, o actri??. Unde anume s? mearg? pentru a-?i îndeplini visele? La Hollywood. Trebuie s? urmeze drumul mai lung ?i va participa la audi?ie dup? audi?ie pentru a se face cunoscut?. Î?i g?se?te de lucru într-o cafenea pentru a-?i pl?ti apartamentul. Dup? multe încerc?ri este acceptat? s? joace rolul unei chelneri?e, dar are ghinion ?i vars? cafeaua pe pantalonii actorului principal, Chas Hunter(Brant Daugherty). Va fi concediat?.

FILM Agenta sa îi spune s? fie f?r? de grij? pentru c? va mai avea audi?ii ?i s?pt?mâna urm?toare, dar c?, pân? atunci, ar trebui s? se relaxeze. Clarissa îl reîntâlne?te pe Chas ?i îi spune ceea ce crede despre el, c? datorit? lui ea a fost concediat?, dar acestuia nu pare s? îi pese. Ea va pleca la nunta unei prietene în ora?ul natal. Acolo prietenii o întreab? despre cele ce se petrec la Hollywood, despre rolurile sale, cum este s? joci al?turi un actor atât de faimos precum Chas. Mai mult, una dintre domin?oarele de onoare îi arat? o fotografie care ap?ruse pe internet în care Chas s?ruta o tân?r? ce sem?na cu Clarissa. Eroina noastr? va prefera s? mint?, zicând c? este într-o rela?ie cu Chas, decât s? le spun? tuturor c? a fost dat? afar?. Lucrurile nu r?mân, îns? secrete pentru c? prietenele ei posteaz? pe site-urile de socializare cele auzite. A?a se face c?

Chas va veni s? îi cear? ajutorul ca, pentru câteva zile s? se prefac? c? sunt într-o rela?ie pentru a acoperi situa?ia în care se afl? adev?rata lui iubit?. Filmul e pres?rat pe ici ?i pe colo cu scene de umor care ?in captiv privitorul. Sper c? are s? v? plac?!

Vizionare pl?cut?!!!

Au t or : Cr in a St an ciu

How l?s m ovin g cast le (t it lu l or igin al: Hau r u n o u gok u sh ir o, 2004)-recenzie film Gen: Anima?ie, Aventur?, Familie, Fantezie Durat?: 119 min Buget: 24.000.000 $ Directori: Hayao Miyazaki Scenarist: Hayao Miyazaki Bazat pe romanul lui Diana Wynne Jones Pr?jituri: 95/ 100 Not? IMDB: 8,2

Replic?: ?Young Sophie : It?s? you?re scaring me. I have this weird feeling you?re going to leave. Howl, tell me what?s going on! Please. I don?t care if you?re a monster.

Howl: I?m just setting things up so all of you can live a comfortable life, Sophie.?

Un film care pe mine m? cucere?te de fiecare dat?. Prima oar? l-am v?zut când aveam 12 ani ?i continui s? îl urm?resc. Are propriul ?arm. Acesta ne arat? via?a lui Sophie, o tân?r? care lucreaz? în atelierul de p?l?rii al tat?lui s?u ?i consider? c? mai mult de atât nu va putea s? cear? de la via??. Lucreaz? zi de zi cu rare pauze. Gânde?te c?, în acest fel, duce la îndeplinire visul tat?lui ei, acum în nefiin??.

FILM S?rb?toarea ora?ului se apropie cu pa?i repezi; toate fetele care lucreaz? al?turi de dânsa sunt din ce în ce mai entuziasmate, mai ales c? se zvone?te c? marele vr?jitor Howl î?i va face apari?ia. Acesta c?l?tore?te prin lume în castelul s?u mi?c?tor ?i nu st? în loc o clip? din cauz? c? ar putea fi prins de oamenii regelui ?i obligat s? intre în r?zboiul care se desf??ura în acele timpuri între regate.

Tinerele

o întreab? pe Sophie dac? nu ar vrea s? le înso?easc?, dar aceasta le refuz?.

Nu peste mult timp, ea va pleca s? î?i viziteze sora la hanul în care lucra. Pe drum este oprit? de doi militari care îi spun c? ar trebui s? se plimbe cu ei prin ora? ?i nu singur?.

Cel care o salveaz? este însu?i Howl care îi va vr?ji pocnind din degete, f?cându-i pe cei doi s? m?r??luiasc? în direc?ia opus?. Acestea atrag, îns? privirile vr?jitoarei din Vest care îi va urm?ri pe protagoni?ti pân? ce Howl decide c? a venit timpul s? o înve?e pe Sophie s? zboare. Zis ?i f?cut: în vreme ce lumea dansa ?i cânta pe str?zile or??elului, cei doi c?lcau pe aer ?i dansau în nori. O las? pe aceasta în siguran?? la sora ei ?i se face disp?rut. Sophie r?mâne perplex?, crede c? a visat totul, se întreab? neîncetat: de ce a salvat-o un tân?r atât de puternic ?i chipe? pe ea cea care e atât de simpl?? Va pleca, mai apoi, acas? unde e a?teptat? de vr?jitoarea din Vest care o va blestema pe Sophie a noastr?: s? intre în corpul unei b?trâne. Nu mai poate s? r?mân? în propria cas? ?i se decide s? plece în lume. Va fi ajutat? de o sperietoare de ciori s? î?i g?seasc? un loc unde s? doarm?, dar nu d? aten?ie c? a deschis chiar u?ile castelului lui Howl. Se pare c? demonul care p?zea aceste por?i dore?te un ajutor. Ce are s? se întâmple mai departe?

Vizionare pl?cut?!!!

Au t or : Cr in a St an ciu

CULINAR

Ch if t elu ?e de por c cu salat ? or ien t al?

In gr edien t e: Pentru chiftele: ? 500 g. carne de porc tocat?; ? 2 cepe tocate m?runt; ? 2 cartofi trecu?i prin ma?ina de tocat; ? un c??el de usturoi t?iat m?runt; ? 2 ou?; ? sare, piper.

Pen t r u salat ?: ? 500 g. cartofi; ? 2 morcovi; ? 200 g. castrave?i mura?i; ? 50 g. ardei gra?i mura?i; ? 2 linguri?e o?et; ? 2 cepe; ? 2 linguri ulei de floarea soarelui; ? sare piper.

M od de pr epar ar e ch if t elu ?e de por c: Într-un bol înc?p?tor punem carnea tocat? de porc, cartofii trecu?i prin ma?ina de tocat, usturoiul t?iat ?i cepele. Amestec?m bine cu mân? (dac? nu vre?i s? v? murd?ri?i pute?i folosi o lingur? de lemn sau o spatul? de silicon. Merge la fel de bine). Punem ou?le, sarea ?i piperul dup? gust ?i mai amestec?m înc? o dat? bine. Încingem într-o tigaie pu?in ulei ?i pr?jim chiftelele dup? ce le-am format ?i le-am dat prin f?in?. Dup? ce s-au pr?jit bine, le scoatem din ulei pe ?erve?ele absorbante.

M od de pr epar ar e salat ? or ien t al?: Fierbem cartofii ?i morcovii pân? furculi?a p?trunde u?or în ei. Le scoatem din apa fierbinte ?i le l?s?m s? se r?coreasc? pu?in. Dup? care le decojim de coaj? ?i le toc?m cubule?e. Apoi, le punem într-un bol destul de mare (ave?i grij? s? fie înc?p?tor, astfel la amestecare ingredientele nu vor s?ri pe mas?, pe jos ?i eu ?tiu pe mai ce). Castrave?ii, ardei mura?i în o?el ?i ceapa le toc?m cubule?e m?runt.

Ad?ug?m ingredientele peste cartofii ?i morcovii fier?i. Punem, de asemenea o?etul, sare ?i piperul dup? gust ?i preferin?e. Omogeniz?m ?i servim cu chiftelu?ele rumene de porc.

A?a-i c? v-am f?cut poft?? Enjoy!

Sf at cu lin ar : dac? vre?i s? face?i pr?jitura guguluf ?i nu ave?i forma special?, pute?i folosi o tav? rotund? normal? în mijlocul c?reia pune?i un borcan, tapetat cu f?ina. Va avea aceea?i forma ca un guguluf normal.

Au t or : Rober t B?dic?

CULINAR

Fu r secu r i cu iz de s?r b?t oar e Sunt un mare fan al dulceg?riilor ?i, mai ales, al fursecurilor. S? le preg?tesc ?i, evident, s? le ron??i al?turi de o can? de lapte cald. Când se apropie s?rb?torile de iarn?, primul lucru pe care-l pl?nuiesc e? s? fac cât mai multe fursecuri! Iar tot ce-i f?cut în cas? este de o mie de ori mai bun decât ce g?sim prin comer? (nu c? cele din comer? n-ar fi bune). Iarna e în plin? desf??urare, Cr?ciunul î?i anun?? venirea ?i, de aceea, m-am decis s? împ?rt??esc cu voi re?eta ultimelor fursecuri pe care le-am preg?tit. ?i care au ie?it foarte bune! Colegii mei de la Literatura pe tocuri v? pot confirma asta.

In gr edien t e pentru o re?et? (eu prefer s? dublez cantit??ile ca s? am suficient de ron??it): ? 200 g fain? cernut? ? 150 g zah?r (eu îl prefer pe cel brun, dar ?i cel alb e bun) ? 2 ou? (de ?ar? ar fi perfecte pentru culoarea aurie de la final) ? 100 g unt (l?sat pu?in la temperatura camerei înainte de utilizare) ? 1 plicule? zah?r vanilat/esen?? de vanilie ? esen?? de rom/migdale/l?mâie (dup? preferin??, eu le-am folosit pe toate) ? 100 g ciocolat? t?iat? cubule?e ? un praf de sare ?i o linguri?? de praf de copt ? un praf de cui?oare, un praf de anason (joac? un rol esen?ial pentru gustul aromat, dar pute?i renun?a la ele) ? stafide (op?ional)

CULINAR M od de pr epar ar e: Se mixeaz? untul, ou?le ?i zah?rul (alb/brun ?i vanilat) pân? se ob?ine o compozi?ie omogen?. Turn?m esen?ele ?i condiment?m dup? preferin??.Se adaug? treptat (în 2-3 reprize) faina amestecat? anterior cu sarea ?i praful de copt. Se mixeaz? bine-bine.Ciocolata t?iat? cubule?e ?i stafidele se presar? peste con?inutul lipicios ?i se amestec? cu o spatul?.În tava acoperit? cu foaie de copt punem câte o lingur? de compozi?ie, la distan?e egale ?i suficient de mari. (La începutul coacerii au tendin?a de a se aplatiza ?i de a se lipi unele de altele)Tava se bag? în cuptorul preînc?lzit ?i se las? la foc moderat timp de 10-15 minute, dup? caz. Când fursecurile încep s? capete o tent? aurie sunt gata. Pentru a fi siguri încerca?i fursecurile.L?sa?i fursecurile la r?cit, iar, dac? nu ave?i suficient? r?bdare, sufla?i, c?ci sunt tare fierbin?i ?i gustoase.

POFT? BUN? ! S? RB?TORI FERICITE!

Au t or : Cosm in Laz?r

PUBLICITATE

LIM BA J UNIVERSAL Începutul molcom de toamn? ne permitea înc? s? ne afi??m juliturile eroice ce dep??eau tivul mânecilor tricourilor sau ale pantalonilor scur?i. Ne-am strâns to?i patru în jurul bicicletei dezmembrate a lui Alex, trântindu-ne fiecare skateboardul credincios lâng? noi, ca ni?te cavaleri?ti în repaus.

- La ce culoare te-ai hot?rât? am întrebat învârtind pulverizatorul de vopsea mic ?i butuc?nos, cu aspect futurist.

- O s?-i dau o tent? gri-metalizat din aia de arsenal.

- Din aia de-?i sparge ochiu?? începu deja Sorin s? critice alegerile cromatice biciclistice alexiene.

- Ei? To?i am t?cut brusc, întrerup?i de un zgomot ca un tunet subp?mântean. Un inexplicabil bulbuc verde crescu din pavaj, iar când se sparse, strada, trotuarul, peisajul erau acelea?i, dar lumea era alta. În urma bulboanei vag lichide, r?m?seser? dou? creaturi filiforme, nu foarte înalte, cu c?p??âni unghiulare ?i ochi fa?eta?i, caricaturi clasice de extratere?tri.

- Fars? cu camera ascuns?! decret? Sorin neimpresionat.

- Hm ? medit? ceva mai profund Alex, ridicându-se de pe bordura trotuarului, gata ca totdeauna s? de?urubeze orice z?re?te, pentru a afla din ce exact e f?cut.

- Sta?i to?i pe loc! S-ar putea s? nu fie nicio fars?, ?opti emo?ionat Daniel, omul de ?tiin?? al grupului, împingându-?i ochelarii pe nasul pistruiat. Cred c? suntem în plin Prim Contact!

- Ha? - Tocmai am v?zut un f ilm Scien ce Fict ion foarte documentat. A?a se n ume?te orice prim? întâlnire cu extratere?tri.

- ?la cu Jodie Foster? se interes? în continuare netulburat Sorin.

- Nu, altul nou, acum a ap?rut. ?Pr im u l Con t act ? / ?Ar r ival?, cu Am y Adam s ?i Jer em y Ren n er . Îi fac recenzie ?i m-au invitat la previzionare. E chiar excelent!

Uite aici link cu trailerul ?i cu prezentarea lui de pe site-ul intercomfilm ! Oficial are pr em ier ? în cinematografe pe 11 n oiem br ie 2016!... i se r?spunse îndatoritor ?i cu o mi?care simbiotic? din încheietur? i se asigur? toat? informa?ia necesar? de pe smartphone.

- Alo, b?ie?i! Pute?i s? v? concentra?i pu?in? Hai s? vedem ce e cu ??tia!

Extratere?trii scoaser? ni?te piuituri.

- Cred c? ar fi fost prea SF s? vorbeasc? limba român?.

- Nici engleza m?car nu par s-o poat? articula? de?i în filme?

- Cred c? n-au v?zut atâtea filme ca tine.

PUBLICITATE

- Ar trebui s? chem?m un lingvist ?i pe cineva de la NASA. A?a au f?cut în ?Pr im u l con t act ?.

- B?i, taci odat? cu f ilm ele!

Omule?ii, între timp, se apropiar? de noi, ignorându-ne totu?i, foarte interesa?i de skateboardere ?i de dezmembr?rile metalice ale bicicletei lui Alex. P?reau plini de perspicacitate, pentru c? imediat au în?eles cum func?ioneaz? ?i cu piuituri ?i cl?mp?neli entuziasmate, unul dintre ei a s?rit pe un skateboard ?i a început s? br?zdeze plin de elegan?? profesionist? strada. Cel?lalt a luat la împins una din ro?ile scoase din ax ale bicicletei, fugind repede pe lâng? ea ?i men?inând-o în echilibru. Erau într-un entuziasm paroxistic, sub privirile noastre sceptice.

- Crezi c? o s? mi-l fure? se îngrijora, cineva privind în dep?rt?ri.

- Aha, au venit extratere?trii de la ani-lumin? ca s?-?i fure ?ie skateboard-ul! Într-adev?r, se dovedir? a fi cet??eni ai galaxiei cinsti?i. S-au întors cu culoarea un pic schimbat?, r?suflând greu ?i înte?indu-?i cl?mp?nelile ?i piuiturile au scos ni?te cuburi din ? de undeva ? nu am identificat buzunare, gen?i sau îmbr?c?minte (de?i pielea lor ar fi putut fi ni?te combinezoane foarte mulate). Ni le întinser? cu îndemnul mimetic de-a le-n?f?ca. Sim?indu-ne un pic ca ?i cum am fi trecut de la coloni?tii superiori ce arat? m?rgele s?lbaticilor, la statusul opus, le-am luat ezitant ?i am început s? le învârtim stângaci în mâini. Din cel aflat la mine ?â?ni o hologram? desf??urat? dreptunghiular, ce reproducea minimizat întreaga scen? înconjur?toare. Ne vedeam acolo pe noi, pe ei ?i str?du?a necirculat? din fa?a casei lui Alex, p?tat? cu skateboard-uri ?i ma?ele bicicletei sale.

- Uau! ?sta da selfie!

PUBLICITATE Extratere?trii nu ne l?sar? timp s? ne dezmeticim din admira?ie ?i ne presar? creiera?ele fascinate ?i cu capacit??ile celuilalt cub. Au luat câteva fiare din bi?igla lui Alex ?i le-au introdus în mititelul cel p?tr??os ca ni?te magicieni, apoi le-au scos iar afar?.

- Un rucsac f?r? fund! t?lm?ceam eu.

Neumanii ar?tau ferici?i ?i ni le întinser? cu acela?i gest universal al cadorisirii.

Normal c? le-am apucat avizi!

- Crezi c? ni le dau nou??

- E clar c? da! Com er ?u l e lim baju l u n iver sal ?i de?i nu ?tim ce piuie ei acolo, toate semnele trocului, par s? le cunoasc?.

- A?a interpretezi tu faza c? nu au mai l?sat roata ?i unul din skateboard-uri din labe?

- Nici nu poate fi altfel interpretat?! Prive?te cu ce grij? posesiv? le ?in!

- Înseamn? c? i-am fraierit!

- Poate c? nu! Poate doar c? ei nu s-au gândit niciodat? la ceva cu ro?i ?i role.

Poate civiliza?ia lor se bazeaz? pe cuburi sau alte chestii nerotunde. ?i pentru ei gadgeturile astea în fa?a c?rora noi suntem c?zu?i în admira?ie, sunt la fel de pu?in importante ca un skeit sau o ?oagl?.

- Oare am mai putea schimba ?i alte lucruri ?i s? mai primim alte minuni?

- Nu ?tiu. Observi c? au luat un singur obiect din fiecare. Nu cred c? îi intereseaz? dublurile, ci prototipul.

- S? încerc eu ceva?

Alex ridic? în mâini pulverizatorul butuc?nos. Alienii îl priveau pasiv, strângând în schimb cu posesivitate la piepturi roata ?i skateboardul.

- Iar acum, demonstra?ia practic? - su f let u l com er ?u lu i, declam? Alex cu o atitudine de Steve Jobs altoit cu Tony Stark.

Trase o dung? stropit? gri-metalizat lucitor de-a lungul ?ev?riei verde a bicicletei.

Ochii fa?eta?i ai extratere?trilor crescur? într-o inconfundabil? expresie pofticioas?.

Comercian?ii din noi rânjir? cu satisfac?ie anticipativ?.

Ar t icol câ?t ig?t or la com pet i?ia Su per Blog 2016

Au t or : Lit er at u r ? pe t ocu r i

PUBLICITATE

En v Ral-pict u r ?, ilu st r a?ie ĂŽn f iecar e an En v Ral f ace o don a?ie pen t r u ar t ? pr in pict u r ?, ilu st r a?ie.

Dac? su n t scr iit or i car e vor ilu st r a?ie de coper t ? gr at is, sau al?i dor it or , pu t e?i con t act a la u r m ?t oar ele adr ese: Ralu cat an a@yah oo.com , sau pe pagin a de Facebook : piet r epict at esialt epacat e

PUBLICITATE

CÂ?TIG?TOR LA CONCURSUL DE CREA?IE-POVESTE DE VIA??

Povestea câ?tig?toare la concursul de crea?ie este scris? de en gelst ellar .

A?tept?m datele de contact pe adresa de e-mail a revistei Rânduri cu dichis pentru a intra în posesia premiului oferit de Edit u r a Nem ir a.

Mul?umim participan?ilor

M UL?UM IM COLABORATORILOR RODICA PU?CA?U ILIU?A RADU?I SORINA CIOCÂRLAN ARCIDALIA GHENOF LAURA-ELENA APETROAIE ANDREEA-OANA DUDUMAN IOANA-GABRIELA GRIGA COSMIN LAZ?R CRINA STANCIU ROBERT B?DIC?